Cele 14 chei ale fericirii - partea I

Ah! Fericirea! Nu este ea oare o culme a starii de multumire, ceea ce omul urmareste dintotdeauna? Cautarea ei este indelungata, anevoioasa, presarata de capcane. In aceasta privinta, o putem numi chiar "blestemata". Si aceasta pentru ca pare deseori atat de greu de atins. De indata ce avem impresia ca am pus mana pe ea, aceasta ne scapa printre degete viata ne incearca, reamintindu!ne ca "ericirea este "oarte "ragila. # nestatornica aceasta "ericire. Dar, dincolo de acest "apt incontestabil, cine este ea, unde se ascunde si la ce ne putem astepta din partea ei? Iata eternele intrebari pe care "ericirea le "ace sa se nasca. Dintotdeauna, "iloso"ii, ganditorii, poetii si muritorii de rand au incercat sa ii dea o de"initie. Cautarea ei este eterna, universala si continua. De "apt, ce ar insemna viata "ara ea, "ara macar sa se stie ca e$ista undeva, "ara a spera la ea! Fericirea inseamna, in "ond, sa avem putina speranta, caci speranta ne "ace "ericiti, ea aprinde "lacara vietii, ea este chiar viata. #a este, de "apt, atat de aproape incat tocmai din acest motiv ne este greu sa o vedem este su"icient sa o pierdem pentru o clipa sau sa "im pe punctul de a o pierde, pentru a reali%a ca o aveam, ca o tineam in mainile noastre, ca era langa noi. Dar noi nu stiam asta, cautam altundeva, cautam mai bine, cautam mai mult. Ast"el pre%entul ne scapa, clipa cu clipa, %i de %i. De indata ce intelegem importanta acestui moment care nu se va intoarce niciodata si stim sa ne lasam in voia lui, vom obtine de&a o victorie care nu este lipsita de insemnatate. Numai asa viata noastra poate "i implinita si ne putem bucura cu adevarat de ea. Chiar daca "ericirea este in mana noastra, ea este in acelasi timp si pretentioasa. 'entru a a&unge la ea, trebuie sa "im de acord sa ne schimbam mai intai perceptia asupra lucrurilor. Apoi "ericirea ne cere adesea sa ne schimbam si noi. Fericirea este, printre altele, "oarte strans legata de sistemul nostru de valori insa unele dintre ele nu se impaca prea bine cu ea. Atunci cand intampinam greutati ca sa dobandim "ericirea, trebuie sa ne invatam sa ne intrebam si sa raspundem sincer cu privire la scara noastra de valori. Spre e$emplu, sa nu uitam ca banii nu aduc "ericirea. Cei mai bogati oameni din lume va vor spune de nenumarate ori. (a "el, puterea suprema, cariera e$traordinara. Atunci in ce, unde se ascunde aceasta "blestemata" "eiricire? In "ond, e$ista, poate, tot atatea ascun%atori cati oameni e$ista pe pamant. Fiecare o gaseste asa cum se pricepe. Dar, pentru a a&unge la ea, pentru a strabate drumul pana la ea, e$ista totusi cateva chei potrivite, pe care este de pre"erat sa le avem asupra noastra. Fara ele usile nu pot "i deschise. Cu ele, parcursul se "ace mai usor, ca si cum am "i "ost nascuti pentru a intalni "ericirea ca si cum ea ar salaslui, de "apt, aproape pretutindeni. ). Nu mai faceti comparatii Ar trebui sa "im atenti, macar o data in viata noastra, la energia pe care o "olosim si pe care o pierdem comparandu!ne cu altii. Ne comparam cu rudele noastre, cu prietenii, cu colegii, cu vecinii, chiar si cu dusmanii nostri. Ne comparam si cu noi insine, asa cum eram altadata, cu ceea ce era viata noatra inainte sau dupa un anumit eveniment. Ca si cum ceea ce am "ost sau ceea ce sunt ceilalti ar trebui sa in"luente%e cumva "elul nostru de a "i. Ca si cum ar trebui sa traim toti la "el, sa avem aceleasi ambitii si aceleasi valori. Ca si cum ceilalti ar detine adevarul absolut si ar trebui sa le urmam calea. Asa cum se intampla atunci cand ne privim viata privin mai mult in trecut sau in viitor decat in pre%ent, tot asa si vesnicele noastre comparatii ne "ac sa trecem pe langa viata, pe langa viata noastra. Iar "ericirea noastra, "ara nici o indoiala, nu ne va "i niciodata alaturi. Daca vom reusi vreodata sa o gasim, atunci ea va "i chiar inlauntrul nostru. *. "A fi" mai curand decat "a parea" +ot mereu comparatia ne amageste si ne pacaleste, oricine am "i, oriunde am "i, pe aceasta planeta din ce in ce mai mica. Si nu ne place sa ne comparam decat cu ceea ce e mai bine, mai mult atunci, "acem in asa "el incatsa avem mai bine si mai mult.

Daca ne!am anali%a catusi de putin, ne!am da seama in ce masura acest ritm nebunesc ne "ace sa trecem pe langa ceea ce este esential. Acceptam sa muncim ast"el in mare parte pentru a ne procura toate aceste bunuri care parca ne privesc si ne s"idea%a. Dar "ericirea trece, intr!o oarecare masura, si prin echilibru. Iar acest consum e$cesiv ne solicita e$trem de mult el ne "ace sa depasim orice masura. 'entru a reusi sa avem tot ceea ce ni se o"era, nu vom castiga niciodata su"icienti bani. Dar, pentru a intre%ari intr!o buna %i "ericirea, trebuie sa intelegem cu orice pret ca traim intr!o lume a ilu%iei, a amagirii si a simulacrului. Intr!o lume "acuta in intregime din societati multinationale ambitioase care sustin ca ne vor "ericirea, dar care ne duc cu presul. ,. Sa acceptam ceea ce nu putem schimba (a ce ne!ar putea "olosi sa pierdem timpul sperand sa schimbam trecutul? #ste clar ca nu putem "ace absolut nimic in aceasta privinta. Cu toate acestea, o buna parte din viata ne!o pierdem printre amintiri, carora le consacram o parte atat de mare din energia noastra. -ult timp, uneori toata viata, ne intrebam cum ar "i "ost viata noastra daca un lucru sau altul nu s!ar "i produs. Deplangem, iar si iar, intamplari care au trecut, regretam, caci am vrea sa "i trait alt"el. Sa lasi trecutului ce!i al trecutului este o regula de aur in materie de "ericire. +rebuie sa reusim intr!o %i sa trecem peste toate acestea, sa depasim aceasta bariera care ne tintuieste in trecut si in ne"ericire. Si singura modelitate de a reusi este sa acceptam "aptul ca nu putem schimba nimic in acest sens. Sa acceptam ceea ce nu putem schimba inseamna si sa!i acceptam pe ceilalti asa cum sunt sa acceptam "aptul ca nu ii vom putea schimba niciodata. Desigur, ii acceptam in masura in care nu ne pun in pericol respectul de sine, partea esentiala, pro"unda a "iintei noastre. Caci a!i accepta pe ceilalti nu inseamna a accepta sa "im raniti. Daca inacceptabilul nu poate "i schimbat, atunci el poate "i totusi evitat. .. Fericirea sta in actiune Contrar a ceea ce se crede de obicei, inactivitatea este cea care conduce inevitabil la stres activitatea il "ace sa dispara. Iata de&a un punct in plus in "avoarea celei care conditionea%a orice reali%are. Si pentru ce e "acuta viata, daca nu sa ne reali%am? Nu trebuie sa incercam sa repetam episoadele de "ericire, ci sa cautam mai degraba sa reinventam "ericirea. #a este schimbatoare, ca si vremurile, ca si orice "iinta care o cauta, schimbatoare si ea. Dar un lucru este sigur, si anume acela ca o vom gasi mai usor prin actiune. Nevoia noastra de a ne reali%a, nevoia noastra de a crea, de a ne e$prima se mani"esta in munca. Aceste nevoi sunt reale, normale si trebuie sa ni le satis"acem din plin pentru a ne implini si pentru a "i "ericiti. De "apt, actiunea este cea care da un sens vietii. 'rin ea ne indeplinim misiunea noastra proprie si unica, prin ea se de"ineste e$act rolul nostru. /. Schimbarea = fericire Cum ne!ar parea o viata in care nu se schimba niciodata nimic? 0 imagine atat de sinistra tine mai degraba de domeniul mortii, decat de cel al vietii. 1iata este dinamica, ca si "iinta umana ea este la "el de schimbatoare ca emotiile pe acre le resimtim de!a lungul unei %ile. +raindu!le si retraindu!le, ne trans"ormamin "iecare %i cate putin. Asadar, relatiile noastre sunt primele care sunt supuse acestor trans"ormari care ne in"luentea%a. Dupa cativa ani petrecuti ast"el, este de asteptat sa ne schimbam "ara a "i complet di"eriti, nu mai suntem absolut aceiasi. Suntem patrunsi putin cate putin, subtil, in do%e imperceptibile, de ceea ce altii ne dau se ne iau, de su"erintele sau bucuriile noastre. De ce sa a&ungem sa ne renegam pe noi insine, sa nu ne mai gandim la noi ! doar pentru a "i placuti de ceilalti? Nu are nici un sens. Nu are nici un sens sa ne incapatanam sa ramanem impreuna, in po"ida atator di"erente. Avem dreptul la schimbare si la tot ceea ce decurge din ea, chiar daca acestea pot duce la un s"arsit brutal, la un de%nodamant pe care nu am "i putut si nu am vrut niciodata sa ni!l imaginam. Schimbarea ne sperie mult, "iind totusi mai putin periculoasa de cat ne"ericirea, pe care o acceptam

mai usor. +rebuie sa gasim cura&ul de a "ace schimbarile necesare, inainte de a lasa ca sanatatea si toate celelalte domenii ale vietii noastre sa se deteriore%e. 2. Creativitatea in slujba fericirii Cu cat suntem noi insine, cu cat cream mai mult, cu atat suntem mai "ericiti. Daca viata, la primele ei stadii, era de&a o creatie, cum ar putea "i alt"el socotite miliardele de etape care au urmat? 1iata noastra este o creatie si noi suntem mesterii, artistii, creatorii, arti%anii ei. Noi suntem cei care o "aurim, o sculptam, o pictam, %i de %i. Atunci cand te lasi pictat de altcineva, cand te lasi sculptat de mana altcuiva inseamna ca "aci un "sacri"iciu voluntar". Comportamentul nici unei "emei, nici unui barbat nu ar trebui sa "ie dictat de altcineva, oricine ar "i acesta. Cine a pornit in cautarea "ericirii nu ar trebui sa accepte nici o "orma de aservire. Sub "alsul prete$t al iubirii, unii manipulatori sireti reusesc deseori sa se &oace cu viata celorlalti, trans"ormandu!i in niste marionete "ara su"let. Nu trebuie sa avem incredere in aceasta "iubire" geloasa si cel mai adesea inselatoare. 'ersoanele creative ignora tot ceea ce "trebuie" "acut. #le stiu ca putem alege. De alt"el, a "i creativ inseamna in mare parte sa "aci niste alegeri, care poate nu se situea%a pe acea linie de mi&loc si care se potrivesc oricarei idei preconcepute. Singurii parametri ai persoanei creative sunt respectul si responsabilitatea. 3. Sa comunicam Cu e$ceptia catorva sihastrii si a catorva mi%antropi, "ara ceilalti, noi nu suntem nimic. Cu toate acestea, in mod parado$al, relatiile noastre cu cei din &ur sunt adesea tensionate, pline de suspiciuni. -esa&ele prost trimise catre ceilalti ii ranesc adesea noi insine avem parte de do%a noastra de mahnire, provocata de persoanele din &ur. Suntem "acuti sa traim impreuna, desi realitatea ne!ar putea lasa uneori sa credem contrariul. De aceea, trebuie sa invatam sa comunicam. Nu comunicam cum trebuie si din acest motiv ne "acem rau atat de des. (ipsa de comunicare poate ucide. +rebuie cu orice pret sa scapam de aceasta caracteristica, daca sustinem ca vrem sa gasim "ericirea. +rebuie sa invatam sa vorbim, sa comunicam, sa ne e$primam, "ara rusine, "ara retineri. #motiile pe care le pastram inchise in noi capata repede proportii imense si ne coplesesc. 0 comunicare e"icace presupune, in plus, sa vorbesti despre anumite lucruri atunci cand ele se intampla, si nu trei luni mai tar%iu. Ast"el, se evita acumularea unei tensiuni in plus si se inlesneste lichidarea neintelegerilor, inainte ca acestea sa se trans"orme intr!un con"lict disproportionat. 4. Sa andim po!itiv +rebuie sa invatam cu orice pret sa luam ceea ce e mai bun din ceea ce e mai rau. #$ista intotdeauna ceva bun ascuns, se pare, undeva. Ne"ericirea este deseori bene"ica pentru noi. 'oate de aceea suntem inclinati sa o inventam sau sa o ampli"icam. 'utem gasi partile bune ale vietii "ara sa "ie nevoie sa ocolim prea mult. 'entru aceasta trebuie sa ne debarasam de cliseele negative a caror simpla pronuntare garantea%a esecul oricarei actiuni5 "nu voi reusi niciodata", "nu voi "i niciodata in stare", "nu sunt bun la asta", "nu inteleg nimic din asta", "o sa mearga prost, sunt sigur"... si e$ista multe ast"el de "ra%e descura&atoare. 6egulile de ba%a ale motivatiei ne cer sa ne debarasam de aceste "ra%e distructive, cu o recunoscuta putere negativa, caci ele au puterea pe care le!o dam noi insine. Si daca dispunem de puterea care ne "ace sa esuam, de ce nu am dispune si de cea care ne "ace sa reusim? +otul este o problema legata de alegerea cuvintelor, de puterea cuvintelor. #ste pacat sa subestimam puterea po%itivismului. #ste pacat pentru ca acesta este capabil sa trans"orme o viata intunecata si searbada intr!o adevarata sarbatoare. #ste pacat, pentru ca acesta este capabil sa!i readuca la viata pe cei mai bolnavi dintre noi. #ste pacat, pentru ca el ne da "orta, cura&, energie si indra%neala. 7. Sa iubim Cei care "sunt singuri", asa cum au%im deseori spunandu!se in %ilele noastre, se vor grabi sa!si spuna

ca "ericirea nu e "acuta pentru ei. Sa "acem in asa "el incat temerile acestora sa dispara de"initiv. Iubirea cautata de "ericire este Iubirea cu "I" mare, iubirea universala, iubirea care patrunde peste tot. #a incepe cu dragostea de viata. Dar aceasta iubire nu este innascuta, inscrisa in codul genetic. 8neori, chiar este nevoie de mult timp pentru a pretui cu adevarat viata, pentru a o iubi pe deplin. Sa iubesti inseamna sa respecti. Sa respecti, desigur, viata, pe tine insuti de asemenea, si, "ara indoiala, sa!i repsecti pe ceilalti, pe toata lumea, indi"erent de se$, de rasa, de di"erente sau optiuni. A!i accepta pe ceilalti asa cum sunt repre%inta dovada unei bine"acatoare deschideri, care aduce intotdeauna cu ea "ericirea. )9. Aici si acum 'entru ca suntem "iinte vii, a"late in continua miscare, ne este "oarte greu sa stam locului. +rebuie sa privim intotdeauna atat in spatele, cat si in "ata noastra, pentru a ne putea situa mai bine. Intotdeauna avem nevoie sa prevedem, sa incercam sa ne anticipam viitorul. Acest obicei al nostru de a ne proiecta in timp si spatiu ne urmareste, este pre%ent in "iecare coltisor si in "iecare meandra a vietii noastre. #ste important sa reusim sa ne bucuram de pre%ent, oricare ar "i el, pentru a pro"ita din plin de acesta. -omentul pre%ent nu apare niciodata de doua ori. #ste adevarat ca aceasta cere o oarecare concentrare pentru a readuce gandirea pe "agasul corect, pentru ca ea incearca sa o ia inaintea realitatii. Sunt multi cei care isi "ac sange rau in legatura cu problemele care ar putea sa apara mai tar%iu. 6aman "i$ati in acea s"era a lui "daca" si dau curs inchipuirilor lor dintre cele mai sumbre5 "daca imi pierd servciul", "daca mor", etc. Atunci cand traim "aici si acum" putem evita cu siguranta acest gen de su"erinta. 8na din puterile de netagaduit ale lui "aici si acum" consta in a inlatura an$ietatea si stresul, ceea ce nu e putin lucru. )). Stapanirea de sine 0ricine are de castigat daca adopta o ast"el de atitudine de control "ata de orice ineptie sau orice intamplare neinsemnata care vine sa schimbe cursul normal al lucrurilor. Atunci cand ne lasam prada "uriei in orice clipa, panicii, nerabdarii inca de la primul nea&uns, viata va deveni cu repe%iciune o succesiune de neca%uri, e$trem de neplacuta. Ne petrecem viata lamentandu!ne, plangandu!ne, tipand si bombanind5 asta nu!i viata! Fie ca aveti un caracter autoritar, "ie ca sunteti irascibil, sau aveti o atitudine critica "ata de dumneavoastra insiva si "ata de ceilalti, va macina aceeasi problema5 lipsa stapanirii de sine. Daca ii "aceti ne"ericiti pe cei din &ur si a&ungeti sa intelegeti acest lucru, se poate sa capatati un sentiment de vinovatie care va va conduce in scurt timp pe calea ne"ericirii. -ai bine invatati cat mai repede sa va controlati impulsurile. #ste cea mai buna modalitate de a pastra controlul asupra propriei noastre vieti. 8na dintre cele mai simple modalitati de a reusi sa "acem aceasta este sa iertam, sa "acem concesii, sa "im toleranti, sa stim sa ne cerem iertare. 6eguli e$trem de simple si, cu toate acestea, greu de aplicat, veti spune. +otusi, aceasta este adevarat cale spre "ericire. )*. "ainele copilariei Copiii au in ei gena "ericirii. #i stiu sa se minune%e de tot si nimic, de tot ce e mare, dar si de tot ce e in"init mai mic. #i se entu%iasmea%a si "reamata de nerabdare in "ata "iecarei "arame de "ericire pe care o intalnesc in cale. 'entru ei "ericirea se a"la in pietricelele cu puteri magice in stropii de ploaie care le cad veseli pe var"ul nasucului in "ocul care trosneste intr!un cantecel intr!un dans. Fericirea este simpla. #a este in "iecare %i, este pretutindeni, este intotdeauna. Avem e$trem de mult d ecastigat inspirandu!ne din "elul de a trai al copiilor. #ste evident ca nu ne putem permite aceeasi usurinta responsabilitatile care ne revin ne obliga uneori sa punem capat unor clipe mai rela$ate. Ar trebui totusi sa stim sa pastram esenta copilariei pentru ca este esenta "ericirii pure. -ulti adulti isi imaginea%a, din pacate, ca stiu totul, cand, de "apt, stiu atat de putin. Aceasta atitudine ii "ace sa "ie re"ractari "ata de nenumarate cunostinte care ar putea sa!i incante, prin intermediul carora si!ar putea descoperi niste pasiuni care sa!i stimule%e.

),. Spiritualitatea este o parte a fericirii In %iua in care ne vom da seama ca suntem si altceva decat un trup, ca avem si un su"let si un spirit de hranit, vom putea incepe sa speram ca vom trai o viata intr!adevar bogata. Atat timp cat nu vom tine cont de toate aspectele care compun "iinta noastra, nu vom putea a&unge niciodata sa avem parte de un echilibru sanatos si satis"acator. +rebuie sa invatam sa trans"eram atentia pe care o acordam corpului asupra celei a spiritului. Aici se ascunde adevarata noastra "iinta. 6egasirea unitatii noastre interioare este o cheie a "ericirii, care se a"la la indemana oricui. Nu putem spera sa gasim "ericirea i%oland, separand trupul de spirit, dand unuia totul si celuilalt nimic. Acordand importanta tuturor aspectelor, impunem un echilibru care, in curand, va in"luenta intreaga noastra "iinta. Ne vom simti mai impliniti, mult mai vii. Spiritualitatea ne introduce, mai mult decat orice altceva, in lumea lui "a "i", mai degraba decat cea a lui "a avea" sau "a parea". ).. Sanatatea Nu putem vorbi despre "ericire "ara a acorda sanatatii locul pe care il merita. #vident, in lipsa ei, toate perspectivele noastre se reduc rapid. Aceasta nu inseamna insa ca oamenii bolnavi nu vor avea niciodata acces la "ericire. +rebuie sa "ie totusi realisti si sa inteleaga ca poate va "i nevoie sa "aca mai multe e"orturi pentru a a&unge la ea vor "i obligati sa dea dovada de o mare intelepciune. :oala ne "ranea%a adesea multe dorinte si obiective. 0amenii care au mi%at totul pe "elul in care par sunt mai de%armati in "ata bolii. Cei care au incercat sa devina "iinte complete, cei care si!au creat o viata spirituala bogata, cei care s! au deschis catre ceilalti si catre iubire vor avea o atitudine mult mai buna "ata de boala. De alt"el, ei reusesc sa se vindece mult mai repede si mult mai usor. Dar, orice ar "i, toata lumea spera sa nu se imbolnaveasca si sa isi poata mentine sanatatea. Ceea ce multi oameni au tendinta de a uita este "aptul ca suntem la "el de responsabili "ata de sanatatea noastra cat suntem si de "ericire. Sa "ii responsabil de propria sanatate inseamna sa te ocupi de ea, sa o controle%i... 'entru a putea intalni "ericirea, trebuie sa ne dorim sa traim o poveste de iubire cu viata. +rebuie sa alegem bucuria, spontaneitatea, entu%iasmul si iertarea. +rebuie sa alegem "ericirea, sa o inventam, sa o cream, sa "im raspun%atori pentru ea.