Directiva Parlamentului european şi a Consiliului privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi

Dr. ing. Ion Irimia ZECHERU Vicepresedinte SIPG-Bucuresti

Cartea albă intitulată „Foaie de parcurs pentru un spa țiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor”a pledat pentru stoparea dependen ței de petrol a transporturilor și a fi at un obiectiv de reducere cu !" # a emisiilor de $a%e cu efect de seră provenite din transporturi& p'nă (n )"*"+ ,ocumentul anun-a că& (n viitor& Comisia va elabora „o strate$ie sustenabilă privind combustibilii alternativi& care să prevadă și o infrastructură adecvată” .ini țiativa )/0 și va emite „orientări și standarde pentru infrastructurile de realimentare” .ini țiativa )!0+ Principalele opțiuni (n materie de combustibili alternativi sunt1 ener$ia electrică& 2idro$enul& biocombustibilii& $a%ul natural 3sub formă de $a% natural comprimat .G4C0& $a% natural lic2efiat .G450& $a% natural transformat (n combustibil lic2id .Gas-6o-5i7uid - G650 și $a% petrolier lic2efiat .GP508+ 5ipsa unei infrastructuri pentru combustibilii alternativi& precum și a specifica țiilor te2nice comune pentru interfața ve2icul-infrastructură& sunt considerate a fi un obstacol ma9or pentru introducerea pe piață a combustibililor alternativi și acceptarea acestora de către consumatori+ Propunerea de ,irectivă a parlamentului european :i a consiliului privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi 3)";<= "";) .C>,08 instituie un cadru comun de măsuri destinate instalării infrastructurii pentru combustibili alternativi (n ?niune cu scopul de a stopa dependența de petrol a transporturilor și stabile ște cerin țe minime privind crearea infrastructurii pentru combustibili alternativi și specifica țiile te2nice comune& inclusiv privind punctele de re(ncărcare pentru ve2icule electrice și punctele de realimentare cu $a% natural .$a% natural lic2efiat și $a% natural comprimat0 și 2idro$en+ Conform art+ ) ,efiniții1 @n sensul pre%entei directive se aplică următoarele defini ții1 .;0 „combustibili alternativi” (nseamnă combustibili care (nlocuiesc petrolul ca sursă de ener$ie pentru transporturi și care au poten țialul de a contribui la decarboni%area transporturilor+ Ace:tia includ1 – ener$ia electrică& – 2idro$enul& – biocombustibilii& defini-i (n ,irectiva )""B=)C=CD a Parlamentului Duropean :i a Consiliului& – combustibilii sintetici& – $a%ul natural& inclusiv biometanul& (n stare $a%oasă .$a% natural comprimat G4C0 și lic2idă .$a% natural lic2efiat - G450 și – $a%ul petrolier lic2efiat .GP50+ Statele membre cooperea%ă& prin consultări sau prin intermediul cadrelor de politică comune& pentru a asi$ura coerența și coordonarea măsurilor necesare pentru reali%area obiectivelor pre%entei directive+ 4umai combustibilii incluși (n cadrele de politică na ționale sunt eli$ibili pentru măsurile de spri9in din partea ?niunii și na ționale destinate infrastructurii pentru combustibili alternativi+ Eăsurile de spri9in destinate infrastructurii pentru combustibili alternativi se pun (n
;

2 + 1 Istoria consemnea%ă că primul ve2icul cu combustie cu G4C a fost creat (n . Lenoir a atasat un motor imbunatatit (cu petrol si un carburator primitiv) pe un vagon cu trei roti care a reusit sa finalizeze o calatorie istorica pe o distanta de cincizeci de mileO 2 Pambrano& .! & CCJ.CIJ. In 1863.+& Installin$ and Improvin$ of C4G in neG ve2icles Git2 >66> en$ine& Buenos Aires ?niversitQ& 4GV)""/O 2 .B.0 1+ Figura nr. alimentat cu gaz de carbune." :i mai t'r%iu (n Fusia (n ."&*) :i Easa Ben%ină M .fi$ura nr+.!$= mol= . mol= . un motor cu ardere interna.&*).)" EPa0& umplute :i apoi transportate din sta-ia Hmamă”+ .Sursa1 GGG+ istoriaautomobilului+com0 Convin$'ndu-se de avanta9ele pe care le presupune utili%area G4CV& aplica-iile s-au e tins at't la mi9loacele de transport (n comun .CJ/ K Aer0 se reali%ea%ă (n condi-ii de aport de aer de forma1 A= CL v M B&*) G4C& respectiv A= CLv M*! Ben%ină& respectiv ener$iei corespun%ătoare pentru fiecare dintre aceste amestecuri1 Easa G4C M . cu aprindere cu scanteie electrica."I $=mol=*I& pentru care rela-ia dintre ener$ii se scrie 1 DG4C = DBen%ina M .&CII M "&C.>) K 4)0& arderea G4 . cu dubla actiune.(n special autobu%e de linie0& dar mai ales (n industria serviciilor de salubritate& dar :i la ec2ipamentele de transport pentru activitatea la pădure& la tractoare& la locomotive :i ambarca-iuni navale& dar :i la unele avioane+ Instala-iile de alimentare cu acest tip de combustibil au o construc-ie specifică :i (n func-ie de sistemul de presuri%are& precum :i de parametrii de lucru& se clasifică (n sta-ii de comprimare de tip Hmamă”& la care presuri%area se face direct din re-eaua de alimentare cu $a%e naturale (n instala-ia de depo%itare .aplicare (n conformitate cu normele privind a9utoarele de stat prevă%ute (n 6F?D+ Ga%ul natural comprimat utili%at drept combustibil ecolo$ic pentru ve2icule& cunoscut simplificat ca G4CV& face parte dintre combustibilii alternativi tradi-ionali& utili%a-i ca sursă de ener$ie (n industria autove2iculelor (nainte de primul ră%boi mondial& fiind utili%at e perimental (n S?A pentru prima dată (n .= .C K Aer . Primul ve!icul cu combustie cu gaz de carbune . mol .)*EPa0 sau sta-ii de tip Hfiică” (n care alimentarea autove2icului se face dintr-o baterie de butelii sub presiune .in punctul de vedere al reac-iilor de ardere& se poate stabili că& fa-ă de reac-ia de ardere (n ca%ul ben%inei .B<B& c'nd au fost ec2ipate primele *"" de ve2icule .C!" de Nean Dtienne 5enoir& care a inventat si brevetat (1860).

&" "&< "&* 11.&" . Confi$ura-ia caracterului arderii (n ECI& deoarece G4CV este dificil de utili%at din punct de vedere al o idării si utili%ării convertorilor cataliticiO se impune do%area c2iar si pentru sulful mercaptanic3O 10." .! Fecomandarea SAD privind utili%area G4 drept combustibil pentru motoare0 3 .putere& demara9& manevrabilitate& usurin-a alimentării cu combustibil& distanta parcursa cu aceeasi cantitate de combustibil0O 8.Compara-ia combustibililor tradi-ionali . ?surin-a transportului si depo%ităriiO 5. 5oca-ia sursei de combustibilO 3.iesel G4CV G45 Energia" #n $%& litru <) <* .0O 12.Sursa1 SAD N .&.!. Adecvan-a cu scopul propus de a fi utili%at drept combustibil pentru ve2iculeO 2. Dfectele calită-ii combustibilului asupra performan-elor ve2iculului . Eodificarile necesare (n re-eaua de distribu-ie= furni%areO 6. Importan-a indicelui Robbe asupra parametrilor arderii :i asupra eficien-ei ener$etice a ECI .!” se face ec2ivalen-a de mai 9os1 Combustibilul Ben%ină .tabelul . Problemele de lubrifiere impun respectarea cu stricte-e a cerin-elor minime de lubrifiere men-ionate (n standardul european DCD )C<O 13. "&< "&! Compara'ie cu motorin) "&B .B Compara'ie cu ben(in) . Dner$ia consumată (ntr-un ciclu de via-a si natura emisiilor& inclusiv emisiile care afectea%ă stratul de o%onO 9.ben%ină& motorină .a se corela cu pct+.iesel0 cu al-i combustibili alternativi& cum ar fi $a%ele petroliere lic2efiate-GP5 :i 2idro$enul a condus la stabilirea unor criterii de evaluare a utili%ării G4CV& care sunt pre%entate (n continuare+ Aceste criterii sunt1 1.e:i se consideră că G4 pre%intă avanta9ul unui con-inut de sulf& teoretic )T/ ppm& practic c2iar o cantitate e trem de mică peste limita ma imă admisă de constructorul autove2iculului poate conduce la otrăvirea convertorului cataliticO 4 Particulele mecanice cu diametrul de )&*Um& (n contact cu picaturile de apă formea%ă smo$ul-cea-ă to icăO 5 Pericolul $enerat de continutul de apă are repercursiuni (n comprimare& dar constituie :i cau%a formării crio2idra-ilor :i a compu:ilor coro%iviO < . Dficien-a aprovi%ionării cu combustibilO 4. > importan-ă deosebită trebuie acordată con-inutului de apă din G4& care& teoretic nu ar trebui sa cree%e probleme (n ECI& dar dacă G4 nu este suficient de uscat= separat de picăturile de apă& apar probleme e treme (n opera-ia de comprimare care de obicei se efectuea%ă cu compresoare cu piston& sin$urele de altfel capabile să asi$ure un coeficient de comprimare necesar acestui tip de combustibil 5O *abelul Compara'ia #ntre indicii +obbe pentru combustibili ga(oşi de motoare . ?nele emisii poluante .fi$+/0 re%ultate din procesul de ardere (n motor mai mici& dar altele& de e emplu PE)+* semnificativ mai mari4 . Eodificările cerute ve2iculelorO 7..0O @n documentul H Rorld BanS 6ec2nical Paper no+ *.

/2 ./. Criteriul modelării mana$ementului de securitate (n sectorul de producere& transport si distribu-ie= furni%are trebuie să aibă (n vedere1 • Adaptarea factorilor umani la noul tip de combustibilO • Competen-a (n utili%area noului combustibilO • Stabilirea strictă a criteriilor de operare si de securitateO • Eana$ementul aprovi%ionării corelat noilor condi-ii de distribu-ie= furni%areO • Factorii sociali= efectul implementării sta-iei de distribu-ie (n vecinătatea %onelor urbane& locuiteO • Factorii le$islativi . Criteriul dimensionării sta-iei de distribu-ie trebuie să asi$ure posibilitatea alimentării ve2iculelor la intervalul de timp impus de nivelul de consum .medie Acetilenă Dio=id de carbon Indicele +obbe superior" #n . 23 4 4/0 /23 084..83 01.4 .< 008:: 0 218 ). Fa-a de pct+.cal& -m.cal& -m.m Cantitatea de combustibil este de 88 .*)*< 2./<// 31 4 .*ipul combustibilului Hidrogen $etan 5a( natural tip Campos6 5a( natural tip 7antos6 5a( natural tip 9olivia6 Dtan Dtilenă Propan Propilenă n.BI)C 2 8: . /01 03.C/.tabelul )0 6& dar :i de numărul ve2iculelor ec2ipate cu instala-ii de utili%are a G4C drept combustibilO 17./.-care necesită un minim de 6 se corelea%ă cu nota !+ 4 .0O 14.-Butenă 5P<& val.I.enumirea combustibilului . ..8:8 Indicele +obbe inferior" #n .9utan .C" 08.g . Fecipientul tampon are :i rol de amorti%or (n preluarea varia-iilor de presiune din re-eaua de furni%are a $a%elor naturaleO 16.: 08043 . .3: ./ 01.pia-a de cate$+.9utan i(o..!)BC .le$isla-ia0 e isten-i (n domeniul G4CVO • Factorii de mediu= natura si dimensiunea emisiilor produse de arderea G4C in motoarele ve2iculelor ./) 083// .3 .a se vedea tabelul . Distan'a comparativ) parcurs) cu o cantitate egal) de combustibil" #n ./B<./!** .istan-a parcursă& (n Sm 9en(ina& petrol 888 5P< 188 <ic!efiat I*" 5a( natural6 Comprimat6 0/86 <ic!efiat *"" Hidrogen Comprimat /8 Vevaluarea asupra utili%ării acestui tip de combustibil trebuie să se oriente%e (n special pe transportul public si utilitar .8:8 V sunt considerate ca fiind $a%e naturale cu indici Robbe ridica-iO *abelul 0.) este obli$atorie utili%area unor recipiente tampon prin care să se reali%e%e si pur9area sistemului de comprimareO 15.

Probleme de natură metrolo$ică1 aprecierea erorilor ma im admise la verificarea= certificarea si reverificarea distribuitoarelor de G4CVO 20. Dvaluarea proiectării infrastructurii sta-ionare si mobile 7O 21.usurin-ă& speciali%are& intervale de timp& dotare etc0O Dvaluarea riscului de defectare a infrastructurii sta-ionare si transportabileO Dvaluarea pericolelor $enerate de infrastructura necesară utili%ării acestui combustibilO Factorii costurilor de ener$ie si de infrastructura .sistem adiabatic fric-ional0+ Se aplică ecua-iile de stare utili%'nd factorul de compresibilitate :i calcul'nd1 numerele Eac2 .omino posibileO • Dlaborarea raportului de securitate in conformitate cu preci%ările din JG B*=)""<O 19.tabelul <0O *ipul combustibililor Eotorină Ben%ină GP5 G45 Biodiesel G4CV Jidro$en *abelul . Fespectarea măsurilor impuse de le$islatia in domeniu (n ceea ce prive:te1 • Politica sistemului de ur$en-e (n situa-ii de pericolO • Politica de prevenire a incendiilorO • Eana$ementul perioadei de transportO sc2imbările in infrastructura de transportO • Dvaluarea riscului1 identificarea pericolelor& evaluarea consecin-elor& efecte . U7D& sta'ie distribu'ie #n U7D& 5% WC V WB "&*T." V W .(n contra curent :i (n sensul de cur$ere0& presiunea la intrarea (n conductă& presiunea la ie:ire& temperatura la ie:ire& vite%a de cur$ere :i presiunea din recipientul primitor0& conclu%ia finală const'nd in faptul ca umplerea optimă trebuie să nu se ba%e%e pe umplerea direct din sursa de presiune& fiind necesară această baterie de butelii tampon+ * .) W )" W /* W !" V (n $eneral sunt sta-ii de distribu-ie mi te& dar valoarea este numai pentru combustibilii tradi-ionali 18. Dvaluarea tipurilor de recipiente sub presiune sta-ionare si transportabile& baterii de recipiente-butelii& conducte de le$ătura cu re-eaua de G4 si cu sistemul propriuO 23. Dvaluarea influen-ei varia-iilor de compo%i-ie a G4CV asupra arderii& a emisiilor-(n special a 2idrocarburilor nearseO 22. Calitatea materialelor pentru recipiente-butelii de depo%itare sta-ionară in infrastructura sta-iei de distribu-ie si recipientele-re%ervor ale ve2iculelorO 7 Eodelul matematic conceptual al procesului de umplere a recipientului autove2iculului constă (ntr-un recipient de depo%itare din sta-ia de alimentare& por-iunea ec2ivalentă de conductă considerată ori%ontală& de cc+ * m lun$ime cu diametru de "&".• • • • cerin-e privind controlul emisiilorO cate$+) care necesită cerin-e medii privind controlul emisiilor si cate$+<-care necesită cerinte avansate privind arderea acestui tip de combustibil pentru ve2icule0O Factorii de mentenan-ă .&*V WB W< WB WC W .)*m :i recipientul autove2iculuilui de cca ** litri& pentru care debitul dintre sursa G4 :i recipientul primitor este modelat ca pentru un sistem Fanno FloG . Costuri pe unitatea de energie şi investi'ional) Cost pe unitatea de energie" $il.

Corelarea distribu-iei cu IS> . Dfectul compo%i-iei materialelor asupra pericolelor $enerate de microstructura $ranula-iei materialului..rate de umplere& presiuni de umplere si prevederi pentru dispo%itivele de securitate pentru G4CV0O 28. Fiabili%area infrastructurii de distribu-ie= furni%are a G4CV+ Caracteristicile $a%ului natural comprimat pentru ve2icule sunt le$ate in mod indisolubil de compo%i-ia G4 care se comprimă (n instala-iile sta-iilor de distribu-ie+ Aceste caracteristici sunt cele care asi$ură func-ionarea corespun%ătoare a motoarelor alimentate cu acest tip de combustibiul alternativ& recomandările producătorilor de motoare constituind criterii certe de evaluare& pentru care mai (nt'i este necesară determinarea caracteristicilor compo%i-ionale ale G4 care intră (n proces+ Ga%ul natural este considerat (n $eneral ca fiind un combustibil fosil nere$enerabil& teoria :tiin-ifică prin care s-a format acest combustibil cu milioane de ani (n urmă 9ustific'nd (ncadrarea (n cate$oria combustibililor fosili conform teoriei ori$inii biolo$ice a $a%ului natural+ In . Corelarea cu SF D4 IS> .24."..T<1 Butelii transportabile pentru $a%+ Compatibilitate (ntre $a%ul continut si materialul buteliilor si robinetelor 8O 30.o-eluluiO 25. Propan <) BI Butan C CB Jidro$en " !< 27.. Criteriul educa-ional& institu-ional si 9uridicO 26."" .)) Dtan // . Considerarea recomandărilor producătorilor de ve2icule privind ec2ipamentul instalat& corelate cu stabilitatea compo%i-iei G4CV+ 31.Butelii fretate prin (nfă:urare cu s'rma sau platbandă& tip <./-.. Criteriul evaluării calitative a G4CV1 • Calitatea cerută pentru utili%area drept combustibil pentru ve2iculeO • Stabilitatea compo%i-iei G4CV si influen-a asupra emisiilorO • Corelarea H 4E-4umărului Eetan” cu HC>E-Cifra >ctanică Eotor” in func-ie de po%i-ia= confi$ura-ia atomilor de C si J in moleculele de tip A& B& C conform H6eoriei combina-iilor liniare ale orbitelor atomice” prin măsura re%isten-ei la detona-ie a G4C& similar cu C>E pentru ben%ină .BIB& 62omas Gold a de%voltat teoria H$a%ului de ad'ncime” care sus-ine că Hpe păm'nt& precum :i pe alte planete& multe dintre 2idrocarburi s-au format din surse nebiolo$ice& presupun'nd că păm'ntul este făcut primordial din materiale care s-au combinat (n spa-iu cu milioane de ani (n urmă c'nd structura de ba%ă a păm'ntului a 8 Buteliile de(naltă presiune care alcătuiesc bateria din sta-ii sau sistemul de depo%itare de pe ve2icul pot fi de 1 tip .!))1 Butelii pentru $a% – Condi-ii pentru umplerea buteliilor pentru $a% ../<B0& tip ). Influen-a contaminărilor din G4CV asupra materialului recipientelor sta-ionare :i mobile= transportabileO 29.tabelul /0O *abelul 4 Compara'ie #ntre -um)rul $etan >-$? si C@$ -$ C@$ Eetan .-Butelii din o-el sau aluminiu& conform SF D4 IS> .Butelii complet fretate :i tip / – Butelii din materiale compo%ite+ 6 .

<&I+++.+++"&.propan& C/ .6D Dner$Q& S?AO I .<&C "&*BC .+++"&< urme++"&. .evoluat+ Aceste materiale se consideră că au ars (n interiorul crustei păm'ntului unde au fost captate (n urmă cu /&* miliarde de ani 9+ Crăpăturile :i fisurile (n crusta păm'ntului au favori%at mi$rarea $a%elor (n %ăcămintele actuale sau la suprafa-ă+ 6eoria $a%ului de ad'ncime presupune că moleculele de petrol= -i-ei sunt capabile să supravie-uiască la temperaturi :i presiuni ridicate sub suprafa-a păm'ntului :i că multe dintre 2idrocarburi care mi$rea%ă la ad'ncime sunt rupte (n molecule de metan+ Acest lucru 9ustifică pe l'n$ă amestecul $a%ului natural (n %ăcămintele de petrol= -i-ei :i natura surselor neconven-ionale de $a%e naturale1 :isturile devoniene& %ăcămintele $eopresuri%ate :i nisipurile compacte+ Ga%ele naturale produse din aceste forma-iuni $eolo$ice sunt $rupate după compo%i-ia 2idrocarburilor (n1 $a%e asociate ."&! I<&.&C+++*&.&" "&".TB!&) /&*!T*&)* //&I!T*)&C* 9Sources of 4atural Gas& . Compo(i'ia c!imic) tipic) a ga(ului natural ./+++/.!&/ B&I B" * /B&IB Domeniul" #n B molare CI&"+++B!&" ./ urme+++"&"! .octani :i 2idrocarburi CBK 0& mai sunt con-inute păr-i de contaminan-i1 a%ot& dio id de carbon& 2eliu& 2idro$en& 2idro$en sulfurat& vapori de apă& o i$en& al-i compu:i cu sulf :i urme de alte $a%e& unele dintre acestea av'nd influen-e nefaste (n ceeace prive:te emisiile :i poluarea mediului ambiant ca urmare a reac-iilor de combustie+ Compo%i-ia $a%ului natural are efecte importante (n ceea ce prive:te proprieta-ile fundamentale ale combustiei& deoarece raportul aer= combustibil suferă varia-ii specifice Ga%ul natural repre%intă un amestec& const'nd (n principal din metan& o anali%ă tipică este pre%entată in tabelul *& (mpreuna cu proprietă-ile fi%ico-c2imice specifice+ *abelul /.io id de carbon > i$en Jidro$en Propriet)'i fi(ico.&BI .metan& C) etan& C< .I&.+++./ urme+++"&. B&.+++"&< "&".c!imice Puterea calorifică& (n EN= m< Faportul critic de compresie Greutatea specifică& (n S$= m< Faport masic de combustie aer= G4 Faport volumic de combustie aer= G4 4umărul metan& E4 5imita inferioară de inflamabilitate Indice Robbe& in EN= m< Anali(a tipic)" #n B molare B/&B )&* "&) "&"< "&"< "&".)&*+++.T. "&".pentani& CI – 2eptani& CC .&* "&".+++. urme+++"&") <!&. .C .care con-in 2idrocarburi lic2ide0& $a%e neasociate :i metanul din %ăcămintele de cărbune+ @n compo%i-ia $a%elor naturale& (n afara 2idrocarburile $a%oase .Pentan n-Pentan Je an K A%ot .Sursa 1 ?nion Gas 5td+& ?X& Combution ScienceYDn$ineerin$& Inc+ )""/0 Component Eetan Dtan Propan iso-Butan n-Butan iso./&) "&*C)+++"&!BC . "&. "&".&<+++*&! "&.&! "&I "&") urme <C&/! .butani& C* .

BBC0 Component Eetan& minim Dtane& ma im C<K& ma im Propane& ma im C/K& ma im C!K& ma im Butan& ma im C)K C<KC/ Ga%e inerte .4)& C>)0 > i$en& ma im Jidro$en& ma im C>& ma im Sulf& ma im Eetanol& ma im C>) K 4) K >)& ma im CA**ERPI< AR 9i.+I# "+I# Do!n Deere Detroit CC# !# $ac. Ga%e produse din titei1 $a%e petroliere lic2efiate . Ga%e produse din procese de fermentare+ 8 .Condensabilele din G4 repre%intă un amestec de 2idrocarburi lic2ide care sunt pre%ente (n $a%ul natural e tras din %acaminte& acestea fiind pre%ente permanent& necesit'nd o separare (n instala-ii speciale+ 6rebuie specificat că (n aceste instala-ii se reali%ea%ă inclusiv uscarea :i eliminarea apei+ Compo%i-ia $a%elor naturale se determină (n pre%ent prin cromato$rafie (n fa%ă $a%oasă& cu $a% purtător .SAD& )"". C*# ..2eliu sau a%ot0+ *abelul :.# )) ppm masă "# /+*# Feferitor la elementele din articolele anterioare& o clasificare a combustibililor $a%osi este pre%entata dupa cum urmea%a1 A. Combustibili fosili din natura1 $a%ele naturale& metanul din minele de carbuneO B.# . Compo(i'iile recomandate de produc)torii de motoare pentru 5-CC .iesel Corporation& .asociate0O D.Fuel CC+"# !+"# <+"# Cummins B"# /# .# <+"# total "+*# "+.# B# *# .GP50& $a%e de rafinarie& $a%e de sonda .+*-/+*# .# masă *# . :i .# "+.de e + Ga%e de furnal0O C. Combustibili $a%osi produsi din combustibili soli%i1$a%e derivate din carbine& $a%e derivate din deseuri si din biomasa& $a%e produse prin alte procese industriale .+I# "+<# "+)# ..# )#4)O<#C>) "+.etroit .+"# "+.# "+"".# "+.

$a%e desulfurate .$a% de iluminat sau toGn $as0O B ." 0O .BBC0 Atunci cand trebuie sa se decida asupra alternativei de $a% care poate fi utili%ata intr-o aplicatie& trebuie considerate urmatoarele criterii1 1.$a%e sarace .asociate0+ . Pentru acelasi debit de aer si combustibil flacara produsa prin ardere trebuie sa fie aproape identica .$a%e de sonda .$a%e re%iduale .$a%e umede . 0 Energia reactiei de ardere din energiile asociate . Pentru aceeasi diferenta de presiune e ista apro imativ aceeasi ener$ie produsa .cu continut ridicat de 2idrocarburi condensabile C * – C.Sursa1 >p2ardt& C2+&Virtual C2embooS& .ramase din procesul e condensare0O .cu continut ridicat de J)S0O .fi$ura nr+ )0O 2.$a%o$en . Ga%ele naturale descrise ca1 .au putere calorifica foarte sca%uta0O o $a% de apa . cu continut ridicate de metan& dar fara condensabile0O . a se vedea AGA Flame c2aracteristics0O 3. Pentru aceleasi conditii de ener$ie produsa nivelul emisiilor poluante se incadrea%a in aceleasi tolerante specifice+ Primul criteriu este cel mai bine repre%entat de Indicele Robbe+ 6ipurile repre%entative de combustibili $a%osi sunt1 a.CH4 E @0 F C@0 E 0H0@ E energie termica Figura nr.$a%e uscate sau sarace .blue-$as0O o $a% de cracare termicaO o $a% combustibil de apa .cu continut sca%ut de J)S0O .$a% de $enerator .Ga%ele de sinte%a produse ca1 .

& C)& C<& n-C/& i%o-C/& n-C*& i%o-C*& neo-C*& C! K& C>)& 4)0& in timp ce pentru $a%ele din carbune .lic2id+ Portiunea din dreapta a curbei repre%inta linia punctelor de roua si imparte re$iunea celor doua fa%e $a%-lic2id de re$iunea ssin$urei fa%e $a%oase+ 5inia punctelor initiale de fierbere si linia punctelor de roua se intersectea%a la punctul critic& unde dispare deosebirea dintre proprietatile $a%ului si lic2idului+ Fenomenul este cunoscut drept condensare retro$rada+ Presiunea ma ima la care lic2idele se pot forma .Fd>4 – Foad >ctane 4umber0 sau cifra octanica la pompa .eterminarea se efectuea%a pe un motor special& cu raport de compresie variabil sub conditii controlate .2idrocarburi C ..de cocserie0 numarul este de .cele .Anti-XnocS Inde 0& cifra octanica pentru conditii de trafic .60 $a%elor+ Portiunea din stan$a curbei repre%inta linia punctelor initiale de fierbere si imparte re$iunea fa%ei lic2ide sin$ure de re$iunea celor doua fa%e $a%.E>4 – Eotor >ctane 4umber0+ Aceste valori sunt comparate de Indicele antidetonatie& AKI ..in enumerarea acestor caracteristici& punctul de roua al 2idrocarburilor si detonatia repre%inta importanta deosebita in conditiile in care calitatea G4 se incadrea%a in caracteristicile standardi%ate+ Punctul de roua al 2idrocarburilor .P>4 – Pump >ctane 4umber0& adica1 AKI = (R+M)/ 2+ 10 SAD N.din odoranti si din 2idro$enul sulfurat0& met2anol& o Q$en& pulberi si particule mecanice& continutul de ulei& punctul de roua al 2idrocarburilor& Indicele Robbe& detonatia+ .Fesearc2 >ctane 4umber0 sau sub sarcina .ia$rama PFJ este repre%entata $rafic de presiunea .P ma 0 este numita cricondenbar& iar temperaturaa ma ima la care se poate forma lic2idul .PFJ0 repre%inta factorul ma9or care determina daca un flu de $a%e naturale dintr-o conducta& la o presiune si temperature data se afla numai in fa%a de $a% sau doua fa%e& $a% si lic2id+ PFJ este definit de presiunea si temperature la care 2idrocarburile pot condensa in lic2id dintr-un amestec de $a%e naturale+ Presiunea PFJ este presiunea la care 2idrocarburile vor incepe sa condense%e dintr-un amestec de $a%e la o temperatura data+ 6emperatura PFJ este temperatura la care 2idrocarbuirle vor incepe sa condense%e dintr-un amestec de $a%e la o presiune data si este in mod normal factorul cel mai important in operaratiile conductei unde presiunea este determinata independent+ Cand condensatul se formea%a dintr-un amestec de $a%e& distributia 2idrocarburilor se modifica& astfel incat fa%a lic2ida devine mai bo$ata in componente $rele& atunci cand fa%a $a%oasa devine saraca+ PFJ pentru $a%ele naturale& cu o compo%itie data& este repre%entata tipic pe o dia$rama de fa%a+ .!& IS> .! componente relevante .C> .!. componente relevante .6 ma 0 este numita cricondenterm+ In acelasi conte t& detonatia este caracteri%ata de cifra octanica a G4& care repre%inta re%istenta combustibilului la detonatie+ Cifra octanica este determinata de compararea caracteristicilor combustibilului cu un amestec de i%o-octan .P0 si temperatura .o $a% de carbune si $a% de cocserie+ Ga%ele naturale contin& in $eneral& .""0 si n2eptan .*/"< etcO 10 .F>4 .C> "0+ . componente relevante ale $a%elor naturale& la care se adau$a1 Je& >)& C>& etilena& propilena0+ In ca%ul $a%elor naturale comprimate utili%ate drept combustibil pentru ve2icule& standardele de calitate se refera la 101 compo%itie& continut de apa& dio id de carbon& compusii cu sulf .

Indicele de intersc2imbabilitate pentru caldura de$a9ata& JH 1 JH H = S Ha  Da  D  S     0.B*.& Reaver a derivate o serie de sase indici care sa includa cele mai multe caracteristici ale arderii si care sa fie comparati cu caracteristicile flacarii din specificatie AGA+Acesti indici trebuie sa caracteri%e%e vite%a flacarii si arderea incompleta+ Arderea incompleta este foarte importanta pentru aplicatiile arderii in ceea ce priveste formarea de mono id de carbon .4 J A + 0.5 Atunci cand JA M. pentru $a%ele care au e act aceeasi intersc2imbabilitate raportata la caldura de$a9ata+ 11 5iss& R+ D+& 4atural Gas Composition for 4GVs& G6I0 12 Interc2an$ebilitQ of >t2er Fuel Gases Git2 4atural Gas& Fesearc2 Bulletin 4o+<!& American Gas Association& Ddition )"")&?SAO .& cantitatea totala de aer cerut de arderea fiecarui $a% este aceeasi& fractia introdusa de aerul primar este aceeasi si nu apar in mod normal efecte convective& e ecesul de o i$en in produsele evacuate este acelasi si e ista acelasi pericol al emisiei de mono i de de carbon+ 2.American Gas Association0& interschimbabilitatea repre%inta abilitatea de inlocuire& intr-o aplicatie de ardere& a unui combustibil $a%os cu altul& fara inlocuirea materiala a securitatii functionale& a eficientei& performantei sau cresterea emisiilor poluante in aer+ In $eneral este recunoscut12 ca un sin$ur indice de caracteri%are nu poate repre%enta intre$ul spectru al sc2mbarilor asupra performantei arderii+ In .Cifra octanica este caracteri%ata in ca%ul G4CV si de 4E – 4umarul Eetan& limitele de sarcina fiind caracteri%ate si de capabilitatea combustibilului 11+.4 Pentru $a%ele care au e act aceeasi intersc2imbabilitate raportata la fenomenul de intoarcerea flacarii& JF M"+ 3. Indicele de intersc2imbabilitate pentru intoarcerea flacarii& JF 1 J F = S S / S a − 1.eci& in conditiile in care un se poate vorbi de caracteristici constante de caracteri%are ale amestecului de $a%e naturale supuse compresiei in vederea utili%arii drept G4C pentru ve2icule& trebuie avut in vedere aspectul intersc2imbabilitatii calitative+ Conform definitiei AGA . . Indicele de intersc2imbabilitate& JA& care caracteri%ea%a aportul de aer1 B JA = S Ba  Ga  G  S     0.C>0+ Indicii Reaver se definesc foarte bine prin ecuatiile necesare pentru calcularea lor1 1.. 5 & iar JH M.

pentru aer M.+ 6.+ 5.634 Ra & unde pentru $a%ele care au e act aceeasi intersc2imbabilitate raportata la arderea completa& JI M.4.366 S − 0. Indicele de intersc2imbabilitate pentru flacara $albuie& JY 1 JY = J A + & si are valoarea JY M"& daca $a%ele au aceeasi intersc2imbabilitate+ in care1 J este puterea calorifica a amestecului& B aerul teoretic necesar arderii& G $reutatea specifica a amestecului .&"0 etc& cu indicele a pentru amestecul de a9ustare si s pentru amestecul inlocuit+ NS − N A −1 100 12 . Indicele de intersc2imbabilitate pentru ridicarea flacarii& JL 1  100 − QS J L = J a ( S s / S a )  100 − Q a      & unde pentru aceeasi intersc2imbabilitate JL M. Indicele arderii complete& JI 1 R J I = J A − 0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful