CURS I INITIERE IN BIOENERGIE

AURA SI CULORILE Aura nu exista numai in imaginatie. Ea poate fi fotografiata cu aparate foarte sensibile, in experimente stiintifice strict controlate. Mediumurile folosesc citirea aurei pentru e aluarea sanatatii, a starii mentale, emotionale si psi!ice a pacientului. Mediumurile ad aura in culori, dar adesea ea poate fi a"uta sub forma unor unde sau alte manifestari energetice #!alouri cu forme strict definite$. Unele mediumuri nu ad aura, dar o creea"a inc!ipuindu%si cum ar trebui sa arate daca ar putea%o edea. Alte persoane simt doar energia care incon&oara omul, fara a o exprima in imagini i"uale. 'iferite traditii atesta existenta unui numar de sapte straturi succesi e ale aurei. Consideram ca ne sunt pe deplin suficiente informatiile pe care le obtinem din citirea formei aurei. O aura( sanatoasa in aluie intregul corp din cap pana in picioare, pana la cati a centimetri de corp. Unele persoane au o aura incompleta. 'e exemplu, daca a eti o iata sedentara, a plimbati rar si nu faceti exercitii fi"ice, de la genunc!i in &os eti a ea o aura subtiata, rarefiata. 'aca o anumita parte a corpului este afectata de boala sau a fost inlaturata prin operatie ca urmare a unei afectiuni patologice, in "ona respecti a aura a fi mai slaba(. 'upa cum am mai spus, nu intotdeauna aura este a"uta in culori. Incepatorii o ad ca pe o fasie albicioasa, ca o ceata alurita. )entru a o citi insa, mediumurile isi pun in functiune ,,ecranul mental( propriu, spre a edea intreaga di ersitate a culorilor aurei, pe care o folosesc in stabilirea starii pacientului. C!iar daca putem da o descriere generala a semnificatiei diferitelor culori si nuante, trebuie sa subliniem ca acestea pot fi a"ute intr%o perceptie strict indi idual si nu exista doua persoane care sa ada simultan nuante identice in aceeasi aura. 'aca doriti sa cititi caracteristicile aurei psi!ice, trebuie sa a eti o imagine generala asupra semnificatiei culorilor acesteia. 'ar este mult mai important sa putem edea de fiecare data in mod distinct fiecare culoare, ca si cum nu am fi a"ut%o niciodata pana atunci, si sa stim sa descoperim din nou ce semnifica aceasta culoare intr%un anumit context. Aurele sunt intr%o continua sc!imbare. Culorile si formele aurelor se sc!imba o data cu gandurile si sen"atiile indi idului. *otodata, culorile se atenuea"a si se contopesc, se intrepatrund ca intr%un curcubeu, adesea nu se poate spune unde se termina o culoare si unde incepe alta. *e!nica citirii aurei. Lista de culori care urmea"a este intocmita conform experientelor acumulate. 'e obicei culorile pot fi interpretate astfel+ % ,E-RU % culoarea mortii si a distrugerii. )oate fi citita ca semn al unei depresiuni, indeosebi cand apare ca un nor intunecos care in aluie capul pacientului. 'ar moartea este o stare care precede renasterea, iar distrugerea este premergatoare creatiei+ ,,intunericul cel mai adanc se lasa c!iar inaintea "orilor.( .n acest ca", culoarea neagra poate fi considerata po"iti a. 'e asemenea culoarea neagra este considerata drept culoarea care repre"inta lumina 'umne"eiasca in i"ibila, care ine sa lumine"e si sa purifice sufletul #!aina preotului si culoarea copertei /ibliei$. % CE,USIU % culoarea plictiselii si a bolii, care masc!ea"a de obicei emotii cum sunt teama si furia. % MARO % de obicei, culoarea )amantului, arata puternica legatura cu planul fi"ic. 'aca In aluie taipile si gambele, poate fi un indiciu ca persoana respecti a face multe exercitii fi"ice. Uneori, daca este stearsa si difu"a, poate fi un semn al lipsei de energie. % 0ER'E % culoarea care semnificti cresterea. )re"enta sa in aura arata de obicei ca persoana respecti a se gaseste in fa"a de alegere, de stabilire a atitudinii sale in iata sau in raport cu credinta. Este o culoare po"iti a, care poate sa apara cand omul, derutat de sc!imbari interioare radicale, crede ca iata lui nu este bine alcatuita. Culoarea erde desc!is este un semn al de" oltarii psi!ice. % AL/AS*RU % culoarea creatiei, a imaginatiei si auto%exprimarii. Asemenea marii si cerului, al caror simbol este, culoarea albastra exprima natura feminina sau latura feminina a personalitatii masculine. Albastrul inc!is este un semn al depresiunii aparute atunci cand omul este ne oit sa actione"e dupa ideile altora, pentru care trebuie sa lupte mai mult decat pentru ale sale proprii.

% -AL/E, % culoarea intelectului, semnifica procesul de trecere de la inconstient la constient. -albenul presupune miscari si sc!imbari de toate felurile, indeosebi cele care duc la purificarea si de" oltarea mintii. 'e cele inai multe ori culoarea se ede ca o aureola sau un nimb in &urul capului. % )OR*OCALIU % culoarea indecatoare prin exercitiu. Ca si Soarele pe care il simboli"ea"a, indica natura masculina sau latura masculina a personalitatii feminine. Cand apare in aura, poate sa indice ca indi idul respecti are calitiiti puternice de indecator sau se afla intr%un proces de crestere fi"ica ori de auto indecare emotionala. % RO1 % culoarea intuitiei si a unor cunostinte extinse despre )amant. Uneori este numita ,,culoarea intuitiei planetare(. % ROSU % culoarea emotiilor si a pasiunii de a trai, a sentimentelor puternice, cum ar fi ura, frica sau iubirea. Culoarea rosu aprins si pur inseamna perse erenta si pasiune. % )UR)URIU % culoarea spiritualitatii si a de otamentului. Oamenii care practica meditatia sau au sentimente religioase puternice au de obicei aceasta culoare in aura lor. % AURIU % culoarea intuitiei pure, a cura&ului psi!ic si a autocunoasterii. ,imburi aurii stralucitoare pot fi a"ute adesea deasupra capului misticilor si persoanelor aflale in starea de exta". Culoarea aurie este o culoare masculina, repre"entata adesea de Soare. Este totodata culoarea purificarii si indecarii. % AR-I,*IU % culoarea feminina a Lunii, cu semnificatie analoaga culorii aurii, desi intalnita rnult mai rar. Mult argintiu in aura inseamna cura& si in"estrare psi!ica in ceea ce pri este tele2ine"ia sau le itatia. Argintiul este culoarea calatariilor in astral. Se considers ca intre corpul astral si cel psi!ic, cand sunt separate, legatura se face printr%un fir argintiu. % AL/ % daca este pur e culoarea celui mai inalt ni el spiritual, a purificarii si a iluminarii. Unele tipuri de meditatie, cum ar fi meditatia transcendentala, pot aduce sau nu iluminarea, dar pot colora aura in alb. Aurele pot fi citite ca niste !arti. Culorile lor apar adesea legate unele de altele. 'e exemplu, putem edea culoarea rosu inc!is in prea&ma inimii si o putem interpreta drept furie, care pro ine din strafundurile unei fiinte puternic afectate de un traumatism emotional. 'aca dupa rosu urmea"a portocaliu, inseamna ca persoana traieste un proces de indecare a acestui traumatism, portocaliul semnificand indecarea. 'aca in aceeasi aura se obser a erdele #culoarea cresterii si a de" oltarii$ imbinat cu galbenul #culoarea intelectuiui$, aflat in &urul capului, se poate trage conclu"ia ca, indecandu%se, omul descopera noi cai de gandire si de modificare a structurii sale mentale anterioare. Culorile pot sa apara in aura fie sub forma unor ben"i, stratificate, fie ca niste pete !aotice, fie se pot amesteca intr%o masa de"ordonata. Oricum ar fi ase"ate, foarte rar se poate edea o aura care sa ramana nesc!imbata, ale carei culori sa nu treaca unele prin altele si sa nu se modifice, reflectand sc!imbarile sur enile in starea indi idului. *oate atesta ariatiile cele mai mici si mai delicate sur enite in constiinta si in starea mentala, care inter in cu mare rapiditate, de aceea este atat de dificil sa se dea o descriere erbala a aurei. Culorile de ba"a(, culorile pure din aura se modifica mult mai incet, in saptamani, luni sau c!iar ani. ,uantele sunt citite ca si culorile si indica energia persoanei respecti e. 'e exemplu, undele care strabat aura pornind de la corpul persoanei catre exterior pot sa semnifice forta si putere asupra altora % este stralucirea pe care o au oamenii deosebit de puternici. Aceste unde pot sa semnifice si absenta interesului fata de planul fi"ic.

CURS II 0I,'ECAREA )RI, /IOE,ER-IE 0indecarea pranica sau prin bioenergie pro ine din orient, este un sistem practic simplu si eficienta 0indecarea pranic3 4n compara5ie cu alte tipuri de terapie energetic3 este o form3 de terapie mai cuprin"3toare 6i 4nglobea"3 tratamente mai particulari"ate dec7t celelalte dou3 sisteme mai noi, Rei2i 6i atingerea terapeutic3, 6i este mai u6or de 4n 35at 6i de aplicat dec7t ec!ile 6i formalele sisteme c!ine"e6ti, respecti acupunctura 6i 8i gong. 4n plus, ea cuprinde te!nici ce nu se prea g3sesc 4n alte sisteme de terapie energetic3, cum ar fi utili"area 4n detaliu a pranelor cromatice 6i practica igienei energetice.

Ca 6i Rei2i 6i atingerea terapeutic3, indecarea pranic3 4i 4n a53 pe practican5i s3 perceap3 perturba5iile din aur3. 4ns3 ersiunea indec3rii pranice a te!nicii ba"ate pe sim5ul tactil, numit3 scanare, este mult mai explicit3 6i mai precis3. 'e exemplu, indecarea pranic3 a ansea"3 c7te a exerci5ii simple care s3%i a&ute pe cursan5i s3%6i desc!id3 6i s3%6i sensibili"e"e c!a2rele, sau centrii itali, prin palme. 0indec3torii pranici or putea astfel s3 detecte"e at7t congestia #un bloca& energetic$, c7t 6i epui"area #o deficien53 de energie$ 4n timp ce%6i trec m7inile peste corpul unui pacient. 0indecarea mai cuprinde 6i alte dou3 te!nici ale m7inilor, m3turarea, o cur35are manual3 a congestiei sau energiei impure, 6i energi"area #consolidarea "onelor cu deficien5e pranice$. Rei2i nu are o te!nic3 de m3turare similar3, iar nete"irea c3ilor energetice 4n atingerea terapeutic3 este similar3, dar nu la fel de eficient3 m3turarea. ,ete"irea se aseam3n3 cu ceea ce 4n indecarea pranic3 poart3 numele de m3turare distributi 3, respecti folosirea m7inilor pentru a transfera cu bl7nde5e energia de la o "on3 la alta. M3turarea din indecarea pranic3 care ofer3 4ns3 o eliminare mai concentrat3, mai complet3 a congestiei energetice, 4n primul r7nd pentru c3 indec3torii pot folosi diferite tipuri de mi6c3ri ale m7inii pentru aceast3 te!nic3, 4n func5ie de "on3 6i de 94nc3p357narea( bloca&ului energetic. Energi"area este mai detaliat3 4n indecarea prin atingerea terapeutic3, de6i se poate 4n 35a mai u6or. In acest ca" terapeutii # indecatorii$ direc5ionea"3 energia 4n corpul pacientului, a 7nd ca 5int3 rudimentar3 "onele 4n care pacientul simte disconfort sau perturb3ri energetice. Cu toate acestea, 4n indecarea pranic3 exist3 o sec en53 specific3 de purificare 6i energi"are a anumitor p3r5i ale corpului 6i a anumitor c!a2re, 4n ca"ul fiec3rei probleme specifice de s3n3tate, a6a c3 prana este folosit3 cu un efect maxim de indecare. Cu toate c3 se ba"ea"3 pe ni6te principii ce sus5in acupunctura 6i 8i gong, indecarea pranic3 este mai u6or de 4n 35at 6i de folosit. Ca 6i 4n acupunctura, indecarea pranic3 lucrea"3 cu meridianele: deosebirea dintre cele dou3 este c3 ultima se concentrea"3 numai pe meridianele cele mai mari, de%a lungul c3rora se situea"3 c!a2rele ma&ore. Exist3 sute de alte meridiane mai mici ce se 4ntretaie 4n corp, 4ns3 prin efectuarea unei 6edin5e energetice pe meridianele mari % care le alimentea"a pe cele mici % indec3torii pranici pot atinge re"ultate mai eficiente 4ntr%o perioad3 mult mai scurt3 de timp. ;i, bine4n5eles, indec3torii pranici, sau terapeutii in bioenergie, spre deosebire de practican5ii de acupunctura, nu trebuie s3 studie"e ani de "ile pentru a 4n 35a "onele 6i traseele meridianelor mici 6i organele 6i p3r5ile corpului pe care le energi"ea"3. Seturile de exerci5ii fi"ice 6i de respira5ie au fost de" oltate, cu multe secole 4n urm3, de c3lug3rii c!ine"i, at7t 4n scopul ad3ug3rii unor noi laturi de" olt3rii lor spirituale 6i instruirii 4n artele mar5iale, c7t 6i pentru a face indecarea fi"ic3 mai u6oar3. In indecarea prin bioenergie folosim generarea de energie, pentru indecare extern3. Cursan5ilor li se predau te!nici puternice care 4i a&ut3 s3 preia energie din afara corpului lor, pe care o proiectea"3 apoi 4n "one deficiente, pentru a le indeca. Astfel, indec3torii pranici nu trebuie s3 se 4ngri&ore"e c3 li se 9consuma< bateria 6i nici nu trebuie s3 petreac3 ani de "ile 4n 357nd 6i practic7nd exerci5ii fi"ice complexe 6i modele de respira5ie pentru a a&unge la ni elul intern de energie necesar unei indec3ri eficiente. In sf7r6it, ceea ce lipse6te din aproape toate sistemele de terapie energetic3 sunt cele dou3 pietre de temelie ale indec3rii pranice+ folosirea metodic3 a pranelor cromatice, ce ofer3 un punct de reper 6i accelerea"3 4n mare m3sur3 procesul de indecare, 6i igiena energetic3, adic3 reguli 6i practici pentru a e ita infectarea energiei 6i pentru a men5ine curate 6i suficiente resursele personale de energie ale practicantului. Anatomia ta energetic3 0indecarea prin bioenergie ne 4n a53 c3 bolile 6i problemele de s3n3tate pro in din perturba5iile fluxului energetic #printr%o re5ea de centri ai for5ei, pasa&e 6i c7mpuri energetice care interpenetrea"3$ numit anatomie energetic3. Anatomia energetic3, numit3 6i energia corpului sau pur 6i simplu aur3, este un nor tridimensional de prana ce porne6te din corpul fi"ic 6i se propag3 4n afar3, 4n toate direc5iile, form7nd un contur imprecis 4n &urul corpului. Anatomia energetic3 are cinci componente principale+ =. c!a2rele sau centrii de for53 ai corpului, transformatorii care preiau 6i distribuie energia : >. meridianele % canalele de energie ale corpului prin care !rana circul3 la c!a2re 6i de acolo la organele 6i p3r5ile corpului din ecin3tate: ?. aura interioar3 % un strat interior de prana ce porne6te din corp 6i se propag3 la aproximati =@

C!a2ra dorsal3 se g3se6te pe coloana ertebral3. C!a2ra frontal3 a plexului solar se afl3 4n partea moale de sub stern sau co6ul pieptului 6i controlea"3 stomacul. prin picioare 6i dup3 aceea prin partea dorsal3 a corpului. aura exterioar3 % un strat exterior de prana. c!a2ra ombilical3.ot3+ *oate dimensiunile sunt alabile 4n ca"ul unui adult s3n3tos. care au 4ntre ? 6i @ cm diametru.cm 4n afara corpului. a plexului solar 6i a splinei %a 7nd o dimensiune frontal3 6i una dorsal3. c!a2ra frontal3 a inimii. C!a2ra a&na se afl3 4ntre spr7ncene. cartea de fa53 nu anali"ea"3 4n detaliu c!a2rele minore 6i mini%c!a2rele #de6i face scurte referiri la ele prin intermediul unor remedii pre"entate 4n capitolul =?$. Aura exterioar3 p3strea"3 energia corpului 4n interior: @. tra!eea. #. pl3m7nii 6i timusul. =$. C!a2ra plexului solar are o dimensiune frontal3 6i una dorsal3. reglarea adec ata a pranei 4n corpul fi"ic: A. trei aure fiind a6e"ate una 4n cealalt3 #fig. C!a2ra frun5ii se g3se6te 4n centrul frun5ii.$ )ornind de la 7rful capului 6i continu7nd 4n &os. distribui 6i ener%gi"a corpul fi"ic cu prana: >. Iat3 o descriere sumar3 a fiec3rei c!a2re ma&ore+ C!a2ra cre6tetului este locali"at3 4n 7rful cutiei craniene. 4n primul r7nd prin intermediul ra"elor de s3n3tate 6i al aurei. meng mein #sau c!a2ra rinic!ilor$ 6i c!a2ra dorsal3 a inimii. care au p7n3 la D%=C cm diametru: c!a2re minore. C!a2ra inimii controlea"3 inima. #Ar fi folositor s3 te ui5i la figurile l%>A. c!a2ra frontal3 a splinei. intestinele 6i diafragma. unul dintre cele mai importante puncte de acces al pranei 4n corp. ei lucra cu un total de =A centri energetici ma&ori. energi"7nd 6i control7nd glanda pituitar3 6i sistemul endocrin. Cea dorsal3 se g3se6te pe coloana ertebral3. de a ser i. c!iar 4n dreptul celei frontale. C!a2ra frontal3 a plexului solar controlea"3 emo5iile pe care le manifest3m % de exemplu. glanda tiroid3 6i sistemul limfatic. C!a2ra g7tului este locali"at3 la m3rul lui Adam 6i controlea"3 g7tul. . c!a2ra frun5ii. Ea mai este legat3 de c!a2ra sexului. 4n timp ce c!a2ra sexului este centrul inferior al creati it35ii. esofagul. care au mai pu5in de >. pancreasul. C!a2ra inimii se afl3 4n centrul pieptului 6i are dou3 dimensiuni+ o c!a2ra frontal3 6i una dorsal3. de asemenea. ra"ele de s3n3tate sunt drepte 6i bine definite. 6i mini%c!a2re. 4ntre omopla5i. bra5e 6i picioare. 4n m7ini. la un adult s3n3tos: A. de a controla. C!a2rele minore 6i mini%c!a2rele sunt locali"ate prin tot corpul. C!a2ra inimii controlea"3 inima. ca un scut protector pentru corpul fi"ic. C!a2ra frontal3 a inimii este locali"at3 c!iar sub stern. aura s3n3t35ii % o aglomerare de ra"e lungi de BC cm ce iradia"3 din porii corpului. pl3m7nii 6i timusul. C!a2rele plexului solar repre"int3 sediul tuturor emo5iilor noastre. c!a2ra g7tului. c!iar 4n dreptul c!a2rei frontale a inimii. deoarece prana ce intr3 prin cre6tet energi"ea"3 tot corpul. adun7nd dimensiunile frontale 6i dorsale ale c!a2relor inimii. La o persoan3 s3n3toas3. prin intermediul c!a2relor. Are importan53 6i pentru c3 este sediul puterii de oin53 6i al proceselor de g7ndire con6tient3. trei % a inimii. Aurele sunt concentrice. t3lpi. 4n maxilarul inferior. furia. energi"7nd 6i control7nd creierul 6i glanda pineal3. la un adult s3n3tos. c!a2ra omopla5i. =% >/ 6i tabelul l%I pe m3sur3 ce le discut3m. c!iar 4n dreptul c!a2rei frontale a inimii. c!a2rele ma&ore sunt+ c!a2ra cre6tetului. energi"7nd 6i control7nd sistemul ner os. 'atorit3 leg3turii ei cu emo5iile 6i faptului c3 se g3se6te aproape de inim3. anumite temeri ascunse. asem3n3toare cu straturile unei cepe. 'in cau"3 c3 cele mai serioase probleme de s3n3tate se pot trata numai prin lucrul cu c!a2rele ma&ore. Cea dorsal3 controlea"3 emo5iile pe care ni le reprim3m E de exemplu. Anatomia ta energetic3 are patru func5ii principale+ =. pe partea frontal3 a corpului. c!a2ra sexului. Anatomia ta energetic3 pre"int3 trei tipuri de c!a2re+ c!a2re ma&ore. 4mpotri a contamin3rii energiei. de a ser i ca 6ablon sau model pentru corpul fi"ic: ?. 4n timp ce la o persoan3 bolna 3 ele sunt 4ndoite sau fade. plexului solar 6i a splinei. de a absorbi. ce porne6te tot din interiorul corpului 6i se propag3 la c75i a metri de aura interioar3. a&na #sau c!a2ra "onei unde se 4mpreunea"3 spr7ncenele$.$ Exist3 == c!a2re ma&ore. S3 anali"3m fiecare component3 4n parte C!a2rele se afla in corpul eteric. Astfel. Este. fiind centrul superior al creati it35ii. a ba"inului.@ cm diametru. laringele. C!a2ra plexului solar are o dimensiune frontal3 6i una dorsal3. c!a2ra frontal3 a plexului solar.

Un sistem ba"at pe 6apte c!a2re ar putea fi eficient numai pentru de" oltarea spiritual3. C!a2ra ombilical3 se afl3 la ombilic 6i este unul dintre principalii centri energetici ai corpului. pl3m7nii 6i timusul. C!a2ra dorsal3 se g3se6te pe coloana ertebral3. mu6c!ii. organe corespondente /oli =. pancreasul.*E*ULUI cre6tetul capuilui. un astfel de sistem nu recunoa6te dimensiunea frontal3 6i cea dorsal3 a c!a2rei inimii 6i a splinei. Ele sunt de obicei c!a2ra ba"inului. C!a2ra frontal3 a plexului solar controlea"3 emo5iile pe care le manifest3m % de exemplu. intestinele 6i diafragma. a inimii. /loca&ul ei produce boli ce afectea"3 glanda pineal3 6i creierul. C!a2ra splinei.. 4n multe sisteme orientale. parali"ie. a&na 6i c!a2ra cre6tetului. /loca&ul ei produce+ pierderea memoriei.. epilepsie ?. C!a2ra A. precum 6i sisteme energetice sau de medita5ie ce se axea"3 4n primul r7nd pe de" oltarea spiritual3 men5ionea"3 doar 6apte c!a2re. C!a2re GRU. precum 6i glandele suprarenale. respecti la osul codai sau coccis. creier 6i glanda pineal3. c!iar 4n dreptul celei frontale. Controlea"3 oasele. C!a2ra dorsal3 a splinei se g3se6te 4n spate.*II centrul frun5ii. sau 9poarta ie5ii(. Ea este un important centru energetic. astm 6i boli ale glandelor endocrine . C!a2ra sexului este locali"at3 4n spatele osului pubian. ca 6i cele a inimii 6i a plexului solar. glandele suprarenale 6i tractul urinar superior. anumite temeri ascunse. are o dimensiune frontal3 6i una dorsal3. c!a2re ma&ore boli+cancer. o asimilea"3 6i o distribuie tuturor celorlalte c!a2re. C!a2ra ba"inului este locali"at3 la ba"a coloanei ertebrale. C!a2ra CRE. c!a2ra sexului 6i meng mein. C!a2ra meng mein. practican5ii sunt instrui5i s3 se concencentre"e 4n timpul medita5iei pe c!a2ra ombilical3. c!a2ra controlea"3 inima. 'atorit3 leg3turii ei cu emo5iile 6i faptului c3 se g3se6te aproape de inim3. C!a2ra frontal3 a splinei se g3se6te l7ng3 prima coast3 de &os din partea st7ng3 #coasta flotant3$. 4n spatele punctului -. ombilical3. prostata #la b3rba5i$. 5esuturile moi 6i producerea s7ngelui. Ea controlea"3 intestinul gros 6i intestinul sub5ire 6i afectea"3 na6terea. pentru a acumula energie. c!iar 4n dreptul c!a2rei ombilicale. se afl3 la spate. a splinei. 4n plus. 'e asemenea. furia. 4ns3 este inadec at indec3rii fi"ice deoarece omite ni6te c!a2re importante ce controlea"3 6i energi"ea"3 p3r5i%c!eie ale corpului % de exemplu c!a2ra frontal3 6i cea dorsal3 a plexului solar. La b3rba5i se afl3 4n spatele ba"ei penisului: la femei. c!acra frontal3 a plexului solar mai are o leg3tur3 energetic3 6i de s3n3tate cu c!a2ra inimii 6i cu inima. Controlea"3 rinic!ii. alergie. Recapitulare+ C!a2ra Locali"are Gunc5ii.A 4ntre spr7ncene glanda pituitar3 6i glandele endocrine si controlea"a celelalte . sub breton sistemul ner os 6i glanda pineal3. uterul 6i o arele #la femei$ 6i organele sexuale. 4ntre rinic!i. Unele forme de Foga. precum 6i tensiunea sanguin3. C!a2ra splinei este important3 deoarece atrage prana. C!a2ra sexului controlea"3 organele pel iene. controlea"3 italitatea general3 a corpului 6i ni elul energiei. Cea dorsal3 controlea"3 emo5iile pe care ni le reprim3m % de exemplu. deoarece ac5ionea"3 ca o sta5ie de pompare a energiei pro enind de la c!a2ra ba"inului. atat fi"ic c7t 6i psi!ologic >. inclu"7nd e"ica urinar3. C!a2rele plexului solar repre"int3 sediul tuturor emo5iilor noastre. a g7tului. c!iar 4n dreptul celei frontale. mai ales 4n cele care pro in din 4n 353mintele taoiste.C!a2ra frontal3 a plexului solar se afl3 4n partea moale de sub stern sau co6ul pieptului 6i controlea"3 stomacul.

A. leucemie. apendicit3. C!a2ra -H*ULUI centrul g7tului g7t. intestinul gros 6i intestinul sub5ire.ULUI la ba"a coloanei ertebrale glandele suprarenale 6i organele sexuale: energi"ea"3 corpul fi"ic % oase. boli de . apendice. temperatura 6i cre6terea la sugari 6i copii: centrul autoconser 3rii cancer.. italitate sc3"ut3. C!a2ra )LEIULUI SOLAR a$ frontal3 situata 4n "ona plexului solar. italitate sc3"ut3. 4n dreptul c!a2rei frontale a plexului solar J. !epatit3. 4ntre c!a2ra frontal3 a plexului solar 6i ombilic: pe partea din mi&loc a ultimei coaste st7ngi 4n spate. sl3biciune a corpului 6i boli de s7nge. tulbur3ri ale sistemului imunitar D. 4ntr%o m3sur3 mai mic3. timus 6i sistemul circulator pl3m7ni 6i. C!a2ra I. glande suprarenale: energi"ea"3 alte organe interne: tensiunea sanguin3 probleme cu rinic!ii. alergie. c!iar 4n dreptul c!a2rei frontale a splinei splin3 cel mai important punct de intrare a pranei aerului: energi"ea"3 alte c!a2re ma&ore 6i 4ntregul corp acelea6i ca 6i c!a2ra frontal3 a splinei #at7t c!a2ra frontal3. s7nge 6i organele interne: afectea"3 starea general3 a corpului. ulcer.MEI. cum ar fi gu6a.IMII a$ frontal3 b$ dorsal3 Situata in centrul pieptului. SEIULUI in spatele osului pubian organele sexuale. 4n dreptul c!a2rei frontale a inimii inim3. artrit3 reumatic3. ficat. astm @. c7t 6i cea dorsal3 a splinei$+ italitate sc3"ut3. stern sau co6ul pieptului pe coloana ertebral3. e"ica urinar3 6i picioare: centrul creati inferior sau fi"ic probleme ale organelor sexuale 6i ale e"icii urinare ==. "ona scobiturii de sub stern ac5ionea"3 ca un centru de colectare a energiei: de asemenea. controlea"3 4nc3l"irea 6i r3cirea corpului pancreas.C!a2ra ME. stomac #at7t c!a2ra frontal3. inima afec5iuni cardiace 6i asculare probleme pulmonare B. diabet. /A1I. c7t 6i cea dorsal3 a plexului solar$+ ni el ridicat al colesterolului. dureri 4n g7t. rinic!i.EI a$ frontal3 ?$ dorsal3 4n partea st7ng3 a abdomenului. alte boli ale intestinelor L. astm. sau rinic!ilor se afla4n spatele ombilicului. probleme ale spatelui. S)LI. afec5iuni sexuale. afec5iuni ale inimii 6i alte boli ce afectea"3 aceste organe b$ dorsal3 pe coloana ertebral3. OM/ILICALK ombilic intestinul gros 6i intestinul sub5ire constipa5ie. mu6c!i. italitate sc3"ut3. !ipertensiune 6i probleme ale spatelui =C. glanda tiroid3 6i paratiroid3 boli ale g7tului. dificult35i la na6tere.

Asa cum uneori stim cine este la ceiaialt capat al firului inainte de a ridica receptorul telefonului. om distruge intregul .suflet( sau . Aceasta este imparatia propriei noastre realitati pe care o ignoram pentru ca ne este teama. facandu%le accesibile intelegerii. dupa ce trupul ne%a pierit.'ECA*ORII sunt oameni care au in atat sa%si oriente"e capacitatile si talentele de medium intr%o anumita directie. )osibilitatile unui medium si capacitatea de a trata si indeca sunt atat de strans legate intre ele. dupa ce au disparut mintea..psFc!e( inseamna . incat aproape ca nu se poate face distinctie.. intamplator un !otar tainic. cu atat mai mult le eti constienti"a. .A SA GII ME'IUMM 'ati drumul la tele i"or pentru a urmari un meci de fotbal. intelectul. stiti care dintre ec!ipe a castiga meciul.spirit(. om constata cat de des enim in contact cu acest taram tainic si de cate ori diri&am in iata noastra lucruri necunoscute. pur si simplu pentru placerea de a%l ser i pe celalalt.EA . obligandu%ne sa recunoastern ca este mult mai placut sa dai decat sa primesti. In raport cu propria iata. le explicam cu a&utorul a tot felul de pseudo%teorii sau le punem in seama norocului. despre .psi!ic( este greceasca. sau poate pentru ca nu o intelegem. intr%o strafulgerare.. dar pe care le%am putut recunoaste.u stim cu ade arat daca supra ietuieste ce a dupa( ce dispare trupul. /U.s7nge.esenta(N om discuta in aceast curs. stim si in ce fel sa%i indecam pe altii si pe noi insine. Originea cu antului . 'aca om obser a cum ne ocupam de treburile noastre de fiecare "i. iar noi suntem niste "ei.SEAM... in idie. . cunoastem mai indeaproape propriile noastre ersiuni ale trairilor. 'ar orbim despre . ura. deoarece la ni elul nostru energetic noi suntem ca celulele unui intreg .suflet( sau . El defineste ceea ce se afla in afara proceselor naturale sau a proceselor fi"ice cunoscute. ne dau sen"atia ca am depasit .e temem de ceea ce nu intelegem. ca am patruns intr%o "ona ra&ita. 'ar pe tot parcursul ietii ele ne insotesc. A eti gri&a ce ganditi.Omul se teme de necunoscut. dar la ni elul imediat superior noi suntem intregul si daca continuam cu rautate. *ot ce este legat de ura. *oti acesti termeni definesc acea parte din noi care exista in alte planuri ale existentei. in afara de amintirile celorlalti despre noi. in care minunile sunt ce a obisnuit.spirit(. tulbur3ri de cre6tere CURS III CE I. deoarece gandurile oastre se or reali"a. dar sunteti con insi ca parca ati mat a"ut%o cand a... Cunoastem cu totii aceste sen"atii. Mergeti la o serata( si intalniti o persoana( pe care nu ati cunoscut%o niciodata. Studiati cu atentie trairea propriei dumnea oastra ieti si eti edea daca se confirma cele spuse. acesta a and proprietatea de a ne explica multe din ceea ce ramane tainic. iar pe masura ce patrundem tot mai adanc in domeniul psi!icului.IU. emotiile noastre. .. cea care simte o iubire cuprin"atoare pentru toate fiintele si ne permite sa nutrim acest sentiment.suflet(.spirit(. lecuind durerile fi"ice si suferintele. sau intelegem prea putin. SEmanati iubire si e%ti a ea iubire. A em in edere acea parte a fiecaruia dintre noi care traieste dupa ce nu mai suntem. ele or parea mai putin tainice si eti obtine un nesperat succes tn de" oltarea capacitatilor pe care le posedati. nu intelegem in ce fel taramul acesta este in legaatura cu iata noastra cotidiana. 'intr%o data(. 'espre . Un medium% indecator este un om care isi foloseste capacitatea de perceptie a energiilor psi!ice in procesul de indecare a maladiiior fi"ice COMU. Sper ca aceasta curs sa arunce lumina peste lucrurile neclare ale constiintei oastre. Una dintre misiunile acestei curs este sa faca intelese lucrurile si problemele neintelese Cu cat le e%ti cunoaste mai indeaproape.fiinta( sau . sau . acestea fiind de%o naturalete uimitoare.. dar pur si simplu nu dam atentie acestor capacitate nebanuind ca exista in noi.. fara nici un efort. 0I. cunoastem ceea ce nu pot afla muritorii de rand. Marele filosof grec )laton a remarcat ca *n iltaNtura esie doar memoria sufletului. in idie rautate trebuie sa le inlocioti cu IU/IRE.A*A*E . pe care le consideram simple coincidente.

'eocamdata insa. Exista o stare sau un ni el de constiinta in care aceasta idee incetea"a sa fie o insiruire de cu inte si de ine o realitate. sub diferite forme % i"iuni de corpuri geometrice. A and !arul bunului psi!olog.. Una dintre primele etape ale procesului de indecare este aceea de a aduce pacientul in stare de armonie cu indecatoruI. clisee de filme % prin simturile proprii sau telepatic.. Informatiile enite trebuie decodificate. ne traim propriul EU si multi dintre noi se impotri esc starii de comuniune. din cau"a ca prin acest procedeu boala trece la indecator prin corpurile energetice. Cunoasteti de&a raspunsul. iubire si numai asa o sa reusiti sa de eniti . *O*( care apoi este usor de modelat. de legatura cu ceilalti membri ai grupului. Exercitiile sunt astfel alcatuite. acest lucru reuseste perfect. incat cu a&utorul lor sa puteti a ansa singuri de fiecare data cate o etapa. de enim noi insine. nimic bun sau rau. Ele apar brusc.. . Reluati%le cand sunteti mai odi!niti. Unii indecatori isi antrenea"a corpul pentru a simti durerea persoanelor. Citirea psi!ica poate lua orice forma. de eniti un medium absolut. 'aca iubirea dumnea oastra i" oraste peste oameni eti putea percepe toate lucrurile reciproc legate si interdependente. asa cum este el in realitate. Cand . in care se primesc informatiile necesare. . intrati in starea de comuniune cu acesta. )e ba"a informatiilor pe care le%ati primit.in afara binelui si a raului(.totul este un tot(. in care nu exista nimic corect sau incorect. peisa&e. puteti inainta pe calea insusirii deprinderilor de indecare. Incercati sa in aluiti tot ce a incon&oara intr%un !alou de dragoste. care a or conduce la de" oltarea acestui tip de trairi. sunteti eliberati de necesitatea de a formula &udecati despre lucrurile complexe. traim aceleasi sen"atii de comuniune. Uneori. Aceasta este starea .calatorie in astral(. . constienti"andu%le ca parti ale aceluiasi intreg unic si atotcuprin"ator. Aceasta etapa. parcurgandu% le. Ea de ine clara pentru numerosi oameni care traiesc simtamantul iubirii atunci cand simt ca sufletul lor se contopeste cu sufletul altei persoane.Oricare ar fi ba"a religioasa sau filosofica a formarii dumnea oastra.totul este un tot(. figuri de animale. Cand a transformati intrun obser ator. Aceasta se intampla de obicei in timpul somnului # ise$. Aprofundand studiul acestei curs eti descoperi cate a exercitii simple. aflandu% a in starea de comuniune. 'aca aceasta depaseste cele > ore. alcatuita in principal din aura #emanatiile energetice care incon&oara toate fiintele ii$ precum si din c!a2re #puncte energetice deosebite ale aurei$. Cititi cu atentie fiecare exercitiu pana cand stapaniti te!nicile. straduindu%ne intr%un grup de oameni sa reali"am un scop comun. Starea de comuniune este starea despre care orbesc toti sfintii si inteleptii.corp astral(. a eti si o structura psi!ica. dar in toate ca"urile este premergatoare procesului de indecare si este o parte a acestuia. inter ine moartea fi"ica. si corpul astral ramane agatat in astral . la trairea puternica si atotcuprin"atoare a sentimentului de iubire si de contopire cu fiecare in parte sau c!iar cu tot ceea ce ne incon&oara.u trebuie sa treceti de la un exercitiu la altul pana cand nu simtiti ca sunteti gata pentru aceasta. dar nu este recomandabil. Cand doriti sa indecati unul dintre prietenii dumnea oastri.u a descura&ati cand. in aceasta stare mistica de comuniune traim mai puternic si mai deplin Eu%l propriu. . este cunoscuta de mediumuri drept . 'e fapt. fenomen cunoscut sub denumirea de .imic nu poate fi mai departe de ade ar. El este capabil sa paraseasca pentru un timp corpul fi"ic. cu un foarte mic efort suplimentar. o e ita sau se tem de ea. deoarece cred ca in felul acesta or fi lipsiti de contactul cu propria indi idualitate. )oate ca suntem de&a familiari"ati cu aceasta stare.. cunoasteti teoria conform careia .. apoi intrebati% a despre starea lui fi"ica.. dar aceasta calatorie in astral al corpului astral nu trebuie sa depaseasca > ore de cand a parasit corpul fi"ic. Aceasta nu repre"inta decat un mic pas de la iubirea fata de un alt om sau un grup de oameni.cu totii suntem un tot( sau c!iar . Aceasta structura este cunoscuta sub numele de . In momentul acesta prietenul formea"a o parte din propria dumnea oastra fiinta. pentru ca singurul mod de a trai comuniunea deplina cu ceilalti este sa fii mai intai in deplin acord cu tine insuti. nu obtineti re"ultatele asteptate.. puteti trece la indecarea prietenului..U. 'aca ati reusit sa percepeti informatiile psi!ice.citire(. COR)UL AS*RAL La fel cum a eti o structura fi"ica. Mai mult decat in oricare alta stare. Intre comuniunea cu ceilalti si indecare exista o etapa intermediara.

)rin acest centru energetic percepem emotiile celorlalti oameni. )entru indecari folosim urmatoarele c!a2re. ne speriem de ce a si simtim ce a in piept. 'ar prietenul are neplaceri si este intr%o stare depresi a. >. 'e exemplu. este ase"ata imediat sub ombilic. deoarece a permite sa fiti mai sensibili fata( de ceilalti oameni si sa sesi"ati situatiile de pericol. stationea"a acolo si franea"a sau bloc!ea"a fluxul de energie care ine dinspre c!a2ra respecti a(..contemplarea ombilicului( se are in edere tocmai aceasta c!a2ra. Intreaga dumnea oastra atentie psi!ica este indreptata spre mentinerea ba"elor ietii. )erturbatiile fi"ice si psi!ice pot a ea drept cau"a astfel de franari si adesea indecatorul depune eforturi mari numai pentru a curata sau indeca aceste c!a2re . C!acrele+ =.c!a2ra splinei(. este punctul de distribute a energiei in corp. )rietenul se simte mult mai bine. Mulad!ara >.de supra ietuire(. ?. )rima c!a2ra. reti sa%l a&utati. prima c!a2ra se desc!ide pentru a elibera informatiile acumulate. proprietarul %a scos din casa etc. capata cura& si la plecare este mai linistit si mai esel. Cand sunteti speriat sau ner os. de"ec!ilibrand din punct de edere energetic intregul corp. dispusa in plexul solar. A doua c!a2ra este legata si de energia sexuala. simtiti o contractie in acest centru. Ana!ata @.u a sfatuim sa actionati pentru a de" olta clarsensibilitatea. sau . Manipura A. 'e aceea in accidente. *ot ce perturba functionarea normala a organismului unui indi id si poate distruge sanatate se poate re"ol a prin desc!iderea c!a2relor. cand pe neasteptate sunteti in pericol sau intr%o situatie critica. care a sunt necesare pentru a supra ietui sau a a&uta alte persoane sa supra ietuiasca.de ba"a(. a iubirii fata de un alt om. un tip de meditatie focali"ata pe comuniunea sexuala ca mod de a atinge stari superioare de constiinta. pornind de &os in sus. este c!a2ra iubirii. A&na J. de fapt atunci corpul astral se desprinde de corpul nostru . fata de un grup de oameni sau fata de toti si de toate. ii aratati partea buna a situatiei sale. Este c!a2ra comuniunii. S!asrara =. . 'umnea oastra insa simtiti o apasare stranie. fara a%= folosi. deoarece exista procedee mai simple si mai putin dificile de a de eni medium. Este singura c!ar2a ase"ata diferit la cele doua sexe. 'e exemplu. aproape sigur a aflati concentrat in c!a2ra de supra ietuire % prima c!a2ra. Gara sa stiti ati preluat gri&ile si simtamintele prietenului. A doua c!a2ra. iar uneori c!a2ra . A. 0is!id!a B. Este punctul de excitatie si receptie a sen"atiilor sexuale si un centru important in practica tantra Foga.. corpul astral pri este de sus si el niciodata nu este implicat in accidente. a tandretii si compasiunii. care actionea"a in ca"ul iubirii ade arate fata de sine #este ce a total diferit de narcisism$. reconstituit ca o imagine in ade aratul sens al cu antului$ se depune pe c!a2ra.. Ea este numita c!a2ra . Capacitatea psi!ica( de a percepe ceea ce simt ceilalti oameni se numeste .clarsensibilitate( #clarsen"iti itate$. lata unul dintre exemplele tipice de comportament al unui om care are a doua c!a2ra larg desc!isa(+ sunteti bine dispus si primiti i"ita unui prieten..umerosi oameni au aceasta a doua c!a2ra foarte acti a si au acest dar al psi!icului. deoarece este legata( de mecanismele organelor umane care mentin corpul fi"ic in iata.. 0a exprimati compasiunea si intelegerea. ceea ce creea"a( un !aos energetic in indi id. .Corpul astral este cel mai fricos. SOadis!ana ?. 'esi este ase"ata putin mai sus de ombilic. A treia c!a2ra actionea"a inlaturand efectele energiei psi!ice in corp. 'ar o c!a2ra larg desc!isa poate conduce la traumatisme. in . sau daca sunteti constipat. sau c!a2ra coccisului. A treia c!a2ra. A patra c!a2ra situata in dreptul inimii.. cu care reti sa ser iti o cafea si sa stati de orba(. rememorarea unui e eniment dureros #care poate fi recreat mental. O do"a de clarsensibilitate este foarte utila. 'aca ati ramas fara bani sau fara ser iciu. . si in ca"ul unui soc de frica. este ase"uta la barbati la ba"a coloanei ertebrale iar la femei intre o are.

"ilnic ?%A 2ilometri.. debusolat sau sa se comporte de parca n%ar fi in toate mintile. telepatia in grup este legata de asemenea de cea de a cincea c!a2ra. situata in mi&locul fruntii. B. deoarece repre"inta constienti"area si iluminarea spiritual:P. )utem spune ca a cincea c!a2ra este central prin care comunica( spiritul sau sufletul #care stie intodeauna ce a prieste$ cu mintea sau personalitatea dumnea oastra. C!a2relc mainilor sunt sediul energiei crearoare. Cand a saptea c!a2ra este desc!isa si de" oltata corespun"ator. . Este c!a2ra care creea"a imaginile i"uale. cauta sa%si desprinda complet talpile de pe )amant. A sasea c!a2ra. pentru a reduce la minimum contactul cu planul material. J. atunci cand acestea isi parasesc trupul si permit spiritelor sa orbeasca prin ei. )utem percepe aceasta ca pe o durere surda de cap. inc!iderea partiala sau totala a c!a2rei 0isud!a duce la descifrarea eronata a informatiilor primite. reali"and ec!ilibrul ital intre energia pamanteana si energia cosmica primite prin a saptea c!ar2a. Ea se poate studia numai sub conducerea nemi&locita si obser atia atenta a unui medium sau profesor care are multa experienta in atingerea starii de transa. A saptea c!a2ra este de asemenea c!a2ra folosita de mediumuri in spiritism. aceasta c!a2ra se strange si se declansea"a o boala a gatuiui % laringita. cat si pe durata indecarii. Acest centru ne permite sa stim cand alte persoane se gandesc la noi. A cincea c!a2ra. 'atorita complexitatii sale. Energia cosmica este legata nemi&locit de energia )amantului. Este c!a2ra cunoasterii sau a intuitiei pure. !ipertiroidie sau amigdalita. poate face omul sa se simta nesigur.. dar aura si c!a2rele sunt aproape totdeauna obiecti ele cele mai importante. atat in timpul citirii simptomelor bolii. sau doar ca pe o apasare intre sprancene. A&na. Exista si alte posibilitati de citire a starii organismelor..Multe tipuri de meditatie din Orient sunt concentrate asupra desc!iderii celei de%a patra c!a2re. este ase"ata in crestetul capului #c!a2ra parietala$. cand intra in transa. in aceasta stare pertecta nu este ne oie de nici un fel de efort orientat spre de" oltarea si folosirea capacitatilor psi!ice deoarece. Incepatorii care doresc sa de ina medium sunt sfatuiti sa parcurga pe &os. pentru a%si focali"a atentia psi!ica asupra c!a2relor din talpi si a le desc!icle.c!a2m superioara(. C!a2reie din talpi a&uta la mentinerea legaturii omului cu )amantul. Este o forma de telepatie.clar i"iune( si este folosita( adesea de cea mai mare parte a cititorilor de aura(. 'aca sunteti foarte sensibili. Unele persoane cu aptitudini de medium. persoana .. fa ori"and de asemenea e olutia acestuia si transformandu%l intr%un . )entru a de eni medium nil este obligatoriu sa de" oltam acest centru. simtiti anumite sen"atii neplacute in cea de a cincea c!a2ra atunci cand cine a a obliga sa orbiti. Cea de%a saptea c!a2ra. Ele sunt ase"ate in punctul central dintre degetul mare si aratator. .al treilea oc!i(. )rin meditatia asupra acestei c!a2re. In ca"ul specialistilor in citirea aurei si a indecatorilor. Intrebuintarea cu preci"ie a celor doua forme de energie si contopirea lor confera indecatorului o anumita sensibilitate psi!ica. fiecare poate sa primeasca informatiile de care are ne oie. el lasa sa patrunda energia cosmica in corp. *ransa in care ( intra mediumul este un fenomen foarte complex si poate sa repre"inte pericole pentru cei nepregatiti. Un simptom ca a sasea c!a2ra este inc!isa poate fi durerea de cap. Aceste c!a2re intra in actiune cand infaptuim sau mesterim ce a+ multi indecatori isi folosesc mainile pentru primirea si transm!erea energiei si informatiilor necesare indecarii. Mai exists si alte c!a2re secundare in palmele mainilor si pe talpile picioarelor. Ca si claraudibilitatea. fara a pune intrebari si fara a intampina piedici.patrunde in mintea noastra((. ne permite sa edem aura si decodifNica informafiile psi. Inc!iderea c!a2relor din talpil pro oaca adesea racirea picioarelor si limitand cantitatea de energie terestra patrunsa in organism. Cand cine a indreapta catre noi un flux putemic de energie pentru a afla la ce ne gandim sau pentru ca se gandeste la noi. este numita si .. aceasta transa nu poate fi in atata din carti. cel mai mare dar al omului este intuitia care a&unge pana la clar i"iune. ase"ata la ba"a gatului. este c!a2ra comunicarii. Capacitatea de a crea imagini i"uale se numeste .canal luminos(. pri ind din interiorul sau. Cand un medium intra in transa. 'aca trebuie sa spunem ce a si nu o facem. @. misticii ating starea de liniste totala si de constiinta cosmica. Multe traditii mistice considera desc!iderea celui de%al treilea oc!i ca un e eniment deosebit. orientind%o spre ceilalti centri.

Sunteti un suflet supus &udecatii. 'aca eu in la dumnea oastra sa ma indec si imi dau acordul sa aflati despre mine lucruri pe care le ascund cu multa gri&a de prietenii cei mai apropiati.Acum(. QARMA SI E*ICA Qarma este o amintire inconstienta % cunoastere. relatii nefinali"ate. Am con ingerea ca nu ma eti minti nici din greseala.n. am con ingerea ca eti face tot ceea ce trebuie facut. Sa actione"i pe ba"a celor mai profunde amintiri si sentimente acumulate in memorie din ietile anterioare inseamna sa actione"i conform propriei 2arme. faceti cu sufletul curat. ca indecator. ca trebuie sa fim gata sa raspundem. aceasta inseamna si momente fericite ale pre"entului. posibil si in afara limitelor lui. timpul ne a a&uta sa ne dam seama ca el poate sa nu existe. *e!nica indecarii nu este prea complicata. a determina soarta pentru momentul urmator.e. imi dau de asemenea acordul pentru folosirea energiei noastre reunite ca sa pro ocam sc!imbari in interiorul corpului rneu.. Uneori. atunci cand acordati a&utor altor oameni. *impul interactionea"a cu 2arma+ orice ati fi facut pana in aceasta clipa este ceea ce sunteti c!iar in clipa respecti a. . de exemplu. cancerul. credeti ca este admisibil sa comiteti fapte lipsite de etica.Acum( fericiti. cunoasterea se afla in dumnea oastra in toate detaliile ietii cotidiene.Acum(.LE-A*URA RECI)ROCA 0I. fie in fata lui 'umne"eu. atasament. in prim plan 'umne"eu. care se a do edi prea putin eficienta. Atunci cand a aflati m starea de comuniune. atunci cand a sta in puteri doar indecarea durerilor de cap. ca in locul lui exista un lant nesfarsit de momente . % face%ti donatii fie la persoane sarace ce a de mancare aproape "ilnic sau donatii la construire de .. familie. 'ar in acti itatea superioara desfasurata de indecator. pur si simplu. legatura reciproca dintre indecatorul care examinea"a si pacientul examinat este unica si adesea foarte stransa. dorinte nereali"ate si alte cicluri neinc!eiate. in aceasta stare de existenta superioara.'ECA*OR%)ACIE. 0ec!iul precept care ne sfatuia sa traim fiecare clipa de parca ar fi ultima nu inseamna de fel ca trebuie sa plecam cu trasura pana in iad sa ne desfatamP El inseamna... 'aca ma dau pe mainile dumnea oastra. cand afirma+ T in acelasi rau nu se poate intra de doua ori<. si cat se poate de calificat.instanta( dumnea oastra interioara. fiecare pentru sine. Cand faptele dumnea oastra in in contradictie cu etica. Am con ingerea ca daca nu stii raspunsul la unele dintre problemele mele. 'ictionarul Rebster defineste 2arma ca pe un termen budist sau !induist care inseamna . a complicati munca de indecator.* 'upa cum a puteti imagina. Am con ingerea si ca nu eti folosi informatiile pe care le%ati primit de la mine in dauna mea sau a oricarei alte persoane. ea a poate dicta fapte contrare eticii. cunoasterea acestui fapt a a&uta sa a comportati in momentul acesta.. 0indecarea ofera posibilitati nebiinuite pentru o comportare etica pe tot parcursul ietii. acest moment al pre"entului nu mai exista. sunteti esenta propriei fiinte. transmiteti semnale de iubire . animale. iar propria persoana pe ultimul plan. mi%o eti spune direct si nu a eti preface din orgoliu ca puteti indeca.. ganditi po"iti . care este considerata definitorie in soarta omului in cadrul ietilor urmatoare. liberi si neimpo arati de datorii psi!ice. acum este momentul cel mai potri it sa intrerupeti lectura acestei curs si sa a ocupati de cu totul altce a mai putin impo arator. % fie in fata conducatorilor nostri spirituala. soarta(.A fi fericit de existenta( nu inseamna in mod obligatoriu ieti sau intrupari incununate de succes. Comportamentul lipsit de etica afectea"a 2arma si ne este mult mai greu sa patrundem in fiecare .( 'aca totalitatea faptelor dumnea oastra in acest moment. Astfel a complicati iata si mergeti pe un drum gresit. *impul este un sistem de masura in entat de fiintele umane pentru a se simti mai bine si a fixa in constiinta iata fi"ica proprie. in limba sanscrita acest cu ant inseamna fapta si actiune. dar a fi indecator este ne oie de ce a mult mai serios decat deprinderile te!nice sau sensibilitatea la stari psi!ice. apoi plante . In ca"ul in care dumnea oastra. nici in mod constient. Si stiu ca tot ce faceti. Cand pronuntati . el de ine trecut si se duce pentru totdeauna. sau c!iar fata de mine.. 0 i. deoarece a tulburati constiinta.totalitatea actiunilor umane intr%una dintre sterile fericite de existenta. altfel spus destin. Aceasta a a ut in edere filosoful grec Seraclit in sec. Constituiti o parte a intregului. )urificarea 2armei se face prin+ % sc!imbarea modului de gandire+ credinta in 'umne"eu. A fi etic nu inseamna ca trebuie sa procedati totdeauna asa cum a sopteste .

sunteti pe deplin responsabil de toate trairile proprii. ci aceasta se produce in conditiile unei coordonari de forte care face ca o stare de existenta sa poata fi sc!imbata cu alta. Cand are loc sc!imbarea starii se produce indecarea. 0eti de eni indecator ca sa fiti indecator. 'aca un organism nu doreste sa fie indecat. 0indecarea este un proces in cadrul caruia indecatorul intra in acord cu armonia energiilor cosmice. la fel cum toti ceilalti sunt responsabili in ultima instanta de propriile lor trairi.. conform 2armei sale. . Energia transmisa in timpul procesului de indecare psi!ica este uneori mare si este e ident ca. dar nu exista nici un fel de diferenta. dar daca il eti a&uta sa%si inteleaga iata si ideile proprii. Aceasta mobili"are a fortelor cosmice aminteste mult de meditatia sau rugaciunea orientala. )oate. c!iar daca nu constienti"am totdeauna. intr% un fel sau altul. Existenta in comuniune este o realitate pe care o constatam dedesubtul dramelor si agitatiei ietii . Ca indecator nu puteti sa faceti nimic unei alte persoane fara oia acesteia. poate distruge ec!ilibrul. daca oi proceda etic sau nu si imi oi folosi capacitatile pentru a face bine sau rauM )robabil este greu de inteles si este si mai greu de acceptat. pe masura ce a ansam pe drumul ietii.. nu eti de eni nici mai bun. Cum am mai spus. daca doriti. Ca indecator. 'eprinderile iitorului indecator se or de" olta in functie de durata de mentinere a acestei stari de comuniune.e punem intrebarea+ cine reali"ea"a indecarea de fapt. pornind de la premisa ca indecarea ine dintr%o stare care totul este un intreg. la celalait. sau acatiste. puteti pro oca un mare rau ca indecator. o puteti considera 'umne"eu$. Orice am descoperi... Cand pacientul se afla in stare de comuniune cu indecatorul. 'aca eti incepe sa credeti ca stiti in ce consta binele pentru celalalt.biserici. aceasta o sa a complice munca si o sa a produca numai insatisfactii. lata de ce toti marii indecatori au a ut si pacienti pe care nu i%au putut trata. Un mare psi!olog spunea+ . este ceea ce am creat. si prin aceasta se transforma intr%un canal prin care poate circula aceasta energie. )uteti doar sa a&utati oamenii sa faca( ceea ce a eau de gand.econformandu% a eticii. trebuie sa stabilim un ade ar incontestabil iata fiecarui om este propria lui iata. comunicarea la ni el spiritual cu acesta a poate arata ca in momentul respecti aceasta persoana nu doreste sa fie indecata de dumnea oastra. nu eti putea niciodata sa impuneti altuia ideile dumnea oastra. ca indecator. *e!nica pre"entata in aceast curs este destinata sa a&ute indecatorilor incepatori sa atinga aceasta stare de comuniune cu pacientul si Cosmosul si sa actione"e in armonie. 0ina o poarta si cati a raci ai unor triburi primiti e si cei care sunt adeptii magiei . in realitate nimeni nu reali"ea"a indecarca. In acest ca" a puteti pune intrebarea+ care este diferenta daca oi fi sau nu indecator. nici mai fericit. este un sens anume in faptul ca nu poti face un fel de rau atunci cand esti indecator. #pe care. utili"andu%si deprinderile.( 0om merge ce a mai departe si om formula putin diferit+ nu ma aflu aici ca sa fac ce a pentru tine. soarta lui este sa fie prins prin legaturi 2armice de un alt indecator si sa se trate"e. de enind indecator. iar tu nu te afli aici ca sa faci ce a pentru mine. Sau dimpotri a.Eu nu exist in aceasta lume ca sa%ti indreptatesc asteptarile. de la nastere catre moarte. care au facut rau. Cand intrati in armonie cu un pacient. el trebuie sa a intalneasca si sa primeasca un sfat despre boala sa. pentru ca aceasta se afla in interiorul dumnea oastra si nu din alte moti e. lar tu nu traiesti ca sa mi le indreptatesti pe ale niele. dumnea oastra ca indecator sau omul pe care il indecatiM Ce se poate spune despre . In fine.negre(. nu eti putea face nimic pentru a%l a&uta.. el a putea fi interesat de ale dumnea oastraN.oi insa om de eni indecatori mai degraba in folosul celorlalti. . acesta din urma focali"ea"a energiile asupra unui re"ultat unic si dorit de amandoi indecarea pacientului. despre care poate ati au"itM 'aca indecarea nu o reali"ati dumnea oastra. nu cum rem noi sa le edem. In realitate este c!iar o rugaciune in care nu a em decat o credinta.'ECAREA )SISICA . folosita incorect.mentorii indecatori(. etc 0I.. Cu orice risc. in mod obligatoriu. a carei forta este capabila sa urneasca muntii. ce insemnatate mai are comportamentul conform normelor eticii. Au existat fapte atestate de insemnarile unor indecatori.spiritele indecatoare( sau despre . Legile uni ersale ne arata ca lucrurile sunt asa cum sunt. )entru ca am considerat ca punct de plecare in acti itatea noastra afirmatia ca tot ce se petrece repre"inta o parte din e olutia armoniei cosmice.

Gortele cu care operea"a indecatorii pot fi percepute si controlate la unele ni ele de existenta. iubiti pe 'umne"eu mai mult decat orce. 0indecatorul poate sa cunoasca eseul. 'aca ine la dumnea oastra un om bolna de cancer. 0om orbi de asemenea despre indecarea cu a&utorul spiritelor conducatoare si despre c!irurgia mediumistica. Scopul lucrarii de fata este de a a orienta spre trairea acestei stari. remedii. pina cand nu eti reuni cunostiintele expuse in aceast curs cu absol irea unei facultati de medicina. 'oriti a stoparea necredintei si eti edea ce se intampla. pentru reparatii trebuie sa c!emam un mecanic calificat in ca"ul nostru. caci a fi indecator nu este mai important decat a fi medic sau inginer. si atrage adesea re"ultate palpabile. Energii )entru a simplifica efectuarea exercitiilor. nu sunteti acum mai buni decat ceilaiti sau mai buni decat ininte. In cursurile urmatoare om studia principalele etape ale procedeelor de indecare prin comunicare i"uala sau la distanta.prana(. 0indecati printr%un singur procedeu. uneori poate sa nu aiba dreptate. C!iar daca nu eti reusi. desi sesi"am aceasta doar intamplator. Aceasta trebuie sa a indemne In permanenta sa a descoperiti tot mai mult in interiorul dumnea oastra noi si noi capacitati. familia . ca orice fiinta umana. este necesara insusirea in prealabil a terminologiei de specialitate. )entru a fi indecator. 0indecatorul operea"a cu fortele cosmice. nu i se cere mai mult decat sa doriti sa fiti dumnea oastra insi a. La altele.noastre cotidiene. Golosind terminologia simpla din "ilele noastre. In ma&oritatea lor. 'e retinut+ tot ceea ce faceti exista de&a intr%un alt plan. 'e" oltandu% a capacitatile de indecator % cale de intoarcere nu mai exista. *otdeauna suntem in comuniune. Exista nenumarate sisteme si metode de folosire a energiilor psi!ice In realitate. aplicati%i orice procedeu psi!ic posibil. )oate ca aceasta suna ca o formula mistica. Cand o partea unui mecanism se defectea"a. El poate indeca si boli pentru care medicina clasica nu a gasit.Uui( iar indienii . Cei care se pregatesc sa de ina indecatori pornesc prin a studia. dar re"ultatele obtinute pot fi si total diferite de cel scontate. cu care ati fost in"estrat de la nastere. poate c!iar sa fie pedepsit pentru modul pe care il practica. Giti desc!is la toate posibilitatile. . trebuie sa in atati sa a stopati necredinta si sa reali"ati ce a propuneti. Ca in orice domeniu al artei sau stiintei. 'e enind indecatori. oricine practica indecarea se ba"ea"a in final pe un sistem care este totalitatea creatiilor sale proprii. Sunt necesare aici unele a ertismente si in itatii. )entru a de eni indecatori. medicul. Aceasta a eliberea"a si a permite sa faceti si altce a. propria dumnea oastra persoana. dar obligati%l sa se adrese"e si unui medic specialist. decat plantele . nu a eti a pierde mai mult decat cate a ore necesare lecturii si exercitiilor practice.'ECARE Energia psi!ica Energia psi!ica este o forta puternica. Corpul fi"ic este un mecanism complex. iar *U esti EU. )rin energie intelegem ceea ce c!ine"ii denurnesc . 'ar este o sabie cu doua taisuri. )entru inceput om spune cate ce a despre energie. nu se supun controlului. daca traim macar o singura data comuniunea cu un altul sau cu toti ceilalti. prin care a puteti pune in aloare capacitatile psi!ice. folositi% a capacitatile in folosul propriei cresteri . EU%l tinde spre cunoasterea spirituala.dorinta de a stopa necredinta( pentru a percepe realitatea ascunsa dincolo de fante"iile cele mai e idente. Ca indecator sa nu a imaginati niciodata ca sunteti cu ade arat medic. Asa dar semanati iubire si e%ti a ea iubire. Energia este acea forta magica in i"ibila care umple Cosmosul. lasati orgoliul. Aceasta inseamna ca EU sunt *U.u trebuie sa o transformam intr%o sperietoare sau in ce a tainic. imense si atotputernice...animalele.. dar puteti obtine o anumita experienta in domeniul psi!icului. este mult mai simplu si mai eficient sa%ti gasesti drumul propriu dupa ce ti%ai insusit deprinderile practice si ba"ele teoretice existente. pentru exprimarea careia ficare limba are un termen propriu si pe . faceti un pas mare pe drumul spinos si plin de a enturi pe care puteti merge slu&ind pe ceilaiti. Coleridge recomanda sa se practice . exercitiile pre"entate in aceast curs nu sunt complicate. putem considera energia ca o T ibratie( fie buna fie rea sau de alta natura. )ROCE'EE 'E 0I. dar este un ade ar care de ine e ident. cand actionea"a contrar sortii.

. fum. care asigura stabilirea sau rnentinerea contactului cu energia terestra. dar in pre"ent este folosita de .. Impamantarea este un mi&loc atat de pretios In arta indecarii. ase"am mainile pe coapse cu palmele in sus. )entru a ne impamanta. imagine care a ramane in minte si c!iar daca persoana respecti a nu mai este langa d s si ii transmite%ti semnale de iubire+ te iubesc.. te iubesc. un cablu sau ce a asemanitor prin care trece energia din prima c!a2ra si ne leagade mie"ul )amantului. energia acesteia se transforma in caldura.energia indecatoare( etc 'enumirile definesc diferite subcategorii de energii. este de dorit sa stam pe un scaun cu spatar drept si cu talpile pe podea.. . indifferent daca sunt confectionate din otel. beton si sticla. prin locuintele ecinilor si prin toate planseele.imic nu poate sta ili energia psi!ica. facem distinctie intre T energia terestra(. IMA-I.. sau sa a indeplineasca o dorinta . o energie oarecare ia forma unei bucati de lemn. fiind mai bine pregatit pentru a prinii noua energie psi!ica pe care o subordonati. Cand ardeti o bucata de lemn. c!iar daca are forme diferite de manifestare. ca un mi&loc ce ne mentine fiinta in contact permanent cu trupul.u contea"a daca este femeie sau barbat sau daca suntetu femeie sau barbat. Repetati acest exercitiu pana cand eti fi foarte familiari"at cu el. ea ramanand mereu aceeasi forta. care in mod normal %ar fi refu"at. Acum ne imaginam un tarus sau un cordon.*AREA Imparnantarea este un proces simplu si deosebit de eficient.. . Ambele forme pot suferi o transmutatie % pot fi sc!imbate printr%un proces de oxidare.I 0I1UALE .. 'e%a lungul intregii noastre acti itati. numai intr%un singur ca" om renunta la impamantare. Ea este foarte importanta in toate formele de meditatie sau in acti itatea de medium. energia acestuia ia forma dumnea oastra.. a imaginati ca acest conductor de energie strabate toate eta&ele.#@C%=CC ori sau mai mult$ daupa care ii transmiteti sa fie de acord.. Aceasta se repeta pana cand i se reali"ea"a dorinta. iar o alta ia forma unui cotlet. . )rin transmiterea semnalelor de iubire se ridica frec enta persoana respecti e. Este una dintre cele mai importante te!nici folosite in arta indecarii.. C!iar daca locuiti la eta&ul "ece al unui bloc. Mainile si picioarele nu se incrucisea".. si %a fi de acord cu d s.. . Inc!idem oc!ii. Unui dintre principiile noastre. *imp de mai multe secole aceasta capacitate era mult solicitata( doar de diferite scoli consacrate misticismului oriental.. incat merita timpul consumat.care nimeni inca nu aputut sa o explice. pri iti%i cu atentie crestetul capului. este acela care sustine ca in Uni ers totul este facut din energie.. caci ni elele psi!ice pot fi controlate numai dintr%un loc aflat intr%o tainica legatura cu )amantul.u a nelinistiti ca aceasta operatiune o sa a rapeasca mult timp. 0orbind despre energie. *arusul dumnea oastra de impamantare a confera siguranta ca sunteti bine legal de )amantul%mama si corpul dumnea oastra se afla in siguranta din punct de edere fi"ic. sau sa a indeplineasca acea dorinta.. Exercitiu+ 'aca doriti ca persoana de langa d s sa fie de acord cu d s intr%o problema . CURS I0 IM)AMA..)roducerea imaginii i"uale( semnifica crearea unei repre"entari psi!ice. care este si un principiu sustinut de teoriile foarte a ansate ale multor fi"icieni. 'e exemplu. si anume in ca"ul le itatiei. locul unde se afla un ( arte&( de par. ne relaxam si ne eliberam mintea de ganduri . .energia cosmica(. cenusa: cand mancati cotletul. te iubesc.

Acum operati cu energia acestuia. creati imaginea mentala( a unei lumini portocalii. dar nu trebuie sa medite"e sau sa intre in transa. *ransforrnati% a intr%o cale pura prin fortele proprii. umerilor. )entru a de eni medium sau &ndecator nu este necesar sa edem imagini clare. sau puteti lucra cu oc!ii inc!isi. in ca"ul acestuia.aproape toate scolile care%si propun ridicarea ni elului de constiinta. concentrandu% a asupra repre"entarii mentale. trebuie sa a aflati de obicei intr%o usoara transa. care poate lua alte forme decat energia dumnea oastra. talpile or fi lipite de podea. )urtati palmele de%a lungul intregii aure pentru a compara sen"atiile si imaginile care a in in minte. cu palmele in sus. alunecand dinspre cap de%a lungul gatului. Este foarte importanta aceasta distinctie. la o distanta de >%? cm. relaxati% a pe cat posibil. Aceasta po"itie permite energiei sa circule liber prin c!a2rele sale. In timp ce unii creea"a cu usurinta( ade arate tablouri. 'aca in anumite regiuni ale corpului pacientului a eti sen"atia de rece. o sen"atie de preaplin sau usoare intepaturi. Giecare corp poate functiona normal doar la ni elul de energie propriu. A. inseamna ca in acele "one energia nu circula cum trebuie. Stati in picioare langa prietenul dumnea oastra percepandu%i aura. . In plus. a&ungand la talpi. Mainile se asea"a pe genunc!i. *rebuie sa tineti minte ca lumina portocalie este incarcata de proprietati curati e. trunc!iului. slabindu% a pe . incepeti sa coborati usor mainile.u fumati si nu mestecati guma. impamantarea se reali"ea"a in acelasi fel.eliberati% a de gri&i si indreptati a atentia catre prietenul dumoastra. Ma&oritatea oamenilor isi formea"a mai usor imaginile i"uale dupa o oarecare practica. )uteti desc!ide oc!ii daca sunteti obisnuiti sa lucrati in acest fel. eti in ata sa a ba"ati pe simtamintele proprii. 'aca Tdonati o parte din energia dumnea oastra( unei persoane oarecare in timpul indecarii. Aceasta po"itie este desc!isa si creea"a posibilitatea perceptiei energiilor. cu palmele in &os. apoi pe pacient. 'upa ce ati inc!eiat primele trei etape. 'ecuplati telefonul. Aceasta este o forma a energiei cosmice neutre.'ECARE =. asa cum nu existsa doi oameni absolut identici. )e genunc!i nu trebuie sa aiba nici un obiect. pacientul. aceasta a a fi de a&utor pentru a nu fi distras de altce a. Energia care se scurge din palmele dumnea oastra nu a apartine. ? Impamantati% a mai intai pe dumnea oastra. Ase"ati un prieten pe un scaun cu spatarul drept. 0eti in ata sa faceti distinctia intre intuitie si ganduri.u trebuie sa ascultati radioul in timp ce efectuati actiuni de indecare.u exista doua( corpuri formate din una si aceeasi forma de energie.u exista o te!nica speciaia care sa a&ute la insusirea acestei metode. 'aca reusiti sa a canali"ati intr%o singura directie intreaga energie psi!ica. Relaxati% a. sau incercand sa palpati energetic nu se produc nici un fel de sen"atii in palmele dumnea oastra. . sunteti gata sa incepeti indecarea propriu%"isa. Urmariti cu atentie ce se petrece in corpul si mintea dumnea oastra in timp ce efectuati aceasta operatiune si m atati sa distingeti propriile reactii de reflectare a fenomenelor interioare ale pacientului dumnea oastra. > Inc!ideti oc!ii. care se scurge din palmele dumnea oastraN catre aceste "one reci. bratelor. @. )entru a corecta fluxul energetic. 0eti simti o calduraN puternica. Cel putin pana cand a instruiti. )limblind palmele de%a lungul aurei pacientului. indreptati% a atentia spre acea parte a corpului sau in care acesta crede sau stie ca se afla o durere sau o boala(. )e masura ce capatati experienta. tinand mainile deasupra capului sau. )riceperea de a face aceste comparatii este in sine un proces mediumistic. culoarea portocalie este calda ca Soarele. altii nu pot obtine niciodata o repre"entare clara. Cand lucrati ca indecator. deoarece oamenii nu se ingri&esc suficient de intretinerea propriului corp. Cand edeti sau sesi"ati aura. Si nu a grabiti. imaginandu% a legatura care porneste de la prima c!a2ra a acestuia catre centrul pamantului. eti transforma cu usurinta aceasta repre"entare in realitatea fi"ica a indecarii. picloarelor. aceasta nu a face decat sa%i polue"e organismul. care a or sugera cum sa procedati. . )ersoana care sta pe scaun poate tine oc!ii inc!isi sau desc!isi #cum doresteaaa$. . sa a ba"ati pe intuitie folosind gandirea ca sursa de informatii. EIERCI*II+ )ROCE'EE SIM)LE 'E 0I. Adesea fenomenul apare in portiunea de la genunc!i in &os a picioarelor. con ingeti% a ca finali"ati fiecare etapa a caii pe care o urmati si bucurati% a descoperind uimitorul dar al naturii. sa nu a mirati daca impamantarea lui a arata altfel decat a dumnea oastra.

Cand eti inc!eia aceste etape. care i" oraste din palmele dumnea oastra si scalda intregul corp al pacientului. nici dumnea oastra de a lui. sa stea cu palmele strans unite. incrucisandu%si degetele. imbolnla indu% a. Este foarte bine sa%i pre eniti. din crestet pan a in talpi. 0a eti cufunda cu ade arat mainile in aura pacientului si fi eti distribui energia. iar cele cate a minute de liniste ii or permite pacientului sa se adune in cel mai ade arat sens al cu antului. D. ec!iiibrand astfel temperatura in intreaga aura. care se a contopi in oceanul de energie cosmica. Excesul de energie extras din corpul pacientului in timpul indecarii trebuie returnat energiei cosmice inofensi e.. Acest procedeu cu magnetul il a readuce in starea de calm si puritate de la inceputul procesului indecarii. E posibil ca dupa o ec!ilibrare energetica pacientul sa se simta putin obosit. intensificand eficacitatea procesului. Unii indecatori se spala pe rnaini dupa fiecare sedinta pentru a se . )entru unii indecatori este firesc sa ia asupra lor problemele celorlalti. neutre. 'aca sunteti un medium !ipersensibil trebuie sa fiti prudent. 'upa o singuraN sedinta de acest fel unii pacienti se pot simti timp de doua sau trei "ile mai rau decat s%au simtit pana au enit la dumnea oastra. B. In timp ce pacientul sta linistit pe scaun. alungand boala pacientului din propriul trup. 'aca pacientul a stat cu oc!ii inc!isi. 'aca eti folosi pentru indecare energia cosmica.Auto indecarea( a oi propune cate a metode. aceasta a fi curata si clara. care aria"a fn functie de intensitatea energiei transmise. acumulandu%se intr%un loc deoarece un alt sector al aurei este blocat. 'aca un astfel de indecator ingri&este o fractura a membrului inferior. Acest magnet trebuie sa%l aduca inapoi. L. J. Mu. Cand o transferati din mainile dumnea oastra in corpul pacientului. c!iar despotic. )entru a inlatura bloca&ul exista doua metode+ a$ 0a imaginati ca mainile dumnea oastra imping aceasta energie densa ca pe o pasta fierbinte catre "onele mai reci. puteti fi &enat. cate a minute. probabil a sc!iopata o "i sau doua. Impreunarea mainilor impiedica pierderea energiei din corp prin c!a2re. pe care e entual i%ati luat%o in timpui indecarii. Etapele @ si B pot fi parcurse in doua minute sau o &umatate de ora. fiindca energiile or lucra altfel iar indecarea a sosi in cel mai scurt timp. il fi eti determina sa%i desc!ida. deoarece prietenul nu se poate folosi de energia dumnea oastra. Le eti consacra atat timp cat este necesar. pentru ca nu a permiteti sa o risipiti+ a puteti scadea din potentialul energetic. 0eti orienta cu ade arat aceasta energie acolo unde este ne oie de ea. . La inceput puteti intampina anumite dificultati.dumnea oastra. inseamna ca in aceste "one cantitatea de energie este excedentara. doar ca este mult mai simplu. trebuie sa a obisnuiti corpul cu acest exercitiu. dar trebuie sa perse erati si eti obtine re"ultate palpabile fn aceasta acti itate. b$ 0a imaginati ca e acuati din aura caldura in exces. Risipa este inutila. aceasta de ine de&a energia lui. )rocesul seamana intrucat a cu transfu"ia de sange. reali"ati imaginea mental a unui magnet. creati% a( imaginea i"uala a unui flux de energie curat si clar.u trebuie sa uitati niciodata aceasta.ete"iti aura pe intreaga suprafata. Oricare dintre metode o eti alege. In unele ca"uri doriti sa fiti prudenti in folosirea energiei colorate. . 'aca simtiti unele portiuni din aura pacientului foarte fierbinti sau dense.te persoane cu calitati de medium fonnea"a imagini i"uale cu energie colorata. )entru a folosi energia cosmica si nu pe cea proprie trebuie doar sa dorim aceasta. E bine ca intreg tratamentul sa fie efectuat de acelasi indecator. de culoare aurie. Reluati acelasi procedeu in sens in ers % inapoiati prietenului cantitatea de energie ce%i apartine. pe care le eti putea folosi in acest scop. Apoi. pe cand in altele doriti sa fiti puternic. *ineti minte ca nimeni altul in afara dumnea oastra nu se poate folosi de energia care a apartine. acea parte din energia proprie pe care poate ca ati transferat%o pacientului in procesul indecarii. In capitolul . pentru ca o data cu energia primita de la pacienl puteti prelua maladia acestuia. neinfluentata de problemele si emotiile dumnea oastra.

)rocesul de creatie si destramare a acestei repre"entari a permite pacientului sa( elimine partile negati e din aceasta( imagine. parerile inadec ate despre propria lor persoana. care circula prin ambele corpuri. pacient si indecator.. asa cum ar arata in ca"ul unei sanatati absolute. 'aca actionati asupra starii sale generale si nu in mod deosebit asupra unei parti a corpu.)rocedee simple de indecare(. @. Multe persoane considers o sedinta de lucru a unui medium un ritual ra&itoresc. Aceste persoane pot fi inspaimantate de procedura. dar nu obligatoriu. pentru ca pacientul dumnea oastra sa se purifice temeinic si sa de ina mai recepti la operatiile ulterioare. cat si indecatorul. % =. *RA*AME. tin"and sa atinga podeaua cu palmele. Aplecarea inainte cu capul in &os a&uta la e acuarea surplusului de energie prin a saptea c!a2ra aflata in crestet si a face sa a simtiti din nou bine in corpul fi"ic. a&utandu%le sa se relaxe"e. tineti mainile deasupra abdomenului pacientuui etc. ii eti a&uta pe prietenii si pacientii dumnea oastra sa%si depaseasca teama. eti solicita pacientului sa redea asa cum isi inc!ipuie imaginea starii sale generale sau aspectul sau exterior.)rocedee simple de indecare(.ui. *rebuie sa procedati cum credeti ca este mai bine. cat si pentru pacienti. m ca"ul unei sanatati perfecte. .*E LA 'IS*A. sa glumiti. CURS 0 Alte exercitii Iata un exercitiu de creare a imaginilor mentale. A. este indicat sa terminati sedintele tntr%o nota de optimism. crisparea. tineti mainile deasupra capului pacientului: daca trebuie eliminate durerile abdominale. B. la care pot participa acti atat pacientul. Cereti pacientului sa cree"e o noua imagine mentala a "onei afectate sau a intregului corp. % >. cat se poate de &os. Rugati%I sa se concentre"e asupra acestei situatii in timp ce ii aplicati tratamentul. Solicitati pacientului sa cree"e la ni el mental tabloul "onei afectate a corpului sau. Efectuati etapefe =%? ale subcapitolului precedent. reactiile alergice. 0eti actiona asupra aurei din "ona afectata( pana in momentul in care eti simti ca procesul s%a inc!eiat.. Cand imaginea a fi completa. facand%o sa dispara lent. 'aca eti reusi sa nu fiti excesi de sobru #ceea ce nu inseamna ca trebuie sa a eti o atitudine neserioasa fata de acti itatea dumnea oastra de medium. )rocedati si dumnea oastra la fel. de aspectele sale tainice. incepeti sa( actionati asupra aurei pacientuiui. la B dimineata puteti trimite unc!iului dumnea oastra care locuieste foarte departe un fascicul de energie luminoasa de culoare portocalie.elibera de ibratiile noci e pe care ar fi putut sa le preia de la bolna i. Este util. sa efectuati toate etapele acestui subcapitol pana la punctul J inclusi . 'aca lucrati pentru inlaturarea unei dureri de cap. Altii isi scutura doar mainile. pentru a se elibera de surplusul de energie.*A 0indecarea la distanta se poate face prin transrmiterea energiei catre o alta persoana care nu se afla alaturi de noi. Inc!eiati procedurile si indecarea efectuand etapele L si =C din subcapitolul . =C La terminarea sedintei rugati pacientul sa faca o aplecare brusca in fata. 'estramati imaginea facand%o sa dispara lent. Imaginati% a acum o energie aurie luminoasaN. in timpul sedintelor. apoi sa se ridice intin"andu%se. Acum creati% a mental imaginea care trebuie sa repre"inte aspectul pacientului in intregime sau al portiunii afectate. Atat pentru dumnea oastra. care sa%i indece genunc!iul . apoi solicitati pacientului sa procede"e la fel cu imaginea alcatuita de el. Apoi ii solicitati sa destrame aceasta imagine. Este bine sa orbiti cu ele. ?. 'e exemplu.

ca si sanatatea. Efectuati etapele preliminare atat timp cat eti considera necesar. folositi% a propria metoda pentru transmiterea energiei de indecare. Inc!eiati sedinta printr%o aplecare inainte. important este sa stiti cu preci"ie cine este persoana pe care o eti indeca #procedeul se mai numeste indecare pe fantoma$. In inc!eiere faceti imaginile sa se destrame si imaginati% a un Soare galben si stralucitor care patrunde in trupul pacientului si il umple cu totul. 'aca actionati peo anumita "ona a corpului.relaxa%ti% a(. Este gresit sa procedam astfel. 'ar acest gen de actiuni nu constituie altce a decat amestec in iata altcui a. animale. deoarece astfel o parte din el se a supara pe dumnea oastra pentru aceasta tentati a. Apoi a imaginati o lumina de culoare portocalie care umple imaginea pacientului absent si straluceste in interiorul corpului si aurei lui. dar apelul dumnea oastra a fi pri it la alt ni el. 'aca cine a este bolna . pe un ecran separat din mintea dumnea oastra. . Eliberati% a mintea de gri&i si creati imaginea mentala( a omului pe care%= e%ti indeca. rolul dumnea oastra ca indecator este foarte clar. dar inc!eiati cu ade arat un acord si stabiliti cu bolna ul un contact la ni el psi!ic. .. % >. imaginati% a o silueta. 0indecatorul respecti procedea"a astfel pentru propria sa distractie si nu pentru binele celorlalti. exista ca"uri cand indecarea pacientului este permisa. Acum suprapuneti in gand imaginea organului sanatos peste imaginea initiala a "onei bolna e. are o forma foarte rara a nu stiu carei maladii complicate si se pare ca nu mai este nimic de facut. % B. de sanatate perfecta.. persoane cu aspect bolna icios. faceti legatura cu )amantul pentru aceasta imagine la fel ca pentru un om iu aflat in aceeasi camera cu dumnea oastraN. Acest ca" generea"a o problema importanta de ordin etic+ este oare cinstit sa actionam astfel asupra unui om care nu stie nimic despre toate acestea si nu si%a dat acordulM 'e regula. Ii eti spune ca organismul ei poate absorbi aceasta energie atat cat doreste. La fel de lipsit de tact ar fi sa transmit energie in corpul altei persoane fara acordul acesteia. % A. *otul este foarte simplu. Cand repre"entarea a de eni destul de clara(. raspundem .u rei sa fii atat de bun si sa incerci sa o indeciM *e rog. imaginati% aN ca orbiti cu bolna a absenta si spuneti%i ca a eti de gand sa ii transmiteti energie po"iti a indecatoare. Energia psi!ica poate fi transmisa si fara a pre eni destinatarul asupra intentiilor dumnea oastra. aceasta este problema lui personala. 'upa ce ati stabilit contactul. Apoi. Cand omul este de acord sa fie tratat.)rocedee simple de indecare(. fara detalii caracteristice. La inceput poate parea de necre"ut.( 'aca nu puteti refu"a pur si simplu. % ?. puteti actiona.. concentrati asupra acesteia o lumina portocalie deosebit de puternica si de stralucitoare. a imaginati ca "ona respecti a a pacientului are un aspect diferit. 'esigur.nu(. scrieti unui prieten data si ora la care doriti sa lucrati cu el si rugati%l sa se relaxe"e. o mane ra de in aluire. unele persoane de in nelinistite cand cunosc momentul actiunii noastre. Am intrebat%o daca rea.u puteti face bine cui a impotri a ointei sale. 'ar ce om face daca( ine un prieten si ne spune+ . deoarece nici un om nu poate primi energie psi!ica de la un altul daca aceasta nu este coordonata cu el la ni elul existentei sale. iar acesta si%a exprimat acordul sau a solicitat indecarea.. dar ea nu crede in toate astea. 0eti decide singur cum sa procedati. 'aca nu stiti cum arata. constituie o problema de optiune indi iduala.. care se indreapta catre pacientul . Ma&oritatea oamenilor considera ca nu ar fi o atitudine tocmai prieteneasca daca in secret s%ar apuca sa mute mobila din casele prietenilor numai pentru ca nu corespunde gustului lor. Repetati apoi procedeul si pentru propriul dumnea oastra corp. /oala. 'aca( doriti. )uteti alege imaginea unui flux de energie placut colorat. Aceasta( pregatire nu este intotdeauna potri ita. autobu"e.u este important sa(%i stiti cu exactitate infatisarea. . Ase"ati% a pe un scaun cu spatar inalt si drept.Mama mea este intr%ade ar foarte bolna a. 'aca ati discutat problema cu cel implicat. care apare pe repre"entarea mentala a pacientului. dupa ce in prealabil i%ati anuntat ce a eti de facut. Multi incepatori in domeniul indecarii psi!ice sunt tentati sa actione"e asupra a tot ce le iese in cale+ plante. atunci de ine si problema dumnea oastra. 'aca omul i se adresea"a solicitand indecarea. ca in punctul =C al subcapitolului . restul a fi respins de aura. Reali"ati impantarea folosind imaginea tarusului. o imagine destul de aproximati a. Metoda pre"entata in continuare este simpla+ %=. apoi a impamantati. Este internata in spital.bolna . Impamantati% a. % J. exista o singurii cale. % @. Constiinta lui precis nu a a au"i. Este bun obiceiul persoanelor%medium care%si perfectionea"a permanent te!nica asupra propriei persoane.

'upa cum am mai spus. fibrom uterin. aceasta parte nesupusa oinVei noastre care cornanda respiratia. in ca"ul bolilor neinsemnate si nu numai.*rebuie sii intelegeti ca atunci cand omul c!eltuieste intre @CC si > CCC de dolari si strabate == CCC de mile. care a practicat in Gilipine c!irurgia )SI. fara sa las reo urma de sange.'ECAREA Cand a eti o durere de cap si aceasta trece. Intr%ade ar. digestia. AU*O0I.( Cand degetele c!irurgului patrund in corp. *RE1IREA In scolile mistice.ce a( din interior % tesuturi afectate sau corpuri straine. c!isturi. ele atrag ca un magnet tesuturile bolna e.tre"irii(. Reputatia sa deosebita a determinat numerosi europeni si americani sa intreprinda calatorii costisitoare pana in Gilipine. Operatia poate dura >%? minute si doar rareori are o durata de &umatate de ora. aparatura. 'ar ei procedea"a la desc!iderea pacientului si determine mici pierderi de sange pentru ca pacientii sa aiba mai multa incredere in operatic. el are ne oie sa ada o mica pata de sange. Cand operatia se terrnina. primul pas catre constienti"area fortelor indi iduale il constituie procesul . in timp ce operatiile obisnuite au ca timp de oprire a !emoragiei D%=C minute. ne aflam cu totii intr%o stare mai . %ati indecat singur. *oate aceste scoli se spri&ina pe teoria ca. CSIRUR-IA )SISICA SAU )SI C!irurgia psi!ica este exact ceea ce repre"inta denumirea ei+ o c!irurgie fara instrumente c!irurgicale. care isi infig in trup ace si cutite fara sa simta nici o durere. un discipol al c!irurgului *onF Agpaoa+ . operatii de malformatie renala. iar re"ultatele obtinute or fi uimitoare. 'iferenta intre indecarea prin intennediul sistemului ner os periferic si auto indecare consta in capacitatile care raman latente sau trec neobser ate si pe care le puteti folosi constient. fara sa ramana semne sau cicatrice. a tuturor celulelor din corp. Multi c!irurgi )SI sustin ca nu este ne oie sa desc!ida pacientul si operatiile lor nu sunt insotite de sangerare. la inceput toate acestea erau destinate oamenilor ignoranti. ne punem sperantele de indecare in sistemul ner os periferic. Goarte populara este c!irurgia )SI in insulele Gilipine. aceasta metoda a fost de a&utor multor bolna i. pentru a%l edea in lucru. Este o sarcina a organismului intr%o masura atat de mare. )robabil ca energia modifica forma materiei sau lucrurile se petrec asa cum relatea"a Fog!inii indieni. suntem de parere ca nu trebuie sa patrundem in aura persoanelor nea i"ate. 'upa cum spunea Rosita Rodrigue". *oti or sa ada sange. 'e obicei aceste operatii nu sunt insote de nici un fel de dureri.dumnea oastra. trebuie sa actionam usor si cu gri&a. Unii c!irurgi nici nu trebuie sa( patrunda in corpul bolna ului. *otul se petrecea la ni el mental si sugesti .. incat. )ersonal. .imeni nu stie cu exactitate ce anume face c!irurgul cu degetele pentru a patrunde in corpul pacientului. dar americanii si%au format con ingerea ca asa trebuie sa se petreaca lucrurile. in cea mai mare parte. care nu banuiesc nimic. executa miscari necesare si scoate . mi%au reusit operatii de apendicita. Operatiile lui sunt insotite de sangerari. bataile inimii si remnoirea. isi introduce degetele in interiorul corpului. sau nu trebuie sa o faca in apropierea imediata a "onelor afectate % magnetismul lor extrage totul din orice parte a corpului. sa a puteti gandi numai ca boala lui a fost infranta si sa a imaginati ca este sanatos si fericit.. daca seara ati racit iar dimineata a simtiti mai bine. 'esi aparent nu pre"inta incredere. ca sa creada ca este indecat si ca *onF l%a operat. Cel mai cunoscut c!irurg )SI este *onF Agpaoa. le puteti diri&a. dar la el sangele se coagulea"a in cate a secunde. c!irurgul face cate a pase si rana se inc!ide in totalitate. Auto indecarea este un proces natural. Multe ca"uri au fost indecate introducand pacientul in stare de transa sau !ipno"a. la fiecare sapte ani. Ei spun ca aceste obiecte tree printre celule fara sa le atinga. spitale si preparate aneste"ice. %ati tAiat la un deget si rana s%a indecat. 'ar daca consideram aceasta patrundere necesara.. C!irurgul isi asea"a mainile goale pe trupul pacientului.

ea se manifesta la ni elul psi!ic sau astral. Aceasta este forta "onei )SI si eliberarea ei da un nou sens ietii. care. Este un proces continuu. acumulata dar neutili"ata de indi id. 'e aceea. -urdiae denumeste aceasta stare adormire(. )rocesul de autoobser are acti ea"a "onele latente ale creierului. nu fumati. )rocedeul de auto indecare mentala pre"entat mai &os este asemanator celui din capitolul al II %lea.. % =. Mainile se asea"a pe genunc!i.cadere a pan"ei de pe oc!i(. . Cand a autoobser ati. Cand aceasta parte a mintii noastre se tre"este. cel putin. Marele mistic '. /oala este un proces prin care corpul ne informea"a despre aparitia unui de"ec!ilibru care s%a instalat sau urmea"a sa se instale"e. ne plictiseste si ne agita si. om putea e ita de cele mai multe ori aparitia im% bolna irilor. sa fim . de la o durere de cap la cancer.mult sau mai putin inconstienta a mintii. ca incep sa se conecte"e perioade ce a mai lungi de timp si se deconectea"a pentru perioade scurte. pe care le cunoastem drept . 'ar un dram de prudenta face cat un car de leacuri. 'e regula cu palmele in sus. Apoi isi urmaresc comportamentul si se conectea"a din nou pentru cate a secunde. 'UREREA SI /OALA 'urerea si boala inter in prin perturbatiile de ec!ilibru al energiei itale.incepem sa ne tre"im(.. mici iritari sau in urma unui conflict mai ec!i care nu a fost niciodata uitat si nici solutionat in intregime. obser area a ceea ce suntern. O boala a organelor genitale determina refu"ul relatiilor sexuale.deconectea"a( timp de cate a ore. a denumit acest proces .memorarea EU%lui(. pe care toti marii intelepti au considerat%o drept primul pas catre eliberarea de catusele ietii. ceea ce facem fn raport cu noi si ceilalti. )rimul pas pe drumul tre"irii si de" oltarii capacitafilor )SI il repre"inta introspectia.. )icioareie nu se incrucisea"a. aici(. sen"atia este ca pur si simplu am motait toata iata. 1ona afectata a corpului mcepe sa semnale"e starea in care se afla. cu talpile lipite pe podea. *ot ceea ce am studiat despre indecarea celorlalti poate fi aplicat pentru indecarea propriei persoane.u mestecati guma.. 0a puteti obser a oriunde si oricand. ce ne supara. )ana cand boala de ine sesi"abila la ni elul corpului fi"ic. pentru a se deconecta iar pentru alte cate a ore. unul dintre cei mai talentati discipoli ai lui -urdiae . Oamenii obser a accidental #daca or continua acest exercitiu$. de la care uneori trebuie sa ne abatem probabil si sa ne Imbolna im. 'urerile de umeri si de spate ne arata ca persoana respecti a poarta pe umeri greutatile ietii. Ase"ati% a pe un scaun cu spatarul drept. 'aca %ati petrecut un timp cu o persoana pe care o considerati o cunostinta banala si intampiatoare. Ma&oritatea oamenilor constata( ca( se conectea"a( la realitate pe o durata de cate a seeunde si se . Aceste de"ec!ilibre pot a ea loc ca urmare a unor suparari. 0om anali"a diferite directii de actiune. intrebandu%ne organismul ce anume este necesar pentru refacerea ec!ilibrului sau psi!ic si indeplinindu%i cererile. cand . o persoana care practica citirea psi!ica poate pune un diagnostic cu mult timp inainte de instalarea bolii sau. totul in iata dumnea oastraN de ine o parte a proeesului propriu de e olutie. Uspens2i. dar de obicei dupa cate a saptamani.acum. obser am ce ne arunca in aceasta . Ele se pot instala si ca unnare a unor trairi foarte recente. intr%ade ar.adormire(. Laringita sau faringita se manifesta prin refu"ul de a comunica. /iblia descrie acest proces de tre"ire ca o . nu .. ce se petrece fn iata noastra si ne impiedica( sa traim in pre"ent. sau le om putea atenua. ne putem intreba ce anume s%a de"ec!ili%brat in afara psi!icului si ce se poate face pentru restabilirea de"ec!ilibrului. )rocesul de imbolna ire repre"inta o parte din starea de sanatate. sa nu a rnirati daca eti simti dureri in "ona cer icala. Este ince%putul autocunoasterii. Aceasta capacitate poate fi folosita atat in ceea ce pri este propria persoana. a desc!ide toate usile. cat si pentru ceilalti.subconstient(. In pre"entul capitol om anali"a di erse metode aplicate in auto indecare cu re"ultate asupra tuturor bolilor. 'aca putem capata mformatii psi!ice despre noi insine. Cand se obser a in campul aurei ca se apropie boala. o boala a oc!ilor duce la refu"ul de a edea ce se petrece m &urul nostru.u a trebui sa( atingem un anumit ni el al constiintei pentru a capata anumite cunostinte mtr%o alta forma. poate afla ca in curand se a declansa o boala. In ca"ul unei iubiri puteti suferi de dureri cardiace. pentru ca dintr%o data( incepem sa edem si sa intelegem lucrurile intr%un plan inaccesibil anterior. atat timp cat il eti practica. Obser am ce ne face ferieiti si ce nu. uneori dupa cate a "ile.. . in primul rand.. ea eliberea"a o forta imensa.

pure si limpe"i.ascultati radioul. .intrarea in transa(. trecand din prima c!a2ra in sus pana in Sa!as!ara. sa acumulam energie si sa restabilim ec!ilibrul energetic dereglat de problemele ietii cotidiene. 0om studia citirea aurei in capitolul urmator. 'e asemenea diri&area energiei este foarte utila inainte de inceperea unui proces de indecare de durata si la inc!eierea acestuia. unde aceasta energie a fi neutrali"ata. luand cu sine toate stresurile psi!ice. Apoi aplecati% a brusc fnainte si ramaneti timp de un minut cu capul lasat in &os. ne focali"am atentia asupra c!a2rei din . % B. Cand energia a&unge din nou in prima c!a2ra. =. % A. 'iri&area energiei terestre si cosmice 'upa ce am in atat sa diri&am cu usurinta energia terestra si ne%am insusit bine toate etapele.ER-IEI Golosirea ec!ilibrului intre energia terestra si cea cosmica. trunc!iului. 0a imaginati acum mainile care ne nete"esc aura din crestet pana m talpi. Inc!ideti oc!ii si relaxati% a. sau daca intr%o anumita "ona nu percepem nimic. % @. trebuie sa subliniem ca acesta este un minunat mi&loc pentru a incepe in mod adec at "iua sau pentru a ne re igora la terminarea programului de lucru. picioarelor. adaugam la energia terestra o cantitate mica de energie cosmica. in restabilirea ec!ilibrului psi!ic. purificati% a mintea pe cat posibil si orientati% a intreaga atentie catre propria persoana. Este procedeul ideal care ne a&uta sa ne incarcam bateriile.e impamantam. este cunoscuta sub denumirea de . Urmariti intreaga aura. in &os.diri&area energiei(.u are impor%tanta daca putem sau nu sa o edem. ridicati% a si intindeti% a bine. un aisberg. reali"ain o imagine i"uala sau percepem una sau mai multe "one reci #de pilda. % ?. de culoare aurie. apoi ne focali"am atentia asupra c!a2relor de pe talpile picioarelor #amplasate in scobitura talpii$.sederea &n postura( )SI( sau . aceasta inseamna ca energia este blocata tocmai in aceasta "ona a aurei.. pana la talpi inclusi . 'IRI. a&ungand apoi la prima c!a2ra %Mulad!ara. creem mental imaginea unei energii. % J. 'esi nu propunem cu precadere o anumita practica de diri&are permanenta a energiei. In final. plimbati% a timp de cate a minute. aici s%a acumulat prea multa energie ca urmare a blocarii "onelor reci. 'aca simtiti ca ce a nu este in regula.. prin corpul nostru. pomind de la cap. inceptind de la cap. Iesim din transa. Efectuam etapele =%? din subcapitolul precedent+ . o imagine foarte rafinata a ceea ce repre"inta fiinta noastra$. . de%a lungul gatului.. In acest ca" ne imaginam ca imprastiem excesul de energie catre "onele reci. . inainte de a aparea in public.diri&area energiei terestre(.e imaginam energia )amantului. pentru mentinerea unui psi!ic stabil. % ?. % @. 'aca unele portiuni ale aurei ne par fierbinti. Incercati sa simtiti aura la ni el mental. prin ti&a noastra de impamantare care a&unge in centru$ )amantului. 0om denumi aceasta etapa Tesirea din transa(. 0om denumi aceasta etapa . % A. Cand energia atinge cea de%a J%a cna2ra( din crestetui capului o diri&am inapoi. sau sa reali"am o curatare completa a sistemului energetic propriu. *rimitem o cantitate din aceasta( energie si catre c!a2rele palmelor. . Creati in minte o lumina portocalie neutra si orientati%o catre aceste "one. In timp ce energia )amantului circula prin corpul nostru. bratelor. >. umerilor. % >. . % >. care scalda in intregime corpul propriu.e imaginam cum aceasta energie se scurge in propria aura. Imaginati% a aura. 'aca edem. 'esc!ideti oc!ii. Reali"ati impamantarea. o om diri&a drept &os. luminoasa si neutra. groase sau dense. de culoare cafeniu%desc!is. care trece prin c!a2rele din talpile noastre si circuit prin picioare. 'iri&area energiei terestre % =.. 'upa ce inc!eiem etapa anterioara si energia incepe sa circule prin intreaga aura. )utem simti aceasta energie #astfel se intampla cu foarte multi oameni$.AREA E. impreunati% a palmele si ramaneti linistiti timp de = minut. Efectuam etapele =%? din capitolul al II%lea.e imaginam cum strabate energia teresra intregul corp.

Uneori insa capatam posibilitatea sa diri&am energia care patrunde in organismul nostru. cand om orbi despre diri&area energiei. . printr%un dispo"iti astral care reglea"a fluxul de energie psi!ica.CSI'EREA CSAQRELOR La inceputul acestor cursuri am pre"entat c!a2rele. In acelasi fel. oamenii incearca sa i"uali"e"e toate aceste operatiuni si considera ca nu or reusi niciodata sa le efectue"e. 'aca o perioada indelungata reusim cu greu sa ne descurcam. Cand am inceput sa orbim despre c!a2re am mentionat o situatie delicata in care ne putem afla atunci cand cea de%a doua c!ar2a este larg desc!isa. . aflata m plexul solar ?. Aceasta poate crea insa o stare de neliniste si tensiune. Acum ne imaginam din nou cum se desc!ide c!a2ra. 0i"uali"ati cum noua energie creata circula prin tot corpul timp de =%> minute. Am mai facut%o si pana acum. O om desc!ide mai tar"iu. @. 'orim ca energia noastri sa ne fie de folos. umbland flaman"i. 'ESCSI'EREA SI I. Reali"am aceste operatiuni foarte simplu folosind o imagine mentala. Acelasi lucru este alabil in raport cu fiecare c!a2ra. iar apoi. Cand in atam sa ne comandam centrii energetici. A. sa nu fie in opo"itie cu EU%ul nostru. 'orim ca centrii nostri energetici sa functione"e in conformitate cu situatia data. cand a fi ne oie. Acesta aminteste intr%o oarecare masura de decolarea unui a ion. trebuie sa ne inc!idem mai intai cea de a doua c!a2ra. Sa ne relaxam. . seful ne trimite un buc!et de flori etc. cand am facut sa circule energia terestra prin c!a2rele talpilor. caci om continua sa actionam pentru supra ietuire. om a ea in edere diri&area energiilor terestra si cosmica asa cum am pre"entat aici. . enitul. Cand orbesc despre desc!iderea si inc!iderea c!a2relor proprii. ne purificam mintea si ne impamantam. ?. pana cand a em sen"atia clara( a po"itiei desc!is sau inc!is in care se afla prima c!a2ra. primim o suma mare de bani. usor colorate. 'esc!iderea si inc!iderea c!a2relor este in intregime o problema de ointa. in directia supra ietuirii. B. reluati citirea c!a2relor din cursul II. nu are nici o importanta. ramanand desc!isa. >. )entru a intelege mai bine aceasta te!nica . le%am desc!is. Repetam etapele ?%B.e focali"am intreaga atentie asupra primei c!a2re. 'aca om reusi sa consolidam situatia. intr%o buna "i. de la sine. atunci cand ni se pare ca a sosit momentul. apoi pentru . 'e obicei. macar partial. A. desc!idem in acest fel cea de a saptea c!a2ra. pana la omogeni"are. important este sa ni le repre"entam. Este mult mai simplu sa inc!idem c!a2ra. 'aca cine a si le imaginea"a altfel. care patrunde prin Sa!as!ara si coboara nerni&locit in a treia c!a2ra. sa desc!idem si sa inc!idem anumite c!a2re.crestetui capului. pier"andu%ne locul de munca. putem desc!ide si inc!ide c!a2rele in orice moment.e imaginam energia aurie a Cosmosului. 'ar prima c!a2ra( poate sa( nu stie de aceasta intorsatura a sortii si a continua sa functione"e. =. @. dar daca cititi cu atentie e%ti intelege. In continuare. . si om e ita astfel preluarea stresului psi!ic de la cel in cau"a. . si bloca&ul lor care duce la aparitia diferitelor boli. nu putem crede ca energia ar circula prin porti psi!ice inc!ise. prima c!a2ra se a inc!ide treptat.. C!a2rele au de obicei aspectul unor mici discuri de marimea unei monede. ne imaginam ca aceasta se inc!ide din nou lent.e om ase"a in po"itia )si. Iesiti din transa. la fel cum sistemul ner os periferic reglea"a cantitatea de aer care patrunde in plamani sau cantitatea de sange care circula prin artere si ene. inca un numar de saptamani sau luni. reali"am comanda c!a2relor m mod automat. lata un exercitiu care ne in ata sa desc!idem si sa in%c!idem c!a2rele. apoi impamantati% a orientand fasciculul de energie spre centrul )amantului.e imaginam prima c!a2ra desc!i"andu%se ca petalele unei flori. cu toate puterile. 0om incerca sa anexam si niste desene cu po"itia c!a2relor. Cand prima c!a2ra s%a desc!is astfel incat simtim o stare de contort. J.e imaginam din nou cum se inc!ide c!a2ra. La urma urmei. D.e imaginam energia terestra si cea cosmica intalnindu%se in cea de a treia c!a2ra si intrepatrun"andu%se lent. nu mai este ne oie sa luptam pentru supra ietuire. Repetam toate aceste exercitii pentru fiecare dintre cele sapte c!a2re principale. cand facem sa patrunda energia cosmica prin c!a2ra din crestetui capului. In exercitiul anterior. 'aca un prieten care are o multime de probleme ne in ita la o cafea si rem sa%= a&utam sa depaseasca starea de depresie.

E-RU % este culoarea cu care incepem.c!a2rele mainilor si in sfarsit pentru c!a2rele din talpile picioarelor. . Iesim din transa. )ana acum am folosit energia )amantului de culoare cafeniu desc!is.e imaginam ca putem edea aura care ne incon&oara trupul. Apoi trecem la CAGE. 'e fiecare data a obser ati aura care incon&oara corpul. Este bine cunoscut faptul ca starea psi!ica este influentata de culori: In supermaga"ine cumparatorii cauta mai ales produsele in culori ii. in nuante albastru desc!is #sau in nuante de erde$ are efect calmant. cand in coltul camerei. in punctele in care peretii se imbina cu plafonul. Cum ne simtim acoloM . desc!idem oc!ii pentru o clipa si pri im in cele patru colturi ale camerei. 'esc!idem c!a2rele in masura in care ne%am propus. apoi il intunecam si urmea"a ROSU % din nou incepem cu rosu%aprins si obser am cum se inc!ide culoarea pana la purpuriu inc!is. aruncam o ultima pri ire asupra fiecarei c!a2re si stabilim in ce masura dorim sa fie desc!ise+ in totalitate.e ase"am in po"itia psi!ica. . inseamna ca ne alegem imbracaminlea in functie de dispo"itia noastra. in acest exercitiu portocaliul ne apare diferit fata de cele anterioareM -AL/E. Inc!idem oc!ii si ne imaginam ca ne aflam in acesl colt. cea cosmica si energia colorata. portocaliu % au un efect contrar. Mai intai ne impamantam. Recomandam urmatoarea ordine+ .e simtim altfel decat in coltul camereiM 'aca da. sau a imaginati ca o edeti. seara.. de unde pri im in &os catre corpul nostru.e sc!imbam astfel de cate a ori po"itia. de natura: o camera m culori linistite. pe sfert etc.'ECAREA CU A. om trece la meditatia urmatoare asupra culorii. cum anumeM @.dar nici una din c!a2re nu trebuie inc!isa complet. =C. acest exercitiu este foarte util in citire. pe &umatate. alegem pentru a doua "i o roc!ie negru cu alb. =.u se efectuea"a( acest exercitiu mai mult de =@ minute. 'upa impamantare. pe cand culorile stridente % rosu. energia cosmica de culoare aurie si energia curati a de culoare portocalie. lesim din trartsa. imaginandu%ne mai intai pe ecranul nostru mental ca aceasta culoare patrunde prin talpile si picioarele noastre. 0eti reusi sa inc!ideti si sa desc!ideti c!a2rele instantaneu.e imaginam ca re enim in propriul corp.USIU % constatam diferenta. si circula astfel prin tot corpul. 'aca. ne aflam in centrul capului. )entru a determina ce efect au di erse culori asupra noastra. . . cum ar arata ea daca am edea%oM A. apoi o decoloram si trecem la culoarea urmatoare.U*ORUL CULORILOR In capitolele precedente am aratat cum se foloseste energia colorata indecatoare. Intram in transa. ME'I*A*IA SI 0I. cu ambala&e frumoase: saloanele de moda ec!e in culori inc!ise de cele mai multe ori in tonuri cafenii. apoi . aflandu%ne cand in propriul corp. prin crestet. produc o sen"atie de confort si apropiere de )amant. ne purificam mintea si ne impamantam. . ?. Cum arata aceastaM 'aca nu o putem edea. 'urata acestui exercitiu aria"a in functie de capacitatile si puterea de concentrare a practicantului. apoi trecem la CE. L. Golosim culorile dupa lista de mai &os. folosind energia terestra. in ca"ul indecarii pe care o exercitam extra corporal si pentru stabilirea diagnosticului.IU % incepem in cafeniu%desc!is.AREA Acest exercitiu are drept scop sa ne anunte ca suntem focali"ati in intregime asupra controlului propriei energii. Urmatoarea culoare este )OR*OCALIU % culoare pe care o cunoastem. Consumam pentru fiecare culoare intre ?C de secunde si = minut. )e langa faptul ca a&uta la perfectionarea capacitatilor noastre psi!ice. S*A-. B. iar dis%de%dimineata una de culoare ro". % urmat de 0ER'E 'ESCSIS % intensificam culoarea pana la erde intens si erde inc!is. >. 'upa efectuarea exercitiilor.

nu dupa oia altora. plictiseala sau teama. )limbarea prin camera este unul dintre procedeele care readuc corpul nostru in realitate dupa efectuarea unei acti itati psi!ice.e imaginam o culoare oarecare #cum am procedat in ca"ul culorii portocalii$. 'aca imediat dupa aceea intarim legatura noastra cu corpul fi"ic. C!iar daca pacientul nu simte efectul actiunilor noastre. Se poate c!iar imbolna i. restul se a scurge prin ti&a de impamantare. 'aca pacientul este bine impamantat. eliminat. In timpul acestei meditatii om urmari care este culoarea care ne da sen"atia de confort maxim. un suc sau o supa(. Reusind sa ne cunoastem organismul. resimtite in perioada in care efectuam acti itati psi!ice. nu propriile noastre consideratii. neliniste. )rin aplecarea capului mai &os de genunc!i permitem e acuarea din corp a energiei in exces. El a lua atat cat poate folosi. In acest fel corpul a transmite mesa&ul+ .o indigestie astrala(.. 0a fi mult mai simplu daca suntem suficient de sensibili pentru a determina exact cantitatea de energie necesara. Cand ne ase"am pentru un exercitiu de diri&are a energiei sau de auto indecare. REA'UCEREA COR)ULUI 'I. astral si fi"ic. Exista oameni care reactionea"a astfel. care trece prin mainile noastre in trupul pacientului. bune sau rele. ati simtit frica. corpul este cuprins de deprimare. *recerea prin corp a energiei psi!ice in iorea"a in mod cert intreaga noastra acti itate. Cau"a o constituie faptul ca. ne a fi mult mai usor sa operam in plan fi"ic. Goarte eficienta este folosirea culorilor pentru indecarea altor persoane. dupa efectuarea exercitiilor. apoi sa a aplecati inainte si sa lasati capul in &os. c!iar de la inceput trebuie sa destinam o clipa pentru a circula prin corp culoarea care ne place. *oti acesti factori determina sc!imbari in corp si prima lui reactie ca raspuns la ele este sa spuna . intre genunc!i. e itand astfel scurgerea de energie.. sunteti rugati sa a ase"ati cu mainile impreunate si sa ramaneti linistiti timp de un minut. cu nuantele mai pastelate. pregatind trecerea la culorile mai tari si la o te!nica mai ferma. daca nu folosim culoarea portocalie E culoarea indecarii. Unui om care n%a mancat nimic limp de o saptamana nu%i om da !rana obisnuita: om fi suficient de intelepti sa%i oferim la inceput ce a usor.u trebuie sa le pro ocam pacientilor . nu ii putem dauna prin transmiterea unei cantitati mari de energie. S*ARILE )SI Ati obser at ca. Mainile impreunate cu degetele impletite au rolul de a inc!ide circuitul psi!ic al corpu. pe cand albastrul desc!is sa%i calmea"e pe cei excesi de ner osi. Efectuand exercitiile pre"entate aici. Intuitia si practica ne or a&uta cel mai bine sa determinam ce culoare trebuie sa alegem. Energia pe care o orientam asupra pacientului actionea"a asupra corpurilor sale. om edea ca unele dintre reactiile si sen"atiile acestuia au la ba"a consideratiile altor persoane despre ceea ce este mai bine pentru noi. 'e cele mai multe ori insa( sen"atiile corpului sunt de apatie. trebuie doar sa ne imaginam ca aceasta apare spontan si trece prin corpul nostru din talpi pana in crestet. obiceiurile si deprinderile corpului sunt cunoscute. 0om incepe cu culorile mai calme.'I-O % urmea"a culoarea AURIU % dupa auriu trecem la AR-I. in comparatie cu starea obisnuita. .AL/AS*RU A1URIU % intensificam culoarea treptat pana la albastru inc!is si trecem la RO1 % urmat de MO0 % intensificam nuanta pana la I. . 'aca se instalea"a impresia ca tot ce este cunoscut a fi afungat.. )ortocaliul nu esre o culoare prea puternica si are o actiune excitanta. 'esigur. 'e fiecare data cand o persoana s%a indragostit de dumnea oastra ati procedat la fel. pregatindu%= astfel pentru un alt tip de !rana. om a ea o noua perceptie asupra lumii si o noua atitudine fata de noi insine si fata de cei din &ur.ui. . astfel. 0om dori.*IU % si in final AL/ Iesim din transa.umai ca acti itatea psi!ica ne face sa ne concentram toata atentia mai mult asupra corpului astral decat a celui fi"ic.. sa traim conform ointei proprii. trebuie sa tinem bine minte ca aceasta nu este o &oaca. .u trebuie sa reluam in intregime tot acest exercitiu pentru a a&unge la culoarea preferata. )oate urma o scurta plimbare prin camera.U(. .Eu nu reau sa ma sc!imbP( In astfel de ca"uri sunteti o persoana care reactionea"a cu teama si furie cand descopera o iubire nemasurata. in loc sa raspunda cu caldura unei iubiri. pentru inca un minut. nu om crede niciodata ca am de enit mai putin reali in cursul acestei acti itati.

la spatiul celorlalti oameni. pe care il ingri&im. Acestea imi sunt regulile . suntem sau om fi. Gaceti o baie sau un dus. om retine pe cat posibil momentul exact si ce anume gandim atunci. depinde ce informatie s%a transmis prin ele. Corpul s%a obisnuit sa reactione"e astfel+ .. fie pentru ca or sa intre in contact cu noi intr%o forma sau alta #telepatie. A sexualitatii si a emotiilor. .legaturi(.Este ceea ce fac mereu. Mergeti pe &os. si oricum am fi. Exercitiile sunt simple si amu"ante. )rima c!a2ra. la ramanerea in spatiul propriu. daca nu o dorim. Cura&P 'ar aici se ascunde o capcana. 'usul cu apa rece face minuni in cunoasterea propriului corp.. daca dumnea oastra nu doriti acest lucru. teleg!idare$. Ar fi insa o greseala sa ne plangem ca suntem legati de cine a. om fi ne oiti sa actionam mai mult cu energia altor persoane decat cu a noastra proprie. deoarece orientea"a atentia asupra c!a2relor de pe talpile picioarelor.0reau sa ma a&uti sa supra ietuiesc. cu blandete. ca niste pri"onieri. Uneori.( )oate ascunde pericole in ca"ul in care cei doi oameni nu au a&uns la un acord clar pri ind linia de urmat. dar numai din aceasta( cau"a si nu pentru ca acum suntem . O legatura plasata in acest centru inseamna+ .u pot renunta la eleP( Corpul trebuie sa in ete treptat noile obiceiuri. Corpul poate a ea procedeul lui propriu care il a&uta la mentinerea realitatii. In exercitiul urmator om in ata cum sa ne amplasam si sa ne retragem legaturile. in mod ine itabil. fie pentru ca or sa ne atraga atentia asupra lor. nu putem receptiona astfel de legaturi de la o alta persoana. . legate nemi&locit de )amant. daca noi nu dorim sa o primim. Este deosebit de util pentru corpul real. Gaceti sex in orice forma sau dansati ritmic. )entru ca exercitiile sunt simple si atat de amu"ante.imeni nu poate sa plase"e o legatura. In nici un ca" nu ne om reprosa ceea ce am fost. de exemplu. 'aca a em anumite trasaturi care ne pot fi de a&utor. daca ne iesim din fire. deci il om executa cu acuratete maxima. Exista numeroase procedee pentru a transforma corpul din nou intr%o realitate. =. Spatiul nostru este propriul nostru corp fi"ic si astral.imeni nu a poate agresa in nici un fel din punct de edere psi!ic.. Sc!imbarile le om face insa treptat. AtentieP . Clar a"atorii pot edea fluxurile de energie care ies din c!a2re si reali"ea"a legatura intre noi si o alta persoana. ?. 'aca suntem prinsi de o multime de legaturi. In realitate. 'aca a em un prieten bolna sau ranit. in care nu se poate simti comod nimeni altcine a. central supm ietuirii.. trasatura lor comuna fiind faptul ca se reali"ea"a concentrarea atentiei asupra intregului corp. Lista de mai &os cuprinde o serie de exercitii diferite si nu etapele unui singur exercitiu. intre noi exista o intelegere pri ind faptul ca(.u este obligatoriu sa edem aceste legaturi. )utem sa ne dam seama si sa le simtim ca ele exista. 'upa cum am mai spus. este foarte usor sa fie efectuate automat. Giecare exercitiu are o singura etapa. 0om obser a cu atentie ceea ce facem si. putem a ea dorinta sa indepartam aceasta legatura si sa re i"uim natura relatiilor cu persoana respecti a. fara sa le dam nici o atentie.putin mai buni(. la alegere.. In sc!imb ne om con inge ca orice deci"ie de sc!imbare este un cadou pe care ni%l facem. in acesf ca" om efectua acest procedeu.. rem sa il a&utam sa supra ietuiasca si se a crea o legatura puternica( pe perioada con alescentei.tristetea. 'aca om constata ce a ce trebuie sc!imbat. esenta noastra lucrea"a pentru noi. Legatura pornita de la prieten este plasata in prima noastra c!a2ra si ne transmite informatia . unii lncalca acest spatiu al nostru. Mancati ce a. 'in nefericire. putem sa efectuam aceasta sc!imbare. Legaturile au insemnatate diferita. O legatura plasata in a doua c!a2ra inseamna fie+ . este un moti suficient de serios pentru a le de" olta. sau sa credem ca cel care ne% a legal ne face reun rau. caci corpul nostru se a simti anormal sau lipsit de iubire. denumim aceste pretentii ale altor oameni de a ne atrage atentia prin termenul . Scopul acestui exercitiu este focali"area capacitatii de concentrare. Acestea leaga in permanenta c!a2rele diferitelor persoane: nu exista oameni care sa fie complet liberi de ele. introspectia propriei persoane constituie prima etapa in e olutia psi!ica. si produc in c!a2re efecte diferite. un copil plasea"a o astfel de legatura in centrul de supra ietuire al parintilor sau adultilor din &urul sau.am ne oie de tine(. In aceasta carte nu este intamplatoare referirea la propriul spatiu. >. A doua c!a2ra.Simt . care nu trebuie sa ne in aluie permanent. Golosind un termen psi!ic. Se instalea"a astfel obisnuinta. A. pentru o anumita cerioada de timp.

. A treia c!a2ra. ?.LA*URA LE-A*URILE E. 'aca sunt legaturi % si cu siguranta sunt. Capatand deprinderile de a identifica si inlatura legaturile. o in iorare sau ne poate face . decat sa%mi asum responsabilitatea energiei proprii. central energetic.( )utem dori sa inlaturam sau nu aceasta legatura.Am ne oie de o canlitate de energie de la dumnea oastra. intr%o masura mai mare sau mai mica % le om edea. O legatura plasata in a sasea c!a2ra inseamna+ .0reau sa conduc( sau .( Multi mentori care lucrea"a in domeniul psi!icului. sau+ . )riceperea de a identifica legaturile si de a le inlatura ne a a&uta sa fim mai puri si mai liberi si sa ne diri&am corpul dupa propria dorinta. ne focali"am atentia asupra primei c!a2re. pentru ca inseamna+ ... asa cum am facut in etapa a doua a subcapitolului+ ..necesitatii(. decat din cea de%a doua c!a2ra. imi este insuficienta energia mea proprie(. 'aca unele legaturi nu se lasa .i smulg legaturile.0a iubesc(.'esc!iderea si inc!iderea c!a2relor(.. se pot extrage mai greu sau mai usor. O legatura plasata in c!a2rele din talpi dereglea"a impamantarea noastra. O legatura plasata aici inseamna+ . 'aca nu reusiti de la inceput. Legaturile plasate aici inseamna fie+ . fie+ . 'upa ce ne%am curatat aura si energia circula in mod corespun"ator. . Ea poate duce la ulcer. La fel. Este insa mai bine sa inlaturam o legatura emotionala din aceasta c!a2ra. A sasea c!a2ra. c!a2ra cunoasterii si a intuitiei. Cum putem afla daca cine a ne%a plasat o legatura intr%o c!a2raM . .lmi place de dumnea oastra.( )utem sa dorim inlaturarea legaturilor din a patra c!a2ra pentru a ramane singurul om care dispune de propria energie. o persoana care a plasat o legaturi intr%una dintre c!a2rele noastre poate sa ignore natura comunicarii dintre noi. Mai mult. Ma&oritatea legaturilor se desprind foarte usor. .o atractie de interes sexual penlru dumnea oastra(.( Aceste legaturi pot pro oca dureri de cap. CUM SE I. Este mult mai bine sa raspundem ne oilor emotionale ale cui a din c!a2ra inimii. central iubirii si atasamentului.e pri im aura si c!a2rele. mine(.ER-E*ICE =.. A patra c!a2ra. >.0reau sa imi urmati in atatura. 'aca descoperim legaturi in prima c!a2ra..Acordati%mi spri&in emotional. de la prepararea !ranei si &ocul de tenis pana la scrierea unei carti. sediul energiei creatoare.Ga ca. fie+ . perse erati. A saptea c!a2ra.u trebuie sa ne speriem. deoarece poate pri a de energie si este insotita adesea de ibratia ..( O Iegatura puternica in a cincea c!a2ra ne poate pro oca dureri de gat. O legatura in a patra c!a2ra poate insemna+ ..( Este e ident ca o legatura plasata in a treia c!a2ra nu poate decat sa ne absoarba din energie. de aceea trebuie sa o inlaturam..0reau sa comunic cu dumnea oastra. C!a2rele picioarelor. in cele mai neasteptate puncte. Ce este de facut daca descoperim astfel de legaturi in c!a2rele propriiM Le om inlatura. dar in general aceste legaturi nu sunt atat de apasatoare ca la celelalte c!a2re. Curatandu%ne c!a2rele. poate duce la imbolna irea glandei.e ase"am in po"itia psi!ica. )uterm descoperi legaturi de la persoane cu totul surprin"aoare.u a descura&ati.sa plutim in nori(. om afla mai multe despre acestea.e imaginam propria aura si o purificam conform indicatiilor anterioare. C!a2rele mainilor. fara sa ramana( nici un fel de orificiu in c!a2ra.. a&ung la c!a2ra s.)refer sa luere" cu energia dumnea oastraN. ne imaginam cum mainiie patrund in aura. . sau sa o pastram. daca nu ne face placere.Cine a este in permanenta in mintea noastra % se gandeste permanent la noi sau rea sa afle la ce ne gandim sau ce credem despre el. A. )ri im #daca putem edea$ sau cream imaginea primei c!a2re si sesi"am legaturile din aceasta. centrul comunicarii. pentru ca este placut sa te simti legat de prieteni. Gacem sa circule energia prin corpul nostril timp de aproximati un minut. putem lasa intacte Legaturile existente in aceasta a patra c!a2ra.Ga pentru mine. legatura plasata in maini poate dauna modului nostru de a efectua ce a. misticismului si constiintei plasea"a temporar o legatura in afara c!a2rei discipolilor. ne relaxam si ne impamantam. dati atentie emotiilor mele.. determina o inaltare. sau+ . A cincea c!a2ra.( 'eoarece creati itatea este o forma de exprimare a propriei persoane.. O legatura plasata aici inseamna+ . deoc!iul duce la scurgerea energiei din acest centru. *alpile se leaga de )amant. O legatura( puternica m a treia c!a2ra ne poate crea o sen"atie de tensiune sau golire In "ona abdominala. pentru a spori eficienta in atarii. central clar i"iunii. O legatura plasata aici nu este lipsita de pericol. mai subtiri sau mai groase. inc!idem oc!ii. Legaturile pot fi mai mari sau mai mici.

C!a2rele noastre sunt blocate. .'A( propriilor trairi. trecem la a doua. Cand comuncam cu cine a. 'aca opunem re"istenta trairilor noastre proprii. 'aca ne impotri im acestora sau daca toata "iua discutam despre cine a si ne comparam cu fiecare caine agabond care tra ersea"a strada si ne taie calea. care ne ofera posibilitatea sa constienti"am cine suntem. bem o ceasca( de ceai sau cafea. unde este neutrali"at. care se a repeta mereu. inclusi c!a2rele de la maini si de la picioare. repetam aceleasi operatiuni cu toate celelalte c!a2re.. ganduri sau reactii fi"ice la anumiti stimuli. Cum ne putem mentine ec!ilibrul psi!ic fara sa fim atrasi de unele persoane si fara sa le atragem. ceea ce este mai rau. urmarim directia in care se indreapta legatura respecti a.legati(. Sistemul de comunicare prin aceasta legatura exists de&a. pana cand ne om permite o traire completa. daca procedam astfel. nu se recomanda sa nu credeti in nimic din ce i se spune.e imaginam mainile cum nete"esc aura de la cap la ba"a picioarelor. Ea trebuie sa iasa cu usurinta. poate fi c!iar cersetorul caruia i%am dat de dimineata o moneda. de culoare aurie stralucitoare. Gacem ce a care sa ne con inga( de realitatea corpului nostru+ ne spalam pe fata. Acesta este cel mai dificil exercitiu din cele pre"entate pana acum. patrun"and prin Sa!asrara #c!a2ra din crestet$. sa ramanem sanatosi si sa ne pastram in ec!ilibru totalitatea ps!icului propriuM *rebuie sa ramanem neutri si sa nu ne impotri im. dupa cum nu se recomanda sa nu a em sentimente. )oate fi un om apropiat. In restul "ilei trebuie sa a eti gri&a de oi. pana cand edem. in ca"ul in care ne apar mai multe persoane. Iesim din transa. re"ulta un ciclu incomplet al ietii noastre.EU*RALI*A*EA SI . apoi. 'aca om inlatura o legatura pe care de fapt nu dorim sa o inlaturam. D. ea re ine. pe rand. 'e enim tensionati si. sa nu opunem re"istenta fata de nimic. nu in planul astral. Incercam sa credem ca om de eni altfel de cum suntem. ne punem intrebarea #pe care o adresam legaturii$. cine este autorul. Urmarim traseul legaturii pana la autorul acesteia. ii propunem sa o transfere in planul constient fi"ic. fara sa ne subordonam repre"entarilor proprii sau ale altora pri ind ceea ce ar fi trebuit sa fim. Acum cream imaginea i"uala a unei energii neutre. iar pana . 'upa ce am extras legaturile din toate c!a2rele. )oate fi oricine. 'aca aceasta persoana doreste sa pastre"e legatura cu noi. ii putem spune cu ce anume suntem de acord si cu ce nu. un bun prieten sau c!iar sotul #sotia$. legatura nu poate fi inlaturata. oricum ar fi acestea. apoi trece prin impamantare si se scurge spre centrul )amantului. dar sa recunoastem ca este optiunea noastra. cum sa ne mentinem c!a2rele curate. om capata o oarecare duritate psi!ica si om inalta "iduri intre noi si ceilalti. 'upa cum constatati. reali"am imaginea optica sau simtim cine este cel care ne%a implantat aceasta legatura. in &os pana la Mulad!ara fe!a2ra #putem trimite acest su oi si prin c!a2rele de la maini si picioare$. Am mentionat ca starea de comuniune cu Uni ersul nu inseamna sa edem lucrurile asa cum rem sa fie. 'aca. )re"entul exercitiu are drept scop sa ne ofere alternati a de a permite sau nu altor persoane sa ne foloseasca energia sau sa o amestece cu a lor. J. Oamenii isi or fixa in permanenta legaturile in sistemul nostru de c!a2re iar noi nu ne om afla mereu in starea de meditatie in care sa percepem patrunderea acestor legaturi. in forme diferite. curate si clare. *rebuie doar sa pri im cu multa atentie si sa credem ca omul care ne apare pe ecranul mental este autorul legaturii. aceasta inseamna re"istenta fata de impulsurile proprii.. este posibil ca in realitate sa nu dorim inlaturarea ei.RE1IS*E. caruia ii multumim pentru interesul aratat si ii explicam ca nu dorim sa fim . Cand ne eliberam de toate legaturile din prima c!a2ra. ne om ocupa de distrugerea fiecarei legaturi separat. intre noi si propriile trairi. Asadar re"istenta este o parte a conditiei de om. B. ori ne imbratisam cu un prieten. iar si iar. c!iar persoane care au murit cu ani in urma.*A In &urul nostru actionea"a di erse energii. Apoi re enim la prima c!a2ra si extragem legatura respecti a. care in aluie intregul nostru sistem energetic si intregul corp.indepartate. cream imaginea mentala a unui su oi de apa curata si cristalin care ne scalda sistemul energetic. Efectuam si aici toate operaViunile de la punctul A. 'impotri a. . orice am face. 'eci om incepe prin a nu opune re"istenta faptului ca ne impotri im. poate fi un sef sau un subordonat.O. inseamna cura&ul de a spune . 'ar persoana cu care comunicam este o alta particica a Uni ersului. @. L. Mai degraba aceasta fnseamna sa le edem asa cum sunt in realitate. deci o alta parte din noi. iar aceasta nu este o po"itie neutral. permitandu%ne sa a em propriile trairi. In acest ca" putem lasa legatura.

Re enim.u putem a&unge intr%un alt loc. )rima metoda este o meditatie pe care am mai exersat%o+ =. cainele nu%= asculta. Acum urmarim atent ce se petrece in c!a2re.e in estigam intregul corp fi"ic incepand cu talpile picioarelor si continuand spre cap. procedam astfel. nu ne om mai framanta din cau"a acestei trairi neplacute. 'esigur. cu atat acordam mai multa atentie acestui fapt si ne inarmam tot mai puternic impotri a lui. ascultam ce ne spune si inter enim cu cate o orba cand ni se pare oportun. trebuie sa recitim aceste paragrafe si sa le anali"am dintr%un alt punct de edere. . . Este posibil sa sesi"am ca la ni elul primelor doua c!a2re apar anumite sen"atii.u ne impotri im. . Cea mai simpla explicatie a unui astfel de soc este perceperea furiei care se napusteste asupra noastra. . iar acesta are o multime de probleme. . Cand am re enit in centrul propriului cap. masina s%a stricat. dar nu intreprindem nimic. cu care om a ea de%a face mai tar"iu. doar suntem de acord cu ele. cand nu suntem impamantati. Sesi"am energia psi!ica care circula in noi si in &urul nostru. ne cuprinde teama. iesim din transa. Continuam sa ne gandim la aceasta. 'upa cum am mai spus. Sesi"am sangele care circula in corpul nostru. SOCURILE )SISICE . 2arma este. La ce ne gandimM Si ce credem despre ceea ce gandimM .e imaginam ca suntem in intregirne din aer si tot ce ne po esteste prietenul trece prin noi. acumulam o anumita 2arma. . Resimtim o slabiciune ciVudata in timp ce tra ersam. A em de gand sa le inc!idemM Le desc!idem mai largM Ce se petrece cu a patra c!a2raM Inima este desc!isaM Sau ne este pieptul incatusatM Care este directia legaturilorM . )resupunem ca ne%am intalnit cu un prieten. 'ar om urmari ceea ce facem si om remarca faptul ca noi suntem cei care actionam. doar simtim. ?.e in estigam emotiile. pe langa toate celelalte. Cu timpul om constata ca incetam sa mai actionam in acest fel. trebuie sa continuam sa o facem. nu actiunea este cea care primea"a in fata noastra. furia persoanei respecti e trece aproape instantaneu #>$. 'e enim exact obiectul re"istentei noastre % aceasta este o axioma a e olutiei psi!ice. papagalul s%a imbolna it iar salteaua de cauciuc s%a spart. cand ne impotri im. o lasam sa se manifeste. un re"ultat al propriilor repre"entari si al ciclurilor nefinali"ate. ci doar obser am. datorita socu. nu mai faceti acest lucru. @. 'aca ceea ce urmea"a sa facem este re"istenta in fata propriei trairi si acumularea 2armei. A doua metoda este un exercitiu care poate fi efectuat oricand si oriunde. 'aca exista unde a o dorinta foarte mare si puternica. Cand ne aflam in coltul camerei continuam sa fim in centrul propriului cap. Cand ne impotri im propriilor trairi.e ase"am in postura psi!ica. inc!idem oc!ii.u opuneti re"istenta.ui. sunteni intru totul de acord. lasam sen"atiile sa dispara.u ne oprim din ganduri. .e aflam in propriul trupM Suntem de a"i noapte cu persoana iubitaM Coboram in strada sa luam o ing!etataM Ramanem aici. nu opunem nici o re"istenta. Unde ne aflamM . Aceasta este esenta ideilor despre iubirea fata de aproape. 'aca nu %au con ins cele pre"entate despre 2arma in primul capitol. Lasam sa doara ceea ce doare. atunci cand o persoana este furioasa pe noi si ii acceptam furia #=$. om actiona conform propriei noastre re"istente si imagini create. intoarcerea celuilalt obra" etc. 'aca ne doare ce a. ne purificam mintea si ne impamantam. Cu cat mai mult re"istam si ne opunem la ce a. contul in banca este epui"at. aparem c!ip de ticalos si socul este gata. nu mai are nici un ban.u opunem nici o re"istenta. pana cand nu incetam sa ne aflam acolo unde suntem acum. Uneori. sau intepenit.ici un orn nu poate ramane permanent neutru si legat de )amant.cand nu om admite aceasta traire completa. tatal sau copilul. In gandul sau. 0om efectua exercitiul ori de cate ori a em oca"ia. A. inter ine cine a si ne aplica un soc psi!ic. )ersoana ede ca luam laptele si dintr%o data. )e de alta parte. Aceasta este legatura dintre Uni ers si propria c!a2ra( a inimii. 0erificam daca exists reo parte care resimte dureri. n%are decat. cu care ne copleseste: nu%= iubeste prietena sau mama. Ce anume simtimM . B. Lasam insa toata incarcatura emotionala sa treaca de noi si sa se neutrali"e"e in aeru din &ur. *ra ersam strada si un sofer trebuie sa opreasca exact cand nu are c!ef sa o faca. se bucura sau rea sa se odi!neasca(. 'upa cum am mai spus. sa%si manifeste bucuria sau tristetea. >. exact cand s%a apropiat altcine a sa o ia. Am luat de pe raftul maga"iului ultima punga de lapte. Exista doua( metode cu a&utorul carora incercati sa indepartati re"istenta prin iertare.

reali"am o citire a informatiei pe care o poarta fiecare. oricine poate reali"a asa ce a.'upa cum arata.OAS*RA 'E ME'IUM 'aca intelegem aceasta exprirnare neobisnuita. Citirea psi!icului este o deprindere care. pe care cateodata nu le mai poti controla si incep sa( te domine. )ot fi aplicate aceleasi metode si la atacul psi!ic din partea altor persoane. care se sc!imba brusc in diferite forme deasupra capului expul"and din ea. 'ar socurile sunt trairi ale realitatii care pot fi controlate. Suntem constenti si nutrim interes. Mai mult.Ce mult s%a sc!imbat. exprima cu glas tare fata( de toata lumea ceea ce edem cu totii.Arata foarte obosita(. se poate spune ca a a ut o "i grea(. parintii il in ata cu tact ca nu este ade arat. adesea c!iar fara a%si da seama. In desenele lor. poate fi consolidate si perfectionata prin practica. copiii care sunt foarte buni obser atori.. parintii ii in ata sa se . energie. Intr% ade ar. )e masura ce copiii cresc. Cand constatam ca suntem supusi unui soc psi!ic. Si ma&oritatea acestor socuri nu sunt deloc distracti e. trairi si diferite opinii. Cu alte cu inte.. fiecare dintre noi este un medium. si "ice cu glas tare ca matusa lui este ca o ipera sau ca seamana cu un monstru #reali"and de fapt perceperea informatiei din gandului ei$. Multi copii au in permanenta insotitori fermecati. 'e fiecare data cand ne intalnim cu cine a si ne spunem in sine+ . Aceasta perceptie poate fi de" oltata si finisata pana la ni elul intuitiei "ilnice.e plimbam pare si pe langa noi trece o persoana foarte atragatoare care%si opreste pri irea asupra noastra. . om tine seama de o recomandare aparent paradoxala. dar. ca oricare alta. In plus. dar este mai mult decat daca am g!ici. toate impresiile noastre sunt relati pure si nu sunt impo arate de amintiri. Socurile ne fac sa pierdem contactul cu realitatea. Soc. Ra"boaiele psi!ice duc la crearea prin imagini mentale a entitatilor creaturilor. daca ti%a sca"ut potentialul energetic. multi dintre ei ad aureole de diferite culori care%i incon&oara( pe oameni. alcatuind starea noastra pe moment. Exemplele de mai sus sunt ca"uri de perceptie psi!ica nede" oltata. dar consideram ca nu este potri it sa spunem. sau . suntem desc!isi pentru lume. Cine a poate spune ca nu se intampla nimic deosebit si ca oricine poate g!ici astfel de lucruri. a"ut( aureola innegrita sau cu limbi de foc si scantei a unei persoane apropiate. Ea se inregistrea"a sub forma de culoare. 0IA*A . ne obliga sa ne cedam intreaga putere in fa oarea celui care ni le aplica. Cand ne nastem.Socurile psi!ice pot lua si forme placute. Starile pro ocate pot duce la imbolna irea suprarenalelor si a sistemului neuro egetati . . ne om putea interpreta iata ca pe a unui medium. deoarece astfel nu am face dect sa declansam un ra"boi al socurilor psi!ice. ei repre"inta aceste aureole colorate. Ele ne transfera in in% constient. Ele ne distrag de la momentul respecti si ne reorientea"a trairea in interiorul propriei minti. deoarece este mai greu de depistat. se poarta ca un indragostit(. 'aca stam de orba cu unele persoane sau le obser am. ca matusa lui a fost si este o doamna. Au fost obtinute informatii pe care nimeni nu le%a exprimat in cu inte. 'atorita neatentiei se poate a&unge la cabinetul de psi!iatrie pe post de pacient. *ot restul "ilei ni%l petrecem gandindu%ne cat de placut ar fi fim cu o fiinta atat de fernecatoare. in timpul citirii psi!icului om afla ca( in copilarie multi au fost speriati de adulti care le%au explicat cu insistenta care este realitatea. putem consuma o cantitate oarecare de energie pentru a efectua actiuni simple de indecare sau pentru a extrage din c!a2ra legaturile care ne%au fost implantate acolo. in acelasi timp. se spune ca tocmai ne%am intrupat. sunet. sunt extrem de lipsiti de tact. sau ... Atacul psi!ic este mult mai periculos. cu care stau de orba si se &oaca. CURS 0I CI*IREA )SISICA )utem spune ca fiecare om este un medium si se ocupa de citirea psi!icului. 'ar cel mai eficient este sa obser am socul care ne este aplicat si sa nu%= intoarcem impotri a celui care ni%l aplica. C!iar daca a . Caracteristica generala a acestor socuri este faptul ca sunt orientate in interiorul corpului nostru. )e cand . sa nu mai stim unde ne aflam. 'upa cum putem afla intrebandu%i pe copii.adapte"e( mediului.. *otul este nou.u exista exercitii speciale referitoare la socurile psi!ice.

'ar de foarte multe ori impiedicarea manifestarii acestora duce la reprimarea unor emotii cum ar fi furia sau teama de pedeapsa . In timpul citirii psi!icului pacientului putem edea realmente ade arate tablouri. astfel de oameni sunt considerati de"ec!ilibrati si excentrici. Multi se tern intr%ade ar sa nu fie nebuni. S*ER-EREA I. dar am rea sa le diri&am. ca si in timpul indecarii.. si nu stim cum sa procedam. le simtim. fie in ata sa taca. )re"entam aici cate a exemplc comune. . nu in mi&locul confruntarilor de opinii si &udecati ale celorlalti. )oate ca intr%o discutie cu un prieten. Altii pot sa innebuneasca si sa a&unga in clinicile de psi!iatrie. Acestea pot a&unge la noi si sub forma unor c!ipuri sau imagini rnentale.¬ >. Adesea. Ar fi un mare pacat daca dintr%o stare de soc prin necontrolul asupra gandurilor ati a&unge la psi!iatrie. iar cealalta &umatate fiind normala: poate de eni catatonic. Sau poate ca am considerat dintotdeauna ca a em ce a deosebit. de cine a care s%o g!ide"e. ratiunea si calea ietii. cu orientare creati a. . dar treptat au inceput sa o respinga si ei. )oate fi o situatie in care am trait groa"a sau altce a de acest gen.I IRA*IO. ei erau suparati ca toti cei mari resping i"iunea lor asupra lumii. 'esigur nu toate bolile mentale sunt re"ultatul reprimiirii capacitatilor psi!ice. dar niciodata nu or putea po esti despre isele lor ciudate sau ocile pe care le aud. cand timp de multi ani omul este ne oit sa lupte impotri a propiilor sale trairi.e impamantam si intram in transa. printre alte lucruri marunte. 'e ine paranoic si simte ca toti il urmaiesc si ii resping trairile: sau poate de eni sc!i"ofrenic. 'e pilda. or mentiona cu calm . de aceea isi ascund cat mai bine nelinistea si indoielile. 'ar sa re enim la problemele noastre. o &umatate a sa exprimand o puternica perceptie psi!ica si emotii intense. apoi o facem sa se estompe"e lent. pe care le om anali"a in pre"enta lucrare. din teama de a parea ridicoli sau de a fi considerati nebuni.. Sau cunoastem aceste fenomene. sa in atam sa le folosim cat mai bine.ebunia poate fi actiunea. Astfel. unde principalele surse de informatii or fi aura si c!a2rele. edea( o multime de lucruri. unele persoane patrund din nou in lumea psi!icului dupa o traire dramatica neasteptata. *A/LOURI SI IMA-I. )oate nu stie cum s%o faca sau are ne oie. nu ascund ceea ce aud. prin constructia fiintei sau prin educatie. lasam sa apara c!ipurile altor persoane.GORMA*IILOR . Uneori. ma&oritatea adolescentilor. cum ar fi contactul cu persoana iubita disparuta recent sau pre ederea unui e eniment iitor. sa creada in propriile perceptii problema de ine mai simpla. )e masura ce ea dispare. fara sa po esteasca nimanui nimic. Cei care nu%si reprima niciodata trairile deosebite. poate c!iar supranatural. Aceste tablouri pro in din uni ersul nostru subiecti . fie incetea"a sa mai creada in realitatea din copilarie. indiferenta. Gacem sa se estompe"e aceste c!ipuri unul dupa altul. Ele pot aparea in prim%plan pe ecranul nostru mental sau pot a ea aspectul unor miniaturi. el poate fi expus unor serioase dereglari psi!ice. AURA =.E-A*I0E 'I.erau copii. pentru ca adultul detinea suprematia e identa in cunoasterea practica a lumii incon&uratoare si spunea copiilor ce este real si ce nu. sau isi pot folosi obser atiile si trairile intr%o alta directie. )oate ne este absolut straina ideea de a de eni medium si citim aceasta carte doar pentru a gasi ce a ce am mai putea in ata. pot fi cu ade arat persoane cu preocupari de medium sau spiritisti. )utem edea un singur c!ip sau mai multe.am simtit ca ma ei suna asta"i(. . Ei nu se mai gandesc la aceasta pana nu se petrece ce a care sa%i soc!e"e. Acestia sunt creatorii initiali ai i"iunii anterioare. le percepem realitatea. artistica. )ersoanele care prefera sa pastre"e pentru ele propriile perceptii fi"ice pot a ea trairi intamplatoare pe toata durata ietii. modul acestei persoane de a se manifesta intr%o lume care%= separa de realitate si de ceilalti. )entru multi dintre cei care au incetat. . Interiori"area nu aduce nimic bun in acest ca" si ar trebui cautata iesirea din impas prin simpla ruga( catre 'umne"eu de a da lumina. totodata este modul prin care persoana respecti e e ita( raspunderea faptelor sale. la atingerea acestui prag.e¬ concentram asupra imaginii create. cu timpul.ALE In timpul descifrarii informatiilor psi!ice putem . inc!i"andu%se in sine si preferand sa traiasca exclust in uni ersul psi!ic al mintii sale. ?. Aceste emotii neexprimate pot pro oca boli fi"ice sau mentale.¬ Alegem din propria experienta o stare in care nu ne%a placut sa ne aflam si staruim sa ne manifestam lipsa de sensibilitate.

Apoi o facem sa dispara. C!emam in imagine¬ Soarele mare si auriu al energiei. lesim din transa. . ?. Repetam exercitiul de patru¬ ori. B. . Obser am unde este nimbul mai mare si mai dens. adaugand de fNiecare data cate o culoare pana a&ungem la un total de cinci culori. care ine prin relaxarea perfecta a mintii. 'aca simtim satisfactie in urma celor spuse. >. Gacem sa dispara trandafirul. Acestea sunt culorile aurei pacieniului nostru. de care tocmai ne%am folosit. la estomparea imaginii acordam iertare acestor persoane. Aura apare ca un nimb auriu alurit. re enim pentru a retrai aceste sentimente. CI*IREA AUREI CU OCSII 'ESCSISI Clar i"iunea sau ederea psi!ica. in ce puncte este mai subtire sau care sunt "onele corpului in care dispare. mai intai sub forma unui nimb alb. A. Creem o imagine a propriei noastre persoane si ne straduim sa¬ indragim aceasta imagine. Lasam imaginea sa se estompe"e. uneori este .. *oate aceste imagini aparute sunt legate de clar i"iune. Unele persoane ad aura si cu oc!ii desc!isi.¬ CI*IREA AUREI Expresia . Iesimdin transa. de aceea ne om urma intuitia. straduindu%ne sa edem aura.¬ Urmatorul complex de exercitii repre"inta o etapa mai a ansata(. dar prin iertare se face o stergere automata a sursei de soc psi!ic si are loc sc!imbarea radicala a aurei in alte culori. trebuie sa facem o relaxare completa. se reali"ea"a fara participarea simtului fi"ic al a"ului. apoi le lasam sa dispara. pe care il lasam sa ne umple in totalitate corpul si aura. Lasam nimbul alb sa capete diferite culori. simtim furie. ne om ierta mai usor propriile noastre probleme si astfel ne om apropia de renuntarea la toate acestea. Cu o pensula imaginara cu opsea neagra intunecam tabloul reali"at pana cand obtinem dear silueta pacientului. dar cand om capata deprinderea de a distinge culorile. nu trebuie sa ne refu"m aceasta placere. Cel mai adesea om edea doua sau trei culori.imaginandu%ne ca le expediem posesorilor lor.e impamantam si in intram in transa. Re"ultalele or eni singure la un moment dat si a eti !ucura nespus cand eti reugi sa faceti acest . ?. sa umple spatiul din &urul siluetei. om putea anali"a aura mult mai bine. Alegem acum alta persoana si repetam procesul. Unde sunt acestea ase"ate m &urul corpuluiM *rebuie sa tinein minte ca semnificatia culorilor poate fi confirmata numai de propria noastra experienta. Iesim din transa si ne readucem corpul in realitate. 'aca edem c!iar "ece culori este foarte bine. Cream un trandafir care il repre"inta pe¬ pacientul nostru. Anali"am cu atentie diferenfele dintre cele doua aure. Aceasta ne a a&uta sa folosim citirea aurei in scopuri curati e. ne imaginam ca nimbul arata ca si cum am edea%o. 'aca nu dorim sa le iertam. Aceasta se reali"ea"a prin intermediul ederii psi!ice.imbul repre"inta aura indi idului. tot asa cum trandafirul repre"inta indi idual incepem cu obser area unei singure culori care iri"ea"a in &uru. 'aca edem o singura culoare este minimal. Inainte de a trece la acest exercitiu. 'aca dorim sa sa uram un timp oarecare furia.. Le om comunica mental acestora tot ce simtim ne oia sa le spunem. 'aca nu putem edea culoarea. >. )entru inceput om incerca sa ne oprim doar culorile pe care le edem sau sesi"am. Reali"am imaginea pacientului.ucru fSra prea mult efort. Cand suntem pregatiti sa ii iertam. supararea sau tristetea pe care le simtim. petalelor. inseamna ca n%a sosit inca momentul. re olta. La exercitiile acestea este ne oie de o cantitate mai mare de energie psi!ica. Sa nu uitam ca nu trebuie sa ne grabim. mentala.citirea aurei( creea"a o impresia a ce a te!nic si foarte complicat. in stare de relaxare. Este necesar sa o facem. cand tocmai am efectuat o acti itate psi!ica deosebit de complexa. Lasam lumina interioara. @. durere etc. pri ind aceste c!ipuri. In acelasi timp ne imaginam ca trandafirul acesta are un nimb. 'aca.

Rugam persoana sa se ase"e sau sa stea in picioare cu spatele la un perete alb. dar neaparat desc!isa. in ca"ul c!a2relor. cat si c!a2rele mainilor si picioarelor. ?.e impamantam si intram in transa. )rin crearea imaginilor si descifrarea informatiilor enite are loc stergerea acestora din campul energetic al persoanei pacient si reec!ilibrarea energiilor lui mentale. desi asistentii au impresia ca ii pri iti tinta. indiferent de distanta de la pacient la indecatorul medium. ca sa edem re"ultatul final si sa ne con ingem ca am procedat corect. exercitiul are durata mai mare si necesita o mai mare incordare. A em ne oie de cine a cu care sa colaboram in astfel de ca"uri. In acelasi fel. daca este colorata in culori intunecate sau mo!orate. 'aca este larg desc!isa. 'aca c!a2ra este colorata in rosu #culoarea simturilor si sentimentelor$ capacitatea de supra ietuire depinde de incarcatura emotionala. apoi din nou peste o . Relaxati. persoana nu are in acest moment probieme de supra ietuire. iar scanteile sau explo"iile de energie de alte culori se imprastie in spatiul din &ur sau se deplasea"a impre&urul culorii de ba"a. 'e fapt cu a&utorul a"ului normal putem edea mult mai inu.te detalii marunte decat cu a&utorul a"ului psi!ic. . . sa nu incercam sa le anali"am pe toate la un loc. 'upa un timp oarecare om incepe sa edem aura asistentului. Comparam dimensiunile si forma di ersilor centrii energetici.c!iar deasupra umarului. Citirea aurei cu oc!ii desc!isi este foarte interesanta. )unctul ales nu se a gasi pe perete sau pe c!ipul asistentului. Care este cel mai mareM Care este eel mai intens coloratM Gacem sa dispara¬ imaginea si iesim din transa. iar procesul In sine pare mai putin fantastic. 0eti ramane uimiti de re"ultate. oc!ii stand intr%o po"itie de parca n%ai a ea ne oie de ei. CUM SE CI*ESC CSAQRELE Citirea c!a2relor este in fond acelasi lucru cu citirea aurei. )uteti incepe prin a edea aura florilor. atat cele sapte c!a2re principale.e impamantam. 'upa ce am¬ studiat cu multa atentie fiecare c!a2ra. pri iti in gol obiectul care inleresea"a neaparat. deoarece.e imaginam ca le pri im mai de la distanta. ei nu participa la i"iuni. 'ar este foarte bine sa fim prudenti. )utem exersa i"uali"area aurei fara a mai impartasi aceasta¬ respecti elor persoane. . in ordinea descrisa si nu uitam ca acum citim o !arta. Este foarte neplacut cand cine a pri este tinta in crestetul cui a sau in gol.colorata in culori desc!ise.e indepartam de asistentul nostru la o distanta de circa sase metri si ne con%centram atentia asupra unui punct in spatiu aflat la o distanta de un metru fata de corpul acestuia. fructelor. .u este nimic neobisnuit ca unele persoane pot edea aura cu a&utorul a"ului obisnuit si nu prin clar i"iune. Culoarea sau culorile dominante sunt plasate in centrul aurei. 'aca aceasta c!a2ra este inc!isa. . aruncam o pri ire asupra intregului ansamblu de c!a2re.e alegem o persoana care sa ne a&ute in efectuarea acestui¬ exercitiu. . citindu%le in acest¬ fel pe rand. )utem afirma ca are loc procesul de mdecare. Unele persoane ad aura cu ederea periferica. *otul se petrece in spatiul de id aflat in aceasta regiune a fruntii. =. pacientul are probieme. om examina c!a2rele aceleiasi persoane si a doua "i. obiectelor. Reali"am¬ silueta asistentului pe ecranul nostru mental. ci doar sa fim relaxati. )eretele poate fi si de o alta culoare. 'aca c!a2ra este colorata in erde #culoarea cresterii$. pentru a le edea pe toate. . ¬ >.¬ >. mai real. )entru a edea aura nu este necesar sa intram in transa. legate de supra ietuire sau de o patologie a organelor care tin de centrul energetic respecti . cel in cau"a poate gasi noi cai care il or a&uta sa supra ietuiasca. Este foarte important sa ne concentram asupra fiecarei c!a2re in parte.. participa glanda pineala. Aceasta este prima c!ar2a legata de supra ietuire.u trebuie sa mi&iti oc!ii sau sa%i mariti. *recem de la o c!a2ra la alta. dar nu om trece la acest exercitiu pana nu ne om insusi in intregime citirea aurei. 'ar totul se creea"a( pe un ecran in centrul dintre sprancene si oricum ederea normala nu participa la descifrare. Reali"am imaginea i"uala a unui disc in aceasta "ona si urmarim daca discul este inc!is sau desc!is si il umplem cu galben%portocaliu% rosu%maro.e concentram atentia¬ asupra punctului din aura care repre"inta prima c!a2ra.in timpul acestor exercitii putem a&unge la conclu"ia ca i"uali"arn aura nu numai pe fondul peretului alb ci si pe fundalul unor culori inc!ise. ci intr%un punct oarecare in spatiul pana la el. ?. alteori seamana cu niste fotografii. .

. pentru a nu ne incurca. 'E*ERMI. )ot inter eni sc!imbari daca il eti umple cu o alta forma de energie itala. Omul al carui psi!ic il citim poate fi speriat. doar formuland aceste intrebari. Golosirea trandafirului pentru protectia psi!icului nu sc limitea"a la procesul citirii..e sugestionam ca petele rosii apar in¬ "onele in care acesta are dureri. Cand ne pregatim sa citim psi!icul unui prieten sau al unui pacient. . Ca urmare. AURA SI I. efectuand toate procedurile necesare. atacurile sale psi!ice ne pot face sa ne pierdem impamantarea. cu acordul acestora. =. . 'aca simtim o stare de neliniste subita in timpul citini. 'esi poate a ea cele mai bune intentii. daca ni se pare potri it si nu este dificil de reaii"at.e om sugestiona ca trandafirul ramane in acest loc si ii erificam pre"enta de fiecare data. COR) Exercitiul urmator are o mare insemnatate practica in munca de indecator. La inc!eiere¬ estompam imaginile si iesim din transa. El poate eni sa ne caute. Reali"am imaginea i"uala a unui trandafir care isi strange petalele.Am o durere groa"nica de cap. > )e ecranul mental obtinem imaginea #silueta$ persoanei¬ pe care o studiem. om constata ca putem raspunde singuri la toate intrebarile pe care si le pun ceilalti oameni. inainte ca acestea sa patrunda in c!a2rele noastre si sa ne absoarba energia. plangandu%se+ . Urmarim cu atentie in ce raport se afla pata sau petele din aura. transformandu%se intr%un boboc de floare. A Readucem imaginea prietenului. Cand trecem la indecare.e irnpamantam si¬ intram in transa.e sugestionam ca acest trandafir a fi magnetul care atrage si absoarbe toate legaturile care pornesc de la subiectul pe care%= citim. @ Repetam exercitiul alegand mereu alti prieteni. emotional sau foarte curios. il aducem c!iar in fata fruntii. Citirea nemi&locita a psi!icului este mult mai interesanta decat obser area de la distanta. la ba"a coloanei ertebrate. om efectua acesl exercitiu. inainte de a incepe procedurile. in¬ punctul in care prietenul nostru acu"a dureri fi"ice. oriunde. .e ase"am fata in fata cu pacientul si reali"am impamantarea pentru amandoi. poate fi ne oie sa cream un nou trandafir. El ne a oferi informatii suplimentare fata de cele obtinute prin studierea aurei si c!a2re. ideile. Ele trebuie inlaturate. dar este mult mai dificila. *rebuie sa dam atentie celor ce edem c!iar daca ne derutea"a.or. inainte de a incepe ne om goli mintea de orice alte ganduri.AREA )O1I*IEI 'URERII I. . dar in loc de a%l plasa pe ecranul nostru mental. 'ar putem edea o pata rosie si mai mare si mai intense in cu totul alt loc. in "ona ombilicala. 'e fiecare data cand cine a ne a ataca. Cand om trece la indecarea pacientului.saptamana. ca in exercitiul precedent de citire a aurei si c!a2relor. *recem apoi la citirea aurei si a c!a2relor. *rebuie sa ne ba"am pe intuitia noastra. Adesea. Estompam imaginea. el poate patrunde in mintea noastria si ne a ataca prin atentia. la genunc!i. om acorda atentie deosebita "onelor in care am descoperit petele rosii. ?. 'esa arsindu%ne practica citirii psi!icului. La terminarea citirii facem sa dispara trandafirul. Comparam aceasta imagine cu prima. El este de nepretuit in iata cotidiana. reluam procedurite pe care le efectuarn in ca"ul indecarii. 0edem daca au inter enit ce a sc!imbari. om trece desigur la citiri mai complexe. emotiile sale si prin tot ce se petrece cu el. 0indeca%ma mai repedeP( Efectuand exercitiul.. . dar pot ramane nemodificate daca persoana este la fel de complexata de gri&ile sale.ra"boi( psi!ic. om incerca sa ne imaginam trandafirul pentru a reali"a o detensionare. AU*OA)ARAREA )entru a ne de" olta deprinderile putem reali"a citirea psi!icului anumitor persoane. durerea se manifests in cu totul alta "ona a corpului decat aceea in care este locali"ata sursa maladiei. gandurile. 'esigur. )utem sa%i spunem sau nu ceea ce edem. cand nc om contra"ice cu cine a sau om intra intr%un .e autosugestionam ca pe imaginea obtinuta. inainte de a incepe o noua citire. putem edea o pata rosie deasupra sau in &urul capului sau. La inceput om exersa independent. trebuie sa apara o pata rosie care sa marc!e"e "ona afectata. insotind%o de procedeul de indecare. . 'upa ce studiem amanuntit imaginea o facem sa dispara. 'upa ce ne om insusi suficient citirea aurei si a c!a2relor.

cu atat mai mult citirea noastra nu a a ea nici un re"ultat si ne om pierde legaturile. cele aflate in timpul citirii psi!icului.u trebuie sa respingem ceea ce simtim. dar ne este teama ca pacientul se a supara au"ind informatiile. c!iar de la intrarea in transa. nu trebuie sa intoarcem cele aflate impotri a acestuia. ne putem pro oca un soc energetic #pe care l%am denumit anterior . 'aca simtim ca ne este mai usor sa transmitem informatiile si sa ne exprimam prin pictura. in al doilea rand nu om uita ca nici un soc psi!ic nu ne poate afecta in reun fel. "id. COMU. IM/I. daca nu dorim sa%l percepem. putem descifra i"iuni sau imagini despre care n%am dori sii%i orbim per%soanei de fata. reusind astfel eliminarea lor din campul nostru psi!ic. Este necesar doar ca ei sa fie pre"enti. apoi sa aruncarn apa. ca si cum am a ea pe cine a alaturi. pentru a nu se acumula fn interiorul nostru si a nu ne bloca a cincea c!a2ra. 0a trebui sa%= abordam in felul urmator+ . sau putem transmite intr%o forma care sa ne elibere"e de tensiune. . Oamenii cred adesea ca ne%ar putea usura munca daca ar medita impreuna cu noi. In timpul citirii. lac$. Unii indecatori transmit informatiile cele mai serioase unei terte persoane sau unui obiect #capac.( ne% am expus consideratiile pri ind starea psi!ica a cientului. sau sa simtim ca subiectul s%ar putea supara.AREA IMA-I. ca si pentru pacient. Cu alte cu inte. 'aca om spune ade arul exact cum edem. poate fi incalcat unul dintre principiile de ba"a( ale . orbind cu propria persoana sau deasupra unui pa!ar cu apa. daca ne%am !otarat sa o facem. atunci cand comunicam altei persoane. constatam ca EUL nostru nu exista si nu ne mai ataca nimeni. Mai intai oamenii meditea"a( in mod diferit si. ci doar ca.0ad ca a puteti imbolna i. El poate face sa nu mai a em ne oie de protectie psi!ica. dar aceasta nu ne a a&uta in perceperea in propriul nostru spatiu psi!ic a ceea ce simt ceilalti oameni. 'e pilda. nu a oi a&uta sa a indecati. am aflat ce a secret. )ana nu eti infrunta ade arul si nu eti gasi ce a care sa a distraga atentia de la toate acestea. indilerent daca om comunica subiectului datele citirii psi!ice. dar am atins punctul sensibil si pacientul ne poate contra"ice cu ardoare. Astfel. trebuie sa gasim un mod de a transmite acele sen"atii puternice pe care le percepem. 'ar nu este asa. Este posibil sa asteptam plecarea pacientului si pre"entam toate datele in fata oglin"ii. 0om proceda in asa fel incat incarcatura emotionala a informatiilor obtinute sa nu daune"e nici pacientului. 'e aceea. care ar prelua informatiile.ILOR In acest capitol re enim la unul dintre cele mai importante aspecte ale acti itatii psi!ice+ la priceperea de a ramane neutri. si in fine.ICAREA In procesul oricarei acti itati psi!ice este foarte important sa discutam mental despre ceea ce edem. fara a recurge la cu inte. nici noua. daca ne impotri im furiei pacientului #prietenului$. de a nu ne implica in emotiile persoanei careia ii citim psi!icul sau pe care o tratam. sau si%ar bloca in continuare centrii pentru descifrarea cau"ei simptomelor aparute *rebuie sa ne eliberam de cele percepute. aflandu%se in alte sfere. Cand comunicam pacientului informatiile obtinute prin citire. ne putem lua notite. Orice forma de acti itate este buna pentru a gasi o iesire si a ne elibera de imaginile pe care le%am a"ut. 'e aceea nu sustinem ca nu trebuie sa comunicam nimic din cele aflate. sa fim foarte gri&ulii. 'aca dorim. in primul rand om crea trandafirul protector. Este posibil sa nu fim prea siguri de inlbr%matiile primite. le a fi greu sa umareasca cu atentie cu intele noastre. Cu cat om permite mai mult sa fim agresati de tot ce ne deran&ca"a si ne creea"a o bariera psi!ica(. 'aca nu ne impotri im la tot ce ne agresea"a in procesul citirii psi!icului sau in afara acestuia. fara sa%si dea seama.. a fi mult mai usor daca ii om solicita sa nu medite"e si sa( nu intre in transa impreuna( cu noi.Acest procedeu poate fi util in mentinerea ec!ilibrului interior. Acordati prea multa atentie unor probleme nedemne de atentia dum%nea oastra. dans sau intr%un alt mod. care nu cunoaste pacientul. )entru noi. 'aca prietenul sau pacientul meditea"a impreuna cu noi.soc psi!ic($. 'e cele mai multe ori aceasta transmitere este eficienta. aceasta a trece prin noi fara sa ne afecte"e. el poate sa ne insoteasca foarte natural.. trebuie sa procedam in acest fel. Cand intram in transa este si mai important sa ramanem la ni elul energetic propriu.

'aca a em idee ce repre"inta tabloul nostru care partipa la combinatie. Cream un trandafir. )ropriile noastre amintiri se pot constitui la randul lor in sen"atii puternice.u suntem una cu pacientul. citim in conditii optime aura pacientului si. c!iar daca nu suntem constienti de aceasta. rau de inaltime etc. ne impamantam iar si ne ridicam ni elul energetic. facem sa dispara repre"entarea imaginara. Ridicam ni elul energetic propriu¬ fata de cel al pacientului. simboluri ale ietilor anterioare. )ri ind la problemele si distractiile pacientului. Aceasta ne a separa de pacient. pentru a ne asigura de impartialitatea emotionala si detasarea necesare in timpul citirii sau indecarii. Se pot imbina de asemenea unele tablouri po"it e. Gacem irnpamantarea.¬ @. am putea edea imaginea reala sau tablourile proiectate in aura pacientului. )oate ca si mama ne%a tras cate a palme pe la cinci ani. 'aca aceastii disparitie nu a&uta. cat si a noastra. edem o pata de culoare rosu inc!is. . Ea ne indica "onele in care s%a acumulat sau este blocata energia si ne poate a&uta sa clarificam situatia.Acestea nu sunt problemele mele. oricare ar¬ fi. trebuie sa ne spunem+ . Inc!idem a doua c!a2ra. spre deosebire de noi. dar doresc sa decodific cau"ele care pro oaca suferinta. spirite% mentor. ne ase"am in spatele pacientului si il lasam sa ne umple mintea orice repre"entare imaginara. Apoi ne gandim la cinci puncte care ne deosebesc de pacient+ are parul castaniu. ceea ce inseamna ca trairile pacientului pe care%= obser am se imbina cu trairile noastre analoage. care produc confu"ie in mintea noastra si !aos in citirea psi!icului. lata un exemplu simplu de imbinare a tablourilor+ incepem procedura cu succes. tablourile incep sa se intrepatrunda si ne simtim debusolati. 'e obicei aceasta constituie cau"a sen"atiei ca nu putem edea subiectul citirii in timpul acestei operatiuni. ne simtim &enati. il aducem pe ecranul noastru mental si ii facem sa dispara. Apoi inc!idem pe &umatate cea de%a doua c!a2ra. ii plac trandafirii % noua nu. desi acestora li sc acorda mai putina atentie si creea"a mai putine greutati la citire. crede ca procedurile psi!ice sunt ra&itorii E noi stim ca nu. mai degraba. Cand simtiin ca ce a nu este in regula. am intelege pur si simplu de ce dintr%o data nu ne simtim bine.¬ atat a pacientului. legaturi. 'aca am a ea mai multa experienta in clar i"iune.. are >J de ani % noi a em alta arsta. lucru care ne framanta si acum. este fn a%tStoare % ceea ce noi nu suntem. >. 'aca si noi si pacientul ne aflam la acelasi ni el energetic. . Uneori indecatorul incepator nu este sigur de ceea ce . dar nu este deloc greu sa scapam de aceasta. Metoda este foarte simpla. A. Ii comunicam pacientului ca aceasta pata in aura este un semn de furie si. Apoi il impamantam din nou pe pacient. Se poate intampla ca pe la arsta de cinci ani pacientul nostru sa fi mancat o bataie "dra ana de la mama si sa nu fi putut niciodata sa%i ierte aceasta.( 'urerea de cap care poate aparea ca urmare a suprapunerii tablourilor poate fi importanta pentru noi. In primul rand ii om spune pacientului sa ne scu"e o clipa pentru a pune la punct starea de transa sau a ne calma cea de%a saptea c!a2ra. dar ii om aprecia calitatile cand o om aplica. obligandu%ne sa constienti"am cau"a. 0indecatorii incepatori sunt nelinistiti de olumul mare de informatii despre c!a2re. deodata.intrarii in transa. 'aca nu suntem neutri si ni elul nostru energetic nu se ridica deasupra celui al pacientului. ne imaginam ca sen"atiile noastre neplacute formea"a o picatura mare de energie de orice culoare dorim. O plasam pe ecranul nostru mental si o facem sa dispara. ?. 'aca nu putem edea ci iar tabloul. care consta In ridicarea obligatorie a ni elului energetic propriu la un ni el suficient de inalt. Sau am putea sa le sesi"am. de enim ner osi. Oricine isi poate combina tablourile imaginare cu ale noastre. Astfef om putea obser a imbinarea toblourilor fara a le simti. Suntem persoane diferite.¬ . Amintirea noastra despre trairile proprii se amesteca cu amintirile analoage ale pacientului si ne concentram exclusi asupra acestui e eniment neplacut. circuland prin corpul nostru o cantitate mai mare de energie decat a pacientului. Re enim in propria minte. Sau. in timpul citirii.e¬ gandim la cinci puncte care ne deosebesc de pacient. Acesta poate repre"enta orice+ se poate sfl fi a ut amaindoi in adolescenta cosuri pe fata care ne faceau sa suferim am fi putut a ea prieteni gelosi. 'aca nu percepem nimic. aura.u trebuie sa disperam. 'aca incepem pe neasteptate sa percepem ce a. facem sa dispara tolul. care sa%= depaseasca mult pe cel al pacientului. putem imbina tablourile obtinute cu cele ale pacientului. dupa ce i%am spus%o. Gacem sa dispara orice imagine. procedam astfel+ =.

cat si in auto indecare. Acum procedam in¬ sens in ers. Sa ne amintim cum ne%am simtit in aceasta lume necunoscuta cu cati a ani m urmaP *rebuie sa fim atenti in a comunica pacienrului doar acele informatii care il pot a&uta. o putem face. putem trece mai departe. c!a2rele. . . . 'ar trebuie sa%i rugam sa fie de acord intr%un mod farte politicos. C!iar daca pare paradoxal. am fi putut reali"a. )utem e ita aceste probleme daca decidem de la inceput ce anume dorim sa edem+ aura.ede. desi. este slu&irea propriului EU. 'e cele mai multe ori cu toata &ena. dupa impresia noastra. =. de neutrali"are. ne putem da seama ca informatiile au fost blocate. pana in momentul in care pacientul nu doreste aceasta.unii dintre ei sunt speriati de posibilitatea patrunderii acestei lumi.u putem indeca un om impotri a propriei sale ointe. nu%l putem pri i impotri a ointei sale.e instalam in cea de%a treia c!a2ra. *rebuie sa ne instiintam prietenii ca dorim sa facem putina practica. In timpul acestui exercitiu nu trebuie sa cercetam ce anume inlaturarn. Ideal ar fi ca ei sa ne ina in intampinare. .u putem obtine nici un fel de date. Lumea psi!icului este de temut pentru multi oameni. . )ERGEC*IO. atat in indecarea altora. insistentele nu ne or a&uta. in a cincea. iar prin aceasta le e acuam in exterior.e imaginam ca totul a fost inlaturat din aura noastra si se di"ol a in energia neutra. 'impotri a. persoane care nu se mai interesasera niciodata de fenomenele extrasen"oriale. Giecare om este o indi idualitate si merge pe propriul sau drum. se acumulea"a aici. sau cu ceea ce. 'upa ce studiem cum se cu ine "ona aleasa. pacientul raspunde . La inceputul acti itatii eti a ea multe surpri"e+ prietenii pe care%i considerati ca a and conceptii liberate si filo"ofice se do edesc cei mai speriati sau de in criticii cei mai se eri. . ?. *ransferam intreaga cantitate de deseuri psi!ice din a patra c!ar2a. de meditatie etc. legaturile etc. sa incercam procedeele psi!ice pe care le%am aflat din pre"enta lucrare. urmand a fi transferata tn prima c!a2ra. se do edesc desc!ise la nou. care are aceleasi probleme ca noi. trebuie sa subliniem aspectul cel mai important al citirii.e imaginam cum energia¬ excitanta care s%a acumulat aici se transfera in cea de%a doua c!a2ra. Repetam acest proces. Iata o metoda pentru purificarea propriilor c!a2re. apoi in a sasea si a saptea c!a2ra. Cu trecerea timpului ii om putea identifica de la inceput pe cei speriati de aceste fenomene. Citirea psi!ica este mult mai mult decai slu&irea celorlalti. desigur. )URIGICAREA CSAQRELOR )urificarea c!a2relor este extrem de importanta.'A(.AREA CI*IRII )SISICE .. La fel. acordandu%i toata atentia. 'ar nu trebuie sa precupetim timpul necesar efectuarii exercitiitor si nici sa comparam progresul inregistrat de noi cu cel inregistrat de altii.e impamantam si intram in¬ transa. desi recurgem la toate procedeele te!nice cunoscute de i"olare.e concentram asupra alegerii noastre. CURS 0II Etape a ansate de indecare )SI Exercitiile pre"entate in acest capitol au un grad de dificultate mai ridicat. . Cu cat citim sau traim mai mult. Citirea nu se poate face. Inlaturam prin ti&a de impamantare tot ceea ce a em acumulat in aceste c!a2re. Lucrand. . Unele dintre exercitiile pre"entate in acest capitol ne or parea mult mai simple decat cele din capitolele anterioare.e instalam in a patra c!a2ra. cu atat ne este mai clar ca suntem asemanatori oricarui om. astfel incat sa poata refu"a daca nu or sa ne spri&ine. >. *rebuie sa subliniem ca in toate dorneniile psi!ice in care suntem implicati alaturi de o alta persoana. Este bine sa nu ne grabim si sa nu a ansam la exercitiul urmator daca nu stapanim bine te!nica.

'e exemplu. umeri. . coate. in partea dorsala a toracelui. Astfel. putem inlatura toate legaturile. apoi ne mutam la talpile picioarelor. )rimul pas care ne da sentimentul ca intregul corp ne . atat pe cele placute. cap. ne om afla pe rand in fiecare particica a corpului nostru+ in genunc!i. B. 0om da binete abdomenului si%= om intreba daca nu doreste ce a pentru el. . asa ca niciodata nu om putea sa le stapanim pe deplin si sa le folosim ca pe ce a ce ne apartine.Acesta este corpul tau.Largeste cureaua. sa ne consolide"e situatia de posesor al propriului spatiu fi"ic si sa ne reaminteasea faptul ca. 'upa efectuarea etapei a sasea.apoi ase"am mana deasupra celei de%a treia c!a2re a pacientului si ne imaginam ca mana noastra impinge tot ce nu este necesar c!a2rele inferioare in ti&a de impamantare. in brate. nas. apoi ne instalam in degetele mari ale picioarelor #la fel cum ne%am plasat in centrul capului. Acele "one din corp pe care nu le stapanim sunt "onele m care se poate bloca energia terestra si cosmica. Aici aura poate fi foarte subtire sau poate lipsi in totalitate. destinat sa ne reinnoiasca legatura cu propriul nostru corp. A em ne oie de incaltaminte mai comoda( sau+ . in coltul camerei sau in una dintre c!a2re$. in care adesea suntem . mintea noastra ne poate spune+ . iar noi este posibil sa nu le stapanim pe deplin niciodata.IREA COR)ULUI lata un exercitiu. cat si pe cele neplacute. ne impamantam atat pe noi.Mai usor cu alimentele picante(. Aceste "one. par. amortite sau dureroaseM . confortabil. limba. friguroase. urec!i. in abdomen. spatiul eliberat se umple cu energie pura.. portocalie. om fi gata sa ne oprim in urmatoarea. om proceda cum credem mai bine. Am e acuat tot ce era strain.e impamantam. om simti o apSsare sau o ten%siune.e instalam apoi in gambe. pe cand in altele ne poate incon&ura plictiseala. S*A)A.( *rebuie sa mentionam ca in unele parti ale corpului ne om simti bine si comod. lesim din transa. in organele genitale.. Culoarea portoca. dar daca preferam sa folosim alta.e intoarcem in prima c!a2ra.. )atrun"and in fiecare parte a propriului nostru corp.inconstienti sau adormiti(.a stapani( ce a anume inseamna in limba&ul psi!icului . )entru fiecare popas om consuma atat timp cat a fi necesar si. Umplem cele¬ patru c!a2re superioare.¬ )rocesul de purificare a c!a2relor este o procedura pe care o putem efectua cat de des dorim. cat si pacientul. Acestea sunt "onele pe care nu le stapanim in totali%tate. om orbi cu aceasta. sunt "onele in care de cele mai multe ori apar maladiile fi"ice. In fiecare parte a corpului nostru om constienti"a sen"atiile. in gat.( .ie este totdeauna o culoare eficienta.u ne uita. palme. in fese. bu"e..MuItumim pentru baia cu saruri minerale. 'e fiecare data(. degete. cat si in cel psi!ic: daca om lasa spatiul neocupat. )robabil nu ne%am gandit niciodata atat de mult la degetele mari ale picioarelor si om determina cum ne simtim aici si ce simt degetele noastre.. atat in spatiul fi"ic. parasind o parte a corpului.¬ Repetam etapa a patra pentru a doua si a treia c!a2ra.A a ea(. torace. sau+ .. Cum sunt acestea+ usoare. Apoi se umple fiecare c!a2ra cu energie curata. prin urmare ei pot continua sa stapaneasca o parte a picioarelor noastre. care poate parea oarecum neobisnuit. Apoi ne ase"am mana deasupra celei de%a saptea c!a2re a pacientului si ne imaginam ca extragem tot ce este in plus in a patra c!a2ra si inlaturam ce am extras prin a saptea c!a2ra in atmosfera. iar de aici adanc in )amant.a face sa%ti apartina in totalitate(. nu trebuie sa mai mentionarn ce se poate acumula in el.( 0om sta de orba cu talpile noastre.. barbie. )utem creste cu con ingerea ca organele genitale sunt intr%o oarecare masura impure. ingreunate. Apoi inc!idem fiecare dintre c!a2rele inferioare. e acuand tot ce nu ne era necesar.atura nu suporta idul.. in coapse. dinti. )entru a indeca o alta persoana prin aceasta metoda. 'aca doriti sa de eniti stapinul corpului dumneaoastra. cu energie portocalie. Ele ne pot spune+ . . Umplem acest¬ centru cu energie de culoare portocalie si ne imaginam ca aceasta circula prin fiecare c!a2ra. una dupa alta. El poate raspunde+ . antebrate. parintii ne%au in atat sa mergem.. gasind tablourile agasante care impiedica fluxul de energie. astfel incat sa ne fie comod. obra&i.. orice s%ar intampla. sa parcurgem urmatorul exercitiu. la ceafa. Mobili"am intreaga noastra putere de constienti"are in aceste puncte.. Cele patru c!a2re superioare nu se *nc!id. @.

in loc sa le cautam in propria noastra aura. sau parca din ceafa ni s%ar extrage o ti&a. Aceste modele nu ne sunt potri ite totdeauna. /.. Urmatoarele exercitii sunt destinate readucerii sub controlul nostru a starii naturale de forta si ointa. *rebuie sa identificam portiunile sanatoase din aura acestora. 'e aici.construim pe ecranul nostru mental tabloul intregului corp..putin( sau ... Apoi. )utem folosi acest exercitiu si pentru indecarea altor persoane.'A( ine sub forma unei tensiuni usor sesi"abile pe partea dreapta a fruntii sau in centrul fruntii. 'ar oare dorim acum sa ni se acorde aceeasi atentieM )oate platim pentru aceasta atentie cu imposibilitatea de a respira usor sau poate tine de destin. re enim in centrul capului.U( pe partea lobului frontal stang. Intelegem ca este foarte simplu. 'upa ce inc!eiem procesul de luare in posesie a corpului nostru. apoi ridicam ni elul lor energetic asa cum l%am ridicat pe al nostru.mult(.apartine a fi sen"atia ca puteti stabili in ce parte a corpului ne simtim confortabil si unde ne simtim straini. 'e pilda. 'E CE SE IM/O.e gandim la o intrebare la care am dori sa primim raspunsul.. >. 'e pilda.'A( sau . A. un accident in .Seful meu are de gand sa ma a anse"eM( sau+ . . 0OCEA I. )entru a intra in legatura cu ocea noastra inierioara. *rebuie sa ne sugestionam ca ni elul energiei creste daca ii om ordona aceasta. 'aca este asa.iar raspunsul . om sterge aceste imagini.. Intrebam+ . E. Acest procedeu este util si pentru discutiile cu propriul corp..Mai ai ne oie de itamineM( 'aca primim un raspuns po"iti . incepem sa enumeram+ A. 0indecatorii cauta sa%si concentre"e atentia de cele mai multe ori asupra a ceea ce nu este . pura. 0om fi uimiti cat de repede cat si de usor om primi un raspuns corect si precis. Identificam in propria aura "onele care emit o encrgie¬ sanatoasa..U(.. apoi ne aplecam cu capul mai &os de genunc!i si iesim din transa... AR*A 'E A GI SA.normal(.in regula( in corpul fi"ic sau psi!ic. Restabilirea energetica a corpului fi"ic se face si prin metode de respiratie. care permite corpului fi"ic sa functione"e normal.Oare reau cu ade arat sa merg la plimbareM( sau+ . putem erifica astfel ec!ilibml substantelor nutriti e. dar iata nu trebuie sa fie prea dificila. iar uneori pot fi c!iar noci e. sau alte gradatii ale raspunsului..Gormulam intrebarea si edem care din raspunsuri s%a luminat.de exemplu+ .*ERIOARA Exercitiul de mai &os este unul dintre cele mai simple si da re"ultate po"iti e in toate domeniile acti itatii psi!ice.. astfel incat sa corespunda energiei inalte din "onele sanatoase.scriem tot cu ma&uscule+ . om inc!ide mai intai oc!ii si ne impamantam. aceasta parte a EU%lui nostru care intotdeauna stie tot si ne propune... Sunt destinate sa ne de" ete de unele modele pe care le%am in atat in copilarie si care erau utile copilului. trebuie sa incercam. 'e multe ori raspunsul . 'aca dorim putem sa ariem intrebarile. Incon&uram aceasta imagine pe cat posibil cu maxima iubire si tandrete inlaturam imaginea si iesim din transa. primind raspunsul+ . numai &udecati de folos. Atunci om putea ridica acest ni el cat dorim.. nu asupra a ceea ce este . de culoare aurie. ?. adaugand Tuneori( sau . Ridicam ni elul energetic¬ din celelalte "one ale corpului. . prin te!nici Rad&a%Woga. *rebuie sa pri im corpul in ansamblu sau in legatura cu Uni ersul pentru a fi feriti de erori.¬ Gacem sa circule energia prin c!a2rele si aura noastra.e impamantam si intram in¬ transa.. Este bine sa in atati pacientii sa respire corect. Incercam. C.Oare sora mea c!iar iubeste pe cine aM( )e ecranul nostru mental scriem cu ma&uscuie+ . Am amintit de&a despre ocea noastra interioara. 0om fi cat se poate de independenti si originali.LA0ESC OAME. 0om examina cu atentie daca nu cum a s%a acumulat durere in acele "one ce ne sunt straine. 0indecarea este un proces de corectare a corpului energetic. '.A*OS )rocesul de indecare presupune restabilirea ec!ilibrului in organism. ca raspuns la intrebarile noastre. =.'A(.II Cei mai multi dintre noi cred ca boala este o nenorocire care se abate asupra noastra.U( pentru fiecare itamina. astmul bronsic poate fi urmarea atentiei exagerate pe care ne%au acordat%o parintii in copilarie. ibranta.

In al doilea rand. sa( punem din nou intrebarea si sa aflam de la organismul pacientului daca acesta doreste sa fie indecat. dupa ce separam durerea de cap de persoana pacientului. dupa efectuarea citirii. de ce la inceputul acestei carti. nu poarta palarii sau caciuli.. o cream din nou in rnintea noastra( pentru propria noastra persoana.'ECAREA )RI. putem descoperi Ca a em aceleasi boli de care ne%am indecat pacientii. am int atat sa ne impamantam. Sunt unii indecatori care iau asupra lor bolile pacientilor. . oricat am fi de priceputi ca indecatori.. 'upa cum s% a mentionat anterior. mai degraba. Un bun psi!iatru il a obliga pe pacient sa sesi"e"e re"ultatul nesteptat al bolii sale si il a putea a&uta sa se elibere"e de &ocul lui periculos si sa se insanatoseasca.Eu nu reau si tu nu ma poti obliga(. dar in nici un ca" nu om alege o maladie gra a cum este cancerul. priceperea de a spune . 'aca nu dorim sa ne implicam in acest &oc si sa &uciam cu cartile pe fata.ECOO)ERAREA )SISICA Cei care solicita indecarea fara sa o doreasca &oaca un &oc numit . desc!idem larg cea de a doua c!a2ra. Cand ni se adresea"a o persoana cu tulburari serioase. care desigur nu inlocuiesc inter entia unui medic calificat. nu putem reali"a mare lucru. Orice am face. Incercand indecarea unei persoane care nu si%o doreste defel. nu om putea indeca un om care nu doreste sa fie indecat.care nu a em nici o ina. om putea la randul nostru sa%= a&utam. este mai bine sa le multumim pentru i"ita. pacientul nu ne permite sa incepem . Sa nu ne asteptam la compatimire din partea pacientului pentru ceea ce am facut. Un om cu serioase tulburari de acest fel nu doreste sa fie indecat. . Mai bine am cere Soarelui sa straluceasca. Cand suntem impamantati. )oate ca ne imbolna im pentru ca am mers prin ploaie cu capul descoperit.. a&utorul nostru a fi limitat. sau pentru ca este o epidemie de gripa. iar apoi se indeca de maladiile astfel preluate.u sunt necesare explicatii detaliate. foarte probabil.Am rut oare sa primim ceea ce am primitM )rin ce procedeu ne om indecaM *UL/URARILE )SISICE 'eseori indecatorii sunt pusi in situatia de a a&uta persoane care pre"inta serioase dereglari emotionale sau psi!ice.U( este o arma psi!ica foarte pretioasa. suntem mai putin inclinati sa plutim in nori. In ca"ul in care ne credem martiri sau suntem putin masoc!isti si ne roade curio"itatea sa stim ce putem simti la preluarea bolii pacientului. permisiunea acordata altui om pentru a se indeca. nu se tem de epidemii si sunt sanatosi toata iataM 'e ce unii sunt permanent sanatosi c!iar in mi&locul epidemiilorM 0I. 'upa ce om intra in transa. intrand in transa. Acum boala lui ne apartine si trebuie sa ne punem intrebarea+ . Atunci de ce unii oameni umbla mereu cu capul descoperit. )RELUAREA /OLII 'aca nu efectuam corect procedurile. este suficient sa refu"am. putem sa efectuam cate a procedee de indecare de la distanta. Efecluand cate a procedee de indecare a pacientului absent.. cum ar fi durerea de cap. aceasta boala nu o om putea in &nge. Iar apoi.. . Este ca si cum am ordona ploii sa se de"lantuie intr%o "i absolut senina(. .. lata. Unde este durerea in capM Ce culoare areM Cat este de intensaM Care ii este temperaturaM Este o durere care pulsea"a sau este continuaM Acum pacientul nostru trebuie sa se simta bine. iar pentru noi a enit momentul sa luam aspirina.picioarele noastre psi!ice( bine infipte in )amant. Asa cum am aratat anterior. oricat am fi de instruiti.e a fi mult mai usor daca il om intreba pe cel enit sa solicite indecarea daca doreste sa se indece. 'upa cum am mai spus. 'ar persoanele cu gra e tulburari psi!ice si emotionale au de obicei ceea ce numim . om alege pentru experiment ce a mai putin gra . dar. a em .moti atii tainice(. ii om face cel mai mare bine trimitand%o la un psi!iatru calificat.u consider ca ar trebui sa procedem astfel si a sfatuiesc foarte insistent sa nu faceti acest lucru. Sa nu uitam ca aceasta carte este un g!id pentru efectuarea unor procese de indecare psi!ica. 0indecarea psi!icului este. Apoi.

om stabili ade arul pe cale psi!ica. Substantele noci e aflate in unele medicamente administrate in cantitati mari se acumulea"a in corp. dar poate si sa renunte la ele.. MoodF pre"inta . 'aca ii om spune+ . in . Consideram indicat sa pre"entam aici aceasta descriere+ .te ceasuri la capatul muribun"ilor. cei care au folosil timp indelungat tranc!ili"ante capata dependenta fi"ica sau psi!ica fata de medicamentul lor preferat sau sticluta preferata. 'octori in medicina..ecunoscuta. deoarece corpul nu renunta la ideea ca acesta a fost sc!imbat si a continua sa se imbolna easca. putem actiona. poate ca a reusi sa%si puna ordine in simtaminte si sa le transfere la ni elul constiintei atunci cand a putea sa faca o alegere. Cand indecarea se a inc!eia. persoana care nu doreste sa fie indecata nici nu%si cunoaste aceasta atitudine. Unele suflete parasesc greu planul fi"ic dupa moartea trupului. trebuie sa o con ingem ca poate sa continue sa le foloseasca daca rea. MOAR*EA 0orbim despre supra ietuire si anali"am in pre"enta lucrare problema concentrarii oamenilor pe supra ietuire atunci cand simt ca%i ameninta ce a. din care ia cate putin in fiecare dimineata. In lucrarea sa 9 0iata de dupa iata(.indecarea. mintea sa este total dependenta si nu a mai putea trai fara acest preparat din mac.*rairea teoretic ideala< sau . MoodF. 'aca i%o om de" alui. Acestia au po estit lucruri uimitoare despre ceea ce au simtit si trait in limp ce mureau si cat au fost morti. opium. 'aca raspunsul nu ne satisface. ci si mari&uana. ii purificam bine prima c!a2ra si o umplem cu energie aurie sau albastru%desc!is. In ma&oritatea ca"urilor. Supra ietuirea este opusa mortii. alcol. ca si in prea&ma celor care au cunoscut moartea clinica. )acientul poate sa aleaga( indecarea sau boala si. nestiind un timp din care plan al existentei fac parte.completa( care include in general elementele comune pe care acesta le%a descoperit la cea mai mare parte a celor =@C de ca"uri de moarte clinica pe care le%a studiat. Sen"atiile lor coincid cu cele descrise de mediumuri si mistici pe durata mai multor milenii. tutunul si cafeaua. dar au fost readusi la iata.. Giinta umana doreste adesea sa renunte la narcotice. precum si prin tlpile picioarelor. il om obliga pe pacient saN faca ce a ce ar putea face trupul lui fara medicamente. )rin narcotice intelegem nu numai tranc!ili"antele si mi&loacele excitante. Iar moartea este pentru ma&oritatea oamenilor Marea . persoana neputand accepta aceasta. mai ales daca simte ca in acest fel trebuie sa renunte la ce a. Oamenii care iau multe medicamente au ne oie sa fie asigurati ca or supra ietui in ca"ul renuntarii la ele. Elisabet! Qiibler Ross si RaFmond S. alcoolul. ca un dangat puternic sau un "barnait si.Un om moare si. 0a amintim doar ca cei depen%denti fata de un narcotic sau mai multe sunt inclinati sa se oriente"e cu usurinta catre . rugand%o sa se ra"gandeasca. 'aca tratam o persoana care foloseste narcotice. 'ar.supra ietuire(. aude cum medicul il declara mort. in functie de aceasta. daca dorim sa luptam cu succes impotri a bolii. mintea lui nu a fi capabila sa se supuna acestei sugestii. fie pentru ca sunt derutati.. cand atinge arful celei mai puternice cri"e fi"ice. incorecta sau indiferenta. este bine sa stim cu ce anume trebuie sa ne luptam.ARCO*ICELE si ALCOLUL Uneori omul nu doreste sa fie indecat. Apoi. mai intai trebuie sa o impamantam cum se cu ine prin prima c!a2ra. au petrecut mu.. . In ca"ul tratamentului aplicat unei persoane care foloseste narcoticele. timp de sase ani.oul medicament nu a a ea efect. pe cand mintea si trupul ar dori sa le pastre"e. 'aca o persoana ia "ilnic. Apoi. fie pentru ca nu au reusit sa duca la sfarsit o misiune printre cei ii. facandu%= dependent. mai simplu. doctoru. Sau. Utili"area unui anumit narcotic poate fi considerata corecta. cei care folosesc narcotice nu or sa se gandeasca la aceasta. . el incepe sa auda un "gomot neplacut. Uneori. La sc!imbarea medicamentelor are loc socul psi!ic. este cu ade arat o imensa sc!imbare.Lasa opiumul si fa o plimbare<. )rimul pas in stabilirea ade arului in problema folosirii narcoticelor de catre pacient este intrebarea adresata direct. in functie de ne oile de linistire #energie albastru%desc!is$ sau de excitatie #energie aurie$. iar noi putem intelege aceasta si raspunsul la intrebarea de mai sus a fi e ident. indeosebi daca simt ca pot fi luate preparatele preferate. Mintea lor trebuie sa stie precis ca nu or pieri daca or renunta ia pastile. 'e exemplu.

$ 'octorul MoodF a lucrat cu acei alesi care traiesc printre noi si ne pot spune foarte exact ce a repre"entat moartea pentru ei. mai degraba. =LJ@. Goarte putini paian&eni sunt periculosi. din accidente sau diferite cataclisme. plin de caldura. obositi si plictisiti. doctor in medicina % 0iata de dupa iata. care in sa%l a&ute.pura( #lupta sau fuga$ nu este potri ita in acest ca". Ceilalti oameni se pot ba"a pe propriile lor trairi sau pe credintele religioase. Cand situatiile de iata se incarca in mod deosebit de stres. persoana respecti a se linisteste si se obisnuieste cu starea sa. 'ar o astfel de orientare spre supra ietuire se poate manifesta si mai putin e ident+ aflandu%ne intr% o situatie analoaga. sufletul re ine in corpul fi"ic si continua sa traiasca. . O situatie de stres care nu apare in urma unui pericol de moarte pro oaca mai degraba reactii normale. In acest moment incepe sa se impotri easca.. menita sa ne fereasca de conflictul cu fenomenul de care ne temem. comunicare. de pilda cutremure % acestia isi pastrea"a calmul si demnitatea in timpul acestor "guduiri care ne fac pe toti sa tremuram pentru propria noastra iata si sa ne orientam spre supra ietuire.eO Wor2. Acolo este intampinat de alte persoane. fiindca a cunoscut ce urmea"a dupa iata si nu mai rea sa se intoarca pe )amant. lar ma&oritatea umbrelor care ne sperie se do edesc a fi umbrele copacilor. pag. 'ar. ei sunt calmi in fata pericolului. Acest suflet il intreaba fara orbe. Cand ne speriem de un paian&en. Ma&oritatea situatiilor menite sa starneasca spaima sunt legate de problema supra ietuirii. Este plin de un sentiment de bucurie fara margini. cum ar fi supra ietuitorii din lagarele de concentrare fasciste. de problema supra ietuirii. ca un spectator. simte ca se deplasea"a rapid printr%un tune& lung si intunecos. Ca indecatori om capata posibilitatea sa studiem numeroase manifestari ale fricii. dar si acesti oameni sunt speriati uneori. In aceasta stare corpul apelea"a la prima c!a2ra. sa foloseasca aceste spaime pentru a trimite semnale de pericol ce trebuie sa ne tre"easca. aflandu%se in continuare in aceasta situatie neobisnuita si resimtind o emotie puternica. este adesea o manifestare psi!ica curenta. de un cosmar sau de o umbra ciudata care apare noaptea tar"iu in usa camerei noastre. Oamenii care solicita sa ii indecam se term de obicei ca om reusi sa%i indecam.( #RaFmond S. MoodF. 'upa ce s%au aflat fata in fata cu moartea. . 'e fiecare data cand ne cuprinde spaima. *otusi el inca se afla in acesta. In orice stare de frica omul se reglea"a automat pe re%gim de supra ieluire. facandu%= sa arunce o pri ire asupra intregii sale ieti. de iubire si de liniste. intuitie etc. ca si cei care au a&uns pana in pragul mortii. pisicilor sau ecinilor. decat o crestere a adrenalinei in sange. a andalte forte decat corpul pe care tocmai l%a parasit. corpul este cuprins de o spaima in fata amenintarii de a inceta sa existe. In ma&oritatea situatiilor. si ii arata esenta principalelor e enimente din iata lui. El recunoaste intre ei prieteni decedati anterior si in fata lui apare un suflet iubitor. *oate reactiile in fata spaimei sunt definite pana la un punct de spaima omului in fata propriei sale morti. 'ar spaimele lor se deosebesc mult de spaimele celor care nu stiu ca( de frica nu se moare si ca moartea in sine nu repre"inta sfarsitul ietii noastre constiente. >=%>>. caci momentul mortii nu a sosit inca pentru el. Oamenii care au suportat o moarte clinica au in atat foarte multe in timpul acestor trairi. simtim ne oia sa ne ascundem. dar de cu totul alta natura. reactii desc!ise de spaima. Obser a eforlurile ec!ipei de reanirnare care incearca sa%l readuca la iata. Oamenii care si%au trait de&a propria moarte. sa re ina pe )amant. pe care nu l%a mai a"ut sufletul luminii. caci este e ident ca reactia de teama . Omul constata ca are si acum un corp. pe cand toti ceilalti consuma cantitati colosale de energie pentru a o e ita.e putem astepta ca nu intotdeauna corpul sa cunoasca acestea. cu toata impotri irea. care incepe sa predomine in iata noastra. de enim extrem de somnorosi. care il a&uta sa mentina iata. ca si aceea de a ne indeparta fi"ic. eliberand din aceasta cunoslintele pri ind supra ietuirea. Aici el intelege ca trebuie sa se intoarca. astfel incat pro oaca reactii limita. Cele mai multe cosmaruri nu ne apropie de moarte. ceea ce este greu de acceptat. ci. teama aceasta este ec!i alenta cu teama de moarte. pro ocand de cele mai muite ori reactii de la centrii ce nu sunt legati de energia de supra ietuire+ emotii. 'orinta de a merge la culcare. isi pri este propriul corp de la distanta(.acelasi timp. . 'upa un timp. Sufletul pornit in calatorie simte ca se apropie de un fel de bariera sau !otar. aceasta ii este reactia fi"icii. amplificam ine itabil aceasta spaima. inclusi cele in care se spune ca dupa moarte nu stim nimic. in realitate nu este ne oie sa recurgem la aceste masuri. Se ede dintr%o data in afara corpului sau fi"ic. care formea"a desigur limita dintre iata pamanteasca si cea care ii urmea"a. cei pe care i%a studiat doctorul MoodF. 'e obicei moartea ne sperie pentru ca este unul dintre cele mai importante momente din iata unui om si pentru ca ma&oritatea oamenilor ii nu au cunoscut%o prin traire proprie.

or afla ca fiecare din aspectele pre"entate repre"inta o parte a fiintei lor.. Intr%ade ar. 'e obicei insa. cat si din iata actuala. re enind sa in ete sa%si repare greselile. destinam din iata noastra un spatiu psi!ic pentru noi si moartea noastra. doarme alaturi de noi si asista la fiecare cu ant si fapta. ne cunoastem propria moarte. Ca indecatori putem edea si o multime din propriile noastre spaime. a iubi si a creste. sa re ina iar si iar in forma fi"ica. cand constatam o spaima in corpul energetic al unui om. Iar iata si moartea noastra iau parte la maretul proces al de enirii. si ei. pentru ca moartea a ramane o traire in aluita in taina pana in momentnl in care om muri. deoarece trebuie sa o pri im ca pe o parte din propria noastra iata(. in alegerea cailor de cunoastere a scopurilor propriului suflet. cine stie de ce mor oameniiM Lucrurile apar astfel numai acelora care. A em un corp. Moartea fiecaruia dintre noi exista in propria persoana. sa traim si sa murim si iar sa traim si sa murim. c!a2relor picioarelor si ti&ei de impamantare. trebuie sa dam o deosebita atentie primei c!a2re a acestuia. In mitologia budista exista fiinte numite . nu ceea ce sunt trupurile sau mintile lor. daca pri im in atatura lor. incat nu le%ar fi stat in putinta sa ramana in Ceruri sau in .'e ce mor oameniiM( intr%ade ar. le repeta lasandu%le nere"ol ate. Indiferent ce am in atat din carti si pe ba"a propriei experiente. fi"ica. pentru a in ata. /odisat a este cel predestinat sa de ina /udd!a #fiinta luminata si atotstiutoare$. nemi&locit. care este imbracata in forme materiale. scrierile marilor proroci si indecatori si semnele 'umne"eiesti. om obser a in aura oamenilor o cantitate imensa de simboluri care exprima cele mai contradictorii spaime. 'aca ne impotri im spaimei de moarte. ne a fNi mereu frica sa murim. Ei in ata sa si intampine spaimcle si dorintele. Cand citim spaima in corpul energetic al omului. dar care si%a luat obligatia ca. 'e aceea trebuie sa fie clar ca noi toti trebuie sa traim si sa murim. continuam sa traim in lumea materiala. in loc sa duca o existenta in stare de iluminare.se tern ca or trebui sa se elibere"e de boala lor. corpul poate fi sigur de absenta pericolelor si omul poate sa elibere"e o mare cantitate de energie psi!ica pentru a lucra cu celelalte centre energetice si asupra allor probleme. desi or afla si despre acestea. om intelege ca ei au a"ut atat de clar faptul ca noi toti formam o singura fiinta. 'in punct de edere psi!ic. pana cand iata si moartea or de eni. nu%si da seama de ce a enit pe )amant. muritoare. *eama in fata altor persoane si a problemelor de iata exisia permanent in noi. isi cunosc legaturile cu iata si cu propriul trup si afla cate putin din ceea ce sunt in realitate. . impartim cu totii ratacirile si &ugul sau. se poate considera ca oamenii se imbolna esc pentru a afla ce a despre peregrinarile lor in plan fi"ic. suntem un tot. 'aca.. le aduce automat pe toate sub acelasi numitor comun. Si atunci teama incepe sa se risipeasca si ne paraseste tot asa cum ii a parasi pe pacientii si prictenii nostri cand om incepe sa lucram cu ei. Uneori reusim sa%i a&utam pe oameni sa%si ada spaimele. in aceasta iata. intelectul sau emotiile lor. 'aca toate acestea sunt pure si re"istente. /udistii il considera pe gat!ama /udda o fiinta la fel ca lisus Sristos. indiferent de durata acti itatii in domeniul psi!ic. fiecare dintre noi este un om iu si mai de reme sau mai tar"iu a trebui sa ne intalnim cu propria moarte. doua laturi ale unui singur proces. cu boala sa. dimpotri a. 'e accea trebuie sa ne obisnuim cu ea. atat din ietile anterioare. dar si pentru ca in aceasta iata suntem fixati asupra laturii materiale. asteptand sa ne inaltam cu totii pana la ei. In momentul cand omul repeta o greseala din ietile anterioare. om descoperi ca aceasta este legata uluitor de simplu. pentru a exista si aici pe )amant. Si aceasta spaima patrunde in fiecare aspect al ietii noastre. in care suntem constienti ca noi suntem cu ade arat "ei si fiecare dintre noi constituie parte din tot ceea ce exista. 'ar ei or afla despre ceea ce sunt in realitate+ cine este aceasta fiinta. Cand omul este biciuit de soarta. LE-A*URILE QARMICE Legaturile Qarmice contin informatii despre destinul nostru trasat si orientat de ceruri. Ei ad ca si noi. alteori nu. Efectuand citirea psi!ica in ederea indecarii. este insotitorul nostru permanent. pentru a a&uta toate fiintele aflate in suferinta sa de ina iluminate. ca atat timp cat un singur om ramane in intuneric. care se ascunde dupa diferite forme ale existentei materiale. Inseamna ca a mai trait aceasta clipa in alte ieti si. Atunci ne om bucura de iata. caci enim cu totii sa pri im c!ipul 'omnului si sa de enim o parte din El. .ir ana cu "ambetul pe bu"e. pentru fiecare dintre noi. abordea"a aceasta problema de pe po"itia trairii mortii.bodisat a(. suflet sau esenta. Moartea repre"inta pentru noi o enigma pe care o re"ol am murind. se ascunde in !ainele noastre.

La sfarsitul acestor cursuri numai daca e%ti dori, a oi pre"enta, o te!nica de curatare a Qarmei respecti (te!nica de stergere a pacatelor, blestemelor si farmecelor tale si ale neamului neamului tau pana la a noua generatie. 'upa cum stim cu totii cand ne nastem , a em de&a un baga& destul de consistent de pacate #2arma$ care il caram din ietile anterioare de la neamul neamului nostru. 'aca om sterge pacatele neamului neamului nostru ei isi or gasi linistea si se or ridica spre lumina iar noua ne %a fi mai bine. 'aca mai doriti si alte informatii , spre exemplu sc!imbarea frec entei numelui unei persoane care sufera de o boala incurabila si care in iitor nu se %a mai insanatosi se poate sc!imba frec enta numelui si acea persoana %a functiona pe alta frec enta a numelui si alt destin. CURS 0III Credinta , intuitia, autorenuntarea Credinta este con ingerea asupra ade arului sau a realitatii fara ne oia de do e"i. Cand o particica din noi crede ca poate reali"a ce a, fara sa fie derutat in aceasta, a reusi. ,u expunem pasa&e din )salmi sau /iblie, nu este orba de credinta in 'umne"eu. Giecare din noi crede in ce a. 'o ada care te face sa cre"i fn fenomene iesite din comun, de domeniul fantasticului, te face sa fii curios si sa incepi sa le studie"i, te conduce la o forma de incredere in tine cand doresti sa reali"e"i ce a. )ana cand in aceasta nu om a ea o experienta personala care sa confirme cele sustinute, ne ramane sa ne ba"am pe opiniile formulate de persoane initiate, care pot fNi absolut lipsite de sens in raport cu propria noastra iata. 'e fapt, nici nu%i cunoastem pe autori, iar acestia pot fi pur si simplu niste nebuni. Menirea exercitiilor pre"entate in aceasta carte este de a ne familiari"a cu ba"ele procesului de indecare psi!ica, orientandu%ne catre perceperea capacitatilor psi!ice, catre cunoasterea Eului superior. Aceste trairi, de orce fel ar fi, or repre"enta do e"ile noastre. Ele ne or aduce credinta la ni elul unei cunoasteri po"iti e. Singurul mod de a in ata este cunoasterea. Intuitia pura este functia celei de%a saptea c!a2re. Intr%o anumita masura, intuitia difera de credinta, pentru ca intuitia nu are sistem. Intuitia este un proces intr%o continua de enire. In sistemul credintei exista totdeauna anumite lucruri care se considera acceptate. Intuitia nu accepta nimic. Ea stie. )oate fi definita ca o informatie primita de la gandurile #persoana$ care a framanta. Credinta este uneori atotputernica, alteori foarte slaba. Acolo unde exista credinta, exista un a&utor: unde exista intuitie, este o eliberare: acolo unde este credinta este confort: unde este intuitie este autorenuntare. Credinta se ba"ea%"a pe asteptari+ daca oi indeplini cutare si cutare, re"ultatul a fi acesta. Orice sistem se ba"ea"a pe asteptare, pe speranta, iar acestea contin de obicei samburele de"amagirii. 'aca om crede ca iubind pe cine a om capata ce a anume, mai mult ca sigur nu om a ea parte decat de de"amagiri. Renuntati sa creati ilu"ii. Autorenuntarea nu este un sistem. Intuitia nu cuprinde asteptare, nu contine sperante, prin urmare nu sunt nici de"amagiri. 'aca iubim un om numai pentru ca%l iubim, atunci ne supunem iubirii, daruim tot, ne daruim iubirea in loc sa o indem, si atunci om a ea parte de si mai multa iubire. 'aruind eti dobandi. Autorenuntarea este neutra, nonre"istenta si ia lucrurile sa cum sunt. Intr%un anume sens, pre"entul curs orbeste despre auto renuntare si despre priceperea de a ne darui intreaga forta. Singurul lucru caruia ne putem subordona este ceea ce exista. Cand ne subordonam existentului, suntem lipsiti cu totul de orce re"istenta, de enim pe deplin neutri si intuiti i si, oricat ar parea de paradoxal, de enim atotputernici. 'e enim astfel o parte esentiala si inseparabila a ceea ce exista. Mai corect ar fi sa spunem ca de enim constienti de faptul ca suntem o parte a tot ceea ce exista. *oate acestea ne sunt necesare pentru a trai ade arul acestei stari, deoarece este e ident ca la ni elul intelectului reusim adesea sa atingem forta uimitoare care se ascunde dincolo de acest factor simplu. La sfirsitul capitolul al patrulea se mentiona ca procesul citirii psi!ice este in realitate uii proces de dialog cu sine despre sine. *ot asa si procesele psi!ice sunt procese de subordonare fata de noi insine. Autorenuntarea, neutralitatea, nonre"istenta, toate acestea ne a&uta sa mentinem armonia

Uni ersului. Capacitatile noastre psi!ice se descopera intr%o asemenea masura, incat formam noi insine un tot cu aceasta armonie. 'ar daca om crede in armonia Cosmosului, sau a em credinta in acesta, atunci speram ca aceasta armonie sa se manifeste intr%un anume mod predeterminat. Ca urmare ne pierdem ec!ilibrul, de enim re"istenti si ne situam in afara armoniei. 0I,'ECAREA )RI, CRE'I,*A Oricat ar parea de paradoxal, cu cat indecatorul se ingri&este mai mult de re"ultatele indecarii, cu atat el de ine un indecator mai in"estrat, mai plin de putere. Aceasta se explica prin faptul ca cele mai puternice procedee de indecare se ba"ea"a pe starea de ade arata iubire. Acest sentiment este legal de a patra c!a2ra. 'aca iubim pe cine a pentru ca ne asigura securitatea, ne ofera bani sau atentie, inseamna ca nu iubim pentru bucuria de a iubi. inseamna ca iubim de dragul posibilitatii de a primi ce a la randul nostru. Intre doi oameni poate exista un acord care sa%i satisfaca pe amandoi+ ,,Eu iti dau iubirea daca tu imi dai bani, sau atentie, sau imi oferi securitate etc.( 'e cele mai multe ori un astfel de acord nu aduce decat de"amagiri. )rea multe se cer in numele iubirii+ bani, siguranta, promisiuni, atentie, conditii si, de foarte multe ori, iubirea este pierduta, deoarece nu s%a reali"at in sine. Acelasi lucru se poate spune si despre indecare. Cand un medium indeca pacientii pentru ca ii place sa%i indece, in fata lui se desc!id posibilitati aproape nelimitate pentru a obtine cele mai bune re"ultate. Cand insa indeca pentru ca ar dori sa de ina un mare indecator sau pentru ca nu doreste boala sau moartea persoanei iubite, de care nu rea sa se desparta, sau rea sa a&unga faimos, mintea se a rataci printre felurite ganduri in timpul procesului de indecare. 'orintele sale ii consuma intreaga energie. Energia benefica a fi consumata nu pentru indecare, ci pentru satisfacerea dorintelor sale. Acest indecator se a putea transforma in%tr%un canal al energiei indecatoare daca a reusi sa renunte la dorintele sale. Multi indecatori spun+ ,,)rin mine actionea"a 'umne"eu, eu nu stiu ce fac.( ,u este obligatoriu sa stim ce facem. 'upa cum am mai spus, la urma urmei nu suntem obligati sa purificam aurele, sa extragem legaturile, sa repre"entam trandafiri etc. Suntem obligati doar sa facem ca indecarea sa se implineasca. Cand indecatorul declara ca se transforma in canalul prin care trece 'umne"eirea, el orbeste despre propriul sau 'umne"eu, indiferent de locul in care se afla acesta, in Ceruri, pe )amant sau in sufletul sau. Credinta care insoteste indecatorul, este credinta propriu"isa, corespun"atoare puritatii celei de%a patra c!a2re, iubirea care nu cere nimic in sc!imb. 0indecariie uimitoare reali"ate de mediumuri au loc in starea de autorenuntare. Cel care indeca prin credinta nu trebuie sa canali"e"e energia spre boala sau sanatatea pacientului. El nu are ne oie ca pacientul sa se simta mai bine si nici un mod de supra ietuire nu%i este blocat de faptul ca cine a se simte mai bine sau mai putin bine. In munca sa indecatorul poate folosi energia armonica a Cosmosului in locul propriei sale energii, orientand%o spre refacerea energetica si aducerea corpului in armonie cu Uni ersul. Aflandu%se in stare neutra, cel care indeca prin credinta ii poate pune la dispo"itie pacientului sau , spatiul psi!ic pentru boala acestuia: el nu trebuie sa se impotri easca in fata maladiilor oamenilor. Cand indecatorul nu se impotri este bolii, nici bolna ul nu se impotri este acesteia, iar boala nu se a impotri i nici unuia dintre ei. Atunci cel care indeca prin credinta poate sa aleaga+ daca el crede si isi doreste acest lucru, caci alegerea lui porneste din inima, boala a disparea far nici un fel de lupta. In calitate de indecator, dorim sa obtinem anumite re"ultate, ne facem planuri. 'aca in timp ce ne ocupam de indecare ne gandim la fel de fel de planuri, nu mai suntem pre"enti aici in acest moment. ,e aflam in iitor cu cinci minute, cu o ora sau cu o iata, delectandu%ne cu imaginea re"ultatelor muncii noastre de indecator. 0indecarea prin credinta este considerata un proces indirect, care imbina prefigurarea anumitor imagini, descantece si incantatii si nu lo ituri cu pumnul in piept intr%o rugaciune rituala catre 'umne"eu, care amintestc de inc!inarile pagane in fata "eilor. Aceasta pre"entare a parea, desigur, destul de neatragatoare multora dintre noi. In realitate insa, procesul de indecare si de refacere a fortelor prin credinta este acelasi proces prin care este purificata aura. In acest proces de renastere, indecarea este a&utata de numeroase intentii foarte puternice, nu numai de intentiile singulare ale indecatorului, Cand exista credinta de acest fel, mintea nu trebuie sa faca fata nici unei probleme %

totul se reali"ea"a prin pura ointa. )rocesul ase"arii mainilor indecatorului pe trupul pacientului si de obtinere a indecarii pe aceasta cale este acelasi cu procesul de indecare pre"entat tn aceasta carte, doar ca in acest ca" este orba si de un contact fi"ic nemi&locit, numit magnetism propriu. 0indecatorii care folosesc acest procedeu, ca si c!irurgii psi!ici s considera ca ,,atingerea nemi&locita a pacientului( a&uta la concentrarea atentiei si energiei pe o parte mai mare a corpului. 0om constata ca atingerea pacientului il face adesea pe acesta sa fie mai sigur, mai con ins de re"ultatul fa orabil al tratamentului. Intr%un anume sens, atingerea a&uta in transformarea corpului pacientului intr%un ,,corp real(, 'ar, in ma&oritatea procedeelor de indecare, nu este obligatoriu sa se recurga la contactul fi"ic. 'esigur, in conditiile cele mai fa orabile, trebuie sa e itam sa atingem cu mainile anumite persoane sau o anumita parte bolna a din corpul pacientului pe care urmea"a sa% = indecam. *rebuie sa procedam in functie de situatia concreta si sa nu facem nimic care sa anule"e re"ultatele obtinute, cum ar fi indecarea psi!ica incununata de succes. CREAREA SI 'IS*RU-EREA )recum succesul neaga infrangerea, starea de sanatate a nega boala. ,eidentificand esenta generala in care sunt pre"entate toate aceste aspecte, ne incurcam in repre"entarile create de noi si ne tre"im uneori ratacind la !otarul ce separa binele de rau. Exercitiul urmator este destinat sa ofere o imagine asupra posibilitatilor de creatie si distrugere. =. Intram in transa.¬ >. Cream o boala, Aceasta poale fi ce a¬ neinsemnat, de tipul durerii de cap, sau o maladie serioasa, ,e Iasam in oie imaginatia, ne amu"am, caci este un &oc. ?. 'esfiintam boala creata.¬ ¬ A. Creem o alta boala( si apoi o desfiintam. @. Cream o a treia boala(.¬ B. Lasand nedistrusa aceasta boala, mai creern inca doua.¬ J.¬ 'esfiintam toate aceste boli pe care le%am creat. D. Creem alte trei boli.¬ L. Mai cream de doua ori mai multe boli decat anterior.¬ =C Acum¬ desfiintam toate bolile pe care le%am creat anterior. ==. Mai desfiintam¬ inca trei boli din cele create mai demult. =>. Cream o boala de tip nou.¬ =?. Creem o suta de boli noi.¬ =A. Cream atatea boli noi, cati¬ microbi exista in Uni ers. =@. 'esfiintam de doua ori mai multe boli decat¬ numarul microbilor din Uni ers. =B. Cream si desfiintam cate boli rem.¬ =J. 'istrugem toate imaginile create anterior si iesim din transa.¬ Suntem autorii trairiior. ,oi ne creem sanatatea si tot noi ne creem bolile, la fel cum cream propriile succese si insuccese. )uteti face un test punand cate a boabe de fasole, lucerna, o a", grau sau porumb, bine alese, separat unele de altele, in trei cutii diferite, pe burete ume"it sau in pamant. Ase"ati cutiile la minimum doi trei metri una de cealalta. )e prima cutie nu actionati cu nici un gand, pe a doua cutie actionati pentru distrugerea lor #mental creati o forma distructi a+ ardere, fierbere. sfaramare$, pe a treia cutie actionati pentru cresterea germenilor #creati ganduri de iubire, forta solara$. ,u actionati mai mult de "ece minute asupra acestor seminte, pentru ca pot fi distruse prin forta gandului. )este sase ore erificati%le. Remarcati ce ati reusitP REALI*A*EA Atunci cand a em o iata fericita si reusim sa ne creem sanatatea pe care am dorit%o, a em con ingerea ca ne lipseste ce a. ,u a em suficient succes, sanatate, nu a em destui bani, iubire sau... altce a. Multi oameni nu credca merita ceea ce isi doresc, inclu"and si o sanatate perfecta, limitandu%si succesul, sanatatea, de" oltarea. Oamenii isi creea"a singuri obstacole pe care cu greu le depasesc. 'aca in iata ne lipseste ce a, aceasta se intiimpla pentru ca noi credem ca acest ,,ce a( este prea putin ca sa ne satisfaca. Ca urmare, ne plangem de cat de putin a em, iar re"ultatul este ca, o data

Estompam toate imaginile. =?. daca nu fi"ic. ea nu este acea iubire pe care trebuie sa o trimitem lumii.e punem intrebarea daca este destul. ce anume s%a intors la noi. Intram in transa. cream pe ecranul nostru mental imaginea unui alt om. sfatuindu%ne+ . /iblia nu ne inseala. aceea culegi. le mentinemin iata noastra. ne intrebam ce anume ne lipseste.( 'ar trebuie sa renuntam la ce ne apartine. =>. Umplem spatiul dintre Uni ersuri cu excedentul din al doilea Uni ers.)e ecranul nostru mental plasarn cele doua Uni ersuri. Repetam aceasta operatiune. ci un flux necesar. adica reali"am o situatie in care toate sunt in cantitati suficiente. =. lasand un spatiu liber in &urul lor si intre ele. poate parea complicat. nemairamanand din ea decat o lumina galbena. Umplem spatiul liber cu nea&unsurile din primul ni el. ==. le facem sa dispara si iesimdin transa. 'ar daca in iata noastra este putina iubire si renuntam la ea. considerand ca ne dorim sau meritam mai mulla iubire decat a em. pentru a ne con inge ca i%am inteles &ust indicatiile. le cream sa umplem spatiul liber. . in care nu or fi deloc nea&unsuri. Armonia cosmica nu poate fi mintita. X ?. il dublam din nou. il cream si umplem spatiul liber. astfel incat spatiul sa fie plin in totalitate. de enim inc!istati. Umplem spatiul in tntregime. Iar ceea ce om primi in sc!imb a repre"enta o necesitate si mai mare..Ce semeni. deoarece om porni de la starea de suficienta. .. ne punem intrebarea daca aceste nea&unsuri sunt suficiente. Creem mental un oarecare nea&uns. )ri im imaginea si umplem apoi spatiul astfel eliberat din al doilea Uni ers. 'aca tot nu sunt destule. =C. le dublam numarul. 'aca raspunsul este . de atatea ori cat este necesar pana obtinem raspunsul ca este suficient. excesi de prudenti si de supusi % sufleteste. dandu%ne seama cat de mult am a ut si nu am apreciat. Iar aceasta alta fapta % adica ceea ce facem in realitate % se intoarce la noi. 'aca nu. Cand om a ea de toate. pana cand om a ea o cantitate suficienta din ceea ce a em ne oie. X =. lasam acest Uni ers si creem altul nou. Mai adaugam inca un nea&uns. Cream atat de multe nea&unsuri. altfel fapta noastra a fi perceputa altfel. In Sfanta Scriptura se spune+ . nu om mai primi deloc. X >. incat sa acopere intreg Uni ersul. si ii putem spune numai ade arul. ne inselam singuri. sanatate etc. iar si iar. pana cand in al doilea Uni ers al nostru a fi un ade arat belsug. ?.ce credem in aceste lipsuri. 'aca in iata noastra este putina iubire si ne temem pentru ea. 'esc!idem oc!ii si examinam incaperea. Intram in transa. Cand obtinem suficient de multe nea&unsuri si lipsuri. >. Repetam etapele D%==. Iar daca om alunga iubirea cu scopul de a primi mai multa. 'aca raspunsul este . cand infaptuim altce a decat spunem. .'a pe apa painea ta si ti se a intoarce intreit. mai cream in plus. facandu%= in i"ibil. )e ecranul nostru mental ne cream propria imagine.. caruia ii dam o . cream un oarecare excedent. trecem la etapa a patra. Inainte de a trece la efectuarea lui trebuie sa%l citim de doua ori. Cand tot ce lipseste a fi excesi de mult. . A. om intelege ca ne%am tras pe sfoara pe noi insine.'A(.. )oate ca acum in primul Uni ers lipseste o cantitate oarecare de nea&unsuriM 'aca este asa. om simti un gol. Sa luam spre exemplu iubirea. 'aca in aceasta situatie o respingem.U(. X A. care se compune din doua parti. In acest nou Uni ers.e pare oare acum diferita fata de cum arata inainte de inceperea exercitiuluiM 'istrugerea Uni ersurilor create mental se face prin plasmuirea imaginii Uni ersului ca o minge imensa care explodea"a la gandul nostru. deosebit de stralucitoare.e adresam Uni ersului cu excedent si luam de acolo ceea ce a em ne oie.. Exercitiul urmator.( 0om culege ceea ce am semanat si nu ceea ce credem sau ni se pare ca am semanat. Cand om edea ce ni s%a inapoiat. Cand nu spunem ade arul. J. pana cand aflam cine este cel care creea"a lipsurile si excedentul din Uni ersul nostru. adica ne construim mental o situatie in care ducem lipsa de ce a real. ne e frica sa nu ne paraseasca. )oate ca acum in al doilea Uni ers lipseste o cantitate oarecare de excedentM 'aca da. bani.e intrebam daca nu cum a ne trebuie ce a % iubire.

ca si cum ne%arn pregati pentru citire sau pentru indecare. simplu. prorocii. )rocedeul cel mai eficient ca sa ne amintim isul este sa ne tre"im cand isam. reluam acest exercitiu si ne autosugestionam ca. in timpul somnului putem studia discipline psi!ice. Cum ni se pare acum+ daruim. ne intrebam clar ce am dori si aflam prin is. 0ISELE. trecem la etapa a sasea. in timpul unor stari deosebite ale somnului. Repetam aceasta etapa pana cand in atam sa dam in asa fel incat sa ne ramana si noua suficient. sporim ceea ce a emM MicsoramM Mentinem egalM Am dori sa o facem in iitorM 'aca nu. )utem patrunde intr%o clasa astrala cu un anumit scop. Carlos Castaneda relatea"a ca raciul indian don . SOM. 'aca este suficient. 'aca rem. isele pot fi folosite in toate sferele acti itatii psi!ice. In starea de somn superficial patrundem intr%o alta realitate decat atunci cand suntem in starea obisnuit de ec!e. Clar a"atorii. CLASELE AS*RALE. locul ideal pentru acti itatea psi!ica. deoarece aici nu exista realitatea exterioara care sa ne derute"e. subiectul. de unde luam ceea ce a ern ne oie. il umplem din nou. In ultimele doua decenii s%au etectuat cercetari speciale in laboratoare adec ate. In mitologia nor egiana. Cine stie de unde in isele unde se duc si carui scop ser escM 'in cele mai ec!i timpuri s%a considerat ca isele ii de" aiuie omului 0ointa 'i initatii. ci daca ni le amintim. X B. Clasele astrale pot fi definite ca intalniri in timpul carora fiinta noastra #sufletul$ studia"a metodele de creare sau e olutie psi!ica a altor fiinte cu experienta in domeniu. Unele persoane constata ca se pot tre"i in timpul isului sau ca pot trece la alte tipuri de acti itati in timpul somnului.'ECAREA I. 'upa ce am intrat in transa. daca ne amintim alte ise in care prieteni sau persoane necunoscute ne in ata cum sa reali"am .cantitate oarecare din ceea ce abia ne%am dat noua. in po"itia culcat. numai ca inainte de patrunderea in lumea iselor este necesar sa efectuam o acti itate pregatitoare suficient de serioasa. ne adresam Uni ersului cu excedent. .u trebuie sa asteptam o noapte in care sa a em ise. sporim. de fiecare data. 'e exemplu.uan l%a in atat sa%si foloseasca isele pentru a capata mai multa stiinta. aflate in stransa legatura cu existenta noastra. intram intr%u transa usoara. pentru a ne orienta mintea pe o anumita acti itate #problema$. 0I. )rima etapa a oricarei pregatiri este stabilirea contactelor cu lumea propriilor noastre ise. astfel incat mintea sa poata percepe si folosi aceste informatii pentru continua ei de" oltare psi!ica. Acest lucru este alabil si in ceea ce pri este isele. X J. care au reusit sa e identie"e o anumita legatura intre ise. atunci cand dam. persona&ele. X @. relatarea si simbolurile sunt o creatie a imaginatiei noastre. S%a determinat prin di erse experimente stiin%tifice ca fiecare om are ise noaptea.e punem intrebarea daca acum a em suficient din ceea ce tocmai am dat. reducem sau mentinem ceea ce a em. ea poate furni"a informatii. se considera ca prin ise mortii intra in contact cu cei ii. care reflecta imaginile mentale din creierul nostru. 0isele trebuie considerate. )roblema nu este daca a em ise sau nu. Gacem sa dispara( toate imaginile si iesirn din transa. Apoi ne cufundam in somn. inclusi in indecare. poetii si psi!analistii dau o importanta primordiala simbolurilor din ise. reali"am totul la ni elul dorintelor noastre. In acelasi fel. *rebuie sa fim con insi ca putem reali"a acest lucru. La culcare. cufunda in ea. Apoi dam din nou o cantitate oarecare. *impul petrecut intr%o clasa astrala aminteste intr%o masura acti itatea desfasurata cu un spirit mentor. ne putem cufunda in transa. 'eoarece existenta este constienti"area legaturii dintre noi si armonia cosmica. perceptia extrasen"oriala si pre i"iune. Experienta in domeniul iselor ne con inge ca acestea indeplinesc o multime de functii. totusi peisa&ul. Suntem crealorii Uni ersului in care traim. C!iar daca in isul nostru ne aflam in contact cu 'umne"eu sau cu o persoana decedata. 'aca incepem sa ne amintim isele in care suntem pre"enti la o lectie a unui dascal in domeniul psi!icului. . 'aca in cursul acestui exercitiu Uni ersul nostru cu excedent si%a subtiat resursele. dupa opinia noastra. 'aca nu. sau ne putem. Seara om pune langa pat o foaie de !artie si un creion.

constituie un pas inainte pe drumul cresterii si de" oltarii. . o lumina portocalie foarte puternica.e. Capacitalea de a edea ietile anterioare pare la prima edere ce a mistic si tainic.. 0om citi periodic carnetelul de insemnari in care ne notam isele. putem considera ca totul este in online. cum sa ne concentram etc. Aceasta este conceptia noastra. curg simultan. ca si a numerosilor mistici. pentru ca etapa urmatoare a de enirii sale sa fie tocmai studierea iciului. ni se poate arata astfel si poate de eni mentorul nostru.0reau sa%mi stope" teama fata de(.indecarea. >. 'upa ce intram in transa. de exemplu daca /en&amin Gran2lin tine un curs despre corpul energetic sau bunica ne preda un curs despre functiile creatiei artistice..0reau sa aflu ce mseamna. ne om !otari ce anume rem sa studiem.e notam toate isele pe care le om a ea in aceasta noapte si om edea daca au reo legatura cu indecarea. . =. sau indicatii. A. putere si po"itie in aceasta lume. . dar orice om poate edea ietile trecute.oapte buna. Aceasta nu inseamna ca in fiecare noua iata omul de ine din ce in ce mai sfant.n. 'upa cum s%a mai subliniat. pe durata cator a nopti. pentru a a ea o imagine a directiei pe care o iau aceste lectii ale noastre. *rebuie sa ne memoram isele si sa urmarim cu atentie ceea ce in atam. fiind unul dintre cele mai complexe fenomene parapsi!ologice. 'upa ce ne%am culcat. condus de un specialist.(. 'aca am primit aceasta permisiunc. 'upa ce ne%am culcat. care repre"inta un lant complet de acorduri . Ca si in ca"ul indecarii la distanta. pentru a%i aduce indecarea. sau fiecare noua iata pe care o primeste el.e impamantam pacientul imaginar si umplem repre"entarea corpului si aurei sale cu energie portocalie. 'aca om lucra asupra unei anumite "one. concentram in aceasta. daca nu stim cum arata persoana. Alegerea unui trup de catre suflet este dictata de 2arma.e purificam mintea si cream imaginea mentala a omului pe care il om indeca. sau . sau .( 'aca nu o si obtinem raspunsuri satisfacatoare.. . Entitatea respecti e poate sa aleaga iata unui om foarte icios. il putem aborda. 'aca apare ce a de neinteles. In cursul acestor cxercitii putem descoperi ca ederea obisnuita. cream o silueta sau o imagine generala. putem lucra si indi idual. In inc!eierea acestui capitol ne om aminti de un ec!i cantec de leagan. 'aca dorim. cufundandu%ne degetele indecatoare in "onele afectate de maladii fi"ice sau psi!ice ale acesteia. Sa nu uitam ca oamenii au dreptul sa%si aiba propriile boli si procedam incorect din punct de edere psi!ic daca "buram in timpul noptii in plan astral in &urul unei persoane. Giecare corp in care intra acest suflet. pe cat posibil. sau . Adormim.. fi"ica... in stare de transa sau de somn !ipnotic profund..(. . @. ne ofera mult mai putin decat imaginatia.. 0om lua in considerare primul nume sau c!ip care ne a eni in minte.0reau sa stiu ce trebuie sa fac pentru a%l indeca de..e imaginam ca trupul nostru este o barca. trebuie sa reformulam intrebarea mai clar sau sa incercam sa intelegem de ce nu am primit raspunsul. si ne inc!ipuim ce s%ar putea intampla in goana noastra dupa succes. operatie care aminteste foarte mult de exercitiile pre"entate in aceasta carte. RE*ROS)EC*IA Retrospectia repre"inta posibilitatea de a edea ietile anterioare. intram in transa si ne impamantam... 'esigur. care este un dascal remarcabil. intram in transa si ne intrebam cine conduce clasa respecti a. spunandu%ne in gand+ . sa obtinem permisiunea celui pe care am dori sa%= indecam. )rin urmare. Se obisnuieste sa se orbeasca despre ieti succesi e. inseamna ca am a&uns intr%o clasa astrala. putem afla daca nu cum a a a ut niste ise neobisnuite sau sen"atii ciudate in starea de eg!e. in care plutim pe flu iul ietii. Inainte de a intra intr%o clasa astrala. O fiinta oarecare din sfera imateriala.0reau sa aflu ce pot obtine din. putem frec enta in mod constient o clasa astrala. )rocesul de indecare astrala este o imbinare intre is si indecarea de la distanta. este de dorit. Ca in ca"ul indecarii celor absenti. Cand om mai orbi cu aceasta persoana. ne impamantam si stabilim subiectul care ne interesea"a cand om adormi. anume ca anul >CCC e. faima. fiecare entitate se materiali"ea"a in noi corpuri. si anul >CCC i. atunci cand am indeplinit procedura de indecare. toate ietile omenesti pot fi considerate ieti ce se desfasoara in acelasi timp. ?. Spunem omului din imagine ca ne%am intalnit pentru putin timp.n.

mama. citirea ietii anterioare ii poate arata omului respecti lipsa de ori"ont a interpretarii.. Orice pre"icator stie ca a cuceri inimile clientilor sau ale prietenilor daca le a spune ca in ietile anterioare au fost printese egiptene. Altii sunt fericiti daca afla ca intr%o alta iata au fost &efuiti. lectiile in atate in timpul uneia dintre ietile sale anterioare pe care a petrecut%o in Orient. fiica. Am a"ut multi oameni care nu au putut sa nu se declare multumiti cand au descoperit ca intr%o alta iata au fost conducatori de osti ori s%au ocupat cu magia neagra. ne or fl necesare cate a "ile. daca un criminal ucide niste oameni aparent ne ino ati. 'orinta de a stapani momentul pre"ent il determina pe om sa actione"e conform 2armei sale. se poate ca intr%o iata anterioarii sa fi fost tratat cu multa cru"ime de catre acestia.U(. iubitul$M( Aproape totdea%una raspunsul este . 'intre toate tipurile de sarlatanie psi!ica. fratele. . Inainte de a%i citi cui a iata anterioara. dar anii de studiu intr%o scoala din -recia antica pot asigura subconstientului nostru informatii pretioase.. intr% un inter al de timp atat de mare. In acest ca". citirea ietilor anterioare ofera cele mai largi perspecti e. poate fi extrem de util pentru un om sa i se po esteasca despre iata anterioara care a fost deosebit de fericita pentru el. El poate edea in aura simboluri care repre"inta diferitele ieti ale indi idului+ o floare de lotus este asociata cu iata unui budist sau cu o iata care are legatura cu unele forme de meditatie: crucea este asociata cu iata unui crestin etc. Un clar a"ator care studia"a aura pentru a obtine informatii despre iata anterioara poate de eni martorul unor scene care s%au petrecut cand a. Oamenii iau insa deci"ii in raport cu trairile pre"ente. )rietenii apropiati si rudele sunt totdeauna ec!ii nostri prieteni. iar acesta este modul ei de a ne multumi. tatal. Amintirile din respecti a iata se acumulea"a in memoria entitatii respecti e.. lasandu%ne o a ere.daca a em de gand sa%i citim cui a ietile sale anterioare. ne om intreba daca a putea sa foloseasca informatiile pe care i le om comunica. 0iata trecuta ser este drept ba"a sigura pentru con ingerea lor ca iata a fi totdeauna nedreapta cu ei % asa a fost mereu si asa a fi si de acum incolo. Legaturile de rudenie sunt aproape totdeauna 2armice. )ersoanele carora le sunt po estite ietile anterioare sunt curioase+ .si relatii reciproce cu celelalte suflete. sau /eet!o en. arsi pe rug ca ra&itoare sau ra&itori. . oprimati. si atunci modelul sau 2armic si ietile anterioare pot fi interesante si instructi e... fara sa fie constient de aceasta. Uneori oamenii repeta aceleasi modele 2armice. iar po estirile despre aceasta pot tre"i amintiri in constiinta sa. poate sa insemne ca intr%o alta iata i%am facut un ser iciu important. Ma&oritatea sufle%telor nu se intrupea"a asa repede. Uneori. au fost niste fiinte rele sau periculoase.S%ar putea intampla ca sotul decedat de curand sa se fi intrupat in copilul meu nou%nascutM( Raspunsul este de obicei . ca urmare nu poarta raspunderea propriilor lor fapte din iata actuala.'A(. daca aceasta nu il a a&uta in re"ol area problemelor curente. de la cele po"iti e pana la cele negati e. ca au fost supusi la ca"ne. Sau. Ele au ne oie de o perioada de liniste intre ciclurile 2armice. Aceste relatii pot cuprinde intreaga gama. ii pot aminti de capacitatea innascuta a intregii sale fiinte de a fi fericita. Un alt procedeu care a&uta in incercarea de a face impresie si de a sub&uga oamenii este relatarea ca.cio multime.Mi%am cunoscut intr%o iata anterioara sotia #sotul.'e aceea. poate edea oamenii in esmintele epocilor trecute si poate au"i c!iar discutii care au a ut loc cu multe secole in urma. *ot ce am in atat in timpul ietilor anterioare se acumulea"a in noi. problemele sale de moment nu mai sunt atat de acute. Cand citim ietile trecute. )retioasele amintiri despre fericirea trecuta pot aduce alinare omului tn momente de restriste. )entru ma&oritatea oamenilor acest proces se desfasoara in afara constiintei. Influenta ietilor noastre anterioare asupra ietii actuale se sc!imba In permanenta. . atunci cand trebuie sa ne amintim lectiile ietilor anterioare. manifestand foarte putin progres si !otarare. ma&oritatea oamenilor nu au mai a ut una%doua ieti. intr%o iata anterioara.u putem inc!ide oc!ii in fata faptelor unui criminal doar pentru ca a fost profund nefericit in iata lui anterioara. Cand ne moare o matusa foarte bogata. Aceasta il poate a&uta sa inteleaga ca. dar imagini sau amintiri pot aparea in aura. Contrar parerii foarte raspandite. In atamintele unei ieti anterioare pe care am trait%o ca pirat ne pot fi asta"i inutile. consideram ca un om tinde sa%si puna in ordine toate problemele in permanenta. Este nerational sa transferam un om in trecutul indepartat. conducatori ai Atlantidei scufundate. a aceluiasi persona& nereusit. Cine este interesat de filo"ofia orientala. poate sa extraga din memorie.

. Cream cati trandafiri dorim pentru urmatorii ani. Gacem sa dispara cercurile si iesim din transa. Gacem sa dispara toate florile si iesim din transa. X ?.U( ne a a&uta sa luam !otararea &usta. stabilirea unor relatii amicale cu seful etc. pana la renuntarea la fumat. X =. )ROCESUL 'E 0I.e relaxam. Ei trebuie sa fie frumosi. 'aca un e eniment ramane in afara acestor cercuri. de la cumpararea unui automobil nou sau a unei case. Atunci cand dorim sa cilim o iata trecuta.E CI*IM 0II*ORUL 'oua exercitii ne or a&uta sa ne citim iitorul. )e ecranul nostru mental desenam trei cercuri.Care sunt ietile anterioare care apar in pre"ent in aura pacientuluiM( X ?. in ce contextM X @. )utem folosi exercitiul acesta si pentru citirea propriei noastre ieti anterioare+ X =.e intrebam apoi despre momentul si po"itia geografica de unde pro in scenele a"ute. )ractica citirii psi!ice ne a spune cand trebuie sa%i po estim persoanei in cau"a si cand nu despre iata sa anterioara.e eliberam mintea si ne concentram asupra intrebarii+ . dar obser am cum patrund in ele. si.un an(. forma sau marimea.e gandim la trei e enimente care arn dori sa aiba loc. altul % . sa ne incante. imagini care repre"inta probleme nere"ol ate din iata actuala. AGARA COR)ULUI )rocesul de indecare in afara corpului se aseamana foarte mult cu indecarea pacientului absent. ¬ @.¬ >. Citirea iitorului pe un trandafir creat mental+ =. .'ECARE I. In stanga primei flori¬ cream inca un trandafir. J.u le plasam in aceste cercuri. Aceasta data trebuie sa ne indice cati ani trebuie sa treaca pana cand renuntam la aceasta dorinta. Cand a termina ciclul sau de lectii orientale. . 'aca dorim sa sc!imbam locul acestor dorinte dintr%un cerc in altul. Ele pot fi folosite si in citirea iitorului unei alte persoane. . X A.?. . Lasam acces liber oricaror impresii sau imagini. . o putem face. studiem forma petalelor.e relaxam. lesim din transa. pentru urmatorii ani. Urmarim daca printre c!ipurile ietilor trecute apare reo persoana din antura&ul actual al pacientului si. )oate fi orba de orice.. trebuie sa ne punem intrebarea ce data trebuie sa apara in dreptul acestuia. CUM SA . Unul dintre ele a repre"enta . ?. Citirea ietilor anterioare aminteste foarte mult de citirea aurei si a c!a2relor. Gacem sa dispara toate florile. Cream inca o floare. *rebuie sa ne urmam intuitia. X >. . a frun"elor.e relaxam. . Aura unui indi id poate sa cuprinda scene din una sau mai multe ieti anterioare. X @. Studiem cu atentie diferentele intre prima si a treia ro"a. pe care o consideram potri ita. imaginile respecti e se or decolora treptat si or disparea din aura lui.. de pilda culoarea. Obser am ce dorinta intra intr%un anumit cere si ce anume simtim. ii admiram¬ culoarea. in plus. sc!imbam trandafirul. Un exercitiu de tipul . Acesta este destinat pentru urmatoarele sase luni incepand din pre"ent. fie cu o alta.e intrebam daca aceste imagini enite din trecut au o insemnatate in iata actuala a pacientului.sase luni(. daca da. Intr%un cere este posibil sa intre mai mult de o singura dorinta.. fie cu o persoana careia i%am mai citit. Este destinata celor sase luni care au trecut pana in momentul de fata. X >..'AY.e con ingem ca aceste trei dorinte trebuie sa%si afle locul in cercuri diferite. .. . Acesta este destinat pentru anul urmator. indiferent daca sunt gandite sau spontane. Cream inca un trandafir. simultan. .cinci ani(. pierderea 2ilogramelor in plus.'e aceea nu este de mirare ca in aura acestui om or aparea imagini din aceasta parte a lumii. Cream mental un trandafir. Gacem sa dispara ambii trandafiri. In¬ partea dreapta a ecranului nostru cream o a treia floare. iar al treilca % . Gacem sa dispara aceste imagini. 'aca ce a nu ne place. permitand impresiilor sa ne umple pana la refu". iar in locul lor or incepe sa apara alte imagini. *rebuie doar sa ne relaxam. X A. om folosi urmatorul exercitiu. A. Acum pri im aura pacientului.

CLARMIROSUL Exercitiul care urmea"a consta in desc!iderea capacitatilor de clarmiros. iar comentariul lui S0AMI 0I0ECA.A%WO-A. sa efectue"e indecarea pacientului absent. Rand pe rand. )atrundem in prima c!a2ra a pacientului. 'aca cel care efectuea"a concentrarea isi a aduna sen"atiile asupra palatului cerului gurii. atunci cand. Cum ne simtimM )utem edea culorile aureiM . CU. X =. indoielile sale or disparea. apoi permitem celor doua flori sa se contopeasca. petalele. Acest trandafir este destinat pentru spiritul nostru superior. Apoi ii purificam aura si atragem energia cosmica. >. 0erificam cat de bine suntem impamantati. X ?. Se face dimineata inainte de a a scula din pat.=. Apoi urmarim indicatiile din capitolul al doilea despre indecarea pacientului absent.( #S ami 0i ecananda. Cream inca o floare #tot un trandafir$ in locul in care. *imp de =@%>C de minute concentrati% a gandul la arful nasului.Sa fim in propriul nostru corp(. X D. dar daca cine a a carui minte nu este linistita a dori sa efectue"e unele din aceste exercitii. Gacem♣ sa dispara cele doua flori si iesim din transa.'A la acest pasa&: . Cream o ro"a #un♣ trandafir$ pentru noi.e impamanram pacientul. Unii indecatori prefera sa Iucre"e in afara corpului altii.. Conform Fog!inilor. X A. ?. X B. fara sa aiba incredere in ele. La indecarea in afara corpului. O persoana%medium este capabila sa%si supra eg!e"e perec!ea aflata la munca si copiii ramasi acasa. . efectuand un timp exercitiile. putem sa ne lasam usor energia proprie in aura altuia.0indecatorul isi indreapta atentia spre imaginea pe persoanei absente.e relaxam. X @. Apoi re enim in centrul propriului cap.@. J.OAS*EREA COR)ULUI . X == In aura noastra plasam un magnet si atragem cu el energia ramasa in aura pacientului. 'ESCSI'EREA CELUI 'E% AL *REILEA OCSI D. Repetam acest procedeu de trei ori. daca a do edi stapanire. a simti pe propria piele aceste efecte. patrundem acolo. de obicei.♣ Circulam prin corpul nostru lumina de culoare aurie. X =C. .♣ plasam soarele. corpul astral al indecatorului ii paraseste cu ade arat corpul fi"ic si intra in aura pacientului. a edea lucruri neobisnuite. 'aca nu om fi destul de gri&ulii. prin concentrarea gandului la arful nasului or fi percepute miresme minunate. Apoi trecem intr%o alta camera a locuintei noastre. @. 'aca una dintre "onele corpului pacientului are o maladie. *rebuie sa simtim in mod real ce inseamna . Urmarim daca ne simtim diferit fata de situatiile anterioare.. curatam toate c!a2rele pacientului. O purificam.Gormele de concentrare care determina o perceptie sen"oriala excesi a sunt cau"ate de efortul organismului gandirii(.. Studiem floarea cu atentie+ culoarea. un pasa& spune+ .e aflam in coltul camerei. stand culcat cu fata in sus intr%o . Repetam procedeul. Acum suntem in aura pacientului nostru. aroma. Coboram a doua floare si o ase"am c!iar in capul♣ ce%lei dintai. . Iesim din transa. Re enim din nou in coltul camerei. A.A. ne oprim pe un nor de pe cer.OS*RU S)IRI* =.Aceasta decurge natural din concentrare. *ELE)A*IA 'in estitele tratate RA'. Apoi. dupa care%i scaldam cu ea aura. X =>. Re enirn in centrul capului nostru. X L.e ase"am in po"itia de medium. ne imaginam energia de culoare portocalie si%i scaldam "ona cu ea.OS*RU 'E CA*RE )RO)RIUL . X J. 'e aici mergem pe acoperisul casei noastre. X >. inainte de a iesi din el. iar in "ona de mi&loc a limbii se a simti o sen"atie tactila ca o atingere. tot prin concentrare pe arful limbii se or simti sen"atii extraordinare. Studiem floarea.

'aca nu se confirma. La un moment dat acesta a spus ca nu mai ede decat negru iar . nu este de lunga durata. Ucenicii mei au *n atat foarte constiincios exercitiul de clarmiros.. enind lao noua lectie de curs. 0eti simti de la intrarea in apartament mirosul robinetului de ga"e care n%a fost bine inc!is. detectea"a punctul%sen"or al clarmirosului legal de glanda pineala. I%am oprit din acel start.OM(. La inceput eti simti furnicaturi in arful nasului. ci cu ce a real. po esteau ce fel de miresme primeau. Re"ultatul nu se a lasa mult asteptat. . ca si clar i"iunea desc!isa prin aceeasi metoda. 'aca nu a este dat sa%I a eti desc!is. Reluand exercitiul. Incercati sa%I c!emati cu gandul. O sa a eti sen"atia ca cine a %a parfumat intreg dormitorul. de care sarmanul nu a ea !abar. care a disparea in urmatoarea fractiune de seconda. 0a aparea ca din senin mirosul unui parfum usor. dar nu uitati cat de important este arful nasului.u a ganditi la nimic. 'ar acest fenomen desc!is fortat.'oresc sa%mi apara acel miros pe care%= cunosc m timpul exercitiilor mele.magie neagra(. Apoi. O sa simtiti miresme altfel decat acelea la care %ati gandit. Radacina limbii se tine lipita de cerul gurii. Incercati sa luati contact cu persoana. Le%am spus ca nu este bine ce fac. Inainte de a efectua exercitiile pentru clarmiros trebuie sa purificam centrii energetic prin diferite te!nici. o sa apara. 'aca gandul a fuge la cine a care se roaga acasa. O sa i se para o ilu"ie. Acest lucru se face prin concentrarea mentala a unui specialist in parapsi!ologie care detine clar i"iunea. in acel moment a eni mirosul. gandindu% a la arful nasului si pronuntand in gand fra"a fermecata(+ . daca .( Incercati sii nu respirati. are in minte o arma de distrugere. )uteti a ea aceste sen"atii si in cursul "ilei. Concentrati% a sa a apara mirosul de trandafir. Giti sigur ca a spune ca se ruga lui 'umne"eu. acestia au obtinut re"ultate fenomenale c!iar din primele minute de exersare. Alteori destinuZ ne ptine *n fata diferite greutati si *n timpul unor probleme grele o fire mai orgolioasa. Este posibil ca respecti a persoana sa se fi parfumat cu acel parfum. uneori dureroase. El poate fi declansat si fara ca omul sa facii reun efort..ce a care nu exista(. intrebati%= ce facea la ora la care ati perceput mirosul. Uneori o sa a apara fara( nici un efort un miros la care nu a ganditi. Atunci cand acest miros a aparea dupa scurt timp incercati sa%l faceti sa apara si cand mergeti pe strada sau a aflati in locuri mai putin placut mirositoare. antrenati% a cu acelasi cura&. declansandu%= prin energia proprie. Am a ut gri&a sa reoriente" toate imaginile create de ei *ntr%un copac uscat de pe marginea drumufui si sa fac repedc o protectie persoanei atacate. Mirosul acesta a persista un timp.. sau care poate a ea capacitatea de gandire psi!ica. ca un dangat de depot au"it de departe. nu se a desc!ide. sau in acel moment se afla la biserica. ca mcalca etica si ca ceea ce fac ei de fapt se numeste . Am a"ut si asistat la con orbiri de acest gen ale unor persoane care *ncercau *n grup sa se concentre"e printr%un clar a"ator care le spunea ce se intampla cu corpul energetic al persoanei careia i se transmiteau fel de fel de sen"atii unite. Experientele au do edit ca distanta nu are nici o importanta. astfel meat eraucei mai fericiti cand..marii distrugatori( s%au bucurat ca si%au distrus tinta. c!iar daca nu faceti efortul de a inspira . 0eti simti ce se pregateste a"i pentru cina. spre rnarea lor mirare. dupa "ece "ile de concentrare. acest miros a aparea spontan. fiti siguri ca este al ei. Antrenati% a cu asiduitate. care este mai puternic si se imprastie in toata casa. 0eti a&unge sa%= simtiti c!iar dupa cate a secunde de la inceperea exercitiului. in momentul in care a ganditi la ce a indepartat sau la o persoana anume. dupa care a disparea din nou. a poate aparea mirosul de busuioc sau tamaie.u sfatuiesc pe nimeni sS si%l desc!ida fortat. iar timpul pentru aparita parfumului inexistent se a scurta la urmatoarea concentrare. )uteti sa%i dati un telefon mai pe seara acestei persoane si s%o intrebati daca nu cum a a fost la biserica. . 0eti fi probabil singuri acasa si cautandu%l nu il eti gasi. ganditi% a inca o data la ea si. pe care il simtiti.. 0a eti do edi ca nu ati muncit in "adar si ca nu a eti de%a face cu o ilu"ie. Aproximati la doua%trei luni se inc!eie. La foarte multi persista mirosul de santal sau unui asemanator mirului. Atunci cand eti dori sa a bucurati de un anumit miros. )entru un control de la distanta. Acest lucru se face prin puterea gandului. toti simteau aceeasi mireasma. de lumanari aprinse sau al candelei din biserica.daca a ine acelasi miros. 'ar sa fiti atenti. in gand se "ice mantra . iar dupa ce eti uita de el a disparea. cu respiratia abia perceptibila si cu gura inc!isa. . Gacand aceste exercitii cu ucenicii mei. daca persoanci nu%i sta scris sa Ie aiba desc!ise sau nu staruie in cunoastere. *nc!i"andu%i pentru moment i"iunile clar a%"atorului cu un ecran mental.u a speriati.po"itie relaxata. . rugand%o sa a arate ce fel de parfum foloseste. 0eti fi capabili sa produceti orice miros pe care%= doriti.u toti eti simti acelasi lucru. mirosul o sa apara mai puternic.

aproape supranaturala. radiatiile infrarosii. 'aca mirosul este un gen de emanatie si permite astfel sa explicam faptele pre"entate.O1A SI 'ESCSI'EREA SIM*URILOR . Explicatia acestui fenomen este simpla+ prin concentrarea la arful nasului. respiratia se opreste instantaneu. Oare toate acestea nu sunt !alucinatiiM 'upa definitia data de un specialist american in =LB?. culoare etc. In gand se "ice mantra . raman nepercepute. a sen"atiei gustati e.. inclt multa reme dupa aceea nu eti a ea pofta de . mai discrete. atunci cand fenomenul initial dispar CLAR-US*UL 'upa ce ati obtinut re"ultate in . )erceptia a exista de fiecare data cand om dori sa reproducem acest experiment. Altfel ar trebui sa credem ca toate popoarele apropiate de nature sunt prada !alucinatiilor.. Ca urmare apare in oluntar dorinta de a mirosi aerul. La fel ca in ca"ul mirosului. alfa. Capacitatea care se de" olta prin exerasarea de lunga durata nu se pierde si !ipersensibilitatea ner ilor olfacti i ramane.. de parca ne%am astepta in fiecare moment sa percepem un miros. sa%si de" olte in mod extraordinar capacitatea olfacti a. date de obicei de tulburari ale sistemului ner os. numai ca toate proprietatile percepute de organele noastre #forma. inaccesibile oamenilor normali datorita distantelor. 'in oceanul de unde sonore omul poate percepe in mod normal un inter al de sapte%opt octa e. roentgen. sa depaseasca distantele si barierele materiale. gama. CURS II SI). radiatiile te!nice etc. )artea intere%santa a exerdtiului a fi ca pe langa o intensitate neobisnuita. iar concentrarea se face la arful limbii cu dorinta de a simti un oarecare gust #dulce. iar din domeniul undelor luminoase rog ai %ul #de la rosu la iolet$. )entru aceasta trebuie sa existe un contact.$ cuprind alaturi de natura materiala si o natura fina greu sesi"abila. incat prin simpla concentrare. gura la fel. sarat$. eti obtine sen"atia de satietate. desi in realitate ele exista. 0arful limbii se tine lipit de cerul gurii dupa dintii din fata. de concentrare asupra arfului limbii. deoarece mirosurile si gusturile pe care le%am simtit corespund unor obiecte pe care le%am mai simtit in realitate. asa cum se intampla in ca"urile de delirium tremens. ele nu pot fi presimtite. sau la fel am putea spune despre cainii si pisicile care au aceste simturi foarte de" oltate. Aceasta dorinta in permanenta crestere excita ner ii olfacti i si ii sensibili"ea"a intr%atat. 'aca omul isi poate ascuti mirosul atat de mult. prin exercitii adec ate. Aceasta inseamna ca intreaga materie este o radiatie de culoare si mirosuri. cu totul alta trebuie sa fie explicatia propagarii gustului. beta. aceasta capacitate nu este o !alucinatie.!alucinatie( inseamna perceptia unor obiecte care in realitate nu exista. Exercitiul se poate face si stand pe un scaun. A and cau"e exterioare. Goarte repede eti reusi sa a controlati gustul cu a&utorul ointei si eti fi capabil sa a pro ocati orice gust eti dori. . In conditii normale c!iar si o distanta( in acest ca" ne a fi de real folos. incat se acordea"a intr%o lungime de unda mai mica si pot percepe astfel miro%suri mai fine. *oate celelalte nuante. care a intocmit un lexicon cu a&utorul celor mai estiti specialisti din toate domeniile cunosterii. 0eti putea percepe mirosul unor flori de la un balcon pe care il pri iti din strada. acru.OM(. al limbii cu obiec%tul respecti . c!iar si extrem de scurt. simtim foarte pregnant si gusturile de la distanta. isi a de" oita si celelalte simturi. care depaseste infinit ceea ce putem simti cu degelele sau cu gustul. Oc!ii se tin inc!isi.clarmiros( treceti la exercitiile urmatoare. Concentrarea gandului la arful nasului are rolul de trambulina necesara pentru a tre"i dorinta de a mirosi. *rebuie sa recunoastem ca simturile noastre pot de eni partase la asemenea clarsen"atii. sau sen"atii resimtite fara nici o cau"a.eti dori sa stiti.. dar este mai eficace cand il faceti in po"itie culcat. Un om care este capabil. ultra iolete. atat de puternica. fara sa edeti ce fel de flori sunt acelea.specialitatile pe care le%ati putut gusta( in acest fel. In primul ca" aceasta definitie nu se potri este perceptiilor noastre. Re"ultatul dorit a eni mai repede decat in primul ca" a and de&a desc!is un sen"or de pe traseul tainic.

si liminarea lor pe cale naturala prin urina. regimurilor de slabire #controlul greutatii$ )rin !ipno"a se comanda corpului informational care %a executa comanda in timpul stabilit # >A sau AD ore sau mai mult in functie de starea sanatatii persoanei respecti e$+ % desc!iderea meridianelor energetice principale si secundare prin deblocarea c!a2relor . minerale #calciu . nedaunatoare corpului sau. Aceste sen"atii sunt percepute de al saselea sirnt care se acti e"a in creier in portiunea dintre sprancene # c!a2ra A&na$. pana la incrucisarea ner ilor optici. ci asupra c!a2rei A&na. prin faringe. pentru di"ol area c!isturilor. % producerea de substante acti e. se formea"a imaginile . Experientele facute in aceasta directie dau i"iuni uimitoare.u li se a desc!ide niciodata nimic nici acelora orgoliosi sau in idiosi. Acest lucru are loc . )rin Sipno"a se poate regenera intregul organism. %regenerarea tuturor organelor % producerea de neuropectide # !ormonii insanatosirii$. le a deosebi si pe acestea.EA Indicatia din WO-A%SU*RA pri ind concentrarea asupra palatului cerului gurii pentru desc!iderea clar i"iunii pare la inceput nebuloasa(. dar succesul lor este limitat. iar in ocultism nu au ce cauta oamenii fricosi. en"ime cu lantul lor trific.. In stare !ipnotica se poate foarte usor edea aura emisa de oameni sau obiecte. Mai bine a lasati pagubas c!iar . acesta a sesi"a imediat diferenta. in acel spatiu de id. deoarece prin comen"ile date. potasiu $ si altele de care organismul are ne oie.Acolo. 'ar cum se poate explica transmifcrea acestei concentrari a gandului mai departe. endorfine. deoarece prin concentrare starea de tensiune se transmite treptat fn "ona respecti a. )rin !ipno"a se fac minuni in domeniul insanatosirii . formatiunilor tumorale . Aceasta cifra constituie mai mult decat frec enta radiatiilor gama%in i"ibile.clar a"ului(. La fel se a intampla daca eti trasa pe &os o linie de trei milimetri si alta doar de unu. ce faciM$. % producerea de feromoni pentru intinerirea organismului cu =@ %>C de ani # asa ca mai bine o sedinta de !ipno"a care face minuni decat operatiile estetice dureroase si foarte costisitoare$. CLAR0I1IU. 'aca in aceasta perioada persoana aflata in !ipno"a da semne de neliniste. fecale . granuloame2or..'esc!iderea celui de al treilea oc!i se poate face cel mai usor prin !ipno"a la persoanele care doresc sa%si desc!ida aceste simturi in stare de constiinta modificata # !ipno"a $. 'aca intr%o mana a celui !ipnoti"at pentru controlul acestor capacitati se asea"a o greutate numai cu un gram mai mare decat in mana cealalta. % crearea antidotului tuturor bolilor din organismul sau. magne"iu.in proportii astronomice( % se pot desc!ide si ascuti la maximum toate simturile. Urec!ea unui om normal percepe ibratiile cu o frec enta de la D la BAB CCC oscilatii pe secunda. agitatie. nemi&locit langa !ipofi"a. . Ade arul este ca aceasta e o munca destul de grea. Argumentul ca ner ul olfacti nu se afla in arful nasului poate fi combatut. capatul respecti a$ ner ului aflandu%se foarte aproape de punctual nostru de concentrare # arful nasului sau al limbii$. aminoaci"i. calcinoamelor. 'aca in una din doua sticle de in identice or fi puse doua trei picaturi de lic!id de alta culoare. Sipno"a functionea"a numai la persoanele in stare de relaxare completa. transpiratie. caci doar in aceasta "ona se pot percepe oscilatiile in i"ibile oc!iului. )rin !iono"a se merge atemporal cu pacientul + in trecut pentru a sterge informatiile negati e din subconstient # care au produs imbonla irea diferitelor organe $ sau in iitor cu circa =@ %>C ani. o aducem inapoi in timp in momentul respecti din acea "i #in "iua Yluna Y anul$ asta inseamna ca persoana respecti a a murit si nu mai poate merge mai departe atemporal de data respect a# Exemplu+ suntem in anul >C>@ luna august "iua =@. centrul substantei fine care se afla intre sprancene. persoanele aflate sub !ipno"a o a deosebi. se pot reface organele bonla e. 'e aceea se cere cura& in inceperea anumitor exercitii. dar dupa desc!iderea clarau"ului in stare de !ipno"a le a putea percepe pana la =C=L oscilatii pe secunda. In ca"ul desc!iderii celorlalti doi sen"ori era orba despre stabilirea limitelor ner ilor olfacti sau gustati pe o anumita lungime de unda. Concentrarea nu trebuie facuta asupra cerului gurii. corpul fi"ic doarme iar corpul informational #crierul$ este trea" si executa intocmai toate comen"ile primite.

acela a a ea iata lunga si nu a muri intr%un accident.QSA( tnseamna in primul rand orificiu al corpului omenesc #in conceptiile indiene astfel de orificii sunt noua+ doi oc!i. dar acest sens pare a fi tot nepotri it. Luati in considerare si retineti ca trebuie sa deosebiti imaginile reale de cele irtuale. Ei isi or putea in inge )rana si or putea merge oriunde. Am desc!is oc!ii si am "is toti o data % guraP O gasisem. In momentul inter entiei unuia dintre factorii care fac parte din prostia omeneasca centrul respecti se inc!ide automat. ascun"and lucruri diferite. In i"iunile noastre aparea moneda si doar fugiti irnaginea colegului nostru cu un "ambet pe bu"e. 'in toate in ataturile pe care le%am facut singura. 'e obicei mesa&ele in de la un mentor spiritual care a a directiona in cautarea obiectului ascuns. 'ar com%plexitatea excrcitiilor adaugate de sine statator mi%a stagnat i"iunilc..( Ce inseamna aceste cu inteM Ce fel de nori si care cerM . 'e obicei se . .A*SAM RA'. si poate fi tradus si ca . I%am spus ca n%a ascuns moneda si ca se afla la el. Aceasta c!iar ma amu"a la inceput.tablou( legat de moneda.E ME SAMRSI*A. 'eci nu se potri este..A. 'upa ce o ei edea pe cer. sa edeti acel obiect aflandu% a in alta camera. Gie ca persoana respecti a asea"a in fiecare seara un obiect intr%un anumit loc. Odata un coleg tot ascundea o moneda ec!e din loc in loc si de fiecare data o gaseam. 'upa experimentele de mai multi ani facute de Sa!aro .cer(.( *raducerea este+ . 0eti putea receptiona mesa&ele acestuia si ar fi de folos daca i le%ati nota. pentru a le gasi. demna de atentie.u mai stii atunci ce s%a intamplat. adica sa se afle intr%o legatura oarecare cu dumnea oastra.ideea( sa n%o mai ascunda in casa.. dar i%a enit . Ar trebui de fiecare data sa%i identificati noul ..eter(. cu pri irea ferma. lar in al doilea rand mai inseamna si spatiu aerian. Gaceti acest exercitiu timp fndelungat.A SI'SA. Metoda lui Sa!aro este folosita de toate scolile ruse pentru desc!iderea c!a2rei A&na.de la inceput daca sunteti astfel rnoti at..'ALI.cer( In sanscrita . a a ea ictorii si succese.( Cine isi "areste umbra in fiecare dimineata pe cer. Aceasta metoda am praeticat%o si eu si mi%a fost de un mare folos. ci si%a bagat%o in gura.orii sunt adunati asupra mea in acti itate. printr%o metoda dictata de mentorul lui spiritual. desi S0AMI SSI0A. CURS I AL *REILEA OCSI #A&na$ Gormula de desc!idere a oc!iului al treilea este o te!nica ce are o sonoritate deosebita in sanscrita+ . 'aca i"iunea acestei umbre este clara.( Wog!inii care stapanesc pe deplin a anta&ul concentrarii spun+ . Exercitiile trebuie sa le desfasurati cu regularitate si ritmicitate. .. fie ca acesta este o stalueta sau o a"a. dar mai mult decat orice % erificarea i"iunilor. Gericirea a fost ca re"ultatele au enit foarte repede. O sa descriu aceasta metoda pe care am practicat%o la una dintre scolile facute de mine si care mi%a desc!is mari ori"onturi. intr%un singur punct. acesta a a&uns la cel mai usor procedeu de desc!idere a . concentrarea gandirii se face numai pe centrul dintre sprancene % c!a2ra A&na. dar nu pricepeam in ce loc. in curand il ei afla pe 'umne"eu. pentru tre"irea lui QU.$.. pana intr%un anumit loc am mers foarte bine. Am perceput "ambetul.ici cerul si nici norii nu sunt reali. trebuie ca a doua "i din pat.. QSAMA'I. intr%o corecta inacti itate. lar cu antul . dar edeti sa nu incurcati borcanele.. edea( un mic .. acesti nori trebuie sa fie adunati intr%un anume loc. cu oc!ii inca inc!isi.oc unde este bine pus de acea persoana. )oate fi de folos si te!nica respiratiei din Rad&a%Woga. *e!nica este destul de usoara si deprinderile practice pot aparea in circa sapte%"ece "ile.Cel care practica exercitii Foga si este in stare sa%si ada imaginea reflectata pe cer poate afla daca intreprinderea lui a fi incununata de succes. daca mai locuiti cu cine a in acelasi apartament.I. "ambind. fapt ce re"ulta din faptul ca. )uteti face un mic experiment.in lumina reflectoare a Soarelui pri este%ti propria reflectare pe cer.oc!iului al treilea(. in sfarsitP )entru desc!iderea oc!iului al treilea...OM MA-.'A *ARASS0A*I citea"a o minunata indicatie a ec!ilor Fog!ini !indusi. dar tot el aparea in imaginile noastre. cerul este in obser are intr%o corecta inacti itate pentru reali"area stapanirii. Aceasta glasuieste+ . doua nari. Mai faceam concentrari de acest gen si cu prietenii.. fiindca la a doua concentrare a aparut in i"iune doar gura si bu"ele. doua urec!i etc. .

OAS*ERII( . repre"entat in mod simbolic printr%un lotus cu sase petale centrul de perceptie cu sase canale ner oase... poate afla continutul unei scrisori sigilate. 'ar oare realitatea este profund materiala..QSA( este .A.-andul este in centrul dintre sprancene in forma flacarii opaitului si in mi&locul lui este oc!iul intelepciunii.$ Este o te!nica destul de stra ec!e. in nuante de culori neobisnuite si fara nici o legatura cu orientarea de moment a gandurilor celui care le ede. Gaptul in sine nu necesita alte demonstratii. Este necesar doar sa se fundamente"e stiintific cum in inge acest al treilea oc!i timpul. sau . atragatoare. Acest oc!i spiritual este oc!iul intuitiei. Wog!inii moderni sunt de acord cu acest lucru.La fel cum tree ra"ele luminii prin sticle sau ra"ele roentgen prin obiecte. este numai ceea ce percepem cu cele cinci simturi limitate ale noastreM 'aca.A. *otodata trebuie sa subliniem ca. Sunt a"ute imagini ciudate.*A. =. tipuri sau parti ale acestora in lumina stranie. se disting patru trepte de i"iuni. ederea sacra(.Lotusul cu o mie de petale al Luminii(.. care promite multe. are loc desc!iderea capacitatilor ascunse % clar i"iunea. dar nu produse ale fante"iei. Acest exercitiu poate fi practical si la lumina Lunii. Aici se gaseste. dar aceasta nu este deloc intamplatoare.. perceptia noastra cu a&utorul simturilor se poate largi pana la anumite limite. ci infringe orice distante si orice timp. simtul tactil. caruia ii sunt desc!ise atat cele pre"ente in trecut. ca in "ilele noastre. Radiatiile percepute insa de al treilea oc!i.I RU)A.'A numeste acest centru . In functie de gradul de desc!idere a celui de al treilea oc!i.. inclusi . In SSI0A%WO-A se spune+ . nu% si reduc intensitatea la nici o distanta si nu sunt oprite de nici un obstacol material. Fog!inul poate edea obiectele de dupa un "id gros.( Gaptul ca acest al treilea oc!i. cum sunt isele si !alucinatiile. La prima ederene ne mira imbinarea perceptiilor sanatoase # ise$ si nesanatoase #!alucinatii$.. )oate aparea ideea ca aceste i"iuni sunt !alucinatii. 'eoarece acest oc!i se afla in afara actiunii spatiului. 'upa cum stim. gust. sfera actiunii sale este in afara ceior trei dimensiuni. iar stiinta noastra scolastica este mai mult decat inclinata sa includa astfel de fenomene stranii la rubrica contradictorie si care nu spune nimic intitulata . cat si iitorul. lar S ami SSI0A.Oc!i spiritual atotstiutor( sau .%RA1E(.. deci in a patra dimensiune. toate puterile miraculoase.( Aceasta "ona are semnificatia . adica felul cum actionea"a in a patra dimensiune. Cinci dintre ele sunt canalele simturilor noastre normale+ a". 'aca a eti edea intreaga umbra pe cer. poate edea comorile ascunse sub pamant cu a&utorul oc!iului sau spiritual interior. Intoarceti pri irea ferma la umbra de &os. in aceeasi masura. greutatea scade proportional cu patratul distantei. care seamana cu stralucirea Soarelui intre Cer si )amant.. astfel incat la o anumita distanta radiatiile cele mai puternice sunt oprite de ecrane de o anumita grosime #de exemplu. in regiunea gatului. asa cum arata numeroasele repre"entari ale "eilor indieni..AS CSAQRA sau centrul gandirii. este un semn foarte bun.!alucinatii(. In lucrarea sa Autobiografia unui Fog!in. Urmatoarea semnificatie a cu antului .Cand un Fog!in inc!ide concentrarea sa interioara impotri a temeliei lumii exlerioare si o descompune. In ca"ul in care nu o puteti edea de la inceput. asa cum am aratat mai sus..*RA . numite si ra"e CSAR)A.( In in atatura mistica Foga. capacitatea acestui oc!i nu sufera( influenta distantei in spatiu si timp. denumit si oc!iul lui SSI0A.. radiatiile cosmice % de un ecran din plumb cu grosime de pana la > metri$. clarau"ul. miros.OCSIULUI CU.'.'A spune+ . ci fenomene pe deplin normale. unde este atunci limita realului perceptibilM )si!ologia noastra occidentala se simte derutata in fata acestor aspecte nereale si totusi percepute. A sasea petala a c!a2rei manas . radiatiile gama sunt oprite de un ecran de fier cu o grosime de ?C de centimetri. continua exercitiul pina o eti sesi"a.*IER. in timp. In sensul cel mai larg al cu antului. pentru cinci% "ece secimde.( #Lectii practice de Foga. al treilea oc!i se afla in interiorul acestei flacari. el ede in acest loc o scanteie luminoasa si apoi o flacara ar"and. poate edea nelimitat in spatiu a fost demonstrat nu numai teoretic. au". Cu totul altfel se intampla in ca"ul perceptiei materiale.. Ce se spune despre aceasta psi!ologia indianaM Wog!inii orbesc despre asa%numita MA. in ca"ul tuturor clar a"atorilor. lata ce spune despre acest centru SA*SACRA. Al saselea canal ser este drept conductor pentru impresiile care apar din interior.AM WO-A.punctul dintre sprancene(.Cand rasare Soarele ase"ati% a astfel incat corpul dumnea oastra sa faca umbra pe pamant si sa o puteti edea cu usurinta. )RA. ci si practic.. )e treapta inferioara se afla i"iunile de lucruri neobisnuite. apoi pri iti pe cer. asa cum demonstrea"a practica celor mai ec!i timpuri. 'esc!i"andu%se c!a2ra A&na.

O do ada concludenta in sfera practica o constituie. intra intr%o stare in care poate percepe transcendental. )rima consecinta nemi&locita este. iar stiinta noastra ar a ea noi posibilitati stralucite de cercetare si cunoastere. pun stapanire temporar pe constiinta precum niste oaspeti neasteptati intr%un !otel. 0i"iunile studentilor sunt do ada ca a sasea petala a incepul sa functione"e treptat si sa derule"e embrioane de impresii ale celui de al treilea oc!i. pentru o perioada. este la fel de normal ca gandurile. asemenea unui bulgare de "apada. cu !alucinatii frec ente. daca reuseste sa%si decuple"e pentru un timp simturile. Experienta merita insa facuta.II. ci sunt doar inregistrate de ea. E o do ada in plus ca nu a em de a face cu autosugestii sau cu imaginatia. uimitoare. a"ute insa dintr%un punct de edere inedit. cand cele cinci simturi nu functionea"a. care. au inceput sa ada animinale preistorice. i"iuni si repre"entari in stare de eg!e #in conditiile deconectarii simturilor pe timpul concentrarii$. in timpul somnului sau in alte conditii. C!iar daca de obicei nu isati sau isati foarte rar. In cursul urmatoarelor luni. Ele in si pleaca fara sa stim de unde si incotro. in sensul celor pre"entate. Cand cele cinci organe de simt exterioare sunt decuplate. asa cum om edea mai tar"iu. mai logice si mai ii. care nu pot fi explicate ca fiind de trecut. Aceasta se manifesta prin faptul ca i"iunile anterioare. 'aca s%ar continua experimentele acestor sa anti studiind stiintific si sistematic aceste perceptii neobisnuite. Cine se indoieste de aceasta sa se ase"e mai comod. totusi ne pre"inta detaliile acestora totdeauna in alt fel decat ne asteptam. iar in timpul somnului. s%ar putea obtine date care sa desc!ida noi perspecti e in aceasta directie. prin intermediul psi!ologilor '.este legata de LO*USUL CEL CU O MIE 'E )E*ALE AL LUMI. sa%si relaxe"e trupul si constiinta si sa dea frau liber gandurilor. dispunem totusi de do e"i pri ind faptul ca asa%numitele !alucinatii apar altfel decat prin organele de simt. oameni galbeni. considerat sediul spiritului nostru. pre"entand in fata ederii noastre interioare imaginile isului sau !alucinatiei. in afirmarea ideii ca omul. ci oameni tineri. nu sunt create de mintea noastra. un fenomen pe deplin normal si de inteles+ isele de in mai bogate in continut. 'eoarece persoanele testate nu erau oameni bolna i. colti de mamut etc. incepe sa functione"e si sa se de" olte aceasta a sasea petala a c!a2rei MA. pe care il rostogolesc toti participantii la &oc. lar !alucinatiile au fost in acest fel reactia pe deplin normala a constiintei la relaxarea impusa trupului si suflelului. Aceasta este o pura teorie. se do edesc pe deplin normale. tocmai stiinta noastra occidentala. 'upa cate a minute experimentatorii se or con inge ca in constiinta lor se inregistrea"a ganduri neasteptate. Ea abate atentia Spiritului de la cele cinci simturi exterioare. >. culoare si impuls. Aceleasi do e"i le ofera si stiinta indiana Foga. dupa primele "ile de astfel de exercitii or incepe sa apara ise usor de memorat. studentii testati de cei doi cercetatori s%au ocupat totusi de ce a anume la inceput #s%au gandit la problemele lor$ si abia dupa ce deconectarea silita a simturilor exterioare a progresat suficient. aceeasi constiinta conduce imaginile isului sau fante"iei prin al saselea canal. deoarece pot fi recunoscute in obiectele sau fenomenele familiare.AS CSAQRA este sediul constiintei noastre tre"e.R. in loc de a reactiona cu spaima. 'e . desi ne ofera obiectele pe care dorim sa le edem. Acesta nu este un fenomen legat de boala. le deconectea"a intr%o masura fa ori"anta desc!iderii celei de a sasea petale a Lotusului. -andurile cuceresc remelnic mintea noastra. A doua treapta a i"iunilor se atinge cand incepem sa facem ordine in impresiile acumulate in cadrul primei etape. Acestea sunt corpuri straine care primesc de la noi forta. Astfel se explica faptul ca imaginile cuprinse in a doua treapta a i"iunilor. Acest fapt este deosebit de important. ci ca este realitatea. iar MA. Sebb si Saron RoodbreeOore. pe deplin normali. fara sa stie. Aceasta reducere a starii de tensiune a fost comparata in mod eronat cu lenea. de educatie sau de orientarea generala a gandirii. pentru ca apoi sa piece din nou. mai explicite. cei care practica astfel de exercitii constata aparitia de imagini. cele cinci organe de simt. deoarece in perioada de eg!e constiinta percepe realitatea prin cele cinci cai ner oase. Astfel. in timpul experientelor au fost deconectate in mod artificial. absurde. Atunci experimenratorul a fi cuprins de o sen"atei neplacuta si isi a intrerupe firul gandurilor. si care de ine foarte mare sau se sfarama in mai multi bulgari mici. uneori c!iar re oltatoare. acele fenomene neobisnuite.AS. adica direct de la Lotusul cu o mie de petale catre al treilea oc!i. Mai mult. fara sa le limite"e sau sa le intrerupa. Giecare concentrare corecta a gandurilor ser este acestui scop.

ca niste fotografii ec!i si decelerate. Acest fenomen este semnul tipic celei de a treia trepte. edeam prin ei oamenii miscand pe campiile din departari. asupra caruia se concentrea"a gandurile si meditatia a mii de oameni. Oricine gandeste are darul celei de a doua ederi si succesele sale depind la urma urmei numai de rabdarea. Aceasta perceptie este simulate din toate partile. cea de a patra este caracteri"ata de perceptia spatiala. casa o edem pri ita dintr%un colt sau de pe acoperis. au de asemenea o disponibilitate sporita pentru i"iuni. A urmat largirea extatica a contiintei mele. om pre"enta trairile lui )ARA'. In a treia treapta de i"iune. *otodata. datorita ec!ilibrului lor stabil.e a"atorii. imaginile e oluea"a pana la o claritate deplina si o frumusete a culorilor cu nimic mai pre&os decat cele redate cu a&utorul oc!ilor nostri fi"ici.dar nu inacti . totul este asa cum trebuie sa fie. El nu mai este ne oit sa caute in carti pentru a in ata din experienta si cunostintele altora. dar a"ut in mod diferii.. ne con ingem cu uimire ca aceste ra"e trec prin orice obstacole. in conditiile cresterii lente a claritatii. ca o aureola a tabloului. A. Imaginile i"iunilor acestei a doua trepte se refera de cele mai multe ori la pre"ent sau la trecutul foarte apropiat. Aceasta se petrece deoarece la inceput imaginile sunt slabe si intunecate. toate impre&urimile ase"arii 'as!2i . . Spre deosebire de i"iunile primelor doua trepte.Aerul din plamanii mei parca fusese extras cu o seringa ne a"uta. *imp de cate a minute am facut incercari sa%mi inc!id si sa%mi desc!id oc!ii. Cele trei etape descrise e oluea"a una dupa alta si pre"inta. Eram fara suflare si trupul imi era ciudat de linistit. )eretii tuturor cladirilor erau luminosi si transparenti. Ele pot fi de asemenea ganduri%forma ale altor persoane. in stanga mea. iar corpul era perfect linistit. mai rar la trecutul mai indepartat si extrem de rar la iitor. dincolo de templu. imagini reale ale lumii substantelor subtile.. constituie caracteristica primelor trei trepte. care se deplasea"a timp idelungat prin fata oc!iului nostru interior.AMS WO-A. adica asa cum nu am a ut oca"ia niciodata sa o obser am cu ade arat. Corpul meu parea facut dintr%o substanta eterica.regula.Cel care nu mai are ce in ata(. aceste i"iuni mai au si o alta particularitate uimitoare+ raspund la o intrebare pusa nemi&locit. aceasta fidela reflectare a sferei noastre materiale primare. asemenea unui film sau unui peisa& slab luminat sau nocturn. nu mai trebuie sa faca deductii logice pe ba"a experientei celorlalti. i"iunile din treapta a treia se aprind instantaneu la intensitatea maxima si dau o sen"atie de parca iti parasesti propria piele. cum sunt ne oiti muritorii de rand. deoarece el ede tot ceea ce doreste. dar puteam sa%mi misc liber mainile si picioarcle. indeosebi daca obiectul concentrarii constituie un simbol religios sau altce a similar. de enind mai intense si mai colorate pe masura ce a continuant experimentele.A. timp de aproape un minut dupa aceasta mentinandu%se ca straiucirea unui bec pe retina dupa intreruperea curentului electric #ca un fel de palpait$. O stapanire perfecta a ei transforma omul in Adept % . 'e exemplu. *rebuie sa ne obisnuim ulterior ca aceasta sen"atie deosebita sa nu ne impiedice sa mai percepem tablourile. care generea"a fenomene mult mai putin ii si bine conturate. Aceste imagini nu sunt rodul fante"iei. Miscarea si iata lor proprie sunt independente de ointa obser atorului. O a doua particularitate a celei de a doua trepte de i"iuni este miscarea proprie a acestora.esFara. ca pentru ele nu exista nici un fel de ecran. )uteam sa ad la multe mile distanta. de aceea ele nu constituie rodul fante"iei sale.'A+ . de toti oamenii care se antrenea"a suficient folosind o te!nica adec ata. ca urmare a aspiratiei lor foarte puternice catre lumina si dorintei permanente de a putea sa ada. Aceasta sen"atie de exta" durea"a pe toata durata i"iunii si se stinge treptat. 'aca o reglare de catre constiinta a acestui oc!ean sufletesc si fixarea lui asupra unui anumit obiect. Ele pot fi atinse. ?. 'ar i"iunile durea"a putin timp si se sting instantaneu. perete protector sau granita. Aceasta este din nou o do ada a caracterului exterior timpului #atemporalitatea$ pe care il au ra"ele spirituale #sutteresti$. *otodata.. pline de imagini slab luminate. ca intr%un focar. orice lucru asupra caruia rea sa%si indrepte oc!ii sufletului. mai mult sau mai putin usor. lasand o urma incandescenta. cu perceptiile lor limitate in spatiu si timp. edeam clar pe malul opus al -angelui. stapanirea de sine si capacitatea de concentrare. Gemeile sunt mai potri ite pentru aceasta. gata sa pluteasca in aer. la fel ca straiucirea caracteristica. putand de ansa c!iar momentul in care ne inregistram intrebarea.A patra treapta este etapa Maestrului. Este suficient sa ne gandim in timpul i"iunii la orice detaliu al acesteia si el a aparea imediat in imagine. )erfect constient de . caci nimic nu a ramane ascuns celui de al treilea oc!i al unui Adept. )entru a exemplifica starea initiala pe aceasta treapta a i"iunilor.

prelungirea expiratiei si pau"e fara aer in plamant. tenacitate si rabdare pe cursul exercitiilor si in plus. . ba c!iar si raspunsuri la intrebarile formulate. Se recomanda. iar meditatia % direct in centrul dintre sprancene. Cand simtim ca obiectul. om obtine simtul acestei persoane. in interiorul capului.. care. in mi&locul capului. din spatele glandei pineale sau din centrul dintre sprancene. iar mainile cel mai bine este sa fie tinute pe genunc!i. direct din al treilea oc!i. . antrenamente dupa metodica descrisa in prima parte. fara sa intrerup aceasta i"iune prea fericita( EIERCI*II 'E CO. in ade aratul sens alϖ cu antului. sa repetam continuu sunetul OM cu pronuntia corecta.si nu se refera nemi&locit la ederea fara a&utorul oc!ilor. Apoi expediem obiectul. ca o contemplare a obiectului in centrul dintre sprancene. 'e exemplu.*RARE Exercitiile de concentrare. 'upa ce pri im trasaturile c!ipului din portret. ϖ >.e straduim sa mentinem soarele in gand. putem reusi lansarea sagetii fara sa incordam arcul. totodata. iar pe cea de%a doua % de respiratie continua: nu este permis sa orientam concentrarea spre al treilea oc!i. in fata oc!ilor inc!isi. X >. Respiratia trebuie sa fie continua. de parca s%ar gasi in punctul in care produce presiunea la concentrare. cel putin in una dintre aceste directii. 'upa doua%trei minute de contemplare. nu este permis sa desfasuram treapta intai insotita de respiratie nesesi"abila. actor. prelungirea inspiratiei si mentinerea aerului in plamani si prin orientarea directiei pri irii asupra centrului dintre sprancene. X =. Meditatia propriu"isa. de. se succed automat. putem incepe antrenamentele cu portrete ale unor persoane+ om determina o cunostinta sau o ruda. sau o personalitate pe care am a"ut%o adesea. in functie de gradul pana la care am e oluat. o repre"enlare a concentrarii corecte. Inc!idem oc!ii si ne concentram pe dorinta de a mentine acest simtamant sau c!ipul interior in intunericul de dinaintea oc!ilor inc!isi. 'in toale acestea deducem te!nica finala a ederii fara a&utorul oc!ilor. contemplam obiectul in al treilea oc!i. se aprofundea"a sau se stinge. Aceasta treapta este caracteri"ata totdeauna prin respiratie continua. Cand atingem ni elul de stapanire a exercitiilor de respiratie si a po"itiilor corpului. Imediat ce ederea interioara tinteste din nou in centrul dintre sprancene.u trebuie sa mentinem cu forta obiectul in centrul dintre sprancene. )rin aceasta se reali"ea"a intinderea arcului. la fiecare intrerupere a meditatiei de ganduri noi si re enire la claritatea anterioara a gandirii. In aceasta etapa procesul descris ne ser este doar drept exercitiu. *imp de cate a minute efectuam *RA*AQA cu portretul acestei persoane. )o"itia limbii este cu radacina pe palatul moale al cerului gurii.tot ce era fi"ic in &urul meu. impreuna cu simtamantul. se apropie de mi&locul capului. m%am oriental si am facut cati a pasi.CE. X A.miresmei ceresti( sau a . lasand o urma care palpaie. ne confera o incredere puternica. unde apare presiunea la concentrare. . inc!idem oc!ii si dorim sa edern acest disc solar cu semnul OM in intuneric. )rincipiul gandirii trebuie sa fie oriental exclusi asupra simtului obiectului. X 'upa ce a em i"iunea unor lucruri neobisnuite.u a em ne oie decat de asteptarea i"iunii obiectului in al treilea oc!i #indirect in centrul dintre sprancene$. pri ind punctul din crestetul capului. unul dupa altul+ =. atunci cand reusim sa prindem acelasi obiect si a doua oara. 'upa o practica suficient de indelungata.gustului paradisiac(. in ratacirea sa prin Q. sa se efectue"e in prealabil. .SA #din centrul dintre sprancene pana in centrul capului$. . Astfel om incepe direct cu meditatia in al treilea oc!i. caci si de aici pri irea trece automat tot in centrul dintre sprancene. Ea este insotita totdeauna de respiratie nesesi"abila. Concentrarea. Respiratia trebuie sa fie nesesi"abila. este necesar sa in atam sa nu amestecam aceste fa"e. incepem exercitiile *RA*AQA asupra discului solar desenat pe !artie. si orientarea spre al treilea oc!i. X B.. incercam sa pri im simtul obiectului. de parca ni s%a alaturat. 'eoarece aceste doua trepte se succed automat. asa cum am mai aratat. pana la obtinerea . cu care a em contact sufletesc puternic. )rin aceasta se reali"ea"a lansarea sagetii #forma gand$. ca o mentinere a principiului gandirii pe obiect. om de stiinta sau pentru care pastram un anume sentiment. Acest antrenament este necesar deoarece succesul pe care il obtinem.u trebuie sa uitam. X Cand ne fura contemplarea apare i"iunea obiectului. timp de doua"eci%trei"eci de "ile.

Ele sunt imuabile. imprirna celui in cau"a destoinicia initierii. impreuna cu meditatia si respiratia nesesi"abila. care dispare lent. considerandu%le nestiintifice si fara rost. in final. absenta patimilor. din treapta a treia+ un c!ip frumos. % calmul actiunilor. un discipol trebuie sa se supuna unei discipline etice foarte stricte. cel i"at nu%si a gasi Mentorul. este capabil Sa porneasca repede la drum intr%un alt corp. capabil sa faca sa apara lucrurile din trei lumi si sa le pastre"e sau sa le fac sa dispara( # )ana aici am descris te!nica tragerii spirituale cu arcul. facand bine tuturor fiintelor.Cel mai bun dintre cei care exersea"a. Aceasta explica din ce cau"a. patru irtuti+ recunoaste%rea. rau intentional si trecator. cu pleoape mobile. enuntand in atiitura unica.Concentrarea asupra centrului dintre sprancene. dupa unu%doua minute. Atotstiutor. catre i"ba ire. La cea de%a patra si ultima treapta. 'aca a dobandit aceasta calitate. in marime naturala. care le sunt impartasite numai celor initiati.specialisti( in tragerea cu arcul care nu repre"inta mare lucru de fapt. % increderea in altii sau in sine % atentia bine orientata. 'esigur. aplecat putin intr%o parte. dintr%o data. Gara aceasta pregatire spirituala. in principal primele trei trepte. fiind cunoscut prin puterile sale marete. fie sa incerce sa le complete"e si sa le imbogateasca continulul. Expunerea ar fi insa incompleta daca nu am dispune de o pre"entare exacta a acestei trepte. readucand astfel pri irea in centrul dintre sprancene. fara prea mare efort. el a . in atatura Indiana este pre"entata atat de incalcit si contradictoriu.( Mai intai dorinta de a edea un anumit obiect. comportarea drept%credincioasa si aspiratia catre sal are. Aceasta din urma calitate are sase aspecte+ % linistea gandurilor. a carei perfecta stapanire conduce la maiestrie. cum ar fi detasarea de tot ceea ce este nereal. el nu trebuie sa caute nicaieri. )remisele asteptarii sufletesti sunt aceleasi din cele mai ec!i timpuri. apoi simtul centrului. pentru ca apoi sa se pri easca in al treilea oc!i. cu mult inainte ca acesta sa se fi !otarat sa%si caute un mentor. recunoasterea nu are aici sensul succesului in iata sau al depasirii patimilor elementare. ca si legile naturii. 'e aceea. % in sfarsit. ci in sensul eliberarii interioare de tot ceea ce este lumesc. . mai degraba. intelegand sensul tuturor scrierilor. care constituie incununarea e olutiei in acest sens. dintre etern si trecator. cum ar fi gelo"ia. discipolului nu i se cere perfectiunea. c!iar si in materialele recent publicate. ra"bunarea. care sunt accesibile oricarui om.. In scolile mistice de traditie orientala treptele e olutiei spirituale sunt enumerate si descrise cu lux de amanunte. Au aparut asta"i foarte multi .A. ura. care constituie re"ultatul celor precedente.)e de alta parte. traind indelung. in principal. 'ar inca inainte de a atinge ni elul dorit. Am inceput *RA*AQA folosind o !arta de perete pentru a obtine presiunea in centrul capului si. 0i"iunea s%a produs dupa cinci minute. cel mai bun intre cei care ad. asupra efectului dorit au dat i"iunea in miscare. timp de o ora. atot a"ator. inainte sa se transfere concentrarea in al treilea oc!i. dintre bine si rau. ceea ce face ca un cititor pretentios si cult fie sa renunte la ele. el trebuie doar sa se straduiasca sa isi de" olte insusirile necesare. c!iar daca ar rascoli lumea. 'in aceasta prima calitate apar de la sine toate celetalte. am transferat constiinta in acest punct din centrul capului. sa recunoasca diferenta dintre real si nereal. dupa care apar multe alte i"iuni. m%am referit numai in treacat. 'iscipolul spiritual trebuie. Concentrarea a fosl insotita de o caldura puternica in coccis. )entru a face parte dintr%o astfel de scoala spirituala. Aceasta din urma calitate.. neobisnuite. dorinta de eliberare. dar nu in sensul refu"ului si renuntarii la lume. deoarece isi asteapta de multi ani discipolul. % stapanirea de sine. Recomand mai intai sa se pri easca in centrul dintre sprancene. ARCASUL )ERGEC* .. este ne oie de multa intuitie si profun"ime a spiritului pentru a descifra tainele. ca si o comportare corecta si plina de credinta. caci Mentorul a eni singur. a Maestrului.In inc!eiere pre"entam alte cate a exemple din practica. c!iar daca expresiile folosite sunt oalate. care cuprinde. % rabdarea. Asta"i % o i"iune foarte clara. apoi concentrarea asupra unei flori de lotus si. al carui spirit a inteles 'SIA. pentru a explica ce posibilitati ne ofera ederea fara a&utorul oc!ilor.

plina de ade ar. Aici se manifesta legea.CE. ea confine ade arul trecutului sau iitorului si. Ce inseamna aceastaM Cu antul indian /I. noaptea anului.uminii in care apare obiectul mentionat la prima treapta. in mod analog apare practica pentru a doua treapta de de" oltare mistica. si "ilele si noptile cand Luna este in descrestere % care formea"a &umatatea intunecoasa a lunii % noaptea lunara. MA*ERIALA. in intregul corp. 'e aceea la ni elul treptei a doua exercitiile se desfasoara cu ade arat in sistem Foga. Soarele stralucitor.'ALI. 'esi aceasta treapta nu este ultima. Aceasta corespondenta poate fi determinate in felul urmator+ =. lansarea sagetii si asteptarea lo iturii. Si in acest ca" apare o caldura puternica la ni elul coloanei. "eitatea QU.I se de" aluie pri irii spirituale a misticului sub forma unei limbi de foc. deasupra palatului. care domina totul. de la spiritual catre fi"ic. cat Soarele se deplasea"a catre sud. 0i"iunile ei sunt lucruri neobisnuite. treptele meditatiei cornpun in acelasi fel fiecare etapa a e olutiei. numita in Foga . Acum el incepe sa medite"e asupra unui punct #/I. din exercitii. de aceea este nccesara e olutia la o treapta superioara pentru a pune in relatie aceasta cunoastere si realitatea imediata. 'aca meditatia are patru trepte % ase"area sagetii si oc!irea. Aceasta lege. Ea esle insotita de respiratia continue. deoarece. atemporale. In ca"ul nostru fiecare treapta de e olutie a unei sfere este supusa acelorasi legi ca subdi i"iunile treptei respecti e. 'esi predomina tendinta de ba"a a momentului dominant. Cand insa indoielile sunt depasite. conform careia i"iunile se de" olta de sus in &os. La fel se intampla si cu i"iunile+ i"iunile dintr%o meditatie se succed in aceeasi ordine in care sunt compuse. contemplarea acesteia. Cate a "eci de ani din iata unui om repre"inta partea luminoasa. pe ba"a caracterului general al subdi i"iunilor care le compun. ascunde ederea limbii de foc in "ona QSA % inter alul dintre !ipofi"a si glanda pinealS #in sens figurat % spatiul ceresc$.. in general raportul ramane acelasi. A doua treapta de meditatie % CO.fara indoieli(. 0i"iunile acestei trepte sunt raspunsuri la cele ce ne%am propus si sunt pri ite de asemenea cu indoiala. ca si a treia treapta de e olutie a misticului. 'aca insa poate identifica obiectul. Acest aspect important ne permite se deducem matematic caracteristicile de ba"a ale treptelor respecti e. este cea care ofera cunoasterea . se formea"a "ilele si noptile in cursul celor doua saptamani cand Luna este in crestere. ce se ba"ea"a pe meditatia asupra . poate fi formulata astfel+ centrele cercurilor mici se rotesc in &urul centrului unui cere mai mare. ?. deoarece nu poate identifica obiectul care ii apare in i"iune. care. Aceasta caldura este denumita focul sarpelui %QU.. Aceasta limba de foc este estita QSA*QSARI MU'RA. pre"ent sau iitor si daca au fost pro ocate de ganduri proprii sau straine. 'aca practica celei de%a doua trepte de meditatie consta in a pri i un obiect lurninos.I % denumire alegorica a patrunderii energiei cosmice itale in canalele si centrii de materie fina. ceea ce se poate reali"a prin erificare.cu indoiala. nu in mod alegoric.pri ire #contemplare$ cu incantare(. tre"it la iata( si inflorind din acest foc mistic.fara dubii(. poate depasi toate obstacolele din spatiu si timp. Si abia dupa aproximati un an apare i"iunea Mentorului. contemplarea in aceasta treapta este numita treapta . intinderea arcului. sub aparenta ing!itirii limbii. si nu in ers. in centrul tintei sau contemplarea acesteia..'U inseamna picatura si sugerea"a forma de picatura a limbii de foc. iar celelalte sase luni. Un mentor atent a constata analogii in aceasta manifestare a maretiei legii cosmice a armoniei. deoarece inca nu se poate determina daca aceste i"iuni se refera la trecut. Un mistic la ni elul primei trepte este preocupat de obiectele materiale primare si re"ultatul contemplarii sale este numit contemplare . contemplarea sa este numita . ci c!iar apare in fata oc!ilor sai inc!isi sub forma unei ade arate flacari ce arde. >. iar dupa alte exercitii discipolul isi ede Mentorul fata in fata. In acest mod.*RAREA. de la discipol la mentor.A$. cat Soarele se deplasea"a catre nord % "iua anului.'ALI. cum am mai a"ut. dar nu obligatoriu. de de" oltare % "iua ietii sale.. la randul lor. A treiea treapta de meditatie. )rima treapta dc meditatie % )RIMARA. Mai intai ii apar oc!ii luminosi. 'upa cate a luni de meditatie asupra unor obiecte din lumea strict materiala or aparea primcle i"iuni de lucruri neobisnuite. iar aproximati tot atat repre"inta coborarea pe ersantul opus % noaptea existentei respecti e etc. in florile Lotusului. La fiecare etapa a e olutiei mistice se repeta aceeasi serie de momente distincte. compunand &umatatea luminoasa a lunii % "iua lunara. Cand acest foc mistic al sarpelui atinge ni elul spraiicenelor. Aceasta edere a limbii de foc. Acest moment marc!ea"a a trcia treapta a meditatiei. Ea apartine sferei materiale fine. intre centrul dintre cele doua sprancene si occipital. al pre"entului. in esenta sa % seria de exercitii cuprinse in cele patru trepte ale e olutiei este identica. pe care o ignora adesea clar a"atorii. se formea"a timp de sase luni. cea mai importanta dintre toate.'U 'SIA. In acest fel. Astfel incepe pregatirea discipolului.practica de&a exercitii si ritualuri de meditatie asupra unor obiecte strict materiale.

Se mangaie usor fruntea cu aceste doua degete. )e fruntea persoanei care este supusa testului ase"am ambele degete mari ale mainilor. drept in fata oc!ilor.. A. in aceasta treapta de e olutie se or naste toate fortele de la sine. Cand imaginea obiectului este c!emata in deplina perfectiune a liniilor si culorilor. lata cum explica A-. adica reali"ea"a concentrarea asupra sen"atiei de EU. este la fel ca starea de incantare. dinspre mi&loc. si calatoreste pe Calea regilor. conform legii analogiei. asea"a%i propriul EU.'ALI. Caci taina puterilor Fog!ine este capacitatea de a edea obiectul in al sau al treilea oc!i si.ISA'E.AL=. indiferent de distanta. Aceasta este meditatia tainica a substantei fine. 'e" aluirea totala a tuturor fortelor psi!ice nu este insa treapta cea mai inalta. cu structura interna a corpului respecti .)rin indiferenta.I.Giecare edere distincta a unui obiect in al treilea oc!i face pentru noi obiectul aproape palpabil.I sub forma unei limbi de foc am mai trait%o in a treia treapta. in primul rand. trebuie sa defineasca caracterul fundamental al celei de%a patra trepte de e olutie.'ALI. astfel incat sa fome"e aparent al doilea rand de sprancene.'ALI. prin a de eni una cu sageata si tinta. 'espre aceasta ne orbeste MU. Celelalte degete se tin rasfirate.ALI adauga+ T)rin cufundarea sinelui ine cunoasterea propriului EU. Exista o metoda de actiune magnetica ce conduce la desc!iderea acestui centru.deplina a obiectului. luminoasa si de substanta fina(: el indica. contopirii depline cu tinta. fara nici un fel de exercitii. care. In capitolul al treilea /SERA. Sa re enim la cele patru trepte de meditatie. gustul si mirosul<. printr%o mare fericire. spune in continuare+ . in acelasi timp. 0i"iunea glandei pineale. 'e aceea. ca un punct. de aceasta data doar la ultima parte.'aca. 'aca orn anali"a acum problema din directie opusa.'UQA U)A. una cu ea. Acesta spune+ .. unde anterior a aparut i"iunea limbii de foc. a patra treapta de e olutie este caracteri"ata. in scrierile inteleptului /SERA.$ sunt sageata.( )rin eliberare SAMA'SI se intelege re enirea deplina la )erfectiunea Sacra.( Aceasta i"iune a sarpelui de aur rasucit si a limbii de foe in coccis % MULA'SARA % face sa se tre"easca de la sine puterile QU. ca si cum EUL este una cu flacara. 'e aici cresc au"ul.ISSA'+ . a unuia sau mai multor oamem.( Aceasta aparitie a "eului QU. asa cum se spune si in U)A. care considera aceste forte doar un adaos la SAMA'SI. Astfel. Iar )A*A. indeosebi pentru ca )A*A. datorita marii lui lumino"itati. cea mai subtila dintre toate meditatiile. In urma acestui fapt. care se ridica intr%o clipa. Wog!inii obtin orice succes In meditatie prin SAM/SA0I MU'RA.'. culorii si lumino"itatii acestuia. este cunoasterea EU%lui.( Urmarea acestei meditatii. )e de alta parte. de%a lungul sprancenelor. unde sunt pre"entate multe alte forte obtinute prin i"iuni. iar /RASMA este tinta. astfel incat degetele mici sunt dincolo de orificiile urec!ilor. intre !ipofi"a si glanda pineala.. Ele apar in momentui uitarii totale de sine. totusi. ca o radiografie.'U poate fi contemplat ca un /RASMA si constiinta noastra trebuie unita de acesta. 'e fapt toate fortele apartin acestei a patra trepte.'A spune+ inseamna ca aceasta este meditatie de treapta a patra+ in cap.I si /RASMA.. 'aca persoana testata . a patra treapta de e olutie trebuie doar sa%= conduca pe Fog!in catre acest scop suprem. 'eci obiectul meditatiei in a patra treapta trebuie sa fie contemplarea lui /RASMA ca punct.I WO-A+ . Atunci putem deposeda acest obiect. ii adduce pe acestia in totala stapanire. pipaitul.. Cititorul poate gasi numeroase alte date despre toate acestea in capitolul al treilea din WO-A % SU*RA )A*A. el merge Inainte Impreuna cu EUL din corp. se distruge samanta raului si ine eliberarea.'IALI. cu toata claritatea formei. pe laturile capului. )e de alta parte. /I.OM este arcul. pe de o parte.'. Lo este cu atentie in tinta si fii precum sageata. il putem stapani si actiunea noastra se poate raspandi de la obiectele cele mai frec ente pana la planetele cele mai indepartate. caracterul binar al acesteia din urma. ca o contemplare a marelui "eu QU. doua strofe mai &os. astfel incat ei percep toate gandurile transmise in mod clasic. a&ungand in toata stralucirea la ni elul capului si desc!i"and centrii. )erceptia reala. care este greu de atins % cea a contempiarii tintei.'ALI. de%a lungul sprancenelor.'A om afla numai trei meditatii+ de substanta primara. acest /RASMA este o flacara mult mai subtila decat tot ce este mai subtil si trebuie sa fie sageata ce nimereste in EU. greu accesibila c!iar si "eilor. ca si cum ar fi sub !ipno"a. prin orificiul de la ni elul oc!ilor. asupra sa putem actiona nemi&locit. EU #A*MA.( Astfel. c!iar fata de aceste forte. cui a i se tre"este QU. O edere similara a centrului plasat in ombilic ofera o imagine exacta in profun"ime. dar nu poate fi i"ibil.I..

de dorit dupa ora =L. fiindca dupa ploaie are loc curatarea straturilor atmosferice de anumite energii. in mod exceptional. 'aca a ameteste si apare galben%portocaliu in fata oc!ilor inc!isi si i se face cald intrerupeti meditatia punand mana stanga pe plexul solar si drcapta pe crestetul capului. =C%=@ secunde.( )entru a dese!ide al treilea oc!i trebuie sa simtim locul glandei pineale. simtul celui de%al treilea oc!i. este inteles in mod eronat ca fncrucisare a oc!ilor la radacina nasului.CC. 'aca eti exersa timp de doua ore continuu % se desc!ide c!a2ra A&na. doar superficial. desc!i"and oc!ii.CC%>?. % cerul seni % ra"ele soareiui % cercul soarelui cu semnul soarelui [#\OM$ % semnul soarelui #\OM$ % doar punctul mic al semnului . adesea. pentru meridianele noastre. in punctu dintre sprancene. Este bine sa a pri iti in oglinda dupa exercitiu. Se poate fixa si la o distanta mai mare.OM( % apoi inc!ideti oc!ii si doriti sa edeti acest . in sens orar. 'e aceea In Woga se recomanda+ concentrati% a asupra punctului dintre sprantcene. Curs II )RA. )entru a indrepta aceasta eroare. Ati reusitPPP Mantra OM sc repeta tot timpul meditatiei. -andul sa fie &a locul dintre sprancene. Contraindicatii pentru exersare au femeile care se afla In ciclu lunar calendaristic. uneori profesorii de Foga inteapa( acest punct al fruntii discipolilor cu un instrument ascutit. #Se sta in picioare sau pe un scaun. O facem incon6tient. dar sa nu depaseasca inaltimea oastrii. fiecare detaliu in parte.u sc respira pro%fund. 'aca in timpul meditatiei a apare un oc!i care a pri este fix % de culoare bleu%albastru % este oc!iul ostru al treilea. Re"ultatul nu este simtul acestui punct. *oate fiin5ele au capacitatea 4nn3scut3 de a absorbi 6i folosi prana pentru a r3m7ne 4n ia53. din care lu3m prana solar3. La fel. )ersoanele care au a ut probleme de sanatate #rinita alergica sau sinu"ite $ or a ea un timp mai mare de exersat.CC. In sc!imb se reco%manda dupa ce a iesit curcubeul. dupa un timp de pase magnetice de acest fel a a ea i"iuni. plus trei "ile dupa el. O caldura care trece prin coloana ertebrala. din care lu3m prana de p3m7nt: 6i soarele.Soare( in fata oc!ilor inc!isi. apoi inc!ideti oc!ii dorind sa a edeti oc!iul al treilea. Cea mai buna ora ar fi intre >=. % Gixafi cartea cu imaginea soarelui la ni elul oc!ilor la distanta de o mana intinsa .$ % Relaxati% a. Continuati prin a i"uali"a organele interne. ceea ce. In acest ca" se procedea"a astfel+ ne concentram in centrul dintre sprancene. 'aca ati reusit sa a apara AL/AS*RU in fata oc!ilor inc!isi. Reglati% a respiratia. 'e exemplu.este sen"iti a. primim prana ..A. aducand in fata oc!ilor imaginea unei flacari de lumanare sau a unui foc. nu se fac meditatii pentru desc!iderea centrilor de forta in timpul ploilor torentiale si furtunilor. ridica energia Qundalini de la ba"a trunc!iului catre crestetul capului. Astfel s%a procedat la proclamarea ca Fog!in a lui SSRI RAMA QRISS. . centrul A&na s%a desc!is. apoi aura capului. Acest exercitiu #meditatie$ se repeta timp de doua ore. Atunci discipolul se concentrea"a( in oluntar in punctul dureros si isi simte cel de%al treilea oc!i. % )ri iti relaxat in ordinea descrisa mai &os. inspirand adanc. timp de aproximati ?%@ minute.. asteptand aproximati ?% @ minute.A # energie$ Exist3 trei surse principale de prana+ aerul. ci. in scbimb isi or indeca afectiunile In procesul meditatiei. din care lu3m prana de aer: p3m7ntul. Concentrarea gandului pentru desc!iderea oc!iului al treileii se face dupa desenul facut pe ultima pagina a copertei.

( fi"ic3. p3m7nt 6i soare. starea de s3n3tate este legat3 de re"er ele tale de prana.$ Alte metode con6tiente 6i mai puternice de a dob7ndi prana pot fi folosite pentru a ob5ine o astfel de for53 ital3 4ntr%o cantitate 6i calitate superioare. mediul 4n care munce6ti 6i tr3ie6ti.R = Exerci5iul de sensibili"are al mainilor CUM SA SIM*I E. Cu toate acestea. J. *oat3 prana fiind energie.i absorbim prana de p3m7nt prin picioare. iar apoi repet3 mi6carea repede. *e!nicile mai puternice de generare a pranei sunt c!eia spre auto indecare eficient3. dar programele 4nc3 tratea"3 cu mult3 superficialitate energia general3 a corpului 6i nici m3car nu men5ionea"a despre energia de indecare pe care putem 4n 35a s3 o detect3m. 4ndreptate una spre cealalt3. )rana este extrem de puternic3 6i se reface foarte u6or. 'e exemplu. Repet3 apoi mi6carea cu cealalt3 m7n3. Ai gri&3 s3 nu%5i 4ntin"i prea tare bra5ele #4n afara ra"ei lor naturale de mi6care$ sau s3 for5e"i prea tare 4nc!eieturile. ca 6i cum ai fi gata s3 ba5i . =. In general. printre care concep5iile tale. ni elul de rafinament 4i impune caracterul con enabil anumitor scopuri. Inspir3 6i expir3 pe nas. Acum. ca 6i cum ai da drumul ganterelor imaginare. Spatele palmelor trebuie s3 fie spre 4n afar3. atitudinile. Atunci c7nd prana 45i este curat3 6i abund3. Ob5inem prana de aer prin actul respira5iei. #)rimim prana 6i din m7ncarea pe care o consum3m. 'esc!ideri ale m7inilor+ desc!ide 6i 4nc!ide palmele cu putere de =C ori. la 4n3l5imea umerilor. adic3 prana solar3 ibrea"3 la o frec en53 mai 4nalt3 dec7t cea de p3m7nt 6i este alc3tuit3 din particule mai mici 6i mai fine. Respir3 ad7nc 6i 4ncet. Atunci c7nd este insuficient3 sau impur3. *ine%ti limba 4n aceast3 po"i5ie pe parcursul 4ntregului exerci5iu. ei a ea parte. folosindu%5i degetul mare st7ng pentru a ap3sa 4n palma dreapt3. @ Scutur3ri de coate 6i de degete+ 4ncepe prin a 5ine m7inile pe l7ng3 corp. ca 6i cum ai fi gata s3 ba5i din palme. B. de unele probleme de s3n3tate. in!ibi5ii 6i amintiri traumatice. dar 4n acela6i timp este foarte delicat3. 4n timp ce ne deplas3m de colo%colo "i de "i. prana poate fi diminuat3 sau sl3bit3 de mul5i factori. 4n timp ce orice tip de prana poate fi folosit pentru indecarea In alte tari conceptele de medicin3 complementar3 6i terapie energetic3 sunt introduse 4n unele 6coli de medicin3 sau de asistente. ai o s3n3tate fi"ic3 6i mental3 bun3. 4n timp ce prana de o frec en53 mai &oas3 se folose6te pentru sporirea for5ei fi"ice 6i indecarea unor "one mai pu5in delicate. Acum s3 4ncerc3m un experiment ce%5i a permite s3 45i sim5i prana personal3. paralel cu solul. c!iar 4n spatele palatului dur #4ncre5iturile dure din spatele din5ilor din fa53. apas3 u6or pe centrul palmei st7ngi.A$ Calea cea mai u6oar3 6i rapid3 de a%simti prana 6i de a 4n5elege. !rana pe care o consumi. . Astfel se face leg3tura 4ntre cele dou3 canele energetice ma&ore ce trec prin fa5a 6i prin spatele corpului t3u.solar3 prin expunere la lumina soarelui. de obicei. >. 4n timpul efectu3rii acestui exerci5iu po5i s3 stai &os sau 4n picioare. 'in po"i5ia respecti 3.ER-IA #)RA. 'e exemplu. ?. Rota5ii ale 4nc!eieturilor m7inii+ 4ntinde%5i m7inile 4nainte. cu degetul mare de la m7na dreapt3. care se g3sesc 4n centrul palmei . 45i a spori sensibilitatea la energie. de =C ori. )une%5i limba pe cerul gurii. de patru ori. de sus$. este de a 4n 35a s3%5i sim5i energia personal3 In acest exerci5iu 45i ei sensibili"a c!a2rele m7inii. EIERCI]IUL . 4ntinde%5i m7inile 4n fa53. cu palmele la o distan53 de J%D cm. R3sfir3%5i degetele. ce pro ine de altfel din aer. ca 6i cum ai ridica gantere. cu palmele 4ndreptate una spre cealalt3 la o distan53 de J%D cm. prana solar3 este mai rafinat3 dec7t prana de p3m7nt. s3 o de" olt3m 6i s3 o direc5ion3m 4n sensul 4mbun3t35irii s3n3t35ii noastre % 6i a pacien5ilor no6tri. exist3 mici diferen5e 4n calitatea ei. 5ine coatele apropiate de talie 6i bra5ele 4ntinse 4n fa53. Se poate c!iar proiecta pe distan5e mari f3r3 a%6i pierde din for53 sau eficien53. 'e asemenea. A. las3%5i repede m7inile 4n &os. oamenii cu care stai. Rote6te%5i m7inile de la 4nc!eieturi. Ridic3 pumnii p7n3 l7ng3 umeri. canale de%a lungul c3rora sunt locali"ate c!a2rele tale ma&ore. Astfel ei reu6i s3%5i elibere"i mintea de orice g7nduri 6i s3%i induci o stare de calm: 4n acela6i timp 45i ei relaxa 6i corpul. ceea ce spui sau g7nde6ti 6i modul 4n care reac5ione"i la un ni el obi6nuit de stres din ia5a ta. prana de o frec en53 mai 4nalt3 este folosit3 pentru o de" oltare spiritual3 6i pentru indecarea unor "one delicate. Acum. pentru a sim5i energia dintre ele. 4n func5ie de sursa din care pro ine. 4ns3 !r3nirea este doar o cale indirect3 de ob5inere a pranei. Ea poate fi folosit3 pentru remedierea unor gra e probleme de s3n3tate. Mi6carea descris3 nu trebuie s3 doar3. desc!i"7nd palmele. emo5iile. de =C ori 4n sensul acelor de ceasornic 6i de =C ori 4n sensul in ers acelor de ceasornic. ]ine m7inile relaxate. pre5 de c7te a secunde.

)entru 4n5elegerea indec3rii pranice nu este neap3rat3 ne oie ca practicantul s3 poat3 sim5i perturb3rile energetice. )e m3sur3 ce ei a ansa cu exerci5iile din curs 4n ca"ul 4n care nu po5i sim5i prana.u a trece mult p7n3 ei sim5i 6i tu energia. dar nu l3sa m7inile s3 se ating3. se or regenera 4ntr%un membru nou. 'r. dac3 6i coada. G3%o pre5 de reo ?C de secunde D. un preot italian care a demonstrat c3 unei salamandre 4i cre6te din nou coada sau un membru dac3 sunt t3iate. cei mai mul5i dintre practicantii de ast3"i pot sim5i energia la sf7r6itul primului curs.eO Wor2. /ec2er citea"3 lucrarea sa antului suede" Abra!am *rembleF. . a f3cut o serie de in estiga5ii interesante ale capacit35ii de regenerare a formelor de ia53 simple. 4naintea acestor experimente se credea c3 celulele co"ii erau diferen5iate % codul lor genetic era programat astfel 4nc7t ele s3 forme"e o coad3. 6i nu trebuie s3 sim5i energia pentru a reu6i s3 faci ca remediul s3 func5ione"e. ca 6i cum ai 5ine un balon 4n m7ini. nu e altce a dec7t energia ta. respir3 ad7nc de c7te a ori. Robert /ec2er. prana.i. eti putea totu6i s3 faceti 4n a6a fel 4nc7t sistemul s3 func5ione"e.u%5i face probleme dac3 nu ei sim5i energia de la prima 4ncercare. Metodele de predare a indec3rii pranice s%au 4mbun3t35it considerabil 4n decursul ultimilor "ece ani. opre6te%te c7te a momente. 4n corpul salamandrei. sau palmele or 4ncepe s3 te g7dile ori s3 te m3n7nce. )ref3te c3 ba5i din palme cu 4ncetinitorul. form7nd o cl3dire cu o structur3 complet3 din o5el. in estiga5ii ce sus5in cu putere no5iunea de model energetic sau 6ablon. menit3 s3 corecte"e perturb3rile energetice legate de o anumit3 problem3 de s3n3tate. Apoi. a 4nc!eieturilor m7inii 6i a coatelor. mai mult. unii cercet3tori 4n domeniul medicinei au f3cut experimente ce in 4n spri&inul ei. lini6te6te%te+ oricum ei a ea puterea s3 indeci C!iar daca nu reu6esiti s3 simtiti energia pe moment. respir3 4ncet 6i concentrea"3%te u6or pe centrul fiec3rei palme. Am scris aceast curs ba"7ndu%ma pe acelea6i te!nici 6i te!nologii noi. CURS III Capacit35iile tale de auto indecare In timp ce medicina tradi5ional3 6i%a manifestat scepticismul 6i c!iar de"aprobarea fa53 de principiile terapiei energetice. Repet3 mi6carea timp de reo ?C de secunde. Apropie%5i palmele la ?%A cm 6i apoi dep3rtea"3%le 4ncet una de cealalt3 6i apropie%le din nou.. .din palme. c!iar dac3 celulele care fuseser3 plasate 4n "ona membrului rete"at fuseser3 programate de&a s3 forme"e o coad3. iar L@^ 46i pot sim5i energia 4n primele dou3 s3pt3m7ni dac3 46i exersea"3 "ilnic sensibili"area m7inilor. 4n ca"ul 4n care nu sim5i c3ldur3 sau nu te g7dil3 4n palme dup3 ce ai f3cut exerci5iul. )3str7nd distan5a dintre m7ini. Giecare remediu este o 9re5et3( testat3 6i probat3. mainile oastre or putea s3 indece. se pot lua c7te a celule din coad3 care. 'ac3 nu ei reu6i 4nc3 s3 sim5i prana atunci c7nd ei a&unge la remediile specifice de s3n3tate . p3str7nd aceea6i po"i5ie a m7inilor. a6a c3 exersea"3 6i ei sim5i energia. o anumit3 for53 sau con6tiin53 a celulelor ei a 6tiut cum a s3 fac3 celulele respecti e s3 forme"e un membru. care a g3sit c7te a specii de polipi ce se regenerea"3 dac3 sunt t3ia5i 4n buc35i. at7ta timp c7t buc35ile respecti e con5in o por5iune din 9tulpina( sau corpul central. 4n consecin53. . C!iar dac3 pe moment nu sim5i energia. /ec2er arat3 c3. for5a ital3 ce 4ncon&oar3 6i p3trunde 4n corpul tuturor fiin5elor ii. . 6i membrul salamandrei sunt 4nl3turate. /ec2er mai face referin5e aste la experimentele lui La""aro Spallan"ani. 4n conformitate cu g7ndirea 6tiin5ific3 tradi5ional3. 4ncepe s3%5i 4ndep3rte"i m7inile c75i a centimetri 6i s3 le apropii din nou. C7nd ei sim5i re"isten53. mutate 4n "ona membrului t3iat. pur 6i simplu relaxea"3%te 6i continu3%5i programul 6i practicile. ei putea totu6i s3 indeci urm7nd instruc5iunile pas cu pas. c!irurg ortoped la Uni ersitatea din . 4ns3 experimentele arat3 c3 celulele co"ii salamandrei se pot de%diferen5ia #pot de eni celule generale$ 6i apoi re%diferen5ia 4n celule cu un cod diferit #de a forma un membru$. 4n scurt timp ei sim5i o re"isten53 4ntre palme.u a trece mult p7n3 ei sim5i 6i tu energia. /ec2er face compara5ia cu o gr3mad3 de c3r3mi"i care se rearan&ea"3 4n mod spontan. ferestre 6i acoperi6P . mai pu5in e oluate. 4nc!ide oc!ii. concentrea"3%te la palmele tale 6i reia exerci5iul de la 4nceput. este pu5in probabil s3 se 4nt7mple a6a ce a. c3ldur3 sau ibra5ie 4n palme.

c7nd este 4mpiedicata s3 circule normal prin meridiane. 4n aproximati AC de "ile. deseori pot ap3rea re"ultate spectaculoase 6i foarte rapide 4n corpul fi"ic. Cu toate acestea. problemele de s3n3tate se manifest3 mai 4nt7i ca neregularit35i sau perturb3ri 4n corpul energetic 4nainte de a de eni simptome sau ade 3rate probleme de s3n3tate ale corpului fi"ic. =. C!iar 6i oamenii au o oarecare capacitate de regenerare. )oate fi acumulat3 6i controlat3 4n mod con6tient. Este cel mai important ade 3r despre prana. respecti de s3n3tate. Ci doar din cau"3 c3 sim5i o . concep5iile 6i amintirile con5in energie real3 ce se acumulea"3 incon6tient 4n corpul fi"ic. Corpul tinde 4ntotdeauna spre !omeosta"3. prin exerci5ii regulate de generare a energiei 6i pa6i radicali 4n men5inerea cur35eniei corpului energetic. poate s3 apar3 6i un mic decala& de timp p7n3 ce indecarea se manifest3 4n corpul fi"ic. 'urata acestui decala& depinde de factori precum experien5a 6i priceperea indec3torului. perturb3rile energetice trebuie tratate. exist3 o for53 a regener3rii 6i o inteligen53 ce o poate direc5iona: A. Cea mai adec ata metoda de regenerare a organismului uman este !ipno"a. A. minte 6i s3n3tate. )erturbarile energetice pot fi generale #au loc 4n toat3 aura$ sau locale #se manifest3 4ntr%o anumit3 "on3. Corpul nostru are o tendin53 4nn3scut3 spre s3n3tate. Mai mult. )entru a se re eni la o stare de s3n3tate a corpului. J. implica5iile ei fiind totu6i semnificati e+ =. Cara6ii aurii 6i salamandrele 46i pot regenera fibrele spinale. corp. Cursul de fa53 45i ofer3 instruirea corect3 pentru acumularea unui surplus de prana 6i direc5ionarea sa 4n scopul 4mbun3t35irii s3n3t35ii tale. Astfel. spori 6i diri&a re"er ele de prana ale corpului pentru a%5i 4mbun3t35i s3n3tatea % asta dac3 e6ti corect instruit Energia este o for53 ie: ea are con6tiin53. este starea noastr3 natural3. prin ceea ce medicina nume6te !ipertrofie compensatorie % R3nirea sau disfunc5ionalitatea unui rinic!i duce deseori la m3rirea celuilalt. >. /ec2er notea"3 faptul c3 regenerarea de ine mai dificil3 pe m3sur3 ce e6ti tot mai sus pe scara e olu5iei.u printr%o con6tienti"are de natur3 intelectuala. . exist3 un model energetic mai ast ce 4ndrum3 celulele s3 creasc3 6i s3 se regenere"e. meridianele sunt neobstruc5ionate iar c!a2rele sunt ec!ilibrate 6i 4ntr%o stare bun3 de func5ionare. Atunci c7nd energia circul3 cum trebuie prin corp. @. 'ac3 aura e curat3. El 4l 4ncon&oar3 6i 4l p3trunde.i corpul tinde spre un ni el energetic ec!ilibrat. )o5i detecta. adic3 o deficien53 de prana. se creea"3 o stare de boal3. complexitatea 6i gra itatea problemei de s3n3tate 6i ni elul energetic de moment al persoanei afectate. sup3rat sau speriatM . Corpul energetic este model sau 6ablon pentru corpul fi"ic. *rat7nd problemele la ni el energetic. ia5a se poate indeca singur3: >. /olile se manifest3 4n corpul energetic 4nainte de a se manifesta 4n corpul fi"ic. )rincipala cau"3 a perturb3rilor energetice ce se fac ino ate de o multitudine de afec5iuni fi"ice o constituie deseori g7ndurile 6i emo5iile negati e acumulate 4n corp. ai o s3n3tate bun3. Exist3 dou3 tipuri de perturb3ri energetice + congestia. exist3 o capacitate de autoregenerare: ?. care este o acumulare de prana 4n exces sau de prana impur3. ei da o m7n3 de a&utor la pre enirea afec5iunilor 6i la diminuarea efectelor lor 4n ca"ul 4n care se manifest3 fi"ic. 6i epui"area. c!a2ra sau meridian$./ec2er mai citea"3 6i alte exemple de regenerare. *ritonul 46i poate regenera un oc!i. apare o problem3 de s3n3tate #sau este pe cale s3 apar3: $. 'e ceM )entru c3 starea de ec!ilibru. spre 6i dinspre c!a2re 6i organe. corpul este s3n3tos pe plan fi"ic 6i mental. Gicatul uman poate 4nlocui por5iuni ce s%au pierdut din cau"a unor r3ni. ei indeca trupul fi"ic. -7ndurile. ce sunt diferite dar depind unele de altele. B. emo5iile. Acesta este un corolar al primei legi. Atunci c7nd energia corpului este obstruc5ionat3 4n reun fel. cu tot cu ner optic. Cu 7ntul 9!omeo%sta"3( pro ine din limba greac3 6i desemnea"3 o stare de stabilitate sau calm 4ntre grupuri sau 4ntre elementele unui organism. Legile de ba"3 ale auto indec3rii energetice Iat3 principiile de ba"3 pri itoare la folosirea energiei 4n auto indecare. 0indecarea se manifest3 4n corpul energetic 4nainte de a se face sim5it3 4n corpul fi"ic. Exist3 o "ical3 9Energia ascult3 de g7nd( : prana a merge acolo unde rei tu. Atunci c7nd aura este indecat3 energetic. Atunci c7nd 4n corp exist3 o perturbare energetic3. #-7nde6te%te+ cum 45i dai seama c3 e6ti ner os. Aceste legi simple fundamentea"3 lucrul cu energia 6i indecarea . ?.

precum bacteriile 6i iru6ii. metoda prin care 45i folose6ti m7inile pentru detectarea tulbur3rilor energetice: m3turarea. B. 4ns3 multe probleme de s3n3tate re"ult3 dintr%o perturbare energetic3 pro ocat3 4n cele din urm3 de subcon6tientul ce 5ine pri"oniere 4n corp emo5ii negati e sau con ingeri limitati e. A&ut3 la calmarea min5ii. 0rem s3%5i petreci timpul indec7ndu%te rapid 6i corect. pacien5ii c3ut7nd un tratament pentru probleme greu de diagnosticat. musculatura corpului t3u se contract3 4n plan fi"ic 6i le p3strea"3 acolo. recomandari legate de regim. un mediu energetic curat acas3 6i la ser iciu 6i utili"area adec at3 a s3rii ca remediu de cur35are. 4n ciuda absen5ei reunei patologii perceptibile. printre care 6i tulbur3ri func5ionale. s3n3tatea ta poate fi afectat3 at7t de factori externi. >. Medita5ia. oamenii cu tulbur3ri func5ionale sufer3 de dureri gra e 6i au o stare de disconfort. exerci5iile tibetane de Foga modificate 6i exerci5iile mental%fi"ice modificate. exerci5ii fi"ice speciale. )rincipala cau"3 a multor probleme de s3n3tate 6i despre cum eforturile pe care le face mintea ta pentru a te prote&a agra ea"3 uneori problemele respecti e. efort minim al inimii. fobiilor. ]inute cu 4nc3p357nare 4n corp o perioad3 de timp.m. *u beneficie"i de cele mai importante practici 6i te!nici de indecare. astfel 4nc7t s3 le trate"i cu o preg3tire minim3 6i cu eficien53 maxim3. 4n curs sunt incluse dou3 medita5ii+ prima este medita5ia pentru 4n5elegere: cealalt3 este 9Medita5ia la Inimile -emene(.$ Emo5iile negati e 4n sine nu pro oac3 probleme: de in3 este 4mpotri irea noastr3 de a le sim5i 6i de a le elibera energia 4ntr%un mod constructi . @. numite tulbur3ri func5ionale % afec5iuni ce pro oac3 simptome reale 6i perceptibile. nu confunda simplitatea lor cu o lips3 de rafinament sau de eficacitate. un spasm al stomacului. Ele sunt numite 9func5ionale( deoarece. adic3 practica de men5inere a corpului energetic c7t mai curat 6i 4nc3rcat posibil prin ordonarea emo5ional3. a temerilor. acolo unde ele bloc!ea"3 fluxul de prana. o meditatie la pace 6i dragoste. Respira5ia pranic3. Cei 6ase pa6i sunt+ =. b3t3i accelerate ale inimii. incontinen5a urinar3. )rintre tulbur3rile func5ionale se num3r3 colita spastic3 . cu re"ultate benefice pentru s3n3tatea fi"iologic3 6i energetic3. Acestea trebuie 4nl3turate pentru recuperarea ec!ilibrului energetic. corpului 6i intensific3 fluxul de energie indec3toare 6i de cur35are. Sunt trei te!nici unice de indecare pranica Ele cuprind scanarea.d. procesul de atragere a pranei 6i de suplimentare a "onelor deficiente. func5ionarea corpului este 4ntrerupt3. conceptiile limitati e 6i amintirile traumatice formea"3 piedici 6i perturb3ri energetice care duc la probleme de s3n3tate fi"ic3. Cursul de fa53 face auto indecarea mai u6oar3 prin intermediul celor 6ase pa6i ce te a&ut3 s3%5i ec!ilibre"i aura. nelini6tilor 6i concep5iilor limitati e din corp. emo5ii ce pot pro oca probleme fi"ice.manifestare fi"ic3 4n corp %de exemplu. cel mai important. dar care nu au nici o cau"3 detectabil3 din punct de edere medical+ nici un irus. ne oia subit3 de a merge la toalet3. obiceiuri proaste 6i accidente. 4nl3turarea emo5iilor negati e 6i a concep5iilor limitati e. medita5ie. )e m3sur3 ce ei parcurge cei 6ase pa6i. A. Aici intr3 6i c7te a te!nici de 4nl3turare a emo5iilor negati e. practici de respira5ie. capacitatea de a atrage cantit35i sporite de prana pentru energi"are general3 6i auto indecarea anumitor "one. Exerci5ii de generare a energiei. bacterie. Este o te!nic3 optim3 de respira5ie. c7t 6i de alternati e nepotri ite de ia53.a. /ine4n5eles. cei 6ase pa6i spre auto indecare sunt u6or de 4n 35at 6i de pus 4n aplicare tocmai datorit3 faptului c3 au fost extra6i din multe 6i puternice sisteme 6i te!nologii de indecare energetic3. dureri pel iene la femei 6. s3%5i m3re6ti cantitatea de energie 6i s3 4nl3turi anumite probleme de s3n3tate cu a&utorul unor remedii energetice specifice. emo5iile negati e. 'aca acumul3m frec ent emo5ii negati e 4n corp. Manipularea energiei. Igiena energetic3. .apte"eci la sut3 din i"itele la doctorul de familie urmea"3 modelul de mai sus. printre care se num3r3 o circula5ie 4mbun3t35it3. te a&ut3 s3 atragi 6i s3 genere"i mari cantit35i de prana din cea mai rafinat3. Atunci c7nd te fere6ti s3 sim5i emo5ii negati e 6i s3 ai concep5ii negati e. Migrenele "drobitoare pot 4mpiedica o persoan3 s3 duc3 o ia53 normal3: tulbur3rile gastrointestinale cronice o pot 4mpiedica s3 consume o arietate de m7nc3ruri: durerile de . ?. )recum sistemul binar de comunicare al calculatorului % o serie de "ero 6i unu %. Cele dou3 tipuri de exerci5ii. nu studiind teorii 2ilometrice. amintirilor traumatice. te!nica de cur35are manual3 a pranei impure sau congestionate: 6i energ%"area. mas3 sau anormalitate structural3. g7t 4ncordat. ce pare simplu dar poart3 4n el o complexitate 6i o inteligen53 incredibile. un sistem imunitar mai bun 6i. C!iar dac3 nu exist3 reo cau"3 aparent3 a simptomelor. tumoare. transpira5ie abundenta etc.

a. subcon6tientul controlea"3 b3t3ile inimii. 'r. ci 6i fi"iologic3. Iat3 principalele responsabilit35i ale subcon6tientului + 4n primul r7nd. medicina modern3 demonstrea"3 4n mod 6tiin5ific ceea ce noi cunoa6tem intuiti . emo5ii 6i corp. mai bine "is. )ert a descoperit c3 neuropeptidele ac5ionea"3 ca ni6te c!ei ce se potri esc 4n 4ncuietori. pentru c3 imagina5ia noastr3 % sau. con6tienti"area spa5iului 6i timpului.d. circula5ia s7ngelui. Moleculele%mesager sunt de fapt. dup3 spusele ei. S%a demonstrat c3 receptorii acoper3 suprafa5a tuturor celulelor din corp. dac3 prefera5i. adic3 partea min5ii cea mai important3 pentru s3n3tate. a6a c3. spunem 9ai s3 te 4mboln3 e6ti de at7tea gri&i( sau 9eram at7t de stresat c3 nu am putut s3 dorm(.m. S.( Astfel. 'e6i nu s%a conceput 4nc3 un experiment !ot3r7tor care s3 identifice 4ntr%un mod 6tiin5ific riguros care neuropeptid3 duce cu ea o anumit3 emo5ie. referitoare la o 4n5elegere diferit3. Ele duc mesa&e ce spun celulelor pulmonare s3 inspire 6i s3 expire. 'e exemplu. Subcon6tientul . Cele mai con ing3toare date pro in de la dr. o anumit3 neuropeptid3 ar duce acel sentiment prin tot corpul. cum ar fi+ pulsul. 4n al doilea r7nd.u a em. )ert. totu6i. Leg3tura dintre minte 6i corp Exist3 do e"i certe ale faptului c3 accept3m intuiti leg3tura dintre minte 6i corp. Este acea parte a min5ii pe care o folosim pentru a ne stabili scopurile 6i a face e alu3ri ra5ionale. A em de fapt dou3 min5i % sau. )ert s%au concentrat pe substan5ele bioc!imice 6i numite 9neuropeptide( sau !ormonii sanatatii despre care s%a descoperit c3 ar fi 9molecule%mesager( ce duc semnalele sau comen"ile de la creier spre fiecare celul3 din corp. ale sistemului endocrin 6i ale p3r5ilor corpului controlate de sistemul ner os egetati #S. *ulbur3rile func5ionale 6i multe probleme de s3n3tate sunt rodul imagina5iei noastre. respira5ia. recomand7nd un medicament despre care 6tie c3 a 4nl3tura simptomele unei afec5iuni cau"ate de stres. 6i anume c3 mintea este pre"ent3 4n tot corpul. doctorii 4n cau"3 cred c3 astfel de afec5iuni sunt 9rodul imagina5iei pacientului(. Cu alte cu inte. trist sau furios. respira5ia. 46i duce la cap3t 4ndatoririle mentale f3r3 control oliti ori oin53 din partea noastr3. Astfel de ar!i e mentale includ istoria noastr3 personal3. C!iar dac3 prescriu de bun3 oie medicamente 4n scopul control3rii unor astfel de simptome. dac3 a em o problem3 de s3n3tate 4n imagina5ie minte. Automat. mintea noastr3 % se g3se6te de fapt 4n tot corpul. alc3tuit3 din tot ce am 4n 35at. 9Substan5ele c!imice care fac leg3tura dintre emo5ii 6i receptorii acestora se g3sesc 4n fiecare celul3 din corp. 9sucul c!a2rei(. secre5iile endocrine 6i toate celelalte procese organice din corp. dou3 p3r5i ale unei singure min5i+ con6tientul 6i subcon6tientul.europeptidele ne a&ut3 s3 desf36ur3m procesele in oluntare din corp.0 reglea"3 multe func5ii ale corpului nostru ce au loc in oluntar. inclusi cele ale sistemului imunitar. mul5i doctori consider3 c3 persoanele cu tulbur3ri func5ionale exagerea"3 cu pl7ngerile lor sau sunt stresate. po"iti e 6i negati e. fie c3 au a ut loc . celulelor din glandele suprarenale s3 produc3 adrenalin3 6. ambele demonstr7nd con ingerea c3 mintea poate produce un efect fi"ic asupra corpului. psi!oneuroimunolog care a studiat efectele min5ii 6i emo5iilor asupra s3n3t35ii. Astfel. 'r. respecti "one de pe celule numite receptori. )ert afirm3 cu 4ncredere c3 neuropeptidele sunt 9elemente bioc!imice de leg3tur3 ale emo5iilor(. deprimate ori nelini6tite. care ar fi imposibil de controlat 4n mod con6tient. circula5ia s7ngelui etc. neuropeptidele duc 6i comen"i pentru emo5iile noastre. a em una 6i 4n corp.0$. transpira5ia. c7t 6i colecti e. adic3 leg3tura fi"iologic3 dintre minte. Con6tientul 4nseamn3 oin5a noastr3. dr. func5iile creierului. at7t indi iduale. recunoa6te c3 persoana respecti 3 46i imaginea"3 c3 e bolna 3. o singur3 minte pre"ent3 4n corp. 45i ei folosi partea con6tient3 a mintii. iar uneori ne oia incontrolabil3 6i c7teodat3 &enant3 de a merge la toalet3 poate a ea loc 4n momente nepotri ite sau dificile.spate o 5in la pat. Candace )ert. Subcon6tientul este acea parte a min5ii noastre ce r3m7ne 4n afara con6tientului. C!iar 6i doctorul. reglea"3 toate func5iile incon6tiente ale corpului nostru. subcon6tientul ne stoc!ea"3 emo5iile. digestia. Conform cercet3rilor dr. Mintea nu poate fi separat3 de trup. Cercet3rile 4n domeniul medicinei ofer3 do e"i 6tiin5ifice mai puternice ale faptului c3 leg3tura dintre minte 6i corp nu este doar intuiti 3. Cercet3rile dr. amintirile 6i cuno6tin5ele. Atunci c7nd ei fi instruit pe parcursul cursuluii de fa53 s3 945i folose6ti inten5ia( la 4nceputul diferitelor exerci5ii. dac3 cine a e fericit. mai profund3 a tulbur3rii din 9imagina5ia pacientului(. Iat3 esen5a leg3turii dintre minte 6i corp. )ert mai sus5ine c3 sistemul de molecule% mesager 6i receptori repre"int3 o 9re5ea psi!osomatic3 de comunica5ie(. . toate experien5ele 6i influen5ele % bune 6i rele.

profesorii 6i colegii de clas3 %. fra5i sau surori. 4n 353m % pentru c3 a6a este programat subcon6tentul % s3 ne reprim3m furia 4ntruc7t nu ne place c7nd cine a 5ip3 la noi. Cea mai important3 este protec5ia 6i asigurarea supra ie5uirii. Cum ne 9prote&ea"3( mintea noastr3 Omenirea a e oluat 4n decursul a sute de mii de ani. Unele 6coli de psi!ologie o numesc 9subcon6tientul nostru colecti (. Impotri irea de a sim5i emo5ii negati e Licen5iatul 4n psi!ologie -aF Sendric2s consider3 c3 9toate emo5iile negati e sunt unde delicate. *otu6i. creea"3 o perturbare energetic3 ce 4mpiedic3 circula5ia normal3 a pranei. 4n al treilea r7nd. Impulsul de protec5ieYsupra ie5uire este tendin5a noastr3 4nn3scut3 de a procrea 6i dorin5a de a tr3i. Mult mai multe r3m36i5e sunt directi e mentale ori emo5ionale care ni s%au imprimat 4n subcon6tient. moarte.4n mod repetat 4n decursul ie5ii sau doar pre5 de c7te a clipe. cum ar fi furia. *otu6i. slab sau !ipersensibil. este c7t se poate de omenesc s3%5i fie fric3. G3r3 re"er e adec ate de energie. 4n ca"ul 4n care nu ne 4mpotri im s3 le sim5im(. un p3rinte lipsit de r3bdare ar putea s3 5ipe la tine s3 945i 5ii guraP ( : un profesor te%ar putea pune la col5 sau colegii de clas3 ar putea s3 te tac!ine"e. Se mai manifest3 6i sub forma unor reac5ii ce in 4n a&utor pentru a ne asigura supra ie5uirea emo5ional3 sau psi!ologic3. mai ales 4n ca"ul b3rba5ilor. 4ntr%o societate 4n care nu trebuie s3 ar3t3m frica. de scurt3 durat3(. Unele sunt de ordin fi"ic % de exemplu. apendicele nu ser e6te 4n pre"ent nici unui scop biologic. care se manifest3 atunci c7nd o tulburare emo5ional3. pe c7nd str3mo6ii no6tri erau ne oi5i s3 lupte 4n fiecare "i pentru supra ie5uire. dac3 pl7ngi atunci c7nd e6ti ner os sau sup3rat. Impotri irea de a sim5i emo5ii negati e se mai nume6te 6i negare. Mai exist3 4ns3 o parte a defini5iei lui Sendric2s+ 9*oate emo5iile negati e sunt unde delicate. El absoarbe. antrenori. prin mecanismele cu care facem fa53 emo5iilor negati e. alc3tuit3 din amintiri. deoarece 6i amintirile respecti e ne%ar pro oca durere. reprimarea 6i formarea de concep5ii limitati e. 4n copil3rie. fie de deficien53 % 6i poate s3 apar3 o boal3 sau b problem3 de s3n3tate. sentimentul sau emo5ia sup3r3toare s3 de in3 con6tiente. ne pedepse6te sau ne ridiculi"ea"3: astfel de lucruri ne pro oac3 durere. cu p3rin5ii. furii sim5ite 4n copil3rie fa53 de p3rin5i. comportamente 6i 4n 353minte pe care le 4mp3rt36im ca membri ai rasei umane. . 4n al patrulea r7nd. S3 discut3m despre modul 4n care trat3m frica. de pericol 6i de dureri. 4n societatea noastr3 este inacceptabil s3 sim5i 6i s3 ar35i frica. concep5ia. 'in cau"3 c3 incidente de acest gen se repet3 4n timp. totu6i 4l a em. subcon6tientul se str3duie6te s3 ne prote&e"e de rele. 'eseori subcon6tientul ne mai 4ngroap3 6i amintirile traumatice ale incidentelor originare ce au dus la programare % 4n ca"ul de fa53. *rei dintre cele mai cunoscute strategii de supra ie5uire emo5ional3 ale subcon6tientului sunt+ 4mpotri irea de a sim5i emo5ii negati e. Astfel. mul5i oameni pot do edi intensitatea 6i durata 4ndelungat3 a temerilor lor+ gri&i fa53 de o po"i5ie nesigur3 la ser iciu sau pri itoare la bani. trec3toare dar traumatice. fa53 de cine a presupus a fi moale. 4n 353m #6i prin 4n 35are suntem programa5i$ aproape 4n fiecare situa5ie % de la p3rin5i. p3ian&eni. deseori ar3t3m dispre5 fa53 de cine a care recunoa6te c3 4i este fric3. Cu toate acestea. Instinctul respecti este o relic 3 mental3 din remuri preistorice. Un exemplu obi6nuit ar fi faptul c3 aproape oricine este educat c3 nu e bine s3 sim5i sau s3 exteriori"e"i anumite emo5ii. asimilea"3 6i distribuie prana 4n tot corpul energetic ce 4ncon&oar3 corpul fi"ic 6i 4l p3trunde. de scurt3 durat3. pierderea slu&bei sau de alte sute de posibile situa5ii ce declan6ea"3 temeri sau fobii. Subcon6tientul are inten5ii bune 4n 4ncercarea sa de a ne 9prote&a( de durere. *ot aici intr3 6i istoria noastr3 colecti 3. iar nou3 4nc3 ne%au r3mas unele r3m36i5e ale structurii str3mo6ilor no6tri preistorici. nesiguran53 fa53 de aspectul fi"ic. La urma urmei. 6i probabil cel mai important pentru discu5ia noastr3 despre s3n3tate 6i boal3. ironia const3 4n faptul c3 principala strategie emo5ional3 sau psi!ologic3 de supra ie5uire poate fi o cau"3 semnificati 3 a problemelor de s3n3tate+ ea 4mpiedic3 g7ndul. Incapacitatea noastr3 de a recunoa6te 6i sim5i emo5ii negati e 4n corp % 6i nu emo5ia negati 3 4n sine % creea"3 limite func5ionale ce 4mpiedic3 circula5ia normal3 a pranei. discursuri 4n public. profesori. partea din corp cu limit3 func5ional3 nu func5ionea"3 cum trebuie % se lo e6te fie de congestie energetic3. p3strat3 sau reprimat3 cu t3rie 4n musculatura corpului. 4ns3 reprimarea creea"3 ceea ce doctorul neurolog numeste 9limit3 func5ional3(. sen"a5ia de nod 4n g7t atunci c7nd trebuie s3 orbeasc3 4n fa5a mai multor oameni. subcon6tentul controlea"3 fluxul de prana 4n corp. amintirilor traumatice 6i concep5iilor d3un3toare sau limitati e. Este o programare cultural3 uni ersal3. Cum s3 fie doar sclipiri de energie mental3 trec3toareM Ele sunt de fapt emo5ii negati e ce%i fac pe oameni s3 se c!inuiasc3 4n momentul 4n care 4ncearc3 s3 le fac3 fa53. astfel 4nc7t s3 nu mai tr3im aceea6i durere pe care am sim5it%o prima oar3. Acest lucru nu ne opre6te 4ns3 s3 ne fie fric3 de 4n3l5imi.

oi c!iar sim5im efectele fricii 4n corp. unde s%ar derula din nou. o problem3 fi"ic3 de s3n3tate poate fi iminent3. )entru a 4mpiedica aceste amintiri s3 apar3 4n mintea ta con6tient3. prin urmare. Se afirm3 c3 este o norm3 general acceptat3 4n societate faptul c3 oamenii nu trebuie s3%6i simt3 emo5iile negati e. de exemplu b3t3i accelerate ale inimii. mai ales furia. diaree sau constipa5ie. ei nu trebuie s3 se descotoroseasc3 de furie ca s3 le treac3 durerea. nu anatomic3. 'in acest moment. Atunci c7nd sim5im 4n corp efectele fi"ice ale unei emo5ii negati e. sc3p7nd de latura con6tient3 a min5ii. filme. subcon6tientul. temerile 6i fobiile pot da na6tere limitelor func5ionale care 4mpiedic3 fluxul de prana 6i pot duce la probleme de s3n3tate. Atunci c7nd ea se acumulea"3. se poate a&unge la !ipertensiune sau. mai ales furia. ce a ci s3 se 4ntrebe ce anume le pro oac3 furia. emo5ia respecti 3 a trecut de mecanismul de supra ie5uire al subcon6tientului 6i a creat o perturbare energetic3. X 'ac3 subcon6tientul contract3 mu6c!ii nete"i ai aselor sanguine. determin7nd anumi5i mu6c!i s3 se contracte si sa dea na6tere durerii pentru a ne distrage aten5ia de la furie. subcon6tientul nu contract3 doar mu6c!ii nete"i asupra c3rora nu a em nici un control con6tient. Concep5iile limitati e 'ac3 4n copil3rie ai obser at c3 p3rin5ii t3i nu erau prea ferici5i 6i 4n cas3 au"eai mai tot timpul doar certuri 6i 5ipete.u uita c3 afec5iunile mai sus men5ionate sunt tulbur3ri func5ionale. ci doar de 4mpotri irea lor de a sim5i furia. din alte surse sociale #c3r5i. de la semeni #colegi de clas3. pacien5ii s3 nu%6i mai cocolo6easc3 spatele sau s3 ia pastile atunci c7nd 4i doare. 'in aceste studii el 6i%a de" oltat urm3toarea teorie+ o cau"3 aproximati a a durerii structurale este contractarea ner ilor de c3tre mu6c!i 6i restr7ngerea circula5iei sanguine c3tre "ona afectat3. amintirile respecti e or fi stocate 4n subcon6tientul t3u 6i. mai ales 4n decursul anilor de formare din copil3rie. Iat3 c7te a exemple despre modul 4n care sufocarea d3 na6tere la limite func5ionale ce 4mpiedic3 fluxul normal de prana 6i poate duce 4n cele din urm3 la probleme de s3n3tate+ X 'ac3 subcon6tientul contract3 mu6c!ii nete"i ai tra!eii. O dat3 4ngropate 6i reprimate. dar numai dup3 ce emo5ia negati 3 a a&uns la o asemenea intensitate. tele i"iune.$ *otu6i. deseori 9sufoc3( amintirea respecti 3+ contract3 sau str7nge mu6c!ii nete"i sau organul intern unde este stocat3 amintirea. X 'ac3 subcon6tientul contract3 mu6c!ii nete"i ai e"icii urinare. Cau"a esen5ial3 este m3 incapacitatea persoanei de a regla 6i concilia emo5iile negati e. 4n tot corpul. se poate a&unge la colit3 spastic3. incomplete sau prost 4n5elese pe care le%am primit. Concep5iile limitati e sunt &udec35i mentale pe care le facem fa53 de noi 4n6ine. in tentati a sa sincer3. adic3 la lipsa de oxigen. ac5ion7nd 4n irtutea principalei directi e de a prote&a. cine a a abu"at fi"ic de tine sau ai crescut 4ntr%o 5ar3 4n care dominau conflictele armate %. ce fel de concep5ii cre"i c3 5i%ai forma despre c3s3torieM 'ac3 eneai acas3 numai cu note de L 6i de =C. cum i se 4nt4mpl3 fiec3ruia dintre noi c7teodat3 subcon6tientul. se poate a&unge la astm. 9Sufocarea( 'ac3 ai trecut printr%o 4nt7mplare traumatic3 4n tinere5e % de exemplu. ceea ce duce la !ipoxie locala. ce p3rere 5i%ai forma despre orice efort iitor care nu s%ar do edi perfect M Iat3 c7te a exemple de modalit35i prin care ne form3m concep5ii limitati e. Instinctul de supra ie5uire al subcon6tientului 46i face imediat apari5ia pentru a ne 9prote&a( de orice sen"a5ie de team3 6i 4ngroap3 astfel orice temere sau fobie ce s%ar putea ascunde 4n corpul nostru. /iseric3$.semeni 6i alte persoane cu autoritate % s3 nu sim5im 6i s3 nu ar3t3m fric3 indiferent de situa5ie. dar prost direc5ional3 de a ne prote&a 6i de a ne a&uta s3 supra ie5uim 4ntr%o lume 4n care astfel de emotii nu sunt portri ite spune 9nu este bine s3 sim5i furie(. Originea lor este emo5ional3 6i energetic3. Apoi subcon6tientul ne 9prote&ea"3(. se poate a&unge la incontinen53 urinar3. . gura uscat3 sau un gol 4n stomac. *ratamentul necesar 4n scopul indec3rii este o alt3 i"iune a modului 4n care se tratea"3 durerea. Sufocarea este un tip specific de 4mpotri ire fa53 de resim5irea unor emo5ii negati e. X 'ac3 subcon6tientul contract3 mu6c!ii nete"i ai tractului intestinal. 4nc7t sparge toate "idurile de ap3rare ale subcon6tientului nostru. balonare. Informa5iile respecti e pot pro eni de la persoane cu o autoritate important3 #p3rin5i. fa53 de mersul lumii sau fa53 de modul 4n care interac5ion3m 4n lume raportat la informa5ii gre6ite. profesori. #. . 'e aceea ele sunt greu de detectat 4n urma celor mai multe anali"e. dac3 contract3 anumite ase ce duc la creier. 6i cu toate acestea tat3l t3u te do&enea 4n mod repetat c3 nu ai doar note de =C. se poate a&unge la migren3. prieteni$ sau indirect. a 7nd ca efect dureri abdominale agi.

S%ar putea s3%5i de" ol5i o 4ndoial3 de sine cronic3 6i s3 fii frustrat3 4n orice situa5ie. Corpul energetic ac5ionea"3 6i ca 6ablon sau model pentru corpul fi"ic. greut35i 4n rela5ii sau probleme de s3n3tate. Re"umatul cau"elor energetice 6i emo5ionale ale problemelor de s3n3tate Iat3 un re"umat al punctelor%c!eie. s%ar putea s3 filtre"i multe alternati e pe care le ei a ea 4n ia53 prin concep5ia respecti 3. C!iar dac3 el a creat programe ce generea"3 conflicte personale. )o5i 4nl3tura emo5iile negati e. mintea copilului nu are capacitatea de a diferen5ia 6i de a sorta mesa&ele respecti e. lipsindu%5i 4ncrederea de a lupta pentru ceea ce rei cu ade 3rat 6i capacitatea de a fi mul5umit3 de ceea ce ai reali"at. Iat3 6i estea bun3+ 45i po5i reprograma subcon6tientul. Astfel de generali"3ri grosiere de in concep5ii limitati e care uneori sunt cele mai dure tipuri de programare a subcon6tientului 4n scopul 4ndep3rt3rii sau ocolirii. dup3 cum ai 3"ut 4n pre"entul capitol. sentimentelor. 'e exemplu. incapabil de a oferi sau primi dragoste. )robabil c3 tat3l t3u credea sincer c3 4ncerca s3 te moti e"e s3 dai tot ce ai mai bun. 'ar. c7t 6i negati e. . 4n rela5ii 6i situa5ii despre care 6tii c3 nu sunt cele mai bune pentru tine. cu oameni imperfec5i 6i eforturi imperfecte. nici 94mpotri a ta(. Se spune deseori c3 subcon6tientul func5ionea"3 ca un computer. programele respecti e pot fi modificate sau e itate: po5i s3%5i atragi subcon6tientul 94napoi de partea ta(. al mi&loacelor de informare de mas3 6i al altor figuri cu autoritate. pot fi cau"a principal3 a multor afec5iuni fi"ice 6i emo5ionale. iat3 cum concep5iile limitati e creea"3 emo5ii negati e ce duc la probleme de s3n3tate+ X 4n ca"ul 4n care 5i%ai format concep5ia limitati 3 c3 9nimeni nu poate a ea o c3snicie fericit3(. 4n c3utarea unei slu&be. >. nefiind filtrate. astfel c3 ele. drept re"ultat al unei ie5i deplorabile 4n copil3rie. ad7nc ascunse. 4ntr%o lume imperfect3. X 'ac3 morala pe care 5i%a f3cut%o tat3l t3u 4n leg3tur3 cu notele luate te%a determinat s3%5i forme"i concep5ia c3 9trebuie s3 fac totul perfect(. emo5iilor 6i amintirilor noastre % at7t po"iti e. ade 3rate. . 4n sf7r6it. S%ar putea c!iar s3 te tre"e6ti cu cine a total nepotri it pentru tine. Ai putea de eni furios. X 'ac3. concep5iilor. A em o anatomie energetic3 % sau corp energetic % ce 4ncon&oar3 6i p3trunde corpul fi"ic. influen5ea"3 subcon6tientul 6i duc la formarea unor teorii neade 3rate despre tine 4nsu5i 6i despre lume. sau au cel pu5in o latur3 po"iti 3 sau util3. dup3 cum ai citit mai de reme. Unele programe au at7t implicati po"iti e. 5i%ai format concep5ia limitati 3 c3 9nu e6ti bun3 de nimic(. 6colii. pro enite prin intermediul influen5ei p3rin5ilor. este bine c3 atunci c7nd suntem 4ntr%o situa5ie ce ne pune ia5a 4n pericol nu trebuie s3 acti 3m toate sc!imb3rile corpului ce se manifest3 pentru a ne sal a prin intermediul g7ndirii con6tiente. 'e exemplu. Unele programe. semenilor. este bine c3 nu trebuie s3 g7nde6ti con6tient pentru a%5i controla respira5ia. Este posibil s3 te descurci slab 4n multe domenii. pe unde a. impulsul de prote&are al subcon6tientului poate s3 mearg3 mai departe 6i s3 pro oace probleme. Exist3 posibilitatea ca informa5iile respecti e s3 fie. c7t 6i negati e. moroc3nos 6i ranc!iunos. furie 6i nefericire. Concep5iile limitati e 45i creea"3 probleme de s3n3tate 4n principal prin intermediul emo5iilor negati e. )ornind de la exemplele de mai sus. Informa5iile pot c!iar s3 fie bine inten5ionate. stresului 6i frustr3rii pe care le produc atunci c7nd 4ncerci s3 ac5ione"i 4mpotri a lor 4n decursul ie5ii. sau poate 4ntr%ade 3r nu a eai cum s3 a&ungi dansatoare. f3c7ndu%6i datoria 4n conformitate cu informa5iile 4nc3rcate 4n el. s%ar putea s3 treci prin ia53 cu speran5e de6arte. socotind 4ntotdeauna c3 tu 6i ceilal5i din &urul t3u nu trebuie s3 a e5i nici un defect. amintirile traumatice 6i concep5iile limitati e ce constituie do e"i ale program3rii d3un3toare % 6i care pro oac3 multe probleme de s3n3tate % 4n 357nd s3 comunici cum trebuie cu subcon6tientul si ei 4n 35a dou3 astfel de te!nici puternice de comunicare. dar 4l po5i 9atrage de partea ta( Subcon6tientul este neutru. *otu6i. datorit3 faptului c3 nu ai reu6it s3 a&ungi o dansatoare de succes. este formula pentru o ia53 plin3 de de"am3gire. Ma&oritatea programelor sale sunt a anta&oase. Subcon6tientul este maga"ia central3 a g7ndurilor. Sau s%ar putea s3 treci printr%o serie de rela5ii sau c3snicii nefericite.u este nici 9de partea ta(. de" oltat sau deprins 4n timpul ie5ii. )robabil c3snicia p3rin5ilor t3i n%a fost una foarte reu6it3 sau ba"at3 pe afec5iune. Giecare dintre ele este unic3 pentru noi. referitoare la cau"ele energetice 6i emo5ionale ale problemelor de s3n3tate+ =. fiecare dintre noi mai are multe alte programe pe care le%a 4n 35at. exist3 toate 6ansele s3 ai nenum3rate probleme cu rela5iile pe care 5i le faci ca adult. Subcon6tientul este neutru.reclame$.

gri&i 6i nelini6ti "ilnice legate de ia53 6i de munc3. Subcon6tientul poate fi reprogramat 4n 357nd s3 comunic3m cu el c7t mai corect. ci mai degrab3 din dorin5a de a ne 9prote&a( de durerea pe care ar pro oca%o emo5iile 6i e enimentele respecti e aduse 4napoi 4n mintea con6tient3. &uc7nd &ocuri de noroc. dar nu a 4nl3turat definiti emo5ia negati 3 sau concep5ia respecti 3. 'ac3 ei 4n 35a s3 comunici 4ntr%un mod adec at cu subcon6tientul t3u. subcon6tientul duce comen"i la p3r5ile corpului ce se ocup3 cu func5iile in oluntare. 4mpotri irea de a sim5i emo5ii negati e. este ca 6i cum ai aplica un strat de opsea proasp3t3 pe o suprafa53 ec!e. respecti s3 recuno6ti. c7t 6i nelini6tea mental3 6i problemele fi"ice de s3n3tate pe care le pro oac3. 'eci ac5ionea"3 4n func5ie de datele pe care le%a primit sau de program3rile ce i s%au f3cut. f3c7nd sex 4n exces. perturb3rile respecti e sunt de fapt congestie 6i deficien53 energetic3. probabil c3 ai 4ncercat una dintre cele trei solu5ii+ negarea. 4ns3 programele negati e sau d3un3toare pot fi modificate sau e itate. 4n anatomia ta energetic3. abaterea 6i distragerea nu ofer3 re"ultate de durat3. Corpul fi"ic reac5ionea"3 la perturb3rile energetice cu tensiune muscular3 sporit3. Subcon6tientul este 4mpr36tiat 4n tot corpul fi"ic prin intermediul corpului energetic. L. A em o latur3 incon6tient3 a min5ii ce se comport3 4ntru c7t a ca 6i un 9computer neutru(. A. ei lupta 4mpotri a ta. B. ne distribuie g7ndurile. )roblema nu a disp3rea: nu faci dec7t s3 te ascun"i de ea. Subcon6tientul se g3se6te 4n tot corpul fi"ic.?. nelini6tile sau concep5iile limitati e. deoarece subcon6tientul 4ngroap3 mai ad7nc sentimentele. 'ac3 4ntr%ade 3r ai 4ncercat una dintre cele trei solu5ii bine cunoscute. astfel 4nc7t s3 nu le mai obser i. amintiri ale traumelor personale. D. . necesar3 pentru o bun3 stare de s3n3tate. sau 4nlocuirea g7ndului negati cu g7nduri po"iti e: sau distragerea. CURS IIII AU*O0I. 'e asemenea. ceea ce doar 45i a m3ri 4mpotri irea. 4mpotri ire 6i efort. In susul apei exist3 acumul3ri excesi e: 4n &osul apei mai r3m7ne doar un firicel de ap3. cum ar fi frica sau furia.egarea. probabil ai mai descoperit c3 te%a a&utat s3 te sim5i bine o reme. A em programe imprimate 4n subcon6tient 6i a em programe pe care le%am 4n 35at sau preluat 4n decursul ie5ii. J. f3r3 a o poli"a 6i a o grundui 4nainte+ nu are cum s3 5in3. . *otu6i. Intensitatea perturb3rii energetice % fie ea congestie. 'ac3 ai 4ncercat reodat3 s3%5i folose6ti latura con6tient3 a min5ii pentru a%5i dep36i temerile. 'istragerea aten5iei prin repetarea unor afirma5ii po"iti e te poate a&uta s3 dep36e6ti temporar temeri moderate. ce alimentea"3 ciclul de re"isten53 6i perturb3rile energetice. Ele pot sau nu s3 fie a anta&oase pentru noi. prin intermediul unui sistem de mesa&e neurobioc!imice. apare o problem3 de s3n3tate. ca" 4n care ar trebui s3 le retr3im. . concep5iile. La ni el energetic. subcon6tientul reglea"3 6i controlea"3 fluxul de prana prin corp. consum7nd b3uturi alcoolice. 4n ca"ul nelini6tilor mai ad7nc fixate 6i al concep5iilor 4nr3d3cinate. concep5iile limitati e 6i traumele. La ni el fi"iologic. s3 accep5i 6i s3%5i sim5i emo5iile negati e. concep5ii limitati e despre nesiguran5ele 6i sim5ul personal al 4ncrederii 4n sine. deoarece ele repre"int3 tentati e de negare con6tient3 a unei probleme apar5in7nd subcon6tientului. respecti anga&area 4ntr%o acti itate for5at3.u o face cu rea inten5ie. A% 5i distrage aten5ia lu7nd droguri. amintiri traumatice 6i concep5ii limitati e poate crea perturb3ri energetice numite limite func5ionale. 'up3 cum ai citit negarea sau reprimarea emo5iei negati e nu face altce a dec7t s3%i dea mai mult3 putere. deficien53 sau o combina5ie a ambelor % se m3re6te p7n3 ce. )erturb3rile energetice sunt ca ni6te bolo ani mari 4ntr%un p7r7ia6. Subcon6tientul poate s3 fixe"e 4n corpul fi"ic % 6i uneori c!iar o face % emo5ii negati e. sau 4nl3turarea lor din mintea con6tient3: abaterea. 4ncerc7nd 4n mod con6tient s3%5i t3g3duie6ti sau s3 45i bloc!e"i emo5iile 6i concep5iile subcon6tientului. a&ung7nd dependent de munc3 sau dedic7ndu%te 4n totalitate unui !obbF nu 4nseamn3 altce a dec7t e itare. emo5iile 6i amintirile tuturor p3r5ilor corpului. ei sc3pa de ele definiti %po5i modifica sau e ita at7t programarea negati 3. 4n final. sentimentele. ce sunt obstacole 4n calea circula5iei normale a pranei.'ECAREA Iat3 primul dintre cei 6ase pa6i spre auto indecare+ 4nl3turarea emo5iilor negati e 6i a concep5iilor limitati e. @.

4nl3turarea 6i integrarea necesit3 disocierea con6tient % subcon6tient sau separarea p3r5ii con6tiente a min5ii #6i a g7ndirii ei oliti e 6i emo5ionale$ de subcon6tient #6i de emo5iile. Scopul t3u+ integrarea Scopul pentru care efectue"i procesul de reintegrare. printre care 6i 4nl3turarea emo5iilor negati e. C!iar dup3 efectuarea acestor cercet3ri 6i dup3 ce am cerut diferite p3reri. numai sc!imb7ndu%6i tiparele de respira5ie. 4nseamn3 pur 6i simplu c3 4nl3turarea are loc pe diferite c3i 6i 4n timpi diferi5i de la persoan3 la persoan3. cercet7nd detaliile 6i solicit7nd p3rerile familiei. legate c!iar de o problem3 deosebit de grea sau 4nc7lcit3 M Este probabil orba de o deci"ie destul de dificil3+ s3%6i sc!imbe slu&ba.imic din ce s%a spus nu 4nseamn3 c3 metodele directe sunt mai mult sau mai pu5in eficiente dec7t cele indirecte. Metodele indirecte cuprind respira5ia pranic3. A6a cum a explicat prima dat3 doctorul 4n filosofic -aF Sendric2s 4n cartea sa Cu iu5eala ie5ii+ o nou3 abordare a sc!imb3rii personale prin intermediul terapiei ce i"ea"3 corpul. Cu toate acestea. prea implica5i ca s3 fim obiecti i. m3turarea 6i energi"area . metodele de 4nl3turare direct3 func5ionea"3 4n principal prin plasarea con6tienti"3rii non%critice pe o problem3 4n decursul unei anumite perioade de timp. ai dep36it orice programare negati 3 dob7ndit3. de frec enta cu care le aplici 6i de c7t de bine o faci. aici se afl3 emo5iile negati e 6i concep5iile limitati e. este s3 reali"e"i sc!imb3ri po"iti e reale. precum scanarea. concep5iile 6i amintirile sale$. care produce sc!imb3ri po"iti e de de" oltare a energiei 6i de 4mbun3t35ire a s3n3t35ii. indiferent de calea de ac5iune pe care am ales%o. Mintea 6i corpul lucrea"3 4mpreun3. relati pasi 3. consilierilor 6i poate c!iar o p3rere profesionist3. moti a5iilor 6i purt3rilor. o stare de s3n3tate 4n care emo5iile negati e 6i concep5iile limitati e. o metod3 rapid3 de dob7ndire a unei perspecti e obiecti e asupra purt3rilor 6i obiceiurilor negati e. o te!nic3 cogniti 3 care te a&ut3 s3 recuno6ti 6i s3 sim5i 4n mod constructi perturb3rile emo5ionale: 6i g7ndirea superioar3.igiena energetic3 6i medita5ia. .e g7ndim la consecin5ele ce or decurge. de6i difer3 prin modul 4n care se reali"ea"3 4nl3turarea. 4nl3turarea printr%o metod3 direct3 este de obicei mai de efect 6i subit3: metodele indirecte sunt mai subtile 6i graduale. probabil c3 am fi petrecut foarte mult timp anali"7nd problema. At7t metodele directe. Este dificil totu6i s3 men5inem o leg3tur3 apropiat3 cu subcon6tientul pentru a 4nl3tura aceste bloca&e. 4n cele din urm3 se di"ol 3. prietenilor. . 4ns3 atunci c7nd alegerea apar5ine altcui a 6i nu . iar programarea ta negati 3 este neutrali"at3 eficient sau e itat3. de ec!imea ei. 'ar dac3 ar fi fost problema noastr3. 'e exemplu. Mul5i oameni au experien5a 4nl3tur3rii emo5iilor 4ntr%un mod abrupt 6i rapid. 4ns3 poate a ea re"ultate spectaculoase. Metoda indirect3 ofer3 o arietate de a anta&e energetice sau care 5in de s3n3tate.u sunt totu6i reguli fixe. de aptitudinea ta de aplicare a te!nicilor. sau poate func5iona treptat. e alu7nd 6i ree alu7nd op5iunile. iar prana circul3 cum trebuie 6i din abunden53. dac3 am fi fost pu6i 4n fa5a aceleia6i situa5ii. astfel 4nc7t s3 nu mai sim5i simptomele fi"ice 4n corp. 'isocierea ne ofer3 o perspecti 3 a modului 4n care lucrea"3 subcon6tientul. Concentrarea aten5iei neutre pe g7nd sau emo5ie 4i fur3 puterea: bloca&ul este 9sleit( de energie. este posibil s3 tragem 4n continuare de timp. te!nici de manipulare a energiei.Inl3turarea direct3 6i indirect3 Exist3 dou3 principale te!nici de 4nl3turare+ direct3 6i indirect3. c7t 6i cele indirecte sunt eficiente 4n 4nl3turarea emo5iilor negati e 6i a concep5iilor limitati e. pur 6i simplu 45i dai seama c3 o situa5ie sau un stimul nu te mai deran&ea"3 ca 4nainte. Este o stare de integrare total3. . de lung3 durat3. 'e ce M )entru c3 suntem prea aproape de ea. 4ntr%o "i. s3 am7n3m sau c!iar s3 e it3m luarea !ot3r7rii importante. Ade 3rata integrare are loc doar la ni elul subcon6tientului deoarece. dup3 cum s%a obser at mai de reme. Iat3 un exemplu+ ai obser at reodat3 c7t de u6or este s3 dai sfaturi unui prieten sau unei cuno6tin5e. Iat3 alt exemplu+ con6tienti"area poate determina p3trunderi subite ale emo5iilor. precum 6i bloca&ele energetice pe care le%au creat au disp3rut. Metodele directe includ dou3 exerci5ii simple 4n capitolul de fa53 + con6tienti"area. de c7t de ad7nc 4nr3d3cinat3 este perturbarea de la originea sa. Metoda direct3 se folose6te numai pentru a 4nl3tura piedicile emo5ionale 6i energetice. s3 di or5e"e. Giecare metod3 indirect3 4nl3tur3 emo5iile negati e 4ntr%un mod pu5in diferit. cei mai mul5i dintre noi pot anali"a situa5ia la rece 6i deseori pot oferi imediat o solu5ie. s3 aleag3 un curs de ac5iune 4n ca"ul copilului care are probleme la 6coal3. duc7nd la o 4nl3turare nea6teptat de rapid3 a complexelor. promo 7nd sc!imb3ri po"iti e ale comportamentului energiei 6i s3n3t35ii 4n decursul unei perioade mai lungi. 0ite"a 4nl3tur3rii depinde 6i de complexitatea problemei de s3n3tate. Con6tienti"area poate totu6i lucra la o rat3 mai moderat3. fie c3 utili"e"i o metod3 direct3 sau una indirect3. respira5ia pranic3 este o te!nic3 simpl3. astfel 4nc7t.

Con6tienti"area adec at3 este calea dob7ndirii obiecti it3tii respecti e. dac3 criticul din tine % folosind ocea ta sau a altei persoane cu autoritate % 4ncepe s3 te mustre. . 45i spui 9sentimentul din stomac nu e nici po"iti . pe m3sur3 ce con6tienti"e"i o emo5ie negati 3 sau o concep5ie limitati 3. sau s%ar putea s3 au"i o oce. ai putea primi o impresie. Con6tienti"area este dificil de acceptat pentru occidentali. Iat3 obiecti itatea de care ai ne oie pentru a 4nl3tura emo5iile negati e 6i concep5iile negati e. Sau ai putea s3 sim5i cum 5i se str7nge stomacul pe m3sur3 ce furia 6i frica pe care le%ai sim5it atunci ies din nou la i eal3. nu%5i ei mai 4n ino 35i p3rin5ii c3 au fost prea aspri cu tine 6i nu ei mai tr3i sen"a5ia de &en3 pe care ai sim5it%o la =? ani. Lu3m 4n der7dere aparenta pasi itate a 4n5elegerii 6i con6tienti"3rii. *e!nici de 4nl3turare direct3 *e!nicile de 4nl3turare direct3 sunt doar o modalitate de comunicare formal3 cu subcon6tientul sau cu sinele. 4ns3 alte p3r5i din 6inele t3u 5i%ar putea 9 orbi( prin fotografii sau imagini. care de fapt este o stare prin care 45i 4mbun3t35e6ti leg3tura cu subcon6tientul. sentiment pe care =%ai a ut atunci c7nd ai fost respins3 la un examen. spun7ndu%5i+ 90ai de capul t3uP (. 'e asemenea. Con6tienti"area se aseam3n3 cu auto!ipno"a. iar ca reac5ie sim5i cum 5i se str7nge stomacul. 'e exemplu. Altfel. . este mai u6or s3 ne distan53m de re"ultatul final 6i s3 lu3m mai repede o !ot3r7re. 9Criticul( din tine. . nici negati . )e m3sur3 ce 45i 4ndrep5i con6tienti"area asupra problemei. 6i sim5i cum 45i cad umerii pe m3sur3 ce ai din nou experien5a sentimentelor de e6ec. poate pe cea a tat3lui t3u. )ur 6i simplu fii una cu acea sen"a5ie 6i obser 3 c3 e acolo 6i c3 e6ti con6tient de ea.u te 9certa( cu ocea pe care o au"i 6i nu%5i abate sau distrage aten5ia de la sen"a5ia de disconfort din stomac. A6a stau lucrurile 4n momentul de fa53(. un sentiment sau o tres3rire fi"ic3 pe m3sur3 ce practici te!nicile de 4nl3turare direct3.. Apoi men5ine acel sentiment c7t de . 4ns3 con6tienti"area pe care trebuie s3 5i%o de" ol5i pentru a 4nl3tura emo5iile negati e nu implic3 capacitatea de a edea sau au"i diferite lucruri: mai degrab3 este 4nrudit3 cu ceea ce literatura 1en nume6te 4n5elegere+ o stare sus5inut3. ce te face s3 fii desc!is 6i recepti la sen"a5iile ce apar din interiorul t3u. ei a&unge totu6i s3%5i dai seama de imensa ei capacitate de indecare. latura con6tient3 a min5ii acoper3 subcon6tientul 6i suprim3 acea capacitate de" oltat3 de a percepe sen"a5ii interioare. pentru c3 ei fac parte dintr%o societate care pune pre5 pe agresi itate 6i ac5iune. folosind contextul ne oii excesi e de a fi perfect. de eg!e a sensibilit35ii. dac3 folose6ti con6tienti"area 4n scopul 4nl3tur3rii necesit35ii for5ate de a fi perfect. ceea ce 4nseamn3 c3. concep5ie. Iat3 c7te a exemple ale diferitelor moduri 4n care 5i se manifest3 sentimentele. O recuno6ti 6i o sim5i 4ntr%un mod obiecti 6i constructi . . Con6tienti"area sinelui )ractic7nd con6tienti"area 45i 4ndrep5i u6or aten5ia c3tre sentimentele generate 4n corpul t3u de o anumit3 emo5ie. este posibil s3 au"i ocea tat3lui t3u critic7ndu%te pentru nea&unsurile tale %acela6i ton 6i acelea6i cu inte pe care le folosea. ceea ce deseori 4i face pe oameni s3 fie mult prea autocritici sau s3%i critice pe al5ii. pur 6i simplu le obser i f3r3 s3 reac5ione"i la ele. Con6tienti"area In tarile din occident exist3 tendin5a de a raporta con6tienti"area la unul dintre cele trei sim5uri. A em o abordare de tipul 9treci la treab3( atunci c7nd a em de re"ol at o problem3.u te lup5i cu emo5ia. pur 6i simplu con6tienti"ea"3 acest sentiment. 'e exemplu. altfel nu ai cum s3 le 4nl3turi %. 4ncerc7nd s3 scapi de ea.u 4ncerci s3 te con ingi c3 nu este acolo. acea oce aspr3 din mintea ta ce te do&ene6te pentru orice gre6eal3 pe care o faci. s%ar putea deodat3 s3 ai din nou experien5a durerii pro ocate de critica aspr3 a p3rin5ilor t3i pentru gre6eli minore sau sentimentul cople6itor al e6ecului. nu%5i por5i 5ie sau altcui a ranc!iun3 6i nici nu 4i asocie"i reun defect sau reo calitate. Con6tienti"area este 6i non%critic3. )ractic7nd con6tienti"area cu a&utorul te!nicilor directe de 4nl3turare. pe m3sur3 ce experien5ele respecti e 46i fac apari5ia. ceea ce poate p3rea o atitudine de tipul 9treci la treab3(. Con6tienti"area este opusul 4mpotri irii. atunci c7nd se auto!ipnoti"ea"3. Solu5ia pentru o comunicare eficient3 re"id3 4n 4n5elegerea faptului c3 procesul de comunicare poate fi erbal sau nu.ici nu 4ncerca 4n mod con6tient s3%5i relaxe"i stomacul. sau c!iar ocea ta. )o5i s3 e"i o imagine 4n care apari tu c7nd erai mic3 enind m7!nit3 de la 6coal3 4n "iua 4n care ai luat o nota mica. *e instruie6ti s3 le con6tienti"e"i pur 6i simplu. 'e exemplu. a in atatoarei sau profesoarei. oamenii las3 mintea 6i corpul s3 se relaxe"e 6i stabilesc o leg3tur3 mai profund3 cu impulsurile pro enite din subcon6tient. )ractic.suntem afecta5i de re"ultat. )e m3sur3 ce emo5iile respecti e ies din nou la suprafa53 % 6i cu siguran53 or ie6i. men5ionat mai sus. Ceea ce 4nseamn3 c3. g7nd sau traum3. Con6tienti"area poate fi atins3 numai cu a&utorul renun53rii la g7ndul con6tient 6i la sim5irea acti 3. comunic3 de obicei 4n cu inte.

A6a"3%te 4ntr%un scaun confortabil. A sim5i emo5ii negati e nu 4nseamn3 s3 boce6ti de fiecare dat3 c7nd te g3se6ti 4ntr%o situa5ie care 45i pro oac3 team3. >. partea de relaxare. pune%5i 4ntreb3ri delicate dar profunde dup3 fiecare r3spuns primit. las3%te 4n oia impresiilor tale. G3%o 4ncet 6i trage aerul c7t mai ad7nc 4n pl3m7ni. A6a c3. *otu6i. pentru c3 altfel ei adormi. 4ncearc3 s3 nu fii prea relaxat. Obser a5ii legate de practicarea con6tienti"3rii de sine 6i de exerci5iile de g7ndire superioar3 X 'urata potri it3 pentru aceste 6edin5e este de =@ p7n3 la >C de minute. )iciorul st7ng 4mpreun3 cu degetele @. -enunc!iul st7ng. Cel mai bine este s3 4ncerci din nou mai t7r"iu. este bine s3 o aplici pas cu pas. X O astfel de 6edin53 te a&ut3 s3 fii preg3tit pentru a folosi te!nicile men5ionate 4n titlu. Iat3 dou3 sugestii 4n ca" c3 te 4mpotmole6ti+ l. Acum. )e m3sur3 ce respiri. =. pel is 6i fese D. mai ales remedii specifice de reducere a stresului ce se concentrea"3 pe 4nl3turarea congestiilor din c!a2rele plexului solar . depresie sau autocomp3timire. 4ncepe prin a%5i relaxa treptat corpul. expir3. p7n3 ei reu6i s3 o deprin"i. Exercitii pentru concep5iilor limitati e cu a&utorul con6tienti"3rii de sine *e!nica aceasta este eficient3 dac3 o aplici atunci c7nd timpul nu te presea"3 6i 45i po5i edea de treab3 lini6tit 6i f3r3 4ntreruperi. 'ac3 nu ob5ii nici o reac5ie sau dac3 6edin5a nu se 4ndreapt3 nic3ieri. Inspir3 4n partea respecti 3 a corpului. X R3m7i flexibil 6i spontan. .mult po5i. )entru a te relaxa mai departe. ?. imaginea"3%5i c3 relaxarea 45i ine 4n acea parte a corpului prin intermediul inspira5iei. Ar trebui s3 6tii destule despre tine 4nsu5i 6i despre mintea 6i corpul t3u pentru a reali"a posibilele cau"e ale problemei 6i unde ar putea a&unge dialogul. nu 4ncerca s3 anticipe"i finalitatea 6edin5ei: ar 4nsemna s3 pui prea multe g7nduri con6tiente 4n ceea ce ar trebui s3 fie. )ur 6i simplu las3%te s3 sim5i sentimentele 6i sen"a5iile pe care le pro oac3 4n corpul t3u. .u 4nseamn3 nici s3 te complaci 4n emo5ia respecti 3 at7t de mult 4nc7t intensitatea ei s3 te parali"e"e sau s3 te duc3 la disperare.edin5a ar putea%o lua pe o direc5ie mult diferit3 de cea pe care 5i%ai 4nc!ipuit%o tu. iar camera s3 fie 4n obscuritate. Mai mult dec7t orice. ar trebui s3 4ncerci o terapie mai tradi5ional3 cu un profesionist cu experien53 4n tratarea problemelor fi"ice de s3n3tate pro ocate 4n plan emo5ional. respecti subcon6tientul. Astfel ei atinge un grad mai 4nalt de relaxare. )artea din fa53 a abdomenului . este probabil orba de o emo5ie negati 3 sau de o concep5ie limitati 3 ad7nc 4nr3d3cinat3. s3 continu3m cu exerci5iile. )iciorul drept 4mpreun3 cu degetele >. Ar fi o idee bun3 s3 4nregistre"i instruc5iunile pe caset3 pentru a nu reciti cartea la fiecare pas. 'ac3 nici una dintre solu5iile de mai sus nu func5ionea"3 dup3 o perioad3. iar tensiunea este eliminat3 prin expira5ie. po5i scurta anumite p3r5i % de exemplu. impresiile 6i emo5iile pe care 5i le arat3. por5iunea piciorului de sub genunc!i ? . un dialog spontan cu 6inele t3u sau cu subcon6tientul. respir3 de opt ori. Iat3 o ordine de relaxare fi"ic3 pe care o po5i 4ncerca+ =. s3 ai 4ncredere 4n sentimentele 6i impresiile tale. Coapsa st7ng3 J . 4n cel mai bun ca".olduri. apoi treci mai departe.( >. Con6tienti"ea"3 fiecare parte a corpului 6i spune%5i 4ncet+ 9Aceasta partea a corpului meu #degetele picioarelor$ 4mi este deplin relaxat3(. combin3 te!nicile de 4nl3turare direct3 cu respira5ia pranic3 6i apoi continu3 cu te!nici de manipulare a energiei. por5iunea piciorului de sub genunc!i B. Este mai simplu s3 intri 4n leg3tur3 cu subcon6tientul dac3 el este relaxat. p7n3 ce ei a&unge la cau"a ce st3 la originea problemei. f3r3 a fi critic sau a 4n ino 35i. Coapsa dreapt3 A. Aici este pre"entat un 4ntreg proces. 4ncepe de la degetele de la picioare spre cap sau in ers. Efectu7nd exerci5iul de g7ndire superioar3. Inc!ide oc!ii. )reg3te6te%5i cu aten5ie inter iul cu sine: e entual stabile6te%5i dinainte c7te a 4ntreb3ri. Sau cu un specialist 4n !ipnotism sau bioenergie. Imaginea"3%5i dinainte e entualele finalit35i. con6tienti"area este non%critic3. 4ncearc3 un timp medita5ia de 4n5elegere dup3 care 4ntoarce%te 6i 4ncearc3 te!nicile de 4nl3turare. *otu6i. In timpul aplic3rii te!nicilor. Ascult3%5i corpul 6i accept3 sentimentele. 6i e mai u6or s3%5i relaxe"i mintea dac3 45i relaxe"i corpul. -enunc!iul drept. )e m3sur3 ce te ei sim5i mai bine lucr7nd cu 6inele. )relungirea unei 6edin5e te poate obosi. Ar trebui s3 fii relaxat. *otu6i. 4n cadrul exerci5iului de con6tienti"are a sinelui. iar camera s3 nu fie prea 4ntunecat3.

concentrea"3%te pe "onele respecti e. . Con6tienti"ea"3%5i tot corpul. spatele sau suferi de anumite dureri emo5ionale. 'ac3 te concentre"i pe o emo5ie negati 3 sau pe o concep5ie limitati 3 6i e6ti 4n stare s3 r3m7i cu ea. 4ndreapt3%5i con6tienti"area non%critic3 asupra problemei: ?. la%o ca pe o scanare intern3 a 4ntregului t3u corp.L . Gii una cu sen"a5ia: fii cu ade 3rat con6tient de ea. M7na st7ng3 =J. 'ac3 te doare burta. altfel+ care ar fi scopul ultim #al faptului c3 am problema respecti 3$M . 4n starea de lini6te. Coloana ertebral3 =>. e doar subcon6tientul t3u. con6tienti"ea"3 orice sen"a5ie sau sentiment ce apare. )oate se a 4ntoarce la sf7r6itul 6edin5ei. folosind cele patru 4ntreb3ri de 4nceput+ % oare de ce se 4nt7mpl3 #problema 4n cau"3$ M % ce anume repre"int3 #problema 4n cau"a$(M % de ce mi se 4nt7mpl3 mie M Sau. L. ei reu6i 4n cele din urm3 s3 storci de energie emo5ia negati 3 6i s3 o 4nl3turi din corpul t3u energetic. -7ndirea superioar3 presupune 6apte pa6i+ =. Respir3 4n continuare lini6tit 6i profund. S3 ai tot timpul 4ncredere 4n ceea ce sim5i. 0ei lucra din nou pe acea "on3 6i ei ob5ine o perioad3 de relaxare mai 4ndelungat3.Capul Multe persoane consider3 c3 numai exerci5iul de relaxare diminuea"3 simptomele fi"ice. Gii lini6tit 6i obser 3 ceea ce sim5i. cum s%ar spune % ei a ea re"ultate imediate.u fi critic.ot3+ 'ac3. #. J. Acord3 aproximati @ minute acestei scan3ri generale. porne6te lin dialog cu 6inele. . @. . nu%i nimic. mul5ume6te subcon6tientului pentru a&utor. Con6tienti"ea"3 c7t mai profund "ona sau durerea respecti 3. Cotul 6i bra5ul drept =B.u 4ncepe 4ns3 cu g7ndul c3 rei s3% 5i con6tienti"e"i piciorul st7ng sau capul. -7ndirea superioar3 )rin g7ndirea superioaae re"ol am o problem3 la un ni el mai 4nalt % pornind c7t mai aproape de surs3. relaxea"3%te fi"ic 6i mental: >. )oate fi 4nl3turat3 definiti sau numai temporar. 1ona lombar3 ==. M7na dreapt3 =A.i tot a6a. Obser 3 4n plan mental orice sen"a5ie sau impresie care apare pe m3sur3 ce de ii con6tient de corpul t3u. )ieptul =C. obser 3 ce anume sim5i 6i unde se manifest3 sen"a5iile respecti e 4n corpul t3u. 4nc!eietura m7inii 6i antebra5ul st7ng =D. Maxilarul inferior >=. simte toate sentimentele pe care 5i le pro oac3 durerea de cap. atunci c7nd ei relua 6edin5a de con6tienti"are de sine. 4n ca" c3 mintea con6tient3 este atras3 de o anumit3 "on3. care 4ncearc3 s3%5i comunice. . ar trebui s3 descoperi c3 ea trece sau pierde din intensitate 4ntr%un timp scurt. Cotul 6i bra5ul st7ng =L. ?. 'ac3 4mpotri irea 45i spore6te sau sim5i o nelini6te accentuat3. )o5i 4ncerca mai t7r"iu. Relaxat. desc!ide oc!ii 6i 4ntinde%te pu5in 4nainte de a te ridica 6i de a 4ncepe s3 te mi6ti sa faci cati a pasi. sen"a5ia de ine prea intens3 ori inconfortabil3. 4ns3. trauma sau concep5ia limitati 3 ascuns3 4n corpul t3u. -7ndirea superioar3 este o form3 de con6tienti"are a ansat3 ce te a&ut3 s3 4nl3turi emo5iile negati e. 'ac3 te doare capul. )artea toracic3 a spatelui =?. traumele 6i concep5iile limitati e in it7ndu%5i subcon6tientul la dialog 6i folosind con6tienti"area non%% critic3 pentru a scoate la i eal3 emo5ia.u 4ncerca s3 con6tienti"e"i numai o singur3 parte a corpului. Ga5a >>.u trage conclu"ii asupra moti ului pentru care sim5i unele lucruri. >. 'ac3 nu de ine inconfortabil. con6tienti"ea"3 "ona sau durerea respecti 3. 4nc!eietura m7inii 6i antebra5ul drept =@. 'ac3 suferi de o durere sau de o afec5iune anume. = Respir3 lini6tit 6i f3r3 "gomot. concen%trea"3%5i aten5ia pe acea "on3.$ D. 4n orice moment. mai eficiente 6i mai durabile. A. desc!ide oc!ii 6i pune cap3t 6edin5ei. *e cufun"i 4ntr%o "on3 care p7n3 atunci 5i s%a sustras aten5iei. ei a ea mai multe cuno6tin5e despre ea. . -7tul 6i laringele >C. La 4nc!eierea 6edin5ei. Subcon6tientul a 4ngropat acolo ni6te emo5ii negati e. B.

>. dup3 care relaxea"3%te.+ A6a"3%te confortabil 4ntr%un scaun. #0om folosi colita ca exemplu. Concentrea"3%te pe stomac 6i abdomen. ar trebui s3 aib3 de c76tigat at7t latura con6tient3 a min5ii. 'ac3. S3 presupunem c3 prima dat3 prime6ti urm3torul r3spuns+ 9Mu6c!ii nete"i din intestinele mele se contract3(.% de la ce concep5ie am pornit ca s3 cree" #aceast3 problem3$ M A. nici nu in oca sentimentul c3 trupul t3u este dominat de o anumit3 insuficien53 fi"ic3 sau o anumit3 structur3 emo5ional3. ai 4ncredere 4n ceea ce prime6ti. Mul5ume6te subcon6tientului. 4ncepe cu aceia6i trei pa6i de la exerci5iul anterior. g3se6te%5i o 4ntrebare 4n minte. . 4ndreapt3%5i con6tienti"area non%critic3 spre "ona afectat3 pentru a edea ce emo5ii. relaxat 6i confortabil. c7t 6i subcon6tientul. 'e orice natur3 ar fi. Gii calm c7t a6tep5i r3spunsul: nu fi ner3bd3tor sau insistent cu subcon6tientul t3u. R3spunsul ar putea eni pe nea6teptate sau a trebui s3 faci s3p3turi 6i s3 pui 6i alte 4ntreb3ri. fa53 de ce sau de cineM (. tactil sau simbolic. . . EIERCI]IUL pentru 4nl3turarea emo5iilor negati e 6i a concep5iilor limitati e cu a&utorul g7ndirii superioare 'up3 ce te obi6nuie6ti s3 lucre"i cu subcon6tientul % adic3 s3 4n5elegi diferitele moduri 4n care 45i comunic3 % po5i 4ncepe procesul de g7ndire superioar3 oric7nd+ la ser iciu. @. Ai putea s3 4ntrebi apoi+ 9'e ce s3 se contracteM(. i"ual. )robabil ei mai rea s3 erifici dac3 exist3 6i reo concep5ie limitati 3 legat3 de problema respecti 3. 4n func5ie de problema fiec3ruia. 4n lini6te. ai putea s3 te 4ntrebi apoi+ 9Ce emo5ii sau traume 5in 4n interiorM O fi furie M Gric3M . ?. Acum. la%o pas cu pas. amintirea traumatic3 sau concep5ia limitati 3 ascuns3 4n corpul t3u. )3strea"3%5i obiecti itatea. 4ntoarce%te la starea de con6tienti"are 6i a6teapt3 un r3spuns. 4n cel mai bun ca".u formula critici. ca s3 fii lini6tit 6i sa nu te deran&e"e nimeni. 4ncepe dialogul cu una dintre cele patru 4ntreb3ri %sau cu una asem3n3toare % 6i lucrea"3 cu r3spunsurile pe care le prime6ti. R3spunsul la o 4ntrebare duce la formularea altei 4ntreb3ri 6i tot a6a. o imagine subit3$. 4n exemplul folosit aici. dup3 care continu3 dialogul. Golose6te una din cele patru 4ntreb3ri de 4nceput sau alta asem3n3toare. respir3 ad7nc 6i relaxea"3%5i treptat corpul. uit%o. 4n po"i5ia respecti 3. )ur 6i simplu fii con6tient de simptomele "onei respecti e a corpului 4ntr%un mod obiecti . .i dac3%i a6a. ori dac3 simptomele respecti e 4ncep c!iar atunci. Cea mai eficient3 abordare este pur 6i simplu de a pune 4n aplicare te!nica familiari"3rii cu 4ntreb3rile puse 6i cu modul de manifestate a subcon6tientului #de exemplu. 4ncearc3 s3 nu te la6i cuprins de nelini6te.$ Con6tienti"ea"3 "ona 4n care se manifest3 problema respecti 3. acas3. pentru a putea atinge un ni el c7t mai mare de relaxare. Men5ine 4ntrebarea 4n mod con6tient. balonare sau alte simptome. a6a c3 fii atent 6i con6tient. o tres3rire fi"ic3. *e!nica de fa53 se ba"ea"3 4n principal pe dialogul cu 6inele.u te 4n ino 35i din cau"a problemei pe care o ai 6i nu te sup3ra pe tine 4nsu5i. ei sim5i crampe. uit3 de ea. 'e aici. )otri it acestui punct de edere. simte sen"a5ia sau ade 3rul emo5iei respecti e: J. recunoa6te% le 6i accept3%le a6a cum ai procedat 6i la primul exerci5iu 4ns3 nu te l3sa cople6it de reo e entual3 stare de disconfort. pre5 de c7te a secunde. simte%le.u te gr3bi 6i continu3 s3 respiri ad7nc. amintiri traumatice sau concep5ii limitati e ar putea fi 4ngopate acolo din cau"3 c3 nu le%ai dat aten5ia cu enit3: @. o oce interioar3. g3se6te un moment 6i un cadru potri it. 4n prima fa"3 a practic3rii g7ndirii superioare. sau 5i se pot . identific3 trauma descoperit3 6i con6tienti"ea"%o f3r3 a fi critic: B. Mai e posibil ca latura con6tient3 a min5ii tale s3 fie mai protectoare 6i s3 nu%5i r3spund3 c!iar atunci. cu oc!ii 4nc!i6i. p7n3 ei a&unge la cel mai 4nalt ni el al cau"ei problemei tale. )e m3sur3 ce%5i p3stre"i aten5ia non%critic3 asupra intestinului. A. con ersa5ia difer3 de la persoan3 la persoan3. =. ca s3 4ntrebi la momentul potri it #care ar fi c!iar atunci$+ 9Ce fel de concep5ie limitati 3 ar da na6tere la problema respecti 3 Y 4mpre&ur3rile respecti e Y blocarea energiei indec3toare M (. astfel c3 nu exist3 un anumit scenariu pe care s3%= foloseasc3 oricine. Apoi. Iar r3spunsul a fi+ 9)robabil c3 5in 4n3untru o emo5ie sau o traum3 cu care nu reau sau nu pot s3 m3 confrunt(.ici nu te 4ndep3rta de ea: pur 6i simplu accept%o a6a cum faci 6i cu celelalte sentimente. Cele patru 4ntreb3ri de mai sus sunt totu6i cele mai potri ite pentru a lega un dialog. 4n timp ce conduci ma6ina sau a6tept7nd pe cine a la o 4nt7lnire. adresea"3 4ntreb3ri care s3 te aduc3 mai aproape de emo5ia negati 3. pe m3sur3 ce faci exerci5iul. concentrea"3%te pe problema de s3n3tate 6i pe simptome. r3spunsurile se or apropia de principala cau"3. ai putea s3 4ncepi cu 9'e ce oare am crampeM Care ar fi cau"aM (. *otu6i. Aminte6te%5i c3 r3spunsul poate fi erbal.

o oce interioar3 care 4l ridiculi"a permanent. emo5ional3. D. Ai 4ntotdeauna 4ncredere 4n ceea ce sim5i. care s%au do edit re"istente la inter en5iile medicale tradi5ionale %pot fi tratate 4n mod eficient doar c3ut7ndu%le cau"ele la un ni el superior. recurente sau cronice. B.%ai s3 ai succes niciodat3_ra8uo:. ai putea descoperi. at7t directe. Sau c3 o anumit3 te!nic3 func5ionea"3 bine 4n ca"ul unei probleme anume. probabil c3 simptomul fi"ic sau emo5ia a re eni mai t7r"iu 6i ei fi ne oit s3 faci mai multe 6edin5e. 4n timpul lucrului cu g7ndirea superioar3. )ercepe acel sentiment sau ade 3r al emo5iei. Atunci el %a simti dintr%o dat3 o sen"a5ie de greutate 4n piept.u e6ti 4ndea&uns de bun_ra8uo: sau _la8uo:. non%critic3 spre ocea respecti 3. continu3 p7n3 ei primi un r3spuns sau p7n3 te a cuprinde oboseala. dar nu fi critic. de multe ori. dup3 care 4ndreapt3%5i un timp aten5ia non%critic3 spre emo5ie. 6i altele. Medicina alopatic3 standard abordea"3 problemele de s3n3tate la ni elul manifest3rii lor: pur 6i simplu tratea"3 simptomele CURS II0 -A.. a6a cum ai 4n 35at la exerci5iul de con6tienti"are a sinelui. traum3 sau amintire. Apoi uit%o. La sf7r6itul urm3torelor cursuri. 'esc!ide oc!ii 6i 4nc!eie 6edin5a. care era bine ascunse in subconstient. iar alt3 te!nic3 func5ionea"3 4n ca"ul altei probleme. 4n urm3 cu multi ani. .agra a u6or simptomele. Cei mai mul5i doctori nu sunt instrui5i s3 fac3 a6a ce a. Ca 6i 4n ca"ul con6tienti"3rii de sine. trebuie s3%6i 4ntrebe criticul interior ce anume 4ncerca s3 fac3 pentru el. R3m7i relaxat 6i con6tient. 'ac3 mintea ta se gole6te dintr%o dat3. pe c7nd g7ndirea superioar3 este mai folositoare 4n ca"ul concep5iilor limitati e sau a fobiilor mai ad7nc 4nr3d3cinate. Stai nemi6cat 6i obser 3 ceea ce sim5i. *otu6i. atunci trebuie sugerat _la8uo:criticului_ra8uo: c3 poate era timpul si ca"ul timpul ca criticul sa%si ia talpasita si omul sa fie lasat in pace. la fiecare 6edin53 ar trebui s3 sim5i cum simptomele fi"ice 46i pierd din intensitate 6i 4nc3rc3tura emo5ional3 se mic6orea"3. ei citi despre ca"uri de nelini6tile pro ocate de probleme cotidiene se poate scapa si numai cu a&utorul respira5iei pranice sau alte ca"uri de migrene. Agra area simptomelor fi"ice este aproape 4ntotdeauna un semn c3 te apropii de "ona de care te%a 9prote&at( subcon6tientul. O asemenea cau"3 este 4n cele din urm3 una energetic3 6i. *e!nici de 4nl3turare pot func5iona bine si pentru tine 'up3 ce ai practicat diferitele te!nici de 4nl3turare. sau 4nainte de terminarea celor =@%>C de minute. J. 'up3 atingerea unei relax3ri treptate 6i dup3 ce i6i 4ndrepta aten5ia obiecti 3. grea53. Ar trebui s3 descoperi c3 a trecut sau 6i%a pierdut din intensitate destul de repede. 'e exemplu. func5ionale sau pe fond emo5ional.'IREA SU)ERIOARA -7ndirea superioar3 4n ca"ul 9criticului interior( /3rbatii dar si femeile pot a ea un _la8uo:critic interior_ra8uo: foarte se er. mul5ume6te subcon6tientului. 4n ca" c3 prime6ti r3spunsul. apoi o amintire scurt3 din copil3rie. 'ac3 sim5i c3 nu mai po5i sau obose6ti prea tare 4nainte de a primi r3spunsurile de care ai ne oie. ei trebuie a&utati s3 formule"e c7te a 4ntreb3ri pentru a stabili o leg3tur3 cu criticul respecti 6i pentru a afla ce inten5ii _la8uo:superioare_ra8uo: pot a ea. dureri atroce de e"ic3 6i insomnie induse de concep5ia limitati 3 se foloseste con6tienti"area de sine 6i g7ndirea superioar3 pentru a a&unge la cau"a problemelor . c7t 6i indirecte. dup3 ce ei 4n 35a despre respira5ia pranic3 4n cursurile urmatoare. 4ntinde%te pu5in 4nainte de a te ridica 6i a 4ncepe s3 te mi6ti. este foarte posibil s3 descoperi c3 unele func5ionea"3 mai bine pentru tine dec7t altele. Multe probleme de s3n3tate % mai ales cele func5ionale. este de asemenea un semn c3 te apropii de cau"a principal3 a problemei. spun7ndu%le lucruri de genul+ _la8uo:. si c3 numai ea este extrem de eficient3 pentru 4nl3turarea emo5iilor negati e 6i a problemelor legate de stres. Standardele medicinei occidentale 4nt7mpin3 dificult35i 4n remedierea principalelor cau"e ale afec5iunilor cronice. 'ac3 e6ti ne oit s3 pui 6i alte 4ntreb3ri. traumei sau amintirii. mul5ume6te subcon6tientului pentru a&utor.

sau c!iar de c7te a ori pe "i. cu at7t te ei de" olta mai rapid. este important s3 practici te!nicile de 4nl3turare direct3 pentru a reu6i s3 4n5elegi 4n ce fel comunic3 subcon6tientul cu tine. )e m3sur3 ce progrese"i 6i 4n e5i mai multe te!nici. precum 6i consolidarea exerci5iilor din capitolele anterioare.u e6ti 4ndea&uns de bun_ra8uo: sau _la8uo:. atunci trebuie sugerat _la8uo:criticului_ra8uo: c3 poate era timpul si ca"ul timpul ca criticul sa%si ia talpasita si omul sa fie lasat in pace. *e sim5i bine 6i. cea mai puternic3 te!nica de auto indecare Respir3 ad7nc % respira5ia pranic3 S3 spunem c3 respira5ia ta este perfect normal3. Ai de ales 4ntre multe exerci5ii din care s3%5i faci propriul t3u program. . Inspiri 6i expiri de aproximati dou3spre"ece ori pe minut. . .'e asemenea. EIERCI*II 1IL. probabil i%ai spune c3 e normal3. 4ns3 nu trebuie s3 cre"i c3 este ne oie de ore 4ntregi de antrenament pe "i pentru a a ea beneficii energetice 6i de s3n3tate. nici cel mai s3n3tos mod de a respira. el trebuie a&utat s3 formule"e c7te a 4ntreb3ri pentru a stabili o leg3tur3 cu criticul respecti 6i pentru a afla ce inten5ii _la8uo:superioare_ra8uo: a ea. 4n func5ie de capacitatea ta de men5inere a aten5iei f3r3 un efort prea mare: % dac3 obose6ti sau nu te sim5i bine 4nainte de terminarea celor >C de minute. Respira5ia pranic3 este cea mai simpl3 % 6i. /ine4n5eles.%ai s3 ai succes niciodat3_ra8uo:. 6i altele. La 4nceput. in cei 6ase pa6i spre auto indecare. concentr7ndu%se pe ne oile tale. non%critic3 spre ocea respecti 3. o oce interioar3 care 4l ridiculi"a permanent. apoi o amintire scurt3 din copil3rie. p7n3 ce problema este 4nl3turat3 6i nu mai sim5i 4n corp emo5ia negati 3 sau concep5ia limitati 3: % fiecare 6edin53 trebuie s3 fie de =C%>C de minute. 'up3 atingerea unei relax3ri treptate 6i dup3 ce i6i 4ndrepta aten5ia obiecti 3. 4n fiecare "i. 'ac3 te%ar 4ntreba cine a cum 45i este respira5ia. 5i se pare c3 e normal3. S3 mai spunem c3 respira5ia nu 5i%e 4ngreunat3 de probleme precum alergii sau astm 6i c3 nu fume"i. pe aptitudini 6i pe timpul pe care 4l ai la dispo"i5ie. O po5i st3p7ni 4n c7te a "ile 6i 4i po5i sim5i re"ultatele benefice aproape imediat. trebuie s3%6i 4ntrebe criticul interior ce anume 4ncerca s3 fac3 pentru el. 4ncearc3 s3 faci exerci5iul cel pu5in =@%>C de minute. Giecare program a include tot ce ai lucrat p7n3 4n momentul respecti . 4n timpul lucrului cu g7ndirea superioar3. Respira5ia pranic3 poate fi 4n 35at3 4n c7te a minute. exerci5iile din cursul III si IIII . Scopul t3u este s3 ai rabdare sa le in eti. 4nc!eie pur 6i simplu 6edin5a 6i 4ncearc3 mai t7r"iu sau a doua "i: % c!iar dac3 nu ai probleme ce solicit3 lucrul cu ele. ai putea descoperi c3 te!nicile de manipulare a energiei ofer3 remedii rapide de reducere a stresului. Atunci el %a simti dintr%o dat3 o sen"a5ie de greutate 4n piept. c7nd 4n e5i no5iunile de ba"3. Respira5ia normal3 este 4ns3 doar respira5ie 9suficient3(. practica ta a fi mai indi iduali"at3.u 4ncerca s3 st3p7ne6ti toat3 gama de te!nici 6i s3 le aplici pe toate 4n orice 4mpre&urare. 45i iei toat3 cantitatea de oxigen necesar3 ca s3%5i duci ia5a. urm7nd normele de mai &os + % se pot practica "ilnic.u este nici cel mai bun. spun7ndu%i lucruri de genul+ _la8uo:. care cuprinde sugestii de structurare a practic3rii te!nicilor. de aproximati ?C de minute pe "i. Exersea"3 te!nicile de 4nl3turare direct3 % con6tienti"area de sine 6i g7ndirea superioar3. -7ndirea superioar3 4n ca"ul 9criticului interior( /3rbatii pot a ea un _la8uo:critic interior_ra8uo: foarte se er. din c7te 6tii. O practic3 constant3 6i moderat3.ICE+ 0om indica la sf7r6itul un program de exerci5ii "ilnice 4n 6ase pa6i. cu c7t exerse"i mai mult. respira5ia 45i este 4n regul3. 4n func5ie de ne oile tale. 4n urm3 cu multi ani.. 4ncearc3%le pe toate 6i apoi r3m7i la cea care 5i se potri e6te. 'e aceea trebuie s3 4n e5i respira5ia pranic3. 45i a aduce re"ultate excelente. 'e fapt. *e!nicile de 4nl3turare direct3. dar este ne oie s3 adaugi 6i con6tienti"are de sine pentru a de" 3lui cau"a principal3 a reac5iilor de stres. )e scurt. ea nu este suficient3 pentru a genera cantitatea 6i calitatea pranei necesare unor sc!imb3ri radicale ale st3rii de s3n3tate. inspir7nd 6i expir7nd aerul prin cele @C p7n3 la DC milioane de al eole #micii saci de aer din pl3m7ni ce absorb oxigenul$. C!iar dac3 respira5ia normal3 este suficient3 pentru generarea unei cantit35i suficiente de energie menit3 s3 sus5in3 ia5a de "i cu "i.

practica ta a fi mai indi iduali"at3. /ine4n5eles.Cei mai mul5i doctori nu sunt instrui5i s3 fac3 a6a ce a. Ai de ales 4ntre multe exerci5ii din care s3%5i faci propriul t3u program. CURS I0 EIERCI*II 1IL. O asemenea cau"3 este 4n cele din urm3 una energetic3 6i. care s%au do edit re"istente la inter en5iile medicale tradi5ionale %pot fi tratate 4n mod eficient doar c3ut7ndu%le cau"ele la un ni el superior. 4n fiecare "i. Multe probleme de s3n3tate % mai ales cele func5ionale. inspir7nd 6i expir7nd aerul prin cele @C p7n3 la DC milioane de al eole #micii saci de aer din pl3m7ni ce absorb oxigenul$. 'e asemenea.ICE+ 0om indica la sf7r6itul un program de exerci5ii "ilnice 4n 6ase pa6i. precum 6i consolidarea exerci5iilor din capitolele anterioare. c7t 6i indirecte. Scopul t3u este s3 ai rabdare sa le in eti. *e!nici de 4nl3turare pot func5iona bine si pentru tine 'up3 ce ai practicat diferitele te!nici de 4nl3turare. care cuprinde sugestii de structurare a practic3rii te!nicilor. Respira5ia pranic3 este cea mai simpl3 % 6i. Exersea"3 te!nicile de 4nl3turare direct3 % con6tienti"area de sine 6i g7ndirea superioar3. pe c7nd g7ndirea superioar3 este mai folositoare 4n ca"ul concep5iilor limitati e sau a fobiilor mai ad7nc 4nr3d3cinate. *e!nicile de 4nl3turare direct3. La 4nceput. dup3 ce ei 4n 35a despre respira5ia pranic3 4n cursurile urmatoare. 4ncearc3 s3 faci exerci5iul cel pu5in =@%>C de minute. 45i iei toat3 cantitatea de oxigen necesar3 ca s3%5i duci . emo5ional3. iar alt3 te!nic3 func5ionea"3 4n ca"ul altei probleme. 4nc!eie pur 6i simplu 6edin5a 6i 4ncearc3 mai t7r"iu sau a doua "i: % c!iar dac3 nu ai probleme ce solicit3 lucrul cu ele. )e scurt. este foarte posibil s3 descoperi c3 unele func5ionea"3 mai bine pentru tine dec7t altele. cu c7t exerse"i mai mult. O practic3 constant3 6i moderat3. cea mai puternic3 te!nica de auto indecare Respira5ia pranic3 %Respir3 ad7nc S3 spunem c3 respira5ia ta este perfect normal3. p7n3 ce problema este 4nl3turat3 6i nu mai sim5i 4n corp emo5ia negati 3 sau concep5ia limitati 3: % fiecare 6edin53 trebuie s3 fie de =C%>C de minute. dureri atroce de e"ic3 6i insomnie induse de concep5ia limitati 3 se foloseste con6tienti"area de sine 6i g7ndirea superioar3 pentru a a&unge la cau"a problemelor . si c3 numai ea este extrem de eficient3 pentru 4nl3turarea emo5iilor negati e 6i a problemelor legate de stres. 4ns3 nu trebuie s3 cre"i c3 este ne oie de ore 4ntregi de antrenament pe "i pentru a a ea beneficii energetice 6i de s3n3tate. este important s3 practici te!nicile de 4nl3turare direct3 pentru a reu6i s3 4n5elegi 4n ce fel comunic3 subcon6tientul cu tine. ai putea descoperi. at7t directe. Inspiri 6i expiri de aproximati dou3spre"ece ori pe minut. de multe ori. Sau c3 o anumit3 te!nic3 func5ionea"3 bine 4n ca"ul unei probleme anume. pe aptitudini 6i pe timpul pe care 4l ai la dispo"i5ie. recurente sau cronice.u 4ncerca s3 st3p7ne6ti toat3 gama de te!nici 6i s3 le aplici pe toate 4n orice 4mpre&urare. 'e exemplu. c7nd 4n e5i no5iunile de ba"3. concentr7ndu%se pe ne oile tale. 45i a aduce re"ultate excelente. care era bine ascunse in subconstient. ei citi despre ca"uri de nelini6tile pro ocate de probleme cotidiene se poate scapa si numai cu a&utorul respira5iei pranice sau alte ca"uri de migrene. cu at7t te ei de" olta mai rapid. grea53. . )e m3sur3 ce progrese"i 6i 4n e5i mai multe te!nici. exerci5iile din cursul III si IIII . urm7nd normele de mai &os + % se pot practica "ilnic. dar este ne oie s3 adaugi 6i con6tienti"are de sine pentru a de" 3lui cau"a principal3 a reac5iilor de stres. La sf7r6itul urm3torelor cursuri. S3 mai spunem c3 respira5ia nu 5i%e 4ngreunat3 de probleme precum alergii sau astm 6i c3 nu fume"i. ai putea descoperi c3 te!nicile de manipulare a energiei ofer3 remedii rapide de reducere a stresului. sau c!iar de c7te a ori pe "i. Giecare program a include tot ce ai lucrat p7n3 4n momentul respecti . de aproximati ?C de minute pe "i. 4n func5ie de ne oile tale. 4n func5ie de capacitatea ta de men5inere a aten5iei f3r3 un efort prea mare: % dac3 obose6ti sau nu te sim5i bine 4nainte de terminarea celor >C de minute. 4ncearc3%le pe toate 6i apoi r3m7i la cea care 5i se potri e6te.

iar ei n%au 4n 35at nicicum s3 respire astfel. recru5ilor li se ordon3+ 9)ieptul 4nainteP(. iar cele nou3 luni de respira5ie superficial3 de in un obicei d3un3tor c!iar 6i dup3 na6tere. 4n timpul concursurilor. Respira5ia diafragmatic3 4nseamn3 respira5ia 6i umplerea primelor dou3 treimi din pl3m7ni. mul5i oameni s%au apucat de fumat 6i din cau"a sentimentului de satisfac5ie pe care 4l au atunci c7nd inspir3 oxigen % E c!iar mai mult dec7t fum % mai ad7nc 4n pl3m7ni. de ce nu respir3m corect M 'e ce nu practic3m 4n mod automat 6i incon6tient respira5ia abdominal3. respira5ia intercostal3 este mai 4nt7lnit3 6i mai u6or de obser at la atle5i. 4n timp ce diafragma face mi6carea respecti 3. Respira5ia pranic3 poate fi o cale eficient3 de a te l3sa de fumat. Respira5ia normal3 este 4ns3 doar respira5ie 9suficient3(. 6i 4mpingerea coastelor 4n afar3. O po5i st3p7ni 4n c7te a "ile 6i 4i po5i sim5i re"ultatele benefice aproape imediat. . probabil i%ai spune c3 e normal3. . Un test radiologie. copiilor li se spune s3 95in3 capul sus(. La 6coal3. nici cel mai s3n3tos mod de a respira. Apoi. inspiri aer 4n cele dou3 treimi de sus ale pl3m7nilor 6i mai apoi 4n ultima treime. mai ales cele care au a ut copii. 'e aceea trebuie s3 4n e5i respira5ia pranic3. Atunci c7nd e"i un &uc3tor de basc!et sau de tenis. 'e la o 7rst3 fraged3. Respira5ia pranic3 poate fi 4n 35at3 4n c7te a minute. Sarcina le face pe femeile gra ide s3 nu poat3 respira ad7nc. Respira5ia intercostal3 se reali"ea"3 prin ridicarea cla iculei.ia5a. 4n ca"ul respira5iei pranice. *ipurile de respira5ie -7nde6te%te la pl3m7ni ca fiind 4mp3r5i5i 4n treimi. iar pieptul lor " 7cne6te. Iar modelele actuale de form3 6i atrac5ie fi"ic3 scot 4n e iden53 o 5inut3 impo"ant3. Respira5ia cla icular3 este cel mai superficial tip de respira5ie. nu 6i mai 4n profun"ime Ea se reali"ea"3 prin ridicarea cla iculei 6i a umerilor 4n timpul inspira5iei 6i p3str7nd restul torsului nemi6cat. f3r3 s3 ne 4n e5e altcine aM Iat3 principalele moti e+ X Impunerea posturii. 4n timp ce respiri. umerilor 6i cutiei toracice. /3rba5ii care au 9cauciuc de re"er 3( stau tot timpul g7rbo i5i. respira5ia 45i este 4n regul3. 'ar de aici re"ult3 o po"i5ie ce 4ngreunea"3 respira5ia 4n profun"ime. fac u" de respira5ie cla icular3. *otu6i. aerul nu intr3 4n abdomen 4n timpul respira5iei % ar fi o imposibilitate anatomic3. numit 9perfu"ia entila5iei(. 4n ca"ul respira5iei abdominale. Respira5ia cla icular3 este respira5ia din 7rful pl3m7nilor. e ident. suntem 4n 35a5i s3 adopt3m o postur3 nepotri it3 respira5iei abdominale. iar o respira5ie complet3 are a anta&e semnificati e pentru s3n3tate 6i energie. Multe femei. 'ac3 te%ar 4ntreba cine a cum 45i este respira5ia. 'ar exist3 6i mul5i b3rba5i ce respir3 la fel. )ur 6i simplu 4nseamn3 c3. ea nu este suficient3 pentru a genera cantitatea 6i calitatea pranei necesare unor sc!imb3ri radicale ale st3rii de s3n3tate. 4n timpul actului de respira5ie. dup3 care se continu3 p7n3 4n ultima treime a pl3m7nilor O mai numim respira5ie abdominal3 sau pranic3. C!iar dac3 respira5ia normal3 este suficient3 pentru generarea unei cantit35i suficiente de energie menit3 s3 sus5in3 ia5a de "i cu "i. 'e fapt. *oate fiin5ele au capacitatea 4nn3scut3 de a asimila prana 4n timpul respira5iei. 4n armat3. stomacul plat 6i partea de &os a coloanei curbat3 4nspre spate. 5i se pare c3 e normal3. se in!alea"3 o cantitate mai mare de aer 4n pl3m7ni. 45i extin"i mu6c!ii abdominali frontali 6i laterali de sub cutia toracic3 pentru a permite diafragmei s3 se relaxe"e 6i s3 se lase u6or 4n &os. 'e fapt. C!iar 6i o respira5ie superficial3 atrage oarece cantitate de aer 4n toate cele trei por5iuni ale pl3m7nilor. Respira5ia intercostal3 4nseamn3 umplerea cu aer a treimii din 7rf a pl3m7nilor 6i continuarea respira5iei 4n partea din mi&loc a pl3m7nilor . iat3 o form3 exagerat3 de respira5ie intercostal3. 'e6i mul5i oameni respir3 astfel. din c7te 6tii.u este nici cel mai bun. ori pe cine a care practic3 un sport aerobic. urm3re6te aerul in!alat 4n pl3m7ni 6i arat3 c3 p7n3 6i oamenii care respir3 superficial inspir3 o anumit3 cantitate de aer 4n partea mai profund3 a pl3m7nilor. *e sim5i bine 6i. Aduce oxigen numai 4n treimea din 7rf a pl3m7nilor. 'e ce nu respir3m corect A6adar. mai ales supraponderalii. ceea ce 4mpiedic3 respira5ia profund3. Respira5ia pranic3 este o respira5ie complet3. in cei 6ase pa6i spre auto indecare.

%ai s3%i e"i pieptul. .umai dup3 ce 4naint3m 4n 7rst3 6i ne maturi"3m pe plan fi"ic. ea este foarte flexibil3. A6adar. A anta&ele respira5iei pranice Respira5ia pranic3 are a anta&e fi"iologice 6i energetice considerabile. 'e6i se poate 4nt7mpla 4n orice parte a musculaturii. Conform standardelor contemporane de form3 6i for53 fi"ica. tradi5iile e"oterice spirituale ne 4n a53 c3 ea repre"int3 c!eia s3n3t35ii 6i a energiei personale. )rincipalele a anta&e fi"iologice sunt + % func5ionarea 4mbun3t35it3 a sistemului de eliminare a re"idurilor organice: % func5ionarea 4mbun3t35it3 a sistemului cardio ascular: % o diafragm3 mai puternic3 6i mai supl3. 4ncet 6i ritmic. concentr7ndu%ne pe diafragm3. X Incon6tien5a. furios ori stresat 4nc7t s3 sim5i c3 nu mai ai aerM 'up3 cum ai citit 4n cursuri transpunem deseori emo5iile negati e 6i stresul 4n plan fi"ic: subcon6tientul le 5ine cu for5a 4n corp. *ensiunea din diafragm3 se manifest3 ca un spasm sau o contrac5ie. prana impur3. aplic7ndu%le un masa& intern. abdomenul i se ridic3 6i i se coboar3. mic6orea"3 diametrul cordonului spiritual. de fapt. 4n afara faptului c3 45i contaminea"3 corpul energetic. intestine. limfa este o component3 lic!id3 a s7ngelui. -7nde6te%te c3 sunt multe statui tradi5ionale repre"ent7ndu%= pe /udd!a cu o burt3 moale. In afara faptului c3 respira5ia abdominal3 sau pranic3 este. p7ntecele este centrul for5ei. prin 6i din organele din piept 6i ca it35ile abdominale. 'iafragma este un strat muscular de forma unui disc care 4mparte ca itatea toracic3 4n dou3 pe ori"ontal Ata6at3 de cap3tul coastelor 6i 4ntin"7ndu%se spre spate 6i pu5in 4n &osul ertebrelor lombare. *otu6i. #Cordonul spiritual este un fir ce leag3 c!a2ra cre6tetului de 6inele superior sau suflet. splin3. nu este foarte mult loc 4n piept 6i 4n abdomen: organele stau lipite unul de cel3lalt. 6i nu ne d3m seama 4n ce manier3 puternic3 6i complet3 am putea respira de fapt. Respira5ia pranic3 atrage enorme cantit35i de prana de calitate superioar3 ce cur353 supapa 6i m3resc dimensiunile cordonului spiritual. Mul5i dintre noi pur 6i simplu nu 6tiu c3 a em posibilitatea de a respira mai profund 6i mai eficient 6i c3 respira5ia 4n profun"ime este mai s3n3toas3. Respira5ia abdominal3 este respira5ia normal3. cea normal3. . cu efecte benefice asupra 4ntregului corp 6i a min5ii tale. Ceea ce este bineP Mi6carea diafragmatic3 stimulea"3 circula5ia s7ngelui 6i a limfei 4n. pancreas 6i rinic!i. rotund3 6i proeminent3.$ )entru a 4n5elege mai bine cum se produc a anta&ele respira5iei . 'iafragma ac5ionea"3 ca un perete 4ntre sistemul cardio%pulmonar 6i cel digesti + este o podea pentru inim3 6i pl3m7ni 6i un ta an pentru stomac. uit3%te la un sugar ce doarme 4n p3tu5ul lui. atunci c7nd se mi6c3 diafragma. de asemenea. transmite mi6carea 6i organelor interne. supapa principal3 prin care se elimin3 din corpul energetic prana congestionat3 sau impur3 6i prin care se asimilea"3 prana proasp3t3. Un b3rbat cu o burt3 asem3n3toare celei a lui /udd!a ar putea respira profund 6i puternic. 4n timp ce respir3. condi5ia social3.X )3str3m emo5ii negati e 6i tensiune 4n mu6c!ii pieptului 6i ai abdomenului. . )arte important3 a sistemului t3u imunitar. ceea ce 4ngreunea"3 cobor7rea diafragmei pentru efectuarea unei respira5ii profunde. de culoare . Repre"int3. pranice. cla icula sau umerii mi6c7ndu%se 4n timpul respira5iei.e%am obi6nuit s3 respir3m superficial. pieptul 6i abdomenul sunt "onele cele mai expuse tensiunii musculare. /udd!a pare s3 aib3 o s3n3tate deplorabil3. gener7nd enorme cantit35i de energie pentru a%6i 4mbun3t35i s3n3tatea personal3 sau iluminarea spiritual3. )rintre principalele a anta&e energetice se num3r3 + % capacitate sporit3 de generare a pranei de calitate superioar3: % 4nl3turarea indirect3 a emo5iilor negati e. iar mu6c!iul diafragmei este cu at7t mai ulnerabil. deoarece astup3 supapa men5ionat3 mai sus. 4ns3 pentru mae6trii spiritului 6i energiei. Ai fost reodat3 at7t de speriat. repre"ent7nd totodat3 unul dintre cei mai re"isten5i 6i mai puternici mu6c!i. a traumelor 6i a concep5iilor limitati e: % m3rirea dimensiunilor cordonului spiritual. ficat. 'ac3 nu cre"i. Statuile lui /udd!a repre"int3 o persoan3 care 6tie s3 respire adec at. stresul 6i tensiunea ne 4mpiedic3 s3 a em o respira5ie normal3. s3 anali"3m mai 4ndeaproape geografia intern3 a trunc!iului t3u. o persoan3 ce se bucur3 de mult3 energie 6i italitate. 4n partea de sus a pl3m7nilor.

Gunc5ionarea 4mbun3t35it3 a sistemului cardio ascular. unde se afl3 mul5i ganglioni limfatici 4n 6i 4n &urul organelor. circul7nd spre organe precum ficatul. Guncfionarea 4mbun3t35it3 a sistemului de eliminare a re"iduurilor organice. sen"a5ie inconfortabil3 de str7ngere a pieptului 6i spasme ale stomacului. 4ns3 prin piept. p3str3m tensiune. treimea din mi&loc de dou3 treimi de litru pe minut. unde se scurge 4n canalul toracic. O diafragm3 contractat3 poate a ea ca efect o respira5ie superficial3. sem3n7nd cu plasma. 4n timp ce s7ngele circul3 prin corp. Ea se mi6c3 mai 4n &os 4n abdomen 4n timpul inspira5iei 6i mai 4n sus 4n cutia toracic3. ei pot fi inflama5i. 'e acolo curge 4n una dintre enele ma&ore ce trece de la bra5 spre piept 6i intr3 din nou 4n fluxul sanguin. 'e reme ce principalele func5ii ale pl3m7nilor sunt de a aduce oxigen 6i de a 4ndep3rta dioxidul de carbon din fluxul sanguin. ritmul de respira5ie prestea"3 aceea6i func5ie ca 6i desc7ntecele sau repetarea mantrelor 4n timpul . S7ngele este 4mpins prin ase de c3tre inim3. 'up3 cum s%a spus mai de reme. Capacitate sporit3 de generare a pranei de calitate superioar3. /ra5ele 6i picioarele au mul5i mu6c!i de dimensiuni mari care pun limfa 4n mi6care. de obicei nu 6i globule ro6ii. scurg7ndu%se prin asele sanguine pentru a sc3lda 5esuturile din corp de unde culege bacterii. Oxigenarea este procesul prin care oxigenul intr3 4n pl3m7ni prin intermediul inspira5iei. medita5ia. #Cei mai cunoscu5i ganglioni limfatici sunt cei de la g7t. 4n timpul expira5iei. de pild3 inspira5ie c7t numeri p7n3 la opt 6i expira5ie p7n3 la patru #D%A$. limfa se separ3 de s7nge. iar dioxidul de carbon iese afar3 prin expira5ie. c7t 6i al expira5iei #@%@$. Ritmul de respira5ie pune un "id 4ntre stimulii exteriori 6i controlea"3 p3l3 r3geala creierului. Mi6carea de sus 4n &os a diafragmei creea"3 o mai mare presiune intratoradc3 negati 3. Respira5ia pranic3 a&ut3 la procesul de mi6care a limfei prin organe. drenarea limfei >. Woga. Reali"7nd combina5ia dintre respira5ia pranic3 6i dou3 te!nici numite ritm 6i reten54e. 45i ei m3ri considerabil capacitatea de generare a energiei. O diafragm3 mai puternic3 6i mai supl3. )racticarea "ilnic3 a respira5iei pranice 6i a exerci5iilor de relaxare a cutiei toracice din pre"entul capitol te or a&uta s3%5i 4ntin"i diafragma 6i s3 4nl3turi orice tensiune acumulat3 acolo.galben%fad. iar treimea inferioar3 de un litru p7n3 la un litru 6i &um3tate pe minut. splina 6i pl3m7nii. -anglionii limfatici distrug resturile 6i le elimin3. abdomen 6i pel is. ce pot influen5a digestia. Cea din urm3 are o rat3 a circula5iei sanguine de o "ecime de litru pe minut. Con5ine leucocite. iar doctorul 45i a spune c3 ai 9ganglionii umfla5i(. efectul de absorb5ie ce trage lic!idul limfatic din abdomen 6i pel is 4n piept. care or a ea o circula5ie mult mai bogat3 de s7nge dec7t treimea superioar3. sau num3r7nd p7n3 la cinci at7t 4n timpul inspira5iei. A anta&ele energetice ale respira5iei pranice l. singura musculatur3 disponibil3 4n sensul mi6c3rii lic!idului limfatic este diafragma. Astfel. Ritmul difer3 4n func5ie de minte 6i de exerci5iul corporal. pe l7ng3 maxilarul inferior. Exact ceea ce face respira5ia pranic3. Rata circula5iei sanguine repre"int3 cantitatea de s7nge care trece prin 5esutul pulmonar. 4n ca"ul unei infec5ii a tractului respirator superior. diafragma 5i se relaxea"3 6i cap3t3 o ra"3 de mi6care mai mare dec7t atunci c7nd respiri 4ntr%un mod mai superficial. toxine 6i c!iar celule tumorale i"olate. ?. 4n timp ce circula5ia limfei este facilitat3 de mi6c3rile musculare. sistemul limfatic nu are o pomp3. sporind cantitatea de oxigen ce intr3 4n pl3m7ni 6i reduc7nd efortul f3cut de inim3. Ritmul 4nseamn3 s3 respiri 4n timp ce numeri. A&ut3 sistemul cardio ascular s3 func5ione"e la cea mai mare capacitate. 4n timpul efectu3rii respira5iei pranice. re"iduuri. con ersa5iile cu 6inele 6i g7ndurile aleatorii ce trec prin mintea ta 6i te 4mpiedic3 s3 te relaxe"i cu ade 3rat. pentru a le cur35a. s3 ne 4ntoarcem la + A anta&ele respira5iei pranice. Respira5ia pranic3 m3re6te oxigenarea deoarece distribuie mai mult oxigen 4n cele dou3 treimi din partea inferioar3 a pl3m7nilor.$ Spre deosebire de sistemul circulator. Lu7nd la cuno6tin53 de aspectele men5ionate. stres 6i emo5ii negati e 4n sau aproape de diafragm3. care sunt ni6te mase de 5esut limfatic locali"ate prin tot corpul. 4mbun3t35ind astfel semnificati capacitatea de de"intoxicare a corpului+ =. Apoi aduce resturile celulare 4napoi 4n ganglionii limfatici. auto!ipno"a 6i artele mar5iale folosesc ritmuri de respira5ie ce a&ut3 la calmarea corpului 6i la limpe"irea min5ii. este logic s3 faci cum a s3 treac3 c7t mai mult aer prin "onele pulmonare care reali"ea"3 cel mai eficient procesul de oxigenare.

cu delicate5e. organe 6i c!a2re. 4nseamn3 c3 elibere"i emo5iile negati e 6i stresul men5inut p7n3 atunci. Atunci c7nd 5i se desc!ide cordonul spiritual. )ot fi sentimente nestatornice. 'up3 cum s%a mai explicat 4n ultimele cursuri simpla respira5ie profund3 4n abdomen te poate sc3pa de tensiuni pe care le%ai p3strat 4n corp. si arat3 un cordon redus. Reten5ia 4nseamn3 s3%5i 5ii con6tient respira5ia timp de o secund3 4n timpul ciclului respirator: este ade 3ratul secret pentru o respira5ie c7t se poate de energi"ant3. 45i de"umfli pl3m7nii 6i 45i 5ii respira5ia pentru o clip3. Inl3turarea indirect3 a emo5iilor negati e. 4n timpul reten5iei goale. 4n timp ce un cordon spiritual mare. Exact cum suflantele sunt folosite pentru dega&area unor curen5i concentra5i de aer pentru a 4ntre5ine focul 4ntr%un 6emineu. 4n timpul medita5iei. pentru a aminti doar c7te a. pur 6i simplu relaxea"3%te 6i respir3 concentr7ndu%te asupra lor. Iat3 cum func5ionea"3 ritmul 6i reten5ia. precum 6i aura ce re"ult3 din el. 4nainte s3 tragi 4napoi aer 4n ea. In timpul reten5iei pline. 4mb7csit. unde este pe deplin 6i mai u6or asimilat3. trist. Exerci5ii de respira5ie pranic3 progresi 3 0ei 4n 35a respira5ia pranic3 4ntr%un set gradual de exerci5ii ce cuprinde trei etape+ =. dac3 persoana este deosebit de puternic3. 4n timp ce al5a persoana r3m7ne la c75i a metri dep3rtare 4n &urul acelei persoane. Cei mai mul5i dintre d s simt aura cam la >C cm 4n &urul persoanei respecti e. iar 5inerea respira5iei dup3 inspira5ie este reten5ie plin3. 4ns3 secretul m3ririi lui este pasul reten5iei din respira5ia pranic3. a traumelor 6i a concep5iilor limitati e se poate manifesta 4ntr%o serie de moduri+ o a alan63 de emo5ii ce te fac s3 fii furios. pas ce are rolul de cur35are 6i m3rire a cordonului spiritual. fii din nou concentrat pe respira5ie.$ *otu6i. 4nl3turarea indirect3 a emo5iilor negati e. dai un impuls pompei tale energetice. Atunci c7nd 4ncepi s3 inspiri controlat. Se poate compara cu pau"a de dup3 momentul 4n care desc!i"i complet suflant3 4nainte de a pompa aer 4n 6emineu. ?. tem3tor sau nelini6tit f3r3 reun moti anume: spasme sau tremur3turi ale anumitor "one ale corpului. cree"i un id fi"iologic 6i energetic. te sim5i u6or 6i curat. 4ncepe%ti s3 simtiti m7inile 4mpinse 4napoi. Se poate compara cu pau"a de dup3 momentul 4n care 4nc!i"i de tot o suflant3. atunci c7nd 45i comprimi abdomenul. 0ei a&unge s3 fii foarte energi"at. Ritmul 6i reten5ia 4mbun3t35esc 6i distribuirea pranei. La cursurile de indecare pranic3 facem experimente pentru a demonstra puterea respira5iei pranice cu ritm 6i reten5ie. 4ncerc7nd s3%i simt3 sau s3%i scane"e aura. 45i po5i spori. a6a cum ai 4n 35at 4n exerci5iile de con6tienti"are a sinelui. ritmul 6i reten5ia folosesc un efect de pompare similar pentru a focali"a 6i m3ri efectele naturale de cur35are 6i energi"are ale pranei 4n corp. Cand e%ti a ea experien5a desc!iderii respecti e a d3 sen"a5ia unei 9cascade uria6e de lumin3( sau un 9sentiment de c3ldur3( 4n corp. energia este condensat3 6i trece mai intens 4n celule. desc!is 6i o aur3 pur3 6i str3lucitoare datorat respiratiei pranice. permi57nd astfel unor mai mari re"er e de prana s3 intre mai u6or 4n corp. 'ac3 4nt7lne6ti astfel de sentimente. Con6tienti"ea"3 sentimentul f3r3 s3 emi5i &udec35i ori s3%5i fie team3. Atunci c7nd 4ncepi s3 expiri controlat. 4n timpul introducerii oxigenului 4n pl3m7ni. 4ntinderea 6i relaxarea diafragmei . nu este neobi6nuit pentru studen5i faptul c3 simt aura extin%"7ndu%se p7n3 la 6ase metri sau mai mult. Ritmul potri it 6i reten5ia adec at3 sunt simple regl3ri ale respira5iei. exers7nd cu s7rg. unele de care probabil nici nu 6tiai c3 exist3. atragi de asemenea cantit35i enorme de prana 4n pori 6i c!a2re. capacitatea de generare a energiei de "ece ori sau c!iar mai mult. 0ei citi mai multe despre cordonul t3u spiritual 4n referitoare la medita5ie 6i de" oltare spiritual3. 4n timp ce persoana 4ncepe respira5ia pranic3. atunci c7nd abdomenul este complet extins 6i 5ii respira5ia 4n pl3m7ni.medita5iei+ focali"ea"3 aten5ia. Cea mai cunoscut3 mantr3 este OM. apoi. dar implic3 o diferen53 enorm3 4n prana pe care o po5i genera. r3spunsul este acela6i de fiecare dat3+ se simte calm3 6i puternic3 4n acela6i timp. >. M3rirea dimensiunilor cordonului spiritual. ]inerea respira5iei dup3 expira5ie este reten5ie goal3. a traumelor 6i a concep5iilor limitati e. )unem o persoan3 s3 stea 4n fa5a d s 6i s3 respire normal. sunt normale 6i c!iar bune. Reten5ia creea"3 un 9efect de suflant3( pranic3. 'ac3 persoana efectuea"3 respira5ia pranic3 fie 6i numai trei minute. unele ritmuri de respira5ie fac mai mult dec7t s3 ac5ione"e ca punct al focali"3rii aten5iei sau ca mecanism de reglare a ritmului: ele m3resc de fapt cantitatea de prana pe care o asimile"i. reten5ia. 'ac3 4ntreb3m persoana care respir3 cum se simte. 4mping7nd%o mai ad7nc 6i mai cu for53 prin corp. dar normale. 'e fapt. #Mantra este un cu 7nt sau un sunet repetat continuu cu oce tare sau 4n g7nd. Combin7nd ritmul adec at cu alt3 te!nic3 puternic3 de respira5ie.

ei sim5i o pern3 de energie sub m7ini 4n timp ce le cobori. Apleac3%te din talie. concomitent. astfel 4nc7t 7rfurile degetelor s3 se ating3. >. 'in po"i5ia respecti 3. dup3 care adu%5i m7inile din nou 4n po"i5ia ini5ial3 6i 4ncepe iar. )o5i 5ine genunc!ii drep5i sau. 4mpinge pre5 de dou3%trei secunde. astfel 4nc7t s3 forme"i cu ele un arc. ca 6i cum ai 5ine cerul pe ele. Cei mai mul5i or sim5i pieptul mi6c7ndu%se 4n interior 6i exterior mai mult dec7t abdomenul. cu bra5ele deasupra capului. 'in po"i5ia respecti 3. Cu pu5in3 exersare. 4ncearc3 s3 sim5i energia din tine. )icioarele trebuie s3 fie la distan53 de o l35ime de umeri unul de altul. Ritm 6i reten5ie In ca"ul tuturor seturilor graduale de exerci5ii. Opre6te%te dou3%trei secunde. Apoi rote6te%5i 4nc!eieturile m7inilor la LC de grade 4n interior. s3 anali"3m diferen5a dintre respira5ia cla icular3 sau intercostal3 6i cea pranic3. 'o"ea"3%5i expira5ia astfel 4nc7t s3 se termine atunci c7nd m7inile a&ung pe lateral3. Ele sunt u6or de f3cut 6i ar trebui s3 treci prin ni eluri destul de repede. 4ndreapt3%te 4ncet 6i. )une%5i o m7n3 pe stern sau pe co6ul pieptului. 4n partea superioar3 a pl3m7nilor. 'e asemenea. ating7nd degetele mari 6i ar3t3toare. Ca 6i la primul exerci5iu. )oart3 !aine largi.>. 4mpinge palmele 4n sus. ori pe un prosop. las3%le s3 pluteasc3 pe energia ce se simte ca o p3tur3 ori ca o minge. deoarece po"i5ia respecti 3 45i a relaxa diafragma 6i peretele abdominal mai mult. mai ales la talie. fiecare ni el se consolidea"3 prin cel anterior. aduc7nd bra5ele pe l7ng3 corp 4n lateral. 45i ei sim5i toracele 6i coastele trase 4n sus. Ele sunt preluate dintr%un set de exerci5ii 8i gong 6i 45i or completa 4n mod fericit practica respira5iei pranice. Opre6te%te 4n momentul 4n care m7inile 45i sunt c!iar deasupra capului. Mai 4nt7i. dup3 care expir3 4ncet 4n timp ce dep3rte"i palmele 6i la6i u6or bra5ele s3 re in3 4n po"i5ie lateral3 . 5i%ar fi mai u6or s3 stai &os. 4n timpul efectu3rii exerci5iului. ridic3 u6or bra5ele 4n fa53. 4ndoaie%5i 4nc!eieturile astfel 4nc7t palmele s3 fie 4ndreptate spre podea. Resursele tale de energie or de eni mai solide dac3 faci exerci5iile relaxat 6i 4ntr%un mod c7t mai corect la fiecare ni el. iar palmele s3 fie 4ndreptate 4n sus. Acum respir3 obi6nuit. 4ndoaie%5i pu5in g7tul 6i las3 capul pe spate. Acum. 'up3 dou3%trei secunde. A. 4ntinderea 6i relaxarea diafragmei Urm3toarele exerci5ii te or a&uta s3%5i 4ntin"i 6i s3%5i relaxe"i diafragma. pre5 de un minut. Respira5ia pranic3 ?. Acum. Exerci5iile sunt proiectate pentru a fi efectuate 4ntr%o anumit3 ordine. Continu3 s3%5i 5ii respira5ia. )o5i face testul de fa53 st7nd 4n picioare sau a6e"at. 4ntinde%te direct pe podea sau pe o saltea. cu m7inile 4ntinse 4n &os 6i 4n fa53. Gormea"3 un triung!i. coatele ar trebui s3 fie 4ndreptate pu5in spre exterior ?. 4n acela6i timp. 4ndreapt3%5i din nou corpul 6i expir3 4ncet. 'in po"i5ia respecti 3. . 4ncearc3 s3 o sim5i cu ade 3rat. 4nainte de a trece la urm3torul. iar cealalt3 sub ombilic. ]ine m7inile 6i bra5ele drepte 4n timp ce forme"i arcul 4n sus. ?. dar relaxat. ridic3 bra5ele 6i arcuie6te%le p7n3 ce a&ung deasupra capului . mai ales atunci c7nd expiri. 4ncepe respira5ia pranic3. dac3 ai probleme cu spatele. din po"i5ia a6e"at. po5i s3%i 5ii pu5in 4ndoi5i . Ar trebui s3 sim5i o re"isten53 u6oar3. dar palpabil3.u sta 4ntins pe pat: o suprafa53 moale a face ca spatele t3u s3 stea 4nco oiat. Stai 4n picioare drept. s3 4n 353m respira5ia din abdomen. cu degetul mare c!iar pe buric. C!iar 6i multe persoane cu dureri cronice de torace sau de diafragm3 au spus c3 se simt mai relaxa5i 4n mai pu5in de dou3 s3pt3m7ni de practic3 "ilnic3. >. ]ine 7rfurile degetelor lipite 6i coatele c7t mai drepte. 5ine%5i respira5ia 6i apoi apleac3%te pu5in pe spate. l3s7ndu%5i m7inile s3 at7rne 4n fa53. E o respira5ie superficial3. 4ncepe respira5ia pranic3 printr%o inspira5ie lent3 6i profund3. 4n timpul inspira5iei. relaxea"3%te. )ri ind luna =. 4ncearc3 s3 a&ungi s3 repe5i fiecare exerci5iu de opt ori 4nainte de a face respira5ie pranic3. 4n timpul inspira5iei. EIERCI]IU Intinderea 6i relaxarea diafragmei 4mpingerea cerului =. EIERCI]IU . dar dac3 n%ai mai 4ncercat p7n3 acum acest tip de respira5ie. Apoi pri e6te prin triung!iul astfel format 6i imaginea"3%5i c3 pri e6ti luna .

u te for5a. >. 4ntinde%te pe spate. . 4nainte de 4nceperea exerci5iului de fa53 ori a oric3rui alt exerci5iu sau practic3 de respira5ie.ot3+ 'e6i toate exerci5iile fi"ice 6i de respira5ie ar trebui s3 nu implice eforturi. eliberare de stres 6i st3p7nire de sine. Acum 4ncepe respira5ia pranic3. >. #. mai ales !ipertensiune. Cu gura 4nc!is3. dou3. Aici nu e orba de un concurs 4n urma c3ruia s3 e"i c7t aer e6ti 4n stare s3 tragi 4n piept. O carte cu coperte tari. 0a mai sugere" s3 a imaginati c3 i se umfl3 burta la inspira5ie 6i c3 se de"umfl3 la expira5ie.u te for5a. astfel 4nc7t s3 respiri cu u6urin53. mai pune greut35i pe ea p7n3 ei sim5i "ona respecti 3. . Cartea ar trebui s3 fie 4ndea&uns de grea 4nc7t s3 o sim5i. cu degetele mari pe buric. Expir3 pe gur3 p7n3 5i se golesc pl3m7nii. Simte cum oxigenul 45i umple pl3m7nii. Odi!ne6te%te un minut. f3r3 4n elitoare. .u te l3sa 4n6elat de simplitatea respira5iei praniceP C!iar dac3 exist3 te!nici mai spectaculoase. Repet3 ciclul de p7n3 la "ece ori. A. f3c7nd respira5ia mai curat3. 'ac3 nu po5i face cartea s3 se mi6te. ele presupun un oarece efort din partea celui care le practic3. respira5ia pranic3 are puteri de indecare remarcabile Inceapeti practicarea respira5iei pranice 4n fiecare "i # sear3$. respira5ia pe nas este de preferat celei pe gur3. inspir3 4ncet 6i f3r3 "gomot pe nas. f3c7nd 4n a6a fel 4nc7t cartea s3 se ridice 6i s3 coboare pe abdomenul t3u la fiecare respira5ie. ?. Expir3 numai p7n3 ce sim5i c3 pl3m7nii sunt goli5i 4n mod confortabil. Str3 ec!ea dar pu5in cunoscuta tradi5ie e reiasc3 de Foga Qos!er. 4n ca"ul unor probleme de s3n3tate anterioare. . Apoi 4ncearc3 alt set de "ece respira5ii. c7nd deodat3 un c7ine turbat s%a n3pustit . . 4n timp ce diafragma se aplati"ea"3 6i pl3m7nii se desc!id. 5in7nd spatele drept. cere aprobarea medicului 4nainte de a 4ncepe. Respir3 4ncet 6i profund. La sf7r6itul respira5iei. )une%5i m7inile pe burt3. )oate ar fi mai bine s3 5ii oc!ii 4nc!i6i. m7inile ar trebui s3 se 4ndep3rte"e pu5in una de cealalt3. 'up3 practicarea respira5iei pranice timp de c7te a s3pt3m7ni. @. pune cartea deoparte. migrene sau orice fel de probleme cu inima sau pl3m7nii. Un a&utor pentru a fi con6tient de abdomenul t3u 'ac3 45i ine greu s3 distingi 4ntre mi6carea bur5ii 6i cea a pieptului 4n timpul respira5iei pranice. Cei mai mul5i st3p7nesc te!nica 4n dou3 s3pt3m7ni. A. Ar trebui s3%5i sim5i abdomenul 4mping7nd 4n afar3 6i 4n &os. Respira5ia na"al3 are 6i rolul de a 4nc3l"i aerul. urm3torul exerci5iu 5i%ar putea fi de a&utor. mai mult din moti e fi"iologice dec7t energetice. u6ur7nd asimilarea pranei.$ =. EIERCI]IUL Concentrarea aten5iei mai mult pe abdomen dec7t pe piept 4n timpul respira5iei pranice =. apoi expir3. )une%5i o carte pe burt3. Stai a6e"at pe un scaun tare. a dati seama c3 nu mai sunteti at7t de tensionati 6i e%ti dormi mult mai bine dar si o stare generala buna. )une%5i limba pe cerul gurii 6i 5ine%o acolo c7t durea"3 exerci5iul.u%5i pierde r3bdarea. Metoda de respiratie J%=%J%=. a spun urm3toarea po estire+ doi b3rba5i mergeau pe o strad3 lini6tit3.asul ac5ionea"3 ca un filtru ce re5ine micile de praf pentru a nu intra 4n pl3m7ni.u trebuie s3 a&ungi la cap3tul expira5iei 6i apoi s3 te for5e"i s3 mai sco5i aer. 4nainte de a 4ncepe. )entru a%i demonstra puterea. opre6te%te 6i respir3 normal c7te a minute. . A fost conceput de doctorul 4n filosofic -aF Sendric2s 6i este preluat din cartea sa Respira5ia con6tient3+ exerci5ii de respira5ie pentru s3n3tate.u te g7ndi acum la num3rare % p7n3 la c7t s3 numeri 4n timp ce inspiri sau expiri. . pe o suprafa53 tare.Respira5ia pranic3 #. 'ac3 respira5ia 4n abdomen se pierde.$ @. Atunci c7nd ei reu6i s3 respiri 4n abdomen. dar pieptul a sta nemi6cat. apoi a doua 6i 4n cele din urm3 ultima treime.. Iat3 un ciclu de respira5ie pranic3. ?. 'ac3 te sim5i c7tu6i de pu5in ame5it. opre6te%te pu5in.ot3+ 'ac3 nu ai probleme mari legate de congestii sau alergii cronice. pune cartea la loc pe abdomen. 0e"i exerci5iile "ilnice 4n 6ase pa6i de la sf7r6itul capitolului pentru sugestii legate de practic3. metoda respira5iei J%=%J%= este cunoscut3 drept te!nica respira5iei superioare. alege%5i o carte pe care s3 o pui confortabil pe stomac. 4n "ona ombilicului. ar fi ideal3: coperta aspr3 ar 4mpiedica%o s3 alunece de pe stomacul t3u. ar trebui s3 discu5i cu medicul t3u sau cu cine a care te poate sf3tui 4n probleme medicale. mai 4nt7i prima treime. )une%5i limba pe cerul gurii 6i 5ine%o acolo c7t durea"3 exerci5iul.

o reten5ie mai lung3 a respira5iei ar putea m3ri tensiunea peste limita de siguran53. se cu ine s3 iei 4n considerare urm3torul fapt+ 4n ca" c3 ai !ipertensiune. Iat3 un ciclu de respira5ie pranic3. exist3 o tradi5ie e"oteric3 de respira5ie 6i 4n Occident. efectuea"3 trei seturi a c7te =C cicluri. )ulsul te a&ut3 s3%5i 4nregistre"i progresele deoarece. de la unu la cinci. Ea este c!iar e ident3 4n limba noastr3. )rimul b3rbat s%a speriat 6i a 5ipat. Inspir3 c7t numeri p7n3 la 6ase. 4ns3 cu 7ntul 9inspir3( pro ine din dou3 cu inte latine6ti+ in #4n$ 6i spirare #a respira$. cu pau"3 de un minut 4ntre seturi. meng mein 6i a ba"inului. -7nde6te%te. repet3 to5i pa6ii. )une%5i limba pe cerul gurii 6i 5ine%o acolo c7t durea"3 exerci5iul. >. 4ntrebat de b3rbatul speriat ce a f3cut. @. 4nc7t a putut s3 abat3 energia negati 3 6i iolent3. C7inele s%a oprit pe dat3. >. Iat3 un ciclu de respira5ie pranic3. A. n%ar trebui s3%5i 5ii respira5ia mai mult de o secund3.$ Respira5ia pranic3 sus5inut3 contribuie la capacitatea ta de a genera energie 6i tea&ut3 s3%5i forme"i o ba"3 energetic3 mai puternic3. pentru a reali"a ce a extraordinar sau pentru a crea ce a nou 6i ie6it din comun. 'ar 4nainte de asta. Expir3 c7t numeri p7n3 la 6apte. . 4n dreptul ombilicului. EIERCI]IUL+ Un exerci5iu de reten5ie mai puternic B%?%B%? In exerci5iul pre"entat aici. Inspir3 c7t numeri p7n3 la 6apte. )une%5i limba pe cerul gurii 6i 5ine%o acolo c7t durea"3 exerci5iul. care este principalul depo"it de prana 4n corp. A. ]ine%5i respira5ia o secund3. ceea ce te Fa a&uta s3 genere"i C cantitate mai mare de prana cu mai pu5in efort 6i 4ntr%un timp mai scurt. sau atr3gea energia di in3. la oamenii cu !ipertensiune. Respira5ia ca energie uni ersal3 nu este tocmai o necunoscut3 pentru cultura occidental3 'e6i leg3tura dintre respira5ie 6i energie uni ersal3 predomin3 4n tradi5iile orientale legate de minte 6i corp. efectuea"3 trei seturi de c7te =C cicluri. at7t la inspira5ie.asupra lor. cu sec en53 de ritm J%=%J%= 6i reten5ie. Mai des. reten5ia mai lung3. ?. )entru fiecare ciclu. b3rbatul cel calm i%a spus c3 a practicat te!nica respira5iei superioare. 'e6i respira5ia pranic3 stimulea"3 ombilicul. 4ncepe 6i cu puternicele sec en5e de ritm 6i reten5ie. Expir3 c7t numeri p7n3 ia 6ase. repet3 to5i pa6ii. c!a2ra meng mein# a rinic!ilor$ controlea"3 tensiunea sanguin3. de pild3. ca 6i cum ar fi dat ce a la o parte. )entru fiecare ciclu. stimulea"3 6i mai intens c!a2rele ombilicului. ceea ce =%a a&utat s3 produc3 at7t de mult3 energie po"iti 3. cu intele inspir3 6i expir3. cu pau"3 de un minut 4ntre seturi. s%a 4ntors 6i a plecat. c7t 6i la expira5ie.u durata num3r3torilor este important3. La r7ndul s3u. Ast3"i facem u" de cu 7ntul 9inspir3( pentru a ne referi la un act de moti are sau 4ncura&are. cu sec en53 de ritm B%?%B%? 6i reten5ie. b3t3ile inimii ar trebui s3 fie mai rare. cu 7ntul 9inspir3( a fost folosit 4n Antic!itate pentru a ar3ta c3 cine a 9respira cu spiritul(. ea mai stimulea"3 6i c!a2ra mein meng. c7t men5inerea unei corela5ii 6i a unui ritm constant. Ca 6i 4n ca"ul sec en5ei J%=%J%=. )entru a 4ncepe practica. adic3 cronometrarea respira5iei 6i reten5iei 4n func5ie de b3t3ile inimii. ]ine%5i respira5ia o secund3. 4ndreptat spre noi 4n6ine saui spre al5ii. Astfel. spirare are leg3tur3 cu cu 7ntul latinesc spirit. *otul ar trebui s3 dure"e mai pu5in de "ece minute )e m3sur3 ce reu6e6ti s3 te concentre"i tot mai bine pe respira5ie. @. . se referea la artistul care c3uta 4ndrumare 4n procesul de crea5ie sau la sf7ntul care c3uta energie pentru rugaciuni sau pentru indecare. ritmul a de eni un reflex 6i nu 45i ei mai da seama de num3r3toare. Una dintre cele mai bune te!nici de stabilire a ritmului este folosirea num3r3torii 4n func5ie de puls. de la unu la cinci. dispus3 la spate. Astfel. 'up3 cum am discutat 4n cursurile anterioare. ?. EIERCI]IUL+ Ritmul optim de respira5ie =. pe m3sur3 ce ai tot mai mult3 experien53 4n respira5ia pranic3 6i medita5ie. =. ]ine%5i respira5ia c7t numeri p7n3 la trei. ]ine%5i respira5ia c7t numeri p7n3 la trei. 4ns3 ritmul num3rat 4n secunde ar fi un pas bun pentru 4nceput.( Ritm 6i reten5ie 'up3 ce ai deprins mi6c3rile fi"ice ale respira5iei pranice. #0e"i 6i exerci5iile "ilnice 4n 6ase pa6i de la sf7r6itul capitolului. Al doilea a f3cut un gest cu m7na.

@. 'ac3 rei neap3rat s3 te g7nde6ti la ce a 4n timpul etapelor ini5iale ale instruirii. ?. Exercitii "ilnice+ =. *otu6i. >.A. Simte cum cele trei p3r5i ale pl3m7nilor. mai lent(. ?. s%ar putea s3 te tre"e6ti num3r7nd 4n mod con6tient+ 9Inspir3 =. c3 45i 5ii pieptul nemi6cat 6i a6a mai departe. mai ales la talie. 45i ei umple pl3m7nii cu totul. sau data dup3 care un produs nu mai pre"int3 siguran53 4n ceea ce pri e6te consumarea lui #data expir3rii$. pe r7nd.. respira5ia pranic3 nu este un proces con6tient sau oit. )oart3 !aine largi.@. >. ?. Repet3 de opt ori fiecare sec en53 a exerci5iului . )une%5i m7inile pe burt3 6i degetele mari pe ombilic. 4ns3. g7nde6te%te la mecanica respira5iei pranice.?. )une%5i limba pe cerul gurii 6i 5ine%o acolo pe toat3 durata exerci5iului. 'ac3 ai ne oie de a&utor 4n a%5i 4ncetini respira5ia. Opre6te%te o secund3 #reten5ie plin3$. 4n cele din urm3. partea superioar3. inspir3 4ncet 6i f3r3 "gomot pe nas. 4nc!ide oc!ii 6i relaxea"3%5i corpul. Acela6i principiu se aplic3 practicii tale de respira5ie pranic3. o p3r3se6te 6i for5a ital3. este normal s3 te concentre"i la modul 4n care se face. )recum multe aspecte ale exerci5iilor din carte. p7n3 de ine un reflex. A. C7te a obser a5ii 4n leg3tur3 cu respira5ia pranic3 X Exist3 o ec!e "ic3toare 4n artele mar5iale c!ine"e6ti care s%ar traduce cu aproxima5ie astfel+ 9gr3be6te%te 4ncet(. 5i se umplu. Este ceea ce li se pred3 4ncep3torilor care 4ncearc3 s3%6i de" olte puterea 6i ite"a te!nicilor de lupt3 f3c7nd prea mult efort.u f3 din respira5ia pranic3 un efort oit. mai 4nt7i partea lor inferioar3. secretul cel mai important este s3 nu 4ncerci 4n mod con6tient s3%i impui un ritm mai lent. . pentru consolidare. D. =C. Golose6te%le 4nainte de respira5ia pranic3 sau p7n3 ce sim5i c3 trunc!iul 6i diafragma 45i sunt relaxate. cum ar fi s3 te asiguri c3 faci o mi6care complet3 a diafragmei 4n sus 6i 4n &os. Cu gura 4nc!is3. con6tienti"area de sine 6i g7ndirea superioar3. Exersea"3 te!nicile de 4nl3turare direct3 . Abdomenul trebuie s3 4mping3 4nspre 4nainte 6i pu5in 4n lateral 4n timp ce inspiri.)rincipala defini5ie contemporan3 a cu 7ntului expir3 denot3 sf7r6itul unei perioade % cum ar fi terminarea mandatului 4n ca"ul unui politician #termen expirat$. c3 5i se mi6c3 doar burta 6i nu pieptul. . asigur7ndu%te c3 folose6ti o num3r3toare adec at3. consec ent3 % 6i lent3. Efectuea"3 trei seturi de respira5ie pranic3 4n ca" de necesitate. 'e fapt. Astfel.. f3r3 s3 te for5e"i. concentrarea care te solicit3 la maximum este lipsit3 de re"ultate 4n compara5ie cu respira5ia pranic3 relaxat3. cu aer. 'ar mai folosim cu 7ntul respecti pentru a scoate 4n e iden53 conota5ia sa de sf7r6it al ie5ii+ o persoan3 care a 9expirat( 6i%a dat ultima suflare. atunci c7nd deprin"i o nou3 pricepere. . Simte cum aerul 45i p3r3se6te pl3m7nii. B. 'e 4ndat3 ce nu mai respir3. 4ncep7nd cu cea de sus. expir3 l.u%5i tot spune 9mai lent. mai lent. 4ncepe prin expirarea lent3. J. 4ntinderea 6i relaxarea diafragmei. asigur3%te c3 respira5ia pranic3 pe care o practici este lin3. L. )ieptul nu trebuie s3 se mi6te 4n timpul inspira5iei. Lista cu cele necesare respira5iei pranice =. )e m3sur3 ce a anse"i. X Respira5ia pranic3 eficient3 este una profund3. 4n cele din urm3 ea a de eni un reflex. Con6tienti"ea"3 faptul c3 ei efectua o respira5ie complet3. Executa sec enta in in ritm si retentie+ J%=%J%= si apoi B%?%B%? CURS I0I CUM SA SIM*I E.B. Opre6te%te o secunda si apoi incepe o alta inspiratie. dup3 reo s3pt3m7n3 sau dou3. apoi cea din mi&loc 6i. 4ncepe cu m7inile pe burt3 6i cu degetele mari pe ombilic pentru a simti abdomenul miscandu%se spre interior si exterior. 4nl3turarea direct3. . La 4nceput concentrea"3%te f3r3 nici o re5inere pe efectuarea te!nicii 4ntr%un mod c7t mai corect. >.u%i nici o problem3 dac3 45i ia mai mult de dou3 s3pt3m7ni: exersea"3 p7n3 ce respira5ia pranic3 a c3p3ta ritmul 6i reten5ia potri it3 f3r3 s3 te mai g7nde6ti la ele. ci s3 fii atras 4n practica respira5iei pranice. Ade 3rata cale de a atinge priceperea %4n orice efort sau 4ndem7nare % este mai degrab3 aceea de a te concentra s3 fii calm 6i controlat dec7t s3 depui un 9efort de ==C^(. Respira5ia pranic3. pe gur3.ER-IA Sensibili"area m7iniilor 6i scanarea general3+ . p7n3 ce pl3m7nii 5i se golesc de aer.>. 5ine%5i respira5ia l. lini6tit3.. 4ncepe treptat s3 nu mai g7nde6ti. 4n func5ie de necesit35i 6i respect7nd lista. 4ncepe lent expira5ia controlat3.( 6i alte instruc5iuni.

Alt3 modalitate ar fi s3 urme"i ni6te antrenamente speciale. Exist3 oameni cu o astfel de capacitate 4nn3scut3. mai simpl3 6i mai rapid3. 'ac3 ai sen"a5ia c3 te%ai 4mpotmolit la un ni el 6i nu po5i sim5i energia. Manipularea energiei este al treilea pas din cei 6ase c3tre auto indecare. =. Interpretarea re"ultatelor Exerci5iile de mai sus urmea"3 o ordine logic3. dar. 6i !ipertensiunea.I)ULARE A E. adic3 o scanare mai concentrat3 asupra c!a2relor 6i anumitor "one din aura ta. astfel 4nc7t s3%5i construie6ti un fundament solid pentru a sim5i energia. mai mult sau mai pu5in. po5i 4n 35a totu6i s3 scane"i. sim5ind sporirea energiei tale 4n timpul efectu3rii exerci5iilor: ?. glandele suprarenale 6i tensiunea sanguin3. 'e obicei.C!a2ra Meng mein controlea"3. respecti capacitatea de a sim5i contururile 6i for5a energiei din aur3. S%ar putea s3 dure"e 6i mai mult. Scanarea prin i"uali"are J. C!iar dac3 nu po5i efectua exerci5iile de la unul sau mai multe ni eluri % de exemplu. Cum po5i face s3 sim5i energia 6i dimensiunile c!a2relorM Cum po5i 6ti c7nd exist3 o perturbare energetic3 4n aur3M Cum po5i detecta faptul c3 respira5ia pranic3. pentru a%5i m3sura progresele 4n ceea ce pri e6te generarea de prana. C!iar dac3 nu e6ti sigur c3 sim5i prana atunci c7nd ei a&unge la exerci5iile de indecare. 4mpreun3 cu ritmul 6i reten5ia. o dat3 ce sim5i energia. *ES. italitatea general3 a corpului. 'e&a 6tii . pre"int3m 6apte ni eluri de exerci5ii progresi e ce te or a&uta s3 deprin"i aceast3 competen53. continu3%5i pur 6i simplu practica. ceea ce te%ar face s3 sim5i sau s3 e"i aura 6i modific3rile energetice din ea. )e parcursul cursurilor urmatoare. Scanarea este un sim5 tactil ascu5it 6i necesit3 doar sensibili"area c!a2relor palmei. 0ei mai 4n 35a cum s3 interprete"i re"ultatele scan3rii. dac3 nu ai plantele sau animalele pe care s3 practici sau un partener cu care s3 lucre"i %. *rebuie doar s3 petreci mai mult timp la ni elurile pe care le po5i face singur. *otu6i. Este mai bine dac3 e6ti cu ade 3rat sigur c3 o sim5i prin exerci5iile de sensibili"are a m7inilor 4nainte s3 treci la scanarea general3 a corpului t3u 6i la alte te!nici de scanare. po5i totu6i s3 le faci 6i s3 le utili"e"i. )rimele patru ni eluri pre"entate 4n cursul de fa53 cuprind exerci5ii menite s3 te a&ute s3 efectue"i autoscanarea general3. Unii oameni pot a ea o sensibilitate pentru energie % unii din na6tere. fiecare ni el fundament7ndu%se pe ni elul anterior. al5ii prin antrenament . care te or a&uta s3%5i culti i acuitatea i"ual3 pentru a detecta acea subtila energie.ER-IEI Scanarea este prima dintre cele trei te!nici de manipulare a energiei care te or a&uta s3 indeci lucr7nd direct cu aura. pentru ob5inerea feedbac2%ului energetic 4n scopul consolid3rii practicii. Scanarea altor forme de ia53+ plante 6i animale A.ICI 'E MA. =@ minute pe "i pentru a 4n 35a s3 scane"i. )o5i folosi scanarea cu urm3toarele trei scopuri+ =. Ultimele trei ni eluri pre"entate 4n cursuri cuprind exerci5ii pentru autoscanare specific3. pentru a%5i sim5i anatomia energetic3 6i pentru a descoperi e entualele perturb3ri ce pot indica o problem3 de s3n3tate: >. au dublat dimensiunile aurei sau 5i%au m3rit capacitatea de generare a energiei de "ece ori M O modalitate ar fi s3 te na6ti cu o con6tienti"are acut3 a energiei.4ncearc3 s3 petreci suficient timp la fiecare ni el 4nainte de a trece la urm3torul. adic3 s3 sim5i for5a general3 a aurei tale. 4ns3 a treia modalitate de a detecta modific3rile energetice din aur3. este de a 4n 35a cum s3 scane"i. Ca 6i 4n exerci5iul de respira5ie pranic3 progresi 3 . !iperexcitabilitatea sistemului ner os cau"at3 de excesul de adrenalin3 4n corp. durea"3 cam dou3 s3pt3m7ni de practic3 "ilnic3. Autoscanarea general3 ?. dar de fapt se 4n a53 foarte u6or. 'e" oltarea sensibilit35ii m7inilor >. printre altele. Autoscanarea specific3 B. 'e" oltarea sensibilit35ii m7inilor Exerci5iile de sensibili"are a m7inilor desc!id c!a2rele palmei 6i te a&ut3 s3 sim5i prana. *rei dintre cele mai cunoscute simptome ale stresului sunt oboseala. dup3 cum am subliniat 4n aceste cursuri. Scanarea altei persoane @. m7inile tale sunt sensibili"ate permanent. cum ar fi sensibili"area m7inilor 6i autoscanarea. treci la urm3torul exerci5iu. c!iar dac3 nu po5i sim5i energia. Exerci5ii de scanare progresi 3 Scanarea ar putea a ea un aer misterios.

'in po"i5ia respecti 3. Exerci5iul > de sensibili"are a m7inilor )entru efectu3rii exerci5iului. Apoi apropie%le din nou. Cu palmele desc!ise 6i cu degetele relaxate. opre6te%te c7te a clipe. 4ns3 nu%5i l3sa palmele s3 se ating3. G3%o pre5 de reo =C secunde. treptat. stai relaxat 4n picioare. cu dou3 degete de la m7na cu care scane"i. =?. 'ac3 pier"i contactul sau sensibilitatea. f3 o pau"3.u%5i f3 gri&i dac3 nu sim5i nimic. )une%5i limba pe cerul gurii. Repet3 mi6carea p7n3 ce sim5i prana 4ntre palme. dar de regul3. 4ns3 nu 4ncerca s3 te p3c3le6ti c3 sim5i ce a ce. mai f3 exerci5ii de respira5ie pranic3 sau 4ncearc3 exerci5iul l de sensibili"are a m7inilor. Rotiri ale 4nc!eieturilor de la m7ini+ 4ntinde%5i m7inile 4nainte. )rin exersare constant3 6i regulat3. . Repet3 apoi mi6carea cu cealalt3 m7n3. pre5 de c7te a secunde. rote6te%5i m7inile de la 4nc!eieturi de =C ori 4n ambele direc5ii+ 6i 4n sensul acelor de ceasornic. 4nc!ide oc!ii. A. G3r3 a%5i for5a coatele. )entru cei mai mul5i. Masea"3%5i c!a2ra inimii de c7te a ori. . Controlea"3%5i g7ndurile. 6i in ers. B. 'ac3 energia este impur3. Ridic3 m7na dreapt3 deasupra capului 6i 4mpinge 4n sus cu palma. c!iar 4ntre sf7rcuri. duc7nd concomitent m7na st7ng3 4n &os 6i ap3s7nd cu palma Apas3 4n sus 6i 4n &os c7te a secunde. folosind degetul mare de la m7na st7ng3 pentru a ap3sa 4n centrul palmei drepte. m7na cu care scanea"3 este m7na dominant3.@ cm. cu palma dreapt3 .u %a fi o sen"a5ie foarte precis3. simti presiune sau un flux de energie. masarea c!a2rei inimii 45i a ascu5i capacitatea de a sim5i 6i detecta energia subtil3. ]ine bra5ele 4ntinse 4n fa53 6i paralele cu solul. m3rind mai apoi. )3strea"3%5i o atitudine po"iti 3 plina de iubire fata de tot ce te incon&oara. > G3 c7te a cicluri de respira5ie pranic3 pentru a%5i limpe"i 6i lini6ti mintea 6i pentru a%5i relaxa corpul. desc!ide%5i repede palmele c7nd a&ungi 4n &os. . M7inile s3%5i fie relaxate. apas3 u6or 4n centrul palmei st7ngi. Este aceea6i postur3 pe care ai folosit%o la exerci5iul =. respir3 4ncet 6i concen%trea"3%te u6or pe centrul palmelor. cu p3unele 4ndreptate una spre cealalt3 6i la o distan53 de circa J. 'eoarece inima este sediul sensibilit35ii. ?. la 4n3l5imea umerilor. . distan5a dintre ele. . sau 9ce ciudat(. 'ac3 nu ai o sen"a5ie de c3ldur3. de fapt. 'esc!ideri de palme+ desc!ide%5i 6i 4nc!ide%5i palmele cu putere de =C ori. apoi repet3 repede mi6carea de =C ori. 4nc!eieturilor 6i coatelor. concentrea"3%te din nou asupra palmelor 6i f3 exerci5iul 4nc3 o dat3. =. Adu%5i pumnii 4n dreptul umerilor. Cu degetul mare de la m7na dreapt3. 'osul palmelor ar trebui s3 fie 4ndreptat 4n exterior. 91iua 4n care e%ti simti cu ade 3rat prana a fi atunci c7nd accepti primul lucru pe care%l ei simti. 4n timp. Repet3 mi6c3rile de 4mpingere cu m7inile 4nc3 de dou3 ori. J. ca 6i cum ai da drumul ganterelor. ca 6i cum ai fi gata s3 aplau"i. L.i dac3 nu po5i sim5i 4nc3 energia M 'ac3 tot nu reu6e6ti s3 sim5i energia 4n timpul efectu3rii exerci5iilor de sensibili"are a m7inilor. 'ac3 4ncerci s3%5i sensibili"e"i m7inile g7ndindu%te 4n acela6i timp c3 9nu merge(. acuitatea a creste treptat. Scutur3ri de coate 6i de degete+ 4ncepe cu bra5ele 4n lateral. =C. f3 c7te a cicluri de respira5ie pranic3. Men5ine%5i po"i5ia m7inilor. A6a c3 nu%5i imagina. . iar 4ndoielile. 4n practic3. C!a2ra inimii este exact 4n mi&locul pieptului. )ractic3 4n continuare: ai s%o sim5i p7n3 la urm3. 6i mintea desc!is3. @.u a trece mult 6i ei sim5i energia. nu are suport real. m7nc3rime sau g7dil3tur3 dup3 ce ai f3cut exerci5iul o dat3. deoarece primul exerci5iu pe care =%ai f3cut 4n detectarea anatomiei energetice personale . de obicei simti m7nc3rime. temerile 6i nelini6tile 45i reduc capacitatea de a sim5i 6i de a manipula energia subtil3. In timp ce scane"i. =>. ca 6i cum ai ridica o perec!e de gantere. dar nu%5i for5a mu6c!ii. In ersea"3 po"i5ia m7inilor. )3str7nd distan5a dintre palme. ap3s7nd 4n sus cu palma st7ng3. ei 4nt7mpina greut35i mai mari.despre c!a2rele din palme. Energia nu este rodul imagina5iei: este c7t se poate de real3 6i o po5i sim5i folosind exerci5iile men5ionate. 4ncepe s3%5i apropii 6i s3%5i dep3rte"i bra5ele la c75i a centimetri. las3 repede m7inile 4n &os. 4ntinde%5i m7inile 4n fa53. iar 4n &os. este de fapt exerci5iul l de sensibili"are a m7inilor. ==. apoi dep3rtea"3%le la aproape un metru. lini6te6te%te. D. po5i folosi unul dintre cele dou3 exerci5ii sau c!iar pe am7ndou3. G3%te c3 aplau"i cu 4ncetinitorul. oricine 46i poate de" olta capacitatea de a sim5i energia. nici nu anticipa c3 sim5i energie dac3 nu e a6a. Apropie%le la A%B cm.

@. L. 45i sim5i c7mpul magnetic al corpului ca 6i cum ai sim5i u6or o suprafa53 nemi6cat3 de ap3. doar fiindc3 este o 5int3 u6oar3 pentru 4ncep3tori EIERCI]IU+ Autoscanarea general3 a bra5ului )entru exerci5iu po5i sta 4n picioare sau a6e"at. folosesti consolidarea po"iti 3 pentru a a&uta s3 4n e5ati mai repede scanarea.( Iat3 un secret de la cursurile noastre+ cei care deprind foarte repede scanarea la cursuri folosesc consolidarea po"iti 3 pentru a%6i accelera de" oltarea. ceea ce este exact ce faci tu. 46i spun c3 ceea ce simt este prana 6i c3 se descurc3 bine.ot3+ )e m3sur3 ce progrese"i. p7n3 ce sim5i clar energia 4ntre palme. ca o crem3 delicat3. .$ =. Atunci c7nd scane"i.u mi6ca m7na st7ng3. o sen"a5ie de ce a lipicios sau greu. ]ine degetele de la m7na dreapt3 4ntr%o po"i5ie fireasc3. sc!imb3 pur 6i simplu direc5ia. ]ine oc!ii 4nc!i6i sau desc!i6i.i elul de concentrare din timpul scan3rii ar trebui s3 fie asem3n3tor cu cititul unei c3r5i. Lasand deoparte latura critic3 a min5ii 6i folosim auto4ncura&area pentru a ne con inge c3 simtim energie. 'e exemplu+ 9Acum am de g7nd s3 scane". sensibilitatea ta a a ea de suferit. uneori. cot 6i m7na cu care scane"i relaxate 4n timpul scan3rii. ca 6i cum ai 5ine o minge mare de pla&3. 'e reme ce 5inta scan3rii este antebra5ul t3u st7ng. nici pri ire a5intit3. O dat3 ce 5i%ai stabilit inten5ia. dar la 4nceput. J. . aproximati paralele cu solul.u te obosi 6i nu te for5a s3 scane"i. . palmele 6i degetele trebuie s3 fie relaxate. /ra5ele. 4n primul exerci5iu de mai &os. Este un sentiment de sensibilitate accentuat3. A.. 'e asemenea. sau poate fi fin3. 0ei face acest lucru uit7ndu%te cate a momente la 5inta scan3rii 6i declar7ndu%5i 4ncet inten5ia. 'ac3 ei 4ncerca s3%5i impui oin5a 4n scanare. Continu3 s3 respiri 4ncet 6i profund. Autoscanarea general3 Autoscanarea 4nseamn3 sim5irea aurei 4n anumite puncte pentru a e alua for5a 6i cur35enia ei general3. 4ndreapt3%5i aten5ia c3tre c!a2ra palmei de la m7na cu care scane"i 6i fii atent la acea "on3 pe tot timpul scan3rii.$ Gii cu mintea desc!is3 6i p3strea"3%ti o atitudine po"iti 3. 4n scanare.g7dila sau. trebuie s3 fii pe aceea6i lungime de und3 cu 5inta pe care o ai. s3%5i stabile6ti inten5ia de a scana. ridic3 m7inile 4n fa53 la ni elul taliei. Las3%5i 4nc!eieturile de la um3r. Gocali"area con6tienti"3rii asupra m7inii cu care scane"i spore6te sensibilitatea m7inilor fa53 de energia subtil3. 'egetele trebuie s3 fie u6or dep3rtate. #)e m3sur3 ce a anse"i. po5i scana cu oc!ii desc!i6i. de mi6care. relaxat3 % pu5in 4ndoite 6i dep3rtate unul de cel3lalt. ar trebui s3 4ncerci cu oc!ii 4nc!i6i. ?. Cu coatele 4ndoite la un ung!i de LC de grade 6i cu antebra5ele 4ntinse 4nainte. Con6tienti"area nu 4nseamn3 concentrare. >. Mai degrab3. Con6tienti"area folosit3 pentru scanare este cel mai bine reali"at3 printr%o concentrare u6oar3 6i un grad relati mic de oin53. )une%5i limba pe cerul gurii. Oric7nd detectea"i o sen"a5ie. =C. Efectuea"3 exerci5iul l sau > de sensibili"are a m7inilor. 4ncetine6te 6i mai mult 4n momentul 4n care m7na ta dreapt3 a&unge la aproximati ?C cm de antebra5ul st7ng. /ra5ele ar trebui s3 fie cam la un metru distan53 unul de cel3lalt B.. )almele 45i sunt 4ndreptate una spre cealalt3. uit3%te c7te a clipe la un punct de pe interiorul antebra5ului respecti 6i apoi spune%5i+ 9Am de g7nd s3%mi scane" antebra5ul st7ng(. M7na dreapt3 nu trebuie s3 ating3 sau s3 fie la mai mult de &um3tate de metru de antebra5ul st7ng. Efectuea"3 c7te a cicluri de respira5ie pranic3. Ca 6i cum ai 5ine o minge depla&3 4n m7ini. 'ac3 energia are o ibra5ie foarte 4nalt3. om scurta descrierea pa6ilor de 4nc3l"ire. 'ac3 rei s3 scane"i antebra5ul drept cu m7na st7ng3. Scanea"3 pe ori"ontal3. 'e 4ndat3 ce au reo sen"a5ie. energia o sim5i. #. nu%5i 4ncorda palmele 6i 4nc!eieturile 6i nu dep3rta bra5ele de corp. ca 6i cum =%ai sim5i u6or din afar3. #orice rei s3 scane"i$(. con6tienti"area este o sim5ire lipsit3 de "gomot. 45i ei scana bra5ul. pentru a nu fi distras. dar acti 3. 4ncepe scanarea spre antebra5ul st7ng. direct prin fa5a corpului t3u . D. Respir3 4ncet 6i profund. Masea"3%5i c!a2ra inimii cu dou3 degete ale m7inii pe care o ei folosi pentru scanare. nu o e"i. Adu%5i aminte de conceptul de con6tienti"are. o pot sim5i g7dil7ndu%te #dar nu m7nc3rime$. Con6tienti"ea"3 centrul palmei cu care scane"i. cu at7t mai pu5in o simpl3 urm3rire din oc!i: nu este un sim5 i"ual. om presupune c3 faci scanarea cu m7na dreapt3 6i c3 antebra5ul st7ng a fi 5inta scan3rii. folosind respira5ia pranic3. =>. Acum mi6c3%5i m7na dreapt3 4nainte 6i 4napoi pe o ra"3 de @ p7n3 la ?C cm de antebra5ul st7ng.

'up3 ce ai pri it planta 6i 5i%ai stabilit inten5ia. Sim5i o presiune puternic3 sau g7dilaturi M Sim5i c3 m7na 45i este respins3 cu putere M Sau sim5i doar o presiune mic3 M =D. Ung!iul scan3rii nu este important. pentru a face referire la ele mai t7r"iu. =A. =B. )3strea"3%5i mintea desc!is3 6i atitudinea po"iti 3 plina de iubire. respecti distan5a pe care se extinde aura ta de corpul fi"ic. Aura lor energetic3 este neregulat3.a. g7dil3tur3. . "ona cu care ei lucra cel mai mult. 4n ca"ul nereu6itei repetate. 5ine%5i aten5ia 4ndreptat3 asupra m7inii cu care scane"i pe tot parcursul exerci5iului. 'ac3 nu sim5i energia imediat. o frun"3 sau o floare 6i stabile6te%5i inten5ia de a scana locul respecti . sau plante ag353toare. g7dil3tur3 sau c3ldur3 4n palma cu care scane"i. 4nc!eie exerci5iul plimb7ndu%te c7te a minute 6i scutur7ndu%5i bra5ele 6i picioarele. apoi ridic3%5i m7na dreapt3 la ni elul umerilor. nu te%ai sensibili"at suficient. repet3 exerci5iul l sau > de sensibili"are a m7inilor sau masea"3% 5i din nou c!a2ra inimii. 4ncepe cu po"i5ia de 5inere a mingii de pla&3 imaginare. floare sau plant3 este de a&uns. respir3 ad7nc 6i apropie 6i dep3rtea"3 m7na dreapt3 de antebra5ul st7ng p7n3 ce o ei sim5i. dar unele sunt deosebite. ?. dar mai degrab3. 'in anumite moti e. Atunci c7nd ei sim5i presiune.u contea"3 din ce ung!i faci scanarea. acestea fiind doar c7te a exemple. folosind respira5ia pranic3. =@. Scanarea altor forme de ia53+ plante 6i animale Exerci5iile de scanare a plantelor 6i animalelor fac parte din setul de exerci5ii de auto indecare doar pentru c3 sunt o oca"ie propice pentru exersare. Este aura interioar3. Energia lor anatomic3 este diferit3 de cea a oamenilor. Orice copac 4nflorit. Alege o creang3 anume. obser 3 c7t de departe se afl3 m7na cu care faci scanarea. Este la =@ cmM La @ cm M Sau la >C M Iat3 ad7ncimea aurei tale. 4n timp ce faci. c!iar dup3 ce ai 4ncercat toate alternati ele. >. 'up3 ce ai terminat. EIERCI]IUL + Scanarea unei plante Alege%5i o plant3 s3n3toas3 pentru a lucra cu o aur3 ibr7nd de energie. Este posibil. 'ac3 nici dup3 =C%=> mi6c3ri nu reu6e6ti s3 sim5i energia.. nu te descura&a. Aminte6te%5i s3 respiri profund. Ar trebui s3%5i note"i 6i impresiile ulterioare. 4ncearc3 s3 sim5i for5a aurei tale 4n timp ce continui s3%5i mi6ti m7na 4nainte 6i 4napoi. ar trebui s3%5i note"i impresiile din urma scan3rii. 4ncearc3 scanarea dintr%un ung!i diferit. )ur 6i simplu relaxea"3%te. scanea"3 acum 6i alte p3r5i ale corpului t3u+ alt3 "on3 a bra5ului sau diferite puncte de pe picioare 6. ficus . E it3 plantele de de6ert. Golosind aceea6i sec en53. cu m7na 6i degetele cu care scane"i relaxate. )ri e6te o por5iune a plantei pentru a intra pe aceea6i lungime de und3 cu 5inta. Ar trebui de&a s3 6tii cei patru pa6i ai 4nc3l"irii+ limba pe cerul gurii: c7te a cicluri de respira5ie pranic3: masarea c!a2rei inimii de c7te a ori cu dou3 degete de la m7na cu care scane"i: efectuarea exerci5iului l sau > de sensibili"are a m7inilor p7n3 se simte clar energia 4ntre palme. =. cu g!impi ori ascu5it3. 'in orice ung!i porne6ti scanarea. )entru a face exerci5iul trebuie s3 stai 4n picioare.d. Stai la aproximati un metru de plant3. Con6tien%ti"ea"3%5i c!a2ra palmei de pe m7na cu care scane"i. ar trebui s3%5i pui 4ntrebarea dac3 nu cum a ai o aur3 oarecum sl3bit3. Ar trebui s3%5i note"i re"ultatele pentru a face referire la ele mai t7r"iu. )rin practic3. Opre6te%5i m7na atunci c7nd ai o sen"a5ie de presiune. asigur3%te c3 4ncepi de la o distan53 de aproape un metru de 5int3. ei a&unge s3%5i de" ol5i 6i aceast3 capacitate. muscate . nu te 4ngri&ora. . l3m7i. 4n etapa curent3 de de" oltare a scan3rii. dar ele te pot a&uta s3%5i forme"i capacitatea de a sim5i for5a ital3.=?. de deasupra sau de . precum cele suculente sau cactu6ii. A. Scanea"3 4n &os. cum ar fi+ pini pitici. )o5i scana planta din lateral. =J. 6i ar putea fi greu de detectat pentru 4ncep3tori. 4ncepe scanarea mi6c7ndu%5i 4ncet m7na c3tre plant3 sau arbore de la o distan53 de aproximati un metru. Relaxea"3%te 6i respir3 ad7nc de c7te a ori. Ar trebui s3 ai sen"a5ia respecti 3 4n momentul c7nd a&ungi la =C%>@ cm de m7na st7ng3. la un ung!i de A@ de grade. 'ac3 nu reu6e6ti s3 sim5i aura 4n timpul exerci5iului. 0e"i exerci5iile "ilnice 4n 6ase pa6i 6i lista cu cele necesare scan3rii .m. bambusi #cunoscute 6i ca 9plantele aduc3toare de noroc($.i dac3 totu6i nu po5i sim5i energia M 'ac3 pe parcursul exerci5iului nu sim5i energia. om am7na discu5ia referitoare la semnifica5ia m3sur3torilor cu a&utorul scan3rii p7n3 ce om a&unge la cursul respecti . 4ncearc3 s3 sim5i ad7ncimea aurei din diferitele puncte scanate. m7nc3rime sau c3ldur3 4n palm3. sau coboar3%5i m7na unde a sub ni elul taliei 6i scanea"3 4n sus.

sau masea"3%5i din nou c!a2ra inimii. 4ncep7nd cu m7na cu care scane"i aflat3 la un metru de animal. Relaxea"3%te. 4n picioare sau c!iar 4n genunc!i. ?. repet3 pre5 de c7te a minute exerci5iul l sau > de sensibili"are a m7inilor. 4n func5ie de planta scanat3.u te gr3bi. 0e"i dac3 po5i detecta forma general3 6i for5a aurei energetice a animalului. 4nc!eie exerci5iul plimb7ndu%te c7te a minute 6i scutur7ndu%5i bra5ele 6i picioarele. ar trebui s3%5i note"i impresiile pentru a face referire la ele mai t7r"iu.otea"3%5i 6i impresiile aferente pentru a a ea un element de compara5ie cu primul t3u efort. Apoi. con6tienti"ea"3 m7na cu care scane"i pe tot parcursul exerci5iului de scanare. Mi6c3%5i atent m7na cu care scane"i. O aur3 puternic3 este u6or de detectat pentru 4ncep3tori. g7dil3tur3 sau re"isten53. B. EIERCI]IU+ Scanarea unui animal Ca 6i 4n ca"ul exerci5iului cu plantele. 'in nou. 4nc!eie exerci5iul plimb7ndu%te c7te a minute 6i scutur7ndu%5i bra5ele 6i picioarele. 'up3 ce ai terminat. apropie%o 4ncet. sau masea"3%5i din nou c!a2ra inimii. )3strea"3%5l aten5ia 4ndreptat3 asupra c!a2rei palmei de la m7na cu care scane"i. respir3 ad7nc 6i retrage%5i m7na. ceea ce ne ofer3 6ansa s3 exers3m pe un subiect ce nu se 4mpotri e6te. din orice ung!i rei. Stai a6e"at. @. cu m7na cu care scane"i. Relaxea"3%te 6i respir3 profund de c7te a ori. =. Alege%5i o anumit3 "on3 % s3 spunem um3rul. J. >. ca 6i 4n ca"ul plantelor. 'eplasea"3%5i atent m7na cu care scane"i. g7dil3tura sau re"isten53. este cel mai bine s3 lucre"i cu un animal perfect s3n3tos. Mi6c3%5i m7na 4nainte 6i 4napoi de c7te a ori. de deasupra sau de sub punctul ini5ial al scan3rii 6i din alt3 latur3.dedesubt. D. folosind o mi6care constant3 4nainte 6i 4napoi. O dat3 ce sim5i energia cu claritate. O dat3 ce sim5i energia cu claritate. Relaxea"3%te 6i respir3 profund de c7te a ori. A. 'ac3 dup3 reo @ minute tot 45i este greu s3 sim5i energia. pentru a face referire la ele mai t7r"iu. 4ncearc3 s3 sim5i 6i for5a ei relati 3. repet3 pre5 de c7te a minute exerci5iul l sau > de sensibili"are a m7inilor. Respir3 4ncet 6i profund. capul sau burta % 6i stabile6te%5i inten5ia de a scana aura de acolo. Ar fi bine s3 exerse"i scanarea unor plante. folosind o mi6care constant3 4nainte 6i 4napoi. folosind respira5ia pranic3. scanea"3 diferite locuri de pe corpul animalului 6i din ung!iuri diferite. . dac3 ai acces la mai multe specii de animale. ar trebui s3 sim5i aura la =C%>@ cm de plant3. Scanea"3 spre locul%5int3 @.otea"3%5i 6i impresiile aferente. C7inii 6i pisicile sunt subiec5i adec a5i deoarece ne sunt cel mai la 4ndem7n3 6i dorm c7t se poate de des. 0e"i dac3 po5i detecta forma general3 6i for5a aurei energetice a plantei. ar trebui s3 sim5i aura la o distan53 aproximati 3 de =C% >@ cm de animal. 'ac3 dup3 reo @ minute tot 45i este greu s3 sim5i energia. respir3 ad7nc 6i retrage%5i m7na. dac3 animalul doarme pe &os. p7n3 ei sim5i. Gii cu mintea desc!is3 6i adopt3 o atitudine po"iti 3. O dat3 ce ai pri it animalul pentru stabilirea inten5ie . Opre6te%te c7nd ai sen"a5ia de presiune. sau o "on3 este mai superficial3 dec7t alta M O sim5i puternic3 sau slab3 M L. . B. Opre6te%te c7nd ai sen"a5ia de presiune. 'ac3 nu sim5i energia imediat. )ri e6te animalul pentru a intra pe aceea6i frec en53 cu 5inta. ar trebui s3%5i note"i impresiile. nu te descura&a. nu te descura&a. c3ldur3. precum 6i de s3n3tatea acestuia. apoi apropie%o din nou. 'up3 ce ai terminat. 'ac3 nu sim5i energia imediat. c3ldur3. Acum scanea"3 planta din ung!iuri diferite. Este uniform3 pe toate p3r5ile M Sim5i c3 are o ad7ncime de =C cm peste tot. Mi6c3%5i m7na 4nainte 6i 4napoi de c7te a ori. G3%5i 4nc3l"irea 4n patru pa6i 6i apoi 4ncepe. . . 4ncearc3 s3 sim5i 6i for5a ei relati 3. Obser 3 la ce distan53 se extinde aura. apoi apropie%o din nou. bra5ul 6i degetele relaxate. p7n3 ce o ei sim5i. la un metru distan53. 4n func5ie de specia animalului. ca 6i 4n ca"ul plantei. ar fi bine s3 le scane"i pentru a edea care animal are aura cea mai puternic3. D. Respir3 4ncet 6i profund. Relaxea"3%te. pentru a .u te gr3bi. 6oldul. Este uniform3 pe toate p3r5ile M Sim5i c3 are o ad7ncime de => cm peste tot. Obser 3 la ce distan53 se extinde aura. sau o "on3 este mai superficial3 dec7t alta M O sim5i puternic3 sau slab3 M L. flori sau arbori diferi5i pentru a edea care are aura cea mai puternic3. J. Respir3 4ncet 6i profund.

a ea un element de compara5ie cu alte eforturi de scanare. )uteti a ea at7t oameni, c7t 6i animale de cas3 drept 9clien5i(, si obser ati c3 aurele animalelor par a a ea aceea6i ad7ncime ca 6i 4n ca"ul oamenilor, 4n func5ie de ni elul de italitate al animalului iar c!a2rele animalelor sunt locali"ate 4n acelea6i "one generale ca 6i la oameni, dar sunt propor5ionale cu dimensiunile animalului 6i, prin urmare, mai mici dec7t cele ale oamenilor. Scanarea se poate face si pe obiecte de diferite culori . 0eti simti diferit fiecare obiect in functie de culoarea lui. Scanarea altei persoane Mecanismul folosit pentru scanarea altei persoane este la fel cu cel folosit pentru scanarea unei plante sau a unui animal. Scopul t3u este acela6i+ de a sim5i for5a general3 a aurei. Singura diferen53 este c3 subiectul, 4n ca"ul scan3rii unei persoane, 45i poate oferi un feedbac2 erbal legat de anumite probleme pe care le po5i sim5i 4n timpul scan3rii. ,u%i pune 4ns3 4ntreb3ri subiectului dec7t dup3 ce ai terminat scanarea, c!iar dac3 mai faci comentarii legate de locurile 4n care sim5i perturb3ri energetice 4n aur3. EIERCI]IUL Scanarea altei persoane )entru exerci5iu, e preferabil s3 stai 4n picioare. Subiectul t3u poate sta 4n picioare sau a6e"at, fiind relaxat 6i a 7nd o respira5ie normal3. 'ac3 rea, poate s3 5in3 oc!ii 4nc!i6i. *rebuie s3%6i 5in3 limba pe cerul gurii, pentru a m3ri sensibilitatea. G3 4nc3l"irea 4n patru pa6i, dup3 care 4ncepe. =. Stai la aproape un metru distan53 de subiect. Ar trebui s3 te plase"i 4n lateral, nu 4n fa5a sau 4n spatele lui . 0ei scana partea superioar3 a bra5ului #orice "on3 dintre um3r 6i cot$. M7na cu care scane"i, precum 6i degetele trebuie s3%5i fie relaxate. >. Uit3%te la 5int3 pentru a intra pe aceea6i lungime de und3 cu ea 6i pentru a%5i stabili inten5ia de a scana. ?. Respir3 4ncet 6i profund, folosind respira5ia pranic3. )3strea"3%5i aten5ia 4ndreptat3 asupra c!a2rei palmei de la m7na cu care scane"i. O dat3 ce ai pri it 5inta pentru a%5i stabili inten5ia, con6tienti"ea"3%5i m7na cu care scane"i pe tot parcursul exerci5iului. )3strea"3%5i mintea desc!is3 6i atitudinea po"iti 3. A. )ornind de la aproape un metrude subiect, apropie%5i 4ncet m7na cu care scane"i, din orice ung!i dore6ti, de locul%5int3. Respir3 4ncet 6i profund. Apropie%5i m7na respecti 3 cu aten5ie. @. Opre6te%te atunci c7nd ai sen"a5ia de presiune, c3ldur3, g7dil3tur3 sau re"isten53. ar trebui s%o sim5i c7nd a&ungi 4ntre =C 6i >@ cm de persoan3. Aminte6te%5i c3 un adult s3n3tos are o aur3 interioar3 de => cm ad7ncime. Mi6c3%5i m7na 4nainte 6i 4napoi de c7te a ori. Obser 3 la ce distan53 se extinde aura. Simte%o cu ade 3rat. O dat3 ce ai sim5it energia f3r3 4ndoial3, simte%i for5a relati 3. B. 'ac3 nu sim5i energia de 4ndat3, nu te descura&a. Relaxea"3%te, respir3 ad7nc, dep3rtea"3%5i 6i apropie%5i din nou m7na p7n3 ce o ei sim5i. 'aca dup3 @ minute 4nc3 mai ai greut35i 4n a sim5i energia, repet3 pre5 de c7te a minute exerci5iul l sau > de sensibili"are a m7inilor, sau masea"3%5i c!a2ra inimii. J. Scanea"3 c7te a "one diferite 6i din ung!iuri diferite. Mergi 4n partea opus3 subiectului 6i scanea"3%= de acolo. 0e"i dac3 po5i detecta forma 6i for5a general3 a aurei energetice. Este uniform3M Sim5i c3 are o ad7ncime de =J cm de &ur%4mpre&ur M Sau 4ntr%o parte o sim5i de J cm, iar 4n alt3 parte de >? cm M O sim5i puternic3 sau slab3 M D. 4nc!eie exerci5iul plimb7ndu%te c7te a minute 6i scutur7ndu%5i bra5ele 6i picioarele. Relaxea"3%te 6i respir3 ad7nc de c7te a ori. 'up3 ce ai terminat, ar trebui s3%5i note"i impresiile din urma scan3rii, pentru a te folosi de ele mai t7r"iu. 'ac3 ai oca"ia s3 exerse"i pe mai mul5i subiec5i, 4ncearc3 s3 le sim5i for5a relati 3 a aurelor. ,otea"3%5i 6i impresiile aferente, pentru a face compara5ie cu celelalte eforturi ale tale. )e m3sur3 ce ei scana mai mul5i oameni, ei r3m7ne surprins de iu5eala cu care deprin"i capacitatea de a scana % 6i c7t de precis3 poate fi. Lista cu cele necesare scan3rii =. )une%5i limba pe cerul gurii. >. Efectuea"3 c7te a cicluri de respira5ie pranic3. ?. Masea"3%5i c!a2ra inimii de c7te a ori, folosind dou3 degete de la m7na cu care scane"i. A. )e scurt, f3 exerci5iul l de sensibili"are a m7inilor. 'ac3 ai timp sau rei s3%5i spore6ti

sensibilitatea, f3%= 6i pe al doilea. @. 'egetele, m7na, 4nc!eietura 6i bra5ul trebuie s3 fie relaxate : bra5ul dep3rtat de corp. B. Arunc3 o pri ire c3tre 5inta de scanare, pentru a%5i stabili inten5ia i a scana. J. Respir3 c7t mai 4ncet 6i mai profund. D. )3strea"3%5i aten5ia asupra c!a2rei din palma m7inii cu care scane"i )rima dat3 uit3%te la 5int3, dar 4n timpul scan3rii con6tienti"ea"3%ti c!a2ra men5ionat3. L.,i elul t3u de concentrare ar trebui s3 fie unul asem3n3tor cu cel folosit la citirea unei c3r5i. Aminte6te%5i+ scanarea 4nseamn3 sim5i fluxul de energie, nu s3%= e"i. ]ine oc!ii desc!i6i sau 4nc!i6i, cum sim5i c3 5i%ar fi mai de a&utor pentru a te concentra mai bine. =C. )3strea"3%5i mintea desc!is3 6i o atitudine po"iti 3, iubitoare , 4ndoielile, temerile 6i nelini6tile 45i in!ib3 capacitatea de a sim5i energia subtil3. )rogramul de exerci5ii "ilnice 4n 6ase pa6i % actuali"are =. 4nl3turarea direct3 #exerci5ii. 4n func5ie de necesit35i$. >. 4ntinderea 6i relaxarea diafragmei. Atunci c7nd diafragma 45i este de&a obi6nuit3, ar trebui s3 faci exerci5iile respecti e doar uneori, pentru a ad3uga arietate practicii. ?. Exerci5iile l 6i > de sensibili"are a m7inilor A. Respira5ia pranic3 G3 trei seturi a c7te "ece respira5ii pranice. Continu3 cu sec en5ele de ritm 6i reten5ie J%=%J%= 6i B%?%B%?. @. Scanarea general3 Exersea"3 pe tot felul de 5inte+ bra5ul, piciorul 6i alte p3r5i ale corpului t3u: plante, animale, alte persoane. Atunci c7nd ei trece la exersarea manipul3rii energiei cu a&utorul m7inilor % scanare 6i 4n urm3torul curs , m3turare 6i energi"are apoi , nu uita s3 4ncerci stabilirea unui fundament puternic pentru sensibilitate, pe m3sur3 ce exerse"i pas cu pas. 'ar dac3 nu sim5i energia atunci c7nd a&ungi la un anumit pas, pur 6i simplu treci la urm3torul exerci5iu. Unora le trebuie mai mult timp. .........................................................................................................

CURS I0II SCA,AREA E,ER-E*ICA A CSAQRELOR SI I,*ER)RE*AREA RE1UL*A*ELOR 0om relata pe scurt un ca", o tanara 4n 7rst3 de optspre"ece ani, suferea de infec5ii cronice ale rinic!ilor. 'octorii n%au g3sit cau"a infec5iilor recurente, 4ns3 6tiau c3 rinic!iul st7ng se mic6ora 6i murea. Un specialist i%a spus p3rintilor tinerei c3 dac3 nu g3seau o solu5ie pentru a opri infec5ia, copilul a a ea ne oie de un transplant. 'upa toate in estigatiile si procedurile clinice, i s%a efectuat de catre un bioenergetician o scanare general3 a aurei, apoi o scanare specific3 a c!a2relor 6i a "onei lombare. Energia din rinic!iul drept era normal3 6i puternic3, dar din rinic!iul st7ng nu s%a sim5it nici un fel de energie. S%a 4nceput tratamente cu respira5ie pranic3. I s%a m3turat 6i energi"at rinic!ii 6i c!a2rele aferente+ a&na, c!a2rele ba"inului, a sexului 6i meng mein. 'up3 aproximati un an de tratamente s3pt3m7nale urmate de tratamente f3cute de dou3 ori pe s3pt3m7n3, infec5iile au 4ncetat, a 4nceput s3 se simt3 mai bine 6i a putut renun5a la antibiotice. 'octorii a u ramas uluiti de progresele tinerei. Mai mult, constatat c3, dup3 un an de tratament cu respira5ie pranic3, rinic!iul st7ng crescuse mai mare dec7t cel drept. *rei ani mai t7r"iu, tanara este perfect normal3 6i s3n3toas3. Asa dar , 4n urm3toarele exerci5ii om discuta despre scanarea cu o 5int3 anume sau scanarea specific3, adic3 perceperea pranei ce caracteri"ea"3 anumite puncte sau "one din anatomia ta energetic3. Scanarea specific3 include perceperea energiei din anumite c!a2re 6i din p3r5i ale corpului, dar 4n exerci5iile de fa53 ei folosi drept 5inte de scanare numai c!a2rele, deoarece sunt mai bune pentru 4ncep3tori. Atunci c7nd ei scana c!a2rele cu succes, ei putea s3 scane"i cu u6urin53 anumite p3r5i ale corpului, si, ei mai 4n 35a ce 4nseamn3 de fapt sen"a5iile energetice : pe care le ai 4n urma scan3rii. La scanarea general3 ai scanat aura pentru a%i afla dou3 caracteristici + ad7ncimea 6i for5a.

C!a2rele se scanea"3 pentru a afla de fapt trei caracteristici+ ad7ncimea, for5a 6i 4ntinderea. C!a2rele pot fi ad7nci 6i puternice, dar 4nguste, sau superficiale 6i slabe, dar 4ntinse. C!a2rele se scanea"3 pentru a afla 4ntinderea, 4n scopul ob5inerii unei perspecti e complete a energiei lor. Autoscanarea specific3 Atunci c7nd 4ncepi procesul de scanare a unei 5inte anume sau scanarea specific3, asigur3%te c3 inten5ia ta se men5ine limpede 6i ferm3 pentru a%5i asigura preci"ia. )racticantii 4ncep3tori 4n indecare energetica pot fi indu6i 4n eroare la citirea aurei dac3 nu au o inten5ie clar3 si trebuie o concentrare maxima.. EIERCI]IUL )E,*RU SCA,AREA CSAQRELOR % in ad7ncime 6i for53 )o"i5ionat3 4n "ona moale de sub stern sau co6ul pieptului, c!a2ra frontal3 a plexului solar este un loc de popas, o !alt3 pentru prana care circul3 de la c!a2rele superioare spre cele inferioare 6i in ers. Aceasta c!a2ra este 6i sediul emo5iilor inferioare, de aceea este excelent3 pentru scanare, pentru a sim5i care este starea ta general3. )o5i sta a6e"at sau 4n picioare 4n timpul exerci5iului. G3%5i 4nc3l"irea 4n patru pa6i, dup3 care 4ncepe, l . m7na cu care scane"i s3%5i fie la o distan53 de mai pu5in de un metru, dar nu c!iar la o lungime de bra5. cu palma 4ndoit3, 4ndreptat3 spre corp. > Uit3%te 4n &os, la 5int3, pentru a intra 4n re"onan53 6i pentru a%5i stabili inten5ia de a scana. ?. Respir3 4ncet 6i profund, folosindu%te de respira5ia pranic3. 'up3 ce te%ai uitat la c!a2ra frontal3 a plexului solar pentru a%5i stabili inten5ia, con6tienti"ea"3%5i m7na cu care scane"i pe tot parcursul exerci5iului. )3strea"3%5i mintea desc!is3 6i o atitudine po"iti 3. A. Mi6c3 4ncet m7na cu care scane"i spre c!a2ra frontal3 a plexului solar, 5in7nd%o desc!is3 6i relaxat3, cu palma 4ndreptat3 spre corpul t3u 6i cu 4nc!eietura relaxat3. ]ine degetele 4ntr%o po"i5ie natural3, relaxat3 % pu5in 4ndoite 6i dep3rtate unul de cel3lalt, 4ncetine6te 6i mai mult atunci c7nd m7na a&unge cam la ?C cm de corp. @. Acum mi6c3%5i de c7te a ori, delicat, m7na cu care scane"i 4nainte 6i 4napoi fa53 de c!a2ra frontal3 a plexului solar, respir7nd 4ncet 6i profund. 'istan5a de mi6care a m7inii ar trebui s3 arie"e 4ntre =C 6i ?C cm 4n fa5a c!a2rei, f3r3 ca m7na s3%5i ating3 corpul sau s3 a&ung3 mai departe de ?C cm de corp. 4n timpul deplas3rilor m7inii 4nainte 6i 4napoi, 4ncearc3 s3 sim5i energia c!a2rei. ,u%5i 4ncorda 4nc!eieturile m7inii 4n timpul mi6c3rilor. B. Scanea"a 6i aura c!a2relor, care este de aproximati => cm ad7ncime. 'ar c!a2rele se percep mai intens dec7t aura general3, astfel c3 ei sim5i o impresie energetic3 mai puternic3 acum, c7nd 45i scane"i c!a2ra frontal3 a plexului solar, dec7t atunci c7nd 5i%ai scanat bra5ul. J. La fel ca 6i 4n celelalte exerci5ii, dac3 nu sim5i energia imediat, nu te descura&a. Relaxea"3%te, respir3 ad7nc 6i repet3 mi6c3rile de dute ino ale m7inii, p7n3 ce o ei sim5i, 4n ca"ul 4n care dup3 @ minute 4nc3 mai ai greut35i 4n a sim5i energia, repet3 pre5 de c7te a minute exerci5iul de sensibili"are a m7inilor. Sau exersea"3 un pic mai mult cu plante, animale 6i alte persoane 4nainte de a%5i scana propriile c!a2re. D. 'e asemenea, ca 6i 4n exerci5iile anterioare, atunci c7nd sim5i presiunea, g7dil3tura sau c3ldura 4n palm3, obser 3 la ce dep3rtare se afl3 fa53 de corpul t3u. Este la acea distan53 obi6nuit3 de => cmM Este mai aproape sau mai departe M ,otea"3 ad7ncimea. Acum nu este momentul s3 te 4ngri&ore"i dac3 aura este mai ad7nc3 sau mai superficial3. L. In timpul scan3rii de ad7ncime, simte 6i for5a c!a2rei. )une%5i acelea6i 4ntreb3ri ca 6i 4n exerci5iile anterioare+ sim5i intens presiune sau g7dil3turaM Sim5i c3 m7na 45i este respins3 cu putereM Sau sim5i doar o presiune slab3 M Continu3 scanarea p7n3 ce sim5i ad7ncimea 6i for5a c!a2rei frontale a plexului solar. =C. 4nc!eie exerci5iul plimb7ndu%te c7te a minute 6i scutur7ndu%5i bra5ele 6i picioarele. Relaxea"3%te 6i respir3 ad7nc de c7te a ori. 'up3 ce ai terminat, ar trebui s3%5i note"i impresiile din urma scan3rii, pentru a te folosi de ele mai t7r"iu. 'ac3 nu ai sim5it intens energia 4n timpul exerci5iului, ar trebui s3 te 4ntrebi dac3 nu cum a c!a2ra frontal3 a plexului solar este prea slab3. Este posibil, dar mai degrab3 nu 5i%ai de" oltat suficient3 sensibilitate pentru a sim5i energia. )ur 6i simplu p3strea"3 o atitudine desc!is3 6i exersea"3 4n continuare: p7n3 la urm3 ei reu6i s3%5i de" ol5i capacitatea de a sim5i energia. SCA,AREA CSAQRELOR )E,*RU I,*I,'ERE

dac3 nu po5i sim5i deloc energia. M7inile trebuie s3 fie cam la un metru una de cealalt3. Ar trebui s3 fie o sen"a5ie mai intens3 ori mai concentrat3 dec7t atunci c7nd 5i%ai scanat aura. este imposibil s3 a&ungi cu m7inile la spate pentru a scana c!a2rele dorsale. Experimentea"3 pentru a afla ce stil de i"uali"are func5ionea"3 cel mai bine 4n ca"ul t3u. acolo unde ai reu6it s3 sim5i energia % de exemplu. iar antebra5ele paralele cu solul. 0I1UALI1ARE Scanarea c!a2relor dorsale E ident. apoi treci treptat la scanarea 4ntinderii c!a2relor. a6a c3 le ei scana cu a&utorul i"uali"3rii. po5i s3 treci la scanarea c!a2relor dorsale. folosindu%te de 9aplaudatul( imaginar cu 4ncetinitorul. Sau. Intr3 4n re"onan53 6i stabile6te%5i inten5ia de a scana. presiune sau c3ldur3. for5a 6i 4ntinderea. se or apropia de laturile c!a2rei frontale a plexului solar. . . Scanarea celorlalte c!a2re frontale Golosind aceia6i pa6i descri6i la exerci5iile anterioare. G3 mai multe cicluri de respira5ie pranic3: efectuea"3 exerci5iul de sensibili"are a m7inilor. ME.ARE E. =. ca 6i cum ai 5ine o minge imaginar3 de pla&3. nu uita s3 p3stre"i distan5a de un metru 4ntre ele. )ur 6i simplu re5ine%i 4ntinderea. Sfaturi utile pentru i"uali"are Exist3 c7te a modalit35i de a te i"uali"a. *otu6i. *otu6i. 4n acest timp. 4ncearc3 s3 determini diametrul c!a2rei frontale a plexului solar. dac3 sim5i c3 mintea 45i obose6te sau ai ne oie s3%5i realimente"i sensibilitatea. G3 compara5ii 4ntre ele. Scanea"3 spre interior.ER-E*ICA )RI. B. 'ac3 a ta pare mai restr7ns3 sau mai 4ntins3.otea"3%5i impresiile din urma scan3rii. coatele la un ung!i de LC de grade. ca 6i cum ar isa cu oc!ii desc!i6i. nu te 4ngri&ora. Mi6carea de scanare este cu 4ncetinitorul folosit3 4n exerci5iile de sensibili"are a m7inilor.ER-E*ICA pentru a locali"a c!a2rele dorsale. SCA. cu ambele m7ini. 4ncepe s3 sim5i perimetrul c!a2rei. 'ac3 nu sim5i nici o re"isten53 sau c3ldur3 4n timp ce te apropii cu m7inile de laturile c!a2rei. palmele or fi la o distan53 de >@ cm una de cealalt3. 4ncet.u te gr3bi. Atunci c7nd palmele tale desc!ise or fi la =B%>C cm una de cealalt3. c!iar dac3 ai luat o pau"3 de c7te a minute. 'e reme ce ei scana 4ntinderea c!iar dup3 ad7ncime 6i for53. )entru a scana 4ntinderea c!a2rei frontale a plexului solar. ei concepe o imagine mental3 a propriei persoane 4n fa5a ta. 0e"i figura 'I. Scutur3%5i m7inile 6i degetele 6i stabile6te%5i din nou inten5ia 4nainte de a trece la scanarea fiec3rei c!a2re. A. Apoi trage%le 4napoi spre corp.ORMAL% E. trebuie s3 ridici u6or m7inile din po"i5ia ini5ial3 6i s3 le aduci la ni elul c!a2rei plexului. >. )ractic. 4n momentul 4n care 4nc!eieturile de la m7ini sunt 4n apropierea coastelor. J. palmele 4ndreptate una spre cealalt3. iar palmele s3 fie 4ndreptate una spre cealalt3. 'up3 ce termini scanarea fiec3rei c!a2re. re"isten53. masea"3%5i din nou inima 6i f3 c7te a respira5ii pranice 4nainte de a 4ncepe. scanea"3%5i acum 6i celelalte c!a2re frontale ale corpului.u acum. dup3 care ei scana c!a2rele dorsale de la imaginea respecti 3. Aceasta este po"i5ia cu care trebuie s3 4ncepi ?. opre6te%te 6i f3 o pau"3. @. X Multora li se pare folositor s3 4nc!id3 oc!ii 4nainte de a 4ncepe i"uali"area. de6i nici o metod3 nu func5ionea"3 perfect pentru toat3 lumea % iat3 4ns3 c7te a sfaturi 6i obser a5ii. 0a fi ca 6i cum ai ridica mingea de pla&3 6i ai aduce%o 4napoi c3tre tine. 4ncetine6te mi6carea 6i mai mult. ar trebui s3%5i note"i dimensiunile lor 6i alte impresii pe care le%ai a ut. 'ac3 sunt momente c7nd obose6ti psi!ic sau ai sen"a5ia c3%5i pier"i puterea de concentrare sau sensibilitatea. 4ntinde%5i m7inile la la5imea taliei. Opre6te%te c7nd sim5i g7dilaturi. la . 4ncearc3 o serie de cicluri de respira5ie pranic3. . Relaxea"3%te 6i respir3 ad7nc de c7te a ori. 4nc!eie exerci5iul plimb7ndu%te c7te a minute 6i scutur7ndu%5i bra5ele 6i picioarele. 0e"i cursul cu c!a2rele pentru a le locali"a. Respir3 ad7nc.IUL )ARA. scanarea bra5ului. exerci5iile de sensibili"are a m7inilor. nu mai este ca"ul s3 faci din nou 4nc3l"irea. Un adult s3n3tos a a ea un diametru al c!a2rei frontale a plexului solar de aproximati =C cm. 4ncearc3 s3 e"i o repre"entare a persoanei tale la scar3 normal3. 'in momentul respecti . scanarea unei plante %. 4ntoarce%te la un pas anterior din sec en5a exerci5iului progresi . X 'ac3 ai o memorie exact3. uit7ndu%se 4n gol.)entru a scana 4ntinderea c!a2relor. )limb3%te pu5in sau repet3 sec en5a de 4nc3l"ire 'up3 ce ai terminat scanarea c!a2relor frontale. pe c7nd al5ii 46i 5in oc!ii desc!i6i. dar nu se concentrea"3. 45i ei folosi ambele m7ini. nu te descura&a. Scanea"3%le ad7ncimea.

studen5ii scanea"3 mai 4nt7i partea dorsal3 a aurei pentru a g3si e entuale congestii sau deficien5e. al5ii prefer3 s3 i"uali"e"e imaginea c!iar 4n fa5a lor 4n camer3: le place calitatea tridimensional3 a unei astfel de i"uali"3ri. B%A$.o!n Smit!(. X Unora le plac detaliile. te!nic3 ce li se pare foarte util3 La fel se face si tratamentul la distanta. a c!a2rei sau a "onei pre"ent7nd o posibil3 problem3 de s3n3tate. for5a 6i 4ntinderea. 4ntoarce%o. Iat3 4nc3 o modalitate de a%5i spori sensibilitatea atunci c7nd scane"i o imagine i"uali"at3+ repet3%5i numele de trei ori 4nainte de a 4ncepe % de pild3. sau cu opsele pe o p7n"3. Intra 4n re"onan53 cu 5inta 6i stabile6te%5i inten5ia de a scana. ceea ce ofer3 o informa5ie de ansamblu asupra ni elului energetic 6i a st3rii globale de s3n3tate. 'in momentul respecti . f3r3 nici o excep5ie. a6a c3 nu te gr3bi. dimensiunea general3 6i for5a aurei 4ntregi la un moment dat. descoper3 c3 toate sen"a5iile tactile %presiune. *otu6i. X Unii prefer3 s3 lucre"e cu imagini la scar3 normal3: altii prefera o imagine mai mic3. )3strea"3%5i mintea desc!is3 6i o atitudine po"iti 3. AtunciP c7nd ai 4n 35at s3 scane"i imaginea c!a2relor dorsale. for5a 6i 4ntinderea c!a2rei dorsale a plexului solar. alc3tuie6te%5i i"uali"area c7t mai corect din punct de edere anatomic. X )entru scanarea unei imagini i"uali"ate se cere mai mult3 concentrare. apoi s3 repete exerci5iul de scanare.aproximati un metru 4n fa5a ta. Ar trebui c!iar s3 consul5i texte medicale de specialitate pentru referin5e. al5ii consider3 c3 un fundal alb. la cursuri. func5ionea"3 mai bine. Studen5ii. X 4ncearc3 i"uali"area pentru a%5i scana c!a2rele frontale. respir3 ad7nc 6i p3strea"3%5i aten5ia asupra c!a2rei din palma m7inii cu care scane"i. Este o te!nic3 simpl3. sim5ii c3 se pot concentra mai bine asupra unei imagini mai mici. 'up3 ce te%ai uitat la c!a2ra%5int3 pentru a%5i stabili inten5ia. Adaug3 culori 6i perspecti 3 de ad7ncime. folosind respira5ia pranic3. in occident li se pred3 studen5ilor cum sa faca scanari si i"uali"3ri a propriei persoane redus3 la o treime fa53 dimensiunile lor sau c!iar mai mic3. asem3n3toare unui desen animat. Unii prefer3 un fundal negru.o!n Smit!. 4ncepe scanarea mi6c7ndu%5i m7na spre "ona%5int3. 'ac3 te a&ut3 o imagine bine definit3. X Atunci c7nd ai terminat de scanat ad7ncimea. Interpretarea re"ultatelor Interpretarea re"ultatelor scan3rii este un proces alc3tuit din dou3 p3r5i. cu palma desc!is3 6i cu 4nc!eietura relaxat3. 9. temperatur3. A. cu deprinderi de i"uali"are mai de" oltate. Apoi li se spune s3%6i rosteasc3 numele de trei ori 4naintea scan3rii. . Goarte bine. X )ersoanele creati e. g7dilaturi % sunt mult mai distincte. G3%5i 4nc3l"irea 4n patru pa6i. Golose6te metoda preferat3 de i"uali"are pentru a proiecta o imagine a propriei persoane 4n fa5a ta. Apoi stabile6ti limita c!a2ral3. astfel 4nc7t s3 pri e6ti spatele imaginii. f3r3 a li se da reo instruc5iune anume. =. Mai 4nt7i 45i stabile6ti limita energetic3. Respir3 4ncet 6i profund. Ridic3 m7na cu care scane"i 6i. 4n care 3d o imagine m3ritat. ai puteai prefera utili"area i"uali"3rii 4n locul corpului fi"ic pentru a%5i scana 6i c!a2rele frontale. ceea ce%5i d3 o idee despre unii indicatori specifici cu pri ire la starea ta de s3n3tate. . EIERCI]IUL B+ Scanarea c!a2relor dorsale )o5i sta a6e"at sau 4n picioare 4n timpul exerci5iului. redus3 la &um3tate sau c!iar mai mult. opre6te%te pu5in 6i notea"3%5i impresiile. Locali"ea"3%5i c!a2ra dorsal3 a plexului solar #fig. imaginandu% a ca persoana este in fata d s sau ca d s suntete langa acea persoana. dimensiunea 6i for5a fiec3rei c!a2re. Alte persoane prefer3 o imagine bidimensional3.o!n Smit!. . con6tienti"ea"3 m7na cu care scane"i pe tot parcursul exerci5iului. dar extrem de puternic3 pentru a%5i spori sensibilitatea. ca un ecran de cinema. O po5i i"uali"a pe un fundal incolor. sim5indu%i ad7ncimea. sau o repre"entare animat3. Scanea"3%5i c!a2ra dorsal3 a plexului solar la fel cum ai scanat%o 6i pe cea frontal3. Cursurile de indecare pranic3. dup3 care 4ncepe. X Imaginea"3%5i c3 te desene"i pe tine. ?. cu carioci colorate pe o tabl3 alb3. ar putea 4ncerca te!nica microscopului. >.

lucrul acesta indic3 o condi5ie general3 de energie redus3. obser a ad7ncimea 6i for5a aurei. Re"ultatele constante 4nseamn3 re"ultate precise. obser 7nd ad7ncimea si for5a aurei. Atunci c7nd ei fi mai priceput.. 4n ca"ul unei aure neregulate. La fel. scanea"3%le 6i a treia oar3. ai determinat c3 aura ta este de => cm In fiecare punct de &ur%4mpre&ur: sau este de J. )o5i scana cele opt puncte din cele patru cadrane de trei ori la r7nd. Exist3 o modalitate mai bun3 6i mai rapid3. 4ns3 la 4ncep3torii care nu 6i%a[ de" oltat pe deplin capacitatea de scanare. superior 6i de 7rf %. este foarte posibil ca primN scanare s3 nu fie precis3. ]i%ai putea aminti. A. apoi 6oldul de trei ori la r7nd 6. po5i scana ambele t7mple deodat3.*RU S*A/ILIREA LIMI*EI E. Ca 6i mai sus.d. Aceste puncte distincte sunt u6or de accesat. antebra5ele 6i apoi t7mplele. ?. care se manifest3 sub forma unui num3r de probleme de s3n3tate. deoarece pier"i contactul cu 5inta scan3rii 4ntre repri"ele de scanare.@ cm la genunc!iul drept =@ cm la 6oldul drept. Ca 6i 4n pasii de mai sus. )entru a face o apreciere general3. @. EIERCI]IUL )E. 4n timp . dupA care 4ncepe.@ cm la t7mpla st7ng3 .m. se extinde la >C cm la soldul drept 6i J. =. poti scana ambele 6olduri cu ambele m7ini o dat3. Scanea"3%5i exteriorul genunc!iului drept cu m7na dreapt3. ceea ce repre"int3 al treilea set. mai ales 4n ca"ul 4ncep3torilor. 4n aceea6i ordine+ genunc!ii. iar luate 4mpreun3. )oate ar trebui: poate c3 prima scanare a fost corect3. ofer3 o e aluare repre"entati 3 a 4ntregii tale aure. ei de in frustra5i 6i 4ncep s3 pun3 la 4ndoial3 dad scanarea 6i toat3 9treaba asta cu energia( func5ionea"3 4ntr%ade 3r. apoi efectuea"3 un set de exerci5ii de scanare specific3 4n dou3 puncte%c!eie din fiecare cadran+ partea exterioar3 a ambilor genunc!i #cadranul inferior$. 6oldurile. Iat3 ce semnifica5ie are m3sur3toarea de mai sus+ dac3 aura es uniform3 6i foarte 4ntins3 % de exemplu. incomplete sa_la8uo: eronate. )rocedea"3 la fel 6i 4n ca"ul t7mplei drepte.Limita energetic3 In cursurile anterioare ai in atat cum sa 5i scane"i interiorul antebra5ului 6i alte c7te a p3r5i ale corpului pentru a%5i face o idee orientati 3 despre for5a general3 a aurei tale. scanea"3%5i exteriorul genunc!iul st7ng cu m7na st7ng3. >@ cm 4n toate cele opt puncte %probabil c3 e6ti foarte s3n3tos 6i deborde"i de energie. G3%5i 4nc3l"irea. po5i s3 scane"i ambii genune$ cu ambele m7ini 4n acela6i timp. ei putea s3 scane"i doar o dat3 6i s3 interprete"i corect 6i 4ncre"3tor. Atunci c7nd ob5ii re"ultate constante 4n cele patru puncte % de exemplu dup3 trei seturi de scanare. 4n sf7r6it. Iat3 un set. po5i l influen5at. are o ad7ncime de @ cm 4n fiec3reiN dintre cele opt puncte. >. Scanarea pe seturi asigur3 preci"ia. Scanea"3%5i t7mpla st7ng3 cu m7na dreapt3. G3 o pau"3 de un minut dou3. . trebuie s3%5i scane"i toat3 anatomia energetic3. re"ultatele lor sunt greu de pre"is. de exemplu c3 la prima scanare a 6oldului m7na 5i s%a oprit la => cm ad7ncime. atunci c7nd treci la a doua scanare a 6oldului.ER-E*ICE )o5i sta a6e"at sau 4n picioare 4n timpul exerci5iului. interiorul ambelor antebra5e #cadranul superior$ 6i t7mplele #cadranul de 7rf$. 'ac3 aura este uniform3 dar 4ngust3 % de exemplu. B. =C cm la ambele t7mple deci m3sur3toa respecti 3 este limita ta energetic3. 'ar nici o m3sur3toare singular3 nu ofer3 o e aluare precis3 a dimensiunilor 6i for5ei generale a aurei tale. )rocedea"3 la fel cu 6oldul drept 6i cel st7ng. ei ob5ine citiri mai precise 6i ei 4n 35a mai reped[ prin scanarea 4n seturi. 'ac3 aura ta are dimensiuni neregulate % de exemplu. de prima scanare. Scurt3tura respecti 3 te a&ut3 s3%5i stabile6ti limita energetic3 4n c7te a minute. cu ambele m7ini. 4ncep3tor fiind. ai ol tulburare energetic3. Scanea"3%5i antebra5ul. Repet3 sec en5a p7n3 ob5ii acelea6i m3sur3tori ale ad7ncimii 6i forta 4n urma a dou3 sau trei seturi consecuti e de scanare. nu scan7nd genunc!iul de trei ori la r7nd. probabil ei g7ndi d m7na ar trebui s3 se opreasc3 la aceea6i ad7ncime. )entru aflarea limitei energetice. a6` c3. exteriorul ambelor 6olduri #cadranul mi&lociu$. 'ac3 dore6ti. Scanarea unei 5inte de c7te a ori la r7nd p7n3 c7nd se ob5in acelea6i re"ultate de fiecare dat3 este cea mai bun3 modalitate de a se asigura preci"ia. 4n consecin53. 4mparte%5i corpul 4n patru cadrane %inferior. Am 3"ut 4ns3 la cursuri c3 atunci c7nd 4ncep3torii 4ncearc3 s3 interprete"e 4naintea ob5inerii unor citiri constante. o "on3 mai 4ntins3. 'ac3 nu pier"i contactul 4ntre scan3ri.u este 4ns3 ca"ul s3%5i scane"i corpul p3rticic3 cu p3rticic3. la fel cum ai f3cut la exerci5iul anterior: apoi in ersea"3 m7inile 6i scanea"3%5i cel3lalt antebra5.a. Apoi scanea"3%le a doua oar3 4n aceea6i ordine % al doilea set. dac3 dore6ti. mi&lociu. f3r3 s3 6tii. dec7t 4n mod obi6nuit este do ada unei congestii locale.

45i ei scana c!a2rele sec en5ial. aria5iile respecti e sunt normale. Sc!imb3rile mai intense % de exemplu. )rincipii de ba"3 ale m3tur3rii . ei scana ad7ncimea.ce o "on3 mai mic3 dec7t 4n mod normal indic3 o deficien53 local3. a g7tului. precum 6i s3 energi"e"i "onele locale cu deficit de energie. indec3torii cur353 pacien5ii cu o m3turic3 special3. dorsal3 a plexului solar 6i dorsal3 a inimii. corpul trebuie s3 fie curat. dorsal3 a splinei. In cursul de fa53 ei 4n 35a despre m3turare. este recomandat3 urm3toarea sec en53+ c!a2rele cre6tetului. a frun5ii.oi nu 4ncura&3m cititorii s3%6i pun3 singuri diagnostice 4n ba"a scan3rii anatomiei energetice. Si singur te poti indeca.ER-E*ICE % m3turarea energiei congestionate. Cur35area este o parte ital3 a fiec3rei abord3ri 4n indecare. 4ntr%o serie de seturi. frontal3 a splinei. pentru a asigura citiri constante 6i precise. s3 nu aib3 impurit35i. Sunt modalit35i diferite. Medicina tradi5ional3 caut3 s3 elimine pe c7t posibil murd3ria 6i germenii patogeni ce pro oac3 infec5ii. 4n urm3toarele capitole ei 4n 35a cum s3 4nl3turi sau s3 m3turi congestia local3. deoarece ni elul energiei este influen5at de mul5i factori.@ cm 4n unele "one % sunt tipuri de perturb3ri energetice care pot indica probleme de s3n3tate. 0aria5ii ale limitei energetice 'imensiunile aurei aria"3 de la "i la noapte. dar nu s3 4nlocuiasc3 medicina tradi5ional3 occidental3. Ca 6i 4n ca"ul stabilirii limitei energetice. 4ns3. menite s3 complete"e. for5a 6i 4ntinderea c!a2relor 4ntr%un singur set. Atunci c7nd ei de eni mai priceput 4ntr%ale scan3rii. frontal3 a plexului solar. CURS III CURA*AREA AUREI E. A ertisment+ )robabil ei putea s3 deduci o anumit3 problem3 de s3n3tate 4n urma propriei scan3ri 6i din tabelul ce asocia"3 c!a2rele cu anumite organe sau func5ii ale corpului. 4n cartea de fa53 4n e5i un program despre care s%a demonstrat c3 este eficient pentru re"ol area unor afec5iuni medicale ce existau dinainte 6i care fuseser3 diagnosticate. a&na. a ombilicului. indecarea pranic3 6i medicina energetic3 4n general sunt instrumente eficiente. Limita c!a2ral3 Cea mai complet3 imagine a indicatorilor energetici specifici ai s3n3t35ii pro ine din scanarea tuturor celor == sau J c!a2re 4n scopul determin3rii dimensiunilor 6i for5ei fiec3reia. Congestia energetic3 este o proeminen53 4ngro6at3 de energie impur3 6i este sim5it3 diferit de la persoan3 la persoan3. meng mein. stresul la care e6ti expus etc. iar 4n Gilipine. 4n India. a ba"inului. a sexului. . 'irec5ia 6i ordinea 4n care 45i scane"i c!a2rele nu afectea"3 calitatea citirilor. )ractic. starea emo5ional3. atunci c7nd descoperi c3 aura ta s%a mic6orat cu @ cm peste tot sau g3se6ti umfl3turi de p7n3 la >>. . unii indec3tori flutur3 o pan3 de p3un pe deasupra corpului. 'e aceea asistenta tamponea"3 o t3ietur3 desc!is3 cu peroxid. pentru a a ea o anumit3 ordine 6i structur3 4n etapele de 4nceput ale practicii. iar c!irurgul se spal3 cu gri&3 pe m7ini 6i pe antebra5e 4nainte s3 opere"e. Medicina energetic3 netradi5ional3 este de asemenea preocupat3 de cur35are+ ea caut3 s3 4nl3ture contaminarea energetic3 din aur3 pentru a se e ita problemele de s3n3tate. frontal3 a inimii. )oate fi descrisa ca fiind o 9umfl3tur3(: sau se simte ca o for53 de respingere ce se manifest3 atunci c7nd apropii polii identici a doi magne5i sau se simte foarte cald la maini. m7na se scufund3 spre corp atunci c7nd trece pe deasupra "onei respecti e sau se simte sen"atia de rece la maini. 'ac3 ai descoperit c3 aura aria"3 4ntre =C 6i => cm ad7ncime timp de c7te a "ile. M3turarea este a doua dintre cele trei te!nici de manipulare a energiei. fie ele microbi sau prana impur3. dar filosofia din spatele lor este aceea6i+ pentru a fi s3n3tos. adic3 metoda de indecare pranic3 prin care se asigur3 cur35area prin 4nl3turarea manual3 a contamin3rii sau a energiei impure din aur3. 'eficien5a energetic3 este un spa5iu din aur3 care mai totdeauna se simte ca o depresiune 4n c7mpul energetic. printre care !rana pe care o consumi. Congestia sau deficien5a pot fi indicatori ai unei probleme pre"ente sau iminente de s3n3tate 4n "ona unde ai o perturbare.u cum a s3 4ncerci diagnosticarea ta sau a altei persoaneP Ofer3 informa5iile respecti e unui doctor 4n care ai 4ncredere pentru un diagnostic ulterior 6i pentru tratament.

4nainte de a 4ncepe. 'upa terminarea curatarii propriu"ise trebuie sa a spalati pe maini cu apa sau daca in conditii itrege nu a eti apa e%ti simula spalarea ca si cum ati face%o cu apa. iar m3tasea este un i"olant ce . deoarece metalul din care este confec5ionat cablul are pu5ine impurit35i. 4n fa5a corpului. gra5ioase. sensul in ers acelor de ceasornic 4l ei determina imagin7ndu%te 4n afara corpului t3u. a anatomiei energetice. metalul din care este f3cut acesta are multe impurit35i. Atunci c7nd m3turi bloca&ele energetice sau limitele func5ionale din aur3. Imaginea"3%5i un ceas plasat pe partea din i"uali"are asupra c3reia lucre"i 6i urm3re6te acele ceasului. pentru a oferi o cur35are mai concentrata "onelor mai mici din corpul energetic. Curentul electric trece cu u6urin53 printr%un cablu de calitate superioar3. 4n cele din urm3. Un corp curat 4n starea de indecare este asem3n3tor unui cablu de calitate superioar3: prana circul3 cu u6urin53 prin el. se contaminea"3 u6or. 'impotri 3. =. scoate%5i pantofii 6i cureaua 6i gole6te%5i bu"unarele de bani. 'aca nu ei arde energia maturata ea se a duce inapoi de unde ai maturato si munca ta iti a fi in "adar. cu o po"i5ie a palmelor cu degetele 4ndreptate spre 4nainte$: 6i cu unul sau dou3 degete #4ntr%o mi6care de 4mpungere cu scopul de a relaxa "onele cu congestie mai dificile$. )entru a efectua m3turarea general3. lente. M3turarea local3 folose6te dou3 mi6c3ri ale m7inii. una asem3n3toare cu 4notul c7inesc 6i una circular3. mintea 6i corpul 5i se relaxea"3 complet. Arderea energiei impure se face prin atingerea palmelor . 4n spatele corpului %ce constituie o cur35are general3. deoarece in arful degetelor noastre a em minic!a2re corespondente c!a2relor principale care produc o ardere. mai ales cea de bumbac. probleme de s3n3tate. iar cur35area este mai ad7nc3 6i mai concentrat3. sau c!a2ra sau un alt organ . atingi palmele tale una de alta . Iat3 alt mod de a pri i starea de indecare. M3turarea local3 se face cu o singur3 m7n3. 4n tentati a de a circula printr%o aur3 murdar3. o condi5ie de relaxare fi"ic3 6i mental3 a ansat3 4n care e6ti total recepti la energia indec3toare 6i la indecare. M7necile lungi de la c3ma63. curatare. Oamenii descriu o astfel de stare de superrelaxare ca pe o 9impresionant3 eliberare de tensiune(. cre7nd tulbur3ri energetice 6i. ei folosi ambele m7ini 4n mi6c3ri lungi. curentul electric trece mai greu printr%un cablu de calitate inferioara . ca si cum le suprapui una peste alta stergandule una de alta. 6i cinci 4n &os. ca o bataie de palme prin stergere. pur 6i simplu imaginea"3%5i E sau c!iar plasea"3 % un ceas cu fa5a 4n afar3. 'ac3 reodat3 te 4ncurci. )a6ii respecti i or de eni 6i mai importan5i atunci c7nd 4ncepi energi"area 6i practicarea remediilor pentru afec5iuni specifice *e rug3m s3 adaugi urm3torii pa6i de aici 4nainte. prana se bloc!ea"3 6i mai tare. Exist3 6i modalit35i de a%5i folosi palmele pentru m3turarea local3+ %cu degetele 4ndreptate 4nainte. Arderea energiei impure se face atunci cand ai a&uns in partea de &os al corpului pe care il curati energetic. se aplic3 aceea6i regul3. pe partea corpului asupra c3reia lucre"i. M3turarea local3 este o cur35are manual3 mai restr7ns3 a unei anumite p3r5i a corpului sau a unei c!a2ra. deoarece el con5ine multe impurit35i sau congestii energetice. 6i urmea"3 acele ceasului Atunci c7nd efectue"i o m3turare local3 asupra i"uali"3rii propriei tale persoane. Relaxarea respecti 3 se datorea"3 4nl3tur3rii pranei impure din corpul energetic 6i 4nl3tur3rii indirecte a emo5iilor negati e. ceea ce c!iar ei face mai t7r"iu. 9dispari5ie a ap3s3rilor( sau 9sentiment de u6urare(. M3turarea general3 este o serie de =C mi6c3ri de m3turare cu ambele m7ini % cinci 4n &os. spre 5int3 #pentru cur35are 4n profun"ime$: % cu marginea exterioar3 sau interioar3 a palmei #pentru o cur35are mai delicat3 % pentru cur35area "onelor mai greu de cur35at. Cu m3turarea ei 4ncepe manipularea superioar3 a energiei 6i trebuie s3 mai faci c75i a pa6i pentru a te feri de contaminare. Atunci c7nd efectue"i m3turare local3 pe propria ta persoan3 folosind mi6carea circular3. nu p3stra pe tine !aine sau obiecte care preiau energie impur3.ER-IEI IM)URE 'U)A MA*URARE 'upa ce ai terminat maturarea energetica ei arde energia maturata atingand palmele una de alta . de sus p7n3 &os 6i de &ur%4mpre&ur. uit7ndu%te la el. sau ca si cum ai pocni din degete trecand cu policele degetului mare peste celelalte degete. deoarece c!a2rele din palmi or curata energia impura. Mi6c3rile respecti e induc ceea ce se nume6te starea de indecare.M3turarea este de dou3 feluri+ m3turare general3 6i m3turare local3. cu palmele 4mpreunate . str7ns3. Un corp murdar din punct de edere energetic este ca 6i un cablu de calitate inferioar3: prana nu poate circula cum trebuie. Suflec3%5i m7necile.in ers sensului acelor de ceasornic . AR'EREA E. c!ei 6i alte obiecte.

pentru energia indec3toare 6i pentru c3 4mi ar35i calea de a o folosi f3r3 prime&die 6i cu dreapt3 &udecat3(. 'ac3 la6i intact cordonul 4n cau"3 dup3 ce termini. 'ac3 nu ai solu5ie salin3 disponibil3. care a ea un cioc osos la picior. aflat la 4ndem7n3 deoarece sarea neutrali"ea"3 energia impur3. a f3cut%o. un sf7nt. ca la 2arate. Oric7nd lucre"i pe plan energetic cu altcine a. Ea poate fi simpl3 6i scurt3. ei pul eri"a 4n func5ie de necesitate. M7na cu care m3turi Y energ%"e"i trebuie s3 fie curat3. Gere6te%5i m7na 6i palma de contaminare stropindu%le dup3 fiecare "ece m3tur3ri cu alcool. >. iar durerea ei de la picior a disp3rut. . 4n care arunci energia impur3. ?. A Sedinta de indecare cu in ocarea. autom3turarea local3. dar se datorea"3 mai mult energiei impure pe care o culegi cu m7na respecti 3. energi"area 6i pranele cromatice pot d3una fetusului. o instructoare efectuase o indecare pranic3 pe tat3l s3u. Iat3 un exemplu+ 945i aduc mul5umiri 5ie.4mpiedic3 circula5ia energiei. tat3l ei a relatat c3 starea sa se 4mbun3t35ise foarte mult. @. 'up3 c7te a 6edin5e ce au durat dou3 s3pt3m7ni. 4ns3 ele sunt re"er ate indec3torilor cu experien53. 4n momentul c7nd termini m3turarea. Atunci c7nd te ei pricepe mai bine 6i ei 6ti c7t de contaminate 45i sunt m7inile. 'ac3 lucre"i cu o femeie care este sau ar putea f4 4ns3rcinat3. probabil ei a ea ne oie de 4ndrumare in cti itatea de indecare. Inainte de a incepe exercitiul de indecare 45i suger3m s3 in oci o entitate superioar3.ot3+ 'e aici 4nainte. energia impur3 poate circula prin el spre tine 6i te poate contamina. trebuie s3 4n5elegi c3 po5i a ea 6i extract de plante tonifiante sau ap3 s3rat3 in acea sticluta cu alcol . extract de plante tonifiante sau ap3 s3rat3. dar la 4nceput pul eri"ea"3 dup3 "ece m3tur3ri. )o5i folosi at7t sare fin3. autom3turarea general3: B. autom3turarea general3 a ra"elor tale de s3n3tate: J. preg3tirea m7inilor 4nainte de m3turare: >. aaaaaa. 'e reme ce banii trec prin at7tea 6i at7tea m7ini. 'up3 terminarea fiec3rei 6edin5e de m3turareY indecare. 'e exemplu. pur 6i simplu i"uali"ea"3 un cordon 4ntre tine 6i subiectul t3u. stinge flac3ra. )o5i folosi o rug3ciune care 45i este pe plac. a&ustea"%o 4n a6a fel 4nc7t s3 pul eri"e"e foarte fin. m3turarea local3 a altei persoane: @. 'eoarece lucre"i cu mai mult3 energie ce pro ine din exteriorul corpului t3u. Imaginea"3%5i m7na ca pe un cu5it 6i taie cordonul 4n apropierea plexului t3u solar frontal cu o mi6care subit3. Cea mai adesea *atal nostru. )o5i folosi 6i o pomp3 cu pul eri"ator pe care o po5i g3si la farmacie. 0ei 4nt7lni a ertismente adi5ionale legate de lucrul cu femeile gra ide 4n capitolele despre energi"are 6i despre folosirea pranelor cromatice B. Cea mai simpl3 6i eficient3 cale de a neutrali"a energia m3turat3 din aur3 este de a o arunca 4ntr%un bol cu ap3 s3rat3. m3turarea general3 a ra"elor de s3n3tate ale altei persoane: A. )entru a%5i preg3ti 9co6ul de gunoi( cu solu5ie salin3. Exerci5ii de m3turare progresi 3 Iat3 ordinea exerci5iilor de m3turare progresi 3+ =. care 45i a oferi siguran5a practicii 6i pe cea a oric3rei persoane pe care exerse"i. Ai obser at c3 ei exersa m3turarea pe alte persoane 4nainte de a 4ncepe autom3turarea. S%a . c7t 6i sare mare.i pielea este un i"olant. imaginea"3%5i o flac3r3 erde ce arde 4ntr%o g3leat3 l7ng3 tine. Un pul eri"ator de stropit plantele de g!i eci ar fi perfect. imagin7ndu%5i c3 arunci ap3 peste ea. #. 'ac3 du"a de pul eri"are este reglabil3. ar trebui s3 exerse"i doar scanarea 6i m3turarea delicat3. c7nd ne om referi la 9alcool( sau la 9sticlu5a cu alcool(. La sf7r6itul 6edin5ei. Rete"area cordonului pre ine contaminarea. Scap3 4ntr%un mod adec at de energia impur3. Atunci c7nd 6i%a amintit c3 nu rete"ase cordonul dintre ea 6i tat3l ei. m3turarea general3 a altei persoane: ?. pot fi foarte murdari din punct de edere energetic 6i 45i pot contamina energia indec3toare. pune 4n el dou3 treimi de ap3 6i circa >CC g de sare. arunc3 solu5ia salin3 murdar3 4n toalet3 6i trage apa. 4n timpul m3tur3rii s%ar putea s3 descoperi c3 palma 6i m7na 45i sunt grele. Exist3 exerci5ii de m3turare 6i energi"are pentru femeile gra ide. 4nc!eie 6edin5a 4n care lucre"i cu alt3 persoan3 prin rete"area cordoanelor. mai ales dac3 persoana respecti 3 are o problem3 de s3n3tate sau o tulburare energetic3. ia un bol sau un castron de plastic cu capacitatea de aproximati un litru. Este 4n parte re"ultatul mi6c3rii fi"ice repetate de m3turare. dar pe instructoare 4ncepuse s3 o doar3 piciorul 6i nu%6i putea da seama de ce. stabile6ti un 9raport energetic( ce ia forma unui fir sau cordon energetic ce une6te corpul t3u energetic cu cel al persoanei 4n cau"3. M3turarea 4n for53.

ca 6i la scanare. extract de plante tonifiante sau ap3 s3rat3. pentru a stabili rapid limita sa energetic3.u uita de 4nc3l"irea 4n patru pa6i. p7n3 ei a ea o sen"a5ie relati 3 a conturului 6i for5ei anatomiei energetice a subiectului. 4nro6ite sau s3 te g7dile. probabil ei fi predispus s3%5i aminte6ti locurile 4n care se manifest3 acele probleme. #'e aici 4nainte. La fel ca atunci c7nd 4nc3 po5i 4n 35a scanarea dac3 nu ai plante sau animale pe care s3 exerse"i. dac3 te 4mpotmole6ti la un anumit pas. 4ntoarce%5i palmele 4n sus. )une bolul la aproximati un metru de tine. Sec en5a de preg3tire a m7inilor 4nainte de m3turare este 4n esen53 sensibili"are a m7inilor. Seam3n3 cu exerci5iul de sensibili"are a m7inilor pe care =%ai 4 )reg3tirea m7inilor 4nainte de m3turare )entru exerci5iul de fa53 po5i sta 4n picioare sau a6e"at. se 4n e5a m3turarea #6i energi"area$ 4ncep7nd mai 4nt7i pe altcine a. 45i po5i 4ntreba subiectul 4nainte de m3turare dac3 are probleme actuale de s3n3tate. dac3 se simte altfel. Cu m7inile 4n po"i5ia de m3turare general3. )ur 6i simplu ei lucra mai mult la exerci5iile de autom3turare.descoperit la cursuri c3. =. 'in po"i5ia de ba"3 pentru sensibili"area m7inilor. 4ncrederea ta 4n tine a spori. Scanea"3 de c7te a ori um3rul st7ng. Atunci c7nd studen5ii 4ncep m3turarea. continu3 cu exerci5iul de m3turare. 'ep3rtea"3%5i mai mult palmele 6i bra5ele. Experimentea"3 6i e"i ce modalitate te a&ut3 s3 4n e5i mai u6or. Con6tienti"ea"3%5i c!a2rele din palmele ambelor m7ini 6i efectuea"3 trei cicluri de respira5ie pranic3. ai scanat cele patru cadrane 4n trei seturi. astfel 4nc7t degetele ar3t3toare 6i p3r5ile interioare ale palmelor s3 fie lipite 6i 5inte6te cu degetele pu5in deasupra capului . 0ei 4n 35a 4n scurt timp. tot a6a po5i 4n 35a 6i m3turarea. include primii doi din urm3torii pa6i 4n 4nc3l"irea dinaintea tuturor && 6edin5elor ce presupun m3turare sau energi"are. spun7ndu%5i 4ncet c3 ai de g7nd s3 m3turi 6i s3 cure5i prana impur3 din corpul energetic al persoanei respecti e. om pre"enta o sec en53 optim3 pentru deprinderea m3tur3rii. G3%5i 4nc3l"irea 4n patru pa6i. % 4ntreab3%5i subiectul dac3 are probleme actuale de s3n3tate. ceea ce este perfect normal. 'ac3 45i a r3spunde ce fel de probleme are. *ot ce trebuie este o m3sur3toare aproximati 3 a ad7ncimii 6i a for5ei aurei subiectului 4n c7te a puncte. *otu6i. #)oate ei prefera sau nu s3 le di ulge. ?. Adaug3 to5i cei patru pa6i dac3 lucre"i pe o alt3 persoan3. Vcomentariile imediate ale unui subiect sunt de nepre5uit pentru de" oltarea 4ncrederii 4n manipularea superioar3 a energiei. apoi pe cel drept.u uita de bolul cu ap3 s3rat3 6i de pul eri"atorul cu alcool. 'ar. ?. .$ % . iar experien5a de 4n 35are a exerci5iului nu a mai fi at7t de puternic3. Acum e6ti preg3tit pentru m3turare. po5i totu6i s3 4n e5i s3 scane"i prin practicarea regulat3 6i sus5inut3 a pa6ilor care nu%5i pun probleme. dup3 ce 6i%au de" oltat o sensibilitate relati bun3 a m7inilor 6i capacitatea de a scana. G3 tot posibilul s3 urme"i sec en5a de fa53. deseori nu sunt siguri c3 fac te!nica 4n mod adec at 6i dac3 ob5in re"ultate. Cei mai mul5i deprind m3turarea dup3 reo dou3 s3pt3m7ni de practic3 "ilnic3. dar dac3 nu reu6e6ti. M3turarea 45i spore6te 6i 5ie sensibilitatea. Restabile6te%5i inten5ia. A. M3turarea general3 a altei persoane )rincipalul a anta& al practic3rii m3tur3rii pe alt3 persoan3 este feedbac2%ul. 4ns3 ai gri&3 s3 fie 4ntr%o parte. . Ca 6i 4n ca"ul scan3rii. >. l. c!iar dac3 nu ai un partener pentru a exersa. dup3 care 4ncepe. iar tu ei reu6i s3 descoperi o perturbare energetic3 asociat3 unei astfel de probleme. pentru cuno6tin5a de a o folosi cum trebuie 6i 4n condi5ii de siguran53. pentru a%6i spori sensibilitatea. dup3 care adaug3 6i urm3torii patru pa6i. Atunci c7nd 5i%ai stabilit propria limit3 energetic3. 'ac3 subiectul nu%5i a spune. cu coatele la LC de grade.$ % Spune%i subiectului s3% 6i 5in3 limba pe cerul gurii. G3 o in ocare la un sfant sau *atal Ceresc pentru a aduce mul5umiri pentru energia indec3toare. fiind ne oit s3 exerse"i mai mult pe tine. adu%5i palmele una l7ng3 alta. C!iar dac3 nu reu6e6ti s3 sim5i pe deplin energia. la 4nceput s%ar putea s3 rei un a&utor. Aici nu ai ne oie de astfel de detalii. Scanea"3%5i subiectul 4n c7te a puncte. ca s3 nu te 4mpiedici de el. Astfel. M3turarea general3 a altei persoane )entru acest exerci5iu trebuie s3 stai 4n picioare. % )reg3te6te%5i m7inile 4nainte de m3turare #exerci5iul J%A$ 6i f3%5i in oca5ia. >. treci la exerci5iul urm3tor. 4n general. iar dup3 m3turare. S%ar putea s3%5i sim5i m7inile calde.

noroioas3. g7t. spre picioare 45i po5i stabili singur ritmul de m3turare dup3 ce ei fi mai priceput. or urma conturul corpului subiectului. M3tur3 4n &os. G3 c7te a respira5ii pranice. )une%5i m7inile 4n po"itia de 4nceput a m3tur3rii. dup3 care strope6te%5i m7inile cu alcool. J%B$. ca 6i 4n prima 6i a doua trecere. Apoi m3tur3 interiorul bra5elor #singura dat3 c7nd ei m3tura 4n sus$ spre subsuori. B. 'ac3 stai la circa un metru fa53 de subiect. )entru a treia m3turare. Sf7r6e6te prini scuturarea m7inilor deasupra apei s3rate. dar las3 4ntre ele o distan53 egal3 cu o l35ime de palm3 6i &um3tate. Apoi m3tur3 4n &os.:: peste urec!i 6i umeri 6i apoi 4n &os prin exteriorul m7inilor pu5ini: 4ntinse 4nainte. dar acum. 'in po"ibia de mai sus. @. G3 mi6carea de m3turare 4n &os. ]ine%5i limba pe cerul gurii 6i continu3 cu respira5ia pranic3 pe m3sur3 ce m3turi. dup3 ca. =A. apoi relaxea"3%te. A. )e m3sur3 ce a anse"i. Imaginea"3%5i ra"e de lumin3 alb3 ie6ind din degetele tale 6i p3trun"7nd la reo @ cm 4n corpul subiectului Ad7ncimea scan3rii este determinat3 de inten5ie. trage%5i m7inile 4napoi 6i scutur3 energia impur3 4n apa s3rat3. cu aceea6i mi6care gra5ioas3 Con6tienti"ea"3 sen"a5iile pro ocate de e entualele perturb3ri energetice. dar acum. tocmai rei s3 dai perdelele la o parte cu ambele m7ini. =?. spre fa53. ]in7nd m7inile 4mpreunate. M3tur3 spatele subiectului cu a&utorul a cinci pase din cap p7n3%n picioare. fii atent la sen"a5iile de greutate. 'ac3 pe parcurs ai ne oie de re4nc3rcarea sensibilit35ii. apropierea te a a&uta s3 deprin"i m3turarea. Ar trebui s3%5i imagine"i ra"ele de lumin3 cum r3"uiesc de pe ele o materie 4nc!is3. Scanea"3 din nou aura subiectului. L. )entru cea de%a doua trecere. Ar trebui s3 i"uali"e"i materialul 4nc!is la culoare care este aruncat 4n apa s3rat3. D. O dat3 la dou3 m3tur3ri. 4ntin"7ndu%le spre capul subiectului. adu%5i m7inile 4n po"i5ia ini5ial3. Apoi m3tur3 spatele aurei. )entru trecere. mai adu%5i o dat3 m7inile 4n po"i5ia ini5ial3. fa c7te a respira5ii pranice sau repet3 exerci5iul de sensibili"are a m7inilor sau de preg3tire a m7inilor pentru m3turare. sau ra"ele pe care le i"uali"e"i ie6ind din ele. retea"3 cordonul dintre tine 6i subiect #fig. urm7nd conturul corpului 6i picioarelor. Este o po"i5ie asem3n3toare cu cea folosit3 atunci c7nt. 4n &urul capului. =>. dup3 care strope6te%5i m7inile cu alcool. ]inte6te cu ele deasupra capului subiectului 6i las3 4ntre ele o distan53 de aproximati patru l35imi de palm3 6i &um3tate. La subsuori 4ncepe din nou m3tu rarea 4n &os. ]inte6te cu ele capul subiectului. 4nc!eie exerci5iul scutur7ndu%5i m7inile 6i stropindu%le din nou cu alcool. Este prima m3turare dintre cele cinci 4n &os 4n fa5a corpului. =@. J. )entru a cincea 6i ultima m3turare a p3r5ii frontale a corpului. )une%4i subiectul s3%6i aduc3 din nou m7inile pe l7ng3 corp 6i s3 se 4ntoarc3 #sau po5i s3 mergi tu 4n spatele lui$. subiectul a 5ine bra5ele pu5in dep3rtate. 'up3 ce ai terminat din nou cu picioarele. . m7ini lipicioase sau e entuale goluri pe care le%ai putea sim5i cu palmele. m3tur3 perimetrul 4n care este 4ncadrat corpul subiectului.subiectului. adu%5i din nou m7inile 4n po"i5ia ini5ial3. =L. m7inile tale. . strope6te%5i m7inile cu pul eri"atorul cu alcool. 4n timp ce trec 4n &os. == )entru a 4ncepe a patra m3turare. m3tur3 4ncet centrul corpului subiectului. 'up3 ce ai m3turat 6i picioarele. 'up3 ce termini. ]inte6te cu ele deasupra capului subiectului 6i las3 4ntre ele o distan53 de trei l35imi de palm3. =J. =C. palmele 45i or fi la aproximati =C%=@ cm fa53 de corpul subiectului. cenu6iu%maronie. din cap p7n3 4n picioare. 4n timpul m3tur3rii. =C%=@ secunde pentru fiecare mi6care 45i or fi suficiente. Obser 3 dac3 acum pare mai ec!ilibrat3. =B. rote6te%le spre interior. )entru a cincea m3turare. de la 7rful capului #cre6tet$ 4n &os. ar fi util s3%5i 4mprosp3te"i inten5ia din c7nd 4n c7nd. scutur3 energia impur3 4n apa cu sare. pune%5i subiectul s3%6i 4ndep3rte"e pu5in m7inile #foto J%e$. =D.u e nici o problem3 dac3 m7inile 45i sunt foarte ude atunci c7nd m3turi. Unii c!iar 4l 3d c3"7nd 4n ap3 6i 4mpro6c7nd c75i a stropi. astfel 4nc7t dosul palmelor 6i degetele s3 s ating3. spun7ndu%4i c3 ai de g7nd s3 9m3turi spatele lui cutare(. apoi 4n &os. trunc!i 6i organele genitale. M3tur3 4n &os partea din fa53 a corpului. ei descoperi c3 po5i scana 6i m3tura de la o distan53 mult mai mare. La 4nceput.

EIERCI]IUL M3turarea general3 a ra"elor de s3n3tate ale altei persoane 'ac3 este ca"ul. >. p7n3 la 7rfurile picioarelor . mul5i subiec5i simt re"ultate considerabile Aura sanatatii este o aglomeratie de ra"e lungi de energie ce ies prin pori si care au ne oie de o intretinere sanatoasa ca si aura interioara si c!a2rele. delicat3.u uita s3%5i 5ii limba pe cerul gurii 6i s3%5i continui respira5ia pranic3 4n timpul m3tur3rii. folose6te%le ca pe o consolidare po"iti 3. g7t. @. 4n timp ce 4nl3tur3 materia 4nc!is3. 'up3 ce ai terminat. )reg3tirea nu mai este necesar3 dac3 m3turi ra"ele de s3n3tate imediat dup3 m3turarea general3. de culoare cenu6iu%maronie. de =C%=@ secunde pentru fiecare pas3. O dat3 la dou3 m3tur3ri. pornind de la 7rful capului #cre6tet$ 4n &os. dup3 efectuarea m3tur3rii generale #a subiectului. retrage%5i m7inile 6i scutur3 energia impur3 4n apa s3rat3. 'ac3 nu ai impresii de nici un fel. apoi relaxea"3%te. =. Scutur3%5i m7inile deasupra apei s3rate dup3 fiecare m3turare 6i strope6te%le cu alcool o dat3 la dou3 m3tur3ri. 'istinc5ia o ei putea face cu a&utorul inten5iei 6i a mi6c3rii m7inii. Continu3 ca 6i la m3turarea general3. C!iar 4n timpul primului exerci5iu de m3turare general3. continu3 cu urm3torii pa6i.Ar trebui s3%5i note"i impresiile legate de e entualele sen"a5ii de m7ini lipicioase. dar nu smulge. folose6te starea sa ca o asigurare po"iti 3 c3 te!nica ta este corect3: dac3 nu. ra"ele aurei sunt slabe sit e poti contamina cu o energie negati e. I5i po5i p3stra aura s3n3t35ii puternic3 prin m3turarea sau 9piept3narea( ra"elor de s3n3tate cu a&utorul aceleia6i po"i5ii de m3turare general3 cu a. 'ac3 este mai calm 6i mai relaxat. greutate sau goluri 4n aura energetic3. nici o problem3. Atunci cand aura sanatatii se pre"inta puternica. La a cincea 6i cea din urm3 pas3 asupra p3r5ii frontale a corpului. dar cu o mic3 modificare + nu ei m3tura cu degetele lipite. trunc!i 6i organele genitale. Scanea"3 din nou aura subiectului. A 7nd m7inile 4n po"i5ia de m3turare general3 dar cu degetele r3sfirate. 'ac3 rei. i"uali"ea"3 ra"ele de lumin3 grebl7nd printre ra"ele de s3n3tate 6i 4ndrept7ndu%le. Aura actionea"a ca un Tscut psi!ic< sit e apara de emotii si gandurile negati e ale oamenilor. . 'up3 ce ai trecut de picioare. greblea"7i ra"ele subiectului. aproape to5i spacientii spun c3% 6i simt spatele mai relaxat. mi6c7ndu%5i m7inile deasupraP capului. m7inile ar trebui s3%5i fie la reo =C%=@ cm de corpul subiectului. Acum. piapt3n3 ra"ele subiectului din spate. 5inte6te u6or spre capul subiectului. 4ndreptarea ra"elor de s3n3tate poate a ea un efect indec3tor foarte rapid. restabile6te%5i inten5ia. ci desf3cute 6i relaxate 4n afar3 de asta. m7ini lipicioase sau goluri. Inten5ia trebuie s3%5i fie aceea de a piept3na.$ Ritmul folosit 4n scanarea general3. 'ac3 sunt asociate unor afec5iuni fi"ice despre care subiectul 5i%a spus de&a. G3 c7te a respira5ii pranice. fii atent la e entualele perturb3ri energetice + sen"a5ii de greutate.mbele m7ini. 6i nu una de sine st3t3toare. este adec at. Iat3 prima m3turare dintre cele cinci 4n &os asupra p3r5ii frontale corpului. 4ndreptarea ra"elor de s3n3tate poate a ea si un efect c7t se poate de relaxant. ==. M3turarea ra"elor de s3n3tate este o te!nic3 ce re"ult3 din scanarea general3. 4nc!eie exerci5iul scutur7ndu%5i m7inile 6i stropindu%le din nou cu alcool. A. strope6te%5i m7inile cu alcool. =C. ?. Acum. emo5ional3 6i mental3. dep3rt7ndu%le la o l35ime de palm3 6i &um3tate 6i piept3n7n& din nou. J. 'ac3 ai m3turat ra"ele de s3n3tate ale subiectului t3u imediat dup3 ce ai efectuat asupra lui . 'up3 numai @ minute de m3turare general3 6i 4ndreptare a ra"elor de s3n3tate. nu 4nainte s3%= pui s3%6i dep3rte"e pu5in bra5elec: D. In ca"ul unor boli fi"ice . 6i trebuie s3 folose6ti o mi6care lin3. piept. emotiile si gandurile altora. spre fa53. Obser 3 dac3 o sim5i mai ec!ili%f brat3 acum. Imaginea"3%5i ra"e de lumin3 alb3 ie6ind din degetele tale 6i p3trun"7nd la aproximati @ cm 4n corpul subiectului. 'ac3 stai la aproximati un metru. piapt3n3 cu delicate5e centrul corpului subiectului. nu%i nimic. de m3turare. iar cei care a eau dureri de spate spus c3 acestea s% au redus considerabil. ordinea este aceea6i ca 6i la m3turarea general3. retea"3 cordonul dintre tine 6i subiect. Smulgerea este o mi6care for5at3 ce poate rupe energia unei persoane. )e parcursul piept3narii.ot3+ )iapt3n3. spun7ndu%5i 4ncet c3 ai de g7nd s3 m3turi 6i s3 cure5i aura s3n3t35ii acelei persoane. Ar trebui s3 4ntrebi 6i subiectul cum se simte. B. F6adar. ea este foarte important3 pentru bun3starea ta fi"ic3. L.

cum ar fi genunc!iul sau cotul. Restabile6te%5i inten5ia. 'ac3 m3turi o "on3 4ntins3. spun7ndu%5i 4ncet c3 ei m3tura 6i cur35a prana impur3 din acea "on3. iar subiectul t3u este de acord. 'ac3 rei. dac3 subiectul are o problem3 cu sinusurile. 4ncearc3 s3 suprapui oarecum mi6c3rile 4n timp ce treci de la st7nga spre dreapta. adic3 o m3turare ori"ontal3 care cur353 prana impur3 m3turat3 4n &os. A 7nd m7na dominant3 f3cut3 pu5in c3u6. m3tur3 de c7te a ori aceea6i "on3. dar persistent3. =. 4ntreab3%5i subiectul cum 46i simte "ona respecti 3 sau dac3 problema de s3n3tate mai exist3. M3turarea altei persoane )entru m3turarea local3 ei folosi mi6carea de 4not c7inesc la "onele mai mici 6i la 4nc!eieturi. folose6te acest lucru ca pe o consolidare po"iti 3.scanarea general3. 'ac3 aparent nu exist3 nici o sc!imbare. ar trebui s3 adaugi 6i o m3turare acumulati 3. . B. po5i face p7n3 la =C m3tur3ri cu un num3r minim de mi6c3ri suprapuse. Apoi 4ncepe. 'ac3 este o "on3 mai restr7ns3. @. 4ndreapt3%5i aten5ia asupra a ceea ce g3se6ti 6i 4nl3tur3 perturb3rile restabilindu%5i inten5ia 6i m3tur7nd "onele respecti e cu mai mult3 oin53. scanea"3 din toate cele patru p3r5i. f3 o pau"3. dup3 care scutur3 prana impur3 4n apa s3rat3. Ca 6i 4n ca"ul scan3rii generale. ei sta 4n picioare: 4nc3l"irea este aceea6i ca la exerci5iul anterior. 4n po"i5ia de m3turare 6i la =C%=@ cm fa53 de "ona respecti 3. plimb3%te pu5in 6i f3 exerci5iile potri ite. Scanea"3 5inta sau "ona propus3 din diferite ung!iuri. greutate. 'up3 aproximati =C m3tur3ri. 4n timpul m3tur3rii. m7ini lipicioase sau goluri. A.u uita s3%5i 5ii limba pe cerul gurii 6i s3%5i continui respira5ia pranic3 4n timpul m3tur3rii. apoi din lateral. Retea"3 cordonul atunci c7nd ai terminat. fii atent la sen"a5iile de greutate. ?. 'ac3 mai dore6ti s3 re"ol i problema respecti 3. EIERCI]IUL M3turarea local3 a altei persoane %"one specifice 6i 4nc!eieturi )entru exerci5iu. dublea"3 sau triplea"3 num3rul de pase de m3turare: m3tur3 cu acela6i ritm 4n dou3 sau trei repri"e 4nainte s3 treci mai departe. 'ac3 are un genunc!i inflamat. congestii ale sinusurilor sau dureri de genunc!i sunt potri ite pentru a exersa pe ele. M3tur3 din nou "ona f3c7nd =C pase. scanea"3 c!iar 4n fa5a lui. 4ncep7nd de la extremitatea st7ng3 a "onei 6i continu7nd spre dreapta. 45i a fi util s3 le practici pe un subiect a 7nd o problem3 de s3n3tate u6oar3. 4l mai doareM Mai are sen"a5ii de disconfortM 'ac3 r3spunde negati . Obser 3 ra"ele albe ce pornesc din degetele tale 6i p3trund la c75i a centimetri sub piele pentru a cur35a energia impur3 de culoare cenu6iu%maronie. Acoper3 4ntreaga "on3 i"at3 prin m3turare. 4nc!eie exerci5iul scutur7ndu%5i m7inile 6i stropindu%le din nou cu alcool. dup3 =C m3tur3ri las3%5i m7i nile 4n &os 6i scutur3%le spre apa s3rat3. m7ini lipicioase sau goluri. =?. Obser 3 impresiile pro ocate de perturb3rile energetice+ umfl3turi. Strope6te m7inile cu alcool la fiecare dou3 seturi de =C pase. 'urerea de cap. ==. folose6te m3turarea acumulati 3 dac3 dore6ti. cum ar fi stomacul. mi6c7nd m7na de la st7nga spre dreapta. D. Scanea"3 4nc3 o dat3 "ona pentru a edea dac3 perturbarea energetic3 a fost corectat3. 'ac3 ai cum a sen"a5ia c3 5i%ai pierdut inten5ia sau sensibilitatea m7inilor. 6i pe cea a tirbu6onului in ers sensului acelor de ceasornic la c!a2re. l7ng3 pome5i. J. 'e exemplu. Indiferent de 4ntinderea "onei i"ate 6i de faptul c3 ai folosit sau nu m3turarea acumulati 3. 4n &osul 6i 4n afara corpului persoanei 6i a corpului t3u O secund3 pe pas3 este un ritm bun. apoi relaxea"3%te. Repet3 sec en5a de dou3 seturi a c7te =C pase de 4nc3 patru ori. 4ncepe m3turarea cu mi6c3ri scurte de 4not c7inesc. . nu%i nimic. G3 c7te a respira5ii pranice. 4ncearc3 alte =CC de m3tur3ri ale "onei. ceea ce a totali"a un total de =CC de m3tur3ri ale "onei respecti e. 4n ca"ul "onelor restr7nse. un genunc!i amor5it. =C. L. ar trebui s3%= mai 4ntrebi o dat3 cum se simte 6i s3%i 4mp3rt36e6ti impresiile tale. =>. folose6te%te 6i de i"uali"are.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful