Ecuatii diferenntiale de ordin I ( intâi

)
O ecuatie de forma: (1) F (x,y, y’, y’’, . . . y(n)) = 0 unde y = y( x ) este o functie necunoscuta se numeste ecuatie diferentiala . Numarul este ordinul ecuatiei.Deci: (2) F( x, y, y’) = 0 este o ecuatie diferentiala de ordin ( int!i). Daca ex"licitam "e y’ a#em: ($) y’ = f(x, y) De re%ula se considera: y’ =
dy dx

&olutia %enerala a ecuatiei (2) este de forma: Φ( x, y, ' ) = 0, ' fiind o constanta ar(itrara, iar "entru ($) y’ = Φ (x, y). Orice functie de forma y = ϕ (x ) care #erifica (2) sau ($) este o solutie "articulara si se "oate o(tine din solutia %enerala "aticulari)and "e '. Exemplu
x2 +' 2 x2 &olutia %enerala este o familie de "ara(ole. 'erand ca y( 2 ) = 1 ⇒ ' = ,1, deci: y = , 1. 2

Fie ecuatia: y’ = x. *dica

dy =x ⇒ dx

dy = xdx, inte%rand re)ulta y =

-re)entam cate#a ti"uri de ecuatii diferenntiale de ordin I 1. Ecuatii cu variabile separate. .le sunt de forma: ( / ) y’ = f( x ) %(y) 0om a#ea succesi#:
dy = f( x ) %(y) ⇒ dx

∫ g ( y)

dy

= ∫ f ( x ) dx + '

Exemplu nte%rati ecuatia y ′ = −
dy y dy dx

y si sa se %aseasca solutia care #erifica conditia initiala y(1) = 2. x
C

*#em: dx = − x ⇒ y = − x ⇒ ln y = − ln x + ln C ⇒ y = x -entru x = 1 si y = 2 ⇒ ' = 2 Ecuatii care se reduc la forma de mai sus. (1) y’ = f(ax + (y + c) cu ( ≠ 0 Notam u = ax + (xy+c. Diferentiem: du = a dx + ( dy, cum
du dy =b + a re)ulta folosind "e (1): dx dx

du = bf (u ) + a ,adica ecuatie cu #aria(ile se"arate sau se"ara(ile. dx

Exemplu

adica o ecuatie diferentila. & o l u t i e. este util de a recur%e ls metoda diferentialelor.. care consta in a determina le%aturille intre infinitii mici dintre marimile ce caracteri)ea)a fenomenul si a renunta la infinitii mici de ordin su"erior. y) sunt functii omo%ene de acelasi %rad. "utem considera: c= n tim"ul inter#alului de tim" dt. x2 + y2 2 xy x y Exemplu.cuatia (2) "oate fi "usa su( forma: y’ = f   y x si a4utorul su(stituiei y =xu. lnln x x () &olutia %enerala "entru (x2 + y2) dx 5 2xy dy = 0 sau 2y’ = y + x 'u y =ux re)ulta: 1 du 1 − u 2 2udu dx 2(u + xu’) = u + ⇒ 2x = ⇒ = ⇒ ln(1 − u 2 ) = − ln x + ln C n final: 2 u dx u x 1− u y2 = x(x 5 ') -unem ecuatia su( forma: y’ = -entru a o(tine ecuatii diferentiale de "rimul ordin.*#and in #edere ca a"a de#ersea)a ($ 5 2) litri "e minut com"arati# cu amestecul. Fie x 7% cantitatea de sare continuta in re)er#or du"a t minute. Ecuatii omogene. -e de alta "arte se conser#a o concentratie uniforma a amestecului.y) si 3(x. re)er#orul se %oleste de 2dt litri de amestec continand 2cdt 7% de sare. 6n re)er#or contine o solutie de 100 litri de a"a continand 10 7% de sare. unde u este noua functie necunoscuta ecuatia (2) se reduce la o ecuatie cu #aria(ile se"arate. Deci #ariatia dx a cantitatii de sare in re)er#or este caracteri)ata de relatia: x 7% "e litru 100 + t . sunt "rin definitie omo%ene daca . *"a de#ersea)a din re)er#or cu o #ite)a de $ litri "e minut si amestecul iese cu #ite)a de 2 litri "e minut.cuatiile de forma: (2) -(x. in "articular in "ro(leme de fi)ica. Exemplu y y x a) Deteminati solutia %enerala a ecuatiei: y’ = e + -unem y = ux. 'oncentratia c a unei su(stante date este cantitatea de su(stanta continuta in unitatea de #olum. y) dx + 3 (x. Determinati cantitatea de sare "e care o #a contine re)er#orul la sfarsitul unei ore. o(tinand astfel o relatie intre diferentialele lor. atunci u +xu’ = eu + u sau x e −u du = dx x ⇒ −e −u = ln x − ln C ⇒ e −u = ln C C lo%aritmand a#em: u = . . -unem: u = x + y deci du = dx + dy ⇒ Finalmente: du = dx ⇒ arct% u = x + ' 1+ u2 du du = 1 + y ′ sau =1+ u2 dx dx Deci arct% (x + y) = x + ' 2.y’ = (x + y)2. y) dy = 0 -(x.

dx = 2cdt = 2 x dt 100 + t *ceasta este ecuatia diferentiala cautata. cu formula (8) determinam "e u. e −∫P ( x ) dx (tema.#.a luat ''1 = ? 2C /C 2 / cos x . unde .cuatia omo%ena #a fi: y’ = t%x y ⇒ dx = tgxy ⇒ y = tgxdx ⇒ ln y = − ln cos x + ln C ⇒ y = cos x -unem y =u#. ramane #’u = 3(x) care ecuatie cu #aria(ile se"arate.cuatia (9) ia forma: (11) <u’ + . Du"a o ora. x = 10.(x) u= # + #’u = 3(x) &e considera: (12) u’ + . adica <u’ 5 ut%x=# + u#’ 5 cosx = 0. n acest ca) #aria(ilele x si y se se"ara si solutia %enerala "entru ecuatia (:) "oate fi "usa su( forma: (8) y = '.2 ln (100 + t) +ln '. >uam: u’ 5 ut%x = 0 ⇒ ln u = .8 7% se sare. ecuatia (9) este de forma: (:) y’ + -(x) y = 0 si se numeste ecuatie diferentiala lineara omogena. cu (10) determinam "e y.lncosx + ln' . u = dy dy C C 1 1 + cos 2 x .. demonstrati) -entru a %asi solutia ecuatiei (9) se a"lica su(stitutia: (10) y = u. de unde: x = C (100 + t ) 2 'onstanta ' este determinata "rin conditia ca "entru t = 0. &e"arand #aria(ilele si inte%rand se o(tine: ln x = .(x) u = 0.. # a#em: #’ = cos2 x = cos x C 2C x sin 2 x x sin 2 x 1 + + C1 ⇒ y = u# =( + +K ) #= &. u si # fiind functii necunoscute "e care #om determina imediat.. Daca 3(x) = 0. re)er#orul #a contine 100000 x= ≈ $.si 3 sunt functii cunoscuite de x se numeste lineara. . 120 2 3. #a re)ulta u’# + u#’ = t%x u# + cosx. Ecuatii lineare de primul ordin O ecuatie diferentiala de forma: (9) y’ + -(x) y = 3(x) de "rimul %rad in y si y’. Exemplu nte%rati ecuatia: y’ = t%x y + cosx . -t. adica ' = 100000.

α)y. O ecuatie de forma (1$) y’ + . α)-(x) ) . *#em : C ′ cos x + C sin x C y= y’ = cos x cos 2 x nlocuind in ecuatia initiala re)ulta: 2 '’ = cos2x Deci ' = ∫ cos xdx = C ′ cos x + C sin x sin x C = + cos x ⇒ cos 2 x cos x cos x 1 1 1 1 1 x + sin 2 x + C1 0a re)ulta y = ( x + sin 2 x + C1 ) 2 / 2 / cos x 4. y / 2 1 y + x y @e)ulta )’ = z + x unde ) = x x 2 1 1 . Ecuatia lui Bernoulli.cuatia (9) "oate fi solutionata folosind metoda varintei constantei 'onstanta ' din (8) ( solutia ecuatiei omo%ene) se considera o functie '(x).0 2 2 nte%rati y′ = .. Deri#and "e (8) si inlocuind in (9) se #a a4un%e la o ecuatie diferentiala "entru '(x). *"licam aceasta metoda ecuatiei anterioare. .a se reduce la o ecuatie lineara (9) cu a4utorul su(stitutiei ) = y1. n ade#ar im"artim (1$) cu yα. @e)ulta: (1/) y′ 1 + P( x) 1−α − Q ( x) = 0 α y y 'um )’ = (1 ..(x) y = 3(x) yα unde α ≠ 0 si α≠ 1 se numeste ecuatia lui Bernoulli.O ( s e r # a t i e im"ortanta. (1 .αy’ ecuatia (1$) se tranforma in (11) Exemplu )’ + (1 . o(tinand in final "e y.cuatia in ) are solutia ) = ( ln x + C1 ) x 2 Deci y = x/( lnx + '1)2. α)3(x) adica o ecuatie lineara.α.