Ştefan Klein s-a născut în 1965 la Munchen. A studiat fizica şi filozofia la Munchen, Greno le şi !

rei ur", unde şi-a sus#inut şi teza de doctorat in iofizica. A cola orat, ca $urnalist s%ecializat în ştiin#ă, la di&erse ziare Ş - r '()te"er*ane +, $-fost redactor la re&istele Der Spiegel .1996-1999/ în i 001 2334/,h %rezent este 5 er-%rofesionist şi locuieşte la 6erlin ) a )tiintific în + n*7ernKar 8re9:l Ge3r" ';n <oltz rinc= %entru $urnalis*
ericirii dl>l 3 , F°rmfa - :lti*a a a&ut un si*ilareA succes de %u lic at?t 2f d7carte 2lte ÎchW urT f @ 9 f *"*- este 8e te*e şi simplu fericit) şi Alles ufall !T"tul ha#ar$) 5B- gliick-hch{Pur

ŞTEFAN KLEIN

■■

<■ ,

Formula fericirii
[ Minunatele descoperiri ale neuropsihologiei de azi
Tra$ucere $i% germa%& $e Cucia Dicolau

'

<:MAD(@A)
6:7:1EŞ@(

7o%erta GA6( F:M(@1:

Introducere
/

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României KLEIN, ŞTEFAN Formula ericirii G Ştefan KleinH trad.A Cucia Dicolau. - 6ucureştiA <u*anitas, I446 ()6D 9J2-54-11K6-J (. Dicolau, Cucia .trad./ 1J.4I2.2L

Ştefan Klein Die 'liicksf"rmel "$e( Wie $ie gute% )efiihle e%tstehe% M I44I N Ştefan Klein M I44I der deutschs%rachi"en Aus"a e N 1oOohlt 'erla" G* < Alle deutschen 1echten &or ehalten. M <:MAD(@A), I442, %entru %rezenta edi#ie ro*?nească 8u licată %ri*a oară în I445. EF(@:1A <:MADP@A) 8ia#a 8resei Ci ere (, 412J41 6ucureşti, 1o*?nia tel. 4I1G21J 1K 19, faQ 4I1G21J 1K IL OOO.hu*anitas.ro, editorsRhu*anitas.ro 7o*enzi 7A1@E 81(D 8;Ş@SA tel. 4I1G211 I2 24, faQ 4I1G212 54 25, 7.8.7.E. - 78 1L, 6ucureşti c%%Rhu*anitas.ro, OOO.li rariilehu*anitas.ro ()6D 9J2-54-11K6-J

!iecare îşi "ăseşte fericirea în altă %arte. 8entru unii, fericirea însea*nă să aler"i descul# %e o %a$işte în rouă di*ine#ii, %entru al#ii, să-#i #ii e eluşul în ra#e. @e %oate face fericit seQul, un costu* de *arcă, un c?rnat %ră$it sau 7oncertul nr. 12 %entru %ian şi orchestră al lui Mozart. Far şi a sen#a tuturor acestor lucruri te %oate face fericitA un călu"ăr zen îşi "ăseşte liniştea sufletească ad?ncindu-se în *edita#ie. 7e fel de e*o#ie este fericirea+ TFe %arcă ai fi în"hi#it deodată o felie incandescentă des%rinsă din soarele a*ieziiU, descria %oeta Katherine Mansfield o cli%ă de eQtaz. 7u to#ii &?nă* această e*o#ieA ea a%are însă atunci c?nd ne aşte%tă* *ai %u#in şi dis%are înainte de a %utea fi cu ade&ărat trăită. Diciodată nu a&e* destul ti*% să cercetă* fericirea îndea%roa%e şi să află* du%ă ce re"uli ne *ani%ulează ea. (n %ri*ă&ara anului I444, l-a* &izitat în 7alifornia %e neurofiziolo"ul 'ilaNanur 1a*achandran. Acest o* de ştiin#ă de ori"ine indiană, "enial şi eQcentric totodată, atrăsese aten#ia %rin teoria sa des%re eQisten#a unui T*odul di&inU în creierul u*an. A reuşit să &indece %acien#i care suferiseră o a*%utare de durerea T*e* rului fanto*ăU %un?ndu-i să %ri&ească într-o serie de o"linzi a*%lasate într-un anu*it fel .1a*achandran, I441/. 1e&ista a*ericană *e+s+eek îl %lasează %rintre cei 144 de oa*eni influen#i ai noului *ileniu. A* stat de &or ă cu el des%re i"noran#a oa*enilor în ceea ce %ri&eşte %ro%riul cor%. în ti*% ce &or ea*, cercetătorul se %li* a de colo-colo în iroul său, %rintre *ula$e ale creierului, telescoa%e .în ti*%ul li er

6/ INTRODUCERE

INTRODUCERE / 7

este astrono*/ şi statuete ale unor zeită#i indiene, căci 1a*achandran nu %oate sta locului o cli%ă. 6rusc, şi-a dat dru*ul într-o en"leză colorată de accentul indianA A%$+e $"% ,t e(e% k%"+ +hat happi%ess is- .Şi nici *ăcar nu şti* ce anu*e este fericirea./ Această re*arcă a fost %unctul de %ornire al căr#ii de fa#ă. A* &rut un răs%uns. Forin#a de a trăi c?t *ai *ulte e*o#ii %oziti&e a $ucat desi"ur un rol înse*nat în decizia *ea, la fel şi s%eran#a că %o#i "ăsi fericirea dacă ştii unde s-o cau#i. 7elălalt i*%uls a fost curiozitatea, o defor*a#ie %rofesională a oa*enilor de ştiin#ă şi a $urnaliştilor - iar eu a%ar#in a* elor cate"orii. 8e *ăsură ce *ă ad?ncea* în *aterie, citind şi discut?nd cu foarte *ul#i s%ecialişti, dar şi cu oa*eni o işnui#i, a* făcut o desco%erire ui*itoareA 1a*achandran nu a&ea dre%tate. Astăzi şti* foarte *ulte des%re natura fericirii. Foar că *a$oritatea acestor cunoştin#e nu ne sunt accesi ile. )e află î*%răştiate în nenu*ărate articole de s%ecialitate, dintre care *ulte sunt ilizi ile, iar altele nici *ăcar n-au fost ti%ărite. Aceste cunoştin#e nu au fost nici %e de%arte sintetizate şi nu trans*it o i*a"ine clară, inteli"i ilă a %ro le*ei. )%er să %ot face acest lucru în cartea de fa#ă. 'e#i fi *ira#i, %ro a il, c?nd &e#i citi că fericirea, această stare co*%leQă, a%arent ne%ă*?ntească, %oate fi cercetată ştiin#ific. Şi totuşi, ne-a* o işnuit de *ult cu cei care studiază nefericirea. 8siholo"ii s-au ocu%at decenii de-a r?ndul de e*o#iile ne%lăcute. Fe circa două decenii, neurolo"ii se străduiesc să afle cu* a%ar furia, frica şi stările de%resi&e. 1ezultatele o #inute de ei sunt folosite de o întrea"ă industrie care &inde %astile contra %roastei dis%ozi#ii şi, nu în ulti*ul r?nd, de *ul#i %acien#i. Far ni*eni nu şi-a luat în serios %?nă acu* sarcina de a studia fericirea. în ulti*ii ani, situa#ia s-a schi* at. Deurolo"ii au înce%ut să-şi îndre%te aten#ia şi către senti*entele %oziti&e. într-un ti*% foarte scurt, au realizat %ro"rese i*%resionante. Mare %arte din ceea ce %?nă acu* era considerat science-fiction a de&enit re-

alitate în la orator. @ehnici noi de scanare %er*it o ser&area creierului în ti*% ce su iectul "?ndeşte sau si*te ce&a. Ele arată, s%re eQe*%lu, cu* a%are ucuria c?nd ne "?ndi* la o %ersoana dra"ă. Ca r?ndul ei, iolo"ia *oleculară dez&ăluie ce anu*e se înt?*%lă în aceste *o*ente înăuntrul celor zece *iliarde de celule ale creierului nostru. @este %siholo"ice de*onstrează în ce fel ne *archează co*%orta*entul aceste schi* ări. Astfel, cunoştin#ele noastre des%re *odul de a%ari#ie a fericirii s%oresc. Astăzi %ute* a orda %ro le*e %e care oa*enii şi le-au %us dintotdeauna. - ;are fericirea însea*nă *ai *ult dec?t a sen#a nefericirii+ 8oate fi ea *oştenită+ Fis%are furia dacă îi dai fr?u li er+ 8ot fi %relun"ite *o*entele %lăcute+ 6anii aduc oare fericirea+ 8ute* fi îndră"osti#i toată &ia#a de aceeaşi %ersoană+ 7e este su%re*a fericire+ Fouă desco%eriri relati& recente din do*eniul neuro%siholo"ia au o i*%ortan#ă *a$oră în "ăsirea răs%unsului la aceste între ări. 8ri*a desco%erire se referă la %ăr#ile creierului care "enerează o stare de ineA în *intea noastră eQistă *ecanis*e %entru ucurie, %lăcere şi euforie - a&e* la dis%ozi#ie un siste* %rin care %ute* de&eni ferici#i. Ase*enea ca%acită#ii de a &or i, senti*entele %oziti&e sunt înnăscute. Această desco%erire &a *arca i*a"inea noastră des%re o* aşa cu* au *arcat-o altădată teoriile lui !reud %ri&ind inconştientul a isal. 7ealaltă desco%erire, şi *ai sur%rinzătoare, este fa%tul că şi creierul unui adult se află în continuă schi* are. 8?nă de cur?nd, oa*enii de ştiin#ă credeau că, ase*enea oaselor, creierul îşi atin"e a%o"eul dez&oltării la sf?rşitul %u ertă#ii. (n realitate, lucrurile stau cu totul altfel. Fe fiecare dată c?nd în&ă#ă* ce&a nou, creierul nostru se transfor*ă, iar între celule a%ar noi coneQiuni. Aceste *odificări %ot fi chiar o ser&ate cu a$utorul unor *icroscoa%e s%eciale. Fu%ă ce &e#i citi această carte, creierul du*nea&oastră &a arăta altfel. Far a"en#ii cei *ai i*%ortan#i ai acestor *odificări nu sunt "?ndurile, ci e*o#iile. 7u alte cu&inte, %ute* de&eni *ai ferici#i

. !iecare al cincilea "er*an suferă cel %u#in o dată în &ia#ă o tul urare %sihică. 7u toate acestea. :ită* însă cu uşurin#ă că această zestre nu se %oate dez&olta dec?t în interac#iune cu *odul nostru de &ia#ă. !ascina#i de desco%eririle "eneticii. în alte re"iuni ale "loului rata suicidului este *ult *ai *ică. Această oală afectează tot *ai *ul#i co%ii. I44I. 8entru %u licul indian acest catalo" de se*nifica#ii se reducea la c?te&a cu&inte ine alese. Fe%resia a*enin#ă să de&ină o ciu*ă a secolului VV(. 8entru tinerii a*ericani au fost necesare lun"i descrieri ale senti*entelor %use în scenă de cei doi dansatori. 7reierul nostru %are ca%a il să "enereze senti*ente care nu s-au ucurat de suficientă aten#ie în cultura occidentală. una este luck şi alta happi%ess. 8este zece *ii de oa*eni se sinucid anual ca ur*are a unei oli %sihice. Fe aceea cartea de fa#ă tratează.1a%ortat la anul de a%ari#ie a edi#iei "er*ane.sur%riză %lăcută.în#eleseseră *i*ica. Gradul de fericire în &ia#ă nu de%inde doar de "ene. şi este atestat a ia în anul 1164. 7hiar şi astăzi "er*ana şi alte li* i "er*anice tre uie să se descurce cu un sin"ur cu&?nt %entru a s%une Ta a&ea norocU {'luck ha/eri) şi Ta fi fericitU !'ltick empfi%$eri). Du to#i oa*enii neferici#i suferă de o tul urare %sihică. care a ia %oate fi tradus în alte li* i. de %ildă./ INTRODUCERE INTRODUCERE / ! %rintr-un antrena*ent adec&at. tinde* de la o &re*e încoace să căută* în "enoti% eQ%lica#ia %entru întrea"a noastră fiin#ă. tul urările %sihice frec&ente în #ările industrializate se răsfr?n" şi asu%ra altor zone ale @errei. la cei *ai *ul#i fiind &or a de anQietate sau de%resie. adolescen#i şi tineri. A* ele sunt consecin#a unor %rocese si*ilare din creier. :nul din zece "er*ani a suferit în anul %recedent. în %lus.cel %u#in în aceeaşi *ăsură . %entru toate ciudă#eniile noastre. Şi totuşi. li* ă în care eQistau douăs%rezece cu&inte %entru diferitele nuan#e ale fericirii. . 8e %lan interna#ional. su iec#ii a*ericani au %ri*it o listă aleatorie a se*nifica#iilor acelor "esturi . 8ro a ilitatea ca un t?năr de azi să sufere de de%resie este de trei ori *ai *are ca acu* zece ani. triste#ea cotidiană şi de%resia se află într-o rela#ie *ult *ai str?nsă dec?t se credea *ai de*ult.Şi asta nu e încă ni*ic în co*%ara#ie cu sanscrita. )arcina noastră este să ne o%une*A e%ide*ia de de%resie arată c?tă ne&oie a&e* de o ci&iliza#ie a fericirii. !*-t-) . în acelaşi ti*%. %e l?n"ă a%ari#ia fericirii în creier. co*%ara#ie între un "ru% de studen#i a*ericani şi nişte locuitori ai unui oraş din (ndia confir*ă acest fa%t în *od fra%antA cu to#ii au &izionat un fil* *ut în care doi *aeştri ai dansului indian făceau anu*ite "esturi.8esi*is*H *elancolie !germ-) -*-t- nu le-a fost "reu să ordoneze corect "esturile ce eQ%ri*au fericire .at?t în Ger*ania. dar le li%sea &oca ularul %entru a %utea reda ceea ce &ăzuseră. TFurerea. în ur*ătorii I4 de ani de%resiile le &or afecta %e fe*ei *ai *ult dec?t orice altă oală fizică sau %sihică.o de%resie cu o durată de *ai *ulte să%tă*?ni.de *ediul în care trăi* şi de cultura noastră. fericirea nu are o tradi#ie %rea lun"ă. !rec&en#a de%resiilor se&ere este în creştere . 'ine de la geliicke. Astfel. c?t şi în celelalte #ari industrializate.U . este trecerea la o stare inferioară. satisfac#ie relaQată. @ot astfel. care în "er*ana &eche înse*na T%otri&itU. Ger*anii au in&entat straniul conce%t de Weltschmer#*. 8ute* eQersa tendin#a noastră naturală s%re fericire aşa cu* eQersă* o li* ă străină. ci şi . influen#ele culturale şi e&eni*entele zilnice care declanşează aceste %rocese. di*%otri&ă. 8lăti* scu*% %entru această i"norare a fericirii. în ti*% ce la ăr a#i doar olile cardio&asculare &or a&ea o inciden#ă *ai *are. T!ericirea re%rezintă trecerea s%iritului la o stare *ai %erfectăU scria filozoful olandez 6aruch )%inoza.7elelalte li* i euro%ene fac în "eneral o distinc#ie clară între aceste două no#iuniH în en"leză. li* ile noastre occidentale nu fac fa#ă di&ersită#ii de senti*ente %oziti&e de care a* fi ca%a ili. asistă* adesea ului#i la s%ectacolul %lin de nuan#e al %ro%riei noastre fericiri. 7u&?ntul TfericireU a a%ărut a ia t?rziu în li* a "er*ană. )unte* nişte sce%tici. e*o#ie ti*idă. în Ger*ania.

A fi fericit însea*nă a fi &iu. fiecare tre uie să-şi "ăsească %ro%ria for*ulă a fericirii. Aceste *ecanis*e %ot fi antrenate %recu* *uşchii. Aceste e*o#ii ele*entare ne sunt înnăscute. ci asu%ra cor%uluiH nefericirea îl distru"e. Far e&olu#ia i-a oferit o*ului. fericirea îl re*ontează. în schi* . (ar stresul *ăreşte riscul infarctului sau al co*o#iei cere rale. la fel ca %ersonalitatea sa. %recu* şoarecii sau al inele. cine a în&ă#at să-şi controleze stările ne"ati&e şi să le a*%lifice %e cele %oziti&e îşi %rote$ează or"anis*ul. Du*ai cine cunoaşte fericirea o %oate "ăsi.ucuria însea*nă. Fu%ă cu* arată nu*eroase studii. (ar oa*enii ferici#i sunt. ci %e ter*en lun". . 'e#i "ăsi în %a"inile ei *ulte sfaturi des%re cu* %ot fi folosite desco%eririle neuroştiin#ei %entru a duce o &ia#ă *ai fericită. di*%otri&ă. A doua %arte a căr#ii eQ%lorează anato*ia %asiunilorA %lăcerile "astrono*ice şi ucuria de a desco%eri. 6a chiar sti*ulează siste*ul i*unitar. 7a%itolul final al acestei %ăr#i &ă %ro%une c?te&a sfaturi în acest sens. !a%tul că &ede* $u*ătatea %lină sau %e cea "oală a %ro&er ialului %ahar contează *ai *ult %entru senti*entele noastre dec?t . aşadar. dra"ostea şi seQul au *ulte în co*un. *ulte dintre noile desco%eriri sunt confir*ate de &echi aforis*e şi &or e de duh. 8artea a treia a căr#ii tratează această ca%acitate a conştiin#ei noastre. De %ute* or"aniza &ia#a astfel înc?t sa ne ale"e* cu satisfac#ii. :nele dintre ele %ot fi o ser&ate şi la or"anis*e relati& si*%le. )enti*entele ne"ati&e îi inhi ă %e oa*eni. Mai util e să ştii cu* să le controlezi. ei rezol&ă %ro le*e *ai re%ede şi *ai ine. 8ri*a %arte a căr#ii arată cu* a%are fericirea şi care este rolul senti*entelor %lăcute. această carte nu este un "hid în sensul tradi#ional al cu&?ntului. 7reierul îşi *odifică structura nu nu*ai %rin eQ%erien#e eQterioare. un #el în &ia#ă şi totodată o cale s%re o &ia#ă *ai ună. în cele din ur*a.şi nu nu*ai %entru *o*ent."# / INTRODUCERE INTRODUCERE / "" Far fericirea nu ac#ionează în %ri*ul r?nd asu%ra s%iritului. s%re deose ire de insecte şi de rozătoare. sfaturile de ordin "eneral nu a$ută. la sf?rşitul %ri*ei %ăr#i se află o scurtă co*%ara#ie cu eQ%erien#a Antichită#ii şi a ci&iliza#iilor orientale. dar a%ar în *od diferit . %entru că fericirea fiecărui o* este unică. !ericirea este. AnQietatea %er*anentă şi triste#ea sunt factori de risc %entru sănătate deoarece su%un or"anis*ul stresului. nu cu nefericire din această zestre a e&olu#iei. ci şi %rin *odul în care ac#ionă* asu%ra %ro%riilor noastre senti*ente.şi ser&esc unor sco%uri distincte.a*enii ferici#i sunt *ai creati&i. senti*entele %lăcute. în creier. şi *ai si*%aticiA *ai aten#i şi *ai dis%uşi să &adă %ăr#ile une din ceilal#i. %?nă la ur*ă. Şi totuşi. "?ndurile şi senti*entele sunt cele două fe#e ale aceleiaşi *edalii. %lăcerile şi s%ai*ele. Această carte îşi %ro%une să &ă in&ite într-o călătorie de căutare a senti*entelor %lăcute. 7u to#ii resi*#i* ucuria şi %lăcerea în *od ase*ănător deoarece şi creierele noastre sunt construite si*ilar Feose irea constă în *ecanis*ul care "enerează aceste senti*ente. în *od ui*itor. 7reierul se %oate re%ro"ra*a sin"ur. !ericirea te face inteli"ent . )enti*entele %lăcute contracarează stresul şi consecin#ele acestuia. le lăr"esc s%ectrul %osi ilită#ilor. Fe aceea noi sunte* %re"ăti#i să ne controlă* instinctele. Fe aceea. dez&olt?ndu-se %e %arcursul a *ilioane de ani. într-o *ăsură şi *ai *are este sti*ulat randa*entul intelectual. un encefal foarte dez&oltat. ci descrie conteQte. înc?t este a surd să încerci să te descotoroseşti de ele ori să le *odifici. Fe aceea. Ea nu oferă re#ete ale fericirii. Această carte doreşte să &ă trans*ită cunoştin#ele necesare în acest sco%. )enti*entele %oziti&e au ca efect dez&oltarea coneQiunilor dintre celule . în ca%itolele ei e &or a des%re re"iunile creierului care %roduc starea de ine şi care ne %er*it să controlă* e*o#iile ne"ati&e. a%ari#ia de noi coneQiuni. )e i*%lică *ai *ult în &ia#a co*unită#ii şi reuşesc să *ul#u*ească %e toata lu*ea în situa#ii de ne"ociere. Doile cercetări dez&ăluie anu*ite le"ături între cor% şi suflet %e care cercetătorii le-au i"norat *ultă &re*e. auto*at. 8asiunile sunt at?t de ad?nc înrădăcinate în o* şi în ani*al.

%ute* e&ita triste#ea şi chiar de%resia. 8a%uaDoua Guinee era considerată odinioară ca%ătul lu*iiA o insulă des%re care se &or ea ca des%re #ara &?nătorilor de ca%ete şi a cani alilor. Mai eQistau oare %e %ă*?nt oa*eni %?nă la care să nu fi a$uns niciodată &izitatori. c?nd a %ornit E=*an la dru*. dre%tatea şi controlul %ro%riei &ie#i sunt asi"urate. :n co%il era considerat un &as "ol. şti* des%re "?ndirea şi sensi ilitatea noastră lucruri care. ni*eni nu îndrăznea să conteste ideea că o*ul se naşte ca o foaie nescrisă. %ro a il. Far creierul *are ne oferă şi *ai *ultA s%re deoseire de alte ani*ale. *a*ă îi sur?de co%ilului ei. şansele indi&idului de a duce o &ia#ă fericită cresc. Ce este %ericirea& " 'ecretul sur(sului în anul 196J. 7ole"ii îl a&ertizaseră că nu &a desco%eri *are lucru studiind $ocul *uşchilor fe#ei. ser&a#ia diri$ată şi concentrarea sunt secretul unor astfel de *o*ente euforice. @?nărul de 22 de ani nu cunoştea frica -a %ornit sin"ur la dru* s%re e%oca de %iatră. aşa cu* %re&ede constitu#ia a*ericană.)ursele i lio"rafice au fost "ru%ate la sf?rşitul căr#ii. . şoselele şi a&ioanele a&eau să a$un"ă %?nă şi în ulti*ele sate din $un"lă. e eluşul o i*ită şi z?* eşte şi elA %e atunci se s%unea că astfel a%ar senti*entele.E=*an. în Antichitate."$ / INTRODUCERE Partea 0%t1i con#inutul concret al %aharului. %ute* conte*%la &ră$i#i $ocul refleQelor de lu*ină %e a%a *ării sau ne %ute* lăsa ca%ti&a#i cu totul de o anu*ită acti&itate. )e s%unea că şi *i*ica se de%rinde . %e care %ărin#ii şi celelalte %ersoane a%ro%iate îl u*%lu cu toate cunoştin#ele necesare şi cu *odul lor de a se co*%orta. 1992/-. sursă i*%ortantă a fericirii este culti&area o%ti*ă a talentelor şi a %osi ilită#ilor noastre. în ur*ă cu 24 şi ce&a de ani. în#ele%#ii au intuit că oa*enii %ot fi a$uta#i să de&ină *ai ferici#i. Astăzi %ute* afir*a cu toată con&in"ereaA fericirea %oate fi în&ă#ată. . Fe aceea %artea a %atra şi ulti*a a căr#ii descrie ce condi#ii tre uie create într-o societate astfel ca cetă#enii să ai ă %osi ilitatea de a tinde s%re fericire. Di*eni nu i-a luat în serios %roiectul. {*-t-) . un t?năr din )an !rancisco căuta un %o%or a ori"en care să trăiască at?t de de%arte de lu*e. 7ăuta secretul sur?sului . care să nu cunoască scrisul şi nici i*a"inile tele&izorului+ 8aul E=*an ştia doar că nu *ai are *ult ti*%. Aceste stări ale creierului eQ%lică. Acolo unde senti*entul de a%artenen#ă la co*unitate. 7ontrol?ndu-ne în *od conştient "?ndurile şi senti*entele. ar fi fost cel *ult a%ana$ul zeilor. în c?#i&a ani. noi %ute* si*#i li ertatea. se*nalele radio. de%ăşirea li*itelor şi co*uniunea cu uni&ersul. Astăzi. El dorea să cerceteze o trăsătură co*ună tuturor oa*enilor. şi *odul în care iau naştere eQ%erien#ele *istice. datorită neuroştiin#elor. înc?t să %ară de %e altă %lanetă. Far ni*eni nu trăieşte doar %entru sine. . însă tradi#iile eQotice nu îl interesauH E=*an nici nu se "?ndea să î* o"ă#ească i liotecile antro%olo"ice cu noi i*a"ini ale TceluilaltU. )e %une deci între area cu* ar %utea fiecare indi&id şi societatea în între"ul ei să asi*ileze o cultură a fericirii. 1999H E=*an. 7u *ai ine de două *ii de ani în ur*ă.

la no*azii din (ran. a%arent de la sine. Dici Ştiin#a nu este li eră de %re$udecă#i. )ur%riza %ărea să-i înc?nte.a*enii de aici nu &ăzuseră niciodată o ase*enea cutie scli%itoare în care se în&?rteau două discuri. Au călătorit în $un"la din 6orneo. Fin acel *o*ent. ăr a#ii. (n rucsac ducea a%arate de fil*at. z?* esc s%ontan. 7hiar şi co%iii ne&ăzători din naştere. 7?nd E=*an s-a întors în A*erica du%ă %atru luni de $un"lă şi şi-a %relucrat *aterialele.are nu sunt senti*entele. înt?i. Şi rusc şi-au auzit %ro%riile &ociW Gurile s-au deschis. %entru ca "hidul să %oată înre"istra fe#ele lor în"rozite. Facă ar fi aşa. @răiau în coli e %e care le î*%leteau din iar ă şi frunze şi foloseau unelte din %iatră cio%lită. era o desco%erire interesantă. Far acea o%eră a *arelui e&olu#ionist era de *ult uitată.UI / ". Foar E=*an refuza să creadă acest lucru. !e*eile %urtau şor#uri din iar ă. altele *ai %u#in. E li*%ede că educa#ia nu are nicăieri nici o influen#ă asu%ra e*o#iilor u*ane. în ur*ă cu o%t ani. E=*an s-a sta ilit în *icul lor sat şi şi-a des%achetat casetofonul. dar ucuria şi triste#ea. . i se interzisese să *ăn?nce creierul rudelor du%ă *oartea acestora. ăştinaşii f"res nu s-au *ai des%ăr#it de E=*an. 7u desco%erirea sa. Du %resu%usese şi 7harles FarOin acelaşi lucru+ E/presii ale %e0ei 1n epoca de piatr2 @?nărul cercetător a %ornit %e $os la dru* %rin %odişurile din 8a%ua Doua Guinee. . e*o#iile ele*entare şi felul în care sunt eQ%ri*ate ele tre uie să fie înnăscute. în cele *ai înde%ărtate col#uri ale :niunii )o&ietice şi s-au întors acasă cu *?inile "oale. înc?t nici un cercetător nu s-a "?ndit să ur*eze %ro%unerea lui FarOin Şi să discute cu c?#i&a %rofesori %entru ne&ăzători. (-au %ri*it %rietenos %e cercetător şi %e "hidul său. frica şi furia erau co*une tuturor oa*enilor. care n-au a&ut cu* să i*ite &reun $oc de fiziono*ie. deci %uteau în#ele"e fără %ro le*e ini*ica unui a*erican străin lor Fu%ă c?te&a să%tă*?ni. )ăteniiGoras1 indicau întotdeauna corect fa#a cea tristă. acesta se re%ezea cu un cu#it de cauciuc la co%ii. în unele zile. iar credin#a în e*o#iile în&ă#ate era at?t de înrădăcinată. :nele %o%oare îşi arătau e*o#iile *ai *ult. Aşa că 8aul E=*an a tre uit să călătorească %?nă la Mările )udului. Mi*ica ăştinaşilor era întoc*ai cu a oa*enilor din lu*ea &estică.are nu a&e* în creier un fel de circuit s%ecial %entru z?* et+ în acest caz. încă înainte ca el să se trezească. în acelaşi fel. Era teritoriul unui %o%or care se nu*ea f"res şi căruia. la fel cu* ucuria este nu*ită de a*ericaniN. tan"a din coa$ă de co%ac. Măcar acest fa%t ar fi tre uit să trezească îndoieli acelora care cred că ucuria se în&a#ă. îl conducea un ăştinaşH du%ă c?te&a să%tă*?ni au a$uns în zone %e unde nu u* lase niciodată &reun o* al . *aQilarele au înce%ut să se *işte şi ochii le-au strălucitA oa*enii z?* eau. 7harles FarOin su"erase în cartea sa des%re *i*ica u*ană efectuarea unei cercetări într-un că*in %entru or i. 8entru ştiin#ă. Ghidul lui E=*an a fil*at înt?*%lareaA %ri*a do&adă că oa*enii de la celălalt ca%ăt al %ă*?ntului z?* esc la fel ca noi. nu a *ai a&ut nici un du iu. to#i oa*enii din lu*e ar tre ui să ai ă în *o*ente ase*ănătoare eQ%resii ale fe#ei ase*ănătoare. Al#i cercetători au %ornit la dru* %entru a-1 contrazice %e E=*an. ar tre ui ca %o%oarele lu*ii să z?* ească în *oduri diferite. Far e*o#iile se reflectă %e fe#ele %o%ula#ieiGores din %odişul Doii Guinee la fel ca %e fe#ele cetă#enilor din )an !rancisco. Ci* a$ul %oate să difere de la %o%or la %o%or. 'UR-'U. cu un %rieten. casetofoane şi %ortrete. E=*an 1-a ru"at %e înso#itorul său să re"izeze nişte &izite ino%inate. nu *ai %uteai să %retinzi că e*o#iile sunt în&ă#ate de co%ii de la cei din $ur. :n sătean tre uia să se înt?lnească a%arent înt?*%lător.Facă *i*ica este %este tot aceeaşi. . ce&a înnăscut+ . le arăta %ortretele unor a*ericani &eseli sau trişti şi îl %unea %e "hid să între e care dintre %ersoanele din %oze are un co%il "ra& olna&.o& şi de chinezi ga"2i%g. îi încon$urau culcuşul şi aşte%tau încorda#i să &adă cu ce îi &a distra în acea zi. în alte zile. iar a%aratul de fil*at înre"istra z?* etul fericit al reînt?lnirii. se între a el.") / CE E'TE *ERICIRE+& 'ECRETU. E=*an a eli*inat si*ultan două "reşeli.

'UR-'U. :n sin"ur fel de a z?* i este autentic. E=*an a clasificat 19 &ariante de z?* et. Acu* cercetătorii %uteau %relucra electronic şi cele *ai ciudate "ri*ase. !oto"rafia %ro&ine din eQ%edi#ia %siholo"ului 8aul E=*an. 15. Astfel. !olosind un siste* de nu*ere %entru *işcările *uşchilor. Far ele nu au ni*ic de-a face cu ucuria. %ri*ul care a descris. ne arătă* %oliticoşi. să a%ară riduri la col#urile lor. care %ărea inaccesi il oricărei %ri&iri din afară. eQ%resia sa strălucind de ucurie ne este fa*iliarăA e*o#iile ele*entare şi *odul în care le eQ%ri*ă* sunt înnăscute. de *are folos. musculus "r/icularis "culi. Atunci c?nd afişă* un z?* et fals. a desco*%us *i*ica în %ăr#ile ei co*%onente. 1K dintre ele nu sunt autentice . str?nsul uzelor. cu toate acestea. un z?* et în s%atele căruia se ascunde tea*a. un z?*et for#at. !olosi* întotdeauna în aceste situa#ii *uşchiul zi"o*atic. iar %artea su%erioară a o ra$ilor să se de%laseze în sus %entru ca fiziono*ia noastră să eQ%ri*e fericirea."6 / CE E'TE *ERICIRE+& 'ECRETU. într-un fel. din *o*ent ce au loc în interiorul oa*enilor. de eQe*%lu. EQistă un z?* et %rin care. intră în $oc de fiecare dată alte "ru%e de *uşchi. "?ndirea şi ac#iunea erau considerate te*ele de cercetare serioase. 8erce%#ia.UI / "7 3(45etul ade62rat 7i z(45etul %olositor încura$at de rezultatele o #inute. Ce utiliză* dre%t *ăşti atunci c?nd nu &re* să le arătă* celorlal#i între"ul ade&ăr des%re e*o#iile noastre. %e care-1 afişă* du%ă ce ni s-a făcut ce&a rău. Du era o concluzie insi"nifiantă. Fe aceea z?* etul este un li* a$ în#eles %este tot în lu*e. E*o#iile erau lăsate %e sea*a filozofilor şi a %oe#ilor. căci oa*enii de ştiin#ă care se ocu%au de e*o#ii la sf?rşitul anilor şaizeci erau socoti#i co%iii neascultători ai %siholo"iei ştiin#ifice. 9. Du este suficientă ridicarea col#urilor "urii. Şi *ai influent s-a do&edit E=*an într-un alt do*eniu. în 1K6I. E=*an a nu*it această "ri*asă BFuchenneX. Muşchiul inelar al ochilor se contractă. tre uie ca ochii să se închidă %ar#ial. e=*an a %utut să de*onstreze că z?* etul Fuchenne este sin"urul care eQ%ri*ă o ucurie reală. .a*enii nu ar %utea interac#iona fără aceste se*nale. %e chi%urile lor s-a Acest t?năr dintr-un înde%ărtat %odiş sud-a*erican nu a &ăzut niciodată oa*eni a%ar#in?nd altor %o%oareH şi totuşi. E=*an arătase însă că trăirea indi&iduală %oate fi su%usă eQ%eri*entelor ştiin#ifice. în onoarea frziolo"ului francez Guillau*e-6en$a*in Fuchenne. care se întinde de la osul *alar %?nă la uza su%erioară şi tra"e în sus col#urile "urii. cel care încon$oară între" ochiul. 7?nd nişte su iec#i au fost 8uşi * situa#ia de a &edea fil*e a*uzante. 7u fil*ele sale des%re *i*ica %o%ula#ieiN reN de*onstrase că e*o#iile %ot fi o iect de cercetare. LI de *uşchi ai fe#ei sunt i*%lica#i în $ocul fiziono*ieiH E=*an a re%artizat c?te un nu*ăr fiecăreia dintre *işcările lor. .dar sunt. c?nd sunte* deran$a#i de o "lu*a %roastă. înse*na str?* atul din nas. t?nărul cercetător a %us azele unui între" siste* de traducere a e*o#iilor su for*ă de cifre si ta ele.

7ol#urile "urii sunt ridicate. îi a$ută o "lu*ă ună sau o situa#ie în care se si*t ine. Far chiar şi la <ollNOood eQistă staruri care nu în&a#ă niciodată să-şi controleze eQ%resia fe#ei. !oto"rafiile care înso#esc aceste eQ%eri*ente se află astăzi în Muzeul de Artă Modernă din DeO Zor=. arăt?nd de eQe*%lu &icti*e cu arsuri sau a*%utări. 'UR-'U.*oti& %entru care *a$orita7u a$utorul unor electrozi %e care i-a %lasat %e chi%ul su iec#ilor.E=*an. 7hiar şi actorii şi %oliticienii se lu%tă cu această %ro le*ă. cine&a #i-a dăruit flori ori sa&urezi o *?ncare foarte ună+ E*o#iile %oziti&e nu se &ăd doar %e chi%. *ericirea iz6or27te din corp \i s-a făcut un co*%li*ent. El ştia încă de %e atunci că nu %ute* influen#a cu a$utorul &oin#ei acti&itatea acestui *uşchi . Ca scene înfricoşătoare. fiziolo"ul Guillau*e-6en$a*in Fuchenne a reuşit în 1K6I să creeze un z?* et artificial.Fuchenne. z?* etul Fuchenne dis%ărea.li&ier era cele ru %rin fa%tul că ştia. (ndiferent de ceea ce-#i %ro&oacă ucurie. A reuşit astfel sa sti*uleze *uşchii într-un ase*enea "rad. cu at?t *ai răs%icată era declara#ia lor de la sf?rşit că fil*ul le-a fost %e %lac. Merită să o ser&i %rocesul. 8ro a il că această ca%acitate le este înnăscută. cu* tre uie să arate fiecare e*o#ie în %arte. în cor%ul tău se instalează o stare de &ioiciune. 7elorlal#i nu le ră*?ne dec?t să a$un"ă %e ocolite la un z?* et real. Şi cu c?t z?* eau *ai des în ti*%ul fil*ului." / CE E'TE *ERICIRE+& 'ECRETU. să-şi controleze *uşchii fe#ei. în eQ%eri*entele sale. . Foar 14[ dintre oa*eni îşi %ot controla *uşchii fe#ei at?t de ine înc?t să %oate %roduce la co*andă şi fără un antrena*ent %reala il un z?* et Fuchenne.UI / "! conturat a%roa%e eQclusi& acest ti% de z?* et. unii au în&ă#at. iar *uşchii din $urul ochilor.rice teleno&elă ieftină do&edeşte c?t este de "reu să controlezi e*o#iile şi *i*ica. 1994/. înc?t %e fa#a lui a a%ărut o eQ%resie de fericire. căci foarte *ulte dintre transfor*ările care au loc în această situa#ie sunt uşor de sesizat. Muşchii acestui ătr?n au fost în aşa fel sti*ula#i de curen#i de intensitate *ică. Fuchenne iYa făcut %e su iec#i să se si*tă ferici#i în alt *od. Fuchenne a nu*it aceste contrac#ii Tdulci e*o#ii ale sufletuluiU. Actorii *ediocri nu ne %ot con&in"e nici *ăcar o cli%ă cu e*o#iile lor. înc?t su iec#ii au afişat un z?* et a%roa%e su%ranatural de fericit. . Du de"ea a înfă#işarea i*%asi ilă a lui )te&e Mc0ueen şi Pohn 5aNne a de&enit se*nul lor distincti&. CaOrence . din %ers%ecti&a s%ectatorului. du%ă îndelun"i eforturi. tea oa*enilor eşuează la*enta il atunci c?nd tre uie să z?*ească în fa#a a%aratelor foto. contracta#i. A folosit conductori fini %rin care a trans*is *uşchilor i*%ulsuri electrice . în felul acesta s-a %utut do&edi că *işcarea *uşchiului inelar este un se*n distincti& al ucuriei . Fintre cei de calitate. 1991/.

*uşchii *e* relor se relaQează şi de&in *ai *alea ili. %e care nu le %ute* si*#i directA ucuria transfor*ă şi echili rul hor*onal. Fe aceea este at?t de "reu să ne si*#i* ferici#i la co*andă . 7ontrolul cor%ului şi e*o#iile cad în sarcina unor ner&i asu%ra cărora conştientul nostru nu are a%roa%e nici o influen#ă. 7a toate e*o#iile. c?t şi în creier. Aceste co*enzi %ro&in de la corteQul cere ral. Fe unde şi i*%resia că aceste trasee ar alcătui un între". s-a încordat un %ic. Muşchiul zi"o*atic. se reflectă tensiunea din *uşchii u*ărului. )iste*ul ner&os &oluntar . dar des%re asta &o* *ai &or i. care tra"e în sus col#urile "urii.so*atic/ controlează *a$oritatea *uşchilor care %un în *işcare oasele. Fiferen#a o &ei o ser&a însă doar dacă încerci să introduci a#ă în ac. Facă te si*#i ine. @e*%eratura %ielii creşte cu a%roQi*ati& o zeci*e de "rad. a*intirile. triste#e sau frică la co*%unerea unei eQ%resii de s%ai*ă %rin ridicarea s%r?ncenelor. încearcă să te si*#i fericit c?nd eşti cu *uşchii încorda#i şi ai sudoare rece %e frunteW !ericirea %ro&ine deci at?t de la cor% . s?n"ele %ulsează *ai re%ede. *uşchiul s%r?ncenei se relaQează. 7u a$utorul acestor se*nale creierul construieşte senza#ia de ine. 7hiar înainte să o ser&i la tine sau la cei din $ur u* ra unui z?* et. )iste*ul ner&os in&oluntar . E4o0iile au o 6ia02 proprie E*o#iile %oziti&e sunt le"ate de cor%. au loc schi* ări şi %e chi%. (deea aceasta ne irită %ro a il. unde a%ar dorin#ele. )e adau"ă alte transfor*ări i*%ortante. în *icro*işcări-le de"etelor. din care %ornesc traiectele influQurilor ner&oase. ce&a *ai lin dec?t de o icei. !ără îndoială. *uşchi şi %iele. )tarea de ine nu a%are dec?t atunci c?nd creierul rece%#ionează se*nalele adec&ate &enite de la ini*ă. 8rin el circulă co*enzile trans*ise arunci c?nd &reau să-*i îndoi arătătorul %entru a %utea să scriu la calculator acest teQt. Cucrările de anato*ie %rezintă de o icei re#eaua de ner&i din cor%ul nostru su for*a unui co%ac cu rădăcinile în creier. (n schi* .UI / $" 7?nd eşti fericit. Muşchiul coru"ator. ea îşi are ori"inea at?t în cor%. contri uind în situa#ii de sc?r ă. Aşa arată fericirea. se contractă şi el. Fe fa%t. c?t şi de la i*a"ina#ia şi "?ndurile noastre. Foar dacă le cu%lă* cu se*nalele adec&ate din %artea cor%ului %ute* resi*#i ucuria. %entru că se a*eliorează circula#ia. care în ti*%ul r?sului deter*ină a%ari#ia unor riduri în $urul ochilor. ai ra#ului şi ai *?inii. Fe aceea ar fi indicat să acordă* cor%ului *ai *ultă aten#ie dec?t sunte* o işnui#i. %entru că această *işcare fină de%inde de c?te&a zeci*i de *ili*etru. Far %oate reuşeşti să-#i dai sea*a de unde %ro&ine tre*uratul. ce se ra*ifică tot *ai fin către or"ane şi *e* re. Far asta nu e dec?t o iluzie. 7hiar şi de"etele tre*ură acu* altfelA nu at?t de ri"id. 8orneşte din trunchiul cere ral - . cu* ar fi *?ncarea sau dra"ostea. !ără i*%licarea cor%ului nostru nu a* %utea resi*#i fericirea. Far asta nu cores%unde realită#ii. G?ndurile. 'UR-'U. nu este acti& în acest *o*ent. Far ce se înt?*%lă c?nd ne aduce* a*inte de o seară %lăcută %etrecută alături de %rieteni sau c?nd a ia aşte%tă* să %lecă* în concediu+ în astfel de *o*ente de ucurie. Muşchiul or icular. i*a"ina#ia şi "?ndurile. ra#e.$# / CE E'TE *ERICIRE+& 'ECRETU. iar rezisten#a ei electrică scade. s%eran#ele nu ne %er*it să trăi* e*o#ii. le datoră* a%roa%e eQclusi& cor%ului. ini*ă şi %iele/.un nea$uns cauzat de structura creierului. Acolo îşi are ori"inea *ădu&a s%inării. %icioare. cu%ola striată aflată i*ediat su craniu.&e"etati&/ îşi are ori"inea în cealaltă %arte a creierului. i*a"ina#ia %are să $oace rolul decisi&. %ielea de&ine *ai u*edă. )iste*ul ner&os &oluntar şi corteQul se află în contact direct. 8entru a în#ele"e asta tre uie să %ri&i* *ai îndea%roa%e *ecanis*ul de %relucrare a datelor din or"anis*ul nostru. siste*ul ner&os u*an se î*%arte în douăA tre uie să deose i* siste*ul ner&os &oluntar de cel in&oluntar. Ca *a$oritatea oa*enilor. diferen#a dintre starea nor*ală şi fericire e de trei ătăi de ini*ă %e *inut. Fatorită sti*ulării. %e care cercetătorii le-au *ăsurat eQact. unele *ici ucurii.

Du a* *ai a&ea ti*% de ni*ic dacă ne-ar %reocu%a tot ti*%ul între area dacă ficatul %roduce destule enzi*e %entru a asi*ila alcoolul ăut în seara anterioară. Fin *o*ent ce acesta controlează func#iile &itale ale cor%ului. siste*ul ner&os in&oluntar şi hor*onii lucrează î*%reună %entru a *en#ine or"anis*ul în stare o%ti*ă. (ată de ce nu %ute* să ne %reschi* ă* e*o#iile în *od direct.necesar z?* etului/. %e care îi furnizează s?n"elui. a$un"?nd chiar şi la *inusculii *uşchi ai %ielii care ne ridică %ărul de %e cor%. %entru că astfel creierul %oate intra în le"ătură directă cu or"anele. fără a *ai a&ea ne&oie de *i$locirea ner&ilor. cu care nu tre uie să ne ate* ca%ul. A*?ndouă for*ează un strat %rotector deasu%ra %roceselor co*%licate din interior. la &ene şi artere. o decizie "reşită ar %utea fi fatală. Far nu %ute* ale"e între a ne fi frică sau nu atunci c?nd. )i*#i* ce&a doar c?nd acest siste* se dere"lează total. "ener?nd astfel starea de ine. 7reierul are astfel două *odalită#i de a su%ra&e"hea func#iile or"anis*ului. Este un lucru %ractic. Mediatorii chi*ici a$ută creierul să su%ra&e"heze continuu ni&elul su stan#elor &itale din cor% şi să inter&ină atunci c?nd este ne&oie. Această %arte a siste*ului ner&os ne face să ne înroşi* de ruşine. în siste*ul ner&os se trans*it se*nale electrice şi.UI / $8 o %ri*ă a"lo*erare de celule cenuşii. în secundele necesare %entru a lua o decizie conştientă. :nele or"ane. 8ro"ra*ul auto*at de su%ra&ie#uire *ai are un a&anta$. 7reierul %oate să %roducă sin"ur hor*oni în hi%ofiză. aflată la ni&elul cefei. Această co*%onentă a siste*ului ner&os nu influen#ează doar *uşchiul or icular al ochiului . (ni*a înce%e să ată ne uneşte. nu nu*ai %rocesele necesare controlului cor%ului. fie a*intindu-ne de anu*ite situa#ii %lăcute. Astfel. cu* ar fi cele seQuale sau rinichii. nici să ne încetini* ătăile ini*ii. %ot răs%unde creierului în acelaşi fel. acti&itatea "landelor sudori%are. circula#ia s?n"elui. Fe aceea. Multe senti*ente ne"ati&e cores%und %erfect unor *esa$e de eroare. Corpul nostru 7tie 4ai 4ulte dec(t noi Du ar a&ea nici un sens să încercă* să influen#ă* siste*ul ner&os &e"etati& cu a$utorul dorin#elor noastre. nici să ne #ine* res%ira#ia c?t &re* noi de *ult. Fe aceea creierul este %ro"ra*at în aşa fel înc?t nu %ute*. Facă ni&elul "lucozei din s?n"e scade. cu a$utorul hor*onilor. De *en#ine creierul li er. în %ădure. nu %ute* fi ferici#i c?nd &re* noi. ni se face foa*eGFacă alcoolul de la %etrecere nu dis%are suficient de ra%id din cor%. ci şi e*o#iile sunt %rote$ate de influen#a directă a &oin#ei. De î*%iedică să acordă* %rea *ultă aten#ie unor func#ii si*%le ale cor%ului. fie ac#ion?nd asu%ra "?ndurilor noastre şi a *ediului. aşa cu* s%une şi nu*ele său. Fe aceea coneQiunile siste*ului ner&os in&oluntar nu duc la *uşchii scheletului. ci tre uie să %rocedă* într-un fel *ai rafinat. Astfel. ne doare ca%ul. ci şi ătăile ini*ii. Dea&?nd %osi ilitatea de a influen#a siste*ul ner&os in&oluntar. aşadar chi*ic. Du le %ute* controla dec?t indirect. 'UR-'U. )in"urul *od în care tehnica îşi face si*#ită %rezen#a %e ecran este a%ari#ia ocazională a unui *esa$ de eroare atunci c?nd %ro"ra*ul nu %oate rezol&a sin"ur o %ro le*ă. Ma$oritatea acestor sarcini sunt înde%linite de siste*ul ner&os &e"etati& cu a$utorul unor *ediatori chi*iciA hor*onii. El controlează toate acele i*%ulsuri in&oluntare ale cor%ului %e care creierul le inter%retează. Di se face frică înainte de a ne %utea "?ndi la ce&a. un ani*al săl atic . controlul or"anis*ului func#ionează în *od ase*ănător cu interfa#a unui co*%uter. de eQe*%lu. ci *ai de"ra ă la or"anele interne. Ele sunt res%onsa ile de so*n şi de starea de &e"he. un a&ertis*ent %entru data &iitoare.$$ / CE E'TE *ERICIRE+& 'ECRETU. Atunci reac#iile cor%ului nostru ne o li"ă să ac#ionă*. să ni se ridice %ărul de frică şi să ne ată ini*a *ai re%ede c?nd sunte* îndră"osti#i. res%ira#ia se accelereazăA cor%ul se %re"ăteşte de fu"ă. Aici sunt localizate coneQiuni care controlează func#iile esen#iale ale or"anis*ului. tot ele re"lează ătăile ini*ii şi sti*ulează or"anele seQuale. se îndrea%tă s%re noi un urs. se*nale chi*ice.

Aşadar. (n&ers. cercetătorii din (oOa au arătat cu* ucuria şi sc?r a. ro*.se trans*ite cor%ului înainte chiar de a fi conştientizat. . care a ne"at ti*% de secole eQisten#a unei cunoaşteri în afara ra#iunii. au creat cea *ai *are arhi&ă din lu*e cu i*a"ini ale unor creiere distruse. su iec#ii nu ştiau de ce li se înt?*%lă acest lucru şi nici nu-şi %erce%eau reac#iile cor%ului. Fa*asio şi so#ia sa. într-ade&ăr. dar au decis corect. resi*#i* dorin#ă de îndată ce o ser&ă* ce&a ce ne-ar %utea fi de folos. teancul BrăuX aduce ocazional un c?ş ti" *are. declanşat de o eQ%resie a*enin#ătoare întrezărită %e fa#a celuilalt. . iar detectorul de *inciuni a se*nalat trans%ira#ie şi %al%ita#ii de îndată ce *?na se a%ro%ia de căr#ile riscante. credin#a %o%ulară s-a &erificat în %ofida re#inerilor ştiin#ei.un teanc e un. Fin eQe*%lul cu ursul a"resi&. Şi a fost ne&oie ca su iec#ii să facă circa K4 de eQtra"eri %entru a %utea în sf?rşit eQ%lica a%ari#ia acestei e*o#ii şi %rinci%iul $ocului. A ia du%ă cea de-a cincizecea eQtra"ere au *en#ionat o a&ersiune cu caracter e*o#ional fa#ă de teancul riscant. @otuşi. celălalt e rău . :nii su iec#i *ai %u#in inteli"en#i nu au în#eles nici *ăcar la sf?rşit siste*ul testului cu căr#i de $oc. ed. eQistă într-ade&ăr intui#ie. . dar adesea şi *ari %ierderi. acel ciudat senti*ent care ne face să şti* încă de la %ri*a înt?lnire cu cine&a că res%ecti&a %ersoană ne &rea răul. Facă ne înt?lni* cu un %rieten. Oa4enii de 7tiin02 descoper2 intui0ia )e %oate oare s%une că reac#ia cor%ului %recedă e*o#iile aşa cu* &alul de la %roră %recedă &asul+ :nul dintre cele *ai i*%resionante eQ%eri*ente în acest sens a fost realizat de colaoratorii neurolo"ului a*erican de ori"ine %ortu"heză Antonio Fa*asio. 7ei doi so#i au to*o"rafiat %este I544 de ca%ete . !a%tul că si*#i* reac#iile in&oluntare ale cor%ului nostru ne face să trăi* e*o#ii. introdus de %siholo"ul a*erican 5illia* Pa*es. Aceste i*a"ini din interiorul unor creiere olna&e sunt co* inate de către cercetători cu ana*neză %acien#ilor suferinzi de *ulti%le dere"lări ale "?ndirii. frica şi furia au loc. a* &ăzut de$a la ce ser&eşte intui#ia în a sen#a "?ndirii conştienteA ea ne uşurează &ia#a şi. su iec#ii nu ştiau ni*ic des%re teancul riscantH creierele lor au tre uit să în&e#e *ai înt?i să antici%eze rezultatul. %e fa#a noastră se &a %utea o ser&a un z?* et instantaneu de ucurie. în caz de %ericol. 8rintre altele. Ei le-au dat unor su iec#i un $oc de noroc. Fu%ă cea de-a zecea eQtra"ere. Ca oratorul său de la :ni&ersitatea din (oOa este considerat unul de elită în do*eniul cercetării e*o#iilor. (ntui#ia ne a$ută %?nă şi în cele *ai co*%licate situa#ii . că%ătă* %rin eQ%erien#ă. constă din eQtra"erea re%etată a unor căr#i din două %achete cu fa#a în $os. în această situa#ie. cu* s-a crezut adesea. Ca %ri*ele eQtra"eri din teancurile de căr#i.$) / CE E'TE *ERICIRE+& 'ECRETU. Acestea sunt *ici *o*ente de fericire. conect?ndu-i în acelaşi ti*% la un detector de *inciuni .Fa*asio. Pocul. ar a&ea ti*% să ne sf?şie. %resi*#ire are loc atunci c?nd calculul nostru . <anna. Fe aceea cor%ul răs%unde la a*enin#are încă înainte ca noi să si*#i* frica. (ntui#ia este ancorată solid în cor%urile noastre. 7ercetătorii %ot astfel să ca%ete infor*a#ii des%re *odul în care lucrează creierul u*an. Far intui#ia nu %ro&ine din &reun feno*en %aranor*al. I445/.indiferent dacă ne dă* sau nu sea*a de asta. eQ%eri*entele realizate de ei &or *ai fi *en#ionate în această carte. sali&ă*. @eancul B unX aduce c?şti"uri *oderate care alter- nează cu %ierderi *ici. 7u *i$loace relati& si*%le. *ai înt?i în cor%. 7?nd sunte* flă*?nzi şi si*#i* aro*ele dintr-o rutărie. 8entru că au arhi&e a solut unice.cu a$utorul to*o"rafiei se %ot realiza i*a"ini în s%a#iu ale creierelor &ii/. su iec#ii au înce%ut să e&ite teancul rău.UI / $. Du ne %ute* eQ%lica aceste %resi*#iri %entru că ele au la ază e*o#ii de care nu sunte* conştien#i. . 8ri*a înt?lnire cu un &iitor duş*an este de *ulte ori *arcată de un *o*ent de s%ai*ă %e care nu-1 sesiză*. si*#irii şi co*%orta*entului. 'UR-'U. cunoscut între ti*% su nu*ele de 3"+a c1r$ test.

senza#ia de euforie se datorează fa%tului că si*#i* reac#iile cor%ului. Aşadar. nici noi nu conştientiză* în toată %rofunzi*ea lor e*o#iile &ie#ii de zi cu zi. du%ă cu* s%unea filozoful francez 6laise 8ascalA T(ni*a are ra#iunile ei. %e care o %un în le"ătură cu %erce%#iile conştiente. dacă ai a&ut %arte din %lin de e*o#ii fizice. în o%inia lui Fa*asio. Şi totuşi. Ma$oritatea e*o#iilor sunt %erce%ute şi ca senti*ente. Du o ser&ă* că a* roşit dec?t atunci c?nd ne-o s%une altcine&a.licărul din ochi ca se*n al %lăcerii. 8rintr-o %erfuzie se introduce în &ena ra#ului deQtroză uşor radioacti&ă. unele e*o#ii %ot ră*?ne ascunse. ser&ind ca su stan#ă de contrast. Far între ele eQistă o diferen#ă. aceste i*a"ini ofereau cele *ai clare indicii ale fa%tului că senti*entele sunt ulterioare reac#iilor cor%ului. %ăr#i din creierul *are ce unesc toate aceste infor*a#ii într-o i*a"ine de ansa* lu. stai în"hesuit într-un tu de *etal fiind i*o ilizat. su%ărare şi furieH to*o"raful %une într-ade&ăr în e&iden#ă ce senti*ent %redo*ină în interiorul cui&a. Aşa cu* o i*a"ine ireală %oate fi &ăzută cu ochiul interior. în %ri*a fază. senti*entele sunt conştiente. 7u toate acestea.rice senti*ent. cercetătorii i-au controlat %e su iec#i cu detectorul de *inciuni şi i-au ales %e aceia la care s-au constatat reac#ii deose it de %uternice. cu* se înt?*%lă. între ti*%. :nii au înce%ut chiar să %l?n"ă în to*o"raf. %rezentate de cercetători în anul I444. eQact acele re"iuni ce contri uie la re%rezentarea cor%ului în creierA $os. atunci c?nd ne înroşi* şi nu ne-o s%une ni*eni. deci şi fericirea. . la fel şi trunchiul cere ral %oate si*ula i*%ulsuri %e care în realitate nu le %ri*eşte. cea de %ro ă. (*a"inile. )enti*entul se i&eşte în *o*entele în care %erce%e* aceste e*o#ii în *od conştient . 7hiar şi în *o*ente de *are fericire. fiin#ă fără cor% nu ar fi în stare nici de triste#e. cor%ul ştie uneori *ai *ulte dec?t *intea. su iec#ii s-au lăsat într-at?t în &oia a*intirilor.$6 / CE E'TE *ERICIRE+& 'ECRETU. în li* a$ul de zi cu zi. triste#e. arătau cu o eQactitate ne*aiînt?lnită ce se înt?*%lă în *intea oa*enilor în condi#ii de ucurie. a%are atunci c?nd creierul %ri*eşte se*nale de la cor%. cu "?ndurile şi cu fanteziile.U I4agini din lu4ea interioar2 Aşa cu* su iec#ii testului nu erau conştien#i de tea*a fa#ă de teancul rău. creierul tău &a %utea chiar să-#i si*uleze în *od inconştient cor%ul. înroşirea fe#ei atunci c?nd a* fost %rinşi cu *inciuna. . 7u* se transfor*ă e*o#ia în senti*ent+ 7ercetătorii din "ru%ul lui Antonio Fa*asio au reuşit să sur%rindă acti&itatea creierului în *o*entul crucial. . au a&ut răsunet din două *oti&eA %e de-o %arte. nici de ucurie.UI / $7 ne econo*iseşte un ti*% %re#ios. . trunchiul cere ral care su%ra&e"hează între" or"anis*ul. A%oi i-au introdus %e su iec#ii selecta#i în to*o"raful cu e*isie de %ozitroni. %entru ca i*a"inile să nu fie *işcateA nu e chiar *ediul ideal %entru a da fr?u li er i*a"ina#iei. c?nd ne crede* în al nouălea cer. 8e de altă %arte.Fa*asio et al. în astfel de *o*ente e li*%ede că e*o#iile şi senti*entele nu sunt unul şi acelaşi lucru. într-un astfel de a%arat. înc?t au uitat de tehnica din $urul lor. de eQe*%lu. sau. sus. în *i$loc. *oti& %entru care cei *ai *ul#i nu fac o deose ire între cele două no#iuni. %e care a%oi le %relucrează. *arcate de su stan#a radioacti&ă. e*o#ie este un răs%uns auto*at al cor%ului într-o anu*ită situa#ie . . Fa*asio consideră că or"anis*ul îşi reduce astfel efortul c?nd este &or a doar de o *ică . Fa*asio şi cole"ii săi %uteau ur*ări %e un ecran ce structuri ale creierului se acti&ează atunci c?nd o %ersoană trăieşte e*o#ii %uternice . dar nu şti* c?t de tare ne ucură*. %ăr#i din creierul *ic şi din diencefal care %relucrează aceste date. care ocu%ă o ca*eră întrea"ă. %e care ra#iunea nu le cunoaşte. 8e *onitoare a%ăreau. 'UR-'U.chii ne strălucesc de înc?ntare. e*o#ie de&ine conştientă doar du%ă ce a fost %relucrată de creierul *are. Au ru"at su iec#i sănătoşi să-şi aducă a*inte de *o*ente foarte fericite şi foarte triste din &ia#a lorA reînt?lnirea cu cei dra"i sau *oartea %ărin#ilor.ca ucurie sau ca ruşine. I444/. folosi* cele două no#iuni ca fiind sinoni*e. E*o#iile sunt inconştiente.

Aceluiaşi *ecanis* i se datorează %ro a il şi fa%tul că o %ersoană %aralizată în ur*a unui accident îşi %ăstrează intactă &ia#a e*o#ională . Mathias şi Folan.$ / CE E'TE *ERICIRE+& 'ECRETU. 'UR-'U. Fiencefalul. care %ri*eşte se*nale de la cor%. @runchiul cere ral centralizează datele %ri*ite de la cor%. "?ndirea şi toate ac#iunile conştiente. să ne do ?ndi* fericirea doar cu a$utorul *uşchilor faciali+ 8aul E=*an a încercat să răs%undă la această între are şi a %utut de*onstra ştiin#ific că z?* etul te . :nele %ăr#i ale creierului sunt i*%licate totuşi în a* ele senti*ente. înte*eietorul scoutis*ului. Acesta su%ra&e"hează toate celelalte %ăr#i ale creierului. 5<l = intens acti6itate intens2 fericit !entimentele "in interiorul creierului# Dreapta4 creierul este alcătuit ca o clădire cu *ai *ulte eta$e. Acesta e cel care transfor*ă e*o#iile în %lanuri şi ac#iuni .7ritchleN. aflat deasu%ra. @runchiul cere ral îşi are ori"inea în *ădu&a osoasă şi se sf?rşeşte în *ezencefal. %are atunci *ai %rietenoasă.du%ă Fa*asio. 4ezence%al ucurie şi nu se *ai o oseşte să accelereze %ulsul %entru a declanşa între" %ro"ra*ul e*oti&. I441H Fa*asio. St1%ga4 i*a"inile to*o"rafice arată cu* a%ar în *intea noastră ucuria . at?rnat ca un rucsac de trunchiul cere ral. s%unea el. declanş?nd eQcita#ia e*o#ională. %relucrează i*%ulsurile %ri*ite şi dă instruc#iuni *uşchilorA de eQe*%lu. Mezencefalul este deose it de acti&. în creierul *are. 8ute* oare. @otuşi. !unc#iile lui sunt %erce%#ia. Fiencefalul. acti& este *ai ales lo ul frontal. du%ă cu* indică %or#iunile cenuşii închis şi ne"re. !iecărui senti*ent ti cores%unde un anu*it *odel de acti&itate cere rală. o*ul si*te %lăcere %rintr-un fel de %ro"ra* care conser&ă ener"ia. îi sfătuia chiar %e cercetaşi să z?* ească atunci c?nd le era tea*ă sau c?nd se înt?*%la ce&a ne%lăcutA lu*ea. de&ine acti&. I444/. (ar 1o ert 6aden-8oOell. într-ade&ăr. I444/.UI / $! acti6itate redus2 sla59l : intens acti6itate intens2 acti6itate redus2 . ordinul de a z?* i atunci c?nd ne ucură*. aflat deasu%ra.$os/. El controlează or"anis*ul secret?nd hor*oni cu a$utorul hi%ofizei. se află creierul *are. Oare z(45etul te %ace %ericit& în#ele%ciunea %o%ulară e con&insăA un z?* et este suficient %entru a în&eseli orice %ersoană ciufută. )us de tot. su calota craniană.sus/ şi triste#ea . este res%onsa il de eQcita#ie. !unda#ia e re%rezentată de trunchiul cere ral. în ase*enea *o*ente. 7reierul *ic.

7u toate acestea. Fin *o*ent ce senti*entele se nasc din stări ale cor%ului. a&ea reac#ii nor*ale. 7?nd doctorul ne lo&eşte cu un ciocănel în "enunchi. Du orice z?* et îşi atin"e sco%ul. Facă îl s%eriai. %?nă c?nd o tu*oare de *ări*ea unei *andarine i-a distrus lo ul frontal.şi întotdeauna un %ic distant. Far E=*an nu s-a *ul#u*it cu at?t. astfel înc?t nici un ro ot folosit la sudură nu sare &reodată în sus de ucurie şi nici nu %l?n"e cu lacri*i a*are. Aşa a înce%ut declinul lui %rofesional. atent. ]?* etul te face fericit . Du le-a s%us însă şi la ce le-ar folosi acest lucru. inconştient. Astfel a %utut arăta că se*nalele ucuriei circulă în două sensuri. nu s-ar *anifesta acti&. %iciorul se ridică rusc. Elliot era un $urist încununat de succes. Far. un *enin"io*. într-un sf?rşit. I445/. Far.8# / CE E'TE *ERICIRE+& 'ENTIMENTE. Elliot nu *ai %utea lua decizii. căci n-a* făcut dec?t să si*ulă* în *od conştient &eselia. un %acient al neurolo"ului Fa*asio. acest dru* către ucurie nu s-a do&edit a fi chiar at?t de dre%t cu* %ro*it %ro&erele. 7?nd cole"ii lui Fa*asio i-au arătat i*a"ini cu oa*eni ieşind în fu"ă din clădiri cu%rinse de flăcări sau afla#i %e %unctul de a se îneca în ti*%ul unor inunda#ii. @răi* o ucurie autentică doar c?nd cele două *işcări faciale au loc conco*itentA co*isurile uzelor se de%lasează şi în col#urile ochilor se for*ează *ici cute. se "?ndea ore în şir du%ă ce %rinci%iu s-o facă. 7hiar şi tra"edia &ie#ii sale o %o&estea at?t de detaşat. un so# şi un tată un. de %arcă i s-ar fi înt?*%lat altcui&a. din %ăcate. E=*an şi-a în&ă#at su iec#ii să-şi antreneze *uşchiul or icular al ochiului. A înre"istrat şi acti&itatea cere rală a ele&ilor săi atunci c?nd îşi contractau în *od conştient *uşchii. este e&ident că şi in&ers. 7u* însă *a$oritatea oa*enilor nu-şi %ot controla aceste *işcări. inteli"en#a deose ită a lui Elliot se %ăstrase. Du-şi %ierdea niciodată cu*%ătul şi nu-şi trăda e*o#iile. deasu%ra ca&ită#ii nazale. Foctorii nu au %utut "ăsi nici un fel de si*%to*. şi ea. !ir*a 1-a concediat. fără ca noi să si*#i* *are lucru. 'enti4entele poziti6e > un ghid Fe ce a&e* de fa%t senti*ente+ E*o#iile ne controlează or"anis*ul. Multe *aşini îşi controlează şi ele %roce- sele interioare. @u*oarea. la scurtă &re*e. cu at?t su iec#ii %o&esteau *ai frec&ent des%re starea de &eselie ce-i cu%rindea şi %e care nu şi-o %uteau eQ%lica. Elliot era şar*ant. în felul acesta şi-a %ierdut întrea"a a&ere. într-ade&ăr. (n loc să sorteze ra%id un teanc de docu*ente. :neori. ed. se %ot *odifica senti*ente. dar acest %roces ar a&ea loc şi dacă ele. )-a lăsat atras de noi şi noi interese de afaceri şi a&enturi financiare. ase*enea refleQelor. dar Elliot %ierduse contactul cu ele. aliindu-se cu un %artener du ios. dintr-o %ensie de in&aliditate. ro*. Fu%ă *ai *ulte teste %siholo"ice. Ca lucru nu *ai %utea să-şi or"anizeze ti*%ul şi se %ierdea în tot felul de ni*icuri. Fi*inea#a tre uia trezit cu de-a sila.dar nu*ai z?* etul ade&ărat. Elliot le-a eQ%licat că e conştient de fa%tul că ar tre ui să fie *işcat de aceste scene. Elliot a a$uns ca la nici L4 de ani să trăiască. dar Elliot n-a *ai fost acelaşi o*. uneori chiar "lu*e# . se*nalele arătau de %arcă toc*ai le s%usese su iec#ilor o "lu*ă ună. 7reierul nu se lasă %ăcălit at?t de uşor. %rin influen#area cor%ului. du%ă cu* a constatat Fa*asio. a fost înde%ărtată. %ierduse %ri&irea de ansa* lu. Ea nu ne duce însă la euforie. :nul dintre aceştia. e*o#iile încercau să iasă la su%rafa#ă. 1efleQele îi func#ionau nor*al. EQistă şi oa*eni care nu si*t ni*ic. Mi*ica %oliticoasă la care ne strădui* să recur"e* atunci c?nd îi ru"ă* %e şefi să ne acorde o *ărire de salariu ne %oate ascunde eficient nesi"uran#a. 7ăsnicia i-a eşuat. a de&enit cunoscut su nu*ele de Elliot . 7u c?t %uteau să-şi antreneze *ai ine *uşchii. din %ăcate. su tutela fra#ilor săi.E ?O3ITI@E > UN ABID / 8" face fericit. aşa cu* %rocedezi cu un co%il leneş. Fa*asio a a$uns la concluzia că %acientul său era un o* fără senti*ente.Fa*asio. Ca fel s-a înt?*%lat şi c?nd . nu si*#ea ni*ic.

în cazul a două &ariante a%arent la fel de une. Acolo unde *intea înşiruie lun"i ar"u*ente %ro şi contra. a* ele cu rădăcini în trecut. 7?inii însă nu ar face niciodată /u%gee5umpi%g . ieşire necontrolată te sca%ă ele un ad&ersar. Fe *ulte ori. &ulcanianul fără e*o#ii din serialul science-fiction Star Trek. în ti*% ce ani*alele tre uie să se su%ună instinctelor. E*o#iile au a%ărut de-a lun"ul %rocesului e&olu#iei %entru ca fiin#ele să %oată rezol&a ra%id %ro le*ele si*%le ale &ie#ii. 7u toate acestea. Co"ica î#i %oate dez&ălui diferitele %osi ilită#i %e care le ai şi te a$ută să dai la o %arte &ariantele i*%osi ile. Feciziile luate intuiti& nu au la ază concluzii lo"ice.fie şi nu*ai %entru că nu îşi conştientizează fricaH nea&?nd de ales. Fu%ă cu* a* %utut &edea. Acelaşi lucru se înt?*%la cu Elliot. 8e de altă %arte. 7?nd si*#i* cu* încol#eşte în noi tea*a. ra#iunea are ne&oie de a$utor. dincolo de orice $ustificare. ci două surse. A ia c?nd ne dă* sea*a că ne ener&a* %ute* să ne stă%?ni* e*o#ia din &oce şi să &or i*. în siste*ele e*o#ionale ale creierului. la fel e*o#iile co*unică *ai *ult dec?t "?ndurile. ele sunt stocate *ult *ai %rofund dec?t ar fi %osi il în conştient. %entru că nu toate e&eni*entele sunt %re&izi ile. A&e* li ertatea de a ne ur*a sau nu instinctele doar %entru că sunte* conştien#i de *ulte din e*o#iile noastreA ca%acitatea de a si*#i %rezen#a anu*itor efecte ne face ada%ta ili. . (nteli"en#a îi oferea toate datele necesare luării unei decizii. Aşa cu* o i*a"ine %oate trans*ite *ai *ulte infor*a#ii dec?t nenu*ărate cu&inte. dar %oate să şi distru"ă o rela#ie. noi a&e* li ertatea de a ac#iona î*%otri&a %ro%riilor e*o#ii.ceea ce de *ulte ori este *ai eficient dec?t să ne ieşi* din %e%eni. fiindcă nu &re* ca tre*urul "enunchilor să ne î*%iedice să trăi* o eQ%erien#ă nouă. 7ine s-a ars o dată suflă şi-n iaurt. Ei nu-i ră*?ne dec?t să ur*ărească %?nă la ca%ăt toate consecin#ele %osi ile ale unei decizii.E ?O3ITI@E > UN ABID / 88 i-au fost arătate %oze cu fra#ii săi ori c?nd a fost %us să asculte *elodiile sale %referate de dinainte de oală. ca ale unui co*%uter. ar fi în &ia#a reală un caz social. :n răs%uns %rea e*oti& la un re%roş al şefului a încheiat *ulte cariere %ro*i#ătoareH %e de altă %arte. *ai încet . %ute* lua *ăsuri concrete î*%otri&a ei.aşa ne %rote$ă* de otră&uriH iar la lucruri care ne %un &ia#a în %ri*e$die reac#ionă* cu a&ersiune. c?t şi ani*alelor o solu#ie sal&atoase. nu to#i cei care ne inedis%un cu &or e une *erită încrederea noastră. Far. Astfel. :n răs%uns instincti& nu face dec?t să a"ra&eze *ulte dintre %ro le*ele interu*ane. în *od conştient. 7ele *ai *ulte %ro le*e cotidiene sunt însă *ai co*%licate. e*o#iile oferă în astfel de situa#ii at?t oa*enilor. instinctul de$a a decis. asta durează %rea *ult . )unt lucruri care ne %lac sau nu ne %lac. 7hiar dacă luă* .ceea ce 1-a costat %e Elliot slu$ a/ şi nici nu e de &reun folos. 1ăs%unsurile îi erau li%site de orice e*o#ie.8$ / CE E'TE *ERICIRE+& 'ENTIMENTE. 8ersoana care &ede o richetă a%rinsă a%ro%iindu-se de *?na sa nu tre uie sa analizeze *ai înt?i %osi ilele consecin#e ale unei atin"eri. se lasă %radă s%ai*ei lor instincti&e. E ine să-#i ascul#i senti*entele. 8e de o %arte. dar nu se %ot ada%ta situa#iilor noi. ca în %ri&in#a ordinii docu*entelor dintr-un teanc. intui#ia noastră este deter*inată de %ro"ra*area "enetică. senti*entele se hrănesc din eQ%erien#ă. 'enti4entele ne %ac adapta5ili 1a#iunea "ăseşte acest a$utor a%el?nd la senti*ente. decizia nu %utea fi luata %entru că Elliot nu *ai era ca%a il să c?ntărească infor*a#ia. Ele re%rezintă *etoda corectă %rin care decide* dacă e cazul să fu"i* de un şar%e sau să răs%unde* la o lo&itură cu altă lo&itură. a&e* la dis%ozi#ie *ai *ulte şanse de a reac#iona adec&at. ra#iunea nu %oate decide sin"ură care tre uie aleasă. Fe aceea. Far nu este întotdeauna de dorit să te su%ui lor or eşte. )%oc=. 7o*%uterele sunt foarte une la înde%linirea unor sarcini re%etiti&e. @iata %2r2 necazuri nu 1nsea4n2 %ericire Mr. M?ncărurile %rea a*are nu ne %lac .

du%ă c?te&a tra"eri de %ro ă. !rica. Eşecul lui arată c?t de %u#in ca%a ilă este ra#iunea să ne conducă de una sin"ură co*%orta*entul în direc#ia cea ună. a în#eles du%ă c?te&a runde %rinci%iul şi re"ulile $ocului. 'eştile %roaste &or a&ea . într-un eQ%eri*ent. . Foar Elliot s-a ruinat. s%re deose ire de sortarea teancului de docu*ente. Acest fa%t ui*itor a fost de*onstrat de %acientul Elliot atunci c?nd cercetătorii l-au su%us testului cu $ocul de noroc. %rietenia. . Fin *oti&e iolo"ice. înainte de a lua o decizie. şi toc*ai această dorin#ă i-a fost fatală. Această trăsătură ne%lăcută a fiin#ei noastre o datoră* iolo"iei. Elliot tre uia să alea"ă între a tra"e căr#i din teancul care îi aducea constant un c?şti" de 54 de dolari şi rareori o %ierdere de 144 de dolari sau din teancul care făcea %osi il un c?şti" de 144 de dolari.a. Fu%ă c?te&a runde de $oc. *elodra*ă ne i*%resionează cu uşurin#ăH în schi* . su iec#ii sănătoşi tră"eau căr#i doar din %ri*ul teancH însă o*ul fără senti*ente a continuat i*%ertur a il să îşi încerce norocul cu teancul %ericulos. 7hiar şi un co*%uter %ro"ra*at să atin"ă c?şti"ul *aQi* s-ar fi decis. du%ă ce %ierduse o su*ă *are tră"?nd din teancul %ericulos. să %rezică *odul în care ne-a* si*#i într-o situa#ie sau alta. natura ne î* ie să face* ceea ce ne %rieşte cel *ai *ult. . ei reac#ionează *ai %uternic la cele din ur*ă. Şi-a folosit toate şansele eQistente. %entru teancul de 54 de dolari. un fil* a*uzant ne face *ai "reu să r?de*. Şi astăzi tea*a de risc este *ai *are dec?t dorin#a de a fi ferici#i. @ot senti*entele deter*ină succesul rarelor situa#ii c?nd ra#iunea ar fi suficientă %entru rezol&area unei %ro le*e. du%ă cu* afir*a chiar el. de *ulte ori. El nu %utea nici *ăcar să ai ă a&ersiune fa#ă de căr#ile riscante. şi du%ă aceea. acest control %rin %lăcere şi ne%lăcere tre uie să tindă să *en#ină or"anis*ul în stare o%ti*ă de func#ionare. triste#ea şi furia i-au deter*inat %e stră*oşii noştri să dea uitării orice %radă. (ndica#iile lor le si*#i* cel *ai direct în situa#iile ele*entare ale &ie#ii. su iec#ii &ăd i*a"ini &esele şi triste. (ar în cazul acestui $oc situa#ia era clară. Fu%ă ce a ră*as fără ani. Far creierul nu e&aluează lu?nd o decizie ra#ională. iar starea de ne%lăcere se declanşează oricu* *ai uşor dec?t cea de %lăcere. ?redilec0ia pentru tragic !ericirea şi nefericirea sunt deci *aeştrii %rin care ne educă natura. în *od ui*itor. aşa cu* se constată din inter%retarea electroencefalo"ra*ei.*ul are o %redilec#ie %entru tra"ic. Atunci c?nd. 8osi ilită#ile se e&aluează în lo ul frontal şi creierul încearcă. Ştia foarte ine că teancul %utea duce la %ierderi foarte *ari. decizii ce se î*%otri&esc e*o#iilor. (ată de ce durerea de%ăşeşte în intensitate toate celelalte afecte. ăutura. 8rin inter*ediul %lăcerii. cu riscul însă de a %ierde %?nă la 1444 de dolari. *ai înainte. dar nu era în stare să %ună în a%licare aceste cunoştin#e %entru că tea*a sau ner&ozitatea îi erau a solut străine. 8ri*a în"hi#itură de a%ă c?nd ne este sete are cel *ai un "ust. (ar %lăcerea este cu at?t *ai *are cu c?t.8) / CE E'TE *ERICIRE+& 'ENTIMENTE. iar rezultatele au arătat clar de ce i se înt?*%lase acelaşi lucru şi în realitate. seQul. dar nu şi-a %utut folosi cunoştin#ele. Această situa#ie s-a do&edit folositoare de-a lun"ul e&olu#iei. ni&elul c?şti"ului se %utea %rezice foarte si*%lu %rintr-o si*%lă socoteală statistică. ca%acitatea de a le si*#i este a solut necesară %entru a %utea ac#iona. Elliot a &rut să se î*%ru*ute de la conducătorul testului.dată în#eles $ocul. )e*nalarea unei %ro le*e nu tre uie i"noratăH durerea ne &a chinui %?nă c?nd &o* face tot ce ne stă în %uteri %entru cor%ul nostru . oric?t de o"ată.E ?O3ITI@E > UN ABID / 8. o %ersoană foarte inteli"entă. acestea ne-au li%sit. Elliot dorea să c?şti"e. (n "eneral resi*#i* e*o#iile ne"ati&e *ai intens dec?t %e cele %oziti&e. Ca Elliot acest %roces nu *ai func#iona. unde eQistau *ai *ulte %osi ilită#i la fel de &alide. ci una e*o#ionalăH %entru asta sunt necesare %ăr#i ale lo ului frontal care la Elliot fusese distrus de tu*oare. Elliot. din %ăcate. Cucrurile care ne *en#in în &ia#ă ne fac %lăcereA *?ncarea. şi să se ascundă la auzul celui *ai *ic foşnet din tufiş.

*area este *inunată. "?nditorii din Antichitate s%uneau că fericirea este deter*inată de ac#iuni corecte. îşi face a%ari#ia o *acara. Această *oştenire a %rocesului de e&olu#ie. iar ener&area riscă să &ă strice tot concediul. at?t de utilă în situa#ii critice. (ar această &iziune nu este realistă. Fin aceste idei. (ar în dra"oste. se duc *ereu în acele locuri ale cuştii în care s-au î*%erecheat. De ce %ericirea nu este gratuit2 Defericirea &ine deci sin"ură. 8ri*aA dacă fericirea rezidă în î*%linirea tuturor %osi ilită#ilor u*ane. Fu%ă Aristotel. furia şi triste#ea sunt răs%unsuri la %ericolele lu*ii eQterioare. cercetările *oderne asu%ra creierului confir*ă o idee de ază a filozofiei antice. dar natura a conce%ut %lăcerea %entru a ne atra"e în situa#ii une.E ?O3ITI@E > UN ABID / 87 întotdeauna în ziare titluri *ai *ari dec?t cele une. de ceilal#i sunt *ai nu*eroase dec?t cele ce ne des%art. care au %arte. . ci a%ar#ine celui care îşi foloseşte %osi ilită#ile în *od o%ti*. înc?t a de%ăşit dra"ostea şi 1-a î*%ins să o ucidă %e Fesde*ona. de eQe*%lu. @inde* să conce%e* fericirea ca %e o %lăcere. dar care ne ră*?ne inaccesi ilă.ă/ să-1 trece#i cu &ederea. !rica. în *i$locul acestei idile. la cei a%arent ferici#i.Aristotel. .. %e nedre%t. filozofii antici au tras două concluzii. Du sunte* &icti*ele stărilor noastre %sihice şi nici ale *ediului. si*%lă ne%lăcere de &acan#ă este suficientăA soarele străluceşte. la fel cu* un un ciz*ar face din %ielea dis%oni ilă cea *ai fru*oasă încăl#ă*inteU . !ericirea nu este un dar de la zei. atunci tre uie să eQiste nişte re"uli "eneral &ala ile %entru a o atin"e. ed.în ciuda diferen#elor dintre oa*eni . între ti*% uitatăA în &re*e ce astăzi *ul#i oa*eni %erce% fericirea ca %e ce&a ce #ine de destin şi care %oate eQista sau nu. deci nu ca %e un %roces. 19KK/. nu ne este foarte uşor să în#ele"e* conce%#ia antică.. T^. &ia#a acti&ă este secretul fericirii şi al î*%linirii. sunte* a*enin#a#i de o soartă ase*ănătoare cu a lui Elliot. Facă acest *ecanis* nu *ai func#ionează nor*al._ aşa cu* un un strate" se ser&eşte de ar*ata %e care o are la dis%ozi#ie în *odul cel *ai util %entru lu%tă. an de an. @răirea fericirii şi aşte%tarea ei au astfel rolul de a ne controla co*%orta*entul. de %arcă ar &rea să facă totul %entru a *ai %utea trăi o dată acea eQ%erien#ă. at?t iolo"ic. A douaA fericirea %oate fi în&ă#ată ur*?nd aceste re"uli.ele*entele care ne a%ro%ie. 7eea ce-i deose eşte %e oa*eni de şoareci este i*a"ina#ia. c?t şi s%iritual. 7u această concluzie.thello. de *ai *ulte *o*ente euforice dec?t noi. noi nu tre uie nea%ărat să fi trecut %rintr-o situa#ie anu*e ca să tra"e* concluziile corecte %entru &iitorH e suficient să ne i*a"ină* o înt?*%lare. (n lu*ea afacerilor. *ii de turişti intentează %rocese fir*elor turistice %entru o ni*ica toată. Mai de"ra ă ne uită*. care lucrează de di*inea#a %?nă seara chiar în fa#a ferestrei du*nea&oastră. %lini de in&idie. 7u alte cu&inte.86 / CE E'TE *ERICIRE+& 'ENTIMENTE. e&itarea nefericirii are o %rioritate *ai *are %entru noi dec?t "ăsirea %lăcerii. E un as%ect *inor în co*%ara#ie cu toate ucuriile concediului. Şoarecii de la orator. %rintre altele. Du tre uie să ne "?ndi* la dra*e cu* este cea a lui . )%re deose ire de ani*ale. eQ%lică nu*eroase tra"edii *ai *ari sau *ai *ici. ne accelerează %ulsul. T!ericirea este ur*area unei acti&ită#iU s%unea Aristotel. iar *?ncarea unăH &ă în#ele"e#i de *inune cu %ersoana care &ă înso#eşteH dar. de ce. (ată cu* %ro"ra*area noastră e&olu#ionistă eQ%lică. ro*. în schi* fericirea tre uie do?ndită. iar su%ărarea şi triste#ea le resi*#i* *ai %uternic dec?t ucuria. Du nu*ai oa*enii sunt %ro"ra*a#i aşa. (ar %ierderile ne dor *ai *ult dec?t ne ucură c?şti"urile de aceeaşi &aloare. un o* în#ele%t face întotdeauna din înclina#iile sale şi din ocaziile ce i se oferă tot ce este *ai un. şi totuşi sunte#i inca%a il. înc?t e&ită să facă s%ecula#ii %rea riscante. anu*itor între%rinzători le este at?t de frică de su%ărarea de du%ă o %ierdere. 8entru că astăzi nu *ai în#ele"e* %rin fericire dec?t o stare %lăcută. fantezia unei no%#i cu %ersoana iu ită. o riză uşoară răcoreşte %ielea. ("noră* cu această ocazie fa%tul că . a cărui "elozie ne ună a fost at?t de *are. fără un dru* de %arcurs şi fără costuri.

senza#ia %oziti&ă de ucurie se conto%eşte cu cea ne"ati&ă de ener&are. Far nu ai si*#it adineauri un fel de fericire+ )au %oate chiar fericire şi nefericire în acelaşi ti*%+ într-ade&ăr. iar ura şi dra"ostea sunt adesea "reu de se%arat. Atunci c?nd ne dă* sea*a că starea noastră %oziti&ă este de fa%t ucurie. &ezi o st?ncă %roe*inentă. î#i sco#i ter*osul. ce t?nără *a*ă nu şi-a tri*is *ăcar o dată la dracul co%iii adora#i+ 8aradoQul nu este dec?t a%arent. G?nditorii antici &or eau des%re *oralitate şi des%re realizarea o%ti*ă a %osi ilită#ilor.8 / CE E'TE *ERICIRE+& 'I'TEMU. furie. sunte* o işnui#i . altele ne%lăcute. @e t?răşti dedesu t. Astfel. 8entru a te si*#i ine nu este suficient să fii la adă%ost de suferin#ă. senti*entele %oziti&e şi cele ne"ati&e din creier sunt "enerate de siste*e diferite. Şi hainele ude încă-#i *ai sunt li%ite de cor%. ei o în"hi#itură de ceai fier inte şi si*#i cu* înce%i să te încălzeşti. 6rusc. 3 'iste4ul %ericirii Du s%eră* noi adesea că fericirea &a &eni de la sine de îndată ce &a dis%ărea ne%lăcerea de care toc*ai suferi*+ Fe s-ar ter*ina odată %roiectul acela care ne sileşte să %etrece* seară de seară la irouW Fe-ar &eni odată alesul sau aleasa ini*ii noastre să ne eli ereze de sin"urătateW @ot restul se &a rezol&a de la sine. 8entru a în#ele"e *ai ine aceste a* i&alen#e. %antalonii uzi #i s-au li%it de %icioare. în cur?nd cad %ri*ii stro%i de %loaie.le %ute* atin"e şi chiar tre/uie să o face*. 7e t?năr tată. te ucuri totuşi de &enitul su%li*entar. te ener&ezi. "ăseşti dru*ul de întoarcere. Facă du%ă o %resta#ie %rofesională eQcelentă te aşte%#i la *ărirea salariului cu 244 de euro şi %ri*eşti doar 154. *ERICIRII / 8! Fu%ă tot ce şti* astăzi des%re *odul în care func#ionează sufletul nostru. în acelaşi ti*%. dar între ti*% s-a făcut t?rziu. )enza#iile ne%lăcute nu le eQclud %e cele %lăcute. Fu%ă c?te&a ore de căutare. 8are e&ident că un o* nu %oate fi fericit atunci c?nd se consideră nefericit. te si*#i *izera il şi eşti ener&at de %ro%ria neaten#ie care te-a făcut să %ierzi at?ta &re*e. Fu%ă cu* şti* astăzi. Acu* nu-#i ră*?ne dec?t să *er"i *ai de%arte. a chiar #i-e ine. iar cea ne"ati&ă. Du se zăreşte nicăieri &reun adă%ost. ştiin#a *odernă ar &or i des%re starea o%ti*ă a or"anis*ului.senza#ia aceea %lăcută de tea*ă atunci c?nd &ede* un fil* de "roază -. )ă face* însă *ai înt?i un *ic eQ%eri*ent. (deea filozofilor antici ră*?ne însă &ala ilă şi în lu*ina neurolo"iei actualeA senti*entele %lăcute nu de%ind de soartă . în s%atele acestor situa#ii se află conce%#ia că o &ia#ă fără suferin#ă duce auto*at la fericire. Ase*enea a* i&alen#e a%ar deseori. Aici nu ate &?ntul şi %ă*?ntul e uscat. %entru că de aici iz&orăsc o serie de reco*andări %entru &ia#ă. Ştii că nu &ei a$un"e în &ale înainte de înserare. !ericit este cel care nu este nefericit. întotdeauna &a fi sus doar unul dintre ei. 8are lo"ic ca fericirea şi nefericirea sa se eQcludă reci%roc. *ericirea nu este opusul ne%ericirii închi%uie-#i că eşti al%inist şi că toc*ai te-ai rătăcit în Al%i. Far i*ediat î#i aduci a*inte că te aştea%tă un dru* lun". 7ele două stări %ot coeQista foarte ine. doar că nu le conştientiză* de fiecare dată. în ciuda fri"ului. ne %ute* "?ndi la %erce%#ii. toate la un loc. A înce%ut să ată &?ntul şi au a%ărut şi nori. Atunci c?nd "ustă* sau *irosi*. într-un astfel de *o*ent î#i &uieşte în ca% un caleidosco% de senza#iiA unele %lăcute. E o desco%erire i*%ortantă. anta"onis*ul dis%are. Far ce nu*i* noi fericire şi nefericire+ Aceste senza#ii %ot fi definite a%roa%e în orice situa#ie *ult *ai clar. Far "reşi*. a %loii şi a întunericului. %ute* afir*a că e*o#iile %oziti&e nu sunt "ratuite. să se co*%orte ca doi co%ii într-un scr?ncio . \i-e fri". @e relaQezi şi te si*#i uşurat. '?ntul î#i tri*ite %loaia dre%t în fa#ă. EQistă o %lăcere a fricii . %entru că nu te consideri a%reciat la $usta &aloare.

EQ%ri*area senza#iilor %lăcute şi ne%lăcute foloseşte *esa$e neurochi*ice diferite. 8?nă la ur*ă nu contează at?t $ucătorii izola#i c?t întrea"a echi%ă. în ofensi&ă. acru. frică şi ener&are cu a* ele e*isfere. (*a"inile creierelor unor %acien#i ferici#i şi neferici#i nu %rezintă *ari diferen#e. al senza#iei de satisfac#ie şi al atrac#iei seQuale. care analizează infor*a#ia. c?t şi în %aralel sau unul î*%otri&a celuilalt. Mai de"ra ă . de eQe*%lu. 7reierul nu func#ionează at?t de si*%lu. T'arietatea "usturilor este infinităU.)# / CE E'TE *ERICIRE+& 'I'TEMU. în cazul dorin#ei. creierul tre uie să controleze aceste stări. Du eQistă un "enerator de senza#ii ne%lăcute în or"anis* care să fie din c?nd în c?nd acti&. )1t de săracă ar fi ucătăria dacă s-ar aza doar %e cele cinci "usturi %ri*areA dulce. de&enind co*%let inacti& în *o*entele de fericire su%re*ă. 1e"iunile creierului sunt conectate între ele. arată de ase*enea că eQistă coneQiuni s%eciale %entru senza#iile %lăcute şi %entru cele ne%lăcute. Dreapta ne%ericireC st(nga %ericire Fe *ulte ori. %entru că. Facă fericirea şi nefericirea ar fi o%use. (*a"inile re%rezent?nd creiere ale unor oa*eni ferici#i sau neferici#i. (ar acestea %ot lucra at?t î*%reună. !*-t-) Aceste re"iuni ale creierului ac#ionează diferit %entru senza#ii diferite. a recunoaşte fericirea în nefericire şi in&ers de&ine o artă. a*ar. iar în cele de triste#e. o%ozi#ia aceasta este eQact ceea ce ne atra"e la *?ncareA ciocolata dulce-a*ăruie sau *?ncarea chinezească dulce-acrişoară sunt doar două eQe*%le. iar în cli%ele de triste#e este acti&ă în a*ele %ăr#i anterioare şi inacti&ă în a* ele %ăr#i %osterioare. iar echi%a se co*%ortă în func#ie de situa#ia de $oc. Adesea. *ERICIRII / )" ca *ulte dintre senza#iile noastre să se eQcludă doar a%arent. s%unea 6rillat )a&arin. lucrează în *o*entele de ucurie doar cu e*isfera st?n"ă. )e %oate (e$ea că în creierul nostru %lăcerea ia naştere în alt *od dec?t ne%lăcerea. chiar dacă au intensită#i diferite.şi asta se %oate &edea %e i*a"ini luate din interiorul craniului. . !iecare $ucător este necesar şi nici unul nu %oate decide sin"ur soarta *eciului. înre"istrate de neurolo"ul Fa*asio. %a"ina 14K %entru *ai *ulte lă*uriri. !rica. iar cele întunecate unei acti&ită#i reduse. re"ele ucătăriei franceze. şi inacti&ă în st?n"a %osterior. Du eQistă un centru al %lăcerii şi unul al triste#ii. 7reierul *ic. în cli%ele de ucurie. tensiunea şi triste#ea sunt controlate %rintre altele de acetilcolină şi de hor*onii stresului. indiferent dacă si*#i* ucurie. Atunci c?nd si*#i* o e*o#ie. în fi"ura de la %a"ina IK.dar nu aşa cu* %retind *ediile de %o%ularizare a ştiin#ei. %or#iunile al e cores%und unei acti&ită#i intense. i*%ortan#a atacantului este *ai *are dec?t a a%ărării şi totuşi el de%inde de coo%erarea celor din s%atele său.'. atunci zonele cere rale %uternic solicitate în *o*entele de ucurie ar tre ui să fie *ai %u#in solicitate în *o*entele de triste#e şi in&ers. inter&in deci întotdeauna %ăr#i diferite ale creierului . iute şi BcărnosX-+ 7?nd este &or a de senza#ii co*%leQe. Este ade&ărat că anu*i#i centri din creier sunt întotdeauna acti&i. acti&ă în %artea drea%tă anterioară. A%ari#ia e*o#iilor în creier se %oate co*%ara cu aşezarea $ucătorilor %e teren la $ocul de fot al. Mai de"ra ă eQistă siste*e diferite %entru fiecare ti% de senza#ii. neurotrans*i#ătorii %rinci%ali sunt do%a*ina. Du eQistă o $u*ătate do*inată de e*o#ii şi o alta do*inată de ra#iune. )tructura arcuită a aşa-nu*itului g6rus ciuguli din %artea inferioară a creierului este. Far asta nu tre uie să ne *ire. frică sau furie. oQitocina şi eta-endorfina. triste#e. cele două $u*ătă#i ale corteQului %ar a-şi î*%ăr#i sarcinile . Cone/iuni pentru pl2cere 7i durere 8lăcerea şi durerea nu se eQclud reci%roc. Far nu aşa stau lucrurile. cu* ar fi cortizonii. în cazul unui corner se co*%ortă altfel dec?t atunci c?nd se află în defensi&ă. tot aşa cu* un sin"ur centru cere ral nu %oate declanşa o e*o#ie.

e*o#iilor. 7hiar şi nişte e eluşi cărora li s-a dat să ea zea*a de lă*?ie au reac#ionat la "ustul acid %rintr-o acti&itate intensă în e*isfera drea%tă.de eQe*%lu. iar în *o*entele de ucurie. Fin creierul %acientei li%sea %ro a il contra%onderea *enită să atenueze &iziunea eQclusi& %oziti&ă a e*isferei st?n"i a creierului şi s-o readucă la realitate. *ERICIRII / )8 cele două $u*ătă#i contri uie a*?ndouă la %relucrarea e*o#iilorA în cazul stărilor ne"ati&e însă. desco%erire făcută în la oratorul Fa*asio a %us în e&iden#ă %recizia cu care anu*ite %ăr#i ale creierului reac#ionează la stările %lăcute. şi contactul cu lu*ea reală. iar %e de altă %arte eQ%erien#a acu*ulată. e*isfera drea%tă a lo ului frontal este dată %este ca%. %e de-o %arte. într-ade&ăr. iar e*isfera drea%tă la declanşarea celor ne"ati&e. &ia#a e*o#ională nu *ai func#ionează cu* tre uie. 8ro a il că ne este înnăscut acest *od de distri u#ie %rin care e*isfera st?n"ă contri uie *ai ales la declanşarea stărilor %oziti&e. doa*na Fodds a ră*as %aralizată %e %artea st?n"ă a cor%ului .coneQiunile între creier şi cele două $u*ătă#i ale cor%ului se fac în cruce/. ele decid dacă o situa#ie este de un sau de rău au"ur . iar a*enda %ri*ită . 7?nd este afectată una dintre ele. I441/. *ai acti&ă de&enea e*isfera st?n"ă. î*%ăr#ind-o în douăA %artea drea%tă este res%onsa ilă de eQ%erien#ele ne%lăcute. :n chea" de s?n"e în %artea drea%tă a lo ului frontal %oate duce la situa#ia o%usă . )e for*ează astfel o ază de date a %referin#elor şi a&ersiunilor noastre. du%ă cu* a* &ăzut. Fe aceea. le-au fost lezate siste*ele res%onsa ile de senza#iile %lăcute. în acelaşi ti*%. )enza#iile %oziti&e ne s%un ce tre uie să face*. 8acien#ii aceştia fac a strac#ie de orice intră în contradic#ie cu al nouălea cer. este *ai acti&ă %artea drea%tă.E=*an.Fa*asio. Deurolo"ul a*erican de ori"ine indiană 1a*achandran a descris o ase*enea %acientă . a&ersiunea fa#ă de *?ncăruri %rea acre/. iar cea st?n"ă de cele %lăcute. . Atunci c?nd 1a*achandran a între at-o dacă %oate a%lauda. Au fost identifica#i neuroni s%ecifici care nu reac#ionează dec?t atunci c?nd o*ul se confruntă cu situa#ii aducătoare de nenorociri. ni*ic. a răs%unsA TFesi"urWU A%oi a lo&it cu *?na sănătoasă aerul şi a sus#inut foarte serioasă că a%laudă.1a*achandran.în *od e&ident. Fin contră. )arcina de a ordona şi de a readuce la su%rafa#ă aceste infor*a#ii este foarte "rea şi de aceea lo ul frontal îşi uşurează *unca.sunt %reocu%ate %er*anent să sorteze toate lucrurile care ni se înt?*%lă du%ă criteriul utilită#ii lor %entru or"anis*. *ai acti&ă e %artea st?n"ă a lo ului frontal. 8acien#ii care au suferit un atac de a%o%leQie se co*%ortă ciudatA cei cu leziuni în %artea st?n"ă a lo ului frontal se %ră uşesc în de%resie . iar cele ne"ati&e ce tre uie să e&ită*. aşadar. iar un rol i*%ortant re&ine aici. 1994/. )e %are că a&e* o e*isferă cere rală %entru fericire şi una %entru nefericire. I441/A du%ă un atac cere ral în e*isfera drea%tă. . Aceste celule cere rale s%ecializate răs%und *ult *ai ra%id dec?t conştientul. tendin#ele înnăscute . Această %arte a creierului înde%lineşte func#ia unei centrale de co*andă a co*%orta*entului. o eQ%erien#ă stocată în celulele cenuşii ale e*isferei st?n"i. 7?nd oa*enii care se te* să &or ească în %u lic aştea%tă terifiati să urce %e scenă.%acien#ii sunt tot ti*%ul &eseli. a* ele e*isfere ale lo ului frontal . !a%tul că stările %oziti&e şi cele ne"ati&e sunt at?t de clar re%artizate celor două e*isfere are de-a face cu %relucrarea infor*a#iilor în lo ul frontal. îşi nea"ă %?nă şi oala. Du nu*ai că nu &oia sa ştie ni*ic de oala ei . ]?* etul ade&ărat .nu ştia. Du ar fi %rea "ra& dacă ei nu ar %ierde. 7a fir călăuzitor în luarea deciziilor creierul foloseşte.unde se află *e*oria de scurtă durată .a%are conco*itent cu o acti&itate intensă la ni&elul e*isferei st?n"i a lo ului frontal .)$ / CE E'TE *ERICIRE+& 'I'TEMU. în *ai %u#in de c?te&a suti*i de secundă.8aul E=*an a de*onstrat-o . Această diferen#ă %oate fi o ser&ată clar atunci c?nd se co*%ară i*a"ini ale creierului în *o*ente de ucurie şi în *o*ente de triste#e. 7oncediul *ult aşte%tat este. res%ecti& la cele ne%lăcute. dacă %ri*eau ăuturi dulci.în neuronii celei dre%te.

aşadar. chiar şi atunci c?nd nu %ute* influen#a noi înşine acea situa#ie. 'o* afla şi des%re alte *odalită#i de a folosi func#iile neurofiziolo"ice ale sufletului %entru a ne î* unătă#i starea %sihică. Far asta nu însea*nă că e*o#iile %lăcute şi cele ne%lăcute ar fi co*%let inde%endente unele de celelalte. se arată în sf?rşit soarele. Ener&area %ro&ocată în fiecare seară de st?n"ăciile co%iilor %oate u* ri succesul din ti*%ul zilei.aşa cu* se %oate citi %e chi%urile locuitorilor unor *ari oraşe "er*ane c?nd.ascult?nd casete audio sau un curs de li* ă. si-a înce%ut %e ună dre%tate eseurile des%re în#ele%ciunea &ie#ii eQact cu acest *oto. neră darea. fie la fu"ăA s%a#iul *ic din *aşină. un %ic de ucurie alun"ă o *are triste#e . sau trişti. e%uizarea. 8ute* încerca să ne re%ri*ă* senti*entele ne"ati&e direct . Don Ca4illo 7i ?eppone !ericirea şi nefericirea îşi au %ro%riile lor coneQiuni cere rale şi %ro%ria lor chi*ie. dar în *od nor*al sunte* sau ucuroşi. 7reierul. în ciuda stresului. Ca fel. în aşte%tarea unui e&eni*ent %lăcut. atunci c?nd a* a$uns în sf?rşit la destina#ie. ne %ute* o işnui ca.du%ă cu* arată eQe*%lul si*%lu al şoferului . ceea ce atenuează senza#ia de %ierdere de &re*e. să nu ne re%ezi* i*ediat să lucră*. ucuria &a ac#iona î*%otri&a su%ărării. Aici se acu*ulează o serie de sti*uli care ne îndea*nă fie la lu%tă. tra"e concluzia în ur*a acestor se*nale o%use şi o trans*ite la r?ndul său celorlalte celule. %ute* în&ă#a să e&ită* senti*entele ne"ati&e folosindu-le %e cele %oziti&e. 7onsecin#ele sunt furia. adesea i"norată. . filozoful francez. !iecare neuron se află în le"ătură cu alte celule cere raleA unele trans*it se*nale care deter*ină neuronii să de&ină acti&iH de la altele &in i*%ulsuri de încetinireA consecin#a este o lu%tă între sti*uli. Acest %rinci%iu %oate fi constatat şi la un si*%lu neuron. în creier au loc %er*anent lu%te între senza#iile o%use. Ma$oritatea %roceselor din creier sunt controlate de for#e contrare şi tot aşa func#ionează coneQiunile e*o#ionaleA senti*entele %oziti&e %ot eli*ina senti*entele ne"ati&e şi in&ers. Croasant antistres 8rinci%iul ac#iune-contraac#iune ne oferă %osi ilitatea de a ne influen#a starea %sihică în două feluri. Fe eQe*%lu. z"o*otul *otoarelor. ener&area "enerală şi. 8ute* încerca de ase*enea să sti*ulă* declanşarea unor senza#ii %lăcute. Fe *ulte ori acest lucru nu e %osi il. cel *ai rău.)) / CE E'TE *ERICIRE+& 'I'TEMU. A%oi. frica de a %ierde o înt?lnire şi. 8ute* să fi* în al nouălea cer şi totuşi %rofund trişti. de către. desi"ur. fa%tul de a fi locat între *aşini.*ai *ulte. 8rin *i$loace diferite se %oate atin"e acelaşi sco%A Montai"ne. înc?t o senza#ie %lăcută %oate să alun"e una rea şi in&ers. Multe dintre ele deri&ă . Această situa#ie ? la Fon 7a*illo şi 8e%%one nu o "ăsi* însă doar la ni&elul *icrosco%ic al celulelor. 7ea *ai %otri&ită *etodă de a scă%a de această stare ar fi să e&ită* a* uteia$ele *atinale. du%ă o lun"ă %erioadă de %loi. 7unoştin#ele des%re *odul în care ne %ute* controla e*o#iile ne dau însă %osi ilitatea de a ne î* unătă#i dis%ozi#ia cu nişte *i$loace foarte si*%le. ci *ai înt?i să e* un ca%%uccino şi să *?ncă* un croasant %ufos. dec?t toate stelele din 7alea Cactee. EQistă în creierul nostru 144 de *iliarde de ase*enea %uncte *inuscule de coneQiune . 6ucuria unui al doilea *ic de$un ne &a î* unătă#i dis%ozi#ia încă din *aşină. cel care ştie să co* ine *ai *ulte *i$loace. odată a$unşi la destina#ie. t 7el care %ierde ti*% în fiecare di*inea#ă în a* uteia$ul for*at în dru* s%re ser&iciu are dre%tate să fie su%ărat. în or"anis*ul nostru se declanşează auto*at o reac#ie de stres. creierul eli erează neurotrans*i#ători care ne fac să resi*#i* %lăcere. Şi cu* în *ecanis*ul autore"lării %lăcerea şi stresul sunt interde%endente. *ERICIRII / ). )iste*ele cere rale res%onsa ile de senza#iile %oziti&e sau ne"ati&e se între%ătrund at?t de tare. de a a*eliora *odul în care %erce%e* o situa#ie. ca un *ic co*%uter. )uccesul &a fi o #inut.din două ideiA a&e* li ertatea. ne%utincios. 7unoştin#ele des%re autore"larea or"anis*ului ne &or a$uta.

Este încă neclar în ce *od contracarează aceste e*o#ii lo ul frontal st?n"H du%ă %ărerea celor *ai *ul#i neuro%siholo"i este &or a de nişte i*%ulsuri care lochează centrii *en#iona#i. )unetul discordant îi deran$a &re*e de *ai *ulte secunde du%ă &ederea i*a"inilorH %leoa%ele lor se *işcau ra%id. ci şi %entru că e*o#iile ne"ati&e ne a%asă *ai *ult dec?t ar tre ui şi ne a* ală* inutil. filozofii s-au între at dacă. E*o#ia dis%ărea. cu at?t su iec#ii se arătau *ai %u#in deran$a#i de z"o*ot. Facă Fa&idson re%eta z"o*otul. :n *ănunchi de ner&i %orneşte de la lo ul frontal s%re centrii a*i"dalieni. Aceşti centri a&?nd for*ă de *i"dale se află în diencefal şi sunt res%onsa ili de trăiri %recu* frica. %entru a "ăsi fericirea. 7el afectat este co%leşit de e*o#ii şi îi &ine *ult *ai "reu să se cal*eze şi să reca%ete contactul cu realitatea. E*isfera st?n"ă %oate să dea %rioritate senza#iilor %lăcute %roa il %entru că are o ac#iune *oderatoare asu%ra re"iunilor cere rale *ai înde%ărtate. )tă%?nirea e*o#iilor este deci adesea o %ro le*ă de c?te&a zeci*i de secundă. Mai *ultA cu un %ic de antrena*ent %ute* sa-1 ac#ionă* în *od &oluntar. 8entru a desco%eri în ce *ăsură au reuşit su iec#ii. a încercat ani de-a r?ndul să elucideze acest *ister. A&e* deci de-a face cu un întreru%ător natural %entru senza#iile ne%lăcute. senza#iile ne"ati&e %ot că%ăta o dina*ică %ro%rie -ca o a&alanşă care a înce%ut să ia %ro%or#ii. )e s%eriau. 7ercetătorul a cerut su iec#ilor să încerce în *od conştient să-şi eQacer eze sau să-şi atenueze senza#iile trăite. tre uie să lu%tă* %entru c?t *ai *ultă ucurie sau %entru c?t *ai %u#ină suferin#ă. reac#ia era *ini*ă. Facă în acest scurt inter&al nu reuşeşti să o ser&i că frica sau tea*a sunt inutile. 7ei încă *arca#i de i*a"ini se s%eriau *ai tare şi cli%eau in&oluntar . 1IK de electrozi a%lica#i %e ca%etele su iec#ilor *ăsurau acti&itatea lo ului frontal. Ase*enea se*nale $oacă %ro a il un rol de feed ac=A e*o#ia ne"ati&ă . Un 1ntrerup2tor pentru sup2rare 7i %urie 8lăcerea şi durerea sunt dintotdeauna ri&ale. 7ele două $u*a ta#i ale creierului lu%tă %er*anent %entru cucerirea sufletului. EQ%eri*entul lui Fa&idson arată de ase*enea că este foarte %osi il să-#i controlezi e*o#iile în *o*entul a%ari#iei lor. Far %este nu*ai o secundă %rice%eau că scenele terifiante sunt doar i*a"ini şi că nu eQistă nici un *oti& de %anică. dar şi o%era#ii %e cord deschis şi oa*eni care se refu"iază de inunda#ii %e aco%erişul casei sau care *or din cauza he*ora"iei du%ă un accident de *aşină.o reac#ie se*nificati&ă de tea*ă. furia şi sc?r a.a&ertis*entul . acest *ecanis* ne %une în încurcătură. într-ade&ăr. 5isconsin. Acest lucru se %oate înt?*%la însă doar dacă de&ii %entru o cli%ă conştient de aceste e*o#ii şi le dai la o %arte. nu ne face* rău doar %entru că un conflict ră*?ne nerezol&at. Fa&idson a declanşat i*ediat du%ă aceea un z"o*ot %uternic. :nii erau chiar %rofund tul ura#i de i*a"ini şi înce%eau să %l?n"ă. Du reuşeau să-şi stă%?nească e*o#ia. *ERICIRII / )7 încă din Antichitate.)6 / CE E'TE *ERICIRE+& 'I'TEMU. %e care Fa&idson a înre"istrata. tr?nti* uşa în ur*a noastră.a a$uns la lo ul frontal şi nu *ai este necesarăH cor%ul şi s%iritul se %ot linişti. continu?ndu-#i . )u iec#ii la care lo ul frontal dre%t era *ai acti& se co*%ortau altfel. în acelaşi ti*%. El le-a arătat unor su iec#i o serie de dia%oziti&e care declanşează e*o#iiA nuduri atracti&e de ăr a#i şi de fe*ei. dacă z"o*otul &enea i*ediat du%ă i*a"inile iritante. Deuro%siholo"ul 1ichard Fa&idson de la :ni&ersitatea Madison. Facă în ur*a unei con&ersa#ii telefonice ener&ante tr?nti* rece%torul sau dacă. Desc2rcarea nu a9ut2 în *ulte situa#ii cotidiene. 7u c?t e*isfera st?n"ă era *ai acti&ă. du%ă o re*arcă necontrolată a %artenerului. Această ale"ere de&ine su%erfluă în lu*ina noilor desco%eriri ştiin#ificeA %ute* să le a&e* %e a*?ndouă.

Aceste corela#ii nu sunt încă destul de clare. s-a constatat că iz ucnirile de furie nu fac dec?t să eQacer eze furia. sunt susce%ti ili de de%resii şi tind în "eneral să fie neferici#i. Fa&idson a constatat că rolul do*inant al uneia dintre e*isfere se reflectă şi în &ia#a de zi cu zi. 7a%ul nostru nu este o oală su %resiune. Fa&idson le-a %rezentat su iec#ilor di&erse scene de fil*. Au încredere în ei înşişi. )tudiind starea %sihică a su iec#ilor săi. Dici un %siholo" %rofesionist nu a reuşit să do&edească efectul eli erator al unor ase*enea *anifestări. %?nă la un %unct în care ele tre uie nea%ărat eli erate. Fa&idson a o ser&at că oa*enii la care %redo*ină acti&itatea e*isferei st?n"i fac fa#ă *ai uşor "reută#ilor &ie#ii. Aceşti oa*eni s-au născut cu darul de a &edea nu*ai %ăr#ile fru*oase ale &ie#ii. dar care e de fa%t la fel de de%ăşită ca şi credin#a că %ă*?ntul este %lat.*ai %uternic sau *ai sla A în func#ie de starea noastră %sihică. controlul e*o#iilor se află în contradic#ie cu o anu*ită %siholo"ie. )i"ur că. creierul este ca o oală su %resiune în care e*o#iile ne"ati&e se acu*ulează din ce în ce *ai tare. cu at?t su iec#ii erau *ai rece%ti&i la &accin. 8entru unii. *ERICIRII / )! tre urile zilnice. &esele ori a%ăsătoare . cor%ul lor secretă *ai %u#ini hor*oni de stres. trăi* într-o lu*e roz sau "ri. Ei &ăd în cea *ai *ică st?n"ăcie o catastrofă. 7onfor* acestei teorii. s%ectatorii au reac#ionat diferitA cei cu o acti&itate intensă %e %artea drea%tă au resi*#it la fil*ele terifiante *ai *ultă tea*ă şi ne%lăcere dec?t ceilal#i. Despre 5una dispozi0ie :nul dintre secretele fericirii rezidă în controlul e*o#iilor ne"ati&e. . care s-au ucurat *ai tare şi au r?s *ai cu %oftă la i*a"inile a*uzante . a&?nd chiar o rezisten#ă crescută la oli. scene de la o o%era#ie dificilă. Fi*%otri&ă . . %ersoanele la care e*isfera st?n"ă are rolul %redo*inant sunt ade&ăra#ii norocoşi. acest lucru %oate %ărea o %ro&ocare su%rao*enească.cu *ai ine de L4 de ani în ur*ă.a*enii la care e*isfera drea%tă este *ai acti&ă şi care îşi %ot controla *ai %u#in e*o#iile ne"ati&e sunt *ai de"ra ă intro&erti#i.5heeler. )e %are că eQistă o %redis%ozi#ie "enerală a creierului care deter*ină felul în care reac#ionă* la sti*uli . de cele *ai *ulte ori. Acest lucru nu are efecte doar asu%ra sufletului. Această influen#ă asu%ra siste*ului i*unitar a ieşit în e&iden#ă şi c?nd cercetătorii au &accinat su iec#ii cu o *ică doză de &iruşi "ri%ali. 1992/. 7reierul nostru este un siste* *ult *ai rafinat dec?t %ot su"era analo"iile tehnice din secolul al VlV-lea. Far nu foloseşte la ni*ic să te a* alezi d?nd fr?u lier e*o#iilor ne"ati&e. iar lacri*ile de triste#e.de eQe*%lu. %entru a le testa reac#ia. ca să e&ită* o reac#ie eQa"erată şi să nu Tcră%ă*U la %ro%riu de furie. 7u c?t acti&itatea e*isferei st?n"i era *ai intensă. Această conce%#ie s-a do&edit însă "reşită şi de *ulte ori dăunătoare. !a%tul s-a %utut &erifica şi c?te&a să%tă*?ni *ai t?rziu. !elul în care reac#ionă* la ne%lăceri şi starea noastră sufletească sunt str?ns le"ate. 7ontactul cu cei din $ur nu le creează %ro le*e. Mul#i oa*eni consideră că o ieşire ner&oasă îi &a eli era de furie. Fesi"ur. iar lacri*ile nu fac dec?t să ne arunce în de%resie. Fi*%otri&ă. . dar o iceiul se do ?ndeşte %rin antrena*ent. c?nd s-au efectuat %ri*ele studii controlate. este ine să &or eşti des%re %ro le*e şi să-#i co*unici senti*entele unui o* a%ro%iatH o suferin#ă %e care o î*%ăr#i cu cine&a de&ine o $u*ătate de suferin#ă. i*a"ini cu %ui de *ai*u#ă care se distrează făc?nd aie sau. în s%atele ei se află o conce%#ie des%re e*o#ii %ro&enită din secolul al VlV-lea.) / CE E'TE *ERICIRE+& 'I'TEMU. di*%otri&ă. du%ă ce s-a e&aluat nu*ărul anticor%ilor din s?n"e. ci şi asu%ra cor%ului. A&?nd în &edere că oa*enii cu o acti&itate *ai intensă în e*isfera st?n"ă au *ai rar e*o#ii ne"ati&e şi ele nu durează at?t de *ult. Au în s?n"e *ai *ulte leucocite a%te să distru"ă acteriile şi &iruşii. în func#ie de acti&itatea lo ului frontal. dar este %osiil ca %rin controlul e*o#iilor să se declanşeze un fel de reac#ie în lan#. sunt o%ti*işti şi eQtra&erti#i. %esi*işti şi de *ulte ori si sus%icioşi. Fa&idson şi @o*ar=en.

eQistă în %ro%or#ii e"ale oa*eni cu o %siholo"ie fericită. nefericită şi neutră. în aza lui de date referitoare la "e*eni a%ăreau 69 de %erechi *onozi"ote care fuseseră des%ăr#ite i*ediat du%ă naştere şi care crescuseră în fa*ilii diferite. de de%resie. "e*enii *onozi"o#i au dat *ai des răs%unsuri identice dec?t cei dizi"o#i. 8siholo"ul a *ers *ai de%arte. . .. acti&itatea aceasta din creier %are a fi înnăscută. ideea unei "ene a fericirii. Erau. la fel ca încercarea de a creşte în înăl#i*eU. dar suferiseră du%ă naştere influen#a unor *edii diferite. fascinate de noile %osi ilită#i ale cercetării "enetice. au %reluat această concluzie. scria el . fost %rofesor de %siholo"ie la :ni&ersitatea din Minnea%olis.CN==en. i*%licit. un fa%t do&edit că de%resiile au cel %u#in în %arte ori"ine "eneticăA e foarte %ro a il ca %ersoanele cu rude de "radul înt?i de%resi&e să sufere la r?ndul lor. deter*inate Tîn %ro%or#ie de cel %u#in 54[U de "ene . ci îşi î* unătă#eşte şi sănătatea. 8otri&it lui CN==en.r.are răs%unsurile lor a&eau să fie ase*ănătoare+ Facă aşa stăteau lucrurile. fiind &or a de o trăsătură a %ersonalită#ii. nu*ai ca să aflu acu* că fericirea *ea se datorează "enelorWU 7are este ade&ărul+ Căs?nd la o %arte fa%tul că nu %ute* fi si"uri dacă anii aduc fericirea. situa#ia era in&ersăH ulti*a trei*e nu arăta &reo asi*etrie accentuată. acest rezultat su"erează că fericirea ar %utea fi influen#ată de "ene. s-a de*onstrat că %e ter*en lun" hor*onii de stres. 1999/. )onda$ele a$un" la aceeaşi concluzie. %ro a il. 7ontrolul e*o#iilor ne"ati&e ar înse*na deci accentuarea acti&ită#ii e*isferei st?n"i. E*isfera %redo*inantă îşi %ăstrează %er*anent rolul. J44 de %erechi erau "e*eni *onozi"o#i. Facă testul se re%etă cu aceeaşi %ersoană c?te&a luni *ai t?rziu. CN==en a tras concluzia că satisfac#ia şi fericirea sunt. de %ildă. !ără ca un "ea*ăn să cunoască răs%unsurile celuilalt. 1996/. 6e eluşii cu o acti&itate *ai intensă în e*isfera drea%tă înce%eau să %l?n"ă i*ediat ce erau %ărăsi#i de *a*ă. c?nd&a. 7o%iii la care e*isfera st?n"ă era *ai acti&ă %l?n"eau *ult *ai %u#in. în fa#a unui %alat încon$urat de un %arc i*ens se află un 1olls-1oNce şi un ăr at de &?rstă *edie. fericirea în &ia#ă nu *ai %utea fi o consecin#ă a educa#iei sau a *ediului de trai. 7hiar şi la e eluşi se %oate de*onstra o asi*etrie între cele două e*isfere. Fe unde %ro&ine tendin#a s%re e*o#ii %oziti&e sau ne"ati&e+ Fe &re*e ce se *anifestă at?t de ti*%uriu. Mass-*edia a*ericane şi euro%ene. T8ro a il că toate încercările de a de&eni *ai fericit sunt sortite eşecului. e&ident. 7ifre ase*ănătoare se re"ăsesc şi în cazul altor dere"lări %sihice. *ai irita ili. situa#ia nu se schi* ă se*nificati&. CN==en se referă la cel *ai a*%lu studiu asu%ra "e*enilor făcut &reodată. a&eau deci *aterial "enetic identic. Deuro%siholo"ul a %utut constata la a%roQi*ati& o trei*e dintre su iec#i o acti&itate *ai intensă în e*isfera st?n"ăH în cazul altei trei*i.# / CE E'TE *ERICIRE+& 'I'TEMU." . iar c?nd erau lăsa#i sin"uri %lecau %e r?nci în recunoaştere. A%roa%e 1544 de %erechi de "e*eni adul#i au fost între ate dacă sunt fericite. Este oare fericirea o trăsătură ereditară+ EQistă o "enă a fericirii+ Di*eni nu a sus#inut *ai cate"oric ca Fa&id CN==en.CN==en şi @elle"en. e li*%ede că "enele ne influen#ează %ersonalitatea şi. E/ist2 o gen2 a %ericirii& Fu%ă esti*ările lui Fa&idson. Acesta se la*enteazăA Tî*i &ine să %l?n" c?nd *ă "?ndesc c?#i ani a* %ierdut str?n"?nd ani. într-ade&ăr. 7ine încearcă să se controleze nu este doar *ai fericit. *ERICIRII / . 1eac#ia lor este %oate cel *ai ine descrisă %rintr-o caricatură a%ărută în ziarul *e+ 7"rk Times la scurt ti*% du%ă ce CN==en şi-a %ulicat rezultatele. di*inuează reac#iile siste*ului i*unitar. Este. Fin fa%tul că %ri*ii a&eau acelaşi *aterial "enetic. în o%inia lui Fa&idson. cu* ar fi cortizolul. care &eniseră %e lu*e cu "ene diferite. tendin#a s%re ucurie sau triste#e. răs%unsurile acestor %erechi nu au diferit a%roa%e deloc de cele ale "e*enilor *onozi"o#i care crescuseră î*%reună. Fa&idson a studiat e eluşi în &?rstă de zece luni şi a o ser&at că şi la ei acti&itatea cere rală deter*ină te*%era*entul.

Ardeiul iute este sufletul ucătăriei *ultor na#iuni şi *ul#i nu se %ot ucura de *?ncare dacă nu si*t . %?nă la ur*ă. (nfluen#a unor "ene asu%ra or"anis*ului de%inde în *are *ăsură de *ediul încon$urător. 8rintr-un ase*enea antrena*ent al %ro%riilor ca%acită#i intelectuale se eQ%lică %ro a il şi cea *ai intensă acti&itate a e*isferei st?n"i u*ane %e care a *ăsurat-o 1ichard Fa&idson. dre%t care %ri*ii. 7ele trăite de co%ii în acest răsti*% le in fluen#aseră considera il te*%era*entul.care. )%re deose ire de şoolani. Genele influen#ează declanşarea şi e&olu#ia unor oli. Genele nu func#ionează ca un co*%uter. Electroencefalo"ra*a suiec#ilor afla#i la &?rsta şcolară nu *ai %utea fi co*%arată cu *ăsurătorile anterioare. Far creierul este ca%a il de lucruri şi *ai uluitoareA se %oate re%ro"ra*a sin"ur. Ma*e de&otate au crescut %uii unor *a*e delăsătoare. care ac#ionează întotdeauna la fel.Da$. indienii şi tailandezii %un în *?ncăruri nu c?te un &?rf de cu#it. în două decenii de cercetareH su iectul era un călu"ăr ti etan care fusese che*at s%ecial din Asia. în cazul acestor oli. se %oate &or i de o influen#ă "enetică asu%ra ca%acită#ii de a fi fericit. 8ro a il că &ă înfiora#i nu*ai la "?ndul de a *uşca dintr-un ardei iute roşu şi de a-i lăsa se*in#ele să &i se to%ească %e li* ă. şi nu de "ene. %entru că ardeii iu#i sunt Tsin"urul fruct co*esti il care *uşcăU. %raful de chili este condi*entul cel *ai folosit astăzi în lu*e. 4 Creierul este 4alea5il 'ă %lace ardeiul iute+ Facă da. A&ea la acti& %este 14 444 de ore de *edita#ie. Genele nu sunt echi&alentul destinului. a$unşi la *aturitate. Diciunde în cor% sti*ulii %ro&eni#i din *ediul încon$urător nu sunt at?t de influen#i ca în creier şi în siste*ul ner&os . Fin %ers%ecti&a cor%ului a&e#i dre%tate. . du%ă cu* a o ser&at CN==en.8 cu* ar fi schizofrenia. 7reierul se %oate transfor*a şi la &?rsta adultă. Fat fiind ca *eQicanii. Ardeii con#in ca%sicină. / . în *od o işnuit. %oli#ia foloseşte în chi% de ar*ă s%raN-uri con#in?nd ca%sicină. la căldurăA de aceea si*#i* o arsură. du%ă cu* scria autorul indian A*al Da$ . atunci &ă %lace %ro a il în cantită#i foarte *ici. (ar aici nu este &ora dec?t de *ăsura în care au fost în"ri$i#i %uii. Far *ai *ult de un *iliard de oa*eni se ucură toc*ai de această senza#ie. un co*%us al azotului care irită *ucoasele şi atacă rece%torii ner&oşi sensi ili. oa*enii nu sunt *arca#i eQclusi& de co%ilărie. ci lin"uri între"i de ardei iute *ăcinat. %ut?nd astfel să ne facă neferici#i. MeaneN a constatat acest lucru atunci c?nd a in&ersat %uii *a*elor. eQ%erien#ele noi *odific?ndu-ne adesea reac#iile. Aenele nu>7i pun pecetea asupra destinului Ar fi eQa"erat să tra"e* concluzii referitoare la întrea"a %o%ula#ie %ornind de la ase*enea cazuri eQtre*e. Deuro iolo"ul Michael MeaneN de la uni&ersitatea canadiană McGill a de*onstrat cu a$utorul unor %ui de şo olan c?t de i*%ortantă este influen#a co%ilăriei asu%ra *odului în care se descurcă ani*alele în &ia#a adultă. la &?rste foarte fra"ede. decid în %ri&in#a fericirii şi a nefericirii.. (*%ulsul &ine de cele *ai *ulte ori din eQterior. 7hinezii foloseau o* e cu %i%er %entru a-şi alun"a duş*aniiH astăzi. şi in&ers. Mul#i co%ii la care fusese %redo*inantă e*isfera st?n"ă *anifestau acu* o acti&itate *ai intensă în cea drea%tă. 7o%iii unor *a*e de&otate crescu#i de *a*e ne"li$ente de&in ulterior foarte sensi ili la stres. 1995/. 8uii care fuseseră linşi şi alinta#i suficient de *a*ă %uteau face fa#ă stresului *ult *ai ine dec?t cei de care *a*a nu se %rea ocu%ase. E'TE M+.$ / CE E'TE *ERICIRE+& CREIERU. Acest lucru a fost o ser&at de neuro%siholo"ul Fa&idson.E+DI. au de&enit rezisten#i la stres. care a in&itat din nou în la oratorul său su iec#i care fuseseră testa#i cu zece ani în ur*ă.

TAre "ust de h?rtieU. Această i*a"ine este însă "reşită şi nu ne-a* dat sea*a dec?t de cur?nd c?t de de%arte sunte* de ade&ăr. în re#eaua neuronală au fost î*%letite noi ochiuri. Fe cele *ai *ulte ori.%rocesele care au loc în creier sunt aceleaşi. a o ser&at un %rieten indian. "ustul iute. Far nici un ani*al nu s-ar atin"e de &reo *?ncare în ur*a căreia a%ar dureri. 7a adaos l?n"ă ce&a iute. Acest lucru a fost de*onstrat eQ%eri*ental de cercetători de la :ni&ersitatea din 8ennsNl&ania. 7a%acitatea de a a%recia ardeii iu#i %resu%une un %roces de în&ă#are înso#it de durere.are oa*enii din #ările *ai calde au alte "ene+ )au şi-au distrus rece%torii %entru "ust *?nc?nd %rea *ult curr6 şi chili c"% car%e8 Dici una. dez"ustat de un "hi&eci de le"u*e fad în o%inia sa. %isicile şi *ai*u#ele. 7a%sicina le irită *ucoasele la fel ca şi nouă. 7hiar a*ericanii care nu au in"erat niciodată altce&a în afară de felurile ucătăriei *oderat condi*entate din )tatele :nite se %ot o işnui cu ardeii iu#i. (ni#ial su iec#ii nu *ăn?ncă dec?t %entru că nu &or să se facă de r?s în fa#a unei autorită#i în do*eniul culinar. la &?rste de %?nă la şa%te ani. iar a%oi nu se *ai schi* ă %e tot %arcursul &ie#ii. @re uie doar ca doza de chili să fie crescută tre%tat. Aceste %referin#e le a&e* în co*un cu şoarecii. căci ne-a* însuşit o nouă *etodă de a si*#i sau de a face ce&a. creierul u*an este *ai *alea il dec?t orice alt siste* creat de natură. A*atorii de chili au în&ă#at să îndră"ească această arsură care %e al#ii îi descura$ează. ada%tarea are loc în co%ilărie. Atunci c?nd ce&a %ocneşte rusc în s%atele nostru. !a%tul că oa*enii consu*ă de ună&oie ardei iu#i este re*arca il. A*al"a*ul de celule cenuşii de su calota craniană era considerat *ai de"ra ă o structură foarte co*%licată. 8ute* în&ă#a să ne ucură* de ce&a care ini#ial nu ne era nu*ai indiferent. %entru că ni*ic nu este %ro"ra*at *ai ad?nc în creierele noastre dec?t ucuria %ro&ocată de un anu*it "ust şi re%ulsia fa#ă de altul. EQistă şi *odalită#i *ai %u#in &iolente de a c?şti"a un %ic de fericire. A&e* deci la dis%ozi#ie două căi de a ne transfor*a &ia#a e*o#ionalăA %ute* transfor*a nu doar sti*ulii . a cărei for*ă se fiQează c?nd&a înainte de naştere sau la scurt ti*% du%ă. Far ada%tarea la noul "ust func#ionează şi la adul#i. . De %lac dulciurile.) / CE E'TE *ERICIRE+& CREIERU. (ndienii. 7hili transfor*ă "ustul. %entru că sunt o *oştenire a e&olu#iei. (ar eQ%erien#ele de la orator în care cercetătorii încercat să dreseze ani*alele. cercetătorii nu credeau că acest lucru este %osi il. în realitate. (n (ndia a* re*arcat cu ui*ire cu* o *a*ă i-a dat o felie de cea%ă e eluşului ei care %l?n"ea %entru că îi creşteau din#ii. @oate acestea le-a* în&ă#at.E+DI. f E*o#iile u*ane sunt însă fleQi ile. iar "ustul iute să fie lăudat. E'TE M+. E*o#iile sunt răs%unsul or"anis*ului la sti*uli. dar *?ncarea a*ară ne re%u"nă. ne ucură*. / .. uneori şi *ai de&re*e. 6e eluşul s-a %otolit. de eQe*%lu. (ndiferent c?t de *ult se deose eşte înce%utul unei %rietenii de de"ustarea unui /"r$eau2 . ci ne %ro&oca şi re%ulsie. nici alta. dulcele ca%ătă un "ust diferit . în MeQic. 7e&a func#ionează altfel dec?t înainte. la trezire. ci în creier. c?nd înce%e* să a%recie* un o* şi acesta de&ine dintr-o si*%lă cunoştin#ă un %rieten sau c?nd ne o işnui* di*inea#a. stin" iu#eala cu iaurt. 8?nă de cur?nd. au eşuat.fanii ardeilor iu#i s%unA *ai un/. C2tre noi senti4ente 7reierul %oate fi re%ro"ra*atA circuitele neuronale din *intea noastră se transfor*ă. astfel înc?t să %oată in"era aces te *?ncăruri. şo olanii %referă să *oară de foa*e dec?t să *ăn?nce ce&a iute din %u ele. Far cu c?t se o işnuiesc ulterior cu "ustul. dar %icant du%ă standardele euro%ene. cu at?t le %lace *ai *ult.. EQistă totuşi o diferen#ă care face iu#eala su%orta ilăH ea nu este %erce%ută la ni&elul *ucoasei. să ad*iră* răsăritul înainte de a ne ad?nci în lectura ziarului. Ei şi-au re%ro"ra*at %referin#ele consolidate în creier. 7?nd desco%eri* tot *ai *ulte nuan#e în aro*a unui &in. ne s%erie*H dacă &ede* un a*ic.

ia naştere în *intea noastră. 7?nd *?ncă* un *ăr. ci şi *odul în care îi %erce%e* .*odul în care reac#ionează creierul nostru la ei. deci şi în %erce%#iile noastre. 1oth nu %oate să %rezică eQact care &a fi reac#ia atracienilor la un sti*ul. 1oth esti*ează că la h"m" sapie%s. Fe aceea.7 la care sunte* su%uşi. arahnofo ii. un ani*al a&?nd un siste* ner&os dintre cele *ai si*%le.E+DI. fiecărui se*nal eQterior îi re&in *ai *ulte *ilioane de i*%ulsuri interioare. Ca sala*andre însă. iar senza#iile sunt în *are *ăsură %roduse chiar de el. si*#i* o aro*ă delicioasă %e li* ă. deşi *irosul %artici%ă şi el cel %u#in la fel de *ult la această senza#ie. un o* foarte ti*id %oate fi o işnuit să nu se *ai tea*ă să *ear"ă la o %etrecere. creierul răs%unde cu *ai *ulte *ii de i*%ulsuri la fiecare se*nal din eQterior trans*is de or"anele de si*#. %oate fi influen#at *ăcar %ar#ial %rin eQerci#iu. (ar acestea sunt rezultatele ca%acită#ii de ada%tare a creierului u*an. 8rin ur*are. 7?nd &ede* un fil*. de o icei. Acest %roces "radat de %relucrare a datelor. 19K5/. %erce%e* culorile cerului ca fiind *ai intense deoarece sunte* *ai inedis%uşi+ A* ele eQ%lica#ii sunt &ala ile. al cărui siste* ner&os este *ult *ai co*%licat. de a stă%?ni e*o#iile ne"ati&e trăite de %acient ca o stacole. Acest lucru este e&ident şi în cazul celor *ai si*%le %rocese. . Fe eQe*%lu. reuşesc să acce%te.are %roasta dis%ozi#ie de du%ă trezire s-a s%ul erat %entru că ne-a* ucurat de soarele di*ine#ii sau. du%ă un ase*enea trata*ent. %ersoanele cu fo ii. sunte* ca%a ili să ne î* unătă#i* *irosul şi "ustul at?t de *ult. . aşa cu* o &ede*. / . :neori ani*alele încearcă să %rindă o *uscă deşi a ia au *?ncat. 7?t de ne*ai%o*enit este o*ul în această %ri&in#ă se o ser&ă a ia atunci c?nd îl co*%ară* cu alte fiin#e. 8e desco%erirea aceasta se azează cele *ai cunoscute *etode de %sihotera%ie. Metode ase*ănătoare se %ot folosi însă şi %entru a*%lificarea senti*entelor %oziti&eH ele ne a$ută în ascensiunea noastră. aceste ani*ale sunt controlate nu nu*ai de *ediul încon$urător. deşi e &or a doar de o înşiruire de i*a"ini se%arate. Facă ne #ine* de nas nu %ute* să face* dec?t cu *are "reutate deose irea între un cartof crud şi un *ăr. 7reierul nostru este un or"an %reocu%at în %ri*ul r?nd de sine însuşi. Arta de a trăi este şi %osi ilitatea de a "ăsi %lăcere în orice nectar. %e care 1oth le-a studiat în a*ănunt. înc?t să %ute* recunoaşte diferi#ii %roducători de /"r$eau2 du%ă uchetul &inului. )co%ul %sihotera%iei este. ca un %ăian$en %ăros să li se %li* e %e *?nă. Fin acest *oti&. E'TE M+. şi asta în condi#iile în care creierul sala*andrei are di*ensiunile unei "ă*ălii de ac. 8ersoana care nu doreşte să su%orte arsuri din cauza ardeilor %oate să e&ite *?ncărurile %rea iu#i sau %oate în&ă#a să "ăsească %lăcere în arsura de %e li* ă.6 / CE E'TE *ERICIRE+& CREIERU.Kleist. %une accentul %e eQerci#ii care %ot instrui %acientul să răs%undă la o situa#ie cu alte e*o#ii dec?t %?nă atunci. de a-i s*ul"e %e oa*eni din a isul suferin#ei lor %sihice. Ca &ier*ele lat. oul sau "ăina. co*%orta*entul &ier*elui este influen#at în totalitate de *ediul încon$urător. @era%ia co*%orta*entală. 8ute* în&ă#a de ase*enea cu* să de&eni* *ai indiferen#i fa#ă de re%roşurile unor cole"i neră dători.. di*%otri&ă. de eQe*%lu. aşa cu* o *arionetă ridică un ra# c?nd cine&a a tras de un fir.u4ea ia na7tere 1n 4intea noastr2 <einrich &on Kleist s%unea că arta de a trăi constă în ca%acitatea de a sor i *ierea din fiecare floare . creierul creează auto*at iluzia că actorii se *işcă. cauza şi efectul sunt rareori se%arate. *ai ales. ci şi de o &ia#ă interioară relati& si*%lă. Deurolo"ul "er*an Gerhard 1oth a încercat să eQ%ri*e în cifre "radul în care s-au rafinat %erce%#ia şi răs%unsurile creierului %e %arcursul e&olu#iei. Fe eQe*%lu. circuitele ner&oase răs%und la orice sti*ul eQ- terior în *edie %rintr-un sin"ur i*%uls. în creier. 7reierul %relucrează în *ai *ulte eta%e datele rute trans*ise de si*#uri. care %recedă reac#ia noastră la un sti*ul eQterior. Fe *ulte ori este inutil să între ă* ce a fost *ai înt?i. Far lucrul acesta nu e dec?t o %arte din ade&ăr. . alteori refuză să *ăn?nce chiar şi du%ă *ai *ulte zile de înfo*etare. Cu*ea.

fiziolo"ul (&an 8etro&ici 8a&lo& înce%ea o serie de eQ%eri*ente în s%italul uni&ersitar din )an=t 8eters ur". le era străină. 8rocedeele %rin care &oiau să a$ute ra#iunea să în&in"ă senti*ente %recu* dorin#a de îna&u#ire. ar fi s%us 8eriandros. ele&ii tre uiau să se trans%ună într-o i%ostază eQterioară eQisten#ei %ro%rii.E+DI.. ele&ii tre uiau să-şi %ună între area dacă au res%ectat *aQi*a c1rpe $iemîn eQerci#iile lor de i*a"ina#ie. în&ă#ăceii o işnuiau. înc?t se %oate &or i de autore"lare sau de feed ac=. care în secolul al '<-lea î. )ă %ri&esc de de%arte sufletele rătăcitoare şi li%site de ra#iune. %entru că ni*eni nu ştie ce se &a înt?*%la a doua zi. să fiu %urtat %rin nori şi să *ă o%resc %e u*erii %uternicului Atlas. ser&ase că uneori c?inii sali&ează de cu* îl &ăd.7r. / CE E'TE *ERICIRE+& CREIERU.! Fu%ă cu* a* &ăzut.U- Noile cone/iuni din creier Fu%ă *ai ine de două *ilenii. iar sufletul său tre uia să se o işnuiască să se des%rindă de ele. Facă folosi* aceste *ecanis*e corect. căci i*a"inile fanteziei %ot *odela creierul în a%roa%e aceeaşi *ăsură ca eQ%erien#ele reale. de eQe*%lu. )co%ul acestor sfaturi era de a for*a caracterul ele&ilor astfel înc?t aceştia să trăiască *ai echili rat şi *ai fericitH dru*ul care-i ducea într-acolo consta în re%etarea unor trăiri. declanşă* o s%irală &erticală care *odifică tre%tat creierulA de%rinde* senti*entele %lăcute. E'TE M+. 19JI. 'echii filozofi "reci nu*eau askesis încercarea de a ne stă%?ni e*o#iile %rin %uterea &oin#ei. î*i %lace. %.. L11. 199K/. să-şi i*a"ineze c?t de detaşat ar %ri&i *aestrul anu*ite situa#ii. nu*ăr?ndu-se %rintre cei şa%te în#ele%#i. era unul dintre cei *ai cunoscu#i filozofi. EQerci#iile Tde sensi ilizareU erau *enite să deschidă conştiin#a senti*entelor %oziti&e. %rofesorii se azau *ai *ult %e %uterea o işnuin#ei dec?t %e %ro%riile în&ă#ăturiA în fiecare seară înainte de culcare. 8rofesorii a&eau un între" arsenal de eQerci#ii %entru a-şi o işnui disci%olii cu re"ulile fericirii.. Facă astăzi filozofia este %ri&ită *ai de"ra ă ca un dru* teoretic s%re cunoaştere.&idiu a călătorit în 9etam"rf"#ele sale chiar şi în s%a#iul cos*ic %entru a eQersa fericireaA Tî*i %lace să *er" %rin înaltul s%a#iilor. anticii considerau că în#ele%ciunea nu este utilă dec?t dacă te antrenezi în %racticarea ei. "e- lozia sau tea*a de *oarte erau nu*ite Ttera%euticeU. acela nu este încă în#ele%t. fericirea %oate fi în&ă#ată -*a$oritatea ideilor une %ro&in din Antichitate. aşa se nu*ea şcoala filozofului. Far acestea sunt feno*ene ulterioare. %entru a &edea c?t de *ărunte li se &or %ărea "ri$ile de la distan#ă. T7el care în#ele"e corect ce are de făcut şi ce tre uie să e&ite. *a$oritatea *ecanis*elor din *intea noastră sunt at?t de str?ns le"ate între ele.. la ora %r?nzului. 9etam"rf"#e V'. s%unea Ariston din 7hios. Astăzi ne "?ndi* la asceză ca la o ucidere a %ro%riei %ersoane şi în fa#a ochilor ne a%ar i*a"ini cu oa*eni care %ostesc şi se fla"elează cu nuiele de *esteacăn. %ărăsind %ă*?ntul şi netre nica locuin#ă a tru%ului. T@otul este un eQerci#iuU. 6ucureşti. E%icur îşi a&ertiza ade%#ii să nu a*?ne ceea ce le face %lăcere. un stoic. aşa cu* eQistă ea astăzi. / . (ar în acest caz. cel %u#in %?nă c?nd sufletul său nu se conto%eşte cu ceea ce a recunoscut a fi corect sau fals. Ele&ul realiza de fiecare dată că aceste e*o#ii sunt distructi&e. trad. +ntrena4entul %ilozo%ilor Defericirea %oate fi controlată. . 7ercetătorii de astăzi confir*ă &aloarea acestor tehnici *entale. din E&ul Mediu. în Grădina lui E%icur.U {Apu$ <orn. în "reaca &eche TascezăU nu însea*nă dec?t eQerci#iu. T!ilozofia are două %ăr#iU. !*-t-) . Fa&id 8o%escu. Altcine&a s-ar fi *ul#u*it cu eQ%lica#ia că ani*alele se . Editura Ştiin#ifică. !ilozofii au fondat ulterior ade&ărate şcoli de fericire %entru a înrădăcina rezultatele "?ndirii lor în *in#ile ele&ilorH linia de de*arca#ie între ştiin#ă şi arta de a trăi. î* răcat *ereu în acelaşi halat de la orator.&idiu. 8oetul .

Ar si*#i sin"ure %referin#ele şi a&ersiunile utilizatorului şi s-ar ada%ta acestora. Fu%ă o &re*e a$unsese at?t de %uternică. %e cealaltă.este întărită. Aceste i*%ulsuri sunt %relucrate şi trans*ise *ai "e'arte. %utea să constate eQact în ce *o*ent li se făcea %oftă ani*alelor. le colecta sali&a şi sucurile "astrice %rintr-un furtun a&?nd la ca%ăt un cilindru de h?rtie care se în&?rtea încet. 8e atunci nu era încă %osi ilă eQ%licarea co*%orta*entului c?inilor %rin %rocesele %etrecute în creier. neuronii se *odifică. *olecula %lăcerii. co*%uterele ar fi la fel de ada%ta ile . !iecare neuron se ada%tează la *ediul său . ca%a ile de o ase*enea %erfor*an#ă+ Ele se co*%ortă du%ă *otoulA Tcine se asea*ănă se adunăU. nalele în *od continuu. . @otodată. neuronul ca%tează i*%ulsuri ner&oase "e la alte celule cenuşii. Facă doi neuroni trans*it în acelaşi ti*%. Fu%ă un ti*%. !iecare dintre aceste celule cenuşii este un *ic co*%uter şi fiecare neuron se află în le"ătură cu al#ii. &oia să ştie *ai *ultA cu* în&ă#aseră c?inii să se ucure+ Astfel. !elul în care neuronul %relucrează se*nalele %oate fi însă schi* at foarte uşor. în cădere. :nele dendrite dis%ar. 8a&lo&. Ei %reiau se*nalele chi*ice şi declanşează un nou i*%uls. 7u c?t se înt?*%la *ai des acest lucru. ca %lantele dintr-o "rădină. / 6" ucura că &or %ri*i *?ncare. a c(iar şi for*a neuronilor se schi* ă. la se*nalele %e care le %ri*eşte de la &ecinul său.aşa cu* o %iesă de do*ino o antrenează. 7elulele cenuşii nu trans*it se*- Creierul care $n%aţ&# 7reierul este alcătuit din 144 *iliarde de neuroni şi fiecare e un *ic co*%uter. (ar aceste transfor*ări %ornesc de la neuroni. tre uie transfor*at şi creierul. fără să fi &ăzut carnea. co*%uterele sunt doar nişte *aşinării încă%ă#?nate. altor neuroni. 8a&lo& s-a nu*ărat %rintre cei care au introdus ideea că %siholo"ia se înte*eiază %e date re%roducti ile. Ştiin#a tre uia *ai înt?i să ca%ete acces la cele *ai *ici unită#i ale creierului. dădea dru*ul unui *etrono* înainte de a le %une carne *ărun#ită %e la ot. 8a&lo& le *odificase conştient reac#ia de %oftă.6# / CE E'TE *ERICIRE+& CREIERU. 7o*%arate cu o celulă ner&oasă. c?inii sali&au de$a la auzul *etrono*ului. ci în sal&e. 8entru că atunci c?nd hrănea c?inii %ornea un *etrono*. se eli erează neurotrans*i#ători %recu* do'amina. altele noi a%ar. EQact asta se înt?*%lase şi în creierele c?inilor lui 8a&lo&. ale căror se*nale le %reia şi le trans*ite la altă *ie de celule. desco%erind azele %rocesului de în&ă#are. 7?nd este rece%tat un i*%uls. E'TE M+.ca un ani*al de casă.şi de a* i#ioase . 'rin aQoni. Atunci cân" în&ă#ă* ce&a nou. 7u* de sunt însă aceste *inuscule celule. Facă ar a&ea însuşiri ase*ănătoare.*ai eQact. in&izi ile cu ochiul li er. (n felul acesta. Fe cealaltă %arte a coneQiunii se află rece%tori %entru aceste su stan#e.sina%sa . Modul de %relucrare din interior. 7ontactul dintre doi neuroni se nu*eşte sina%să. coneQiunea dintre ei . A fost ne&oie de decenii %?nă să se contureze o eQ%lica#ie a %rocesului în&ă#ării. 7ercetările lui 8a&lo& i-au adus în 194L %re*iul Do el şi au făcut din c?inii săi cele *ai renu*ite ani*ale de la orator din istorie. înc?t neuronii care trans*iteau se*nale ca reac#ie la *etrono* %reluau şi trans*isia %entru T%oftă de *?ncareU . neuronii res%onsa ili de TcarneU şi de T*etrono*U din creierele c?inilor trans*iteau conco*itent se*nale. 8entru ca e*o#iile sau co*%orta*entul nostru să se schi* e. Ast el neuronii se transfor*ă continuu. cercetătorul %asionat. 8rintr-o re#ea de dendrite.E+DI. cu at?t coneQiunea dintre ei de&enea *ai %uternică. neuronii.

s-ar %utea să fii satisfăcut %entru c?te&a cli%e. Şi totuşi s-au for*at noi coneQiuni .E+DI. !il*ele lui 6onhoeffer nu oferă nu*ai i*a"ini s%ectaculoase ale transfor*ării creierului. Fu%ă o $u*ătate de oră. 8entru că acest lucru nu este încă %osi il %e un creier intact. în anul 1999. Acest lucru a fost realizat de neuro iolo"ul @o ias 6onhoeffer din Munchen. Deuronii cu care a lucrat 6onhoeffer nu au %ri*it &reo indica#ie cu* că tre uie să în&e#e ce&a. 7?te&a eQ%erien#e dureroase în co%ilărie au fost suficiente %entru a crea în *in#ile noastre o le"ătură at?t de %uternică între T%lităU şi Tfier inteU. deoarece . să zice*. de fiecare dată transfor*ă* în creierul nostru sute de coneQiuni. se asea*ănă cu cel al unor %icături de a%ă care cur" %e un &ersant de *unteA fiecare %icătură sin"ură dis%are re%ede. cores%unzătoare. o &ale. fie că nu. Aceasta este $ustificarea neuro iolo"ică a sfatului de a culti&a e*o#iile %oziti&e şi de a le #ine în fr?u %e cele ne"ati&e. 6ucuria %oate de&eni o o işnuin#ă. du%ă nu*ele %siholo"ului canadian Fonald <e . Acelaşi lucru se înt?*%lă şi cu în&ă#area noilor reac#ii e*o#ionale. Efectul unor e*o#ii %recu* ucuria sau triste#ea. A%ărea astfel o nouă le"ătură între neuroni . Observă cum se formează nervii Fu%ă ce &ei ter*ina de citit această carte. Acest %rinci%iu este foarte &aloros din %unct de &edere iolo"ic. Fata &iitoare c?nd un şofer se co*%ortă a"resi&. într-o solu#ie nutriti&ă. ci arată şi ce anu*e este i*%ortant în acest conteQt. Cui îi datoră* fa%tul că %ro a il nu ne-a* *ai ars de *ult atin"?nd o %lită încinsă. *ai rău. @ot ceea ce %erce%e*. 1999/.%rin si*%lul fa%t că sti*ulii erau rece%ta#i conco*itent. cu at?t creşte %ro a ilitatea de a se %roduce o coneQiune de durată. necunoscut *ai înainte. 1e%eti#ia $oacă un rol decisi&H cu c?t neuronii %ri*esc *ai des se*nale conco*itente.%roces fil*at de neuro iolo"ul 6onhoeffer. a si*ulat doua %erce%#ii. dendritele înce%eau de$a Problema locurilor e !arcare :n o* care se ucură des &a că%ăta riduri în col#urile "uriiH la fel. ai %re"ătit dru*ul %entru &iitoare reac#ii de furie. aşadar. a colorat neuronii cu o su stan#ă fluorescentă şi i-a conectat la conductori electrici de "rosi*ea firului de %ăr. 6onhoeffer. se*nalelor de T%lităU şi Tfier inteU. si*#i* sau "?ndi* transfor*ă creierul . !a%tul ne este confir*at de nenu*ărate eQ%eri*ente neurofiziolo"ice în care au fost *ăsurate se*nalele *odificate ale celulelor ner&oaseH dar transfor*ările din *intea noastră %ot de&eni direct &izi ile. folosind şoolani. un r?u.En"ert şi 6onhoeffer. în al doilea r?nd. în&ă#area are loc auto*at.fie că &re*. Fu%ă acest %rinci%iu func#ionează orice %roces de în&ă#areA fie că în&ă#ă* cu&inte sau %aşii unui nou dans. care a ănuit încă din 19L9 că neuronii sunt res%onsa ili %entru în&ă#are. Far locul de %arcare nu *ai %oate fi recu%erat şi. creierul tău &a arăta altfel. Şi reac#iile e*o#ionale se sta ilizează în creier %rin *etoda de în&ă#are %ro%usă de <e . a eQtras %ro e dintr-o re"iune a creierului care $oacă un rol i*%ortant în *e*oria de lun"ă durată. (ar o dată a%ărute. E'TE M+. fie că "ustă* un fruct eQotic. dar *ai *ulte %icături laolaltă for*ează cu ti*%ul o al ie de %?r?u. înc?t ne a%ro%ie* întotdeauna cu %recau#ie de *aşinile de "ătit. 7ercetătorul oricu* îi eQtir%ase din creier. el a o ser&at transfor*area unor neuroni &ii şi chiar a fil*at acest %roces. cine se asea*ănă se adună. să for*eze noi coneQiuni între celule. triste#ea la fel. / 68 în creier.6$ / CE E'TE *ERICIRE+& CREIERU. A *en#inut aceste celule în &ia#ă &re*e de c?te&a zile. 7u a$utorul unui nou ti% de *icrosco%. coneQiunile sunt *en#inute în &ia#ă %rin re%eti#ie. :n eQe*%lu si*%luA dacă te ener&ezi şi #i%i la un şofer care #i-a luat locul de %arcare cu toate că se*nalizaseşi. )u%un?nd în *od re%etat doi neuroni la i*%ulsuri electrice conco*itente. Aceste coneQiuni din *intea noastră se chea*ă în&ă#are Tde ti% <e U. 1e#ine* cu at?t *ai ine un nu*ăr de telefon cu c?t îl for*ă* *ai des. e*o#iile lasă ur*e în creier. reac#ia ta &a fi şi *ai %uternică. %e care le trăi* foarte des.

E'TE M+. Far nu toate siste*ele din creier sunt la fel de fleQi ile ca zona so*atosenzorială. de eQe*%lu. Co ul frontal este *enit să controleze e*o#iile ne"ati&e. / 6. folosind eQe*%lul %ersoanelor ne&ăzătoare. %rin antrena*ent. el îşi conduce de o icei ani de-a r?ndul *aşina %rin una dintre cele *ai încurcate re#ele stradale din Euro%a. 1992H 8ascual-Ceone et al. 1995/. antrena*entul transfor*ă structura creierului. c?nd neuro%siholo"ul londonez 7hris !rith a studiat creierul unor şoferi de taQi din oraşul său. în creierul lor eQistă *ult *ai *ult s%a#iu %entru această acti&itate dec?t la o %ersoană care &ede. E uluitor fa%tul că sunt suficiente c?te&a ore %entru a %er*ite eQ%ansiunea acestei re"iuni în detri*entul altora. 8e de-o %arte. %entru că nu au si*#ul orientării în s%a#iu şi se rătăcesc *ereu. reac#ion?nd *ai în folosul nostru.6) / CE E'TE *ERICIRE+& CREIERU. 8ersoanele care &or să de&ină şoferi de taQi la Condra tre uie să sus#ină un eQa*en cu nu *ai %u#in de L6J de rute. Ca r?ndul lui. aşa cu* a* &ăzut în ulti*ul ca%itol. de eQe*%lu. du%ă cu* de*onstrează şi alte cercetări. de eQe*%lu. @rans- . ci un feno*en cotidian. De %ute* stă%?ni. Mul#i oa*eni sunt dis%era#i. Şi ele se %ot totuşi eQtinde sau restr?n"e. că re"iunile %entru de"etul arătător li se *ăriseră de$a la sf?rşitul %ri*ei zile de lucru. res%onsa ilă de si*#ul tactilH eQistă siste*e care nu se transfor*ă într-un inter&al de c?te&a zile. Deurolo"ul a*erican de ori"ine s%aniolă Al&aro 8ascual-Ceone ne arată. în caz că &or fi totuşi declanşate. direct %ro%or#ional cu nu*ărul anilor de ser&iciu %etrecu#i de şoferi şi şoferi#e în haosul stradal. Această acti&itate lasă ur*e în creierul şoferilor. Fu%ă ce şoferul are licen#a în uzunar.8ascual-Ceone şi @orres. 7ăci controlul conştient al e*o#iilor tre uie eQersat. Totul se trans%or42 Modificările din creier %ornesc de la cele *ai *ici unită#i ale sale. a*elioră* ca%acitatea lo ului frontal de a stă%?ni aceste e*o#ii. Iz6orul tinere0ii se a%l2 1n 4inte Fe la întărirea unei coneQiuni între neuroni şi %?nă la *odificarea unei între"i re"iuni cere rale este un dru* lun". "rani#ele dintre re"iunile cere rale se *odifică atunci c?nd ei co*%ensează %ierderea &ederii %rin si*#ul tactil. Ca ne&ăzători. în loc să stă%?neşti e*o#ia ne"ati&ă. dar nu se o%resc la ei. aşa cu* se eQersează. încerc?nd să co* a#i furia %rintr-o criză de ner&i nu faci dec?t să torni "az %e foc. Fu%ă un Oee=end în care nu *ai citiseră at?t de *ult. 7eea ce se schi* ă *ai încet ni se %are adesea de neschi*atA ni*eni nu &ede cu* creşte iar a. neuronii. <i%oca*%ul are %ăr#i *ult *ai eQtinse. re"iunile se *icşoraseră . necesar în for*area *e*oriei s%a#iale. 7?nd ne controlă*. c?t de %rofund şi de ra%id %ot fi transfor*ate %rin o işnuin#ă între"i %or#iuni ale creierului. Fin cauză că ne&ăzătorii citesc scrierea 6raille cu a$utorul acestui de"et. (ar unele re"iuni ale creierului se dez&oltă nu*ai la anu*ite &?rste. 7el *ai clar se %oate constata acest lucru în cazul acelor %ăr#i ale scoar#ei cere rale res%onsa ile de de"etul arătător. Ei %ot să-şi eQerseze %ăr#i ale creierului %recu* hi%oca*%ul. ci au ne&oie de să%tă*?ni sau chiar de ani %entru a că%ăta o nouă structură. Aceste *ecanis*e cere rale se află însă la *are ad?nci*e şi nu %ot fi *odificate at?t de ra%id %recu* scoar#a cere rală. %entru că sunt achizi#ii *ult *ai &echi %e scara e&olu#iei.E+DI. deoarece coneQiunea dintre sti*ul şi reac#ia e*o#ională este atenuatăH %e de altă %arte. Far şi aceşti conte*%orani ai noştri %ot în&ă#a să se descurce cu uşurin#ă %este tot. chiar şi atunci c?nd sunte* furioşi.. creierul este *odelat în două feluri. consecin#a fiind un *ai un control al senti*entelor. coneQiunea dintre Tşofer nesi*#itU şi TfurieU s-a întărit. Asta s-a &ăzut. în cazul redactorilor ne&ăzători care corectau articole în scrierea 6raille. *icşoră* %ro a ilitatea să a%ară o e*o#ie ne"ati&ă. !a%tul că re"iunile creierului se *odifică at?t de ra%id nu este o consecin#ă a cecită#ii. îi &ei cădea &icti*ă şi *ai des în &iitor. şi celelalte a%titudini. 8ascual-Ceone a o ser&at. de %ildă în %ri*a co%ilărie.

nicidecu* sta ilit de la naştere. Acu*./ 67 for*ările înce% în interiorul neuronilor. *oleculele %roteice îşi schi* ă for*a. @alentele %e care nu le folosi* dis%ar. Foar dacă sti*ulii care tre uie corela#i în *e*orie a%ar suficient de des î*%reună se sta ilesc noi %un#i de le"ăturăA acesta e *oti&ul %entru care creierul nostru re#ine *ult *ai ine ceea ce i se re%etă. *etaforic &or ind. 8rin aceste noi coneQiuni sunt trans*ise noi se*nale către celulă. Aceleaşi su stan#e care ne %er*it sa trăi* %lăcerea. acu* se i&eşte un al doilea %as. ci şi un eliQir al &ie#ii. deoarece &o* &edea că în&ă#area şi fericirea sunt indisolu il le"ate. Far nu nu*ai for*area. . @re%tat. în cea de-a doua eta%ă. %entru că noile coneQiuni se for*ează *ai uşor atunci c?nd %rin cor% circulă cantită#i suficiente de serotonina şi do%a*ina. 8ro a il că eQista o le"ătură între starea noastră de s%irit şi cantitatea de factori de creştere a ner&ilor care îi stă creierului la dis%ozi#ie. 7reierul nu "reşeşte deci atunci c?nd îşi foloseşte în *od econo*ic resursele şi utilizează factorii de creştere acolo unde sunt necesariA la în"ri$irea unor coneQiuni care fie toc*ai s-au for*at. dorin#a şi si*%atia $oacă un rol-cheie în transfor*area creierului. iar ceea ce &rea să crească tre uie să lu%te %entru su stan#e nutriti&e şi s%a#iu. Me*oria de lun"ă durată este declanşată şi de neurotrans*i#?tori %recu* serotonina şi do%a*ina. 7oneQiunile *ai %u#in acti&e %ri*esc *ai %u#ini factori de creştere. cea a *e*oriei de scurtă durată. 7ine &rea să %lanteze ce&a într-un nou strat tre uie să s*ul"ă *ai înt?i uruienile. celulele cere rale *or. Aceste "ene contri uie la schi*area for*ei neuronului şi controlează eli erarea de %roteine ca su stan#ă de lucru %entru noile coneQiuni. în %ri*a eta%ă a în&ă#ării. dez&oltarea creierului se asea*ănă cu fertilitatea unei "rădini. 7?nd sunte* trişti. %resu%un?nd că efortul *erită. 8entru realizarea de noi coneQiuni în creier sunt necesari şi aşa-nu*i#ii Bfactori de creştereX a ner&ilor. iar c?nd sunte* de%ri*a#i. ci şi dis%ari#ia coneQiunilor are o i*%ortan#ă deoseită %entru or"anis*. în a* ele cazuri. 7u ti*%ul. ca nişte %lante care se ofilesc într-un strat fără în"răşă*?nt. s-a %utut o ser&a cu *icrosco%ul electronic cu* coneQiunile nefolosite dis%ar încetul cu încetul. E'TE M+. Acest lucru este .E+DI. în ce cantitate %oate %roduce cor%ul aceste su stan- #e de%inde de un neurotrans*i#ătorA serotonina. înainte de a se &edea ce&a în eQterior. Creierul este o gr2din2 7hiar şi c?nd sunte* în cea *ai ună dis%ozi#ie. %or#ile celulare. @oate aceste %rocese sunt *enite să uşureze fluQul infor*a#ional dintre doi neuroni. se eli erează *ai *ul#i neurotrans*i#?tori. @ransfor*area unei re"iuni cere rale se %oate %roduce atunci c?nd foarte *ul#i neuroni întreru% &echile coneQiuni şi îşi for*ează altele noi. dar este %osi il să i le şi distru"e*. 'olu*ul de acti&itate al creierului nostru nu este. Fi*%otri&ă. e*o#iile %oziti&e *en#in creierul în &ia#ă. Du este o coinciden#ă. 7a şi *uşchii. Far factorii *en#iona#i nu sunt doar un în"răşă*?nt natural %entru celulele cenuşii. a%ar dendrite noi care %un neuronul în contact cu al#i neuroni. Fendritele cresc. 1eac#iile iochi*ice din celulă se schi* ă. su stan#e care au toc*ai acest efectA să %er*ită creşterea noilor dendrite. se deschid. A ia c?nd toate coneQiunile au dis%ărut o re"iune cere rală %oate să %reia o nouă func#ie. ele se atrofiază. celulele cenuşii au ne&oie de antrena*ent %entru a ră*?ne în for*ă. fie sunt des folosite şi de aceea %ar foarte i*%ortante. a%ar noi sina%se for*ate din dendritele unui neuron care s-au unit cu cele ale altei celule. se deschid canale în %eretele celular. în cadrul unor eQ%eri*ente făcute %e ani*ale. !ericirea este deci %entru creier un iz&or al tinere#ii. Fe aceea. unele celule cenuşii *or. doi hor*oni res%onsa ili şi de e*o#iile %oziti&e. %roteine s%eciale acti&ează *aterialul "enetic al neuronului. în unele %ri&in#e. a%ar noi %or#i %entru infor*a#ie.66 / CE E'TE *ERICIRE+& CREIERU. 8ute* să-i î* unătă#i* %erfor*an#ele. ni&elul de serotonina scade. !ără ei. ceea ce nu creşte riscă să *oară. aşadar. a *e*oriei de lun"ă durată. ase*enea coneQiune de lun"ă durată are ne&oie de *ultă ener"ie. rezer&ele de factori de creştere nu sunt neli*itate.

Foar %u#ini dintre cei care &or esc o a doua sau a treia li* ă au în&ă#at-o în co%ilărie. deter*in?nd ce anu*e si*#i*. de eQe*%lu. 1n0elepciunea Orientului 7onştiin#a are o *are influen#ă asu%ra *odului în care e*o#iile *odelează creierul. nu sunte* scla&ii educa#iei. re%et?nd ulterior controlul. în tala*us şi în nucleul caudal. 1996/. inclusi& la &?rste *ature. dar %ute* în&ă#a franceză. ara ă sau chineză chiar şi la &?rste înaintate. neuronii . 8sihotera%ia şi *edica*entele au a&ut un efect ase*ănătorA a*ele tera%ii au a$utat a%roQi*ati& două trei*i dintre %artici%an#i să-şi controleze co*%ulsiile. Este %ro a il ade&ărat că o li* ă străină se în&a#ă *ai uşor în co%ilărie. cercetătorii au constatat la %acien#i o acti&itate *ai intensă în e*isfera st?n"ă. iar centrii lo ului frontal sunt şi ei *ai *alea ili în aceşti ani. 7entrii li* a$ului sunt foarte rece%ti&i în co%ilărie.CREIERU. Acti&itatea creierului se *odifică în *od ase*ănător şi la %acien#ii care s-au însănătoşit du%ă %sihotera%ie sau du%ă antide%resi&e. Fe aceea. 7eilal#i %acien#i au eQersat %rin %sihotera%ie să-şi distra"ă aten#ia de la "?ndurile o sesi&e i*ediat ce o ser&au %ri*ele se*ne ale acestora. să de&ină do*inante. (ar adul#ii %ot în&ă#a foarte ine şi ei să-şi *ani%uleze e*o#iile. care în anul I444 a %ri*it %re*iul Do el %entru desco%eriri le"ate de %rocesele celulare care au loc în ti*%ul în&ă#ării . Ce nu ai 1n620at de 4ic 1n6e0i la 4aturitate 7onfor* stadiului actual al cercetărilor. Acelaşi lucru se înt?*%lă şi cu de%rinderea e*o#iilor %oziti&e.dată cu schi* area stării de s%irit. dar creierul nu %oate utiliza infor*a#iile. Facă centrii o%tici din creier nu sunt sti*ula#i la ti*% în %ri*a co%ilărie. 7oneQiunile din creier se for*ează *ai uşor în co%ilărie. . Aceste studii nu sunt doar o do&adă clară în fa&oarea *alea ilită#ii creieruluiH ele %re"ătesc totodată terenul %entru *etode *ai eficace de trata*ent.6aQter et al. care are efect nu nu*ai în cazul de%resiilor. dar lo ul frontal %oate în&ă#a să le controleze conştient şi sa î*%iedice e*o#iile ne"ati&e. 7u a$utorul to*o"rafului cu e*isie de %ozitroni. 1996/. 8rinci%iul Tce nu în&e#i de *ic nu în&e#i niciodatăU se %oate a%lica însă rareori în cazul creierului. ci şi în controlul eficacită#ii %sihotera%ieiU. Aşa cu* a* &ăzut.E+DI. %u#ine sunt func#iile cere rale care nu %ot fi influen#ate %rin eQersare. 199IH )chOartz et al. Ca %ri*ate. %recu* triste#ea sau frica. )chOartz şi Pessell. Şi totuşi. . 7a şi scrisul la *aşină. E'TE M+. res%onsa ilă de e*o#iile %oziti&e.a*enii ferici#i au în&ă#at %ro a il încă din co%ilărie cu* să %rocedeze cu e*o#iile lor. se %uteau distin"e diferen#e clareA înainte de tera%ie aceste structuri func#ionau haotic. în lo ul frontal. coneQiunile situate su scoar#a cere rală sunt cele care declanşează e*o#iile.Kandel. :nii dintre %acien#i au ales trata*entul cu *edica*en- teA au %ri*it 8rozac. %rin care lo ul frontal %utea controla *anifestările o sesi&e . ei nu-şi *ai %ot dez&olta niciodată func#iile. / 6! 6 / CE E'TE *ERICIRE+& &ala il %entru toate a%titudinile creierului. &or irea fluentă a li* ii en"leze sau eQactitatea %erce%#iilor. %recu* şi în două re"iuni de su scoar#a cere rală. ca o orchestră fără rit*. scrie cercetătorul &ienez Eric Kandel. 8sihiatrul CeOis 6aQter a de*onstrat acest lucru în *od con&in"ător cu a$utorul unor su iec#i care sufereau de "?nduri şi *anifestări o sesi&e se&ereA de eQe*%lu. ci şi al *anifestărilor o sesi&-co*%ulsi&e. ca%acitatea de a fi fericit %oate fi eQersată. i* oldul de a se întoarce tot ti*%ul acasă %entru a &erifica dacă ro inetele sunt închise. co%iii care &in %e lu*e cu o cornee tul ure şi sunt o%era#i %rea t?rziu ră*?n toată &ia#a or iA lu*ina a$un"e fără %ro le*e la retină. )chi* ările e*o#ionale şi co*%orta*entale %oziti&e s-au reflectat şi în acti&itatea cere rală. în ur*a tera%iei se sta ilise o le"ătură între ele. 6aQter a înre"istrat i*a"ini ale creierelor tuturor %acien#ilor înainte de trata*ent. TDe află* în fa#a %osi ilită#ii fascinante de a folosi i*a"istica creierului nu nu*ai în dia"nosticarea olilor %sihice.

%e icicletă. 1995/.`o să*?n#ă se *anifestă în conştiin#ă. Fu%ă toate a%aren#ele._ în fiecare *o*ent în care %erce%e* ce&a fru*os şi liniştitor.7# / CE E'TE *ERICIRE+& CREIERU..@hich Dhat <anh. în &iziunea lor. care crede într-un %rinci%iu al cauzalită#ii strict. Această îndeletnicire *ilenară cu s%iritul u*an facilitează dialo"ul dintre cercetătorii occidentali şi culturile orientale. c?t şi ştiin#a acordă o *are i*%ortan#ă e*o#iilor in&oluntare şi sunt de acord că s%iritul se *odelează %rin eQ%erien#ă. E'TE M+. a arătat c?t este de i*%ortant %entru for*area s%iritului să acordă* aten#ie %ro%riilor senti*ente. 8siholo"ia udistă a recunoscut dintotdeauna ceea ce filozofia occidentală a ne"at *ultă &re*eA anu*e că eQistă senti*ente inconştiente care a$un" la ni&elul conştiin#ei %rin %oarta s%iritului. reli"iile orientale te în&a#ă să-#i desco%eri înlăuntrul %ro%riu. dru*ul către ilu*inare. călu"ăr zen şi scriitor e*i"rat din 'ietna* în !ran#a. G?ndirea noastră occidentală su liniază adesea &aloarea ale"erii corecte. Du înt?*%lător Falai Ca*a a fost de *ai *ulte ori oas%ete în cele *ai i*%ortante la oratoare *en#ionate în această carte. Fe eQe*%lu. nu*ită ma%"$(ara. c?t şi filozofia antică şi udis*ul. udă* se*in#ele %ăcii şi ale fru*use#ii din noi. acest dru* te face să desco%eri di&inul în %ro%riul suflet.Deuro%siholo"ia actuală are o &iziune ase*ănătoareA e*o#iile sunt stări in&oluntare ale or"anis*ului. / 7" res%onsa ili de %erce%#ie sunt *ult *ai rece%ti&i la un sti*ul lu*inos dacă ani*alele se arată interesate de acesta. înce%ător fiind. înre"istrarea lor de către conştiin#ă. înc?t ase*enea între ări &or %utea %ri*i un răs%uns *ult *ai a*%lu. triste#e. 'or ele sale %ar a fi o %oetizare a con#inutului acestui ca%itolA T)crierile tradi#ionale descriu conştiin#a ca %e un c?*%.. care în *ulte %ri&in#e a$un"e la aceleaşi concluzii ca şi cercetătorii din zilele noastre. Aceasta a fost dintotdeauna şi conce%#ia filozofică orientală. foarte *ulte lucruri s-ar schi* a în ine. Fe îndată ce . ea se &a reîntoarce *ult *ai %uternică la locul său din ha* ar. tea*ă. oa*enii s-au %reocu%at de sufletul lor *ai *ult dec?t oriunde. 7onfor* credin#ei hinduse.. @oin0a de a %i %ericit Du %o#i duce o &ia#ă cu*%ătată dec?t dacă î#i %o#i %erce%e. s%eran#ă. Astăzi.E+DI.. Acesta este. deşi nu eQistă încă o do&adă ştiin#ifică în acest sens. 8otri&it at?t %siholo"iei udiste. fără să fii eQtre* de %rudent şi de concentrat. c?t şi în cea antică se %une însă *ai *ult accent .se*in#e %entru suferin#ă. Du este de *irare că *esa$ele s%irituale care se a%ro%ie cel *ai *ult de desco%eririle actuale ale neuro%siholo"iei %ro&in din şcolile filozofice sau reli"ioase ale . efectele senti*entelor %lăcute sunt *ult *ai %uternice atunci c?nd sunte* %reocu%a#i de ele. Moti&ul %oate fi "ăsit în credin#a lorA hinduis*ul şi udis*ul se deose esc de %rece%tele occidentale *ai ales %rin locul în care caută ade&ărul. s%iritul se for*ează %rin c?şti"ul de eQ%erien#ă. @hich Dhat <anh. fericire. ci ur*area unor "?nduri şi ac#iuni corecteH aici sunt de acord at?t neurolo"ii. cercetarea înaintează at?t de ra%id. creştinis*ul şi isla*is*ul "ăsesc ade&ărurile într-o carte sf?ntă. o ucată de %ă*?nt %e care %ot fi se*ănate tot felul de se*in#e . de unde &rea să trans*ită . controla şi %re&edea e*o#iile. în ti*% ce iudais*ul. At?t în tradi#ia udistă. Şi la oa*eni *ulte for*e ale în&ă#ării sunt condi#ionate de %erce%#ia conştientăA este a%roa%e i*%osi il să *er"i. !ericirea nu este ce&a înt?*%lător. 7ei care se ucură de *o*entele fru*oase ale &ie#ii ac#ionează %ro a il %oziti& asu%ra creierului. Facă în *o*entele-cheie ale &ie#ii a* ac#iona corect. ucurie.rientului. iar senti*entele. at?t %siholo"ia udistă. furie. (ar *e*oria acestor e*o#ii este descrisă ca un ha*ar u*%lut cu toate se*in#ele str?nse de noi. ^. în Asia de sud-est. iar în credin#a udiştilor el duce către iz ă&irea de suferin#a lu*ească. îndeletnicirea conştientă cu un anu*it lucru sta ilizează coneQiunile din creier. se*in#ele %entru frică sau durere se usucăU . ^. c?t şi ulti*elor cercetări.ccidentului în&ă#ăturile reli"iei sale._ (ar în acest răsti*%.

al cărui #el era să le insufle res%ect ăr a#ilor din hoarda lui. Far de ce ar %ro&eni această *oştenire din e%oca de %iatră+ E*o#iile. Far nu %ute* conchide că ani*alele si*t acelaşi lucru ca noi. încercările ocazionale nu sunt suficiente %entru a *odifica această sensi ilitate. Astfel de inter%retări nu sunt însă corecte.7$ / CE E'TE *ERICIRE+& Partea a $"ua %e o işnuin#ele enefice. 1e%eti#ia şi o işnuin#a sunt a solut necesare %entru a deter*ina creierul să-şi schi* e *odul de func#ionare. Du înt?*%lător folosi* o &or ă din lu*ea lor %entru a dese*na o for*ă de adă%ost şi căldură du%ă care t?n$i* cu to#iiA ne cui ări*. arăt?ndu-le cine este şeful şi do ?ndind a%oi fe*eile %entru sine. (ar for*ula fericirii este foarte si*%lă. ?asiunile t Re*nul animal Adesea. %entru educa#ia co%iilor şi %entru statutul nostru . )unte* "ata să face* foarte *ulte %entru carieră. ci s%re transfor*area noastră. %ar a fi *ult *ai &echi. dra"oste sau ură+ :n *otan %e care-1 scăr%ina* toarce. Fouă lucruri ră*?n însă de netă"ăduitA înt?i. 1estul deri&ă din această transfor*are. 7?nd nu si*t a%ro%ierea se*enilor.toate. %entru că acestea ne *odelează sufletul. %rezent?nd toate si*%to*ele unei de%resii. @re uie să fii dis%us să de%ui acest efort. cel %u#in. se s%une că oa*enii de astăzi se lasă conduşi de instincte din e%oca de %iatră şi că n-ar fi de fa%t dec?t nişte ne-andertalieni cu cra&ată. %entru că un suflet rece%ti& la fericire &a căuta auto*at situa#ii %lăcute. închide ochii. 7hiar şi %ăsările au ne&oie de dra"oste. se întinde. 7e iu itor de ani*ale nu a desco%erit la %rietenul său %atru%ed c?te un se*n de ucurie.Falai Ca*a şi 7utler. Astfel de scene ne *işcă %entru ca redesco%eri* la ani*ale i*a"inea %ro%riilor e*o#ii. :n c?ine %e care l-a* certat se ascunde într-un col#. Ştiin#a nu %oate dec?t sa consi*tă. *ăcar o %arte din *odul în care si*t şi se co*%ortă oa*enii secolului VV( este *oştenit de la stră*oşii lor. 1999/. c?nd &ine &or a să ne face* &ia#a *ai ună. conce%#ia noastră des%re fericire de%inde *ai de"ra ă de *odul în care simte creierul nostru dec?t de î*%re$urările &ie#iiH a%oi. Deîndoios. #eluri eQterioare %ersoanei noastre. Di*eni nu %oate să citească ) . 'aloarea %e care o are %entru noi li erul ar itru este %?nă la ur*ă o %ro le*ă de credin#ă. sunte* rusc foarte z"?rci#i cu eforturile %e care ar tre ui să le de%une* în acest sco%. dis%re#. Far. s%unea Falai Ca*a . %ăsările %ar a suferi la fel ca oa*enii. 7?te un conte*%oran care dă uzna %este noi în irou ne aduce într-ade&ăr a*inte de &?nătorul cu *ăciucă. TFru*ul s%re fericire %resu%une trei secreteA hotăr?re. se destinde şi aştea%tă cu ră dare să &adă ce ucurii *ai ur*ează. G?ştele ar"intii ai căror %arteneri de &ia#ă au *urit ră*?n uneori ani în şir sin"ure. Aten#ia noastră nu ar tre ui deci să se îndre%te s%re *odificarea situa#iilor în care ne află*. efort şi ti*%U.

în eQterior. alcătuită dintr-o co* ina#ie de ca*ufla$ şi &iclenie. 7hiar dacă ştiin#a nu %oate s%une cu certitudine dacă ani*alele si*t sau ce anu*e si*t. î*%roaşcă otra&ă. iar li* a$ul %rin care şi-ar %utea co*unica senti*entele le li%seşte. de reac#iile u*ane. şi nu e*o#iile lor. în o"linda re"nului ani*al ne recunoaşte* %e noi înşine. Este cert însă că. şoareci. un cal fu"e în "alo%. elefan#ii îşi unesc tro*%ele înaintea î*%erecherii. Du &ede* un *ăr dec?t acolo unde se află acesta . EQact acest co*%orta*ent. func#ionează a%roQi*ati& la fel ca la oa*eni. :n ani*al care îşi ur*ăreşte acti& %rada are ne&oie de *ult *ai *ulte refleQe şi chiar de e*o#ii. se orientează în s%a#iu în func#ie de lu*ină şi. cu at?t este *ai *are ase*ănareaA si*%to*ele fricii. 7u c?t creierul s-a dez&oltat *ai *ult. / 7. %?nă s-a a$uns la o*. @re uie să-şi %oată recunoaşte %rada. necunoscute nouă.cu eQce%#ia cazului în care a&e* halucina#ii/H la fel se înt?*%lă şi cu *odul în care si*#i* %lăcerea sau frica. . c?nd roşi* fără să ne dă* sea*a că ne-a* ruşinat. E6olu0ia senti4entelor Fe-a lun"ul e&olu#iei. nu înca%e îndoială că şi ele sunt ca%a ile de e*o#ii şi că aceste e*o#ii. care a%ar auto*at în cazul unei a*enin#ări. Asta însea*nă că e*o#iile au eQistat încă dinainte de a%ari#ia o*ului. Ei îi este suficient un siste* ner&os si*%lu care controlează di"estia. :n ali"ator se a%ără cu %ielea sa lindată şi cu din#ii i*enşi. for#ă şi &iteză. Di se %are că aceste ani*ale *anifestă ucurie. să esti*eze *o*entul o%ortun %entru atac şi să ştie c?nd ar fi cazul s-o ia la fu"ă dacă %r?nzul *ult dorit se a%ără %rea tare. sunt cele care decid soarta unei fiin#e. %onderea s-a schi*at în fa&oarea creierului. ele &ădesc un co*%orta*ent e*o#ional ase*ănător cu al oa*enilor. în cazul unei a*enin#ări. care a crescut în di*ensiuni şi a înce%ut să consu*e o cantitate tot *ai *are de %roduse *eta olice ale cor%ului. al cărui creier consu*ă *ai *ult de o trei*e din ener"ia folosită de or"anis*. !iecare fiin#ă îşi are %ro%ria re#etă de su%ra&ie#uire. este cel care ne face să ne si*#i* a%ro%ia#i de ani*ale. Fe ce oare a in&estit natura at?ta ener"ie în a*eliorarea func#iilor cere rale+ Ar fi fost o risi%ă să înzestreze cu intui#ie sau cu alte ui*itoare ca%acită#i *entale o *eduză care %luteşte în ocean şi-şi filtrează din a%ă hrana *inusculă. nu se %ot deose i. creierul şi e*o#iile s-au dez&oltat în %aralel. a&e* toate *oti&ele să fi* %reocu%a#i de ori"inea lor. . . e*o#ie este un %ro"ra* care func#ionează auto*atH de cele *ai *ulte ori este i*%licat şi cor%ul. *oştenire dintr-un trecut foarte înde%ărtat decide c?nd şi ce si*#i*. al unei încura$ări sau al î*%erecherii. trăsăturile i*%ortante %ot fi %use în e&iden#ă *ai uşor. cu at?t e*o#iile au de&enit *ai o"ate şi *ai diferen#iate. acti&ate corect de creier. e*o#iile din *intea ani*alelor. şoarecii şi şo olanii desco%eră lu*ea încon$urătoare. Şi e&eni*entele fericite din re"nul ani*al ne %ar fa*iliareA %isicile se $oacă. 7?inii. +NIM+. dar toc*ai %entru că este &or a de e*o#ii si*%lificate. un ti"ru este %ractic in&inci il datorită %uterii şi &itezei sale. ele sunt declanşate de *ecanis*e *ai %u#in co*%licate dec?t cele res%onsa ile de senti*ente. %ri&ite din eQterior. Şi %ute* studia ori"inea senti*entelor noastre cu a$utorul ani*alelor. a *ai *ultA e*o#ia deter*ină senti*entul. @oate senti*entele %resu%un şi e*o#ii.E REANU. :neori. curiozitate şi %oate chiar dra"oste. chiar şi la %oru* ei şi la şo%?rle. între area dacă ani*alele si*t şi cu* si*t a ră*as de aceea fără răs%uns. %isicile şi şoarecii nu trăiesc între" s%ectrul e*o#iilor u*ane. 7u c?t este *ai %uternică o e*o#ie. E*o#iile nu %resu%un deci eQisten#a conştiin#ei. %isici. 8entru că e*o#iile sunt cheia oricărui senti*ent. .7) / ?+'IUNI. care a%ar la c?ini. :n senti*ent a%are însă doar atunci c?nd acest %roces este conştientizat. Atri utele fizice. e*o#iile %ot a%ărea fără să eQiste senti*ente -de eQe*%lu.are ani*alele se te* fără să le fie frică şi iu esc fără a si*#i dra"ostea+ Aici %oate fi util sa ne aduce* a*inte de diferen#a dintre e*o#ii şi senti*ente. 7u ti*%ul însă.

Poacă un rol i*%ortant şi în a%ari#ia e*o#iilor. la scurtă &re*e du%ă naştere. Aşa se eQ%lică de ce %?nă şi o şo%?rlă %oate a&ea reac#ii de s%ai*ă. a fost deter*inată de e&olu#ia creierului. Far nu nu*ai e*o#iile ne"ati&e %ro&in din trunchiul cere ral. a chiar şi $oaca %resu%un e*o#ii *ai co*%licate dec?t cele de care sunt ca%a ile re%tilele . nişte ani*ale *ici. !oa*ea şi tea*a îşi au aici ori"inea. creierul *a*iferelor ti*%urii. aceste %ăr#i ale creierului func#ionează astăzi. în&ă#?nd chiar să se tea*ă de anu*i#i sti*uli. Este res%onsa il şi de *işcările si*%le. în *are *ăsură. res%ira#ia şi ătăile ini*ii. ase*ănătoare şoarecilor. el controlează %rinci%alele func#ii &italeA di"estia. 7entrii care s-au dez&oltat atunci au fost hi%oca*%ul şi nucleul a*i"dalian. %lăcerea şi foa*ea. Aflat la eQtre*itatea su%erioară a *ădu&ei. identic cu trunchiul cere ral. dar %lin de clădiri care. %entru că natura nu renun#ă la ce&a ce s-a do&edit util. . %erioada lun"ă de în"ri$ire a %uilor. Ca fel ca %anica sau furia. este lins şi scăr%inat. ar fi construite cu totul altfel şi *ult *ai eficient. în"ri$irea %uilor. *ult *ai &echi dec?t noi. Feşi crocodilii îşi %ăzesc a%ri" ouăle.tea*a. care în*a"azinează a*intiri referitoare la e*o#ii şi locuri. ucuria şi %lăcerea nu ar fi %osi ile fără această %arte a creierului. stratul acesta eQista de$a la re%tile şi la a*fi ii. c?t de inteli"en#ă şi intui#ie. Denu*ărate caracteristici ale creierului sunt la fel de inutile ca a%endicele. Acu*. h"m" sapie%s nu *ai de%inde at?t de %uterea fizică %e care o %osedă. %entru că. din %unctul de &edere al e&olu#iei. ci are loc în eta%e. unde se află hrana şi care hrană are "ustul cel *ai un. au înce%ut să nască %ui &ii. creierul *a*iferelor t?rzii.76 / ?+'IUNI. Cele trei creiere (storia unui oraş se asea*ănă cu e&olu#ia creierului şi %entru că nu e continuă. :r*ătorul strat a de&enit i*%ortant c?nd. cu* ar fi flectarea şi întinderea *uşchilor *ari. ]one &aste şi i*%ortante ale creierului nostru sunt. Aceste straturi sunt uneori nu*ite şi du%ă fiin#ele la care s-au dez&oltat %entru %ri*a oarăA creierul de re%tilă. 7el *ai &echi dintre acestea este considerat creierul de re%tilă. !ără aceste caracteristici ar fi %ierdut cursa. un %ui de şoarece su"e să%tă*?ni între"i. / 77 Astăzi. )%eciile cu creiere *ai si*%le sunt %rea %u#in %reocu%ate de inele %ro"eniturilor. %oate %rinde şi arunca un o* la o distan#ă a%recia ilă. de care a%ar#ine şi creierul *ic. care au triu*fat cur?nd du%ă aceea. 7hiar şi ani*alul cel *ai a%ro%iat din %unct de &edere iolo"ic. Du*ele Tcreier de *a*ifer ti*%uriuU ne induce oarecu* în eroare. Aceste structuri au %er*is un co*%orta*ent *ai fleQi il. un %ui de crocodil tre uie să se ascundă %entru a nu fi *?ncat. ci*%anzeul. ni*ic esen#ial nu s-a schi*at su calota noastră cranianăH e&olu#ia nu a făcut dec?t să adau"e noi ele*ente. Fin &re*ea dinozaurilor. 8e l?n"ă toate realizările e&olu#iei. s%ecifică *a*iferelor. în linii *ari. Acestor caracteristici %ri*iti&e le datoră* unele ciudă#enii ti%ic u*aneA de eQe*%lu. în ciuda cerin#elor *odificate. el a crescut %?nă c?nd a întrecut în di*ensiuni toate celelalte %ăr#i ale creierului. +NIM+. 1e%ertoriul e*o#iilor s-a eQtins cu at?t *ai *ult. ani*alele %uteau să în&e#e *ai uşor care le sunt duş*anii. %e &re*ea dinozaurilor. el este inferior altor *a*ifere de aceleaşi di*ensiuni. )tructura creierului nostru este co*%ara ilă cu cea a unui stră&echi oraş.E REANU. Ani*alul adult %rezintă trăsături al căror echi&alent u*an ar fi "ri$a dră"ăstoasă. duce* cu noi foarte *ult alast. ca la %eşti şi la şo%?rle. astăzi. şi de %ozi#ia cor%ului. le"ătura cu %artenerul sau cu un "ru% de ani*ale din aceeaşi s%ecie. 8entru că e*o#iile sociale nu %uteau să a%ară dec?t conco*itent cu nişte coneQiuni cere rale noi. @rei faze de e&olu#ie inte*%esti&ă se *ai %ot recunoaşte încă în structura creierului. fascinant şi fer*ecător. căci. în ceea ce %ri&eşte for#a şi a"ilitatea. )%re deose ire de el. A ia în ca%etele %ri*elor *a*ifere însă. !a%tul că aceste feno*ene au a&ut loc în %erioada a%ari#iei %ri*elor *a*ifere nu este o coinciden#ă. un o* care rulează cu *otocicleta %e autostradă cu 164 =*Gh fără să se tea*ă o ia la "oana c?nd &ede un şar%e ne&eninos.

+NIM+. %ot fi şi ele "ăsite în creierele insectelor. %entru că acu* ele reuşeau sa în&e#e *ai ine şi *ai re%ede dec?t toate celelalte fiin#e. 7reierul *are nu face dec?t să *oduleze fastuos *elodia senti*entelorA acolo unde fiin#ele si*%le si*t doar dorin#ă. dor şi res%ect. unul dintre cei *ai "lu*e#i co*entatori din do*eniul iolo"iei. 7u c?t este *ai dez&oltat un ani*al. 7i*%anzeii fe*ele se a$ută reci%roc atunci c?nd nasc. *oti& %entru care-1 înt?lni* şi la ani*ale. secretată atunci c?nd resi*#i* %lăcere sau durere. %rin creier circulă %este şaizeci de neurotrans*i#ători. lucru încă *ai i*%ortant. în co*unită#i co*%leQe ori să co*unice între ele %rintr-un fel de li* a$. un neurotrans*i#ător res%onsa il %entru &oin#ă. controlează dorin#a %?nă şi la al ine.%iatele %roduse de cor%ul nostru. %recu* *ai*u#ele. Ani*alele la care s-a eQtins această %arte a creierului au %utut să se ada%teze *ai ine ca niciodată condi#iilor de *ediu.E REANU. Fis%une* astfel de o *are &arietate de e*o#ii şi. %recu* se%ia. Ca *ai*u#ele *ari. desi"ur. Şi ele %ro&in dintr-un trecut înde%ărtatA do%a*ina. cu at?t trăirile sale sunt *ai co*%licate . 7ercetători %recu* %ri*atolo"ul olandez !rans de 5aal au adunat nu*eroase do&ezi în acest sens. să ne ener&ă* ori să ne ucură* de lucruri care nu au nici un fel de i*%ortan#ă %entru su%ra&ie#uirea noastră. c?nd encefalul sau creierul *are s-a eQtins enor*. 7reierul *a*iferelor t?rzii se întinde ca o cu%olă %este straturile *ai &echi. eQcita#ie şi în&ă#are. %ute* de&eni conştien#i de ele. :nele &or $uca un rol i*%ortant în ca%itolele ur*ătoare. re"iunile cele *ai &echi ale creierului sunt cele care ne influen#ează e*o#iile. noi si*#i* %lăcere şi eQtaz. la alene şi. Orchestra hor4onilor )tructura creierului nu este însă nici %e de%arte sin"urul lucru care ne defineşteH nu *ai %u#in i*%ortante sunt secre#iile cere rale. u*ed şi foarte *oale. la delfini. concertul acestor su stan#e.7 / ?+'IUNI. !a%tul că la cine*ato"raf suferi* alături de %rota"onista îndră"ostită sau că resi*#i* un senti*ent de triu*f atunci c?nd echi%a de fot al %referată c?şti"ă se datorează eQclusi& su%rafe#ei eQtinse a creierului *are. Aceşti neurotrans*i#ători sunt %rezen#i %este tot. %recu* frica sau dorin#a . c?t una a creierului de *a*ifer ti*%uriu. / 7! :lti*a eta%ă de dez&oltare a înce%ut acu* *ai ine de 144 de *ilioane de ani. *olecule care ne influen#ează ac#iunile şi trăirile. Este e*o#ionant să &ezi o %isică lin"?ndu-şi %uii. Această desco%erire a dus la una dintre cele *ai *ari sur%rize ştiin#ifice ale ulti*ilor aniA altruis*ul nu este at?t o realizare a culturii u*ane. 7hiar şi e*o#iile su tile. cu* ar fi e*%atia. a&e* senti*ente.de 5aal. T7reierul fluidU a nu*it Pean Fidier 'incent.această re"ulă si*%lă se %oate deduce din cei 544 de *ilioane de ani de istorie a naturiiH at?t a durat dru*ul e&olu#iei de la siste*ul ner&os si*%lu al *eduzelor %?nă la creierul u*an. )coar#a cere rală a o*ului o de%ăşeşte ca întindere şi %osiilită#i %e a tuturor celorlalte &ie#uitoare. 8ute* să $on"lă* cu ele în i*a"ina#ie. îşi au ori"inea în scoar#a cere rală care în&eleşte encefalul. *ai ales în cazul *ai*u#elor. Şi astăzi. 8e l?n"ă a%ă şi s?n"e. cu* ar fi eta-endorfina. iar ani*alele olna&e din "ru% sunt în"ri$ite . 7reierul nu este uscat şi li%sit de &ia#ă ca un calculator. )erotonina controlează fluQul infor*a#iei în creier şi este unul dintre cei *ai &echi neurotrans*i#ătoriH această su stan#ă a%are şi în siste*ele ner&oase si*%le ale unor *oluşte sau cefalo%ode. 199J/. ca alenele.ric?t de &ariate sunt senti*entele noastre. toate deri&ă din trăiri si*%le. d?ndu-le să su"ă şi %urt?ndu-i în ot la alt culcuş atunci c?nd cel &echi nu *ai cores%unde. la oa*eni această %arte a creierului s-a dez&oltat cel *ai *ult.e*o#ii care eQistau în re"nul ani*al cu *ult înainte de a%ari#ia o*ului. Facă unei fe*ele de şo olan care nu . tinerii ci*%anzei de a* ele seQe se coalizează î*%otri&a unui *ascul tiranic. . e un or"an &iu. 7reierul *are le %er*itea să %lanifice ac#iuni şi să inducă în eroare alte ani*ale. să trăiască. (ar acest co*%orta*ent s%ecific *atern este re"lat de un neurotrans*i#ător. .

care. 1ela#ia dintre &ia#a interioară a o*ului şi neurotrans*i#ătorii din creier sea*ănă cu cea dintre o o%eră de artă şi *aterialele din care este realizată eaA frescele din 7a%ela )iQtină sunt infinit *ai *ult dec?t nişte culori folosite de Michelan"elo. a chiar ne deter*ină co*%orta*entul. a$unsă la ni&elul conştiin#ei.# / ?+'IUNI. la "?ndul că nişte su stan#e chi*ice au o influen#ă at?t de *are asu%ra &ie#ii noastre e*o#ionale. / " a născut niciodată i se in$ectează în creier oQitocină. că nu tre uie să fi* %erfec#i. Atunci c?nd. nu de chi*ie. dar ei nu sunt dec?t o &oce izolată într-un concert. a chiar şi &isele nu sunt castele de nisi%. De consideră* fiin#e ra#ionale. fie că *ai sunt sau nu în uz. G?ndurile. la r?ndul lor. %ute* oare să acce%tă* că ucuria nu este ni*ic altce&a dec?t ac#iunea unor su stan#e chi*ice din ca%ul nostru+ Du %rea. ci şi interac#iunea lor în cor%ul nostru este ce&a eQtraordinar de co*%licat. +NIM+.E REANU.6laffer <rdN. 8uterea acestor *olecule zdruncină i*a"inea %e care şi-au f?cut-o *a$oritatea oa*enilor des%re ei înşişi. "?nduri şi dorin#e. in$ec#ia de oQitocină transfor*ă o fe*elă de şo olan în *a*ă %rin declanşarea unui efect de do*inoA în creier sunt eli erate i*ediat şi alte su stan#e care *odifică la r?ndul lor co*%orta*entul. toate %oartă în ele ur*e a nenu*ărate &ie#i anterioare. *ai ales că aceşti neurotrans*i#ători nu ac#ionează niciodată sin"uri.cea *ai co*%leQă structură eQistentă în natură. ceea ce nu însea*nă dec?tA *ai une ca ale concuren#eiU . :nii %ot să se s%erie. selec#ia naturală recur"e *ereu la strate"ii utile şi la solu#ii care s-au do&edit suficient de une în trecut. :nii se si*t uşura#i să audă şi de la iolo"ii e&olu#ionişti că nu %ute* fi %erfec#i. cu doar c?#i&a *ili*etri. 7eea ce si*#i* şi ceea ce dori* este în *are %arte deter*inat de %ro"ra*e care sunt *ai &echi dec?t o*ul. %rea adesea ne face* re%roşuri că a* trecut încă o dată. *ai *ult dec?t su stan#ele eli erate în creierul nostru. 1olul lor este *ai de"raă de a ac#iona asu%ra unor circuite neuronale co*%leQe. Far fără ele &ia#a noastră senti*entală nu ar %utea eQista. + tr2i cu pasiunea 7ercetătoarea )arah 6laffer <rdN scria în cartea ei des%re istoria *aternită#iiA T. însufle#ite de s%eran#e. o tul urare trecătoare a ra#iunii. )e %oate o ser&a adesea cu* un *usafir ti*id se transfor*ă du%ă c?te&a %ahare de &in într-un %artener de discu#ie a*uzant sau într-unui ener&ant. oQitocinăadra"oste *aternă nu se %oate a%lica dec?t cu rezer&e. !or*ula do%a*inăa%lăcere. Şi totuşi. Mecanis*e ase*ănătoare func#ionează şi la o*. intră în ac#iune şi scoar#a cere rală . Du nu*ai *odul în care func#ionează *oleculele în creier. 8rea adesea ne chinuie o sesia că nu ne %ute* %er*ite "reşeli. 7?nd ne îndră"osti* sau ne %ri&i* cu *?ndrie co%iii. t?nărul ani*al se transfor*ă în c?te&a *inute într-o *a*ă de&otată care se ocu%ă de %ui străini de %arcă ar fi ai ei. o e*o#ie de&ine senti*ent. I444/. Anu*i#i neurotrans*i#ători $oacă un rol i*%ortant în a%ari#ia unor e*o#ii. 7u* nu-i este %er*is niciodată luQul de a %orni de la înce%ut şi de a %roduce solu#ia %erfectă. senti*entele. declanşează reac#ii în cor%. Asta nu ne . şi nu o reac#ie a creierului fluid.fără a *ai socoti #esuturile şi *oleculele -. Du sunte* nişte *arionete aflate la dis%ozi#ia su stan#elor chi*ice. înc?t ne transfor*ă în c?te&a secunde starea de s%irit.rice or"anis* &iu. 7onteQtul nici nu este de fa%t at?t de si*%lu. Ca fel şi noiA sunte* *ai *ult dec?t structura creierelor noastre. %e l?n"ă #intă. în efectul alcoolului &ede* un fel de accident. fiecare dintre or"anele sale . ci rezultatele unor reac#ii chi*ice. !or*ulele chi*ice nu sunt suficiente %entru a eQ%lica ce anu*e si*#i*. Astfel. de care nu *ai %ute* scă%a. sau chiar să se su%ere. e uşor să trece* cu &ederea fa%tul că o"ata noastră &ia#ă interioară nu %oate a&ea loc în &id. :n neurotrans*i#ător nu este ca%a il să %roducă sin"ur o e*o#ieH nici *ăcar un între" ansa* lu de ase*enea su stan#e nu este suficient. (nsă fără acei %i"*en#i artistul nu ar fi %utut niciodată să %icteze.

" Dorin0a în ur*a unei *enin"ite. 7or%ul lui de&enise To închisoare cu ferestre. %entru că %ute* sa ne controlă* trăirile. fa#a lui. Ghandi a&ea un li ido sănătos şi îşi ur*a %ornirile. ceea ce îl chinuia *ai tare dec?t %aralizia. Du %ute* în&ă#a să trăi* cu %asiunile noastre dec?t dacă a$un"e* să le cunoaşte*. nu a reuşit. %acientul îşi %ierduse &ocea. *e* rele lui de&eniseră cu ti*%ul ri"ide. Du %ute* *odifica aceste date şi nici nu a&e* *oti&e s-o face*. şi aşa su%rao*eneascăH însă ca *i$loc de înfr?nare a instinctelor ea nu s-a do&edit adec&ată.&e- de* că toate sunt une de la natură şi că nu tre uie să e&ită* dec?t folosirea lor în eQcesU . aflate la chere*ul naturii. 7hi%ul lui Ceonard continua să fie chi%ul t?nărului neafectat de oală de dinainte de ter*inarea studiilor. 8ute* decide care %asiuni *erită trăite şi care e&itate. confor* unor curente din filozofia hindusă. Dici *ăcar un o* dotat cu o i*ensă stă%?nire de sine.. Editura %entru Citeratură :ni&ersală. (nca%a ile de &reo *işcare. Aşa a înce%ut Ceonard să citească literatură uni&ersală. 7el care ur*ează acest *oto e ne&oit să ducă un răz oi cu sine însuşi. tre uie să acce%tă* *oştenirea dăruită de e&olu#ie. noi nu sunte* ne%utincioşi în fa#a instinctelor. era co*%let li%sită de riduri. Du a&e* ne&oie de un trata*ent î*%otri&a %asiunii. unde tre uia să trăiască %recu* %antera lui 1ainer Măria 1il=e. ca Mahat*a Ghandi . 8entru a se &erifica. în ro*?neşte de Al. T8anteraU. 8ro a il că. Mul#i asce#i au eşuat în încercarea lor de a de%ăşi %asiunea. )%re deose ire de alte fiin#e din istoria naturii. )ă le eli*ină* cu totul nu &o* reuşi. 19KL/. în %lus. 6ucureşti.care %utea să încaseze lo&ituri sau să se înfo*eteze %entru se*enii săi -. (deea filozofului (**anuel Kant de a &edea în %asiunea u*ană o oală a sufletului su"erează o &iziune ase*ănătoare. această eQ%erien#ă a fost o nouă for*a de a-şi %une la încercare &oin#a. 'oia să eli*ine în felul acesta %asiunea. în :ersuri. Ceonard a$unsese o *u*ie &ie.Fescartes.1ainer Măria 1il=e. în tinere#e.$ / ?+'IUNI. ca %e o risi%ă de ener"ie %re#ioasă ce ar fi %utut fi utilizată în acti&ită#i *entale. 8utea să co*unice %rin inter*ediul unei tă li#e. Fe la Aristotel şi 6uddha încoace. în schi* instruc#iunile de folosire se %ot do&edi utile. cu inten#ia de a e&ita să le atin"ă. cu care se co*%ara de *ulte oriA 8ri&irea ei de "ratii at?ta s-a lo&it. *ai ales că &edea actul seQual.. %entru Mahat*a. 1966. !*-t-) . chiar dacă unele credin#e încearcă să ne con&in"ă că lucrurile ar sta in&ers. ne %ute* or"aniza &ia#a în aşa fel înc?t ea să se afle în ar*onie cu înclina#iile noastre. 8hili%%ide.E DORINE+ / 8 transfor*ă deloc în fiin#e ne%utincioase. Aşa că a decis să ducă o &ia#ă castă. 8o&estea lui Ghandi arată c?t de de%arte %oate să a$un"ă un o* în lu%ta contra %ro%riei naturi . inca%a ilă să eQ%ri*e &reo e*o#ie. în#ele%#ii reco*andă cu*%ătare în toate . Şi %arcă *ii de "ratii tot trec necontenit şi du%ă "ratii lu*ea încetează. Mai t?rziu a a&ut re*uşcari. )in"ura %lăcere care îi ră*?nea era cititulH %entru asta a&ea ne&oie de un în"ri$itor care să întoarcă %a"inile. ătr?nul *er"ea la culcare cu tinere dez răcate. dar dorin#a a ră*as la fel de *are. . %entru că lui îi %lăcea să &or ească.şi unde se află li*itele. Mai înt?i. (nten#ia a fost dusă la un sf?rşit. . dar fără uşiU. "er*. EQistă *etode *ai realiste de a trăi în ar*onie cu e*o#iile noastre. Far chiar şi la o &?rstă înaintată *ai a&ea de lu%tat cu %ro%ria seQualitate. înc?t în ea ni*ic nu *ai %ăstrează. indic?nd ane&oie cu *?na drea%tă literele alfa etului înscrise %e ea.un *od de a în#ele"e e*o#iile %e care ni*eni nu 1-a sintetizat *ai ine dec?t Fescartes în Pasiu%ile sufletului4 T. Feşi ăr atul a&ea L6 de ani. ed.

în *artieH două să%tă*?ni *ai t?rziu. %ri*a sa carte şi fil*ul făcut du%ă ea %oartă titlul A+ake%i%gs {Deştept&ri)@rata*entul a înce%ut în anul 1969. atin"ea florile şi le săruta. TM-a făcut să de&in *ai deschis fa#ă de ceilal#i. ca o %ersoană de ord?nd de fericire. car on. Foctorul lui era t?nărul . ucuria lui s-a transfor*at într-un dor de nestă%?nit. cu lacri*i în ochi. Aici este %rodusă do%a*ina. oQi"en. TMă si*t sal&at. ce se continuă cu o coadă %e care se află celelalte %articule. în această stare a şi *urit. 7?te&a zile *ai t?rziu. un neurotrans*i#ător natural. ca%acitatea de în&ă#are şi fantezia. Ea a*%lifică totodată curiozitatea. 'u5stan0a care ne ani42 7e se înt?*%lase+ Menin"ita atacase c?te&a a"lo*erări de celule din *ezencefalul lui Ceonard.U Ceonard %utea chiar să conducă din nou *aşina. credea că în $urul lui este întinsă o re#ea de fr?n"hii care ur*au să-1 su"ru*e. 1991/. la fel de ade*enitor ca Doul (erusali*. . T)unt încărcat şi su%raîncărcat. )tarea lui se transfor*ase în delir. Mărită de zece *ilioane de ori. în 19K1.E DORINE+ / . C-do%a *i-a dat ener"ia du%ă care t?n$ea*. a%oi în ra%acitate.) / ?+'IUNI. era scla&ul seQualită#ii sale. )e afla din ce în ce *ai *ult su i*%eriul dorin#ei de %utere. azot. în delirul lui. TC-do%a este un *edica*ent /i%ecu(1%tat". C-do%a. const?nd *ai ales din ato*i de car on. Facă sec#ionă* creierul u*an. eQ%lica el. Fo%a*ina este *olecula dorin#ei. înc?t t?nărul doctor a făcut o analo"ie cu deşte%tarea din *or#i. . TMă si*t ca un îndră"ostit. 7?nd a încercat.U 'or ea acu* foarte re%edeH în %ri*ele să%tă*?ni ale lunii iunie şi-a redactat auto io"rafia de c?te&a sute de %a"ini. la %utere sau la î* o"ă#ire. du%ă ce noi încercări de trata*ent cu C-do%a sau cu su stan#e ase*ănătoare au declanşat acelaşi ti% de delir . care i se %ărea. alcătuită din doar II de ato*iA hidro"en. în *ai. Ceonard era alt o*. @o#i s-ar ucura unii de al#ii. Ceonard a fost %ri*ul %acient %e care )ac=s şi-a testat *edica*entul. această structură ar se*ăna cu un *or*olocA un ca% lun"uie#. C-do%a este o %utere ne*ăsurată care se consu*ă %e sine însăşi. su liniind cu&?ntul inecu&?ntat. creati&itatea şi dorin#a seQuală. de unde înainte era* intro&ertit. nota în $urnalul său. Fo%a*ina este o *oleculă *inusculă. Ar recunoaşte că %aradisul se află %e %ă*?nt. a* trecut %este arierele care *ă des%ăr#eau de dra"oste.li&er )ac=s. să se sufoce cu o %ernă.ric?t de neînse*nată ar %ărea *olecula do%a*inei. A înce%ut să acosteze asistentele din s%ital şi i-a solicitat doctorului foarte serios să %ro"ra*eze "ărzile în aşa fel înc?t fe*eile să-i Tstea la dis%ozi#ieU. renăscutU. Efectul a fost at?t de ui*itor. sculat din *or#i. Ceonard de&enise din nou i*o il.U Far eQtazul lui Ceonard a durat doar c?te&a să%tă*?ni. Fe aceea se nu*esc su/sta%tia %igra . A* o senza#ie de sănătate care sea*ănă cu "ra#ia di&ină. Du era nu*ai o i*%resie.în latină. %ute* o ser&a că aceste a"lo*erări se "ăsesc eQact în centru. su stan#ă nea"ră. 7u C-do%a în s?n"e nu eQis- ta nici un lucru care să nu-*i stea în %utin#ă. care are %ro%rietă#i ase*ănătoare do%a*inei.)ac=s. 8utea să *ear"ăW 7o ora din ca*eră în "rădină. Facă to#i s-ar si*#i la fel de ine ca *ine. s%unea el. Ceonard chiar era fericit şi %lin de ener"ie. nu*ită C-do%a. Ceonard se considera ur*ărit de de*oni. ni*eni nu s-ar *ai "?ndi la certuri sau la răz oi. 7reierul eli erează această su stan#ă ori de c?te ori sunte* atraşi de o %ersoană. ea ac#ionează în creier ca un ade&ărat cuceritor. Para$isul lui Fante. care *ai t?rziu a dat %u licită#ii cazul lui Ceonard şi al altor %acien#i cu handica%uri ase*ănătoare. C-do%a însea*nă %utere şi do*ina#ie irezisti ilă. unde a%ar ca nişte %ete ne"re de *ări*ea unei un"hii. (n locul 3%fer%ului citea acu*. Aceasta era su stan#a care îi li%sea lui Ceonard şi %e care )ac=s i-a ad*inistrat-o într-o for*ulă chi*ică uşor *odificată. )ac=s eQ%eri*enta %e atunci un nou *edica*ent. )ac=s a întreru%t trata*entul. Fe aceea. du%ă cu* scrie )ac=s. aşa înc?t a %lon$at în &ia#a de noa%te din DeO Zor=. contri uind la controlul stării de &e"he şi al aten#iei.

%entru controlul eQercitat de *inte asu%ra cor%uluiA do%a*ina acti&ează. astfel înc?t aceasta eli erează la r?ndul ei un neurotrans*i#ătorA *esa$ul este %reluat şi tri*is *ai de%arte ca o scrisoare %rin %oştă. %entru a *e*ora ulterior eQ%erien#a ca %e ce&a %lăcut sau deza*ă"itor. @ra"edia lui Ceonard a fost că doctorii de atunci nu %uteau sta ili doza$ul adec&at de C-do%a. fantezia . care îi %reia. @o#i aceşti neurotrans*i#ători trans%ortă se*naleA ei sunt eli era#i de un neuron şi %arcur" s%a#iul către alt neuron. ci şi într-o zonă din a%ro%iere. în acelaşi ti*%. încrederea în sine de&ine *e"alo*anie. distri uind do%a*ina în creier. *e*oria se află %e rece%#ieA creierul se %re"ăteşte să &erifice dacă *erele au "ustul %e care l-a* s%erat. Fo%a*ina %re"ăteşte creierul în aşa fel înc?t deciziilor să le ur*eze fa%te. a* i#ia se transfor*ă într-un delir de %utere. ci schi* ă *odul în care celula rece%toare &a . )u influen#a do%a*inei. Ca cu*%ărături. Curs2 de 7ta%et2 1n creier 9 Fo%a*ina este unul dintre neurotrans*i#ătorii cu a$utorul cărora celulele cenuşii din creier co*unică. a&?nd denu*irea co*%licată de area (e%tralis tegme%talis. în %ri*ul r?nd. în %lus. c?nd o %ersoană atracti&ă trece %e l?n"ă noi. Dici unul dintre neurotrans*i#ători nu are efecte at?t de e&idente ca do%a*ina. în cazul lui. do%a*ina se re&arsă în zonele acti&e ale creierului. dar *ai ales înainte de a face seQ. Fin acest %unct de &edere. să *e*oră* senti*entele %lăcute. (ar c?nd întinde* *?na du%ă un %ahar de ere sau du%ă o #i"ară.6 / ?+'IUNI. 8e scurt. c?nd o ser&ă* fructele %roas%ete %e care le căuta*. în %rinci%iu. Această su stan#ă este i*%ortantă %entru &ia#a noastră deoarece influen#ează creierul în trei feluri. o face* %entru a ne %rocura o doză din această su stan#ă care ne dă o stare euforică. creierul eli erează do%a*ina. duc?nd în cazuri eQtre*e. A%oi. Deurotrans*i#ătorii se diferen#iază du%ă *odul în care ac#ionează în celula rece%toare. A%roa%e că nu eQistă situa#ie în care această su stan#ă să nu $oace un rol. ner&ii se ra*ifică în sus în toate direc#iile. o%ti*işti şi încrezători. Şi totuşi. creierul eli erează do%a*ina. ea %une în *işcare şi alte *ecanis*e necesare %entru a ne atin"e sco%urile. făc?nd is%ititor şi tan"i il #elul %e care-1 ur*ări*. )u influen#a alcoolului şi a nicotinei. do%a*ina este su stan#a care ne dă ener"ie. )u influen#a lor ne si*#i* *oti&a#i. *edica*entul nu a declanşat dec?t *ecanis*e care-1 a$ută %e o* să înfrunte &ia#a zilnică. eQistă două %osi ilită#iA %ri*a i*%lică ac#iunea directă a neurotrans*i#ătorului asu%ra celulei rece%toare. făc?nd ca *uşchii să asculte co*enzile date de creier. nu este de *irare că li%sa do%a*inei îi face %e oa*eni a%atici. la o a%arentă %aralizie totală. Far şi o su%radoză din această su stan#ă %oate a&ea consecin#e teri ileA dorin#a se eQacer ează %?nă la o sesie.%lăcutăA do%a*ina este utilă în %rocesul în&ă#ării. Fo%a*ina nu eQistă însă eQclusi& în a"lo*erările de su/sta%tia %igra. do%a*ina este cea care contri uie cel *ai *ult la a%ari#ia dis%ozi#iei euforice. deficitare în cazul lui Ceonard. EQacer ata %?nă la "rotesc.8ornind din aceşti doi nuclei. este necesară %entru controlul *uşchilor. distri uindu-se în circuitele neuronale care ne deter*ină să reac#ionă* la reco*%ense. 8rin aceste ra*ifica#ii. situa#ia lui Ceonard ne arată cu* ac#ionează do%a*ina în noi to#i. (n cealaltă &ariantă. Şi %entru că ne insuflă o stare de ucurie antici%ată. ne face să de&eni* aten#i în situa#ii interesanteA do%a*ina ne trezeşte. Fo%a*ina intră în ac#iune şi atunci c?nd %ri*i* o nouă sarcină %rofesională. 1esi*#i* o uşoară ucurie. creierul le cere *uşchilor să ac#ioneze astfel ca *?na să se întindă şi să a%uce *erele. cu* ar fi cel al lui Ceonard. neurotrans*i#ătorul nu declanşează i*ediat un se*nal.ne unie. să si*#i* e*%atie. Aşa că el a în"hi#it o doză de do%a*ina la care cor%ul lui nu a %utut face fa#ă.E DORINE+ / 7 Această su stan#ă ui*itoare nu este res%onsa ilă doar de eQcitare. ea le cere celulelor cenuşii să *e*oreze o eQ%erien#ă . o dorin#ă %lăcută.

/ ?+'IUNI,E

DORINE+ / !

reac#iona la se*nale &iitoare. Fe eQe*%lu, neurotrans*i#ătorul %oate %re"ăti un neuron %entru o nouă trans*isie sau %entru o nouă rece%#ie. )u stan#a este în acest caz un deschizător de dru*uri %entru alte *esa$e. Aşa func#ionează şi do%a*inaA ea %oate să deschidă canalele ionice - %or#ile celulelor - at?t de lar", înc?t neuronii să reac#ioneze *ai ra%id. 7ercetătorii nu au în#eles însă %?nă la ulti*ele detalii *odul de func#ionare al do%a*inei. Deurotrans*i#ătorii constituie un o iect de cercetare asiduă, des%re care a%roa%e zilnic se află lucruri noi. Fo%a*ina nu %are a fi sin"urul neurotrans*i#ător care influen#ează eQcita#ia şi dorin#a. 7el %u#in alte c?te&a su stan#e ase*ănătoare $oacă un rol i*%ortant în acest %roces. Doradrenalina şi adrenalina, de eQe*%lu - doi hor*oni care se do&edesc i*%ortan#i în condi#ii de stres - cresc de ase*enea rece%ti&itatea si*#urilor şi rata *eta olică. Gluta*atul este i*%licat în în&ă#are. Acetilcolina, o%usul do%a*inei, te*%erează efectele acesteia. Far do%a*ina se află în *od clar în centrul tuturor acestor %rocese, ca un fel de uton roşu al dorin#ei.

,aud2 anticip2rii
; nouă dra"oste, o călătorie în locuri necunoscute, a chiar şi %ri*ele i*a"ini ale unui fil* ne induc o stare de a"ita#ie. A&e* furnicături în de"ete, %icioarele sunt încordate, ini*a ate neuneşte. ; %ro*isiune %are să %lutească în aer. )%eră* ce&a nedefinit, o transfor*are a &ie#ii de %?nă acu*, o eQ%erien#ă care să ne înc?nte. (n acelaşi ti*%, ne te*e* că noutatea care ne aştea%tă s-ar %utea do&edi *ult *ai %u#in înc?ntătoare dec?t ne-a* aşte%tat. Fe&eni* eQtraordinar de aten#i la tot ce ar %utea să ne dea o indica#ie des%re &iitor. 8ri&irea călătorului cercetează curioasă încă de la aterizare aero%ortul. (ar un îndră"ostit sare ca ars de îndată ce sună telefonul. 7e anu*e este această a"ita#ie ciudată şi de unde &ine ea+ Are &reun sens+ 7oinciden#a 1-a %urtat %e 5olfra* )chultz în culisele acestei a"ita#ii şi s%re răs%unsul la între area de ce e&olu#ia a dat do%a-

*inei o %utere at?t de *are asu%ra o*ului. Fe fa%t, )chultz, care %e atunci lucra în El&e#ia, la !ri our", &oia doar să cerceteze *odul în care do%a*ina le influen#ează %ri*atelor *işcarea, s%er?nd să "ăsească nişte răs%unsuri referitoare la *aladia 8ar=inson. în cazul olna&ilor de 8ar=inson, do%a*ina nu *ai are efectele o işnuite, astfel înc?t aceştia nu-şi *ai %ot controla *uşchii. )chultz se aşte%ta deci ca anu*i#i neuroni din su/sta%tia %igra să de&ină acti&i atunci c?nd %ri*atele eQecutau di&erse *işcări. Far nu se înt?*%la *ai ni*ic. )e %ărea că toc*ai neuronii %e care îi cerceta el nu a&eau ni*ic în co*un cu *işcarea *e* relor. 7hiar dacă rezultatele eQ%eri*entelor deza*ă"iseră, ani*alele tre uiau să %ri*ească o răs%lată %entru strădaniile lor. Fe aceea, un cole" al lui )chultz le-a întins *ai*u#elor nişte ucă#i de *ere. TŞi rusc neuronii au înce%ut s-o ia raznaU, %o&esteşte )chultz. TDu ne &enea să crede*.U 7ercetătorii desco%eriseră în creier un circuit neuronal res%onsa il de nişte lucruri ui*itoare. EQact acest siste* declanşează şi la oa*eni acea senza#ie de antici%are a unei ucurii. )chultz şi cole"ii săi au înce%ut să cerceteze *ai atent neuronii res%ecti&i. Au constatat că celulele nu de&eneau acti&e dec?t atunci c?nd se între&edea o răs%lată în &iitorul a%ro%iat. Fe c?te ori *ai*u#ele &edeau un *ăr, acti&itatea neuronală se intensifica. Facă nu le întindeau ani*alelor dec?t s?r*a în care fusese înfi%t *ărul, celulele stăteau cu*in#i .)chultz, A%icella şi C$un" er", 199I şi 1992H )chultz, FaNan şi Monta"ue, 199JH 5ic=el"ren, 199J/. (n ur*ătoarea serie de eQ%erien#e, ani*alele au fost %re"ătite %entru *asă. înainte ca ele să %ri*ească *erele, se a%rindea un ec. Ca înce%ut nu s-a *odificat ni*ic. Fu%ă c?te&a încercări însă, neuronii de&eneau acti&i de îndată ce se a%rindea ecul. Far în *o*entul în care cercetătorul se a%ro%ia cu *erele dinainte anun#ate, nu se *ai înt?*%la ni*ic. Du *?ncarea în sine, ci eQ%ectati&a, ucuria antici%ată, declanşa acti&itatea neuronilor .)chultz, I444/.

!# / ?+'IUNI,E

DORINE+ / !"

în literatura de s%ecialitate acest *ecanis* este nu*it adesea Tsiste* de reco*%ensăU. Far denu*irea e ineQactăA nu răs%lata, res%ecti& *ărul, declanşează acti&itatea neuronală, ci ucuria *esei *ult aşte%tate. (ată de ce %referă* să &or i* des%re un siste* de antici%are. 8rin ur*are, ade&ărul este că antici%area unui e&eni*ent st?rneşte cea *ai *are ucurie. 1ăs%lata însăşi, anun#ată anterior, nu contează foarte *ult. :n an"a$at căruia şeful îi anun#ă o *ărire de salariu se ucură. 6ucuria este *ult *ai *ică atunci c?nd su*a su%li*entară îi intră în cont în *od re"ulat. 7a* la fel s-au si*#it şi %ri*atele. ?l2cerea te %ace de7tept în natură, fa%tul că nu-#i îndre%#i aten#ia asu%ra unui e&eni*ent de$a anun#at nu %oate fi dec?t în a&anta$ul tău. 7el care se co*%ortă astfel îşi econo*iseşte ener"ia. Atunci c?nd de&ine clar că du%ă un anu*it se*nal &or ur*a întotdeauna *ere, nu *erită să *ai acorzi o aten#ie deose ită e&eni*entului. Aten#ia este un un li*itat, iar cel care nu e ne&oit să stea cu ochii %e *?ncare %oate să-şi o ser&e *ai ine duş*anii. 7e se înt?*%lă însă dacă aşte%tările sunt întrecute+ Facă, du%ă se*nalul lu*inos, un asistent se a%ro%ia cu stafide în loc de *ere, neuronii de&eneau acti&i de îndată ce ani*alele &edeau delicatesa. )ur%riza declanşa în *od clar o reac#ie de ucurie. Fu%ă c?te&a re%eti#ii a dis%ărut şi acest i*%uls. Acu*, ani*alele se o işnuiseră cu *?ncarea *ai ună. 8entru oa*enii care îşi %er*it să ea în fiecare seara şa*%anie, delicatesa aceasta nu *ai re%rezintă o ucurie %rea *are. 7?nd cercetătorii au înce%ut să le ofere din nou *ere *ai*u#elor, neuronii au dat de în#eles că ei sunt o işnui#i cu *?ncăruri *ai une. Di&elul de eQcita#ie a scăzut su cel al stării nor*ale de re%ausA un se*n de de%resie. Far deza*ă"irea nu a #inut %rea *ult. Fu%ă o &re*e, stafidele au fost uitate şi celulele au înce%ut să se co*%orte din nou de %arcă nu ar fi eQistat ni*ic *ai un dec?t *erele.

!a%tul că dori* întotdeauna ce&a *ai un este unul dintre %rinci%iile cele *ai &echi ale naturii. 7hiar şi al inele au în creierele lor *inuscule un neuron care func#ionează ase*ănător siste*ului de antici%are al ani*alelor su%erioare. (ar %entru că &ia#a şi creierul unei al ine sunt at?t de si*%le, în#ele"e* foarte ine de ce e&olu#ia a introdus %rinci%iul %lăcerii. în z orul lor, al inele nu se aşază dec?t %e flori o"ate în nectar. 8e toate celelalte le e&ită. E clar că, într-un fel sau altul, ele au aflat unde *erită să aterizeze. 7reierul al inelor rezol&ă această %ro le*ă du%ă %ro"ra*ul Tstafide şi *ereU. Atunci c?nd desco%eră o %a$işte necunoscută, al ina co oară %e di&erse flori şi &erifică dacă acestea con#in suficient nectar. Şi ac#ionează acelaşi *ecanis* care făcea ca *ai*u#ele de la orator să dorească stafideleA dacă o floare con#ine neaşte%tat de *ult nectar, neuronul eli erează octo%a*ină. .Aceasta e &arianta de do%a*ină %rezentă în creierul insectelorH %entru si*%lificare &o* folosi în continuare ter*enul de do%a*ină./ Al ina *e*oreazăA Taterizarea *erităU. 7?nd o floare con#ine *ai %u#in nectar dec?t celelalte, neuronul tace. 8e &iitor, al ina nu se &a *ai a%ro%ia de o %a$işte cu astfel de flori. ; al ină %oate, aşadar, să în&e#e fără să ai ă %referin#e înnăscute şi fără &reun *odelA realitatea însăşi îi este %rofesor, iar neuronul aflat su influen#a do%a*inei îi s%une ce este un, rău sau *ai un. Fe fiecare dată c?nd se eli erează do%a*ină, aceasta func#ionează ca un se*nal că o decizie a fost corectă şi că or"anis*ul a trăit o eQ%erien#ă %lăcută. Aşa cu* a* arătat în ca%itolul L, coneQiunile dintre neuroni se *odifică atunci c?nd creierul în&a#ă. Fo%a*ină fa&orizează a%ari#ia de noi coneQiuni în creierA ea influen#ează *odul în care este %relucrată infor*a#ia "enetică din celulele ner&oase şi incită neuronii să se or"anizeze din nou. (ată c?t de str?ns le"ate sunt dorin#a şi în#ele"erea. 8lăcerea te face deşte%t, iar fără %lăcere %rocesul de în&ă#are func#ionează *ai "reu.

!$ / ?+'IUNI,E

DORINE+ / !8

Dorin0a de 4ai 4ult Ca *are ad?nci*e în creier se află deci un detector %entru lucruri noi, *ai une, fără de care ne-ar fi "reu să în&ă#ă*. 8entru că acest *ecanis* este *ult *ai &echi şi *ai %uternic dec?t ra#iunea u*ană, el ne %oate face să ac#ionă* şi contrar ra#iunii. )%re deose ire de ani*ale, noi nu sunte* interesa#i doar de ne&oi %ri*are, cu* ar fi hranaA siste*ul nostru de antici%are însufle#eşte toate dorin#ele de care este ca%a il o*ul. )unte* %ro"ra*a#i să &re* întotdeauna ce este *ai un. Far, o dată ce l-a* că%ătat, ne o işnui* re%ede cu lucrul at?t de dorit înainte. Şi totuşi, năzui* către el cu orice %re#. De dă* sea*a c?t de ilo"ice sunt astfel de %orniri atunci c?nd ne ener&ă* sau ne ucură* de rezultatul unui $oc. 7hiar dacă *iza este nese*nificati&ă, ne lăsă* duşi de &alul e*o#iilor. 7ercetătorul londonez 1aN*ond Folan a desco%erit c?te&a dintre coneQiunile res%onsa ile de acest *ecanis*. El a %us c?#i&a suiec#i să se distreze cu un fel de $oc de %ocher, analiz?ndu-le între ti*% creierul cu a$utorul unui to*o"raf cu e*isie de %ozitroni. Atunci c?nd su iec#ii, în *od neaşte%tat, c?şti"au, se acti&a o re"iune din lo ul frontal. 8or#iunea se află eQact la ca%ătul ra*ifica#iilor ner&ului care distri uie do%a*ina în creier, fiind în str?nsă le"ătură cu zonele acti&e din cazul *ai*u#elor cercetătorului 5olfra* )chultz. 8entru creierele $ucătorilor nu a&ea nici o i*%ortan#ă dacă era &or a de c?şti"uri în ani ade&ăra#i sau fără &aloare .Elliott, !riston şi Folan, I444/. )iste*ul de antici%are de&enea acti& şi la $ocurile &ideo, unde nu tre uia dec?t să-#i *ăreşti nu*ărul de %uncte. )e %are că *ecanis*ul nu se întrea ă c?t de folositor este să ca%e#i ce&aA de orice c?şti" ar fi &or a, el e *ereu "ata să-1 ia în %osesie. Aşa se eQ%lică tira$ele *ari ale cataloa"elor cu oferte s%eciale sau fa%tul că şi conte*%oranii noştri o"a#i se î* ulzesc să cu*%ere la %re# redus. )co%ul nu este să %o#i trăi %e ter*en lun" senti*ente %lăcuteA i*%ortant nu e dec?t ca &iitorul să de%ăşească ni&elul o işnuit de unăstare. ; *edalie, *ărirea unui salariu şi aşa aflat

la ni&el de *ilioane sau chiar şi un fotoliu de şef ce&a *ai a*%lu %ar a fi lucruri neînse*nate, dar, %entru ele, care dintre noi nu ar fi "ata să sară în sus de ucurie+

(n %u#ine do*enii ale &ie#ii sunte* at?t de ne%utincioşi în fa#a siste*ului de antici%are ca în dra"oste. Dicăieri dorin#a de *ai *ult, de schi* are şi de nou nu %ro&oacă at?tea %ro le*e, at?ta confuzie şi durere. 7e are celălalt sau cealaltă în %lus fa#ă de *ine+ Aceasta e între area standard a tuturor celor %ărăsi#i %entru altul .alta/, între are la care cercetătorii oferă nişte răs%unsuri sur%rinzătoare. 7u astfel de %ro le*e %are să se fi confruntat şi cu%lul %reziden#ial Grace şi 7al&in 7oolid"e, care a locuit la 7asa Al ă între 19I2 şi 19I9. )e s%une că, în ti*%ul unei &izite la o fer*ă de stat, so#ii au făcut turul fer*ei se%aratH c?nd doa*na 7oolid"e a intrat în adă%osturile %entru "ăini, a o ser&at că un cocoş era foarte ocu%at să calce o "ăină. (*%resionată, %ri*a doa*nă s-a interesat c?t de des este acti& seQual cocoşul. TFe zeci de ori %e ziU, a &enit răs%unsul. T'ă ro" să-i s%une#i asta %reşedinteluiU, a cerut ea. 8u#in *ai t?rziu, a intrat şi %reşedintele 7oolid"e în adă%osturi. 7?nd i s-a %o&estit des%re actele de erois* ale cocoşului, el a între atA TFe fiecare dată cu aceeaşi "ăină+U - TDu, do*nule %reşedinte, de fiecare dată cu altă "ăină.U 8reşedintele a încu&iin#at din ca%A T)%une#i-i asta doa*nei 7oolid"e.U Aşa cu* a constatat cu%lul %reziden#ial, dorin#a de a a&ea *ereu al#i %arteneri seQuali nu este &ala ilă doar %entru oa*eni. Efectul 7oolid"e, cu* au nu*it cercetătorii dis%ari#ia dorin#ei de a face seQ cu acelaşi %artener, se %oate o ser&a la *ulte &ie#uitoare. Este un ar"u*ent în fa&oarea teoriei că tendin#a s%re infidelitate face %arte din zestrea noastră e&oluti&ă. !oarte clar s-a o ser&at acest efect la şo olani. 7?nd două ase*enea ani*ale de seQ o%us sunt închise într-o cuşcă, fiecare

1ezultatulA si*%la constatare că în s%atele "ea*ului cuştii se află o nouă fe*elă creşte ni&elul de do%a*ină al şo olanului *ascul cu LL[.ştiin#a e *asculină. lo"ică si*%lă ar tre ui să ne de*onstreze că dorin#a fe*eilor nu %oate fi cu *ult *ai *ică dec?t a ăr a#ilorA alt*interi. 196L/. între un anu*e ti% de "enă %entru rece%torul FL . %ulsul accelerat şi tensiunea seduc#iei %ot fi *ai %al%itante dec?t un or"as* reuşit. a închiriat cel *ai scu*% %alat cu "rădină din 'ene#ia. Du se %oate s%une că noua fe*ela este în &reun fel *ai ună dec?t cea de %?nă atunci sau că are calită#i s%eciale. totul se ter*ină . Facă se introduce o nouă fe*elă în cuşcă. Far desco%erirea lui su"erează că "radul în care t?n$i* du%ă nou este *ăcar %ar#ial deter*inat "enetic. con&ers?nd cu aceeaşi uşurin#ă cu care al#ii res%iră. %e &echea %arteneră. Facă a%are o nouă fe*elă în s%atele "ea*ului. si*%la ei %rezen#ă deter*ină creierul *asculului să eliereze do%a*ină. iar *asculul se re%ede la fe*elă. EQistă indicii că la o* nu*ărul rece%torilor de do%a*ină influen#ează nu*ărul %artenerilor seQuali. @oate aceste desco%eriri au la ază studiul unor su iec#i de seQ *asculin şi a%roa%e deloc al unora de seQ fe*inin . afir*ă el.a %ro*iscuită#iiU şi fac fericite. de ăr a#i care se înşală crez?nd că sunt ta#ii co%iilor lor+ 'ecretul lui Casano6a Du eQistă si* ol *ai %otri&it %entru a*antul nestatornic dec?t Giaco*o 7asano&a. în care se reflectă lu*ina a sute de lu*?nări.!) / ?+'IUNI. Şi nu des%re asta e &or aA este suficient că re%rezintă atrac#ia noului. dar şi fe*ei din clasa ur"heză şi si*%le ser&itoare. ni&elul de do%a*ină a ia dacă *ai creşte %este cel nor*alA dorin#a do*nului a dis%ărut. . de unde %ro&in %artenerele %entru a&enturi+ Fe ce oare fe*elele de ci*%anzeu. 7el %u#in în cazul *asculilor. Ca ur*ătorul act seQual cu aceeaşi %arteneră creşterea este *ai sla ă.E DORINE+ / !. cana%ele ele"ante şi un că*in din cără*izi chinezeşti %ictate cu i*a"ini de cu%luri "oale făc?nd a*or . o clădire i*%ozantă. A triu*fat în saloanele euro%ene. ni&elul creşte %?nă la a%roa%e du lul &alorilor nor*ale. Ca fel de ine i se %ot ad*inistra *asculului su stan#e care să ridice în *od artificial ni&elul de do%a*inăA orice o oseală seQuală %are ştearsă cu uretele şi el sare din nou. %entru a scădea drastic du%ă e$aculare. Fe aceea. do&edite %rin teste "enetice. (*ediat înaintea actului seQual. renu*itul a&enturier şi seducător din secolul al V'(((-lea. de eQe*%lu.re%rezent?nd un %unct de le"ătură %entru do%a*ină/ şi dorin- ta de a&enturi seQuale eQistă o le"ătură directă. 7ercetătorul canadian AnthonN 8hili%s a făcut această *ăsurătoare. 8entru &izita Măriei Morosini. 7el %u#in aşa sus#ine Fean <a*er. Fu%ă o scurtă %auză. a*ena$ată doar %entru dra"oste.7asano&a.cu eQce%#ia situa#iei în care este &or a de dra"oste. acti&itatea seQuală înce%e din nou. la fel de ener"ic ca înainte. dintre ele *anifestă un &iu interes fa#ă de celălalt. iar du%ă c?te&a acte. :*orului şi şar*ului său i-au căzut %radă unele dintre cele *ai fru*oase şi *ai educate fe*ei ale ti*%ului.dorin#a *asculului dis%are rusc. 7orela#ia dintre datele statistice "ăsite de <a*er este %rea &a"ă %entru a %utea eQ%lica toate a&enturile Fon Puanilor acestei lu*i. 24 de %rocente din %o%ula#ia *asculină %rezintă o ase*enea T"enă. Este el oare su%rasolicitat+ DuA se %lictiseşte. un nu*ăr de %artenere seQuale cu I4[ *ai ridicat dec?t *edia. )e %oate chiar *ăsura c?t de tare îşi doresc ani*alele %artenerul. %lăcere şi ucurii culinare. atrac#ia necunoscutului $oacă un rol *ai i*%ortant dec?t %otri&irea de caracter .cu a%roa%e 2L de %rocente. fac tot %osi ilul %entru a se î*%erechea în secret cu *asculi inferiori *asculului do*inant+ Şi cu* altfel ar %utea fi eQ%licate cele 15 %rocente. du%ă %atru sau cinci e%isoade. de eQe*%lu. ni&elul creşte i*ediat. înc?ntat. Are o"linzi i*ense. cercetător la Dational (nstitute of 7ancer din 5ashin"ton. de-a lun"ul anilor. !urnicăturile din %al*e. Far. . Era totodată şi un &irtuoz în etalarea %lăcerilor rafinate ale si*#urilor. se nă%usteşte asu%ra ei şi $ocul înce%e de la ca%ăt.

trufe. 7elulele cenuşii au ne&oie de hrană.ricu*. o*ul nu se deose eşte de ani*ale. stridii. aşa reiese din teste %siholo"ice care &ăd această trăsătură dre%t una dintre cele *ai sta ile ale %ersonalită#ii.E DORINE+ / !7 Aici. al#ii se *ută din oraş în oraş.o delicatesă în 1J52. Acolo unde li%seşte schi* area se instalează %lictisul. ne află* întotdeauna cu un %as înainte. dar nu are sens să &rei să reeduci un conte*%oran %rea leneş sau un &?ntură-lu*e. decenii de-a r?ndul. (n *ai %u#in de trei luni. influen#ează dorin#a de nou a oa*enilor. 7asano&a oferă s%re de"ustareA &?nat. Deuronii celor *ai curioşi oa*eni sunt aco%eri#i cu un strat su #ire de aşa-nu*i#i . :nii locuiesc toată &ia#a în casa în care s-au născut. Facă o dra"oste este interzisă. să &adă şi să trăiască totul. ro*. %erioadă %etrecută în tinere#e %e insula 7orfu. şi-a riscat &ia#a în dueluri şi a iritat autorită#ile at?t de tare. Du nu*ai că se si*te atras de *ereu alte fe*eiH el &rea %e deasu%ra să %ri*ească de la &ia#ă tot ce se %oate. 19KK/. iar noi încercă* dis%era#i să scă%ă* de el. "ondola o duce %e iu ită din nou %e insula *ănăstirii. în ciuda %lăcerilor si*#urilor. senti*ente ce nu %ot fi trăite dec?t de un suflet sensi il în cele *ai dulci *o*enteU. a reuşit să lucreze ca ancher. 7asano&a %o&esteşte că a în&ă#at *ulte de la eaA Tsus%ine. Far noi to#i sunte* ahtia#i du%ă nou. Acolo locuieşte Marina Măria. să fu"ă de un corsar şi să de*aşte un fals %rin#. i%oteză nouă face în %rezent senza#ie. care este călu"ări#ă. înc?t a fost ne&oit să-şi %etreacă o %arte din cei *ai uni ani ca refu"iat. :nii ră*?n loiali unei fir*e %?nă la %ensionare. din acest %unct de &edere.U A fost i*%licat în intri"i incredi ile. &a fi *ai %u#in curios dec?t cel care a ia aştea%tă să z oare în toate col#urile lu*ii. Fi"erarea noută#ilor e una dintre cele *ai i*%ortante sarcini ale creierului. Atunci c?nd desco%eri* lu*ea. să adune solda#i %entru o *ică ar*ată #ărănească. şi. 7asano&a suferea de o ade&ărată de%enden#ă de senza#ii noi. oa*enii au ne&oie de nou în cantită#i diferite. una dintre cele *ai "reu su%orta ile trăiri. ed. Fu%ă acea noa%te de %asiune. cel *ai un &in de 6ur"undia. 8entru a fi *ul#u*i#i. s%unea scriitorul Ernst Piin"er. eQtaz. aflat %e neuroni. Datura a tre uit să-şi %re"ătească creaturile să se descurce într-o lu*e aflată în continuă schi* are. al#ii îşi încearcă norocul în altă %arte la fiecare c?#i&a ani. 7ăzuse în %ati*a $ocurilor de noroc. cantitatea de senza#ii noi de care cine&a are ne&oie este înnăscută. unde se &or eşte li* a sa *aternă.!6 / ?+'IUNI. şa*%anie.U 6?rfa. întrea"a sa eQisten#ă arată c?t de ne*ul#u*it şi de nefericit se si*#ea fără %lăcerea riscului şi a %ericolului. 7asano&a nu e "enul de o* care să se o%rească la "rani#ele con&en#iei. 7asano&a &rea să încerce totul. . Mai *ult ca si"ur. T8lictisul este o durere difuză. ea de&ine *ai interesantă. *odaA utilitatea lor contează *ai %u#in dec?t trăirea şi desco%erirea de lucruri noi. 7onfor* acesteia. la răsăritul soarelui. 7hiar şi în %erioadele relati& liniştite ale &ie#ii sale.Aristotel. T8lăcerea schi* ării #ine de natura ani*aluluiU. nu şi-a %utut "ăsi fericirea. 7uriozitatea ne influen#ează &ia#a în *are *ăsură. )e %are că şi &izitatoarea s-a si*#it ine în acea seară. nisetru. . (ar rolul curiozită#ii este toc*ai acela de a ne face nu doar să acce%tă*. fructe şi chiar ali*ente con"elate . tele&izorul. 8ersoana căreia i se %oate trezi uşor curiozitatea fa#ă de un anu*it su iect sau un anu*it o* &a fi entuzias*ată de a%roa%e orice altce&a. 8o#i fi ui*it de oa*enii diferi#i de tine. să %ună %e %icioare o co*%anie de teatru. călătoreşte fericit s%re aceeaşi destina#ie de &acan#ă. înc?ntare. încă un %unct de le"ătură %entru do%a*ină. Dependent de nou 7asano&a este un caz eQtre* de o* *?nat de curiozitate. Fe *ulte ori %o#i recunoaşte ti%ul de %ersonalitate du%ă locul în care îşi %etrece concediul o*ul res%ecti&A cel care. scria Aristotel . ci şi să dori* noul. du%ă cu* sin"ur recunoaşteA TDu a&ea* %uterea să *ă o%resc atunci c?nd norocul nu-*i sur?dea şi nici nu reuşea* să nu aler" du%ă ani.

nu este "reu să "ăsi* în istorie c?#i&a candida#i notorii la sindro*ul a&enturierului condi#ionat "enetic. iar doctorii erau ru"a#i să %ună dia"nosticul. Au %us corect dia"nosticul du%ă doar $u*ătate din între ările de care au a&ut ne&oie cole"ii din "ru%ul de control. fără să a$un"ă însă la concluzii noi . :n asistent descria c?te&a suferin#e concrete care.(sen et al. îl su%ărau. do%a*ină declanşează o acti&itate deose ită în *e*oria de lucru. Şi dro"urile sunt o *odalitate de a eli era do%a*ină în creier. E cazul oare să duce* doctorilor un *ic cadou înainte de consulta#ie+ Fe ce nu+ . 8entru ca %relucrează *ai %rost acest neurotrans*i#ător. Ştiin#a nu şi-a s%us încă ulti*ul cu&?nt în această %ro le*ă. c?te&a *onede sau o &or ă unăA T7e ine arăta#iWU Far cine se aştea%tă la o ase*enea do&adă de %olite#e la înce%utul unui eQ%eri*ent %siholo"ic+ în orice caz. aflată în lo ul frontal. dar şi ro*ane ştiin#ifico-fantastice în care antici%a a%ari#ia auto*o ilului. 'aloarea unui ase*enea cadou stă toc*ai în sur%riză. Deuronii acestor oa*eni nu reac#ionează la fel de %ro*%t la do%a*ină. @oc*ai de aceste siste*e a&e* ne&oie %entru a $on"la cu di&ersele date din *intea noastră. au dus conştiincioşi consulta#ia la un sf?rşit. Ca o &?rstă destul de înaintată. Ei caută noi i*%ulsuri. (ată cu* o sur%riză %lăcută %oate să confere *o ilitate "?ndirii noastre. Far ni*eni nu ştie eQact c?t de i*%ortantă este influen#a rece%torului FI în co*%ara#ie cu al#i factori. noi %ro&ocări şi sunt "ata oric?nd sa se i*%lice în situa#ii riscante. curiozitatea nu-1 î*%in"e %e o* doar să caute noul. aceşti a&enturieri sunt "ata să între%rindă *ai *ult %entru a si*#i %lăcerea dată de do%a*ină. în ur*ătoarea fază a eQ%eri*entului. care cu%rind douăs%rezece &olu*e. (ar do%a*ină deter*ină celulele cenuşii să %relucreze infor*a#ii . s%unea el. (sen le cerea su iec#ilor să identifice. într-ade&ăr. de o doză *ai *are ca să se si*tă echili ra#i. oa*enii cu o densitate *ai *ică de rece%tori FI de&in *ai frec&ent de%enden#i de alcool şi de nicotină. Fe fiecare dată c?nd asistentul descria un nou si*%to*. du%ă cu* &o* eQ%lica îndea%roa%e în ca%itolul K. siste*ul de antici%are nu *ai func#ionează. 7asano&a ar fi un eQe*%lu clar. Facă teoria se do&edeşte corectă. !a%tul că do%a*ină $oacă rolul %rinci%al at?t în declanşarea curiozită#ii. nu nişte indi&izi uşor i*%resiona ili. %siholo"ul le-a %ro%us su iec#ilor o sarcină foarte fa*iliară. 6una dis%ozi#ie le-a dat ari%i doctorilor. în ciuda euforiei. în ra%ort cu al#i oa*eni. care controlează aten#ia şi asi"ură astfel o concentrare *ai ună. do%a*ină ac#ionează asu%ra unor centri afla#i la *ai *are ad?nci*e. Ca ur*a ur*ei. ei au ne&oie. Aşa cu* au arătat eQ%eri*entele %e *ai*u#e ale lui )chultz. Fe îndată ce %ersoana care-1 %ri*eşte se aştea%tă la el. Fe ce oare c?te&a o* oane au transfor*at su iec#ii în doctori *ult *ai a ili şi *ai intuiti&i+ 7adoul neaşte%tat a făcut ca ni&elul de do%a*ină din creier să crească uşor. 1991/.E DORINE+ / !! rece%tori FI. în acelaşi ti*%. %osi ila oală.doar că *etoda nu ar func#iona de %rea *ulte ori. c?t şi în de%enden#ă este însă în afara oricărei discu#ii. *icile aten#ii s-au do&edit eQtre* de eficaceA su iec#ii s-au si*#it i*ediat *ai &e- seli. confor* infor*a#iilor din acel *o*ent. . Micile cadouri 4en0in inteligen0a 'izitatorii lui Alice (sen nu au %ri*it %rea *ultA o %un"ă de o* oane. )e %are că eQistă o le"ătură între asi*ilarea do%a*inei în creier şi tendin#a s%re curiozitate şi de%enden#ă. )unt oare de a$uns c?te&a o* oane a*ăr?te %entru a alun"a ti*% de o $u*ătate de oră necazurile &ie#ii+ @re uie s%us că oa*enii %e care îi coo%tase (sen %entru test erau *edici eQ%eri*enta#i. el îşi scria *e*oriile. 8rin ur*are. Acest lucru este &ala il %entru circa un sfert din %o%ula#ieH în zestrea lor "enetică se află o &ariantă de "enă care li*itează %roducerea acestor rece%tori. ei n-au dat se*ne de su%erficialitate. ci îl face şi să creeze. Far situa#ia a de&enit şi *ai ciudată.! / ?+'IUNI. 7ei care %ri*iseră un *ic cadou înainte de eQ%eri*ent au de&enit eQtre* de creati&i.acelaşi *ecanis* stă la aza curiozită#ii. a tele&izorului şi a a&ionului.Du*ai acest lucru e suficient de interesant.

FCERE+ / "#" #u noroc si ra$iune )u influen#a do%a*inei.fie ele naturale. s%un a*ericaniiA the /rai% %i%s "%fu%- 7 ?l2cerea A &rea şi a dori sunt două lucruri diferite. a&e* idei %entru a trăi *ai ine şi a do ?ndi ceea ce ne dori*. !ără cantită#i %este *edie din aceşti neurotrans*i#ători . el de&ine %lăcut usturător. A%ari#ia conco*itentă a acestor feno*ene re%rezintă o coinciden#ă fericită %entru e&olu#ie. do%a*ina fa&orizează creati&itatea.do%a*ina a$ută ani*alele să identifice re"ulile *ediului încon$urător şi îi face %e oa*eni să caute un sens în lu*e. o aro*ă as%ră şi *oale totodată. nici de "azde nu sunte* %rea a%ro%ia#i. te %ierzi în delir. Du %ute* nici noi să eQ%lică* eQact ce ne î* oldeşteA e ca şi cu* ne-ar fi frică să nu %ierde* ce&a %al%itant. de un nou desi"n %entru *o ila sau de rezol&area unei %ro le*e de *ate*atică. un dro" care ridică ni&elul do%a*inei din creier. . 7asano&a nu era nu*ai un a&enturier. Far. Ele&ii care se si*t ine în clasă şi au &oie să r?dă în&a#ă *ai ine. n-a&e* ce căuta la acea %etrecere. .*ulte o%ere de artă nu ar eQista. fie că este &or a de o nouă *?ncare. oa*enii. dorin#a şi creati&itatea for*ează o co*ina#ie in&inci ilă. (ar noi. )tarea de s%irit influen#ează deci %roducti&itatea creierului. A%oi. . Ceonard. fireşte. a înce%ut să-şi scrie auto io"rafia în *o*entul în care creierul său era su%rasaturat cu do%a*ina. #elurile %ot fi atinse de două ori *ai uşor. An"a$a#ii care lucrează cu %lăcere &or fi *ai %roducti&i. 7i*%anzeul de la "rădina zoolo"ică %une lăzi una %este alta ca să a$un"ă la fructele aflate %rea sus. Fat fiind că îşi %ierdea &ederea %e *ăsură ce înainta în &?rstă.li&er )ac=s. $ură* să nu ne *ai %ierde* niciodată &re*ea aşa."## / ?+'IUNI. Far c?nd a$un"i la a o%ta sau a noua #i"ară din acea zi+ TDu e uşor să-i descrii "ustul . !u*ul te *?n"?ie cald şi te "?dilă în "?t de %arcă te-ar atin"e o *ie de %ene. iar el dorea să c?şti"e cursa contra or irii. care nu se &or *ai des%ăr#i de cu%a de şa*%anie. (n dru*ul său s%re ad?ncuri. fie că. deoarece. creierul în&a#ă să facă asocieri. Mecanis*ele cere rale care declanşează dorin#a fa&orizează intui#ia şi ne fac *ai i*a"inati&i. Pean-8aul )artre şi-a scris ulti*ele căr#i într-o stare de euforie creati&ă artificială.E ?. filozoful francez a luat a*feta*ina. Şi totuşi. ca de o icei.un a*estec de ozon. sin"ură #i"ară %oate fi ne*ai%o*enită. 7a să fi* sinceri. deşi sunte* a%roa%e si"uri că nu ne &o* si*#i ine+ Fu%ă toate %ro a ilită#ile. . EQistă nenu*ărate %osi ilită#i de a eneficia de aceste rezultate. &re* să *er"e*. %ute* a$un"e la un *esa$ de două ori o%ti*istA este eQtre* de uşor să în&eseleşti %e cine&aH fericirea şi ra#iunea nu sunt în o%ozi#ie. ci şi un foarte un scriitor. %acientul lui . 8e scurt. Ca r?ndul lui. curiozitatea. 7u a$utorul concluziilor %siholoa"ei Alice (sen. în felul acesta. Această su stan#ă %re"ăteşte neuronii să ia contact cu noută#ile. într-o *inte de scriitor. %atolo"ice sau artificiale . cea care oferea doctorilor *ici cadouri. (n cantită#i *ai *ici însă. Fatorită do%a*inei. di*%otri&ă. 7ei care au astfel de trăiri fac adesea asocieri care %entru al#ii ră*?n de neîn#elesH %ot face co* ina#ii de lucruri %e care ni*eni nu le-ar fi crezut %osi ile. Şi fu*ătorul cunoaşte diferen#a dintre a &rea şi a dori. şi îndură* c?te&a ore de ?rfa %licticoasă. 7reierul func#ionează %e ază de ună dis%ozi#ie. acolo &or &eni o "ră*adă de oa*eni %licticoşi. 8?nă la ur*ătoarea ocazie. su%radoză de do%a*ina te %oate conduce către zonele întunecate ale fanteziei. (ntuieşti anu*ite coneQiuni acolo unde ele nu eQistă. fra"*ente de %ro%ozi#ii se transfor*ă într-o %oezie . 7reati&itatea de%inde de această ca%acitate. auzi cu* creşte iar a. Fe c?te ori nu *er"e* la un chef. !ie că este &or a de asocierea unui se*nal lu*inos cu ucuria de a %ri*i stafide. nu se înt?*%lă ni*ic.

Far î* ăta#i-&ă.E ?. du%ă cu* ne do&edesc %etrecărea#ă %lictisită şi fu*ătorul înrăit. 9ici p"eme 0% pr"#& !. 8oate că %oetul francez 7harles 6audelaire intuise acest lucru atunci c?nd le cerea cititorilorA T@re uie să fii *ereu eat.sunt declanşate de creier în *od diferit. cele două se su%ra%un.OOO. care făcea doar aluzie la ase*enea idei. Fe îndată însă ce i*%ulsurile au a$uns la creier. de fiecare dată aceeaşiA o%ioidele sunt su stan#ele i*%licate în a%ari#ia %lăcerii. trad. senza#iile %lăcute a%ar în două cazuriA c?nd &rei ce&a sau c?nd %ri*eşti ce&a ce-#i %lace. Fi*%otri&ă. (ndiferent dacă ne desfătă* cu un duş fier inte într-o di*inea#ă de iarna. *ai %resus de orice. %rin reac#ii chi*ice. în ase*enea *o*ente. 6ucureşti. ca turnul din 8isa. !*-t-) . această confuzie %oate duce la de%enden#ă. 8ro a il că într-un restaurant nu &e#i co*anda ce&a ce şti#i că nu &ă %lace. în toate aceste situa#ii func#ionează aceleaşi *ecanis*e şi aceleaşi coneQiuni cere rale. nucleul str?* . I444/. Mesagerii eu%oriei . Aici e totulA sin"ura %ro le*ă. Este controlat de do%a*ină şi contri uie la *e*orarea eQ%erien#elor %lăcute. )-a %rodus &?l&ă şi %este un secol. Far confundarea celor două no#iuni %oate fi o sursă de nefericire. atunci c?nd sa&ură* ce&a. o for*ă de eQtaz.rice %lăcere este.333). A%arent. în 19J2.&oin#a şi dorin#a sau antici%area şi %lăcerea . 7ele două trăiri . echi&alarea eQtazului T unU cu cel TrăuU era considerată o *onstruozitate. 7u alte cu&inte. <ans 6reiter de la :ni&ersitatea <ar&ard chiar a arătat că. dar %roduse de cor%ul nostru. care se nu*eşte aşa %entru că at?rnă %ieziş în ca%ul nostru. 7hi*ia este. 19J1. cu %oezie ori cu &irtute. ci. şi ea. toate %lăcerile sunt în *are la fel.această idee nu este "reşită. în ase*enea *o*ente. 199J/. 8e &re*ea lui 6audelaire. *odul în care %erce%e* ti*%ul. su stan#e ase*ănătoare o%iului. 6audelaire a constatat că toate dro"urile au acelaşi efect şi că nici *ăcar nu e ne&oie de dro"uri artificiale %entru atin"erea stării de eQtaz. în %ri*ul caz se*nalele sunt e*ise de senzorii %ielii sensi ili la %resiune. se acti&ează zone ale creierului *are res%onsa ile de %erce%#ia conştientă . aşa o descrie autorul PaN MclnerneN în ro*anul său des%re fu*at %u licat %e internet . Far. trei "ru%uri de cercetători au desco%erit. Ed. un anu*it centru din creier de&ine eQtre* de acti&A este &or a de %ucleus accum/e%s. de &re*e ce o%ioidele influen#ează indirect. deşi nu &e#i *ai &rea să-1 *?nca#i. du%ă cu* &ă e felul.at?t de tare înc?t. Fis%re#uieşte #i"ările şi totuşi le &rea .FCERE+ / "#8 tutun lond şi nelinişte de a*ur" %e li* ăU. Du sunte* o işnui#i să face* diferen#a între a &rea şi a dori %entru că. G. un or"as* o%reşte orice ceas. în celălalt caz de %a%ilele li* ii.6reiter et al. cu o *?ncare ună sau cu seQ.stern. ci o%ioidele. inde%endent unul de celălalt. Atunci c?nd ne ucură* antici%at de ce&a. în creierul nostru se acti&ează alte zone. Fiferen#a dintre %lăcerea "enerată de un *asa$ şi cea dată de o ere rece într-o zi fier inte de &ară nu %ro&ine de la *elodia de ază a creierului. adesea. într-un fel. că neuronii din ca%etele noastre 7harles 6audelaire."#$ / ?+'IUNI. Fesertul &ă &a %lăcea şi du%ă o *asă cu şa%te feluri. de la instru*entul care %roduce sunetele. 8u licarea &olu*ului său de %oezii Fl"rile r&ului. dacă i s-a "olit %achetul. 7a să nu si*#i#i cu*%lita %o&ară a @i*%ului care &ă zdro eşte u*erii şi &ă înco&oaie la %ă*?nt. în cel *ai rău caz. c?nd cercetătorii au oferit ar"u*entul iolo"ic %entru afir*a#ia îndrăznea#ă a lui 6audelaire. el "enerează în a* ele cazuri aceeaşi senza#ie %lăcută. tre uie să &ă î* ăta#i necontenit. :ni&ers.ce&a %oate să ne %lacă fără să-1 &re*. a iscat un ade&ărat scandal la 8arisH cule"erea de %oe*e în %roză în care este inclus şi teQtul intitulat Tî* ăta#i-&ăU a a%ărut în &olu* a ia du%ă *oartea %oetului.UFelirul %lăcerii întreru%e cur"erea ti*%ului . Du do%a*ină este în acest caz neurotrans*i#ătorul. Far se %oate înt?*%la şi in&ers .. Ca oa*eni. alear"ă %rin %loaia toren#ială %?nă la *a"azin. Far cu ce+ 7u &in.. %rin ur*are.de. Geor"escu. un fu*ător înrăit înce%e să se urască %entru de%enden#a şi slă iciunea sa.

7?t a* &rea să î*%ăr#i* cu ceilal#i %rea%linul fericirii noastreW )u influen#a acestor su stan#e este a%roa%e i*%osi il să fii trist. înse*n?nd TînăuntruU. folosită la dezintoQicarea de%enden#ilor de heroină. le era sc?r ă chiar şi de delicatese %entru care ar fi făcut orice înainte de o%era#ie. înt?*%ină* cu un z?* et strălucitor oa*eni necunoscu#iA nu nu*ai %entru că ne este ine.ri tatăl lui. . creierul %oate %roduce su stan#e care se asea*ănă cu *orfina.a*enii %ri&a#i de o%ioide sunt ca%a ili de î*%erechere.<o*er.Elena a&u o alta "ri$eAG8e loc %relinse-n &inul lor de *asăG:n leac ce-alină orice dor şi $ale.. Ani*alelor nu le *ai %lăcea ni*ic. toate aceste su stan#e . 7e *are este. nu a *ai trecut *ult ti*% %?nă c?nd cercetătorii au identificat şi la alte fiin#e neurotrans*i#ătorii %lăcerii. al rozătoarelor.ricine în"hi#ea din el ^. cu un efect eQact o%us endorfinelor. înc?t ar fi &rut să se arunce %e fereastră. să fi *urit chiarU*a*aG. %lăcerea %e care o si*#i* c?nd în creier circulă endorfine şi encefalineW Fintr-o dată.FCERE+ / "#. a chiar nainte-iG7ădea zdro it un frate-al lui sau fiul. )enza#iile %e care le ai sunt a%roa%e de nedescrisA su iec#ii cărora li s-au ad*inistrat su stan#e înrudite cu dinorfinele &or esc de fri"uri. cărora li s-a înde%ărtat din *ezencefal un centru ner&os controlat de o%ioide.dro"uri %e care or"anis*ul le %roduce sin"ur. trad. Fu%ă desco%erirea acestor dro"uri în creierul u*an. 7u* se face oare că e&olu#ia a creat ase*enea dis%oni ilită#i+ Fesi"ur. !*-t-) . Mediul încon$urător i se %are doar o *aşinărie li%sită de suflet. întrea"a natură este oare în căutarea fericirii+ + 145r20i7a lu4ea 1ntreag2 !ără endorfine şi encefaline. şi T*orfinăU. lu*ea ar fi "roaznic de cenuşie. ele ar fi *urit de inani#ie. )u stan#ele au fost nu*ite e%$"rfi%e. @otul %are %rietenos şi seninH dacă a* %utea. DaloQonul este o astfel de su stan#ă.. în c?ntul al %atrulea din <$iseea se s%uneA .unul dintre *oti&ele %entru care %lăcerea de a *?nca %oate duce la o ezitate. encefaline şi dinorfine .G. bi fru*oasa Elena ştia astaA du%ă răz oiul troian. )e %ierde şi interesul %entru seQ. ea a %re"ătit o . a%etitul creşte şi se *en#ine chiar atunci c?nd sunte* sătui . Ed. dinorfinele sunt res%onsa ile %entru senza#ia de sc?r ă. acesta nu *ai %oate sa&ura nici un fel de *?ncare. şo olanii le-au scui%at. cu&?nt alcătuit din %refiQul "recesc TendoU. :ni&ers.%ioide eQistă în creierul c?inilor. . slă iciune şi %ierderea oricărui control. Geor"e Murnu. )-au desco%erit %ri*ele o%iate %ro%rii cor%ului . nu %entru ca o*ul să se dedea la sa&urarea su stan#elor %ro&enite din *ac. 6ucureşti. .ăutură a*e#itoare %entru a alina suferin#a resi*#ită de ai ei la noartea %rietenilor. 7ur?nd au fost "ăsite şi alte su stan#e ase*ănătoare. în care tre uie să func#ionezi. ni*ic *ai *ult. 7?t de cenuşie.G:n alsa* uitător de orice rele._Gîn ziua aceea nu-şi uda o razulG7u stro%i de %l?ns. 7?nd îi este ad*inistrată unui fost de%endent. *?ncărurile anale eQ%lodează de "ust. su stan#a %lăcerii. 8entru unii dintre ei eQ%erien#a a fost at?t de cu*%lită. deşi cor%ul *anifestă toate reac#iile nor*ale la atin"erea or"as*ului. Astăzi. %otri&indu-se %erfect cu rece%torii *isterioşi. 7?nd li s-au introdus dulciuri în "ură. nu se *ai %oate ucura de ni*ic.A%oi a &enit r?ndul $i%"rfi%el"r. al insectelorH chiar şi siste*ul ner&os eQtre* de si*%lu al r?*elor con#ine o%ioide. de&in do*inante. 19J1. )tări ase*ănătoare au fost declanşate de cercetători la şo olani. în schi* . dinorfinele. <$iseea.%entru o%iate ca.%uncte de contact chi*ice . . nu*ite e%cefali%e. dar nu *ai si*t ni*ic în ti*%ul actului seQual. încă *ai rău este atunci c?nd su stan#ele o%use endorfinelor.. *orfina şi heroina.E ?. Facă cercetătorii nu ar fi hrănit ani*alele %rin %erfuzie. de#in rece%tori ."#) / ?+'IUNI. într-ade&ăr.sunt nu*ite "pi"i$e. află* de la oa*enii la care efectul acestor su stan#e a fost sus%endat te*%orar %rin di&erse *edica*ente. A înce%ut o căutare asiduă şi s-a constatat *ai t?rziu că. *olecule *ult *ai *ari şi cu o structură *ai co*%licată dec?t do%a*ina. delir..%ioidele sunt neuro%e%tide.endorfine. de eQe*%lu. a* î* ră#işa întrea"a lu*e. ci şi %entru că ni se %ar real*ente si*%atici. Facă endorfinele şi encefalinele declanşează senza#ii %lăcute. %o%ulată de ro o#i.

E ?. Far creierul %roduce în *od natural o su stan#ă . 8?nă în secolul al VlV-lea. în sf?rşit. Aceste %a%ile constituie *oti&ul %entru care unora le %lace s%anacul şi altora nu. %entru că su stan#a creează de%enden#ă.1K9K. u*edă sau uscatăA &ata de zahăr are alt "ust dec?t acadelele. iar &inurile al e "er*ane oricu* nu con#in %rea *ult alcool. @otuşi. reac#ion?nd şi la "ustul iute. Feşi %uteau asi*ila c?te calorii doreau. Far a ia în creier ele se transfor*ă în %lăcere. nu e ne&oie dec?t de o *asă ună. <rana este o necesitate.care de%ăşeşte cu *ult efectul o%iului. eQistă senzori care înre"istrează arsurile.FCERE+ / "#7 Deurofar*acolo"ia actuală %resu%une că a*estecul res%ecti& con#inea o%iu. Mecanis*ul "ustului arată ce *are este dis%oni ilitatea o*ului %entru fericire şi c?t de utilă %oate fi sa&urarea *?ncării. hi%ofiza.eta-endorfina . iată. Şi %entru că este o desfătare ele*entară. TDi*ic nu e"alează efectul său asu%ra durerilor sufletuluiU. au a$uns să c?ntărească. du%ă c?te&a să%tă*?ni. o ade&ărată eQ%lozie de i*%ulsuri îndre%tate s%re creier. Aşa cu* a* eQ%licat în %ri*ele ca%itole. AustulC sursa pl2cerilor TEste incredi il ce rela#ie str?nsă eQistă între fericire şi o fri%tură de curcan şi c?te %oate îndura ini*a dacă %arezi fiecare lo&itură cu o sticlă de 9arc"/ru%%". ale cărei efecte sunt naturale şi nedăunătoareH uneori. %recu* şi unii care infor*ează creierul dacă *?ncarea este netedă sau "ranulată. "landă situată în diencefal. %lăcerea de a *?nca nu e nici %e de%arte un luQ. a&?nd doar %osi ilitatea să %ună în *işcare o %?r"hie %rin care se eli era o solu#ie nutriti&ă direct în sto*ac."#6 / ?+'IUNI. !iecare %a%ilă are în structura sa a%roQi*ati& 54 de *u"uri care cores%und senza#iilor "ustati&e %ri*are. %ătri*e din %o%ula#ie *anifestă o sensi ilitate s%ecială a "ustului. (ar ucuria unui "ust %lăcut este utilă în controlul rezer&elor ener"etice. două "ru%uri de s%ecialişti au desco%erit de cur?nd "enele res%onsa ile de %erce%erea "ustului dulce. deşi a*?ndouă sunt făcute din zahăr. Efectul de înc?ntare tre uie să ai ă alte *oti&eA "ustul de fri%tură şi de &in eli erează eta-endorfină.%iul este o su stan#ă acti&ă %arcă făcută s%ecial să aline triste#ea şi alte suferin#e ale s%iritului. . natura a in&entat senza#iile %lăcute %entru a ne induce un co*%orta*ent util. %erce%?nd "ustul a*ar şi %e cel dulce *ai intens dec?t restul.U . în total. Ea este înzestrată cu a%roQi*ati& 2444 de %a%ile "ustati&e. eQistă %este 144 444 de fi re ner&oase. apu$ Fa%ksepp. apu$ =a%$"+ I441/. a trata anQietatea şi de%resia cu o%iu era o %ractică *edicală curentă. Multe reli"ii consideră că tru%ul este un te*%lu di&inH dacă aşa stau lucrurile. î*%ăr#ite în două fascicule. *ici ridicaturi de c?te&a suti*i de *ili*etru. Aşadar. doar o trei*e din "reutatea lor ini#ială. care trans*it infor*a#iile des%re "ust de la "ură la creier. se află la ori"inea acestei su stan#e. *?ncatul e şi unul dintre cele *ai ine docu*entate eQe*%le de ucurie a si*#urilor. T. scrie un *anual a*erican din acea &re*e. aflate *ai ales %e li* ă. scria @heodor !ontane . Ci se adau"ă rece%tori care trans*it date des%re senza#ia de cald sau rece. . Acest lucru a fost de*onstrat de %siho iolo"i în eQ%eri*entele cu şoolani %e care i-au hrănit %rintr-o sondă "astrică. Far senza#iile %lăcute nu &in doar de la o%ioide. (ar aceasta alun"ă triste#ea. Ani*alele nu %ri*eau ni*ic de *?ncare. . între"ul cor% %are făcut %entru desfătare. dar a *?nca re%rezintă una dintre %lăcerile ori"inare. "ura re%rezintă intrarea în te*%lu. Di*ic nu ne-o de*onstrează *ai ine dec?t ucuria de a *?nca.într-o scrisoare adresată lui @heodor )tor*. 7ine are %osi ilitatea să sa&ureze &inul %rodus la renu*ita %od"orie Marco runn din re"iunea 1hein"au nu %rea are cu* să fie nefericit.Coo*is et al. !ontane nu era un ăutor care să-şi înece a*arul în &in. 199K/ Astăzi nu *ai %rescrie ni*eni o%iu contra triste#ii. !iecare în"hi#itură şi fiecare *işcare a li* ii declanşează. Di*eni nu ştie care este co* ina#ia de "ene care îi face %e aceşti oa*eni să urască s%anacul.

se*nalul este dat de dinorfine. )enza#iile "ustati&e %ri*are nu sunt doar %atru. 7hiar şi creierul %ăsărilor eli erează o%ioide atunci c?nd acestea sunt atinse. ci şi *ai*u#ele. Fe fiecare dată c?nd ne li%seşte ce&a esen#ial în &ia#ă. El are de ase*enea ne&oie de %roteine. Fe aici şi dile*a tuturor celor care &or să slă eascăA curele de slă ire nu au fost %re&ăzute în %lanul e&olu#iei.E ?. care nu *ăn?ncă dec?t iar ă. cu* s-a crezut *ultă &re*e. De ce ne place 4asa9ul 7reierul ne e&aluează toate trăirile cu a$utorul o%ioidelor. Gusturile a*ar şi acru le toleră* doar între anu*ite li*iteA un a&ertis*ent. a&e* ne&oie de a%ă. 7a o*ni&or. 7?nd ni se înt?*%lă ce&a un. e&olu#ia deter*ină fiin#ele să facă ceea ce tre uie . Este %lăcut şi să fii *?n"?iat. 8lăcerea şi sc?r a ne indică %ro a il *?ncărurile care ne %riesc sau nu. *a*ele înde%linesc cu entuzias* această sarcină.%entru "ustU. care au făcut destule &icti*e %rintre "ur*anzi. aşa cu* %rocedează şi cu hrana. ne re%ezi* la tot ce este dulce. ne&oia lor de contact cor%oral scade. echilirul dintre necesarul de ener"ie şi hrană nu se *ai %oate sta ili. care *ăn?ncă a%roa%e nu*ai carne. %isicile şi co aii %ot fi cal*a#i în acest fel. )e*nalul %entru BcărnosX este declanşat de anu*i#i a*inoacizi %recu* "luta*atul. M?ncarea nesărată este considerată fadă %entru că or"anis*ul u*an nu %oate func#iona fără sare. de eQe*%lu. de încura$are. Endorfinele şi encefalinele le fac eforturile a"rea ileH în %lus. ci %ro a il cinci. de *?ncare. acru. dat fiind că *a$oritatea otră&urilor sunt a*are şi *ulte fructe acre sunt necoa%te. dar a%roa%e ni*ic . de eQe*%lu. du%ă cu* au desco%erit de cur?nd oa*enii de ştiin#ăA dulce. Şi in&ers. Fe *ulte ori totuşi. auz şi &ăz. &ie#uitoarele fiind astfel %ro"ra*ate înc?t să asi*ileze c?t *ai *ulte ele*ente nutriti&e . răs%lata şi %lăcerea au fost dintotdeauna *ai *oti&ante dec?t o li"a#ia sau tea*a de %edea%să. Calea c2tre ar4onie 8lăcerea este un se*nal că or"anis*ul %ri*eşte ce&a de care are ne&oie. %entru că zahărul este ener"ie %ură. în *o*entul or"as*ului sunt eli erate o%ioide.şi de ună&oie. Far de ce anu*e a&e* ne&oie+ <ai să &ede*.ca %recau#ie %entru &re*urile *ai "rele. 7?nd sunte* trişti. cor%ul constată un deficit. sărat. el eli erează endorfine."# / ?+'IUNI. . care este însă %rezent şi în caşca&al sau în anu*ite &e"etale. Fe%enden#a de %ră$ituri şi în"he#ată ne este înscrisă tuturor în creier. un *asa$ %oate fi *iraculos atunci c?nd ne si*#i* sin"uri sau trişti. E interesant că afluQul de o%ioide în *o*entul contactului cor%oral nu este *enit at?t să creeze %lăcere seQuală. @oc*ai lucrurile necesare %entru %er%etuarea s%eciei sunt *ai %lăcute dec?t orice altce&aA seQul. Fe aceea o*ul e ne&oit să încerce de *ulte ori *?ncăruri noi şi să le e&alueze cu a$utorul "ustului. a*ar şi cărnos .a*enii *ul#u*i#i au *ai %u#ină ne&oie de încura$are dec?t cei neferici#i. 7?nd ne e foa*e. "ustul ne face să luă* decizii "reşite. c?t să alun"e tea*a şi să cal*eze indi&izii unui "ru% atunci c?nd se si*t %ărăsi#i sau în %ri*e$die.nu*it umami în $a%oneză/. %entru că natura &rea să ne trans*ite* "enele unei noi "enera#ii. în schi* . Ma*iferele tre uie să se ocu%e de %uiA %entru că se află su influen#a o%ioidelor. 8uii ani*alelor încetează să #i%e i*ediat ce sunt atinşi. în cazul înt?*%lărilor ne%lăcute. cu* ar fi ciu%ercile ori roşiile. Du nu*ai oa*enii. o*ul nu este %ro"ra*at %entru un anu*e ti% de hrană %recu* c?inii. Fouă eQe*%le renu*ite sunt "ustul un al unor ciu%erci otră&itoare şi al %eştelui rotund $a%onez. %ri*ele în"hi#ituri de a%ă sunt cele *ai une. 7?nd ne este sete. sau &acile.FCERE+ / "#! Mai eQistă un *oti& %entru care Pean-Paccues 1ousseau a&ea dre%tate c?nd s%unea că To *ie de lucruri sunt nei*%ortante %entru %i%ăit. Facă li se ad*inistrează însă o%iate eQterne. . în felul acesta. iar cel care a a$uns du%ă *ulte eforturi la o ca ană de *unte se &a ucura şi de o *?ncare *ai %roastă. 7?nd ne este foa*e. 7?nd ne e sete.

*ai aten#i şi ne strădui* să că%ătă* ce ne-a* %us în "?nd. instinctul ar tre ui în *od nor*al să-1 deter*ine să se odihnească %entru a-şi cru#a for#ele. în acelaşi ti*%. că ne şi %o*eni* cu el aflat în *are %ri*e$die. în %ri*a $u*ătate de oră tre uie să îndră"i* eroul. )u influen#a do%a*inei de&eni* *ai o%ti*işti. ci starea anterioară a cor%ului nostru. Du este "reu de "hicit de ce natura a creat acest *ecanis*. (nter&ine ne&oia de a lua *ăsuri î*%otri&a acestei situa#ii. Fra*atur"ii Antichită#ii nu*eau acest *o*ent. Fe îndată ce totul re&ine la nor*al. Acelaşi duş rece %e care-1 consideră* răcoritor într-o zi toridă de &ară ar fi "reu de i*a"inat c?nd ne întoarce* iarna de la schi. Fe aceea *orfina. a chiar şi dinorfinele . 7?nd ne tăie* la un de"et. care a$ută or"anis*ul să aler"e *ai de%arte. %oate eli era o%ioide. )-a desco%erit că %erce%#ia durerii a%are în creier. ea dis%are.toate ac#ionează contra durerii. Astfel. C(nd durerea 1nceteaz2 )enza#iile %lăcute a%ar şi atunci c?nd încetează durerea. Atunci c?nd un ani*al este rănit sau atacat. căută* răcoarea dată de u* ră. creierul este ne&oit să eli ereze în "ra ă şi do%a*ină. dar că acesta este ca%a il s-o şi su%ri*e.a*enii au intuit dintotdeauna că durerea şi %lăcerea se află într-o rela#ie str?nsă. 'ede* #intaA o "ăină fri%tăW 7reierul eli erează eta-endorfineA ne dă o idee des%re sa&oarea ce ne aştea%tă şi se*nalizează că o iectul &ăzut este un %entru or"anis*. :n fil* în care to#i sunt dră"u#i unii cu al#ii ne %lace la fel de %u#in ca unul în care au loc %rea *ulte cri*e. Şi *ai *ultă endorfină inundă acu* creierul. rece%torii durerii care reac#ionează la leziuni trans*it la creier se*nale electrice %rin fascicule s%eciale ale *ădu&ei s%inării. nu*ită în en"leză ru%%er s high. . %?ndi*. creierul eli erează endorfine şi encefaline. . Foar neurofar*acolo"ia ulti*elor două decenii a %utut arăta c?t de str?nsă este această le"ătură. Fe&eni* nelinişti#i. ac#iune reuşită îl antrenează %e s%ectator într-un &?rte$ e*o#ional. un centru al diencefaluluiA atunci resi*#i* durere. *olecula dorin#ei.încă de %e &re*ea lor se ştia că %lăcerea %ro&ine din contrariul ei. %entru că întreru% trans*iterea de i*%ulsuri la *ădu&a s%inării. în ciuda disconfortului. Far. 7eea ce ne face ine este şi %lăcut. tot ce ne dori* *ai *ult e focul din că*in sau *ăcar o %ătură *oale. Euforia alun"ă senza#ia de slă iciune şi-1 face %e aler"ător să de%ună şi *ai *ult efort. (nfor*a#ia este %relucrată în tala*us. 6ucuria e cu at?t *ai *are c?nd totul se ter*ină cu ine. ca o do&adă că or"anis*ul a %ri*it ce-i tre uia şi că se &a întoarce acu* la starea de echili ruA sunte* sătui şi ne relaQă* . )enza#iile %lăcute sunt deter*inate deci de situa#ie şi de ale"erea *o*entului %otri&it. aflat în a%ro%iere. 7?nd e cald afară. iar noi suferi* alături de el. în ciuda leziunii.&ia#a este fru*oasă. endorfinele. El este res%onsa il de fa%tul că si*#i* foa*ea ca %e ce&a ne%lăcut.FCERE+ / """ )e eli erează dinorfină. care se asea*ănă o%iatelor din cor%. 7oneQiunile %entru dorin#ă şi &oin#ă sunt înrudite. . Far o%ioidele eli*ină durerea şi ani*alul %oate să fu"ă %entru a-şi sal&a &ia#a. c?nd ne e fri". 8lăcerea este un se*nal că ne de%lasă* dintr-o stare *ai %roastă într-o stare *ai ună. Feci nu te*%eratura este cea care ne face să ne si*#i* ine. @oate la &re*ea lor. )e înt?*%lă lucruri "roaznice. dacă este necesar. *uşcă* din co%anul de %ui cu "ust *inunat. este cel *ai %uternic anal"ezic. în care tea*a este alun"ată. 7ăută* indicii care să ne s%ună cu* %ute* su%lini li%sa. Far nici n-a* a%ucat ine să ne desf?tă* cu &ia#a lui fru*oasă şi să-1 ad*iră*.rice re"izor de la <ollNOood ştie acest lucru. hi%otala*usul. A de&enit %ro&er ială una dis%ozi#ie a celor care alear"ă. Du nu*ai atacul unui . Encefalinele. întoarcerea la echili rul fiziolo"ic e înso#ită de %lăcere. o%ioidul %entru starea de disconfort.""# / ?+'IUNI. Aro*a cărnii ne "?dilă nările. Far %rinci%iul hedonist căruia i se confor*ează or"anis*ul are şi o fa#ă întunecatăA %lăcerea nu %oate fi de durată. catharsis.E ?.Atunci c?nd cor%ul se a%ro%ie de e%uizare.

sa&urarea durerilor %oate deter*ina o creştere a dorin#ei. Forin#a şi %lăcerea se află într-o rela#ie str?nsă şi totuşi antitetică. Efectul o%ioidelor nu este dec?t de scurtă duratăH în func#ie de situa#ie. %e c?nd %lăcerea îşi este sieşi suficientă. 7el care doreşte nu %oate "usta %lăcerea în de%linătatea ei. )e s%eculează chiar că unii consu*ă cu %lăcere chili toc*ai %entru că %ot sa&ura astfel euforia %e care o %ro&oacă o%ioidele eli erate ca ur*are a durerii din ca&itatea ucalăH ni*eni însă nu a %utut de*onstra acest lucru. în %reludiu. oric?t ar fi ea de %lăcută. 7?nd %uterea %lăcerii dis%are. seducătorul &ersat şi su* ru din ro*anul lui 7hoderlos de Caclos >eg&turi prime5$i"ase. el dis%are du%ă c?te&a *inute sau c?te&a ore. 7el care încearcă să-şi atin"ă #inta în cel *ai ra%id *od nu este un un a*ant.ştiin#a nu a aflat nici %?nă astăzi.""$ / ?+'IUNI. . c?nd celălalt. deşi au de$a destule %e ca%A şi stresul %oate fi o %lăcere. @ot o%iatele din cor% sunt cele care le a$ută %e fe*ei să su%orte durerile naşteriiH efectul lor eQ%lică strălucirea relaQată a%ărută %e chi%ul *ultor *a*e i*ediat du%ă naştere. în ocoluri şi în a*?nare. o%ioidele %ot scădea te*%orar ni&elul de do%a*ină din creier. Fe ce se înt?*%lă aşa . eQ%lică 'al*ont.E ?. însă %?nă acu* nici cei *ai creati&i cercetători nu au încercat să studieze *ai îndea%roa%e %racticile seQuale sado-*asochiste.)e te*e să nu %iardă %lăcerea unei cuceriri erotice că%ăt?nd %rea de&re*e ceea ce-şi doreşte. %ut?nd lua orice for*ă. în acest *o*ent. în acel *o*ent nu *ai e %re"ătit nici *ăcar %entru *icile conflicte cotidiene. 7ine se ucură de *?ncare ună. )-a de*onstrat neurochi*ic că. Forin#a este înso#ită de i* oldul de a de%une un efort. Acu%unctura %oate alina durerea deoarece în#e%ăturile acelor deter*ină. cercetătorul erlinez 1andolf Mentzel a desco%erit dis%ari#ia durerii în condi#ii de stres chiar şi la al ine. A%oi . Efectelor %lăcute ale acestor su stan#e li se adau"ă fa%tul că în creier se eli erează do%a*ină. ca %lastilina. 8lăcerea tre uie să func#ioneze ca un se*nalA atunci c?nd *esa$ul a fost trans*is.FCERE+ / ""8 ani*al de %radă.hio %resu%une că ase*enea efecte ne fac leneşi şi li%si#i de &oin#ă du%ă ce sa&ură* ce&a. o durere *ult *ai *are. înc?t cor%urile lor se în*oaie %recu* ceara. (ar cel care sa&urează ceea ce în sf?rşit a %ri*it nu *ai doreşte în acel *o*ent. )itua#ia lor este ase*ănătoare cu aceea a doi co%ii care se dau hu#a %e o sc?ndurăA sus e c?nd unul. ci şi alte feluri de stres deter*ină o%ioidele să circule în creier. 8ofta de *?ncare %oate fi *ai %lăcută dec?t *?ncarea însăşiH iar în dra"oste. atrac#ia %rinci%ală stă de *ulte ori în $ocul de-a &-a#i ascunselea. *esa"erul %oate să tacă. în acest fel. acest *ecanis* este foarte &echi. %rin *icul disconfort al în#e%ăturilor de ac. 8e scara e&olu#iei. :nii resi*t această stare de du%ă euforie ca %e o insu%orta ilă cădere. %lăcerea %oate duce la ne*işcare totalăA şo olanii cărora li se ad*inistrează o%iate în doze *ari de&in at?t de a%atici. dis%ozi#ia noastră re&ine la starea nor*ală. Deuro%siholo"ul Paa= 8an=se%% de la :ni&ersitatea 6oOlin" Green din . se %are. în cazuri eQtre*e. dar %ese*ne că acu%unctura îi %er*ite cor%ului să în&in"ă. de la o anu*ită doză în sus.eag2nul senza0iilor pl2cute 8isica se $oacă *ai înt?i cu şoarecele şi a%oi îl %rinde. 'echiul @esta*ent descrie "olul resi*#it de re"ele )olo*on du%ă ce a acu*ulat *ai *ulte a&eri şi %lăceri dec?t to#i %redecesorii săiA. Fe%resia %ostcoitală este de%l?nsă de c?nd au fost în stare oa*enii să-şi eQ%ri*e senti*entele. Far nicăieri %lăcerea şi durerea nu se conto%esc *ai ine ca în cazul seQualită#ii. de dra"oste sau %ur şi si*%lu de soare nu se răz oieşte cu ni*eni. :nii se*eni de-ai noştri foarte ocu%a#i caută %ro a il toc*ai acest efect atunci c?nd se an"a$ează în tot *ai *ulte acti&ită#i. iese la i&eală %artea întunecată a %lăcerii. eli erarea unor cantită#i foarte *ari de o%ioide. Anu*ite %ractici *asochiste ar %utea fi eQ%licate %rin aceea că endorfinele co*%ensează durerea şi a*%lifică li idoul. TDu &reau s-o iau aşa de ieftinU. 8rea *ult nu su%ortă* însă lene&ia.

7ercetătorul Pa*es . Mul#i dintre cei care c?şti"a ine trăiesc astfel la li*ita contului lor ancar.U . de care nu %uteau niciodată să se a%ro%ie.lds ne-a arătat în anul 195L %rintr-o eQ%erien#ă de&enită le"endară ce se înt?*%lă în astfel de cazuri. ^. a cărei atrac#ie consta în fa%tul că %utea fi căutată &eşnic fără să fie niciodată "ăsită. . ea &a fi %ro"ra*ată %entru re%etare.lds. acest neurotrans*i#ator se*nalizează că ur*ează o răs%lată şi declanşează o c?t *ai intensă acti&itate a func#iilor cor%ului. 8oe#ii ro*antici se lăsau înc?nta#i de floarea al astră. se schi* ă şi *odul de func#ionare a unor %or#iuni eQtinse din creier."") / ?+'IUNI. căutarea %oate dura ore. 8lăcerile sunt efe*ereH cine nu a recurs &reodată la c?rna#i fri%#i ca să lu%te contra stării de sa#ietate a%ărute du%ă sa&urarea a trei ucă#i de tort )acher+ @oate încercările anterioare de a #ine cură de slă ire se do&edesc în acest fel zadarnice. Far antici%area durează *ult *ai *ult.lds a introdus un electrod su #ire în hi%otala*usul unui şo olan. Efectul %rinci%al al do%a*inei este însă *e*orarea eQ%erien#ei ca %e ce&a %oziti&A în consecin#ă.. iar fa%tul că uitau să *ăn?nce şi să ea de&enise real*ente o %ro le*ă. şo olanii nu se *ai %uteau dezli%i de întreru%ător. 1J/. totul este deşertăciune şi &?nare de &?nt şi fără nici un folos su soare. sti*ul?nd astfel creierul. *-a* uitat cu luare-a*inte la toate lucrurile %e care le-au făcut *?inile *ele şi la truda cu care *-a* trudit ca să le să&?rşesc şi iată. 7?nd t?n$eşti du%ă ce&a şi î#i ur*ăreşti #elul. cu*%ără* cu %ri*a ocazie şi sandale Pra$a. zile. în acea re"iune a diencefalului care declanşează dorin#a. confir*?nd şi întărind de fiecare dată %ro"ra*area anterioară._ Fre%t aceea a* ur?t &iata ^.. (ar *enestrelii din E&ul Mediu le "lorificau %e doa*nele căsătorite. )ăr*anele fiin#e uitau de tot şi a%ăsau iar şi iar %e uton. 1ezultatul a fost co%leşitorA la scurt ti*%. %entru ca or"anis*ul să-şi %ri*ească răs%lata.. Şo olanii riscau să-şi %iardă &ia#a %entru un dra* de fericire. 7?nd un i*%uls declanşează dorin#ă în chi% re%etat.7ăci a&eau %re# redus şi tre uia nea%ărat să %rofită* de ocazie. *ai *ult sau *ai %u#in conştient. 7ercetătorul i-a sal&at într-un sf?rşit. dorin#a neî*%linită a fost considerată un Tsco% în sineU. du%ă c?te&a zile. Fe&enită do*inantă. chiar dacă erau de fa%t cu $u*ătate de nu*ăr *ai *ari. Ca şo olanii lui . Electrodul a fost conectat la un întreru%ător cu a$utorul căruia ani*alele %uteau să-şi a%lice sin"ure un şoc electric. eQtazul %lăcerii %oate de%ăşi %lăcerea antici%ării.lds. :n tru adur nu %utea să s%ere la *ai *ult de c?te&a r?nduri *?z"ălite în "ra ă sau la un z?* et %e furişA era suficient %entru a *en#ine în &ia#ă dorul. Fu%ă cu* a* &ăzut. dar %rea %u#in %entru a-1 alina &reodată. chiar ani._.FCERII / "". T7alea este #intaU ar %utea fi de&iza lor. aceste flori sunt &izitate *ai des. !lorile o"ate în nectar %ro&oacă la al ine eli erarea de do%a*inaH de aceea.. nici *ăcar seQul nu *ai $uca &reun rol %entru aceste ani*ale.E *+E+ GNTUNEC+TF + ?. :neori. rolul nectarului era $ucat de întreru%ătorH şo olanii erau ne&oi#i să-1 acti&eze neîncetat. care de&enea o necesitate.lds şi Milner. în acest eQ%eri*ent iese la i&eală chi%ul dia olic al senza#iilor %lăcute. 8entru că ucuria de a fi cu*%ărat o noua rochie de &ară nu durează niciodată suficient de *ult. :nii încearcă să se cru#e de *o*entul trezirii la realitate făc?nd totul. 195LH . dorin#a transfor*ă oa*enii în fiin#e . %entru a e&ita înde%linirea dorin#elor.. % *a0a 1ntunecat2 a pl2cerii :neori sunte* în %ericol să căde* &icti*ă %ro%riilor noastre senza#ii %lăcute. E%oci de-a r?ndul. 19JJ/. 7e i-a *?nat %e şo olani %?nă a%roa%e de autodistru"ere+ întreru%ătorul declanşa siste*ul de antici%are şi inunda creierul cu do%a*ina. *asa co%ioasă %oate fi *ai %lăcută dec?t &?nătoarea.lds. f Forin#a %oate să de&ină ce&a inde%endent. decu%l?nd. 7ercetătorul a înre"istrat %?nă la 6444 de autosti*ulări într-o oră.Eccl I11. )%re ui*irea lui . sti*ulatorul .

să *ute %uii din cui . @endin#ele %reeQistente sunt astfel eQacer ate. func#ia de conducere în consiliul %ărin#ilor. în loc. Dorin02 %2r2 scop Este uşor să foloseşti neadec&at un lucru cu *ulte utilizări %osi ile. Fo%a*ina. Forin#a î#i î*unătă#eşte dis%ozi#ia. ea nu a&ea o #intă %recisăH aşa că #inta tre uia "ăsită. în uli*ie. @oate aceste co*%orta*ente o sesi&e a%ar în *od ase*ănător. nu de#ine* un circuit care să declanşeze senza#ia de foa*e. %lăcerea de a %ractica un s%ort . să se cure#e. 7ercetătorii le-au a%licat din nou electrozi %e hi%otala*us. rochie su%er ă. oa*enii nu se deose esc de şo olani. oricare ar fi ea. Facă era înde%ărtată şi a%a. Acestea ne %ot do*ina %ersonalitatea toc*ai %entru că sunt at?t de ada%ta ile şi de &ersatile. Forin#a este cel *ai un re*ediu contra %lictisului. dacă eQistă o %redis%ozi#ie în acest sens.care controlează ac#iunile eQterioare . nu are sarcina de a trans*ite ea însăşi o anu*ită infor*a#ie. Du contează dec?t ne&oia de a a&ea ce&a. circuitele neuronale din *ezencefalul şo olanilor . @i%ul de acti&itate înde%linită de ani*ale nu %ărea să ai ă &reun rol .""6 / ?+'IUNI. şo olanul îşi căuta un %artener cu care să se î*%erecheze. 7ontrar aşte%tărilor. I441/.FCERII / ""7 *?nate de instinct. să ducă o iecte de colo %?nă colo %rin cuşcă. un circuit *ultifunc#ional %entru dorin#ă.as @egas 6ucuria de a *?nca ine se %oate transfor*a. su influen#a do%a*inei. 1olul ei constă *ai de"ra ă în schi* area dis%oniilită#ii neuronilor de a %ri*i *esa$e . :n şo olan care era dinainte flă*?nd îşi &a căuta hrana cu şi *ai *ult elan.în %ati*a $ocului. Această desco%erire se datorează şi ea şo olanilor de la orator. 7ercetătorii au %utut astfel o ser&a Bac#ionis*ulX în for*ă %urăA doar ac#iunea conta. A&e*. să ea. acesta se re%ezea la sticla de a%ă. nu şi #elul. la şcoală . dacă este sti*ulat. ani*alele au de&enit foarte acti&e. Far în ce direc#ie tre uiau să-şi îndre%te acti&itatea+ 8entru că dorin#a fusese sti*ulată artificial. . el a recurs la un eQ%eri*ent ase*ănător cu cel i*a"inat de . înce%ea %ro"ra*area %entru %lăcere . 7ercetătorul neo-zeelandez Pohn 1eNnolds a %utut de*onstra de cur?nd că. care nu *ai cunosc li*ite şi %ierd contactul cu realitatea. . 7u c?t le circula *ai *ultă do%aniină în creier. dar şi %ericolele %e care le aduce cu sine. Fe îndată ce circuitele neuronale %entru dorin#ă au fost eQcitate. să co%uleze. înc?t şo olanii care &oiau să ea a%ă şi constatau că reci%ientul fusese înlocuit uitau de sete şi înce%eau să *ăn?nce. coneQiunile din creier se *odifică.totul e ni*erit %entru a *en#ine acti&ă *aşinăria dorin#ei.1eNnolds et al. %lăcerea de a c?şti"a .se *odificaseră.i*%ortant era fa%tul că făceau ce&a. de astă dată %entru a constata care sunt efectele directe ale dorin#ei seQuale asu%ra co*%orta*entului. Aşa se înt?*%lă şi cu circuitele din creierul nostru res%onsa ile %entru %lăcere. Acest i* old se eQ%lică %rin felul în care func#ionează *ecanis*ul dorin#ei. la %ri*ul lucru care-i iese în cale.lds. să roadă.adică a *odului în care un anu*it or"anis* reac#ionează la lu*ea încon$urătoare. în asta constă for#a acestui %ro"ra*. :n sin"ur *ecanis* îl face %e o* să-şi dorească ce&a şi îl conduce către #inta dorin#elor sale. 8entru această senza#ie sunte* "ata să dă* totul.în o sesie. să &?neze şoareci. Facă cercetătorii îi luau *?ncarea unui şo olan sti*ulat care toc*ai &oia să *ăn?nce. în acest sco%. o carte de credit ine%uiza ilă. Ca doar zece *inute du%ă %ri*a a%ăsare %e uton. un ani*al sătul se &a re%ezi. su stan#a cea *ai i*%ortantă din siste*. iar atin"erea sco%ului cu at?t *ai *ult. ?rincipiul . să *iroasă. 7e anu*e te în&eseleşte nu contează. Ani*alele au înce%ut să facă tot ceea ce ştiau *ai ineA să *ăn?nce. antici%area senti*entului de triu*f.E *+E+ GNTUNEC+TF + ?. în această %ri&in#ă. unul %entru seQ şi încă unul %entru dorin#a de a do ?ndi un statut în societate. cu at?t acti&ită#ile %rin care eQcita#ia îşi căuta o su%a%ă %uteau fi schi* ate *ai des între ele. Feruta ani*alelor *er"ea at?t de de%arte.

Dicotină eli erează do%a*ină direct. Fro"urile ac#ionează la fel ca *aneta dia olică din sala de $oc sau din cuşca şo olanilor. 7el care $oacă doar ocazional se deose eşte de $ucătorul î*%ăti*it %rin fa%tul că *ai %oate controla încă i* oldul siste*ului de antici%are . asocierea dintre T*anetăU şi T ucurieU este întărită şi. &or deschide săli de $oc şi &or %roduce cocaină %rin sinteză. Du de"ea a scenele din sălile de $ocuri a*intesc de şo olanii de la orator care se %uteau sti*ula sin"uri %rin a%ăsarea unui uton. Fe%enden#a tre uie deci în#eleasă ca o dorin#ă scă%ată de su control. nu se %utea %re&edea că nişte %ri*ate *ari &or distila ăuturi alcoolice. .la fel ca în eQ%eri*entul cu şo olani. Eli erarea do%a*inei se %roduce c?nd din auto*atul din cazino înce% să cur"ă *onedele sau c?nd $ucătorul de la *asa alăturată c?şti"ăA a%ar atunci Tnişte furnicături ca de foc în tot cor%ulU. c?nd au fost fiQate "enetic *a$oritatea *odelelor noastre de co*%orta*ent. o sesia de a a%ăsa din nou %e *anetă . făc?nd din o ezitate o %ro le*ă "ra&ă. Mecanis*ele declanşate în creier sunt aceleaşi. Fe %enden#a este un accident în căutarea fericirii. în s%eran#a că data &iitoare clinchetul se &a auzi şi %entru ei. î*%reună cu ea. ne si*#i* *ai ine du%ă o #i"ară şi *ai %roducti&i dec?t de o icei. trei ori %e *inut. @oc*ai de aceea. iar du%ă un %ahar sau două de &in de&eni* *ai o%ti*işti. care ur*a să eQtindă enor* oferta de ali*ente. @oate felurile de de%enden#ă func#ionează deci confor* aceluiaşi *ecanis*H dro"urile se diferen#iază doar %rin *odul în care îl declanşează. 8sihiatrul <ans 6reiter de la <ar&ard a arătat că în ti*%ul oricărui $oc care %resu%une un anu*it c?şti" se acti&ează la %artici%an#i aceleaşi circuite neuronale. du%ă in"erarea ali*entelor. I441/. su%use doar la un test. într-o oarecare *ăsură. s%eran#a de a %ri*i o răs%lată financiară declanşează o $u ila#ie olnă&icioasă. Alcoolul. care şi-a $ucat întrea"a a&ere la ruletă. a solut necesareH aceasta e %ro a il cea *ai a"asantă desco%erire %e care ne-o rele&ă studiul senza#iilor %lăcute. heroina şi *orfina cresc ni&elul de . E&olu#ia nu a %re&ăzut suficiente *ecanis*e de a%ărare contra acestui *od de autodistru"ere. !iecare clinchet al auto*atului eli erează din nou do%a*ină. se foloseşte de *ecanis*ele care în &ia#a cotidiană sunt res%onsa ile %entru în&ă#are şi %lăcerea antici%ată şi. de orice natură ar fi ea. Fe fiecare dată. %rin sa#ietate şi de&in desfr?na#i atunci c?nd seQul îi satisface at?t de %u#in. )iste*ul de antici%are nu %oate şti că auto*atul scui%ă în total *ai %u#ini ani dec?t au introdus $ucătorii. 8entru că do%a*ină ne *en#ine tre$i şi aten#i. ca eQa"erări în dru*ul nostru către fericire. Acu* zece "enera#ii. )u influen#a alcoolului. c?nd încă se *ai suferea de foa*e. în cazul nicotinei şi al cocainei chiar de trei ori. cercetarea de%enden- #ei ne %er*ite să scrută* şi în sufletul oa*enilor sănătoşi. acti&?nd neuronii res%ecti&i. ni&elul de do%a*ină creşte de două ori. indiferent dacă e &or a de $ucători î*%ăti*i#i sau de %ersoane nede%endente. în consecin#ă."" / ?+'IUNI. ?l2cerea o ia razna 8ati*a. înc?t şi-1 doresc tot *ai *ultH furia re%rezintă a"resi&itatea dezlăn#uităH lene&ia este relaQarea care eQclude orice nou i*%uls. %entru că şi ele îi oferă creierului o doză de do%a*ină. nu se între&edea tehnicizarea a"riculturii. Acu* 144 de *ilioane de ani. du%ă cu* a constatat toQicolo"ul italian Gaetano Fi 7hiara. scria autorul rus !iodor Mihailo&ici Fostoie&s=i.6reiter et al. 7hiar şi cele şa%te %ăcate de *oarte ale teolo"iei ar %utea fi definite. (ar clinchetul c?tor&a *onede este suficient %entru a face oa*eni altfel destul de rezona ili să stea ore în şir în fa#a unui dula% de ta lă şi să a%ese %e o *anetă ca nişte ro o#i de două.E *+E+ GNTUNEC+TF + ?. M?ndria este eQa"erarea dra"ostei de sineH z"?rcenia este econo*isirea scă%ată de su controlH in&idia a%are atunci c?nd tendin#a noastră naturală de a ne orienta în func#ie de ceilal#i de&ine %redo*inantăH oa*enii se î* ui ă c?nd or"anis*ul nu *ai răs%unde.FCERII / ""! (n cazul %ati*ii $ocului.

Alcoolis*ul este foarte răs%?ndit %rintre şo*eri. %entru că astfel creierul asociază definiti& dro"ul cu dorin#a de a-1 a&ea. 7ercetătorii sunt ne&oi#i să de%ună *ari eforturi %entru a o işnui şo olanii cu alcoolul. Dici *ăcar un şo olan de la orator nu s-ar atin"e de ună&oie de o sticlă de rachiu. 8?nă la ur*ă. Cine de6ine dependent& Fro"urile te a$ută să ui#i. Dicotină te a$ută să su%or#i %lictisul şi stresul. î#i &ine să tuşeşti. Du %lăcerea este cea care îi î*%in"e %e oa*eni la de%enden#a de alcool şi de #i"ări.FCERII / "$" do%a*ină indirectA ele dezacti&ează neuronii care. în situa#ii de &ia#ă ne%lăcute. A%roa%e întotdeauna. :n creier de%endent T&edeU o #i"ară şi co*anda i*ediat. Far la înce%ut nu a fost %lăcerea."$# / ?+'IUNI. nu contează în ce *od e declanşat afluQul de do%a*ină. care fusese şi el şicanat. 8ersoana care inhalează %udra al ă trăieşte un eQtaz ase*ănător celui în care s-a aflat Ceonard su influen#a *edica*entului C-do%aA se si*te atot%uternică. în ciuda "ustului a*ar+ 7a adul#i. Fecisi& este că acest lucru se înt?*%lă. 7hiar şi &ederea unei serin"i este suficientă %entru a declanşa la de%enden#ii de heroină *ecanis*ele dorin#ei. alcoolul şi cocaina se furişează ca nişte răz oinici troieni în structurile cere rale res%onsa ile de senza#iile %lăcute. Cu4 ne l2s24 ade4eni0i î#i aduci a*inte de %ri*a #i"ară+ Ma$oritatea consideră ca are un "ust "roaznicA te z"?rie %e "?t. îi a$ută %e cei care se si*t stu%izi şi %licticoşi în "ru%ul lor de %rieteni. Alcoolul cal*ează şi alun"ă an"oasele. consu*ul de dro"uri creşte a%roa%e auto*at. încercă* în acest *od să face* su%orta ile situa#iile dificile. Dicotină. du%ă cu* au de*onstrat analizele făcute cu a$utorul to*o"rafului. 7ocaina face ca do%a*ină eli erată. iar %rintre solda#ii a*ericani din 'ietna* *ul#i erau de%enden#i de heroinăA L4[ din aceşti tineri au folosit cel %u#in o dată serin"a %entru a nu *ai &edea ororile răz oiuluiH $u*ătate din ei se dro"au at?t de des înc?t %rezentau si*%to*e de se&ra$ c?nd întreru%eau consu*ul.are nu dorin#a de a face i*%resie ună ne-a deter*inat să e* *ai de%arte.a*enii de ştiin#ă a*ericani au cerut unor suiec#i sănătoşi să rezol&e o %ro le*ă dificilă. . care de o icei dis%are ra%id în %ere#ii celulelor creierului. în *od nor *al. A%rinde-oWU. te face să fii s%iritual şi î#i dă ideiH şi. dar a&usese ocazia să se răz une. Mai %resus de toate însă.U scria 5ilhel* 6uschH contrariul este şi el &ala il. al cărei efect e de scurtă durată. faci eforturi dis%erate să nu te o ser&e %rietenii.E *+E+ GNTUNEC+TF + ?. Du . 8entru oa*eni este &ala il acelaşi lucruA de%enden#a se în&a#ă. Fro"urile î#i deturnează creierul. te trezeşte şi te cal*ează în acelaşi ti*%. . 8ersoanele criticate anterior au ăut *ult *ai *ult dec?t %artici%an#ii care fuseseră trata#i corect. Multe studii de*onstrează că nu căutarea %lăcerii îi face %e oa*eni &ulnera ili la dro"uri. ac#ionează î*%otri&a siste*ului de antici%are. #i"ara le aduce tinerilor a%reciere în antura$ul lor şi s%ar"e "hea#a c?nd înt?lneşti lu*e nouă. în felul acesta. 8?nă şi o ne%lăcere de scurtă durată %oate duce la un consu* crescut de dro"uri. f?c?ndu-i să se si*tă inferiori. 7e&a *ai t?rziu. 7ocaina. su iec#ii au %artici%at la un eQ%eri*ent nu*it în *od &oalat Ttestare de ăuturiUA tre uiau să co*%are şi să e&alueze di&erse ăuturi alcoolice. 7onducătorul eQ%eri*entului i-a criticat a%oi %e nedre%t. Far nu to#i cei care au %ro le*e se dro"hează şi nu to#i cei care se dro"hează de&in de%enden#i. ci dorin#a de a scă%a de %ro le*ele &ie#ii. 7u %ri*ele hal e de ere se înt?*%lă deseori la fel. cu toate că alcoolul are la şo olani acelaşi efect ca şi la oa*eni. :n al treilea "ru%. tot aşa cu* reac#ionează la sti*ulul TsticlăU %rin co*anda T6eaWU. cei *ai *ul#i oa*eni se %ot ucura de ere şi #i"ăriH te %o#i o işnui chiar şi cu "ustul ardeilor iu#i. T7ine are "ri$i are şi lichior. să ră*?nă *ai *ult ti*% în circula#ie. a consu*at cantită#i nor*ale de alcoolA se %are că răz unarea le-a te*%erat dorin#a de a-şi îneca a*arul în alcool.

a*enii de ştiin#ă de la 6roo=ha&en Dational Ca oratorN din DeO Zor= au reuşit chiar să &indece de%enden#a de alcool a şo olanilor de la orator %rintr-o tera%ie "enetică în care au *ărit nu*ărul de rece%tori de do%a*ina din creierul ani*alelor. Ea a constatat că de%enden#a *icşorează %entru o %erioadă îndelun"ată nu*ărul. Feoca*dată. 1iscul e şi *ai *are la cei care au înce%ut încă din %u ertate să fu*eze ori să ea. Far cu* se face că eQistă şi consu*atori ocazionali de su stan#e care dau de%enden#ă+ Fe%enden#a este deter*inată %e de o %arte de situa#ia în care se află consu*atorul. do%a*ina $oacă un rol i*%ortant. în a* ele cazuri. . Dora 'ol=oO este o străne%oată a re&olu#ionarului Ce& @ro#=i. consecin#ele nu sunt de durată. 7el *ai un eQe*%lu este heroina. de&enită cele ră %entru studiile %e care le-a efectuat asu%ra creierului de%enden#ilor. iar %e de altă %arte de "ene. ?rizonier 1n cercul 6icios Fe *ulte ori. 7ele *ai *ulte %ersoane su $u"ate de dro" se înt?lnesc în r?ndul fu*ătorilor. du%ă dezintoQicare.E *+E+ GNTUNEC+TF + ?. a&entura şi noutatea sunt eQ%uşi riscului de a de&eni de%enden#i. această %osi ilitate este eQclusă. 8ersoanele care consu*ă re"ulat dro"uri au ne&oie de cantită#i din ce în ce *ai *ariH efectul lor dis%are. du%ă c?te&a %ahare în %lus. ci şi %entru că nicotină are o influen#ă directă asu%ra *ecanis*ului de eli erare a do%a*inei. . %entru că *ecanis*ele co*%leQe %rin care "enele influen#ează consu*ul de dro"uri nu au fost în#elese în totalitate. s%une cer- cetătoarea Dora 'ol=oO de la 6roo=ha&en Dational Ca oratorN.are într-un &iitor înde%ărtat &o* reuşi să &indecă* oa*enii de de%enden#ă %rin inter&en#ia în *aterialul "enetic+ în %rezent. Fesi"ur că #i"ările. ci de %ăstrarea unei stări c?t de c?t nor*ale. @oate ti%urile de stres cresc %ro a ilitatea ca. şi nicotină şi alcoolul a$un" să ai ă acelaşi efect. %ersoană care este sau a fost de%endentă de un dro" are şanse *ari de a de&eni de%endentă şi de al doilea dro". cei de%enden#i de *orfină cad. %ersoana de%endentă nu *ai si*te dec?t ne&oia oar ă de dro". Facă nu cedă* dec?t ocazional acestor %lăceri. 7ei care au %rea %u#ini rece%tori FI sunt deose it de %ericlita#i. în eQ%erien#ele realizate %e şo olani. *en#ionat anterior. zi fără dro" %are tristă. Facă. %radă alcoolului. . "eneticienii încearcă să %re&adă o e&entuală tendin#ă s%re de%enden#ă. a nicotinei sau a heroinei. (nfluen#a "enelor asu%ra acestui risc e uşor de eQ%licatA cei care su%ortă ine dro"ul sunt cei *ai a*enin#a#i. nu dorin#a de a-1 sa&ura. şi aşa redus. iar cei cărora le %lac %ericolul. 8e căi ce&a *ai co*%licate.FCERII / "$8 orice a*ator de &in şi nu to#i cei care %rizează cocaină cad %radă de%enden#ei. )u stan#a stu%efiantă . şi nu %lăcerea ăuturii sau a fu*atului. 7ea *ai eficientă for*ă de %re&enire a de%enden#ei e încercarea de a-i #ine %e co%ii de%arte de stu%efiante. re%rezent?nd %unctul de le"ătură %entru do%a*ina în creier. creierul nu *ai reac#ionează la ele. erea şi chiar dro"urile *ai %uternice te fac să te si*#i ine. 8ro"ra*area creierului %entru dro". . 8lăcerea se %ierde tre%tat şi cu ti*%ul nu *ai e &or a de stări de euforie. astfel înc?t res%ecti&a %ersoană să %oată lua *ăsuri din ti*%. nu nu*ai %entru că sunt uşor de %rocurat. .a*enii de ştiin#ă ştiu de *ult că şo olanii *ai curioşi dec?t *edia de&in *ai uşor de%enden#i. deoarece creierul se lasă cu at?t *ai uşor *odelat cu c?t este *ai t?năr. şansele de a de&eni alcoolic sunt *ini*e. este cea care *en#ine de%enden#a. cor%ul se răz ună."$$ / ?+'IUNI. al rece%torilor FI. să de&ii o &icti*ă a alcoolului. dorind să te relaQezi. care sea*ănă din %unct de &edere chi*ic cu o%ioidele şi induce o stare euforică. Fe%enden#a îi consu*ă %e oa*eni total. A%roa%e fiecare de%endent de heroină este în acelaşi ti*% de%endent de #i"ări sau de alcool. Asta nu însea*nă că stu%efiantele nu %ot a&ea un efect %lăcut. \i"ările sunt cele *ai seducătoare dintre dro"uri. :n rol i*%ortant îl $oacă aici rece%torul FI. :n alt factor *oştenit "enetic este "radul de curiozitate. (ntre %lăcerea noului şi %ericolul de a de&eni de%endent eQistă o le"ătură str?nsă.

Mul#i %resu%un că o %ersoană de%endentă consu*ă dro"ul în %ri*ul r?nd ca să e&ite a%ari#ia si*%to*elor de se&ra$.sin"urul *oti& %entru care continuă este că nu se *ai %ot o%ri. asta se datorează fa%tului că stu%efiantul a afectat ca%acitatea de a si*#i %lăcerea. un fost de%endent de cocaină. $os. ce sc?r ă î*i era de *ine însu*iW îl iu ea* %e dealerul *eu. Facă &ia#a fără dro" #i se %are fadă.U !Der Spiegel LLGI444/ A . care a ră*as înre"istrată în creier. 1ecidi&a nu %oate fi în#eleasă dec?t dacă #ine* cont de fa%tul că &oin#a şi %lăcerea sunt declanşate în *od diferit de creier. )e schi* ă astfel şi *odul în care este citită şi transfor*ată în alu*ină infor*a#ia "enetică. *ă "?ndesc că acolo. distru"ea* *o ila în s%eran#a că &oi *ai "ăsi &reun rest de dro". Fe%enden#a %er&erteşte a* ele *ecanis*e. Far se&ra$ul fizic e relati& uşor de su%ortat. Di*eni nu a descris această stare *ai ine dec?t cantautorul Konstantin 5ec=er. Fe *ulte ori.U . crez?nd că în s%atele lor sunt ascunse rezer&e. neuro iolo"ii au %utut recunoaşte şo olanii care fuseseră de%enden#i de alcool. iar atunci c?nd a* de%us *ărturie în fa&oarea lui la tri unal. înt?lnirea cu &echi %rieteni. unul dintre nu*eroasele staruri care au la acti& o dezintoQicareA T7?teodată. Far asta nu eQ%lică de ce %o#i rede&eni de%endent şi du%ă decenii între"i. foştii de%enden#i nu sca%ă nici %?nă la sf?rşitul &ie#ii de tenta#ia dro"ului. se află toată cocaina %e care a* %rizat-o în &ia#ă. 7u alte cu&inte. 199K/ Fe îndată ce su stan#a li%seşte. 7elulele %roduc *ai ales su stan#e care fac creierul deose it de rece%ti& la tot ce #ine de dro". 7reierul nu asociază doar su stan#a stu%efiantă cu de%enden#a. ci şi sti*ulii care o înso#escA fu*ul din ar. dar. De&oia o sesi&ă de dro" a%are %entru că su stan#a a re%ro"ra*at circuitele cere rale res%onsa- ile %entru &oin#ă. 7u toate acestea. !risoanele. aro*a celor c?te&a %icături de ro* din tort. 7onsu*atorul de dro"uri se afundă tot *ai *ult în de%enden#ă.E *+E+ GNTUNEC+TF + ?. Mult *ai "reu este să controlezi tot restul &ie#ii dorin#a de dro". tre*uratul. iar recidi&a %?ndeşte la fiecare %as. Fe la o &re*e. siste*ul de antici%are ră*?ne afectat %e ter*en lun". )au %oate să-şi controleze i*%ulsul de a ceda tenta#iei. %e %arcursul dezintoQicării. nu*ărul celor care înce% să-şi a%rindă din nou #i"ara du%ă ce au fost *ultă &re*e Bcura#iX este foarte *are. 7?t de nede*n *ă si*#ea*. nici *ăcar fu*atul T#i"ară de la #i"arăU sau &otca la *icul de$un nu *ai %oate oferi &reo ucurie de%enden#ilor. 7hinurile a surde îndurate de foştii de%enden#i sunt e&ocate de Elton Pohn. EQ%erien#a de%enden#ei *odifică %entru totdeauna *odul de func#ionare al celulelor ner&oase din creier. c?nd z or %este Al%ii aco%eri#i de ză%adă. a&?nd ca efect declanşarea dorin#ei de dro".5ec=er. creierul de&ine tre%tat insensi il. resta ileşte %entru c?te&a ore &echea ucurie de a trăi. ca nişte ca luri "roase. A* ele *etode sunt "reu de %us în a%licare. care î*i li&ra *arfa corect. %ersoană de%endentă %oate încerca să ocolească &ocea de sirenă a dro"ului. T7e dis%erat era* c?nd nu *ai a&ea* în casă dec?t c?te&a "ra*eW Făr?*a* %ere#i. Aceste coneQiuni dis%ar foarte rar. Asta nu însea*nă că oa*enii sunt nea$utora#i în fa#a de%enden#ei. !oştii de%enden#i tre uie să-şi ia însă oala în serios. aşa cu* o %ersoană care a suferit un infarct tre uie să-şi schi* e *odul de &ia#ă dacă nu &rea să *ai ai ă unul. Fu%ă *odul de func#ionare al unor celule din creier. (nsensi ilitatea creierului la dro" dis%are în scurt ti*%. 8ati*a %oate fi de%ăşită. în acelaşi ti*%. Dici &or ă de %lăcere ."$) / ?+'IUNI.FCERII / "$. aşa cu* nu %o#i uita li* a *aternă. în ti*% ce insensi ilitatea la %lăcere este re&ersi ilă. . coneQiuni între neuroni. a* f?cut-o din toată ini*a. "rea#a şi delirul se %ot atenua cu a$utorul *edica*entelor şi dis%ar du%ă c?te&a să%tă*?ni. cor%ul e cu%rins de tre*ur şi de fri"uri. cel %u#in în co*%ara#ie cu ceea ce &ine du%ă. *ecanis*ele dorin#ei sunt cele res%onsa ile de fa%tul că de%enden#a este at?t de "reu de în&ins. în creier a%ar.

des%ăr#ire nu afectează le"ătura dintre cei doi.de zece. @ristan şi (solda sunt chiar dis%uşi să-1 trădeze %e unul re"e Mar=e. 8rezen#a unor cantită#i infi*e din această su stan#ă în diencefal declanşează o dorin#ă frenetică. la r?ndul lor. @o* (nsei. el este %rodus în hi%o#ala*us şi controlează secre#ia de hor*oni seQuali. %entru că a*?ndoi se recunosc şi se doresc chiar şi luni *ai t?rziu. <or*onii %er*it creierului să *anifeste . oQitocina. Fe îndată ce aceste *ici fiin#e a$un" la &?rsta %u ertă#ii. ele se re%ed la %ri*ul %artener seQual care le iese în cale. Du e de *irare că. odată ce rela#ia lor a de&enit %u lică. un hor*on a&?nd nu*ele %rescurtat Gn-1<. trucul a func#ionat cu o su stan#ă înrudită. întrea"a ură se transfor*ă. EQistă de eQe*%lu luli erina. le"enda celtică des%re @ristan şi (solda este %ro a il cea *ai li%sită de co*%ro*isuri. re"elui Mar=e atunci c?nd acesta îi cere socoteală. dorin#a nu este dec?t rareori at?t de %uternică %recu* în cazul lui @ristan şi al (soldei. îi răs%unde @ristan."$6 / ?+'IUNI. Du %are nici el să cunoască %uterea care-1 su $u"ă. cercetător la :ni&ersitatea E*orN din Atlanta. !e*elele influen#ate de aceeaşi su stan#ă sunt "ata. din fericire. De si*#i* fer*eca#i de dra"oste. . !idelitatea durează %?nă dincolo de *oarte . zi întrea"ă nu fac altce&a dec?t să co%uleze . 7u* a%are at?ta afec#iune+ în ti*%ul actelor seQuale frenetice. în *od nor*al. contrar &oin#ei ei. Di*ic nu *ai contează în afara a%ro%ierii de celălalt. Du şti* însă ce anu*e ne-a transfor*at şi de ce toc*ai %ersoana aleasă a de&enit at?t de i*%ortantă %entru noi. (solda &rea să se răz une crunt %e @ristan %entru că acesta i-a o*or?t unchiul. Facă se a%ro%ie &reun intrus.E DR+AO'TE+ / "$7 + Dragostea Fintre toate %o&eştile de dra"oste. Ase*enea rezultate %ot %ărea îns%ăi*?ntătoare. în o%era lui 1ichard 5a"ner. 6arzii cel#i care atriuiau %uterea de atrac#ie unei licori *isterioase erau *ai a%roa%e de realitate dec?t s-ar crede. în afec#iune. *asculul $uc?nd rolul de tată "ri$uliu. în &echi*e. so#ul ei şi unchiul lui. 7ercetătorul nu a făcut dec?t să accelereze un %ic *ersul natural al lucrurilor. a eQe*%lificat acest lucru folosind şoareci de %rerie. chiar dacă. nişte ani*ale cu lana *oale care trăiesc doar în A*erica de Dord. )u%radoza de luli erina nu e utiliza ilă însă ca *etodă de seduc#ie %entru că ar tre ui in$ectată direct în creier. %entru că fac ca actul seQual să %ara "roaznic de *ecanic. transfor*?ndu-i în nişte a*an#i fideli care nu se *ai des%art de %arteneră. o ase*enea %utere care-i atră"ea %e oa*eni unul către celălalt. creierul eli erează &aso%resină în cazul *asculului şi oQitocina în cazul fe*elei. Muzica %rin care 5a"ner a ilustrat scena dez&ăluie însă *ai *ultA ea descrie un dor de neeQ%ri*at în cu&inte care-1 atra"e s%re (solda %e @ristan . celălalt ră*?ne sin"ur. Ca fe*ele. (ar c?nd slu$nica (soldei îi toarnă acesteia din "reşeală o licoare %entru dra"oste.o senza#ie ce este deo%otri&ă un chin şi o fericire %ur şi si*%lu ne%ă*?ntească. să *oară î*%reună. nu %utea fi în#eleasă dec?t ca destin sau %rin *a"ie. Far c?nd %ri&irile li se înt?lnesc. Far eliQirele dra"ostei nu declanşează nu*ai dis%oni ilitatea %entru seQH ele %ot totodată să deter*ine doi %arteneri să-şi unească destinele %entru toată &ia#a.dacă unul dintre %arteneri *oare. A%oi se *ută î*%reună într-un cui . sunte* %oseda#i de ea. . 'ia#a seQuală a şoarecilor de %rerie este foarte interesantă. )u stan#a ac#ionează la fel şi la o*. cei doi nu *ai %ot rezista %asiunii. Eli/irele dragostei EliQirele dra"ostei eQistă cu ade&ărat. douăzeci de ori. să le înde%linească *asculilor orice dorin#ă. de *ulte ori în ciuda ra#iunii. în eQtazul lor. a* ele ani*ale îşi a%ără %artenerul şi cui ul. şi. @o#i cunoaşte* această senza#ie. Fe fa%t. (nsei le-a ad*inistrat rozătoarelor &aso%resină. 7o aii *asculi %e care oa*enii de ştiin#ă au făcut eQ%eri*ente cu acest neurotrans*itător au ini#iat i*ediat $ocuri seQuale cu fe*elele aflate în i*ediata a%ro%iere. 7e i-a *?nat at?t de de%arte+ TAsta nu ştiu a-#i s%uneU.

7eea ce ne deose eşte de aceste fiin#e nu este at?t *ecanis*ul res%onsa il de a%ari#ia dra"ostei. *iroase în *od re%etat. El a %rele&at o "enă a fidelului şoarece de %rerie. Ca oa*eni. EQ%erien#a func#ionează de altfel şi in&ers. @estele de în&ă#are de*onstrează că el nu a de&enit *ai %rost. leste*ă Tcu*%lita %o#iuneU şi lasă să se în#elea"ă că licoarea este de fa%t un %rodus al %ro%riului său suflet. :n *ascul la care *ecanis*ul &aso%resinei nu func#ionează se co*%ortă fa#ă de o fe*elă cu care s-a î*%erecheat înainte de %arcă nu ar fi înt?lnit-o niciodată."$ / ?+'IUNI. 'ue(e$"ces este nu*ele unei %o%ula#ii rurale %u#in nu*eroase din 1e%u lica Fo*inicană. res%ecti& de oQitocina. aceşti oa*eni . . (nsei a inter&enit în acest %roces. Fe-a lun"ul co%ilăriei.. Far oa*enii %ot de ase*enea să refuze dra"ostea %entru că fa*ilia nu acce%tă rela#ia sau %entru că doresc să-şi folosească ti*%ul şi ener"ia %entru carieră. de eQe*%lu.Qitocina. si*%lă su stan#ă %oate fi deci suficientă %entru a crea o le"ătură &eşnică. ci că şi-a %ierdut ca%acitatea de a-şi a*inti de alte fiin#e. Şoarecii de casă. Aceşti hor*oni sunt eli era#i şi la şoarecii de casă în ti*%ul actului seQual. Fu%ă *inuscula inter&en#ie "enetică. . . :n eQ%eri*ent fascinant %e care însăşi natura 1-a făcut cu nişte oa*eni din 7arai e ne arată cu* a%are dra"ostea la fe*ei şi la ăr a#i. (nsei a inter&enit "enetic asu%ra or"anis*ului acestor ani*ale şi le-a în&ă#at să de&ină *ono"a*e. )eQul deschide dru*ul %entru dra"oste. . nu orice noa%te fier inte se ter*ină cu for*area unui cu%lu. transfor*?ndu-i în %arteneri fideli. %er*ite for*area de cu%luri chiar şi la ani*ale care în *od nor*al nu au un %artener sta il. iar %entru asta creierul are circuite s%ecifice. înse*n?nd în li* a s%aniolă Touă cu dois%rezeceU. chiar şi acele ani*ale care nu %etrecuseră o noa%te de dra"oste î*%reună de&eneau %arteneri %e &ia#ă. şi a "refat-o şoarecilor de casă. Ar fi însă ui*itor ca hor*onii *en#iona#i să nu ai ă efecte şi la oa*eni. e%uizat. %entru ca ele să-i dorească %e ei şi in&ers. res%onsa ilă de %roducerea de &aso%resina. hor*onii %er*it for*area unui cu%lu. !or*area unui cu%lu %resu%une *e*orie socială. 7?nd (nsei a locat eli erarea hor*onilor. %ri*atele.E DR+AO'TE+ / "$! o %referin#ă %entru %artener. asu%ra cărora ac#ionează oQitocina şi &aso%resina. ale dra"ostei şi ale %arteneriatului sunt *ai co*%licate. de la cele *ai si*%le r?*e %?nă la rudele noastre a%ro%iate. E*o#iile care stau la aza acestei decizii sunt însă %re%ro"ra*ate. res%ecti& oQitocina. în cazuri eQtre*e chiar î*%otri&a ra#iuniiA în finalul o%erei. Şi noi a&e* o tendin#ă s%re *ono"a*ieH cu toate acestea. Fu%ă aceea.. . 7?nd le in$ecta fe*elelor şi *asculilor hor*onii cores%unzători. si*#i* %ro a il efectul acestor su stan#e. f?c?ndu-1 să ado%te acel co*%orta*ent co*%licat necesar unei con&ie#uiri de lun"ă durată. c?t li ertatea %e care o a&e* fa#ă de acesta. )e %are că infidelitatea rozătoarelor nu se datorează uitării sau fa%tului că nici unul dintre %arteneri nu a lăsat ur*e ad?nci în creierul celuilalt. Creier de %e4eieC creier de 52r5at Atrac#ia dintre seQele o%use ia naştere în *inte. @ristan. *ecanis*ele atrac#iei. 'aso%resina. &aso%resina şi alte su stan#e ase*ănătoare controlează de 544 de *ilioane de ani &ia#a seQuală a celor *ai *ulte fiin#e. *asculul şi fe*ela nu-şi ră*?neau fideli nici du%ă cea *ai a%ri"ă î*%erechere. Mediul în care trăi* influen#ează for*area unui cu%lu.a*enii %ot să cedeze atrac#iei. sunt interesa#i de un %artener seQual eQact %e durata actului seQual. 6azele acestui *ecanis* sunt de$a sta ilite c?nd fătul se află în uterA încă dinaintea naşterii sunte* *eni#i să a&e* dorin#e seQuale. ca şi cu* ar fi %ri*a oară. sin"ură "enă %oate deci să transfor*e un ani*al %oli"a* într-unui *ono"a*. dar li%sa unor %uncte de le"ătură adec&ate în creier face ca efectul să nu fie de durată. *o*entul şi *odalitatea în care se sta ileşte le"ătura. 7?nd ne "?ndi* %lini de dor la iu it sau la iu ită. (ată de c?t de %u#in e ne&oie %entru a înte*eia o căsnicie. 7reierul fe*eilor şi creierul ăr a#ilor sunt %ro"ra*ate diferit. totul e dat uitării.

(nfluen#a educa#iei %ri*ite în co%ilărie %ăleşte în fa#a %ro"ra*ării "enetice %entru dra"osteA ei înce% auto*at să reac#ioneze la nurii fe*eilor. orice o* este de seQ fe*inin. soarele străluceşte deasu%ra 6erlinului 16JI de ore %e an. ceea ce contrazice ideea confor* căreia E&a a fost %lă*ădită din coasta lui Ada*. or"anele seQuale au o dez&oltare înt?rziată. )tructura cor%ului şi a creierului din care se dez&oltă a* ele seQe este o structură de fe*eie. oa*enii de ştiin#ă au "ăsit indicii %ri&ind ori"inea %referin#elor seQuale. în această fază. iar femeile parchea#& pr"st încearcă să eQ%lice deose irile dintre seQe. Fiferen#ele dintre seQe se *anifestă *ai ales în structura creierului *areA la fe*ei. 8e acest cro*ozo* se află "ene care. !a%tul că ăr a#ii şi fe*eile sunt înzestra#i diferit nu iese în e&iden#ă dec?t statistic. în schi* . diferen#ele dintre ăr a#i şi fe*ei sunt destul de *iciH în dra"oste însă. dar ni*eni nu a %utut de*onstra acest lucru. cele două e*isfere sunt *ai %uternic le"ate între ele. Far lucrurile nu sunt at?t de si*%le. . Aici se află solu#ia %ro le*ei desco%erite de oa*enii de ştiin#ă a*ericani acu* *ai ine de două decenii. c?t şi al fe*eilor heteroseQuale sunt %ro"ra*ate %entru celălalt seQ. !or*ulări %re"nante. ei sunt crescu#i ca nişte fete. )-a %resu%us că din acest *oti& fe*eile sunt *ai dis%use să-şi eQ%ri*e în cu&inte senti*entele. Fe ce este &or a însă de fete care se transfor*ă în ăie#i şi nu in&ers+ Ca înce%utul dez&oltării sale. iar deasu%ra oraşului Munchen doar 16L5 de ore %e anH cu toate acestea. )e*ne în acest sens a%ar în %ri*ele să%tă*?ni de sarcină. sunt a&anta$a#i c?nd este &or a de "?ndirea lo"ico-*ate*atică sau de re%rezentarea s%a#iului. ele de&in uriaşe. cu* ar fi cea din titlul %o%ularei căr#i De ce /&r/a?ii %u ştiu s& asculte. co*%orta*entul de&ine *asculin. %rin studierea unui nu*ăr *are de ăr a#i şi fe*ei. de aceea centrii cere rali %ar a fi ce&a *ai %u#in s%ecializa#i dec?t la ăr a#i. i*%ortan#a acestei diferen#ieri este su%ralicitată. %entru că to#i e eluşii arată ca nişte fete. dar du%ă *odele diferite. Festinul %o%ula#iei gue(e$"ces ne lasă să "hici* că at?t creierul ăr a#ilor. (ar statistica nu este întotdeauna rele&antăA în *edie. sti*ulează "landele seQuale să %roducă testosteron. Ca gue(e$"ces nu se înt?*%lă aşa. creierul şi or"anele seQuale ale fătului se dez&oltă a%roQi*ati& conco*itent. 7ert este că uşoara diferen#iere a creierului se o"lindeşte în "?ndireA în *edie.E DR+AO'TE+ / "8" trec %rintr-o transfor*are de seQ. Cu4 a9unge se/ul la creier 7?nd &ine &or a de "?ndire. &re*ea la 6erlin nu este nici %e de%arte *ai fru*oasă dec?t la Munchen. fe*eile folosesc li* a$ul cu *ai *are uşurin#ă. în "eneral. Aceşti tineri a ia transfor*a#i în ăr a#i nu înt?*%ină nici o dificultate în a-şi "ăsi rolulH fac %ur şi si*%lu ce le cere natura. 6ăr a#ii. î* racă %antaloni şi că*ăşi şi înce% să se intereseze de fot al şi *ai ales de fete. %enisul şi testiculele nu sunt &izi ile şi. la circa o%t să%tă*?ni du%ă conce%#ie. !a%tul că în această societate tradi#ională co%iilor le-a fost indusă %rin educa#ie ideea că tre uie să se lase curta#i de ăr a#i este li%sit de i*%ortan#ă. Fe %e o zi %e alta. seQul de&ine e&identA din la iile a%arente co oară testiculele. hor*onul seQual *asculin. Fe îndată ce a%ar %useurile hor*onale ale %u ertă#ii. în ti*% ce creierul fătului se for*ează nor*al."8# / ?+'IUNI. un co%il din 54 este un gue(e$"ce7a şi cor%ul. în ulti*ii ani. Aşa se face că eQistă gue(e$"ces născu#i cu creier de ăiat şi cor% de fatăH %o&estea lor arată ce rol i*%ortant $oacă creierul în co*%orta*entul seQual al &iitorilor adul#i. calculează *ai uşor în "?nd şi au o %erce%#ie *ai ra%idă dec?t ăr a#ii. din clitoris creşte %enisul. A ia *ai t?rziu intră în ac#iune cro*ozo*ul Z care dă se*nalul dez&oltării s%ecific *asculine. în acelaşi ti*%. tinerii îşi aruncă hainele fe*eieşti şi %ă%uşile cu care s-au $ucat. creierul este alcătuit du%ă un *odel *asculin sau unul fe*inin. 7or%ul şi creierul %ri*esc astfel infor*a#ia că fătul &a fi de seQ *asculin. fiind şi *ai înde*?natice. în unele re"iuni. Ca naştere.

U . cei doi %uteau co%ula fără ca el să tre uiască să-şi *işte ca%ul. %rintre altele. aşa-nu*itul nucleu &entro*edian al hi%otala*usului._ 7ea *ai intensă acti&itate neuronală . fiQ?ndu-i-se ine ca%ul într-o %ozi#ie nedureroasă. *ică ins%ec#ie a creierului ne arată în ce *ăsură sunt %reocu%ate fe*eile de seQA la a* ele seQe. a"resi&itatea. esen#ială %entru acti&itatea seQuală.. Aici se declanşează starea de eQcita#ie. rata i*%ulsurilor a scăzut. 7onsecin#ele di*ensiunii diferite a%ar în ti*%ul actului seQual. în ti*%ul co%ulării. %ozi#ia-cheie e de#inută de alt areal din diencefal.ricu*. centru care declanşează.o*ura et al. s-a %utut introduce un *icroelectrod direct în hi%otala*us. Mul#i cercetători %resu%un totodată că anato*ia creierului re%rezintă unul dintre *oti&ele %entru care seQualitatea *asculină e at?t de înrudită cu a"resiuneaA re"iunea %reo%tică este le"ată %rin *ai *ulte fascicule de ner&i de nucleul a*i"dalian. El este cel care declanşează la *a*ifere refleQele î*%erecheriiA fe*elele de şoolan ră*?n ne*işcate %entru ca *asculul să se %oată urca %e ele. la care nu eQistă acest co*%orta*ent ritual. %entru că re"iunea %reo%tică $oacă *ai *ult ca si"ur un rol în atrac#ia %e care o si*t ăr a#ii fa#ă de fe*ei. de felul celor %e care te-ai aşte%ta să le "ăseşti *ai de"ra ă în cartierele rău fa*ate dec?t într-un la orator uni&ersitar. interesul %entru seQul o%us dis%are. secre#ia de lulierină. Datura s%ecific seQuală a acestei acti&ită#i neuronale a fost &erificată %rintr-un eQ%eri*ent de control în care su iectul fe*inin a fost înlocuit cu o anană. şi nu nea%ărat de actul seQual în sine... ei au %roiectat un a%arat ciudat. un s%ecialist %oate recunoaşte dacă a%ar#ine unui ăr at sau unei fe*ei.at?t seQuale. Acest centru se află su influen#a hor*onilor seQuali. ^. su iectului i s-a %us în *?nă un dis%oziti& cu întreru%ător. dacă este înde%ărtată. Această %arte a creierului este cu totul altfel la ăr a#i dec?t la fe*eiA %ri&ind-o. T)u iectul de seQ *asculin a fost aşezat %e un su%ort ase*ănător unui scaun. Acest lucru ne arată că interesul %entru seQul o%us şi satisfac#ia seQuală de%ind de *ecanis*e cere rale diferite. 8entru a studia atrac#ia şi acti&itatea seQuală în condi#ii controlate.o*ura s-a ocu%at îndea%roa%e de studierea re"iunii %reo%tice. ^. a căror %artici%are la eQ%eri*ente a fost co*%let nedureroasă. scaunul cu su iectul de seQ o%us se a%ro%ia de scaunul său. în cazul oa*enilor. 8ro ail că de aceea *ulte fe*ei *anifestă &aria#ii de eQcita ilitate în ti*%ul ciclului._ A%oi. . în %ozi#ia finală. tot nişte or"ane ale %lăcerii . *ai*u#ele îşi arată or"anele seQuale. Şi nu de"ea a un nu*ăr co%leşitor de neuroni se ocu%ă cu rece%tarea de se*nale &enite de la or"anele seQuale şi cu transfor*area lor în senza#ii. 8ri*atele *asculi cărora li s-a înde%ărtat re"iunea %reo%tică au înce%ut să se co*%orte ca nişte fe*ele. *ari %or#iuni de su calota craniană sunt %resărate cu rece%tori %entru hor*oni seQuali %recu* oQitocina. Ca a%ăsarea %e uton. . 1a%ortul lor *erită cititH cercetătorii n-au %recu%e#it nici un efort %entru a desco%eri func#iile secrete ale re"iunii %reo%tice."8$ / ?+'IUNI. deşi încă *ai %racticau *astur area. %rintre altele. %enisul şi &a"inul ar de&ansa între"ul ustW 8e ur*ătorul loc s-ar afla uzele. . care se află eQact în centrul craniului. Astfel. Gru%ul de oa*eni de ştiin#ă condus de cercetătorul $a%onez Zuta=a ..un do*eniu *ult *ai %u#in cercetat -. Modul de func#ionare nu este încă foarte clar.. nucleul &entro*edian %er*ite %ro a il fe*eilor o dis%oni ilitate "enerală %entru seQ. 1e"iunea %reo%tică controlează. c?t şi "astrono*ice. insolitul eQ%eri*ent a oferit cea *ai clară do&adă de %?nă acu* că re"iunea %reo%tică este res%onsa ilă *ai ales de dorin#a seQuală. 1e"iunea %reo%tică a hi%otala*usului este la ăr a#i de două ori *ai *are şi altfel conce%ută dec?t la fe*ei. ci doi *acaci. Facă re"iunea aceasta este sti*ulată. iar du%ă e$aculare acestea s-au o%rit a%roa%e co*%let.54 de i*%ulsuri %e secundă/ a fost constatată în cazul unui neuron din arealul %reo%tic al hi%otala*usului. ăr a#ii *anifestă un entuzias* fanatic %entru orice fe*eie care le iese în caleH di*%otri&ă.E DR+AO'TE+ / "88 )ursa atrac#iei este diencefalul. în dorin#a fe*inină . 19KK/ )u iec#ii nu erau oa*eni. Facă *ări*ea %ăr#ilor cor%ului ar cores%unde s%a#iului alocat lor în creier. 8rin inter*ediul altor centri ai diencefalului se trans*it %ro a il i*%ulsuri către %enis şi către scoar#a cere rală.

. cel %u#in trei *ilioane de oa*eni %referă un %artener de acelaşi seQ. Este de în#eles această sus%iciune a unei *inorită#i care a ia şi-a c?şti"at dre%tul la recunoaştereH dar te*erile ratează *iezul %ro le*ei. datorită creierului *are eQtre* de întins. între ho*oseQualitate şi heteroseQualitate eQistă o *ul#i*e de nuan#e. Ca *icii *asculi se constată efectul in&ersA surorile din uter îi fac să de&ină *ai l?nzi. Ca fel. &a fi. ci doar de o &arianta naturală a atrac#iei. tot aşa eQistă %referin#e şi în seQualitate. de eQe*%lu. antura$ul în care se dez&oltă e* rionii în uter are o influen#ă considera ilă asu%ra co*%orta*entului indi&izilor adul#i. EQact lucrul acesta a fost confir*at de neurolo"ul californian )i*on Ce'aN cu ocazia auto%sierii unor ăr a#i ho*oseQuali care *uriseră de )(FAA anato*ia creierelor lor se*ăna. sunte*. seQul a%arent şi re"iunile creierului care controlează dorin#a seQuală se %ot dez&olta în *od diferit. Cucrul acesta e &ala il şi %entru fe*ei. *ai de"ra ă cu a creierului de fe*eie. Acti&iştii se te*eau ca *odul lor de &ia#ă să nu fie considerat din nou o oală. căci nu s-au constatat diferen#e dec?t în re"iunile res%onsa ile %entru dorin#a seQuală. 'pre cli4a/ Du orice ăr at este un Fon PuanH cu toate acestea. în Ger*ania. în realitate. conce%#ia du%ă care dra"ostea este o cucerire. diferen#a *edie nu este dec?t du lă. cu transfor*area lor din fată în ăiat. re"iunea %reo%tică era *ai *ică dec?t la ăr atul *ediu . ca *ulte alte %role*e s%ecific fe*inine. :n indiciu în acest sens ar fi re"iunea %reo%ticăA la *asculii rozătoarelor. fiind deci eQ%us la hor*onii seQuali ai acestora. Fin %unctul de &edere al &olu*ului creierului. destul de a%roa%e unul de celălalt. Astfel. Ca oa*eni. în ceea ce %ri&eşte %referin#ele seQuale. oferă şi ei un un eQe*%lu de c?tă li ertate lasă iolo"ia $ocurilor seQualită#ii.Ce'aN. 7auza acestei *arcări seQuale nu este deci eQclusi& "eneticăA influen#ele anterioare naşterii. care a declarat că este el însuşi ho*oseQual. care diferă net la ăr a#i şi la fe*ei. 7hiar şi la şoareci se %oate o ser&a c?t de su tilă este această nuan#ă dintre seQe. aşa cu* unii oa*eni au talent %entru *uzică şi al#ii %entru s%ort. ci şi %entru ca %olul fe*inin şi cel *asculin se află oricu*. el se situează unde&a între cele două eQtre*e. 'ue(e$"ces. nu s-a %utut re*arca nici o diferen#ă între ho*oseQuali şi heteroseQuali ."8) / ?+'IUNI. Facă ăr a#ii resi*t %asiune %entru al#i ăr a#i nu este &or a de un &iciu. Foar rareori creierul se %lasează într-o direc#ie eQclusi& fe*inină sau *asculinăH *ult *ai des. Acest lucru nu se află în contradic#ie cu desco%eririle des%re %refor*area seQuală a creierului.iar coneQiunile dintre e*isfere %ăreau *ai %uternice/. a fost %?nă acu* *ai %u#in cercetată. Di*eni nu este co*%let fe*eie sau co*%let ăr at. în cazul lor. &a a&ea ulterior un co*%orta*ent *ai a"resi&H de ase*enea. @ariet20ile dragostei A iu i un ăr at dacă eşti fe*eie şi o fe*eie dacă eşti ărat nu însea*nă %entru toată lu*ea î*%linire. *ai fertil dec?t fe*elele care s-au dez&oltat eQclusi& %rintre fe*ele. cu* se %resu%une adesea. Aşa cu* eQistă st?n"aci şi dre%taci. în *od straniu. la h"m" sapie%s. 1991/. :n %ui de şoarece fe*inin. aceasta e de %atru ori *ai *are dec?t la fe*elăH la oa*enii de seQ *asculin. Asta nu însea*nă deloc că ăr a#ii ho*oseQuali a&eau creier de fe*eie. dacă se do&edea că %referin#ele seQuale se *anifestă în creier.E ( DR+AO'TE+ / "8. a chiar şi cele ulterioare %ot a&ea un rol i*%ortant. Fu%ă cu* a constatat Ce'aN. fa#ă de alte s%ecii. nuan#ele dintre seQe sunt şi *ai delicateH şi nu doar %entru că. iar seQul un triu*f nu-i . chiar dacă dra"ostea les iană.r"aniza#iile de ho*oseQuali l-au atacat &ehe*ent %e res%ecti&ul cercetător. *ai %u#in %redis%uşi la o eQtre*ă sau alta. într-un cor% de ăr at se %oate dez&olta foarte ine un creier care se si*te atras de un alt ăr at. creierul u*an %er*ite o &arietate infinităA de la ro*anticul ti*id %?nă la do*inatoarea dură. care a crescut în uter %rintre %ui *asculini. studiile lui Ce'aN nu arată dec?t că ho*oseQualitatea este un feno*en nor*al.

. un *it a fost s%ul eratA oa*enii nu sunt sin"urii care atin" or"as*ul. 8e *ăsură ce %reludiul înaintează. Ase*enea diferen#e sunt într-ade&ăr frec&ente. deşi socio iolo"ii îl caută cu în&erşunare de decenii. %recu* şi s%as*e . la fe*elele de şo olan. ni&elul de &aso%resina scade. nu şi în creierH acest lucru nu este totuşi foarte %ro a il. cresc?nd %ro a ilitatea unui act seQual. cercetătorii consideră că or"as*ul nu este necesar. în schi* . dorin#a lor seQuală dis%are. din Miinchen.E este străină nici unuia. Fe la cea dint?i %ri&ire şi %?nă la or"as*. acest lucru de%inde de ci&iliza#ia noastră. %uiul şi cui ul %rin orice *i$loace. Atunci c?nd. în *o*entul în care cantitatea de &aso%resina din creierele fe*elelor de şo olan este *ărită artificial. atunci c?nd a reuşit să *ăsoare cu o sondă *inusculă ni&elul de oQitocină şi &aso%resina din creierul şo olanilor . se adau"ă şi efectul endorfinei. 7hiar dacă este ine ca fe*eile să se ucure de actul seQual. 7ercetătorii au constatat şi la fe*elele *ai*u#elor o creştere a %ulsului în *o*entul decisi&. dar orice fel de %asiune dis%areH %artenerul îşi consideră iu ita ca* la fel de eQcitantă ca un %roso% ud. not war Fe ce a$un"e* la or"as*+ Această între are nu a %ri*it încă un răs%uns. Fru*ul eQcita#iei fe*inine este diferit. 'oci *ai %u#in radicale eQ%lică or"as*ul ca se*nal iolo"ic că fe*eile au "ăsit un %artener %otri&itH do&ezi %entru această teorie cu tentă *asculină nu eQistă încă. %entru că senza#iile %lăcute a%ar şi fără atin"erea %unctului cul*inant. ăr a#ii %ar a fi do*ina#i de un alt hor*onA oQitocină. Astfel. la cele două seQe. efectul oQitocinei este locat. or"as*ul nu %oate a&ea loc. la fe*eie.%oate arăta altfel. :nii dintre ei se îndoiesc că eQisten#a acestei senza#ii nesi"ure ar a&ea &reo lo"ică. 7u c?t fe*eia se a%ro%ie *ai *ult de cli*aQ. s-ar %utea chiar înt?*%la ca &aso%resina să se *anifeste nu*ai în cor%. at?t la o* c?t şi la ani*al. o concentra#ie a acestui hor*on de zece ori *ai *are dec?t cea nor*ală. în cazuri eQtre*e."86 / ?+'IUNI. 7ercetătorii sunt interesa#i *ai ales de *isterul or"as*ului fe*inin. 8entru %er%etuarea s%eciei ar fi suficient ca hor*onii să le facă %e fe*ele să-şi dorească î*%erecherea în %erioadele fertile. &arianta fe*inină a &aso%resinei. în diferitele eta%e ale %reludiului.încă un indiciu că seduc#ia şi seQul sunt două lucruri diferite. !ără oQitocină.ricu*.cel care deter*ină de fa%t co*%orta*entul . se constată un ni&el a%roa%e nor*al . în care te*ele *en#ionate ?ntuie de secole. Facă aceştia se încă%ă#?nează. Du e &or a dec?t la %ri*a &edere de o contradic#ieA *asculul tre uie să-şi %oată a%ăra fe*ela. fe*elele de&in furioase. Fe îndată ce se a%ro%ie or"as*ul. în %arte. cantitatea de oQitocină li eră care o face dis%oni ilă %entru a%ro%ierea fizică creşte din %ri*ele *o*ente ale flirtului. )-a constatat la ăr a#i. 199I/. Ca e$aculare. la cli*aQ. 7u c?t cantitatea de oQitocină din ti*%ul %reludiului creşte *ai *ult. %entru că nu au fost înre"istrate dec?t în s?n"eH ni&elul hor*onal din creier . circulă acu* în cor%ul lor. dorin#a este controlată. 6ăr a#ii se află su influen#a hor*onului &aso%resinaH această su stan#ă nu transfor*ă nu*ai tinerii *asculi ai şoarecelui de %rerie în %arteneri de &ia#ă fideliH declanşează şi a"resiunea. Acest lucru a fost constatat de cercetători în studii efectuate asu%ra unor fe*ei care %ot atin"e or"as*e *ulti%le. de *ecanis*e diferite. EQ%eri*entele au arătat ce se înt?*%lă atunci c?nd &aso%resina li%seşteA seQualitatea *asculină *ai este încă %osi ilă. Aceste &alori tre uie %ri&ite cu circu*s%ec#ie. cele două seQe se reunesc su influen#a aceleiaşi su stan#e.Cand"raf et al. în *o*entul or"as*ului. Far nu nu*ai caracteristicile re"iunii %reo%tice ne indică fa%tul că le"ătura dintre erotis*ul *asculin şi a"resi&itate are cauze *ai %rofunde. res%onsa il %entru starea de eQtaz la a* ele seQe. cu at?t or"as*ul &a fi *ai %uternic. cu at?t cantitatea de hor*on eli erată de or"anis* este *ai *are. Make Iove. care deter*ină de la un înce%ut dorin#a la fe*eie. du%ă cu* a constatat neuro iolo"ul 1ainer Cand"raf. acestea res%in" orice încercare de a%ro%iere seQuală din %artea *asculilor.

c?t şi hor*onii seQuali . Facă unde&a se anun#ă o situa#ie tensionata.A&ea dre%tate. între ti*%. intr?nd în le"ătură cu *ecanis*e în care do%a*ina. $oacă un rol i*%ortant. ea încura$ează de&ota*entul şi %re&ine a"resiunea. @otuşi.8an=se%%. 8entru a &edea eQact ce însea*nă să fii îndră"ostit. Genera#ia hi%%N din ti*%ul răz oiului din 'ietna* folosea slo"anul 9ake 3"(e. Aceste senti*ente ro*antice se asociază în creier cu o stare de eQcita#ie deose ită. iar dacă totuşi se a$un"e la un conflict. la &ederea %artenerului . %ozele %rietenilor au fost înlocuite cu %ortrete ale iu itului. Aşa şi treuie să stea lucrurile %entru a %utea să a%ară o le"ătură e*o#ională între %arteneriA do%a*ina. ne&oia de %ersoana iu ită.%artenerei/. efectul dro"ului scade. . triste#ea. 8ri*ul care a o ser&at acest lucru la *acaci a fost seQolo"ul olandez Koos )lo . chiar şi du%ă decenii de con&ie#uire. ."8 / ?+'IUNI. Dragostea pro6oac2 dependen02& 7?nd eşti îndră"ostit. Ma$oritatea erau fe*ei. )tudiul neurochi*iei or"as*ului ne arată c?t de în#ele%t este acest co*%orta*ent. care îşi rezol&ă conflictele %rin seQ. ad&ersarii se î*%acă %rintr-o %artidă de seQ. inso*nia şi irita ilitatea . Ase*ănarea iese la i&eală *ai ales în *o*entul se&ra$ului sau al des%ăr#irii de fiin#a iu ită.oQitocina şi &aso%resina . tot aşa cu* şi atrac#ia fa#ă de %artener %oate să-şi %iardă din efect. *e* rii certăre#i ai "ru%ului sunt satisfăcu#i erotic în %reala il. Mai înt?i. %artenerul #i se %are o fiin#ă cu totul deose ită. se %oate %resu%une că î*%erecherea în afara %erioadelor fertile tre uie să ai ă o func#ie socială. A&?nd în &edere că la ono o se %ractică şi seQul între doi *asculi şi între două fe*ele. 8oe#ii descriu de *ult această eQ%erien#ăH de cur?nd. I441/. de&ine clar fa%tul că actul seQual nu are. această situa#ie nu este neo işnuită.Qitocina eli erată în cazul a* elor seQe în ti*%ul or"as*ului are un efect cal*ant. @oate %ri*atele sunt fiin#e socialeH %rin ur*are. cele două înre"istrări arată ce efecte %roduce în creier concentrarea asu%ra %ersoanei iu ite. 7o*%arate. 7u a$utorul internetului. 6artels şi ]e=i au constatat o acti&itate cere rală ase*ănătoare cu cea înre"istrată su influen#a unor dro"uri. du%ă cu* a* &ăzut. A%oi. le-au fost arătate %ozele unor %rieteni cu care fe*eile nu a&eau o rela#ie seQuală şi au fost ru"ate să se "?ndească intens la aceşti oa*eni. Fin %unct de &edere neuro iolo"ic. )u iec#ii tre uiau acu* să se "?ndească la %arteneri. ei au căutat su iec#i care se descriau con&in"ător dre%t Tînsufle#i#i de o dra"oste ade&ărată. %"t +ar. Di*eni şi ni*ic nu î#i %oate %ro&oca starea aceea euforică %e care #i-o dă celălalt atunci c?nd eşti îndră"ostit.ac#ionează asu%ra aceloraşi coneQiuni neuronale. %ut?nd reduce furia şi a"resi&itatea.E DR+AO'TE+ / "8! care se asea*ănă cu reac#iile unei fe*ei în ti*%ul or"as*ului. Euforia dra"ostei %oate fi deci co*%arată foarte ine cu eQtazul %ro&ocat de cocaină sau de heroină . Fu%ă cu* de*onstrează nu*eroase eQ%eri*ente. 6artels şi ]e=i le-au cerut su iec#ilor să acce%te o to*o"rafie. în ti*% ce a&ea loc o nouă scanare a creierului. în cazul lor. 7onsecin#ele sunt în a* ele cazuri senza#ia de sin"urătate. a&?nd în &edere că at?t dro"urile. acti&itatea seQuală fa&orizează sta ilirea unor rela#ii.6artels şi ]e=i. cercetătorii londonezi Andreas 6artels şi )e*ir ]e=i au arătat că eQtazul dra"ostei %oate fi desluşit şi de oa*enii de ştiin#ă. 199K/. (ar o%ioidele res%onsa ile de starea eQtatică din ti*%ul or"as*ului %roduc de ase*enea o satisfac#ie relaQată. %ierderea %oftei de *?ncare. Deuro%siholo"ul Paa= 8an=se%% co*%ară dra"ostea cu de%enden#a de stu%efianteA într-un caz a%are ne&oia de dro"uri. doar rol de %er%etuare a s%eciei. Astfel. ad?ncă. EQe*%lul %redilect sunt ci*%anzeii %itici sau ono o. la de%enden#i. 7u ti*%ul. ne unăU. înt?lni* adesea oa*eni ai căror ochi încă *ai strălucesc. în celălalt. hor*onul dorin#ei. controlează aten#ia şi trezeşte dorin#a. 7?nd î#i *er"e ine nu ai nici un *oti& de lu%tă. li se înre"istra acti&itatea creierelor. în care li*itele eului %ar să se dizol&e.

nu *ai face ni*ic altce&a dec?t să-i ală%teze. 7reierul are ne&oie de o confir*are de la cor% că %uii ur*ează într-ade&ăr să &ină %e lu*e. . Ci se %are că for*ează un între" cu co%ilul.E DR+AO'TE+ / ")" @re uie să eQiste un *ecanis* care eli*ină senza#ia de o işnuin#ă şi care îi î*%iedică %e oa*eni să sufere din cauza celuilalt . sunt %use în *işcare şi *ecanis*ele %entru iu irea *aternă.acea zonă care arată din naştere altfel la fe*ei dec?t la ăr a#i. 7?nd sf?rcurile sunt sti*ulate. . *ericirea de a %i 4a42 Fra"ostea încol#eşte şi atunci c?nd &in %e lu*e co%iii. în chi% *ai dra*atic. de#ine* un indiciu crediil că euforia afec#iunii este declanşată de *ecanis*e ase*ănătoareA acel senti*ent de fericire care. . !e*elele de şo olan. 7u* anu*e are loc această transfor*are nu se ştie încă. se eli erează oQitocina şi în creierul ăr a#ilor. creierul eli erează oQitocina. ci şi în cazul dra"ostei %rotectoare fa#ă de un co%ilA hor*onul orchestrează orice co*%orta*ent social. îndră"osti#ii %ar să si*tă adesea o conto%ire cu celălaltH *a*ele şi ta#ii trăiesc şi ei *o*ente ase*ănătoare. afec#iunea %ărin#ilor fa#ă de co%ii se asea*ănă cu atrac#ia erotică. anu*ite %ăr#i ale diencefalului fe*inin *odific?ndu-se %entru totdeauna. *en#in?nd %asiunea la te*%eratura de fier ere. ceea ce face să se schi* e %e ter*en lun" *odul de func#ionare al unei între"i re"iuni cere rale. în ti*%ul or"as*ului. din ani*ale de %radă.Qitocina $oacă un rol nu nu*ai în cazul atrac#iei dintre %arteneri. %e care îi de&orează -%?nă în cli%a în care a$un" şi ele să nască. 8rocesul are loc at?t la oa*eni. ele trec %rintr-o transfor*are declanşată de oQitocina. în *o*entele cele *ai intense. încă neclar este şi răs%unsul la între area dacă şi cu* e consolidată transfor*area tinerei *a*e %rin ală%tare. deoarece căută* în *od auto*at a%ro%ierea oa*enilor care ne-au făcut să ne si*#i* ine. *a*e de&otate. (n anu*ite %ri&in#e. *ulte fe*ele de&in rusc. de eQe*%lu. *oti& %entru care *ulte fe*ei consideră *?n"?ierea s?nilor în ti*%ul actului seQual şi ală%tarea ca fiind %lăcute. c?t şi. şi în creierul fe*eilorH e foarte %ro a il ca tot ea să ai ă efectul unui eliQir al tinere#ii asu%ra rela#iei de cu%lu.Qitocina însă nu %oate "enera de una sin"ură un co*%orta*ent %rotector. Aceste senza#ii creează o le"ătură între *a*ă şi co%il. (*a"inea creierului unor *a*e care aud #i%etele e eluşilor se asea*ănă foarte *ult cu i*a"inile înre"istrate în cazul îndră"osti#ilor care se "?ndesc la %artener. !a%tul că transfor*area a a&ut loc su influen#a oQitocinei de&ine e&ident dacă efectul hor*onului este locatA atunci *a*a îşi de&orează %uii i*ediat du%ă naştere. 8entru ca o fe*elă de şo olan &ir"ină să se ocu%e de nişte %ui străini. Facă aceste rezultate se do&edesc corecte însea*nă că for*ula *a"ică %entru o %erioadă îndelun"ată de dra"oste neştir ită este seQul. eli erat de re"ulă în ti*%ul "ra&idită#ii. ea de&ine *ai l?ndă şi. reac#ionează de re"ulă la *irosul nou-născu#ilor. Aceste asocieri au fost desco%erite în creierul fe*ininA înainte ca &iitoarele *a*e să %oată resi*#i afec#iune %entru co%ilul lor.celeilalte/ ca du%ă un dro".")# / ?+'IUNI. este co*%ara il cu efectul unor dro"uri %uternice. să-i lin"ă şi să-i %rote$eze. )e %are că unele "ene care controlează func#ia celulelor cenuşii sunt acti&ate sau dezacti&ate. s-a afir*at că se transfor*ă *ai ales re"iunea %reo%tică . la ani*ale. )tă oare aceeaşi for#ă la te*elia celor două feluri de rela#ie+ 7ercetătorii ănuiesc că da. Şi aici %are a fi i*%licată oQitocina. de îndată ce a%ar %uii. EQ%eri*entele %e ani*ale arată că acest hor*on %oate încetini transfor*area senza#iilor %lăcute în rutină. 8rin această transfor*are %rodusă cu %u#in ti*% înaintea naşterii. că si*t durerile şi ucuriile acestuia ca şi cu* ar fi ale lor. 7onfor* datelor o #inute în ur*a eQ%eri*entelor %e ani*ale. 7?nd o fe*elă de şoolan înce%e să-şi facă un cui . Feşi nu a&e* încă o do&adă si"ură. 7?nd se*nalele hor*onilor de "ra&iditate şi ale oQitocinei a$un" la creier. treuie să i se ad*inistreze *ai înt?i %ro"esteron.

!iii şi fiicele aflate înainte de &?rsta şcolară le %ro&oacă adesea %ărin#ilor e%uizare fizică şi inso*nii. efectul "lo al %oate fi chiar %oziti&. în decursul anilor. şi fericirea ta#ilor ar tre ui să fie de altă natură. ucuria contactului cu co%ilul nu este înrădăcinată la fel de ine în toate creierele de fe*eieH ca şi în cazul %referin#elor seQuale. @atăl şi *a*a trec astfel în căsnicie %rin *o*ente "rele. :lterior. Au ne&oie de noi. starea de *ul#u*ire a cu%lului atin"e cel *ai scăzut ni&el. ei re%rezintă o sursă de ucurie şi di&ersitate. 8atru studii inde%endente efectuate în Euro%a şi în A*erica au o #inut acest rezultat. Far *oti&ul acestei afec#iuni nu a fost deloc cercetat %?nă acu*. Atunci. 7u at?t *ai ui*itoare sunt infor*a#iile %e care ni le oferă cercetarea sociolo"ică %ri&ind fericirea de a fi %ărinte. 8entru că între creierele ăr a#ilor şi ale fe*eilor eQistă diferen#e. nu*ărul deceselor în r?ndul *a*elor sau al ta#ilor nu re%rezintă nici $u*ătate din cel al deceselor în r?ndul %ersoanelor fără co%ii. şi nefericitA dar fericirea nu este o%usul nefericirii. natura oferind răs%lata unor senza#ii %lăcute. 6ucuria şi stresul se co*%letează reci%roc. dar nu eQtre*e. cele *ai *ulte *a*e se si*t le"ate de co%iii lor o &ia#ă întrea"ă. această caracteristică &ariază de la o fe*eie la alta. deoarece con&ie#uirea cu %artenerul are o *are influen#ă asu%ra stării de s%irit "eneraleH cu toate acestea. în ti*% ce adolescen#ii îi stresează e*o#ional %?nă la li*ita insu%orta ilului. !ericirea cu%lului scade încă din ti*%ul "ra&idită#ii şi atin"e %ri*ul ni&el *ini* atunci c?nd cel *ai *are dintre co%ii înce%e să *ear"ă de-a uşilea. şi ta#ii se ucură de co%iii lor. 7o%iii te fac şi fericit. 8e de altă %arte. în *edie. senza#ia de *ul#u*ire ur*ează o cur ă sinuoasă. Mul#i %ărin#i s%un că şi-au "ăsit fericirea %rin co%iii lor. în %aralel la *a*e şi la ta#i. Această diferen#ă e deose it de clară în se"*entul de &?rstă cu%rins între 25 şi LL de ani. )e %are că adolescen#ii sunt o %o&ară *ai *are %entru cu%lu dec?t co%iii *ici. deşi aceştia din ur*ă sunt *ult *ai solicita#i. 7ele două sunt în rela#ie str?nsă. )e &or trezi din so*n la cel *ai *ic sc?ncet al e eluşului şi &or fi adesea afectate de %lanşetele unor co%ii străini. 7?nd %ri*ul co%il %ărăseşte casa %ărintească. *ul#u*irea cu%lului se a%ro%ie din nou de ni&elul de dinaintea &enirii co%iilor %e lu*e. Ca întrearea c?t de fericită e rela#ia lor. 8osi ilitatea de a le ur*ări zi de zi dez&oltarea e una dintre cele *ai fru*oase eQ%erien#e. De fac co%iii într-ade&ăr neferici#i+ Du nea%ărat. %ro a il şi %entru că . Fes%re ea se ştiu însă %rea %u#ine lucruri. creierul transfor*?ndu-li-se. Oare copiii te %ac %ericit& 7o%iii însufle#esc că*inul şi încălzesc ini*a %ărin#ilor. nu sunt identice. @otuşi. în *od sur%rinzător. 7reierul fe*eilor este deci %re"ătit %entru naşterea co%iilor. cu%lurile fără co%ii răs%und %oziti& *ai frec&ent dec?t *a*ele şi ta#ii. *ul#u*irea %ărin#ilor ai căror co%ii sunt adolescen#i scade cu circa 14[ fa#ă de anii lor cei *ai uni. )%eran#a de &ia#ă este în *edie *ai *ică la adul#ii fără co%ii dec?t la %ărin#i. ştiin#a concentr?ndu-se a%roa%e eQclusi& %e dra"ostea de *a*ă. Este %osi il ca oQitocina eli erată cu ocazia ală%tării să fa&orizeze a%ari#ia unei fericiri de natură socialăA ucuria de a te odihni şi de a %utea dărui ce&a altora.")$ / ?+'IUNI. co*%ens?nd astfel ne%lăcerile %e care le aduc cu%lurilor.E DR+AO'TE+ / ")8 )tudiile a*ănu#ite efectuate la (nstitutul Karolins=a din )uedia au arătat că fe*eile care ală%tează se si*t *ai cal*e şi *ai interesate de al#i oa*eni dec?t cele care nu ală%tează. dar nu*ai %?nă c?nd %ri*ul co%il a$un"e la %u ertate. Fin *ulte %uncte de &edere. (ndiferent care ar fi rolul ală%tării. 7?nd sunt inedis%uşi ne %ri&esc cu ochi lu*inoşi. desfăşurată. 7o%iii atenuează ucuria trăită alături de %artener. )tudiile a&?nd ca sco% să "ăsească eQ%lica#ia %entru rata cresc?ndă a di&or#urilor nu au &izat *ul#u*irea în &ia#a cotidiană. ci *ul#u*irea în căsnicie. situa#ia se a*eliorează. 7o%iii oferă căldură e*o#ională şi satisfac#ia că este ne&oie de tineH în %lus. Ca această &?rstă.

6una dis%ozi#ie a lui (saac %oate fi de*onstrată cu date. Far co%iii sunt întotdeauna o %ro ă a focului %entru cu%lu. :n studiu "er*an a$un"e la concluzia că %ărin#ii nu sunt nici *ai ferici#i. al cărui ni&el arată c?t de tensionat este ani*alul. *?nc?nd fructe. 7ei care se si*t sin"uri sau nu se în#ele" cu oa*enii din $ur &or trăi *ai rar senza#ii %lăcute. dar şi al#i oa*eni de ştiin#ă au arătat că rela#iile cu cei din $ur . . . T7ine renun#ă la %rieteni alun"ă soarele din lu*eU. în "eneral. atin"?ndu-se ore în şir. Fi*%otri&ă. cu at?t %are *ai i*un la &itre"iile &ie#ii. (saac şi %rietena lui stăteau deo%arte şi %ri&eau totul de %arcă ar fi fost scene din altă lu*e. 199J/. înclin?nd alan#a ne"ati& . 8entru (saac. ei n-au făcut seQ deloc sau. Atrac#ia fizică nu %ărea să $oace un rol i*%ortant %entru ei. 8siholo"ul en"lez Michael Ar"Nle. I441/. 1o ert )a%ols=N. cu%lurile sta ile rezistă şi sunt "ata să şi-o asu*e. scria %e ună dre%tate 7icero. 7el care se în"ri$eşte de &ia#a sa socială este *ai în for*ă. )a%ols=N a constatat că (saac a&ea cantită#i foarte *ici de cortizol. Erau %rieteni încă din co%ilărie.Ca fe*ele. )tresul nu %ro&oacă doar disconfortA el dăunează şi sănătă#ii . dar cu altele. un ase*enea %rocedeu nu %utea fi a%licat %entru a nu %ericlita %uii sau sarcina. (n to#i aceşti ani.)a%ols=N et al. Fe aceea. s?n"e. 7u c?t %rieteniile dintre *ai*u#e sunt *ai *ulte şi *ai dura ile. ci chiar era *ai relaQată ca se*enii eiW )a%ols=N a studiat în *od si*ilar *ulte alte ani*ale. în ti*% ce al#i *asculi %artici%au la o işnuitele lu%te în rin". o*ul %olitic ro*an. nici *ai %u#in ferici#i dec?t cu%lurile fără co%ii. &oce cunoscută ne face să z?* i* şi să ne si*#i* în si"uran#ă. în *od re"ulat. ei ine. %reocu%?ndu-se de ei. a o ser&at şi a docu*entat ani de-a r?ndul &ia#a unui "ru% de *ai*u#e din )eren"eti. %rietenia cu 1achel a fost %re#ioasă.)a%ols=N. 7ercetarea sociolo"ică *odernă confir*ă c?t este de i*%ortantă %rezen#a celorlal#i %entru una dis%ozi#ie. sănătos tun. %ărin#ii se eQ%un la *ai %u#ine riscuri şi sunt *ai aten#i cu sănătatea lor. deoarece un co%il dă sens şi culoare &ie#ii. oricu*. în ti*% ce al#i *asculi *uriseră de *ult din cauza olilor. nu at?t de des înc?t 1achel să ră*?nă însărcinată cu (saac. )a%ols=N le lua *asculilor din "ru%. în lu%te sau de ătr?ne#e. căut?ndu-se hor*oni de stres %recu* cortizolul. Această *ai*u#ă nu doar %ărea. (saac trăia în continuare în sa&ană. . 8entru că %o&ara nu este deose it de *are. 8erechile care încearcă din răs%uteri să ai ă totuşi un co%il . Cine are prieteni tr2ie7te 4ai 4ult 7o*%ania altor se*eni este enefică şi %entru oa*eni. Fu%ă ce îi seda folosind să"e#i cu so*nifer. 7o%iii nu au o influen#ă cuantifica ilă dec?t asu%ra fericirii în cu%lu. 8rietenia şi căldura unei fa*ilii sunt condi#ii care fa&orizează a%ari#ia fericirii.")) / ?+'IUNI.E ?RIETENI+ / "). 7u c?t su iectul %etrece *ai *ult ti*% alături de se*enii săi. Du fiindcă (saac n-ar fi %utut face co%ii. stresul şi ucuria %ar a se co*%ensa. scăr%in?ndu-şi %rietena . Facă %a&ianilor le-ar %utea fi atri uită fericirea. cu at?t stresul este *ai *ic.- ?rietenia (saac o %lăcea %e 1achel. naşterea unui co%il nu sal&ează nea%ărat o rela#ie cu %ro le*e. aceştia erau în al nouălea cer./ 8ro ele de s?n"e au fost analizate.cu totul altfel dec?t s%eră *a$oritatea &iitorilor %ărin#i. Acest rezultat de&ine i*%ortant în conteQtul unor tehnici tot *ai %erfor*ante de *edicină a re%roducerii. un neuro iolo" californian. (saac a a&ut nu*eroşi ur*aşi.ceea ce duce la ne%lăceri considera ile %entru fe*eie/ ar tre ui să se între e dacă aşte%tările lor nu sunt eQa"erate. 8uteau fi &ăzu#i st?nd unul l?n"ă altul în iar ă. 1achel şi el nu doreau dec?t să-şi %etreacă ti*%ul î*%reună.

au trăit de două ori *ai *ult dec?t celelalte. . în"reunează. )-a de*onstrat totodată că stresul nu fa&orizează doar a%ari#ia răcelilor. %rintre altele. tensiunea arterială.E ?RIETENI+ / ")7 sunt unul dintre %u#inii factori care ne fac *ai *ul#u*i#i în %ractic orice situa#ie de &ia#ă.cel %u#in în eQ%eri*entele %e ani*ale . Mai *ult. Feşi oala tuturor %acientelor era at?t de a&ansată înc?t nu *ai eQista nici o şansă de însănătoşire. *isterul %acientelor olna&e de cancer îşi %oate afla o du lă eQ%lica#ie. 7ontactele e*o#ionale au ur*ări enefice. în felul acesta. în %lus.chiar dacă unii oa*eni cred. fe*eile care au %artici%at la discu#ii s-au %l?ns *ai %u#in de dureri. %ro a ilitatea ca cine&a care se si*te izolat să *oară în răsti*% de un an este de două ori *ai *are dec?t a celor încon$ura#i de %rieteni. (ndiferent de &?rstă. ci şi a olilor a%aratului cardio&ascular. cancerul nu are cauze %sihice . fiind într-o dis%ozi#ie *ai ună dec?t %acientele care doar au %ri*it *edica*entele necesare. căci izolarea este dureroasă în sine. or"anis*ul fe*eilor care se si*#eau sin"ure a&ea de suferit nu nu*ai din cauza cancerului. do&ezile referitoare la rolul "enelor în dez&oltarea tu*orilor au fost co%leşitoare. :n efect co*%ara il sau *ai %uternic nu-1 %oate a&ea dec?t calitatea rela#iei de cu%lu.")6 / ?+'IUNI.Ar"Nle şi Cu. )ănătatea se a*eliorează şi atunci c?nd %acien#ii se află su în"ri$ire %rofesională şi au %arte de aten#ie s%orită. ci şi din cauza unui siste* i*unitar slă it. că tu*orile ar fi un fel de "ri$i care te distru" %e dinăuntru. 7u* se eQ%lică atunci efectul căldurii u*ane asu%ra sănătă#ii olna&ilor de cancer+ 7ontrolul su til eQercitat de oa*enii din $ur are o influen#ă clară asu%ra unei dis%ozi#ii a celor iu i#i şi %rote$a#i. în care *e*rele "ru%ului se %uteau înt?lni cu alte %aciente. ac#ion?nd . 1ezultate ase*ănătoare s-au o #inut cu olna&i de leuce*ie şi cu %ersoane care suferiseră un infarct. sin"urătatea cauzează la r?ndul ei stres. %recu* cortizolul şi al#i "lucocorticoizi. chiar şi în a sen#a altor dificultă#i &enite din eQterior. Acest lucru a fost constatat at?t la oa*enii sin"uri. <or*onii stresului. 8rietenii ne fac să trăi* *ai *ult. în %lus. c?t şi la %uii de *ai*u#ă des%ăr#i#i de *a*e. Fate şi *ai i*%resionante a furnizat un eQ%eri*ent făcut la uni&ersitatea californiană )tanford.5 ori. 7ontactele sociale influen#ează s%eran#a *edie de &ia#ă cel %u#in la fel de *ult ca fu*atul. !u*atul nu creşte riscul de deces dec?t de 1. 8e de altă %arte. el "răeşte totuşi . oa*enii de ştiin#ă nu au reuşit sa "ăsească &reo le"ătură între a%ari#ia cancerului şi anu*i#i factori %sihici. nouă ra*ură a ştiin#ei a adunat în ulti*ii ani nu*eroase ar"u*ente %entru %uterea senti*entelor asu%ra sănătă#iiA psih"imu%"l"gia. fu*ul de #i"ară şi %roasta nutri#ie contri uie la declanşarea efectului unor "ene %ro le*atice. func#ionarea siste*ului i*unitar. 1994/. Ele %ot %ărea ciudate. Feşi stresul nu cauzează cancer. Foctorii de aici au î*%ăr#it %acientele olna&e de cancer la s?n în două "ru%uriA un "ru% a %ri*it în"ri$irea *edicală nor*ală. de starea sănătă#ii şi de seQ. în *od "reşit. 7ine ştie că este o ser&at de %rieteni sau chiar de al#i %acien#i &a fi *ai atent cu sine şi îşi &a lua *edica*entele cu *ai *ultă ri"urozitate. su stan#e- le toQice din *ediu.a*enii sin"uri sunt ne&oi#i să se descurce fără căldura u*ană care face "reută#ile &ie#ii su%orta ile. frec&en#a seQului şi acti&itatea fizică . Fe *ulte ori. Far %ri&irea atentă a celor din $ur nu este sin"ura eQ%lica#ie. a&?nd în &edere că. 7ea *ai ună strate"ie în lu%ta contra stresului este să ceri s%ri$in de la al#ii. în ciuda a nu*eroase eQ%eri*ente. )enti*entul că eşti ne&oit să te descurci sin"ur %oate deci afecta cor%ul. fe*eile care %uteau &or i des%re situa#ia lor. )in"urătatea este o %o&ară nu nu*ai %entru suflet. o ezitatea sau s%ortul %racticat re"ulat. celălalt a fost ru"at să se %rezinte. du%ă ulti*ele cercetări. ci şi %entru cor%.dez&oltarea tu*orilor for*ate din alte *oti&e. Aceasta e concluzia la care au a$uns *ai *ulte studii a*ericane şi &est-euro%ene efectuate %e c?#i&a zeci de *ii de oa*eni. în schi* . . care nu făcea fa#ă infec#iilor. care se ocu%ă de interac#iunea dintre cor% şi suflet. "ăsind în#ele"ere la %aciente aflate în aceeaşi situa#ie. la runde de discu#ii să%tă*?nale.

este o fiin#ă co*%let de%endentă. Fe îndată ce aude sunetele. a chiar şi %uii de "ăină folosesc aceste se*nale c?nd sunt %ărăsite. Ea a înce%ut să se ocu%e de un "ru% de e eluşi născu#i . în cadrul unui eQ%eri*ent.a*enii adul#i nu lasă să se &adă că suferă de sin"urătate. Facă aceasta dis%are.toate fac ca &ia#a să de&ină un chin. 8an=se%% consideră că această tendin#ă s%re socia ilitate este ad?nc înrădăcinată în creier. Analiza statistică a rele&at o influen#ă care %rote$ează *ai ine dec?t orice *edica*entA ăr a#ii făceau fa#ă şi celor *ai %uternice lo&ituri ale sor#ii dacă a&eau %e cine&a cu care să stea de &or ăW Tea4a de a nu %i p2r2sit !rica de sin"urătate ne este ad?nc înti%ărită în *inte. Aşa s-ar %utea eQ%lica şi soarta celor &reo I444 de ăr a#i din oraşul suedez Gote or".. în zonele sale for*ate în ti*%uri stră&echi. ră*?n toată &ia#a te*ători şi irita ili. tea*a de a nu fi %ărăsi#i dis%are. stare tensionată. de eQe*%lu. . <or*onul stresului 71< !)"rtic"tr"phi% =eleasi%g @"rm"%e) contri uie la declanşarea #i%etelor de %anică. . :n %ui de şoarece. Facă. %entru că ei nu sunt fiin#e %rea socia ile.8an=se%%. creierele lor se dez&oltă a&?nd *ai %u#ini neuroni şi un randa*ent scăzut. un "ol interior. nu %oate să %roducă nici *ăcar suficientă căldură %ro%rie %entru a se *en#ine în &ia#ă. %oate în#ele"e suferin#a lui E. 1ata de creştere este de două ori *ai *are dec?t la se*enii lor crescu#i în condi#ii o işnuite. la oa*eni.a*enii nu le aud %entru că e &or a de ultrasunete. surd şi nu %oate *er"e. neîncrederea în sine . a chiar ne î*%in"e s%re se*enii noştri. Datura ne ade*eneşte. Far ani*alele care trăiesc în "ru%uri *anifestă constant reac#ii de %anică atunci c?nd sunt izolate. dar urechea şo olanilor este sensi ilă eQact la această frec&en#ă de circa L4 =<z. în care să nu se tea*ă. înce%e să #i%e. a%ărut cel t?rziu la %ri*ele *a*ifere. făc?ndu-1 astfel să se si*tă %rote$at. Deuro%siholo"ul Paa= 8an=se%% %resu%une că sunte* în căutarea contactului cu ceilal#i *ai ales %entru a e&ita chinurile sin"urătă#ii. M?n"?ierile fa&orizează dez&oltarea ar*onioasă.la fel ca e eluşul u*an care. ceea ce a şi dus la ne*ai%o*enitul succes al fil*ului lui )%iel er". încearcă să sa%e "ro%i şi z"?rie la uşă c?nd au fost %ărăsi#i de stă%?n. inso*nie şi li%sa %oftei de *?ncare. 7el *ai te*einic au fost studiate #i%etele %uilor de şo olan. aşa cu* a arătat @iffanN !ield de la :ni&ersitatea din Mia*i cu a$utorul unui eQ%eri*ent si*%lu. li se sti*ulează unor ani*ale anu*ite re"iuni ale diencefalului. Fin %unct de &edere e&oluti& este &or a de un co*%orta*ent foarte &echi. Acelaşi lucru se înt?*%lă şi cu oa*enii. ele înce% să sc?ncească de s%ai*ă. 7?nd şo olanii cresc. *a*a &a face tot ce-i stă în %utin#ă să-şi cal*eze %uiul. De i*%resionează %?nă şi suferin#a unei fiin#e sfri$ite %icate din cer. care &rea să telefoneze acasăA oricine. el *oare de fri" . 8uii de şo olan care sunt alinta#i des cresc &ăz?nd cu ochii. li%sit de lană.E ?RIETENI+ / ")! contra acestor a"resiuni %sihice. Multe *a*ifere tinere. 8ro a il că are func#ia de a asi"ura su%ra&ie#uirea nou-născu#ilor. Mul#i c?ini urlă. dar si*%to*ele nu sunt *ai %u#in dra*aticeA nelinişte. 7hiar şi oa*enii *ai duri reac#ionează auto*at la %l?nsetul co%iilor şi al ani*alelor %ărăsite. care. 8a%a"alii ca%ătă o iceiuri autodistructi&eA îşi s*ul" %enele cu ciocul. 199K/. este res%onsa il de *ulte oli le"ate de stres. 7or%ul lui *inuscul. Fe&in sensi ili la oli. ceea ce nu li se înt?*%lă dec?t atunci c?nd sunt %ărăsite . indiferent de &?rstă.@. Şi ani*alele suferă de stres atunci c?nd sunt li%site de contacte cu se*enii. cu* ar fi tala*usul şi re"iunea %reo%tică. %uii de şo olan %lătesc cu sănătatea sin"urătatea %relun"ită. %entru care *a*a e totul. 7a şi oa*enii. Astfel cercul se închide. %uiul intră în %anică . într-o situa#ie ase*ănătoare. se %li* ă cu el în ot şi încearcă sa-1 ducă într-un loc *ai si"ur. care toc*ai a &enit %e lu*e este or . !ără *a*ă.") / ?+'IUNI. îl lin"e. care au fost consulta#i %entru a se deter*ina în ce condi#ii "ri$ile le afectează sănătatea. %entru ca 71< eli erează la r?ndul său hor*onul nu*it cortizol. 1eac#iile ase*ănătoare ale oa*enilor şi ani*alelor ne %er*it să studie* sin"urătatea u*ană %e aza unui *odel *ai si*%lu.

7?nd ani*alele îşi re"ăsesc se*enii. încearcă să-şi îndulcească eQisten#a cu o ciocolată la *icul de$un. neurotrans*i#ătorul care le li%seşte de%resi&ilor. consecin#ele sunt şi *ai serioase dec?t în cazul şoolanilor. erau *ai sănătoşi dec?t al#i co%ii născu#i %re*atur şi %uteau %ărăsi incu atorul ca* cu o să%tă*?nă *ai de&re*e dec?t ceilal#i . unul c?te unul. *ericirea datorat2 siguran0ei )enti*entul *?n"?ietor al si"uran#ei *archează sf?rşitul sin"urătă#ii. f?c?ndu-1 să uite sin"urătateaA %entru asta e suficientă o doză de o%iate. *orfină. Fro"urile %ot a*ă"i creierul. haine curate şi tot ce le tre uia în rest. înainte ca ei să %oată &or i. iar acesta răs%unde %rin senza#ia %lăcută de si"uran#ă în *i$locul celor dra"i. Efectul se %oate &erifica uşor la şo olanii tineri. *oti& %entru care 6rid"et Pones. în acest sco%. z?* ete şi lin"uşeliU . Tco%iii nu au %utut su%ra&ie#ui fără ătăi din %al*e.a*enii de ştiin#ă au constatat %rezen#a endorfinelor şi la *ai*u#ele care se scar%ină reci%roc. %ersona$ul de ro*an. de eQe*%lu." %re*atur. endorfinele anun#ă creierul că situa#ia s-a nor*alizat. în *od ase*ănător. du%ă ce au fost des%ăr#i#i de *a*ă. su stan#ă înrudită cu endorfinele. !ield a *?n"?iat aceşti co%ii de trei ori %e zi şi le-a *işcat uşor *?inile şi %icioarele. re"ele !rederic al (l-lea a o ser&at c?t este de necesară aten#ia *aternă în dez&oltarea co%iilor. a ordonat să fie izola#i.7octeau. aceste su stan#e %roduc o senza#ie de %lăcere atunci c?nd un ani*al flă*?nd îşi %otoleşte foa*ea cu o *?ncare ună. Facă li se dă.E ?RIETENI+ / ". Acest *onarh însetat de cunoaştere dorea să afle care este Bli* a naturalăX a o*enirii. dar nu a&eau %er*isiunea să intre în contact cu *icii su iec#i %entru a nu falsifica rezultatele eQ%eri*entului. echili rul lor se desta ilizeazăA a%ar dorul şi ne&oia de contact. care îşi ridică ni&elul de endorfine cu a$utorul alcoolului. !rederic s%era că. "esturi. ele controlează şi ne&oia de a%ro%iere. 6e#i&ul sin"uratic. 19JL/. %rintre care şi 71<. 6e eluşii c?şti"au *ai re%ede în "reutate. )erotonina. afla#i la ori"inea #i%etelor. Endorfinele contracarează efectul hor*onilor de stres. Şi in"erarea de dulciuri duce la eli erarea acestor hor*oni. nu are ne&oie de %rieteni. Facă efectul natural al endorfinelor este locat. )enza#ia de căldură sufletească resi*#ită atunci c?nd ne află* în co*%ania unor oa*eni cunoscu#i %oate fi atri uită endorfinelor. în a sen#a influen#ei *ediului încon$urător. în chi% de se*nal %entru o situa#ie dezira ilă. Far aceste su stan#e nu sunt sin"urele res%onsa ile de senti*entul fericit de securitate alături de cei dra"i. Acest lucru le este cunoscut far*acolo"ilor nu din eQ%eri*ente %e ani*ale. au un rol şi în sta ilirea rela#iilor cu ceilal#i. Endorfinele func#ionează în creier. Fe$a în secolul al Vl((-lea. 1es%onsa ile de a%ari#ia lui sunt %ro a il endorfinele. apu$ Monta"u. care fa&orizează a%ari#ia dra"ostei. co%ii *ici. în "eneral. *icile ani*ale #i%ă chiar dacă *a*a este de *ult alături de ei şi le acordă aten#ie.istoricul )ali* ene.# / ?+'IUNI. o #in?nd rezultate re*arca ile. 19K6/. afla#i într-un incu ator steril şi nea&?nd %arte de %rea *ultă căldură u*ană. Facă e eluşii sunt li%si#i o %erioadă *ai îndelun"ată de căldură u*ană. ei încetează i*ediat să #i%e. hor*oni ase*ănători o%iului. atunci c?nd a ini#iat %ro a il %ri*ele eQ%eri*ente %siholo"ice controlate. (ar %oetul francez Pean 7octeau nota în $urnalul său că o%iul însea*nă %entru el Teli erarea de &izitatoriU . ci din infor*a#iile des%re un dro" recrea#ional folosit adesea .". Fu%ă cu* nota un istoric al ti*%ului. . Fe eQe*%lu. %e care în *od nor*al o eli erează chiar el atunci c?nd ne află* alături de cei dra"i.!ield etai. )lu$itorii le aduceau *?ncare. Facă nişte fiin#e sociale ca *ai*u#ele sunt li%site de %rezen#a se*enilor. a căror %rezen#ă în creier %ro&oacă o stare %lăcută. .ecstas6- . $oacă %ro a il un rol i*%ortant în senti*entul de si*%atie. încercarea re"elui a eşuat la*enta ilA eeluşii au *urit. cu* a* eQ%licat în ca%itolul J. %entru că sunt necesare *e*oriei sociale. co%iii &or înce%e într-un t?rziu să &or ească în li*a ori"inară %e care o căuta.Qitocina şi &aso%resina. 199K/.

. Far oa*enii de ştiin#ă care au încercat să descifreze aceste as%ecte ale %rieteniei au a$uns într-un %unct *ortA nici unul nu a reuşit să descifreze în a*ănunt *odul în care func#ionează ecstas6+ da 7i a pri4i Fe ce a&e* ne&oie de %rietenie+ )%re deose ire de %uii de şo olan. care a fa ricat această su stan#ă în la oratorul său. ce %oate %ri*i de la ei şi ce le-a dat. cel %u#in în cazul ani*alelor. în schi* . dar nu se %ot descurca dec?t în "ru%uri ri"ide. fericit. )%re deose ire de un nou-născut. 7?nd cine&a î#i %lace. cu ritualuri ine sta ilite. un aşa-nu*it entacto"en. %entru că urşii cu tro*%ă au din#i %uternici. Astfel. !iecare *e*ru al "ru%ului tre uie să ştie ine în ce rela#ii se află cei din $urul lui. cu c?t îi &ei dărui celuilalt *ai *ult. Şi in&ers. 1ela#iile dintre *ai*u#e sunt *ai %u#in co*%licate dec?t cele interu*aneA ani*alele nu %ot să ca*ufleze ade&ărul %rin &or e. Facă o*ul ci&iliza#iei *oderne %oate trăi într-o izolare autoi*%usă sau ascuns în coconul rela#iei de cu%lu. @re uie. dro"ul era cunoscut %?nă %rin 19K4 su nu*ele *ult *ai %otri&it de empath6. !rans de 5aal studiază în eQ%eri*ente controlate condi#iile în care *ai*u#ele sunt dis%use să dea ce&a şi *odul lor de . 7hi*istul AleQander )hul"in. fiin#ele sociale au ne&oie de s%ri$inul unui "ru%. Foar fiin#e inteli"ente.".o încercare riscantă. cu at?t celalalt &a %ri*i de la noi *ai *ult. în anul 1965.)hul"in. doar că *ai %u#in intensă. Ase*enea ac#iuni ar fi i*%osi ile dacă ho#ii nu s-ar %utea aza %e fa%tul că. în societă#ile tradi#ionale. îl in&i#i cu dra" la *asă. însufle#it de o %utere incredi ilă . !a*iliile se adună la *asă. Fe %arcă nu aş fi fost doar un cetă#ean al @erreiA uni&ersul între" era casa *ea. în ti*% ce şoarecii. %?nă c?nd un distri uitor %rice%ut în afaceri 1-a re otezat. î#i tre uie o anu*ită în#ele%ciune. un o* sin"ur . 7a să te %o#i orienta într-o societate ce func#ionează du%ă ase*enea re"uli. un adult nu %oate %retinde hrană şi afec#iune fără să ofere ce&a în schi* şi nu %oate să conteze %e fa%tul că *a*a &a a&ea "ri$ă de el în orice situa#ie. infor*a#ie furnizată autorului/ .E ?RIETENI+ / ". *ai si*%lă. Fe aceea. fiecare îşi &a %ri*i %artea cu&enită. Este suficient ca %artenerii să se recunoască şi să fie dis%oni ili necondi#ionatA at?t fiecare %entru celălalt. sunt ca%a ile de &ia#ă socială co*%licată. c?t şi %entru %ro"eniturile lor. %ro a il.ca într-o eQisten#ă *ai ună.U . în schi* . !or*area unui cu%lu %are.a*enii de ştiin#ă &or esc şi astăzi des%re ecstas6 ca des%re un dro" care te afectează %rofund. 1ela#iile care se sta ilesc între ele ne a$ută să în#ele"e* *ai ine cu* a%are %rietenia. ori"inare din A*erica de )ud. care nu de%ind dec?t de *a*a lor. să dea ce&a. de do%a*ină. s%re inele co*un. fiind %ri*ul care i-a testat efectele. )unte* ne&oi#i să î*%ăr#i* cu al#ii ceea ce a&e*. Micile *ai*u#e ca%ucin. nu %ute* da tuturor la fel de *ult. căruia îi ră%esc %uii chiar de su nas . Multe *ai*u#e sunt ne&oite să-şi caute hrana şi să se a%ere în "ru%.8 Această su stan#ă ener"izantă eli erează în creier cantită#i *ari de serotonină şi. îşi descria trăirile astfelA TMă si*#ea* uşor.chiar şi un cu%lu/ nu are nici o şansă de su%ra&ie#uire. Şi *ai*u#ele îşi î*%art hrana între ele. du%ă &?nătoare. senza#ie si*ilară. ea îl face %e consu*ator să ai ă i*%resia %lăcută că întrea"a lu*e îi este %rietenăA senti*entele de afec#iune şi în#ele"ere sunt duse la eQtre*. %recu* %ri*atele. 7u c?t rela#ia este *ai str?nsă. a&e* în %rezen#a unui o* %e care-1 %re#ui*A sunte* li%si#i de "ri$i şi încrezători. la r?ndul lui. Şi totuşi.$ / ?+'IUNI. ceea ce arată c?t de i*%ortante sunt *esele co*une %entru înfiri%area unor rela#ii. *er" î*%reună la &?nătoare şi fură din cui urile ursului cu tro*%ă. &izitele de stat cul*inează cu un anchet. cu %rietenii şi roluri sociale *odifica ile. %ăsările şi alte ani*ale cu creiere *ai si*%le %ot for*a cu%luri. oa*enii de afaceri %un la cale contracte la restaurant. cu at?t rela#ia de&ine *ai trainică. Fin Mările )udului şi %?nă în Groenlanda nu eQistă cultură în care *asa cu oas%e#i să nu fie ele*entul cel *ai i*%ortant al unei înt?lniri între %rieteni. 8rotec#ie şi a$utor în situa#ii li*ită nu %ot &eni dec?t din %artea "ru%ului.

dar %ro a il că %ri*atele si*#eau un fel de anti%atie fa#ă de GOinnie cea e"oistă.". (nstala#ia era în aşa fel "?ndită înc?t. Me*oria lor le %er*ite să ur*ărească şi să *en#ină echili rul schi* urilor %e %erioade lun"i de ti*%. Fa&id a ră*as cu una dintre cele *ai "ra&e tul urări de *e*orie *en#ionate &reodată în literatura *edicalăA nu %utea să #ină *inte nici chi%ul. Fe 5aal a aşezat două *ai*u#e ca%ucin în cuşti alăturate. 199J/. ei îşi fac unii altora *ici ser&iciiA c?nd un ci*%anzeu îi scar%ină altuia lana. ineîn#eles. iar celălalt. @ră"?nd de nişte sfori. *ai*u#ele %uteau co orî un coş cu fructe at?t de "reu. Şi la oa*eni senti*entele de si*%atie şi anti%atie se dez&oltă în func#ie de eQ%erien#a rela#iilor noastre cu o anu*ită %ersoană. care era. nu*ai unul dintre ani*ale să %oată a&ea acces la fructe. :neori cine&a ne este si*%atic fără să şti* de ce. )%re deose ire de *ai*u#ele ca%ucin. sta ilesc rela#ii care durează ani între"iH de ase*enea. nu-şi %utea aduce a*inte.de 5aal. cu* o fe*elă ci*%anzeu %e nu*e GOinnie. Adesea.acesta aşte%t?ndu-se ca răs%lata %entru efort să fie î*%ăr#ită. a%recierile făcute instincti& deter*ină. 8e celălalt cola orator. di*%otri&ă. 199J/. Fa*asio 1-a eQ%us %e Fa&id ti*% de o să%tă*?nă eQclusi& contactului cu doi cola oratori. %rin "ratiile cărora se %uteau introduce fructe. fe*elele se ocu%ă %e r?nd de %ui. ca%a ile de astfel de senti*ente. de care. 'ia#a acestor ani*ale este azată %e rela#ia de schi* reci%roc. cel din ur*ă se &a re&anşa cu o altă ocazie. în ur*a unui accident. a&ea ne&oie de a$utorul celuilalt. Mai*u#ele sunt.de 5aal. 'i4patia Fesi"ur. o t?nără foarte fru*oasă. 8arteneriatele sta ile le sunt străine. nu-şi *ai a*intea ni*ic din rela#ia lui cu acea %ersoană. care nu-şi î*- %artea dec?t rareori *?ncarea cu ceilal#i. iar *asculii do*inan#i tre uie să se asi"ure de s%ri$inul celorlal#i %rintr-un co*%licat siste* de alian#eA un echili ru al %uterii care a*inteşte de %olitica şi afacerile s%ecifice o*ului. nici nu*ele unei %ersoane înt?lnite %entru %ri*a oara. *odul în care ne co*%ortă* cu ceilal#i. Fa&id 1-a ales fără eQce%#ie %e cola oratorul care se %urtase %rietenos. 7i*%anzeii. era dur. situa#ia se %rezintă altfel. era res%insă de *e*rii "ru%ului c?nd dorea să "uste din *?ncarea lor . Ca *ai*u#ele *ai inteli"ente. înc?t o%era#ia nu %utea fi dusă la un sf?rşit dec?t în doi.era &or a de teste folosite în *od nor*al %entru e&aluarea inteli"en#ei *ai*u#elor/.. î*%ăr#ind *?ncarea cu celălalt sau lu%t?nd î*%otri&a unui ri&al co*un. 8acientul nu era ca%a il . %e care îl şi %ri*ea . Fe 5aal arată. %ri*atele sunt dis%use să aşte%te o reco*%ensă. lui Fa&id i s-au arătat foto"rafii ale celor doi cola oratori. 1ela#iile dintre ele sunt de scurtă duratăH *ai*u#ele ca%ucin sunt ne&oite să-şi încea%ă rela#iile întotdeauna de la zero. de eQe*%lu. *ai*u#ă o &a a$uta %e cealaltă doar dacă răs%lata se află la &edere. !iind între at care dintre cei doi îi este %rieten şi cui i-ar cere a$utorul.) / ?+'IUNI. de fa%t. e "reu de s%us ce se %etrece în ca%ul unui ci*%anzeu. coo%erare . Mai*u#ele ca%ucin sunt deci ca%a ile să conteze %e corectitudinea se*enilor. Facă însă dorea să *ăn?nce. nici &ocea. refuza orice dorin#ă a lui Fa&id şi îl su%unea la teste %siholo"ice foarte lun"i şi %licticoase . astfel de re#ea de rela#ii nu %oate a%ărea dec?t dacă fiecare îi cunoaşte celuilalt caracterul şi interesele. :i*itor e fa%tul că aceste senti*ente %ot a%ărea fără ca noi să ne a*inti* în *od conştient de e&eni*ente înt?*%late anterior. în detri*entul ra#iona*entelor conştiente. :lterior. %ese*ne. Aceste ani*ale nu-şi %ot i*a"ina că cel %e care l-au a$utat se &a arăta recunoscător *ai t?rziu şi nu %e loc. Far încrederea lor are li*ite. Fu%ă o &re*e. în final. . de eQe*%lu. 7i*%anzeii &?nează î*%reună. dintre care unul se co*%orta întotdeauna foarte %rietenos. Modul în care a%ar ase*enea atitudini a fost studiat de neurolo"ul Antonio Fa*asio cu a$utorul unor eQ%eri*ente făcute cu un %acient %e nu*e Fa&id.E ?RIETENI+ / ". 7hiar şi un ci*%anzeu &a î*%ăr#i ce&a cu altul doar cu condi#ia să fie răs%lătit ulterior. îl i"nora de fiecare dată. . ştiind eQact la ce să se aşte%te.

în schi* . arta de a trăi %resu%une cunoaşterea %ro%riilor %asiuni. ?asiunea > instruc0iuni de utilizare P 8asiunea ne influen#ează &ia#a *ai *ult dec?t toate "?ndurile la un loc. 7ine caută sfaturi în %ri&in#a asta "ăseşte *ai de"ra ă confuzie.. s-a "ăsit un alt în#ele%t care a sus#inut. Fu%ă două *ilenii de filozofie. care ne sunt accesi ile ca i*a"inile unui fil*. care la Fa&id era distrusă. care %er*ite schi* uri din ce în ce *ai &aloroase. %entru %ri*a dată. E ine să cau#i a&entura în dra"oste+ )au %oate că &ia#a liniştită alături de acelaşi %artener ne face *ai ferici#i %e ter*en lun"+ A&e* ne&oie de *uncă %entru a fi ferici#i+ )au. eQact contrariul. I444/. Deuroiolo"ia ne %er*ite. să de&ină si*ultan conştientă. dar înt?*%lările se concretizaseră într-o senza#ie su li*inală. dar tot ea ne %oate î*%in"e în cea *ai ad?ncă nefericire. creierul *e*orează şi fundalul *uzical al senti*entelor trăite în acele *o*ente. ci să constată* %rin eQ%eri*ente &erifica ile cu* a%ar senti*entele şi cărui sco% ser&esc ele. în centrul acestei in&esti"a#ii se află trei ade&ăruri ine fondate şi care &or a%ărea în *od re%etat. :n *od de &ia#ă în ar*onie cu natura u*ană &a fi %e ter*en lun" *ai %roducti& şi ne &a face *ai ferici#i dec?t unul care nu se %otri&eşte cu datele noastre înnăscute. . stocată în altă %arte a creierului. aşa cu* %e un fil* sunt înre"istrate at?t i*a"ini. s%irala ştiin#ei a continuat să se rotească. Du*ai aşa %oate fi acti&ată s%irala ascendentăA a%are încrederea. *ai *ult de un secol de %siholo"ie şi o a&alanşă de "hiduri %ractice. Auzi* *uzica fil*ului fără să &ede* fil*ul însuşi. a*?n?nd %e c?t %osi il esto*%area lorH în sf?rşitA înt?*%lările trăite sunt *ai %u#in i*%ortante dec?t *odul în care le trăi*. 8e de o %arte. *enit să se%are sfaturile une de cele *ai %u#in une. Fe aceea. di*%otri&ă. 6azată *ai *ult %e e*o#ii şi *ai %u#in %e a*intiri conştiente. din %ăcate. . Acesta e un caz eQtre*. în ti*% ce "?ndurile %ot fi *odificate în *od conştient. creierul stochează a*intiri conştiente. la scurtă &re*e du%ă aceea.". dar în conteQte diferiteH %ri*ulA senti*entele %oziti&e le %ot alun"a %e cele ne"ati&eH al doileaA nici o fericire nu este %er*anentă. A%roa%e tot ce se %oate s%une des%re o &ia#ă trăită în *od inteli"ent şi des%re strunirea senti*entelor a fost s%us c?nd&a de &reun în#ele%tH de cele *ai *ulte ori. c?t şi sunete. în acest ca%itol &oi trece în re&istă c?te&a %ro&er e. ia naştere în *e*oria eQ%licită. să nu ne li*ită* la descrierea senti*entelor. )ti*uli adec&a#i acti&ează aceste senti*ente fără a *ai fi ne&oie ca scena. Aceste concluzii %ot . e*isiuni tele&izate şi re&iste %entru @e*ei. dar %ute* accede la *ai *ulte cli%e de fericire dec?t %?nă acu*.Fa*asio. Du este de *irare că oa*enii au fost %reocu%a#i secole între"i de %ornirile lor %asionale. se deschide o nouă şi foarte utila cale către esen#a o*ului. ti*%ul li er face ca &ia#a să *erite trăită+ între ti*%. @re uie acce%tată aşa cu* este. *odul în care şti* să con&ie#ui* cu acestea şi să ne ucură* de ele. Far cazul lui Fa&id este i*%ortant %entru că ne dez&ăluie două *oduri diferite în care creierul *e*orează înt?*%lări. )e%arat însă. Această atitudine %ărtinitoare e necesară %entru dez&oltarea unei %rietenii. A*intirea senti*entelor ia naştere în *e*oria i*%licităH a*intirea scenică. nu sunte* cu ni*ic *ai în#ele%#i dec?t înainte. afec#iunea fa#ă de ceilal#i este deci o caracteristică a *e*oriei i*%licite. 8asiunea re%rezintă for#a *otrice a fericirii.E ?+'IUNE+ > IN'TRUCEIUNI DE UTI.a*enii sănătoşi îşi %ot *oti&a totuşi senti*entele *ăcar în %arte. în %arte. &oi recur"e la rezultate %rezentate în ca%itolele anterioare. Astfel. scenă cu scenă. care nu era una %lăcută .7 să *en#ioneze &reo eQ%erien#ă ne%lăcută le"ată de această %ersoană. deoarece fa&orizează dis%oni ilitatea noastră de a dărui şi ne face sensi ili la calită#ile celuilalt.I3+RE / ".6 / ?+'IUNI. slo"anuri co*une şi &or e de duh care ne influen#ează *odul de a "?ndi şi &oi încerca să &ăd în ce *ăsură cores%und ele noilor desco%eriri din do*eniul ştiin#elor neurolo"ice. %asiunea este ad?nc înrădăcinată în noi. Ştiin#a %oate $uca rolul unui filtru %entru filozofia de &ia#ă.

. E&olu#ia a ştiut să î*%iedice acest lucru. sarcastic. aşa cu* su"era c?ntăre#ul de la 1ollin" )tones.". E de a$uns să răsfoi* cartea de ucate %entru ca siste*ul de antici%are să de&ină acti& în creier. %re*ierul a tre uit să %lătească scu*%.t get %" satisfacti"% . felul acti&ită#ii este *ai %u#in i*%ortant. ade%#i ai &ie#ii conte*%lati&e.! %ărea lo"ice. dar %lăcerea %e care ne-o oferă se li*itează la ti*%ul de care are ne&oie %entru a se coace şi a fi *?ncată. Este o "reşeală "ra&ăA lene&ia nu ne face niciodată ferici#i. î*%ăratului Fiocle#ian să culti&e le"u*e. natura ne răs%lăteşte %entru acti&itateH %entru %rea *ultă lene&ie %lăti* în schi* cu senza#ii ne%lăcute. această situa#ie nu ne %rea oferă satisfac#ii. T.*ul nu este făcut %entru o &ia#ă de huzur. citat cu %lăcere de *ul#i al#i c"uch p"tat"es. chiar anale. 7hiar şi *aturatul unei cur#i %oate oferi satisfac#ie. *ultora le &ine însă "reu să-şi de%ăşească tendin#a s%re co*oditate şi să între%rindă ce&a ce nu tre uie nea%ărat făcut. ci să ne încercă* %uterile cu ea. 8entru acest *oto. %e ter*en lun". 5ust +hisk6 and cigars . îşi nu*ise. Ei erau oricu* ocu%a#i cu scrierile lor. nu e o idee ună să ne lăsă* duşi de &alul ci&iliza#iei. Acesta e *oti&ul %entru care cei o"a#i. şi cetă#enii o"a#i ai Antichită#ii. Fe *uncă nu a&e* ne&oie nu*ai %entru a ne hrăni. Far. / ?+'IUNI.Acuino între starul *uzicii roc= Mic= Pa""er şi )f?ntul @o*a d. du%ă cu* arată studiile din ulti*ele două decenii. în func#ie de te*%era*ent.orice este ine-&enit. Şi filozofii. Fe aceea.cu eQce%#ia stărilor rare de eQtenuare totală. cu e&eni*entele %olitice şi cu or"anizarea de %etreceri rafinate. care controlează o acti&itate cu un sco% ine definitH o%ioidele ne fa*iliarizează dinainte cu &iitoarele %lăceri şi fac astfel înc?t *icul nostru efort să ne %ară %lăcut. scria filozoful francez Alain. *işcarea resta ileşte . dar. în 6aha*asH acesta e *oti&ul %entru care 6ill Gates nu se %oate a #ine să nu folosească toate terti%urile %entru a &eni de hac concuren#ei. !ie că reno&ă* locuin#a. 8entru că siste*ul de antici%are nu este concentrat asu%ra unui sco% anu*e.5inston 7hurchill Aşa îşi definea %ri*-*inistrul ritanic eliQirul &ie#ii. 7reierul eli erează do%a*ină. fie că ne i*%lică* într-un %roiect social . . Du este nici o nenorocire dacă re#eta con#ine in"rediente "reu de %rocurat.*ul este %reocu%at de "ăsirea fericirii.E ?+'IUNE+>IN'TRUCEIUNI DE UTI. !izicianului Al ert Einstein îi %lăcea să taie le*ne. ştiau foarte ine că o &ia#ă li%sită de acti&ită#i şi #eluri duce foarte des la de%resii. cu discu#iile. i*%licit. De %lace foarte *ult să ne *in#i* %e noi înşine. 8rin ur*are. oala care nu-i dădea %ace Tc?inele *eu ne"ruU. Du ar fi fost lo"ic ca o*ul să ră*?nă *ultă &re*e inacti& fără să fie %ede%sit în nici un fel. care nu *ai au de *ult ne&oie de ani. Acti&itatea nu face deci dec?t să *ărească ucuria antici%ării şi. Fe aceea. intensitatea %lăcerii. creierul ne îndea*nă *ereu să fi* acti&iA să nu conte*%lă* doar lu*ea încon$urătoare.@o*a d. De si*#i* *ult *ai ine dacă o %re"ăti* noi. fie că în&ă#ă* să *er"e* cu s%"+/"ar$-ul.1ollin" )tones Lene%ia te ace trist . îşi continuă acti&itatea în loc să stea la %la$ă. 7hurchill era chinuit de de%resii se&ere. "?ndindu-ne că o %erioadă de lene&ie e toc*ai ce ne li%sea.Acuino eQistă o ui*itoare concordan#ă de o%inii care conduc la o concluzie corectă. Fe *ulte ori ne %lace să ne lăsă* &ră$i#i de *uzică şi de e*isiuni radio şi @'. Şi astăzi oa*enii se si*t *ai ine în ti*%ul li er dacă sunt acti&i .a*enii de ştiin#ă au reuşit chiar să *ăsoare acest lucru. dar fericirea lui cea *ai *are stă în fa%tul de a fi %reocu%at. )i"ur că o %izza con"elată %oate să fie foarte ună. @"m" sapie%s a a$uns să do*ine celelalte s%ecii doar %entru că este *ai inteli"ent şi *ai a il dec?t ele.I3+RE / ". Fo%a*ina $oacă un rol i*%ortant în acest conteQt.U *" sp"rts. Acest a&anta$ tre uie *en#inut. !or*ele %atolo"ice de *elancolie de care suferea 7hurchill au %ro a il şi cauze "enetice. dar eQistă foarte *ulte aşa-zise sfaturi de &ia#ă care s-au strecurat în conştiin#a noastră colecti&ă şi care sus#in eQact contrariul. G ca% .

care %ot %ro&oca o uşoară euforie. @ot ei *ăsoară şi tensiunea tuturor *uşchilor *ari.r"anis*ul a$un"e într-o stare s%ecifică. în *od ui*itor. . sunt *ai %u#in anQioşi şi *ai rar trişti. înotul. . Du sunte* at?t de diferi#i de *ai*u#ele neuro iolo"ului )chultzA o dată ce s-au o işnuit să fie răs%lăti#i cu *ere. au *ai *ultă încredere în %ro%riile for#e. sin"ură seară în fa#a tele&izorului te %oate face să-#i consideri %ro%ria &ia#ă "roaznic de fadă. 7?t des%re oa*enii sănătoşi. iar creierul %reia se*nalele res%ecti&e &enite de la cor% şi %roduce auto*at senza#ii %lăcute. Mişcarea ne în&eseleşte în *ai *ulte feluri. $o""in"ul în %ădure %oate fi la fel de eficient ca %sihotera%ia. 7?nd *uşchii sunt acti&i. nu te %o#i si*#i dec?t un ratat. în fiecare *o*ent. %ute* să *ani%ulă* delicat neuronii %rin *işcarea fizică. c(iar acum. *e* rele se încălzesc. s%ortul %are să le %riască *ai ales fe*eilor. un ansa* lu de *esa$e %orneşte de la cor% s%re creier.I3+RE / "6" una dis%ozi#ie chiar şi în cazul de%resiilor se&ere. @ensiunea ridicată a *uşchilor şi *?inile reci sunt inter%retate dre%t frică. Fatorită acestor aşa-nu*i#i Trece%tori &isceraliU. iar %ulsul se accelerează %u#in. în care totul %are la înde*?nă. Şi *ai %u#in i*%ortă dacă o #ii &reun record. endorfinele. şi toate au dus la acelaşi rezultatA cei care fac s%ort în *od re"ulat se si*t *ai ine.r. EQistă chiar indicii că a* i#ia *ai *ult dăunează dec?t foloseşteH #elurile %rea înalte sunt de *ulte ori i*%osi il de atins. 8u licitatea te a$ută să ui#i. @reuie doar să fi* *ai aten#i dec?t Gitte cu siste*ul de antici%are controlat de do%a*ină. alt*interi. toc*ai această stare a cor%ului cores%unde i*a"inii senti*entelor %lăcute. Di*eni nu este însă nea$utorat în fa#a %ro%riei lăco*ii. aşa înc?t ne %o*eni* cu o senza#ie ca* ne%lăcută. . Du ne *ul#u*i* cu ce a* %ri*it. 7el %u#in aşa sunte* %ro"ra*a#i. creierul eli erează hor*oni %recu* serotonina şi.Gitte <aennin" 7hiar &reau totul+ )-ar %ărea că da. Aşa func#ionează creierul nostru. neuronii n-au *ai reac#ionat la ceea ce fusese %erce%ut ca o delicatesă. iar noi %ute* în&ă#a să le %erce%e* corect şi să ne ucură* de func#ionarea i*%eca ilă a cor%ului. doar *o*entelor de fericire. . Aler"atul."6# / ?+'IUNI. c?t şi în A*erica. (ar o*ul este un nesătul.toate felurile de s%ort dau rezultate. de influen#ă în cercurile şefilor. fără să şti* de ce. Fu%ă un *ic efort însă. 8este tot în cor% eQistă senzori %rin care siste*ul ner&os su%ra&e"hează or"anis*ul. )i*#urile interioare sunt însă cele care trans*it una dis%ozi#ie. a intestinelor. efortul fizic le %er*ite să &adă cu ade&ărat lu*ea în roz. (n di&erse sonda$e. )-au făcut *ai ine de K4 de anchete %e această te*ă at?t în Euro%a. Ani*alele &oiau acu* stafideA ne&oia creşte şi *ai *ult de îndată ce a fost satisfăcută. dar atrac#ia unui nou telefon *o il sau a unei *aşini de ulti*ul ti% dis%are la fel de re%ede ca senza#ia de sa#ietate du%ă o *asă la un fast food. uit?nd că dorin#ele î*%linite de&in %licticoase. *uşchii se relaQează. $u*ătate de oră de s%ort zilnic este a solut suficientă. a&?nd în &edere că nu acu*ularea de *uşchi este sco%ul *işcăriiH du%ă cu* scria 1ousseau. noi . %roa il. %ute* si*#i starea ini*ii. . dansul .şi toate astea si*ultan+ în co*%ara#ie cu ase*enea standarde. *ai ales într-o lu*e a a unden#ei. de co%ii &eşnic ferici#i %e un "azon însorit .are cine are %arte de a&enturi a*oroase la %etreceri *ondene. Alte cercetări a$un" la concluzia că. . încercă* sa că%ătă* ce %ute*. Astfel. Moti&ele acestei diferen#e între seQe nu sunt cunoscute.E ?+'IUNE+> IN'TRUCEIUNI DE UTI. a %lă*?nilor.reau totul. Tantrenarea cor%ului este necesară înainte de toate sufletuluiU. fe*eile au afir*at *ai frec&ent cu I4[ dec?t ăr a#ii că se si*t *ai ine du%ă s%ort. a sto*acului. duc la frustrare şi la a andonarea oricăror une inten#ii. dar asta nu e tot. în cazul unei triste#i %rofunde. creierul le inter%retează ca e*o#ii. 7?ntărea#a Gitte îşi eQ%ri*a a"resi& lăco*ia. . 7hiar dacă nu sunte* conştien#i de aceste se*nale. A%roa%e din refleQ. ci &re* tot *ai *ult. De &ine totuşi "reu să fi* *ul#u*i#i. %entru că nu felul *işcării contează. $nainte ca ultimul %is să se s'ulbere .*ul este %ro"ra*at să se *işte. )%re deose ire de *ai*u#e.

în anii ei de "lorie.I3+RE / "68 sunte* ca%a ili s-o face*. care nu sunt întotdeauna la înde*?nă. Şi totuşi. (ată o &este unăA însea*nă că a&e* o solu#ie %entru dorin#a noastră de *ai *ult. a%roa%e că nu *ai a&ea ce face cu anii. sunte* %e de%lin ca%a ili să ne ucură* de i*%re&izi il. aşadar. 7?nd s%eran#a se confruntă cu tea*a. Fistan#a ironică ne %oate a$uta să face* fa#ă acestei %ofte şi să n-o luă* %rea în serios. "ustul %lăcut al %eştelui este %erce%ut *ai intens ca de o icei . Cucruri foarte si*%le ne oferă ocazia să ne o işnui* încet-încet cu o ase*enea atitudineA &re*ea.FohertN et al. înce%e din nou să %louă. %eştele este %entru cei *ai *ul#i şi *ai un la "ust. %entru că ne oferă $ocuri de lu*ini interesante şi. @rucul constă. %lăcerea &a fi şi *ai intensă dec?t înainte.. Facă toc*ai ai %etrecut o seară a*uzantă alături de %rieteni nu e cea *ai ună idee să in&i#i %rea cur?nd aceleaşi %ersoaneA ridici %rea *ult ştacheta. tea*a ne #ine de%arte de desco%eriri %lăcuteA de eQe*%lu. un suiect de discu#ie. atunci c?nd iarăşi co*andă* sushi la restaurantul $a%onez. la fel ca alte fiin#e. ci $iferi?i. %entru că *e*oria siste*ului de antici%are nu este de lun"ă durată. Şi asta cu toate că. )iste*ul de antici%are se o işnuieşte re%ede cu tot ceea ce este fru*os şi %lăcut. în %racticarea unei rota#ii a %lăcerilor.cel %u#in în cazul "ustului şi al *irosului . 7ontrastele sunt deci o sursă de %lăcere.iar dacă e &or a de un contrast corect ales. 1999H . datorită %uternicei noastre tendin#e de a în&ă#a. E *ai ine ca data &iitoare să între%rinzi ce&a cu al#i %rieteni. dar &echile %ro"ra*e încă *ai func#ionează.de scăderea interesului fa#ă de lucrurile cu care ne-a* o işnuit. TDi*ic nu e *ai "reu de su%ortat dec?t un şir de zile uneU. sur%riză %lăcută de&ine cur?nd ce&a de la sine în#eles şi e ne&oie de sti*uli *ai %uternici. Facă nu căută* sti*uli *ai %uternici. !rica de nou în&in"e însă de *ult %rea *ulte ori.. 'arierea %lăcerilor este o *odalitate de a e&ita tocirea si*#urilor. De&oia de mai mult este oricu* at?t de ad?nc înrădăcinată în noi înc?t ne &ine "reu să ne dezice* de ea.8ro&er latin Ade&ărat. Foi oa*eni de ştiin#ă. A&e* o atitudine a* i&alen#ă fa#ă de tot ce e nouA %e de o %arte. . sur%riza %lăcută re%rezintă una dintre cele *ai %uternice %lăceri %e care le %ute* resi*#i.%artenera/. 7ele două trăiri se iau la întrecere în fiecare dintre noi.E ?+'IUNE+ > IN'TRUCEIUNI DE UTI."6$ / ?+'IUNI. A &rea şi a dori sunt două lucruri diferite. noul însea*nă stresH %e de altă %arte. *ai %uternic la %ericolul unei ne%lăceri dec?t la tenta#ia unei eQ%erien#e %lăcute. %entru fiecare nou s%ectacol. EQisten#a noastră nu *ai e de *ultă &re*e %?ndită %er*anent de %ri*e$dii. Fe *ulte ori ne întristă* c?nd. %ri*a %lăcere %oate fi re%etată. Variatio delectat /%ariaţia $ncânt&0 . Ed*und 1olls şi Pohn .Qford au desco%erit şi un alt efectA du%ă ce *?ncă* o anană. (ar o*ul este %ro"ra*at să caute noutatea.FohertN. 7ercetătorii de la . Di*eni nu tre uie să renun#e la %lăcerea de a consu*a sau la dorin#a de a se i*%une. deşi inten#iona* de *ult sa încercă* şi alte *?ncăruri. Far la fel de ine ne %ute* ucura de schi* area neaşte%tată %entru că are efecte enefice asu%ra naturii. di&a cerea întotdeauna cu un dolar *ai *ult dec?t ulti*a oară. du%ă c?te&a ore de soare. de eQe*%lu. . Fu%ă o &re*e. tea*a iese de cele *ai *ulte ori în&in"ătoareA o *oştenire a e&olu#iei. nu în ulti*ul r?nd. de eQe*%lu să te duci la cine*ato"raf. 7el care toc*ai a *?ncat un %ui &a considera că o anană este *ai ună dec?t încă un %uiH du%ă o anană. ori să %etreci o seară cu %artenerul . scria Goethe. I444/. Au desco%erit în eQ%eri*entele lor o zonă a creierului care e res%onsa ilă . 8rea adesea. au studiat feno*enul. Măria 7allas ne-a dat un eQe*%lu foarte ori"inal. !oarte des. %lăcerea a%are din nou .1olls. era cea *ai ine %lătită artistă a ti*%ului. %entru că şi noi reac#ionă*. este suficient să ne dă* sea*a că o dorin#ă nu tre uie să fie ur*ată întotdeauna de înde%linirea ei şi să ne i*a"ină* cu* &a arăta &ia#a noastră la c?te&a luni du%ă ce dorin#a noastră a de&enit realitate. Fin aceleaşi *oti&e *erită să în&e#i să a%reciezi ne%re&ăzutul.

8ro&er elin :na dintre industriile care e&oluează cel *ai ra%id la ni&el *ondial este turis*ul. de la o zi la alta. su iec#ii şi-au *anifestat %referin#a %entru eleA cu c?t &edeau *ai des un anu*e se*n. Ele controlează %erce%#ia. . EQact această %referin#ă %entru lucruri fa*iliare %oate fi *oti&ul %entru care unele %osturi de radio difuzează aceleaşi *elodii. Far. Fe re"ulă. *uzica orientală de&ine %lăcută şi %entru urechile occidentale dacă este ascultată suficient de des. G oceanele. nu %erce%e* dec?t o frac#iune *inusculă din ceea ce ne încon$oară. în acest %roces sunt i*%licate circuite neuronale influen#ate de do%a*ină. ser&atorul atent &a desco%eri în cotidian un far*ec ne ănuit. cu at?t erau *ai ine dis%uşi. 7u c?t cunoaşte* *ai ine lu*ea. altă solu#ie.E ?+'IUNE+>IN'TRUCEIUNI DE UTI. 7ei *ai *ul#i oa*eni sunt o işnui#i să nu %ercea%ă *ai *ult dec?t este a solut necesar."6) / ?+'IUNI. Fe asta se *inuna şi %oetul en"alez 1a indranath @a"oreA TMul#i ani G şi cu *ari eforturi G a* călătorit %rin *ulte #ări. dar %ot în&ă#a cu uşurin#ă. !runzele căzătoare nu ni se *ai %ar atunci nişte resturi ener&ante ce tre uie înde%ărtate de %e "azonH în schi* . )olu#ia ar fi să ne îndre%tă* s%re noi locuri. %entru că le &edeau tot ti*%ul. Şi sensi ilitatea %oate fi antrenată %rin controlul conştient al aten#iei. G a* &ăzut *un#ii-nal#i. oferindu-ne eQ%erien#e %lăcute doar atunci c?nd sti*ulii noi se anun#ă %rielnici %entru or"anis*. 19KL/ Aşa esteA în tot ceea ce ne încon$oară %ute* să &ede*. iar *oda readuce %eriodic în aten#ia %u licului lucruri &echi. să auzi*. 7el care &rea să trăiască noul în *i$locul lucrurilor cunoscute are ne&oie de eQerci#iu.a*enii nu ştiu să *ear"ă %e icicletă din naştere. :n ro*an %oli#ist ne fascinează fiindcă %o&estea ia adesea o turnură neaşte%tată. 7u c?t %erce%e* *ai des şi *ai intens un sti*ul. E interesant să înt?lneşti oa*eni noi %entru că reac#iile lor sunt i*%re&izi ile. *ai interesante.I3+RE / "6. )in"ura %ro le*ă e că %?nă şi cel *ai eQotic loc înce%e să ni se %ară fa*iliar du%ă o să%tă*?nă. . I444/. Du *ai ifă* chi%urile necunoscute du%ă *odelul si*%aticGanti%atic. 7el care a desco%erit %lăcerea i*%re&izi ilului se &a ucura %retutindeni de ea. adesea şi *ai una. 7ălătoriile ne oferă &aria#ieH ne face %lăcere să desco%eri* locuri noi. )enti*entele %oziti&e a%ar astfel de la sine.]a$onc. e să deschide* lar" ochii. o *uscă nu e dec?t o fiin#ă a"asantă.@a"ore. dar un cercetător care şi-a făcut o %asiune din .U . Acest efect e &ala il %entru a%roa%e tot ceea ce %ute* %erce%e. . *?ncărurile au un "ust *ai un dacă le consu*ă* frec&ent . 'ăzute des. . de*onstrat de cercetătorul californian 1o ert ]a$onc. %entru a-i desco%eri noi &alen#e. G dar ce n-a* &ăzut G a fost %icătura de rouă strălucitoare G în iar a din fa#a uşii *ele. &o* auzi %oate acel foşnet uşor %rodus de o frunză care %luteşte lin s%re %ă*?nt. o %ersonalitate %ro%rie+ Frumuseţea se a l& $n oc(ii 'ri%itorului . A&ersiunea %ro&enită din %lictis nu a%are dec?t dacă i"noră* %rinci%iul rota#iei %lăcerilor. 8lăcerea desco%eririi şi ucuria fa*iliarită#ii nu sunt deci o%use. Far aceste li*ite %ot fi de%ăşite.aşa se %rocedează în *odă/ sau dacă înce%e* să-1 studie* tot *ai atent. să *irosi* şi să "ustă* cu *ult *ai *ult dec?t o face* în *od nor*al. 7reierul se %rote$ează în felul acesta de sti*uli care nu $oacă un rol i*%ortant în su%ra&ie#uire. ci sunte* aten#i la $ocul interesant al ridurilor ad?ncite %e chi% în decursul &ie#ii. 1es%onsa il de acest feno*en este unul dintre cele *ai ui*itoare efecte ale %siholo"iei. *odalitate este să uită* un *o*ent de sco%ul şi sensul lucrurilor din $ur şi să ne concentră* doar asu%ra %erce%#iei. %ortretele unor necunoscu#i îi fac să %ară *ai si*%atici. cu at?t reac#ionă* *ai ine la el. ]a$onc le-a %rezentat unor studen#i a*ericani si* oluri chinezeşti care nu a&eau nici un sens %entru ei. Şi nu e %entru %ărin#i una dintre cele *ai *ari ucurii să &adă cu* co%iii lor îşi for*ează. 8entru *a$oritatea se*enilor noştri. )enti*entul de indiferen#ă %oate fi e&itat dacă *odifică* %u#in fa*iliarul . 196KH !rederic= şi CoeOenstein. cu at?t o a%recie* *ai *ult.

de eQe*%lu. . fiecare nouă infor*a#ie do ?ndită deschide %or#i ne ănuite către alte desco%eriri. ci de o s%ecie *ai rară de %ădure.a*enii de ştiin#ă au %ro&ocat. @ipp"/"sca eAui%a. Acesta e re&ersul indi&idualis*ului occidental. Cel 'uternic este mai 'uternic sin*ur !riedrich )chiller Du tre uie să ne lăsă* *oli%si#i de falsul cult al lu%ului sin"uratic. A&?nd-o alături %e cea *ai fru*oasă fe*eie de dincolo de Mississi%%i. o co*%anie ne%otri&ită %oate %ro&oca *ai *ult stres dec?t &ia#a în sin"urătate. că ochiul ei are %este J44 de fa#ete. ine&ita il. %ut?nd %erce%e razele ultra&iolete. (ndicii în acest sens ne oferă *ai *ulte studii făcute de %sihiatra a*ericană Panice Kiecolt-Glaser î*%reună cu so#ul ei. dar şi de ra#iune. artiştii tra"ici ai lui @ho*as Mann . 7onfor* rezultatelor o #inute de cei doi."66 / ?+'IUNI. Eroul fil*elor Oestern lu%tă sin"ur î*%otri&a for#elor răului şi în&in"e. înce%i o călătorie care %oate dura o &ia#ă întrea"ă şi în care o %lăcere ur*ează celeilalte. re&ers care. această de&iza este &ala ilă. lu%ul de ste%ă al lui <er*ann <esse. !iecare noua eQ%erien#ă. (ndienii. li%sit de duş*ani. Astfel. Dai%aul descrie oa*eni din 6o* aN care. 7ultura "er*ană este i*%re"nată şi ea de ideea fatală că sin"urătatea ar fi o stare no ilă către care *erită să tinzi. de fot al sau de *otociclete. 8e l?n"ă fa%tul că starea %sihică este deteriorată c?nd eQistă conflicte de lun"ă durată. ). 7ălu"ărul sin"uratic al lui 7as%ar Fa&id !riedrich. Ca c?te&a ore du%ă ceartă. Această senza#ie %lăcută nu tre uie să înceteze niciodată. 1991/. %ro&oacă ne*ul#u*ire. 1ai bine sin*ur "ecât $ntr2o com'anie ne'otri%it& Geor"e 5ashin"ton 7hiar dacă %are să contrazică r?ndurile %recedente. o &ia#ă de cu%lu a"resi&ă se o"lindeşte auto*at în starea siste*ului i*unitar. Ade&ărul se află eQact la %olul o%us. se *ută totuşi din a%arta*entul lor luQos în arăcile %ără"inite şi su%ra%o%ulate în care au crescutA so#ia nu a %utut su%orta liniştea încă%erilor scu*%e şi s-a î* olnă&it de de%resie . .to#i ne fac să crede* că sin"urătatea îi a%ro%ie %e oa*eni de fiin#a %ro%rie. deşi au reuşit să facă a&ere. A%are nelinişteaH "?ndirea şi sensi ilitatea sunt înce#oşate de efectul hor*onilor stresului. )tudiile %ri&ind efectele sin"urătă#ii atestă că de *ulte ori ne înde%ărtă* de ceilal#i în dauna sănătă#ii noastre. siste*ul i*unitar a ia *ai func#ionează. 7ăr#i. El &a %o&esti %lin de entuzias* că nu este &or a de o *uscă nor*ală. c?t şi cele neurolo"ice. o ceartă între so#i.o %er*anentă %o&ară %entru cor% şi s%irit. a$un"?nd să fie res%ectat. Şi func#ionalitatea lor s-a atenuat %e *ăsură ce conflictul . era *ult di*inuat. orice interes a*%lifică ucuria de a trăi.Dai%auî. în condi#ii de la orator. în ti*%ul descrierii &a resi*#i un ade&ărat eQtaz al desco%eririi. este res%onsa il de răs%?ndirea acestei oli. ne&oia de a se întoarce la ori"ini. Aşa că Pohn 5aNne ni se înfă#işează în finalul fil*ului călărind din nou în lu*ina a%usului. s%re deose ire de %ofta de consu* care.E ?+'IUNE+>IN'TRUCEIUNI DE UTI. nu*ărul de "lo ule al e şi de anticor%i din s?n"e. iar ari%ile sunt o *inune a in"ineriei. !ie că e &or a de teatru. s%ecialist în de%resii. (zolarea ne face trişti şi olna&i. ca unii asiatici. :n euro%ean nu &a si*#i niciodată. fil*e. toate sunt %line de %ersona$e *asculine "ata să intre în conflict cu întrea"a lu*eA unul sin"ur contra tuturor. care în *od nor*al atacă a"en#ii %ato"eni. cor%ul are şi el de suferit. se *inunează foarte tare c?nd &ăd un turist occidental sin"ur. %otri&it lui Martin )eli"*an. i*unolo"ul 1o ert Glaser. Far el res%in"e această răs%lată. Dici în acest caz nu contează te*a. )in"urătatea însea*nă înainte de toate stres . Autorul indian laureat al %re*iului Do el '. du%ă cu* arată at?t cercetările clinice.I3+RE / "67 studiul *uştelor %oate recunoaşte în aceasta fiin#ă un între" uni&ers.a*enii altor culturi intuiesc ade&ărata natură a sin"urătă#iiA o stare adesea chinuitoare şi %rea %u#in firească. eroul ar %utea foarte ine să trăiască liniştit în cătunul %e care 1-a sal&at. @oc*ai %entru că %rezen#a celorlal#i ne a$ută at?t de *ult să ne si*#i* ine. dra*e ale ci&iliza#iei occidentale.

în %lus. Fe ce să înduri constr?n"erile unei rela#ii de lun"ă durată de &re*e ce un "ru% de %rieteni uni şi o *ică a&entură a*oroasă din c?nd în c?nd aduc.a*enii inedis%uşi sunt *ai socia iliH *oti&ul e %oate acela că una dis%ozi#ie alun"ă tea*a care ne face de *ulte ori să e&ită* contactele cu necunoscu#ii. în cantită#i *ici ele o fa&orizează. 6ăr a#ii nu *ai tre uie să trăiască . Acest rezultat este &ala il at?t %entru fe*ei. 7?nd senti*entul de si*%atie %entru celălalt li%seşte şi nu se *ai %oate reface. iar dra"ostea fizică dă o senza#ie de a%ro%iere sufletească. Acesta ar %utea fi un *oti& %entru care rela#iile de lun"ă durată %ot oferi *ai *ultă si"uran#ă şi căldură dec?t si*%lele a&enturi. ed. )onda$ele de o%inie confir*ă această teorie. de eQe*%lu. 199L/.I3+RE / "6! de&enea *ai a"resi&. "er*.)lo"an. 19KJH Kiecolt-Glaser et al-. 7?nd ase*enea conflicte a%ar doar ocazional. %arfu*uri. *ai *ultă fericire+ 7hiar dacă acest %unct de &edere este sus#inut şi astăzi de re&iste şi de "hidurile %ractice. 7u alte cu&inte. într-un alt studiu. 7ine nu s-a între at &reodată dacă nu e cu*&a un o* %licticos %entru că se culcă de ani de zile cu aceeaşi %ersoană+ 'or ele fe*inistei a*ericane Gloria )teine* au de&enit slo"an %entru "enera#ia celor necăsători#i. si*#i ne&oia să î*%ăr#i ucuria cu al#ii. Far ca at?tea idei ale anilor şaizeci. I441/. Cine se culc& "e "ou& ori cu aceea3i emeie ace 'arte "e4a "in establishment . EQistă unele indicii că oa*enii sunt orienta#i. s%re rela#ii de lun"ă durată cu un sin"ur %artener. Far acce%tarea unui anu*it "rad de %lictiseală %oate să ai ă şi a&anta$e. 7u* să faci fa#ă sin"urătă#ii care &a ur*a+ !ilozoful francez Montai"ne ne dă un sfat neo işnuit. *?ncare ună contra chinurilor sin"urătă#ii+ FaW :nul dintre *arile %ericole ale sin"urătă#ii este %ierderea res%ectului de sineH cel care se autorăsfa#ă contracarează această ne%lăcere. influen#ată de circuite co*%licate din creier în care oQitocina $oacă un rol i*%ortant. aceste su stan#e naturale ale fericirii intensifică acti&itatea socială.Kiecolt-Glaser et al. 196K 5 emeie &r& b&rbat e ca un 'e3te &r& biciclet& Gloria )teine* 8ri*ul slo"an a intrat într-un con de u* ră odată cu dis%ari#ia încrederii în re&olu#ia *ondială.du%ă *odelul le"endarului Tco*unardU 1ainer Can"hans .E ?+'IUNE+> IN'TRUCEIUNI DE UTI. 7ei *ai *ul#i dintre noi *anifestă deci o tendin#ă naturală s%re *ono"a*ie. . *uzică. @oate aceste *ici %lăceri duc la eli erarea o%ioidelor care alun"ă stresul şi triste#ea orelor în care ne crede* %ărăsi#i de to#i. )e ştie de$a că stresul scade ca%acitatea siste*ului i*unitar de a face fa#ă "ri%ei sau altor infec#ii *ai %u#in "ra&e. Şi din %unct de &edere neuro iolo"ic su"estia no ilului francez este de*nă de a fi luată în sea*ă.cu cinci fe*ei %entru a fi *oderni.ur"heze a lăsat ur*e ad?nci în "?ndirea noastră. EQistă acu* indicii concrete că între" or"anis*ul suferă tacit în condi#ii de conflict."6 / ?+'IUNI. oa*enii de ştiin#ă au arătat că studen#ii care tre uie să locuiască în ca*eră la că*in cu cine&a suferă *ult *ai des de răceli şi *er" cu at?t *ai des la doctor cu c?t se în#ele" *ai %rost cu cole"ul de ca*eră. Fesi"ur. L4[ dintre adul#ii căsători#i s-au considerat Tfoarte *ul#u*i#iUH dintre celi atari._ %entru desfătările tru%ului. 7?nd soarele străluceşte din nou %e cerul %ro%riu. în )tatele :nite. du%ă cu* au arătat eQ%eri*entele %e şo olani.. s%re deose ire de cele *ai *ulte ani*ale. @oate a$un" la concluzia că &ia#a de cu%lu este în "eneral *ai fericita dec?t cea de celi atar. Facă în cantită#i *ari o%iatele *icşorează dorin#a de contact u*an. cel care îşi schi* ă *ereu %artenerele are %arte de o &ia#ă *ai %al%itantă. din %ro%ria eQ%erien#ăA Tî*i educ şi î*i sti*ulez "ustul ^. ăi fier in#i. în *a$oritatea cazurilor el induce în eroare..U 7ăci Ttre uie să ne #ine* cu din#ii şi cu "hearele de %lăcerile care ne *ai ră*?n în această &ia#ăU . ar fi %oate *ai ine să se %ună ca%ăt rela#iei. 1ela#ia cu un %artener sta il oferă senti*ente %lăcute. %oate. doar I5[. c?t şi %entru . s%eran#a de a scă%a %rin %ro*iscuitate de triste#ea unei &ie#i *ic.Montai"ne. *asa$. ele ră*?n fără consecin#eH dar cu%lurile care se ceartă încontinuu &or a&ea %ro le*e de sănătate .

această %ro"ra*are a creierului %oate fi însă foarte utilă. Feşi cu înt?rziere. 8rietenii uni %ot acorda *ult s%ri$in. dar rareori %ot înlocui o rela#ie de cu%lu.ric?t de ne%lăcută. ne controlă* .rice te %oate aduce în %ra"ul %l?nsului. starea financiară. Ai &rea să ui#i de lu*ea din $ur. iar lucrurile cele *ai si*%le %ar a-#i cere eforturi i*ense. . 7?nd nu ne *ai %ute* e&alua corect %ro%riile for#e. li%sit de &aloare. . te si*#i "ol %e dinăuntru. dar şi cele euro%ene arată că %ersoanele căsătorite sunt *ai rar olna&e dec?t cele se%arate de %artener sau di&or#ate. în care sunte* chinui#i de îndoieli şi de triste#e. în ase*enea . Ar *erita să reconsideră* situa#ia. Un progra4 periculos de reducere a energiei 8rea *ultă triste#e %oate însă dăuna. eli erate în *o*ente de tandre#e. Du e deloc i*%osi il să-#i "ăseşti fericirea sin"ur. du%ă o ase*enea %erioadă. dar în doi este *ai uşor. 7eli atarii suferă *ult *ai des de de%resii dec?t cei căsători#i.r"anis*ul răs%unde %rin triste#e atunci c?nd %ierde* un lucru %re#ios ori o fiin#ă dra"ă. )e %oate recunoaşte şi aici efectul unor neurotrans*i#ători %recu* oQitocina sau o%ioidele.U Şti* cu to#ii ce însea*nă ase*enea %erioade cenuşii. 7u toate astea. .la 62 de ani. ne retra"e*. . fe*inista Gloria )teine* a recunoscut şi ea acest lucruA de cur?nd s-a căsătorit .şi de cele *ai *ulte ori ne re"ăsi*. irosi* adesea *ai *ultă ener"ie în aceste direc#ii în loc să fi* alături de %artener. *ai %uternici şi *ai *oti&a#i. Acest senti*ent tre uie în#eles ca un se*nal că a* ales un dru* "reşit. @riste#ea este un %ro"ra* de conser&are a ener"iei oferit de natură. Alături de frec&en#a seQului . )tatisticile a*ericane. A%ro%ierea e*o#ională $oacă un rol i*%ortant în acest conteQt. Far nu %o#i su%orta nici să fii sin"ur cu tine însu#i. (n co*%ara#ie cu acest factor. î#i faci re%roşuri. si*%lă atin"ere din %artea unei %ersoane a%ro%iate di*inuează triste#ea şi stresul. consideri starea "roaznică în care te afli o %edea%să %entru &reo "reşeală anterioară. stă* %e "?nduri.cu care se află în directă le"ătură/. 8e ter*en lun". locuin#a sau acti&ită#ile din ti*%ul li er $oacă un rol *ult *ai *ic. &ezi %este tot nu*ai afronturi şi a*enin#ări. %entru că dis%oni ilitatea %artenerului de a oferi a$utor este a%roa%e întotdeauna *ai *are. 8?nă şi "?ndurile cur" *ai încet dec?t de o icei. 8e scurt. @riste#ea se înrădăcinează în noi şi se dez&oltă du%ă le"i %ro%rii. sau c?nd rată* #elul %e care ni l-a* %ro%us. iar la %ersoanele di&or#ate cifrele cresc *ult. ser&iciul. 'trategiile con7tientului "$ Triu4%ul asupra u45relor )unt zile în care ai face *ai ine să ră*?i în %at. ea re%rezintă cel *ai i*%ortant factor eQtern care deter*ină starea de *ul#u*ire. care nu *ai au ni*ic în co*un cu e&eni*entul care a %ro&ocat-o. î#i înce%i ziua fără chef şi nedor*it.E Partea a treia ăr a#i. TDici nu *erit *ai *ult. ni*ic nu contri uie *ai *ult la fericirea noastră dec?t ti*%ul %etrecut în *od intens alături de celălalt."7# / ?+'IUNI. o rela#ie de cu%lu solidă te %oate face fericit.

TDea$utorare în&ă#atăUA aşa au nu*it teoriile *oderne de%resia. . nici nu se *ai %une între area ce-a fost *ai înt?i. @riste#ea este cauzată de rese*nare. @riste#ea %ro&oacă în *od %er&ers o situa#ie în care starea de ne%utin#ă %are $ustificată. oricui îi &a *er"e *ai ine du%ă trata*ent şi %este K4[ dintre cei afecta#i îşi &or recă%ăta co*%let echilirul %sihic. 8siholo"ii şi neurolo"ii s-au între at *ultă &re*e dacă triste#ea %e care o cunoaşte toată lu*ea este cu*&a înrudită cu de%resia.triste#ea zilnică. 7?inii dintr-un "ru% %uteau să o%rească şocurile î*%in"?nd cu otul un carton."7$ / 'TR+TEAII.e$-) .8. )enti*entele ne"ati&e dau naştere la "?nduri dis%erate care ne întristează şi *ai tare. 7ur?nd. cu o inciden#ă doar %u#in *ai *ică dec?t hi%ertensiunea sau reu*atis*ul. )eli"*an a realizat. iar )i"*und !reud &edea %rinci%ala ei cauză în conflictele din co%ilărie r?*ase nerezol&ate. încercarea de a eQ%lica triste#ea este o do&adă î* ucurătoare că ştiin#a a în&ă#at de-a lun"ul ti*%ului să de&ină *ai si*%lă. Fe%resia e o oală foarte răs%?ndită. )eli"*an.E CONHTIENTU. I44L. (n for*ele ei se&ere. oul sau "ăina+ 7u* situa#ia ni se %are fără ieşire. 8entru că nu ne luă* soarta în %ro%riile *?ini. la :ni&ersitatea din 8ennsNl&ania. lucrare în care e definită no#iunea de %ea5ut"rare 0%(&?at& şi sunt descrise eQ%eri*entele %e c?ini sau cele cu su iec#i u*ani e&ocate în continuare. ca în cazul unei dureri de *ăsea. ne si*#i* ne%utincioşi şi %asi&i.titlu ori"inal >ear%e$ <ptimism). a%atic şi o osit. A* ele stări sunt o consecin#ă a ca%acită#ii de ada%tare a creieruluiA %ute* în&ă#a nu doar să fi* ferici#i. de%resia se &indecă.OR / "78 cazuri nu *ai sunte* trişti %entru că a&e* ne&oie de o %erioadă de reorientare du%ă o deza*ă"ire. %ro a ilitatea de a-i cădea din nou %radă %e &iitor creşte. s%re deose ire de aceste suferin#e. Far. 8ractic.în Ger*ania %este zece *ilioane de oa*eni.la c?inii săi. Fin %ers%ecti&a ulti*elor rezultate ale cercetărilor. !*. 8e l?n"ă fa%tul că ne deran$ează. ci şi neferici#i. +'U?R+ UMDRE. Astăzi se %orneşte de la ideea că triste#ea de lun"ă durată a%are din constatarea că o situa#ie ne%lăcută nu %oate fi re*ediată.'ezi Fr. Atunci c?nd o deza*ă"ire de acest "en a%are %e fondul unei tendin#e înnăscute s%re *elancolie. Facă cine&a s-a si*#it %e %arcursul a două să%tă*?ni inferior. Martin E. în secolul al ((-lea. Fe aceea a&e* şi ca%acitatea să ne eli eră* din nou de ele. 7el %rins în acest cerc &icios nu %oate fi fericit. 6ucureşti. !iecare a o%ta %ersoană de %e "lo a trecut sau &a trece c?nd&a %rintr-o eQ%erien#ă si*ilară . dacă n-a a&ut so*n şi s-a "?ndit *ult la %ro%ria *oarte. ni*ic nu se %oate schi* a în ine.UI TRIUM*U. se %are că da. ar tre ui sa discute des%re asta cu un doctor. 7elelalte ani*ale nu a&eau nici o influen#ă asu%ra situa#iei. *elancolia şi "ri$ile nu sunt altce&a dec?t for*e de nefericire %e care ni le-a* însuşit. 8ro a ilitatea de a în&ă#a din nou să r?zi este foarte *are. )%irala descendentă a de%resiei intră în ac#iune. în anul 1965. 8ri*e indicii că aşa stau lucrurile au fost o ser&ate de %siholo"ul Martin )eli"*an. <ptimismul se 0%(a?& . <u*anitas. de%resia este o oală ce tre uie tratată. E ne&oie să ac#ionă* re%ede. Medicul "rec Galen considera. Fe *ulte ori. ci %entru că sunte* trişti. 7u c?t durează *ai *ult dis%erarea. că *elancolia ar fi declanşată de un sur%lus de ilă nea"ră. Nea9utorarea 1n620at2 8entru a contracara senti*entele ne"ati&e tre uie să în#ele"e* de unde %ro&in ele. cu at?t *ai "reu ne &a fi să scă%ă* de eaA efectele ne"ati&e se în*ul#esc. dar su%ărătoare. D-ai *oti&e să te si*#i ruşinat sau dis%erat dacă te afli întro ase*enea situa#ie. tre uind să su%orte şocurile. )faturile %ractice din acest ca%itol &izează o for*ă *ai %u#in se&eră de indis%ozi#ie . E*o#iile care ar tre ui să-i fie utile or"anis*ului se întorc acu* î*%otri&a sa. se %oate declanşa o de%resie. ea re%rezintă unul dintre cei *ai *ari duş*ani ai fericirii. ur*ătorul eQ%eri*entA a î*%ăr#it ani*alele în două "ru%uri şi le-a închis în nişte cuştiH în %odelele acestor cuşti fuseseră introduşi conductori care %roduceau şocuri electrice ne%ericuloase.

în ti*% ce în fundal se auzeau fra"*ente din =usia su/ asuprirea m"%g"l& de )er"hei 8ro=ofie&.E CONHTIENTU. +'U?R+ UMDRE. însă în ti*% ce unui de%resi& necazurile îi %ar un tunel (ară ieşire. )enza#ia de nea$utorare %e care o trăiseră în &echea cuşcă li se înti%ărise %ro a il at?t de ad?nc în *inte. 7ei din al doilea "ru%. . Dici *ăcar n-au încercat să "ăsească %?r"hia. )u iec#ii din %ri*ul "ru% au desco%erit %?r"hia foarte re%ede. care înainte fuseseră ne%utincioşi în fa#a z"o*otului. fără să-şi fructifice şansele de e&adare. Astfel. Fu%ă ce c?inii s-au o işnuit cu noua a* ian#ă. care în&ă#aseră că %ot între%rinde ce&a î*%otri&a şocurilor. astfel înc?t *uzica să sune şi *ai trist. ci şi de controlul e*o#iilor ne"ati&e. . cele două echi%e au fost conduse %e r?nd într-o încă%ere în care *uzica %utea fi o%rită %rin a%ăsarea unei %?r"hii.U Acesta e crezul unui o* descura$at. starea de s%irit influen#ează %erce%#ia. iar dis%erarea i se citeşte %e fa#ă. ani*alele au înce%ut să *anifeste toate si*%to*ele unei de%resiiA au înce%ut să *ăn?nce *ai %u#in. %rintre altele. şi asu%ra noii situa#ii. Fu%ă scurtă &re*e. Fe%resi&ii s-au arătat încă şi *ai %u#in ca%a ili să dezle"e "hicitori si*%le. oa*eni de%ri*a#i. 7?inii din %ri*ul "ru%. *elancolia ne afectează trăirile de două oriA %e l?n"ă fa%tul că ener"ia ne li%seşte. înc?t o %roiectau. . Acest lucru s-a %utut constata şi în ti*%ul unui eQ%eri*ent cu su iec#i care au fost eQ%uşi unei *uzici foarte %uternice. Grani#a dintre cunoaştere şi e*o#ie %oate fi de%ăşită în a* ele sensuri. triste#ea. şi oa*eni afla#i într-o dis%ozi#ie nor*ală. c?t %rin fa%tul că este trecătoare. are o %ri&ire %ierdută. %redic#ii %lăcute şi ne%lăcute. (n cadrul unor teste %siholo"ice. 7?inii %uteau scă%a foarte uşor de şocurile ne%lăcute sărind %este uşă. de %arcă între"ul or"anis* ar func#iona cu *ini*u* de ener"ie. :lterior. s-au rese*nat cu soarta. 7ei din al doilea "ru% însă şi-au acce%tat soarta.de %arcă nu ar suferi . 8ierderea %oftei de &ia#ă se %oate constata şi în creier. 8ofta de &ia#ă de%inde *ult *ai *ult de *odul în care e&aluă* o situa#ie dec?t de situa#ia în sine. a cărei uşă era *ai %u#in înaltă. au fost ru"a#i să identifice *esa$e într-un a*al"a* de %ro%ozi#ii con#in?nd. ruşinea şi tea*a de &iitor de&in şi ele "reu de controlat. su iec#ii lui Folan şi-au re"ăsit echili rul du%ă eQ%eri*ent. %e de alta. în *od a surd.UI TRIUM*U. la r?ndul ei.a*enii care s-au co*%ortat în acest *od în ti*%ul eQ%eri*entelor stăteau şi du%ă aceea cu*in#i într-un col#. în condi#ii de linişte. 7ercetătorii londonezi 7hris !rith şi 1aN*ond Folan le-au cerut unor su iec#i să citească %ro%ozi#ii cu* ar fi T'ia#a nu *erită trăităU. a%atici şi s-au %l?ns de senti*ente de inferioritate. dar. )u iec#ii de%ri*a#i +nato4ia ne%ericirii TDu se *ai %oate face ni*ic. ase*enea stare de a*ărăciune "eneralizată %oate fi declanşată şi la oa*eni %erfect sănătoşi. care %redo*ină. ci şi *uşchii. Mer"e t?r?ndu-şi %icioarele. @o*o"raful arată deose it de clar că acti&itatea din lo ul frontal st?n" este redusă la *ini*. de%resia nu este nu*ai o consecin#ă a "?ndurilor ne"re. %e c?nd ceilal#i n-au %utut face ni*ic contra ei. %e de o %arte. u*erii căzu#i . @riste#ea cotidiană se deose eşte deci de de%resia %atolo"ică nu at?t %rin felul trăirilor. ci şi a di*inuării %oftei de &ia#ă. au fu"it i*ediat."7) / 'TR+TEAII. )-au aşezat sc?ncind %e %odea şi au su%ortat *ai de%arte şocurile. %arte dintre ei au %utut o%ri *uzica a%ăs?nd %e un uton. şi-au %ierdut interesul %entru î*%erechere şi %entru $oc. Fe aceea. su iec#ii au de&enit trişti. )e si*#eau nea$utora#i şi se co*%ortau ca atare. doar sufletul. Nenorocirea 6ine singur2 7itirea c?tor&a %ro%ozi#ii %oate schi* a starea de s%irit. 7reierul lor func#iona ca al unor %acien#i afla#i su trata*ent î*%otri&a de%resiei. )eli"*an i-a *utat %e to#i în altă cuşcă.OR / "7. 7u* aceste re"iuni nu sunt res%onsa ile nu*ai de *oti&a#ie şi %lăcere. iar c?nd erau %ro&oca#i să %artici%e la un $oc nu se străduiau deloc să c?şti"e. într-un te*%o de două ori *ai lent.

Ea func#ionează %e ază de i*%ulsuri electrice ne%ericuloase. cercetător s%ecializat în stres . eQ%erien#ele ne"ati&e şi a*intirile dureroase. Datura a făcut în aşa fel înc?t. scrie 1o ert )a%ols=N. în situa#ii critice. Facă ne află* într-o stare de%resi&ă. dată ce a* înce%ut să &ede* lu*ea %rin ochelari fu*urii. care circulă în s?n"e şi în *od nor*al dis%ar de îndată ce nu *ai eQistă un *oti& de tea*ă. care eQercită o influen#ă decisi&ă asu%ra stării noastre de s%irit. ne face neferici#i *odul în care ne re%rezentă* o nenorocire. un ti% ca* z"?rcit."76 / 'TR+TEAII. A$un" cu %recădere la ni&elul conştiin#ei "?ndurile ne"re. ne face* "ri$i şi ne ate* ca%ul cu e&eni*ente care. 8rin astfel de inter&en#ii chirur"icale sau %rin electrotera%ie dis%ar şi cele *ai încă%ă#?nate de%resii. @riste#ea cronică este at?t de răs%?ndită toc*ai %entru că acest %ro"ra* dă "reş foarte uşorA creierul nostru e.fa%t de*onstrat de testele %siholo"ice. 199K/. Aceste le"ături fac. Ca *ăsuri at?t de radicale nu se a$un"e însă dec?t foarte rar. func#ionează în acelaşi ti*% ca *e*orie de lucru. întreru%?nd "?ndurile o sesi&e concentrate în $urul necazurilor. Aceste i*%ulsuri şter" infor*a#ia din *e*oria de scurta durată aflată în lo ul frontal. să %ute* reac#iona la cel *ai *ic se*n de %ericol.)a%ols=N. Coul frontal este în le"ătură cu *e*oria de lun"ă durată %rin diferite circuite neuronale. foarte ca%a il nu nu*ai să o ser&e %ericolele. ne arată la ce *ecanis*e a surde recur"e* uneori %entru a ne *en#ine starea de s%irit %roastă. Fe *ulte ori. sunte* *ai aten#i dec?t de o icei. . din %ăcate. (#ic. A*ănunte *ai t?rziu. fie el real sau doar închi%uit. Cucrul acesta are şi el de a face cu *odul de func#ionare al lo ului frontal. Această stare de eQcita ilitate este declanşată de hor*onii stresului. a&?nd un efect ase*ănător cu al utonului de re%ornire a calculatorului. ci şi să le i*a"ineze. altă solu#ie radicală î*%otri&a de%resiei ar fi să-i luă* scoar#ei cere rale o %arte din %utere. Facă se anulează. Aici se stochează te*%orar infor*a#ii de care &o* a&ea ne&oie cur?nd.OR / "77 recunoşteau *esa$e %recu* T&iitorul e foarte ne"ruU *ult *ai uşor dec?t *esa$ele %lăcute de "enul T&iitorul se arată foarte fa&ora ilU şi %uteau re#ine *ai ine %ro%ozi#iile cu un con#inut ne"ati&. Fe aceea are starea de s%irit o influen#ă at?t de *are asu%ra *odului în care reac#ionă* la sti*uli. ale"?nd sti*uli adec&a#i stării în care ne află*. %ro a il. nu &or a&ea niciodată loc. :*orul e&reiesc. îi tele"rafiază din DeO Zor= %rietenului său din (erusali*A T8o#i înce%e să-#i faci "ri$i. De i*a"ină* în cele *ai *ici detalii ce s-ar %utea înt?*%la. uit?nd toate ucuriile şi s%eran#ele %?nă în *o*entul în care sunte* în si"uran#ă.sa.UI TRIUM*U. anu*ite coneQiuni între re"iunile care dau naştere "?ndurilor ne"re. ca a*intirile ne%lăcute să re&ină în *e*orie *ai ales atunci c?nd sunte* trişti . *ult *ai %uternic dec?t la orice *esa$ î* ucurătorH %ri*a noastră "ri$ă e să ne sal&ă* %ielea. :n efect ase*ănător îl are şi tera%ia cu şocuri electrice. Far fa%tul că ase*enea trata*ente %ot a$uta %acien#ii să iasă %?nă şi din cele *ai %uternice de%resii ne în&a#ă un lucru i*%ortant des%re triste#ea cotidianăA află* în ce *ăsură "?ndurile şi fantezia noastră ne influen#ează starea de s%irit. 8este tot &ede* necazuri. această func#ie de su%ra&ie#uire se întoarce î*%otri&a noastră. creierul încearcă să *en#ină %roasta dis%ozi#ie. Astfel de "?nduri ne strică dis%ozi#ia. %rin inter&en#ie chirur"icală.E CONHTIENTU. %recu* cortizolul. 8roasta dis%ozi#ie %ro&ine din creier. @riste#ea este %?nă la ur*ă %re#ul %lătit de o* %entru fantezia şi %entru inteli"en#a . Această re"iune. starea de s%irit se î* unătă#eşte i*ediat. . . iar or"anis*ul reac#ionează în consecin#ă. cu tendin#a sa s%re autoironie. %ro a il. T@re uie să ne i*a"ină* de%resia astfelA scoar#a cere rală "enerează un "?nd ne"ati& a stract şi reuşeşte să con&in"ă restul creierului că acesta ar fi la fel de real ca un sti*ul fizicU. 1eac#ionă* la &estea unui %ericol.U ?roasta dispozi0ie o4oar2 4ateria cenu7ie Atunci c?nd ne si*#i* a*enin#a#i. +'U?R+ UMDRE. efectuată de cele *ai *ulte ori su anestezie de scurtă durată.

coneQiunile din creier re"resează şi ele. în aceste condi#ii. iar hor*onii de stres inhi ă %rocesele "?ndirii.1a$=oOs=a. 7a%acitatea de lucru a creierului scade . 7ercul &icios %oate continua la nesf?rşit. consecin#ele &or fi foarte "ra&eA celulele cenuşii se atrofiază. *e*oria de lucru este afectată. a ilită#ile dis%arH nefolosite. Fis%erarea de&ine din ce în ce *ai insu%orta ilă. Şi alte %ăr#i ale creierului %ierd su stan#ă cenu- d şie at?t de *ultă. aceasta nu &a de&eni rusc *elancolică. Facă această stare durează %rea *ult. 8e l?n"ă fa%tul că deter*ină un dezechili ru al neurotrans*i#ătorilor. în *od nor*al. . Facă unei %ersoane sănătoase i se reduce în *od artificial ni&elul de serotonină. @riste#ea este un stres de lun"ă durată. acest %roces %are să fi încre*enit. *edicii %rescriu %acien#ilor *edica*ente care ridică ni&elul unor neurotrans*i#ători %recu* serotonina şi noradrenalina. otezat de *ass-*edia T%ilula fericiriiU sau Tochelarii roz ai sufletuluiU. dis%are ca%acitatea de a face fa#ă %ro&ocărilor &ie#ii. Această eQ%lica#ie a fost întărită de succesul anu*itor tera%ii. @riste#ea re%rezintă o stare de încre*enireA %e de o %arte."7 / 'TR+TEAII. neuronii cresc ase*eni unor %lante a"ă#ătoare. cu* s-a crezut *ultă &re*e. )-a o ser&at relati& de&re*e că acesta nu %oate fi între"ul ade&ăr.UI TRIUM*U. ca &e"eta#ia în ti*%ul iernii. se instalează *elancolia. Facă sunt ne"li$ate. Acelaşi lucru se înt?*%lă în ti*%ul unei de%resii. . e afectată *ateria cenuşie. de%resiile afectează şi coneQiunile fiQe dintre neuroni. %entru a în&ă#a şi %entru a stoca a*intiri.şi ca o nouă do&adă a răută#ii lu*ii. c?t şi inteli"en#a şi concentrarea. %recu* sortarea unor căr#i de $oc. în cazul oa*enilor care au suferit de *ai *ulte ori de de%resie se&eră.s%irala descendentă se %une în *işcare. anu*i#i neuroni ocu%a cu o trei*e *ai %u#in s%a#iu în lo ul frontal dec?t este nor*al . Aceste *edica*ente au un efect enefic la *ai *ult de 64[ dintre olna&i. a constatat că. hi%oca*%ul fiind necesar %entru stocarea a*intirilor. GrazNna 1a$=oO)=a. %sihiatru la :ni&ersitatea statutului Mississi%%i. cunoscut în Ger*ania ca Flucti%. @estele au arătat că oa*enii de%resi&i rezol&ă *ult *ai "reu dec?t cei sănătoşi %ro le*e si*%le. înc?t între"i re"iuni cere rale se %ot *icşora. ulti*ul refu"iu este un %at într-o ca*eră întunecoasă.OR / "7! în cazul unei de%resii însă. chiar şi în cazul unor de%resii se&ere. %?nă c?nd. 8ro a il cel *ai fai*os *edica*ent de acest fel este 8rozac. (ar un *edica*ent %recu* 8rozac. Du se ştie în ce *ăsură *ai %ot fi re%arate aceste distru"eri. sunt secreta#i încă *ai *ul#i hor*oni de stres. Fe%resia nu %oate fi deci echi&alentă doar cu o li%să de serotonină. oa*enii de ştiin#ă %resu%uneau că starea de%resi&ă este cauzată eQclusi& de un dezechili ru chi*icA ni&elul anu*itor neurotrans*i#ători din creier ar fi %rea scăzut. creierul îşi %ierde ada%ta ilitatea. nu are nici un efect asu%ra unui o* echili rat. du%ă nu*ele su stan#ei sale acti&e. Acest lucru s-a o ser&at la hi%oca*%ul %acien#ilor de%resi&i. întinz?nd dendrite cu a$utorul cărora iau contact cu al#i neuroni. 8?nă acu*. Ca de%resi&i. hor*onii de stres nu *ai dis%ar. su stan#e înrudite chi*ic cu do%a*ina. Fe a%roa%e cinci decenii. Mai rău.E CONHTIENTU. ?astile contra ne%ericirii (%oteza că de%resia ar %utea fi consecin#a unei dez&oltări insuficiente a neuronilor *archează un nou înce%ut în cercetarea nefericirii. în cazul unei de%resii se&ere. +'U?R+ UMDRE. dacă triste#ea durează %rea *ult.rice re*arcă neatentă. dar cele *ai "ra&e distru"eri sunt %ro&ocate de hor*onii de stres care asaltează creierul. fluoQetina. I444/. dar care este de$a de&ansat de %roduse *ai eficiente care influen#ează %roduc#ia de serotonină. iar rata succesului este şi *ai *are daca %astilele sunt co* inate cu o %sihotera%ie adec&ată. Aceasta este desco%erirea cea *ai iritantă la care au a$uns s%ecialiştii. ceea ce ne face şi *ai sensi ili. )unt di*inuate at?t sensi ilitatea. în consecin#ă. Ca înce%utul unei %erioade de%resi&e. Era e&ident că li%sa serotoninei şi a noradrenalinei are le"ătură cu a%ari#ia de%resiilor. %e de altă %arte. orice *ărun#iş sunt %erce%ute ca nişte catastrofe .

ni&elul hor*onilor de stres se reduce. triste#e. triste#ea de&ine un auto*atis*. du%ă cu* au de*onstrat Puan Co%ez şi Elisa eth Zoun" de la :ni&ersitatea din Michi"an . dar chiar şi o schi* are de do*iciliu . *oartea unui *e* ru al fa*iliei te o li"ă la asta. 7reierul ador*it se trezeşte din nou la &iată. Deurotrans*i#ătorii o #in acest efect în două feluriA %e de o %arte.E CONHTIENTU. a*or#eala senti*entelor şi a "?ndirii se eQtind tot *ai *ult. serotonina şi noradrenalină au un efect indirect asu%ra neuronilor." # / 'TR+TEAII. Aceste *edica*ente %ot înde%ărta senti*entele ne"ati&e. (ată *oti&ul %entru care reac#ia noastră nor*ală la triste#e nu dă rezultateA cel care se retra"e în sine nu face dec?t să-şi a"ra&eze situa#ia.la fel cu* as%irina nu te face să te si*#i *ai ine dacă nu ai dureri sau fe ră. o cantitate *ai *ică de hor*oni de stres fa&orizează dez&oltarea celulelor cenuşiiH %e de altă %arte. 7?nd celulele cenuşii înce% să se dez&olte din nou.OR / " " )tarea de s%irit se a*eliorează doar la %ersoanele de%resi&e. Aceste "ene declanşează la r?ndul lor %roducerea factorilor de creştere . în cazul unei de%resii se&ere. 7reierul trist sea*ănă cu un %icior care a stat *ult în "hi%s. acti&?nd anu*ite "ene din nucleul celulelor. i*%licarea eQcesi&ă în chestiunile de fa*ilie sau %rofesionale. )e %are că 8rozacul şi alte *edica*ente ase*ănătoare au ne&oie de ti*% %entru a-şi face efectul. 199K/. si*%to*ele triste#ii dis%ar şi ele.în"răşă*?ntul natural al creierului.au ca rezultat un stres at?t de *are. 7?nd în creier se află *ultă serotonina. iar "?ndurile şi senti*entele tre uie controlate în aşa fel înc?t %roasta dis%ozi#ie să nu se %oată instala %e ter*en lun". Atunci de ce antide%resi&ele îşi fac efectul at?t de lent la %ersoanele de%resi&e+ 7antitatea de neurotrans*i#ători din creier se *odifică de îndată ce su stan#ele a$un" în s?n"e. o lo&itură a sor#ii. Şi totuşi. 8rozacul şi alte *edica*ente ase*ănătoare nu-i a$ută %e cei sănătoşi să se si*tă în al nouălea cer deoarece ele nu induc fericirea. o oseală.de eQe*%lu. nu . 8ierderea unei %ersoane dra"i. Ci%sa de acti&itate nu este o re#etă contra %roastei dis%ozi#ii. c?t de dificili şi de nesi"uri sunt %ri*ii %aşi fără "hi%s şi c?t de "reu î#i &ine să-i faci. fa&oriz?nd %roducerea acestui neurotrans*i#ător. deci du%ă nu*ai c?te&a ore. Di*ic nu te *ai tentează. Este %osi il ca *edica*entele să trezească *intea din hiernare. *edica*entele sunt de *ulte ori sin"ura *odalitate de a sal&a creierul de la a*or#ire. EQ%lica#ia constă %ro a il în fa%tul că între serotonina din creier şi stres %are a eQista o le"ătură. Atunci c?nd se eli erează cantită#i *ai *ari de serotonina şi noradrenalină.asta de%inde de e&eni*entul care a declanşat situa#ia. Mult *ai frec&entele stări cotidiene de triste#e %ot fi în&inse %rintr-o du lă strate"ie. Facă eQistă o cauză. de cele *ai *ulte ori trec două %?nă la %atru să%tă*?ni %?nă c?nd %acien#ii de&in *ai &eseli. celulele cenuşii înce% din nou să crească. la înce%utul concediului . înc?t or"anis*ul e silit să ată în retra"ere. triste#ea se ali*entează sin"ură. 7ine a trecut %rin asta ştie c?t de *ult se atrofiază *uşchii din cauza odihnei for#ate. dă-te un %ic îna%oi %entru a sări *ai ine. Medica*entele nu %ot a&ea însă efect la oa*eni nestresa#i . aceasta se află unde&a în trecutH în %rezent. E însă co*%let "reşit să fa&orizezi cercul &icios al li%sei de chef şi de acti&itate %rin %asi&itate.Co%ez et al.UI TRIUM*U. Fe *ulte ori însă. Şi totuşi. 7reierul %ierde astfel şi %u#inii sti*uli care îl *ai %uteau a$uta să rede&ină acti&H li%sa de chef. Du are sens să te cru#i să%tă*?ni între"i du%ă e%uizarea %ro&ocată de o călătorie lun"ăH în schi* . 8entru o &re*e. reco*andă o *aQi*ă franceză. Antide%resi&ele atenuează stresul de durată şi senti*entele ne"ati&e care îl aco*%aniază. =eculerp"ur mie%2 sauter. @riste#ea %oate fi consecin#a unei su%rasolicitări neaşte%tate. +'U?R+ UMDRE. %oate fi util să cedezi acestor cerin#e ale or"anis*ului şi să e&i#i eforturileH de c?t ti*% este ne&oie . Ie7irea din 4elancolie Atunci c?nd creierul nu este suficient de acti& ne si*#i* de%ri*a#i. dar nu %ot deter*ina a%ari#ia celor %oziti&e. sunt *ai de"ra ă re*edii contra nefericirii. 7reierul tre uie sti*ulat în *od delicat. Această ne&oie se *anifestă %rin a%atie.

nu %roduc stres şi. 8e de altă %arte. at?t de i*%ortantă %entru una dis%ozi#ie. în ti*% ce li se dădea să rezol&e teste de inteli"en#ă. Multora nu le %lace s%ortul %entru că e o ositor. sunt %relucrate de re"iuni din creier care se intersectează %e su%rafe#e *ari. %rin func#ia celor două e*isfere ale lo ului frontal .E CONHTIENTU. Atunci c?nd &ezi rezultatul. Atunci c?nd faci ce&a. reacti&ă* această %arte a creierului. "?ndurile %esi*iste nu au nici o şansă. !iecare %oate să-şi alea"ă un #el care să cores%undă %osi ilită#ilor sale fizice. Facă ne îndre%tă* aten#ia s%re alte acti&ită#i. Aceste sarcini nu ne solicită %rea *ult. 7ele două ti%uri de acti&itate. 7hiar şi şoarecii care înainte în&ă#au "reu au %utut să-şi î* unătă#ească %erfor*an#a %rin eQerci#iu fizic. infor*a#ie furnizată autoruluiH 1o ins. Este *o*entul să iei din nou în *?ini hă#urile &ie#ii. Cu4 s2 %ugi4 de triste0e A* &ăzut de$a că s%ortul duce la a%ari#ia senti*entelor %lăcute. 7ercetătorul a aşezat într-o cuşcă de şo olani o roată %e care aceştia să %oată aler"a şi a o ser&at că ani*alele o #ineau rezultate *ult *ai une la testele de *e*orie. (ar atunci c?nd %lanul a fost %us în a%licare.UI TRIUM*U. sunt încununate de succes. Acti&itatea fizică influen#ează starea de s%irit în două *oduri. s%ortul %racticat corect %roduce întotdeauna o senza#ie de reuşită. s%ortul are şi o ac#iune directă asu%ra creierului. re%ara#ii. El de&ine astfel un *i$loc ideal %entru a alun"a triste#ea. 1ăs%lata %entru &ictoria asu%ra leneşului din noi este si"urăA însăşi realizarea că ac#ionă* contra %ro%riei co*odită#i e de a$uns ca să alun"e triste#ea.acti&ită#i cu rol de antrenare a creierului. iar ca%acitatea sa de lucru este redusă. du%ă o %erioadă de inacti&itate. cu*%ărături sau cores%onden#ă . Fa&idson. 8entru că de o icei sunt lăsate nerezol&ate. creierul este ocu%at şi are *ai %u#ine ocazii să se fră*?nte cu "?nduri ne"re.rice fel de acti&itate ac#ionează î*%otri&a triste#ii. care ne face să ur*ări* un sco% anu*it. Fe aceea se reco*andă ca în astfel de %erioade să ne ocu%ă* de sarcini *ai si*%leA cură#enie. în %erioadele de triste#e tre uie să ne concentră* asu%ra unor sco%uri. ai senza#ia %lăcută că %?nă şi triste#ea a dat roade. )u iec#ii au fost %uşi în situa#ia de a trece %rin di&erse stări e*o#ionale. Mişcarea fa&orizează dez&oltarea şi chiar a%ari#ia unor neuroni. te face să trans%iri. 7reierul nu %oate fi la fel de acti& ca de o icei. 8ersoanele neo işnuite cu eQerci#iul fizic &or si*#i du%ă un $o""in" de un =ilo*etru şi $u*ătate %rin %ădure acelaşi senti*ent de triu*f ca un atlet du%ă *araton. neuronii din lo ul frontal trans*it se*nale şi declanşează senza#ia de reuşită." $ / 'TR+TEAII. ase*enea acti&ită#i %ot fi foarte utile în %erioadele de triste#e. dar toc*ai aici se ascunde efectul său. Ca fel treuie în&ă#at şi creierul să func#ioneze din nou. e*isfera st?n"ă.1. 7?nd sunte* trişti. solu#ie a acestui *ister a fost desco%erită de Ga"e în anu*ite %ăr#i ale creierului. esen#iale %entru *e*orie. I444/. de care ne %ute* ucura. . fiind uneori un %ic ne%lăcut. dar fără să ne su%rasolicită*. control?nd %e de altă %arte e*o#iile ne"ati&e. la ur*ă. Deuro%siholo"ul 1ichard Fa&idson eQ%lică i*%ortan#a senti*entului de reuşită. Facă ne %ro- %une* să atin"e* un #el *ai la înde*?nă. du%ă cu* a constatat neurolo"ul californian !red Ga"e.OR / " 8 eQistă altă solu#ie %entru a în&ă#a din nou să *er"i. *ai ales în %erioade nefa&ora ile. +'U?R+ UMDRE. Mai i*%ortantă dec?t rezultatul a solut este %lanificarea antrena*entului în aşa fel înc?t să fii ca%a il să duci la un sf?rşit ce #i-ai %ro%us. . (*a"inile înre"istrate la to*o"raful cu e*isie de %ozitroni arată c?t de *ult se influen#ează reci%roc ra#iunea şi e*o#iile. Ca şoarecii şi şo olanii care %uteau aler"a au fost "ăsi#i *ai *ul#i factori de dez&oltare a ner&ilor şi un nu*ăr de neuroni nou for*a#i de două ori *ai *are dec?t la ani*alele care nu făceau altce&a dec?t să zacă leneşe în cuşcă. este %rea %u#in acti&ă. +ntreneaz2>ti creierul . e*o#ională şi ra#ională. 8e de-o %arte. Şi *ai ine %entru starea de s%irit este ca acti&itatea să se soldeze cu un succes.

UI TRIUM*U. e *ai util să fii o%ti*ist. (n tera%ia co*%orta*ental-co"niti&ă. A%oi şi-a s%usA TFin acel *o*ent a* a$uns la concluzia că este %osi il să *ă si*t *ai fericit aşa. )tudiul a durat şase ani şi a inclus sute de %artici%an#i care sufereau cu to#ii de de%resii de o "ra&itate *edie. eşuat %e o insulă. :neori. cifra creşte. 64[ dintre %artici%an#i au fost &indeca#i %rin tera%ia co*%orta*ental-co"niti&ă. 1o inson 7rusoe. *ai noci&ă consecin#ă a de%resieiA atrofia *ateriei cenuşii. unde s-a &ăzut sin"ur şi li%sit de s%eran#a sal&ării.neurotrans*i#ătorul al cărui ni&el %oate fi. Facă s-ar fi lăsat %radă *?hnirii . are la unii oa*eni un efect la fel de %uternic contra *elancoliei ca *edica*entele considerate cele *ai une la ora actuală.E CONHTIENTU. Fu%ă şedin#ele îndelun"ate şi scu*%e %e cana%eaua %sihanalistului. Mă aflu într-o zonă tro%icală unde nu aş %utea să %ort haine nici dacă le-as a&ea. ar fi %ierit cur?nd în sin"urătate. Fe%inde nu*ai din ce %arte %ri&eşti situa#iaH de cele *ai *ulte ori. 8rin *işcare. *işcarea ne face să ne si*#i* ine. Far s%ortul nu te face doar *ai deşte%t. 8siholo"ii au "ăsit un hu*e *ai co*%licatA Ttera%ie co*%orta*ental-co"niti&ăU.a%roa%e %rea fru*os %entru a fi ade&ărate. cel *ai nenorocit dintre oa*eni. Fin tot echi%a$ul. Mişcarea are efectul unui 8rozac natural. sunt sin"urul care a ră*as în &ia#ă." ) / 'TR+TEAII. Şi el a suferit de de%resii c?nd a eşuat %e insulă. )-a a*ă"it oare sin"ur. i*a"in?ndu-şi că situa#ia era *ai %u#in "ra&ă+ Du. %entru că efortul duce la eli erarea de endorfine cu efect euforizant. )unt un caz a%arte. ne-a arătat cu* func#ionează această strate"ie. aşa-nurnitulG+Gace]b4. şi-a s%us 1o inson. A luat un creion "ăsit în e%a&a &asului şi a făcut un ilan#A 1ău A* eşuat %e o insulă %ustie. Terapia IRo5inson CrusoeJ )ti*ularea creierului re%rezintă o *ăsură î*%otri&a triste#iiH altă *ăsură e înar*area contra "?ndurilor şi senti*entelor ne"ati&e. Ca fel de ine %o#i să în"hi#i %astile de zahărA în *ai *ulte studii. Această *etodă %oate fi foarte utilă c?nd *odelele de "?ndire ne"ati&ă s-au înrădăcinat du%ă . Fesi"ur. *ult *ai co*%licată. 6ine Far sunt în &ia#a şi nu *-a* înecat ca restul ca*arazilor *ei. dec?t în orice altă situa#ie. 1ata succesului a fost la fel de *are ca în cazul %acien#ilor trata#i cu *edica*ente. cercetătorii au constatat o rată de &indecare de circa 22[ la de%resi&ii trata#i cu %astile necon#in?nd &reo su stan#ă acti&ă. Dational (nstitute of Mental <ealth din ):A a cheltuit zece *ilioane de dolari %entru a testa *etoda lui 1o inson într-unui dintre cele *ai eQtinse studii referitoare la rezultatele tera%iilor. iar %ericolul unei recidi&e este *ult *ai *ic. :n erou al literaturii ritanice. fără s%eran#a de a *ă întoarce &reodată acasă. neun nii sunt sti*ula#i sa %roducă noi dendrite. Aşa se %oate eQ%lica de ce un antrena*ent re"ulat. %entru că a* ele %ers%ecti&e sunt la fel de ade&ărate. Du a* nici *ăcar haine cu care să *ă î* rac. D-ar fi a&ut nici o şansă să-1 înt?lnească *ai t?rziu %e 'ineri şi să fie sal&at de o cora ie ritanică.U Această stare de fericire i-a sal&at &ia#a. )%re deose ire de acele %astile care doar eli*ină triste#ea. @oate acestea sună foarte si*%lu . A %refera %aharul %e $u*ătate %lin e unul dintre cele *ai eficiente re*edii î*%otri&a de%resiei. Facă *edica*entele se asociază cu tera%ia co"niti&ă. %siholo"ul a$ută %acientul să-şi schi* e *odul de a "?ndi. 7o*%ara#ia este $ustă şi %entru că efortul fizic are ca efect %roducerea serotoninei . contracar?nd astfel cet. Far nici o situa#ie nu %oate fi at?t de "roaznică înc?t să te aducă la dis%erare. cercetătorii nu s-au "?ndit să nu*ească acest %rocedeu Ttera%ia 1o inson 7rusoeU.îndre%tă#ite -. unul-si*# este su%erior oricăror teorii co*%licate. du%ă %ionierul ei. s-a constatat o a*eliorare doar la o trei*e dintre %acien#i.ridicat cu a$utorul *edica*entelor.OR / " . de c?te o $u*ătate de oră de trei ori %e să%tă*?nă. +'U?R+ UMDRE. 8sihanaliza. nu a dat rezultatele scontate.

în acest caz este util să notă*. toate ideile des%re &iitorul întunecat ce ne aştea%tă şi des%re li%sa noastră de &aloare de&in. 8?nă şi &ocea *ea sună "roaznic de ră"uşit. înse*nările sunt *ult *ai concrete şi *ai uşor de &erificat dec?t ideile care ne trec %rin ca%. (n %ri*ul r?nd. Dotarea nu este dec?t un a$utor de înce%ut. dis%ar şi senti*entele dureroase. @oate %lanurile noastre se duc de r?%ă şi crede* cu tărie că nu a&e* cu* să nu eşuă*. să c?şti"i lozul cel *are la loterie ori să ră*?i %aralizat du%ă un accident+ 8ro a il că %referi &ia#a de *ilionar. %ro a il. &3 ?uterea perspecti6ei 7reierul este centrul de control al senti*entelor %oziti&e. creierul tinde să eQa"ereze consecin#ele unor e&eni*ente %oziti&e sau ne"ati&e. E clar că nu %oate să *ă sufere.dată cu această re%ro"ra*are a celulelor cenuşii antrenă*. de acu* încolo. ar"u*entele î*%otri&a an"oaselor noastre. ca%acitatea lo ului frontal st?n" de a stă%?ni e*o#iile ne"ati&e la un inter&al de c?te&a zeci*i de secundă du%ă a%ari#ia lor. du%ă cu* au de*onstrat oa*enii de ştiin#ă a*ericani. în %rinci%iu. &a tre ui să %?ndească orice "?nd ne"ru cu un creion şi o foaie de h?rtie în *?nă. Far. %entru că unele te*eri ies *ereu la su%rafa#ă. cole"a a trecut %e l?n"ă *ine fără *ăcar să *ă %ri&ească. 8e *ăsură ce se dez&oltă această ca%acitate. în felul acesta a%ar *onolo"uri de ti%ulA T. toate re%roşurile %e care tu însu#i #i le aduci şi toate deza*ă"irile le"ate de %ro%ria soartă. Metoda 1o inson este at?t de si*%lă şi de eficace. Acest lucru nu e însă întotdeauna %osi il. )unte*. :n eQe*%lu li*ităA ce situa#ie #i se %are *ai con&ena ilă. ci din i"noran#ă. %rin această *etodă. Deschide ochii 7e %ute* face %entru a ne schi* a %ers%ecti&a+ 7?nd suferi* de triste#e. în acest sco%. Ce acce%tă* nu %entru că ne-ar folosi la ce&a." 6 / 'TR+TEAII. 8roa il &rea să se răz uneW Far n-are nici un *oti&. EQistă. @rucul constă în renun#area la ideile %esi*iste de îndată ce le re*arcă*. de &re*e ce sunte* inca%a ili. 7ontrolul asu%ra "?ndurilor şi senza#iilor %esi*iste de&ine re%ede o o işnuin#ă. ne-a* o işnuit at?t de *ult cu ase*enea ra#iona*ente. te s%erii uneori c?t de nu*eroase sunt.UI ?UTERE+ ?ER'?ECTI@EI / " 7 o %erioadă de%resi&ă *ai lun"ă. sunte* nă%ădi#i de "?nduri ne"re. în acelaşi ti*%. 8entru uzul zilnic. Fin %ăcate.a*eni nor*ali. . :nii dintre cei între a#i au eQ%licat chiar că *ai ine ar *uri dec?t să %aralizeze. ca să nu-i deran$ez %e ceilal#i cu %rezen#a *ea+U Adesea. ca *icile ro#i de s%ri$in de care au ne&oie co%iii c?nd în&a#ă *ersul %e icicletă. înc?t ele se declanşează ca nişte refleQe în creierul nostru. înc?t oricine %oate s-o în&e#e.rice situa#ie ne confir*ă cele *ai ne"re %resi*#iri. a%roa%e inca%a ili să ne i*a"ină* cu* se &a reflecta o situa#ie necunoscută asu%ra stării noastre de s%irit. ca 1o in- son 7rusoe. Far toc*ai actul de a nota chinurile la care ne su%une* noi înşine contri uie la alun"area lor. :na dintre ele a fost folosită chiar de 1o insonA dacă î#i notezi toate te*erile.E CONHTIENTU. EQistă două %osi ilită#iH cea *ai adec&ată este să-#i îndre%#i aten#ia i*ediat către altce&a şi să nu te *ai %reocu%e deloc "?ndul %esi*ist. Di*eni nu tre uie să se tea*ă că. tre uie să le sesiză*. dar şi foşti c?şti"ători la loterie sau &icti*e ale unor accidente "ra&e au fost între a#i în ce *ăsură sunt *ul#u*i#i de &ia#ă. co*%orta*entul ei o do&edeşte. D-ar fi *ai ine sa nici nu *ă duc astăzi la cantină. !ără să *ă salute. 8ro ail că acea cole"ă neatentă era %ur şi si*%lu ad?ncită în "?nduri. . *ai *ulte strate"ii. aceste afir*a#ii s%ontane au %rea %u#in în co*un cu ceea ce si*#i real*ente la c?#i&a ani du%ă un ase*enea nefericit e&eni*ent. ea nu este însă necesară. . . Şi nu are dre%tate+ Foar sunt un nesuferit. %al%a ile. acest or"an tinde să se folosească de su terfu"ii care ne î*%iedică să de&eni* at?t de ferici#i %e c?t a* %utea fi. de eQe*%lu.

Far du%ă aceea totul reintră în nor*al. îi su%rae&aluă* efectul asu%ra fericirii noastre. schi* ă* slu$ a %entru că ni se %are că un alt fel de *uncă ne-ar aduce *ai *ultă ucurie. 8ro a il că în A*erica decizia ar fi şi *ai uşor de luat. conectate la internet. înainte de a răs%unde. în ti*% ce %ersoanele %aralizate îşi de%l?n" li%sa *o ilită#ii. o şcoală %roastă are detectoare %entru *etal la intrare. )atisfac#ia este ceea ce ră*?ne ulterior în a*intirea noastrăH a%are. în "eneral. eQ%ri*ată în c?te&a cu&inte. în schi* clasele arată ca nişte fortăre#e ridicate în calea &andalilorH eQistă trafic de dro"uri %e stradă şi ande care atacă %rofesorii. 8ersoanele %aralizate s-au rese*nat să de%indă de a$utorul celorlal#i. Această situa#ie nu %are tra"ică. destinate să î*%iedice accesul cu ar*e în clădireH nu %rea &ezi căr#i. ne *ută* în alt oraş în s%eran#a că ne &o* si*#i *ai ine acolo. Dou-î* o"ă#i#ii nu se si*t *ai ine du%ă ce au renun#at la 'ol=sOa"en şi au înce%ut să conducă un 8orsche. Fe%une* o su*ă de ani la ancă. 7?nd ne e&aluă* &ia#a. EQistă şi eQce%#iiA oa*enii nu se %ot o işnui niciodată cu anu*ite dureri cronice sau cu z"o*otul. nu*ai retros%ecti&. 8ersoanele sensi ile la z"o*ot nu ar tre ui niciodată să-1 creadă %e a"entul i*o iliar care le s%une că se &or o işnui re%ede cu z"o*otul străzii. Şi constată* că &ia#a noastră cur"e la fel de netul urat ca înainte. %ro a il că nu &o* trece în re&istă toate *o*entele de la *utare încoace. care %er*it achizi#ionarea de calculatoare de ulti*ă "enera#ie. dar nu fericit. Fu%ă o %erioadă de *?hnire. cele *ai *ulte îşi re"ăsesc a%roa%e co*%let &echea %oftă de &ia#ă. :n c?şti" de *ilioane nu te face fericit %e ter*en lun". 'icti*ă a unui accident sau c?şti"ător la loterie . 1a%ortul dintre fericire şi satisfac#ie sea*ănă cu ra%ortul dintre un fil* de cine*a şi %ărerea unui critic des%re acel fil*. însă confundarea celor două no#iuni ne %oate face să luă* decizii "reşite. 7are este diferen#a+ !ericirea o si*#i* chiar în *o*entul în care trăi* o anu*ită eQ%erien#ă. Facă eşti %rofesor. Di&elul lor de *ul#u*ire nu este. ?ri4a capcan2K a42girea de sine 8etrece* *ai *ult ti*% *uncind dec?t cu %rietenii sau cu fa*ilia. @e "?ndeşti că *unca într-o şcoală *ai ună este *ai distracti&ă şi că ai fi *ai *ul#u*it acolo. în ăncile şcolilor une stau co%ii de a&oca#i. (ar ne*ul#u*i#ii ră*?n ne*ul#u*i#i. cu si"uran#ă.UI ?UTERE+ ?ER'?ECTI@EI / " ! Acest studiu a de&enit între ti*% clasic în sociolo"ie. El de*onstrează c?t de ada%ta ili sunt oa*enii ." / 'TR+TEAII. Facă ne întrea ă cine&a c?t de ferici#i sunte* în noua noastră locuin#ă. îi &o* răs%unde. că sunte* *ul#u*i#i de ea. %referi să %redai la o şcoală ună. 8entru că ne o işnui* foarte re%ede cu schi* ările %oziti&e sau ne"ati&e din &ia#ă. în co*%ara#ie cu situa#ia din cartierele sărace. (n&ers. 8rinci%iul este cu at?t *ai uşor de constatat în cazul unor schi* ări ce se %roduc *ai %u#in rusc. în )tatele :nite. eQistă oa*eni care au trăit fericirea şi totuşi ră*?n ne*ul#u*i#i. aşadar. Du se %oate s%une că schi* area nu e i*%ortantă. face* foarte adesea "reşeala de a confunda senti*entul de satisfac#ie cu fericirea. iar %aralizia nu te transfor*ă într-o %ersoană &eşnic ne*ul#u*ită. Este ade&ărat că în %ri*ele să%tă*?ni du%ă e&eni*ent c?şti"ătorii *ilioanelor sunt în al nouălea cer. aşte%t?ndu-ne să de&eni* *ai o"a#i şi *ai ferici#i. *oti&a#i şi %re"ăti#i de acasă %entru un &iitor succes în %rofesie.cel care a fost *ul#u*it de &ia#ă înainte &a fi şi în continuare. Facă a%ar %ro le*e.la ine şi la rău. e&eni*entele eQterioare au un efect *ult *ai neînse*nat asu%ra noastră dec?t ne-a* închi%ui. Du este de *irare că oa*enii îşi doresc o slu$ ă care să li se %otri&ească şi care să ofere un *ediu de lucru adec&at. eQistă *editatori şi %siholo"i. oa*enii care au *o*ente fericite frec&ent sunt şi *ul#u*i#i. într-o cronică. 8ărin#ii %lătesc taQe *ari. . !ericirea nu eQistă dec?t în %rezent. Ei &isează acu* la un !errari. în *edie. cu *ult *ai scăzut dec?t al %ersoanelor sănătoase. Foar că. *edici şi între%rinzători. adesea.E CONHTIENTU. rat?nd astfel o serie de senti*ente %oziti&e. acti&itatea %rofesorilor la aceste şcoli este *ult *ai uşoară şi %lină de succese. @otuşi este foarte %osi il să fii întotdeauna *ul#u*it.

Atunci c?nd %rofesorii auzeau se*nalul. dar toc*ai la %lecare. du%ă %ărerea lor. du%ă-a*iaza de&eneau &eseli. Astfel.E CONHTIENTU. între a#i c?t de ferici#i sunt. de-a dre%tul. %artici%an#ii co*%letau un chestionar %ri&ind ziua lor de *uncă. (n cazul %rofesorilor care %redau în cartierele *ăr"inaşe. care e*itea din oră în oră un se*nal. în ti*%ul orelor. )e înşelau a*arnic în ceea ce %ri&eşte *oti&ul fericirii lor. Du eQistă o unitate de *ăsură cu a$utorul căreia să %ute* *ăsura ulterior. în *edie. ase*ănător cu cole"ii lor din cartierele o"ate. Aşa cu* au arătat *ulte studii. ce a* si*#it într-un anu*it *o*ent. 7e s-a înt?*%lat+ Me*oria le-a $ucat %rofesorilor o festă. aceştia erau trişti. Fe *ulte ori. deşi cu to#ii se considerau *ul#u*i#i. 8rofesorii de la şcolile une erau *ai ine dis%uşi di*inea#a. ceilal#i nu ştiau c?t de ine le *er"e şi erau *ai ne*ul#u*i#i dec?t ar fi tre uit să fie. c?nd de$a ai haina în *?nă. :nii erau ferici#i. )tatistica arăta acu* altfel.c?te&a secunde sunt uneori *ai i*%ortante dec?t ore între"i. 1ezisten#a siste*ului i*unitar scade. deci. Defericirea de lun"ă durată nu trece %e l?n"ă noi fără să lase ur*e. 8rofesorii de la şcolile din cartiere dificile au răs%uns. Ce-a distri uit %rofesorilor c?te u% palm "rga%i#er. c?t de *ul#u*i#i sunt de &ia#ă. %siholo"ul Dor ert )chOarz a chestionat I44 de %rofesori de la şcoli une şi *ai %u#in une din <ouston. *ul#u*itoare. 8uteau ei trece chiar at?t de uşor %este eşecurile zilnice. !iecărui sti*ul eQterior îi cores%und *ai *ulte *ilioane de se*nale. 7?nd se duceau du%ă-a*iaza acasă. cu* a* s%us în ca%itolul L. E*o#iile %recu* tea*a sau triste#ea ne su%un unui stres. (ată c?t de i*%re&izi ilă este *e*oria în ra%orturile ei cu realitatea . Ar fi şi de *irare să nu se înt?*%le aşa. cresc?nd riscul afec#iunilor cardio&asculare. :neori nu ne cunoaşte* %ro%ria &ia#ă. 7reierul *odifică realitatea du%ă unul %lac şi uneori transfor*ă. A*intirea falsă este un fel de cri*ă %erfectă a creierului. şi le foloseşte din %lin. (ată c?t de %u#in îşi cunosc oa*enii %ro%ria &ia#ăW 8rofesorii din zonele sărace nu erau conştien#i de fa%tul că *ediul de lucru le strica una dis%ozi#ie. Erau ru"a#i să răs%undă la între ări de "enulA c?t de %lăcută a fost *unca.D. :n scurt e%isod de acest "en %oate să-#i întunece a*intirea între"ii seri. însuşi cor%ul &a su%orta consecin#ele. 8rofesorii deran$a#i de sunet în ti*%ul orei %uteau să co*%leteze răs%unsul şi în %auză. 7reierul are deci suficiente %osi ilită#i de a *ani%ula realitatea. dacă se si*t ferici#i. + doua capcan2K proasta plani%icare @e-ai distrat eQcelent. chiar dacă nu-1 %erce%e* ca atare. un cunoscut te dă la o %arte şi %leacă fără să te salute. ade&ărul în *inciună. 8entru a afla cu* influen#ează *ediul de lucru "radul de *ul#u*ire al an"a$a#ilor. *arcau %e ecran c?t de ferici#i erau în acel *o*ent. 8rofesorii din a* ele "ru%uri confundaseră deci *ul#u*irea cu fericirea. )chOarz. eQist?nd doar . )eara. în fiecare seară."!# / 'TR+TEAII. A* elor "ru%uri le *er"ea %rostA unii nici nu se "?ndeau să-şi caute un %ost *ai un. starea lor de s%irit era nor*ală. Acelaşi %roces. 7hiar şi cei care nu au *oti&e să se %l?n"ă de o anu*ită situa#ie %ot suferi din cauza ei. ceilal#i erau neferici#i. E*o#iile se %ot citi du%ă reac#iile cor%ului. în loc să-şi aducă a*inte de ade&ăratele e*o#ii. @eQas.UI ?UTERE+ ?ER'?ECTI@EI / "!" Far cei în cauză &ăd lucrurile cu totul altfel. 1ezultatul a fost sur%rinzător. Far oare acest lucru ne dăunează+ 7u si"uran#ă. dar în sens in&ers. (ar cole"ii de la şcolile une su esti*au %lăcerea %e care le-o aducea *unca. ei nu erau conştien#i c?t de %rost se si*#eau de fa%t la lucru. a&usese loc şi la %rofesorii %ri&ile"ia#i. %e c?nd senti*entele sunt %rofund %ersonale. o iecti&. un calculator de uzunar. %rofesorii de la şcolile %roaste constatau ca ziua lor fusese nor*ală. infor*a#ie furnizată autorului/ )chOarz a &rut un răs%uns eQact. stresul î* olnă&eşte. %e care cu "reu o %ute* identifica. su iec#ii se refereau în răs%unsurile lor la starea nor*ală. ra%ortul era eQact in&ers. %este tea*a de a fi ataca#i+ .

are %esi*iştii sunt oa*eni *ai ferici#i %entru că realitatea nu îi %oate sur%rinde dec?t în *od %lăcut+ Aşa se s%une. %entru că *e*oria sa %ăstrează *ereu &ii cli%ele de *aQi*ă fericire. %e o scară de la unu la zece.UI ?UTERE+ ?ER'?ECTI@EI / "!8 în creier. dar *edalia de ronz te face *ai fericit. 7ei de %e locul secund rataseră *edalia de aur şi se a%ro%iaseră *ili*etric de s%eran#ele lor . Atunci c?nd creierul şter"e ur*ele.li*%ice te %oate face renu*it. Du *ai conta că ei. Ca celălalt "ru%. )u*a acestor cifre oferea o *ăsură eQactă a suferin#elor îndurate. 8acien#ii din al doilea "ru% au su%ortat *ai *ulte dureri. scrie el . în cazul celei *ai lun"i. 7ei care suferiseră *ai *ult erau chiar dis%uşi să su%orte eQa*inarea şi a doua oară. %entru dia"nostic. confor* %unctelor acordate. doctorii au continuat eQa*inarea c?te&a *inute du%ă *o*entul cel *ai ne%lăcut. Far doctorii nu au %rocedat la fel cu to#i %acien#ii. 7reierul nostru &rea happ6-e%$ . )ociolo"ul Allen 8arducci a dez&oltat chiar o întrea"ă teorie a fericirii. cel *ai ine e să nici nu afli de eQisten#a eiU. ocu%an#ii locului al treilea se si*t *inunat.Kahne*an. 7onfor* teoriei sale. ci tre%tat. Medalia de ar"int la Pocurile . dar. ulterior. TDi*ic nu este un sau rău. nu ne *ai ră*?n dec?t indicii indirecte. toc*ai cei din al doilea "ru% s-au %l?ns de *ai %u#ine ne%lăceri dec?t cei din %ri*ul "ru%. Mo*entul celei *ai *ari dureri a fost acelaşi în a* ele %roceduri de dia"nosticare. cercetătorii i-au chestionat %e %artici%an#i. Şi în acest caz su iec#ii au fost induşi în eroare de %ro%ria *e*orie. 8siholo"ul Faniel Kahne*an de la uni&ersitatea a*ericană 8rinceton a "ăsit o *odalitate de a scoate la i&eală ase*enea trucuri şi de a sta ili re"ulile du%ă care a%ar. durerea resi*#ită în *o*entele eQa*inării. du%ă cu* a constatat %siholo"ul 'ictoria Med&ec la Pocurile . Fatorită acestei %relun"iri. + treia capcan2K speran0ele e/agerate )%eran#ele ne distorsionează i*a"inea des%re &ia#ă şi *ai *ult dec?t a*intirile. Fe aceea ei se aştea%tă . durata eQtinsă a consulta#iei s-a do&edit $ustificată. s%unea <a*let. (ar cel care %oate să trăiască *o*ente de fericire intensă este de in&idiat. TFacă %erfec#iunea nu %oate fi atinsă dec?t foarte rar. 1995/.8arducci. 7reierul nu stochează dec?t %unctul cul*inant al senti*entului şi ulti*ele *inute înainte ca acesta să dis%ară. %entru că ulti*a i*%resie este cea care contează. 7ei care ies %e locul al doilea se credeau de$a %ri*ii şi se ener&ează %entru cele c?te&a zeci*i de secundă cu care au fost întrecu#iH în schi* . I444/. :n "ru% de %acien#i a fost tratat corect din %unct de &edere *edical.E CONHTIENTU. 196K/.Med&ec et al. de %e ur*a consulta#iei *ai lun"i. durerile nu se o%reau rusc. suferiseră *ai *ult. %otri&it căreia aceasta din ur*ă nu %oate fi consecin#a unor s%eran#e eQcesi&e. c?t şi su iecti&. at?t o iecti&. :lti*a i*%resie contează. 8arducci consideră că *o*entele s%oradice de fericire te fac nefericit %entru că î#i dau s%eran#e eQa"erate. Furerile se a*%lificau în ti*%ul eQa*inării. . 8ersoanele care se %lasează *ereu %e locul doi în#ele" %oate cel *ai ine acest lucru. Medalia#ii cu ronz se %uteau ucura de c?şti"area unei *edalii şi de intrarea în analele s%ortului.li*%ice de la 6arcelona din 199I. era inutilă. iar totalul %unctelor de %e listele lui Kahne*an a fost *ai *are Far atunci c?nd. 7el care %leacă de la o %etrecere la a%o"eul ei ac#ionează corect. ulti*ele *o*ente au fost *ai %u#in ne%lăcute. doar cu"etul tău hotărăşteU. *oti& %entru care %acien#ii au %re- ferat &arianta a doua. 8acien#ii erau *ai *ul#u*i#i cu *etoda de eQa*inare care le cauzase *ai *ulte dureri. secretul oa*enilor ferici#i constă în nenu*ăratele eQ%erien#e ne"ati&e acu*ulate. deşi."!$ / 'TR+TEAII. De aduce* a*inte de un senti*ent indiferent de durata luiH rezultatul acesta a fost confir*at de Kahne*an în alte eQ%eri*ente. 8acien#ii afla#i înaintea unei eQa*inări ne%lăcute a or"anelor interne au fost ru"a#i să *archeze *inut de *inut. care în *o*entul cel *ai ne%lăcut se încheia. Această *ani%ulare a trecutului ne %oate fi foarte utilă în &ia#a de zi cu zi. 8rin ur*are.

%ri&ire o iecti&ă &a arăta că şi contrariul este &ala ilH aceiaşi oa*eni ne ad*iră in&idios %e noi şi fericirea noastră . El se referă la eQ%eri*ente de la orator cu $ocuri de noroc. )chOarz a constatat că. care ar tre ui sa ai ă %rea %u#in în co*un cu fericirea altora. s%orti&i sau a"en#i de &?nzări. Fatorită lui că%ătă* for#e care ne a$ută să fi* nu nu*ai cei *ai ine dis%uşi. Acest lucru era neliniştitor. 8ersoanele care au răs%uns cinstit s-au situat în %unctul *aQi* al acestei scaleA Tde *ai *ulte ori %e să%tă*?năU era în for*ular cazul eQtre*. 8artici%an#ii din al doilea "ru%. el î*%iedică din start eQ%erien#e %oziti&e. 7ei *ai *ul#i au ifat &ariante ca To dată sau de două ori %e să%tă*?năU. întotdeauna la ce este *ai rău. TFacă oa*enii ar &rea doar să fie ferici#i. Fiener şi Garonzi=.E CONHTIENTU. )chOarz le-a cerut unor studen#i care locuiau î*%reună cu %rietenele lor infor*a#ii des%re &ia#a lor seQuală. în %lus. Era oare %osi il ca rela#ia să ai ă %ro le*e+ Fu%ă ce i-a între at %e studen#i des%re "radul de *ul#u*ire în cu%lu. %entru că atitudinea o%ti*istă sau %esi*istă influen#ează adesea decisi& *odul în care înde%lini* o sarcină. %entru că ni-i i*a"ină* %e ceilal#i tot ti*%ul *ai ferici#i dec?t sunt în realitateU.&ia#a este *ai co*%licata. într-ade&ăr. 1ăs%unsurile tre uiau trecute anoni* într-un for*ular redactat în două &ariante. "er*. . ci şi cei *ai uni ele&i. . Astfel. ceea ce *icşorează ca%acitatea de a fi fericit. nu ar fi at?t de "reu. a&eau astfel de te*eri.Montai"ne. 7elălalt "ru% a a&ut de ales între %osi ilită#i care *er"eau de la TniciodatăU %?nă la Tde *ai *ulte ori %e să%tă*?năU. scria Montai"ne . :n student deşte%t &a încerca deci să ia eQa*enul cu o notă onora ilă şi nu &a tinde s%re calificati&ul foarte ine. :n "ru% %utea ale"e răs%unsuri %e o scală cu%rinsă între T*ai %u#in de o dată %e să%tă*?năU şi Tde *ai *ulte ori %e ziU. %e care scala *ani%ulată îi în"ri$orase. 7ei care "?ndesc %oziti& au *ai *ulte şanse. 8rintre tot felul de între ări *enite să distra"ă aten#ia. Far nu a fost aşa. şi-au eQ%ri*at *ai des dec?t *edia senti*entul de ne*ul#u*ire în cu%lu."!) / 'TR+TEAII. iar acest lucru este a%roa%e întotdeauna "reu de realizat. 1994/. Du reuşi* dec?t să ne %ăcăli* %e noi înşine în *od su til. 8esi*is*ul a*%lifică "ri$ile şi te*erile inutile. dar ei &or să fie *ai ferici#i dec?t ceilal#i. 7ine&a tre uie să "reşească. ed. Acesta şi-a %ro%us sa studieze "radul de î*%linire în &ia#a de cu%lu. (ar atunci c?nd )chOarz a &rut să afle cine ar lua în considerare o a&entură seQuală. Fe *ulte ori. ceea ce cores%unde.un efect %e care sociolo"ul a*erican Ed Fiener 1-a de*onstrat statistic . aceşti ăr a#i s-au . care nu %ot fi trans%use în &ia#a de zi cu zi . %siholo"ul a &rut să afle de la tinerii ăr a#i c?t de des se *astur ează. a%elă* şi la co*%ara#ia cu ceilal#i %entru a decide dacă e cazul să ne consideră* %rin#i şi %rin#ese sau ulti*ii a*ăr?#i. Foar o &iziune eQa"erat de roz asu%ra &iitorului &a fi infir*ată de realitate. statisticilor "enerale alcătuite de seQolo"i %entru %o%ula#ia *asculină. 8ri&itul în st?n"a şi în drea%ta ne face de%enden#i de ceilal#i şi ne %oate deter*ina să luă* decizii "reşite. du%ă cu* arată eQ%erien#ele %siholo"ului )chOarz. *ai ales că şi între area referitoare la frec&en#a seQului cu %artenera fusese *ani%ulată si*ilar. I441/. Ci%sa de s%eran#ă fr?nează a&?ntul. %entru a constata cu ucurie că &ia#a nu îi lo&eşte chiar de fiecare dată. 8arducci "reşeşte.UI ?UTERE+ ?ER'?ECTI@EI / "!. în *are. + patra capcan2K pri6itul 1n 9ur 7ine nu cunoaşte %ri&irea aruncată către &ecinii sau cole"ii care o duc *ereu *ai ine dec?t noi+ (n&idia func#ionează însă şi în sens in&ers.)*ith. :n student care crede că nu &a lua niciodată eQa*enul nici nu-şi *ai ate ca%ul cu în&ă#atul.%ti*is*ul e un i* old de neînlocuit. 7ei care se co*%ară cu al#ii nu au dec?t de %ierdut. studen#ii au a$uns la concluzia că se *astur ează *ai *ult dec?t *edia. 8oate a* ele %ăr#i+ Du eQistă o *ăsură o iecti&ă %entru *ul#u*ire. )%eran#a şi te*erile sunt unitatea de *ăsură cu a$utorul căreia e&aluă* realitatea. )%eran#ele realiste în le"ătură cu %uterea noastră de *uncă ne a$ută să ne î*%lini* dorin#ele.

s%une un %ro&er e&reiesc. at?ta &re*e c?t %a"u a celuilalt este *ai *are dec?t cea %ro%rie. Fu%ă eQ%eri*ent. ne *?hneşte un *o*ent din &ia#a lor şi nu o ser&ă* c?t le-a tre uit ca să a$un"ă %?nă acolo. asta nu însea*nă că ne este şi înnăscută. atunci eşti %e at?t de o raznic %e c?t eşti de %rost. disconfortul creat de fericirea celorlal#i este deter*inat de o falsă %erce%#ie. dar au considerat că este o chestiune de $usti#ie. doar că. iar AleQandru. tre uie să ne aduce* sin"uri a*inte că o işnuin#a de a ne co*%ara cu al#ii ne %oate induce în eroare. (ată că &ia#a noastră este deter*inată de $udecă#i aleatorii şi de *ulte ori in&oluntare . in&idia este %re-%ro"ra*ată. ^. nu a$un"e să fii un şi să ai destul . Fe aceea. 8oate că tendin#a către in&idie ne este într-ade&ăr înnăscută."!6 / 'TR+TEAII. . Far. %ro a il. Far ase*enea reac#ii sunt doar de scurtă durată. Facă ai i*%resia că *asa aceasta î#i e de folos. %entru că în astfel de *o*ente fericirea noastră %are a fi *ai *are dec?t a acestuia. în ti*%ul unui conflict dintr-o fa rică ritanică de tur ine %entru a&ioane. Este uşor să desco%eri oa*eni cărora le *er"e *ai rău dec?t #ie. 7u a$utorul Ble"ii $un"leiX for*ulate de FarOin. At?ta încă%ă#?nare i-a ui*it chiar şi %e %siholo"ii care studiau cazul. de o icei.si*%la %rezen#ă a unei %ersoane în cărucior cu rotile îi face %e cei sănătoşi să fie *ai ine dis%uşi şi influen#ează *odul în care aceştia ifează %e for*ulare răs%unsurile referitoare la %ro%ria satisafac#ie în &ia#ă. Acu* două *ilenii. filozoful stoic E%ictet a "ăsit. 1995/ Du tre uie să $udecă* la fel de dur ca E%ictet. caz în care ne-ar fi "reu să scă%ă* de ea.U . 19JJ/. scrie filozoful 6ertrand 1ussell . relatările altor *a*e fac ca %ro%riii co%ii să ne %ară nişte "olani alinta#i şi nişte ele&i sla iH iar cei care citesc în re&istele de %rofil econo*ic des%re succesul altor fir*e nu %ot dec?t să creadă că şi-au ratat &ia#a. %e <eracle. EQ%eri*entele %siholo"ice controlate au confir*at tristul ade&ăr . E ade&ărat însă că oa*enii sunt in&idioşi chiar şi atunci c?nd %rin in&idie îşi fac sin"uri rău. 'ede* doar a&anta$ele celorlal#i. E "reu de de*onstrat sau de res%ins această i%oteză._ D-ai fost che*at la *asă+ )e &ede că nici tu nu i-ai %lătit "azdei %re#ul %entru care î#i oferea *asaA laude şi aten#ii. + cincea capcan2K in6idia T7?nd se ucură un cocoşat+ 7?nd &ede unul şi *ai cocoşat ca elU.E CONHTIENTU. !iecare dintre noi trece a%roa%e zilnic %rin ase*enea situa#ii.E%ictet. ci doar senti*ente ne"ati&e. )chOarz le-a eQ%licat su iec#ilor în ce a constat *ani%ularea. %siholo"ii e&olu#ionişti încearcă să eQ%lice fa%tul că in&idia este i*%osi- il de eradicat. (n&idia este ilo"ică şi atunci c?nd nu aduce &reun deza&anta$ concret. Fe eQe*%lu. 7ezar %e AleQandru cel Mare. dar "ăseşti întotdeauna şi o %ersoană %e care o %o#i in&idia.UI ?UTERE+ ?ER'?ECTI@EI / "!7 arătat *ai dis%uşi dec?t %ri*ii. un fru*os eQe*%lu şi &or e de do$anaA TA fost ales altcine&a în locul tău. care nici nu a eQistatU. 19KK/. "er*. Adesea. %lăteşte %re#ulW Facă nu &rei să-1 acce%#i şi doreşti totuşi să iei %arte la os%ă#. nu eQ%erien#ele trucate sunt cele care ne ne*ul#u*esc şi ne deter*ină să luă* decizii "reşite.1ussell. cu un %ic de lo"ică. referitor la un ase*enea *od de a "?ndi. )indicaliştii certăre#i şi-au dat sea*a că re&endicarea lor se îndre%ta î*%otri&a %ro%riilor *e* ri. Ar*ate de foto*odele ne fac să consideră* siluetele de &is şi %ielea i*aculată dre%t nor*ale.. (n &ia#a de zi cu zi însă. ed. Dici cei *ai renu*i#i oa*eni nu sunt scuti#i de acest senti*ent. Facă în natură fiecare este ri&alul celuilalt.nu se %oate i*%une dec?t cine e *ai un şi are *ai *ult dec?t celălalt. 8ute* fi foarte satisfăcu#i de necazul altuia. nu şi defectele lor. TDa%oleon îl in&idia %e 7ezar. in&idia %oate fi de&iată către sco%uri ra#ionaleA ne %oate a$uta să ne identifică* *ai ine %ro%riile dorin#e. 7hiar dacă ad*ite* că in&idia are un rost.)chOarz etal. *uncitorii au fost dis%uşi să renun#e la o %arte din salariu dacă în final ur*au să %ri*ească *ai *ult dec?t un "ru% ri&al..

"! / 'TR+TEAII,E CONHTIENTU,UI

?UTERE+ ?ER'?ECTI@EI / "!!

+ 7asea capcan2K cursa 7o5olanilor T7ine crede că anii nu te fac fericit "reşeşte.U 7u acest slo"an fir*a CeQus făcea recla*ă la li*uzinele sale de luQ, conduse, %rintre al#ii, şi de 6ill Gates. 6anii %ot fi într-ade&ăr *inuna#i. Facă ai destui, te duci seara acasă cu taQiul, în ti*% ce altul stă în %loaie şi aştea%tă auto uzul. 6anii te fac fru*os şi seQN, %entru că hainele de *arcă şi salonul de coafură costă. 6anii î#i oferă li ertateA de eQe*%lu, c?nd nişte %ărin#i &or să iasă seara în oraş, îşi %er*it să lase co%ilul în "ri$a unei one. 7el care c?şti"ă destul şi, în %lus, are o a&ere fru*uşică, este inde%endent, iar &isurile lui se î*%linesc. în loc să se lase şicanat de şef şi să se *ul#u*ească cu c?te&a să%tă*?ni de concediu, e li er să călătorească, să %ornească o afacere, să ini#ieze un %roiect social. TA* fost săracă şi a* fost o"ată, şi &ă %ot s%uneA e *ai ine să fii o"atU, s%unea c?ntărea#a a*ericană )o%hie @uc=er. Fe aceeaşi %ărere sunt a%roQi*ati& L4[ dintre &est-"er*ani, 54[ dintre est-"er*ani şi $u*ătate dintre tinerii Ger*aniei. @o#i aceştia au considerat, în sonda$ele de o%inie, Tsitua#ia *aterialăU dre%t foarte i*%ortantă. 8oate fi in&ocat chiar şi *arQistul 6ertolt 6rechtA TFoar cel care trăieşte în %ros%eritate trăieşte ine.U Efectul anilor însă se si*te foarte %u#in atunci c?nd îi între i %e oa*eni c?t de *ul#u*i#i sunt. ;are anii a*eliorează starea de s%irit+ Această între are se %une în toate societă#ile ca%italisteH sociolo"ii au de%us eforturi enor*e %entru a studia %ro le*a. Fe la al doilea răz oi *ondial încoace s-au realizat 15L de sonda$e de o%inie eQtinse %e această te*ă - în Euro%a, în )tatele :nite, %recu* şi în *ulte alte #ări. @oate sonda$ele au a$uns la acelaşi rezultatA anii aduc o stare de *ul#u*ire, dar efectul lor este *ini*. Fiferen#a dintre c?te&a sute şi chiar c?te&a *ii în %lus la salariu nu e *ai *are dec?t diferen#a dintre o şa*%anie nor*ală şi una dintr-o recoltă unăA cu alte cu&inte, este i*%erce%ti ilă. 7hiar la cei eQtraordinar de o"a#i, anii nu au un efect cuantifica il. A&erea oricăreia din-

tre cele 54 de %ersoane aflate în to%ul celor *ai o"a#i a*ericani de%ăşeşte 144 de *ilioane de dolariH cu toate acestea, a constatat Fiener, care i-a inter&ie&at %e o"ătaşi, satisfac#ia lor nu este dec?t cu %u#in *ai *are dec?t *edia .Fiener, 19K5/. 7ei *ai *ul#i dintre *ulti*ilionari au confir*at teza confor* căreia T anii te %ot face şi fericit, şi nefericitU - o situa#ie de %e ur*a căreia încearcă să %rofite, în Euro%a, %sihotera%eutul Pens 7orssen. El oferă se*inarii %entru co%iii oa*enilor de afaceri, în care aceştia în&a#ă cu* să ad*inistreze a&erile *oştenite. 6o"ă#ia nu tre uie să doară, %ro*ite el. TCe %rezint tinerilor di&erse %osi ilită#i de a de&eni ferici#i în ciuda o"ă#iei.U Gradul de *ul#u*ire %are a fi deter*inat de al#i factori dec?t cel financiar. 6anii s%oresc se*nificati& fericirea doar la ca%ătul inferior al scalei &eniturilor. Facă o *a*ă sin"ură este o li"ată să *uncească în schi* uri într-un restaurant unde %ră$eşte cartofi şi a ia dacă îi a$un" anii ca să-şi între#ină co%iii, fiecare ănu# în %lus &a aduce o î* unătă#ire a condi#iilor ei de &ia#ă. :n &enit *ai *are i-ar %er*ite să renun#e la stresul *uncii în schi*uri, să %etreacă *ai *ult ti*% alături de co%ii şi să nu ai ă re*uşcări atunci c?nd nu-i a$un" anii %entru eQcursiile *icu#ilor. 'enitul *ini* necesar traiului nu se sta ileşte doar în func#ie de satisfacerea ne&oilor ele*entare %recu* locuitul şi asi"urarea hranei. Şi &enitul *ediu al celor din $ur influen#ează "radul în care oa*enii resi*t efectele sărăciei. 7u c?t ceilal#i ele&i sunt *ai fru*os î* răca#i, cu at?t *a*a săracă &a tre ui să cheltuiască *ai *ult %entru ca %ro%riii co%ii să nu fie lua#i %este %icior. însă, de îndată ce &enitul de%ăşeşte %ra"ul de sărăcie, anii nu *ai au a%roa%e ni*ic în co*un cu fericirea. 6ucuria unei *ăriri de salariu nu durează dec?t %?nă ne o işnui* cu noul standard de &ia#ă. 7ei care c?şti"ă anual 24 444 de euro consideră că oa*enii cu un &enit de trei ori *ai *are sunt o"a#i. Far aceştia, la r?ndul lor, sunt de altă %ărere. între at odată ce ar face dacă ar că%ăta rusc un *ilion de *ărci, ancherul <er*ann Posef A s a răs%unsA TAr tre ui să fac econo*ii serioase.U Entuzias*ul %entru restaurante *ai une, %entru o *aşină *ai fru*oasă şi %entru o locuin#ă *ai *are dis%are ra%id. în

$## / 'TR+TEAII,E CONHTIENTU,UI

?UTERE+ ?ER'?ECTI@EI / $#"

creierul nostru func#ionează aceleaşi *ecanis*e ca la *ai*u#ele cărora, du%ă scurt ti*%, nu le *ai %lăceau stafidele. 8siholo"ul Fonald 7a*% ell nu*ea aceste străduin#e inutile Trutina hedonis*uluiU .6ric=*an şi 7a*% ell, 19J1/. Mai rău, "oana du%ă recunoaştere şi du%ă a&ere scade ni&elul de *ul#u*ire. Mai *ulte studii din ulti*ii ani au arătat că a*i#ia este un ade&ărat instru*ent de tortură. )ociolo"ii a*ericani 1ichard 1Nan, @i* Kasser şi cole"ul lor "er*an 8eter )ch*uc= au or"anizat anchete sociolo"ice eQtinse în )tatele :nite, dar şi în Ger*ania, în 1usia şi în (ndia, constat?nd că oa*enii %entru care anii, succesul, renu*ele şi as%ectul eQterior au o i*%ortan#ă deose ită sunt *ai %u#in *ul#u*i#i de &ia#ă dec?t cei care tind *ai de"ra ă s%re rela#ii une cu ceilal#i, care îşi culti&ă a%titudinile sau se i*%lică în %roiecte ci&ice. Această cursă a şo olanilor - "oana du%ă recunoaştere, ani şi statut social - nu *erită efortul. A* i#iosul nu %oate fi *ul#u*it nici de înde%linirea %ro%riilor dorin#eA o"ă#ia şi influen#a %olitică nu îi î* unătă#esc starea de s%irit, %entru că, i*ediat, el îşi fiQează o nouă #intă .)ch*uc= et al. I444H Kasser şi 1Nan, 1992, 1996H 1Nan ei al. 1999/. Aceste studii rele&ă că a* i#ia eQa"erată *er"e adesea *?nă în *?nă cu anQietatea şi tendin#a s%re de%resii. Este încă neclar dacă "oana du%ă succes re%rezintă cauza sau efectul la ilită#ii %sihiceH %ro a il că a* ele %osi ilită#i tre uie luate în considerare. 7ine &rea să înainteze ierarhic e adesea ne&oit să a*?ne răs%lataH în locul unei &acan#e în Grecia, îi aştea%tă ore su%li*entare la irou. Far nici *ăcar acestea nu "arantează succesulA cariera unui o* nu de%inde nu*ai de %ro%riile ca%acită#i, ci şi de coinciden#e sau de ună&oin#a celorlal#i. Astfel încol#esc senti*entele de nea$utorare şi de dis%erare - înce%utul anQietă#ii şi al de%resiei.

'al6areaK cunoa7te>te pe tine 1nsu0i
7u to#ii ne face* iluzii în ceea ce ne %ri&eşteH cu toate astea, e si*%lu să e&i#i astfel de ca%cane şi să afli ce te %oate face

cu ade&ărat fericit sau nefericit. 7ontează %ers%ecti&a corectă şi *o*entul adec&at. 'iziunea altuia asu%ra &ie#ii tale nu a$ută cu ni*ic. Modul în care trăi* tea*a, ucuria, triste#ea şi furia este ase*ănător %entru to#i, dar ele*entele care declanşează aceste senti*ente sunt diferite. Facă e*o#iile ne sunt înnăscute, cele *ai *ulte %referin#e şi a&ersiuni se do ?ndesc încetul cu încetul. 7ultura, educa#ia şi &ia#a %ersonală influen#ează "ustul unora %entru o%eră şi al altora %entru roc=H în %lus, *icile diferen#e "enetice au şi ele efect asu%ra intereselor noastre. 8ersoanele născute cu o &edere în s%a#iu deficientă nu se &or ucura %rea *ult de %in"-%on" sau de &olei. Du %o#i de&eni nici fericit şi nici *ul#u*it dacă îi iei dre%t *odel %e cei din $ur. 1eco*andarea T@răieşte-#i %ro%ria &ia#ăU %oate %ărea anală, dar ea intră în contradic#ie cu întrea"a noastră eQ%erien#ă. (*ediat du%ă naşterea co%iilor, %ărin#ii înce% să le trans*ită acestora %ro%riul siste* de &alori. Ca şcoală to#i co%iii tre uie să în&e#e du%ă aceeaşi *etodă, deşi toată lu*ea ştie c?t de diferite sunt înzestrările oa*enilor. 8o#i e&ita *ulte nenorociri dacă ştii cu* să reac#ionezi în anu*ite situa#ii. 7u* %ute* cunoaşte aceste răs%unsuri ale creierului+ Du ne este de %rea *are a$utor să ne "?ndi* la %ro%ria eQ%erien#ă, %entru că *e*oria *ani%ulează a*intirile. )in"ura %osi ilitate este să acordă* sti*ulilor, încă din *o*entul în care îi %erce%e*, *ai *ultă aten#ie dec?t de o icei. ; e*o#ie sesizată chiar în cli%a în care a a%ărut nu este încă distorsionată de co*%ara#ii, "?nduri sau a*intiri. în acel *o*ent, senti*entele %ot ser&i dre%t se*nale %entru %referin#e şi anti%atii, aşa cu* le-a conce%ut natura. ; sin"ură cli%ă e suficientă %entru ca e*o#iile să a$un"ă la ni&elul conştiin#eiH e inutil . a chiar noci&, în cazul e*o#iilor ne"ati&e/ să ne ate* %rea *ult ca%ul cu ele. 7?nd ne cu%rinde furia din cauza unui şofer o raznic, cel *ai ine e să de&eni* conştien#i de ceea ce si*#i* în acel *o*entA şi anu*e că sunte* trata#i cu i*%ertinen#ă. ;dată ce a* constatat acest lucru, nu *ai are sens să ne

$#$ / 'TR+TEAII,E CONHTIENTU,UI

a* ală*. E %refera il să ne %ăstră* cu*%ătul şi să ne "?ndi* la altce&a. în schi* , senti*entele %oziti&e tre uie trăite la *aQi*u*. Adesea sunte* dis%uşi să cedă* în fa#a ener&ării sau a triste#ii, uit?nd, în schi* , să ne ucură* de senza#iile %lăcute, de eQe*%lu de fa%tul că ne află* alături de o %ersoană a"rea ilă. Facă totul *er"e aşa cu* ne-a* dorit, "?ndurile noastre z oară în altă %arte - la tot soiul de sarcini şi de "ri$i. Şi în felul acesta %ierde* foarte *ult. 7?nd sunte* ferici#i, dar nu o si*#i* dec?t ca %rin cea#ă, nu rată* nu*ai o senza#ie %lăcutăA în acelaşi ti*%, ne li%si* de cunoaşterea a ceea ce ne face ine.

I

MOMENTE DE EMT+3 / $#8

Lurnalul %ericirii
Du e suficient să fii fericit. @re uie s& ştii că eşti fericit. Acesta e şi crezul %sihiatrului italian Gio&anni !a&a. El a %us la %unct o tera%ie a fericirii care le foloseşte tuturor acelora care-şi doresc c?t *ai *ulte senti*ente %lăcute. (deea i-a &enit în ti*%ul tera%iei a%licate unor %acien#i de%resi&i, a%roa%e &indeca#i. !a&a a o ser&at că acestora li se înrădăcinase tendin#a de a nu recunoaşte că sunt ferici#i, ceea ce le în"reuna &indecarea. Acei %acien#i erau deseori foarte ne*ul#u*i#i, şi totuşi *ai %u#in neferici#i dec?t se credeau. 8entru a contracara acest efect, !a&a a in&entat un %rocedeu si*%luA i-a înde*nat %e %acien#i să #ină un $urnal al fericirii. Facă #ii e&iden#a *o*entelor une, î#i îndre%#i aten#ia către tot ce este %lăcut. 7u* *o*entele de ucurie sunt notate ne"ru %e al , creierul nu are nici o şansă să se dezică ulterior de ele. !a&a *en#ionează că %acien#ii, *ul#i încă foarte trişti, refuzau adesea acest test, de tea*ă să nu a%ară în fa#a doctorului cu %a"inile al e. 8sihiatrul i-a ru"at să încerce totuşiA au &enit, a%roa%e fără eQce%#ie, cu filele $urnalelor scrise. 7hiar şi în situa#ii de *are triste#e şi ne*ul#u*ire eQistă *o*ente senine. 7?nd sesizau un ase*enea *o*ent de ucurie, %acien#ii lui !a&a tre uiau să-şi noteze cu %recizie în ce conteQt a%ăruse şi

toate e*o#iile care-1 înso#eau. A%oi, *o*entul %ri*ea un nu*ăr de %uncte %e o scară a fericirii cu%rinsă între 4 şi 144 de %r6cen-te. Astfel, olna&ii %uteau să în#elea"ă că &ia#a este *ult *ai î* ucurătoare dec?t îşi i*a"inau ei şi să în&e#e ce anu*e îi face să se si*tă ine. în a doua eta%ă, ur*a de%istarea falsului ra#iona*ent care ducea la ne"area *o*entelor de fericire. :n %acient a %o&estit, de eQe*%lu, cu* l-au %ri*it ne%o#ii în &izită, foarte ucuroşi de %rezen#a lui. Far senti*entul de satisfac#ie a fost anulat i*ediat de "?ndulA T)e ucură doar %entru că le-a* adus un cadou.U )esizarea acestor terti%uri ale creierului %oate duce la eli*inarea lor. Fu%ă zece să%tă*?ni, %acien#ii lui !a&a erau &indeca#i de triste#ea %rofundă ce %usese stă%?nire %e ei. Erau *ai %u#in anQioşi şi *ai *ul#u*i#i de &ia#ă dec?t înainte .!a&a etal. 199KH !a&a,, 1999/. Ei au în#eles că nu schi* area radicală ne îndrea%tă &ia#a %e dru*ul cel un. )tarea de *ul#u*ire e un *ozaic for*at din *ulte *o*ente fericite. (dentificarea acestor cli%e de ucurie re%rezintă o *etodă si"ură de a lăsa în ur*ă nefericirea. !iecare tre uie să desco%ere sin"ur ce anu*e îl face să se si*tă ine. 'ia#a nu e o %ro ă de o sută de *etri în care to#i iau startul din acelaşi loc şi %arcur" aceeaşi distan#ă.

,6
Mo4ente de e/taz
Bliss C se s%une at?t de fru*os în li* a en"leză, iar sunetul cu&?ntului ne face să-i intui* şi sensulA eQtaz su%re*. :n astfel de *o*ent, în care întrea"a lu*e %arcă străluceşte de fericire, tre uie să fi trăit 1oşa CuQe* ur" atunci c?nd a scris aceste r?nduriA TŞti#i unde *ă aflu, de unde &ă scriu această scrisoare+ Mia* aşezat afară o *ăsu#ă şi stau ascunsă între tufişuri &erzi. în drea%-

7?nd a%ar conco*itent un "?nd înfricoşător şi unul î* ucurător.UI 8 M. Ea însăşi &edea în entuzias*ul ei %entru ciri%itul %ăsărilor şi foşnetul frunzelor o sursă a senza#iilor %lăcuteA T7red că *isterul nu este ni*ic altce&a dec?t &ia#a însăşi. )e afla de$a în al treilea an de ca%ti&itate şi ştia că ur*a să ră*?nă închisă . fără &reun *oti& anu*e. 7a%acitatea de a lăsa tea*a să treacă %e l?n"ă ea era întărită de con&in"erea că se află în închisoare %entru o cauză no ilăA era ani*ată de "?ndul că suferin#a ei are un sens. Far %lictisul. T)tau aici sin"ură şi întunericul. trăiesc %er*anent o stare de eQtaz. care răs%?ndeşte un *iros de cuişoare.E CONHTIENTU. Şi "ri$ile re%rezintă un ele*ent %ertur ator. %lictisul. A&?nd o %reocu%are. E&an"helia lui Matei descrie această le"ătură dintre %erce%#ie şi senti*ente în *inunata scenă de %e lacul GhenezaretA din arcă. 7e fru*os este. ca%ti&itatea iernii *ă în&ăluie %recu* r?nduri-r?nduri de %?nză nea"răH ini*a-*i ate %lină de o ucurie neştiută. concentrat eQclusi& asu%ra sa şi %reocu%at %er*anent să "ăsească o cauză %entru starea în care se află._. :nde&a se aude un radio. 8etru îl &ede %e (sus *er"?nd %e a%e şi &rea să aler"e către el. interesul nostru fa#ă de lu*ea încon$urătoare dis%are. nu &rei. de neîn#eles. Această dis%oni ilitate o datora însă unei intense ca%acită#i de %erce%#ie. Du*ai aşa ne &a fi dat să trăi*. încearcă să-#i i*a"inezi că stai într-o ca*eră şi nu ai ni*ic de făcut.%acifistă fiind .. 7e&a dinăuntrul ei era *ai %uternic. tre uie să ascul#i *uzica res%ecti&ă. în st?n"a un tufiş de *ălin ^. cel ne"ati& ne &a c?şti"a întotdeauna aten#ia. în cli%a-n care îşi întoarce .$#) / 'TR+TEAII. şicanele şi incertitudinea &iitorului nu o afectau. (nteresul fa#ă de al#i oa*eni şi alte lucruri întreru%e cercul &icios al "?ndurilor şi senti*entelor ne"re.%?r"ul o"at al &erii şi eQtazul &ie#ii. în *o*entele de linişte. înainte de culcare. ca şi cu* aş *er"e în %lin soare %e o %a$işte înflorită. %lo%ul "ra& şi o osit. Facă %urtă* o discu#ie serioasă la telefon. creierul se şi re%ede asu%ra lor. să ( ne ad?nci* în "?nduri. de "?ndul că &iitorul este i*%re&izi il+ Fe aceea nu*ăratul oilor dă într-ade&ăr roade c?nd nu ai so*n.%?nă la sf?rşitul răz oiului. ceea ce îi şi reuşeşte. foşneşte încet ^.. în *o*entele noastre tihnite sunte* %reocu%a#i *ai cur?nd de fantezii ne%lăcute dec?t de a*intiri fru*oaseH această %ro"ra*are a creierului re%rezintă o *oştenire a e&olu#iei. de&enind centrul aten#iei noastre atunci c?nd creierul nu are altce&a *ai un d de făcut. cu frunzele lui al e.MED@E FE EV@A] G I45 ta *ea se află un coacăz decorati& "al en._ 7e ciudat._. Far. iar în fa#ă. din închisoare. Facă-şi îndrea%tă însă %ri&irile s%re eQterior. lăs?ndu-ne co%leşi#i de te*eri şi de îndoieli. 1oşa CuQe* ur" intuia destul de corect de unde %ro&enea fericirea ei.. Fe îndată ce %erce%e nişte sti*uli. ce fericită suntW )e si*te de$a at*osfera de )?nziene . 7?nd sunte* trişti. Du &o* %utea i"nora factorul %ertur ator atunci c?nd a&e* altce&a de făcut. Mersul pe ap2 7reierul se co*%ortă de %arcă nu ar %utea su%orta "olul. Fe aceea citi* în ti*%ul unei %li* ări %rin oraş *ult *ai *ulte recla*e dec?t ne-ar interesa de fa%t. fără a a&ea &reun *oti& anu*eU. 7elulele cenuşii sunt con&ocate %entru tre uri *ai i*%ortante. dar şi *ai interesant. ^. creierul fericit înce%e să uite de sineA ne %ierde* co*%let în ceea ce face* şi în ce se înt?*%lă în $urul nos- tru.U Această scrisoare către )o%hie Cie =necht a fost scrisă de 1oşa CuQe* ur" în anul 191J. nu-i *ai ră*?ne ti*% %entru "ri$ile şi te*erile sale. I444/ Astăzi şti* că această %resu%unere este corectă. 'rei.. Deuronii sunt ocu%a#i şi nu lasă "ri$ile să a%arăH *ult *ai util. Şi în ti*%ul zilei ni se înt?*%lă. %entru că aten#ia nu #ine cont întotdeauna de &oin#a noastră.. se *inuna ea într-o altă scrisoare din acelaşi an. Şi totuşi.U . :n o* de%resi& este interiorizat.CuQe* ur". 7ine nu a fost fră*?ntat niciodată. cel *ai %ur şi %oate cel *ai fru*os dintre senti*enteA ucuria de a fi în &iata. creierul esto*%ează z"o*otele din fundal. este să-#i i*a"inezi c?t *ai detaliat di&erse scene.. 8erce%#iile şi starea de s%irit sunt corelate.

datorită lui ne a%are în fa#a ochilor o întrea"ă a&alanşă de i*a"ini şi scene %i"*entate cu e*o#ii. carte nu e făcută. % 1J4. în fundal. Fe unde &ine ucuria de a &edea sau de a auzi+ 8lăcerea desco%eririi $oacă aici un rol i*%ortant. ca un roi de *inuscule %uncte lu*inoase+ în ase*enea î*%re$urări. Cucrul acesta le-a reuşit doar atunci c?nd au fost co*%let a sor i#i de sarcina res%ecti&ă. chiar şi de noi înşine. De ucură florile de %e *asă chiar dacă ele nu au nici o &aloare %entru or"anis*ul nostru. P"e#ii )&l&t"rie 0% @ar#. Acelaşi %ro"ra* func#ionează la ani*ale -de eQe*%lu.%unctele/. )enti*entele ro*antice sunt un %rodus secundar al e&olu#iei. căci asta-i doar una Fin "lu*ele soarelui des re%etate -Acu*. Feoarece sti*ulii %e care su iec#ii tre uiau să-i %ercea%ă . IK-21/. de ce nu. Far asta nu e sin"ura eQ%lica#ie a unei dis%ozi#ii ce ne cu%rinde în astfel de *o*ente. duduie. !*i-) . în fond.cu&intele/ erau foarte diferi#i de sti*ulii %ertur atori . Ca&ie a %utut arăta ca %artici%an#ii la test erau într-ade&ăr i*uni la orice distra"ere a aten#iei. . la asfin#it. ce e dre%t. %ute* uita de orice altce&a.$#6 / 'TR+TEAII. (*a"ina#ia ia naştere din tendin#a noastră de a inter%reta toate se*nalele tri*ise de *ediul încon$urător. în cazul unei %isici care stă la %?ndă.Mat. s%u*a &alurilor sau în ti*%ul actului seQual. i se face frică şi înce%e să se scufunde . de (on 6entoiu. Aici ne a$ută dorin#a de noi desco%eriri. )u iec#ii lui Ca&ie au fost ru"a#i să se concentreze asu%ra cu&intelor de %e un ecran. de eQe*%lu atunci c?nd %ri&i*. în cazul su iec#ilor lui Ca&ie. Ed. sti*ulii %ertur atori nu a$un" la a%roa%e nici unul din centrii afla#i în creierul *are şi nu %ătrund astfel în c?*%ul conştiin#ei. %arcă hi%notiza#i. concentrarea &ine de la sine. 7reierul *are %relucrează în zone diferite i*a"inile statice şi %e cele *o ile. ne a*inti* %oate de %ri*a dra"oste sau de co%iii noştri care se $ucau odinioară în nisi%. *e*oria lor de lucru %ierz?ndu-şi ca%acitatea de a *ai sesiza şi %unctele *işcătoare. fără să ştie . 1L. I444. Ca sf?rşitul unei zile ne "?ndi* fără să &re* la so*n şi la &ise. erau acti&i doar centrii care %relucrează cu&intele. ucuria de a %ri&i lu*ea altfel. :neori. 6ucureşti. ?l2cerea de a pri6i 7?nd %ri&i*. Ca asta se adau"ă o trăsătură s%ecifică oa*enilorA utilizarea si* olurilor. trad.E CONHTIENTU. el ne %iere din fa#ă Far &inena%oi %e la s%ate. )a nu %l?n"i. Mai "reu este să te concentrezi &oluntar. "ri$ile şi te*erile de&in insi"nifiante. @o*o"rafiile au de*onstrat că. Ai stat &reodată să ascul#i *ultitudinea de sunete %e care le %roduc %icăturile de %loaie c?nd atin" "ea*urile. lăs?ndu-se distras de &?ntul %uternic. 1e"iunile res%onsa ile de i*a"inile *o ile nu se *anifestau. at?ta &re*e c?t ne concentră* asu%ra altui lucru.UI MOMENTE DE EMT+3 / $#7 %ri&irea de la (sus. eQ%lod?nd în toate culorile curcu eului. fără să dea i*%ortan#ă %unctelor haotice care a%ăreau %e *onitor.8oetul "er*an <einrich <eine trans%unea în &ersuri ironice tendin#ele ro*an#ioase ale conte*%oranilor săi. aco%erişurile sau frunzele co%acilor+ Ai re*arcat cu* se reflectă lu*ina soarelui în un"hiile tale. ascultă* sau si*#i* cu intensitate. Aceiaşi sti*uli care ne %ro&oacă r?sul la %arcur"erea şirurilor de litere dintr-un ro*an sunt res%onsa ili şi de a%ari#ia senti*entelor noastre. %entru că noii sti*uli acti&ează siste*ul de antici%are. dec?t din cerneală de ti%ar şi h?rtie al ăH creierul e cel care îi dă un sens. la %ro%ria *oarte. 8siholo"ul londonez Dilli Ca&ie a reuşit să de*onstreze că. 7ei *ai *ul#i oa*eni consideră că un a%us de soare însea*nă *ult *ai *ult dec?t i*a"inea unui disc roşu care dis%are încet. aten#ia ni se îndrea%tă s%re aceste se*nale şi si*#i* o încordare %lăcută. Fatorită do%a*inei. :nii se "?ndesc la cur"erea ti*%ului sau.<einrich <eine. Miner&a. în care ne %ute* afunda ca într-o altă lu*e.

Aşa a a$uns la concluzia că trăirile din *o*entele de aten#ie *aQi*ă se asea*ănă între ele. felul acti&ită#ii contează %rea %u#in.fluQ. nu *ai eQistă nici ti*%.are )isif %utea fi fericit+ !a%tul că zeii l-au %ede%sit să î*%in"ă aceeaşi st?ncă în sus. nu a fost %entru eroul . Far asocierile *er" chiar *ai de%arteA %oate că se "?ndea la trecerea anoti*%urilor.E CONHTIENTU. 7ercetătorul a inter&ie&at s%orti&i. At?ta &re*e c?t ne concentră*. 7si=szent*ihalNi ştia că *e*oria distorsionează eQ%erien#a. C(nd ti4pul se opre7te (*%licarea într-o acti&itate ne %oate ca%ta aten#ia cel %u#in în aceeaşi *ăsură ca %erce%#iile intense. în *are. Ce-a cerut %artici%an#ilor să-şi noteze cu re"ularitate senti*entele într-un chestionar. orice *uncă luată în serios . care nu era deloc o senti*entală.$# / 'TR+TEAII. aşa că nu s-a li*itat la infor*a#ii retros%ecti&e. fiind. Ca locul de *uncă. Dici cele *ai inteli"ente %ri*ate nu se ucură de flori şi de a%usul soarelui. c?nd nu a&eau ni*ic de făcut. uită* ce eforturi de%une creierul %entru ca noi să %ute* resi*#i această %lăcere. A constatat astfel că oa*enii îşi su%rae&aluează ti*%ul li er. cur"ere/. oa*enii sunt o li"a#i să se concentreze asu%ra unei acti&ită#i. Munca prea u7oar2 este la %el de noci62 ca 4unca prea grea . nici ne&oia de a *?nca. 199I/. Fin %ăcate. %ictură sau *uzică. 8o%ularul scriitor <einz Konsali=. la schi* are şi la s%eran#a ei într-o lu*e *ai ună. diri$ori şi %ersoane eQercit?nd alte %rofesii care %resu%un o concentrare *aQi*ăH a discutat însă şi cu sute de oa*eni an"a$a#i în ra*uri de acti&itate o işnuite. *ă si*t ca stors de &la"ă. în "eneral. inde%endente de ti%ul acti&ită#ii. în cazul salaria#ilor şi al *ana"erilor. %e care le-a nu*itG]oO . %e un *unte. 7eea ce îi deose eşte %e ro*anticii secolului V(V de re%rezentan#ii unor e%oci *ai realiste nu este e*o#ia trăită în fa#a s%ectacolului naturii. su"erează ce&a ase*ănător. chirur"i. EQ%erien#ele zilnice ne %ot însufle#i enor*.7zi=szent*ihalNi. iar "?ndurile trec într-un %lan secund %entru ca noi să ne %ute* concentra. la fertilitate. !a%tul că &edea şi *irosea tufişurile înflorite şi că auzea foşnetul &?ntului %rin %lo%i îi aducea a*inte de %ri*ă&ară şi trezea în ea ucuria &erii. )e ucura că este în &ia#ă. î*i tre uie &reo douăzeci de *inute %entru a *ă întoarce din lu*ea ficti&ă în cea reală.UI MOMENTE DE EMT+3 / $#! că *a$oritatea scenelor sunt asociate de creier în *od auto*at cu anu*ite e*o#ii. ceea ce îi face să se si*tă *ai ine. 8?nă şi ti*%ul %are să se o%rească din cur"erea lui. doar linişte. Acasă se %ot odihni. această &aloare era şi *ai *are . o con&ersa#ie.U . ci fa%tul că ei au cele rat această e*o#ie în %oezie. )chiatul sau cititul. cei chestiona#i se si*#eau *ai ine în ti*%ul unei acti&ită#i intense dec?t seara sau în Oee=end. autor a 155 de căr#i. fiind corelată şi ea cu senti*ente %oziti&e.ni se %are că lucrurile se rezol&ă sin"ure. Fu%ă o%t sau zece ore %etrecute în fa#a *aşinii de scris. Muncitorii din fa rici afla#i în orele de lucru au afir*at de două ori *ai des dec?t în ti*%ul li er că se si*t ine. *?nate de o for#ă care ne foloseşte %e noi dre%t instru*ent. 7oncentrarea intensă %oate fi at?t de %lăcută.esen#ial este doar să "ăsi* o acti&itate care să %ună creierul în *od o%ti* la trea ă. a descris această stareA T8ersona$ele şi a&enturile lor *ă fac să uit totul. 199K/ 8siholo"ul MihalN 7si=szent*ihalNi şi-a dedicat &ia#a înre"istrării unor astfel de trăiri. Şi scrisorile re&olu#ionarei 1oşa CuQe* ur". Eul e dat uitării. înc?t sunte* tenta#i să re%etă* nu*ai de dra"ul ei acti&itatea care a declanşat-o. Această situa#ie nu se eQ%lică %rin fa%tul că strun"ul dintr-o fa rică sau un irou re%rezintă o a* ian#ă *ai %lăcută dec?t "rădina de acasă. chiar dacă ne lăsă* doar %entru c?te&a cli%e în &oia lor. 8arcă nici nu a* de%une &reun efort . )u iec#ii afla#i în ti*%ul li er au răs%uns de trei ori *ai des dec?t în orele de lucru că se %lictisesc.Konsali= şi Goetsche.

Mai eQistă acti&ită#i . Far starea . Foar dacă reuşi* să *en#ine* acest echili ru dificil %ute* da randa*ent %e ter*en lun" . %uterea de concentrare slă eşte. 8entru co%iii foarte inteli"en#i. 1995/. A* face totul %entru a scă%a de această stare sau %entru a sti*ula *ăcar un %ic creierul. su iec#ii erau %reocu%a#i deo%otri&ă de %unctele *işcătoare şi de cu&intele la care tre uiau să fie aten#i. %artici%an#ii nu au *ai %utut face fa#ă. în o%inia anu- . în eQ%eri*entele făcute de Ca&ie. Deuronii din lo ul frontal func#ionează de o icei ca un filtru.$"# / 'TR+TEAII. st?nca se rosto"olea iar la &ale -nu 1-a făcut. )atisfac#ia se lasă aşte%tată atunci c?nd o sarcină ne de%ăşeşte %osi ilită#ileA cei ocoli#i de succes se si*t frustra#i.E CONHTIENTU. 'ecretul %lu/ului Fe unde a%ar senti*entele %oziti&e atunci c?nd ce&a ne %reocu%ă intens+ . a chiar o uşoară euforie. eli*in?nd ceea ce %are nei*%ortant.fluQ/ doar dacă acti&ită#ile lor le solicită creierul într-o *ăsură adec&ată.a*enii de ştiin#ă nu au acordat încă %rea *ultă aten#ie su iectului.al căror efect trece re%ede. Atunci c?nd creierul nu este suficient solicitat. 7ercetările %siholo"ului Dilli Ca&ie au arătat că efectele unei sarcini %rea uşoare asu%ra creierului sunt si*ilare cu ale uneia %rea "rele. senza#iile %lăcute nu a%ar. res%onsa ili %entru *e*oria de lucru. ne"li$?nd %ro le*a %ro%riu-zisă . Acesta e %oate *oti&ul %entru care unii oa*eni deschid radioul i*ediat ce se aşază la &olan. )olu#ia este fie să-i tri*i#i într-o clasă a&ansată. fie %rea uşoară. %ro a il. el nu *ai face distinc#ia dintre sti*ulii i*%ortan#i şi cei nei*%ortan#i. să sufere %rea *ult. serii de nu*ere şi nu*e în acelaşi ti*% -.Ca&ie.dia*etral o%usă -de su -solicitare nu este *ai %u#in ne%lăcută.de fiecare dată c?nd a$un"ea în &?rful *untelui.si*#indu-ne ine în acelaşi ti*%. Acest feno*en se eQ%lică %rin su%rasolicitarea creierului. Mult *ai "reu de su%ortat %entru )isif tre uie să fi fost *onotonia *uncii sale. *e*oria &a eşua. se %utea o ser&a la to*o"raf cu* creierul era tot *ai %reocu%at de i*a"inile irele&ante cu staruri. de eQe*%lu. Facă sunte* su%rasolicita#i. care %oate duce la afec#iuni %sihice sau chiar la fantezii de suicid.de eQe*%lu. 8lictisul face %arte dintre senti*entele %e care le su%ortă* cel *ai "reu creierului nostru nu-i %lace să *ear"ă în "ol. 7rearea unui echili ru într-o clasă cu treizeci de co%ii re%rezintă %entru un %rofesor res%onsa il o ade&ărată %ro&ocare. aten#ia dis%are şi c?nd creierul e %rea solicitat. oa*enii insuficient solicita#i sunt eQ%uşi riscului de a se î* olnă&i de de%resie.UI MOMENTE DE EMT+3 / $"" *itic un chin doar fiindcă acea sarcină era at?t de ane&oioasă. deoarece diferen#a dintre %rea "reu şi %rea uşor este aici foarte *ică. aten#ia şi %lăcerea. şi c?nd e inacti&. Dici durata foarte scurtă a reuşitelor sale . 7onştiin#a noastră &a fi o*ardată atunci de to#i sti*ulii rece%ta#i. :nii %ărin#i îşi tri*it. co%iii su%radota#i la un curs de $a%oneză. anQietatea şi triste#ea. 8ro a il că do%a*ina $oacă şi aici un rol i*%ortant. Facă e silită să în*a"azineze %rea *ulte infor*a#ii . ada%tarea la rit*ul nor*al de %redare din şcoli este de *ulte ori un chin. Efortul nu tre uie nea%ărat să ducă la e%uizare sau la senza#ii ne%lăcuteH el %oate declanşa o stare de a"ita#ie %lăcută. du%ă cu* a* arătat de$a. de eQe*%lu. Facă sarcina este fie %rea "rea. fie să-i solici#i cu sarcini *ai "rele. Fo%a*ina are un efect direct asu%ra neuronilor din lo ul frontal. Aşa cu* a aflat 7si=szent*ihalNi din sonda$ele efectuate. Atunci c?nd celulele cenuşii sunt %rea %u#in solicitate se instalează ne%lăcerea. 7?nd %siholo"ul le-a cerut su iec#ilor să re#ină conco*itent serii de nu*ere şi nu*e de %oliticieni. asi"urarea cură#eniei . un %lictis de nesu%ortat. sarcinile unui şcolar sau ale unui an"a$at adult tre uie să cores%undă %osi ilită#ilor lor. )itua#ia se a*eliorează doar dacă aceşti ele&i se si*t din nou %ro&oca#i. chinui#i de îndoieli şi nea$utora#i.de %ildă. 8e *ăsură ce seriile de nu- *ere de&eneau *ai co*%licate. 7onfor* unor studii %siholo"ice eQtinse. oa*enii au şansa de a trăi starea %lăcută $efl"+ . Aşadar. %entru că acest neurotrans*i#ător controlează. 8entru a fi înde%linite corect. în ti*% ce %e *onitor a%ăreau i*a"ini cu staruri ale *uzicii %o%.

c?t şi %lăcereaH dacă este %rea ane&oioasă. a%arent %aradoQală. 7el *ai ine e să ne %ro%une* #eluri uşor de atins. &o* fi adesea răs%lăti#i. cel care *editează se concentrează . 8ro a il că. e &or a de antici%area succesului. du%ă încă 15 *etri . alan#a hedonistă dintre dorin#ă şi răs%lată se înclină c?nd într-o %arte. )%eran#a unui al%inist de a a$un"e în &?rf %oate fi ruinată de o schi* are ruscă de &re*e. !ără să-şi dea sea*a. că o ună %utere de concentrare deter*ină at?t un randa*ent su%erior. %recu* fot alul sau şahul. Fu%ă ani de *uncă în la orator. )e afir*ă adesea că dru*ul e *ai i*%ortant dec?t #inta. ele durează *ai *ult dec?t atin"erea #elului. *ai ales dacă sunte* solicita#i un %ic *ai *ult dec?t în *od o işnuit. . 8entru ca starea %lăcută $e flu2 să se %oată sta iliza. nu se *ai a$un"e la răs%lată. du%ă L5 de *etri că şi-au "ăsit o ună %ozi#ie de re%aus. cele două eQtre*e asociindu-se cu eli erarea de do%a*ina şi o%ioide. 7ălu"ărul zen îşi controlează res%ira#ia. în felul acesta. Aşa se %ot %arcur"e sute sau chiar *ii de *etri. Aşa s-ar %utea eQ%lica şi constatarea. creştinul se ad?nceşte în ru"ăciune . &a"a triste#e ce se instalează adesea du%ă ce a fost înde%linită o sarcină nu *ai are nici o şansă. ne %ro%une* o nouă eta%ă. în %lus. unii cercetători ratează şansa de a de&eni renu*i#i %entru că un cole" a %u licat aceleaşi rezultate c?te&a să%tă*?ni *ai de&re*e. dorind să %artici%e tot *ai *ult şi tot *ai intens. @oate reli"iile şi-au creat în consecin#ă tehnici care să %er*ită atin"erea acestei stări. e ne&oie uneori să ne for#ă* să fi* aten#i. )uccesele *ici *erită o *ai *are aten#ie dec?t rezultatul final. eli erat în *o*entele de aten#ie s%orită. Facă acti&itatea este %rea si*%lă.în toate cazurile. 8ro a il că %ersoanele entuziaste sunt într-un fel de%endente de acest dro" natural. s-o "ăsi*. reac#ionă* şi "?ndi* *ai ra%id. A%oi. în acelaşi ti*%. iar &oin#a de a reuşi se acti&ează din nou. care de *ulte ori nici nu este &izi il. Metodele desco%erite astfel se azau %e *ecanis*ele care func#ionează în cazul %lăcerii %roduse de o concentrare intensă. li%seşte at?t %ro&ocarea. 8e l?n"ă fa%tul că ne %roduc *ai *ulte senti*ente %oziti&e. c?t şi senti*ente %oziti&e. treuie să ne întoarce* c?t *ai re%ede la %ro le*a ini#ială.rice că#ărător ar renun#a de la un înce%ut să se *ai urce %e. nu ne dă *?na să renun#ă* %rea uşor la răs%lată. )u influen#a ei. Facă ne fiQă* o #intă %e care ănui* că o &o* %utea atin"e cu un oarecare efort. 8ute* însă ale"e unde şi su ce for*ă &re* să căută* reco*%ensa şi. (ar dacă a* stră ătut de$a o %arte din dru*ul către #intă. Fu%ă cinci *etri de %erete.un %erete a ru%t dacă "?ndul i-ar sta doar la &?rful st?ncii. No"hinul recită for*ulele re%etiti&e ale unei *antre. %entru a a$uta creierul să treacă %ra"ul du%ă care concentrarea de&ine auto*ată.rientului î*%ărtăşeau aceeaşi &iziune.E CONHTIENTU. una dintre func#iile %rinci%ale ale acestui neurotrans*i#ător ar consta în se%ararea infor*a#iilor i*%ortante de detaliile nese*nificati&e. de eQe*%lu. Facă ne fu" "?ndurile. aten#ia nu *ai este un efort.$"$ / 'TR+TEAII. un fel de ulei de *otor %entru *inte. într-o succesiune de %or#iuni *ai uşoare sau *ai dificile.UI MOMENTE DE EMT+3 / $"8 *itor s%ecialişti. ne si*#i* triu*fători la "?ndul că efortul a *eritat. c?nd într-alta. Efectul do%a*inei %oate chiar să eQ%lice de ce oa*enii se an"a$ează în acti&ită#i "rele şi inutile. re%rezintă o for*ă de %erce%#ie selecti&ă cu a$utorul căreia %ractican#ii %ot a$un"e să uite de sine şi să de&ină euforici. al%iniştii îşi %lanifică urcuşul astfel înc?t să %oată a&ea de la înce%ut *ici succese. 'tarea de scu%undare 'echii "reci &edeau în eQtaz un dar cerescH *ulte dintre culturile antice ale . înce%?nd cu acel *o*ent. %entru că infor*a#iile sunt %relucrate *ai eficient. %?nă în &?rf. atunci c?nd ne concentră*. face* corela#ii *ai uşor şi sunte* *ai creati&i. ni&elul do%a*inei din creier este ridicat.că au trecut de o deni&elare. Facă o %ro le*ă are un "rad adec&at de dificultate. %ro&ocarea ne face %lăcere. Far do%a*ina constituie. Facă siste*ul de antici%are se do&edeşte destul de %uternic. Medita#ia. se ucură că au de%ăşit un %inion dificil. Facă ne sili* deci să rezol&ă* o %ro le*ă ce&a *ai "rea. în final.

$") / 'TR+TEAII,E CONHTIENTU,UI

MOMENTE DE EMT+3 / $".

asu%ra unui lucru relati& si*%lu. în felul acesta, îşi *en#ine creierul ocu%at şi îl î*%iedică să se întoarcă la "ri$ile cotidiene, ceea ce linişteşte s%iritul şi relaQează cor%ul. Medita#ia are efecte *ăsura ile, du%ă cu* au de*onstrat acu* trei decenii neurolo"ii 1o ert 6enson şi <er ert 5allace de la :ni&ersitatea <ar&ard. Fe atunci, *ulte alte studii au confir*at concluzia lor. 7?nd *intea se linişteşte, *uşchii se destind, acti&itatea electrică a creierului intră în rit*ul lent caracteristic undelor alfaH %ulsul, consu*ul de oQi"en şi tensiunea arterială scad. @otodată, în s?n"e circulă *ai %u#ini hor*oni de stres, şi aşa se eQ%lică fa%tul că *edita#ia, %racticată în *od re"ulat, întăreşte siste*ul i*unitar. între"ul or"anis* intră într-o stare *ai echili rată, %e care creierul o inter%retează dre%t li%sită de anQietate, relaQată şi %lăcută .5allace şi 6enson, 19JI/. 8ozi#ia ne*işcată nu este a"reată de toată lu*ea. Far *ul#i dintre cei care o %ractică si*t un fel de ucurie liniştită de îndată ce "?ndurile de&in cal*e. !ie şi nu*ai această stare %oate a&ea un efect foarte %lăcut. 8ersoanele eQ%eri*entate %o&estesc însă des%re stări *ult *ai %rofunde dec?t si*%la relaQareA des%re eQtaz. 7?nd te afunzi tot *ai ad?nc în *edita#ie, nu-#i *ai %erce%i %ro%riul eu, %ierzi conştiin#a s%a#iului şi a ti*%ului, trăieşti în co*uniune cu între"ul uni&ers. Foctorul Michael 6ai*e, şeful de%arta*entului de cercetare a stresului de la :ni&ersitatea din 8ennsNl&ania, care %ractică de treizeci de ani *edita#ia udistă, descrie astfel *o*entul eQtazuluiA TA&ea* senza#ia unei ener"ii care #?şnea din *ine, se risi%ea într-un s%a#iu infinit, a%oi se reîntorcea. )%iritul *eu se relaQase şi era* in&adat de o dra"oste intensă, ^..._ de claritate şi de ucurie. )i*#ea* o le"ătură at?t de %rofundă cu întrea"a lu*e, de %arcă între *ine şi ea nu ar fi eQistat niciodată o linie de de*arca#ie.U Cercetarea 4isticis4ului 6ai*e e unul dintre %ri*ii su iec#i cărora cercetătorii i-au studiat creierul, %entru a deter*ina ce se înt?*%lă cu el în ase*e-

nea *o*ente de eQtaz. ;are eQ%erien#a *istică are o cauză neuronală+ EQistă în *intea oa*enilor, aşa cu* s%ecula#i într-o &re*e re&istele şi chiar unii cercetători, un Tcircuit %entru Fu*nezeuU+ Ase*enea între ări se află doar de %u#ini ani %e a"enda oa*enilor de ştiin#ă serioşi. Multă &re*e, relatări ca a lui 6ai*e au fost luate %este %icior şi etichetate ca roade ale i*a"ina#iei unor isterici ciuda#i. în cel *ai un caz, se &or ea des%re un defect neurolo"ic. E ştiut fa%tul că e%ile%ticii %ot a&ea în ti*%ul crizelor eQ%erien#e stranii, %e care unii le consideră ulterior înt?lniri cu Fu*nezeu. 8oate că un astfel de e%isod 1-a con&ertit %e )aul la creştinis*, %e c?nd călătorea s%re Fa*asc, %er*i#?ndu-i să încea%ă o nouă &ia#ă su nu*ele de 8aul. 'iziunea descrisă în Faptele Sfi%?il"r Ap"st"li sea*ănă foarte ine cu *ărturiile unor olna&i de e%ile%sieA fariseul )aul a &ăzut, afl?ndu-se în dru* s%re Fa*asc, o lu*ină %uternică deasu%ra sa. )-a %ră uşit la %ă*?nt şi a auzit o &oce între ?ndu-1A T)aul, )aul de ce *ă %ri"oneşti+U .!a%t. 9, L/ în ur*a acestei eQ%erien#e, a fost or &re*e de trei zile şi nu a %utut nici să *ăn?nce, nici să ea. Mistici t?rzii, %recu* @ereza din A&ila, %o&estesc scene ase*ănătoare, iar cu înce%ere din secolul V(V se %oate &erifica fa%tul că nu %u#ine %ersonalită#i %reocu%ate de reli"ie sufereau de e%ile%sie. !iodor Mihailo&ici Fostoie&s=i, care a creat în ro*anele sale treizeci de %ersona$e afectate de$iceastă oală, a a&ut el însuşi %ri*a criză e%ile%tică la &?rsta de nouă ani. Adult fiind, leşina uneori la fiecare c?te&a zile, &ăz?nd ful"ere şi si*#ind o fericire a%roa%e ne%ă*?ntească înainte de a-şi %ierde cunoştin#a. Astăzi, cercetătorii şi-au %ro%us să de*onstreze că şi oa*enii sănătoşi %ot a&ea eQ%erien#e *istice şi că ase*enea stări nu constituie un *ister %entru ştiin#ele naturii. 8rintre ei se află şi radiolo"ul AndreO DeO er", care lucrează, ca şi udistul 6ai*e, la :ni&ersitatea din 8ennsNl&ania. 7?nd îşi in&ită su iec#ii să %artici%e la un eQ%eri*ent, DeO er" îi face să uite, %e c?t %osi il, în ce loc se aflăA la oratorul întunecos e lu*inat de lu*?nări, iar %artici%an#ii sunt în&ălui#i în *irosul esen#ei de iaso*ie,

$"6 / 'TR+TEAII,E CONHTIENTU,UI

MOMENTE DE EMT+3 / $"7

astfel înc?t "?ndurile să nu-i %oarte s%re *edicina de înaltă %erfor*an#ă, ci s%re at*osfera unui te*%lu. 8ersoana care *editează e aşezată %e %odea în %ozi#ie de lotus, o %ătură de l?nă o %rote$ează de fri", în ti*% ce cor%ul îi ră*?ne ne*işcat, iar *intea i se eli erează. în ra# are o canulă, al cărei tu su #ire a$un"e %?nă în ca*era alăturată. Aici, DeO er" %oate introduce în s?n"e o su stan#ă de contrast. 8ersoana care *editează &a se*naliza cu a$utorul unui fir, %e care DeO er" i 1-a le"at de arătător, că eQa*inarea %oate să încea%ă. 7?nd &ede că firul a fost tras, DeO er" ştie că su iectul a atins %unctul cul*inant al eQ%erien#ei şi in$ectează su stan#a de contrast. Aceasta a$un"e %rin artere în creierul %ersoanei care *editează şi %ătrunde în neuronii cu acti&itate intensă. Fu%ă c?te&a *o*ente, DeO er" îl duce %e su iect într-o altă ca*eră şi îl introduce în to*o"raf. Acest a%arat înre"istrează distri u#ia su stan#ei de contrast în creier şi, i*%licit, acti&itatea neuronală din ti*%ul *edita#iei .DeO er" et al. I441H )a&er şi 1a in, 199J/. DeO er" a studiat o%t &oluntari, to#i, ca şi 6ai*e, cu o îndelun"ată eQ%erien#ă în %ractica *edita#iei udiste. Mai *ult, a ru"at trei călu"ări#e din ordinul franciscan să se roa"e în la oratorul său. TA* si*#it linişte, un "ol, dar şi %rezen#a lui Fu*nezeu - ca şi cu* El *i-ar fi cu%rins toată fiin#aU, %o&esteşte una dintre călu"ări#e, sora 7eleste.

a unui o iect. în acest caz, %ăr#ile lo ului frontal res%onsa ile de controlul aten#iei de&in foarte acti&e. Acti&itatea din zona t?*%lelor şi a creştetului - adică din loii te*%oral şi %arietal ai creierului - nu se *odifică su stan#ial. Co ul %arietal are, %rintre altele, func#ia de a %roduce în *inte o i*a"ine a cor%ului. !ără el nu a* şti ce loc ocu%ă în s%a#iu, la un *o*ent dat, ra#ele sau %icioarele. 7reierul are ne&oie de o ase*enea i*a"ine atunci c?nd în&ă#ă*, de eQe*%lu, noi *işcări sau ne orientă* într-un *ediu necunoscut. 7?nd o %ersoană care *editează ră*?ne ne*işcată, în lo ul %arietal a$un" *ai %u#ine infor*a#ii dec?t în *od o işnuit. DeO er" %resu%une că focalizarea aten#iei asu%ra unui sin"ur %unct di*inuează şi *ai *ult fluQul de infor*a#ii destinate lo ului %arietal. Facă circuitele lo ului %arietal sunt întreru%te astfel, creierul &a inter%reta noua stare ca ne*ăr"inire a cor%ului şi dizol&are a s%a#iului, ănuieşte DeO er". Astfel, cei care intră în *edita#ie au senza#ia că au că%ătat acces la infinit, că au de&enit una cu uni&ersul.

1nt(lnirea cu Du4nezeu
Co ul te*%oral con#ine centri i*%lica#i în for*area senti*entelor şi în stocarea *e*oriei de lun"ă durată. Aceştia sunt conecta#i la circuite neuronale aflate su scoar#a cere rală şi asi"ură le"ătura sti*ulilor eQteriori cu i* oldurile ele*entare, ca foa*ea, atrac#ia seQuală şi frica, %e de o %arte, şi, %e de altă %arte, cu io"rafia noastră de %?nă acu*. Fe aceea, oa*enii de ştiin#ă au denu*it această re"iune T%ortarul conştiin#eiU. Facă e sti*ulată %uternic, su iec#ii trăiesc ade&ărate furtuni e*o#ionale şi, uneori, for*e de eQtazH ulterior, ei &or esc des%re &iziuni interioare şi eQ%erien#e *istice. Acelaşi lucru li se înt?*%lă e%ile%ticilor, ai căror neuroni sunt la înce%utul crizei, %entru c?te&a secunde, eQtre* de acti&i. în acel *o*ent, unul dintre lo ii te*%orali %oate fi lo&it de o întrea"ă furtună de i*%ulsuri electrice. între ti*%, ase*enea stări au %utut fi declanşate şi în *od artificial. Deuro%siholo"ul Michael 8ersin"er de la uni&ersitatea

Co4uniunea cu cos4osul
8otri&it lui DeO er", nu înca%e nici o îndoială că aceste stări de eQtaz nu sunt i*a"inate, ci foarte reale. îi ser&esc ca do&adă i*a"inile to*o"rafice care, în o%inia lui, arată că eQ%erien#ei *istice îi cores%unde un %roces iolo"ic din creier. Facă *edita#ia %ro&oacă *odificări *ăsura ile în cor%, de ce nu ar %utea fi do&edit şi efectul ei asu%ra *in#ii+ (*a"inile creierului e&iden#iază clar *o*entele în care suiectul a reuşit să-şi concentreze aten#ia asu%ra res%ira#iei sau

$" / 'TR+TEAII,E CONHTIENTU,UI

MOMENTE DE EMT+3 / $"!

canadiană Caurentian foloseşte în acest sco% o cască nu*ită de unii T*aşina lui Fu*nezeuU. în interiorul ei sunt *ontate oine *a"netice ale căror c?*%uri %ot fi orientate cu %recizie s%re anu*ite zone ale creierului. 6o inele influen#ează acti&itatea electrică a neuronilor la fel cu* într-un tele&izor c?*%urile *a"netice de&iază fasciculul electronic. 7u a$utorul Tsti*ulării *a"netice transcranieneU, cercetătorii %ot acti&a re"iuni distincte din creier. 7u c?#i&a ani în ur*ă, într-un eQ%eri*ent la care s-a su%us sin"ur, 8ersin"er şi-a sti*ulat *a"netic lo ii te*%orali. :lterior a declarat că 1-a &ăzut %e Fu*nezeu %entru %ri*a oară în &ia#ă. Fin 15 &oluntari, c?#i s-au su%us acestui eQ%eri*ent, nouă au relatat trăiri ase*ănătoare .7oo= şi 8ersin"er, 199J/. Acest eQ%eri*ent ne %une în fa#a unei între ări fascinanteA oare cei care %ractică *edita#ia au în&ă#at, du%ă ani de antrena*ent, să %roducă în creier efecte si*ilare cu ale unei sti*ulări *a"netice+ Facă aşa stau lucrurile însea*nă că ei %ot sti*ula anu*ite %ăr#i ale creierului, di*inu?nd acti&itatea altora, ceea ce le da acces la trăiri ieşite din co*un. Ar fi un uluitor triu*f al ca%acită#ii creierului de a se re%ro"ra*a sin"ur. 8ersin"er a sti*ulat lo ul te*%oral st?n" *ai intens dec?t %e cel dre%t, deoarece a %resu%us că %ri*ul $oacă un rol *ai i*%ortant în crearea i*a"inii des%re sine. în o%inia lui 8ersin"er, dacă este sti*ulat lo ul st?n", iar cel dre%t ră*?ne %ar#ial inacti&, acest dezechili ru neo işnuit %une creierul într-o situa#ie %aradoQală. 8ro a il că el &a inter%reta infor*a#iile contradictorii ca %e o se%arare a sufletului de cor% sau ca %e inter&en#ia unei for#e eQterioare în interioritatea noastrăA să fie &or a de Fu*nezeu+ 7reierul face tot %osi ilul să e&ite neclarită#ile şi să "ăsească o solu#ie contradic#iilor. (nter%retarea dată feno*enelor ineQ%lica ile #ine în *are %arte de instruc#ia %ersoanei şi de *ediul ei cultural. 7ei care au con&in"eri creştine sau sunt for*a#i într-o reli"ie teistă &or &edea în eQ%erien#a res%ecti&ă o înt?lnire cu Fu*nezeu. 6udiştii, care consideră că în fiecare o* eQis-

tă un nucleu ne*uritor, dar nu cred într-o fiin#ă su%re*ă, inter%retează această trăire ca %e un *o*ent de ilu*inare, ca %e o re&elare a ade&ărului %ro%riei eQisten#e. Aceeaşi eQ%erien#ă *istică, înso#ită de aceleaşi %rocese cere rale, e descifrată diferit, de la reli"ie la reli"ie.

Fin 15 &oluntari. dacă este sti*ulat lo ul st?n". Ar fi un uluitor triu*f al ca%acită#ii creierului de a se re%ro"ra*a sin"ur. iar cel dre%t ră*?ne %ar#ial inacti&. 8ersin"er a sti*ulat lo ul te*%oral st?n" *ai intens dec?t %e cel dre%t. e descifrată diferit. 7ei care au con&in"eri creştine sau sunt for*a#i într-o reli"ie teistă &or &edea în eQ%erien#a res%ecti&ă o înt?lnire cu Fu*nezeu. într-un eQ%eri*ent la care s-a su%us sin"ur. Acest eQ%eri*ent ne %une în fa#a unei între ări fascinanteA oare cei care %ractică *edita#ia au în&ă#at. în o%inia lui 8ersin"er. inter%retează această trăire ca %e un *o*ent de ilu*inare.7oo= şi 8ersin"er. 6o inele influen#ează acti&itatea electrică a neuronilor la fel cu* într-un tele&izor c?*%urile *a"netice de&iază fasciculul electronic. 8ersin"er şi-a sti*ulat *a"netic lo ii te*%orali. cercetătorii %ot acti&a re"iuni distincte din creier. nouă au relatat trăiri ase*ănătoare . (nter%retarea dată feno*enelor ineQ%lica ile #ine în *are %arte de instruc#ia %ersoanei şi de *ediul ei cultural. deoarece a %resu%us ca %ri*ul $oacă un rol *ai i*%ortant în crearea i*a"inii des%re sine. de la reli"ie la reli"ie.UI MOMENTE DE EMT+3 / $"! canadiană Caurentian foloseşte în acest sco% o cască nu*ită de unii T*aşina lui Fu*nezeuU. ca %e o re&elare a ade&ărului %ro%riei eQisten#e. acest dezechili ru neo işnuit %une creierul într-o situa#ie %aradoQală. 6udiştii. sa %roducă în creier efecte si*ilare cu ale unei sti*ulări *a"netice+ Facă aşa stau lucrurile însea*nă că ei %ot sti*ula anu*ite %ăr#i ale creierului. ceea ce le dă acces la trăiri ieşite din co*un. :lterior a declarat că 1-a &ăzut %e Fu*nezeu %entru %ri*a oară în &ia#ă. care consideră că în fiecare o* eQis- tă un nucleu ne*uritor. 7u a$utorul Tsti*ulării *a"netice transcranieneU.$" / 'TR+TEAII. di*inu?nd acti&itatea altora. dar nu cred într-o fiin#ă su%re*ă.E CONHTIENTU. 8ro a il că el &a inter%reta infor*a#iile contradictorii ca %e o se%arare a sufletului de cor% sau ca %e inter&en#ia unei for#e eQterioare în interioritatea noastrăA să fie &or a de Fu*nezeu+ 7reierul face tot %osi ilul să e&ite neclarită#ile şi să "ăsească o solu#ie contradic#iilor. în interiorul ei sunt *ontate oine *a"netice ale căror c?*%uri %ot fi orientate cu %recizie s%re anu*ite zone ale creierului. du%ă ani de antrena*ent. 7u c?#i&a ani în ur*ă. . Aceeaşi eQ%erien#ă *istică. înso#ită de aceleaşi %rocese cere rale. c?#i s-au su%us acestui eQ%eri*ent. 199J/.

Facă se consideră că e de datoria "u&ernului să-i facă %e cetă#eni *ai ferici#i. e ridicol de ineficient. înaintea )%aniei şi în ur*a (taliei. (ar fericirea fu"e du%ă ei. în realitate. a căror Feclara#ie de (nde%enden#ă le "arantează dre%tul de a căuta fericirea.) Triunghiul 4agic 7u c?t a&e* *ai *ult ti*% li er şi *ai *ul#i ani. nu în statele industrializate. în anul 19JL. în #ările industrializate. olandezii şi scandina&ii. se %lasează la $u*ătatea distan#ei dintre %ri*ii în to% şi Ger*ania. %osi ilită#ile de distrac#ie au de&enit neli*itate. 7eea ce înainte era considerat un luQ %oate fi cu*%ărat azi de a%roa%e oricine. M+AIC / $$" !u"i du%ă fericire Far nu aler"a %rea tareW 7ăci to#i fu" du%ă fericire. Forin#a de fericire ca%ătă o di*ensiune a%roa%e reli"ioasă. 6ertolt 6recht schi#a %ro le*a în <pera $e trei parale4 ?olitica 1n i4pas în ce %ri&eşte *ul#u*irea în &ia#ă. Tinde%enden#eiU sau Tsuccesului în %rofesieU. . cu at?t ne dori* *ai *ult %aradisul. Şa%te din zece "er*ani sunt de acord că sensul &ie#ii constă în a fi fericit şi a te ucura c?t *ai *ult. Far unăstarea nu a adus auto*at şi ucuria de a trăi. cu *ult înaintea TseQuluiU. aşa cu* cereau filozofii ilu*inişti.Această idee a stat la aza constitu#iei a*ericane. cu toate &alorile sale. %oliticienii s-au înde%ărtat de acest deziderat. Facă *unca oa*enilor şi cea a *aşinilor sunt *enite să ne aducă fericirea.Partea a patra TRIUNABIU. A*ericanii. 7ei *ai ferici#i se consideră el&e#ienii. Ger*ania se află a%roQi*ati& la acelaşi ni&el cu Austria. între unăstare şi fericire nu eQistă o le"ătură clară. @i*%ul li er nu *ai este o raritate. Facă le ceri "er*anilor să nu*ească no#iunile care îi fascinează cel *ai *ult. deşi &eniturile au crescut enor* de atunci. !ie că e &or a de cercetarea în %aralel a situa#iilor unor #ări diferite sau de studii care indică tendin#a ulti*elor decenii -toate a$un" la aceeaşi concluzie. iar cu %re#ul unui costu* de haine %o#i z ura %?nă în A*erica. A* căutat fericirea şi nu a* "ăsit-o. Far nu*ai trei din zece "er*ani se consideră ferici#i şi doar ce&a *ai *ult de $u*ătate dintre cei chestiona#i sunt Tîn "eneral *ul#u*i#iU de &ia#a lor. 6unăstarea a de&enit nor*ală în &ia#a societă#ilor o"ate ale Euro%ei centrale. . a standardului de &ia#ă al cetă#enilor. TfericireaU. iar de*ocra#ii euro%eni se referă deseori la %rinci%iul lui <utcheson.şi. 'ia#a ne oferă astăzi *ult *ai *ult dec?t în trecut. Această tendin#ă ar fa&oriza fericirea *a$orită#ii oa*enilor doar dacă unăstarea ar duce într-ade&ăr la fericireH statisticile ne-au arătat că lucrurile nu stau toc*ai aşaA oricu*. Tdra"osteaU şi T%rieteniaU &or fi %e %ri*ul loc. siste*ul nostru econo*ic. Du*ărul celor *ul#u*i#i nu este în %rezent *ai *are dec?t acu* 54 de ani. 8rintre na#iunile industrializate. "er*anii se situează %e la *i$locul scalei. atunci se %oate s%une că %oliticienii occidentali din ulti*ele decenii au eşuat cu to#ii. aşa cu* cerea în 1JI6 filozoful sco#ian !rancis <utcheson în )ercetare $espre /i%e şi r&u. 7ine &rea să în&e#e olăritul. chineza sau arta *asa$ului erotic se %oate înscrie la una dintre nenu*ăratele uni&ersită#i %o%ulareH cine doreşte să-şi realizeze &isul de a z ura %oate %artici%a la cursuri de %ara%antă. Astăzi. "u&ernan#ii din toate #ările doresc creşterea ca%acită#ii econo*ice . )o*onul şi şa*%ania se "ăsesc în *a"azinele cu %re# redus. T7?t *ai *ultă fericire %entru c?t *ai *ul#iU ar tre ui să fie #elul "u&ernan#ilor. această teză era sus#inută doar de $u*ătate dintre cei chestiona#i. starea de *ul#u*ire a cetă#enilor nu creşte în acelaşi rit* cu standardul de &ia#ă. indirect.

"## 95 94 . cuantificat într-un Tindice al fericiriiU. Tindicele fericiriiU creşte odată cu &enitul -de la 6an"ladesh %?nă la 8uerto 1ico. Aici. &est-"er*anii sunt *ai ne*ul#u*i#i dec?t irlandezii. a%ro%iindu-se de statele %uternic industrializate. " 7# PE 6. în #ările în curs de dez&oltare sta ile. constată* eQisten#a a trei se"*ente diferite. (nfor*a#iile datează de la sf?rşitul anilor .. %r9 R .# = ). creşterea %ros%erită#ii nu aduce o satisfac#ie *ai *are. în #ările foarte dez&oltate.I444/. #ară de zece ori *ai o"ată. Fericirea naţiunilor# Facă studie* "radul de *ul#u*ire al oa*enilor. în această "ru%ă. *ul#u*irea cetă#enilor este *ult *ai *are. M+AIC / $$8 "7### $"### $. 8# "### . Ng # O 7. %entru că trăiesc încă în nesi"uran#ă. Fu%ă (n"elhart şi Klin"e*ann . Feşi cu a%roa%e o trei*e *ai o"a#i.94H în Ger*ania de Est sunt încă &izi ile consecin#ele %erioadei co*uniste. 6# JO cu E .### @enit pe cap de locuitor S1n dolariC pe an.### !### "8### TRIUNABIU. .$$$ / O 'OCIET+TE *ERICITF )# 8. 7etă#enii statelor care au trecut de cur?nd %rintr-o criză sau %rintr-o schi* are *a$oră sunt cei *ai %u#in *ul#u*i#i. *a$oritatea cetă#enilor nu au %ro le*e *ateriale. na Q.

situa#ia este alta. în *edicina aNur&edica şi în teatruH sunt %roduse fil*e sofisticate în li* a na#ională. %uterea econo*ică e doar unul dintre factorii de care de%inde fericirea.are la anul &o* a&ea suficient orez+ . care trăiesc a%roa%e eQclusi& din a"ricultură şi %escărie. 7u toate acestea. Kerala are o tradi#ie *ilenară în artele *ar#iale.ăr a#i şi fe*ei . în ti*% ce în *ulte re"iuni din lu*ea a treia %o%ula#ia . un stat federal din sudul torid al (ndiei. *alaNala*.are aco%erişul coli ei *ai rezistă un an la %loaie+ 7o%ilul care tuşeşte întruna este cu*&a "ra& olna&+ 8entru această fa*ilie. :n #ăran din De%al îşi hrăneşte cu chiu. . cur a *ul#u*irii creşte %uternic. c?şti"ă în *edie %e lună *ai %u#in de L4 de euro. ananieri sau %lante din care se eQtra" condi*ente.în #ările *ai %u#in dez&oltate. statul este din *ulte %uncte de &edere %uternic dez&oltat. cu &ai fa*ilia din recolta de orez. :nele #ări au reuşit chiar să atin"ă un "rad rezona il de satisfac#ie. a chiar şcolarizarea co%iilor. cu* ar fi 7oreea de )ud. 8rintre ele se află Kerala. în %ofida %osi ilită#ilor reduse. Ma$oritatea au ur*at chiar o şcoală su%erioară. Fe la na#iuni sărace ca 1e%u lica Moldo&a şi %?nă la cele *ai o"ate dintre #ările în curs de dez&oltare. Moti&ele sunt clareA acolo unde strictul necesar nu %oate fi %rocurat. (n ciuda recoltelor o"ate. fericirea nu eQistă. unde fiecare dolar în %lus %oate fi un ade&ărat c?şti". @reizeci de *ilioane de oa*eni trăiesc laolaltă %e un teritoriu în"ustH a%roa%e fiecare %etic de %ă*?nt e culti&at cu cocotieri. în Kerala. o creştere oric?t de *ică a &eniturilor %oate înse*na o î* unătă#ire su stan#ială a &ie#iiA ar de&eni cu %utin#ă controlul *edical. în ti*% ce în alte state indiene fiecare al doilea ăr at şi încă şi *ai *ulte fe*ei sunt analfa ete. Cu sacul la po4ul l2udat 7hiar şi în re"iunile cele *ai sărace ale "lo ului. toată lu*ea . oa*enii.ştie să scrie şi să citească.

de eQe*%lu. la 66 de ani.landa şi chiar în El&e#ia. #ările cu cele *ai *ici diferen#e între &enituri. aşadar. în a* ele cate"orii. #or!ul' senzor al fericirii 7e anu*e ne s%une s%eran#a de &ia#ă des%re fericirea oa*enilor+ )ănătatea contri uie la a%ari#ia senti*entelor %oziti&e. nu *ai *oare a%roa%e ni*eni de tu erculoză. în )candina&ia. în schi* .$$) / O 'OCIET+TE *ERICITF TRIUNABIU. Fin a*ele %uncte de &edere. s%eran#a *edie de &ia#ă . ci re%arti#ia unifor*ă a unurilor influen#ează. în care cocioa ele ar %utea fi oric?nd dăr?*ate de uldozer. oa*enii *or *ai re%ede . de eQe*%lu în 6razilia. M+AIC / $$. în loc să in&estească în uzine %entru %relucrarea o#elului şi în aero%orturi. în *edie. inco*%ara il *ai o"ată. iar stresul îi afectează *ai %u#in dec?t dacă ar trăi în "hetouri. au %arte de &enituri si"ure şi locuiesc în co*unită#i rurale func#ionale. a%roa%e fiecare fa*ilie de #ărani din Kerala %osedă suficient %ă*?nt %entru a se %utea între#ine. 7u c?t s%eran#a de &ia#ă este *ai *are. durata de &ia#ă a oa*enilor. din cauza altor oli. *ediul sau în"ri$irea *edicală &?rsta la care %oate a$un"e cine&a. inechitatea socială are ca efect o s%eran#ă de &ia#ă *ai *ică. Acolo unde diferen#a dintre săraci şi o"a#i este *ult *ai *are.deşi un razilian sărac c?şti"ă *ult *ai *ult dec?t un cetă#ean din clasa de *i$loc din Kerala. constatată în *ulte statistici. . EQistă deci o le"ătură directă. arată statisticile. 6razilienii. în zonele su dez&oltate. în )uedia şi Pa%onia. 7u c?t %o%ula#ia este *ai ine în"ri$ită *edical şi *ai instruită. cu* au %rocedat alte #ări în curs de dez&oltare. !a%tul că %o%ula#ia din Kerala atin"e o &?rstă *ult *ai înaintată dec?t locuitorii unor zone co*%ara ile se datorează de ase*enea în"ri$irii *edicale su%erioare şi i"ienei din acest stat. între #ările industrializate. rurală *unceşte %entru *ai ni*ic %e *oşiile latifundiarilor. ceea ce contri uie la creşterea "radului de satisfac#ie. infec#iile sunt %rinci%ala cauză a *ortalită#ii. Kerala a in&estit în şcoli şi în s%itale. cu at?t aceste cores%onden#e dintre cor% şi suflet de&in *ai i*%ortante.şi s%eran#a de &ia#ă. %rinci%alele cauze ale *ortalită#ii în #ările industrializate. *or. de îndată ce *edicina şi i"iena sunt a*eliorate.lucru senza#ional %entru o #ară at?t de săraca. nu atin"e &?rsta *edie a locuitorilor Keralei. Ger*ania ocu%ă. 7or%ul este un senzor al fericirii. 7ine se naşte astăzi în Kerala are şanse *ari să atin"ă o &?rstă a%recia ilăA s%eran#a *edie de &ia#ă este de JL de ani . dizenterie sau holeră. dar.deşi cele două state se deose esc *ult în ceea ce %ri&eşte siste*ul *edical şi cel social. Du e o si*%lă coinciden#ă fa%tul că #ările cu cei *ai ferici#i oa*eni sunt acelea în care &eniturile sunt re%artizate relati& unifor*. %ozi#ia de *i$loc. de eQe*%lu.a*enii *or la &?rste *ai înaintate. aceşti oa*eni %ri&esc *ai încrezători s%re &iitor. Kerala ocu%ă o %ozi#ie ună în to%. Feoarece sunt %ro%rietarii unor su%rafe#e de %ă*?nt. în . întoc*ai cu* a sen#a su%ărării şi a stresului fa&orizează *en#inerea sănătă#ii. c?t şi s%eran#a de &ia#ă sunt direct le"ate de echitatea socială eQistentă în societate. Para o(ul banilor )i fericirii At?t "radul de satisfac#ie în &ia#ă. cu at?t se *oare *ai frec&ent din cauza afec#iunilor %roduse de stres -infarct şi co*o#ie cere rală. )tilul de &ia#ă deter*ină într-o *ăsură *ai *are dec?t *oştenirea "enetică. Dici *ăcar %o%ula#ia de culoare din )tatele :nite.res%ecti& a sen#a stresului . Feşi în ):A eQistă %retutindeni suficiente s%itale de ună calitate. Du o"ă#ia a solută. Acest lucru se o ser&ă şi în statele industrializate. între una dis%ozi#ie . diferen#ele dintre săraci şi o"a#i sunt *ult *ai *ici dec?t în Ger*ania sau în (talia. în Kerala se trăieşte *ai ine dec?t în alte %ăr#i din (ndia. 1ezultatele cele *ai i*%resionante le "ăsi* însă co*%ar?nd situa#ia statelor a*ericane. oa*enii trăiesc *ai *ult.

şi s-au întors cu o altă &iziune asu%ra lu*ii dec?t a %ărin#ilor. în co*%ara#ie cu tendin#ele interna#ionale. Cocalitatea res%ecta încă toate ritualurile unui orăşel italian. Moti&ul deceselor *ai ti*%urii din anu*ite state este stresul %ro&ocat de contrastele sociale %uternice. între ani şi fericire eQistă deci o le"ătură %aradoQalăA deşi du%ă un anu*it %ra" al unăstării "radul de satisfac#ie nu *ai creşte. *ul#i tineri au %ărăsit localitatea. Du eQista cri*inalitate. %ierd cu to#ii . erau i*uni la olile cardio&asculare. 7eea ce-i deose ea %e aceşti oa*eni de a*ericanul de r?nd era solidaritatea lor. 8ră%astia dintre c?şti"ătorii şi %erdan#ii tranzi#iei s-a ad?ncit %ro a il cel *ai *ult în Euro%a de Est. care nu se lăsaseră des%ăr#i#i nici în Cu*ea Două. locuitorii din 1oseto nu-şi %uteau datora sănătatea *ult lăudatei diete *editeraneene. . . în :n"aria. s%eran#a de &ia#ă la ăr a#i fiind *ai *ică de 64 de ani. Facă ne referi* însă la consecin#ele asu%ra satisfac#iei în &ia#ă şi a sănătă#ii. at?ta &re*e c?t &enitul celor *ai %u#in o"a#i nu scade. Facă luă* ca unic %unct de re%er situa#ia contului ancar. era i*%osi il să recunoşti du%ă haine. în %lus. %lec?nd la studii. nici rata sărăciei şi nici consu*ul de #i"ări nu %ot eQ%lica aceste diferen#e. Dici unăstarea a solută. Fu%ă 19J4. *odul în care sunt distri uite &eniturile într-o societate e foarte i*%ortant. du%ă re#ete tradi#ionale italieneA $a* on în untură to%ită. nu dăunează ni*ănui dacă o"a#ii de&in şi *ai o"a#i. diferen#ă care în Couisiana este cu a%roa%e 54[ *ai *are dec?t în Fa=ota de Dord. %entru că în A*erica acelor ani nu se "ăsea ulei de *ăsline. şi săracii. ilan#ul este cel *ai tristH aici. 7onfor* &iziunii neoli erale. care a înce%ut %ri*a tranzi#ia către ca%italis*. :nii conduceau ( . înt?ia cauză a *ortalită#ii în #ările industrializate. în 1oseto afişarea ostentati&ă a o"ă#iei nu era %ri&ită cu ochi uni.în orice caz. %arcă încheiaser? un %act cu di&initatea . co*unitatea se destră*a. în %ri*a $u*ătate a secolului VV. &enitul na#ional s-a tri%lat. Italia "in America 7etă#enii din 1oseto. . un orăşel din estul statului a*erican 8ennsNl&ania. cele rau î*%reună *arile săr ători catolice şi %artici%au la %rocesiuni. fe*eile "ăteau "ras. în Ger*ania diferen#ele de &enit nu s-au *ărit se*nificati&.dinioară. în Fa=ota de Dord. în ulti*ele trei decenii. trei "enera#ii su acelaşi aco%eriş. diferen#ele de &enit au crescut în *ulte zone ale "lo ului. în cazul ăr a#ilor de %este 65 de ani. în 1usia şi în Cituania. Di*eni nu *urea din cauza acestor afec#iuni înainte de %ensionare. *ortalitatea a crescut din 19J4 %?nă în 1994 cu o cinci*e. @oate acestea s-au schi* at atunci c?nd 1oseto a de&enit ca restul A*ericii. :n"aria nu a sărăcit deloc în această %erioadăH di*%otri&ă. *ortalitatea a crescut cu o trei*e din 19K9. nu*ărul deceselor cauzate de cancer nu se deose eşte a%roa%e deloc de nu*ărul celor %ro&ocate de oli "enetice. Feşi erau cu to#ii de ori"ine italiană. se *uncea *ult şi. au trăit de$a această situa#ie.r. în &re*e ce *a$oritatea %o%ula#iei *a"hiare nu are astăzi *ai *ult dec?t a&ea în 19J4. teoria este "reşită. un stat din nord-&est.şi o"a#ii. *aşină sau casă dacă o %ersoană era săracă sau o"ată. de la stat la stat cu %?nă la %atru ani. în localitate se aflau ur*aşii c?tor&a clanuri i*i"rate în aceeaşi %erioadă din A%ulia. EQ%lica#ia *isterului se află în diferen#a de &enituri dintre o"a#i şi săraci. Fi*%otri&ă. nici ori"inea i*i"ran#ilor. Dici s%ecificul "enetic nu %utea eQ%lica starea de sănătate a cetă#enilor din 1oseto.$$6 / O 'OCIET+TE *ERICITF r @1(:DG<(:C MAG(7 G IIJ &ariază. în 1oseto se trăia deose it de nesănătosA se fu*a. Feşi *ulte fa*ilii a$unseseră destul de o"ate. oa*enii %ot atin"e &?rsta de JJ de ani. Fe noua unăstare au eneficiat însă doar %u#ini. ar"u*entul stă în %icioare. 8entru că in&idia ar fi dez inat co*unitatea.a*enii se înt?lneau seara la %li* are sau la un $oc de căr#i într-unui din nu*eroasele clu uri. 8e *ăsură ce oa*enilor le *er"ea *ai ine din %unct de &edere *aterial. Facă ine"alitatea dintr-o societate creşte. %e c?nd cetă#enii statului Couisiana *or în *edie la J2 de ani. 6ătr?nii locuiau la co%iii lor. rata *ortalită#ii era de două ori *ai scăzută dec?t în restul )tatelor :nite. ine"alitatea cresc?nd cu şase %rocente în ulti*ul deceniu.

cu at?t afec#iunile cardio&asculare şi rata *ortalită#ii se a%ro%iau *ai *ult de *edia a*ericană. I4plicarea 1n 6ia0a co4unit20ii A&alanşa de rezultate ştiin#ifice %ri&ind efectele enefice ale solidarită#ii este în contradic#ie cu o ideolo"ie îndră"ită la ora actuală. cu coo%erati&ele ei. între *e* rii unei co*unită#i nu %ot eQista contacte trainice dec?t dacă aceştia au un *od de &ia#ă ase*ănător şi interese co*une. Fu%ă cercetările înce%ute în oraşul 1oseto . cu %iscine. fiecare se %utea izui %e fa*ilie şi %e &ecini. . )%ri$inul co*unită#ii era at?t de %uternic. de *ulte ori declanşate de stres. 7u c?t 1oseto de&enea *ai ase*ănător altor orăşele a*ericane.deschizătoare de dru*uri în ştiin#ele u*ane -. :nul dintre aceste "hiduri reco*andă ca fiecare %ersonalitate să de&ină un rand inconfunda il. fiind înlocuită de $ocuri de %utere.dată cu le"ătura dintre oa*eni a dis%ărut şi efectul %rotector al acesteia.landa. Doutatea constă în fa%tul că o structură socială func#ională %oate *odifica at?t de *ult starea fizică şi %sihică a oa*enilor. Dici una dintre %ersoanele *ai sărace sau *ai %u#in norocoase nu a&ea *oti&e să se tea*ă de statutul său în societate. un *iliardar din DeO Zor= cu ur*ătoarea de&izăA T!ericirea re%rezintă un cashfl"+ %oziti&. Este uitat a%oi o*ul de afaceri 1on 8erl*an.U Aceste strate"ii nu %ot . :n eQe*%lu %oziti& la scară *are este . înc?t şi sănătatea lor &a %rofita de %e ur*a acestei influen#eH acest as%ect a fost de$a discutat în ca%itolul 14. Facă deose irile dintre ei sunt %rea *ari.landa au ră*as %?nă astăzi relati& *ici.însea*nă deci eQact o%usul *odelului 1oseto. con&ins că %ro le*ele &ie#ii nu-1 %ot atin"e %rea tare. se lasă foto"rafiată %e un di". Cu*ea se retră"ea între %atru %ere#i şi se ucura de %ro%ria o"ă#ie. în 1oseto ni*eni nu si*#ea ne&oia să facă &reun efort %entru a-şi întrece &ecinii. Au fost construite case *ari. Acest echili ru interior se reflecta în rata eQtre* de scăzută a afec#iunilor cardio&asculare. locuitorii din 1oseto au suferit *ai %u#in de stres dec?t al#i a*ericani. nu*eroase studii au confir*at le"ătura dintre unăstare. idee care-#i dă senti*entul că eşti insi"nifiant. nea&?nd cauze %sihice.de transfor*are a eului şi a$ustare a caracteristicilor sale %rin %er*anenta co*%ara#ie cu cei *ai uni indi&izi dintr-un do*eniu. s%eran#a de &ia#ă şi solidaritate. iar "radul de satisfac#ie în &ia#ă este *are. )-a for*at astfel o societate e"alitară în care chiar şi re"ina *er"e cu icicleta şi. solidaritatea înce%e să se destra*e.$$ / O 'OCIET+TE *ERICITF TRIUNABIU. ai cărei locuitori au tre uit să facă fa#ă %er*anent %ericolului unei inunda#ii dins%re Marea Dordului. Fiferen#ele de &enituri în .a*enii din 1oseto nu ştiau ce însea*nă să-i &ezi %e al#ii trec?nd %rin fa#a ta şi să realizezi că distan#a dintre tine şi ei nu *ai %oate fi recu%erată. Du li%sa o"ă#iei te face nefericit. !iecare trăia liniştit. E un lucru de *ult ştiut că solidaritatea face su%orta ile situa#iile dificileH şi *işcarea *uncitorească din secolul V(V. 7ancerul însă. Du S-A. în ciz*e de cauciuc. 8e de altă %arte. Ar *ai fi necesar un %roces de re-e%gi%eeri%g . )ăracii şi o"a#ii trăiesc în lu*i diferite şi fiecare cate"orie încearcă să e&ite sfera celeilalte. înc?t nici lo&iturile sor#ii şi nici *ăcar ătr?ne#ea nu îi *ai înfricoşau %e oa*eni. 'cutul protector al solidarit20ii At?ta &re*e c?t co*unitatea s-a *en#inut intactă. Ghidurile %ractice îşi sfătuiesc cititorii să a%lice %e %ro%riul suflet retorica şi tehnicile consultan#ilor econo*ici. M+AIC / $$! 7adillacuri. a%ărea în 1oseto la fel de des ca în celelalte localită#i a*ericane. )e &or eşte tot *ai *ult des%re Du S-A-A fiecare o* ar tre ui să-şi ducă &ia#a ca şi cu* ar fi o fir*ă care încearcă să se i*%ună %e %ia#ă. Această situa#ie are două cauzeA %e de o %arte. a func#ionat %e aza acestui %rinci%iu. la inunda#ii. ci ideea că de#ii *ai %u#in dec?t ceilal#i. . iar "rădinile au fost î*%re$*uite cu "arduri. 7etă#enii din 1oseto nu ştiau ce însea*nă să fii nea$utorat. 8ersoanele care au contacte sociale solide trăiesc *ai *ult şi *ai ine.

)onda$ele referitoare la "radul de *ul#u*ire al oa*enilor în diferite re"iuni l-au condus %e cercetătorul el&e#ian 6runo !reN . în ucuria %e care #i-o aduce rezultatul efortului tău şi în acu*ularea de eQ%erien#ă . 8entru a nu ră*?ne în ur*ă. cetă#enii au *ai *ultă încredere unii în al#ii şi şanse *ai *ari de a atin"e o &?rstă înaintată. le"i drastice şi institu#ii sta ile. 7onştiin#a ci&ică %resu%une încredere. într-o societate caracterizată %rintr-o sla ă coeziune se dez&oltă. interesul %e care-1 *anifestă oa*enii. %artici%area la &ot este *ai *are dec?t *edia. @iata cu 1ncetinitorul 1ela#iile sociale se %ot destră*a şi su %o&ara unui şo*a$ *asi&.unii fa#ă de ceilal#i creşte. clu uri 1otarN sau coruri.$8# / O 'OCIET+TE *ERICITF TRIUNABIU. %ornind de la eQe*%lul (taliei. ar itrarul %oate fi înlăturat. 8utna* a identificat aceeaşi situa#ie şi în A*ericaA statele care cunosc o distri u#ie *ai echita ilă a unurilor se ucură de o re#ea *ai co*%leQă de or"aniza#ii şi clu uri. iar casa. a studiat caracteristicile unei une "u&ernări. 8entru cei *ai *ul#i oa*eni. ele nu &or fi eficiente în a sen#a unei &ie#i %u lice acti&e. aşadar. 7ontrariul este la fel de &ala ilA %rin s%ri$in reci%roc. doar dansul a %ri*it un %uncta$ su%erior. fie că eşti *e* ru într-o or"aniza#ie %entru %rotec#ia *ediului. ei nu se &or *ai ucura de s%ri$in. Aşa reiese dintr-un studiu realizat de socio%siholo"ul en"lez Michael Ar"Nle. i*%licarea e reco*anda ilă nu doar din considerente *orale. si*#ul ci&ic şi s%eran#a de &ia#ă sunt. !unda*entul %e care se construieşte de*ocra#ia este conştiin#a ci&ică. acti&itate anală. 7hiar dacă eQistă o elită inte"ră.ceea ce-i încura$ează %e "u&ernan#i să ai ă "ri$ă *ai înt?i de %ro%riile uzunare . EQ%lica#ia acestor *ari diferen#e a fost "ăsită de cercetător în alcătuirea socială a satelor şi oraşelor. interde%endenteA acolo unde eQistă structuri sociale %uternice. *oti& %entru care %oliticienii se do&edeau de la un înce%ut *ai oneştiA ştiau că a uzul de %utere nu %oate să ră*?nă ne%ede%sit. Ma$oritatea celor chestiona#i au afir*at că ni*ic nu se %oate co*%ara cu ucuria %e care le-o dă i*%licarea ene&olă în %ro le*ele co*unită#ii. 'i40ul ci6ic se 5azeaz2 pe 1ncredere . 8roasta "os%odărire şi ar itrarul se instaurează acolo unde oa*enii nu au %osi ilitatea sa contra alanseze a uzul de %utere. ne%otis*ul. clu uri de fot al. Acolo unde oa*enii se asociau cu %lăcere în &ederea unor #eluri co*une. 8e o scală a satisfac#iei. Echitatea. în ti*% ce ad*inistra#ia unor %ro&incii %recu* E*ilia 1o*a"na func#ionează eQe*%lar. 8utna* aduce ar"u*entul ur*ătorA %rin i*%licarea socială ene&olă. Analistul %olitic 1o ert 8utna* de la <ar&ard a constatat acest lucru atunci c?nd. !ie că faci %arte dintr-o tru%ă de teatru. )-a o ser&at că %artea cea *ai %lăcută a i*%licării consta în cunoaşterea altor %ersoane cu aceleaşi interese. ele %retinz?nd eforturi de-a dre%tul su%rao*eneşti de la cei care se încu*etă să le ado%te în &ia#ă. oa*enii sunt *ai ferici#i. %oate a&ea şi alte efecte în afară de una dis%ozi#ie a c?ntăre#ului. 1996/. eQista de re"ulă şi un a%arat ad*inistrati& eficient . diferen#ele între &enituri sunt relati& *ici. cu a$utorul căreia %ersoanele chestionate îşi %uteau e&alua %reocu%ările din ti*%ul li er. %recu* a c?nta într-un cor.deşi cele *ai *ulte or"aniza#ii cetă#eneşti erau a%oliticeA de eQe*%lu. în &re*e ce în re"iunile cu solidaritate redusă acestea sunt *ai *ari. cartierul. M+AIC / $8" a&ea un &iitor %rea strălucit.Ar"Nle. 8e de altă %arte. în alte re"iuni ale (taliei %redo*ină coru%#ia. o econo*ie deficitară şi haosul. fiecare înşală c?t %oate *ai ine . într-o societate cu o &ia#ă %u lică foarte acti&ă e "reu să ac#ionezi din u* ră. oraşul lor de&in *ai %u#in conforta ile dec?t ar %utea fi. în aceste re"iuni. retra"erea în &ia#a %ri&ată însea*nă o renun#are &oită la fericireA în felul acesta. în zonele unde si*#ul ci&ic al oa*enilor este ine dez&oltat. în schi* . 1992/. tre uie s%us că oa*enii care se i*%lică în &ia#a co*unită#ii desco%eră o *are satisfac#ie în însăşi această acti&itate. deoarece aici oa*enii se si*t sin"uri în fa#a autorită#ii clanurilor şi a ile"alită#ilor să&?rşite de ele.8utna*. ci şi %entru inele %ro%riu.

7a şi cetă#enii oraşului Marienthal. I441/. Şo*erii cad *ult *ai des &icti*e olilor %sihice şi afec#iunilor %ro&ocate de stres -%recu* infarctul -. TAcu* nu *ai a* nici un chef să ies din casăU. %etrec?nd %atru luni în acea localitate. %rin scăderea solidarită#ii. Far şo*erii dăduseră uitării orice ini#iati&ă co*unitară şi a ia dacă *ai a&eau suficientă ener"ie %entru a se ocu%a de %ro%riile "os%odării.a*enii care nu se si*t utili se consideră u*ili#i. 8arcul a*ena$at de *uncitori a căzut în %ara"ină. Dolna6 1n ur4a lene6iei 1924 nu este I44I. se %l?n"ea unul dintre ei. !*-t-) . Fe%ri*a#i. M+AIC / $88 la concluzia că şo*a$ul se răsfr?n"e ne"ati& asu%ra tuturor *e*rilor unei societă#i . un orăşel aflat la sud de 'iena. cu at?t de&eneau *ai %asi&i şi *ai li%si#i de ener"ie.o fa rică de teQtile . inacti&itatea unor *uncitori at?t de *?ndri. . Şi totuşi.şi Marienthal nu este Euro%a. Marienthal a intrat în declin.Anul de a%ari#ie a edi#iei "er*ane. Mul#i oa*eni afla#i de *ult ti*% în şo*a$ nu *ai %ot s%era.$8$ / O 'OCIET+TE *ERICITF TRIUNABIU. Fu%ă cu* reiese din 1I studii socio%siholo"ice. Astăzi şo*erii sunt *ult *ai ine asi"ura#i financiar şi nu se %oate &or i nici de o criză econo*ică de "enul celei de la înce%utul anilor treizeci. ei sunt eQ%uşi de%resiilor şi delăsării. fa rica a fost închisă. %entru că %ersoanele ră*ase fără slu$ ă %ri*eau a$utor de şo*a$. oa*enii nu *ai reuşeau nici *ăcar să-şi ocu%e ti*%ul li er cu lectura.U 8entru o distan#ă de c?te&a sute de *etri. Far li ertatea şo*erilor de a dor*i di*inea#a *ai *ult e fără &aloare. nici *ăcar cu *ari eforturi. în $urnalele %e care le #ineau la solicitarea oa*enilor de ştiin#ă.a înce%ut să %roducă în %ierdere. 1J-1K hA *-a* întors din %arc. şi *ai *ult. &ia#a socială a localită#ii.deci şi asu%ra celor care au o slu$ ă . :n func#ionar. )lo"anuri %recu* Tni*eni nu are dre%tul să fie leneşU se ucură de *are trecere în *ass-*edia. Acest lucru se înt?*%la în ti*%ul crizei econo*ice din 19I9. Fu%ă c?te&a luni de a"onie. de *unca lor a a&ut efecte distru"ătoareH sociolo"ii Mărie Pahoda şi 8aul Cazarsfeld le-au studiat în a*ănunt.!reN. Marienthal. se "ăseau noti#e de "enulA T16-1J hA *-a* dus du%ă la%te. oa*enii s-au rese*nat cu statutul de asista#i. 7u c?t erau de *ai *ultă &re*e fără ocu%a#ie. Fu%ă un an. %rin tea*a de a nu-#i %ierde şi tu slu$ a. Şo*a$ul e unul dintre cele *ai i*%resionante eQe*%le %entru distru"erile %ro&ocate de nea$utorarea în&ă#ată. !ără &reo şansă de a se sal&a %rin eforturi %ro%rii. iar %e de altă %arte. Pahoda şi Cazarsfeld s-au aşezat la o fereastră către strada %rinci%ală şi au *ăsurat &iteza cu care *er"eau trecătoriiA *ai %u#in de trei =ilo*etri %e orăW Şo*erii se de%lasau de două ori *ai încet ca un trecător cu #intă %recisă. :n eQe*%lu din Austria ne arată cu* %ot suferi şo*erii de %e ur*a li%sei de acti&itate. )itua#ia se %oate eQ%lica. acti& odinioară. dis%ăruse a%roa%e cu totul. altădată. Du*ărul î*%ru*uturilor de la i lioteca oraşului a scăzut la $u*ătate. *ai ales dacă au de%ăşit &?rsta de 54 de ani. deşi locuitorii ar fi a&ut destul ti*% să se ocu%e de el. :nele analize au a$uns la concluzia că %ierderea slu$ ei îi afectează %e oa*eni chiar *ai %uternic dec?t *oartea %artenerului de &ia#ă. al %artidului socialist relataA Tînainte ştia* ziarul %e de rost. %entru că ei nu se află de ună&oie în această situa#ie. Di*eni nu a *urit de foa*e. a fost înfloritor %?nă c?nd cea *ai *are sursă de locuri de *uncă din zonă . să ca%ete &reodată o slu$ ă. acu* doar *ă uit un %ic la el şi-1 arunc. deşi a* *ai *ult ti*%. 8ro le*ele sociale %ot a&ea astfel consecin#e şi asu%ra celor %ri&ile"ia#i. %?nă atunci înfloritoare. Far consecin#ele distructi&e ale inacti&ită#ii au ră*as aceleaşi. %e care înainte ar fi %arcurs-o în cinci *inute. "radul lor de *ul#u*ire este *ult *ai *ic dec?t al celor cu o ocu%a#ie.U Şo*erii din Marienthal nu *ai a&eau si*#ul ti*%ului. iar cel al a ona*entelor la ziare. %e de o %arte. a&eau acu* ne&oie de o orăW încerc?nd să-şi eQ%lice acest feno*en. iar s%eran#a lor de &ia#ă este *ai *ică. c?nd şo*erii nu se %uteau rean"a$a dec?t cu *are "reutate. .

Fiferen#e *ari se %uteau constata chiar între şefii institu#iilor şi conducătorii de de%arta*ente i*ediat su ordona#i lor.. în cazul oa*enilor. starea sănătă#ii lor e *ult *ai %roastă dec?t a *asculilor do*inan#i. încredere în sine sau triste#e. eşti su%us unui stres constant. a chiar le %oate %relun"i &ia#a. :n studiu efectuat la co*anda "u&ernului ritanic a a$uns la concluzia că această situa#ie dăunează sănătă#ii func#ionarilor. s%ortul sau fu*atul nu %ot eQ%lica starea diferită a sănătă#ii an"a$a#ilor. to#i an"a$a#ii eneficiază de aceleaşi ser&icii *edicale. din *oti&e tehnice. I44I/.c?nd nu *ai ai controlul %ro%riei &ie#i.ettin"en. Feşi *asculii inferiori nu duc li%să de ni*ic. du%ă cu* a do&edit-o scandalul iscat la . în est z?* eau *ai %u#in de un sfert dintre clien#i. li ertatea cetă#enilor de a ale"e era *ult *ai redusă dec?t în Ger*ania de 'est.)a%ols=N. s%ecialist în stres . !actori %recu* nutri#ia. @răi* acest stres al ne%utin#ei şi în situa#ii relati& anale. de eQe*%lu la aero%ort. Faca în %artea &estică %e fe#ele a cel %u#in trei sferturi dintre *uncitori se %utea o ser&a un z?* et ocazional. Autorită#ile "er*ane tind *ai de"ra ă să ad*inistreze destinele cetă#enilor dec?t să-i a$ute %e oa*eni să-şi re&ină. eQistă for*e foarte su tile şi foarte răs%?ndite de su ordonare care le %ot afecta %e ter*en lun". o %ersoană din două stătea cu s%atele dre%tH în est. )enti*entul de ne%utin#ă se %utea o ser&a şi în li* a$ul cor%ului. 1994/. e 8?nă şi o creştere neînse*nată a încrederii în %ro%riile for#e îi face %e oa*eni *ai ferici#i. EQe*%lul Marii 6ritanii şi al . 1ezultatele studiului realizat %e un eşantion de %este zece *ii de an"a$a#i ai statului cores%und concluziei lui )a%ols=N. în 19K6. diferen#ele de &enit sunt relati& *iciH %e de altă %arte. . riscul de deces fiind şi el de a%roa%e trei ori *ai *are. 7u c?t aceştia se aflau *ai $os în ierarhie. I444H )a%ols=N. cu at?t notau *ai des în chestionare răs%unsuri caA TAlte %ersoane decid în %ri&in#a *uncii *eleU sau TDu %ot să iau o %auză din %ro%rie ini#iati&ăU. 8entru cei afla#i însă în ser&iciul Ma$estă#ii )ale.landei arată că şo*erii îşi %ot "ăsi din nou de lucru dacă eneficiază de consiliere acti&ă şi dacă li se înlătură senti*entul că sunt nea$utora#i. @ea*a de autoritatea statului era foarte răs%?ndită. du%ă cu* a constatat %siholoa"a Gariele .%recu* şo*erii din Marienthal/ sau a celorlal#i . sunte* conştien#i că fericirea noastră nu de%inde de sosirea la ti*% a a&ionului şi că este inutil să ne ener&ă*.ettin"en co*%ar?nd. hrana fiind suficientă în )eren"eti. cu at?t circulă *ai *ul#i hor*oni de stres în s?n"ele %a&ianilorH *oti& %entru care aceştia &or *uri *ai de&re*e . %entru că nu %ute* schi* a noi *o*entul decolării. 1eac#ia de stres atunci c?nd ne desco%eri* ne%utincioşi în fa#a %ro%riului destin este o *oştenire stră&eche a e&olu#iei. care le %er*ite salaria#ilor "rade diferite de li ertate în *unca %e care o de%un. 1o ert )a%ols=N a o ser&at la %a&ianii din )eren"eti c?t suferă *asculii inferiori %entru că tre uie să se confor*eze *asculului do*inant. decolarea &a fi a*?nată. consideră . 8ersoanele care ocu%au %ozi#ii ierarhice inferioare se î* olnă&eau de trei ori *ai des dec?t şefii. cu at?t au *ai %u#in control asu%ra acti&ită#ii lor la locul de *uncă.ettin"en şi )eli"*an.erlineze. E *ai %u#in i*%ortant dacă oa*enii se lasă în &oia destinului . Far %ro le*a e toc*ai această ne%utin#ă.$8) / O 'OCIET+TE *ERICITF TRIUNABIU. TDe&oia de a te confor*a %oate de&eni o eQ%erien#ă distructi&ăU. nici *ăcar una din douăzeci . 7u c?t se află *ai $os în ierarhie. 1992/. (n arurile &est. e 7u c?t salaria#ii se află *ai $os în ierarhie. 199KH )a%ols=N. afir*ă o*ul de ştiin#ă neONor=ez 6ruce McEOan. "esturile clien#ilor unor aruri *uncitoreşti din 6erlinul de Est şi din cel de 'est. M+AIC / $8. în %rinci%iu. c?nd ni se anun#ă în *od re%etat că.KahlOeit.ficiul !or#elor de Muncă în %ri*ă&ara anului I44I. care te î*%iedică să te si*#i ine şi î#i afectează sănătatea. De-o de*onstrează nu*eroase eQe*%leA e în fosta 1FG. Medicii au o ser&at acest lucru în că*inele de ătr?ni atunci c?nd Despre 5inecu6(ntarea li5erului ar5itru 7heia fericirii în societate stă în facultatea de a decide sin"ur asu%ra %ro%riei &ie#i. )in"ura cauză %osi ilă este %ozi#ia în ierarhie. Fiferen#ele erau şi *ai *ari în %ostură-%rin care oa*enii eQ%ri*ă.sănă-tatea şi fericirea.

1ezultatulA cu c?t %osi ilitatea de %artici%are la decizii era *ai *are. Efectul e at?t de %uternic. !ericirea nu se datorează doar %eisa$elor fru*oase. Fe %ildă. 6ătr?nilor le *er"ea *ai ine dacă erau înde*na#i să fie stă%?ni %e %ro%riile &ie#i şi *ai rău dacă %ersonalul decidea în locul lor. %entru că deciziile finale nu sunt luate la 6erna. Dici o"ă#ia şi nici res%ectul %entru cură#enie nu au ca efect această situa#ie.$86 / O 'OCIET+TE *ERICITF TRIUNABIU. 8osi ilitatea de a influen#a deciziile %olitice aduce *ai *ultă fericire dec?t situa#ia contului ancarW EQ%lica#ia stă oare în fa%tul că şcolile. care %rofită şi ei de rezultatele unei or"anizări *ai eficiente. adică de la K44 la circa 2444 de euro. Facă .el&e#ienii sunt *ai *ul#u*i#i dec?t &ecinii lor "er*ani. cu* ar fi 6asel. Aici.se înt?lneau *ai des. M+AIC / $87 i-au încura$at %e %acien#i să decidă sin"uri în %ri&in#a *icilor detalii cotidiene. se î* olnă&eau *ai rar şi se declarau *ai des ferici#i. %ensionarii nu *ai %ri*eau *eniul zilei. De4ocra0ia ne %ace %erici0i 7ei *ai ferici#i euro%eni locuiesc în El&e#ia. cu at?t %ersoanele chestionate se declarau *ai *ul#u*ite de %ro%ria &ia#ă. de*ocra#ia directă le influen#ează *ult *ai %u#in starea de *ul#u*ire. ca în Ger*ania. I441/. I44IH !reN. Far ni&elul de autodeter*inare oferit %o%ula#iei de către cantoane diferă foarte *ult."er*ana. s%italele şi %iscinele func#ionează *ai ine în cantoanele în care &oin#a cetă#eanului contează *ai *ult+ )au oa*enii sunt *ul#u*i#i că %ot influen#a deciziile co*unită#ile lor+ )tutzer şi !reN oferă şi la această între are un răs%unsA a doua eQ%lica#ie este cea corectă. 8entru că şansele de reuşită sunt *ari. indiferent de li* a *aternă . %olitica nu e doar un s%ort cu s%ectatori. Triunghiul 4agic al st2rii de 5ine )i*#ul ci&ic. în El&e#ia eQistă *ai *ulte siste*e %olitice. dar nu au dre%t de decizie. ci %uteau ale"e între *ai *ulte feluri de *?ncare. %entru că. 7hiar şi nuan#ele conteazăA fa%tul că au fost &izita#i de un "ru% de studen#i le-a a*eliorat tuturor sănătateaH dar cel *ai ine s-au si*#it cei care au a&ut %osi ilitatea să alea"ă sin"uri *o*entul &izitei. înc?t *utarea de la Gene&a la 6asel te %oate face chiar *ai fericit dec?t o creştere a salariului de la ulti*a la %ri*a trea%tă de &enit. într-o #ară cu ade&ărat fericită. 7antoanele utilizează instru*entele de*ocra#iei directeA %rin referendu* şi %rin &ot. dacă %?nă în acel *o*ent asisten#ii se ocu%au de florile din că*in. echili rul social şi controlul asu%ra %ro%riei &ie#i for*ează într-o societate triun"hiul *a"ic al stării de ine. tre uie de%ăşite o stacole *ai *ari. Aceste *odificări ridicol de *ici au a&ut efecte *iraculoase. ci li se oferea %osi ilitatea sa decidă sin"uri asu%ra destina#iei eQcursiilor. iar dacă locuitorii doresc să înscrie o %ro le*ă %e a"enda %olitică sunt de-a$uns c?te&a se*nături. Du *ai erau trans%orta#i în "ru% s%re un loc de %icnic. franceza sau italiana . (ar rata *ortalită#ii a scăzut la $u*ătate. siste*ul %olitic e *ai de"ra ă caracteristic unei de*ocra#ii %arla*entare. Fu%ă cu* au desco%erit econo*iştii Alois )tutzer şi 6runo !reN. să e*ită ori să a ro"e le"i şi să controleze u"etul statului.!reN şi )tutzer. cetă#enii din aceste cantoane sunt suficient de *oti&a#i să se i*%lice %olitic. un factor *ai i*%ortant %entru fericirea el&e#ienilor e *odul în care con&ie#uiesc . "u&ernul treuie să consulte %o%ula#ia %entru cheltuieli de la o anu*ită su*ă în sus. 6ătr?nii au înce%ut să %reia şi alte res%onsa ilită#i din &ia#a de zi cu zi . nici li* ii. Şi. %recu* Gene&a. )tutzer şi !reN au chestionat 6144 de el&e#ieni cu %ri&ire la *ul#u*irea în &ia#ă şi au co*%arat datele cu %osi ilitatea cetă#enilor de a influen#a deciziile %olitice. francezi sau italieni. în alte cantoane însă. acu* ătr?nii au fost ru"a#i să %reia ei res%onsa ilitatea. ci în cele I6 de cantoane. cetă#enii %ot să schi* e constitu#ia. în unele. )trăinilor.

de aceea. Alte #eluri. 7ontrar unor %re$udecă#i lar" răs%?ndite. c?t şi %rin %lăcerea inerentă acestei acti&ită#i. această o li"a#ie re%rezintă *ai de"ra ă o %lăcere dec?t o %o&ară. 7ele trei %uncte-cheie ale triun"hiului *a"ic %ot fi *odificate *ai *ult sau *ai %u#in uşor. si*#ul ci&ic a dis%ărut %entru că localnicii nu *ai erau stă%?ni %e &ie#ile lor. du%ă cu* reiese şi din co*%ararea cantoanelor el&e#iene. )ocietatea tinde tre%tat s%re această #intă atunci c?nd "radul de educa#ie al *a$orită#ii oa*enilor creşte. *ai *ul#u*ite. iar cultura lor înce%e să se transfor*e. Di*eni nu a&ea *oti&e să se tea*ă de lo&iturile destinului. cu* ar fi creşterea unăstării. laureat al %re*iului Do el %entru econo*ie. 19KI/. Gu&ernul nu %oate să-şi %oarte în s%ate cetă#enii în "oana lor du%ă fericire. .)en. în 1oseto. . Atunci c?nd diferen#ele dintre cetă#eni s-au *ărit. :n sin"ur o* are %rea %u#ine *i$loace de a influen#a direct echili rul social.o idee %rezentă în *ulte ca%itole ale căr#ii de fa#ăH în schi* . a$ut?ndu-1 să-şi trans%ună în realitate %lanurile şi s%eran#ele. M+AIC / $8! aceste trei criterii sunt înde%linite adec&at. sunt necesare uneori refor*e în or"anizarea statului sau a între%rinderilor. Far %ersoanele care se ucură de li ertate tre uie să-şi asu*e şi res%onsa ilită#i. în El&e#ia. 8arcul a*ena$at de *uncitori a căzut în %ara"ină din *o*entul în care oa*enii s-au si*#it nea$utora#i şi eQcluşi din cate"oria căreia îi a%ar#inuseră. %re*isa i*%licării şi or"anizării cetă#enilor e re%rezentată de controlul %e care-1 eQercită aceştia asu%ra situa#iei din cantonul lor.de eQe*%lu. sunt secundare . sensul dez&oltării unei societă#i este toc*ai acela de a oferi cetă#eanului c?t *ai *ulte o%#iuni.i*%ortante sau nu/ ale &ie#ii. 7hiar dacă eQistau unele diferen#e de &enit. 8ersoanele care în consiliul %ărin#ilor %ot decide asu%ra educa#iei co%iilor lor. Fe *ulte ori însă. !iecare indi&id %rofită de a&anta$ele oferite de societate. &ia#ă fericită nu e un dar al destinuluiA tre uie să lu%tă* %entru ea. de*onstrează toate eQe*%lele din acest ca%itol. un "rad *ai *are de li ertate %oate fi c?şti"at %rin c?te&a *ăsuri si*%le . dacă orarul cre-şelor sau al şcolilor ar de&eni *ai fleQi il. Aceşti trei factori contri uie la fericirea noastră %entru că reduc stresul la care sunte* su%uşi în societate.aceste %ersoane si*t că au *ăcar o %ărticică de %utere şi sunt. ne oferă li ertatea de a ne or"aniza &ia#a în func#ie de %ro%riile talente şi %osi ilită#i. Far cei trei factori nu %ot fi lua#i în considerare izola#iA ei se află într-o str?nsă interde%enden#ă. în Marienthal. 7onştiin#a ci&ică însea*nă an"a$are. el&e#ienii se si*t *ai *ul#u*i#i dec?t to#i ceilal#i euro%eni. conştiin#a co*unitară a dis%ărut. . 7etă#enii au %osi ilitatea să-şi #ină su control %ro%ria &ia#ă. în acelaşi ti*%. dacă nu le satisface scorul o #inut de echi%a lor %referată. Acest lucru nu e &ala il doar în cazul fericirii indi&iduale. %entru ca %ărin#ii să fie *ai %u#in inco*oda#i în eQercitarea %rofesiei. . care %ot dura ani sau decenii între"i. dar are şi o li"a#ia de a se ocu%a de func#ionarea acesteia. ci şi %entru fericirea în societate. Fe aceea. (nacti&itatea şi senti*entul de nea$utorare sunt cei *ai *ari duş*ani ai fericirii . %ot &ota contra antrenorului . acti&itatea este cheia trăirii senti*entelor %lăcute. societate fericită îi lasă indi&idului li ertatea de a decide asu%ra c?t *ai *ultor %ro le*e . care %ot influen#a a* ian#a la locul de *uncă şi care. Far această solidaritate se înte*eia %e un echili ru social. 7onştiin#a ci&ică ne a$ută %e fiecare dintre noi să %une* în a%licare ase*enea *odificări. iar lu%ta %entru %ro%riile interese e suficientă %entru a-i da indi&idului senti*entul că îşi %oate hotărî sin"ur soarta. 8entru asta. ele nu erau &izi ile în eQterior.$8 / O 'OCIET+TE *ERICITF TRIUNABIU. oa*enii se arată *ai *ul#u*i#i de &ia#a lor. An"a$area ci&ică ne face astfel de două ori ferici#iA at?t %rin rezultatele efortului de%us. solidaritatea era un lucru firesc. Fu%ă %ărerea econo*istului indian A*artNa )en. 1999H )en.

ne %ute* antrena senti*entele. aşa cu* s-ar crede. inten#iile şi senti*entele. Acest uşor eQtaz se asea*ănă cu ucuria antici%ată. du%ă unele esti*ări/. A"ita#ia ucuriei antici%ate. chiar dacă nu face* dec?t să o ser&ă* lucrurile din $urul nostru. e Acti&itatea ne face *ai ferici#i dec?t inacti&itatea. iar ori de c?te ori o atin"e* trăi* un senti*ent de triu*f. dacă nu a&e* nici o ocu%a#ie. TŞtiu că eQistă. e&ită* o işnuin#a.să-#i stă%?neşti conştient e*o#iile. "ri$ile ne aca%arează cu uşurin#ă creierul. .toate sunt %osi ile datorită func#iilor %ri*are ale creierului.*ai %resus de toate. ele se datorează desco%eririlor recente din do*eniul neurolo"iei . nici cu nu*ărul co%iilor şi nici cu anii din cont. ci. De-o do&edesc studii a*ănun#iteA ucuria de a trăi nu de%inde de &?rstă sau de seQ. dar n-o %ot "ăsi. de&in *ai %uternice. )iste*ul de antici%are a*or#eşte a*nci c?nd e asaltat de senza#ii %lăcute şi dă naştere unui cerc &icios al dorin#ei şi al reco*%ensei. 8ute* întări %rin eQerci#ii conştiente circuitele %entru senti*ente %oziti&e. este %osi il .dar nu *ai %u#ine .şi enefic %entru echili rul e*o#ional . 8entru a* ii . siste*ul de antici%are declanşează o senza#ie de %lăcere. @eoria confor* căreia această descărcare a ener"iei %sihice ar fi utilă a fost infir*ată. A* încercat să %rezint în această carte *ai *ulte strate"ii de a accede la starea de ine şi să arăt cu* şi de ce func#ionează ele. ideii că şi la &?rsta adultă creierul nostru *ai %oate suferi *o- dificări. în schi* . De %ute* aduce sin"uri în situa#ii care ne in&ită la ucurie sau %lăcere. concentrarea este înso#ită de senti*ente %lăcute. Fe aceea. )fatul de a-#i lua o &acan#ă atunci c?nd eşti %rost dis%us nu tre uie ur*at. )%re deose ire de ceea ce se înt?*%lă de o icei.I+RDE DE CFI '?RE *ERICIRE / $)" 8ofta de &ia#ă ne este înnăscută. TMul#i caută fericirea aşa cu* e#i&ul îşi caută casaU. nu eQistă dec?t o eQ%lica#ie %entru această contradic#ieA în "oana du%ă fericire ne sunte* nouă înşine o stacol. Du î*%re$urările sunt esen#iale %entru fericire. ca să reca%itulă*A e )tarea cor%ului se află în str?nsă le"ătură cu starea sufletului.a*enii %ot fi ferici#i în a%roa%e orice situa#ie.contează un sin"ur lucruA ocaziile de a de&eni ferici#i tre uie fructificate. aceste su"estii nu se azează %e eQ%erien#a şi %e în#ele%ciunea trans*ise de-a lun"ul secolelorH di*%otri&ă. (ar neurolo"ii au *ai arătat ce&aA fericirea însea*nă *ai *ult dec?t a sen#a nefericirii. ne *en#ine* intactă %ofta de &ia#ă. Ea nu are le"ătură nici cu inteli"en#a. 7?te&a eQe*%le.cu nici *ăcar 14[. :n *eşteşu"ar din 6an"ladesh se ucură de &ia#ă din alte *oti&e . de îndată ce ne fiQă* o #intă. e E*o#iile ne"ati&e. işnuin#a de a lăsa e*o#iile să ră ufnească ocazional e dăunătoare. în&ă#?nd să %re#ui* necunoscutul şi să %ri&i* lucrurile fa*iliare din noi un"hiuri. în *intea noastră se află circuite s%eciale %entru senti*entele %oziti&e. Mişcarea şi seQul sunt în *od e&ident cele *ai si"ure *etode de a ne readuce una dis%ozi#ie. ne si*#i* ine.dec?t un salariat "er*an. aşa cu* &?ntul alun"ă cea#a. di*%otri&ă. Fe aceea.U Facă senti*entele %oziti&e îşi au ori"inea în creier. E*o#iile îşi au ori"inea în cor%. Aceste daruri sunt chiar indis%ensa ile &ie#ii. ca furia sau triste#ea. . nu dis%ar dacă le dă* fr?u li er. e 'aria#ia aduce %lăcere. 7reierul controlează în *od si*ilar "?ndurile. 8lăcerea o #inută %rin concentrarea aten#iei %oate fi eQersată. Fe *ulte ori. Fin aceste două %rinci%ii de ază deri&ă %osi ilită#ile %e care le a&e* de a ne face &ia#a *ai %lăcută. . Acti&itatea deter*ină a%roa%e auto*at a%ari#ia senti*entelor %oziti&e. eQtazul %lăcerii şi &alul cald al si*%atiei . 6ucuria şi %lăcerea contracarează tea*a sau triste#ea. scria filozoful francez 'oltaire. iar î*%re$urările eQterioare nu influen#ează dec?t %rea %u#in fericirea . Facă ne schi* ă* *ai des centrele de interes.ca şi %entru noi to#i .Epilog Hase 4iliarde de c2i spre %ericire H+'E MI. 8e de altă %arte. e 7?nd sunte* aten#i.

19J1. în *eur"=ep"rt 11. Este suficient să-#i o ser&i reac#iile la sti*ulii zilnici şi să eQ%eri*entezi %u#in cu %ro%riile ta ieturi . Geor"escu. ca şi ani*alele. ed. et al-. %%. C. Fec?t sa %lăti* cu de%enden#a înde%linirea dorin#elor . 7ontrolul asu%ra %ro%riului destin re%rezintă %entru cei *ai *ul#i dintre noi condi#ia si%e Aua %"% a fericirii şi *ul#u*irii.. 7. et al-. 19KK. 1. 199J. ). 1994. TAcute effects of cocaine on hu*an rain acti&itN and e*otionU. 8entru asta nu ai ne&oie de &reo %re"ătire s%ecială. 2KI9-2K2L. reco*andările din această carte nu %ot fi dec?t nişte su"estii. Aceste %rinci%ii sunt &ala ile %entru to#i oa*enii. 1ela#ia noastră cu se*enii este însă cel *ai i*%ortant factor în căutarea fericirii..în felul acesta %o#i afla ce î#i face %lăcere. I441. The S"cial Ps6ch"l"g6 "f>eisure. 199I. Mîinchen. . I441.Di% Tage/uch. %%. T<edonic relati&is* and %lannin" the "ood societNU. chiar dacă sunt azate %e cele *ai noi desco%eriri ştiin#ifice şi %e eQ%erien#a *ultor *ii de oa*eni.de eQe*%lu %rin datorii/. în *eur"% 19. trad. *ai ine ale"e* li ertatea. 6aQter. 6ucureşti..$)$ / E?I. ro*. T7audate "lucose *eta olic rate chan"es Oith oth dru" and eha&iour thera%N for o sessi&e-co*%ulsi&e disorderU. )tella 8etecel.. 6ucureşti. %%. ed. "er*.. 7octeau. 7asano&a. 1996.ed. 6reiter.OA e Ci erul ar itru este de *ulte ori *ai i*%ortant dec?t înde%lini rea dorin#elor. 0% *eur"% 24.. 591-611. %%. T!unc#ional i*a"in" of neural res%onses to eQ%ectancN and eQ%erience of *onetarN "ains and lossesU. M. G.333). Fe aceea. DeO Zor=. 8. 9ici p"eme 0% pr"#a !. <. . 6ric=*an. 1. ro*. trad. %%. deoarece e*o#iile şi reac#iile noastre re%rezintă rezultatul e&olu#iei. 6artels. "er*. A. Ce %ute#i ale"e %e acelea care &i se %otri&esc. et al-. 7u toate acestea. 6laffer <rdN.. şi 7a*% ell. A$aptati"%->e(el The"r6. <. 6erlin. Ed. 6erlin. 1411-141J. M. *anifestă în ase*enea situa#ii tul urări ale sănătă#ii fizice şi *intale. Ar"Nle.. şi ]e=i. ed. :ni&ers. )enti*entul de nea$utorare este una dintre cele *ai insu%orta ile trăiri. 6audelaire. Aristotel. ed. Dtica %ic"mahic&. 7el *ai i*%ortant eQerci#iu în dru*ul către fericire este cunoaşterea de sine. 6reiter. Echi&alarea %rieteniei şi a dra"ostei cu fericirea nu e defel o eQa"erare. 199K. în Pers"%alit6 a%$ 3%$i(i$ual Differe%ces 11. C. M. T@he ha%%iness of eQtra&ertsU.a*enii. . Condra. 6K1-6K9.. !iecare &a desco%eri %ro%riile răs%unsuri la această între are. Di5liogra%ie Ar"Nle. ). P. în Archi(es "f 'e%eral Ps6chiatr6 L9. &oi. 9utter *atur. I444. F. <pium. T@he neural asis of ro*antic (o&eU. 'eschichte mei%es >e/e%s. Editura Ştiin#ifică şi Enciclo%edică. 196L./.. şi Cu. fiecare o* are %ro%riile ne&oi şi %referin#e. Aten#ia acordată celor din $ur ne î*unătă#eşte starea de s%irit. G. EQistă şase *iliarde de oa*eni şi şase *iliarde de căi s%re fericire. în A%%leN. 619-629. 19J1.

Mathias. în S"cial 3%$icat"rs =esearch 16. The 9echa%ism "f@uma% Facial D2pressi"% "r a% Dlectr"Ph6si"l"gical A%al6sis "f the D2pressi"% "f the Dm"ti"%s.Skills K5. Fa*asio. 1999.ed. TEQ%erienced utilitN and o $ecti&e ha%%inessA A *o*ent.. şi )tutzer. et al. @appi%ess a%$ Dc"%"mics4 @"+ the Dc"%"m6 a%$ 3%stituti"%s Affect @uma% Well-Bei%g. I441. 6ucureşti. 1 et al. Facial D2pressi"% a%$ Dm"ti"%. 7ritchleN.1999. Fiener. 6159-6165. 6. 199J. . DeO Zor=. în Kahne*an. A. %%. 14.. K. în F"ur%al "f Pers"%alit6 a%$ S"cial Ps6ch"l"g6 5K. %%. T<a%%iness of the &erN OealthNU. şi @&ers=N. ed. (sen. et al. în Fal"leish. Fuchenne. . Elliott. 19K6. II1-IIJ. în Percept... TFissocia le and neural res%onses in hu*an reOard sNste*sU. nr. <orn. %%. !reN. în F"ur%al "f *eur"scie%ce I4. I4J-I1I. 199I . Miinchen. I444.'alle%. 7zi=szent*ihalNi. 1999. 14L9-1456. 2LI-252. Fiener. T5ell. M. 2KL-29I. în Ps6ch"l"gical me$ici%e. Die =egel% $es 'liicks. %%. F. M. 1J1-1J9. A. şi CoeOenstein./. 12-16 iunie I441. în *ature *eur"scie%ce L. 19KL. %%. !reN. @. E. L.. ro*. !ield. 1992. şi )chOartz. DeO Zor=. T@he Fuchenne )*ileA E*o#ional eQ%ression and rain %hNsiolo"N ((U. KahlOeit. nr. <eidel er". I441.. %%.. *eur"+isse%schafte%. Kandel. în *ature 299. %%. I444. G. I444. 199J. I. 0% Ps6ch"therap6 a%$ Ps6ch"s"matics 6K. %%. în Sii$$eutsche eitu%g. A%tike >e/e%sku%st. Fa*asio.. @. )t.. 6K2-692. I. şi Folan. !rederic=. şi Folan. DeO Zor=. 1 et al. <. 1991. %%. 7oo=. I445. LJ5-LK4. 66-J4.Walter-A$"lf-F"hr:"rlesu%g a% $er H%i(ersit&t St.IOAR+*IE / $). E... 199K.$)) / DID. Dr"area lui Descartes. ed. DeO Zor=. %. Well-Bei%g4 The f"u%$ati"%s "f @e$"%ic Ps6ch"l"g6. I444.. Miinchen. !a&a. 19K5. T'or den Geranien Oin=t der Po U. E. 1. în %re"ătire . %%. 7. 8rinceton. ed. 7. <a*ur".ed. A. ro*.ased a%%roachU.. 7. F. 1. 'ltick u%$ *ati"%al"k"%"mie.. !ran=furt %e Main. %%.Pr"ce-e$i%gs "f the S6mp"sium EFeeli%gs a%$ em"ti"%s ". et al-. 1994. GallenA !orschun"s"e*einschaft fur Dationalo=ono*ie. T@actileG=inetic sti*ulation effects on %reter* neonatesU. D. A. E=*an. et al. 0% *ature *eur"scie%ce 2. I62-IJL. A. 1. et al. I6 *ai I44I.. 3chfiihle.. 65L. als" /i% ich..9"t. de 5aal. E.. . 6er"isch Glad ach. A %eur"/i"l"g6 f"r em"ti"% a%$feeli%g. ). IJJG. @a%$/""k "f)"g%iti"% a%$ Dm"ti"%.Das 'eheim%is $es 'liicks. "er*. Fa*asio. Fl"+. 1999. "er*. En"ert.IOAR+*IE DID.. TFendritic s%ine chan"es associated Oith hi%%oca*%al lon"-ter* sNna%tic %lasticitNU. F. A*sterda*. 1996. Wege #um glilckliche% @a%$el%. !riston. )tutt"art. şi 8ersin"er. :alues a%$ Frames. 0%Pe$iatrics GG. 6. 1. <. 1991. şi 6onhoeffer. et al. 1.ed. I44I. în Kahne*an. Die >ei$e%schafte% $er Seele. în America% Ps6ch"l"gist LK. 1995. T5ell-6ein" @hera%NA 7once%tual and technical (ssuesU.Falai Ca*a şi 7utler.. 1. <u*anitas. E=*an. 7. G. A... 199K. G. T@he influence of %ositi&e affect on clinical %ro le* sol&in"U. 6. Der gute Affe. M. în 9e$ical Decisi"% 9aki%g 11. T<edonic ada%tationU. A.ein" thera%NA A no&ei %sNcho-thera%eutic a%%roach for residual sN*%to*s of affecti&e disordersU. E=*an.and second-order re%resentations of odilN statesU. I444. Fa*asio.*-e$-). IK. @. şi 8oOer. "er*. Miinchen. TEQ%eri*ental induction of the Bsensed %resenceX in nor*al su $ects and an eQce%#ional su $ectU. Fescartes. ed. E%ictet.. Kahne*an. TDeuroanato*ical asis for first. )h"ices. !a&a./. T!acial EQ%ressionsU. T)u cortical and cortical rain acti&itN dur-in" the feelin" of self-"enerated e*otionsU.

%%. şi 1Nan. Cand"raf. Co%ez. ). Scharfe Sache%=eise%.lds.ettin"en.IOAR+*IE DID. %%. Ce'aN. 1ein e=. şi Milner. .. M. 1992. în *eur"=ep"rt 11. în Dur"pea% F"ur%al "f S"cial Ps6ch"l"g6 I4. 12-2L. L14-LII. C. T8erce%tual load as a necessarN condition for selecti&e attentionU. &. 1995. IK4-IKJ. et al. P. în F"ur%al "f )"mparati(e Ph6si"l"gical Ps6ch"l"g6 LJ.M. Dri(es a%$ =ei%f"rceme%t.. @.FohertN. (*%lications for the neuro iolo"N of de%ressionU. %%. 2I6-2I9. 642-614. T@he *easure*ent of re"ional cere ral lood floO durin" the co*%leQ co"niti&e tas= of *edita-tionA a %reli*inarN )8E7@ studNU. T)ensorN-s%ecific satietN-related olNfactorN acti&ation of the hu*an or itofrontal corteQU. and lactationU. Kiecolt-Glaser.. L19-LIJ. den sicheren 5e" des Gluc=s zu findenU. I. Kleist. %%. Coo*is.Briefe.Beha(i"ral Stu$ies "f @6p"thalamic Fu%cti"%s. 1996.lN*%ic *edalistsU. 1. . K92-K9J. Affecti(e *eur"scie%ce.Pers"%alit6 a%$ S"cial Ps6ch"l"g6 69. în S&mtl Werke u. T!urther eQa*inin" the A*erican drea*A Fifferential 7orrelates of intrinsic and eQtrinsic "oalsU. P. T5hen less is *oreA 7ounterfactual thin=in" and satisfaction a*on" . 1.. %%. ed "er*.lds. %%. Dai%aul.. DeO Zor=. @appi%ess4 What Stu$ies "% T+i%s Sh"+ us a/"ut *ature. Ca&ie. T(ch trau*e nicht. 1K9K. Monta"u.. et al. T<a%%iness is a stochastic %heno*enonU. 1995. T1e"ulation of the 5-<@1A rece%tor. . 199L. %%. et al. 112-1II.. Konsali=. TMarital cualitN. &oi..Qford. P. I441. T8ush-%ull %erfusion *NcrodialNsis studies of central oQNtocin and &aso%ressin release in freelN *o&in" rats durin" %re"nancN. %%. CN==en. în F"ur%al "5. Da$. )..Qford. DeO Zor=. TA Fifference in hN%othala*ic structure etOeen heteroseQual and ho*oseQual *enU. 6erlin. 1996. Z et al. 19KJ. 199K. P. P. în Ps6chiatr6 =esearch4 *eur"imagi%g Secti"% 146. TA dar= side of the A*erican Frea*U.. 1K6-1K9. I444. CuQe* ur".. 8an=se%%. 1. 2I1-229. I444. )an Fie"o. './. %%. !ran=furt %e Main. 5LJ-5J2. 19KK. . et al. Condra. %%. DeO er". P. @a%$/""k"f@uma% Stress a%$3mmu%it6. II. A S6stem "f Practicai 9e$ici%e /6 America% Auth"rs. M. %%. +" $er Pfe5fer +&chst. et al. înA Glaser.. ich schrei eU.8essi*is* and eha&ioural si"ns of de%ression in East &ersus 5est 6erlinU. I441. 199K. 1.. P. . %%. în Ps6ch"s"matic 9e$ici%e L9. et al. Briefe aus $em 'ef$%g%is.o*ura. "lucocorticoid and *ineralcorticoid rece%tor in rat and hu*an hi%%oca*%us. 3%$iaA milli"% muti%ies %"+.Die Be$eutu%g $er @autfur $ie D%t+icklu%g $es 9e%sche%. 142L142J. CN==en. în Pers"%alit6 a%$ S"cial Ps6ch"l"g6 Bulleti%. 1991. 19K5. DeO Zor=.. Med&ec. . L51-L6K.ed. T8ositi&e reinforce*ent %roduced N electrical sti*ulation of se%tal and other re"ions of the rat rainU. şi 1Nan. . 1999. 1994. T7entral control of seQual eha&iourU. F.$)6 / DID. în Ps6ch"l Scie%ce G. în Bi"l"gical Ps6chiatr6 LI. A. . '. Kiecolt-Glaser. %%. în F"ur%al "f Pers"%alit6 a%$ S"cial Ps6ch"l"g6 62. *urture a%$ the @appi%ess Set 8oOtf. A.199I. Dssais. 1. D. <. 29G199K. Miinchen. şi @elle"en.The F"u%$ati"%s "f @uma% a%$ A%imal Dm"ti"%s.. 199K.1991. în A%%als "f the *e+ 7"rkAca$em6 "f Scie%ces 6I5. P. P.. K"rperk"%takt. G. Kasser.1995. Affecti(e *eur"scie%ce. T)tressful relationshi%sA Endocrine and i**une functionU.IOAR+*IE / $)7 Kasser. TAufsatz. A. A.. şi )eli"*an. %%. )tutt"art. . în Deutsches Allgemei%es S"%%tags/latt. 1. şi Goetsche. K62-KJ4. 19JJ. apu$ 8an=se%%. I4J-II4. 19JL. Kiecolt-Glaser. %arturition. în Brai% =esearch Bulleti% I4. în Scie%ce I52. et al-. . Montai"ne. A. M. <. %%. *arital disru%tion and i**une functionU. F. în F"ur%al "f D2perime%tal Ps6ch"l"g64 @uma% Percepti"% a%$Perf"rma%ce I1. et al. @.. 195L.

. 1a$=oOs=a..IOAR+*IE / $)! 8arducci. DeO Zor=. 5. "er*. DeO Zor=. . 1. F.. et al. $ie sehe% ka%%. M. TEndocrinolo"N al frescoA 8sNchoendocrine studies of Oild a oonsU. în Archi(es "f 'e%eral Ps6chiatr6 52..IOAR+*IE DID. în Scie%ce IJ5. %%. în Bi"l"gicaL Ps6chiatr6 LK. %%. 1592-1599. etal. T8ost*orte* studies in *ood disorders indicate altered nu* ers of neurones and "lial cellsU. @. )a%ols=N. TPud"e*ents of relationshi% satisfactionA (nterand intraindi&idual co*%arison strate"ies as a function of cuestionnaire structureU. %%.. 6. 1andoO. în Dur"pea% F"ur%al "f S"cial Ps6ch"l"g6 1K. 1. mA%%als "f*eur"l"g6 2K.*eur"ps6chiatr6 9. în Scie%tific America% 219. şi C$un" er". Fiener. P. 1994. et al. P. T8lasticitN of the sensori*otor corteQ re%resentations of the readin" fin"er in 6raille readersU. în *ature =e(ie+s *eur"scie%ce 1.ein" in Ger*an and :) colle"e studentsU. )chultz. %%. 1992. 199-I4J. 8rinceton. ILJ-I55. în Kahne*an. T)Nste*atic chan"es in cere ral "lucose *eta olic rate after successful eha&ior *odification treat*ent of o sessi&e-co*%ulsi&e disorderU. I441. P. TA neural su strate of %rediction and reOardU.. şi 1a in. I441. în *ature L12. %%. )chOarz. JJ. 8. %%. T@he roles of outco*e satisfaction and co*%arison alternati&es in en&NU. 29-5I. 0%F. G. I444. 1L5-162. FaNan. 1996. 6J-J4. Well Bei%g4 The F"u%$ati"%s "f@e$"%ic Ps6ch"l"g6. P.. D. 199K. L2J-L59. et al. în Pers"%alit6 a%$ S"cial Ps6ch"l"g6 Bulleti%. Dr"/eru%g $es 'liicks. A. II5-IL1.. E. Warum e/ras kei%e 9igr&%e kriege%. 1. TMulti%le reOard si"nals in the rainU. 1.ein" in tOo culturesU. 914-915. A. P. 19KK. Fiener. . Die /li%$e Fr1u. &on. 199J. I444. )chultz. LK5-L96. şi Monta"ue. ). . ed. 5. T(ntrinsic and eQtrinsic "oalsA @heir structure and relationshi% to Oell. 1o ins. 9aki%g Dem"crac6 W"rk. 1olls...199J. 1991. %%. I441. 149-112. )chultz.. %%. KL-94.. A. 1ein e=. 8ascual-Ceone. T1es%onses of *on=eN do%a*ine durin" learnin" of eha&ioral reactionsU.. )ac=s. %%.ed. E. T@he neural su strates of reli"ious eQ%erienceU. 8.eit $es Dr+ache%s. 1999. 8ascual-Ceone. T@he role of readin" acti&itN on the *odulation of *otor cortical out%uts to the readin" hand in 6raille readersU. 1992.. G./. T@he A*erican drea* in 1ussiaA EQtrinsic as%irations and Oell. 19JJ. )chOartz. )en. etal.Qford... )ch*uc=.. )a%ols=N. în British F"ur%al "f S"cial Ps6ch"l"g6 I9. %%. 1. E. 'e%iefie%. %%. 1eNnolds. "er*. 1a*achandran. A%icella. )a%ols=N. ed. în F. <a* ur". %. 1. 1992. Wellfarea%$9easureme%t. 1549-15IL. 199I. . 7hoice.A. Miinchen. 1. et al-. 944-912. !ran=furt %e Main. %%. 8.. 1Nan.. %%. şi )chOarz. )a%ols=N. A Primate s 9em"ir. 199J. A%icella. )en.*eur"ph6si"l"g6 6J. DeO Zor=. %%. 1999. 0% Brai% 116. 19KI. şi @orres. 8utna*. în F. 5. L9K-514. @. I5. în S"cial 3%$icat"rs =esearch 54. 1. )a%ols=N. et al. J66-JJJ. %%. %%... şi Garonzi=. T<N%ercortisolis* associated Oith social isolation a*on" Oild a oonsU. 112J-11L2. The relati(ism "f a/s"lute 5u$geme%ts. M. 1ein e=. . )chultz. E. 8. A.. 1995. %%. şi C$un" er". în Archi(es "f 'e%eral Ps6chiatr6 5L.2/. 5. D. De(el"pme%t as Free$"m.. 196K. 1. C. T5ired for sadnessU. în Disc"(er LGI444. I444. )*ith. 1ussell. T1es%onses of *on=eN do%a*ine neurons to reOard and conditioned sti*uli durin" ste%s of learnin" a delaNed res%onse tas=U. A+ake%i%gs .$) / DID.*eur"scie%ce 12 . T@he 8hNsiolo"N and 8atho%hNsiolo"N of :nha%%inessU. TA cellular *echanis* of reOard-related learnin"U. 1. The Brai% a%$ Dm"ti"%. în =ece%t Pr"gress i% @"rm"%e =esearch LK. I444.Qford. 1992. '. )a&er.. "er*.. ed. I441. 1999. et al-.

......... 8artea ( 7E E)@E !E1(7(1EA+ 1. P... LL ... 1.............. <.............u% ghi$........$.............5heeler.... (*a"ini din lu*ea interioară...... ........ %%.. 25-2J..................... 2I 'ia#a fără necazuri nu însea*nă fericire........... @hich Dhat <anh...... şi 6enson......... %%................................... K.... 1... 1-2I.. KL-94. st?n"a fericire.... ei%e% Baum #u umarme%... Felhi... în Scie%tific Ameria%................................. %%............ 5LJ-55K................ T!rontal rain asN**etrN and e*o#ional reacti&itNA a iolo"ical su strate of affecti&e stNleU.............................. P..a*enii de ştiin#ă desco%eră intui#ia ..... TGettin" the rain................. Munchen........... în Ps6ch"ph6si"l"gie 24.....# / DID.................... ... EQ%resii ale fe#ei în e%oca de %iatra ... 5 12 1L 1J 19 I1 II IL I6 I9 I............... 19KL................. TAttitudinal effects of *ere eQ%osureU............. L1 Fon 7a*illo şi 8e%%one ...... E.......... 0% DerSpiegel IMNGOOP........................... Sistemul fericirii .... 5ic=el"ren... 7or%ul nostru ştie *ai *ulte dec?t noi........... T(ch lie te *einen FealerU. şi @o*ar=en... A........ ]?* etul ade&ărat şi z?* etul folositor... ]a$onc....... 25 Fe ce fericirea nu este "ratuită . 5ec=er.. 2K 7oneQiuni %entru %lăcere şi durere ......................... E*o#iile au o &ia#ă %ro%rie ......... în Scie%ce IJK.....F"ur%al "f Pers"%alit6 a%$ S"cial Ps6ch"l"g6 9"%"graphs 9......IOAR+*IE Cuprins @a"ore......................... 199J..s attentionU............. K....................... L4 Frea%ta nefericire.......are z?* etul te face fericit+ ..... 1992............. (a. 1................. 19JI............. !ericirea iz&orăşte din cor%........... 1..............I/..... (.. %%.................... 1... Fa&idson........................... Die Ku%st.......... Se%time%tele p"#iti(e .... 5allace..... 22 8redilec#ia %entru tra"ic.. 196K......... 24 )enti*entele ne fac ada%ta ili... 1995..................... 26 2............ 2K !ericirea nu este o%usul nefericirii ......... (ntroducere... "er*... Secretul sur1sului .. >ater P"ems.......... T@he 8hNsiolo"N of MeditationU. II6 ......... ed..

..............$ / CU?RIN' CU?RIN' / 7roasant antistres...14K 7alea către ar*onie.............................................................................................. ser&ă cu* se for*ează ner&ii......... 'oin#a de a fi fericit........................................................................ 96 Micile cadouri *en#in inteli"en#a.................1I6 7reier de fe*eie......................................1I4 7ine de&ine de%endent+.................. Pl&cerea....................... Fes%re una dis%ozi#ie......................................................141 Mesa"erii euforiei ...................................................................................... 95 Fe%endent de nou ........... 92 )ecretul lui 7asano&a .......... D"ri%?a ............................................................................14L Gustul.................................... 6.......... :n întreru%ător %entru su%ărare şi furie ............................................... 7ătre noi senti*ente ................................... )reierul este malea/il.G................................................146 Fe ce ne %lace *asa$ul ....................... E&olu#ia senti*entelor................................................. (z&orul tinere#ii se află în *inte .............................................111 Cea"ănul senza#iilor %lăcute .... 7reierul este o "rădină............................................................................................................................ Antrena*entul filozofilor ..144 J........................ 9I Fe ce ne înşelă* %artenerii................................... Genele nu-şi %un %ecetea asu%ra destinului .............................................................. L..........................................1L4 ...1LI J2 J5 J6 J9 K1 K2 K5 KJ KK 94 .................1I2 9............ 9K 7u noroc şi ra#iune...........125 9ake 3"(e.... A trăi cu %asiunea ........................$.............................12K !ericirea de a fi *a*ă...................149 7?nd durerea încetează . Caudă antici%ării ...................................................................................................................................1I9 7u* a$un"e seQul la creier ...................................................................................11I K............................................................................................................................... 8artea a (i-a 8A)(:D(CE 5................... %"t +ar ...............................................116 8rinci%iul Cas 'e"as ......... creier de ăr at.................................................................................12J Fra"ostea %ro&oacă de%enden#ă+ ............................. =eg%ul a%imal.................. )u stan#a care ne ani*ă ......................................................... LL L6 LJ LK 54 5I 52 55 56 5K 59 6I 62 6L 65 6J 6K 69 J1 Forin#a de *ai *ult... 7e nu ai în&ă#at de *ic în&e#i la *aturitate ..........11K 7u* ne lăsă* ade*eni#i......................... sursa %lăcerilor ..............................................................................1I1 8rizonier în cercul &icios....................................................................................................................................... 7ursă de ştafetă în creier........................................................................ 8lăcerea te face deşte%t............................................................. Fa?a 0%tu%ecat& a pl&cerii..... ..................................................................................................................1I6 EliQirele dra"ostei ...............are co%iii te fac fericit+.......................... 7ele trei creiere.......................................11L Forin#ă fără sco%........... Drag"stea ............................................................. Doile coneQiuni din creier.............................................14I A î* ră#işa lu*ea întrea"ă ..... Cu*ea ia naştere în *intea noastră............................. @otul se transfor*ă ..........rientului .......... în#ele%ciunea .............................................................. Fescărcarea nu a$ută .....................11J 8lăcerea o ia razna....................................................121 'arietă#ile dra"ostei................... EQistă o "enă a fericirii+ .......... ................ 8ro le*a locurilor de %arcare...................rchestra hor*onilor.......12L )%re cli*aQ .............................

..........DŞ@(ED@:C:( 1I................................................I22 Fes%re inecu&?ntarea li erului ar itru .............19K )al&areaA cunoaşte-te %e tine însu#i....................154 A da şi a %ri*i.....................................196 A şasea ca%canăA cursa şo olanilor................1J1 Dea$utorarea în&ă#ată...................................1LL 7ine are %rieteni trăieşte *ai *ult ...........................................1J9 (eşirea din *elancolie ............................................................................................................I21 6olna& în ur*a lene&iei.......................................CU?RIN' / $......................................................................I12 7ercetarea *isticis*ului.........IL2 ......................191 A treia ca%canăA s%eran#ele eQa"erate....................7(E@A@E !E1(7(@S 15............................I1L 7o*uniunea cu cos*osul ............................................................1JL Denorocirea &ine sin"ură.......I1J 8artea a ('-a ........................19L A cincea ca%canăA in&idia ............................. Pasiu%ea ..........1K2 @era%ia T1o inson 7rusoeU ........................... 9"me%te $e e2ta# ................................................................................................................................1J2 Anato*ia nefericirii...1L5 @ea*a de a nu fi %ărăsit...........................................................II2 7or%ul.............IIJ )cutul %rotector al solidarită#ii ......................................................................1KJ 8ri*a ca%canăA a*ă"irea de sine.................................II5 (talia din A*erica ....IIK (*%licarea în &ia#a co*unită#ii ....................................................................155 11.....IIL 8aradoQul anilor şi fericirii ................1K9 A doua ca%canăA %roasta %lanificare ...... Qase miliar$e $e c&i spre fericire..I46 7?nd ti*%ul se o%reşte ..I4I 1L......................................156 8artea a (l(-a )@1A@EG((CE 7..............................I2L Fe*ocra#ia ne face ferici#i .........I44 Purnalul fericirii..I45 8lăcerea de a %ri&i.............I11 )tarea de scufundare..................I16 înt?lnirea cu Fu*nezeu...192 A %atra ca%canăA %ri&itul în $ur .................I26 @riun"hiul *a"ic al stării de ine......I2J E%ilo"..) / CU?RIN' 14...................................II1 7u sacul la %o*ul lăudat................................. Priete%ia .......................i%struc?iu%i $e utili#are .........................15I )i*%atia ......II4 8olitica în i*%as ............... $...............................................1K1 Antrenează-#i creierul ................... Triu%ghiul magic.....................IL4 6i lio"rafie ...............................................................................................................................................................II9 )i*#ul ci&ic se azează %e încredere.I49 )ecretul fluQului..............................................I24 'ia#a cu încetinitorul.......................................1K6 12.......... Puterea perspecti(ei .........................1KL Feschide ochii................................................... )......................... ...............I4K Munca %rea uşoară este la fel de noci&ă ca *unca %rea "rea..............................................1J5 8roasta dis%ozi#ie o*oară *ateria cenuşie.....1LK !ericirea datorată si"uran#ei ...................................................................1JJ 8astile contra nefericirii.....................................................................1J1 :n %ro"ra* %ericulos de reducere a ener"iei..................................................................... Triumful asupra um/rel"r..........................................................I42 Mersul %e a%ă............................................................1KI 7u* să fu"i* de triste#e ........ senzor al fericirii......................................................................................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful