1.Definitia, obiectul si metoda dreptului contraventional. Dr.

Cont-al este instrumental statal prin care se apara valorile sociale impotriva faptelor periculoase calificate drept contraventionale. Dr. Con-al se poate defini ca un ansamblu de norme juridice determinate de legislatia contraventionala, care oglideste institutiile de baza, cum ar fi contraventia, contraventionalitatea, sanctiunea contraventionala, raspunderea contraventionala si procedura contraventionala, care are drept scop protejarea juridical a unor valori sociale determinate, solutionarea raporturilor juridice aparute in procesul activitatii de combatere a contraventionalitatii. Dr, cont-al are un obiect propriu de reglementare. Dr. ont-al reglementeaza relatiile sociale care apar in domeniul activitatii executive si de dispozitie privind combaterea contraventionalitatii si reeducarea persoanelor care au comis fapte contraventionale concrete. La aceste relatii sociale participa, pe de o parte statul, iar pe de alta parte, partile interesate ale procesului contraventional ( faptuitorul partile vatamate etc.), cit si subiectii care contribuie la desfasurarea procesului ( martorul, specialistul, expertul etc). elatiile sociale reglementate de de DC se divizeaza in!relatiile sociale de conformare si relatiile sociale de conflict. elatiile de conformare intre stat si persoana iau nastere din momentul intrarii in vigoare a legii contraventionale, care prescrie persoanei o anumita conduita, si totodata, obligatia persoanei de a se subordona prescriptiilor normative. ealatiile sociale de conflict apare atunci cind persoana comite o fapta contraventionala. "n momentul savirsirii faptei contraventionale, apare temiul juridic de aplicare a masurilor de curmare fata de persoana care a comis-o , cind are loc stabilirea faptei comise, apare temiul juridic de aplicare a sanctiunii contraventionale. #atura juridical a relatiilor sociale reglementate de Dr. Contr-al impus necesitatea unei metode speciale de reglementare. $etoda caracterizeaza partea volitiva a proprietatilor reglementative ale ramurii. "n opnia savantului auto%ton &. 'urdui, aceasta este metoda autoritara, potrivit careea o aprte acestor relatii este statul, care are o pozitite autoritara, de putere, de comanda, iar cealalta parte- persoana ( subiectul raspunderii contraventionale), care este obligat sa respecte prevederile legilor contraventionale sa suporte actiunea masurilor de constringere statala in caz nerespectarii acestor prevederi. $etoda autoritara a ifluentei reglementativ-juridice a subiectului administrarii asupra celor administrati se manifeste prin ( forme de baza! convingere si constringere. Constringerea, ca metoda de reglementare poate fi divizata in ) grupuri de masuri! *) masuri de prevenire! () masuri de curmare! +) masuri de asigurare a procedurii contraventionale! )) snctiunile contraventionale. 2. Evolutia reglementarilor contraventionale. 3. Principiile DC. Din punct de vedere etimologic, termenul , principiu- provine de la latinescul principium , ce semnifica, inceput origine sau element fundamental. .rincipiile Dr. Contr-al reprezinta orientari pe care se bazeaza si care caluzesc activitatea de prevenire si curmare a faptelor contraventionale de stabilire a vinovatiei a faptuiorului si de aplicare fata de el a sanctiunilor contraventionale. .rincipiile Dr. Contr-al se clasifica in generale si speciale. .rincipiile generale , sint specifice intregului sistem in ansamblu! pr. legalitatii! pr. /manismului si egalitatii. .rincipiile speciale, fiind limitatea la material contraventionala, se rporteaza! contraventia- ca unic temei al raspunderii contraventionale! raspunderea contraventionala personala! prevenirea si combaterea contraventiilor .rincipiile Dr. Contr-al sint stipulate si in partea generala aCodului contraventional! pr, legalitatii in fata legii! pr. Dreptatii! pr. Caracterului personal al raspunderii contraventionale! pr. "ndividualizarii raspunderii contraventionel si sanctiunile contraventionale. "n partea speciala privitor la procedura contravntionala sint indicate urmatoarele principii! prezumti de nevinovatia! inviolabilitatea persoanei! liberatatea de marturisire impotriva sa!

dreptul la aparare! limba in care se desfasoara procesul contraventional si dreptul la interpret! , dreptul de nu a fi urmarit sau sanctionat de mai multe ori! accesul liber la jutsitie. .rincipiile Dr. Contr-al pot fi clasificate in! generale, ramurle, institutiinale., In pr-le generale intra; pr. Legalitatii! pr, egalitatii! pr. 0arantarii drepturilor si liberatilor fundamentale ( consta in faptul ca, organelle abilitate trebuie sa tina cont de libertatile fundamentale ale omului atit in la etapa elaborarii normelor contraventionale, cit si la etapa executarii lor). .r. #eretroactivitatii legii contriventionale- nimeni nu va fi condamnta pentru actiuni sau omisiuni care in mometul comiterii, nu constituie un act delictuos. De asemenea nu va fi aplicata nici o pedeapsa mai aspra decit cea care era aplicabila in momentul comiterii. Pr. amurale! pr. .r prescrierii unilaterale de vointa juridica, a subiectului admnistrarii in domeniul combaterii contraventionalitatii. Caracterstia acestui principiu este ca, una din partile obligatorii ale relatiilor sociale reglementate de dreptul contraventional este reprezentantul statului, care actioneaza ca subiect al administrarii. 1ctivind in numele statului el se bucura de imputerniciri suplimentare, inclusive in ceea ce tine de aplicarea masurilor de constringere statala.r. .r. eglementarii juridice a contraventiei si a sanctiunilor contraventionale- presupune ca doar faptele prevazute de lege la momentul savirsirii lor constituie contraventii, iar represiunea acestora vor consta numai in aplicare sanctiunilor prevazute de legea contraventionala la data savirsirii contraventiei. .rezumtia de nevinovatie- persoana acuzata de savirsirea unei contraventii este prezumata devinovata pina cind vinovatia ei nu va fi dovedita in conformite cu prevederile CC al $. .r. Dreptatii- presupune ca persoana poate fi sanctionata numai pentru contraventia in a careia privinta este dovedita vinovatia ei. .r. /manismului- presupune ca intreaga reglementare in material contraventionala trebuie sa exprime interesele fundamentale ale omului. .r. .revenirii si curmarii faptelor contraventionale- presupuna ca atit reglementarea contraventionala, cit si activitatea organelor executive, trebuie sa asigure prevenirea savirsirii acestor fapte prin conformare la cerintele stabilite si prin constringere fata de cei care savirsesc. Pr. Institutionale- sin caracteristici uneia sau mai multor institutii juridice ale DC ( conventia, contraventionalitatea, raspunderii contraventionale, convingerea si constringerea etc).si se afla in dependeta de principiile ramurale si cele generale! .r. Caracterul extrajudiciar de examinare a cazului contraventional! .r. aspunderii rapsunderii contraventionale personale! .r. "ndividualizarii raspunderii contraventionale si a sanctiunii contraventionale! .r. "nterdictii dublei sanctionari contraventionale! !. "rasaturile Dr. Cont-al. Corelatia dintre dr. contr-al si ramurile inrudite ale sistemului de dret. 2rasaturile DC sint urmatoarele! - Caracterul autonom. Carcterul autonom rezulta prin aceea ca, aceasta ramura a dreptului regelementeaza numai acele relatii sociale care apar intre subiectii D . Cont. in legatura cu! necesitatea respectarii normei contraventionale! infaptuirea justitiei contraventioanale ( aplicarea sanctiunilor) - "negalitatea partilor in realtiile contraventionale. ezulta, una dintre partile relatiilor sociale reglementate de Dr. Contr. 3ste reprezentata de stat, aceasta parte a relatiilor apare in calitate de subiect al administratii si, are prioritate fata de celelelate parti alre realatiilor sociale reglementate de Dr. Contr. - 1partenenta la dreptul public! - Caracterul extrajudiciar de aplicare a sanctiunilor contraventionale. "ntreaga activitate de aplicare a sanctiunilor contraventionale de catre orgaele abilitate ( executive sau judecatoresti) si de constringere statala fata de persoanele care au comis fapte contraventionale are c%aracter extrajudiciar si se manifesta prin jurisdictia contr-la.

Caracterul d4namic- deaorece nici una dintre rmurile dreptului nu este suspusa unor modificari tit de dinamice ale cadrului normative, in functie de sc%imbarile intervenite " evolutia societatii. Dr. Contr-al este in corelatie cu Dr, Constitutional, administrative, penal, procesual penal. Cu Dr. Constitutional consta in faptul ca izvorul principal al tuturor ramurilor de drept este Constitutia, Dr. Constitutional cuprinzind principiile fundamentale pe care se intemeiaza toate ramurile de drep. Dr. 1dministrativ- ambele ramuri contin norme si raporturi juridice care se inscriu in sfera de activitate executive a statului, au drept scop asigurarea conventuirii normale in cadrul societatii, fara lezarea drepturilor si intereselor cetatenilor, garntarea bunei functionari a organelor si institutiilor statului. Dr. penal- cu Dr. Contr-al in anumite cazuri se intersecteaza. 5 serie de fapte ilicite dupa modul lor de savirsire, conditiile in care au fost savirsite si urmarile prevenite se situeaza in limita dintre ilicitul contraventional si cel penal. "n unele onditii, faptele ilicite comise obtin c%aracter contraventional in alte conditii , aspect infractional. Dr. .rocesual penal . Dat fiind faptul ca procedura contraventionala este o institutie juridical a dreptului contraventional si nu exista o ramura de sine statatoare a dreptului, unle te%nici procedurale de documentare a contraventiilor, de aplicare a sanctiunilor sint preluate din procedura penala. #. I$voarele D . Contraventional. "zvaorele Dr. Contr are doua notiuni! izvor de drept in sens material si izvor de drept in sens formal. "zvoarele materiale ale D . Contr-al sint relatiile extrajudiciare care determina legiuitorul sa te elaboreze norme juridice, sau creeza ele insele norme de conduita obligatori ( cutama, obiceiul) "zvoarele formale ale Dr. Contr-al sint actele normative juridice referitoare la combaterea contraventionalitatii. "zvoarele formale ale dr. contr-al stabilesc cadrul juridic si politica juridica in activitatea de combatere a contraventionalitatii, fapte ce constituie contraventii, sanctiuni aplicabile etc. "zvoarele formale sint deasemnea tratatele si conventiile internationale! Constitutia $ este izvorul fundamental intern aldr. Contraventioonal.! 6otaririle Curtii Constitutionale- cu privire la constitutionalitatea actelor normative din domeniul combaterii contraventionalitatii! Codul contraventional al $ ! alte legi organice si ordinare care se refera la mecanismul combaterii contraventionalitatii! ordonantele 0uvernului! Decretele .resedintelui m! 1ctele administrative cu c%aracter normative in domeniul organelor administratiei publice centrale de rmura. %. &otiunea de legislatie contraventionala, sistemul si interpreatarea ei. 1ctele legislative ocupa un rol primordial in sistemul izvaorelor dreptului contraventional. "n literature de specialitate se utilizeaza doua notiuni! , legea contraventionala- si legislatia contraventionala-. Legea- este o norma cu c%aracter obligatoriu, stabilita si aparata de puterea de stat, Legislatia- totalitatea legilor unei tari sau ale unui domeniu juridic. .ornind de la cele mentionate, se considera ca formularea art. * Codul contraventional al $ este discutabila denumirea! , Legea contraventionala a $- cit s si dupa continut , (*) .rezentul cod este legea $ care cuprinde norme de drept ce stabilesc principiile si dispozitiile generale si speciale in materie contraventionala, determina faptele ce constituie contraventii si prevede procesul contraventional si sanctiunile contravetionale-. Continutul acestei norme vine in contradictie cu mai multiple alte norme jurdice din .artea speciala a aceleeasi legi, vine in contradictie si cu multe norme juridice din Carte a doua , procesul Contraventional-. "n vederea aprecierii corecte a sistemului de izvaore ale dr. cont-al , optam pentru utilizarea in aceasta ramura a stiintei juridice a termenului de , legislatie contraventionala-, care provine de la termenul , lege-, considerat in teoria generala a dreptului ca , act juridico-normativ al

organului legislative ce are forta juridical suprema, aprobata intr-o ordine speciala si orientat spre reglementarea celor mai importunate relatii sociale. "n dr. contr-al notiunea de , legislatie contraventionala- poate fi difinita in felul urmator! Legislatia contraventionala reprezinta sistemul de acte juridice adaptate sau emise de catre diferiti subiecti ai dreptului contraventional, care contribuie la aparitia, modificarea sau stingerea raporturilor juridice concrete in domeniul combaterii contraventionalitatii. &istemul legislatiei contraventionale . .ornind de la scopul regelementarii juridice a procesului de administrare in domeniul combaterii contraventionalitatii, legislatia contraventionala din $ poate fi impartit in ( categorii de norme juridice! *. norme juridice care stabilesc faptele ce constituie contraventii, raspunderea contraventionala si modalitatea aplicarii ei. (. norme juridice ce alcatuiesc cadrul juridic al activittaii de prevenire si curmare a contraventiilor. "n acest caz notiunea , legislatie contraventionala- ar include! *) Codul Contraventional al $, care reprezinta unicul act normative ce stabileste raspunderea contr-la si procedura contr-la.! () alte legi si acte normative sublegislative , adoptate de organelle abilitate, care formeaza cadrul juridic de prevenire si curmare a contraventiilor. "nterpretarea legislatiei contraventionale, constituie totalitatea de operatiuni logico-rationale ii efectuate de un subiect in scopul calificarii sensului exact al normelor de dr. contr-al, precum si activitatea de explicare a normelor de drept subiectilor caror li se adreseaza. '. (tructura Cod)lui Contr-al al *. .entru realizarea scopului si a sarcinilor sale CC al $ determina faptele ce constituie contraventii, stabileste sanctiunile, organelle competente in solutionarea cazurilor de contraventii, procedura contraventionala etc. C.Contr-al este structurat in! carti! titluri!parti! capitole si articole. Cartea intii, Dreptul material este divizat in ( titluri! .artea generala si .artea speciala. .artea generala a cartii intii este impartita in 7 capitole si contine! dispozitii comune cu privile la legea contraventionala a $, scopul legii si notiunea ei, principiile! notiunea de contraventie si raspunderea contraventionala! cauzele care inlatura caracterul contraventional al faptei si rapsunderea contr-la! sanctiunile contraventionale si modul de aplicare. .artea speciala a cartii intii se divizeaza in *7 subcapitole. 'iecare dintre ele contin contraventii administrative de acelasi gen, grupate in capitole potrivit obiectului generic de antrenare. 'iecare articol al .artii speciale cuprinde reguli concrete in domeniul contraventional, pentru care este prevazuta masura de constringere statala pasibila de aplicare in cazurile stabilite de lege. Cartea a doua. Procesul Contraventional este divizat in ( titluri! .artea generala si .artea speciala. .artea generala a cartii a doua contine! dispozitii general cu privire la procesul contraventonal, principiile procedurii contr-le si de citare! participantii la procesul contr-al, drepturile si obligatiile lor! autoritatile competente sa solutioneze cauzele contr-le! probleme si masurile procesului de contringere. .artea speciala a cartii a ( este consacrata activitatii procesuale privind! constatarea faptei contravenionale si cercetarea cazului! judecarea cazului contraventional in instanta! caile de atac al decizei emise! trimiterea spre excutare a %otaririi judecatoresti, problemele ce urmeaza a fi solutionate la executarea sanctiunii contraventionale. +. &otiunea de aplicare a legii contraventuionale. 1plicarea actelor normative contraventionale este sarcina de baza a activitatii organelor executive si judecatoresti abilitate in acest domeniu. 5rganul legislative, odata cu adoptarea actului normative contraventional, stabileste si organul care va executa acest act. 1plicarea legii contraventionale are loc odata cu intrarea ei in vgoare, din acest moment ea este obligatorie. 1plicarea legii contraventionala este respectarea de catre toti subiectii dr. contr-al a normelor juridice contraventionale, fie prin conformare fie prin constringerea statala.

3lementele ce contine continutul legii contraventionale sint! spatiul, timpul, persoanele si faptele. &patiu si timpul reprezinta elemente de baza ale notiunii de aplicare a legii contr-le, in cadrul carora vor fi cercetate si ultimele doua elemnte! persoanele si faptele lor. ,. -plicarea legii contraventionale in timp. Legea contraventionala are putere juridical din momentul intrarii in vigoare si pina in momentul pierderii puterii ei de actiune. 1tfel actiunea legii contr-le este determinate e ( momente! - intrarea in vigoare( data cind incepe actiunea ei) si iesirea din vigoare( data cind inceteaza actiunea ei) Conform prevederilor at.89 din Constitutia $, lege intra in vigoare la data publicarii ei sau la data prevazuta expres in textul legii., legile se publica in $onitorul 5ficial al $. Legea contraventionala intra in vigoare si la data prevazuta in textul actului normative, la data indicate in ea."nsa data intrarii in vigoare , in toate cazutile trebuie sa fie ulterioara datei publicarii, deoarece nici o lege nu poate avea putere juridical inainte de a fi publicata. "esirea din vigoare a legii contraventinale este al doilea aspect care determina actiunea in timp a legii, reprezentind data la care ea inceteaza a se mai aplica. egula generala este ca, actul normativ se elaboreaza pentru o perioada nedeterminata, ramanind in vigoare pina la data abrogarii. .rin abrogare se intelege disfientarea unui act noramtiv. 1brogarea poate fi expresa sau tacita ( legea nua abroga legea mai vc%e). 2oatala sau partiala. 1brogarea expresa poate fi directa si indirecta. 1brogarea expresa directa- apre in cazul in care noul act normative nominalizeaza expres actul normative sau dispozitiile din actul normative care se abroga 1brogarea expres indirecta- apare atunci cind noul act normative se limiteaza la mentiunea ca dispozitiile anterioare contrare se abroga, fara a le nominaliza in mod direct. .e linga legi cu termen nelimitat, exista legi temporare si legi cu termen. Legea temporar este emisa pentru o anumita situatie provizorie (de ex! pentru starea exceptionala 5data cu incetarea starii exceptionale isi pierde orice efect.Legea cu termen se precizeaza timpul necesar aplicarii. #orma juridical contr-la actioneaz numai in present si viitor. 1stfel, un principiu fundamental al actiunilor normelor juridice in timp este principiul neretroactivitatii lor- presupune ca legea este incidenta , se aplica tuturor faptelor in timpul care se afla in vigoare, si principiul aplicarii imediate a legii noi. /ltima, presupune ca legea nou se va palica tuturor raporturilor juridice contr-le care apar dupa intrarii ei in vigaore. 1ceste doua principii generale de aplicare a legii contraventionale in timp cunosc si exceptii! - retroactivitatea legii contr-le noi! se intelege aplicarea legii contr-le noi la situatii juridice anterioare intrarii ei in vigoare. - &upravetuirea legii vec%i! inseamna aplicarea acesteia si dupa intrarea in vigoare a legii noi, asupra unei situatii stipulate in ultima. 1.. -plicarea legislatiei contraventionale in spatiu. Legea contr-la se aplica pe teritoriul statului sau al organului deliberative local in limitele caruia isi exercita suveranitatea statul ori pe teritoriul de competenta al organului deliberative local care a elaborate-o, deoarece ea exprima vointa lor publica. 1plicarea legislatiei contr-le in spatiu determina activitatea de traducere in viata a prescriptiilor normelor contr-le in raport cu locul comiterii faptei antisociale. 1ctiunea legii contr-le asupra persoanei in rport cu spatiul savirsirii faptei este expres prevazut in art.) CCont-al, care stipuleaza ca! - contraventia savirsita pe teritoriul $ se snctioneaza in conformotitate cu prezentul cod - Contraventia savirsita in afara teritoriul $ de un ceatean al ei sau un apatrd care domiciliaza pe teritoriul $ se sanctioneaza in conformitate cu prezentul cod fapta ete prevazuta si de legea tarii in care a fost savirsita, iar persoana nu a fost trasa la raspundere in acea tara.

nu pot fi trasi la raspundere contraventionala reprezentantii diplomatici ai statelor sau alte persoane care, in conformitate cu tratatele internationale la care $ este parte. Contraventia savirsita in apele territoriale sau in spatiul aerian al $ se considera savirsita pe teritoriul $. "n temeiul prezentuliui cod se snactioneaza contraventii savirsite la bordul unei nave maritime sau aeriene apartinind $, indifferent de locul aflarii navei. &.a prevederi:

11. &otiune formele de manifestare si structura normelor de dr. Contr. #ormele contr-le sint normele juridice care reglementeaza relatiile de protectie sociala generate de savirsirea contraventiilor. #orma juridical contr-la este o rgula generala de conduita, obligatorie si impersonala, instituita prin lege, a carei aplicare este asigurata, in caz de necessitate, prn forta de constringere a statului. #ormele jurdice contr-le, reglementind realtiile sociale, actioneaza asupra lor prin intermediul! obligarii din punct de vedere juridic al partilor! acoradarii anumitor drepturi participanilor la realatii! asigurarea drepturilor si ideplinirea obligaiilor! "n functie de scopurile reglementarii juridice, de specificul realatiilor sociale reglementate, normele jurdice contr-le pot imbraca diverse forme de manifestare in continutul dispozitiilor normative, cele mai importante fiind! a) stabilirea consecutivitatii stricte a actiunilor in conditiile corespunzatoare si in modul cuvenit, prevazute de norma respective. b) interzicerea savirsirii diferitelor actiuni sub amenintarea aplicarii unor mijloace de influenta jurdica. c) 1cordarea unei parti a raporturilor contr-le a posibilitatii de a allege una dintre variantele de comportare prevazuta de norma. d) 1cordarea unei parti a rportului contr-al a posibilitatii de a actiona din propria initiative, adica libertatea de a intreprinde sau nu anumite actiuni care sint prevazute in norma juridical contr-la. &tructura normei juridice contr-le ca si in cazul altor ramuri de drept, prezinta + elemente! ipoteza! dispozitie si sanctiune. "poteza normei juridice contr-le este elemental care arata conditiile ( circumstantiile) ce declanseaza actiunea normei contr-le. "poteza stabileste zona de actiune a dispozitiilor in timp, spatiu si asupra persoanei. Dispozitia- indica asupra unui comportament posibil si cuvenit al subiectilor, asupra drepturilor si obligatiile lor. Dispozitia stabileste regulile de conduita a subiectilor. &anctiunea normei juridice contr-le stipuleaza consecintee ce pot surveni in cazul nerespectarii prevederilor dispozitiei. 3ste elemental normei de drept in care sint prevazute metodele de constingere statala. 12. Calsificarea normelor de drept contr-al. Dupa continutul lor juridic, normele juridice contr-le pot fi grupate in ! *) norme juridice care interzic sau norme pro%ibitive () norme juridice care oblige! de ex! martorul este obligat sa se prezinte la citarea organului constatator sau a instantei de judecata pentru a face dispozitii si a participa la actiuni procesuale +) norme juridice care imputernicesc ( permissive)- care prevad posibilitatea de a actiona din propria initiative, in limitele cerintelor indicate la norma corespunzatoare. )) #orme juridice care stimuleaza, adica prevad masuri de stimulare moral-materiala pentru onorarea legislatie contraventionale. 7) #orme juridice de recomandare, contin indrumari cu privire la savirsirea rationala a unor sau altor actiuni. "n functie de formele de manifestare, normele juridice contr-le se impart in! norme materiale si norme procesuale.

#orma juridical materiala este regula de conduit ace formuleaza prerogativele si obligatiile subiectilor dreptului si care raspunde la intrebarea , ce trebuie facut pentru realizarea lor#orma juridical procesuala este o egula de conduita cu c%aracter procesual, general-obligatorie, stabilita sau sanctionata de puterea de stat, egula ce reglementeaza relatiile sociale care tin de activitatea de constituire, de elaborare si implimentarea a dreptului, activitate proprie a organelor competente de stat si persoanelor in functie de conducere. 13. aportul de drept contraventional; obiectul, subiectii continutul si clasificarea. 5rice raport juridic presupune o relatie sociala reglementat de o ramura de drept. aportul juridic contr-al este o realtie de aparare sociala reglementata printr-o norma de drept contr-al, realtie ce ia nastere, se modifica si dispare in actiunea de combatere a contraventionalitatii. .remisele raportului juridic contr-al ( conditiile necesare fara a caror existenta nu poate lua nastere un raport juridic) sint! in primul rind normele juridice contr-le care, reglementind realtiile sociale, ii atribuie acestuia un c%aracter de raport juridic! in al doilea rind, capacitatea participantilor relatiei sociale date de a se manifesta in calitate de exponenti ai drepturilor si obligatiilor subiectului, adica capacitatea juridical! in al treilea rind , suveranitatea imprejurarilorreale de viata prevazute in ipoteza normei juridice, de care norma in cauza leaga nasterea, modificarea sau stingerea raportului juridic contr-al. aporturile juridice contraventionale se divizeaza in ! - raporturi de conformare ( de cooperare)- in cazul respectarii legislatiei contraventionale, cind subiectii sint statul, care impune respectarea legii si persoanele, destinatarii legii, care sint determinati sa respecte legea!. 1cest raport ia nastere odata cu obtinerea fortei juridice a legii contr-le. Din acest moment toti subiectii dr. contr-al au posibilitatea sa ia cunostinta de acea valorea sociala care este protejata prin norma contr-la materiala, cu modalitatea de constringere statala in caz de nerespectare normelor materiale, isi asma obligatia constitutionala de a respecta legea.&tatul isi asuma responsabilitatea de a elabora mecanismul necesar de realizare a normelor juridice! constituirea organelor executive abilitatate sa supraveg%eze respectarea legilor contraventionale! stabilirea competentei lor! asigurarea conditiilor necesare pentru activitate etc! - raportul juridic contraventional de conflict ( de contradictie) ia nastere in momentul comiterii unei fapte contraventionale. #umai din acest moment statul, prin organelle sale competente, efectueaza anc%eta contraventionala, si in cazul in care se va stabili vinovatia faptuitorului, fata de el va fi aplicata constringerea statala prevazuta de sanctiunea normei jurdice inculcate. &ubiecti ai raportului juridic contraventional pot fi subiectii dreptului contr-al. "n raporturile juridice contr-le statul va constitui intotdeauna subiect dominant. &ubiectii concreti ai raportului juridic contr-al depinde de tipul acestor rapoturi. "n cazul raporturilor de conformare va fi sattul, prin elaborarea normelor juridice contr;le, impune tuturor subiectilor dr. contr-al, regului de conduita obligatoriu. Cel de al doilea subiect nu este strict nominlaizat, poate fi orice subiect al dreptului contr-al. in cazul raporturilor juridice de conflict, cel dea al doilea subiect este strict determinat- persoana fizica sau juridical care a incalcat legea, savirsind o contraventie. 5bicetul raportului juridic contr-al il constituie anumite actiuni su inactiuni pe care statul- ca subiect dominant- le poate pretinde sip e care cealalta parte a raportului este obligat sa le savirseasca sau sa se abtina de a le savirsi Durata rportului juridic contraventional include ) elemente! nasterea, constatrea, modificare si stingerea raportului jurdic contr-al. sint specifice rap. <ur. De conflict #asterea- are loc in momentul cind subiectul rapunderii contraventionale, prin actiunile sau inactiunile sale, atenteaza la valorile sociale protejate prin dispozitia normelor materiale a DC. Constatarea raportului juridic contr-al este oncretizarea continutului sau, inclusive stabilirea persoanei care a comis fapta contraventionala, a virstei si a responsabilitatii ei, a vinovatiei, a capacitatii de rapundere contraventionala etc.

$odificarea- are loc in primul rind in functie de etapele procedurii contr-le! pornirea procedurii si cercetarea cazului! examinarea cauzei si emiterea deciziei! atacarea deciziei si revizuirea cazului= La diferite etape ale procedurii activeaza diferiti reprezentanti ai statului, fapt care modificacontinutul raportului juridic. &tingerea raportului juridic contr-al are loc in ( cazuri! *) inainte de executarea integrala a sanctiunii contr-le ( decesul contravenientului! expirarea tremenilor de prescrsiptie) si () dupa executarea sanctiunii %otarirea privind executarea sanctiunii contr-le a fost executat. 1!. &otiunea de contravanetionalitatea si necesitatea studierii.