You are on page 1of 29

EPURAREA GAZELOR

CUPRINS Cap 1 . Argument Cap 2. Pregatirea gazelor pentru transport 2.1 Purificarea gazelor 2.2 Deshidratarea gazelor 2.3 Introducerea de reactivi in conductă 2.4 Principiul de functionare a unei instalatii de deshidratare prin
adsorbtie cu silicagel Cap 3 . Desulfurarea gazelor Cap 4 .Degazolinarea gazelor Cap 5. Separarea gazelor 5.1. Separarea gra ita!ional" a lic#idelor $i a particulelor solide din gaze. Separatorul gra ita!ional.

5 .2. Reţinerea impurităţilor solide (filtrele) 5.2.1. mecanismul filtrării .2.2 .!epararea lichidului "i particulelor solide din gaze su# actiunea for$ei centrifuge. !eparatorul cu ciclon .2.3 !epararea lichidului "i particulelor solide din gaze su# ac$iunea com#inată a for$elor centrifuge "i gravita$ionale. !eparatorul orizontal cu $eava spirală Cap %. &dorizarea gazelor naturale Cap ' .(ransportul si depozitarea fluidelor '.1 Concentratia agentului de odorizare in gaze '.%. &etode de odorizare
a.'dorizarea prin e aporare b.'dorizarea prin picurare c.'dorizarea prin in(ectie Cap ) . &asuri de protectia *uncii Cap +. ,ibliografie

CAP 1 . ARGUMENT

Gazele naturale sunt supuse in schelele de extracţie unor tratamente preliminare si finale pentru separarea succesiva si simultana a impurităţilor gazoase , lichide, solide si hidrocarburilor condensabile . Tratamentele preliminare de separare au loc la talpa sondei si se continua in instalaţiile de suprafaţa . Prin tratamente finale in instalaţiile centrale se urmaresta adancirea separării pentru a se asigura transportul monofazic pe conductele magistrale si pentru a se realiza normele de calitate impuse de consumatorii industriali . practic prin deshidratare se urmareste reducerea continutului de umiditate , pana la limitele prevăzute , folosindu-se diferite metode , procedee si instalatii din ce in ce mai eficace si mai economice. Deshidratarea gazelor este inclusa in pregatirea gazelor pentru transport . n acest sens in lucrarea de fata am prezentat in capitolul ! care se refera la pregătirea gazelor pentru transport " purificarea gazelor, deshidratarea gazelor, introducerea de reactivi in conducta pentru u#urarea transportului gazelor naturale de sonda $ Pentru a trimite către consumatori gaze la parametrii de consum este necesar sa efectuam in plus urmatoarele operatii % -desulfurarea gazelor& -degazolinarea gazelor& -separarea pe traseul de transport pana la punctele de
distributie.odorizarea gazelor .

Se utilizeaza ur*atoarele *etode de odorizare / a.'dorizarea prin e aporare b.'dorizarea prin picurare

c.'dorizarea prin in(ectie n partea finala a lucrarii am prezentat masurile de protectia muncii specifice la transportul si distributia gazelor naturale .

CAP 2 .PREGATIREA GAZELOR PENTRU TRANSPORT

propan$ #i #ase sau sapte molecule de apă % . !. Condi!iile principale pentru for*area #idra!ilor s1nt/ e6istenta u*idit"!ii 1n gaze2 a unei presiuni ridicate a acestora $i a anu*ite alori *ini*e pentru te*peratur".-. totalitatea *asurilor care se iau pentru 1nl"turarea i*purit"tilor din gaze inainte intr"rii acestora in 1n conducta *agistral"2 for*eaza pregatirea gazelor pentru transport $i const" 1n efectuarea de operatii de purificare2 de des#idratare2 de desulfurare $i de degazolinare . . separatoare de apă sau impurităţi mecanice. De ase*enea2 cu cat gazele con!in *ai *ulte #idrocarburi .Gazele extrase direct din z"c"*0nt nu sunt 1ntotdeauna curate ci con!in o serie de i*purit"!i2 cu* sunt / particule solide2 argiloas" fin" din z"c"*1nt32 #idrocarburi lic#ide2 2 #idrogen sulfurat etc.) Purificarea gazelor Purificarea gazelor se realizează chiar *n sistemul de colectare folosindu-se *n acest scop. -idraţii sunt substanţe asemănătoare cu zăpada sau gheata si se prezintă sub formă de cristale mici. sub formă de vapori. *n gaze mai răm+ne *ncă de apă. I*puritatile con!inute 1n gaze creeaz" o serie de dificult"!i destul de i*portante 1n transport $i utilizare2 fiind necesar s" se ia *asuri de inl"turare a acestora pentru e itarea depunerii sub for*a de dopuri a nisipului $i a lic#idului2 a 1ng#e!"rii apei2 a coroziunii conductelor cauzat" de prezen!a #idrogenului sulfurat . 2. x /-!0 & C%45 6 74%8 . formate dintro n moleculă de hidrocarbură u#oară "metan. etan. De#i *n instalaţiile de separare se elimina o cantitate mare de apă liberă. albe. n cazul *n care cantităţile de impurităţi mecanice sau lichide sunt importante. care nu trebuie sa treaca de o anumită limită pentru a evita posibilitatea formarii hidratilor .C34) 6 74%'.au for*at/ gaze $i ap".2 Des#idratarea gazelor Problema cea mai importantă *n transportul gazelor o constituie conţinutul in apă al acestora.antitatea de vapori de apa determină valoarea umidităţii acestora. 4idra!ii sunt co*bina!ii nestabile care se desco*pun u$or in anu*ite condi!ii fa orabile 9 ridicarea te*peraturii sau sc"derea presiunii 9 re enind 1n for*a ini!ial" din care s. se montează mai multe separatoare *n serie. at+t de dăunători *n transportul gazelor prin conducte.

< 0nd 1n edere cele de *ai sus2 *"surile pentru 1nl"turarea for*arii #idra!ilor se 1*part 1n dou" categorii/ —*"suri de desco*punere a #idra!ilor for*a!i sau de 1*piedicare a for*"rii acestora f"r" a se 1nl"tura u*iditatea gazelor —*"suri de pre enire a for*"rii #idra!ilor prin des#idratarea gazelor. loriferelor de abur sau ap" cald"2 *ontate pe conduct".propanul nu depune #idra!i peste 525:C si sub o presiune de 125 bari . Din cauza posibilit"!ii depunerii #idra!ilor 1n (urul te*peraturii de 8 :C la orice presiune2 anoti*pul rece e fa orabil acestor depuneri. Ridicarea te*peraturii gazelor se efectueaz" cu a(utorul ca.1 bar . .*etanul nu depune #idrati dec0t pana la te*peratura de %125: C si nu*ai peste presiunea de %5 bari-etanul nu depune #idra!i peste 1425:C si sub o presiune de 4. . Din diagra*a alaturata rezulta ur*atoarele / . U*iditatea gazului cre$te prin cre$terea te*peraturii $i scade prin sc"derea presiunii. la te*peraturi *ai *ari de 15: C nu se *ai depun #idra!i la presiuni de peste 1%5 bari .relati *ai grele2 for*area #idra!ilor este *ai u$oar" e6isten!a punctelor de detent" a gazelor 1n conducte prin strangularea acestora la duze sau robinete ofer" posibilit"!i opti*e de for*are a #idra!ilor prin sc"derea local" a te*peraturii etc.5 bari / .a trecerea de la iarn" la pri*" ar"2 1nc"lzirea conductei duce la desprinderea #idra!ilor de pe pere!ii acesteia care se pot aglo*era $i bloca curgerea .izobutanul si butanul nor*al nu depun #idra!i peste %25:C 2 respecti 1 C si sub presiuni de 82). Constat"rile de *ai sus scot 1n e iden!" i*portan!a ca la o te*peratura de 1nc"lzire de nu*ai c0te a grade a gazelor se 1nl"tur" posibilitatea for*"rii #idra!ilor. Strangul"rile curentului de gaze care pro oac" sc"deri de te*peratur"2 duc2 de ase*enea2 la for*area #idra!ilor. Condi!ia principal"2 1ns"2 a for*"rii #idra!ilor este prezen!a apei 1n gaze. <cestea sunt ni$te *an$oane sau c"*"$i din burlan fi6ate 1n e6teriorul conductei pe lungi*e de 189%8 * $i prin care circul" abur sau ap" calda =ficien!a 1nc"lzirii gazelor nu este . Desco*punerea #idra!ilor $i e itarea for*"rii lor se realizeaz" prin ridicarea te*peraturii gazelor2 sc"derea presiunii sau prin introducerea de reacti i 1n conduct".

'dată cu scăderea presiunii scade #i temperatura interioară si hidraţii se descompun imediat. Sc"derea presiunii 1n conduct" se poate efectua pe por!iuni sau tronsoane c0nd aceasta este pre "zut" cu robinete de sec!ionare n acest caz.3 Introducerea de reactivi in conduct . dietilglicolul etic. avanta(ul instalaţiilor mici pu!in costisitoare <dsorbantul cel *ai utilizat 1n acest scop este silicagelul.$ ceea ce are ca urmare condensarea . . reduc+ndu-se astfel presiunea interioară. 2. cum ar fi % clorura de calciu sau de litiu. tronsonul *n care s-au format hidraţi "fapt care se observă prin scăderea presiunii *nainte de locul respectiv$ se izolează de restul conductei prin *nchiderea robinetelor de sectionare si se evacuează gazele *n atmosferă. Timpul de trecere a gazelor prin coloana de adsorbţie . Deshidratarea gazelor este operaţia prin care se reduce sau se mic#orează cantitatea de vapori de apă din gaze poate realiza prin % — răcirea gazelor la temperaturi (oase "320 5.prea ridicat" 1ntruc0t acestea se r"cesc repede din cauza pierderilor *ari de c"ldur" in sol . 2.00 g la ) 000 4m2$ ai cărui vapori produc condensarea vaporilor de apă & apa condensată se elimină ulterior prin dispozitive de scurgere plasate pe conductă . vaporilor de apă #i elimininarea acesteia prin separatoarele de apă montate pe conductă & — absorbţia vaporilor de apă cu lichide higroscopice .! Princi"iu# de $unctionare a unei in%ta#a&ii de de%'idratare "rin ad%or(&ie cu %i#ica)e# Gazele umede colectate de la grupurile colectoare intră la partea superioară a unei coloane de adsorbţie . metoda care prezintă unele dezavanta(e de ordin tehnico 6economic% — adsorbţia vaporilor de apă cu adsorbanti solizi & 7ltima metodă& utilizată mult *n ţara noastră prezinta in primul r+nd. umplută cu silicagel #i ies pe la partea inferioară. Sta!iile de des#idratare sau de uscare a gazele sunt *ontate 1n fiecare $antier de e6ploatare a gazelor instalatiile de uscare co*pletate cu dispoziti e de reglare $i *"surare a gazelor for*eaz" unit"!i principale prin care gazul este obligat sa treaca 1nainte de a intra 1n conducta principal" de transport. 1e folose#te *n acest scop alcoolul metilic "2003.

silicagelul cedează apa.'R Deoarece hidrogenul sulfurat este un gaz foarte toxic #i *nsoteste de multe ori. Procedeele umede duc la un grad de purificare mai mic 80390 : dar sunt foarte avanta(oase ca instalaţii #i mod de lucru fapt care explică răsp+ndirea lor.h$. *n circa .iclul de funcţionare automatizat este de )! h adsorbţie. 1oluţia regenerată iese pe la partea inferioară a coloanei #i este introdusa din nou. Procedeul umed cel mai utilizat se bazează pe următorul ciclu de operaţii % gazele cu hidrogen sulfurat sunt introduse pe la partea inferioară a unei coloane de absorbţie prin care circula substanţa absorbantă.3)!05.. h răcire. 1oluţia de absorbant circulă *n coloană *n sens contrar. trec printr-un dispozitiv care reţine picăturile de adsorbant #i intră *n conducta de transport. gazele de sondă ca o impuritate nedorită #i prin faptul că produce o gravă coroziune a conductelor. se elimină hidrogenul sulfurat. gazele se trec prin coloana de adsorbţie . *n coloana de absorbţie. nlăturarea hidrogenului sulfurat din gaze "desulfurarea gazelor 3 se poate realiza prin / — procedee uscate / adsorb!ie cu a(utorul substan!elor adsorbante solide Ao6id de fier2 li*onit $i ar3 — procedee u*ede / absorb!ie ou a(utorul substan!elor absorbante lic#ide Acarbonat de sodiu sau potasiu2 etanola*in"2etc. intr-un *ncălzitor special "cuptor$. adică de sus *n (os & după ce este saturată cu hidrogenul sulfurat absorbit din gaze. 8 h regenerare #i . h. După răcirea adsorbantului cu gaze reci. Gazele purificate ies din coloană pe la partea superioară. *n timp ce coloana de adsorbţie trece *n faza de regenerare a silicagelului cu a(utorul gazelor *ncălzite la )!0 5. .Procedeele uscate de adsorb!ie per*it o purificare co*plet" a gazelor dar sunt foarte costisitoare $i greoaie 1n e6ploatare fiind2 din acest *oti 2 *ai pu!in folosite. 3.este determinat de *ncărcarea cu apă a silica-gelului "23. eliminarea este neapărat necesară. CAP 3. soluţia este *ncălzită #i trece *ntr-o coloană de regenerare *n care. n ţara noastră se folosesc staţii de uscare cu silicagel dotate cu două grupe de coloane de adsorbţie. D=SU. 7lterior. -idrogenul sulfurat extras pe la partea superioară a coloanei de regenerare este folosit la . Prin *ncălzire. fierbere la )0.>UR<R=< ?<@=. coloana poate fi pusă din nou *n funcţiune.

Gazele bogate nu se pot folosi. în primul r!nd. iar gazele sărace ies pe la partea superioară a coloanei. pentru reînceperea ciclu lui . $idrocarburile grele din gaze se dizolvă in lichidul absorbant care se recuperează la partea in"erioară a coloanei.3 18 BgfCc*%.azolina este antrenată de aburul supraîncălzit care circulă în coloana de regenerare în contracurent cu lichidul absorbant #i este evacuată pe la partea superioară a acesteia. ca atare. curat. printr-o coloană verticală în care circulă. +ichidul intră în coloana la mi'locul acesteia #i este recuperat.IN<R=< ?<@=. după ce separat de vaporii de apă prin condensarea acestora. de obicei.. %&tragerea gazolinei din absorbant se realizează trec!ndu-l prin altă coloană numită de regenerare .'R Gazele colectate a separatoare conţin hidrocarburi mai grele ca % butan. . operaţie care poarta numele de degazolinare sau dezbenzinare a gazelor #i care se realizează *n instalaţii speciale montate *n schele. este CAP !.egazolinarea prin adsorb ie. pe la partea in"erioară a coloanei. D=?<@'. cele două lichide separ!nduse ulterior. -ici se condensează #i gazolina #i apa. în contracurent. cel mai mult utilizată în ara se bazează pe proprietatea unor corpuri solide de a adsorbi #i de a re ine. provoc!nd pentru ambele "luide un curent #icanat. propan. "iind aspirat ulterior de o pompă #i retrimis in circuit . prin încălzire ou a'utorul aburului supraîncălzit la 1() *C. "iind condusă în condensatoare . cu talere care. pentan #i se numesc gaze bogate. la o presiune de 0. *e)a+o#inarea "rin a(%or(&ie (Figura 1)constă în trecerea gazelor . In sc#elele din !ara noastr" se folosesc ulti*ele dou" procedee/ absorb!ia cu *otorin" $i adsorb!ia cu c"rbune acti . se vaporizează gazolina.0 #i )00 <gf=cm! & — adsorbţie cu adsorbanţi solizi 3 cărbune activ 3. "iind conduse în conductele de trans"er. absorbantul lichid pulverizat. hidrocarburile nevolatile din acestea. la presiuni variind *ntre .în care. în prima coloană de absorb ie.fabricarea acidului sulfuric sau la extragerea sulfului. contribuie la realizarea unui contact intim între acestea. motorina sau petrolul. Coloana de absorb ie este prevazuta. Dezbenzinarea gazelor se poate efectua prin mai multe procedee % — comprimarea la presiune de 203. pe toată înăl imea ei.0 <gf=cm! #i răcire in răcitoare speciale & — absorbţie cu absorbanţi lichizi 3 motorină sau petrol. . fiind obligatorie extragerea hidrocarburilor grele sub formă de gazolină din masa lor.

#i diri(ate la partea inferioară coloanei de adsorbţie pentru uscarea cărbunelui activ. 5ractic. "iind aplicabil pentru dezbenzinarea gazelor cu un continut de numai 0) —1)) g gazolină12m3. desorbtia se face cu abur . de temperatura aburului etc. n coloana de adsorbţie se introduc gazele bogate pe partea inferioară& la partea superioară se recuperează gaze sărace din care a fost adsorbită gazolina de către cărbunele activ *n toată faza de adsorbţie. 5rocesul de adsorb ie constă din patru "aze 6 adsorb ia de către cărbunele activ a hidrocarburilor prin trecerea gazelor bogate prin recipientele cu cărbune activ 7 distilarea gazolinei din cărbune prin trecerea ulterioară a aburului supraîncălzit prin acelea#i recipiente 7 -uscarea cărbunelui activ cu gaze încălzite 7 răcirea cărbunelui activ cu gaze reci. in care fractiunile grele sunt absorbite de carbunele activ. n acest timp./ubstan a solidă cea mai utilizată pentru adsorb ie carbunele activ cu care se pot e&trage #i cantită ile cele mai mici de gazolină.. o parte din gaze trec *n conducta de consum *n timp ce restul sunt conduse la un *ncălzitor de gaze. Gazele sărace recuperate din coloana sunt introduse pe la partea inferioară *n coloana de adsorbţie pentru a răci cărbunele din interiorul acesteia "faza de răcire >a ie#irea din coloana de adsorbţie . 1istemul de degazolinare prezentat se realizează la temperaturi de ). care se realizează introduc+nd abur supra*ncălzit < !.-20 5. pe la partea superioară #i extrăg+nd pe la partea inferioară vaporii de gazolină #i apa. după ce sunt răcite pentru condensarea vaporilor antrenaţi *n coloana #i separate de apa condensată. apoi printr-un separator unde se separă gazolina #i se diri(ează spre rezervoarele respective de depozitare.urata "iecărei "aze se determină e&perimental în "unc ie de natura gazului respectiv. @mestecul este trecut printr-un condensator. într-un recipient pentru a avea un proces continuu. Cele mai uzuale instala ii care asigură un proces continuu au cel pu in patru sau trei recipiente (coloane de adsorb ie cu cărbune) 8n "igura 4 este reprezentată schema unei instala ii degazolinare cu patru coloane de adsorb!ie. iar fractiunile usoare sunt elimionate pe la partea superioara. de starea cărbunelui.oad%or(tie-$i) ura33 @ceasta varianta are numai doua faze si anume% adsorbtia si desorbtia.Gazele bogate sunt incalzite in incalzitor apoi sunt introduse pe la partea inferioara in coloana de adsorbtie ). ciclul total al celor patru "aze se realizează av!nd la dispozitie mai multe recipiente cu cărbune într-o instala ie de dezbenzinare . *ncălzite la ))03)20 5. *e)a+o#inarea "rin ter. >a recuperarea ulterioară a gazelor de la partea superioară a coloanei acestea se diri(ează la consum. catre conducta de gaze sarac..03!/0 5. coloana de adsorbţie ? este *n faza de distilaţie. -cest avanta' dublat de acela al posibilită ii de operare la presiuni reduse — circa 4 bari — a "ăcut ca procedeul să "ie răspîndit în schelele în care se e&ploatează la presiuni mici. n faza a doua. . "iecare "ază e"ectu!ndu-se succesiv.

operatiile de degazolinare sunt si*plificate si ieftine. este separarea #i reţinerea impuritaţilor lichide #i solide. ca să asigure o desfă#urare normală a utilizării gazelor. Pentru separarea gazelor s-au construit #i experimentat mai multe tipuri de separatoare bazate. . aduse din strat odată cu gazele sau rezultate prin condensare din cauza scăderii temperaturii pe ţevile de extracţie si prin laminare.supraincalzit care se introduce pe la partea superioara a coloanei. antreneaza fractiunile care s-au absorbit in prima faza si si patrunde in condensator iar apoi in separator unde se separa& gazolina care rezervorul de gazolina gazele necondensate care sunt comprimate in tancurile de gaze lichefiate apa care este diri(ata catre generatorul de abur. 1e admite că se produce o separare mai eficientă dacă gazele care ies din separator conţin circa !0: mai multă umiditate dec+t cea de saturaţie. at+t pe forţele gravitaţionale. n alte cazuri. separarea #i deshidratarea se poate face la fiecare sondă *n parte sau *ntr-un punct central . datorită volumului specific al gazului. mai ales c+nd conductele sunt scurte #i presiunea nominală este cobor+tă. acesta să devină nesaturat. iar la punctul final. prin faptul ca are numai doua faze necesita investitii mai mici fiind mai simpla. această performanţă este suficientă. @ceasta instalatie este de conceptie romaneasca si prezinta urmatoarele avanta(e% ciclul de lucru este redus la (umatate fata de instalatia de degazolinare prin adsorbtie la rece.ea mai importantă funcţiune a instalaţiei tehnologice de suprafaţa la o sondă de extracţie a gazelor naturale. n funcţie de parametrii de exploatare a sondelor. simpla separare *n schelă nu este suficientă #i de aceea se impune o deshidratare a gazelor. astfel *nc+t scăderea presiunii pe traseu să compenseze scăderea temperaturii. SEPARAREA GAZELOR . de distanta dintre sonde #i de calitatea #i cantitatea lichidelor reţinute. c+nd presiunile de plecare sunt ridicate " #i căderea de temperatură este mult mai importantă dec+t căderea presiune. c+t #i pe cele centrifuge #i de adeziune. n multe cazuri.. CAP . *nsă.

după ie#irea din sondă. trebuie ca viteza ascensională a curentului B a . care se realizează la puţin timp după *nceperea căderii prin mediul gazos . Se"ararea )ravita&iona# a #ic'ide#or /i a "articu#e#or %o#ide din )a+e. deci% .la B 0 mai mare decat Ba particulele se depun2 . al căror diametru să . Se"aratoru# )ravita&iona#. in cazul miscarii circulare a curentului de gaze ) contactul intre curentul de gaze si o suprafata lichida si una solida umeda& ) trecerea gazelor prin filtre.. iteza li*it" de c"dere2 D 82 a unei pic"turi de lic#id cu dia*etrul d F 1**.1. B0. Prin viteză limită de cădere se *nţelege viteza constantă de cădere a particulei. noroi..etc Aficienta procesului de separare depinde de% ) tipul si dimensiunile separatorului & ) constructia separatorului . se efectuează *n recipienţi metalici sub acţiunea următorilor factori% ) forţa gravitaţională& ) schimbarea bruscă a direcţiei curentului de gaze& ) forte centrifuge .urăţirea gazelor de impurităţi mecanice "nisip. Prin calculele de dimensionare a separatorului gravitaţional. modul de introducere a gazelor & ) viteza curentului de gaze& ) proprietatile fizice a gazelor ) regimul tehnologic de separare" presiune si temperatura $ Principiul de funcţionare a separatoarelor utilizate in prezent in industria gazului metan se bazeaza pe depunerea particolelor in stare de suspensie in urmatoarele grupe de separatoare% ) gravitationale"separatoare verticale si orizontale $ ) initiale "separatoare cu ciclon 3 ) *i6te A separatoare cu intrare tangentiala a gazelor .la D 8 E Da particulele or pluti 1n *asa de gaze. membrane. care se află *n suspensie *n gazele care pătrund *n separator. să fie mai mică dec*t viteza limită de cădere. .roca sfaramata$ #i lichide.la D 8 F Da 9 particulele or fi antrenate de c"tre curentul de gaze f"r" s" se poat" depune. care să asigure separarea particulelor solide #i lichide. Pentru dimensionarea acestui tip de seprator se ia *n considerare viteza limită de cădere a particulelor solide sau lichide. folosirea dispozitivelor de deflegare. Pentru ca particulele. care se găsesc *n suspensie *n gaze să *nceapă sa cadă.

*n cazul obţinerii unei eficiente mai mare de separare. >a un conţinut mare de lichide *n gaze pot fi folosite separatoarele verticale sau orizontale.x)0/ 0. . montate in serie . care este antrenată *n sensul curgerii de către de gaze tinde să se depună cu viteza limită de cădere *n fluidul respectiv. m !x)0/ 0. 1epararea lichidului #i particulelor solide din gaze.C9 . care sunt de circa )0 ori mai mari dec+t cele calculate cu formula lui 1to<es. >a curgerea gazelor pe conducte orizontale. de dimensiunile particulelor. care. a#a cum rezultă din aplicarea formulei lui 1to<es.0! mm. /x)0/ 0. se obţin dimensiuni foarte mari de separatoare conform tabelului următor care nu se e6ecut" 1n practica Presiunea.92 separatorului.a(ungă 0. direcţia de depunere a particulelor lichide #i solide este verticală./. . de natura acestora si de diametrul conductei. n mi#carea orizontala particula *n suspensie. Practica a confirmat că separatoarele gravitaţionale verticale funcţionează mai bine la presiuni mai mari. traiectoria deplasării particulei este orientată spre direcţia rezultantei celor două viteze.Pa )x)0/ Diametrul 0. acest tip de separator are o utilizare din ce *n ce mai redusă *n schelele de extracţie a gazelor naturale. . mm. *n separatoarele gravitaţionale. n industria extractivă a gazelor naturale se consideră eficiente separatoarele care separă particule p+nă la limita de 0. Deţinerea impurităţilor solide "filtrele$ . in funcţie de viteza gazului.. decantarea particulelor se realizează pe o distanţă mai mare sau mai mică. separarea particulele se realizează *n curent ascendent de gaze. n acest fel.!. Pe porţiunea orizontală a conductei. respectiv atunci c+nd sunt montate *n amonte de laminare.!. unde nu există schimbări de direcţie . *n conductele colectoare #i de transport. Din această cauză. Datorită faptului că. Portiunile orizontale ele conductelor constituie separ atoare eficiente pentru lic#idul e6istent in gaze. poţ fi folosite *n două sau trei trepte...

. Eecanismul filtrării 'peraţia de filtrare constă *n trecerea unui fluid printr-un mediu permeabil . Pe suprafe!ele e6terioare ale fibrelor poate apare un efect de sita. de natură electrostatică #i efectul de sită. apar efecte de inerţie.1eparatoarele de impurităţi solide trebuie să fie montate cel puţin *n următoarele locuri% • *n c+mpurile de producţie.a material filtrant poate fi utilizat un material textil cu filtre dispuse ordonat "ţesături$ sau dezordonat "fibre sau p+slă$ sau un material granulat *n care granulele pot fi libere #i constituie umplutura filtrului. Eecanismul filtrării *ntr-un material filtrant. Se for*eaz" astfel un strat pe suprafa!a . Io* considera de ase*enea un ele*ent de fluid de aceea$i di*ensiune.). este complex.. >ie o particul" solid" a 0nd dia*etrul d $i care se *i$c" cu iteza identic" cu cea a curentului de gaz.filtru. .3. Hn curentul de gaz e6ist" particule 1n suspensie care sunt antrenate de curent la iteza curentului $i a(unge* 1n faza unde liniile de curent se curbeaz". dacă e posibil la capul de extracţi e• 1naintea sta!iilor de uscare a gazelor• dup" sta!iile de uscare a gazelor la care se utilizeaz" desicant solid• 1naintea sta!iilor de co*pri*are a gazelor naturale• la utilizatorii de gaze naturale cu procese te#nologice preten!ioase Ac#i*izare2 trata*ente ter*ice2 industria sticlei $i por!elanului etc.!. I*aginea spectrului #idrodina*ic la nu*ere ReGnolds *ici la *i$carea 1n (urul unui cilindru Ao fibr"3. de difuziune. pentru a reţine impurităţile. efecte de aderenţă.

. . <naliz0nd 1n final randa*entul global de separare2 rezult" c" la iteze *ici sunt preponderente efectele de difuziune $i filtrele din aceast" categorie lucreaz" la iteze foarte *ici. =fectele de iner!ie sunt specifice unei alte categorii de filtre ce lucreaz" la iteze *ai *ari.a iteze foarte *ari2 apare o suflare a prafului $i o reflectare a particulelor datorit" ciocnirii cu fibrele. ?rosi*ea acestui strat este ariabil" 1n ti*p conduc0nd la cre$terea c"derii de presiune pe ele*entul filtrat.filtrului care la r0ndul lui re!ine particulele cu dia*etre *ai *ari ale i*purit"!ilor solide.un regi* strict deli*itat de debite $i iteze. Hn ti*pul regener"rii e a anta(os s" nu 1ndep"rt"* toat" cantitatea de praf $i s" l"s"* un strat de praf care s" a*orseze $i s" accelereze for*area stratului de praf filtrat. Dac" iteza este sub li*ita pre "zut"2 sp"larea2 respecti re!inerea prafului2 se face cu un randa*ent nesatisf"c"tor. Hn *o*entul 1n care presiunea pe stratul filtrant atinge o anu*it" aloare2 stratul de praf este 1ndep"rtat. Despr"fuitoarele prin sp"lare au un foarte bun randa*ent de separare2 dar trebuie s" func!ioneze 1ntr. Hn cazul c" iteza gazului dep"$e$te li*ita prescris"2 e6ist" riscul ca uleiul cu praful colectat2 s" fie antrenat dincolo de $icanele de dezuleiere2 cu pierdere de ulei $i cu sc"derea eficacit"!ii de despr"fuire.

(inat a $or&e#or centri$u)e /i )ravita&iona#e . 7n alt tip de separator centrifugal este cel multiciclon.5. e"icien a e"icienta separarii este *"rit" 1n *od substan!ial. Datorit" for!ei centrifuge2 particulele solide $i lic#ide sunt antrenate $i se lipesc de *antaua interioar".4.orp filtru& !-Fund inferior& 3. Se"aratoru# ori+onta# cu &eava %"ira# .Filtru de gaze naturale )-. 1-a dovedit prin experienţe de #antier că la viteze mai mari de )) m=s.2. Pe acest principiu de separare au fost construite separatoare cu ciclon >a *nceput. 7n separator cu ciclon. *n sechelele de producţie de gaze din Dom+ni s-a folosit cu rezultate bune.=ficacitatea lui 1n separarea apei din gaze a(unge p0n" la ++25J. s-a constatat că cea mai bună separare se obţine . >or*a elicoidal" a canalului de centrifugare deter*in" ca 9 pe l0ng" iteza tangen!ial" 9 s" se i*pri*e gazelor $i o itez" de cobor0re.Cartus filtrant. +a acest tip de separator .. are o manta exterioară in care se introduc elementele de centrifugare "cicloanele$. .2 . 9ntruc!t aceasta este mult mai mare din cauza razei mici de rota ie #i a vitezei tangen iale mari.3 Se"ararea #ic'idu#ui /i "articu#e#or %o#ide din )a+e %u( ac&iunea co. eficacitatea separatorului scade. un separator cu un singur ciclon. "orta gravita ională de separare a particulelor lichide #i solide din gaze este inlocuită cu "or a centri"ugă. Dup" centrifugare2 gazele intr" 1n !ea a central" a separatorului2 unde iteza ascendent" este *ult *ai redus" dec0t iteza de cobor0re 1n ele*entul de centrifugare. Din analiza diverselor tipuri de separatoare verticale.Se"ararea #ic'idu#ui /i "articu#e#or %o#ide din )a+e %u( actiunea $or&ei centri$u)e.. @t+t mantaua.Racord intrare gaze5. ?azele sunt introduse 1n ciclon2 lateral2 prin canalul elicoidal2 cu o itez" tangen!ial" de p0n" la 11 *Cs. la care viteza a fost redusă sub )) m=s.Racord ie$ire gaze .un rezer or de presiune 1nalt"2 confec!ionat2 de obicei2 dintr. Se"aratoru# cu cic#on .Capac.au lipit de *anta2 se or scurge f"r" nici un i*pedi*ent2 1ntr. c+t #i ciclonalele pot fi scoase pe la partea superioară prin de#urubarea inelului d e solidarizare de *anta. car e poate fi folosit pentru produc!ii *ari de p0n" la %8 618 5* 3Cd . 1eparatorul acesta inerţial poate avea unul sau mai multe cicloane.o !ea a de 1nalt" presiune 21n care se or decanta apa $i i*purit"!ile solide.2. Din aceast" cauz"2 particulele solide $i lic#ide care dup" separare s.

*ndrept+ndu-se către #tuţul de ie#ire a gazului de . printr-un #tuţ de . @ceastă condiţie este realizată *n conductele de transport gaze. ) ţeava spirală ce se confecţionează la cald din bucati de teava de conductă cu D-. mont+ndu-se *nainte de laminarea gazelor. Afectul răcirii. la sonde cu presiune mare. Dispozitivul de siguranţă al separatorului este fixat la capătul superior ultimei spire. fante unghiulare. gazele pătrund *n corpul cilindric prin cele . provoacă. Din ţeava spirală. d& #i nea(unsurile separatorului gravitaţional vertical. 1pira are un diametru mediu de 9/0 mm. la trecerea prin duză. *n timp ce de ie#ire din separator este fixată la celălalt capăt. *#i schimbă direcţia de mi#care. Gazele care intră *n ţeava spirală./ 3 . 1eparatorul are o u#oară *nclinare *n direcţia scurgerii. m. Toate spirele se sudează *n mantaua corpului cilindric. confecţionat din ţeava D-!0in cu grosimea peretelui de )03)2 mm. cu viteză tangenţială maximă de )) m=s. Heava spirală este montată la un capăt al corpului cilindric. sunt supuse mi#care de rotaţie. nu este necesară o *ncălzire a gazelor după laminare. o condensare a apei de saturaţie din gaze #i de aceea este preferabil ca separarea să se facă după laminare 1eparatorul orizontal cu ţeava spirală a fost conceput să realizeze avanta(ele separării gravitaţionale pentru debite relativ mici #i ale separării centrifuge la debite mari. calculată astfel ca să poată ceda *n momentul c+nd presiunea din separator depă#e#te valoarea maximă admisibilă. datorită i centrifuge comprimate.?iteza gazului *n mantaua . in . in. *n general.atunci c+nd direcţiile de cădere a particulelor #i de mi#care a gazelor sunt perpendiculare. scade după fiecare *nv+rtitură. *n lungime de !. 1eparatorul orizontal cu ţeava spirală este alcătuit di părţi componente% ) corpul cilindric orizontal. *n raport cu cantităţile rămase *n ţeava spirală *n urma trecerii gazelor *n corpul cilindric prin fantele anterioare. ?iteza tangenţială a gazelor. a fost proiectat să funcţioneze. Particulele lichide #i solide *n suspensie. Gazele. *n cazul sondelor cu presiuni relativ mici *n raport cu cele din conductele de transport. Fiecare spiră a ţevii spirale este #liţuită printr-o fantă di cu dimensiunile . după ce au trecut prin ţeava spirală intră *n corpul orizontal al separatorului prin fantele de comunicaţie. @cest dispozitiv este echipat cu o membrană de alamă subtire.0G/0 mm orizontal. 1eparatorul cu ciclon. care se *mbină *ntre ele prin sudură. care este maximă *n prima . in. sunt proiectate si se lipesc de mantaua ţevii spirale.

fără ia polua *nsă p+nzele de apă freatică. dar au dezavanta(ul că ocupă spaţiu mai mare #i de aceea unde condiţiile de spaţiu sunt restrictive se montează cele verticale. 1eparatorul orizontal cu paravan de ceaţă.cilindrică cre#te după fiecare fantă. ndiferent de tipul de separator. *n funcţie de presiunea de lucru a sondei. ). mai apare #i forţa adezivă a picăturilor de apă pe *mpletiturile de s+rmă ale paravanului. 1eparatorul orizontal *ngropat "acumulatorul subteran de lichide$. al căror diametru. acţiunea forţei centrifuge devine eficientă chiar din primele două spire . cu viteza lor limită de cădere. n loc de *mpletitură de s+rmă mai pot fi utilizate plăci *nclinate. trebuie să fie astfel aleasă. pe l+ngă forţele de frecare #i gravitaţie ce acţionează *n cazul acumulatorului de lichide. ?iteza gazelor *n secţiunea liberă a plasei de s+rmă. *n continuare. hotăr+tor este ca acestea să aibă la partea inferioară un spaţiu de depozitare al lichidelor separate #i acestea să fie montate la un automat la umplerea spaţiului de depozitare. particulele *n suspensie. cu canale care constituie un deflector mai eficient al curentului de gaze saturate. sub efectul suprapus al acţiunii forţei gravitaţionale. *nc+t presiunea dinamică de antrenare a picăturilor de apă să fie inferioară forţei de adeziune la plasă. apa separată din gaze se acumulează *n corpul inferior de unde este descărcată *ntr-un bazin special amena(at. apa poate fi pompată la o staţie de in(ecţie sau 3 *n cazul *n care conţine si hidrocarburi lichide 3 la o staţie de epurare #i apoi se in(ectează. n corpul cilindric al separatorului. in . Avacuarea lichidelor separate să se facă *n condiţii de protecţie a mediului. acestea se vor separa funcţie de densitatea lor "apa (os #i ele sus$ #i *n acest caz #i scurgerea lor "evacuarea se va face funcţie de . este utilizat cu precădere la sondele de gaz metan. vor cădea. >a acest tip de separator. 1eparatoarele orizontale cu principiul gravitaţional preponderent sunt mai eficace dec+t cele verticale. etc. @cesta se construie#te *n două variante% @ 3 bieta(at #i I 3 trieta(at -1tuţurile de legătură dintre corpurile separatorului "dintre eta(e$ sunt de . n acest mod. *ntr-un circuit ce nu implică scurgerea lor *n terenul *ncon(urător sau cu poluarea unor ape. poate fi de / 3 ). prin *n diferite acvifere situate la ad+ncimi pe c+t posibil mai mici. 3 / in. la care. antrenate de curentul de gaze *n mi#care orizontală. construit ca *n fig. care constituie paravanul de ceaţă. Jn cazul *n care pe l+ngă apa liberă avem #i produ#i petrolieri "hidrocarburi grele condensate$ la separare *n rezervorul de depozitare al separatorului. 1eparatorul orizontal *ngropat se construie#te din burlane de fora(.

aceste nivele prin două dispozitive plutitoare. ce acţionează două .

separare$. .regimuri de evacuare.

incat. ca urmare a multiplelor cazuri de explozii.s-a trecut la utilizarea unor substante rau mirositoare cunoscute sub numele de agenti de odorizare sau odorizanti care pot pune u#or in evidenta.: volum gaz natural$. Din aceast" cauz" a ap"rut necesitatea ca separarea s" fie co*pletat" cu o des#idratare a gazelor. 1ns" aceast" di ersitate a scos $i *ai *ult 1n e idedenta ineficienta procesului de separare indiferent de principiul folosit 9 sepaparatoare centrifuge2 gra ita!ionale2 de adeziune etc.onsideratii generale 1pre deosebire de gazelle rezultate din distilarea cu huilei.pentru eliminarea acestui grav dezavanta( al ultilizarii gazelor naturale.respectiv prezenta si pericolul gazelor naturale intr-o incinta.dar mai ales in consumul casnic datorita pericolului de intoxicare in special al pericolului de explozie ca urmare a scurgerilor necontrolate si neidentificate de gaze dar si datorita faptului ca limita inferioara de inflamabilitate a hidrocarburilor este destul de mica "cca .Problema a devenit at+t de importanta. .au construit diferite tipuri de separatoare.in scopul prevenirii unor explozii si accidente. Datorit" rezultatelor nesatisf"c"toare date de separatorele de gaze 1n fiecare !ar" produc"toare de gaze naturale s. CAP 0 O*ORIZAREA GAZELOR NATURALE .gazele naturale sunt aproape inodore sau slab mirositoare si de aceea ridica probleme deosebite din punct de vedere al securitatii utilizarii lor atat in procesele industriale unde prezenta agentilor de odorizare nu deran(eaza.scurgerile. nstitutul Doman de 1tandardizare"actualmente @sociatia de 1tandardizare din Dom+nia prescurtat @1D'$a elaboarat un 1T@4D@DD 1D )2. in martie )998.0/ care stabileste conditiile tehnice care trebuie indeplinite de agenţii de odorizare si de aparatele utilizate la odorizarea gazelor naturale.Separatorul ertical cu para an de cea!" din inele cera*ice este ec#ipat cu inele Ras#ing 1n loc de 1*pletitur" de s0r*"2 inele care prezint" a anta(ul ca se pot e6trage $i cur"!a de i*purit"!i.in timp util.Din acest motiv.

sa fie perceptibil la o concentratie cat mai mica in gaze& -sa prezinte o buna stabilitate chimica si termica in timpul depozitarii si la odorizare pentru a nu reactiona cu componentii din gaze .sunt cei mai potriviti ca agentii de odorizare.tiolii normali prezinta o stabilitate chimica redusa si de aceea nu trebuie utilizati ca odorizanti in gaze cu continut de oxigen mai ales ca oxidul de fier (oaca rolul de catalizator la oxidarea mercaptanilor si in felul acesat efectul odorizarii se reduce si mai mult& dimpotriva. Axperientele effectuate au aratat ca este preferata utilizarea acestor compusi in amestec deoarece.efectul odorizarii gazului natural se reduce substantial pe traseul conductei. De exemplu. acesti componenti nu indeplinesc intru totul conditiile impuse mai sus..pentru a nu se produce depuneri pe conducta& -sa prezinte o volatilitate mare pentru a nu condensa nici la temperature (oase si"sau$la presiuni inalte.agentii de odorizare trebuie sa indeplineasca mai multe conditii si anume% -sa prezinte un miros puternic neplacut dar distinctiv pentru a nu fi confundat cu alte mirosuri frecvent intalnite& -sa aiba o limita (oasa de perceptibilitate olfactiva.tiolii secundari sau tertiari"de exemplu izopropilmercaptanul si tertbutilmercaptanul$sunt mai rezistenti la oxidare decat tiolii normali. De regula.respectiv.& -sa prezinte o variatie a punctului de fierbere intr-un domeniu ingust de temperatura . CAP 1 .respectiv sa poata fi utilizati si la temperaturi de minim -.instalatii sau sol& -sa nu gonfleze materialele de etansare a conductelor si armaturilor de pe reţeaua de distributie& -sa fie disponibil la scara industriala si ieftin.respectiv.0.TRANSPORTUL SI *EPOZITAREA 2LUI*ELOR 'dorizantii obisnuiti sunt combinatii organice cu sulf.datorita stabilitatii lor chimice si mirosul specific. etilmercaptanul .ca urmare a structurii aciclice.Dintre aceste combinatii organice tetrahidrotiofenul"T-T$ corespunde cel mai bine cerintelor generale pentru agentii de odorizare.datorita caracterului lor acid.Pentru a putea fi folositi in acest scop. utilizati individual. in felul acesta. n plus. Tioeterii.ei care indeplinesc cel mai bine conditiile de mai sus sunt tiolii"mercaptanii$ Tiolii poseda cea mai mare capacitate de odorizare dar. conditiile de mai sus impuse unui odorizant sunt bine indeplinite.iar evaporarea sa fie compleata& -sa fie necorosivi sau cat mai putini corosivi& -sa arda complet o data cu gazul& -sa fie cat mai putin absorbiţi de conducte.

numai cu a'utorul mirosului. mirosul de la capatul conductei era Kclar perceptibilL pana la KtareL . Unitatea de *asura a odorizarii se e6pri*a in *iligra*e este bine odorizantCN*3 de aer sau gaz2 in ersul acestui raport reprezentand capacitatea de odorizare pentru ca *irosul sa fie Kclar perceptibilL Atreapta % de *iros3. @stfel. conform tabelului anterior.eterminarea intensitatii mirosului unui agent de odorizare in aer in vederea stabilirii constantei : se "ace. efectul odorizarii gazului natural tratat cu AE se reduce substantial pe traseul conductei. Con%tanta 3 este de"inite ca acea concentratie a agentului de odorizare in aer care este necesara pentru atingerea treptei de percepere a mirosului. miros slab conform treptei 0. in principiu. Inten%itatea . . limita in"erioara a odorizarii unui gaz "iind considerate aceea in care mirosul devine perceptibil.iro%u#ui ntensitatea mirosului reprezinta gradul de tarie a senzatiei pe care o produce emanatia unor compusi asupra simtului olfactiv. pe o conducta de gaze cu o lungime de 2. dupa cum se va vedea. In continuare sunt prezentate unele *ari*i referitoare la treptele de intensitate a *irosului. a. dupa metode statistice.. 5e baza e&perientelor e""ectuate s-au stabilit mai multe trepte de intensitate a e"ectului odorizarii.mg AE=4 m2 gaz combustibil "valoare mult mai mare decat cea corespunzatoare treptei de miros mediu. <m unde sa folosit AE in concentratie initiala de !0. pe aceeasi conducta si cu aceeasi concentratie initiala de odorizant. -ceasta constanta permite.. la capatul conductei mirosul gazului a fost Kabia perceptibilL. respective. ntensitatea mirosului se imparte in trepte de miros de la 0 la . clar perceptibil "treapta de miros ! conform tabelului urmator. calculul concentratiei minime a agentului de odorizare in gazul natural."AE$ este mult mai coroziv si are o capacitate specifica de adsorbtie mai mare pe otelurile din care sunt constituite echipamentele si conductele de transport gaze decat tetrahidrotiofenul "T-T$. din tabelul urmator in timp ce la odorizarea cu T-T. se valori"ica perceptiile determinate de o grupa de personae de incercare in conditii struct de"inite. . 5e baza simtului ol"activ cu care "iecare individ este dotat. Din cauza coroziunii mai mari a etilmercaptanului ca urmare a caracterului sau acid.

tertbutilmercaptan "TIE$ si etilmercaptan "AE$. educati in prealabil in acest sens. trepte de miros conform tabelului anterior. mirosul nu mai poate fi detectat. ordonata acestui graphic fiind impartita in cele . percepe in mod sigur mirosul "treapta de miros ! din tabelul anterior$. . dupa cum s-a mai spus. sunt prezentate in tabelul urmator. .CONCENTRATIA AGENTULUI *E O*ORIZARE IN GAZE Pentru evitarea pericolelor de intoxicare si de explozie ca urmare a scurgerilor necontrolate de gaze. acestea trebuie sa fie odorizate in mod continuu. c. conform careia intensitatea mirosului este proportionala cu logaritmul concentratiei odorizantului in aer % O mlgc P n . adica treapta de miros 0. 1.ele doua trepte sunt descries de legea lui Neber si Feehner. >imita de percepere "pragul de sensibilitate la miros$ >imita de percepere "pragul de sensibilitate la miros$ reprezinta intensitatea minima a mirosului. >egatura intre concentratia agentului de odorizare in aer si intensitatea mirosului este dat in figura ce reprezinta curbele de intensitate a mirosului pentru tetrahidrotiofen "T-T$. d.1 . Gradu# o#$activ Gradul olfactiv reprezinta valoarea intensitatii mirosului bazata pe senzatia olfactiva a unor subiecti cu capacitate medie de miros si cu o conditie fiziologica medie.. valoarea concentratiei agentului de odorizare in aer necesara pentru atingerea treptei de percepere a mirosului. inainte de a se atinge limita inferioara de explozie. ?alorile ei. cu o capacitate medie la miros si la o conditie fiziologica medie.#. pentru diferiti odorizanti. Trea"ta de "erce"ere a . in asa fel incat sa se atinga treapta de miros ! "treapta de percepere a mirosului$ la amestecarea gazului esapat cu aerul din incinta. care mai poate fi inca perceputa de catre o persoana.antitatea calculata pentru agentul de odorizare ce trebuie dozat in gazul natural pentru atingerea treptei ! de percepere a mirosului are la baza constanta M ce reprezinta.iro%u#ui Treapta de percepere a mirosului reprezinta intensitatea mirosului la care orice persoana. din tabelul anterior& la o reducere a acestei intensitati a mirosului sub pragul de sensibilitate.

0 22 ! Atan 2.! .) 29 .0.C.08 ! Tertiarbutilmercaptan "TIE$ 0..20 si pentru AE si TIE. .02 2 Atilmercaptan "AE$ 0. m O !.. in conditii ambiante 4r. @gentul de odorizare ?aloarea M. concentratia minima a agentului de odorizare in gazul combustibil./2 iar n O .0 2C 2 Propan !. m O ).0 2 )0 Dimetilsulfat !. iar n O ..ombustibilul >imita inferioara de inflamabilitate crt : volum g=m2 ) Eetan . De exemplu % .unde reprezinta intensitatea mirosului exprimata ca treapta de miros& c 6 concentratia agentului de odorizare in aer.. ... 2) 9 -idrogen .ste mult mai mare decat unitatea. )) Eetilmercaptan .). in mg odorizant=4m2 de aer& m si n 6 constantele odorizantului studiat in aer& pentru T-T. O 333 Qmg odorizant=4m2gaz combustibilR 0. n-Iutan ).! >i >imitele inferioare de inflamabilitate in aer ale unor combustibili.crt.8 .! >i e.2 /0 C @cetilena ).) /0 Deoarece raportul )00=0.alculul concentratiei minime c a agentului de odorizare in gazul combustibil pentru atingerea treptei ! de percepere a mirosului la capatul retelei de conducte se efectueaza cu relatia de mai (os in functie de constanta M si de limita inferioara de inflamabilitate >i exprimata in procente volum de gaz in aer % )00 M ..02 1e observa ca pentru diferiţi odorizanţi... zobutan ). 2C . / -idrogen sulfurat .. mg agent=m2 4 aer ) Tetrahidrotiofen "T-T$ 0. atingerea treptei de percepere a mirosului "grad olfactiv !$ se face la concentratii diferite ale agentilor de odorizare in aer. )/ 8 Atilena !. ?alorile constantei M pentru diferiti agenti de odorizare "odorizanti$ 4r. pentru atingerea treptei de percepere a mirosului. este mult mai mare "de circa )00 ori$ decat concentratia minima a aceluiasi odorizant in aer..

08 mg T-T= 4m2 aer$& 0.0$in U rezulta % M N E 9999 eOP .0 valoare mult mai mare decat valoarea de 0.02 mg AE=4m2 aer din tabel  pentru gaze naturale odorizate cu tetrahidrotiofen % 0.08 S )00 c O 3333 O)8.!  pentru propan gaz odorizat cu tetrahidrotiofen %  0.! mg=4m2 gaz "fata de 0.02 S )00 c O 3333 O /.02 S )00 c O 3333 O 2.4m2 gaz odorizant=4m2 gaz natural Axplicitand ecuatia")0.02 mg AE= 4m2 aer$& 0.! S . 0.08 S )00 c O 3333 O8..! S !.0 mg=4m2 gaz "fata de 0.! S .0 mg=4m2 gaz...! S !.0  pentru propan gaz odorizat cu etilmercaptan% 0.8 mg=4m2 gaz "fata de 0.! Daportul volumic de odorizare care asigura treaota ! de percepere a mirosului se poate calcula si cu relatia de mai (os % T O UeVf unde% T reprezinta limita de perceptibilitate exprimata in 4m2 de gaz odorizant=4m2 de gaz natural& e-limita inferioara de inflamabilitate a gazului natural exprimata in fractie volum de gaz in aer& V-coeficientul de siguranta fata de limita de inflamabilitate"raportul dintre fractia volumului de gaz in amestec cu aerul corespunzatoare inflamabilitati si fractia de gaz din amestec considerate si admisa ca nepericuloasa$& W-factorul de siguranta la perceperea"raporul dintre fractia limita minima de percepere si fractia sigur perceptibila$& U-raporul volumic de odorizare.08 mg T-T= 4m2 aer$& 0. pentru gaze naturale odorizate cu etilmercaptan % 0.

S0. prin picurare si prin in(ectie.oncentratia agentului de odorizare in gazelle combustibile este independenta de tipul instalatiei de odorizare. 333333336 4m2 gaz natural )milion 4m2 gaz natural Daca se ia in consideratie etilmercaptanul "AE$ ca agent de odorizare si se doreste e6pri*area *asica a acesteia la odorizarea unui anu*it folu* de gaz natural atunci *ari*ea S de ine/ SE4R5%T3 C%%24TT3 E11Ug =&C1*ilion N*3 gaz naturalE 11g =& C 1888N*3 gaz natural E11 *g =& CN*3 gaz natural T3 &asa *olara a etil*ercaptanului BgCB*ol TT3 Iolu*ul *olar al gazului in conditii nor*ale A88C si presiunea at*osferica3 <ceasta aloare se 1ncadreaz" in li*ita de dozare propusa pentru odorizarea gazelor naturale confor* tabelului ur*ator.0. @cest lucru se poate realize numai .Ialorile nu*erice ale acestor para*etrii sunt date *ai (os/ 1 5 1 1 ME 999Q.eE 9Q. Denumirea Atilmercaptan odorizantului Dozarea propusa2 *g odorizantC*3N )V15 gaz natural zopropilmercaptan )V15 Iutilmercaptan 4V15 Tetrahidrotiofen )V15 1. METO*E *E O*ORIZARE n practica industriala exista mai multe tipuri de instalatii de odorizare % prin evaporare. . Pentru toate aceste tipuri de insatalatii de odorizare este necesar ca odorizantul sa fioe ndispersat uniform si constant in cantitatea necesara asigurarii concentratiei dorite de ododrizant in tot fluxul de gaz. 4m2 gaz odorizant 4m2 gaz odorizant 33333333366 O .!S0.5 aloare pentru S/ .OE 9 E82%. cu fitil.0.PE QQ E8285. 588R185 188 5 %8 In acest caz rezulta ur*atoarea 1 S E 9999999Q9Q E 4R18.00S)0/S0.2.

cantitatea evaporate de odorizant fiind urmarita la indicatorul de nive. picaturile de odorizant cad inrezervorul tampon de unde sunt preluate de un current de gaz de pe conducta de bX-pass si duse in conducta principala de transport. Dupa evaporare.Odori+area "rin "icurare 'dorizatorul prin picurare se utilizeaza pentru odorizarea unor debite mici de gaze naturale. dupa care se amesteca in aval cu fluxul principal de gaz natural. 1chema principiala a sistemului de dozare este prezentata in figura corespunzatoare. 1chema principiala a odorizatorului este prezentata in figura corespunzatoare.printr-o buna corelare intre debitul de odorizant in(ectat si debitul de gaz natural odorizat precum si printr-o viteza de evaporare satisfacatoare a odorizantului respective. respective inainte de atingerea limitei de inflamabilitate. c.Odori+area "rin in4ectie . curentul de gaz si odorizant se amesteca in aval cu fluxul principal din conducta. respective a debitului de gaz trecut prin bX-pass trebuie reglata automat in functie de debitul fluxului de gaz din conducta principala. Principiul de functionare a odorizatorului prin poicurare consta in realizarea dozarii debitului dorit de agent de odorizare cu a(utorul unui robinet de reglare mintat pe racordul de iesire a< recipientului cu odorizant. 1e observa ca odorizatorul prin evaporare se monteaza pe un bX-pass al conductei principale de transport. 'dorizarea cu fitil 'dorizatorul cu fitil se bazeaza pe principiul circulatiei odorizantului prin capilarele fitilului care apoi se evapora la partea superioara in curentul de gaz preluat din conducta principala tot printr-un bX-pass. Din acest recipient. a. Gazele naturale trebuie odorizate continuu in asa fel incat treapta de miros ! corespunzatoare treptei de percepere a mirosului in amestecul de gaz si aer sa se atinga inainte ca nivelul concentratiei de gaz in aerul din incinta respective sa devina critic. indifferent de tipul instalatiei de odorizare. 4ormal. (. debitul de gaz prin bX-pass fiind preluat chiar din conducta de gaz cu a(utorul unui robinet de reglare care asigura proportia necesara dintre odorizant si fluxul principal de gaz natural prin reglarea debitului de gaz prin bX-pass. 1chema principiala a sistemului de odorizare este prezentata in figura corespunzatoare.Odori+area "rin eva"orare nstalatia de odorizare prin evaporare "odorizatorul$ se bazeaza pe principiul evaporarii odorizantului respective si antrenarii vaporilor rezultati cu un current de gaz preluat chiar din conducta principala de transport. dozarea agentului de odorizare.

acordarea ali*enta!iei de protec!ie $i a *aterialelor igienico. MASURI *E PROTECTIA MUNCII La statiile de tratare . !e vor verifica periodic to$i ro#inetii * scurgerile si supapele de siguranta . Conduc"torii locurilor de *unc" sau2 dup" caz2 delega!ii 1*puternici!i ai acestora au obliga!ia s" realizeze2 1n principal/ . erificarea st"rii utila(elor2 agregatelor2 aparatelor $i sculelor2 cu care se lucreaz" $i 1nl"turarea sau repararea celor care prezint" defec!iuniPersonalul de e6ploatare are ur*"toarele obliga!ii/ . conduc"torilor locurilor de *unc". La evacuarea apelor reziduale . consu*atorilor casnici. $n circuitul de depozitarea azelor si a azolinei se vor monta supapelede si uranta la orice recipient su" presiune .pentru urmarirea re imului normal de functiune se vor monta aparate de masura si control . dotarea cu ec#ipa*ent indi idual de protec!ie $i de lucru. Pentru toate etapele de e6ploatare a siste*ului de ali*entare cu gaze naturale2 se respect" pre ederile referitoare la protec!ia2 siguran!a $i igiena *uncii. Personalul de deservire a separatoarelor va tre#ui sa fie #ine instruit asupra manipulării si supravegherii lucrului * in a"a fel incit posi#ilitatea accidentelor sa fie redusa. s" participe la toate instructa(ele 1n confor*itate cu legisla!ia 1n igoare- . CAP 5 .sanitare pentru pre enirea 1*boln" irilor profesionale. personalului de e6ploatare. instruirea personalului la fazele $i inter alele stabilite prin legisla!ie2 1ntoc*irea $i se*narea cu personalul instruit a docu*entelor do editoare. 'bliga!iile $i r"spunderile pentru protec!ia2 siguran!a $i igiena *uncii re in/ . !azinele de decantare tre"uie sa fie impre#muite . dezemulsionantii se depoziteaza in vase inchiseasezate in spatii deschise pentru a evita efectele daunatoare ale eventualelor scapari de aze.@cest procedeu consta in in(ectia continua a agentului de odorizare in fluxul de gaz natural cu a(utorul unei pompe dozatoare in functie de debitul gazului respective.!e interzice iluminatul sau apropierea flacarii deschise de punctele de lucru.

s" nu utilizeze utila(e2 aparate2 ec#ipa*ente $i scule defecte sau neadec ate *ediului de lucru. erificarea st"rii utila(elor2 aparatelor2 ec#ipa*entelor $i sculelor cu care se lucreaz" $i 1nl"turarea sau repararea celor care prezint" pericol de incendiuPersonalul de e6ploatare are ur*"toarele obliga!ii/ . s" poarte ec#ipa*entul de lucru $i de protec!ie la locul de *unc" $i s". s" participe la toate instructa(ele 1n confor*itate cu legisla!ia 1n igoare. instruirea personalului la etapele stabilite prin legisla!ie2 1ntoc*irea $i se*narea cu personalul instruit a docu*entelor do editoare.l 1ntre!in" 1n stare de cur"!enie. 'bliga!iile $i r"spunderile pentru pre enirea incendiilor re in conduc"torilor locurilor de *unc"2 personalului de e6ploatare al operatorului de distribu!ie $i consu*atorilor. CAP 6.. s" asigure 1ndeplinirea *"surilor de pre enire $i stingere a incendiilor. Conduc"torii locurilor de *unc" au obliga!ia s" realizeze 1n principal/ . 7I7LIOGRA2IE . s" nu utilizeze scule2 aparate $i ec#ipa*ente defecte. s" aplice 1n acti itatea sa pre ederile nor*elor de care a luat cuno$tin!" la instruire2precu* $i orice alte *"suri necesare pentru e itarea accidentelor. s" aplice 1n acti itatea sa pre ederile nor*elor de care a luat cuno$tin!" la instruire2 precu* $i orice alte *"suri necesare pentru e itarea incendiilor. Hn toate etapele de e6ploatare a siste*ului de ali*entare cu gaze naturale2 se respect" nor*ele $i dispozi!iile referitoare la pre enirea $i stingerea incendiilor.

Aditura 7niversităţii din Ploie#ti 6 !00. E. . Stimularea productivităţii sondelor prin acidizare . .. oachimiuc . .ristescu. Intervenţii . 2.-Transportul si depozitarea titeiului si gazelor 6 Eanual pentru licee de specialitate . Iucure#ti 6 )98. reparaţii şi probe de producţie la sonde . . Iucure#ti 6 )9C8 . Aditura Didactică #i pedagogică .. . . Exploatarea zăcămintelor de ţiţei . . !. ? Petcovici . .. E. . Norma unică de protecţia muncii în ora! .. #i Popa . Aditura Tehnică . oachim . Aditura Didactică #i Pedagogică . = ) . gaze şi transport " distribuţie gaze . extracţie ţiţei . Ieca . 4icolae .. Einisterul /. . #i Teodorescu.). 4r . Gr . Geologie de şantier . 4icolescu .. Iucure#ti 6)9C9.