You are on page 1of 18

ETICHETAREA NUTRIŢIONALĂ A ALIMENTELOR

 Etichetarea modernă a produselor alimentare. gradul de detaliere necesar. limba în care apar informaţiile sunt reglementate de către guverne la nivel local.  Principalul rol al etichetării este acela de a oferi informaţii. presupune un mesaj mai bogat şi mai variat de informaţii utile comerţului şi consumatorilor. astfel încât producătorii deţin un control destul de redus asupra etichetei. Frecvent. .ETICHETAREA PRODUSELOR ALIMENTARE Eticheta reprezintă totalitatea informaţiilor care însoţesc un produs ambalat sau o marfă şi care oferă consumatorului detalii privind caracteristicile produsului. un loc de prim ordin tinzând să îl deţină informaţiile de ordin nutriţional.

Eticheta se constituie ca o barieră în calea comercializării produselor alimentare necorespunzătoare calitativ.Necesitatea reglementării etichetării produselor alimentare  Etichetarea produselor alimentare este o problemă de interes public. cu efecte benefice nu numai în sfera consumului. economic şi social. a produselor pirat şi a celor falsificate. Soluţii privind etichetarea bunurilor alimentare regăsim în: Principiile directoare pentru protecţia consumatorilor ale ONU Codul de deontologie al comerţului internaţional cu bunuri alimentare  alte reglementări conexe internaţionale şi naţionale     . întrucât vizează protecţia consumatorului din punct de vedere biologic. dar şi în cea a producţiei.

. Cantitatea netă pentru alimentele preambalate. atunci când acestea necesită indicaţii speciale. 12. 9. 4. România) 6. Data durabilităţii minimale. Menţiuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse. Condiţiile de depozitare sau de folosire. 7. Denumirea sub care este vândut alimentul. 3. 13. Cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente. 10. Lista cuprinzând ingredientele. Concentraţia alcoolică pentru băuturile la care aceasta este mai mare de 1. O menţiune care să permită identificarea lotului.2% în volum. Locul de origine sau de provenienţă a alimentului. 5.Menţiuni obligatorii de etichetare a produselor alimentare (conform legislaţiei din 1. atunci când lipsa acestora poate determina o utilizare necorespunzătoare a alimentelor. 11. 8. Denumirea sau denumirea comercială şi sediul producătorului. Instrucţiuni de utilizare. 2. Numele şi sediul importatorului sau ale distribuitorului înregistrat în România în cazul produselor din import. al ambalatorului sau al distribuitorului.

acest lucru fiind determinat de diverşi factori educaţionali.  . sociali. ETICHETAREA NUTRIŢIONALĂ  În evoluţia etichetei nutriţionale. glucide. S-a pornit de la cele trei elemente energetice (proteine. O nutriţie corectă se poate face doar printr-o informare corectă. O informare corectă reprezintă un drept al consumatorului.Un mod de viaţă sănătos are la bază o nutriţie corectă. lipide) şi valoarea energetică conferită de acestea produsului etichetat. economici. conţinutul informaţional a fost în permanentă îmbogăţire.

glucide şi lipide.  valoarea biologică. exprimată în Kcal sau KJ. cantitatea de protide. . exprimată prin cantitatea fiecărei vitamine sau element mineral.2. exprimată în g la 100g de produs. ETICHETAREA NUTRIŢIONALĂ Declararea valorii nutritive (etichetarea nutriţională) se referă la informaţiile de ordin nutriţional prezentate într-o anumită ordine:   valoarea energetică.

lipide. fibre si sodiu. Modele informative (1987) :    Cei “4 mari CODEX” – declararea celor trei elemente energetice (proteine.activitate de avangardă cu privire la sistemul etichetării nutriţionale. acizi grasi saturati. glucide. lipide) şi valoarea energetică. glucide si lipide.  cantitatile de proteine. Cei “4 mari CODEX” + acizii graşi saturaţi.  . România Modele informative:   Grupa 1:  valoarea energetica. Grupa 2:  valoarea energetica. zaharuri. glucide. Cei “4 mari CODEX” + acizii graşi saturaţi + fibrele alimentare.  cantitatile de proteine.DECLARAREA VALOARII NUTRITIVE  Marea Britanie .

   .grame (g).kJ şi kcal. în cazul vitaminelor şi mineralelor procentul din doza zilnică recomandată (DZR) poate fi înscris şi sub formă grafică.miligrame (mg). polioli.Observaţii  etichetarea nutriţională poate include cantităţile din una sau mai multe dintre următoarele substanţe: amidon. proteine . vitamine şi minerale .unităţile de măsură specificate în mod expres. lipide . unităţile de măsură utilizate sunt următoarele: valoarea energetică . sodiu .grame (g). colesterol şi oricare dintre mineralele sau vitaminele prezente în aliment în cantităţi semnificative. glucide . colesterol . cu condiţia menţionării pe ambalaj a numărului de porţii conţinute. acizi graşi mononesaturaţi. fibre .grame (g). informaţiile nutriţionale se exprimă la 100 g/100 ml sau raportat la porţia de consum. informaţia referitoare la vitamine şi minerale trebuie exprimată în procente din doza zilnică recomandată (DZR).grame (g).grame (g).   declararea valorii energetice şi a proporţiei substanţelor nutritive sau a componentelor acestora se face cantitativ. acizi graşi polinesaturaţi.

Arla Danish White. Brânză de tip feta. lipide şi glucide şi valoarea energetică – prezentate în cifre şi litere incolore pe fondul culorii ambalajului. 500g .Modalităţile de declarare a valorii nutritive Simplu Conţinutul în protide.

glucidele şi VE sunt exprimate pe benzi codificate cromatic: • • • • VE Proteine Lipide Glucide 141 23.55 culoarea roşie. .6 7. roşie-portocalie sau roz – protide culoarea galbenă – lipide culoarea verde – glucide fond alb – valoarea energetică.Nuanţat  protidele. lipidele.23 1.

Complex • valoarea energetică şi principalii nutrienţi. recomandate pe zi. declarate in unitati fizice. Un astfel de model presupune menţionarea pe ambalaj a grupei de populaţie căreia îi este destinat produsul. • gradul de acoperire a necesarului de energie şi de nutrienţi. pentru o anumită grupă de populaţie. . • cantitatile din diferite substanţe.

Utilizarea informaţiilor nutriţionale  Partea de sus conţine informaţii specifice produsului  Partea de jos conţine informaţii referitoare la necesarul zilnic de nutrienţi pentru o dietă cu 2000 sau 2500 kilocalorii .

Informaţii nutriţionale   Total kilocalorii Kilocaloriile provenite din grăsime  Grăsimea totală (g)   Grăsimea saturată (g) Grăsimea Trans    Colesterol (mg) Sodiu (mg) Carbohidraţi (g)   Fibre alimentare (g) Zahăr (g)   Proteine (g) Vitaminele A & C  Calciu & Fier .

grăsime. kilocalorii. colesterol. grăsime saturată.Specificaţii privind proprietăţile nutritive Criterii nutriţionale Descriere Produsul conţine cantităţi infime din următoarele componente: zahăr. Exemplu: “conţinut bogat de fibre” – produsul conţine cel puţin 6g de fibre/100g . dar fără a depăşi dozele zilnice recomandate pentru următoarele componente: grăsime. Exemple Fără calorii – mai puţin de 5 kcal/100g Fără zahăr – mai puţin de 0. Produsul poate fi consumat frecvent.5 g /100g Fără grăsime – mai puţin de 0.5 g /100g Conţinut scăzut de grăsime – maxim 3 g /100g Conţinut scăzut de grăsime saturată – maxim 1 g /100g Conţinut scăzut de colesterol – maxim 20 mg /100g Conţinut scăzut de sodiu – maxim 140 mg /100g Conţinut scăzut de calorii – maxim 40 kcal /100g “Fără” “Zero” “Scăzut” (“low”) “Redus” “Bogat” Produsul conţine cu cel puţin 25% mai puţine kilocalorii sau nutrienţi decât un produs similar. sodiu şi kilocalorii.

.

in urmatoarele privinte:  a caracteristicilor alimentului si in special a naturii. precum si a metodelor de productie. atribuirii de efecte sau proprietati alimentelor pe care acestea nu le poseda.Informatiile inscrise pe eticheta nu trebuie sa induca in eroare consumatorii in achizitionarea produselor. autorizate in acest sens de Ministerul Sanatatii)    . tratare sau vindecare a bolilor (exceptii . proprietatilor. precum si orice alimente cu destinatii nutritionale speciale. identitatii. durabilitatii.apele minerale naturale. atribuirii de proprietati de prevenire. cantitatii. originii sau provenientei sale. sugerarii ca alimentul are caracteristici speciale atunci cand in realitate toate produsele similare au astfel de caracteristici. compozitiei.

a bolilor de rinichi. “intareste rezistenta organismului”. “ridica nivelul sistemului imunitar”. în cura de slăbire şi ajută la fortifierea organismului” .  declaratii greu de interpretat si deci potential inselatoare:  produse zaharoase  “îmbunatateste memoria”   “ajuta la cresterea concentrarii” “sunt folositoare în circulaţia sângelui şi bune pentru inimă”  oţet de mere şi miere  “graţie vitaminelor şi componentelor biotic active din compoziţia sa are reale proprietăti terapeutice în combaterea stărilor febrile ale gripei.Din verificările desfăşurate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor s-a constatat că etichetele produselor contin:  declaratii inselatoare sau care nu pot fi verificate:   declaratiile referitoare la slabire declaratiile de genul: “recomandat de pediatri”. “efect de armonizare a metabolismului”.

 Importanta si rolul informatiilor continute de eticheta unui produs alimentar constau in:  Imbunatatirea posibilitatilor de alegere de catre consumatori printr-o deplina cunoastere a informatiilor referitoare la produs. . Posibilitatea alegerii unor produse alimentare in vederea realizarii unei diete sanatoase. in special a categoriilor de consumatori care sufera de alergii/reactii adverse la anumite substante. Informarea corecta.     Incurajarea producatorilor in vederea prezentarii de informatii suplimentare fata de cele impuse de legislatie. pentru a satisface dorinta de informare a consumatorilor. Cresterea increderii consumatorilor in produs.