You are on page 1of 51

ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008 

ROMANIA

Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume

Perioada 2009-2013
MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 1 

ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008 

CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE .................................................................................................................................................... 4  1. DURATA STRATEGIEI NAŢIONALE .............................................................................................................. 5  2. ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE A SECTORULUI ROMÂNESC DE FRUCTE ŞI LEGUME ............. 6  2.1. ANALIZA SITUAŢIEI ............................................................................................................................................ 6  2.1.1. Potenţialul de producţie al sectorului ....................................................................................................... 6 

2.1.1.1. Număr apreciabil de exploataţii de dimensiuni reduse, cu preponderenţă în sectorul legumicol ............................................................................................................ 7  2.1.1.2. Suprafeţe pomicole aflate în declin ..................................................................... 7  2.1.1.3. Potenţial ridicat de asigurare a materiei prime necesare industriei de procesare 8  2.1.2.1. Valoarea producţiei de fructe şi legume .............................................................. 9  2.1.2.2. Prevenirea şi gestionarea crizelor ........................................................................ 9 

2.1.2. Economia producţiei .................................................................................................................................. 9 

2.1.3. Sistemul de comercializare a fructelor şi legumelor .............................................................................. 10 

2.1.3.1. Pieţe de desfacere/consumator .......................................................................... 12  2.1.3.2. Pieţe de desfacere/aspecte calitative.................................................................. 14  2.1.3.3.Infrastructură şi reţele de comercializare ........................................................... 14 
2.1.4. Factorii de competitivitate în sectorul fructelor şi legumelor ................................................................ 15  2.1.5. Punctele tari şi punctele slabe ale sectorului ......................................................................................... 16  2.2. STRATEGIA PROPUSĂ ........................................................................................................................................ 21  2.2.1. Obiective naţionale şi prioritizarea lor ................................................................................................... 21  2.2.2. Pertinenţa şi coerenţa obiectivelor ......................................................................................................... 23  2.2.3. Complementaritatea cu Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi cu alte forme de sprijin financiar ............................................................................................................................................................................ 26  3. OBIECTIVELE PROGRAMELOR OPERAŢIONALE, INSTRUMENTE ŞI INDICATORI DE PERFORMANŢĂ ...................................................................................................................................................... 27  3.1. CERINŢE PRIVIND TOATE TIPURILE DE ACŢIUNI SAU O PARTE DINTRE ACESTEA .............................................. 27  3.2. INFORMAŢII SPECIFICE SOLICITATE PENTRU TIPURILE DE ACŢIUNI (A SE COMPLETA NUMAI PENTRU TIPURILE DE ACŢIUNI SELECTATE) .......................................................................................................................................... 27  3.2.1. Măsuri care vizează planificarea producţiei (listă neexhaustivă) ......................................................... 28  3.2.2. Acţiuni vizând îmbunătăţirea sau menţinerea calităţii produselor (listă neexhaustivă) ....................... 29  3.2.3. Acţiuni vizând îmbunătăţirea comercializării (listă neexhaustivă)........................................................ 30  3.2.4. Acţiuni privind cercetarea şi producţia experimentală (listă neexhaustivă) ......................................... 31  3.2.5. Acţiuni de formare profesională (altele decât cele legate de prevenirea şi gestionarea situaţiilor de criză) şi acţiuni vizând promovarea accesului la servicii de consultanţă (listă neexhaustivă) ....................... 32  3.2.6. Măsuri de prevenire şi gestionare a situaţiilor de criză ......................................................................... 32  3.2.7. Alte măsuri ............................................................................................................................................... 33  3.2.8. Cheltuieli administrative şi de personal privind implementarea fondurilor operaţionale şi a programelor operaţionale.................................................................................................................................. 34  4. AUTORITĂŢI COMPETENTE ŞI INSTITUŢII RESPONSABILE ............................................................. 35  5. DESCRIEREA SISTEMELOR DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE ...................................................... 36  5.1. EVALUAREA PROGRAMELOR OPERAŢIONALE ŞI OBLIGAŢIILE DE RAPORTARE ALE ORGANIZAŢIILOR DE PRODUCĂTORI .......................................................................................................................................................... 38  5.2. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA STRATEGIEI NAŢIONALE ............................................................................... 38  ANEXA NR. 1 ............................................................................................................................................................ 39  ANEXA NR.2 ............................................................................................................................................................. 40  ANEXA NR.3 ............................................................................................................................................................. 41  ANEXA NR. 4 ............................................................................................................................................................ 42  ANEXA NR. 5 (A) ...................................................................................................................................................... 43 

MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole 

Page 2 

ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008 

ANEXA NR. 5 (B) ...................................................................................................................................................... 45  ANEXA NR. 6 ............................................................................................................................................................ 48  ANEXA NR. 7 ............................................................................................................................................................ 49  ANEXA NR. 8 ............................................................................................................................................................ 50  ANEXA NR. 9 ............................................................................................................................................................ 51 

MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole 

Page 3 

ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008 

CUVÂNT ÎNAINTE

Miniştrii Agriculturii din statele UE au ajuns, în iunie 2007, la un acord privind reformarea organizării comune a pieţei în sectorul de fructe şi legume (OCP). Politica acestui sector trebuie să răspundă exigenţelor pieţei prin reducerea fluctuaţiilor de preţ şi a dezechilibrului dintre cerere şi ofertă şi să încurajeze consumul de fructe şi legume, asigurând în acelaşi timp competitivitatea produselor. Organizaţiile de producători reprezintă principalii actori ai organizării comune a pieţei fructelor şi legumelor al căror rol constă în concentrarea ofertei şi adaptarea acesteia la cererea pieţei, acţionând în numele şi interesele membrilor. Organizaţiile de producători pot, cu sprijin financiar comunitar şi în baza unui program operaţional aprobat, să desfăşoare activităţi în domeniul calităţii producţiei – producţie biologică, al protecţiei mediului, activităţi de marketing, promovare şi inovare a produselor, activităţi de prevenire şi gestionare a crizelor. Pentru a asigura eficienţa programelor operaţionale ale organizaţiilor de producători, statele membre elaborează o strategie naţională care stabileşte procedurile şi condiţiile de eligibilitate a cheltuielilor în cadrul fondurilor operaţionale. Strategia naţională cuprinde o analiză a situaţiei actuale a sectorului de fructe şi legume din fiecare stat membru pe baza punctelor slabe şi tari, obiectivele care se desprind din această situaţie şi măsurile prioritare menite să conducă la atingerea obiectivelor identificate, precum şi autorităţile competente şi sistemul de monitorizare şi evaluare. Strategia României pentru programe operaţionale în sectorul de fructe şi legume nu include cadrul naţional de mediu întrucât România şi Bulgaria beneficiază de o derogare privind elaborarea acestui cadru, până în 2011. Această strategie a fost dezvoltată de un grup de reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în colaborare cu reprezentanţi ai sectorului de fructe şi legume.

Bucureşti, decembrie 2008

MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole 

Page 4 

ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008 

1. Durata strategiei naţionale
Strategia naţională a României privind programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume este definită pe o perioadă de 5 ani, începând cu 1 ianuarie 2009.

MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole 

Page 5 

În Anexa nr. 2. există premisele ca numărul acestora să crească. cărora România a optat să le acorde un sprijin financiar consistent – 75% din valoarea investiţiilor (50% fonduri comunitare. 25% fonduri naţionale) – în conformitate cu art. Acest lucru a generat scăderi dramatice a nivelurilor producţiei de produse autohtone şi transformând România dintr-o ţară preponderent exportatoare într-o ţară importatoare de fructe şi legume. MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 6  . Reorganizarea sistemului de producţie-valorificare a fructelor şi legumelor. constituie obiectivul prioritar al prezentei strategii.1. printr-o succesiune de legi ale căror repercusiuni s-au simţit profund asupra sistemelor de producţie. a cercetării şi a consultanţei agricole.1. de valorificare post recolta. În această perioadă. sau în bani şi în produse agricole. fapt datorat în principal fertilităţii naturale ridicate a solurilor şi a diversităţii climei. Deşi în prezent funcţionează un număr redus de forme asociative de comercializare (doar o singură organizaţie de producători şi 4 grupuri de producători recunoscute în conformitate cu criteriile comunitare). mai ales în cazul grupurilor de producători. Analiza situaţiei 2. o puternică tradiţie a fermelor familiale. (2) al Regulamentului 1580/2007. fiind plătiţi în bani. asupra infrastructurii. Potenţialul de producţie al sectorului În România a existat. 49 alin.1. Analiza situaţiei actuale a sectorului românesc de fructe şi legume România se află în al doilea an de implementare a regulilor comunitare privind organizarea comună a pieţei fructelor şi legumelor. 1 “Harta solurilor din România” pot fi urmărite categoriile de sol şi amplasarea acestora pe teritoriul ţării. timp de secole. Avantajele financiare comunitare pentru grupuri şi organizaţii de producători au reprezentat promotorul pentru organizarea sectorului românesc de fructe şi legume. fermele tradiţionale au fost înlocuite. în majoritatea zonelor. concomitent cu îmbunătăţirea nivelului socio-economic al zonelor rurale. Continuitatea acestei tradiţii a fost întreruptă de procesul naţionalizării şi colectivizării din perioada comunistă. România are un potenţial ridicat pentru producţia de legume în câmp. După căderea comunismului. În afara de condiţiile pedoclimatice favorabile pentru producţia de fructe şi legume România încă nu dispune în agricultură de exigenţele şi facilităţile tehnice caracteristice economiei de piaţă. în scopul valorificării eficiente a condiţiilor pedo-climatice deosebite de care dispune România.ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008  2. de structuri administrative controlate de stat. iar populaţia zonelor rurale s-a transformat treptat în angajaţi ai statului. a început retrocedarea terenurilor naţionalizate către foştii proprietari.

Din informaţiile INSSE (Institutul Naţional de Statistică) suprafaţa cultivată cu legume a scăzut continuu. însuma in anii ’80 290 mii ha. Având în vedere producţiile obţinute şi prezentate în Anexa nr. pe clase de marime -2005” este prezentată suprafaţa cultivată cu legume în anul 2005. 4 “Situaţia suprafeţelor amenajate cu sere si a producţiei totale obţinute”. 5 “Producţia medie pe trei ani exprimată în tone 2004-2006“. Aşa se explică gradul redus de tehnologizare a exploataţiilor.1. Anual. patrimoniul pomicol este mult diminuat. Consumul de fructe pe cap de locuitor s-a situat in perioada 2001-2007 intre 40 si 60 kg/cap de locuitor/an. Evoluţia suprafeţelor de sera si a producţiei realizate in perioada 2001 – 2007 este prezentata in Anexa nr. in funcţie de cerinţele biologice ale acestora. de la 289. principalele specii pomicole cultivate în România sunt: prunul.9 mii ha la sfârşitul anului 2005. suprafaţa totală cultivată cu pomi fructiferi în anul 2005 fiind de 142.1. 3 “Suprafata cultivata in sectorul legume-fructe.ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008  2. 2 “Exploataţii pe clase de mărime in 2007”. Informaţii suplimentare sunt prezenate în Anexa nr. MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 7  . mărul. de organizare a producţiei precum şi cantităţile mari de fructe şi legume comercializate la poarta fermei sau în reţelele de comercializare stradală. 6 “Situaţia plantaţiilor pomicole “. Suprafeţe pomicole aflate în declin Clima şi solul României oferă condiţii favorabile culturii pomilor si arbuştilor fructiferi. 2.1. 3 “Suprafata cultivata in sectorul legume-fructe. Din datele prezentate rezultă că atât la legume cât şi la fructe predomină fermele cu suprafeţe de până la 3 ha.3 mii ha. reprezentând 2% din suprafaţa agricola a ţării.1. suprafaţa nou înfiinţată cu diverse specii pomicole este de aproximativ 2000 ha în timp suprafaţa plantaţiilor în declin este de cca. constituit din livezi si pepiniere. Patrimoniul pomicol. De asemenea suprafaţa acoperită cu sere în România a scăzut continuu de la 5000 ha în anul 1989 la 420 ha la sfârşitul anului 2007. cireşul şi vişinul. specii răspândite. În prezent. pe clase de marime -2005” este prezentată suprafaţa cultivată cu pomi fructiferi în anul 2005. În Anexa nr. pe întreg teritoriul tarii din câmpie pana la altitudini de peste 800-1000 m. cu preponderenţă în sectorul legumicol Numărul de exploataţii pe clase de mărime aşa cum au fost inregistrate în Sistemul Integrat de Administrare şi Control (IACS) sunt prezentate în Anexa nr. 30 de ori mai mare.1. Număr apreciabil de exploataţii de dimensiuni reduse. de pregătire profesională a fermierilor. În Anexa nr.2.6 mii ha în 1989 la 151. Situaţia este destul de critică dacă luăm în considerare faptul că peste 90% dintre acestea sunt administrate de producători persoane fizice.

În acest moment cca. fructele uscate şi magiunul. Murăturile şi legumele fermentate lactic sunt în plină ascensiune pe piaţă în special în vechile state comunitare. Produsele realizate prin conservare sunt dominate de cele pe bază de legume: ro ii în bulion. fasole păstăi şi conserve în oţet. Aproximativ 80% din capacităţile actuale de producţie au fost modernizate atât prin fonduri proprii cât şi prin SAPARD. suprafeţe mari de spaţii protejate abandonate şi/sau contruite în baza unor tehnici învechite. Mare parte din unităţile de procesare au implementat sistemul HCCP permiţând pătrunderea pe piaţa comunitară şi internaţională. poate fi asigurat de producţia actuală de aproximativ 237 mii tone/an. Analiza corelaţiei dintre capacităţile de procesare şi resursele de materii prime a evidenţiat faptul că necesarul de consum de 8-9 kg/cap locuitor/an fructe şi legume procesate. 60% din producţia de conserve are ca destinaţie principală lanţurile de super market-uri din România si UE dar producţia românească ajunge şi în state ca Israel. Canada sau SUA. grad redus de întinerire a plantaţiilor pomicole asociat cu suprafeţe mari de plantaţii pomicole în declin. gradul ridicat de fragmentare a suprafeţelor legumicole şi pomicole şi lipsa unei strategii coerente de consolidare a terenurilor. potenţialul de producţie al sectorului este afectat din următoarele considerente: numărul mare de exploataţii de dimensiuni reduse. amestecuri de legume. Valoarea investiţiilor făcute în fabricile de procesare în ultimii doi ani au fost de peste 40 milioane €. Principalele produse pe bază de fructe rezultate în urma procesării în România sunt: compotul. Producţia internă de fructe şi legume procesate in evoluţie 2001-2007 este prezentată în Anexa nr. creşterea frecvenţei fenomenelor climatice extreme cu efecte asupra producţiei. sucurile naturale. Potenţial ridicat de asigurare a materiei prime necesare industriei de procesare Capacitatea totală de procesare a fructelor şi legumelor este de 237107 t/an. Concluzii: În concluzie.1. respectiv 174-175 mii tone/an. 7 “Evoluţia producţiei de conserve din legume şi fructe – 2001-2007 “ iar consumul anual pe cap de locuitor la fructe şi legume procesate este prezentat în Anexa nr.1. scăderea suprafeţelor cultivate cu legume şi plantate cu pomi şi arbuşti fructiferi.3.ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008  2. gradul redus de dotare a exploataţiilor cu mijloace tehnice moderne de producţie şi recoltare. Page 8  MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  . 8 “Consumul mediu anual pe locuitor (kg/cap loc)”. mazăre. dulceaţa.

2. vinete şi usturoi se remarcă ca fiind reprezentative chiar şi la nivel comunitar. mai ales din cauza: o lipsei cunoştinţelor de marketing care presupun metode de pregătire a producţiei în vederea comercializării (sortare. o lipsei unui sistem de planificare a producţiei şi de articulare a acesteia în funcţie de cerinţele pieţei. păstrare şi transport a producţiei către piaţă.2.1. ambalare. Economia producţiei 2. În acelaşi timp. creşterea suprafeţelor cultivate cu legume în spaţii protejate moderne.1. 5 (A) rezultă că producţia de prune. 5 (B) rezultă că producţia de pepeni. o lipsa mijloacelor tehnice de spălare. Din Anexa nr. potenţialul de producţie al sectorului românesc de fructe şi legume se remarcă prin: exploataţii numeroase. condiţii pedo-climatice favorabile pentru cultura legumelor. valoarea adăugată a produselor este mică. mere şi cireşe se remarcă prin cantitate în defavoarea producţiei de nectarine sau piersici. sortiment mare de specii şi soiuri de fructe şi legume. varză. 24% din valoarea totală a producţiei vegetale. Cu toate că oferta de produse este diversificată. O valoare adăugată mică a produselor antrenează instabilitate şi diferenţieri ale veniturilor producătorilor. modernizarea unităţilor de procesare. Prevenirea şi gestionarea crizelor România s-a confruntat cu excese de producţie (date) al căror principal efect s-a resimţit la nivelul preţului şi implicit la nivelul veniturilor producătorilor. Însă lipsa MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 9  .1. creşterea capacităţii de producţie a ciupercilor în spaţii climatizate. 5 (A) ŞI (B) “Producţia medie pe trei ani exprimată în tone 2004-2006“. clasificare) şi de prezentare (ambalare şi etichetare) menite să asigure produsului atractivitate şi siguranţă în faţa consumatorului. în timp ce din Anexa nr. 2.2.ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008  randamente scăzute la hectar (date). creşterea suprafeţelor cultivate cu soiuri competitive de legume şi pomi fructiferi. pomilor şi arbuştilor fructiferi. Cele mai reprezentative 10 produse pentru acest sector sunt: prezentate în Anexa nr. Valoarea producţiei de fructe şi legume Sectorul românesc de fructe şi legume reprezenta în anul 2007. sortare.1.2. tomate. 2. etichetare.

1. putem spune că efectele negative cauzate culturilor legumicole şi plantaţiilor pomicole de fenomele climatice şi de atacul bolilor şi dăunătorilor sunt suportate în totaliatate de către producător. neplanificată în funcţie de cerinţele pieţei. Având în vedere numărul redus de fermieri care încheie poliţe de asigurare a producţiei de fructe sau legume. industria de procesare a reprezentat debuşeul principal pentru absorbţia excesului de producţie. decât industria de procesare. Numărul exploataţiilor care îşi asigură recolta este foarte redus şi în aceste condiţii pentru sectorul de fructe şi legume nu putem vorbi de un sistem de asigurare a recoltei. Date fiind dimensiunile mici ale fermelor de legume şi fructe precum şi lipsa de experienţă a fermeirilor în relaţia cu sistemul de asigurare a recoltelor. Cauzele sunt multiple însă cele mai importante deficienţe sunt: • • • • lipsa interesului din partea producătorilor. fenomenele climatice extreme şi diferitele boli şi dăunători.ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008  concentrării ofertei şi în special a organizaţiilor de producători nu a permis practicarea măsurii de retragere a producţiei şi distribuirea gratuită a acesteia. De cele mai multe ori. Sistemul de comercializare a fructelor şi legumelor Schema filierei legume-fructe este prezentată în tabelul de mai jos: MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 10  . prin stabilirea de relaţii contractuale permanente între producători şi procesatori. mecanismele de prevenire şi gestionare a crizelor joacă un rol foarte important în salvagardarea veniturilor producătorilor. Excepţie fac pagubele provocate de bolile şi dăunătorii de carantină pentru care fermierii afectaţi pot obţine sprijin financiar.3. Printre factorii generatori de criză în piaţa fructelor şi legumelor se pot enunţa: • • • • producţia haotică. absenţa unei oferte atractive/flexibile din partea companiilor de asigurări. companiile de asigurări şi producătorii. 2. importurile din ţările asiatice care afectează cu precădere piaţa legumelor. lipsa unei preocupări din partea administraţiei în vederea creării unui fond de garantare la care să participe administraţia. diversele articole media care transmit informaţii incomplete şi incorecte despre sectorul de fructe şi legume. indiferent de natură. De aici s-ar putea deduce că filiera produselor proaspete este mult mai vulnerabilă în faţa factorilor de criză. lipsa demersurilor colective. fapt cauzat de lipsa integrării verticale a sectorului.

urbane Restaurante Reţele de magazine vânzări en detail MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 11  .ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume 2008  Producţia internă Import Sector majoritar de stat Sector privat Din ţările UE Din ţări terţe Total ofertă Pierderi Autoconsum Vânzări directe pe pieţele locale Intermediari Industrializare Export Vânzări pe piaţa pentru consum uman final Târguri locale Pieţe agro.

se constată că există. În acest fel. Cei mai importanţi factori socio-economici asociaţi consumului de fructe şi legume sunt vârsta şi venitul populaţiei. Din păcate. înregistrând o creştere uşoară în 2006-2007. în afara acestei clasificări. producţia de legume pe locuitor a ajuns în anul 2004 la 180 kg.1.1. înregistrând o creştere constanta comparativ cu 2000. diversificarea ofertei de fructe şi legume nu implică automat o creştere a consumului. dar si cele legate de calitatea organoleptică. minerale.ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008  2. Aceste aspecte. iar în anul 2005 aceasta a fost de 167. microelemente şi un factor de prevenire a obezităţii prin reducerea aportului energetic al alimentaţiei. când a fost de 112 kg/locuitor. fiind o sursă importantă de vitamine. Evoluţia consumului de legume 2000-2007 200 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 kg/locuitor Consumul mediu anual pe locuitor Sursa: INSSE Analiza efectuată în ultimii cinci ani asupra preferinţelor de consum ale populaţiei scoate în evidenţă o creştere a ponderii fructelor şi legumelor în dieta zilnică a populaţiei. preţ. consumul total de fructe şi legume rămâne inferior recomandărilor nutriţioniştilor cu toate beneficiile pe care un astfel de consum le are asupra sănătăţii. mai ales în contextul concurenţei cu alte MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 12  . Şi totuşi. De asemenea. fac dificilă estimarea consumului de fructe şi legume. Pieţe de desfacere/consumator Nivelul consumului a crescut în mod constant până în 2004.7 kg/locuitor. ajungând la 156kg/locuitor în 2007.3. după care a urmat o scădere în 2005. Tineretul şi persoanele cu venituri mici consumă cantităţi reduse de fructe şi legume. o parte importantă a populaţiei pentru care consumul de fructe şi legume nu constituie o prioritate.

marile lanţuri de magazine refuză să cumpere marfa la un preţ corect. Deşi preţurile au o tendinţă crescătoare. Aproximativ 60 % din productia româneasca de fructe şi legume este comercializată în pieţe ţărăneşti organizate în centrele urbane şi la poarta fermei. În graficul de mai jos este prezentată evoluţia preţurilor la poarta fermei: 5000 4500 Rosii de camp Varza Radacinoas e Mazare Fasole 4000 lei/tona 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 0 3 20 0 20 0 Sursa: INSSE Legumicultorii sunt ameninţaţi de marile hypermarket-uri dar şi de importurile masive. beneficiarii nu vin să ridice marfa decât în momentul în care au scăzut preţurile. ambalate şi etichetate care respectă principiile calităţii si siguranţei alimentare continuă să reducă procentul din producţia comercializată la poarta fermei MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 13  20 0 6 . Apariţia marilor lanţuri de magazine. ceea ce ii dezavantajează pe cei care fac legumicultură ca activitate principală şi trăiesc din comercializarea acesteia. iar pe de altă parte. a valorii nutritive a fructelor şi legumelor. Cei care produc legume în cantităţi mici coboară foarte mult preţul. chiar şi atunci când fermierii au încheiat contracte comerciale. Valorificarea se face fie direct de la poarta fermei. fie direct pe piaţă sau prin intermediari. importurile concurează producţia internă.ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008  produse alimentare şi al lipsei de cunoaştere. Valorificarea este cea mai dificilă problemă pentru că nu sunt puse bazele unor pieţe specifice de valorificare a producţiei legumicole. în rândul consumatorilor. Pe de o parte. schimbarea preferinţelor consumatorilor către produsele sortate.

iar acest lucru afectează cantitatea şi calitatea producţiei.2. Se apreciază că mai mult de jumătate din cantitatea de legume și fructe comercializată este vândută unui număr mare de intermediari. asigurarea consumului de apă optim.1. din cauza cantităţilor reduse care pot fi livrate și a discontinuităţii în livrare. foarte puţini fermieri pot să-şi vândă produsele prin acest canal. Acest procent este însă în scădere şi ca urmare a intensificării comerţului prin intermediari. Pieţe de desfacere/aspecte calitative Printre factorii care influenţează calitatea producţiei de legume sunt: calitatea seminţelor. De asemenea trebuie respectat consumul specific de apă.3.ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008  în favoarea pieţelor organizate. iar fermierii s-au plâns că nu primesc apă de irigaţii la momentul oportun. densitatea plantelor. în distribuţia legumelor și fructelor proaspete sunt implicaţi colectori (distribuitori direcţi). Unii legumicultori nu respectă densitatea. În ceea ce priveşte supermarketurile. ceea ce influenţează negativ calitatea producţiei. De asemenea. MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 14  . Această modalitate de comercializare se bazează pe cererea zilnică din magazinele cu amănuntul. O altă cale de comercializare este vânzarea directă către magazine şi supermarketuri.3.Infrastructură şi reţele de comercializare Dincolo de sectorul de procesare. Supermarketurile solicită produse de calitate şi în cantităţi mari. 2.1. Referitor la produsele comercializate prin diferite canale. magazine specializate de legume şi fructe care achiziţionează de obicei de la colectori şi supermarketurile care au contract de achiziţie fie cu producătorii fie cu colectorii. Nu sunt încheiate contracte formale cu magazinele şi supermarketurile.3. nu poate fi făcută o cuantificare exactă a volumelor care sunt manipulate prin fiecare din aceste canale. În general există două căi: vânzarea la poarta fermei (cea mai răspândită) şi comerţul stradal. supermarketurile refuză încheierea de contracte. 2. Se apreciază că mai puţin de 10% din legumele comercializate sunt vândute pe această cale. Un rol determinant il au in acest sens organizatiile de producatori al caror obiectiv principal este sa concentreze oferta. Dar chiar şi atunci când aceste condiţii sunt îndeplinite de către fermieri. fermierii nu dispun de instalaţii de sortare şi ambalare a legumelor.

MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 15  . costuri reduse ale materiei prime pentru procesare şi un potenţial ridicat pentru practicarea agriculturii ecologice. calităţile produselor româneşti sunt recunoscute şi apreciate de consumatori. aceştia preferându-le în detrimentul produselor de altă provenienţă.4. Factorii de competitivitate în sectorul fructelor şi legumelor În România. Existenţa unor centre de cercetare în zone favorabile pentru producţia fructelor şi legumelor.1. De asemenea. sectorul de fructe şi legume se remarcă prin forţa de muncă relativ ieftină. cu condiţia ca viitoarele proiecte de cercetare să se concentreze pe cercetarea aplicată ale cărei rezultate să fie puse în practică de către producători.ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008  2. al căror personal dispune de cunoştinţe tehnice şi teoretice apreciabile poate crea premisele pentru creşterea competitivităţii sectorului.

cu precădere în sectorul legumicol Exploataţii Suprafeţe şi capacităţi de producţie Tendinţă de creştere a capacităţii de Grad redus de întinerire a plantaţiilor pomicole asociat cu producţie a ciupercilor în spaţii suprafeţe mari de plantaţii pomicole climatizate în declin Suprafeţe mari de spaţii protejate abandonate şi/sau contruite în baza unor tehnici învechite MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 16  . pomilor şi arbuştilor fructiferi POTENŢIAL DE PRODUCŢIE Tendinţe de creştere a suprafeţelor pomicole şi legumicole înfiinţate în sistem superintensiv. Punctele tari şi punctele slabe ale sectorului TEMATICI DOMENIU PUNCTE TARI Exploataţii numeroase cu sortiment mare de specii şi soiuri de fructe şi legume Modernizarea unităţilor de procesare Grad redus de tehnologizare a exploataţiilor Condiţii pedo-climatice favorabile pentru cultura legumelor.1.5. inclusiv spaţii protejate Gradul ridicat de fragmentare a suprafeţelor legumicole şi pomicole şi lipsa unei strategii coerente de consolidare a terenurilor Scăderea suprafeţelor cultivate cu legume. pomi şi arbuşti fructiferi în raport cu suprafaţa arabilă totală PUNCTE SLABE Număr mare de exploataţii de dimensiuni reduse.ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume 2008  2.

etc) Randamente scăzute la hectar Volume de producţie Valoarea producţiei Volum redus de producţie în extrasezon Sector economic important. în defavoarea pieţei produselor proaspete Aplicarea unor tehnici cde cultură neactualizate (tehnici de întreţinere a culturilor. de alegre şi aplicare a tratamentelor fitosanitare. aproape inexistent de asigurare a recoltelor ECONOMIA PRODUCŢIEI Prevenirea şi gestionarea crizelor MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 17  . producţia Valoare adăugată redusă pentru de fructe şi legume reprezintă produsele aparţinând sectorului de fructe şi legume Instabilitatea veniturilor producătorilor Industria procesatoare rămâne un debuşeu important pentru excesul de producţie neabsorbit de piaţa produselor proaspete Număr mare de exploataţii vulnerabile din punct de vedere economic.ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume 2008  Creşterea producţiei medii de legume şi fructe Creşterea producţiei de fructe destinate procesării. mai ales din cauza neplanificării producţiei Număr mare de exploataţii care nu aplică tehnici de limitare a efectelor fenomenelor climatice extreme şi de prevenire a atacului de boli şi dăunători Grad redus.

ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume 2008  Consumatori care apreciază calitatea produselor autohtone Piaţă de desfacere/consu mator Asocierea consumului de fructe şi legume cu sănătatea Preţ relativ mare al fructelor şi legumelor Nivel redus de cunoştinţe în rândul consumatorilor referitoare la calitate şi siguranţă alimentară Piaţă de desfacere/aspect e calitative Menţinerea consumului de fructe şi legume procesate Implementarea sistemelor de calitate Aplicarea la scară redusă de către micii comercianţi a standardelor de privind condiţionarea şi comercializarea fructelor şi legumelor comercializare a fructelor şi legumelor Lipsa unui sistem eficient de Piaţă de desfacere relativ mare monitorizare a informaţiilor de pe piaţă care se traduce printr-o Reţele de retail în plină expansiune incapacitate de adaptare la cerinţele şi tendinţele pieţei Lipsa formelor asociative pentru comercializarea producţiei membrilor (grupuri şi organizaţii de producători) Distribuţie fragmentată şi persistenţa fenomenului de vânzare la poarta fermei ca urmare a lipsei mijloacelor tehnice pentru colectare. depozitare şi transport către piaţă Grad redus de concentrare a producţiei coroborat cu lipsa centrelor de colectare a producţiei COMERCIALIZARE Reţele şi infrastructură de comercializare MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 18  . ambalare. sortare.

importurile depăşind cu mult exporturile de fructe şi legume Grad redus de competitivitate a produselor MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 19  Certificare şi însemne de calitate Ofertă diversificată Piaţă de desfacere Schimburi comerciale Apariţia pe piaţă a operatorilor de anvergură internaţională .ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume 2008  (platforme şi pieţe de gros) Acces redus în marea distribuţie (marile lanţuri de magazine) ca urmare a lipsei acordurilor interprofesionale privind comercializarea produselor şi număr mare de speculanţi Lipsa certificărilor şi a însemnelor de calitate Creşterea numărului de exploataţii a căror producţie este certificată în conformitate cu bunele practici agricole şi siguranţă alimentară Potenţial privind certificarea indicaţiei geografice a produselor Grad scăzut de garantare a calităţii produselor – în special în privinţa utilizării produselor de protecţie a plantelor Grad scăzut de integrare a managementului calităţii Lipsa demersurilor colective pentru rezolvarea unor probleme de siguranţă alimentară Lipsa programelor de promovare a legumelor şi fructelor în ţări terţe şi pe piaţa internă Balanţa comercială a sectorului este negativă.

ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume 2008  Forţă de muncă relativ ieftină Costuri reduse ale materiei prime pentru industria de procesare Costuri de producţie Lipsa de acorduri interprofesionale Forţă de muncă necalificată şi îmbătrânită Costuri tehnologice mari (energie şi apă pentru irigat). dezvoltare şi inovare Pregătire adecvată a personalului din institutele şi staţiunile de cercetare FACTORI DE COMPETITIVITATE Promovarea produselor Produsele româneşti sunt recunoscute pentru calităţile intrinseci. de multe ori consumatorii preferându-le în detrimentul altor produse Potenţial de producţie şi de piaţă Efectele benefice ale produselor ecologice asupra sănătăţii Impact minim asupra mediului Costuri mari de producţie Preţuri mari Grad redus de încredere în producţia ecologică Agricultura ecologică: fructe şi legume ecologice MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 20  . în special pentru spaţiile protejate Lipsa unor programe care să aibă în vedere identificarea metodelor de reducere a costurilor Lipsa proiectelor de cercetare aplicată Lipsa inovării şi a cercetărilor de piaţă Grad redus de aplicare a rezultatelor cercetărilor Lipsa unor campanii de promovare a produselor autohtone Existenţa unei reţele de cercetare extinse la nivelul ţării Cercetare .

ritmicitate şi termene de livrare scurte respectarea principiilor de trasabilitate). creşterea competitivităţii produselor: având în vedere gradul scăzut al cunoştinţelor privind marketing-ul fructelor şi legumelor. stabilizarea preţurile de producţie. Creşterea numărului de organizaţii de producători şi a gradului de profesionalizare a personalului angajat poate determina indirect creşterea veniturilor producătorilor. • • • În baza acestor obiective şi a celor evidenţiate în tabelul privind pertinenţa şi coerenţa obiectivelor. optimizarea costurile de producţie. continuarea eforturilor care s-au făcut în acest sector în scopul menţinerii şi protejării mediului. De aici se poate deduce necesitatea stimulării dezvoltării organizaţiilor interprofesionale ca partener important în modelarea politicii de piaţă. Strategia propusă 2. În acelaşi timp sunt necesare investiţii în tehnologie care să determine crearea de plus valoare producţiei de fructe şi legume. Obiective naţionale şi prioritizarea lor În conformitate cu prevederile Regulamentului 1234/2008.ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008  2. Acordurile profesionale pot juca un rol foarte important în stabilirea unui echilibru între cerere şi ofertă cu efecte pozitive în piaţă. astfel încât să contribuie la obţinerea unei producţii durabile. creşterea consumului de fructe şi legume în cadrul Comunităţii. reducerea fluctuaţiilor înregistrate în veniturile producătorilor ca urmare a crizelor care afectează piaţa. promovarea cercetării aplicate şi optimizarea costurilor de producţie. creşterea competitivităţii produselor se poate asigura prin programe de formare profesională. concentrarea ofertei şi îmbunătăţirea infrastructurii reţelelor de comercializare. 2. Atâta timp cât organizaţiile interprofesionale sunt capabile să se implice în rezolvarea problemelor tehnice şi tehnologice ale producătorilor printr-un parteneriat cu reţeaua de cercetare acestea pot stimula creşterea importanţei cerecetării aplicate şi a gradului de inovativitate a fermierilor.2. promovare: pentru a încuraja desfacerea de fructe şi legume este necesară o abordare structurală a promovării. competitive atât pe pieţele interne cât şi pe cele externe. planificarea producţiei şi a ofertei: având în vedere tendinţa de concentare a ofertei de fructe şi legume la nivel comunitar este important ca producătorii săşi planifice oferta şi să se adapteze mai bine la cererea pieţii (produse de calitate. cantitate. activităţile din cadrul programelor operaţionale trebuie să se orienteze spre următoarele priorităţi: 1. obiectivele organizării de piaţă în sectorul de frructe şi legume sunt: • îmbunătăţirea competitivităţii şi orientării pieţei din acest sector. Promovarea producţiei de fructe şi legume MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 21  .2.1. 3.

stimularea desfacerii. prevenirea şi gestionarea crizelor: legumele şi fructele sunt sensibile la fluctuaţia preţurilor de pe piaţă. MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 22  . De aceea ar fi de dorit ca organizaţiile de producători: a) să poată stimula prin promovare şi mai mult desfacerea.ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008  are un impact pe termen lung asupra consumului si este una din măsurile importante pe care organizaţiile de producători trebuie să o realizeze. marketing. de exemplu în domeniul sistemelor de calitate. etc. 5. c) organizaţiilor de producători să poată încheia o asigurare de recoltă pentru membrii săi. România găseşte că este important ca o criză a pieţei sa fie prevenită. creşterea potenţialului de producţie: se poate realiza prin creşterea gradului de tehnologizare şi a orientării către piaţă a exploataţiilor. b) să organizeze activităţi de calificare. 4.

ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume 2008  2.2.2. pentru sectorul de fructe şi legume obiectivele specifice sunt prezenatte în tabelul de mai jos: TEMATICI ŞI OBIECTIVE GENERALE Creşterea suprafeţei medii a exploataţiilor Exploataţii Creşterea gradului de tehnologizare a exploataţiilor Creşterea orientării către piaţă a exploataţiilor Creşterea suprafeţelor cultivate cu legume. atât pentru piaţa produselor proaspete. cât şi pentru piaţa produselor procesate Îmbunătăţirea cunoştinţelor privind tehnicile de producţie Creşterea valorii adăugate a producţiei Adaptarea producţiei la cererea pieţei Page 23  DOMENIU OBIECTIVE SPECIFICE POTENŢIAL DE PRODUCŢIE Creşterea gradului de utilizare a suprafeţelor şi creşterea potenţialului de producţie Volume de producţie Valoarea producţiei Prevenirea şi gestionarea MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  . pomi şi arbuşti fructiferi cel puţin la nivelul anului 1998 Suprafeţe şi capacităţi de producţie Creşterea gradului de întinerire a plantaţiilor pomicole Creşterea suprafeţelor de spaţii protejate construite în sistem superintensiv Creşterea volumului producţiei de fructe şi legume. Pertinenţa şi coerenţa obiectivelor Din analiza punctelor tari şi punctelor slabe.

ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume 2008  crizelor ECONOMIA PRODUCŢIEI Promovarea sistemelor integrate de prevenire a efectelor fenomenelor climatice. în termeni de preţ. precum şi a efectelor atacului de boli sau dănunători Dezvoltarea unor sisteme de asigurare a recoltelor Prevenirea şi gestionarea crizelor şi asigurarea veniturilor producătorilor Creşterea accesibilităţii fructelor şi legumelor. percepţie Creşterea orientării către piaţă a exploataţiilor Promovarea sistemelor de calitate Creşterea numărului de forme asociative de comercializare Piaţă de desfacere/consumator Piaţă de desfacere/aspecte calitative Reţele şi infrastructură de comercializare COMERCIALIZARE Creşterea consumului de fructe şi legume Promovarea acordurilor interprofesionale pe filiera de produs Promovarea certificărilor şi a însemnelor de Certificare şi însemne de calitate calitate Schimburi comerciale Creşterea exporturilor cu fructe şi legume Încurajarea formării profesionale a fermierilor Optimizarea costurilor de producţie FACTORI DE COMPETITIVITATE Creşterea competitivităţii produselor Costuri de producţie MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 24  . calitate.

dezvoltare şi inovare Promovarea produselor Agricultura ecologică: fructe şi legume ecologice Dezvoltarea proceselor inovative şi de cercetare aplicată în cadrul sectorului Promovarea cercetării aplicate Promovarea produselor româneşti pe piaţa unică şi pe pieţe terţe Încurajarea producţiei ecologice de fructe şi legume MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 25  .ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume 2008  Cercetare .

3. MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 26  . şi în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală. 60 din Regulamentul 1580/2007. membrii grupurilor şi organizaţiilor de producători pot accesa măsura orice măsura în cadrul PNDR.ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008  2. organizaţiile şi grupurile de producători nu pot beneficia de sprijin financiar pentru acelaşi tip de acţiuni şi în cadrul Organizării Comune de Piaţă.2. Complementaritatea cu Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi cu alte forme de sprijin financiar Conform art. În România. grupurile şi organizaţiile de producători din sectorul de fructe şi legume recunoscute în conformitate cu criteriile comunitare nu sunt eligibile pentru măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”. Măsura 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole” din PNDR şi Măsura 142 „Înfiinţarea grupurilor de producători”. în nume propriu. În România. politica de ajutoare de stat nu acoperă măsuri/acţiuni/cheltuieli similare celor din programele operaţionale. deci organizaţiile de producători nu pot beneficia de dublă finanţare pentru acelaşi tip de măsură/acţiune/cheltuială. În schimb.

Măsuri care vizează planificarea producţiei. În România.2.2. Măsura 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole” din PNDR şi Măsura 142 „Sprijinirea grupurilor de producători”. 3. 3.8.3.ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008  3.2.2. organizaţiile şi grupurile de producători nu pot beneficia de sprijin financiar pentru acelaşi tip de acţiuni şi în cadrul Organizării Comune de Piaţă. 60 din Regulamentul 1580/2007.2. 3. grupurile şi organizaţiile de producători din sectorul de fructe şi legume recunoscute în conformitate cu criteriile comunitare nu sunt eligibile pentru măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”. Aceste tipuri de investiţii se regăsesc în lista de mai jos.2. Page 27  MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  .2. Cheltuieli administrative şi de personal privind implementarea fondurilor operaţionale şi a programelor operaţionale. Măsuri care vizează îmbunătăţirea sau menţinerea calităţii produselor.2. membrii grupurilor şi organizaţiilor de producători pot accesa măsura orice măsura în cadrul PNDR. 3. Obiectivele programelor operaţionale. în nume propriu.1. măsurile eligibile în cadrul programelor operaţionale sunt: 3. organizaţiile de producători pot realiza investiţii.7. Investiţiile eligibile sunt cele care se dovedesc necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite în strategia naţională. 3.5.1.2. 3. Cerinţe privind toate tipurile de acţiuni sau o parte dintre acestea Conform art. şi în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.4. Măsuri de prevenire şi gestionare a crizelor. (3) al Regulamentului 1580/2007. 3. Măsuri de formare profesională (altele decât cele aferente prevenirii şi gestionării crizelor) şi de promovare a accesului la consultanţă. 57 alin. INFORMA II CU CARACTER GENERAL PRIVIND INVESTI IILE • tipuri de investiţii eligibile: pentru fiecare tip de măsură. instrumente şi indicatori de performanţă 3. În schimb. Alte măsuri. Măsuri privind cercetarea şi producţia experimentală.6.2. Informaţii specifice solicitate pentru tipurile de acţiuni (a se completa numai pentru tipurile de acţiuni selectate) În conformitate cu art. 3. Măsuri care vizează îmbunătăţirea comercializării.

vânzătorul echipamentului trebuie să dea o declaraţie în care să menţioneze originea acestuia şi faptul că în ultimii 7 ani. a solariilor cu folie de plastic şi echipamente tehnice conexe (mijloace de tăiere şi de manipulare a recoltei. construcţia şi amenajarea serelor.ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008  • • forme eligibile de achiziţii: cumpărare. ecran termic. Numai valoarea închirierii echipamentului/utilajului este eligibilă. închirierea şi achiziţia în sistem leasing: cererea de plată a organizaţiei de producători trebuie să fie însoţită de: .2.luarea în primire în momentul achiziţiei. Costurile de instrumentare a dosarului. • • 3. leasing. modalităţile de luare în primire a investiţiei . producţia legumicolă: echipamente de pregătire a solului şi de înfiinţare a culturilor (maşini de plantat. . modernizări ale mijloacelor de încălzire. Page 28  • • • • MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  . În aceste condiţii. închiriere (atunci când se justifică din punct de vedere economic). cererea de plată a organizaţiei de producători va fi însoţită de copii ale facturilor şi declaraţia vânzătorului.1. . maşini de montat şi demontat tunele) echipamente pentru recoltat . . . echipamentul nu a făcut obiectul sprijinului nici unei forme de ajutor public (în special naţional sau comunitar).echipamentul trebuie să aibă caracteristicile tehnice necesare pentru implementarea măsurii şi trebuie să fie conform normelor aplicabile. . dobânzile.în funcţie de împrumutul sau leasing-ul realizat pentru investiţia respectivă (rate fără costuri financiare şi dobânzi). semănat. echipamente de ocazie: echipamentele de ocazie sunt eligibile dacă respectă cumulativ 3 condiţii: .contractul semnat în numele organizaţiei de producători.justificarea economică a alegerii făcute de organizaţia de producători de a nu investi.copia facturilor care atestă plata ratelor. producţia pomicolă: echipamente de pregătire a solului şi echipamente de tăiat şi de recoltat. instalaţii pentru îmbogăţire cu CO2. etc nu sunt eligibile. costurile cu asigurarea. care să prevadă durata. Măsuri care vizează planificarea producţiei (listă neexhaustivă) • pentru orice fel de producţie: maşini şi echipamente pentru administrarea pesticidelor şi fertilizanţilor specifice producţiei de fructe şi legume care fac obiectul OCP şi pentru care organizaţia de producători este recunoscută. echipamente pentru distrugerea temică a buruienilor (cu excepţia mijloacelor de tracţiune). obiectul şi costurile cu chiria sau cu leasing-ul. pe bază de factură.preţul echipamentului de ocazie nu trebuie să depăşească valoarea de piaţă a acestuia şi trebuie să se situeze sub costul unui echipament similar în stare nouă. în cazul unei închirieri. producţia biologică: motocultoare.

etc).2. lădiţe de plastic. condiţionare. extinderea zonei de depozitare. box-paleţi. • • • Informa ii necesare pentru acordarea sprijinului financiar pentru fondurile operaţionale costurile cu forţa de muncă pentru activităţile de producţie nu sunt eligibile. etc). Acţiuni vizând îmbunătăţirea sau menţinerea calităţii produselor (listă neexhaustivă) • sisteme de susţinere şi de tăiere (suplimentare faţă de cele practicate în mod curent): echipamente specifice pentru tăiere (tăiere mecanică). depelare. transport. recepţia produselor – loturi şi depozitare. etc. ambalare).ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008  sistem de susţinere a plantelor. etc). spălare. pe parcelele din câmp deschis. lădiţe pentru depozitare în aer liber). manipulare (motostivuitoare. echipamente pentru transformare primară: staţie de depozitare (construcţie şi locaţie). renovare şi construcţie de celule frigorifice şi achiziţie de instalaţii şi echipamente conexe. box-paleţi. crearea de rezerve de apă. păstrarea fermităţii produselor. cheltuieli suplimentare (diferenţa dintre cheltuielile efectuate şi cele convenţionale) legate de îmbunătăţirea metodelor de tăiere. cererea de plată va fi însoţită de facturile emise în numele organizaţiei de producători.2. staţie de pompare. depozitare. recepţie. lista membrilor beneficiari ai acţiunilor. lotizare şi depozitare. pregătire pentru condiţionare (curăţare. echipamente şi maşini pentru. furtuni. filtrare. etc. echipamente/instrumente pentru estimarea gradului de infestare cu boli şi dăunători. achiziţii de mijloace de transport cu temperatură Page 29  • MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  . echipamente de avertizare agricolă (climatică şi a stării fitosanitare): staţii meteo. recepţie. igienizare peste normele obligatorii (spălătoare pentru igienizarea maşinilor şi echipamentelor). bazine de decantare. etc). automatizare. cu ocazia înfiinţării de plantaţii pomicole. în spaţii protejate sau. irigare prin picurare. • irigare: investiţii în sisteme proprii de irigare şi fertirigare (foraje. echipamente informatice şi soft-uri. îngheţ. 3. sortare. inclusiv ameliorarea condiţiilor de stocare în aer liber a ambalajelor. abonamente la serviciile de alertă meteo (grindină. spălarea fructelor şi legumelor. echipamente pentru administrarea tratamentelor fitosanitare. dozare. atomizor cu ceaţă.

cererea de plată va fi însoţită de facturile emise în numele organizaţiei de producători. inclusiv pentru producţia ecologică. etc. triere colorimetrică sau fotometrică: investiţii. penetrometre. informatizarea infrastructurii de sortare.ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008  controlată sau de echipamente frigorifice suplimentare (cutii frigorifice). îmbunătăţirea polenizării în sere: albine sau bondari. curăţare. echipamente pentru înregistrarea temperaturii şi a umidităţii. 3. consiliere. lupta împotriva îngheţului şi a grindinei: plase anti-grindină. instalaţii de aspersie. MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 30  . higrometre. supraaltoire. controlul calităţii (sonde. combaterea bolilor şi dăunătorilor: deratizări şi dezinsecţii ale camerelor frigorifice şi ale spaţiilor de depozitare (suplimentare activităţilor obligatorii de deratizare şi de dezinsecţie). plase de protecţie. combaterea rozătoarelor din culturi (suplimentare activităţilor obligatorii de deratizare şi de dezinsecţie). elaborarea şi controlul caietelor de sarcini. etc. soft-uri. calibrare. plase împotriva atacului de dăunători.3. materiale de laborator. elaborarea şi controlul caietelor de sarcini. platforme frigorifice. cod de bare. control intern privind respectarea dispoziţiilor fitosanitare şi a limitei maxime admis de reziduuri de pesticide : analize. trasabilitatea produselor: soft-uri necesare asigurării trasabilităţii (identificarea parcelelor). etc). defrişarea livezilor şi a arbuştilor şi reconversia soiurilor. monitorizarea orelor de lucru din cadrul OP şi ale producătorilor. Acţiuni vizând îmbunătăţirea comercializării (listă neexhaustivă) • costuri cu depozitarea pentru ordonarea şi fluidizarea vânzărilor: investiţie într-o locaţie de depozitare suplimentară în raport disponibilităţile deţinute. etc. diagnostic. certificare şi menţinerea certificării: certificarea şi menţinerea certificării pentru spaţiile de depozitare şi pentru exploataţii – audit. • costurile materialului săditor pentru culturile perene şi investiţii în echipamente şi utilaje accesorii procesului de plantare (palisaj: picheţi.2. sfoară. • • • • • • • • • Informa ii necesare pentru acordarea sprijinului financiar pentru fondurile operaţionale înregistrarea orelor de muncă şi nivelul de calificare a personalului care este implicat în acţiuni care vizează îmbunătăţirea sau menţinerea calităţii produselor. senzori şi alarme). aparate şi instrumente de măsură). rafie. echipamente pentru răcire. instrumente de măsură şi securitate (grup electrogen. elaborarea şi controlul caietelor de sarcini.

spoturi publicitare. costuri cu înregistrarea mărcilor. crearea site-ului. costuri cu înregistrarea mărcilor sub însemne de calitate. publicitate şi promovare generică: campanii de publicitate/promovare. Acţiuni privind cercetarea şi producţia experimentală (listă neexhaustivă) • • cercetare şi producţie experimentală: costuri interne. participări la târguri şi expoziţii: studii de piaţă în orice ţară. • • • • • • • Informa ii necesare pentru acordarea sprijinului financiar pentru fondurile operaţionale înregistrarea orelor de muncă şi nivelul de calificare a personalului care este implicat în acţiuni care vizează îmbunătăţirea comercializării. prestări de servicii. prestări servicii. softuri. prestări servicii. studii privind preferinţele consumatorilor (costurile studiilor. ameliorare genetică. 3. costuri privind etichetarea. costul privind crearea mărcii comerciale. târguri şi expoziţii.4. cererea de plată va fi însoţită de facturile emise în numele organizaţiei de producători. colectarea şi sinteza informaţiilor. studii privind preferinţele consumatorilor. crearea unui site internet/intranet: achiziţia de materiale. soft-uri. spoturi publicitare. materiale publicitare. costuri administrative şi juridice generate de fuziunile sau achiziţiile organizaţiilor de producători: consultaţii juridice. promovarea mărcilor sub însemne de calitate: campanii de publicitate/promovare. inovare de ambalaje. achiziţii de materiale. publicitate. costuri privind etichetarea cu marca organizaţiei.ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008  • • • informatizarea şi gestionarea stocurilor: investiţii. materiale publicitare. MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 31  . costuri interne. întocmirea actelor. costuri privind etichetarea sub însemnele de calitate. prestări servicii. achiziţii de materiale. costuri interne. publicitate. costurile cu desfăşurarea adunărilor generale. testarea rezistenţei la boli: costuri interne. spoturi publicitare. costuri de expertiză financiară şi contabilă.2. prestări servicii. materiale publicitare. promovarea mărcilor comerciale ale organizaţiilor: campanii de publicitate/promovare. studii de marketing. crearea de noi produse: logo. costuri interne). costul privind crearea mărcii comerciale. înfiinţarea sau îmbunătăţirea unui departament comercial sau a unui birou de vânzări: investiţii (construcţie). prospectarea pieţei (numai costurile salariale legate de deplasări şi personalul implicat în comercializare). studii şi prospectări de piaţă. politica de planificare a culturilor şi calendare de producţie: studii prealabile – determinări ale suprafeţelor şi previziuni ale recoltei.

producţia integrată şi gestionarea integrată a bolilor şi dăunătorilor. achiziţii de materiale. graficul de rambursare şi extrasele de cont. organizaţia de producători furnizează copie a contractului de credit. de către organizaţia de producători. Măsuri de prevenire şi gestionare a situaţiilor de criză Măsurile de prevenire şi gestionare a situaţiilor de criză se pot finanţa în două modalităţi: • • direct. inclusiv reziduurile de pesticide şi alte domenii. În aceste condiţii. Organizaţia de producători este cea care contractează creditul. utilizarea soft-uri achiziţionate în cadrul programului formare şi instruire tehnică cu privire la punerea în practică a uneia sau mai multor acţiuni din cadrul programului operaţional: în funcţie de domenii – producţia ecologică. cererea de plată va fi însoţită de facturile emise în numele organizaţiei de producători.6. cererea de plată va fi însoţită de facturile emise în numele organizaţiei de producători. cheltuielile eligibile sunt: • cheltuielile propriu-zise efectuate de organizaţia de producători. 3. La momentul depunerii cererii de plată. Creditele neutilizate pe parcursul unui program operaţional pot fi continuate în cadrul unui program operaţional ulterior.ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008  • crearea de produse biologice (costurile cu seminţele şi materialul săditor biologic nu sunt eligibile): costuri interne. Informa ii necesare pentru acordarea sprijinului financiar pentru fondurile operaţionale înregistrarea orelor de muncă şi nivelul de calificare a personalului care este implicat în acţiuni de formare profesională. Informa ii necesare pentru acordarea sprijinului financiar pentru fondurile operaţionale înregistrarea orelor de muncă şi nivelul de calificare a personalului care este implicat în acţiuni care vizează cercetarea şi producţia experimentală. prin contractarea de credite pentru acoperirea cheltuielilor pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de criză. prestări servicii. MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 32  . Formarea şi instruirea trebuie atribuite unui personal calificat (intern sau extern) în sensul punerii în aplicare a măsurilor. 3. calitatea produselor.5.2.2. Acţiuni de formare profesională (altele decât cele legate de prevenirea şi gestionarea situaţiilor de criză) şi acţiuni vizând promovarea accesului la servicii de consultanţă (listă neexhaustivă) • • instruire privind operaţional. alte aspecte de mediu.

se consideră eligibilă numai partea din prima de asigurare care se referă la produsele care fac parte din OCP fructe şi legume şi pentru care organizaţia de producători deţine recunoaştere. etc. este permisă o singură modalitate de finanţare. ci şi pierderile suferite de organizaţia de producători ca urmare a scăderii volumului produselor gestionate de organizaţia de producători.7. actualizarea sau dezvoltarea soft-urilor legate de una sau mai multe acţiuni din cadrul programului operaţional: achiziţii de materiale. de formare privind comunicarea. • MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 33  . Cheltuielile aferente măsurilor de prevenire şi gestionare a crizelor. formare profesională: acţiuni comerciale. negocierile comerciale. însă în cazul contractelor „pe exploataţie”. Condiţii de eligibilitate: detalii şi planuri de formare. promovare prin telefonie mobilă. dezvoltare sau actualizare de soft privind calitatea. Organizaţia de producători poate contracta orice companie de asigurări al cărei sediu sau reprezentanţă se află pe teritoriul Uniunii Europene. a organizaţiei de producători şi a membrului în care să se precizeze dacă pentru acelaşi tip de pierdere s-au acordat şi alte despăgubiri.ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008  • rambursarea ratei creditului. Condiţii de eligibilitate: numai contractele gestionate de organizaţia de producători sunt eligibile. GIS. consiliere în comunicare şi marketing. supravegherea culturilor. asigurarea recoltei: costurile primelor de asigurare plătite de producători pentru asigurarea împotriva pierderilor cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile şi/sau a pierderilor cauzate de bolile vegetale sau de pagubele cauzate de animale sau dăunători. Organizaţia de producători trebuie să furnizeze copii ale contractelor de asigurare şi cuantumul primelor.2. Condiţii de eligibilitate: organizaţia de producători trebuie să justifice efectiv că aceste măsuri sunt suplimentare promovării curente. inclusiv rambursările de credite şi dobânzi nu trebuie să reprezinte mai mult de o treime din cheltuielile efectuate în cadrul programului operaţional. Sunt eligibile contractele care acoperă unul sau mai multe riscuri climatice. extrasul de cont privind debitul primelor de asigurare. Se iau în considerare numai contractele al căror obiect îl face cultura. Sunt eligibile contractele care acoperă nu numai pierderile individuale ale membrilor. Măsuri eligibile: • promovare şi comunicare: mesaje prin mijloace audio-vizuale. investiţii în sisteme informatice. • • 3. Alte măsuri • monitorizarea costurilor de producţie: programe de monitorizare realizate de organizaţia de producători sau în regim prestări servicii – colectarea de informaţii tehnice şi economice de la membri pentru realizarea de studii. achiziţie. formările trebuie atribuite unui personal calificat şi suplimentar. gestionarea parcelelor. etc. Pentru fiecare acţiune de prevenire şi gestionare a crizelor. declaraţia asiguratorului.

• MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 34  . cu condiţia ca investiţiile să fie investiţii financiare care să contribuie direct la realizarea obiectivelor programului operaţional. 3.7. • • Informa ii necesare pentru acordarea sprijinului financiar pentru fondurile operaţionale înregistrarea orelor de muncă şi nivelul de calificare a personalului care este implicat în una sau mai multe din actiuni apartinând punctului 3.ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008  • investiţiile în acţiuni ale societăţilor. inclusiv cheltuielile de gestionare şi de personal. În cazul unei asociaţii recunoscute de organizaţii de producători autorizate.2. “Alte măsuri”. Procentul de 2 % este format din 1 % sprijin financiar comunitar şi 1 % contribuţia provenită de la organizaţiile de producători. plata unei rate forfetare care reprezintă 2 % din fondul operaţional aprobat şi până la un maxim de 180 000 EUR. instalaţii şi echipamente. lupta împotriva poluării fonice şi/sau olfactive: studii. Cheltuieli administrative şi de personal privind implementarea fondurilor operaţionale şi a programelor operaţionale • cheltuielile generale referitoare la fondul sau programul operaţional. precum şi cheltuielile legate de contabilitate şi de gestionarea conturilor. până la un maxim de 1 250 000 EUR. cererea de plată va fi însoţită de facturile emise în numele organizaţiei de producători. cheltuieli privind participarea la reuniuni şi programe de formare profesională care sunt legate de programul operaţional: costurile programelor de formare.8. diurnele şi cheltuielile de transport şi de cazare. rata forfetară standard se poate înmulţi cu numărul organizaţiilor de producători din asociaţie. rapoartele şi studiile de evaluare.2.

unde se evaluează coerenţa economică a programului operaţional şi se aprobă sau se respinge programul. Autorităţi competente şi instituţii responsabile Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Direcţiei Măsuri de Piaţă în Sectorul Culturi Horticole. este autoritatea competentă pentru elaborarea strategiei naţionale şi pentru recunoaşterea organizaţiilor de producători. a modificărilor acestora şi pentru plata măsurilor implementate. prin Direcţia Măsuri de Piaţă în Sectorul Culturi Horticole. Serviciul Măsuri de Piaţă – Sector Vegetal şi Zahăr. care acordă sau refuză recunoaşterea ca organizaţie de producători. Centrele judeţene ale Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură primesc dosarele privind programele operaţionale şi efectuează controale administrative şi la faţa locului privind datele furnizate în programele operaţionale. Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală primesc dosarele de recunoaştere. MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 35  . Dosarul şi rapoartele de control se transmit la nivel central.ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008  4. prin Direcţia Măsuri de Piaţă. Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură. efectuează controale administrative şi la faţa locului ale căror rezultate le includ în rapoarte de control pe care le înaintează la nivel central. este instituţia responsabilă pentru aprobarea programelor operaţionale.

evoluţia suprafeţei totale destinate producţiei de fructe şi legume cultivate de membrii OP (în ha). Acţiuni care vizează îmbunătăţirea sau menţinerea calităţii produselor cheltuieli (în euro). estimarea impactului asupra costurilor de producţie (euro/kg). număr de acţiuni realizate. evoluţia numărului total de membri ai OP. număr de acţiuni realizate. Acţiuni care vizează îmbunătăţirea comercializării cheltuieli (în euro). evoluţia numărului total de membri ai OP. evoluţia numărului total de membri ai OP. evoluţia valorii producţiei comercializate (euro/kg). valoarea totală a investiţiilor (în euro). evoluţia valorii producţiei comercializate (în tone şi în euro/kg). evoluţia valorii producţiei comercializate (în tone şi în euro/kg).ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008  5. evoluţia suprafeţei totale destinate producţiei de fructe şi legume cultivate de membrii OP (în ha). valoarea totală a investiţiilor (în euro). număr de exploataţii care participă la acţiuni. număr de acţiuni realizate. evoluţia suprafeţei totale destinate producţiei de fructe şi legume cultivate de membrii OP (în ha). număr de exploataţii care participă la acţiuni. Descrierea sistemelor de monitorizare şi evaluare Lista indicatorilor comuni de performanţă aşa cum reies din Anexa XIV a Regulamentului 1580/2007 Acţiuni care au drept obiectiv planificarea producţiei cheltuieli (în euro). număr de exploataţii care participă la acţiuni. evoluţia volumului producţiei comercializate care îndeplineşte cerinţele unui sistem de calitate specific (în tone). MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 36  .

număr de noi tehnici. procese şi/sau produse noi adoptate de la începerea programului operaţional. evoluţia numărului total de membri ai OP. număr de zile de formare profesională de care au beneficiat participanţii. promovare şi comunicare: modificarea estimată a volumului producţiei comercializate pentru produsele care fac obiectul activităţilor de promovare şi comunicare (în tone). evoluţia suprafeţei totale destinate producţiei de fructe şi legume cultivate de membrii OP (în ha). număr de hectare implicate. număr de exploataţii care participă la acţiuni. număr de persoane care au finalizat activitatea sau programul de formare (pe an şi pe program operaţional). număr de exploataţii care au folosit servicii de consultanţă. număr de acţiuni realizate.ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008  Acţiuni privind cercetarea şi producţia experimentală cheltuieli (în euro). evoluţia numărului total de membri ai OP. formare profesională: numărul persoanelor care au finalizat activitatea sau programul de formare. număr de acţiuni realizate. Acţiuni de formare profesională (altele decât cele aferente prevenirii şi gestionării crizelor) şi de promovare a accesului la consultanţă cheltuieli (în euro). Alte acţiuni cheltuieli (în euro). evoluţia suprafeţei totale destinate producţiei de fructe şi legume cultivate de membrii OP (în ha). asigurarea recoltei: valoarea totală a riscului asigurat (în euro). MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 37  . valoarea totală a investiţiilor (în euro). Acţiuni de prevenire şi gestionare a crizelor cheltuieli (în euro). număr de acţiuni realizate.

Aceştia sunt: valoarea producţiei comercializate de OP/AOP (în Euro). „Obiective naţionale şi prioritizarea lor”. Monitorizarea şi evaluarea strategiei naţionale Monitorizarea şi evaluarea strategiei naţionale se realizează de către direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.1. Indicatorii de impact sunt cei care pot oferi o imagine reală asupra gradului de implementare a strategiei naţionale. 5.ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008  număr de exploataţii care participă la acţiuni. evoluţia suprafeţei totale destinate producţiei de fructe şi legume cultivate de membrii OP (în ha).1. valoarea totală a investiţiilor (în euro). în baza obiectivelor naţionale identificate menţionate la subcapitolul 2. 5. evoluţia valorii producţiei comercializate (în tone şi în euro/kg). estimarea impactului asupra costurilor de producţie (euro/kg). evoluţia numărului total de membri ai OP. MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 38  . evoluţia suprafeţei totale destinate producţiei de fructe şi legume cultivate de membrii OP (în ha). număr de acţiuni realizate. 9 „Monitorizarea şi evaluarea programelor operaţionale”. în baza informaţiilor cuprinse în Anexa Nr.2. Evaluarea programelor operaţionale şi obligaţiile de raportare ale organizaţiilor de producători Evaluarea programelor operaţionale şi raportarea stadiului implementării măsurilor din cadrul programelor operaţionale se realizează de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură. evoluţia numărului total de membri ai OP.2.

1 MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 39  .ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume 2008  ANEXA NR.

2 Exploatatii pe clase de marime in 2007 120000 100000 0.5 5 la 10 10 la 15 15 la 30 80000 30 la 50 50 la 100 100 la 300 60000 > 300 40000 20000 0 persoane fizice persoane juridice Legume persoane fizice persoane juridice Fructe MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 40  .3 .ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008  ANEXA NR.

3 SUPRAFATA CULTIVATA IN SECTORUL LEGUME-FRUCTE.64 0.63 4775.81 15.60 37064.68 4560.72 13.32 11.82 377.92 6.20 26.1 4190.5 2729.19 12.05 19.45 238.03 54.5-1 7181.33 0.87 0.66 31.14 6 6.77 30.29 6.74 123.82 19346.92 18.1 326.25 9.39 9082.45 14.03 3.48 2.53 20-30 2434.1-0.43 2091.04 6.52 5.86 15.60 15.3 98.50 3734.47 9705 642.37 995.67 100 100 100 100 Sursa: Ancheta structurala in agricultura – 2005.05 1-2 15307.85 2057.17 256.02 1.19 30224.29 134.67 50-100 1983.03 TOTAL 119674.1 >100 23133.73 269.13 1. INSSE 2007 MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 41  .96 64.05 21900.83 947.14 1614.45 323.36 30191.80 % din total suprafata cultivata Pomi Pomi Legume Legume Legume in sere fructiferi in fructiferi de si gradini camp solarii 193.02 3.70 0.22 142278.43 191.89 2.35 0.54 134.63 21.38 3555.ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008  ANEXA NR.66 1.07 5538.56 0.94 1188.13 2541.65 1.11 31.81 2.21 37.34 Suprafata cultivate(ha) Legume Legume in sere in si gradini solarii 104.35 30-50 1472.96 1.80 6.41 2-5 36687.27 2.4 0.32 3.85 6.13 1.09 4. PE CLASE DE MARIME -2005 Clasa de marime Legume de camp <0.54 5-10 17854.3 2414.87 2.83 10-20 8149.79 13.23 0.27 0.61 14.79 8278.28 3.93 3.55 2.3-0.

4 SITUAŢIA SUPRAFEŢELOR AMENAJATE CU SERE SI A PRODUCŢIEI TOTALE OBŢINUTE Anul 2001 2002 1.1 Suprafata 1.6 2006 0.14 (Mii ha) Productia 49.04 55.65 46.19 57.4 totala (Mii to) Sursa: MADR – date operative MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 42  .ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008  ANEXA NR.1 2003 1.50 45.5 2004 0.42 38.3 2005 0.92 65.2 2007 0.

ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume 2008  ANEXA NR. 5 (A) PRODUCŢIA POMICOLĂ CA MEDIE PE TREI ANI (2004-2006) EXPRIMATĂ ÎN TONE MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 43  .

OLTENIA 43214 DOLJ 8247 GORJ 4537 MEHEDINTI 9481 OLT 2487 VALCEA 18462 5 – VEST 47937 ARAD 24512 CARAS-SEVERIN 13674 MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  HUNEDOARA 2058 TIMIS 7693 Păr 5929 622 442 1335 715 2737 78 856 135 447 167 4 103 9611 4713 12 3562 9 494 821 1188 54 212 340 14 568 1701 972 332 122 275 Piersic 60 14 23 Cais 244 74 148 4 18 6865 604 81 4707 672 555 246 1868 18 313 135 345 583 45 429 2746 2259 17 168 180 122 577 296 34 5 242 23 5466 131 113 5110 112 505 24 34 181 19 26 221 2929 1511 70 1344 4 964 219 38 10 697 Cireş 14985 1812 566 8386 557 481 3183 5078 456 426 1109 1423 412 1252 2158 668 26 785 197 163 301 18 4746 775 232 3574 74 91 2651 706 1488 46 411 Prun 12634 1296 2048 4897 674 957 2762 29745 487 17513 1876 1043 720 8106 82160 47161 238 15480 1642 228 17274 137 66808 10543 10490 7997 13655 24123 48871 6474 31725 Page 44  1964 8708 Nectarine 0 Nuci 4420 1691 535 538 513 527 616 2803 312 501 252 813 202 723 3147 556 145 310 322 171 1287 356 2837 988 935 244 187 483 1435 281 440 459 255 Căpşun 582 12 149 72 19 198 132 445 22 17 52 36 318 2938 771 246 13 1624 83 144 57 2520 50 610 7 74 1779 140 106 3 7 24 108 108 114 9 30 75 6 6 57 57 .MUNTENIA 93174 ARGES 30427 CALARASI 116 DAMBOVITA 49097 GIURGIU 68 IALOMITA 17 PRAHOVA 12921 TELEORMAN 528 4 – SUD-VEST.ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume 2008  Măr 1 – NORD-EST 98199 BACAU 10415 BOTOSANI 17418 IASI 26359 NEAMT 11842 SUCEAVA 27056 VASLUI 5109 2 – SUD-EST 35923 BRAILA 733 BUZAU 11322 CONSTANTA 2650 GALATI 6324 TULCEA 1052 VRANCEA 13842 3 – SUD.

5 (B) PRODUCŢIA LEGUMICOLĂ CA MEDIE PE TREI ANI (2004-2006) EXPRIMATĂ ÎN TONE Cauliflow er Cabbage Spina ch Leek Tomato Cucumber Yellow Melon Water melon Auber gine Page 45  Paprika Carrot Garlic Onion Peas Green bean MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  .BUCURESTI Total (tone) 122656 14873 34064 21848 21854 19152 10865 94282 9098 7332 3660 4569 55895 13728 938 909 29 536323 5264 2439 1118 548 645 434 80 1575 315 163 33 206 507 351 119 116 3 26243 2143 2005 875 695 4 14 70 92 74 46 37 101 7 6 28 1 294 262 32 12368 489 399 90 13738 5238 504 2305 1178 339 532 380 1949 61 75 69 299 777 668 498 460 38 37303 28104 5145 4951 3197 2704 7104 5003 7700 3158 531 237 462 1840 1472 791 783 8 276813 314 6 308 12 12 0 2150 461 159 290 632 330 278 1145 217 77 84 84 497 186 146 124 22 18083 10826 404 5 37 19 10246 115 36 5 10 14 7 540 535 5 18027 Sursa: MADR – date 611 operative ANEXA NR.ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume 2008  6 – NORD-VEST BIHOR BISTRITA-NASAUD CLUJ MARAMURES SATU MARE SALAJ 7 – CENTRU ALBA BRASOV COVASNA HARGHITA MURES SIBIU 8 – BUCURESTI – ILFOV ILFOV MUN.

SUDVESTOLTENIA DOLJ GORJ MEHEDINTI OLT VALCEA 5 .SUD-EST BRAILA BUZAU CONSTANTA GALATI TULCEA VRANCEA 3 .ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume 2008  1 .NORD-EST BACAU BOTOSANI IASI NEAMT SUCEAVA VASLUI 2 .SUDMUNTENIA ARGES CALARASI DAMBOVITA GIURGIU IALOMITA PRAHOVA TELEORMAN 4 .VEST ARAD CARASSEVERIN 2505 316 342 587 262 367 631 1958 116 371 319 827 266 59 1872 229 55 623 571 89 134 171 2229 541 7 124 1098 459 5209 1899 76 131301 22678 22034 28340 9307 34637 14305 93083 3689 8961 13303 44105 14894 8131 181951 10833 924 130050 13419 4899 14318 7508 63597 20165 12429 10246 14333 6424 66468 13256 6024 114 11 15 24 30 12 22 379 82 32 92 2 70 101 1032 40 8 84 569 52 279 523 58 4 226 15 220 289 80 128 43 28 10 943 32 693 215 48232 7553 10114 15330 5661 3952 5622 63744 4980 6607 8226 31134 5732 7065 83596 10309 3473 14949 26544 7181 8393 12747 59567 11916 6846 3103 32788 4914 36515 9220 4714 9965 368 3578 2403 1342 1721 553 11469 230 513 1061 7901 1240 524 10481 664 281 1392 3901 200 3357 686 7284 1112 396 531 3702 1543 5744 1292 1083 7689 84 1205 3033 68 30 3269 19241 5172 2036 4222 4333 2637 841 7603 15 712 163 789 1761 40 4123 6729 2169 36 2124 2326 74 8945 2361 27 34078 1659 4301 14215 307 1 13595 342425 58954 57134 17474 192362 13027 3474 117508 70 13204 3005 3570 76921 1960 18778 108319 77769 4 7571 22833 142 24929 10138 5 13167 1531 1751 4387 1719 1266 2513 15596 2994 834 2217 5108 1956 2487 21323 2556 315 4648 3439 5671 1800 2894 15164 2060 1990 1232 7556 2326 12836 4025 732 Page 46  18312 4241 3132 4349 1806 2583 2201 18764 3548 1888 1354 4438 1075 6461 23486 1743 386 6565 3777 8163 916 1936 19811 3597 1106 761 11191 3156 11806 4834 1056 31098 4425 2939 10180 3748 8089 1717 20053 4462 931 5051 5792 1831 1986 25944 3455 366 15613 1322 1231 2578 1379 13110 4283 2082 1787 2373 2585 24546 7784 3659 13620 888 4013 3967 2342 1109 1301 5077 356 1137 975 1493 414 702 8322 1082 276 1918 949 405 1189 2503 7853 2269 1389 906 2106 1183 6932 1804 585 53005 7222 6243 18044 7417 10003 4076 45449 4685 8214 11146 9384 4584 7436 50704 8297 2022 12521 4070 3997 7058 12739 33784 7966 6253 3599 7649 8317 24055 6526 4088 1707 134 166 766 133 209 299 2183 547 99 825 438 193 81 4747 215 341 297 2036 336 391 1131 1830 713 196 173 617 131 3721 1579 257 12077 1320 2048 4619 1632 532 1926 4727 877 317 659 1671 349 854 5611 1062 357 1166 889 958 841 338 5670 2405 1087 865 790 523 6367 1964 724 3 198 85 24 8 77 4 326 18 14 385 173 71 3 137 1 325 MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  .

0 282 391 83 82 1 2703 217 217 3167 3135 32 53345 236400 0 2.5 Sursa: MADR – date operative MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 47  .ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume 2008  HUNEDOARA TIMIS 6 .9 62 1823 2967 931 810 772 18 336 100 492 15 73 47 15 285 57 1265 1255 10 18912 78200 0 0.CENTRU ALBA BRASOV COVASNA HARGHITA MURES SIBIU 8BUCURESTI ILFOV ILFOV MUN.1 4940000 3.BUCUR ESTI Total EU27 20042006 (ton) Share Romania in EU 482 2752 3941 1637 44 1240 194 675 151 1652 284 36 175 25 791 341 982 948 34 20348 5681 41507 74827 10456 6229 34264 4184 14858 4836 44428 7369 1192 14475 2015 13429 5948 23421 23002 419 679076 97 197 803 21 7 68 40 18 649 202 15 72 4 7 85 19 268 216 52 3322 5 320 143 100 4 39 12 12 2919 19662 34634 7506 2766 13315 778 5921 4348 15323 5102 3248 354 9 5798 812 22088 19706 2382 363699 1159 2210 6312 901 315 2599 585 1402 510 7424 828 2986 131 10 1651 1818 5374 3661 1713 64053 214800 0 3.0 2 6555 2638 2139 110 2 283 104 283 1 14786 15839 10515 353 8 4753 210 391 1694 6385 10978 2784 1108 2336 393 2672 1685 6058 1770 119 6 3321 842 4933 4878 55 10005 5 81500 0 12.8 2459000 0.0 648 3031 6410 913 729 3131 226 1105 306 3149 836 176 211 85 1211 630 646 629 17 44657 11500 00 0.8 310000 16.9 17585000 2.3 1040 4876 7053 829 753 1267 364 2550 1290 4178 1210 141 100 4 2476 247 2881 2812 69 106291 5342 7761 39749 3973 4128 20311 2285 4467 4585 26977 7118 2206 2583 2476 9096 3498 3894 3838 56 185371 1052 3491 4674 774 389 1406 382 751 972 2278 635 117 92 35 644 755 2326 2314 12 51082 3696 9745 35441 3729 5472 17916 1679 2661 3984 23744 4829 2115 1561 1645 9375 4219 3857 3737 120 270039 549000 0 4.3 646656 284100 0 22.8 3790000 17.NORDVEST BIHOR BISTRITANASAUD CLUJ MARAMURES SATU MARE SALAJ 7 .

MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 48  . raportul se inversează în favoarea producţiei destinate procesării. raportul este de 80%-20%.30 ani >30 ani pentru consum in stare proaspat a pentru procesar e Dacă în cazul plantaţiilor tinere şi al celor ajunse la vârsta maturităţii acest raport se situează în favoarea producţiei destinate consumului în stare proaspată – pentru plantaţii sub 10 ani. cu atât mai mult cu cât în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală – măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”. Competitivitatea unei ferme pomicole depinde în mare măsură de raportul dintre producţia destinată consumului în stare proaspătă şi cea destinată industriei de procesare. 30 de ori mai mare. raportul este de 90%-10%. pentru întreaga măsură. pentru grupa de vârstă 10-20 ani. au fost selectate doar 6 proiecte pentru înfiinţare de plantaţii pomicole. 6 SITUAŢIA PLANTAŢIILOR POMICOLE Anual.20 ani 20 . Ţinând cont că această situaţie este necesară implementarea unei măsuri care să vizeze restructurarea plantaţiilor pomicole şi care să determine creşterea competitivităţii acestui sector. iar pentru plantaţiile între 25-30 ani raportul este de 75%25% – pentru plantaţiile aflate în declin. suprafaţa nou înfiinţată cu diverse specii pomicole este de aproximativ 2000 ha în timp suprafaţa plantaţiilor în declin este de cca.ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008  ANEXA NR. dintr-un total de 2067 proiecte depuse în sesiunile din martie. cu minim 50% din total producţie. STRUCTURA PLANTATIILOR POMICOLE PE CATEGORII DE VARSTA 100 80 60 40 20 0 < = 10 ani 10 . Din cele prezentate.25 ani 25 . rezultă că în România ar fi nevoie de un proces important de restructurare a plantaţiilor pomicole. aprilie şi mai.

4 6.8 25. Produsul UM 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Conserve de legume Mii to Conserve de fructe 81. Mii to 43.4 2.8 60.4 Sursa: MADR – date operative MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 49  .9 81.5 74.5 43. 1.ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008  ANEXA NR.8 75.7 46.5 19.2 89.1 19. 7 EVOLUŢIA PRODUCŢIEI DE CONSERVE DIN LEGUME ŞI FRUCTE – 2001-2007 Nr crt.8 81.

9 2007 6.4 0.9 2004 6. crt.6 1.8 2006 6.3 2.9 2005 6.5 1. 1.0 2003 6.5 1. 8 CONSUMUL MEDIU ANUAL PE LOCUITOR (kg/cap loc) Nr.ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008  ANEXA NR.4 0.9 Sursa: MADR – date operative MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 50  . 2.4 1.M kg kg 2001 6.9 2002 6. Produsul Conserve din legume Conserve din fructe U.

9 MADR / Direcția Politici de Piață în Sectorul Culturi Horticole  Page 51  .ROMANIA / Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume   2008  ANEXA NR.