You are on page 1of 34

Patologia psihosomatică – sferă şi conţinut

-

Psihodietetica persoanelor cu tulburări psihosomatice

Ce sunt tulburările psihosomatice sau cum ne îmbolnăvesc problemele?
A devenit o realitate faptul că psihicul influentează somaticul (psihosomatic) şi somaticul influenţeazăa psihicul (somatopsihic). Boala nu este doar o perturbare de ordin biologic sau fizic fundamentată întotdeauna pe realităţi obiective sau rezultatul intervenţiei unor cauze materiale externe sau al unor perturbări interne fizico-chimice. Ea poate fi cauzată sau întreţinută şi de mijloacele subiective ale pacientului care uneori pot fi chiar departe de realitate.

S-a constatat ca exista o serie de suferinte nefundamentate obiectiv si care nu pot fi rezolvate prin metodele universal valabile; uneori bolile pot fi rezultatul implicarii vietii psihice a bolnavului in viata lui somatica. Exista o legatura intre psihologia unei persoane si boala ei; de multe ori viata psihica a persoanei influenteaza suferinta bolnavului. Chiar bolile organice pot avea un substrat psihologic.

Manifestarea unei boli depinde de psihologia bolnavului, de personalitatea, caracterul sau temperamental sau. Modul cum se manifesta o boala, modul in care aceasta boala este perceputa si traita este conditionat de viata afectiva, emotionala si psihica a bolnavului.
Bolile organice sunt insotite si de reactii psihice (de exemplu hipotiroidia se manifesta in plan psihic prin irascibilitate); astfel, aceeasi boala se manifesta diferit in functie de fiecare persoana.

tot la fel un histrionic isi poate accentua sau chiar simula unele simptome pentru a fi in centrul atentiei). . in timp ce altul poate fi calm si linistit. Psihicul are un rol foarte important atat in percererea si trairea unei boli. De aceea exista diferente si deosebiri intre persoane care sufera de aceeasi boala: un bolnav poate fi agitat si nelinistit creandu-si tot felul de scenarii negative privind evolutia bolii. Astfel fiecare persoana isi personalizeaza boala si ii confera un aspect particular.Persoanele isi percep boala in mod diferit (spre exemplu un coleric isi poate exagera boala din cauza trasaturilor sale temperamentale. poate chiar indiferent. unele boli functionale sau organice pot avea origine psihica. dar chiar si in ceea ce priveste declansarea sau crearea respectivei boli.

in tratarea oricarei boli. pot cauza. obsesia. Perturbarile psihice sunt transpuse in plan organic si astfel dau nastere anumitor boli somatice. determina. depresia etc.. Factorii psihici pot fi implicati in etiologia unor tulburari somatice intr-o maniera mai mare sau mai mica. generand anumite trairi subiective si in acelasi timp putem spune ca multe boli sunt produse si declansate de factori emotionalafectivi.Mecanismele psihice ca imaginatia. . De aceea. pot da nastere anumitor suferinte cu caracter organic. cat si cel organic. trebuie sa luam in seama atat aspectul psihic. favoriza. intensifica boala. Orice boala are si o latura psihica. ajuta. compulsia.

importanta este insa existenta lor. de traume psihice sau de conditii de munca stresante sau improprii. atat unele. spre exemplu. sa trateze bolile organice. dar sa aiba in vedere si psihologia bolnavului (aspectele psihice pot fi importante atat in stabilirea diagnosticului. . tratamentul unei bolnave cu hipertensiune arteriala nu poate duce la vindecare in cazul in care hipertensiunea arteriala este legata sau cauzata de conflicte nerezolvate. cat si celelalte pot avea aceeasi influenta negativa asupra bolii somatice.Medicul contemporan va trebui sa aiba o abordare exhaustiva. Tulburarile psihice constatate la un bolnav somatic pot fi atat somatopsihice cat si psihosomatice. Medicul trebuie sa constate existenta sau lipsa unor tulburari psihice la un bolnav somatic. Astfel. cat si in tratamentul bolii).

. astmul bronsic. .deceptii.aspiratii nerealizate. migrena.conflicte refulate.sentimente de culpabilitate. . .dificultati profesionale.nemultumiri. . ulcerul duodenal. . . etc.complexe de inferioritate si superioritate. .situatii conflictuale.contrarietati. .Aspectele psihice care pot genera boli organice sunt: . . Afectiunile cu cel mai mare impact asupra psihicului sunt: hipertensiunea arteriala.frustrari.

inteligenta lui.Tabloul simptomatic al unei boli prezentata de catre bolnav este influentat de catre o multitudine de factori printre care: cunostiintele bolnavului. interpretativitatea. capacitatea de percepere. starea de sanatate psihica. . dar si in competentele medicilor. Componenta caracterului denumita atitudine si mai precis atitudinea fata de boala joaca un rol foarte important in tot tabloul clinic al unei boli de la declansare si pana la vindecare. in timp ce un pacient pesimist. dar exista bolnavi care suporta suferinte enorme si doar atunci cand ajung la capatul puterilor apeleaza la ajutorul unui specialist. poate influenta pozitiv evolutia ulterioara a bolii. imaginandu-si consecinte catastrofale pentru ei. Un pacient optimist care se increde in propriile capacitati de vindecare. Exista bolnavi care apeleaza la medic la cel mai mic simptom al unei boli. recaderile si timpul de vindecare. tendentionismul sau etc. Luarea in considerare si a aspectelor psihice implicate in etiologia bolii poate preveni complicatiile. temator si deznadajduit poate duce la o stagnare sau chiar la involutie a bolii. Modul subiectiv de percepere a bolii poate ajuta chiar la vindecare.

nevroze. Factori patologici: tulburari comportamentale. cognitive. Medicina psihosomatica presupune un studiu amanuntit al persoanei. al vietii profesionale si sociale a acestuia dar si al vietii psihice a bolnavului. personalitatea si comportamentul individului. tulburari ale proceselor psihice. psihoze. .Factorii psihici implicati in bolile somatice Factori nepatologici: procese afective. volitive.

. boli degenerative ale Sistemul gastrointestinal creierului. astmul bronsic.tipuri diverse. boli infectioase. Parkinson. aritmia cardiaca. tulburari alergice.Boli neurologice tumori creier. pruritul generalizat. Parkinson. sindromul de hiperventilatie. Tulburari imunologice obezitatea. anorexia nervoasa. Sistemul respirator obezitatea. ulcerul peptic. Boli neurologice Cancer . Sistemul cardiovascular boala arteriala coronariana.Clasificarea tulburarilor psihosomatice Cele mai frecvente tulburari specifice de natura psihosomatica in raport de diversele sisteme organice. ulcerul peptic. febra fanului. Sistemul gastrointestinal hipertensiune arteriala. colitele ulceroase. tuberculoza. tumori creier. anorexia nervoasa. colitele ulceroase. Afectiuni dermatologice boli degenerative ale creierului.

la mijloc exista sociopatiile (=dizarmoniile) care sunt diferite de bolile psihice . vizeaza normativitatea si adaptarea .Conceptele de normal si patologic în viata psihica . iar cel de sanatate de somatic.sanatatea = normalitatea ideala = victorie asupra bolii tine de medicina preventiva.exista forma incipiente. vizeaza calitatea si valoarea .conceptul de normalitate e mai aproape de psihic.conceptul de sanatate are o arie mai restrânsa decât acela de normalitate . manifestari inaparente în care este greu de delimitat normalul de patologic .tine de medicina curativa. .normalitatea = absenta bolii .

ci normativa. relatiile cu altii. circumstanta . acceptarea sexualitatii.. adaptarea flexibila la conflicte. ci se promoveaza. sanatatea nu se mentine. adaptarea la mediu.. psihologic si social. este o expresie statistica. nu insul Sanatatea ca proces = sanatatea nu este o stare de echilibru. nu obtinem date despre o sanatate reala. capacitatea de munca. medicina înlatura simptomele Formularea pozitiva: sanatatea = starea de bine. gaussiana.Formularea negativa: sanatatea = absenta bolii. conteaza comportamentele sociale aprobate. conteaza potentialul genetic în câmpul biologic. depinzând de etapa. este o limita convenţ 848f54i .. conteaza grupul. Sanatatea optimala = cea mai buna în conditiile existente. moment.: psihoticii în remisiune ramasi cu "defect“ Sanatatea ca norma (medie) = pentru a estima constantele biochimice. adaptarea la pulsiunile proprii. este mereu alta. sanatatea ideala = utopie Sanatatea ca adaptare = orice tulburare psihica prejudiciaza adaptarea. ex.ionala ce depinde de mediul socio cultural.

potentialul sanogenetic trebuie actualizat. omul nu este un element al relatiilor sociale. cadrul socio . ci un promotor al lor. un tablou clinic evident si anumite simptome ce pot fi reunite în sindroame .Boala acuta presupune o distinctie fata de normalitate.psihopatii "tulbura" valurile vietii sociale = patologia comportamentala "extramurala". ce se adapteaza si se integreaza Sanatatea ca valoare = omul este creator al propriei sanatati.economic si cultural este doar o conditie. o anumita procesualitate.Sanatatea ca integrare sociala = conteaza factorii sociali. psihologia grupului. conteaza responsabilitatea si evaluarea corecta a realitatii - "sensul bolii e mai putin evident decât se pare“ . mediul cultural si istoria individului. perspectiva transculturala = sanatatea pshica e apreciata diferit în diferite grupuri (conteaza si evaluatorul) Sanatatea psihica din perspectiva morala = conteaza scala de valori a societatii .

Anormalitatea vizeaza conduita si comportamentul. nosografiile sunt mai putin exacte. cu evolutie inaparenta. este un hiatus. de functional .În psihopatologie .. fenomenologia clinica poate fi usoara. este notiunea de fundal = structura psihica.În boala cronica viata e salvata. personalitatea premorbida . faptul individual = procesul morbid . dar de lunga durata. este legata de lezional. debutul e mai insidios.Boala vizeaza procesualitatea. dar tulburarea nu e total si ireversibil înlaturata.Anormalitatea apartine medicinii somatice. poate fi vorba de forme latente. se cunoaste doar debutul clinic aparent. infraclinica.etiologia e mai putin conturata. boala pare a avea un anumit grad de normalitate. mai ales ca uneori oamenii normali au reactii patologice sau invers - Boala este o deviere de la normalitate . bolile cronice dau morbiditatea .

a incertitudinii. nu carente afective. caci se cunoaste etiopatogenia Primara = are rol limitat. aprobare.psihologice . ceea ce are ca rezultat cresterea responsabilitatilor . ci încurajare.. climat social favorabil.în domeniul bolilor infectioase e mai simplu.masurile biologice .încurajarea nasterilor la tinerete. stressuri.factorii educationali.evitarea suprasolicitarilor. insecuritatii. confruntarea copiilor cu dificultatile. adaptarea adecvata a parintilor la copii. la batrâni . toxici). sunt importante la vârsta a III-a . nu conflicte. emotii pozitive ce fac sa creasca toleranta la stress.cele biologice în stadiile precoce (prevenirea factorilor infectiosi.factorii sociali): .pentru boala psihica. sfat genetic .sociale . iar cele psihologice si sociale mai târziu (la scolari .cristalizarea si dezvoltarea normala a personalitatii. caci nu se cunosc cauzele = asigura consolidarea sanatatii psihice = psihoigiena = reuneste masurile preventive . profilaxia poate însemna inclusiv împiedicarea evolutiei defavorabile . psihotraume.

socioterapiei . priveste mai mult individul.resocializare = dimensiunea prospectiva pe baza comportamentelor si situatiei prezente. deficientei psihice .= recuperare precoce = preventia sechelelor. ergoterapiei. care este o consecinta a gradului de invaliditate . nu boala . caci în majoritatea cazurilor exista "defect" = precocitatea diagnosticului = oportunitatea tratamentului = screening-ul = existenta laboratoarelor de sanatate mintala + accesibilitatea la tratament = interventii "în criza" = instruirea personalului avizat în ceea ce priveste semiologia psihopatologica Tertiara .prevenirea gradului de incapacitate.prevenirea dezadaptarii. dependentei.pentru cei ce au prezentat un proces psihotic .importanta psihoterapiei.

poluare cu degradanţi ai arderii combustibililor de maşină. • factori nespecifici bolii alergice . dafnii.) care au caracter fizico-chimic şi care pot fi probaţi prin teste de provocare. care au caracterul de triggeri (favorizanţi). ponderea lor şi poziţia de prioritate fiind diferită (după credinţele şi convingerile profesionale ale medicului): • factori specifici. aditivi alimentari etc. care se pot regăsi şi la pacienţi cu alte boli. care au proprietatea de a declanşa manifestări clinice similare cu factorii principali (alergenii). Concepţia organicistă şi mai ales cea psihosomatică în bolile cu caracter alergologic se centrează pe două categorii de factori. Cercetări recente evidenţiază rolul tot mai susţinut în: favorizarea declanşării. polen. . mucegaiuri. întreţinerii bolii variaţii ale complianţei la terapie. după unii autori denumiţi şi principali (ALERGENI – praf.Psihoalergologia este o teorie şi o disciplină de interferenţă între alergologie (ca disciplină medicală) şi psihologie.

inferioritate. .trăsături de personalitate premorbide (predispozante): nesiguranţă. egocentrism. . inteligenţă peste medie. anxietate/neuroticism.Obiectivele psihoalergologiei sunt: Stabilirea ponderii factorului psihic în dinamica procesului alergic: . agresivitate (ostilitate). . introversie reactivitate excesivă.sau absenţa unui profil specific(mai rar şi este legat de metodologie).vulnerabilitatea la interpretare astresului.

. . edem glotic) sau anxietate de perspectivă care conduce la depresie. .recul somatopsihic la disconfortul generat de boală (insomnia.reacţii psihice faţă de posibilitatea repetării puseelor în bolile alergice exprimată prin: anxietate de aşteptae ( crize de astm. somnolenţa diurnă la astmaticii cu crize nocturne. de randament fizic şi intelectual şi de inserţie socială şi profesională). iritabilitatea bolnavului cu prurit în urticarii sau dermatite atipice). care întreţine prin reacţie circulară continuitatea şi cronicizarea bolii cu (tulburări afective. . la bolnavii cu alergie medicamentoasă care sunt puţin optimişti în legătură cu viitorul lor. prurit) prin implicaţii socioestetice generează apropiere socială (in perioadele de linişte) sau distanţare socială (generată de reacţiile celor din jur si de agravarea bolii) ceea ce întreţine susceptibilitate ridicată facţă de boală şi generează anxietate persistentă.diagnosticat exprimat prin: .modificări induse secundar de tulburările psihoalergice specifice bolii: disconfortul bolii (tuse.degradarea indicatorilor de calitate a vieţii pacientului cu alergie .

Conceptul de reacţie de tip alergic Cercetări contemporane de psihosomatică alergologică au stabilit că reacţiile alergice şi cele pseudo-alergice au un numitor comun şi anume declanşează sindroame respiratorii. . dar care prezintă risc ridicat de prelungire şi dependenţă. cutanate sau digestive pentru care soluţia terapeutică imediată este este medicaţia antihistaminică. Pentru aceste motive identificarea influenţelor factorului psihic în geneza sau întreţinerea bolilor alergice este necesar pentrua găsi oportunităţi terapeutice mixte psihosomatice sau somatopsihice.

studiile de psihosomatică tind să deplaseze către personalitatea astmaticului interesul pe care vechii autori îl acordau „terenului” pentru a explica fapte neobişnuite ca: posibilitatea reacţiilor la mânie (astmul Trousseau). . criza de astm ar reprezenta o criză de plâns inhibată.frica de a pierde dragostea mamei (sau a substitutelor sale) constituie fondul atitudinii bolnavului. la imagini (astmul Proust) sau la visuri (Jacquelin). Criza de astm. deficitul oxigenării putând produce atât modificări patologice în irigaţia creierului cât şi un puternic sentiment de frică de moarte rapidă prin asfixiere.Elemente de psiho alergologie respiratorie În alergie în general şi astm în particular. S-a observat că pacienţii cu astm sunt bolnavi fragili din punct de vedere emoţional. Teoriei psihodinamice -----. dispneea expiratorie. Ziwar (apud Athanasiu. Bolile aparatului respirator provoacă variate tulburări psihice. datorită inhibiţiei confesiunii şi a lacrimilor. 1998). par să rezulte dintr-o inervare „regresivă” a funcţiei respiratorii.

.noncomplianţa. divorţ. .perceperea unor stări de frustrare. . .evidenţa unor abuzuri fizice sau sexuale. abuz de alcool. supărare sau conflicte în sânul familiei.modificări comportamentale.). . concediere. . .declanşarea psihogenă a puseelor sau a crizelor de astm.referiri frecvente la moarte.probleme conflictuale cu anturajul familial şi profesional. .Principalele probleme psihologice aferente bolilor psihosomatice alergice sunt următoarele: . stare de neajutorare sau lipsă de speranţă.pierderi cu impact afectiv major (decese.abilităţi intelectuale. labilitate emoţională. . schimbarea locuinţei etc. fumat excesiv.

emoţie intensă. reţinere pulsională sexuală şi agresivă. există anumite elemente mai constante: insecuritatea vitală prelungită. În încercarea de a creiona un profil al personalităţii bolnavului astmatic. . bolnavul pierzându-şi simţul de autocontrol. Plozza (2000) subliniază că relaţia alterată faţă de mamă. abandon şi necazuri reale. Fuchs a atribuit această stare unui gen de teamă care s-a transformat în tactici defensive agresive şi unei tensiuni care a degenerat în tendinţa de acaparare impulsivă. generează un conflict în pacient între „dorinţa de tandreţe” şi „teama de tandreţe”. la începutul vieţii.Numeroşi cercetători au încercat să definească un tip de personalitate propriu bolnavului de astm bronşic. acest tip de comportament „se coace” în timpul unei crize de astm. existând o corelaţie între funcţia respiratorie tulburată şi capacitatea alterată a pacientului „de a da şi a lua”. Un studiu efectuat de Gendrot pe un lot de 112 subiecţi suferinzi de astm a relevat că printre multiplii factori care declanşează criza. însumarea grijilor şi frustrărilor materiale şi profesionale.

Afecţiunile psihofiziologice (psoriazis. eczeme) sunt afecţiuni ale pielii care nu sunt direct legate de psihic. anxietate sau fobie socială. În această categorie intră trei tipuri de maladii: cele psihofiziologice. afecţiunile psihiatrice primare şi afecţiunile psihiatrice secundare. vitiligo).maladiile psihodermatologice sunt cele care implică interacţiunea psihic-piele. Este o disciplină de graniţă care îşi concentrează atenţia asupra cercetării şi tratării afecţiunilor dermatologice folosind combinarea instrumentelor specifice psihiatriei. dar care reacţionează la stări emoţionale cum ar fi stresul. . Afecţiunile psihiatrice primare sunt cele în care drept urmare a unei afecţiuni ce ţine de domeniul psihiatriei este afectată pielea (spre exemplu cazul tricotilomaniei). depresie. Afecţiunile psihiatrice secundare sunt asociate bolilor dermatologice cu caracter invalidant (psoriazis. psihologiei şi dermatologiei. odată cu naşterea unei noi discipline: psihodermatologia. Koo şi Lebwohl subliniază că aspectul invalidant rezidă în desfigurările produse de afecţiunea dermatologică în sine şi duce la scăderea stimei de sine. Koo şi Lebwohl .Noi direcţii de abordare a bolilor dermatologice.

odată cu “descoperirea” “skin-brain axis” (axei creier-piele). aceasta a dus la lipsa sentimentului de securitate. şi cu dezamăgirea şi furia rezultate din relaţia iniţială. pe de altă parte. Declanşarea psoriazisului ca urmare a mobilizării unui conflict special. pe de o parte. Acesti bolnavi obişnuiesc să se dezvăluie de o manieră sau alta. sau ameninţarea sănătăţii sau securităţii par să coincidă frecvent cu deteriorarea stării pacientului cu psoriazis. faza senzorială: relaţia mamă-copil fiind inadecvată (neoferindu-i-se copilului suficient contact dermic). Luban-Plozza. pentru a reprima forma arhaică. Poldinger şi Kroger (2000) psoriazisul = boală psihosomatică. anumite situaţii de stres nespecific. . odată cu dorinţa puternică de a avea o relaţie extrem de apropiată. şi respingerea acesteia. Cu alte cuvinte conflictul constă în dorinţa puternică de simbioză prin contact dermic. cum sunt pierderea de obiect reală sau imaginară. cel pre-oral. Lipsa sentimentului de securitate îl caracterizează pe pacient în continuare de-a lungul vieţii. originar în cel dintâi stadiu de viaţă. iar pe de alta manifestări ale unei activităţi exagerate. La unii bolnavi simptome ca anxietatea sau deznădejdea pe de-o parte.Concepţii psihosomatice privind psoriazisul Statutul de boală psihosomato-psihică a psoriazisului a fost destul de târziu recunoscut. nedezvoltată a furiei.

ce evoluează ulterior în veritabile leziuni la nivel de organ. Concepţia psihosomatică are ca obiect de studiu. mod de autopedepsire sau autoagresiune. Psihosomatica este astăzi un domeniu interdisciplinar de abordare a bolilor. cu manifestări somatice evidente ca: diabetul. Simptomul are un rol simbolic. Deşi concepţia psihosomatică este aplicabilă teoretic la orice boală umană. evoluţia. atât rolul factorilor psihosomatici în edificarea unor tulburări.Concepţia psihosomatică în medicină – Hipocrat Abordare ştiinţifică modernă . afecţiunile alergice mai ales astmul bronşic şi psoriazisul. fiind expresia prin care individul alege să rezolve anumite conflicte şi să-şi atingă anumite scopuri (obţinerea de afecţiune. care studiază aspecte ale patologiei generale în relaţie cu viaţa psihică conştientă şi inconştientă. cât şi mecanismele psihofiziologice prin care se produc aceste dereglări iniţial reversibile. Iamandescu. aparat şi sistem. ce acordă o importanţă specială rolului factorului psihic în apariţia. ea este utilă în special pentru o serie de afecţiuni determinate.o orientare relativ nouă a medicinii. vindecarea sau cronicizarea unor boli (Iamandescu. mergând până la adevăratele boli somatice. după von Bergman (apud. formă de refugiu sau imitativă). hipertensiunea arterială. 2002). . axat pe relaţia dintre medicină şi psihologie. infarctul miocardic. ameliorarea. 1999).

cardiopatia ischemică coronariană. mai ales cele psihosomatice. . pe care interniştii şi chirurgii sunt atât de bine pregătiţi să le trateze.Bolile cardiovasculare Ameninţările majore la adresa sănătăţii nu sunt în primul rând reprezentate de invazia bacteriană sau de deteriorarea naturală a organismului. au fost observate de către cercetători unele legături între personalitate şi bolile de inimă. Îngrijirea medicală (în special antibioticele) şi măsurile preventive de sănătate publică (controlul medical periodic şi imunizările) au reuşit deja să ţină sub control cea mai mare parte a acestor pericole. O atenţie deosebită se acordă de către psihologi studierii unor trăsături de personalitate cu risc crescut de a contacta boli cardiovasculare. Legătura dintre tipul A de comportament şi bolile de inimă a fost confirmată în numeroase studii începând cu 1960. astăzi fiind incluse în această categorie: hipertensiunea arterială. Începând cu anii ’50. Adevăratele pericole la adresa sănătăţi provin mai degrabă din instalarea unui dezechilibru la nivelul proceselor interne ale organismului. tahicardia. ateroscleroza.

la 28. cum este şi România. În ceea ce priveşte mortalitatea. Cea mai mare incidenţă a acestor afecţiuni.788 în 2003.5 milioane de decese la nivel mondial. respectiv pe al doilea loc. bolile cardiovasculare au determinat o treime din totalul deceselor la nivel mondial. . boala coronariană şi accidentul vascular cerebral sunt pe primul loc.România şi Rusia înregistrează cea mai ridicată rată de mortalitate prin boli cardiovasculare.2 milioane.051 în 2000. În 2001. se manifestă în ţările cu venit scăzut şi mediu. la bărbaţi între 45 şi 74 de ani. În România sa observat o creştere a cazurilor de noi îmbolnăviri de la 147 mii de locuitori în 1996. reprezentând 78% din totalul deceselor. la 157 mii de locuitori în 2003 (Anuarul Statistic al României 2002. Anuarul Statistic al României 2004). Printre cazurile de deces.Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) . numărul de decese în rândul bărbaţilor a crescut de la 28. respectiv 5. Creşterea îmbolnăvirii şi mortalităţii prin boli cardiovasculare (boala ischemică a inimii) în ultimii ani a devenit îngrijorătoare. cu 7.

Cele mai importante creşteri au fost înregistrate de cardiopatia ischemică şi hipertensiunea arterială.Bolile cardiovasculare reprezintă în ţara noastră una din problemele esenţiale ale asistenţei medicale a populaţiei. în ceea ce priveşte oglinda nuanţată a vieţii afective umane. într – un fel sau altul. Este cunoscut şi faptul că adesea. în condiţiile apariţiei oricărei emoţii sau persistenţei variatelor sentimente. care ne conving că relaţia dintre personalitate şi sănătate este reală şi importantă. sesizată în plan subiectiv de către un subiect sănătos. generează o anxietate de intensităţi variate. Toate ameninţările importante la adresa sănătăţii sunt legate. de personalitate. iar nivelul mortalităţii prin boli cardiovasculare este în creştere. . Inima a devenit de-a lungul timpului sinonimă cu sufletul omului. Bolile cardiovasculare constituie încă o primă cauză de deces. prin tulburări prompt instalate şi percepute de subiect. orice variaţie de frecvenţă cardiacă sau tensională. Dovezile ştiinţifice ne oferă argumente clare.

Un motiv pentru care personalitatea este deseori ignorată în tratamentul unui bolnav este acela că. Factorii psihosociali si biologici care contribuie la declanșarea și întreținerea bolilor cardiovasculare sunt: 1. Evidenţierea factorilor psihosociali prin studii de epidemiologie lărgeşte domeniul preocupărilor către orientări sistemice cu privire la factorii care declanşează şi întreţin boala. de obicei oamenii consideră mintea separată de restul corpului. Tulburările cardiovasculare şi bolile consecutive sunt un larg domeniu de interes pentru asistenţa medicală de specialitate. “Chestiunile” mentale sunt considerate teritoriul psihologilor şi psihiatrilor. precum şi la modalităţi de prevenţie sau de terapie mixte. Motivul principal pentru care personalitatea pacientului e prea adesea ignorată este că abordarea psihologică şi socială nu concordă cu abordarea tradiţională a bolii. . care este una mecanicistă. Factori biologici decelabili. Factori psiho-sociali 2. nu al cardiologilor şi oncologilor.

statut social (scăzut vs. agresivitate şi ostilitate (interiorizate). tipul de sarcini.stres familial (conflicte de roluri. obsesia urgenţei timpului.tabagism . ridicat) . dorinţă de răzbunare.stres profesional (control profesional. succesul (economic) este ţinta lui constantă. contrarierea sarcinilor. conflicte deschise. responsabilităţi decizionale vs.instabilitate socială sau politică (instituţională. dificultăţi financiare ) . sarcini excesive.Configuraţia A-H-A (agresivitate-ostilitate-iritabilitate) .somn redus şi odihnă insuficientă sau necalitativă c) influenţe sociale cu risc toxic: .tip comportamental A (Tipul A de comportament este caracterizat prin: competitivitate excesivă. are o nelimitată dorinţă de aprobare şi recunoaştere. executive. insecuritate.tracasări cotidiene .Agresivitate (nativă şi/sau secundară) cu descărcare cognitivă şi comportamentală (verbală sau fizică) .obezitate (şi sedentarism) . f. comportamentul său impulsive îl impinge să realizeze tot mai mult. Factori psiho-sociali: a) trăsături psihice toxice: . legislativă. din care însă se bucură tot mai puţin. juridică etc) .Nivel intelectual mediu şi peste medie b) stil comportamental cu risc de boală: . iritabilitate. încheierea unei lucrări îi dă prea puţină tihnă şi satisfacţie. ritm de activitate sub presiune) .1. etc) .alcoolism . obsedat de punctualitate. satisfacţia muncii.

. Factori biologici decelabili: ¨ Cortizol ridicat ¨ HLD (High-density lipoprotein) scăzut <35mg/100ml ¨ LDL (Low-density lipoprotein) ridicat >150mg/100ml ¨ Trigliceride ridicate ¨ Fibrinogen ridicat ¨ Estrogeni scăzuţi ¨ IMC peste medie Factorii biologici au consecinţe favorizante pentru grupa factorilor de risc biologici exprimaţi prin: ¨ Creşterea presiunii sanguine ¨ Depunerea lipidelor şi complicaţii obstructive ¨ Rezistenţă la insulină În psihosomatica cardiovasculară participarea factorilor psihogeni constituie cauze fundamentale recunoscute ca fiind la originea celor mai frecvente boli CV: ¨ HTA (hipertensiune arterială) ¨ Cardiopatie ischemică ¨ Tahicardie paroxistică ¨ Astenie neuro-circulatorie ¨ Boala Raynauld ¨ Sindrom X-Likoff etc.2.

reluarea abilităţilor individuale şi familiale la limita restricţiilor sau limitărilor . modificarea comportamentului tip A Programe de dietă alternativă şi de mişcare progresivă la toleranţa funcţională Psihoterapie si tehnici de relaxare. respiraţie şi meditaţie .atitudine familială tolerantă dar neexcesivă . obezitate. invaliditate sau deces. stres.tratament iniţial (medicina de specialitate) . controlul anxietăţii. Planul general conţine următoarele obiective: . .grup suport (persoane cu afecţiuni similare sau diferite) Programe de terapie specializată pentru modificarea comportamentelor de risc: tabagism.Planul terapeutic al pacienţilor cu risc CV sau diagnosticaţi deja impune intervenţii conjugate pentru reducerea riscului de boală şi a riscului de complicaţii.diagnosticare completă şi corectă.tratament psihoterapeutic pentru reabilitare psihica: ¨ monitorizarea periodică a evoluţiei ¨ ajustarea medicaţiei CV ¨ educerea factorilor de risc ¨ reabilitarea socio-profesională a bolnavului CV prin: .relaţia directă cu medicul de monitorizare .