You are on page 1of 54

ACTUALITĂŢI ÎN DIAGNOSTICUL ŞI TRATAMENTUL OSTEOARTROZEI

• În 1994 la workshop-ul “New Horizonts in

Osteoathritis” susţinut de Academia Americană, osteoartroza se defineşte ca un grup format din boli distincte, de diferite etiologii, care au aceleaşi modificări biologice, morfologice şi clinice. Procesul morbid nu afectează doar cartilajul ci cuprinde întreaga articulaţie, osul subcondral, ligamentele, capsula, membrana sinovială şi musculatura periarticulară. În cele din urmă cartilajul degenerat se fibrilează, se fisurează şi se ulcerează şi dispare de pe suprafaţa articulară.

- În prezent osteoartroza este una din cele mai frecvente afecţiuni cronice şi totodată cea mai frecventă afecţiune a aparatului locomotor. - După vîrsta de 35 ani circa 50% din populaţie prezintă leziuni artrozice, iar după vîrsta de 55 ani, peste 80% din populaţie.

Incidenţa Osteoartrozei

CLASIFICAREA OAD
IDIOPATICĂ

Nr. d/o Localizarea 1 Mîini Noduli Heberden şi Bouchard (nodulară) Eroziuni în articulaţii interfalangiene (fără noduli) Art.carpometacarpiană I Hallus valgus Hallus rigidus Contracturi în haluce Excentrică (superior) Concentrică (medială) Difuză (femur senil)

2

Plante

3

Şold

indicate mai sus . Boala Forestier. hiperostoză difuză idiopatică a scheletului) Alte  Humeral localizări  Acromioclavicular  Talocrurale  Sacroiliace  Temporomandibulară Generalizată: include 3 sau mai multe localizări.4 5  Articulaţiile apofizare Coloana vertebrală  Articulaţiile intervertebrale (discuri)  Spondilopatie (osteofite)  Ligamentele (hiperostoză.

SECUNDARĂ 1 2 Traumă Congenitală sau dobîndită  Acută. ocupaţii).  Hemacromatoză.luxaţie congenitală a femurului .  Cronică (sport. Localizate .deformările valgus/varus . 4 Endocrină . Obezitate.epifiză “lunecată”  Factori .      Acromegalie. Hiperparatiroidism.lungime inegală a extremităţii Mecanici .sindrom de hipermobilitate 3 Metabolică  Ocronoză (alkaptonurie). Diabet zaharat. Hipotiroidism.

Gută. Infecţii.Fracturi.5 Maladii prin depozitare de Ca++ Alte maladii articulare şi osoase  Artrită prin microcristale cu depozitarea pirofosfatului dehidrat de Ca++  Artropatie prin depozit de hidroxiapatită   Localizarea . Necroză avasculară. Osteocondrită 6 7 Neuropatii (articulaţia Charcot) 8 Diverse  Degerături Boala de cheson  Hemoglobinopatiile. Difuze .Artrită reumatoidă. Boală Paget. . Osteoporoză.

În toate formele bolii se admite existenţa unui dezechilibru articular care depinde de intervenţia mai multor factori de risc: GENERALI .ETIOLOGIA Etiologia osteoartrozei primare este necunoscută.Vîrsta .

ereditatea 70% în artroza digitală. 50%în coxartroză genele discutate: HLA. receptorii vitaminei D. colagen tip II Nodulii Heberden şi Bouchard la gemeni univitelini rasa nutriţia: hipovitaminozele C şi D statusul hormonal: prevalenţa artrozei creşte după menopauză metabolismul cartilajului şi osului .

• Locali (biomecanici): • obezitatea (creşterea greutăţi corporale cu 5kg încarcă genunchiul în staţiune unipodală cu 10-15kg) Fotografia articulaţiei genunchiului la pacient obez .

Factori de risc locali (continuare) • mediul mecanic al articulaţiei • încărcarea cartilajului • traumatismul şi deformarea articulară • solicitarea profesionala • activităţile sportive • slăbirea musculaturii .

• încărcarea mecanică anormală cu sau fără alterări • • metabolice apoptoza şi “depopulare” condrocitară ruperea echilibrului metabolic între condroliză şi condroformare prin: sinteză deficitară de elemente constitutive sinteză de molecule defective eşecul procesului reparator Lanţul patogenic este următorul: • • • .PATOGENEZA • La originea lanţului de evenimente care conduc la osteoartroză se află alterarea funcţiilor condrocitului.

IL-6. TNF-α) . stromelizină) şi eliberarea de citokine (IL-1.• generare de enzime condrolitice (colagenază.

acesta suferă un proces de remodelare adaptivă: îngroşare şi formare de microchisturi. Astfel sarcinile se transmit direct şi intens osului subcondral. Prezentare schematică a degradării cartilajului (b) Cartilaj normal (a) . La periferia articulaţiilor artrozice apar osteofitele. elasticitatea / amortizarea solicitărilor şi capacitatea de lubrifiere.• ruperea fibrelor de colagen • expandarea moleculelor de agrecan anterior “presurizate” • autoîntreţinerea procesului degenerativ Ca consecinţă: este pierderea calităţilor şi funcţiilor cartilajului.

durere nocturnă şi durere acutizată ( cu substrat sinovitic) TABLOUL CLINIC Diverse corelări a durerii articulare cu modificările radiologice .Osteoartroza se manifestă pe plan subiectiv prin patru simptome cardinale: Durerea de tip “mecanic”.

Instabilitate (insecuritatea) articulară sau senzaţia că articulaţia te părăseşte (se explică mai probabil prin slăbirea forţei musculare).Redoare de inactivitate (de scurtă durată < 30 min. . Limitarea mobilităţii (se datorează îngroşării capsulei precum şi intervenţiei condrofitelor sau osteofitelor marginale).) cauza: îngroşarea capsulei şi membranei sinoviale.

3.moderat.durere severă. 1.durere de intensitate moderată.fără durere.durere de intensitate minimală.deloc. 0 . 2.INDEXUL WOMAC PENTRU EVALUAREA DURERII ARTROZICE LA MEMBRELE INFERIOARE 0 1 2 3 4 Care este intensitatea durerii cînd: Mergeţi pe o suprafaţă plană? Urcaţi sau coborîţi scările? Noaptea cînd sunteţi în pat? Vă ridicaţi de pe un scaun după o şedere îndelungată sau cînd vă aşezaţi? Staţi în picioare? 0 . 1. 4. 4durere extremă INDEXUL WOMAC PENTRU EVALUAREA REDORII ARTICULARE Cît de înţepenită simţiţi articulaţia/articulaţiile bolnavă (e) cînd: Vă sculaţi dimineaţa Vă mişcaţi după ce aţi stat mai mult timp în repaus în cursul zilei 0 1 2 3 4 1. 2. 3.extrem de mult Indexul WOMAC este un sistem de gradare a manifestărilor clinice larg utilizate pentru durere .foarte mult.puţin.

INDEXUL FUNCTIONAL AL LUI LEQUESNE PENTRU EVALUAREA ARTROZEI MEMBRELOR INFERIOARE (GONARTROZA ŞI COXARTROZA) Durere sau disconfort Noaptea Lipsă La mişcare sau o anumită poziţie Chiar imobil La mişcările (întinderea) de dimineaţă Sub 1 minut Între 1-15 minute Peste 15 minute Cînd staţi drept sau şezînd pentru mai mult de 30 minute Nu Da La mers Nu Numai după o anumită distanţă Imediat după începerea mersului şi cu intensitate rapid crescătoare La ridicarea de pe un scaun. fără ajutorul mîinilor Nu Da Puncte 0 1 2 0 1 2 0 1 0 1 2 0 1 .

dar posibilă peste 1 km Aproximativ 1 km (cam 15 minute de mers) 500-900 m (8-15 minute) 300-500 m 100-300 m Sub 100 m Numai cu bastonul sau cîrja Numai cu 2 bastoane. 2 cîrje Dificultăţi în realizarea actelor obişnuite Urcarea scărilor Coborîrea scărilor Lăsarea pe vine Mersul pe suprafaţă neregulată 0 1 2 3 4 5 6 +1 0 -2* 0 -2 0 -2 0 -2 *0 – fără greutate 0.5 – în funcţie de grad 2 – imposibil .INDEXUL FUNCŢIONAL AL LUI LEQUESNE PENTRU EVALUAREA ARTROZEI MEMBRELOR INFERIOARE (GONARTROZA ŞI COXARTROZA) Distanţa maximă de deplasare Nelimitată Limitată.5-1.

Puteţi răsuci o cheie în broască? 2. dar cu dificultate minimală 3.Puteţi ridica o sticlă plină cu o singură mînă? 5. da.Puteţi tăia cu cuţitul o bucată de carne? 3. posibil. fără dificultate 2. nu .Puteţi face un nod? 7.Puteţi să vă încheiaţi nasturii? 9.Puteţi coase (pentru femei)? Puteţi folosi o şurubelniţă (pentru bărbaţi)? 8.INDEXUL FUNCTIONAL AL LUI DREISER PENTRU ARTROZA MÎINILOR CRITERII 0 1 2 3 1.Acceptaţi fără să vă retrageţi o strîngere de mînă? 1.Puteţi tăia cu foarfece o hîrtie sau o ţesătură? 4.Puteţi strînge pumnul? 6. posibil.Puteţi scrie mai mult timp? 10. dar cu mari eforturi 4.

produse de frecarea suprafeţelor articulare neregulate sau denudate de cartilaj.dezaxarea.crepitaţiile şi cracmentele.SEMNE CLINICE OBIECTIVE ALE OSTEOARTROZELOR SUNT: .sensibilitatea pe linia articulară .blocarea mişcării prin corpi reziduali (“şoareci articulari”) (fragmente de menisc. din vecinătatea articulaţiilor superficiale . nodulii Heberden sau Bouchard din artroza interfalangiană) hidrartroza .limitarea mobilităţii articulare .tumefierea dur-elastică (“osoasă”) datorată hipertrofiei capetelor osoase şi osteofitelor marginale (ex. condrofite sau de sinovială cu metaplazie condroidă) interpuşi între suprafeţele articulare . datorată remodelării şi distrugerii capetelor osoase şi slăbirii aparatului capsulo-ligamentar . evidenţiate prin palpare dar şi audibile în timpul mobilizării pasive sau active .chisturile mucoide.

Lichidul sinovial este de tip “neinflamator” sau “ mecanic”: Vîscos. filant.INDICII DE LABORATOR sunt în general nesemnificativi în osteartroză şi contribuie la diagnostic mai ales atunci cînd sunt negative. proteina C reactivă) pot fi uşor crescute în puseurile de activitate. Probele de inflamaţie nespecifică (VSH. cu cheag de mucină dens Leucocite < 5000 / mmc Predominarea mononuclearelor (< 25% polinucleare) Eventual cristale de hidroxiapatită sau pirofosfat de calciu .

ASPECTELE RADIOLOGICE ALE OSTEOARTROZEI ASPECTUL SUBSTRATUL MORFOLOGIC Îngustarea spaţiului articular Scleroză subcondrală Osteofitoză Pseudochisturi sau geode Pierdere de cartilaj (subţiere.absenţa eroziunilor topografice asimetrice .EXAMENUL RADIOLOGIC Radiografia simplă este cel mai util mijloc imagistic în osteoartroză.lipsa osteoporozei . atît pentru diagnostic.subluxaţii .metaplazie condroidă sinovială NEGATIVE . cît şi pentru urmărirea evoluţiei.condrocalcinoză .corpi reziduali . ulcerare. dispariţie) Îngroşare osoasă reparativă Proliferare osoasă şi cartilaginoasă Microfracturi subcondrale şi erupere de lichid sinovial ALTE SEMNE RADIOLOGICE SUNT ADIŢIONALE .

Manifestări radiologice : a) hipertrofice b) atrofice c) osteoartroză secundară d) degenerare .

ca formă aparte. preponderentă la femei. între care nu există însă bariere distincte: . dar poate fi izolată. genunchi) poate apărea în contextul osteoartrozei generalizate. prezintă eroziuni osoase subcondrale şi tendinţă spre anchiloze interfalangiene. dislocarea congenitală a şoldului. prezenţă de noduli Heberden şi Bouchard şi adesea de rizatroză. boala Legg-Calvé-Perthes (osteocondrita deformantă a coapsei). caracterizată prin predispoziţie familială. In osteoartrozele primare au fost recent descrise trei subdiviziuni. coxofemuralei şi coloanei vertebrale. Osteoartroza articulaţiilor mari (coxofemurală. are frecvent o componentă inflamatoare. Osteoartroza coxofemurală se dezvoltă în 40-90% din cazuri pe fondul unor anomalii de dezvoltare ale articulaţiei. afectarea frecventă a genunchiului.FORME CLINICE Osteoartroza generalizată. Osteoartroza erozivă afectează articulaţiile interfalangiene ale mîinii. cum sunt: displazia acetabulară.

Durere la mobilizarea rotulei. . . etc.Durere antero-mediană. mai ales în sus.Limitarea flexiei: călcîiul nu poate atinge fesa.Episoade de “blocaj articular”.Instabilitate articulară prin afectarea ligamentelor colaterale sau a celor încrucişate (semnul “sertarului”). dar mai ales secundară: traumatică. agravată de mers şi de coborîrea scărilor. .Frecvente puseuri “de activare”. . . prin malaliniere sau “ încărcare”. cu bolnavul în decubit dorsal. .Hidrartroză.Cunoscută în variantă primară.OSTEOARTROZA GENUNCHIULUI (GONARTROZA) – PARTICULARITĂŢI . . .

Vîrsta este ≥ 38 ani 5. 5 şi 6 sau punctelor 1. specificitate 88 %.Vîrsta este ≥40 ani 5.Redoarea matinală ≤ 30 min. 5 şi 6. 3. 4.Dureri în genunchi majoritatea zilelor în decurs de o lună 2. specificitate 88 %. caracteristică pentru OAD 4.Majorarea “osoasă” a genunchiului la examen fizic Diagnosticul OAD se stabileşte în baza existenţei punctelor 1. 6.Cracment articular la mişcări active Diagnosticul OAD se stabileşte în baza existenţei punctelor 1 şi 2 sau punctelor 1. Sensibilitate 94 %.Cracment articular la mişcări active 3.Existenţa ostiofitelor marginale în articulaţie 3.2 şi 5 sau punctelor 1 şi 5.Dureri în genunchi majoritatea zilelor în decurs de o lună 2. . (ARA)56 Clinice 1. de laborator şi radiologice 1. Clinice. Sensibilitate 89 %. 2.Redoarea matinală este ≤30 min.Algoritmele de clasificare OAD pentru articulaţia genunchiului.Analiză lichidului sinovial. 3 şi 4 sau punctelor 1. 4.

Scintigrafia – detectarea inflamaţiei .

RMN – evidenţierea osteofitelor .

RMN – degenerarea precoce a cartilajului .

Coxalgie de tip “mecanic” sau “inflamator”. . osteonecroză aseptică a capului femural etc. cu tendinţă de a afecta mai frecvent şoldul drept  Secundară pe fond de: malalinierea şoldului.OSTEOARTROZA ŞOLDULUI (COXARTROZA) – PARTICULARITĂŢI: Cunoscută în două forme etiologice:  Primară. Limitare funcţională:  Tulburări de mers  Scăderea distanţei parcurse  Dificultate la urcatul scărilor  Atitudine vicioasă în semiflexie şi rotaţie externă  Contractură musculară. fesă şi genunchi. cu iradiere în coapsă (anterolateral). artrite. întîlnită la femei între 40-60 ani.

Existenţa osteofitelor în şold şi/sau în acetabulus 3. Sensibilitate 91 %. Clinice. Dureri în şold majoritatea zilelor pe parcursul lunii 2. de laborator şi radiologice 1. . 3 şi 4. specificitate 89 %.Algoritmele de clasificare OAD (ARA) Pentru articulaţiile coxofemurale. VSH ≤ 20 mm/oră Diagnosticul OAD se stabileşte în baza existenţei punctelor 1 şi 2 sau punctelor 2 sau punctelor 1.

.

şi 5. Diagnosticul OAD se stabileşte în baza existenţei punctelor 1.Deformarea a 2 sau mai multe din cele10 articulaţii selectate ale mîinilor * 10 articulaţii selectate ale mîinilor includ a II şi III articulaţii interfalangiene distale. Durere.Tumefierea a mai puţin de 3 articulaţii metacarpofalangiene 4. Sensibilitate 92 %. redoare. Mai frecventă la femei în vîrstă. inclusiv a dexterităţii. Clinice 1.Tumefiere osoasă a ţesuturilor a 2 sau mai multe articulaţii interfalangiene distale 5. dar cu conservarea îndelungată a funcţiei.Durere în mîină. . Formele erozive ale localizărilor de mai sus constituie variante diferite şi mai puţin frecvente. specificitate 98 %. din cauza caracterului ereditar şi lipsei oricărei cauze aparente. 2. II şi III articulaţii interfalangiene proximale şi I articulaţie carpometacarpiană ale fiecărei mîini. Afectează cu predominanţă articulaţiile interfalangiene distale (noduli Heberden) sau/şi proximale (noduli Bouchard) sau prima metacarpofalangiană (rizatroza policelui). 2. 2.OSTEOARTROZA MIINII – PARTICULARITĂŢI: Adesea clasificată ca primară. 3 şi 4 sau punctelor 1. sensibilitatea la durere sau mişcări limitate în majoritatea zilelor pe parcursul lunii precedente. de cele mai multe ori simetric.Induraţie dură ≥2 din 10 diferitor articulaţii ale mîinilor. 3. Algoritmele de clasificare OAD (ARA) pentru articulaţiile mîinii.* 3.

Foto: Noduli Heberden şi Bouchard .

Detectarea scintigrafică precoce a modificărilor degenerative vis-a-vis de modificările detectate radiologic .

individualizat. pentru înţelegerea condiţiilor ce au concurat la apariţia bolii.Menţinerea şi / sau ameliorarea funcţiei articulare . .Limitarea progresiei leziunilor .Menţinerea calităţii vieţii. întotdeauna atent.Educaţia pacientului. Obiectivele principale ale tratamentului în osteoartroză TRATAMENTUL .Ameliorarea durerii .Tratamentul trebuie aplicat cît mai aproape de debutul bolii. pentru înţelegerea evoluţiei progresive a acesteia cu perspectiva pierderii capacităţii funcţionale şi necesitatea respectării unor măsuri pe toată durata bolii . pentru a se influenţa cît mai mult ritmul de evoluţie şi a se menţine timp prelungit funcţionalitatea aparatului locomotor.sunt (conform Ghidului ACR-2002): .

Dreiser .Evaluarea durerii prin scara vizuală analogică . Womac.TRATAMENTUL DECIZIA TERAPEUTICĂ trebuie să fie bine cîntărită între medic şi pacient pentru a fi bine aplicată în practica medicală (bazată pe dovezi) şi anume: .Măsurarea amplitudinii articulare (goneometria) .Evaluarea radiologică (măsurarea spaţiului articular – a pensării articulare) .Utilizarea sistemică a indicelui algofuncţional Lequesne.

kinetoterapie) . sport şi calitatea vieţii) . profesional şi economic privind afecţiunea. . complianţa.Informarea bolnavului asupra factorilor de risc .Comunicarea medic-pacient. . este absolut primordială pentru decizia optimă terapeutică.Informarea asupra tratamentului (nefarmacologic.TRATAMENTUL .Aprecierea condiţiilor de viaţă ale pacientului (activitatea profesională.Aspectul psihologic.

investigaţiile necesare. cu agenţi termici calzi sau reci. Exerciţii fizice pentru creşterea amplitudinii articulare. Băi termo – minerale. Dietă bogată în vitamine. general. 4. 5. . plan individual de tratament 3. Lavaj articular. Masaj local. Educarea bolnavului privind explicaţia maladiei.SCHEMA TERAPEUTICĂ OSTEOARTROZICĂ SE COMPUNE DIN: INTERVENŢII NEFARMACOLOGICE: 1. îmbunătăţirea funcţiei. Fizioterapia antalgică decontracturantă. hipocalorică unde e cazul 2. evoluţie. reducerea durerii. prognostic. cîrje. Purtarea de dispozitive auxiliare (bastoane. 7. creşterea forţei musculare (în special a cvadricepsului). atele) 8. electroterapie. minerale. hidroterapie 6.

5 luni. Celebrex. acetaminofen) 3-4 g/zi Opioide slabe (codeină. dicloberl. tramadol) Antalgice de clasa 3-a nu se prescriu ca regulă (excepţii forme foarte severe şi inoperabile) B. tramal. ketoprofen. Antiinflamatoarele nesteroidiene – se aplică în cure de 1-1. hotemin) AINS selective: inhibitori COX 2: Nimesil. diclofenac.TERAPIA FARMACOLOGICĂ CUPRINDE: Terapie simptomatică de scurtă durată pentru OA (symptomatic fast acting drugs – SyFADOA) se aplică în cure curte pentru puseele dureroase congestive: Analgezice (paracetamol. Movalis . Antiinflamatoare nesteroidiene clasice (AINS) (ibuprofen.

• C. toleranţă bună şi efecte secundare absente. se încadrează în produsele medicamentoase care se interferează cu deteriorarea structurii articulare (condroprotectoare) (structure modifying drugs – SMDs) . Tratament antiartrozic simptomatic cu acţiune lentă (symptomatic slow acting drugs SySASDOA) care cuprind preparate antiartrozice simptomatice cu acţiune lentă şi eficacitate retard de 2-3 luni.

Aceste preparate trebuie administrate cel puţin 2-3 luni pînă la 8-12 luni. Diminuarea prizei de antalgice şi AINS este un bun criteriu asupra eficacităţii algofuncţionale. Dona. Peascledine. iar condroprotecţia se observă indirect prin scăderea vitezei de pensare articulară apreciată pe o durată lungă şi asociată cu reguli de igienă şi stil de viaţă adecvat.• Theraflex. pentru a putea aprecia efectul antalgic. . Structum. frecvenţa puseelor şi ameliorarea funcţiei articulare. Artroflex. Wobenzym.

are efect anabolic.5 g/zi timp de 1 lună şi 1g/zi. reduce nivelul metaloproteazelor (MMP 1. 2 luni sau peste. 3 agrecanaze). anticatabolic şi reduce leziunea cartilajului.02 mm după 3 ani la nivelul genunchiului. CHONDROSULF) inhibă enzimele condrolitice. acidului hialuronic. în special metaloproteazele. activează colagenaza. . previne alterările induse de corticoizi asupra condrocitelor.SULFATUL DE CONDROITINĂ (STRUCTUM. SULFATUL DE GLUCOZAMINĂ 1500 mg/zi timp de luniani produce creşterea spaţiului articular cu 0. inhibă apariţia radicalilor superoxizi. Se administrează 1. DONA = glucozaminosulfat = aminomonozaharid fiziologic are efect stimulator asupra biosintezei proteoglicanilor. fosfolipaza A2. ameliorează simptomatologia clinică din OA şi opreşte evoluţia bolii.

ac. îl apără de degradarea şi îmbunătăţeşte funcţia.• PREPARATE ASOCIATE: THERAFLEX – glucozamină hidroclorid 500 mg şi condroitin sulfat 400 mg Condroitin sulfatul participă la construcţia şi regenerarea cartilajului. lichidului sinovial şi cartilajului. hialuronic şi condroitin sulfuric şi altor substanţe – părţi component ale membranei sinoviale. . Glucozamina hidroclorid stimulează sinteza proteoglicanilor.

. X 3 ori – 3 săptămîni. Curele de tratament se repetă fiecare 3 luni. se continuă 1 caps.THERAFLEX Se administează 1 caps. X 2 ori – minimum 2 luni.

mobilizează depozitele de trombi şi lipide din spaţiul articular. antiinflamator.WOBENZYM – 15 past/zi – 1 lună. condroprotector). se continuă cu 9 pas./zi 3-4 luni. ameliorează funcţia şi durerea (efect antialgic. . 2 cure în an. inhibă enzimele condrolitice şi proteolitice de la nivelul cartilajului.

acţionează ca lubrefiant al suprafeţei articulare. Ostenyl. împiedicînd pierderea de proteoglicani prin matricea cartilajului şi refăcînd secundar secreţia de a. hialuronic liber natural. hialuronic şi derivaţii lui) Acidul hialuronic (AH).Intraarticulară (glucocorticoizi. Hyalgan. sub formă de hialuronat de sodiu. Preparate diferite cu greutatea moleculară mare (500-900 MDalton) au eficacitate de 60-80% după 3-5 injecţii săptămînal de 25 mg cu remanenţă de 3-6 săptămîni pînă la 3-4 luni. a. Hyalan GF TERAPIA LOCALĂ: 20 Synvisc. . Hyalart.

Aplicarea locală a AINS sub formă de unguent sau gel: zilnic 10-15 minute. Fastum –Gel. Aplicaţii in formă de comprese zilnic N25 – (Dimexid 50% 5.0 ml + Dicloberl 5.Infiltraţii i/articulare cu corticosteroizi (în caz de sinovită) maximum 2 infiltraţii in an. Diclofenac-Gel). .0 + Lioton 2 cm) .

• Terapia cu lazer (inhibă unele sisteme enzimatice. • Radioterapia antiinflamatorie. • Termoterapia: aplicarea de căldură locală. . băi hidroelectrice – ameliorează durerea. realizează o încălzire a ţesuturilor iradiate). în stadiul de activare – aplicaţii reci. creşte metabolismul local şi scade tonusul muscular. Se recomandă 3 cure a cîte 10 şedinţe.6 şedinţe cu interval de 2-3 zile.efect antalgic . activează şi creşte hiperemia.vazodilataţie osoasă şi sinovială . mecanism de acţiune: .efect antienzimatic Gonartroza: 50 R pe şedinţă .• Electroterapia sub diverse forme – galvanizări. ionoforeză.

. Miorelaxante (midocalm). VII. TRATAMENT ADJUVANT Antidepresante (mianserin). TRATAMENT ÎN DISCUŢII Tetraciclinele (doxiciclina).VI. Pentosanul polisulfat. Bifosfonaţii (alendronat). Antiagregante (trental). Antimalaricele de sinteză (delagil). Diacereina. Inhibitori de citokine.

produsă local. care. Antagoniştii receptorilor pentru IL-1beta ar putea corecta acest proces.controlul inhibitorilor tisulari ai metaloproteazelor şi genelor metaloproteazelor. singura enzimă condrocitară. EXPLORAREA ROLULUI CITOKINELOR ŞI ANTICITOKINELOR: .VIII. TRATAMENTUL DE PERSPECTIVĂ Direcţiile de bază în cercetare: ELABORAREA PREPARATELOR AINS INOFENSIVE EVALUAREA TERAPIEI GENETICE: . este implicată în degradarea şi depleţia agrecanului matriceal.cercetarea acţiunii factorului de creştere tumorală alfa prin liposomi care induce reparaţia leziunilor cartilaginoase. . Pe primul plan se situează IL-1beta care este capabilă să stimuleze secreţia de stromelizină.transfer de gene direct în articulaţie pentru stimularea formării de cartilajsau inhibiţia afectării lui. .

cazuri mai severe 3 Minoritatea pacienţilor. terapia sugestivă De învăţat exerciţiile corespunzătoare pentru a menţine mobilitatea articulară şi forţa musculară De învăţat măsurile de protecţie articulară. dieta în caz de obezitate. cazuri extrem de severe Educaţia. o revizuire a funcţiei şi handicapului Evaluarea biomecanicii. regulat ori în caz de necesitate Cure cu AINS în caz de persistenţă a durerii Condroprotectoare – în cure . sinovectomie medicală Chirurgia . curăţirea. dispozitivelor de deplasare şi altele Analgetice simple. necesitatea schimbării încălţămintei.THERAFLEX Alte metode de fizioterapie pentru calmarea simptomelor Corticosteroizi i/articular Lavaj.Algoritmul piramidal de tratament al OAD 1 Fiecare 2 Unii pacienţi. consultaţia.