You are on page 1of 12

Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi Facultatea de Economie si Administarea Afacerilor

Evolutia sistemului monetar in Romania

Realizat de: Andurnache Alexandru Anul de studiu: Anul II ID Specializare: Management Materie: Moneda si credit

Cuprins
1. Introducere 2. Circulatiei monetare pe teritoriul romanesc . !istemul monetar" #efinitie, elemente, clasificare $. Converti%ilitatea si cursul de sc&im% '. (e)lementarea emisiunii de moneda *. Etape importante in evolutia sistemului monetar in (omania

1. Introducere
!istemul monetar detine un rol important in cadrul sectorului financiar, in %una functionare a unitatilor economice si a economiei in ansam%lu, astfel ca de+a lun)ul timpului a constituit o preocupare permanenta creearea unui sistem monetar functional si totodata a unui sistem %ancar, capa%il sa ofere o )ama lar)a de produse si servicii, care sa satisfaca exi)entele tuturor potentialilior clienti, de la aparitia primelor manifestari %ancare pana in prezent. ,data cu dezvolatarea economiei si im%unatatirea mediului de afaceri din (omania, sistemul monetar a cunoscut o dezvoltare exponentiala. In contextul provocarilor impuse de )lo%alizare, procesul inte)rarii europene care este ec&ivalent cu procesul de dezvoltare a (omaniei, nu poate fi realizat fara existenta unui sistem monetar performant, care sa faca fata concurentei acer%e dintre tarile lumii. Factorii determinanti ai economiei romanesti sunt" + tranzitie, inte)rare, )lo%alizare- +ofera oportunitati importante pentru cresterea performantelor economico+financiare- +realizarea de profituri suplimentare, dar si riscuri ma.ore.

2. Circulatia monetare pe teritoriul romanesc


/rimele monede %atute pe actualul teritoriu al (omaniei apar la 0istria in .urul anului $123$4' i. 0r.. Este vor%a despre monede de ar)int turnate care au pe avers sim%olul orasului 5vultur pe delfin spre stan)a6 incadrate intr+un patrat iar pe revers doua capete umane alaturate si inversate. Ulterior tot la 0istria apar si monede din %ronz care pot fi datate pana in sec I i. 0r. reprezentandui pe zeii 0elios, #emetra, 0ermes si Apollo pe acestea. Al doilea oras pontic care a %atut moneda este Callatis ale carei prime emisiuni sunt dra&mele de ar)int iar 7omis este urmatorul. 7oate cele trei orase au %atut moneda de tip Filip II si Alexandru cel 8are. 9a nordul #unarii Inferioare patrunde moneda romana la inceputul sec. I i. C&r. pe cai comerciale sau ca prada de raz%oi si se lea)a de expansiunea (omei in re)iunile :alcanilor de vest. In perioada evului mediu datorita dificultatilor interne si externe, se va produce un proces de stratificare economica, sociala si politica si ca urmare va fi nevoie de %aterea primelor monede proprii. In 7ara (omaneasca primele monede vor fi %atute in timpul domniei lui ;laicu ;oda pe la 1 *', insa rolul monedei ca instrument de sc&im% nu va fi decisive, oamenii fiind inca o%isnuiti cu sc&im%ul in natura. Aceste monede proprii vor fi completate si de monede straine intrte pe diferite cai in tara. Instaurarea domniilor fanariote a consfintit incetarea oricarei activitati nationale in materie de moneda. !e va produce o inundatie de %ani turcesti si cei a tarilor vecine printre cel mai remarcat fiind lo<ent&aler de ori)ine olandeza. Amplificarea simtitoare a volumului circulatiei %anesti si a sc&im%urilor impune luarea unor masuri de creare a unei economii monetare depline. 8asurile luate au fost urmatoarele" + utilizarea oficiala a %anilor de socoteala, fara existenta materiala, a leului ca %an de calcul si de exprimare a valorii diferitelor monede existente in circulatie+ folosirea oficiala drept moneda+etalon a unor %ani straini care existau in circulatie-

+ +

cantarirea oficiala a tuturor %anilor existenti in circulatie in vederea retra)erii celor falsi sau deteriorate, care urmau sa fie taiati si restituiti posesorilorproiectul de le)e monetara din anul 11*2, su% domnia lui Alexandru Ioan Cuza, prin care se prevedea %aterea unei monede nationale, romanatul.

3. istemul monetar: De!initie" elemente" clasi!icare.


!istemul monetar este definit ca un anumit mod de or)anizare si re)lementare a circulatiei monetare dintr+o tara, pe %aza unor le)i speciale ale statului respectiv. Costin =iritescu apreciaza sistemul monetar national ca un ansam%lu al normelor le)ale si al institutiilor care re)lementeaza, or)anizeaza si suprave)&eaza relatiile %anesti dintr+ un stat. Aparitia sistemelor monetare poate fi plasata, conform aprecierii istoricilor monetari, atat in perioada antic&itatii cat si a Evului 8ediu, o data cu formarea statelor, acestea si+au asumat roluri monetare, respectiv rolul de a crea moneda, de a defini unitatea monetara si de a sta%ili paritatea metalica. /olitica monetara a fiecarui stat, determinata de conditiile )enerale de dezvoltare ale acestuia, necesita existenta unui sistem monetar unic, cu scopul de a asi)ura sta%ilitatea si elasticitatea sistemelor monetare. Astfel, sistemele monetare prezint> trasaturi comune, )enerale, dar se particularizeaza in functie de specificul national si al perioadei. 9a modul )eneral, se considera ca un sistem monetar cuprinde urmatoarele elemente" a) metalul monetar; b) unitatea monetara; c) baterea si circulatia monedei; d) emisiunea si circulatia bancnotelor; e) emisiunea si circulatia monedei scripturale. a) Metalul monetar Este %aza a sistemului monetar, in sensul ca reprezinta metalul din care sunt confectionate monedele care circula in interiorul )ranitelor unui stat, putand fi reprezentat de aur, ar)int sau de am%ele metale. !istemele monetare %azate pe aceste metale monetare se numesc sisteme metaliste, in cadrul carora se distin)" ? Sisteme monometaliste @%azate pe un sin)ur metal monetarA? Sisteme bimetaliste @%azate pe doua metale monetareA. b)Unitatea monetara Este strans le)ata de metalul folosit pentru %aterea monedei si se caracterizeaza prin doua elemente definitorii" + valoare paritara+ paritate monetara. ;alorea paritara reprezinta cantitatea de metal pretios care se atri%uie, prin le)e, unei unitati monetare. In 1B , de exemplu, un dolar era definit printr+o cantitate de 1,'2$ )r aur, iar in anul 1B $, un dolar reprezenta 2,111 )r aur. In functie de evolutia etalonului monetar, valoarea paritara a fost definita fie in aur, fie printr+o alta moneda @in perioada etalonului aur+devizeA. ,data cu infiintarea monedei cos #!7, prevazuta in statutul F8I din 1B*B, a existat posi%ilitatea definirii valorii paritare, prin raportarea unei monede la #!7 @1 #!7 C1, '* D sau 1 D C 2,4 4 #!7A. /aritatea monetara reprezinta raportul valoric dintre doua unitati monetare. #aca in anul 1B*1, lira sterlina era definita prin 1 E C 2.1 2 )r aur, iar dolarul reprezenta 1 D

C2,111 )r aur, atunci paritatea monetara era data de raportul" 2,1 2 )r aur 3 E C 2,$2 D3 E2,111 )r aur. Astfel, unitatea monetara, confera %anilor dintr+o tara, caracter national, respectiv uniforma national> pe care o im%raca acestia. c) Baterea si circulatia monedei :aterea si circulatia monedei ca element al sistemului monetar cuprinde %aterea" ? Monedelor cu valoare intrinseca @confectionate din aur si ar)intA? Monedelor f ara valoare deplina @confectionate din alia.e de metale nepretioase, zinc, aluminiuA. In conditiile in care monedele erau confectionate din metale pretioase @aur, in specialA se asi)ura re)larea spontana a cantitatii de moneda in functie de necesitatile economiei, fara suprave)&erea evolutiei cantitatii de metal pretios, ceea ce conducea la c&eltuieli considera%ile ale functionarii unui asemenea sistem. ,data cu trecerea timpului monedele cu valoare inte)rala au fost scoase din circulatie si inlocuite cu monede din metale comune, iar dupa primul raz%oi mondial monedele din metale pretioase au fost eliminate complet din utilizarile monetare. d) Emisiunea bancnotelor Este re)lementata la nivelul fiecarei tari si vizeaza aspecte referitoare la emisiune si la relatiile dintre %anca centrala si %ancile comerciale, cu scopul dimensionarii corecte a masei monetare. /reocuparile pe aceasta linie, in cadrul unui sistem monetar, decur) din esenta %ancnotelor, care sunt inscrisuri ale %ancilor de emisiune si intrunesc anumite caracteristici" ?Converti%ilitatea in metalul monetar?;ala%ilitate pe intre) teritoriul unei tari?8oneda reprezentativa @fiduciaraA e) Emisiunea si circulatia monedei scripturale prezinta importanta in cadrul unui sistem monetar prin faptul ca de+a lun)ul timpului, statele au recurs la inlocuirea monedelor cu valoare inte)rala si a %ancnotelor converti%ile cu %ani de &artie, neconverti%ili, reprezentativi. 9a %aza acestei inlocuiri a stat ideea e)alitatii intre cantitatea de metal pretios si %anii de &artie reprezentativi, orice neconcordanta intre aceste doua marimi reprezentand, in fond, o forma de manifestare a inflatiei. Clasi!icarea sistemului monetar In functie de elementele componente ale sistemelor monetare, s+au putut identifica, de+a lun)ul evolutiei lor urmatoarele tipuri" A. Sistemele metaliste; #. Sistemele nemetaliste. A. Sistemele monetare metaliste au la %aza metalul monetar, in functie de care se poate realiza distinctia intre %imetalism si monometalism. :imetalismul Fundamental era %aterea monedelor din doua metale" aur si argint, intre care exista un raport le)al, fix. 8oneda se putea %ate li%er, atat in aur cat si ar)int, cantitate de aur valora de 1',' ori mai mult decat o cantitate de ar)int. In An)lia a fost adoptat %imetalismul si a fost mentinut un secol, in Franta a fost mentinut din 112 pana in 114*, iar in (omania in 11*4 fiind mentinut pana in anul 11B2.

8onometalismul Comparativ cu sistemul precedent, rolul de metal monetar este indeplinit fie de aur, fie de ar)int. 8area :ritanie a adoptat monometalismul in anul 111*, !UA in anul 11' , /ortu)alia in anul 11'$, Fermania in anul 114 , iar (usia si Gaponia in 11B4. Atunci cand metalul monetar @etalonul monetarA a fost reprezentat de ar)int, sistemul a fost denumit silver standard, iar in cazul folosirii aurului ca metal monetar denumirea sistemului a fost )old standard acesta fiind cel mai raspandit sistem monometalist. !istemele monetare %azate pe aur au cunoscut urmatoarele forme" sisteme monetare cu etalon aur H moneda @Fold specie standardA sisteme monetare cu etalon aur H lin)ouri @Fold %ullion standardA sisteme monetare cu acoperire mixt> @aur si devizeA denumite )old exc&an)e standard. Sisteme bazate pe etalonul aur moneda se diferentiaza de celelalte sisteme prin urmatoarele aspecte" + in circulatie existau %ancnote li%er converti%ile in aur, la pretul sta%ilit de catre stat+ reprezinta forma clasica a etalonului aur+ aurul circula li%er in interiorul tarii su% forma de monede precum si in relatiile cu alte state+ %aterea monedelor de aur, in cadrul acestui sistem, era nelimitata. Sisteme bazate pe etalonul aur lingouri, cu urmatoarele trasaturi" + converti%ilitatea era limitata @erau converti%ile numai sumele care aveau valoarea cel putin e)ala cu a unui lin)ouA+ aurul era folosit in relatiile de plata internationale+ %ancile de emisiune au inceput sa concentreze cantitati importante de aut monetar+ %ancnotele converti%ile aveau acoperire in aur monetar, numai in proportie de 2I + $2I.c + in circulatie se aflau %ancnote converti%ile in lin)ouri @1 lin)ou C 12,$$ J) aurASistemele bazate pe etalonul aur-devize, moneda aflata in circulatie tre%uia sa fie )arantata atat cu metal pretios @aurA cat si cu titluri de creanta exprimate in moneda straina, numite devize" + unitatea monetara a fiecarei tari era definit> printr+o anumit> cantitate de aur, sau printr+o valuta+ in circulatie existau numai %ancnote converti%ile in devize, care erau, ulterior, converti%ile in aur+ o astfel de or)anizare a )enerat o stare de dependenta a sistemelor din tarile mai putin dezvoltate fata de cele dezvoltate, prin faptul ca acoperirea in aur a monedei unei tari reprezenta si acoperirea in aur a valutei altei tari+ institutionalizarea acestui etalon monetar s+a realizat in cadrul Conferintei 8onetare si Financiare Internationale de la :retton Koods, din 1B$$, ocazie cu care s+au pus %azele !istemului 8onetar International. #. Sistemele monetare nemetaliste prezint> caracteristica eliminarii aurului din unitatile monetare, respectiv definirea monedelor se realizeaza fata de valuta altei tari sau fata de o moneda cos @#!7A, dupa cum F8I recomanda tarilor mem%re, si se afla la %azele functionarii sistemelor monetare contemporane. #efinitoriu pentru sistemele monetare actuale este etalonul putere de cumparare.

8anifestarea puterii de cumparare, in calitate de etalon monetar, rezulta din contri%utia diferita a %unurilor si serviciilor, din cadrul unei economii nationale su% forma de corespondent al monedelor aflate in circulatie.

$. Converti%ilitatea si cursul de schim%


Convertibilitatea + insusire le)ala a unei monede de a putea fi presc&im%ata cu o alta moneda in mod li%er prin vanzare si cumparare pe piata, in sensul ca nu exista restrictii nici cu privire la suma de presc&im%at, nici la scopul presc&im%arii + plati pentru tranzactii curente sau miscari de capital + nici la calitatea celui care efectuiaza presc&im%area" rezident al tarii in care se efectueaza operatia sau nerezident. /iata tre%uie sa permita o confruntare permanenta a cererii si ofertei si sa comunice cu pietele straine. /rin converti%ilitate se creeaza premisele determinarii exacte a eficientei comertului exterior in ansam%lu si a fiecarei tranzactii in parte si pe plan mai )eneral, a intre)ii productii a tarii. Ca urmare a converti%ilitatii, produsele tarii se afla intr+o concurenta reala cu produsele celorlalte tari, im%unatatirea activitatii de productie, cresterea productivitatii muncii, ridicarea nivelului te&nic, calitativ si estetic al produselor sint stimulate. #in punct de vedere financiar, converti%ilitatea contri%uie la realizarea ec&ili%rului valutar+financiar, moneda nationala putind fi utilizata + desi)ur vremelnic si in anumite limite H pentru acoperirea unor eventuale dezec&ili%re ale %alantelor platilor. 7recerea la converti%ilitate poate fi deci considerata ca fiind un rezultat al atin)erii unui nivel mai inalt de dezvoltare si eficienta economica si totodata ca un instrument de perfectionare a relatiilor comerciale si financiare internationale in scopul lar)irii si diversificarii sc&im%urilor economice. !tatutul Fondului 8onetar InternaLional )rupeaz> monedele statelor mem%re Mn trei cate)orii" aA convertibile Includerea in aceasta )rupa este corelata cu respectarea de catre tara emitenta a anumitor o%li)aLii. , tara cu moneda converti%ila poate face comert cu toate celelalte tari, pe pietele unde o%tine cel mai mare avanta.. Cu toate acestea, putine tari au putut introduce converti%ilitatea li%era. %A neconvertibile 7arile cu moneda neconverti%ila sunt cele care nu indeplinesc sau nu doresc sa accepte conditiile trecerii la converti%ilitate impuse de F8I. Aceste tari cu valute neconverti%ile pot desfasura doar sc&im%uri internationale pe %aza de clearin)- se confrunta cu dificultati )enerate de pozitia deficitara a %alantei de plati, si nu inre)istreaza cresteri ale lic&iditatii internationale. cA liber utilizabile , moneda poate fi considerata Nli%er utiliza%ila daca indeplineste concomitent doua conditii" este folosita pe scara lar)a in platile si transferurile internationale si este ne)ocia%ila pe principalele piete valutare internationale. /rin decizia F8I @nr. '41B3 1 martie 1B41A, monedele li%er utiliza%ile sunt" marca )erman>, francul francez, Oenul .aponez, lira sterlin>, dolarul !UA.

Cursul de schimb (elatia dintre cursul de sc&im% si rata inflatiei este unul dintre cele mai controversate su%iecte economice in (omania. Adeptii mentinerii unui curs fix %lameaza devalorizarea leului ca fiind cauza ma.ora a inflatiei in tara noastra, in realitate insa, cifrele ofera foarte putin suport acestei idei. In primul rand, relatia dintre cursul de sc&im% valutar si rata inflatiei este %inevoca, cele doua varia%ile influentandu+se reciproc. Cum pana in luna mai 1BB procesul de li%eralizare a preturilor a avut un caracter administrat, se distin)e cu )reu o relatie de cauzalitate puternica dinspre cursul de sc&im% inspre inflatie. In al doilea rand, cursul de sc&im% real nu s+a situat, la inceputul reformei, la un nivel de ec&ili%ru @care sa e)alizeze exportul cu importulA. Este %ine cunoscut faptul ca in perioada 1B1 +1B1B excedentele contului curent al %alantei de plati se o%tinea prin mi.loace pur administrative, in care nivelul cursului @1$lei3dolarA nu .oaca practic nici un rol, cursul de sc&im% al leului a fost din start puternic supraapreciat, iar devalorizarile si deprecierile ulterioare au intervenit fie prea tarziu, fie intr+o proportie insuficienta pentru a corecta acest dezec&ili%ru initial. Fapt este ca ec&ili%rul cursului real a fost atins din nou a%ia in martie+aprilie 1BB$, la un nivel de circa 1.*'2 lei3dolar, care a ec&ili%rat contul current al %alantei de plati timp de cateva luni. In intrea)a perioada, cu foarte putine momente de exceptie, o%iectivul urmarit a fost utilizarea cursului valutar drept ancora inflationista.

&.Reglementarea emisiunii de moneda


Emisiunea monedei de hartie (olul monedei de &artie in evolutia sistemelor monetare nationale este le)at de mentinerea din antic&itate pana in Evul 8ediu, a anumitor inscrisuri si certificate care atestau existenta unei cantitati de aur si ar)int %ine determinate. /rin trecerea certificatului de la o persoana la alta se producea transferul cantitatii de metal monetar de la un detinator la altul. In anul 1*2B, :anca din Amsterdam a adoptat o initiativa prin care s+a procedat la emisiunea de %ilete de %anca in sc&im%ul pieselor metalice care se aflau in circulatie. :iletele de %anca prezentau avanta.ul unei utilizari mai usoare in tranzactiile zilnice- punerea in circulatie a unui %ilet de %anca antrena retra)erea din circulatie a unei cantitati de metal. :iletele de %anca au reprezentat o forma de moneda, distincta de moneda metalica, creata cu ocazia operatiilor de creditare, si a caror emisiune nu implica decat retra)erea unei cantitati ec&ivalente de piese metalice. Ele nu inlocuiau in totalitate moneda metalica, ci se adau)au acesteia indeplinind impreuna functiile specifice monedei. In timp, s+au conturat doua pozitii monetare, concretizate in doua scoli a caror denumire reflecta esenta modului de re)lementare a emisiunii si circulatiei %iletelor de %anca" ? scoala circulatiei monetare care contesta natura monetara a %iletului de %anca si considera ca acesta reprezinta un su%stituent al aurului? scoala %ancara care considera ca %iletul de %anca este un instrument de credit al economiei, iar emisiunea acestuia depinde de con.unctura economica In economia moderna avanta.ele utilizarii %iletelor de %anca, respectiv a %ancnotelor, decur) din caracteristicile acestora"

? sunt rezultat al procesului de creditare in economie? prezinta o anumita sta%ilitate, care rezulta din" + acoperirea %ancnotei+ converti%ilitatea %ancnotei+ prevenirea si eliminarea actiunilor de falsificare a %ancnotei. 8asurile de eliminare a actiunilor de falsificare pot fi evidentiate astfel" + &artii utilizata era una speciala+ %acnotele erau semnate de catre emitent+ inscrierea %ancnotelor+ toate &artiile %ancnota erau fili)ranate. Emisiunea monedei divizionare 8onedele divizionare sunt piese metalice cu valori nominale scazute si utilizate in realizarea platilor. !unt confectionate din diferite alia.e, iar emisiunea lor se afla in atri%utiile 8onetariei !tatului. #upa confectionare, sunt depuse la %anca centrala unde fi)ureaza in activul %ilantului si sunt inre)istrate la aceeasi valoare in creditul contului 7rezoreriei. /entru 7rezorerie, emisiunea de moneda reprezinta o sursa de venituri, intrucat valoarea metalului si c&eltuielile de %atere a monedelor sunt inferioare valorii nominale a acestora. !copul monedei divizionare este de a facilita tranzactiile din economie. Emisiunea monedei scripturale 8oneda scripturala sau moneda emisa de %anci este constituita din depozitele %ancilor comerciale, respectiv din soldurile creditoare ale a)entilor ne%ancari, transmise de la un a)ent la altul prin intermediul cecurilor si al viramentelor. !oldurile creditoare pot fi considerate moneda autonoma, distincta de %iletele de %anca si de moneda divizionara. Patura monetara a depozitelor este marcata prin realizarea unei diferentieri intre urmatoarele tipuri de moneda" Q moneda centrala care este reprezentata de moneda emisa de :anca Centrala si consta in %iletele de %anca emise si in soldurile creditoare inscrise la aceasta %anca in numele %ancilor comercialeQ moneda emisa de %anci, este reprezentata de inscrierile in conturile curente ale %ancilor comerciale.

'. Etape importante in evolutia sistemului monetar in Romania


!istemul monetar national a cunoscut in evolutia sa ulterioara si alte momente importante cum ar fi" A. Perioada primului razboi mondial !"!#$!"!%) (omania a tre%uit sa faca fata unor c&eltuieli importante le)ate de necesitatea sustinerii pre)atirilor de raz%oi in ciuda neutralitatilor adoptate la inceputul /rimului (az%oi 8ondial. Acoperirea acestora sa facut prin imprumuturi pu%lice interne si externe. Converti%ilitatea in aur a leului nu a fost suspendata, ci doar limitata la anumite monede, cu excluderea celor foarte cautate @napoleonul sau lira sterlina de aurA. :P( a pus in circulatie %ancnotele de 1, 2 si ' lei pentru prevenirea speculei cu ar)int. In paralel, statul a cautat sa centralizeze la :P( rezervele de aur detinute, astfel incat, in prea.ma intrarii (omaniei in raz%oi, stocul %ancii centrale reprezenta 211 I fata de anul 1B1$. #esi %anii aflati in circulatie aveau acoperire in aur, converti%ilitatea limitata a leului a determinat declansarea procesului inflationist, vizi%il, in primul rand, in cursul leului la

%ursele straine. 9eul emis de :P( va deveni %an de &artie si o mare parte din valorile de tezaur trimise spre pastrare la 8oscova nu vor mai fi restituite. #. Uni&icarea monetara !"'($!"'!) Una dintre dificultatile ma.ore cu care au fost confruntate )uvernele dupa realizarea Unirii din anul 1B11 a fost pro%lema %anilor straini ramasi in circulatie in noile teritorii romanesti @coroana austro+un)ara, ru%lele (omanov si 9<o<, leii :F(A. :anii acestia aveau putere circulatorie doar in re)iunile desprinse din tarile de provenienta ale valutelor, fiind fixat un curs o%li)atoriu in aceste teritorii. #e exemplu, in teritoriile fostei monar&ii austro+un)are a fost fixat un curs oficial de 1 leu pentru 2 coroane, dar salariile functionarilor au fost platite la cursul 1 leu C coroane. /entru a com%ate fenomenul afluxului de %ani straini depreciati, in lunile iunie+au)ust 1B1B au fost stampilate %ancnotele emise de :anca Austro+Un)ara @mai putin cele de 1 si 2 coroaneA si de :anca Fenerala (omana @cu exceptia celor de 2', '2 %ani si 1 leuA. Unificarea monetara a fost realizata in cursul anului 1B22, in %aza unor imprumuturi pe care statul roman le+a contractat de la :P( pentru acoperirea %ancnotelor straine retrase din circulatie. C. Al doilea razboi mondial !"#($!"#)) #upa #ictatul de la ;iena din 2 au). 1B$2, odata cu instalarea administratiei ma)&iare in Pordul 7ransilvaniei, circulatia monetara a fost re)lementata dupa normele :ancii Pationale Un)are, fiind introdusa moneda un)ara, iar leul romanesc presc&im%at la cursul 1 pen)R C 2 lei. /en)R alaturi de lei romanesti au continuat sa circule si dupa eli%erarea 7ransilvaniei de Pord de catre armatele romane si sovietice la 1B$$. Al doilea raz%oi mondial a adus cu sine o scumpire treptata a vietii, pe masura ce (omania a utilizat din ce in ce mai multe resurse in campania antisovietica. Cauzele acestui fenomen sunt multiple" reducerea fortei de munca in a)ricultura si industrie datorita concentrarilor pe frontul antisovietic, datorita )reutatilor de import a aparut si lipsa materiilor prime, dificultatile de exploatare a cailor de comunicatii din interiorul tarii care au fost cauzate de prioritatea transporturilor militare si de %om%ardamentele Aliatilor. Evolutia cursului leului nu a fost constanta pe parcursul intre)ului raz%oi. 8oneda nationala a variat diferit in raport cu preturile interne, valutele straine si pretul aurului. /rima .umatate a anului 1B$4 a reprezentat apo)eul dificultatilor economice din primii ani ce au urmat sfarsitului celui de+al #oilea (az%oi 8ondial. !alariile, in ciuda ma.orarilor succesive facute de )uvern, nu reuseau sa tina pasul cu cresterea zilnica a preturilor. #e exemplu, un functionar pu%lic, sef de %irou, avea un salariu de '2 222 lei. #aca nu c&eltuia pe zi decat pentru a cumpara 1 litru de lapte @4 222 lei x 2 zile C 212 222 leiA si pentru a lua o sin)ura masa @calculata la ' 222 lei x 2 zile C 1'2 222 leiA, isi depasea venitul cu 12 222 lei. /e fondul lipsei mare de alimente, autoritatile recur) la masuri de infiintare a unor ma)azile pentru populatia saraca Economate unde puteai )asi marfuri ieftine. D. Perioada Comunista ( !"#- !$!) (eforma monetara din 1' au)ust 1B$4 a impus retra)erea din circulatie a %ancnotelor :P(, a %anilor de metal emisi de 8inisterul Finantelor, a %onurilor de tezaur, a %onurilor de casa, a certificatelor de plata si a altor asemenea semne %anesti.

Acestea au fost inlocuite cu noi %ancnote ale :P( si cu noi monede divizionare emise de 8inisterul FinanLelor. Incepand cu anul 1B$B, diri.area economiei la nivel national prin planurile anuale si, ulterior, cincinale, a influentat emisiunea monetara. Evolutia circulatiei numerarului se pro)rama prin intermediul %alantei de venituri si c&eltuieli %anesti ale populatiei si a planului de casa, iar circulatia %aneasca fara numerar, prin planul financiar centralizat, %u)etul de stat si planul de credite. Acestea erau ela%orate si apro%ate trimestrial sau anual. /returile la diferite %unuri cum ar fi sapunul, articole din piele, articole de mena., com%usti%il, medicamente, carti si alimente erau foarte reduse datorita a%undentei de marfuri din ma)azine si piete dupa desfiintarea cartelelor si ratiilor alimentare. Aceasta reducere a preturilor la diferite %unuri se mai datora si cresterii productiei industriale si a)ricole. E. Perioada de dupa Revolutie !c&im%area re)imului politic in (omania ca urmare a (evolutiei din #ecem%rie 1B1B a determinat sc&im%area insemnelor monetare ale tarii. In aprilie 1BB1, :anca Pationala a lansat prima emisiune postrevolutionara de %ancnote, dedicata lui Constantin :rancusi. In anii urmatori, :anca Pationala a continuat sa emita %ancnote pe care au fost fi)urate personalitati ale culturii romane. In anul 1BBB, :anca Pationala a pus in circulatie, pentru prima oara, o %ancnota din polimer @2 222 lei + Eclipsa totala de soare din 11 au)ust 1BBBA. Acest tip reprezinta varful te&nolo)iei de fa%ricatie a %iletelor de %anca si prezinta mai multe avanta.e fata de suportul traditional de &artie" incorporeaza elemente de si)uranta suplimentare, este mai dura%il, mai usor de procesat pe masinile automate si se poate recicla intr+o varietate de produse din plastic. In anii urmatori, emisiunile de %ancnote de &artie au fost inlocuite pro)resiv, astfel incat, odata cu denominarea leului din anul 222', intrea)a cantitate de %ancnote a fost fa%ricata din polimer. #upa anul 1B1B in contextual reformei sistemului financiar %ancar, ne atra) atentia coordonatele procesului de macro+sta%ilizare" reducerea ratei inflatiiei, stoparea demonetizarii economiei si a procesului de dolarizare, im%unatatirea nivelului de rezerve internationale in cadrul sistemului %ancar, li%eralizarea cursului de sc&im%. Cel mai important domeniu care a fost supus procesului de reforma si restructurare il reprezinta sistemul %ancar. #e asemenea, ca autoritate monetara, :P( care formuleaza si conduce o%iectivele politicii monetare, urmarind sta%ilitatea monedei nationale, a parcurs momente importante, cu efecte asupra functionarii sistemului monetar national.