You are on page 1of 29

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT MIOCARDIC ACUT

DEFINIŢIE. Infarctul miocardic reprezintă necroza ischemică a unui teritoriu al miocardului, determinată de scăderea bruscă a fluxului sangvin în artera coronară care deserveşte teritoriul respectiv. În majoritatea cazurilor, afecţiunea de fond este reprezentată de ateroscleroza coronariană

Diagnosticul IMA se bazeaza pe; Manifestarile clinice Modificarile EKG Teste paraclinice Confirmarea diagnosticului, in caz de deces, este anatomo-patologica. Incidenţa infarctului miocardic este în continuă creştere, mai ales în ţările puternic industrializate dar şi în cele în curs de industrializare. Conform statisticilor AHA (American Heart Association, 2004), în SUA infarctul miocardic ocupă locul doi după accidentele cerebro-vasculare, iar în fiecare an sunt diagnosticate aproximativ 500.000 cazuri noi de cardiopatie ischemică dureroasă, din care mai mult de jumătate prezintă IMA La noi în ţară, nivelul mortalităţii prin infarct miocardic este de 45/100.000, cu o rată de creştere anuală de 0,1

coronarelor. dar poate fi si un zona de coagulare consecutiva anoxiei. IMA este un infarct alb (anemic) infarct alb (anemic) reprezentat de o reprezentat de o zona de coagulare consecutiva anoxiei. ‡Morfologic. spasme persistente al e coronarelor. ‡Cauzele cele mai frecvente sunt: tromboza arterelor coronare. hemoragii la nivelul placilor de aterom.Aspecte anat ‡Localizarea pat l ice favorita a IMA este la nivel l ventriculului stang si Localizarea favorita a IMA este la nivelul ventriculului stang si mai putin frecvent la nivelul ven triculului drept Localizarile mai putin frecvent la nivelul ven triculului drept Localizarile atriale sunt exceptionale. atriale sunt exceptionale. dar poate fi si uninfarct infarct rosu (hemoragic) rosu (hemoragic) prin patrunderea brusca a sangelui din prin patrunderea brusca a sangelui din . Cauzele cele mai frecvente sunt: tromboza arterelor coronare. spasme persistente al e hemoragii la nivelul placilor de aterom. IMA este un Morfologic.

embolii. tromboza parietala. anevrism parietal. Complicatii: ruptura de perete liber. ruptura de sept interventricular. . embolii. ca urmare a scaderii presiunii sangvine locale prin obstructia arteriala. ‡Complicatii: ruptura de perete liber. anevrism parietal. infarcte in circulatia sistemica. ruptura de sept interventricular. infarcte in circulatia sistemica. presiunii sangvine locale prin obstructia arteriala. tromboza parietala.circulatia colaterala in teritoriul de necroza. ca urmare a scaderii circulatia colaterala in teritoriul de necroza.

se observa reducerea marcată a lumenului arterial şi îngrosarea peretelui. .Cauze IMA Cauze IMA Aspect macroscopic al aterosclerozei coronariene.

Placă de aterom constituită. Artere coronare obstruate de prezenţa de trombi roşii. se observă interesarea intimei şi mediei cu prezenţa spaţiilor aciculare de colesterol şi zonele de calcificare în placă (HEX40). . cu suprafaţă rugoasă.

laptoasa). constituita din depozite de fibrina (placa laptoasa).puternic aderenţi la suprafaţa internă a vasului. Aspectul microscopic al trombozei coronariene. de contur si forma neregulate. constituita din depozite de fibrina (placa zona mata. dintre care predomină hematiile ± tromb recent (HEX40 Aspecte macroscopice recent prezinta pe suprafata viscerala pericardica o Infarctul recent prezinta pe suprafata viscerala pericardica o zona mata. proeminenta pe suprafata datorita edemului fibrelor ‡Infarctul . albicioasa. de contur si forma neregulate. ‡Zona de necroza apare pe sectiune ca o leziune palida. albicioasa. cenusie-bruna. relativ bine delimitata. Zona de necroza apare pe sectiune ca o leziune palida. relativ bine cenusie-bruna. în ochiurile ei şi la suprafaţă exista reţea fină de fibrină ocupată de elementele figurate ale sângelui. reţeaua coraliformă face corp comun cu endoteliul vascular.

o zona de hiperemie-hemoragie. bine delimitata de tesutul di n sidefie. la periferia caruia se gaseste reprezentat de lizereul leucocitar. deprimata. deprimata. . de consistenta crescuta. albsidefie. albInfarctul sechelar apare ca o zona cicatriceala. ‡Infarctul sechelar apare ca o zona cicatriceala. la periferia caruia se gaseste o zona de hiperemie-hemoragie. de consistenta ferma. ‡Aria de necroza este inconjurata de un chenar alb-cenusiu Aria de necroza este inconjurata de un chenar alb-cenusiu reprezentat de lizereul leucocitar. bine delimitata de tesutul di n jur. de consistenta ferma. miocardice. proeminenta pe suprafata datorita edemului fibrelor miocardice. jur.delimitata. de consistenta crescuta.

Leziune ischemică transmurală cu localizare antero-laterală la nivelul ventriculului stâng. .

este vorba practic despre o extindere a procesului de necroz .Leziune subendocardică circumferenţială care îmbină aspectul de infarct vechi cicatriceal cu infarctul recent.

ţesutul miocardic necrozat nu se colorează la tratarea cu albastru de nitro-tetrazolină.Infarct miocardic recent ± mai puţin de 4 ore de la instalare. este o metodă utilă în identificarea acestei leziuni. Aspecte microscopice .

striatiile transversale devin indistincte. polimorfonuclearele neutrofile sunt inlocuite de macrofage. cu omogenizarea citoplasmei si disparitia nucleilor) ±Zona de infiltrat inflamator cu polimorfonucleare neutrofile ce inconjoara aria de necroza (corespunde lizereului leucocitar) ±Zona de hiperemie-hemoragie timp hiperemia scade. plasmocite si macrofage. lichidul de edem se resoarbe. pe care o inlocuieste cu tesut conjunctiv. ‡In . capilare de neoformatie si infiltrat inflamator cu limfocite. intens acidofile. Tesutul de granulatie trimite prelungiri in interiorul zonei de necroza. In jurul infarctului apare un tesut de granulatie cu proliferare de fibroblasti.‡Infarctul ±Zona alb se constituie microscopic din urmatoarele zone: de necroza de coagulare (fibrele miocardice sunt balonizate. iar suprafata infarctului se deprima.

. Se observă aspectul vălurit al fibrelor miocardice necrozate. pe alocuri există nuclei (HEX40).Infarct miocardic recent.

. dispariţia pe alocuri a nucleului şi zone de omogenizare a citoplasmei (HEX200).Infarct miocardic recent cu necroza benzilor de contracţie. Necroză de coagulare evidentă la 12 ore de la instalarea accidentului coronarian (HEX40).

se evidenţiază necroza de coagulare delimitată de infiltrat cu PMN şi zona de hiperemie-hemoragie (HEX40). Aspect microscopic tipic de IMA în intervalul 5-12 zile. cu necroză acidofilă. prezenţa unui amestec de PMN şi macrofage încarcate cu .Aspectul clasic al IMA la 72 ore.

hemosiderină. se observă foarte bine dispariţia edemului precum şi a nucleilor (HEX200). se observă foarte bine dispariţia edemului precum şi a nucleilor (HEX200 Aspectul clasic al IMA la 72 ore. Aspect microscopic tipic de IMA în intervalul 5-12 zile. . se evidenţiază necroza de coagulare delimitată de infiltrat cu PMN şi zona de hiperemie-hemoragie (HEX40). prezenţa unui amestec de PMN şi macrofage încarcate cu hemosiderină. cu necroză acidofilă.

Evidentierea ţesutului conjunctiv fibros albastru cu ajutorul coloraţiei Masson (X40).Aspectul microscopic al infarctului miocardic la 14 zile. . se observă vasele de neoformaţie şi fibroblaştii (HEX100).

Diagnostic diferential ‡Infarctul ±Existenta rosu de miocard Infarctul rosu de miocard unui mare numar de hematii printre fibrele miocardice pe care le disociaza. fibrele musculare sufera in timp modificarile caracteristice necrozei ±La periferie sunt prezente macrofage incarcate cu hemosiderina provenita din degradarea hematiilor .

interatrial sau atrioventricular Ruptura septului interventricular. alb-sidefie. de consistenta crescuta. interatrial sau atrioventricular ‡Tamponada cardiaca Tamponada cardiaca ‡Ruptura de cord Ruptura de cord ‡Trombembolism pulmonar Trombembolism pulmonar ‡Edem pulmonar acut Edem pulmonar acut ‡Soluţii . reprezentata microscopic de existenta unei cicatrici din fibre de colagen Complicatiile IMA de continuitate la nivelul muşchilor papilari Soluţii de continuitate la nivelul muşchilor papilari ‡Ruptura septului interventricular.‡Infarctul ±Zona miocardic vechi deprimata.

. cu stabilirea şuntului între cei doi ventriculi. Aspect macroscopic de ruptură de sept interventricular ± soluţie de continuitate la nivelul 1/3 medii şi inferioare a septului.Complicatiile IMA Aspect macroscopic ce prezintă soluţie de continuitate la nivelul muşchiului papilar anterior într.un infarct antero-lateral.

Se observă soluţie de continuitate la nivelul 1/3 inferioare a peretelui anterior al ventriculului stâng. . se obsevă prezenţa sângelui la nivelul sacului pericardic.Aspect macroscopic de tamponadă cardiacă.

.Aspect microsopic de necroză hemoragică într-un infarct miocardic supraacut complicat cu ruptura de perete liber(HEX200).

Aspectul microscopic al edemului pulmonar acut. aderenti la pereţii vasculari.Aspect macroscopic de trombembolism pulmonar. la secţionarea plămânului se observă vase obstruate de trombi roşii. se observă hiperemie vasculară .

Rolul anatomo-patologului este de a certifica prezenţa leziunii.precum şi prezenţa unui material eozinofil care ocupă în totalitate spaţiile alveolare (lichid de edem) (HEX40 Diagnosticul de infarct miocardic se bazeaz în primul rand pe date clinice şi paraclinice. a complicaţiilor şi de a corela rezultatele obţinute în urma examenului morfologic cu datele clinice şi paraclinice. .

INFARCTUL PULMONAR INFARCTUL PULMONAR .

prin embolie sau tromboza. prin embolie sau tromboza. iriga zona respectiva. .‡Reprezinta o zona de necroza a parenchimului Reprezinta o zona de necroza a parenchimului pulmonar datorata obstructiei unui ram arterial ce pulmonar datorata obstructiei unui ram arterial ce iriga zona respectiva.

datorita dublei circulatii (pulmonare si bronsice). datorita dublei circulatii (pulmonare si bronsice). Infarctul pulmonar este de tip rosu (hemoragic). ‡Obstructia unui ram arterial pulmonar conduce la Obstructia unui ram arterial pulmonar conduce la scaderea presiunii sangvine in teritoriul scaderea presiunii sangvine in teritoriul corespunzator. . caracteristica acestui organ. urmata de patrunderea brusca de corespunzator.‡Localizarea predomina in lobii inferiori pulmonari. urmata de patrunderea brusca de sange din dubla circulatie. ‡Infarctul pulmonar este de tip rosu (hemoragic). inundand zona necrozata. Localizarea predomina in lobii inferiori pulmonari. caracteristica acestui organ.

. inundand zona necrozata. In infarctul recent zona afectata proem ina la suprafata plamanului.sange din dubla circulatie. MACROSCOPIC MACROSCOPIC ‡In infarctul recent zona afectata proem ina la suprafata plamanului.

infarctul apare ca o cicatrice stelata. In faza de vindecare. leziunea Culoarea este rosie-negricioasa. cu lim ite nete ‡In faza de vindecare. infarctul apare ca o cicatrice stelata. deprimata. devine Dupa 1-2 zile. la proba docimaziei fragmentele pulmonare cad pe fundul vasului docimaziei fragmentele pulmonare cad pe fundul vasului ‡Dupa 1-2 zile. datorita deshidratarii. datorita deshidratarii. dura si pigmentata. devine mat. fin granular. fin granular. deprimata. infarctul se deprima. dura si pigment . la proba La sectionare se elim ina o cantitate redusa de sange.pleura este acoperita de un exudat fibrinos pleura este acoperita de un exudat fibrinos ‡Culoarea este rosie-negricioasa. indicand artera obstruata spre hil. cu lim ite nete mat. infarctul se deprima. leziunea este bine delim itata este bine delim itata ‡Pe sectiune are forma triunghiulara cu baza spre pleura si varful Pe sectiune are forma triunghiulara cu baza spre pleura si varful spre hil. consistenta este crescuta. indicand artera obstruata ‡Crepitatiile alveolare sunt absente Crepitatiile alveolare sunt absente ‡La sectionare se elim ina o cantitate redusa de sange. consistenta este crescuta.