Laboratorul 9.

ANATOMIA APARATULUI EXCRETOR
Aparatul excretor este alcătuit din rinichi şi din căile urinare. Rinichiul Rinichii sunt aşezaţi profund în cavitatea abdominală, simetric de o parte şi de alta a coloanei vertebrale, în regiunea lombară. Ei se proiectează de la nivelul ultimilor două vertebre toracale !"", !"#$, p%nă la vertebra a treia lombară, rinichiul drept fiind situat ceva mai &os, cu aproximativ o &umătate de vertebră faţă de cel st%ng, din cauza prezenţei ficatului în partea dreaptă.

Figura 1. Aparatul excretor www.medipedia.ro$ Rinichii ocupă o lo&ă proprie, lo&a renală, delimitată de o fascie fibroasă, fascia renală, care prezintă o porţiune prerenală fascia prerenală Toldt, care vine în raport cu peritoneul parietal posterior$, şi alta retrorenală fascia retrorenală Zuckerkandl, care vine în raport cu peretele abdominal $. 'ele două foiţe se unesc la nivelul marginilor şi al hilului rinichilor, alcătuind fascia renală, care se prinde de formaţiunile fibroase din &ur.

iar faţa anterioară a rinichiului st%ng vine în raport cu pancreasul. 1. mai groasă posterior. cu coasta a "#)a. 'apsula renală. muşchiul psoas. /olii rinichiului sunt unul superior şi altul inferior. muşchiul pătrat lombar şi cu o parte din nervii plexului lombar nervii ilioinghinal şi iliohipogastric$. (n afara lo&ei se găseşte un alt strat de grăsime . lăţimea de *)+ cm şi o grosime de . /arenchimul renal . Structura internă 1a un examen cu ochiul liber a unei secţiuni făcute de)a lungul marginii convexe a rinichiului se observă următoarele formaţiuni2 capsula renală şi parenchimul renal. /rin feţele posterioare. splina.(n interiorul lo&ei renale se găseşte un strat de grăsime. .cm. Rinichiului i se descriu două feţe anterioară şi posterioară$. 0arginile sunt una externă şi alta internă. cea care corespunde hilului renal. Figura 2. At%t grăsimea prerenală c%t şi cea pararenală au rol protector împotriva traumatismelor din regiunea lombară. 1. grăsimea pararenală. stomacul şi bursa omentală. şi bazinetului.aţa anterioară a rinichiului drept vine în raport cu lobul drept al ficatului şi cu unghiul colic drept. două margini externă şi internă$ şi doi poli superior inferior$. rinichii vin în raport cu diafragmul.). care înveleşte rinicii. 2. iar cea internă este concavă numai în porţiunea mi&locie. /olul superior vine în raport cu glanda suprarenală. Configuraţia externă Rinichiul are o lungime de "") "# cm. adică locului de iontrare şi ieşire a elementelor vasculo)nervoase. 0arginea externă este convexă. grăsimea perirenală . 2.

(n număr de 4 p%nă la "-. şi cu v%rful spre centru. 7uprafaţa fiecărei papile renale este perforată de un număr variabil de orificii "*) #8$ care alcătuiesc aria ciuruită aria cribrosa$. /iramidele sunt separate prin cordoanele 5ertin. şi cu v%rful spre periferie. la baza piramidelor 0alpighi. numite piramide . /rin aceste orifici se scurge urina prin tubii colectori 5ellini în calicele renale mici. /iramidele . în număr de . numite piramidele lui 0alpighi.Capsula re al! se prezintă sub forma unui înveliş fibro)elastic.errein. fără a atinge capsula renală. de culoare roşie închisă2 o zonă periferică de culoare brună)gălbuie. care acoperă toată suprafaţa rinichiului şi care aderă la parenchimul subiacent. numită corticală. adică cu baza spre centru.errein are semnificaţia unui lobul renal şi reprezintă prelungiri ale medularei în corticală. %o a $e&ular! '$e&ulara( prezintă. %o a "orti"al! '"orti"ala( prezintă pe şecţiune formaţiuni de aspect triunghiular.iecare piramidă . vase sangvine şi tubi uriniferi în direcţii variate. numită medulară. (n alcătuirea unui nefron intră două părţi2 capsula Bowman şi un sistem tubular. .errein sunt orientate invers dec%t piramidele malpighiene. de la bază la v%rf. ceea ce înseamnă că un rinichi are tot at%ţia lobi c%te piramide 0alpighiare. 7uprafaţa piramidelor renale are aspect striat. determinat de tubii colectori 5ellini şi de arterele drepte adevărate care străbat piramidele 0alpighi în tot lungul lor. ele sunt orientate cu baza spre periferie. către corticală. pe secţiune.88 9 *88 pentru fiecare piramidă 0alpighi. (ntre piramidele . . mai mult de un milion pentru fiecare rinichi. . către hilul renal..iecare piramidă 0alpighi are semnificaţia unui lob renal. în care se găsesc corpusculii renali. 'apsula renală este o formaţiune con&unctivă uşor detaşabilă.umărul nefronilor este mare. nişte formaţiuni de aspect triunghiular. :nitatea structurală şi funcţională a lobilor şi a lobulilor renali este nefronul.errein se află aşa)numitul labirint. Pare "#i$ul re al este alcătuit din două zone3 o zonă centrală. 6%rfurile acestor piramide sunt rotun&ite şi poartă numele de papile renale.

împreună cu glomerulul renal. situat în continuarea capsulei 5o<man. Sistemul tubular.oiţa externă a capsulei se continuă cu tubul contort proximal. numit glomerulul renal 0alpighi. măsoară . Astfel sunt2 . /olul urinar situat în partea opusă celui vascular. locul prin care intră în capsulă arteriola aferentă care se capilarizează form%nd un ghem de capilare. respectiv3 ".cm. Nefronul (www.cl) Capsula Bowman reprezintă porţiunea iniţială a nefronului.educarchile.oiţa internă a capsulei 5o<man este formată din celule turtite şi se mulează intim pe ghemul de capilare al glomerulului renal malpighi. în totalitate. #. este alcătuit din mai multe segmente. 'apsula 5o<man. formează corpusculul renal 0alpighi. care. /olul vascular. .). . Ea este situată în corticală şi are forma unei cupe cu pereţii dubli prezent%nd doi poli. şi prin care iese din capsulă arteriola eferentă.Figura 3.

un tub răsucit. . mai gros. care sunt artere terminale şi neanastomozate între ele. Tubul contort "istal.. 1a exterior. situată în continuarea tubului contort proximal. 1a nivelul bazei piramidelor 0alpighi. unde face o buclă numită ansă propriu)zisă. 'ontactul se face la nielul polului vascular al corpusculului eritro)poietina.i i er-a+ia ri i"#iului 6ascularizaţia rinichiului este asigurată de artera renală. care nu face parte din nefron. această limită corespunde punctului de contact dintre segmentul distal şi corpusculul renalde care aparţine. străbăt%nd piramidele 0alpighi de la bază p%nă la v%rf. are o lungime de "* mm. Artera renală se împarte la nivelul hilului renal în mai multe ramuri care pătrund printre piramidele 0alpighi form%nd arterele interlobare. ramură viscerală din aorta abdominală. mai puţin subţire. ele se divid dicotomic. )as"ulari*a+ia . în continuarea ansei ?enle.". Bin arterele arcuate pornesc în vezi figura numărul . unde se varsă în calicele renale mici prin orificiile de la suprafaţa papilelor renale. !ubul colector 5ellini trece din corticală în medulară. (ntr)un tub colector bellini drenează între *888) +888 tubi contorţi distali. !ubul contort distal este format din două porţiuni3 o porţiune dreaptă şi o porţiune contortă întortocheată$. numită macula densa. care trece din corticală în medulară. un traseu =ncol>cit.$. nsa !enle. este formată din două ramuri3 • • o ramură descendentă. se arcuiesc şi formează arterele arcuate. situat în corticală. Tubul contort proximal. Aparatul &uxtagmomerular are rol de a regla activitatea rinichilor şi de a secreta renina şi . 1imita dintre cele două porţiuni este reprezentată de o structură de tip particular . (ntreg sistemul tubular al rinichilor are o lungime de +8)@8 Am şi o suprafaţă totală de circa * m# . 0ai mulţi tubi contorţi distali se varsă într)un tub colector 5ellini. :n ram ascendent. care se reîntoarce din medulară în corticală funcţional ansa ?enle participă la procesul de concentraţie şi diluţie$. situat =n corticală în imediat apropiere a capsulei 5o<man. #. /rezintă în structura sa un epiteliu simplu cubic cu margine în perie perfect adaptat activităţilor de reabsorbţie. care face parte din aparatul &uxtaglomerural.

'alicele renale mici sunt nişte formaţiuni cu aspect de cupă care se află în &urul deschiderii fiecărei papile renale. după care se recapilarizează în pereşii tubului urinifer. venele arcuate. iar acestea în vena renală. (n vena renală st%ngă se varsă şi vena testiculară la bărbat sau ovariană la femeie. Rinichiul are o iner$aţie vegetativă simpatică şi parasimpatică. Bin arterele interlobulare se desprind arteriole aferente care intră în capsula 5o<man prin polul vascular . venele au un traiect invers arterelor şi sunt reprezentate de venele interlobuilare.errein. mai subţire dec%t cea aferentă. arterele interlobulare care vascularizează corticala p%nă la capsula renală. venele interlobare care se varsă în venele pre) şi retropielice. 1a r%ndul lor calicele renale mari se unesc şi formează bazinetul. unde se capilarizează şi formează glomerulul renal 0alpighi. printre piramidele . bazinet. care vascularizează piramidele 0alpighi de la bază p%nă la v%rf. ureter. . Bin această reţea. vezică urinară şi uretră. . 6enele renale se deschid în cava inferioară. 7%ngele venos este colectat de capilarele dispuse la periferie. Calicele renale %i ba&inetul Calicele renale reprezintă porţiunea iniţială a căilor urinare. 'alicele renale mici sunt situate la v%rful piramidelor 0alpighi. C!ile &e eli$i are a uri ii 'ăile urinare sunt alcătuite din calicele renale.umărul lor este de 4)"-. . mi&lociu şi inferior. din care ia naştere apoi arteriola eferentă. de)a lungul tubilor colectori 5ellini. regl%nd debitul sangvin al rinichiului. Ele se unesc în trei calice renale mari3 superior. mezenteric superior şi aortico)renal. Ele sunt de două feluri mici si mari. !ot de la acest nivel pornesc în medulară artere adevărate sau în poaie . sub capsula renală. Dnervaţia vegetativă a rinichilor provine din plexul celiac. numite stelele 6erheCen. care conţin fibre din lanţul simpatic nervii splanhnici$ şi fibre vagale mai puţin numeroase. Aceasta iese din capsula 5o<man tot prin polul vascular.ervii au o acţiune vasomotorie. #imfa rinichiului este colectată de vasele limfatice care merg cu venele şi care o drenează în ganglionii aortici.corticală.

ce se întinde de la bazinet p%nă la intrarea în micul pelvis. 'reterul este un organ tubular lung de #*). 1. /ătrunderea ureterului în vezica urinară este oblică pe o distanţă de ")# cm. în care se şi deschide. . şi o porţiune pelviană care se întinde de la intrarea în micul pelvis p%nă la vezica urinară. calicele şi bazinetul sunt musculară şi adventicea. El se continuă porţiune intrarenală şi o cu ureterul. El prezintă o porţiune abdominală. ce se întinde de la bazinet şi p%nă la vezica urinară. :reterul prezintă un calibru inegal cu două regiuni înguste respectiv una situată imediat sub bazinet şi alta la intrarea în micul bazin. structurii. 5azinetului îi sunt descrise două porţiuni o porţiune extrarenală. Bin punct de vedere al alcătuite din trei tunici3 mucoasă.8cm.Ba&inetul sau renal este cavitar de pel$isul un organ formă aproximativ triunghiulară care rezultă din confluarea calicelor renale mari. aceasta form%nd cu peretele vezicii un unghi ascuţit.

iar in cea inferioară din artera vezicală. care căptuşeşte lumenul ureterului2 6ascularizaţia ureterului este asigurată de arterele ureterale. mucoasă. provin din artera renală. Ea este numai în parte învelită de peritoneu. numită adventice2 una mi&locie. :reterul www. şi din cel hipogastric. 7%ngele venos este colectat de venele ureterale satelite arterelor. în porţiunea superioară. fibroasă . 1. pentru porţiunea superioară.despreboli.Figura (.ro$ :reterul are un perete alcătuit din trei tunici3 • • • una externă. pentru porţiunea inferioară a ureterului. musculară cu fibre musculare netede2 una internă. . Dnervaţia este vegetativă simpatico parasimpatic. )e&ica urinară 6ezica urinară este un organ cavitar aşezat în micul bazin în lo&a vezicală. 6ezica urinară este fixată de lo&a ei printr)un ligament peritoneal şi prin continuitatea cu uretra şi ureterele. care. ea provine din plexul renal.

c%nd vezica urinară este plină. două feţe laterale şi o faţă posterioară. Bin punct de vedere al configuraţiei externe. 1a nivelul fundului se găsesc cele două orificii ale ureterelor şi orificiul intern al uretrei. Figura *.romedicale. acărei concavitate priveşte în sus. ea vine în raport. un corp şi un v%rf. 'apacitatea vezici urinare este de #*8) . cu peretele anterior al vaginului şi cu colul uterinla femeie. .88ml. .ro$ 6ezica urinară are o formă variabilă în funcţie de cantitatea de urină care se găseşte în interiorul ei.eţele laterale vin în raport cu muşchii ridicători anali care formează pereţii musculari ai pelvisului. 6ezica urinară www. . de care este despărţită prin ţesut con&unctiv lax.1. 'orpul vezicii urinare prezintă o faţă anterioară. . . vezica urinară prezintă un fund.undul vezicii urinare este situat inferior. cu veziculele seminale la bărbat. are formă ovoidă. Asfel.aţa anterioară vine în raport at%t la bărbat c%t şi la femeie cu simfiza pubiană. iar c%nd este goală are formă semilunară sau de cupă.aţa posterioară are raporturi diferite la bărbat şi la femeie. /orţiunea cuprinsă între aceste orificii poartă numele de trigon vezical şi vine în raport cu cu prostata cu canalul deferent . 1a bărbat. în partea de sus acoperită de peritoneu.

situat superior. c%t şi a lichidului spermatic. uretra spon ioasă. reprezentată de peritoneu.de ore. este învelit. care se elimină în mod continuu prin uretere. ritmic. în rest fiind înco&urată de un strat de ţesut con&unctiv lax2 #. 6ezica urinară acumulează urina. El vine în raport cu ansele intestinale. alcătuită din trei straturi de fibre musculare netede2 . 1imfa este colectată de vasele limfatice şi a&unge la ganglionii iliaci. veziculele seminale şi canalele deferente la bărbat. :retra masculină are rol at%t în eliminarea urinii. 1a masculi uretra începe de la fundul vezicii urinare şi se termină la capătul penisului printr) un orificiu numit meatul uretral. cu vaginul şi cu colul uterin. Dnervaţia vezicii urinare este vegetativă. care străbate diafragma pelvină. 6%rful vezicii urinare. ca şi faţa posterioară a corpului vezicii. mucoasă. iar la femeie de -)* cm. seroasă..cu ansele intestinului subţire şi cu colonulsigmoid. şi o evacuează în mod discontinuu. care căptuşeşte suprafaţa internă a vezicii urinare şi este cutată. 'retra :retra este un canal musculomembranos care diferă în raport cu sexul. 7%ngele încărcat cu oxigen a&unge la nivelul vezicii urinare prin arterele vezicale. :retra . /eretele veziciii urinare este alcătuit din trei tunici3 ". musculară. Ea este constituită din trei porţiuni3 uretra prostatică. iar la femeie. de -)+ ori în #. asigurată de sietmul nervos simpatic şi parasimpatic din plexul vezical cu origine în plexul hipogastric. iar în partea de &os vine în raport cu rectul. care străbate penisul. o tunică. 1a femeie. care acoperă vezica numai pe faţa ei posterioară şi superioară. prin actul micţiunii. de peritoneul pelvian. o tunică mi&locie. partea de &os vine în raport cu colul şi cu istmul uterului. Rezum%nd baza vezicii urinare vine în raport cu prostata. 7%ngele venos este recoltat de vena iliacă internă. o tunică externă. #a bărbat uretra . în ea se deschid canalele e&aculatoare şi canalele excretoare ale prostatei. are o lungime medie de "-)"+ cm. uretra membranoasă .

numită corpul spongios al uretrei. care începe de la fundul vezicii urinareşi se termină în vestibulul vaginului. Rolul ei fiziologic se rezumă în exclusivitate la eliminarea urinii din vezica urinară. anterior de rect şi înapoia vaginului2 un segment perineal. ?idronefroza uni) sau bilaterală reprezintă o complicaţie a obstrucţiei bazinetului sau ureterelor prin calculi sau tumori. dar pot a&unge şi la dimensiuni mult mai mari. formă de dudă şi o consistenţă . 7tructura uretrei masculine diferă de la o porţiune la alta. . la nivelul vezicii urinare. 1a nivelul uretrei spongioase tunica musculară lipseşte. fiind prevăzută cu un sfincter extern striat volunar.spongioasă este încon&urată de o formaţiune vasculară specială. + T. + R T'#'. se prezintă ca un canal musculomembranos lung de -)* cm. care străbate perineul şi se deschide în vulvă2 Ea are un orificiu interior. în vestibulul vaginal.u rareori se pot găsi hidronefroze în malformaţii ureterale sau în tulburări neuromusculare ale căilor urinare. /0CR/T. situat în pelvis. 'alculii formaţi din oxalat de calciu au o culoare închisă.R !i"ronefro&a Erice obstacol în scurgerea urinii din bazinet duce la hidronefroză adică. :retra la femeie prezintă două segmente3 • • un segment pelvin. şi altul exterior.Ea are un calibru mai mare dec%t uretra masculină. la dilatarea bazinetului şi a calicelor renale. !unica externă este alcătuită din ţesut con&unctiv. #a femeie uretra. cu atrofia de compresie a parenchimului renal.-. în general. 'alculii formaţi din fossfaţi de calciu şi magneziu au o culoare cenuşie. sunt de dimensiuni marişi au o consistenţă de piatră ponce. #itia&a renală 'alculii renali au mărimi de la un bob de mazăre la unul de fasole.#. inclusiv tumori ale vezicii urinare şi prostatei.

E. moi. pornind de la uretră sau de la rinichi. care ating mucoasa vezicală. 'alculii uratici sunt galben) bruni. respectiv pielită şi pielonefrită. tumefierea mucoasei urinare. Cistita purulentă poate fi localizată la suprafaţa mucoasei sau interstiţial. Dnflamaţia acută se poate extinde la ţesutul con&unctiv perivezical şi la seroasa peritoneală pericistită şi peritonită$. Cistita acută catarală se însoţeşte de hipremie. descuamarea epiteliului şi hemoragie. proteus. . enterococi $. coli. Apariţia calculilor este favorizată de toate condiţiile care duc la o eliminare crescută de compuşi ce fac parte din constituţia calculilor. 7taza . apar în cistinurie. 'alculii formaţi din fosfaţi de calciu şi din fosfaţi de magneziu apar în bolile cu hipercalciurie şi hiperfosfaturie2 de exemplu hipoerparatiroidismul primar. multipli2 sunt prezenţi la bolnavii de gută. 'alculii de cistină sunt gălbui.dură. /rezenţa calculilor poate determina inflamaţii ale căilor urinare.nflamaţii Cistitele sunt inflamaţii produse în special de bacterii urinară şi calculii sunt condiţii favorizante.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful