UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU” BUCUREŞTI

DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTĂRII DE ARHITECTURĂ

ATELIERUL DE P R O I E C TA R E

2/3

A N U N I V E R S I TA R 2 0 1 3 - 2 0 1 4

BP

-

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU” BUCUREŞTI

DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTĂRII DE ARHITECTURĂ

ATELIERUL DE P R O IE C TA R E

2/3

Coperta 1

stud. Bărăgan Cristina an 3/2012-2013 fotomontaj machetă proiect 2 - sem.1 “De la sit la program”

Grafică şi Tehnoredactare conf. dr.arh. Mihaela PELTEACU

Graficul activităţilor didactice conf. dr. arh. Iulian GUDINĂ

Director Departament BP2/3 prof. dr. arh. Adrian SPIRESCU

şef lucrări dr.arh. Cristina CONSTANTIN proiectul nr.3 Autori tematică generală a proiectelor: An 3

prof. dr. arh. Anca OŢOIU proiectul nr.3

şef lucrări dr. arh. Melania DULĂMEA proiectul nr.2

şef lucrări dr. arh. Dorin Ştefan ADAM proiectul nr.1

Autori tematică generală a proiectelor An 2

şef lucrări drd. arh. Vladimir VINEA proiectul nr.1 şi 2 conf. dr.arh. Dan MARIN proiectul nr.3

conf. dr. arh. Mihaela PELTEACU proiectul nr.1 şi 2

şef lucrări dr. arh. Mihai DUŢESCU proiectul nr.3

Cuprins: 5 Cuvânt înainte

6 Graficul activităţilor - BP 2/3 10 Ateliere de proiectare BP 2 12 Ateliere de proiectare BP 3 14 Proiectul de o zi: Schiţa de schiţă 17 Curs opţional Teoria Proiectului Teme de proiectare BP 2/3 19 Argument Teme de proiectare BP 2

21 Proiectul nr. 1: Construcţie şi Materialitate 23 Proiectul nr. 2: Locuire individuală 25 Proiectul nr. 3: Locuirea în comunitate Teme de proiectare BP 3 29 Proiectul nr. 1: Program de arhitectură şi Context urban 31 Proiectul nr. 2: De la sit la program 33 Proiectul nr. 3: Locuinţe colective sociale în Bucureşti PLANŞE ANEXE BP 2/3

3

- .

comisii care pot funcţiona simultan (anul II şi anul III). comisiile de jurizare vor fi formate din 4 ateliere. proiectul final poate fi judecat. sunt propuse zone extinse de studiu. medii. al cărei plan de referinţă conţine câteva idei majore : perioada de studiu este de doi ani (anul II şi anul III). În măsura în care viziunea propusă este pertinentă (lucru pe care profesorul trebuie să-l evalueze. dr. argumentat).Temele sugerate iau ca punct de plecare situaţii urbane diferite. Tombazis în “Scrisoare către un tânăr arhitect” : “să te comporţi precum girafa. fiind necesare 3 zile pentru parcurgerea tuturor proiectelor. analiza. Pentru ca studenţii să aibă ocazia de a se confrunta cu puncte de vedere cât mai diverse.” 5 . iar inima să-ţi fie undeva între ele. în primul rând. Adrian Spirescu Crochiu de concepţie. Cele de mai sus se vor adăuga cu idei cuprinse prin: exerciţiul “schiţă de schiţă”. Excursia de studiu din perioada de primăvară. compararea mai multor opţiuni. respectiv 3 comisii pentru fiecare an de studiu. fiind separată doar de vacanţe. continuitatea temelor şi a abordărilor pe durata celor doi ani. mari). astfel încât alegerea unui amplasament să presupună parcurgerea şi înţelegerea activă a cartierului. Fii cu picioarele înfipte bine în pământ. mizând pe faptul că tocmai confruntarea cu aceste situaţii. înţelegerea şi interpretarea lor pot facilita dezvoltarea unei gândiri arhitecturale critice. vor furniza un pretext. în raport cu această viziune. iar fiecare student îşi va construi de fapt propria temă. Vei avea nevoie de aceste trei percepte pe tot parcursul vieţii. se propune prezentarea în aceste expoziţii a unor proiecte evaluate diferit (note mici. a priorităţilor şi metodelor de îndrumare propuse de fiecare atelier. conform celor afirmate de Alexandros N. asistat de îndrumători. prof. mintea şi viziunea la înălţime în aer. precum şi cursul de teorie a proiectului (pe care-l consider foarte important) cu siguranţă vor adăuga noi sensuri în abordarea studiului din atelierul de proiectare.Cuvânt înainte Se va urmări transformarea expoziţiei de după fiecare proiect proiect într-o discuţie constructiv – critică a direcţiilor de formare. Adrian Spirescu / 2009 Toate cele de mai sus au ca scop înţelegerea arhitecturii nu numai din direcţia exerciţiului estetic ci. arh. arh. interogarea conexiunilor dintre sit şi program… Textul care urmează intenţionează să vă introducă intr-o nouă manieră de studiu / înţelegere a arhitecturii. care acum am dorit să-l completăm printr-o temă “surpriză” întocmită de un profesor invitat . cu capul. Temele vor fi mai puţin prescriptive şi mai liber definite: ele vor da doar un indiciu. Pentru o parte dintre proiecte.

6 Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură AN 2. Programarea activităţilor didactice .

Programarea activităţilor didactice Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură .7 AN 2.

Programarea activităţilor didactice .8 Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură AN 3.

9 Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură AN 3. Programarea activităţilor didactice .

dr. Dan ZENIDE 22U Şef lucrări dr.2 21U Prof. Mihaela PELTEACU 22B Conf. SIBIU 21R Şef lucrări dr. Octavian ILIESCU 25B Conf. arh. dr. Haytham ZEKI 23B Prof. arh. POPESCU Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură AN 2. inv. arh. Gabriela TABACU 25A Conf.B. E. dr.ATELIERE DE PROIECTARE BP2 1. arh. Anca MITRACHE 26A Conf. Alexandru ANDRIEŞ 2. dr.) 10 .Ştefan GHENCIULESCU 23A Prof. arh. arh. Ateliere de proiectare 21B Conf. dr. arh.1 + SEM. Horia DINULESCU (P. Anca OŢOIU 22A Conf. Ioan LUCĂCEL 24A Prof. dr. dr. arh. inv. dr. Iulia STANCIU CERCETĂTOR: Costin HOSTIUC 26B Prof. Dan ZENIDE 3. arh. Dan TEODORESCU 21P Prof. dr. dr.FACULTATEA DE URBANISM ŞI PEISAGISTICĂ SEM. FACULTATEA DE CONSERVARE ŞI RESTAURARE.arh.O. arh. arh. Adrian SPIRESCU 24B Conf. arh. arh. arh. dr. FACULTATEA DE ARHITECTURĂ 21A Prof. arh. dr.

Dorin Ştefan ADAM Conf.arh. Anca MITRACHE . Anca PĂSĂRIN - 22 A Conf. arh. dr. Anca OŢOIU -şef lucrări dr.conf. arh.asist. Cosmin PAVEL 22 B . Iulia STANCIU 26 A . arh. arh. dr. dr. Andra PANAIT 21 B . POPESCU 24 A Conf. Ştefan RADOCEA 21 A Conf.Vladimir VINEA .şef lucrări drd. arh. drd. dr.Sergiu PETREA Prof. Octavian ILIESCU . Ioan LUCĂCEL .şef lucrări dr. dr. drd. dr.asist.şef lucrări dr. dr. drd. arh. dr. dr.B.Ştefan GHENCIULESCU . Cristina CONSTANTIN . arh. arh. Ateliere de proiectare de arhitectură Departamentul Bazele Proiectării 23 A 23 B BP2 11 Prof.asist. E. arh.arh. dr. dr. arh. Mihaela PELTEACU . dr. arh. dr. Ovidiu TELECHE 25 B .arh. Haytham ZEKI . arh. arh. dr.şef lucrări dr. drd. Gabriela TABACU . Vasile MEIŢĂ Prof. Adrian SPIRESCU 26 B AN 2.conf. Alexandru CĂLIN . arh. arh. arh.Conf. arh.şef lucrări dr. Andrei LAKATOS Prof. arh. arh. arh. Alexandru ANDRIEŞ .arh. Emil IVĂNESCU 25 A Conf. Răzvan SALOMIA 24 B Conf. arh. arh. arh.asist. arh.şef lucrări drd. Dragoş PERJU Prof. dr. Ioana MÂNTULESCU .

dr. FACULTATEA DE ARHITECTURĂ 31A Conf. Florin BICIUŞCĂ 33A Prof. dr. arh. arh. arh. dr. Daniel COMŞA 12 . arh. arh. dr. dr. dr. Cristina GOCIMAN 34A Prof.1 SEM. Niculae GRAMA 35B Prof. dr. Florian STANCIU Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură AN 3. inv. Liviu NEAGA 31B Prof. arh. dr. arh. Mircea OCHINCIUC 32B Conf. arh. Cristian DRUGHEAN 34B Prof. Dan ZENIDE 31U Conf.ATELIERE DE PROIECTARE BP3 1. FACULTATEA DE URBANISM + PEISAGISTICĂ SEM. Alexandru VASILIU 32U Conf. arh. arh. arh. Ateliere de proiectare 2. arh. dr. arh. Iulian GUDINĂ 32A Prof. dr. E. dr. dr. arh. 2 31U Conf. arh. Daniel COMŞA 31P Prof. arh. dr. dr. arh. Dan MARIN 35A Conf.B. dr. Dana CHIRVAI 36B Prof. Cristina OCHINCIUC 33B Conf. dr. Alexandru VASILIU 32U Conf. POPESCU 36A Conf.

Ana Maria DOBRE 32 A Conf.asist. Cristian DRUGHEAN . arh. Alexandru SÂRBU 36 A Prof.Robert NEGRU Prof. dr. arh.şef lucrări dr.asist.B. drd. dr. arh. dr. drd.Tana LASCU 36 B AN 3.şef lucrări dr.arh. Liviu NEAGA . Niculae GRAMA 34 B Conf. Marius SOLON 35 B Conf. drd. dr. arh. drd. arh.Mihai DUŢESCU Prof. arh. Dana CHIRVAI . Cristina GOCIMAN . Cristina STIRECIU Conf. dr. Florian STANCIU .şef lucrări dr. arh. Remus HÂRŞAN 32 B . arh. dr.asist.şef lucrări drd. Justin BARONCEA . dr. arh. arh. drd. arh.şef de lucrări dr. E. dr.arh. Radu MALAŞINCU Conf. Dan MARIN Prof.şef lucrări dr. Iulian GUDINĂ 31 A -şef lucrări dr.asist. arh. Mircea OCHINCIUC 31 B . Corina BRĂDĂŢEANU 35 A Prof. dr. dr. arh. POPESCU .arh. Dragoş NEGULESCU . Melania DULĂMEA . drd. arh. arh. dr. Radu ANDONE Prof. Ateliere de proiectare Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură 33 B BP3 13 .asist. Emil BURBEA 34 A . dr. Cristina OCHINCIUC 33 A . arh. arh. arh. arh. Florin BICIUŞCĂ . arh.Prof.arh. arh. arh. dr.

verificarea cunoştinţele acumulate pe parcursul semestrului. Credite ECTS: 1 / Durata: 10 ore / Evaluare : Comisie În acest sens subiectul temelor de schiţă se înscrie în tematica proiectelor de semestru.stimularea studiul individual. . Obiective: .dezvoltarea capacităţii de autoevaluare a viitorilor arhitecţi.Schiţa de schiţă (Proiect de o zi) Schiţa de schiţă este o formă de evaluare pe parcurs a cunoştinţelor dobândite în cadrul atelierului de proiectare Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură AN 2/3. . Schiţă de schiţă. .

arh. arh. Credite ECTS: 1 / Durata: 10 ore / Evaluare : Comisie Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură S2 Tema: Locuinţă individuală Întocmitor: Atelier prof. dr.reprezentare de concept Întocmitor: Atelier conf.B. arh. Iulia Stanciu semestrul 1 ( 3 ) S2 Tema: Spaţiu construit/ Spaţiu neconstruit Întocmitor: Atelier conf.S3 schiţă restanţă semestrul 1 ( 3 ) Tema: Grafică: Afiş pentru un eveniment studenţesc Întocmitor: Atelier prof. arh. arh. dr. Popescu S1 Tema: Construcţie şi materialitate Întocmitor: Atelier conf. Adrian Spirescu semestrul 2 ( 4 ) S 3 ( restanţă semestrul 1) Tema: Amenajare urbană Întocmitor: Atelier prof. arh. arh.Machetă Întocmitor: Atelier prof. 1 / 2 ( 5 / 6 ) Temă surpriză Întocmitor: Atelier prof. Florian Stanciu S1 Tema: Locuinţa multifamilială Întocmitor: Atelier conf. Cristian Drughean AN 2/3. arh. Iulian Gudină S1 Tema: Spaţiu şi Funcţiune Întocmitor: Atelier prof. arh. Octavian Iliescu S3 schiţă restanţă semestrul 2 ( 4 ) Temă surpriză Întocmitor: Atelier conf. Schiţă de schiţă. arh. Gabriela Tabacu SR schiţă restanţă cu taxă sem. E. dr.Dan Marin SR schiţă restanţă cu taxă sem 1 / 2 ( 3 / 4 ) Temă surpriză Întocmitor: Atelier prof. Niculae Grama S 3 schiţă restanţă semestrul 2 ( 6 ) Temă surpriză Întocmitor: Atelier conf. arh. dr. dr. dr. dr. arh. dr. dr. Mircea Ochinciuc semestrul 2 ( 6 ) S1 Tema: Locuire-Machetă Întocmitor: Atelier conf. dr. dr.B. arh. Popescu semestrul 1 ( 5 ) BP2/3 15 Schiţă de schiţă BP 2 Schiţă de schiţă BP3 . Anca Mitrache S2 Tema: Locuinţa multifamilială . dr. Haytham Zeki S2 Tema: Locuire . E. arh. dr. dr.

- .

1998 .Gast. Rotterdam 2005 . Londra. Birkhäuser. 2007 . “Arhitectura fericirii”.de Botton. „The eyes of the skin."Collective Housing". Thames and Hudson. pp. prin intermediul exemplelor. 2005 . Klaus-Peter. 19-32. / Evaluare : Eseu Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură 1. 1992 . Birkhäuser. 2006 . Dominique. Exemples. David Vanderburgh. Bruxelles : Editions La lettre volée. "Polarité. “Basics Idée de projet”.Colectiv: cadre didactice din Departamentul Bazele proiectării Cursul de teoria proiectului se constituie ca o parte componentă a atelierului de proiectare. Editura Vellant. a contextului urban."Housing: new alternatives . 2002 . Sebastian. idee. New Houses for Urban Sites".va înţelege modul în care se desfăşoară procesul de observare.studentul va fi capabil să relaţioneze reflecţiile teoretice cu aspectele concrete ale proiectului de atelier . Intensity. . 2003. Valencia. 2. Bucureşti 2009 . Technologies”.new systems".Hertzberger. Cornwall 2005 .Frampton.Gausa. “Sustainable Architecture and Urbanism:Concepts. „Lessons for Students in Architecture”. El Khouli. prin proiect. Inside Density. Basel. Mixity. Basel 1999 Metodă de predare curs însoţit de discuţii si dezbateri AN 3. soluţie . Editorial Pencil. Basel. ipoteze de lucru. Laurence King Publishing. Juhani.John Wiley & Sons Ltd. Three Interacting Dimensions of Urban Density". 3.anaolgii.cum se alege cadrul de referinţe al proiectului . Mixité. Aurora. Herman. Kenneth . 2009 . Barcelona. Basel 2007 . Intensité.va aprofunda. Padstow. Alain. Obiective: Bibliografie minimală ."Modern architecture: a critical history".Zumthor. 010 Publishers. Peter. documentare. Curs opţional Credite ECTS: 2 / Durata: 14 sapt. International Colloquium on Architecture and Cities. elementele ce ţin de metodologia proiectului: ce înseamnă a defini o temă – concept. “Living Plans: New Concepts for Advanced Housing”. “Density projects: 36 new concepts on collective housing”. Wiely-Academy .Fernandez Per. Londra.Pallasmaa. In Hilde Heinen. Bert. Vitoria-Gasteiz. Arpa. Trois dimensions conjointes de la densité urbaine"."Infill. Manuel .Gauzin-Muller. Architecture and the senses”.Amphoux Pascal. „Thinking Architecture”. BP3 17 Curs opţional Teoria proiectului de arhitectură . "Polaraity. Javier. îmbogăţind căutările arhitecturale concrete ale proiectului prin propunerea unor teme conexe şi abordarea interactivă a acestora.Mornment Adam.*** .Bielefeld. Actar. Biles Annabel .

TEME DE PROIECTARE 2/3 .

apoi subiectul locuirii într-o casă „la curte”. Foarte importantă devine atunci formarea capacităţii de a observa. Studiul este centrat pe problema locuirii. furnizează un pretext. specificul. purtării de grijă şi întregirii acestui dat. folosinţe. se pot distinge câteva direcţii şi problematici principale care se regăsesc permanent. fiecare student îşi construieşte. anticipând întâmplări. mizând pe faptul că tocmai confruntarea cu aceste situaţii. anumitor oameni. în sensul adecvării acestuia la fiecare situaţie sau loc particular. Premisa este aceea că şcoala de arhitectură trebuie să permită şi să susţină formarea unei conştiinţe critice şi etice privind mijloacele şi consecinţele arhitecturii : arhitectura lucrează cu ceva dat. cum îi este unui anume material cel mai propriu să fie folosit. Peter Zumthor RELAŢIA CU VECINĂTATEA Temele iau ca punct de plecare situaţii de vecinătate diferite (fie acestea urbane. De fiecare dată din nou. ceea ce este deja construit sau ceea ce apare în mod natural. Temele de studiu oferă prilejuri pentru recuperarea. în sensul înţelegerii. asistat de îndrumători. a înconjura şi a găsi propriul tău răspuns cu ajutorul profesorului. a vedea. priorităţile. tema unei locuiri colective. nevoi sau aşteptări. compararea mai multor opţiuni. în acelaşi timp. Întorcându-se către lucrurile din jur. animată de funcţiuni complementare (a treia temă din anul 3). Iar toate aceste întrebări se pot parcurge în mod firesc nu ca exerciţii abstracte. RECUPERAREA MATERIALITĂŢII Recuperarea sensului tectonic al arhitecturii. a interpreta şi a traduce în proiect o serie întreagă de indicii care îi sunt aduse în faţă arhitectului în oricare dintre situaţiile concrete întâlnite. Experienţa. sensibilităţi. ajutând la înţelegerea lui. Tema dă doar un indiciu. Temele de studiu ale anilor 2 şi 3 încearcă să traseze un parcurs al familiarizării viitorului arhitect cu faptul că arhitectura intervine asupra unui dat : ceva care se află deja acolo (loc. este propusă reconsiderarea şi reconstruirea programului de arhitectură. studentul-arhitect trebuie să înceapă să simtă că i se vorbeşte pe limba lui. a locului. A proiecta în şcoala de arhitectură înseamnă a-ţi pune întrebări. ceea ce poate fi un teren ferm al învăţării arhitecturii. prima temă funcţionează (şi) ca etapă de cunoaştere ce pregăteşte tema secundă.). astfel încât alegerea unui amplasament să presupună parcurgerea şi înţelegerea activă a vecinătăţii.În cadrul temelor propuse şi a activităţii de atelier. înţelegerea şi interpretarea lor pot facilita dezvoltarea unei gândiri arhitecturale critice. preocupări şi abilităţi diferite. nevoi. ce şi cum se construieşte. ci în strânsă legătură cu locul în care intervenţia arhitecturală apare ca necesară şi. Dimensiunea publică caracterizează mai ales primul semestru al anului 3. dar şi oportunităţi pentru deturnarea acesteia sau pentru dobândirea unor experienţe noi. pe care arhitectura le poate dezvălui. cu puternic caracter urban. adecvat unui loc. metoda sau tactul fiecărei echipe de îndrumare vin să furnizeze reperele. a te apropia. pe măsură ce toate acestea se lasă descoperite. interogarea conexiunilor dintre sit şi program. problematizată şi argumentată – a materialului. analiza. a folosinţei – este un instrument important de construire a unui demers adecvat fiecăreia dintre problemele diferite care îi sunt puse în faţă arhitectului. alegerea conştientă. specifice meseriei de arhitect. cu ajutorul şi prin intermediul îndrumării din atelier. RECONSIDERAREA PROGRAMULUI A proiecta sau a construi constituie un fals în absenţa unor întrebări asupra felului în care viaţa ar fi posibilă acolo : acea viaţă care să fie specifică unui anume loc. că înţelege povestea pe care acestea o au de spus. În acest sens. iar ceea ce contează în primul rând este buna raportare la acest dat. bornele. oferind prilejul construirii şi particularizării programului arhitectural. Temele oscilează între dimensiunea privată şi cea publică a arhitecturii. dense. materiale etc. În acest sens. Implicarea personală devine atunci o condiţie esenţială. Programul se scrie din mers. sau fragmente ale cadrului natural). implicând anumite activităţi. valorificarea şi continuarea acestei experienţe a fiecăruia. În aceste cazuri. în cele din urmă. în alcătuirea celor 6 teme de studiu din desfăşurarea anilor 2 şi 3. unui anumit mediu social şi cultural sau anumitor relaţii de vecinătate. dar. oameni. felul în care materia ajunge să-şi impună propria sa formă formei : sunt întrebări şi priorităţi ale tuturor exerciţiilor. într-o măsură mai mare sau mai mică. în comunitate (a treia temă din anul 2) şi. implicit. Pentru o parte dintre proiecte (temele din primul semestru. centrale sau periferice. deşi în proporţii diferite. îngriji sau re-inventa. atât pentru anul 2. dar mai ales ale primului exerciţiu din anul 2. ce vrea de fapt materialul. abordând pe rând şi gradual locuirea individuală. BP2/3 19 ARGUMENT . activităţi. ca spaţiu exclusiv sau negociat al intimităţii domestice (a doua temă din anul 2). cât şi pentru anul 3) sunt propuse zone extinse de studiu. propria temă. Fiecare student aduce cu sine o experienţă de viaţă.

TEME DE PROIECTARE 2 .

social. . . / Evaluare : Atelier Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură Argument Demersul didactic al atelierului de proiectare din anul I a fost centrat asupra noțiunilor de compoziție și spațiu.Obiective . . În tema 2 studentii vor face proiectul unei locuinţe pe un sit din zona studiată. -î  nțelegerea sensului unei structuri cu o anumită materialitate și adecvarea sa la spațiul pe care îl formează sau îl reprezintă. Primele două teme ale anului 2 sunt strâns legate între ele.înțelegerea modalităților firești prin care un material este propriu să fie folosit pentru a alcătui un spațiu sau să definească o formă.înțelegerea manierei în care un material este propriu în a fi folosit într-un anumit context cultural.înțelegerea modalităţilor prin care se poate construi un spaţiu cu semnificaţie poetică şi logică structurală. îşi defineşte metodele de lucru prin care studentul să aprofundeze subiectul dat. Atelierele îşi vor întocmi propria temă în acord cu tema cadru enunţată aici. BP2 21 PROIECTUL 1: CONSTRUCȚIE ȘI MATERIALITATE şef lucrări dr. arh. Dorin Ştefan Adam . Tema numărul 1 a anului 2 are ca obiectiv sensibilizarea studenților cu privire la modalitățile în care se pot folosi materialele. în a construi și în a găsi sensul adecvat unei construcții ținând cont de specificul sau semnificația materialului ales. climatic. În prima temă studenţii se vor obişnui cu un loc şi vor înţelege potenţialul acestuia din urmatoarele perspective: materialitatea. spaţiu şi materialitate. AN 2 Proiectul 1. Este la libera alegere a îndrumătorului de atelier maniera în care nuanţează tema cadru.înțelegerea sitului și materialității ca parte integrantă a spațiului arhitectural. Credite ECTS: 5 / Durata: 5 săpt. locul şi contextul social generează arhitectură. Aceste observaţii pot fi arătate într-o planşă de concept. unde construcţia şi materialitatea pot fi studiate prin analogie cu situl dat. Tema 1 este temă de atelier şi are conţinutul cadru comun întregului an. construcţia este material. Un posibil exerciţiu conex studiului constă în vizitarea şi analiza altor zone din afara Bucureştiului.

Basel. Presses polytehniques Romandes. Laussane.Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură AN 2 Proiectul 1. Alegerea materialelor precum și a tipului intervenției vine din logica interpretării sitului. se va urmări prin temă înţelegerea urbană a zonei. conform planului din anexă. Atmospheres: Architectural Environments .Surrounding Objects.redactarea proiectului se va face pe hârtie format 50x70 cm . Une introduction a l’etude de l’architecture. ca un preambul al studiului ce urmează să fie făcut la tema 2. Basel. (eds) VerB. . / Evaluare : Atelier Studenții vor parcurge zona figurată în planul anexă și vor găsi potențialul unor locuri unde vor să intervină prin propunerile pe care le vor face în proiectele lor. 2002 VerB. 2007 The Thinking Hand. Pierre. Wiley Academy. Proiectul constă în alegerea câtorva materiale cu care studentii vor proiecta un spațiu de mici dimensiuni sau prin care vor genera o poziţie urbanistică faţă de contextul dat. et al. Condiţii de redactare . Deplazes. 2005 Predarea: . Albert.evaluarea proiectelor se va face în cadrul fiecărei grupe 22 .predările intermediare și corecturile la panou se vor desfășura pe baza machetelor de studiu şi a desenelor de observaţie. Touching the World .machete . aria desfășurată a acestuia nu va depăși 200 mp iar dacă opțiunea de răspuns dat temei va trata un context mai larg și o intervenție la scară urbană. Discuția se va axa în mod preponderent pe maniera în care o formă sau o structură sunt conforme cu un material și pe semnificația cu care un spațiu poate avea valenţe poetice. Matters. School of Architecture. Dacă tipul intervenției se va concentra pe alcătuirea unui spaţiu. Credite ECTS: 5 / Durata: 5 săpt.în funcție de intervenția aleasă. precum și în sensul în care ele sunt adecvate sau nu unui loc. Helsinki. Actar Barcelona.se va preda un „caiet de studiu” având ca subiect desenul de observație în vederea interpretării sitului ales. Peter. Constructing Architecture – from materials to structures – a handbook. De la Forme au Lieu. Juhani. 1986 Andrea. precum și arătarea resorturilor intime ce pot forma arhitectura în absența aspectelor exclusiv formale. 2009 The Eyes of the Skin: Architecture and the Senses. hapticity and the emancipation of the eye. Zumthor. Actar Barcelona. Birkhauser. Great Britain. 2008 Ferre.2006 Pallasmaa.architecture. Conditioning. suprafața aferentă va fi stabilită de comun acord cu îndrumătorul de atelier. Birkhauser. AD Primer. Conţinutul studiului Amplasament: Cartierul Andronache şi zonele limitrofe acestuia. scara proiectului si conţinutul de prezentare al acestuia se vor stabili de comun acord cu indrumatorul de atelier . În cazul în care intervenţia nu este de natură punctuală.tehnica de redactare va folosi şi desenul tradiţional ca manieră de reprezentare . Helsinki University of Technology. 2005 Bibliografie Von Meiss.

arh. cultural și economic dintr-un anumit loc la un moment dat. Mai mult. Dacă prima temă ne apropie prin intermediul materialității de investigarea unui loc. Astfel tema numarul 2 face primul pas în studiului mai amplu al programelor de locuire.formularea. BP2 23 PROIECTUL 2: LOCUIRE INDIVIDUALĂ şef lucrări dr.Obiectivele studiului și competențe . care va fi urmat progresiv. .însușirea unei maniere integrate de abordare a proiectului. Este un spațiu în care au loc activități și evenimente.sondarea ideii de ”acasă” ca răspuns la nevoile familiei și ca locuire în interiorul și împrejurul casei. . se dorește a fi un prilej de cercetare și înțelegere a unui loc în care proiectul locuinței individuale se va insera.înțelegerea și interpretarea datelor locului și a dinamicii acestuia în timp și formularea unui scenariu de locuire care se așează într-o continuare firească a acestor date. lansată de tema nr. cea de-a doua temă propune sondarea mai în profunzime pentru înțelegerea modului în care acesta este locuit. de la individual către colectiv. spațialitatea. / Evaluare : Comisii Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură Argument Tematica semestrului 3 urmărește aprofundarea contactului cu un amplasament real și încercarea de înțelegere a acestuia. Credite ECTS: 6 / Durata: 9 săpt. logica tectonică și materialitatea edificiului. 1. dezvoltarea și ilustrarea unui răspuns personal la interpretarea sitului și a datelor de temă. între conceptul general. ea capătă un ințeles propriu pentru fiecare membru al familiei si spune o poveste despre cei care o locuiesc. Locuința este mai mult decât un adăpost. AN 2 Proiectul 2. pe parcursul anilor II si III de studiu. De aceea locuința individuală urmărește cu precădere profilul celor care o vor locui dar și buna raportare la particularitățile contextului fizic. . Investigarea materialității. tema materialității va fi dusă mai departe prin modul în care maniera constructivă. social. Melania Dulămea . reformularea. expresivitatea și funcționalitatea vor conlucra într-un tot unitar.

Etapa 1 – 4 săptămâni. New Alternatives. de studiu/lucru. Monografie arh. reglementările în vigoare pentru această zonă fiind: regim de înălțime maxim P+2 (10 m). Sistemul constructiv și materialitatea construcției vor fi stabilite în concordanță cu acest scenariu. John Pawson. Proiectul va cuprinde toate piesele necesare unei descrieri complete a soluției: plan de situație sc.) Etapa 2 – 5 săptămâni.Alain de Botton.George Matei CANTACUZINO."Dincolo de oraş" Zeppelin 2013 . La curte . Spațiile vor fi adaptate categoriilor de utilizări proprii locuinței: locul de odihnă. "Locuinţa românească". de discuții în familie și cu oaspeții.3 mp ADC/ mp teren. Alvaro Siza. 1980 . -Calitatea exprimării ideilor. Terenul.1/50. 1977 .9 mp ADC/ mp teren și pentru înălțimi P+2 . Credite ECTS: 6 / Durata: 9 săpt.Gradină. Towards a Phenomenology of Architecture. Pitești.Gausa.colectia revistei El Croquis: Steven Holl. ed. Bucuresti 2009. Fiecare student își va construi un scenariu de locuire propriu pornind de la interpretarea contextului și a vecinătății.2 se află în periferia de NE a Bucureștiului. Duiliu Marcu. 1/50. -macheta de studiu 1/100. 1/100 (planul parter cuprinzând întregul lot) -alte piese considerate necesare de către îndrumarea de atelier.monografii arhitecti romani: Horia Creanga. fotografii ale machetor de studiu. Suprafața construită desfășurată a locuinței nu va depăși 200 mp. OMA / Rem Koolhaas. Editura Eminescu. cartier şi peisaj urban în Bucureşti. relația dintre aceasta și spațiul interior și deschiderea către vecinătatea existentă. de relaxare. Bucureşti. New York. spațialitate. Poetica spațiului. jurizare în atelier Analiza sitului și definirea scenariului de locuire -planșă care să cuprindă o analiză personală a contextului. expresie. Aires Mateus. într-o zonă preponderent rezidențială. 2009 . Housing. 1/50. POT maxim 45%. -planuri locuință sc.Christian Norberg-Schulz. CUT maxim pentru înălțimi P+1 . format de 50X70.1. Henrieta Delavrancea – Gibory.Gaston Bachelard. De asemenea se va preda obligatoriu și o planșă de sinteză care să ilustreze demersul și evoluția proiectului (scheme. Genius Loci. scenariul de locuire propus și soluția spațială. Rizzoli.0. se află pe strada Porțile de Fier colț cu strada Erou Ion Scorțan. într-o tehnică la alegere. Editura Vellant. Curtea Veche. .Ioana Tudora. de masă și de preparare a hranei. 24 . David Chipperfield. jurizare în comisii Proiectul va fi redactat pe hartie albă. structură. Bucureşti. planurile tuturor nivelurilor mobilate sc. Bevk Perović Arhitekti . în cartierul Andronache. Manuel. a vecinătăților și a modului de locuire din zonă cu extragerea unor date ale locului considerate relevante și interpretarea lor. -Valoarea soluției arhitecturale tradusă prin coerența dintre materialitate. funcționalitate. precum și de la ocuparea și folosirea argumentată a terenului. RCR Arquitectes. minim 2 fațade sc. / Evaluare : Comisii Terenul se încadrează în subzona L1a conform PUZ sector 2. SANAA. având în vedere un nivel mediu în privința costurilor. Suprafața terenului este de 275 mp (conform planurilor anexa).Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură AN 2 Proiectul 2. Arhitectura fericirii. 2005 . -schițe ale conceptului și referințe culturale arhitecturale în relație cu demersul. 1/200. Condiții de redactare Proiectul se va realiza individual Conținutul studiului Amplasamentul temei nr. proprietate particulară.Arhitext. în: Izvoare şi popasuri. Se vor asigura condițiile de locuire permanentă pentru o familie cu copii. Editura Paralela 45. Se va studia valorificarea și utilizarea nuanțată a curții. coerența discursului și adecvarea reprezentării la scenariul de locuire propus. secțiune caracteristică sc. de la înțelegerea dinamicii locului. etc. Radu Mihailescu Bibliografie: . New Systems . Modificarea acestor reglementări este posibilă i dacă este argumentată din punct de vedere urbanistic și dacă este justificată prin scenariul de locuire propus. Proiectul va cuprinde în mod obligatoriu macheta reactualizată inserată în macheta de atelier a sitului 1/100 și macheta întregului lot 1/50. inserată în macheta de sit. etc. -o descriere succintă a scenariului de locuire propus și a temei proprii. cu regim jos de înălțime. -Înțelegerea fundamentelor și nevoilor locuirii printr-o relaționare adecvată a funcțiunilor și spațiilor. . Criterii de evaluare: -Coerența relaționării dintre caracterul observat al locului.

evoluţia tuturor acestor date (vecinătate. comunitate. dezvolta. sau o pricepere aparte. Exerciţiul urmăreşte surprinderea modulaţiilor posibile ale legăturii între casă. Anca Oţoiu şef lucrări dr. Peste acest "deja dat" se suprapun datele noi ale unei voinţe de a construi. arh. ţin mai ales de capacitatea de a conştientiza. principalele competenţe pe care exerciţiul încearcă să le formeze. continuarea. . AN 2 Proiectul 3-proiect cu două faze de predare.Obiective şi competenţe Având ca pretext locuirea. exerciţiul caută să surprindă legături. BP2 25 PROIECTUL 3: LOCUIREA ÎN COMUNITATE prof. un caracter. şi vecinătate. Luând ca model un fel firesc de a fi al vechilor comunităţi în care fiecare membru avea un nume. reunirea membrilor familiei. nevoi.înţelegerea şi asimilarea datelor pre-existente în loc şi timp (dar care se lasă însă descoperite abia pe parcursul procesului de proiectare) şi a influenţei acestora asupra deciziilor arhitecturale. dr. purtării de grijă şi întregirii acestui dat (sau dezvoltarea durabilă în sensul său prim).definirea. relaţia cu vecinătatea.) în sensul înţelegerii.scenariul propriu de locuire "între public şi privat" . / Evaluare : Atelier (faza 1)+Comisii(faza 2) Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură Argument Oscilând între nevoia de intimitate şi întâlnirea cu ceilalţi.integrarea în vecinătate . devin subiectul unei explorări personale. în sensul înţelegerii şi adecvării propunerilor la ceea ce locul anume ajunge să ceară. . reformula şi continua firesc toate aceste date iniţiale. . locuire). înţelegerea şi traducerea în proiect a nevoilor unor locuitori posibili. formulate succint în tema de proiectare. şi explorând tema unei locuiri în care casele se ţin împreună. folosinţe.comunitatea . trăită drept centru al lumii. şi particulare. în sensul adecvării la ceea ce este deja dat. în sensul asumării unei lecturi şi interpretări proprii fiecărui student asupra temei locuirii. Rând pe rând. În acest sens. vecinătatea şi comunitatea. studiul urmăreşte înainte de toate formarea unei conştiinţe critice şi etice privind mijloacele şi consecinţele arhitecturii. Acest obiectiv principal se traduce în înţelegerea faptului că arhitectura intervine asupra ceva care se află deja acolo (ceea ce este deja construit sau ceea ce apare în mod natural. activităţi. un chip. materiale. loc. Credite ECTS: 4+6 / Durata: 6+8 săpt. felul în care pot sta mai multe case împreună. etc. identificarea dintre un om şi casa sa. urmări şi transmite un răspuns personal şi particular care implică transformarea. legăturile din interiorul unei comunităţi. oameni.capacitatea de a reformula critic datele noi şi schimbările propuse de tema de arhitectură.locuirea în interiorul şi în preajma casei . .capacitatea de a formula. intuirea depărtării sau apropierii lumii. reformula. ca deschidere către ceilalţi. Cristina Constantin . locuirea rămâne subiectul central al arhitecturii. arh.

iar împreună vor fi legate de un spaţiu comun. Astfel o parte a terenului va căpăta o folosinţă comună. dar şi lumea de azi.Identificarea unor tipologii posibile de locuire şi documentarea asupra acestora într-un caiet de studiu. datele descoperite din mers şi schimbările importante survenite. preocupări. Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură AN 2 Proiectul 3-proiect cu două faze de predare. după caz).cartierul Bucureştii Noi.Plan de situaţie actualizat la scara 1:500.Detalierea proiectului presupune co-evoluţia problemei şi a soluţiei. Tema proiectului este felul în care pot sta aceste case împreună şi în locul dat (străzi. . Fie el afară sau înăuntru. Etapele de lucru şi redactarea proiectului Studiul are două faze şi se va desfăşura în echipe de doi studenţi. acesta va fi un loc pe care toţi opt să îl folosească. nevoi. oameni.Planuri.Macheta de atelier a sitului la scara 1:200. Faza II (6 credite. dar şi ceva în plus. . 26 Regimul de înălţime şi ceilalţi indicatori urbanistici vor fi stabiliţi în urma analizei ca intenţie coerentă şi argumentată de ocupare şi de folosire a locului şi de integrare în vecinătatea existentă. având o suprafaţă de aproximativ 2200mp. . .Analiza contextului ca lectură personală a vecinătăţii imediate şi stabilire a unor date care pot deveni indicii pentru o intervenţie care ţine cont de ceea ce este deja dat. . ilustrate cu ajutorul a trei proiecte şi a altor materiale considerate necesare. Sistemul constructiv şi materialitatea vor fi determinate în concordanţă cu obiectivele studiului. rămânând însă deschis unei evoluţii ulterioare. fiind posibile suprapuneri parţiale ale locuinţelor.Investigarea şi formularea ca ipoteză de lucru a unui scenariu propriu de locuire "între public şi privat". secţiuni. Va fi favorizată accesibilitatea şi deplasarea pietonală în detrimentul circulaţiei auto. faţade de ansamblu la scara 1:100 cuprinzând împreună toate locuinţele şi spaţiile comunitare propuse. întrebări sau ipoteze de lucru. . a comunităţii. adaptând şi mergând mai departe decât exemplele recente de tip condominiu. . a atmosferei şi a felului în care casele stau împreună. folosind însă mijloacele relativ modeste ale caselor strânse una în alta. în sensul descris de întâlnirea dintre tema unor locuinţe relativ ieftine şi acutizarea întrebărilor legate de sustenabilitate în lumea de astăzi.). Acest scenariu va fi formulat în scris. . şi studii fotografice încercând surprinderea integrării. ca instrument de lucru. 8 săptămâni. Nuanţarea unei folosiri mai mult sau mai puţin private sau comunitare a terenului dat. dar cu acces separat din exterior pentru fiecare din acestea şi curte proprie. arbori. .Alte piese considerate necesare de echipa de îndrumarea a fiecărui atelier. / Evaluare : Atelier (faza 1)+Comisii(faza 2) Detalierea temei de lucru: Tema 3 propune un proiect cu temă "deschisă" în care locuirea va fi investigată pe baza unei reflecţii proprii asupra contextului urban şi a relaţiilor de vecinătate imediată. Separat fiecare casă va avea intrarea ei şi o curte proprie. sau a vecinătăţii şi nu în excese dimensionale. Pe acest teren de 2200mp vor să aibă fiecare o casă "la curte". cu ajutorul discuţiilor şi a direcţiilor propuse de îndrumare.Macheta la scara 1:100 a caselor propuse împreună cu curţile lor şi spaţiul comun.Plan de situaţie la scara 1:500. conţinând cel puţin vecinătatea imediată. se va organiza o expoziţie dezbatere în cadrul căreia fiecare atelier va prezenta modul de lucru propus şi abordarea proprie a temei.Planuri. în partea sa dinspre Chitila. se vor propune locuinţe pentru opt familii. formale sau constructive. criticând. faţade (de lucru) ale ansamblului la scara 1:200 cuprinzând împreună toate locuinţele şi spaţiile comunitare propuse. Studiul invită la punerea câtorva întrebări despre ce înseamnă a locui în comunitate (înţelegând. principalele indicii. ansamblu rezidenţial. Studiul se construieşte pornind de la situaţia concretă a unui cartier relativ omogen de locuinţe joase în periferia de nord a Bucureştiului . Acestea vor fi gândite astfel încât să poată oferi o calitate a locuirii cât mai aproape de locuirea individuală. oferind eventual spaţii şi funcţiuni suplimentare. confruntarea şi ajustarea permanentă a datelor şi a răspunsurilor posibile. printr-o planşă care va face posibilă reluarea drumului. pentru fiecare propunere şi stadiu diferit al proiectului. Acest proces va fi prezentat ca parte a proiectului final. scenariul de locuire. de care să aibă grijă împreună.Macheta de studiu a ansamblului la scara 1:200. etc.Conţinutul studiului Sinteza temei de lucru: Opt prieteni s-au hotărât să se aşeze la casele lor şi au cumpărat împreună un teren mai mare în Bucureşti Noi. unde să se simtă "acasă" cu toţii. cât şi deschiderea către vecinătatea existentă vor fi stabilite în urma construirii unui scenariu de locuire propriu fiecărei echipe de studenţi (sau atelier. juriu în comisie în presesiune) . dar şi avantajele locuirii în comunitate. vecini. în grija tuturor. Exerciţiul îndeamnă de asemenea la considerarea folosirii cumpătate a mijloacelor arhitecturale şi a resurselor materiale şi economice. care să completeze locuirea individuală. curţi. După încheierea primei faze. Calitatea locuirii va fi căutată mai ales în recuperarea şi valorificarea curţii. redând cel puţin vecinătatea imediată şi precizarea acceselor. Faza I (4 credite. etc. Va fi păstrat un regim jos de înălţime. conţinând cel puţin vecinătatea imediată şi precizarea acceselor. în urma formulării unor întrebări personale şi particulare ale fiecărei echipe de studenţi. . juriu în atelier) . cohousing). Pe un teren actualmente neconstruit. cu scenariul de locuire propus şi principiile arhitecturii durabile. va fi curtea tuturor. secţiuni. 6 săptămâni. Credite ECTS: 4+6 / Durata: 6+8 săpt. . case.

caracterul unitar. BP2 27 . înţelegerea urmelor unui model preexistent al ordinii naturii. Verlag Gerd Hatje. 2009 Hubert HOFFMANN. Markus KÜNTSCHER. pe cât posibil. Per BRAUNECK. UAUIM Gaston BACHELARD.flexibilitatea . "Casa. Basel. 9-26 şi 251-268 Florin BICIUŞCĂ. Criterii de evaluare INTEGRAREA ÎN VECINĂTATE . Kettenhauser). An II. 2010 Brian EDWARDS.DOCUMENTARE ORIENTATVĂ Charles CORREA. particularitatea în unitate. Editura Universitară Ion Mincu. 1999 Peter EBNER. Editura Trei. Editura Vellant. machetei şi studiilor foto . folosinţe variate.interacţiunea. Birkhauser. Birkhauser. PROCESUL DE PROIECTARE . 2006 Manuel GAUSA. Basel.relaţii spaţiale fireşti şi între interior şi exterior. locuirea în sens privat şi comunitar. în: Arhitectura fericirii. Semestrul 4. 1977. colaje. utilizări şi funcţiuni mixte. 2000 Hilary FRENCH. Ulrike WIETZORREK. Experimentul "Căţelu". New Urban Housing. . 2008 Gunter PHEIFER. Concevoir l'habitat. / Evaluare : Atelier (faza 1)+Comisii(faza 2) Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură Bibliografie Bibliografia cursului Arhitectură. Birkhauser. Per BRAUNECK. E & FN Spon. 2010 Anca Nicoleta OŢOIU.comunicarea . Locuinţa înşiruită – strategii ale locuinţei durabile. în: Sacrul şi profanul.integrarea naturii . . 2008 Friederike SCHNEIDER. . Typology+: Innovative Residential Architecture.evoluţia casei în timp. 1992. 2002 Herman HERTZBERGER. Birkhauser. Basel.deschiderea . activităţilor de lucru.Detalierea unei case (stabilite în urma îndrumării) şi a curţii sale . Single-Family Housing : The Private Domain. 2007 Gunter PHEIFER. "Locuinţa românească". acoperitor şi sugestiv al reprezentărilor grafice. Editura Laurence King. Basics. regăsirea în propria casă (acasă). Oraş. stabilitatea socială. Sustainable Housing: Principles & Practice. ca săţi spun cine eşti.punerea întrebărilor şi înţelegerea nevoilor locuirii. extinderi în afară ale spaţiilor locuite. New Systems. Editura Paralela 45. Basel. traduse într-o conformare potrivită a funcţiunilor şi a legăturilor între spaţii.identificarea . David TURRENT (eds. AN 2 Proiectul 3-proiect cu două faze de predare. înţelegerea şi redarea corectă a principiilor structurale şi a rezolvărilor de detaliu. Bucureşti. Editura Paideia.Rise Group Housing: Terrace Houses. . Town Houses: A Housing Typology. Editura Humanitas.conectivitatea .o densitate potrivită şi echilibrată. Patio Houses. Housing & Urbanisation. Basel.folosirea cumpătată a mijloacelor arhitecturale şi a resurselor materiale şi economice.în sensul aproximării şi descrierii unui fel al locuirii posibile în interiorul şi în apropierea casei . în: Izvoare şi popasuri. Per BRAUNECK.urbanitatea . pp. Housing : New Alternatives. la scenariul de locuire propus şi la principiile arhitecturii durabile. Credite ECTS: 4+6 / Durata: 6+8 săpt.chestionarea. posibilitatea unor activităţi multiple. Piteşti. Birkhauser. Row Houses : A Housing Tipology. De la pivniţă la pod. Urban Design Research Institute.caracterul compact. 2006 David LEVITT.capacitatea de a colabora constructiv cu colegii şi implicarea în activităţile comune din atelier. la scara 1:50.evaluarea şi. "Despre habitat" şi "Încăperile casei". aşteptări şi nevoi diverse. în: Poetica spaţiului. în: Spune-mi cum ţi-e casa. destinderii. STRUCTURA/ MATERIALITATEA . 2011 Gunter PHEIFER. Birkhauser. adecvarea scării şi a imaginii. Urban Low . 98-120 şi 121-150 .coerenţa şi capacitatea de auto-evaluare reflexiv-critică a parcursului propriului proiect. Courtyard Houses: A Housing Typology. REPREZENTAREA . . Sensul colibei". schiţe de mână. Basel.adecvarea sistemului constructiv şi a materialităţii la obiectivele studiului. Basel. Atriumhauser. Rotterdam. Recueil de plans d'habitation. Bucureşti. păstrarea şi amplificarea spaţiilor verzi. pp. pp.memoria ca parte a contextului existent. .prin planuri şi secţiuni. Routledge. adaptabilitatea şi schimbarea posibilă pentru a putea găzdui moduri diferite de a trăi. conţinând mai ales indicaţii asupra materialităţii şi mobilării propuse.adecvarea discursului şi a reprezentării la propriul scenariul de locuire în comunitate propus. 49-56 Alain de BOTTON. 1967 Jan KREBS. Birkhauser.calitatea şi claritatea discursului argumentativ de prezentare a proiectului. încercând surprinderea atmosferei şi a disponibilităţii casei de a primi viaţa. integrarea locuirii. reducerea deplasării auto şi accesibilitatea pietonală. pp. încurajarea atitudinilor participative. formulat şi reformulat în scris. 010 Publishers. Bucureşti. Bucureşti. 2009. Editura Eminescu. . relaţii multiple între locuinţe şi spaţiul comunităţii. 2010. 63-65 Mircea ELIADE.înţelegerea procesului de proiectare ca evoluţie simultană a problemei (date disponibile) şi a soluţiei (răspunsuri formulate) şi elocvenţa redării condensate în planşa de sinteză a parcursului. "Semnificaţia arhitecturii" şi " Promisiunea unui câmp". . "A-ţi asuma crearea lumii".). Bucureşti. . şi studii fotografice în machetă. Lessons for Students in Architecture. 2007 LOCUIREA ÎN INTERIORUL/ ÎN PREAJMA CASEI/ ÎN COMUNITATE . The Housing Design Handbook: A Guide to Good Practice. în concordanţă cu caracterul şi atmosfera spaţiilor propuse în proiect. Bucureşti. Linked Houses (Urbaner Flachbau: Reihenhauser. interacţiunea între locuitorii vechi şi noi. primirea exteriorului înăuntru. . Locuire. 2007 Bénédicte RÉGIMONT. . pp. 35-50 şi 56-67 George Matei CANTACUZINO.adecvarea . participarea. 2005.

TEME DE PROIECTARE 3 .

lăsând studenţilor libertatea de a alege amplasamentul adecvat în cadrul zonei analizate. investitori.ro/departamente/itcp/discipline/ACP/1_perspectiva_functionala. arh. evenimente.uauim. prin corelarea elementelor de context şi de funcţiune / program. Vladimir Vinea .pdf Atât primul. autorităţi etc. – cât şi de o situaţie urbană concretă. la http://www. ci şi tot ceea ce se întâmplă în spaţiile proiectate de noi : activităţi.formarea competenţei de a aborda o situaţie urbană specifică şi de a construi un răspuns adecvat din punct de vedere al exigenţelor funcţionale Pentru atingerea progresivă de către studenţi a obiectivelor pedagogice. dr. de condiţiile fizice şi social-economice ale acesteia. El apare ca rezultantă a unui set specific de exigenţe. BP3 29 DE LA ORAŞ LA PROGRAM Conf. arh. propunem următoarea desfăşurare a studiului în acest semestru : primul proiect pleacă de la precizarea destinaţiei construcţiei. Arhitectura nu înseamnă numai spaţiu sau formă.înţelegerea mecanismelor de corelare dintre conceptul general arhitectural. datele de context şi cele de program . lăsând studenţilor libertatea de a răspunde unei problematici urbane specifice.* Obiectivele studiului şi competenţe Cele două proiecte ale primului semestru au astfel ca scop : . cel de-al doilea proiect se va elabora pe un amplasament dat în cadrul zonei. semestrul 5). prin definirea programului de arhitectură. Mihaela Pelteacu Şef lucrări drd. prilej pentru experimentarea şi înţelegerea unor forme diferite de urbanitate. cât şi cel de-al doilea proiect pornesc de la parcurgerea unui perimetru urban mai larg. AN 3 Tematică semestrul 1 Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură Dimensiunea funcţională este esenţială în arhitectură. Toate acestea nu „se întâmplă” însă în mod generic şi invariabil. Programul de arhitectură nu reprezintă o opţiune arbitrară sau generală. prin două proiecte în care va fi abordată dimensiunea socială şi culturală a oraşului. * Pentru o tratare aprofundată a acestei problematici : Ana Maria Zahariade – note de curs (Arhitectură – context – peisaj.înţelegerea caracterului individualizat al programului de arhitectură . ci sunt conectate cu particularităţile şi valorile vieţii sociale dintr-un anumit timp şi loc.Tematica semestrului 1 continuă investigarea graduală a contextului urban. acţiuni. opinie publică. care ţine atât de actorii implicaţi – utilizatori.

cât şi una socială. în funcţie de particularităţile temelor proprii. cuprinzând descrierea procesului de proiectare şi argumentarea soluţiei propuse. Urmărim astfel o abordare progresivă a înţelegerii oraşului. Extinderea perimetrului de analiză va fi determinată împreună cu îndrumătorii de la atelier. destinaţia construcţiei şi materialitatea propusă Propunerea unor elemente de detaliere. minimum două secţiuni. Planul parterului va include întreaga parcelă. sociale sau culturale. 2). dovedind înţelegerea critică a culturii arhitecturale contemporane MATERIALITATE / DETALIERE Adecvarea dintre logica spaţială generală. Se vor prezenta. se vor lua în considerare cerinţele privind accesibilitatea (pentru persoanele cu handicap) şi parcarea autovehiculelor. Criteriile de alegere vor fi stabilite de către fiecare atelier. Prima etapă – analitică – a studiului va avea ca obiect vecinătatea amplasamentului ales. fiind delimitată spre nord de străzile C. Maria Rosetti şi Popa Petre.A. ţinând cont de caracterul şi importanţa zonei în ansamblul oraşului. Rosetti. în toate etapele proiectului Înţelegerea critică a determinărilor şi consecinţelor fiecărei decizii din procesul propriu de proiectare Coerenţa examinării reflexiv-critice a parcursului personal de elaborare a proiectului. Exerciţiul se va încheia cu prezentarea în expoziţie a proiectelor reprezentative ale fiecărei grupe. Important este ca această etapă analitică să conţină atât o dimensiune morfo-tipologică. Criterii de evaluare CONTEXT / SIT Înţelegerea critică a caracterului şi particularităţilor contextului urban Alegerea adecvată a amplasamentului. cu toate amenajările exterioare propuse prin proiect. În urma parcurgerii acestui perimetru. care va fi continuată în anii următori prin analize multicriteriale complexe ale unor zone urbane mai ample. prin care studentul îşi prezintă proiectul în juriu PROCESUL DE PROIECTARE Continuitatea şi intensitatea studiului individual. iar spre vest de străzile Tudor Arghezi. inserată în macheta sitului. În funcţie de specificul programului. / Evaluare : Atelier Jurizarea proiectelor se va face în cadrul atelierelor.PROIECTUL 1 : PROGRAM DE ARHITECTURĂ ŞI CONTEXT URBAN Conţinutul temei-cadru Zona propusă pentru studiu se află în Bucureşti. reflectată în planşa finală de sinteză Disponibilitatea colaborării cu colegii de atelier şi calitatea comentariilor legate de proiectele acestora şi de prelegerile cadrelor didactice Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură AN 3 Proiectull 1 Credite ECTS: 5 / Durata: 6săpt. în funcţie de particularităţile locului. în funcţie de destinaţia construcţiei şi de opţiunile detaliate de program ale atelierului Argumentarea principiilor spaţial-volumetrice de inserţie arhitecturală în contextul construit PROGRAM Înţelegerea de principiu a caracteristicilor esenţiale ale tipului de clădire propus prin temă Înţelegerea aprofundată a activităţilor pe care le va adăposti clădirea. care să susţină o viziune coerentă asupra ambianţelor spaţiale Înţelegerea aspectelor economice ale opţiunilor privind materialele de construcţie şi finisaje REPREZENTARE Caracterul complet. planurile tuturor nivelurilor. Temele de atelier vor preciza destinaţia construcţiei şi categoriile de activităţi pe care aceasta le va adăposti. toate faţadele (cu desfăşurări de fronturi) – scara 1:100. format A1. stabilind conexiunile necesare cu scara cartierului şi cu cea a oraşului. alte piese stabilite în cadrul atelierului. precum şi o planşă de sinteză. Redactarea proiectului Proiectul se va realiza individual şi va fi redactat pe hârtie albă. corect proiectate. acurateţea şi expresivitatea reprezentărilor grafice şi ale machetei Adecvarea dintre opţiunile de reprezentare grafică şi caracterul arhitectural al propunerii Calitatea discursului argumentativ. în relaţie cu un anumit context social-cultural Claritatea şi corectitudinea răspunsului spaţial al proiectului faţă de acest sistem de activităţi STRUCTURĂ / SPAŢIU / COMPOZIŢIE Coerenţa conceptuală generală a propunerii Coerenţa relaţiei dintre sistemul structural şi logica spaţială Justificarea opţiunilor spaţial-compoziţionale. în mod obligatoriu. spre sud-est de strada Spătarului. în contextul particular al locului ales. spre sud de Bulevardul Carol I. Se recomandă ca suprafaţa terenului să fie cuprinsă între 500 şi 1200 mp. permiţând înţelegerea modalităţilor cotidiene prin care oraşul este perceput şi utilizat. fiecare student va selecta un amplasament precis (cu excepţia celui pe care urmează a se desfăşura proiectul nr. Se pot avea în vedere destinaţii turistice. Batiştei şi David Praporgescu (incluzând parcelele de pe ambele fronturi ale străzilor menţionate). macheta la scara 1:100 sau 1:200 (la alegerea atelierului). 30 . Proiectul va cuprinde toate piesele necesare unei descrieri complete a soluţiei: plan de situaţie – scara 1:500.

Redactarea proiectului Proiectul se va realiza în echipe de câte 2 studenţi şi va fi redactat pe hârtie albă. secţiune (la scara 1:50) şi o perspectivă pentru un spaţiu interior reprezentativ. În funcţie de specificul fiecărui proiect. plan. toate faţadele (cu desfăşurări de fronturi) – scara 1:100 . planurile tuturor nivelurilor. după caz. planul parterului / planurile vor include întreaga parcelă. problema adecvării va fi discutată atât la scara vecinătăţii imediate. investigând conexiunile posibile dintre vecinătatea imediată. Indiferent de nuanţele posibile ale raportului program– formă–context. După un studiu critic. cât şi la cea a cartierului şi. Decizia privind destinaţia proiectului se va baza pe o interogare critică a rezultatelor analizei. Studenţii vor propune destinaţia proiectului şi vor defini programul arhitectural. urmărind descrierea ambianţei spaţiale şi materialităţii acestuia. Credite ECTS: 6 / Durata: 8 săpt. la cea a întregului oraş. urmărind înţelegerea activă a dimensiunii funcţionale în arhitectură. precum şi o planşă de sinteză. urmărind cu consecvenţă caracterul public al acestuia. se vor lua în considerare cerinţele privind accesibilitatea (pentru persoanele cu handicap) şi parcarea autovehiculelor. În funcţie de specificul programului. / Evaluare : Comisie Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură Conţinutul temei Proiectul se va desfăşura pe un amplasament situat la limita zonei studiate la exerciţiul anterior. Etapa iniţială a studiului – analiza contextului urban – va avea în vedere elementele prezentate în tema proiectului 1. format A1. de la analiza contextului urban la propunerea finală. inserată în macheta sitului. cu caracter tipologic. care să contribuie apoi la definirea spaţială a proiectului. cuprinzând descrierea detaliată a programului de arhitectură şi a procesului de proiectare. Se va prezenta. cu toate amenajările exterioare propuse. un spaţiu / spaţii publice exterioare (situate pe parcelă) şi spaţiul interior. Terenul are o suprafaţă de circa 1000 mp. DIMENSIUNEA PUBLICĂ A ARHITECTURII . Proiectele vor fi fundamentate pe o viziune de ansamblu asupra locului. AN 3 Proiectul 2. în mod obligatoriu. macheta la scara 1:100. Tema solicită studenţilor definirea detaliată a programului. al exemplelor construite cu destinaţii asemănătoare. Proiectul va cuprinde toate piesele necesare unei descrieri complete a soluţiei : plan de situaţie – scara 1:500 . Tema porneşte de la potenţialul public al sitului şi de la animaţia urbană caracteristică centrului Bucureştiului. studenţii vor putea să propună scenarii coerente privind activităţile specifice. BP3 31 PROIECTUL 2: DE LA SIT LA PROGRAM. încercând să exploreze tema adecvării programului de arhitectură într-un anumit context – construit şi social. la intersecţia străzilor Batiştei şi Tudor Arghezi. minimum două secţiuni.

adecvarea şi actualitatea studiului tipologic Coerenţa şi detalierea programului de arhitectură propus Asumarea consecventă a dimensiunii publice a programului Claritatea şi corectitudinea răspunsului spaţial al proiectului faţă de sistemul de activităţi propus Criterii de evaluare CONTEXT / SIT Înţelegerea critică a caracterului şi particularităţilor contextului urban Argumentarea principiilor spaţial-volumetrice de inserţie arhitecturală în contextul construit PROCESUL DE PROIECTARE Continuitatea şi intensitatea studiului individual. 1975 (cota III 3286). 2010. REPREZENTARE Caracterul complet. p. Registrul Urbaniştilor din România. 2008 ○○○ -Ioana Tudora – La curte. în Arhitext. Rem Koolhaas and Bruce Mau – S.M. p. 2004. în special : http://www. Kahn. M. prin care studentul îşi prezintă proiectul în juriu MATERIALITATE / DETALIERE Adecvarea dintre logica spaţială generală. p. destinaţia construcţiei şi materialitatea propusă Propunerea unor elemente de detaliere. p. 1996. p. Kahn. p. 101–169 -Ana Maria Zahariade – note de curs : Arhitectură – context – peisaj (semestrul 5). p. 132–139 -Louis I. Seuil. L. 6 / 2009. Taschen.ro/departamente/itcp/discipline/ACP/1_perspectiva_functionala. 135–161. p. în special capitolele "Semnele oraşului". 1987 (ed. Credite ECTS: 6 / Durata: 8 săpt. de la sat la metropolă.Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură AN 3 Proiectul 2. Complete Work 1935–1974. care să susţină o viziune coerentă asupra ambianţelor spaţiale Înţelegerea aspectelor economice ale opţiunilor privind materialele de construcţie şi finisaje Bibliografie (pentru ambele teme ale semestrului) -Anthony Vidler – "The Third Typology".pdf -Françoise Choay – Pentru o antropologie a spaţiului. în toate etapele proiectului Înţelegerea critică a determinărilor şi consecinţelor fiecărei decizii din procesul propriu de proiectare Coerenţa examinării reflexiv-critice a parcursului personal de elaborare a proiectului. p. originală : Pour une anthropologie de l'espace. 1999. / Evaluare : Comisie STRUCTURĂ / SPAŢIU / COMPOZIŢIE Coerenţa conceptuală a propunerii şi corelarea dintre spaţiul / spaţiile publice exterioare şi spaţiul interior Coerenţa relaţiei dintre sistemul structural şi logica spaţială Justificarea opţiunilor spaţial-compoziţionale. Kahn. 287–300 -O.A. Kahn. XL. Grădină. cartier şi peisaj urban în Bucureşti. p. Birkhäuser. 603–661 (despre concursul pentru Biblioteca Naţională din Paris). 138–149 (despre proiectul pentru Biblioteca din Seattle) -A+T – nr. "Oraş nou".) – Louis I. 284–294 -Bernard Tschumi – Architecture and Disjunction. 2006). Capitel. 2000. 1303–1344 (despre concursul pentru bibliotecile campusului Jussieu din Paris) -Rem Koolhaas (ed. 6–9 -Vincent Scully – "Works of Louis Kahn and His Method". a doua). Sharad Jhaveri (eds.. Curtea Veche. dovedind înţelegerea critică a culturii arhitecturale contemporane PROGRAM Înţelegerea critică a problematicii adecvării dintre programul de arhitectură şi contextul urban Calitatea documentară.uauim. Birkhäuser.) – Architecture Theory since 1968. 49–203 32 . 1997 (ed. 87–150) -Dana Vais – „Secvenţe şi context”. acurateţea şi expresivitatea reprezentărilor grafice şi ale machetei Adecvarea dintre opţiunile de reprezentare grafică şi caracterul arhitectural al propunerii Calitatea discursului argumentativ. 1995). Low-Rise Mixed-Use Buildings). Taschen. p. 182–200 -Klaus-Peter Gast – Louis I. in K. 5– 94 -Giuseppe Cinà – Bucureşti. originală : 010 Publishers. 2009. 64–71. Kahn – "Silence and Light". 2011 (ed. in Heinz Ronner. corect proiectate. Identitate urbană şi noi tendinţe. "Şapte teze pentru o reflecţie asupra scărilor de amenajare şi destinului oraşelor" (p. 1975. nr. 48–55. in A+U (Architecture & Urbanism) – număr special Louis I. 32 (Hybrids II. p. The MIT Press. The MIT Press. Michael Hays (ed.) – Content. 50–53 ○○○ -A+U (Architecture & Urbanism) – număr special Louis I. reflectată în planşa finală de sinteză Disponibilitatea colaborării cu colegii de atelier şi calitatea comentariilor legate de proiectele acestora şi de prelegerile cadrelor didactice Jurizarea proiectelor se va face în comisiile stabilite în cadrul Departamentului.

proiectul va trebui să răspundă cât mai complet. Acest caracter eterogen al Bucureştiului are valenţe contradictorii. Proiect cu 2 faze de predare Credite ECTS: 3+8 / Durata: 5+9 săpt. identificând aspecte pozitive şi negative. cu densitate ridicată însă nule din punct de vedere al calităţii (vieţii) urbane. generând astfel conceptul proiectului. indiferente sau cel mai adesea agresive în context urban. structural-constructive. Pentru a atinge aceste obiective. concepută ca un element de continuitate la nivelul structurii urbane. bucăţi de ţesut tradiţional valoros întrerupte de falii urbane – relicve ale operaţiunilor totalitare din anii ’80. Astfel. Prin scara sa. după cum şi elemente de infrastructură ce acţionează mai degrabă ca o servitute decât ca un conector macrourban. iar implementarea sa de-a lungul timpului la nivel urban a dus la schimbări esenţiale în structura oraşelor şi a societăţii. cu ultimele sale operaţiuni urbane majore dezvoltate în mod riguros şi coerent în ideea continuităţii structurii urbane de secol 19. arh. centrele civice. implantarea unui ansamblu de locuinţe colective pe orice sit din interiorul oraşului generează modificări semnificative la nivelul structurii urbane şi implicit la nivel social. obiectivul major al acestui proiect este relaţionarea deplină cu oraşul.un proces sustenabil. dar şi o provocare creativă pentru cei responsabili cu dezvoltarea şi planificarea oraşului. în speţă. BP3 33 PROIECTUL 3: LOCUINŢE COLECTIVE SOCIALE ÎN BUCUREŞTI şef lucrări dr. ultimul proiect din anul 3 abordează o temă cu o complexitate sporită: locuirea urbană densă. Necesitatea acestui program se datorează unui cumul de factori. cartierele-dormitor etc.un sistem capabil să aducă un plus de calitate vieţii. reprezentând în acelaşi timp unul din factorii esenţiali care generează lipsa de calitate a vieţii. cu precădere de natură socioeconomică. simultan: a. sau zone uriaşe autosuficiente. cât şi la nivel de detaliu).Obiective Din punct de vedere morfologic. AN 3 Proiectul 3. putem analiza critic. b. La fel. transformările masive la care au fost supuse oraşele româneşti în perioada comunismului: urbanizarea forţată. fiind constituit din fragmente urbane aparent autonome şi autoreferenţiale. Dincolo de aspectele enunţate mai sus. Prin asta înţelegem. Bucureştiul este unul dintre cele mai eterogene oraşe europene. Datele obţinute şi procesate în urma acestei analize vor duce la un set de concluzii şi strategii de intervenţie. locuinţele colective sociale. / Evaluare : Comisie Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură Argument În contextul mai amplu al studiului programelor de locuire iniţiat în anul 2 şi în continuarea firească a acestora. comercial-economice şi de eficienţă energetică. c. Mihai Duţescu . capabil să evolueze în timp. instrumentul esenţial al procesului de proiectare este analiza critică a contextului în care vom interveni. De aceea. coerent şi corect cerinţelor de bază spaţial-funcţionale (atât la nivel de ansamblu. Găsim. este suficient să ne gândim la reconfigurarea radicală din secolul 19 a oraşului Barcelona (proiectul Ensanche / Eixample) sub coordonarea lui Idelfons Cerdà şi la tot ceea ce înseamnă Barcelona astăzi.o intervenţie complexă. spre exemplu. ori operaţiuni speculative de dată recentă.

apartamente cu 3 camere. 2. schiţe. -plan de situaţie general cu vecinătăţi (sc. cât şi pentru funcţiunile complementare acestora. ponderea şi distribuirea acestora în cadrul ansamblului va fi stabilită individual de fiecare echipă.strategia de intervenţie. Faza 1 (3 credite. electricitate. atunci când numărul studenţilor din respectiva grupă este impar. 1:500 . a spaţiilor publice. la graniţa dintre mai multe tipuri de ţesut. 20% . Prin poziţionarea sa. Singurul indicator urbanistic impus prin prezenta temă este POT-ul. Ponderea acestora în cadrul ansamblului va fi: 20% . Conţinutul studiului Terenul acestui proiect este situat în sectorul 5 din Bucureşti. terenul ilustrează una din acele situaţii paradigmatice specifice Bucureştiului despre care vorbeam mai devreme. 10% . 60 mp . 2-6. . fiind rezultat în urma alipirii mai multor parcele. o importanţă deosebită se va acorda configurării zonelor verzi. semi-publice comunitare şi a celor private aflate în folosinţa locatarilor.apartamente cu 4 camere. scheme. De asemenea.apartamente cu 1 cameră. fiecare echipă de studenţi va proiecta un ansamblu de locuinţe colective sociale. Macheta individuală sc. într-un punct de inflexiune socio-urbană. 1:500) 34 În plus faţă de programul de locuire. Pe această suprafaţă. tipologiile clădirilor şi ale apartamentelor. Terenul are o suprafaţă de aproximativ 7710 mp. sunt în general locuinţe oferite cu chirie şi nicidecum destinate vânzării cu un profit cât mai consistent. toate celelalte reglementările urbanistice care vor fi aplicate în proiect vor fi stabilite individual de fiecare echipă de studenţi. care vor ilustra 3 direcţii de abordare diferite ale temei. în apropiere de intersecţia acestei străzi cu Şoseaua Giurgiului. Proiectul va fi împărţit în 2 faze: După evaluarea proiectului din prima fază. 85 mp . se va organiza o expoziţie-dezbatere în cadrul departamentului. prin locuinţe sociale putem înţelege. în urma analizei de sit şi în funcţie de scenariul propus prin fiecare proiect. locuinţe destinate unor categorii sociale defavorizate (asistaţii social) sau unor familii cu posibilităţi financiare reduse. -macheta (sc. În consecinţă. care va cuprinde şi vecinătăţile terenului şi va fi construită de către fiecare atelier.setul de concluzii obţinute în urma acesteia şi .1:200). Sistemele constructive şi structurale folosite. De obicei acestea sunt asigurate prin programele publice de protecţie socială. este faza de elaborare a conceptului de intervenţie. Totodată. vor fi prevăzute spaţiile tehnice şi locurile de parcare subterane şi / sau supraterane necesare.apartamente cu 3 camere.analiza contextului urban existent . vor putea fi introduse şi alte funcţiuni complementare locuiri. Proiect cu 2 faze de predare Credite ECTS: 3+8 / Durata: 5+9 săpt. în sens larg: locuinţe destinate persoanelor rămase fără adăpost (persoane evacuate sau cărora le-a fost distrusă locuinţa).Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură AN 3 Proiectul 3. Terenul beneficiază de toate utilităţile şi serviciile publice urbane necesare (apă. În rest. care nu va depăşi 35%. se va consulta şi regulamentul urbanistic zonal în vigoare. 50% . gaze. 3 sau 4 camere. 1:500 va fi integrată într-o unică machetă de ansamblu. În mod excepţional. locuinţe pentru emigranţi etc. texte explicative şi diagrame cu: . Condiţii de redactare Proiectul va fi elaborat integral în echipe de câte 2 studenţi. 100 mp . după cum şi modul de distribuţie al acestora în cadrul ansamblului vor fi stabilite individual de fiecare echipă. 9 săptămâni – juriere în comisie de 4 ateliere. în tehnici la alegere. Fiecare grupă va prezenta 3 proiecte. Suprafeţele construite ale apartamentelor (incluzând terasele şi balcoanele acoperite) nu vor depăşi: 45 mp .apartamente cu 2 camere. în urma analizei de sit şi a unei documentări cât mai temeinice. Eventualele observaţii şi recomandări făcute la jurierea fazei 1 vor fi implementate în proiect pe parcursul acestei faze. Se vor respecta normele de igienă. lectură critică şi analiză a sitului şi a contextului urban al acestuia. / Evaluare : Comisie Ansamblul propus va conţine minim 100 de apartamente cu 1. sunt în acelaşi timp locuinţe al căror cost de construire şi mentenanţă trebuie să rămână adecvat categoriei din care fac parte: cea socială.1:500). transfer de date). se admite un singur proiect elaborat individual pentru fiecare grupă. Şi în acest caz.apartamente cu 2 camere. fiind dezvoltate de către autorităţile locale (Primării) şi finanţate într-o măsură considerabilă din bani publici. pe hârtie albă: -fotografii. terenul este actualmente liber de construcţii. În acest sens. canalizare. Atât pentru apartamente. salubrizare. 1:2000 . dimensionate şi configurate în conformitate cu legislaţia actuală din România. 5 săptămâni – juriere în atelier) – reprezintă faza de documentare. iluminare şi ventilare naturală a locuinţelor. Faza a 2-a (8 credite. aşa cum se întâmplă cu locuinţele dezvoltate de către dezvoltatori privaţi. scheme şi planuri care să ilustreze conceptul arhitectural-urbanistic al intervenţiei (sc. 3 zile) – reprezintă faza de detaliere a proiectului.apartamente cu 4 camere. Cu excepţia unui depozit care se va considera demolat. Se vor preda.apartamente cu 1 cameră. pe strada Toporaşi nr.

-două secţiuni caracteristice diferite (sc. cât şi la nivel de detaliu. Kenneth . faţadă aferentă (sc. 1:100). Horia Creangă *** . materialitatea proiectului şi relaţia cu vecinătăţile. 1:200). Cu excepţia machetei. constructive şi structurale. vor fi predate astfel: -reduse la scară. -integrarea noii intervenţii în contextul urban. -corectitudinea rezolvărilor funcţionale. pentru a încăpea într-o mapă A3. 2005 – 2012 – dosarele „Locuire” şi „Din vecini”. Londra. Valencia. 1:100). Steven Holl. de: -maturitatea şi realismul demersului. Pentru o mai justă înţelegere a procesului de proiectare din timpul fazei a 2-a. 1998 .colecţia revistei Zeppelin. atmosfera. Barcelona. Editorial Pencil. 1:20). AN 3 Proiectul 3. se vor elabora următoarele piese: Bibliografie Frampton. inclusiv cu amenajarea terenului (sc.Modern architecture: a critical history. -calitatea arhitectural-urbanistică a ansamblului. -o perspectivă generală din care să rezulte scenariul urban propus. Duiliu Marcu. Actar. / Evaluare : Comisie Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură -plan de situaţie general cu vecinătăţi (sc. 2006 *** . Manuel . 1:500). David Chipperfield *** .new systems. -planurile tuturor nivelurilor subterane şi supraterane complet mobilate (sc. 1:50).monografii: Le Corbusier. Criterii de evaluare şi notare În evaluarea proiectului. -detaliu de travee: planuri pentru minim două niveluri supraterane în mod esenţial diferite.Collective Housing.Îndrumătorii de atelier se vor asigura. -corectitudinea reprezentării grafice şi gradul de detaliere al pieselor desenate şi al machetei. toate piesele proiectului. 1992 Gausa. precum şi -în format electronic (CD sau DVD cu grupa şi numele autorilor) pentru a fi ulterior prezentate sub forma unui slide show. la jurierea acestei faze vor fi aduse proiectul şi macheta predate şi notate la faza 1. atât la nivel de ansamblu. -toate faţadele (sc. că toate slide-urile predate în format electronic se regăsesc în mod riguros în mapa A3. redactate la nivel de proiect de execuţie şi cu marcarea doar a mobilierului fix (sc. La ambele faze pot fi predate şi alte piese desenate sau machete de studiu doar dacă acestea vin în sprijinul unei mai bune înţelegeri a proiectului. Proiect cu 2 faze de predare Credite ECTS: 3+8 / Durata: 5+9 săpt. redactate în tehnici la alegere şi suficient de detaliat pentru a putea fi prezentate la scările de reprezentare grafică menţionate mai sus. OMA. în egală măsură. -o machetă detaliată.monografii El Croquis: Álvaro Siza. cu secţiune şi faţadă aferente. BP3 35 Pentru predarea de la acestă fază. -planurile tuturor nivelurilor subterane şi supraterane în mod esenţial diferite dintr-un tronson de clădire reprezentativ.Housing: new alternatives . 1:100). Thames and Hudson. la predare. *** . secţiune caracteristică. se va ţine cont.

PLANŞE ANEXE 2/3 .

I .BP2 .ZONA DE STUDIU: CARTIERUL ANDRONACHE PL.PROIECTUL 1.

- .

PROIECTUL 2: LOCUINŢA INDIVIDUALĂ .BP2 .PLAN DE ÎNCADRARE ÎN ZONA PL. II .

III .PROIECTUL 2: LOCUINŢA INDIVIDUALĂ .PPERSPECTIVE AMPLASAMENT STRADA PORŢILE DE FIER INTERSECŢIE CU STRADA ION SCORŢAN PL.BP2 .

BP2 . IV .PROIECTUL 2: LOCUINŢA INDIVIDUALĂ .PPERSPECTIVE AERIANAĂ TEREN DE STUDIU PL.

V .BP2 .PROIECTUL 2: LOCUINŢA INDIVIDUALĂ PL.

VI .PROIECTUL 2: LOCUINŢA INDIVIDUALĂ PL.BP2 .

VII .PLAN DE ÎNCADRARE ÎN ZONĂ PL.BP2 .PROIECTUL 3: LOCUIIREA ÎN COMUNITATE .

PROIECTUL 3: LOCUIIREA ÎN COMUNITATE . VIII .BP2 .PLAN AMPLASAMENT PL.

IX .PLAN AMPLASAMENT PL.PROIECTUL 3: LOCUIIREA ÎN COMUNITATE .BP2 .

X .BP2 .PROIECTUL 3: LOCUIIREA ÎN COMUNITATE FOTOGRAFII AMPLASAMENT SI VECINATATI PL.

BP2 . XI .PERSPECTIVA AERIANĂ AMPLASAMENT PL.PROIECTUL 3: LOCUIIREA ÎN COMUNITATE .

PROIECTUL 1: PROGRAM DE ARHITECTURĂ ŞI CONTEXT URBAN .DELIMITAREA ZONEI DE STUDIU PL. XII .BP3 .

BP3 . XIII . DIMENSIUNEA PUBLICĂ A ARHITECTURII - PL.PROIECTUL 2: DE LA SIT LA PROGRAM.

PROIECTUL 2: DE LA SIT LA PROGRAM. DIMENSIUNEA PUBLICĂ A ARHITECTURII . XIV .BP3 .AMPLASAMENT PL.

- .

XIV .BP3 .PROIECTUL 3: DLOCUINTE COLECTIVE SOCIALE IN BUCURESTI PL.

XV .PROIECTUL 3: DLOCUINTE COLECTIVE SOCIALE IN BUCURESTI PL.BP3 .

BP3 .PROIECTUL 3: DLOCUINTE COLECTIVE SOCIALE IN BUCURESTI PL. XV .

XV .PROIECTUL 3: DLOCUINTE COLECTIVE SOCIALE IN BUCURESTI PL.BP3 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful