Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” Specializarea Administrație Publică

Dreptul

de

proprietate

și

posesia în Noul Cod Civil

Student: Chirițoi Andreea Mihaela Anul III Seria 2, Grupa 4 Iași, 2012

Capitolul II Dreptul de proprietate în Noul Cod Civil 2. 2. Proprietatea privată 2. Dezmembrămintele dreptului de proprietate Bibliografie 2 .3.2. 1. Proprietatea publică 2.1. Noţiunea şi elementele posesiei Dobândirea şi pierderea posesiei Efectele posesiei Definiţia şi conţinutul dreptului de proprietate Caracterele dreptului de proprietate Formele dreptului de proprietate 2.3. 2.3.4.2.1.1.3. Capitolul I Posesia şi efectele sale în Noul Cod Civil 1. 1.2.Cuprins: 1. 2.

ci animus detinendi. cât şi prin acţiuni derivând din actul juridic constitutiv al detenţiei. 3 . În ceea ce priveşte efectele detenţiei precare. proprietatea este dreptul. ca proprietar sau titular al altui drept real. Elementele constitutive ale posesie sunt: unul material (corpus) şi altul psihologic intenţional (animus). detentorul precar se deosebeşte de posesor. adică stăpânesc un anumit lucru pentru mine (sunt proprietarul acestuia). Detentorului precar îi este însă prohibit efectul achizitiv al posesiei. detenţia precară nu poate fi intervertită în posesie. pentru că aşa a dorit proprietarul când mi-a lăsat lucrul în păstrare ori mi l-a închiriat etc. de către o persoană asupra unui bun. Esenţial. Posesia nu trebuie confundatã cu proprietatea. Elementul material constă în totalitatea faptelor materiale de stăpânire. În mod normal. animus. pentru posesie. unde lipseşte elementul intenţional. aceasta poate fi apărată atât prin acţiuni posesorii. în numele acestuia. o putere fizică asupra unui lucru. faţă de toţi ceilalţi. Capitolul I Posesia şi efectele sale în Noul Cod Civil 1. Aici este prezent numai elementul corpus. Elementul intenţional constă în intenţia sau voinţa celui care posedă de a exercita stăpânirea lucrului pentru sine.1. Posesia este un fapt al cărui izvor poate fi un titlu sau un fapt juridic. este existența elementului intenţional animus. cu intenţia şi voinţa de a se comporta. Se cunosc patru excepţii: a) când deţinătorul unui bun dobândeşte cu bună credinţă. În schimb. adică deţinerea materială a lucrului. transformare şi folosinţă exercitate direct asupra lucrului. sub aspectul elementului psihologic.Noţiunea şi elementele posesiei Posesia poate fi definită ca fiind o stare de fapt generatoare de efecte juridice care constă în stăpânirea materială sau exercitarea unei puteri de fapt. numită și detenţie precară. fiecare având elementul corpus. Posesia nu trebuie confundată cu detenţia. posesia nu este decât faptul. de exemplu.1. adică sub nume de proprietar ori în calitate de titular al unui alt drept real. un titlu translativ de proprietate cu privire la acest bun. deoarece el nu deţine lucrul cu intenţia de a se comporta ca proprietar sau titular al unui alt drept real. Atât detentorul precar cât şi posesorul exercită. deţin un lucru proprietatea altuia. de la o terţă persoană. alta decât adevăratul proprietar. spre deosebire de detenţie. deopotrivă.

indiferent că titularul 4 . fie prin reprezentat (de exemplu: mandatarul. Efectele posesiei În Noul Cod Civil. când posesorul părăseşte bunul cu intenţia de a renunţa la posesie. d) când deţinătorul transmite posesia la altul printr-un act cu titlu universal. depoziarul etc.Dobândirea și pierderea posesiei Posesia se dobândeşte prin întrunirea cumulată a celor două elemente: corpus şi animus. efectele posesiei sunt: a) uzucapiunea sau prescripția achizitivă. Apare însă foarte logic ca posesia să se piardă și prin dispariția numai a unuia dintre cele două elemente. acesta trebuie să fie prezent în mod nemijlocit în persoana posesorului și nu a reprezentantului. c) când deţinătorul strămută posesia bunului printr-un act cu titlu particular translativ de proprietate. domeniul de aplicare a uzucapiunii se circumscrie numai la categoria bunurilor imobile. când bunul este furat și deci dispare elementul corpus sau când posesia pentru sine se transformă în posesie pentru altul în care caz dispare elementul pshihologic. Posesia se pierde prin dispariţia celor două elemente ale sale.b) când deţinătorul bunului neagă. prin acte de rezistenţă. Este naşterea dreptului de proprietate ori a altui drept real asupra unui bun imobil prin posedarea lui de către o persoană în condiţiile şi termenul prevăzut de lege.3.2. Elementul material se dovedeşte prin orice mijloc de probă. 1. În principiu. dacă succesorul universal este de bună-credinţă. la altul care este de bună-credinţă. În ceea ce privește elementul material. acesta poate fi exercitat fie personal de către posesor. Elementul psihologic beneficiază de o prezumţie legală. Dovedirea existenţei ei revine la dovedirea existenţei celor două elemente. De exemplu. ceea ce are loc în caz de înstrăinare a posesiei sau în caz de abandon. Pot fi dobândite prin uzucapiune numai bunurile imobile care se află în proprietate privată.). Privitor la elementul psihologic. existenţa raportului obligaţional în temeiul căreia era obligat a stăpâni bunul pentru altul şi nu pentru sine. 1.

Posesorul de bună-credinţă dobândeşte în proprietate fructele produse de bunul pe care-l posedă. Posesorul de bună-credință dobândește dreptul de proprietate asupra fructelor bunului posedat. cu bună credință. o regie autonomă. o unitate administrativ-teritorială. Posesorul trebuie să fie de bună-credință la data perceperii fructelor. Posesia de bună-credinţă nu poate paraliza acţiunea în revendicare a dreptului de proprietate publică. adică utilizarea economică a proprietatii sale. Prezumţia de proprietate încetează să opereze în toate situaţiile în care se face dovada că posesorul este de rea-credinţă. care este absolut imprescriptibilă. Cu toate acestea. c) ocupațiunea. dacă acțiunea este intentată. d) dobândirea fructelor prin posesia de bună credință. în termen de 3 ani de la data la care proprietarul a pierdut stăpânirea materială a bunului. Asadar. b) dobândirea proprietății mobiliare prin posesie de bună credință. Fructele civile percepute anticipat revin posesorului în măsura în care buna-credință se menține la data scadenței acestora. Posesorul încetează de a fi cu bună-credinţă din momentul în care aceste vicii îi sunt cunoscute. în caz contrar proprietatea ar rămâne doar o simplă utopie. Ocupaţiunea constă în dobândirea dreptului de proprietate prin luarea în posesie a unui bun care nu aparţine nimănului (bunurile imobile nu sunt susceptibile de o astfel de dobândire. bunul pierdut sau furat poate fi revendicat de la posesorul de bună-credință. Persoana care. să cunoască lipsa calității de proprietar a înstrăinatorului. Buna-credintă trebuie să existe la data intrării în posesia efectivă a bunului. mixt sau particular ori persoanele fizice.dreptului de proprietate este statul. Este de bună credință posesorul care nu cunoștea și nici nu trebuia. după imprejurări. societate comercială cu capital de stat. încheie cu un neproprietar un act translativ de proprietate cu titlu oneros având ca obiect un bun mobil devine proprietarul acelui bun din momentul luării sale în posesie efectivă. Orice posesor al unui bun este în aparenţă proprietarul său. sub sancțiunea decăderii. 5 . Orice proprietar trebuie să aibă posibilitatea materială de a se folosi de bunul avut in proprietate. putem concluziona că posesia este un mijloc indispensabil fiecarui proprietar pentru a-și realiza scopul.

Capitolul II Dreptul de proprietate în Noul Cod Civil 2. folosinţa şi dispoziţia.Definiția și conținutul dreptului de proprietate Trei prerogative juridice sunt recunoscute şi garantate proprietarului: posesia.dreptul titularului de a poseda. cu respectarea reglementărilor în vigoare. Posesia constă în posibilitatea proprietarului de a stăpâni bunul ce-i aparţine în materialitatea sa. nefiind subordonat nimănui. principale sau accesorii. Semnul distinctive al fructelor este periodicitatea. Dreptul de proprietate este un drept absolut Caracterul absolut al dreptului de proprietate rezultă chiar de dispoziţia Noului Cod Civil. în putere proprie şi în interesul său propriu. Este dreptul real cel mai deplin. culegând sau percepând în proprietate toate fructele pe care acesta le produce. deoarece este singurul drept subiectiv care conferă titularului său trei atribute: posesia. Folosinţa conferă proprietarului facultatea de a întrebuinţa bunul său. şi de a-l greva cu drepturi reale derivate.1. Atributul de dispoziţie este alcătuit din dreptul de dispoziţie materială şi dreptul de dispoziţie juridică. atribute pe care numai el le poate exercita în plenitudinea lor. Dreptul de proprietate poate fi definit ca fiind acel drept real care conferă titularului atributele de posesie. Dreptul de proprietate este opozabil tuturor. folosinţa şi dispoziţia.. Proprietarul exercită atributele dreptului de proprietate în interesul său propriu. în limitele stabilite de lege”. folosi și dispune de un bun în mod exclusiv.2. care precizează acest lucru: . Dreptul de proprietate este absolut în sens larg deoarece este recunoscut titularului său în raporturile acestuia cu toţi ceilalţi. Dreptul de proprietate este imprescriptibil sub aspect extinctiv. consuma sau distruge. absolut și perpetuu. folosinţă şi dispoziţie asupra unui bun. cu respectarea normelor judirice în vigoare. cu titlu oneros sau gratuit. Dreptul de dispoziţie materială est e posibilitatea proprietarului de a dispune de substanţa bunului. 2.Caracterele dreptului de proprietate a. Dispoziţia juridică se concretizează în posibilitatea proprietarului de a înstrăina dreptul de proprietate. comportându-se faţă de toţi ceilalţi ca fiind titularul dreptului de proprietate. decât legii.2. prin acte între vii sau pentru cauză de moarte. adică de a-l transforma. 6 . Proprietarul exercită atributele dreptului său întotdeauna în putere proprie. care sunt obligaţi să nu facă nimic de natură a-l încălca.

chiar dacă trecerea nu i-ar cauza nici un prejudiciu material. b) prin acte juridice. Cu alte cuvinte.. subsolul oricărei proprietăţi imobiliare poate fi folosit şi exploatat pentru lucrări de interes general. adică toate cele trei atribute: posesia. Încă de la Justinian se afirmă că dreptul de proprietate conferă titularului său “plena potestas”. în înţelesul său atributele sau puterile interente acestui drept sunt nu numai depline. De exemplu. fără încuviințarea sa. o persoana este proprietara unui teren. dreptul de proprietate este un drept deplin. De aici apare și dreptul de a cere și a obţine despăgubiri în vederea acoperirii pagubelor suferite prin încălcarea acestui drept. mă deplasez cu automobilul. ea poate împiedica pe oricine ar dori să treacă pe acel teren. dreptul de proprietate este un . în condiţiile legii.Caracterul absolut este îngrădit de limitările aduse dreptului de proprietate prin raporturile de vecinătate. las prin testament bunurile din patrimoniul meu unor persoane etc. bunurile imobile aflate în proprietate privată pot fi expropriate. de exemplu. locuiesc în apartament. În plus. de a profita de utilitățile pe care acesta le conferă și de a săvârși actele juridice care răspund intereselor proprietarului. Totuşi. Dreptul de proprietate este un drept exclusiv. Inviolabilitatea dreptului de proprietate susţine şi întăreşte caracterul său absolut. închiriez apartamentul. pentru ca este opozabil oricărei persoane. pentru că numai proprietarul este singurul îndreptățit să exercite cele trei prerogative conferite acestui drept: posesia. ci şi 7 .. Dreptul de proprietate este un drept exclusiv Caracterul . Faptul că este un drept exclusiv. folosinţa şi dispoziţia. Puterea proprietarului asupra lucrului avut in proprietate se poate manifesta prin două modalitati: a) prin acte materiale de folosinţă si de consumaţie. pentru cauză de utilitate publică. citesc cartea.drept exclusiv”.exclusiv” al dreptului de proprietate poate fi privit într-un dublu sens: a) în sens general și comun tuturor drepturilor reale. folosinţa și dispoziţia. b) dreptul de proprietate este un drept exclusiv. cum ar fi: înstrăinez imobilul prin vânzare ori donaţie. Caracterul absolut al dreptului de proprietate trebuie interpretat astfel: titularul dreptului de proprietate asupra unui lucru are posibilitatea de a trage toate foloasele. dă dreptul proprietarului de a revendica bunul în mâna oricărui s-ar găsi. specific dreptului de proprietate. b.

iar de la aceştia la urmaşii lor și aşa mai departe.3. atât timp cât există bunul asupra cărui s-a dobândit dreptul. Este interzisă chiar şi dezmembrarea dreptului de proprietate prin 8 . nu se poate pierde prin nefolosință decât prin situaţii expres prevăzute de lege. în condiţiile legii.Formele dreptului de proprietate 2. prin acte juridice civile şi nici pe cale forţată. care se exercită în regim de drept public. este inalienabil şi prin urmare este netransmisibil. cum ar fi prescripţia achizitivă în cazul imobilelor și prescritia extinctivă în cazul tuturor mobilelor.3. prin expropriere. 2. pentru că ea trece de la titularul actual la urmaşii săi direcţi sau la acei cărora le-a transmis dreptul prin acte cu titlu oneros ori cu titlu gratuit. întrucât are o existentă independentă de exercitarea dreptului și.1. fiind alienabil. Proprietatea publică Dreptul de proprietate publică este dreptul de proprietate al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor din domeniul public. Prin caracterul inalienabil al dreptului de proprietate publică se înţelege că bunurile care fac obiectul său sunt scoase din circuitul civil general. Ba mai mult. în fară de cazurile când proprietatea este dezmembrată. ca atare. Dreptul de proprietate poate fi transmis prin acte între vii.independente de orice puteri ale altei persoane asupra bunului respectiv. adică nu pot fi înstrăinate pe cale voluntară. c. Pentru acest motiv se spune că dreptul de proprietate este un drept ”cesibil” și ”transmisibil”. transmisiunea lui este inevitabilă şi obligatorie pentru cauză de moarte. imprescriptibil şi insesizabil. Proprietatea este un drept perpetuu într-un dublu sens: a) proprietatea nu este limitată în timp. indiferent că poartă asupra unor bunuri imobile sau mobile. b) dreptul de proprietate este un drept perpetuu. Dreptul de proprietate este un drept perpetuu Prin perpetuitatea dreptului de proprietate se înţelege că este nelimitat în timp şi durează atâta vreme cât există bunul care face obiectul său. Dreptul de proprietate publică.

a posesiei. Aceste bunuri nu pot fi gajate sau ipotecate. să-l închiereze. Dreptul de proprietate publică este imprescriptibil extinctiv. se poate evalua în bani și se naşte în legătură cu anumite lucruri asupra cărora titularul își poate exercita acţiunile sale fără a fi nevoie de intervenţia altei persoane. poartă denumirea de „bunuri domeniale”.3. în principiu. respectiv unităților administrativ-teritoriale. atâta timp cât exista lucrul. Caracterul individual și social al dreptului de proprietate privată rezultă din faptul că legea recunoaşte tuturor persoanelor. în limitele impuse de lege. poate fi orice bun mobil sau imobil. Obiect al dreptului de proprietate. Caracterele dreptului de proprietate privată sunt: 1. 6. precum și de a face acte de dispoziţie cu privire la soarta juridică a lucrului: să-l vândă. cât şi achizitiv.constituirea de drepturi reale derivate cum sunt: uzufructul. Proprietatea privată Proprietatea privata aparţine particularilor și beneficiază de un regim juridic de vocaţie egal cu proprietatea publică. prin putere proprie și în interes propriu. fizice sau juridice. uzul. proprietarul are dreptul de a face acte materiale de folosinţă și de consumaţie. în sensul că nu pot fi urmărite de creditorii proprietarului sau ai persoanelor care le posedă cu orice titlu. Caracterul exclusiv al dreptului de proprietate privată conferă titularului dreptul de a opune dreptul său oricărei persoane ce intră în contact cu lucrul său. Fiind alienabile. abitaţia. absolut și perpetuu. 2. Dreptul de proprietate privată este acel drept patrimonial real care conferă titularului dreptului exercitarea asupra lucrurilor. 5. Caracterul alienabil al dreptului de proprietate privată conferă titularului dreptul de a înstrăina bunul potrivit cu interesele sale. Bunurile proprietate publică. nu pot face obiectul privatizării. nu încetează niciodată. Caracterul absolut dă proprietarului lucrului dreptul de a trage „întrega utilitate economică” pe care acesta i-o poate oferi. 9 . bunurile aflate în proprietatea publică sunt şi insesizabile. Caracterul perpetuu al dreptului de proprietate privată reiese din faptul că acest drept nu se stinge. dreptul de a dobândi în proprietate bunurile necesare în vederea satisfacerii oricăror nevoi. 4. în principiu. Caracterul patrimonial real rezultă din faptul că acest drept are conţinut economic. 3. În realizarea acestui scop. să-l distrugă etc. 2.2. în mod exclusiv. Bunurile aparținând statului. servituţile şi superficia. folosinţei și a dispoziţiei.

2. care se constituie sau dobândesc prin desprinderea ori limitarea unor atribute din conţinutul juridic al dreptului de proprietate. Uzufructul constituit prin voinţa omului are loc atunci cand proprietarul. Uzufructul dobândit prin uzurcapiune. din proprie iniţiativa. în proprietate. deși neprevăzut în mod expres de lege. uzufructuarul având şi dreptul de a culege sau percepe. în cadrul unui proces. Revocarea acestor drepturi poate avea loc numai cu titlu de sancţiune şi trebuie dispusă obligatoriu. Uzufructul legal se constituie în împrejurări excepţionale și are caracter temporar. cu obligaţia de a le conserva substanţa şi de a le restitui proprietarului la încetarea uzufructului. 2. atributele de posesie şi folosinţă. care conferă titularului său. opozabile tuturor.7. se realizează ceea ce numim dezmembrarea dreptului de proprietate. încredințează folosinţa lucrului său unei alte persoane. Dezmembrămintele dreptului de proprietate sunt: a) dreptul de uzufruct Dreptul de uzufruct este acel drept real principal derivat.4. asupra bunului sau bunurilor ce aparţin în proprietatea altei persoane. fructele bunului respectiv. Conţinutul juridic al dreptului de uzufruct este alcătuit din atributele de posesie şi folosinţă. Caracterul sesizabil înseamnă că bunurile mobile și imobile care formează obi ectul dreptului de proprietate privată pot fi urmărite de creditori în vederea realizării creanţelor pe care le au împotriva proprietarilor debitori. Modurile de constituire a uzufructului: 1. în sensul că proprietatea privată se poate dobândi prin uzucapiune. Dezmembrămintele dreptului de proprietate Atunci când unele atribute ale proprietăţii se exercită cu titlu de drept real principal şi distinct asupra unui bun de către o altă persoană decât proprietarul. 10 . inclusiv proprietarului. numindu-se nud proprietar. Dezmembrămintele proprietăţii sunt acele drepturi reale principale derivate asupra bunurilor altuia. numit uzufructuar. Dreptul prescriptibil este dreptul de proprietate sub aspect achizitiv. Proprietarul care a cedat uzufructul păstrează nuda proprietate.se poate constitui prin aplicarea regulilor referitoare la dobândirea proprietății prin prescripţie achizitivă 3. de către instanţele de judecată. esenţialmente temporar. 8.

prin fapta sa. Uzufructuarul are următoarele obligaţii: a) înainte de a intra în exerciţiul dreptului său. b) dreptul de a greva bunul cu o ipotecă sau alte sarcini reale. 11 . personal şi nemijlocit. fără a împiedica sau limita exerciţiul dreptului de uzufruct de către uzufructuar. în limitele şi cu respectarea destinaţiei bunului. d) dreptul de a exercita toate acţiunile prin care se apără dreptul de proprietate. Drepturile nudului proprietar: a) dreptul de a înstrăina bunul. dobânditorul fiind obligat să respecte dreptul de uzufruct până la stingerea lui. pe temeiul unui contract de închiriere ori de arendă sau cedând exerciţiul fructului. c) de a face acte de conservare şi întreţinere a lucrului (reparaţii mici şi chiar unele reparaţii mari dacă facerea lor rezultă din lipsă de întreţinere. b) de a se folosi de lucru ca un bun proprietar. c) uzufructuarul poate exercita drepturile sau atributele recunoscute numai lui în mod direct. uzufructuarul are obligaţia de a proceda la inventarierea bunurilor mobile şi la constatarea stării materiale în care se află imobilele. c) dreptul de a percepe în proprietate productele bunului. Obligaţiile nudului proprietar: a) de a se abţine de la orice act juridic sau fapt manterial prin care ar împiedica sau tulbura pe uzufructuar în exerciţiul liber şi deplin al dreptului său. b) de a-l despăgubi pe uzufructuar în cazul în care. adică din neefectuarea reparaţiilor mici care cad în sarcina sa). b) dreptul de a folosi bunul şi de a-i culege fructele în deplină proprietate. fie prin altul. a micşorat valoarea uzufructului. d) de a aduce la cunoştinţa proprietarului orice tulburare şi uzurpare a dreptului de proprietate.Uzufructuarului îi sunt recunoscute următoarele drepturi: a) dreptul de a obţine posesia bunului şi de a o exercita paşnic şi nestingherit. e) de a suporta o parte din sarcinile lucrului care face obiectul uzufructului.

f) prin renunţarea uzufructuarului la dreptul său. esenţialmente temporar. pronunţată de instanţa de judecată la cererea nudului proprietar. b) prin expirarea termenului pe durata căruia a fost constituit.c) de a efectua reparaţiile mari ale bunului. c) prin consolidare sau întrunirea în aceeaşi persoană a calităţilor de proprietar şi de uzufructuar. pentru satisfacerea trebuinţelor de locuit ale lui şi ale familiei sale. d) de a-l garanta pe uzufructuar contra evicţiunii. d) prin neexercitarea uzufructului timp de 30 de ani sau prescripţia extinctivă. dar numai în limitele necesare satisfacerii trebuinţelor lui şi ale familiei sale. I se aplică regulile de la uzufruct. atunci când un terţ dobândeşte pe această cale dreptul de proprietate asupra bunului. dezmembrământ al dreptului de proprietate. I se aplică regulile de la uzufruct. Stingerea uzufructului are loc: a) prin moartea uzufructuarului. i) prin prescripţia achizitivă. h) prin rezoluţiunea sau nulitatea titlului prin care cel ce a constituit uzufructul a dobândit dreptul de proprietate. b) dreptul de uz Dreptul de uz este acel drept real principal. care conferă titularului său atributele de posesie şi folosinţă asupra unui bun aflat în proprietatea altuia. 12 . e) prin pieirea totală a bunului. El conferă titularului său dreptul de a poseda şi folosi acea locuinţă proprietatea altei persoane. g) prin decăderea din dreptul de uzufruct. Fructele care depăşesc trebuinţele titularului dreptului şi ale familiei sale sunt inalienabile. Bunul trebuie restituit de bună voie în starea în care uzufructuarul l-a primit. c) dreptul de abitaţie Dreptul de abitaţie este un drept de uz care are ca obiect o locuinţă.

accesoriu dreptului de proprietate asupra construcţiilor. dar apare doar în cazul construcţiilor. În sens strict. de regulă a celui de folosinţă. servitutea referitoare la zidul ori șantul comun. numită superficiar. plantaţiilor etc. şi uzucapiunea de 30 de ani reglementată de codul 13 . Dreptul de superficie poate fi dobândit prin titlu. constituit asupra unui imobil. Clasificarea servituților: Servituți naturale care se nasc din situaţia lucrurilor. Servituţile naturale sunt în realitate tot servituţi legale. uzucapiune sau direct prin lege. numit fond dominant. uzucapiune şi prin destinaţia proprietarului. servitutea referitoare la interdicţia de a construi sau de a planta pe un anumit teren. plantaţiile sau alte lucrări ce se află pe un teren proprietatea altuia. dreptul de superficie este antiteza instituţiei accesiunii imobiliare artificiale. privitor la construcţiile. Servituţile naturale şi servituţile legale sunt simple îngrădiri sau limitări normale ale atributelor. de granițuire. Dreptul de superficie este un dezmembrământ al dreptului de proprietate asupra unui teren. fiind de asemenea prevăzute de lege. dezmembrământ al dreptului de proprietate asupra unui teren. Legea prevede că proprietarul este în drept să greveze proprietatea sa cu orice fel de sarcini. stabilite prin lege. perpetuu şi indivizibil. numit fond aservit sau dominat. care constă în dreptul de proprietate al unei persoane. cum sunt: servitutea de scurgere a apelor naturale. Teoretic. cu condiţia să nu deranjeze ordinea publică. adică prin act juridic. plantaţiilor ori a altor lucrări ridicate pe suprafaţa solului sau făcute în pământ. de îngrădire și a izvorului. din conţinutul juridic al dreptului de proprietate. teren asupra căruia superficiarul are un drept de folosinţă. Servituți legale. sunt servituţi veritabile numai acelea care se stabilesc prin fapta omului. pentru uzul şi utilitatea altui imobil. Sevituțile convenţionale sunt acelea stabilite prin fapta omului. Este acel drept real principal. imobile care aparţin la proprietari diferiţi. În accepţiunea proprie acestei noţiuni. de exemplu. e) dreptul de superficie.d) dreptul de servitute Este un drept real principal derivat.

testamentul sau un act de concesiune. 14 . Așadar. Dreptul de superficie conferă titularului său atributele de posesie. posesorul preferă dobândirea însuşi a dreptului de proprietate asupra terenului. care poate fi: o convenţie. cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. Poate fi grevat de sarcini reale. Toate construcţiile ridicate în timpul căsătoriei pe terenul bun propriu al unuia dintre soţi sunt bunuri comune. folosinţă şi dispoziţie.civil poate duce la superficie numai că. într-un asemenea caz. cel mai complet este dreptul de proprietate pentru că el oferă titularului său exerciţiul tuturor facultăților. dintre toate drepturile pe care o persoana le poate avea asupra unui lucru. Dreptul de superficie este transmisibil prin acte juridice între vii sau pentru cauză de moarte. Prin titlu înţelegem un act juridic. Soţul neproprietar al terenului devine titularul unui drept de superficie. tuturor prerogativelor pe care legea le cunoaşte.

București. Wolters Kluwer. București. Lumina Lex. 2005. București. 15 . Ed. 5. Vasile Pătulea – ”Dreptul de proprietate și alte drepturi reale. 6. Liviu Marius Harosa – ”Drepturi reale principale”. Ovidiu Ungureanu – ”Drept civil. Ed. 2006. Liviu Pop. 2000. 2001. Universul Juridic. 7. Drepturile reale principale”. Ed. Drepturi reale”. Noul Cod Civil. All-Beck. 2003. Ed. 4. Liviu Pop – ”Dreptul de proprietate și dezmembrămintele sale”. Lumina Lex. Noul Cod Civil pe înțelesul tuturor. Vol III”. Eugen Chelaru – ”Curs de drept civil. 2. Ed. 3. București.Bibliografie 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful