COLEGIUL NATIONAL ELENA CUZA CRAIOVA

Anul scolar 2005-2006

Pro !sor coor"#na$or% G!or'!scu E(#l#a

El!&#% Coc)rla Ca$al#na-*ar#a +#nca An"r!#a - *a"al#na +un'a Al!,an"ra - Clau"#a Ioan An"r!!a-*ar#a cls a-IIa- I

Referat.clopotel.ro

CE .UNT +ROGURILE/
- Notiuni introductive in raiul schimbator-

Din 1996 pana in prezent, fenomenul consumului de dro uri a inre istrat o scadere a varstei medii a consumatorilor, concomitent cu marirea numarului de consumatori si mai ales a celor care se in!ecteaza. Daca in anii de dupa Revolutie, dro urile se consumau, in special de catre tineri cu varste cuprinse intre "#-$% ani si numai in anumite zone, in ultimii " ani varsta medie de incepere a consumului de dro uri a scazut foarte mult, a!un and la 1&-1# ani. 'capate intr-o anumita masura de sub controlul autoritatilor, dro urile au patruns si in arii sociale in care rezistenta la tentatia de imitare a comportamentelor nonconformiste e foarte scazuta, si anume in licee. ()ista o anumita vulnerabilitate a adolescentilor la consumul de dro uri direct le ata de faptul ca dro urile au devenit accesibile, consumul acestora fiind deseori asociat cu rupul de prieteni. *u certitudine, situatia dro urilor ile ale este alarmanta, dar, in acelasi timp, nu se poate trece cu vederea si consumul dro urilor acceptate de catre le e, precum alcoolul, produsele din tutun, substantele psihotrope, care inre istreaza o crestere la nivelul tinerilor, si mai ales al femeilor. Dar pentru a putea intele e in totalitate urmarile dro urilor trebuiesc intelesi principalii termeni folositi in acest domeniu+ dependenta, dependenta fizica, dependenta psihica, dependenta naturala, dezintoxicare, droguri tari, droguri usoare, supradoza, politoxicomania, psihoactiv, recadere, tranchilizante, toxicoman, toleranta,sevraj +ROGUL , substan-. chimic. natural. sau sintetic., care perturb. func-iile naturale ale corpului /i influen-eaz. starea de spirit, sentimentele /i percep-ia. 0olosirea e)cesiv. creeaz. dependen-. fizic. sau psihic. - tulbur.ri rave ale activit.-ii mentale /i ale comportamentului. 1n limba! comun , termenul de dro se refer. 2n mod specific la substan-e naturale, sintetice sau semisintetice care nu folosesc 2n scopuri medicale, capabile s. produc. tulbur.ri- dependen-. 1n medicin. , termenul de dro se refer. la medicament, c.ci este vorba de o substan-. care are poten-ialul de a preveni ori trata boala sau 2nt.ri bun.starea fizic. sau psihic.. 1n farmacolo ie , a ent chimic care activeaz. procesele biochimice sau fiziolo ice ale -esuturilor /i or anelor.

Referat.clopotel.ro

Clas# #car!a "ro'ur#lor Dupa efectul produs asupra sistemului nervos central+ - 3roduse depresoare 4opiul, morfina, heroina, barbituricele, benzodiazepinele, tranchilizantele, hipnoticele, meta5ualona, etc.6 - 3roduse stimulente 4cocaina, crac7-ul, 7hat-ul, amfetaminele, anore)i enele, etc.6 - 3roduse perturbatoare sau halucino ene 4cannabis-ul, 8'D-ul, fenc9clidina, mescalina, psiloc9bina, etc6 Dupa ori inea produsului+ - 3roduse naturale - 3roduse de semi-sinteza - 3roduse de sinteza Dupa re imul !uridic al substantelor+ - 'ubstante a caror fabricare si administrare sunt supuse controlului 4morfina, barbituricele, etc6 - 'ubstante total interzise 48'D, heroina, crac76 Dupa dependenta enerata+ - Dro uri care creeaza dependenta fizica - Dro uri care creeaza dependenta psihica - Dro uri care creeaza dependenta mi)ta Ia$a CATEVA "#n$r! c!l! (a# olos#$! "ro'ur#% 0%A( !$a(#na%0 0%Canna1#s%0 0%Coca#na%0 0%E,$as2%0 0%3!ro#na%0 0%4!$a(#na%0 0%L.+%0 .+:ethadona+. 0%.u5ra"o6a%0 0%N#co$#na%0 0%A( !$a(#na%0 Al$! "!nu(#r#% speed, uppers .u1 #n lu!n$a a( !$a(#n!lor $! s#($#% ; itat, alertat, 2n viteza, 2n forma. In or(a$## "! 1a6a% <nventate 2n =ermania 2n anii >$%, amfetaminele au fost prescrise 2n curele de slabire si pentru a combate depresia. ;mfetaminele sunt actualmente prescrise numai persoanelor care sufera de somnolenta patolo ica 4narcolepsie6. A( !$a(#n!l! au ur(a$oar!l! ! !c$!% 'enzatie de ura uscata, cresterea tensiunii arteriale, intensificarea ritmului cardiac si a frecventei respiratorii, hipertemie. Dilatarea pupilelor este un simptom obisnuit, iar unii consumatori simt nevoia sa mear a la toaleta mai des.
CANNABIS

Referat.clopotel.ro

Canna1#s%0 Al$! "!nu(#r#% mari!uana, iarba, hasis, has. .u1 #n lu!n$a ac!s$u# "ro' $! s#($#% ?*a o epava?, ?2mpietrit?, terminat, epuizat. In or(a$## "! 1a6a% *annabis sativa este denumirea latina a acestei plante ale carei frunze sunt uscate si fumate. <n urma prelucrarii prin presarea frunzelor si inflorescentelor urmata de tratarea chimica a rasinei astfel obtinute, din canabis se obtine uleiul de canabis cu o concentratie de dro activ @A* 4tetrahidro-canabinol6 mult mai mare decat in frunzele uscate ale plantei. Datorita efectelor pe care le au asupra oamenilor, produsele de canabis sunt cele mai cautate ?dro uri recreationale?. E !c$! s# r#scur#% (fectele apar dupa cBteva minute si ele constau 2n+ rela)are, rBs, lo oree 4?limbarnita?, ?pofta de vorba?6 sau 2nchidere 2n sine, intensificarea perceptiilor vizuale si auditive, creativitate, foame. *Bnd se administreaza 2n doze mici, efectele pot dura o oraC la doze mari mai multe ore. *el mai rav afectate psihic sunt persoanele predispuse la depresie si an)ietate. *onsumatorii de canabis au de obicei ochii rosii, in!ectati. 0%Coca#na%0 Al$! "!nu(#r#% pudra, zapada, ?;lba ca zapada?, heata, cristale, pietre. .u1 #n lu!n$a ac!s$or "ro'ur# s#($#% *a zbori, ca vibrezi, ca ai multa ener ie.. In or(a$## "! 1a6a% *ocaina provine din planta de coca, din ;merica de 'ud. De obicei, frunzele sunt mestecate. E !c$!l! consu(ulu# "! coca#na sun$% (uforie, dorinta de comunicare verbala sporita, cresterea 2ncrederii in forta fizica si intelectuala, cresterea ritmului cardiac, a pulsului si a frecventei respiratorii, scaderea apetitului si anestezierea 4amortirea6 nasului sau Btului in urma contactului direct cu praful de cocaina. *onsumul frecvent de cocaina creste riscul aparitiei infarctelor miocardice si a acccidentelor vasculare cerebrale.

Referat.clopotel.ro

0%E,$as2%0 Al$! "!nu(#r#% ?;dam si (va?, mere, biscuiti de discoteca, D@* etc. .u1 #n lu!n$a ac!s$u# "ro' s#($#% *a 2ti tiuie urechile. E !c$! s# r#scur#% (cstas9 determina cresterea temperaturii corpului. Daca acest dro este luat in discoteci si persoana respectiva se antreneaza intr-un dans in ritm frenetic, indelun at fara ca in acest timp sa bea lichide poate sa sufere o deshidratare rava. (cstas9 poate cauza si an)ietate, reata, tremuraturi. 0olosirea frecventa duce la iritabilitate, paranoia, perturbarea ritmului somn-ve he si dere lari ale poftei de mancare. (cstas9 administrat 2n combinatie cu medicamente antiastmatice poate determina cresterea nivelul presiunii sBn elui pBna la un nivel periculos. 0%3!ro#na%0 Al$! nu(!% pudra, praf, ?A?, ?Aarr9?, ?pocnet? . .u1 #n lu!n$a ac!s$u# "ro' $! s#($#% =rabit, ?aerian?, ?impietrit?. E !c$! s# r#scur#% <nitial consumatorii incearca o senzatie de euforie placuta, de eliberare totala de an)ietate si stress. 'enzatia placuta sau fiorul, consta dintr-un puternic sentiment de placere care se accentueaza pe masura ce dro ul patrunde 2n or anism. Reducerea pulsului si a frecventei respiratorii, diminuarea poftei de mancare si pupilele contractate 4?ca acele de amalie?6, pielea palida, sunt semne usor de recunoscut la orice persoana care a consumat heroina. +ROGAREA este definit. ca o stare de into)ica-ie periodic. sau cronic., d.un.toare individului /i societ.-ii, enerat. de consumarea repetat. a unui dro natural sau sintetic /i care se caracterizeaz. prin + o dorin-. invincibil. sau o necesitate obli atorie de dro are /i de procurare a dro ului prin orice mi!loace. o tendin-. de a m.ri dozele o dependen-a de ordin psihic /i uneori fizic fa-. de efectele dro ului cu apari-ia sindromului de abstinen-. la suprimarea dro ului

Referat.clopotel.ro

.U7.TANTE P.I3OTROPE .I .TUPE8IANTE , sunt substantele care modifica perceptia si activitatea mentala. (le cuprind depresoarele, halucino enele, anal ezicele, hipnoticele si stimulentele. *or #na9 s$u5! #an$ul 5!r !c$9 la #n"!(ana $u$uror <n ultimii ani, specialistii au recomandat administrarea morfinei ca anal ezic pentru tratarea durerii in diverse afectiuni si in special in tratarea bolilor cronice. 0iind insa vorba de o substanta din cadrul stupefiantelor, prescrierea morfinei ca medicament urmareste in mod obli atoriu anumite proceduri standard, ce au drept scop descura!area utilizarii ei in mod abuziv. Epioidele, din cate oria carora face parte si morfina, raman cele mai eficiente anal ezice si cele mai utilizate in durerile acute sau cronice de intensitate medie si mare. Dar cum odata cu administrarea lor poate aparea si dependenta, cadrele medicale au datoria sa-si selecteze cu ri!a cate oria pacientilor carora le vor prescrie morfina ca medicament. Depresoarele micsoreaza activitatea sistemului nervos central, 2ncetinind functiile vitale si refle)ele. Depresoarele calmeaza si, totodata, rela)eaza. 1n doze bine determinate, ele sunt utilizate 2n medicina, mai ales ca sedative si pentru a induce somnul. Farbituricele si compusii asemanatori acestora, ca si tranchilizantele minore, sunt depresoare ale sistemului nervos central. ;nal ezicele opioide actioneaza, de asemenea, ca depresoare ale sistemului nervos central. +ro'ur# : 3aluc#no'!n! +ro'ur# ;aluc#no'!n!% (!scal#na9 L.+ <# c#u5!rc#l! ;aluc#no'!n! :escalina, 8'D /i ciupercile sunt stupefiante care provoac. halucina-ii - adic. distorsion.ri puternice ale felului 2n care o persoan. percepe realitatea. *onsumatorul de halucino ene vede, aude /i simte lucruri care par reale dar care de fapt nu e)ist.. Gnele dintre aceste substan-e, ca de e)emplu 8'D, pot provoca /i rapide schimb.ri de dispozi-ie 4e).+ consumatorul trece 2n scurt timp de la o stare bucurie la o stare de furie6. Aalucino enele nu creeaz. dependen-. fizic., dar duc la toleran-.+ aceea/i substan-., folosit. la cBteva zile dup. ce a fost 2ncercat. prima oar., nu mai are acelea/i efecte de aceea/i intensitate sau nu mai are nici un efect. De aceea doza de substan-e halucino ene trebuie s. creasc. de la un consum la altul. Eamenii au folosit substan-e cu propriet.-i halucino ene timp de mii de ani, mai ales 2n ritualuri reli ioase sau r.zboinice, pentru a provoca ?viziuni? /i alte e)perien-e considerate mistice E !c$! #6#olo'#c! 5! $!r(!n scur$ ;me-eal., sl.biciune, somnolen-. =rea-. 'inestezie 4senza-ia de a ?mirosiHvedea? sunete, de a ?auziHmirosi? culori6 (liberarea de stres prin rBs sau plBns Aalucina-ii vizuale Repetarea unor percep-ii mai vechi Aipervi ilen-. /i hiperactivitate muscular. refle). Referat.clopotel.ro

Aipertensiune /i hipotermie @ranspira-ie /i tremur *ontrac-ii ale uterului. E !c$! 5s#;olo'#c! 5! $!r(!n scur$ *onfuzii de percep-ie /i co nitive <mposibilitatea de a 2ndeplini sarcini de rutin. 3ierderea percep-iei timpului Dificultate 2n distin erea diferen-elor dintre fic-iune /i realitate 'enza-ii intense /i ima ini de beatitudine ;tacuri de panic. 'chimb.ri de dispozi-ie Halucinogenele (Pshihodislepticele) actioneaza asupra sistemului nervos central si conduc la aparitia iluziilor senzoriale sau a halucinatiilor. *unoscute si sub denumirea de ?dro uri psihedelice?, 2n rBndul halucino enelor se 2nscriu, mai ales, dietilamida acidului liser ic 48'D6, fenc9clidina, psiloc9bina si unele amfetamine substituite la nucleul benzenic. 4(cstas9, ;dam6. *iupercile halucino ene+ efectele acestora sunt similare 8'D-ului, dar ?calatoriile? pot fi mai intense. *onsumate 2n cantitati mici pot enera o stare de bine, marirea pupilelor si a ritmului cardiac. Dozele mari produc halucinatii. Daca consumatorul nu este e)perimentat sau este an)ios ori nemultumit, calatoriile mintale pot fi e)trem de neplacute, caracterizate prin frica intensa putand evolua in timp catre un episod psihotic. ;mbele tipuri de ciuperci pot produce ameteala, dureri de stomac si senzatie de voma. (cstas9+ denumirea chimica este :D:; 4metildio)i-methamfetamina6. (ste un dro din cate oria amfetaminelor, utilizat initial ca anore)ic 4medicament care determina scaderea poftei de mBncare6. (cstas9 a fost utilizat si ca medicament pentru pacientii cu probleme psihiatrice 2n cadrul terapiei de rup dar si pentru facilitarea comunicarii 2ntre parteneri, 2n cadrul sedintelor de consiliere maritala, 2n tari precum (lvetia si 'tatele Gnite ale ;mericii. =AF4ecstas9 lichida6+ denumirea chimica este =amma-hidro)ibutrat. =AF este un lichid incolor, fara miros, cu un ust usor sarat, care se vinde 2n sticlute. (ste un amestec cu proprietati mai de raba sedative decBt de combatere a durerii. =AF se aseste deasemenea 2n corp 2n cantitate mica si 2n unele fructe precum uava. =AF a fost 2ntrebuintat 2n 'G; ca somnifer usor 2nainte de operatii. ;cid dietilamidic 48'D6 a devenit popular 2n perioada anilor 196%-19I%, ca dro halucino en asociat culturii ?hipp9? si continua sa fie folosit si azi pentru efectele sale halucino ene. Analgezicele influenteaza reactia la durere, diminuBnd sau 2nlaturBnd tulburarile psihice care o 2nsotesc 4an)ietatea, tensiunea psihica, indispozitia6. Aipnoticele sunt substante depresoare ale sistemului nervos central, care induc somnul. Referat.clopotel.ro

Farbituricele, meta5ualona si cloralhidratul sunt cBteva e)emple de hipnotice. Numeroase dro uri pot fi, concomitent, sedative si hipnotice. Farbituricele, utilizate inca de la 19%% in tratarea an)ietatii si a insomniei ele sunt administrate, mai nou, in cazul epilepsiei. Farbituricele provoaca o dependenta asemanataoare cu dependenta de alcoolC moartea intervine atunci cand administrarea barbituricelor inceteaza brusc sau cand acestea sunt combinate cu alcool. 3ersoanele care in ereaza cantitati zilnice de barbiturice nu par into)icate si isi procura dro ul chiar de la medicul care le trateaza. Fenzodiazepinele fac si ele parte din aceeasi rupa si sunt comercializate cu numele de Jalium, 8ibrium, etc. (le sunt numite tranchilizante cu efect minor si sunt folosite in tratarea an)ietatii, insomniei si a epilepsiei. Fenzodiazepinele sunt in eneral mai si ure decat barbituricele dar si ele creaza dependenta. Stimulentele stimuleaza sistemul nervos central si intensifica activitatea creierului si a unor centri nervosi din maduva spinarii. ;numite stimulente au pe plan international o utilizare terapeutica le ala, cum ar fi de e)emplu anore)i enele 4reduc pofta de mBncare6 si unele medicamente pentru tratarea depresiunilor psihice. TER*ENI 8AR*ACEUTICI *omprimatele sunt preparate farmaceutice solide, care contin doze unitare din una sau mai multe substante active. (le se obtin prin comprimare unui volum constant de substante active asociate sau nu cu substante au)iliare, sunt destinate administrarii pe cale orala. *apsulele sunt preparate farmaceutice formate din 2nvelisuri care contin doze unitare de substante active, asociate sau nu cu substante au)iliare destinate administrarii orale. (le pot fi si elatinoase. ()tractele sunt preparate farmaceutice fluide, moi sau uscate, obtinute prin e)tractia produselor ve etale cu diferiti solventi, urmata de evaporarea partiala sau totala a solventilor.

Acest opium poppy arata o capsula cu seminte cu o floare matura in fundal. Opiumul este colectat dupa ce petalele florii au cazut. Se fac niste despartituri pe lungul capsulei, permitand latexului sa iasa afara si sa se intareasca. Dupa ce opiumul de plastic, cauciucat este indepartat, el poate rafinat in heroina, morfina, si codeina toate formele de analgezice. Opiumul este utilizat ca sedativ si ameliorator de durere in conditii terminale.

'iropurile sunt preparate farmaceutice lichide, cu un continut ridicat de zahar, de consistenta vBscoasa, destinata administrarii interne.

Referat.clopotel.ro

+EPEN+ENTA , stare fizic. sau psihic. rezultat. din interac-iunea unui or anism viu cu o substan-. caracterizat. prin modificarea de comportament /i alte reac-ii. ;cest termen desemneaza starea de adaptare la un dro , care urmeaza 2n eneral, dezvoltarii tolerantei. Dependenta antreneaza o serie de simptome caracteristice sevra!ului, atunci cBnd 2nceteaza administrarea dro ului. Dependenta este starea psihica si uneori fizica indusa de consumul de produsi to)ici, caracterizata prin reactii comportamentale si de alt en printr-o nevoie de a consuma produsul 2n mod continuu sau periodic pentru a obtine efectele psihice dorite si uneori pentru a evita boala provocata de absenta sa. Dependen-a fizic. , este reactia or anismului uman la dro . 'ubstantele chimice din dro se inte reaza 2n or anism, chiar daca sunt to)ice, iar atunci cBnd corpul nu la mai primeste, intra 2n alerta violenta, e)primata prin stare enerala alterata, returi, voma, diaree, transpiratie, tahicardie 4puls accelerat6, dureri, spasme, tremuraturi.Dependenta fizica se mai face simtita o vreme chiar si dupa abstinenta si 2ncetarea simptomelor de sevra!, ceea ce poate favoriza revenirea la viciu. Erice 2ncercare de abstinenta fata de dro ul respectiv trebuie sa se faca dupa sfatul medicului si sub suprave herea sa. Nu este 2ntBlnit. la toate tipurile de dro uriCconst. 2n necesitatea or anic. de a folosi dro uri pentru a evita tulbur.rile ce apar la incetarea utiliz.riiC apare la deriva-ii opiului 4heroina /i morfina6 Dependen-a psihic. - se 2ntBlne/te la toate tipurile de dro uriC se manifesta printro nevoie irezistibila de a folosi acest mi!loc, care este dro ul, pentru a influenta, a schimba sau a controla dispozitia sufleteasca, sentimentele sau chiar constiinta de sine . *onst. 2n modific.ri de comportament /i o stare mental particular. 2nso-it. de necesitatea psihic. de a consuma periodic sau continuu pentru a ob-ine o stare de bine sau a 2nl.tura disconfortul psihic. Dependen-a natural. - apare cu na/terea individului atunci cBnd mama acestuia este to)icoman.. TO-ICO*AN , este persoana dependent. de un anumit dro . 0enomenul to)icomaniei ia amploare pe zi ce trece. Desi dependentii de dro uri sunt considerati niste delicventi, ei sunt in realitate oameni bolnavi, a!unsi in stare de iresponsabilitate pentru faptele lor. <ncorsetati de suferinta, dispretuiti si mar inalizati, se topesc incet, dar si ur. 'e stin neintelesi de nimeni, sufletele lor zdrobite de durere, se zbat intre minciuna si adevar, intre zi si noapte. 3e ei nu-i poate a!uta nimeni. Nimeni in afara de Dumnezeu. ;ceasta stare de fapt ar trebui sa ne in ri!oreze, deoarece consecintele proliferarii dro urilor in Romania sunt multe si dezastruoase, cum ar fi+ - micsorarea potentialului productiv al tariiC - micsorarea potentialului de aparare al tariiC - scaderea populatiei 4prin mortalitatea !uvenila si prin scaderea natalitatii6C - cresterea infractionalitatii si a criminalitatii 4vor fi mai multe inchisori decat scoli si

Referat.clopotel.ro

universitati, mai multi detinuti decat personal productiv6C - ponderea detinutilor tineri va fi covarsitor mai mare decat a celor in varsta etc. POLITO-ICO*ANIA , reprezint. consumul mai multor dro uri, deseori cu inten-ia de a le spori efectele sau de a contracara efectele unora 2n beneficiul altora. e). fumeaz. mari!uana 2n scopul de a diminua efectele consumului de heroin.. +EZINTO-ICAREA , este procesul prin care un to)icoman este tratat pentru a sc.pa de dependen-a fizic. pentru un anume dro . @ermenul de +ROGURI TARI , se refer. la dro urile de enul+ heroin., cra7, care sunt considerate mai periculoase /i care pot conduce rapid la dependen-.. +ROGURILE U.OARE , sunt dro urile considerate mai pu-in poblematice, de tipul mari!uanei, ha/i/ului /i al unor amfetamine. .UPRA+OZA , reprezint. consumul oric.rui dro 2n cantitate mare, cu apari-ia unor efecte adverse de ordin fizic /i mintal rave. 3oate fi accidental. /i urmat. de consecin-e fatale dac. nu se acord. un a!utor medical specializat 2n cel mai scurt timp. C! !s$! su5ra"o6a/ 'upradoza survine atunci cand dro ul consumat in e)ces afecteaza in mod periculos starea de sanatate fizica si mentala, putand conduce la coma sau deces. Dro urile actioneaza asupra creierului, care controleaza celelalte parti ale corpului si functiile lor. De aceeea dro urile actioneaza asupra vietii. Daca se consuma o cantitate considerabila dintr-un anumit dro , aceasta poate cauza efecte secundare serioase. Nu toate efectele secundare iti pun viata in pericol. Dar daca intr-o perioada scurta de timp o cantitate mare de dro a!un e la creier sau alte or ane, pot aparea efecte secundare foarte serioase+ pierderea constiintei, oprirea respiratiei, insuficienta cardiaca sau vasculara. Cu( a5ar! su5ra"o6a/ Dro urile care se cumpara de la ?dealeri? pot avea efecte cu intensitate diferita in zile diferite. *ateodata acestea pot avea multe substante adau ate, de aceea sunt uneori mai puternice, fiind combinate cu alte dro uri mai ieftine. ;tunci riscul de supradoza este si ur crescut. Gnele persoane a!un la supradoza pt ca iau o cantitate prea mare de dro , care se acumuleaza in or anism. ;ltii nu isi pre atesc doza asa cum trebuie. Cu( r!cunos$# su5ra"o6a/ Depresivele, opiaceele 4heroina6, sedativele 4diazepam, alcool6 incetinesc functiile corpului. Respiratia incetineste periculos de mult, sau se opreste de tot in caz de supradoza. ;sta duce la insuficienta cardio-vasculara. 'timulentii+ cocaina si amfetaminele pot produce prin supradoza infarct, colaps prin epuizare, convulsii sau dezorientare. De aceea, persoana se poate accidenta. Gnul din cele

Referat.clopotel.ro

mai clare simptome ale supradozei este atunci cand fata persoanei se albastreste sau se albeste puternic. E persoana care a a!uns la suparadoza poate sa respire foarte incet sau superficial sau deloc. 3oate sa faca spume la ura, sa verse sau sa faca convulsii, sa se plan a de dureri in zona pieptului, apasare, dificultate la respiratie. <n mod obisnuit perosna nu stie ce se intampla cu ea, e nea!utorata si cineva trebuie sa intervina imediat pentru a o salva. E persoana suspectata ca a luat o supradoza, trebuie dusa de ur enta la medic. TOLERANTA , acest termen desemneaza starea la care a!un e consumatorul la un anumit moment, cBnd corpul sau 2si pierde sensibilitatea la un dro sau la o rupa de dro uri, 2n sensul ca reactia sa descreste odata cu absorbtia repetata a dro ului. *u alte cuvinte, pentru a obtine un efect de aceeasi intensitate, consumatorul trebuie sa mareasca doza dro ului respectiv. Dupa o ?pauza? de administrare a dro ului, toleranta corpului incepe sa scada 4revine la normal6, aici se intalnesc cele mai multe cazuri de supradoza, datorit faptului ca, de multe ori, se administreaza aceasi cantitate de dro cu care corpul era obisnuit inainte de inrerupere 4cand tolereanta a scazut6 TOLERANTA INCRUCI.ATA -atunci cBnd doua sau mai multe dro uri utilizeaza acelasi sistem enzimatic, corpul nu poate face distinctie 2ntre ele. 'e produce atunci o toleranta, chiar daca dro urile par diferite. ;ceasta este toleranta 2ncrucisata. ;stfel, se poate spune ca heroina si codeina provoaca toleranta 2ncrucisata. .EVRA= , acest termen se refera la simptomele fizice si psihice care apar atunci cBnd un individ este privat de un dro de care el a devenit dependent. 'e poate defini ca fiind totalitatea transform.rilor care apar 2ntr-un or anism viu la 2ntreruperea brusc. a administr.rii unui dro . 'indromul de abstinen-. se manifest. dup. oprirea administr.rii dro ului la cBteva ore /i este o e)presie a dependen-ei fizice, prin simptome /i semne care pot fi chiar periculoase pentru via-a pacientului. :ulte dintre ele sunt inverse fa-. de reac-ia la dro ul respectiv /i este mai rav pentru to)icele cu efect intens /i de scurt. durat. cum este heroina. 'indromul de abstinen-. poate duce la moarte. A7UZ +E +ROGURI - e)presia desemneaza auto-administrarea repetata de dro uri, 2n scopuri medicale. PREVENTIA PRI*ARA se adreseaza celor ce nu prezinta comportament adictiv.3rimul factor de preventie este informarea asupra efectelor ne ative e)ercitate de consumul moderat, respectiv de e)cesul de dro , la care se adau a constientizarea factorilor de risc personali 4de e)emplu, conta iunea sociala, ba atelizarea efectelor, i norarea propriilor probleme de adaptare6. ;l doilea factor de preventie presupune an a!area prealabila a persoanelor cu risc de consum 4mai ales a adolescentilor6 in activitati care sa le satisfaca anumite trebuinte psiholo ice, e)periente si sentimente de recompensa morala, pentru ca, ulterior, sa aiba o atitudine de evitare sau de indiferenta fata de tentatia dro urilor. 'u estii de astfel de activitati+ 4a6 e)ercitii de rela)are, dans, sport, antrenare a miscarilor, instruire dietetica si

Referat.clopotel.ro

nutritionala 4favorizeaza e)perienta starii de bine fiziolo ic6C 4b6 masa!, e)ersarea coordonarii miscarilor, constientizarea echilibrului, pozitiei corpului, controlul micromuscular, inclusiv e)primarea privitor la activitatea se)uala 4imbo atesc e)perienta senzoriala6C 4c6 e)ercitii de autocunoastere, consiliere psiholo ica 4amplifica e)perienta emotionala6C 4d6 implicarea in activitati comunitare, in discutii, activitati de rup, vizand increderea in ceilalti si in sine, respectul reciproc, valorile sociale 4pentru o e)perienta sociala corecta6C 4e6 practicarea picturii, muzicii, e)primarii, comunicarii artistice, in eneral, activitati tip hobb9, !ocuri, lecturi 4pentru a e)perimenta recompensele intelectuale si creatoare6C 4f6 ru aciune, meditatie, contemplare, literatura reli ioasa sau filosofica, cursuri de etica si morala pentru clarificarea propriului sistem de valori 4pentru a avea e)periente spirituale, filosofice6. ;l treilea factor este consilierea psiholo ica a membrilor familiei. PREVENTIA .ECUN+ARA -<n fazele initiale ale consumului, pacientul va fi incura!at sa solicite a!utorul terapeutic pentru a nu pro reseza spre dependenta. 3siholo ii, psihiatrii, asistentii sociali pot fi antrenati pentru a acorda un asemenea a!utor. <n prezent, in Romania, acesta este un sector prea putin or anizat.<n cazul fazelor initiale este important ca pacientul sa doreasca sa se schimbe si sa nu fie pasiv, trimis la terapie fara voia lui. *hiar si un dependent de dro simte nevoia sa aiba un anumit rad de libertate. (G0ER<; - este senzatia de buna dispozitie obtinuta artificial, euforia este o stare 2n care individul nu simte nici o an)ietate si scapa de influentele e)terioare. PRECUR.ORII +E +ROGURI sunt substante folosite in procesul de obtinere al dro urilor, care folosite individual pot cauza moartea individului, dar care folosite in combinatii cu alte substante si in cantitati mici duc la formarea unui dro . Fenzenul, cea mai simpla hidrocarbura aromatica a fost izolat prima data de catre :ichael 0arada9 in anul 1K"# din azul rezultat la arderea seului de balena folosit pentru iluminarea cladirilor londoneze. <n 1K$& s-a stabilit formula moleculara a acestui compus denumit mai intai benzin datorita inrudirii sale cu acidul benzoic izolat din rasina unui arbore numita benzoe sau smirna. @oluenul, omolo al benzenului s-a obtinut din balsamul de @olu, izolat din unele plante sud-americane.
Tabelul nr. IV (Precursori)
N-acet9lanthranilic acid (phedrine (r ometrine (r otamine <sosafrole 89ser ic acid 48'D6 $, &-meth9lenedio)9phenen9propan-"-one 1-phen9l-"-propanone 3iperonal 3seudoephedrine

Ta1!lul nr0 I
;cetorphine ;cet9l-alphameth9lfentan9l 4fentanil6 ;cet9lmethadol ;lphacet9methadol ;lphameth9lfentan9l 4opiacee6 Fenzo9lmorphine 4morfina6 Feta-h9dro)9fentan9l 4opiacee6

Ta1!lul nr0 II
;cet9ldih9drocodeine 4codeina6 ;cet9lmethadol ;lfentanil 4fentanil6 ;ll9prodine ;lphameprodine ;lphamethadol ;lphameth9lthiofentan9l 4fentanil6 ;lphaprodine ;lphameprodine

Tabelul nr. III

;llobarbital 4barbital6 ;lprazolam 4diazepam6 ;mfepramone ;mobarbital 4barbituce6 ;minore) Farbital 4barbiturice6

Referat.clopotel.ro

Feta-h9dro)9-menth9l- ;lphamethadol Fenzfetamine $-fentan9l 4opiacee6 ;lphameth9lthiofentan9l Fromazepam Frolamfetamine ;lphaprodine 4tranchilizante6 4amfetamina6 ;mfetamine Frotizolam *athinone 4amfetamina6 4diazepam6 *odeine-N-o)ide Fenzethidine Fuprenorphine 4opiaceu6 Fenz9lmorphine 4morfina6 Desomorphine 4morfina6 Fetaceth9lmethadol Futobarbital D(@ 4halucino en D(@6 Fetameprodine 4barbiturice6 DA:3 4D:; L e)tas96 Fetamethadol Futalbital D:@ 4halucino en Fetaprodine 4barbiturice6 D:@6 Fenzitramine *annabis Dio)aphet9l but9rate *lonitazene 4cannabis6 (tic9clidine 43*(6 *oca frunze 4cocaina6 *athine N-eth9l *ocaine 4cocaina6 *9clobarbital meth9lenedio)9amfetami *odeine 4codeina6 4barbiturice6 ne 4:D;6 *odo)ime *amazepam (torphine *oncentrat de tulpini de 4diazepam6 (tr9ptamine mac *hlordiazepo)ide Aeroin 4Aeroina6 De)amfetamine 4diazepam6 N-h9dro)9 4amfetamina6 *lobazam meth9lenedio)9amfetami De)tromoramide 4diazepam6 ne 4amfetamina6 Diamopromide *lonazepam Metobemidone De)tropropo)9phene 4diazepam6 4N6-89ser ide 48'D6 Dieh9lthiambutene *lorazepate :ethadone intermediar Difeno)ine 4diazepam6 4metadona6 Dih9drocodeine *lotiazepam :ethcathinone 4codeina6 4diazepam6 $,& Dih9dromorphine *lo)azolam :eth9lenedio)9metamfe 4morfina6 4diazepam6 tamine 4:D:;6 Diameno)adol Delarazepam 4e)tas96 Dimepheptanol 4diazepam6 #-:etho)9-$,&Dimeth9lthiambutene Diazepam meth9lenedio)9amfetami Dio)aphet9l but9rate 4diazepam6 ne 4:D:;6 4e)tas96 Dipheno)9late (stazolam meth9lenedio)9-alpha- Dipipanone (thchlor9nol meth9lphenen9leth9lami Drotebanol (thinamate ne (c onine (th9l loflazepate :escaline 4:escalina6 (th9lmeth9ltiambutene 4diazepam6 :eth9l-&-aminore) (th9lmorphine 4morfina6 (tilamfetamine 4opiacee6 (tonitazene 4amfetamina6 :eth9l-$-fentan9l (to)eridine 0encamfamine 4opiacee6 0enet9lline 0enpropore) :eth9l-$-tiofentan9l 0entan9l 4fentanil6 0ludiazepam 4opiacee6 0urethidine 4diazepam6 :orphine-N-o)ide Aidrocodone 4codeina6 0lunitrazepam 4morfina6 A9dromorphinol 4diazepam6 :333 4opiaceu6 4morfina6 0lurazepam E)9codone 4opiaceu6 A9dromorphone 4diazepam6 3ara-fluorofentan9l 4morfina6 =lutethimide 3arahe)9l A9dro)9pethidine Aalazepam 3arametho)9amfetamine 8somethadone 4diazepam6 43:;6 4amfetamina6 4metadona6 Aalo)azolam 3(3;3 8evamfetamine 4diazepam6 3silocide 4ciuperci6 4amfetamina6 Metazolam

'afrole ;cetic anh9dride ;cetone ;nthranilic acid (th9l ether A9drochlorid acid 3hen9lacetic acid 3iperidine :eth9lth9l 7etone 3otassium perman anate 'ulphuric acid @oluene

Referat.clopotel.ro

3siloc9bine 4ciuperci6 Rolic9clidine '@3, DE: @enamfetamine 4:D;6 :D; e)tas9 @enoc9clidine 4@*36 @etrah9drocannabinol 4cannabis6 @hiofentan9l 4fentan9l6 $,&,#@rimetho)9amfetamine 4@:;6 4amfetamina6 O

8evometamfetammine 4diazepam6 4amfetamina6 8efatamiine 8evomethorphane 4amfetamina6 8evomoramide 8oprazolam 8evophenac9lmorphane 8orazepam 8evorphanol 4diazepam6 8evorphanol 8ormetazepam :eclo5ualone 4diazepam6 :etamfetamine :ezindol 4metamfetamina6 :edazepam :etamfetamine racemate 4diazepam6 4metamfetamina6 :efenore) :etha5ualone :eprobamate :eth9lphenidate :esocarbe :etazocine :eth9pr9lone :ethadone 4metadona6 4barbiturice6 :eth9ldesorphine :idazolam 4morfina6 4diazepam6 :etopon 4morfina6 Nimetrazepam :oramide intermediare 4diazepam6 :orpheridine Nitrazepam :9rophine 4morfina6 4diazepam6 Nicocodeine 4codeina6 Nordazepam Nicodicodeine 4codeina6 4diazepam6 Nicomorphine 4morfina6 E)azepam Norac9methadol 4diazepam6 Norcodeine 4codeina6 E)azolam Norlevorphanol 4diazepam6 Normethadone 3entazocine 4metadona6 3entobarbital Normorphine 4morfina6 4barbiturice6 Norpipanone 3emoline N-o)9morphine 3hendimetrazine 4morfina6 3henobarbital Epiu 4opiu6 4barbiturice6 E)9codone 3hentermine E)9morphone 4morfina6 3inazepam 3thidine 4diazepam6 3ethidine intermediar ; 3ipradrol 3ethidine intermediat F 3razepam 3ethidine intermediar * 4diazepam6 3henado)one 39rovalerone 3henampromide 'ecbutabarbital 3henazocine 4barbiturice6 3henc9clidine @emazepam 40eniciclidine6 4diazepam6 3henmetrazine @etrazepam 3henomorphane 4diazepam6 3henoperidine @riazolam 3holcodine 4morfina6 Jin9lbital 3riminodine 4barbiturice6 3iritramide 3roheptazine

Referat.clopotel.ro

+ATE .U*ARE PRIVIN+ A.PECTELE LEGI.LATIVE ALE +ROGURILOR Codul penal roman incrimineaza, prin articolul $"1, traficul de stupefiante+
3roducerea, detinerea sau orice operatie privind circulatia produselor stupefiante sau to)ice, cultivarea in scop de prelucrare a plantelor care contin astfel de substante, ori e)perimentarea produselor sau substantelor to)ice, toate acestea fara drept, se pedepseste cu inchisoare de la $ la 1# ani si interzicerea unor drepturi. Daca fapta prevazuta la aliniatul 1 a fost savarsita or anizat, pedeapsa este detentiunea pe viata sau inchisoarea de la 1# la "# de ani si interzicerea unor drepturi. 3rescrierea de catre medic, fara a fi necesar, a produselor sau substantelor stupefiante, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la # ani, iar or anizarea sau in aduirea consumului de asemenea produse ori substante in locuri anumite se pedepseste cu inchisoare de la $ la 1# ani si interzicerea unor drepturi. @entativa se pedepseste.

LEGI.LATIE L!'!a nr0 >?@A2000 5r#&#n" co(1a$!r!a $ra #culu# s# consu(ulu# #l#c#$ "! "ro'ur#0 Ca5#$olul II- .anc$#onar!a $ra #culu# s# a al$or o5!ra$#un# #l#c#$! cu su1s$an$! a la$! su1 con$rol na$#onal Ar$020 416 *ultivarea, producerea, fabricarea, e)perimentarea, e)tra erea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea 2n vBnzare, vBnzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea ori alte operatiuni privind circulatia dro urilor de risc, fara drept, se pedepsesc cu 2nchisoare de la $ la 1# ani si interzicerea unor drepturi. 4"6 Daca faptele prevazute la alin. 4l6 au ca obiect dro uri de mare risc 4amfetamine, codeina, heroina, etc6, pedeapsa este 2nchisoarea de la l E la "% de ani si interzicerea unor drepturi. Ar$0?0 *ultivarea, producerea, fabricarea, e)perimentarea, e)tra erea, prepararea, transformarea, cumpararea sau detinerea de dro uri pentru consum propriu, fara drept, se pedepseste cu 2nchisoare de la " la # ani. Ar$050 3unerea la dispozitie, cu stiinta, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinte sau a oricarui alt loc amena!at, 2n care are acces publicul, pentru consumul ilicit de dro uri ori tolerarea consumului ilicit 2n asemenea locuri se pedepseste cu 2nchisoare de la $ la # ani si interzicerea unor drepturi. Ar$060 416 3rescrierea dro urilor de mare risc, cu intentie, de catre medic, fara ca aceasta sa fie necesara din punct de vedere medical, se pedepseste cu 2nchisoare de la l an la # ani. Referat.clopotel.ro

4"6 *u aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si eliberarea sau obtinerea, cu intentie, de dro uri de mare risc, pe baza unei retete medicale prescrise 2n conditiile prevazute la alin. 4l6 sau a unei retete medicale falsificate. Ar$0B00urnizarea, 2n vederea consumului, de inhalanti chimici to)ici unui minor, se pedepseste cu 2nchisoare de la 6 luni la " ani sau cu amenda. Ar$0C0 3roducerea, fabricarea, importul, e)portul, oferirea, vBnzarea, transportul, livrarea cu orice titlu, trimiterea, procurarea, cumpararea sau detinerea de precursori, echipamente ori materiale, 2n scopul utilizarii lor la cultivarea, producerea sau fabricarea ilicita de dro uri de mare risc, se pedepsesc cu 2nchisoare de la $ la l E ani si interzicerea unor drepturi. Ar$0>>0 4l6 2ndemnul la consumul ilicit de dro uri, prin orice mi!loace, daca este urmat de e)ecutare, se pedepseste cu 2nchisoare de la 6 luni la # ani. 4"6 Daca 2ndemnul nu este urmat de e)ecutare, pedeapsa este de la 6 luni la " ani sau amenda. Ar$0 >50 Nu se pedepseste persoana care, mai 2nainte de a fi 2nceputa urmarirea penala, denunta autoritatilor competente participarea sa la o asociatie sau 2ntele ere 2n vederea comiterii uneia dintre infractiunile prevazute la art."-1%, permitBnd astfel identificarea si tra erea la raspundere penala a celorlalti participanti. Ar$0>60 3ersoana care a comis una dintre infractiunile prevazute la art."-1%, iar 2n timpul urmaririi penale denunta si faciliteaza identificarea si tra erea la raspundere penala a altor persoane care au savBrsit infractiuni le ate de dro uri, beneficiaza de reducerea la !umatate a limitelor pedepsei prevazute de le e. R!'ula(!n$ "! a5l#car! a "#s5o6#$##lor L!'## nr >?@D 2000 5r#&#n" co(1a$!r!a $ra #culu# s# consu(ulu# #l#c#$ "! "ro'ur# Ca5#$olul IV0 Cura "! "!6#n$o,#car! Ar$0 >> *ura de dezinto)icare se dispune pe baza e)pertizei medico-le ale si se realizeaza 2n re im de spitalizare 2n una din unitatile medicale stabilite de :inisterul 'anatatii sau, dupa caz, de :inisterul de <nterne ori de :inisterul de Pustitie. Ar$0 >2 16. 'ectiile de dezinto)icare au re im 2nchis, ce presupune primirea vizitelor conform re ulamentului de ordine interioara al acestor unitati medicale. "6. Jizitele se vor desfasura 2n conditii de stricta suprave here si 2n prezenta unui cadru desemnat 2n acest scop. $6. 3achetele si celelalte obiecte destinate persoanei internate vor fi controlate de serviciul de paza la intrarea 2n sectie. &6. 3arasirea sectiei de dezinto)icare de catre persoana internata se va face numai prin e)ternare.

Referat.clopotel.ro

Ar$0 >@ *ura de detinto)icare se realizeaza prin+ a6. Eprirea brusca a administrarii dro ului b6. Gtilizarea unor metode nonsubstitutive simptomatice c6.@ratamentul de substitutie, prin 2nlocuirea dro ului consumat de to)icoman cu produse, precum metadona sau alte produse farmaceutice curei de dezinto)icare d6. 3sihoterapie Ar$0 >? ;dministrarea tratamentului de substitutie se face sub stricta suprave here de catre medici sau de personalul abilitat pentru aceasta activitate. Ar$0 >5 @ratamentul de dezinto)icare prin substitutie poate 2ncepe numai dupa confirmarea dia nosticului de dependenta, prin punerea 2n evidenta 2n sBn ele sau 2n urina to)icomanului a dro urilor consumate de catre acesta. Ar$0 >6 3erioada de dezinto)icare este stabilita 2n functie de starea si evolutia pacientului, fara a se depasi $% de zile. Ca5#$olul V - .!r&#c##l! "! cons#l#!r! 5s#;olo'#ca Ar$0 >C 'ervicii de consiliere psiholo ica si psihoterapie se realizeaza 2n centre de consiliere din cadrul institutiilor si unitatilor medicale publice sau private stabilite de :inisterul 'anatatii. Ca5#$olul V- .!r&#c##l! "! 5os$cura-r!a1#l#$ar! 5s#;osoc#ala Ar$0 2> 'erviciile asi urate 2n etapa de postcura-reabilitare psihosociala sunt+ a6 psihoterapia individuala, familiala si de rup b6 terapia ocupationala c6 tratamentul tulburarilor psihice asociate Ar$0 2@ Durata minima a postcurei-reabilitarii psihosociale este de 1K% zile. 3e 2ntrea a durata se efectueaza controale periodice si aleatorii ale metabolitilor dro urilor 2n sBn e si urina. Ca5#$olul V - *asur# "!s$#na$! r!"uc!r## cons!c#n$!lor consu(ulu# "! "ro'ur# Ar$0 25 3ro ramul de substitutie 2n ambulatoriu reprezinta 2nlocuirea dro ului consumat de to)icoman cu metadona sau cu alte substante specifice, adecvate de la caz la caz, pe o perioada 2ndelun ata, 2n vederea reducerilor consecintelor asociate consumului de dro uri.

Referat.clopotel.ro

Ar$0 26 'erviciile medicale oferite 2n cadrul acestor pro rame de substirutie sunt+ administrarea de metadona sau de alte substante farmaceutice specifice tratamentului adecvat starii to)icomanului, consiliere psiholo ica, psihoterapie, si dupa caz, er oterapie. Ar$0 2B ;dministrarea de metadona sau de alte substante specifice se face numai dupa punerea 2n evidenta a substantelor stupefiante consumate de to)icoman si se continua sub control periodic. Ca5#$olul VI - *asur# a5l#ca$! Ia c!r!r! sau )n ca6ur# "! ur'!n$a Ar$0 @5 2n scopul asi urarii eficacitatii tratamentului persoanele care se interneaza din proprie initiativa au obli atia de a urma postcura-reabilitarea psiholo ica la sfBrsitul perioadei de dezinto)icare. Ar$0 @6 2n cazul internarii la cerere pentru cura de dezinto)icare, pacientul va semna un an a!amentC nerespectarea an a!amentului atra e e)ternarea medicala imediata a pacientului. Ar$0 @D <nternarea la cerere 2n vederea curei de dezinto)icare se poate face o data sau de doua ori pe an. Ar$0 @B 3entru persoanele internate pentru sevra!ul complicat, dupa 2nlaturarea starii de ur enta internarea poate continua numai 2n cazul 2n care persoana solicita si semneaza an a!amentul de la art. $6. Ar$0 @C 16 3ro ramenle de substitutie 2n ambulatoriu vor 2nceta prin reducerea pro resiva a dozelor 2n una dintre urmatoarele situatii+ a6 persoana 2n cauza are trei rezultate pozitive consecutive la controalele periodice privind prezenta dro urilor ori a metabolitilor acestora 2n sBn e si urina. b6 personalul medical a luat o decizie 2n acest sens, datorita comportamentului si atitudinii necorespunzatoare a pacientului fata de personal sau fata de alti pacienti ori datorita unei contraindicatii medicale. c6 la cererea pacientului 2n cazul 2n care o persoana a fost e)clusa din pro ramul de substitutie 2n ambulatoriu potrivit alin. 1 lit a6 readmiterea poate fi rediscutata dupa $ luni de la e)ecutare. Ar$0 ?0 16. 3ro ramele de prevenire a afectiunilor transmise pe cale san uina constituie masuri de reducere a consecintelor consumului ilicit de dro uri si se realizeaza prin acordarea de

Referat.clopotel.ro

consiliere specifica si prin facilitarea accesului la instrumentar medical steril, precum serin i de unica folosinta. "6 <ncluderea persoanelor 2n acest pro ram se face la cerere. $6 3ersoanelor mentionate la alin "6. li se asi ura confidentialitatea &6 3ersoana inclusa 2n pro ramele de prevenire a afectiunilor transmise pe cale san uina va primi o le itimatie care va cuprinde un cod de identificare si numele or anizatiei care desfasoara pro ramul. Erdinul nr.$%$" privind colaborarea 2n domeniul educatiei si pre atirii antiinfractionale a elevilor, ordin publicat 2n :onitorul Eficial din "& ianuarie "%%". Al$! as5!c$! "! or"#n l!'#sla$#& 'anc-ionarea traficului /i a altor opera-iuni ilicite cu substan-e aflate sub control na-ional sunt prev.zute 2n capitolul " al L!'## Nr0>?@ "#n 26 #ul#! 2000 PRIVIN+ CO*7ATEREA TRA8ICULUI EI CON.U*ULUI ILICIT +E +ROGURI . *onform art.2 (alin1)+ cultivarea, producerea, fabricarea, e)perimentarea, e)tra erea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea 2n vBnzare, vBnzarea, distribuirea, livrarea sub orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cump.rarea, de-inerea ori alte opera-iuni privind circula-ia dro urilor de risc, f.r. drept, se pedepsesc cu 2nchisoarea de la $ la 1# ani /i interzicerea unor drepturi. Dac. faptele de mai sus au ca obiect dro uri de mare risc, pedeapsa este 2nchisoarea de la $ la 1# ani /i interzicerea unor drepturi 4art.2 alin26. 1n art. 4 se prevede+ cultivarea, producerea, fabricarea, e)perimentarea, e)tra erea, prepararea, transformarea, cump.rarea sau de-inerea de dro uri pentru consum propriu, f.r. drept, se pedepse/te cu 2nchisoarea de la " la # ani. 1n art. 5 se arat. c.+ punerea la dispozi-ie, cu /tiin-., cu orice titlu, a unui local, a unei locuin-e sau a oric.rui alt loc amena!at, 2n care are acces publicul, pentru consumul ilicit de dro uri ori tolerarea consumului ilicit 2n asemenea locuri se pedepse/te cu 2nchisoarea de la $ la 1% ani /i interzicerea unor drepturi. +E REFINUTGG Nu s! 5!"!5s!<$! 5!rsoana care, mai 2nainte de a fi 2nceput. urm.rirea penal. denun-. autorit.-ilor competente participarea sa la o asocia-ie sau 2n-ele erea 2n vederea comiterii uneia dintre infrac-iunile prev.zute la art. "-1%, permi-Bnd astfel identificarea /i tra erea la r.spundere penal. a celorlal-i participan-i. 4art.156 *onform art. 1 + persoana care a comis una din infrac-iunile prev.zute la art. "-1%, iar 2n timpul urm.ririi penale denun-. /i faciliteaz. identificarea /i tra erea la r.spundere penal. a altor persoane care au s.vBr/it infrac-iuni le ate de dro uri beneficiaz. de r!"uc!r!a la Hu(I$a$! a l#(#$!lor 5!"!5s!# 5r!&I6u$! "! l!'!. Dro urile /i alte bunuri care au f.cut obiectul infrac-iunilor prev.zute la art. "-1% s! con #scI, iar dac. acestea nu se .sesc, condamnatul este obli at la 5la$a !c;#&al!n$ulu# lor )n 1an#.4art.1!, alin16

Referat.clopotel.ro

.! con #scI, de asemenea, banii, valorile sau orice alte bunuri dobBndite prin valorificarea dro urilor /i a altor bunuri. 4art.1I, alin"6

Referat.clopotel.ro