DIENCEFALUL SAU CREIERUL INTERMEDIAR

Dr. Boitor Luminita

Situat in prelungirea TC si a EC, este alcatuit din mai multe mase de subst nervoasa: - talamus - metatalamus - epitalamus - hipotalamus

TALAMUSUL:
- cea mai voluminoasa formatiune cenusie din diencefal - este constituit din mai multi nuclei , care realizeaza conexiuni intre: -nucleii bazali -cerebel -bulb -maduva -scoarta cerebrala.

- toate fb sensibilitatii ascendente fac sinapsa direct cu neuronii talamici de releu (al III lea neuron al caii) - exceptie fac fb analizatorului olfactiv, care nu au releu talamiuc si fb sensibilitatii viscerale care ajung in thalamus dup ace au facut sinapsa in hipotalamus. - contine si neuronii de asociatie cu rol in integrarea impulsurilor de la mai multi n talamici.

iar altii o statie de releu pt calea acustica (mediali) . unii fiind statie de releu a caii vizuale (laterali).METATALAMUSUL: Este format din 2 perechi de corpi geniculati.

EPITALAMUSUL Este format din gld EPIFIZA si un nucleu in care se inched reflexeleolfactivo-somatice (miscarile capului si corpului legate de miros) .

posteriori: cu rol in integrarea simptica .anterior: ai caror neuroni secreta hormone ce se depoziteaza in hipofiza posterioara.mijlocii: care controleaza activitatea secretorie a hipofizei anterioare.HIPOTALAMUSUL Situate la baza diencefalului. sub thalamus Este constituit din mai multi nuclei: . cu rol in integrarea parasimptica . cu rol in integrarea parasimptica .

.anumite st emotionale (frica si furia) .diureza . .FUNCTIILE Hipotalamusului sunt extreme de complexe: .somn .aportul de alimente si lichide .este un centru important pt unele reflexe complexe comportamentale si emotionale aparute ca raspuns la stimuli neobisnuiti si este si un punct nodal intervenind in reglarea functiilor vegetativeale organelor.intervine in termoreglare.functii sexuale .

Prin legatura dintre hipotalamus si hipofiza se realizeaza controlul SN asupra sist endocrine. metabolismului energetic. intervenind astfel in reglarea : circulatiei. echilibrul hidroelectrolitic Este controlat de SC . respiratiei.

GANGLIONII BAZALI .

deasupra si lateral de thalamus Primesc aferente de la unele campuri corticale. thalamus si hipotalamus.Sunt mase de subst. subst reticulate) . precum si de la nuclei mezencefalici (subst neagra. cenusie situate la baza emisferelor cerebrale. nucleul rosu.

Detin roluri importante   in reglarea motilitatii automate. comandata de SC participa la constituirea caii extrapiramidale. stereotipe. .

In conditii de miscare -asigura repartitia adecvata a impulsurilor pt musculature .

EMISFERELE CEREBRALE .

bazala . comisurile albe anterioara si posterioara.Reprezinta cea mai voluminoasa parte a SNCului. trigonul cerebral.mediala-interna . Sunt separate de fisura interemisferica si legate in partea bazala prin formatiuni de subst alba: corpul calos. Fiecare Emisfera cerebrala are 3 fete: -convexa-externa .

hipocampic. postcentral.unele adanci (lateralSylvius. central-Ronaldo. parietali.Fetele sunt brazdate de santuri. Etc) . . temporali.unele superficiale -care delimiteaza girusuri sau circumvolutiuni cerebrale(precentral.occipitali) . care delimiteaza lobii-frontali.

la exterior formand scoarta cerebrala . comisurale si de proiectie .substanta alba .STRUCTURAL: Sunt alcatuite din: .substanta cenusie .la interior alcatuita din fb. de asociatie.

paleocortex si neocortex .SCOARTA CEREBRALA: Este segmental cel mai dezvoltat al SNC la om. Pe baza dezvoltarii filogenetice se imparte in: . La acest nivel ajung toate informatiile si pleaca toate comenzile pt activitatea motorie SC reprezinta segmental superior de integrare al organismului ca un tot unitar in echilibru dinamic cu mediul inconjurator.

constituit din 2 str celulare-receptoare si efectoare. . Este constituit dintr-un inel de tesut nervos care inconjoara hilul fiecarei emisfere cerebrale.este portiunea mai veche.PALEOCORTEXUL (lobul sau sistemul limbic) .

centru de reglare a activitatii vegetative in stransa corelatie cu hipotalamusul. zona de proiectie primara si de integrare a aferentelor olfactive 2.centrul unor miscari somatice legate de actul alimentatiei: . prin controlul centrilor hipotalamici ai foamei si satietatii .supt . reglarea aportului alimentar. cu care constituie o unitate functionala 3.deglutitie 4.ROLURILE PALEOCORTEXULUI: 1.masticatie .

reglarea activitatii sexuale 6. centrul unor reflexe conditionate mai simple (de aparare la stimuli durerosi) . coordonarea functiilor emotionale si a comportamentului instinctual (frica. mentinerea atentiei 7.5. furie) 8.

dezvoltat la om. are 6 straturi celulare. reprezinta restul de tesut cortical (fara sistem limbic) Este f.NEOCORTEXUL Este portiunea cea mai recenta aparuta filogenetic. .

unele zone corticale receptioneaza aferente senzitivosenzoriale .altele asociaza aceste functii-Neocortexul de asociatie .Neocortexul receptor .altele controleaza activitatea motorie voluntaraNeocortexul motor .S-a observat ca .

. Etc.Neocortexul receptor In girusul postcentral din lobul parietal se afla aria somestezica I -se afla in zona in care se proiecteaza fb talamice care conduc impulsurile sensibilitatii cutanate si proprioceptive constiente. limba. Proiectia senzitiva reprezinta un fel de omHOMUNCULUS SENZITIV-care are componentele deformate din cauza ca reprezentarea dif parti ale corpului nu este proportionala cu suprafata ci cu importanta lor. cele mai intinse reprezentari au zonele cu sensibilitatea cea mai mare: buzele. mana.

si invers In peretele superior la santului lateral s-a descris aria somestezica secundara(II). astfel ca stimulrea ei produce in 20% din cazuri rasp motorii.Aria somestezica I este conectata functional cu aria motorize invecinata. unde se face proiectia sensibilitatii protopatice .

in lobul occipital Aria auditiva-in lobul temporal Aria gustative-in aproprierea proiectiei somestezice a fetei Aria olfactiva-pe fata mediala a EC Echilibrul-in partea posterioara a primei circumvolutiuni temporale Sensibilitatea viscerala –pe toata aria somestezica . Sensibilitatile speciale se proiecteaza astfel: Sensibilitatea vizuala.

.controleaza motilitatea voluntara rapida. Neocortexul motor Cuprinde ariile corticale de unde pornesc axonii cailor motorii piramidale si unii axoni ai cailor extrapiramidale Aria motorize principala .se afla in peretele anterior la santului central si portiunea adiacenta a girului precentral. . precisa si coordonata a musculaturii scheletice din partea opusa a corpului. aici au originea aprox ¼ din fb piramidale.

etc) este mult mai larg reprezentata comparative cu musculature altor regiuni (trunchi. mb inferior) .Reprezentarea corticala a ariei motorii pp este HOMUNCULUS MOTOR .la nivelul caruia musculature implicate in efectuarea unor miscari mai fine (musculatura mainii.

prefrontala-cu functie vegetativa .temporala . Neocortexul de asociatie Este constituit din zone mai nou aparute filogenetic. a caror excitare nu produce manifestari sensitive sau motorii. Exista 3 asemenea zone in creierul uman: .parietooccipitala .

 PROCESELE CORTICALE FUNDAMENTALE .

 Viata psihica umana este considerate a fi rezultatul a 3 compartimente: .

orientarea .1.memoria. etc Cu ajutorul ac compartiment omul cunoaste realitatea .atentia .COMPARTIMENTUL DE CUNOASTERE: .invatarea .gandirea .

COMPARTIMENTUL AFECTIV: .sentimentele .trairile .pasiunile .2.emotiile .

COMPARTIMENTUL VOLITIONAL: cuprinde totalitatea hotararilor: .deciziilor .perseverenta indeplinirii lor .3.

La baza activitatii corticale stau reflexele conditionate. datorita carora omul se adapteaza permanent si adecvat la conditiile mediului extern si intern. .

mecanismul elabirarii reflexului conditionat ar consta in stabilirea unor conexiuni functionale intre focare de excitatie corticala corespunzatoare . excitantul iradiind spre focarul mai puternic .reprezinta un important proces de invatare .REFELXELE CONDITIONATE – STUDIATE DE PAVLOV .

crt prin inactivitate somatica si abolirea temporara a constientei. Este starea fiziologica . Alterneaza cu starea de veghe-realizand ritmul nictemeral-controlat de arii hipotalamice Somnul fiziologic nu este un fenomen pasiv. ci este o inhibitie active a SC . reversibila. periodica . SOMNUL. Are durata variabila : in medie 7-8 ore /zi pt adulti si 9-10ore/zi pt copii. care poate fi insa restabilita rapid si complet prin stimuli adecvati.

astfel: Scade frecventa cardiaca Scade TA Scade frecventa respiratiilor Scade ventilatia pulmonara Scade activitatea renala Scade peristaltismul intestinal Scade tonusul muscular Scade secretia de adrenalina si glucocorticoizi .In timpul somnului se produc o serie de modificari.

 Somnul este necesar pt mentinera activitatii normale a SNC .

INVATAREA SI MEMORIA Reprezinta crt fundamentale ale SNC .

INVATAREA: MECANISMELE INVATARII SUNT:-conditionarea clasica pavlovista -avand la baza un RC. este tipul cel mai simplu si general de invatare -conditionarea operanta-cand printr-o activitate se obtine o recompense sau se evita o pedeapsa Substratul morphologic al invatarii nu este inca stabilit .

memoriei . Este un proces de reflectare selective. conservare. MEMORIA: Este capacitatea SN de fixare. active si inteligenta a experientei acumulata anterior S-a dovedit ca lobii frontali si temporali au un rol important in proc. recunoastere si evocare a experientei umane.

memoria are durata de sec. memoria de scurta durata: persista minute sau ore 3. sau minute (retinerea unui nr. memoria de lunga durata –poate persista toata viata Mecanismele memoriei sunt insuficient explicate . de telefon pana la formarea lui) 2. Se diferentiaza 3 tipuri de memorie: 1. de retinere momentana .

  MOTIVATIA. Detine un rol important in memorarea. repetarea si fixarea datelor Centrii motivatiei sunt in sistemul limbic si hipotalamus .

inconstienta.simpatic .parasimpatic . Este format din 2 portiuni: . SISTEMUL VEGETATIV Este acea parte a SNC care coordoneaza activitatea viscerala.

cand pune in conditii optime pt “fuga sau lupta” Extirparea totala a lantului simpatico permite supravietuirea doar in conditiile unui mediu cu constante putin variabile. periculoese. Rolul sau important se evidentiaza in speciale. dar nu mai poate fi realizata adaptarea la conditii variabile. in special la frig . SNV SIMPATIC: Intervine permanent in mentinerea tonusului arteriolar si al altor activitati vegetative. in situtaii neobisnuite.

intervenind in reglarea activitatii vegetative in conditii obisnuite de viata . SISTEMUL PARASIMPATIC. Exercita actiuni mai discrete decat sipmaticul.

 Pp efecte exercitate de SNV .

Nr crt 1 2 3 4 ORGANUL INERVAT M. radiari ai irisului M. circulari ai irisului M ciliari Gld. lacrimale SIMPATIC Contractie urmata de dilatare Contractie Contractie-pt vedere la distanta Vsc PARASIMPATIC Contractie-pt vederea de aproape Vsd si secretie Diminuarea secretiei Vsc 5 6 7 Gld salivare Secretie de saliva vascoasa Bronhii Cord si vase Vsd coronarelor Scade tonusul si motilitatea 8 Stomac si intestine Constrictia sfgincterelor Inhibitia secretiei 9 Pancreas Vsc corinarelor Creste tonusul si motilitatea Relaxarea sfgincterelor Stimularea secretiei Creste secretiei endocrine si exocrine Bronhodilatator Cardioaccelerator Secretie apoasa abundenta Bronhoconstrictor Cardiomederator Vsd Relaxeaza m vezical 10 11 13 Vezica urinara Contractia sfincterului vezical intern Vasele din tegument Termoreglare Termogeneza Contracta m vezical Relaxarea sfincterului vezical intern Vsc Termoliza Vsc periferica Vsd .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful