0 analiza SWOT foarte intersanta au realizat pentru Foreign Policy NR. /2010 Radu Sageata Florin !

iaconu si "lin Ser#anescu PUNCTE TARI • Ueniturile ce revin Romaniei ca urmare a tranzitarii. Locuri de munca nou-create prin constructia si exploatarea magistralei de aze. • Comenzi pentru industriile din amonte (siderurgica si constructoare de ma§ini), in conditiile in care Romania dispune (inca!) de capacitati siderurgice competitive. • $Capacitatile portuare de la Constanta si cele de transport pe Dunare si canalele Dunare - area !eagra si "oarta #l$a - idia !avodari, traseul din %ulgaria urmand o direcrie paralela cu Dunarea. • Contri$uie &otarator la asigurarea securitatii energetice la nivel national §i regional pe termen lung prin du$la diversi'icare a surselor, §i a rutelor de aprovizionare. ( )xistenla unei $aze *uridice prin semnarea #cordului +nter statal !a$ucco la #n,ara, -. iulie /((0, ceea ce su$liniaza stadiul avansat al proiectului. • enponarea explicita ca proiect ma*or de interes european si prioritate pe agenda U) si prin includerea pe lista proiectelor eligi$ile pentru 'inantare in cadrul "rogramului de redresare economica adoptat in martie /((0 (/(( milioane de euro). • +nteres din partea posi$ililor 'urnizori - #zer$aid*an, 1ur,menistan, )gipt, +ra,. • ( +nteres din partea %)+ §i %)RD. Costul estimativ (2.0 mld. euro), mult mai scazut decat al proiectelor similare. • Capacitate de transport pe calea 'erata, traseul 'iind aproape paralel cu cel al legaturii 'eroviare %ucuresti 31imisoara • Revitalizarea unor zone a'late in declin economic pe 'ondul declinului activitaplor miniere (4alea 5iului, %azinul 6lteniei) sau agricole (Campia 6lteniei) prin ocuparea 'ortei de munca disponi$ilizate • )xistenta unor importante aglomerari ur$ane in proximitatea traseului ales pentru conducta (1imi7oara, #rad, Craiova, Lugo*, Caranse$es etc.), ce creeaza posi$ilitatea unui acces 'acil inclusiv pe calea aerului. • )xistenta unor zone dinamice economic (Curtici-#rad, 1imisoara), zone li$ere, parcuri industriale, 'avora$ile investitorilor. • 4iitorul pod transdanu$ian Cala'at - 4idin PUNCTE SLABE +mpactul negativ asupra mediului, prin poluarea cu &idro car$uri si prin lucrari de constructie in proximitatea unor zone naturale ocrotite ("arcul !atural82alea Cernei - Domogled), cu numeroase specii rare si endemice. $ Costurile ridicate de constructie si exploatare in zona montana (Culoarul 1imis-Cerna, Culoarul ur9ului). Costuri ridicate, in special in contextul crizei economice glo$ale. "leaca de la premisa excesiv de optimista ca regiunile 'urnizoare vor 'i sta$ile OPORTUNITATI Posibilititati de cooperate in cadrul unor euroregiuni de cooperare transfrontaliera deja constituite (Dunare-Cris-MuresTisa, Dun6rea de Mijloc-Porlile de Fier, Dunarea 21, Giurgiu- use etc!", prin accesarea fondurilor de de#$oltare regionala la ni$elul UE. • %ocapile paneuropene ale Turciei si Georgiei! $ Tra$ersarea sau pro&i'itatea unor state puternic dependente energetic de usia( )ulgaria-1**+, ,lo$acia - -.,/+, Grecia - 02,/+, 1ngaria - 66,2+, Turcia - 66+, 3ustria - 62,-+! $ Cooperarea 4cono'ica la Marea 5eagra (C4M5", factor instituoonali#at de cooperaredeja e&istent! • ecenta cri#a a ga#elor de la inceputul acestui an a accentuat preocuparea atat la ni$elul 14, cat gi la ni$elul statelor 'e'bre pentru asigurarea securitalii energetice pe ter'en lung! • ecentele neinlelegeri intre usia si Tur6'enistan pri$ind cantita7ile de ga#e naturale ac8i#iponate de partea rusa au deter'inat o desc8idere a parlii tur6'ene spre o colaborare AMENINTARI • )xtinderea proiectului %lue :tream, al ;azprom, care ar avea aproximativ acelasi traseu si acelassi cost ca si !a$ucco §i care este pre'erata de %elgrad, dar si de %udapesta in condipile unei apropieri de <remlin in timpul mandatului guvernului socialist al lui =erenc ;>urcsan> (/((8-/((0). $ elieful accidentat din Turcia, )ulgaria, o'ania si 3ustria i'pune costuri ridicate de constructie, intretinere si e&ploatare! $ ,ituapa tensionata din 9urdistanul turcesc si tendintele centrifugale ale acestuia pe fondul slabirii autoritarii politice de la )agdad si al unei posibi unificari cu 9urdistanul ira6ian! • Di$ergentele pri$ind deli'itarea platoului continental al Marii Caspice si a #onelor de e&traclie a

$ Costuri ridicate, in special in contextul crizei economice glo$ale. "leaca de la premisa excesiv de optimista ca regiunile 'urnizoare vor 'i sta$ile.

preluata de agentia de presa KARA !N"# $R!%%& "cesta ar fi pri&ul contract de apro'izionare a Na#ucco proiect international la care participa si Ro&ania.ploatare 9re'linului.porturile de gaze tur)&ene catre (ran apro.ar infaptui prin realizarea proiectului Na#ucco este contestat de noi calcule efectuate de un profesor de la 0ni'ersitatea <i#era din -erlin. !ez'aluirile oficialului Na#ucco 'in la scurt ti&p dupa ce un al doilea gazoduct dintre (ran si Tur)&enistan a fost inaugurat recent de catre presedintele iranian *a+&oud "+&adine. un contract privind livrarea.i&ati' 20 de &iliarde de &etri cu#i pe an.an nu au con'enit inca asupra deli&itarii zonelor &ariti&e.setia ssi 3b8a#ia li'itea#a apropierea Georgiei de 14! Conffictul (de$enit latent" dintre 3#erbaidjan si 3r'enia pri$ind encla$ele 5agorno-9araba8 si 5a8ice$an! $ Di$ergenlele turco-elene cu pri$ire la deli'itarea platoului continental al Marii 4gee si la proble'a cipriota.&edia de la -ucuresti. influenla geostrategica a %azoductul Na#ucco un deziderat indepartat Consortiul Nabucco si Turkemnistanul ar putea semna. dependenta de gazul rusesc scade constant in 1uropa de la 345 6in 17708 pana la 915 6in prezent8 in ti&p ce li'rarile din Nor'egia si din regiunea "fricii de Nord : in special din "lgeria : au sporit considera#il relateaza &ass.ad si o&ologul sau tur)&en %ur#anguly -erdi&u+a&edo' du#land e. /onfor& surselor oficiale locale acest acord 'a afecta posi#ilele li'rari de gaz tur)&en catre gazoductul Na#ucco sustinut de 01 si S0" &enit sa reduca dependenta 1uropei de li'rarile de gaz rusesc. pe ter'en 'ediu si lung. a zece miliarde de metri cubi de gaze naturale de catre statul din Asia Centrala pentru aprovizionarea conductei. (n opinia profesorului Roland %=tz citat de cotidianul austriac Wirtsc+afts#latt preluat de &ass.$ $ • 8idrocarburilor! :'plicarea usiei in conffictele din .&edia de la -ucuresti la capacitate &a.i&a de e. din punctul lor cie $edere" de perspecti$a succesului oricarui proiect ce a& putea di'inua serios. *itul eli#erarii 1uropei de su# dependenta energetica de Rusia care s. a declarat un partener implicat in negocieri. anuala. ca >i profiturile 'anor fir'e rusesri . in aprilie 2010. care ar putea indeparta Grecia de la un potential parteneriat! use <i= sau a 'arilor fir'e rusesti direct i'plicate in afacerile cu 8idrocarburi! 3titudinea predictibila a Federaliei %orbi' despre actori de tip statal sau non-statal deloc incan tati (firesc. citat de massmedia de specialitate. Potri'it surselor citate li'rarile din Tur)&enistan catre Na#ucco ar tre#ui sa tra'erseze *area /aspica situatie care ar putea inta&pina piedici politice intrucat tarile ri'erane Rusia 2aza+stan Tur)&enistan (ran si "zer#aid.

ercita pe 'iitor presiuni asupra conductei Na#ucco@ au declarat sursele citate. (n opinia lui necesarul de gaze al statelor 01 ar fi de 400 &ilioane &etri cu#i 6&c8 pe an dar nu se stie daca aceasta cantitate nu 'a scadea odata ce statele &e&#re tre#uie sa.gazoductul nu 'a aduce in 01 decat >5 din necesarul de gaz natural. 1l este de parere ca actuala recesiune a redus &ult consu&ul de gaz din 01.pertilor consultati de cotidianul Wirtsc+afts#latt este faptul ca tarile furnizoare din "sia /entrala pe care se #azeaza 01 pentru Na#ucco nu sunt &odele de de&ocratie. Nabucco pe scurt . (n plus dependenta de gazul rusesc a 1uropei a scazut constant de la 345 6in 17708 pana la 915 6in prezent8 arata politologul %er+ard *angott. /ontractele cu Rusia includ clauza ?ta)e or pay@ 6cand cu&paratorul tot plateste o parte din pret c+iar si cand refuza &arfa8 astfel ca europenii au preferat sa pri&easca gazul si sa..pertul se indoieste de 'ia#ilitatea econo&ica a proiectului ridicand intre#area daca in aceste conditii &erita ca statele participante la proiect "ustria -ulgaria 0ngaria Ro&ania si Turcia sa in'esteasca un total de 3 7 &iliarde euro in proiect. !in cele A1 de &iliarde Turcia ar ur&a sa pri&easca o cota i&portanta iar referitor la aceasta Roland %=tz sustine ca este greu de crezut ca Turcia se 'a &ultu&i doar cu statutul de tara de tranzit si considera ca este foarte pro#a#il ca "n)ara sa doreasca sa de'ina un centru energetic. ictatorii gazului 0n alt pericol pentru 'iitorul Na#ucco il reprezinta regi&urile insta#ile ale 'iitoarelor state furnizoare 6Tur)&enistan "zer#aid. si indeplineasca ?o#iecti'ele cli&atice@ asu&ate de a reduce consu&ul de co&#usti#ili fosili. *o&entan europenii i&porta 1A4 &iliarde &c din Rusia dar Na#ucco nu ar putea aduce decat 2A5 din aceasta cantitate.anul 0z#e)istanul sau 2aza+stanul sunt de &ulta 're&e curtate de alti potentiali parteneri foarte interesati de resursele lor energetice. ?Se afla in constructie o conducta prin 0z#e)istan si 2aza+stan catre /+ina iar statele central.asiatice au rute alternati'e prin ur&are si ele 'or putea e. "stfel in opinia e.an 0z#e)istan sau 2aza+stan8 care au alternati'a de a 'inde gazul Rusiei sau /+inei asadar ar putea pune presiune asupra europenilor. !esi cele cinci tari au se&nat un acord preli&inar pentru de&ararea proiectului 6n. (n plus unele dintre ele precu& Tur)&enistanul "zer#aid.l depoziteze. la "n)ara in iulie 20078 e.r.

se astfel legatura cu conducta de gaz Trans. /onducta (ran. %azoductul Na#ucco 'a fi for&at din 200.an (ran (ra) Tur)&enistan si 2aza+stan.1rzuru& si cu conducta /aucazului de Sud realizandu.000 )& in Turcia in -ulgaria : 900 )& in Ro&ania : 9>0 )& in 0ngaria : A70 )& si in "ustria : 9> )&. de gaze anual a fost sta#ilit la 1rzuru& in Turcia punctual final al conductei fiind ter&inalul de la -au&garten din "ustria.&edia turca considera ca proiectul 'a costa peste 10 &iliarde de dolari su&a respinsa de oficialii Na#ucco. Scopul proiectului &entionat in Tratatul /artei 1nergiei al Parla&entului 1uropean si al /onsiliului 0niunii 1uropene in 2> iunie 200A era di'ersificarea surselor de apro'izionare cu energie ale 01 prin construirea unui gazoduct care ar fi ur&at sa porneasca de la *area /aspica ocolind Rusia si care . Totodata &ass.i&ati' 9 4 &iliarde 1uro.Turcia are 2 433 )& si &erge din Ta#riz 6nord.000 de seg&ente de tea'a de otel si peste A0 de statii de co&pri&are a gazului.%azoductul Na#ucco un proiect de zece &iliarde dolari spri.'estul (ranului8 pana in "n)ara 6Turcia8 iar conducta /aucazului de Sud sau conducta -a)u.c.000 de conducte. /onceput ca o alternati'a la gazul natural furnizat de Rusia pentru di&inuarea dependentei 0niunii 1uropene fata de *osco'a Na#ucco ar oferi gaz din "zer#aid. Principalii furnizori de gaze pentru proiect sunt "zer#aid. (n cazul Tur)&enistanului pro#le&a este tranzitul pe su# *area /aspica in conditiile in care c+estiunea granitelor &ariti&e ra&ane o pro#le&a nerezol'ata in zona iar pentru rezol'area acesteia este ne'oie de acordul Rusiei. Punctul de pornire al gazoductului Na#ucco cu o capacitate de 20. /ostul esti&at initial al lucrarilor era de apro.an si Tur)&enistan. (n functie de situatie gazele naturale 'or pro'eni din (ran (ra) "zer#ai. Proiectul necesita doua &ilioane de tone de otel 200. %azodcutul 'a fi legat langa 1rzuru& cu conducta Ta#riz. Proiectul 'a fi finantat in proportie de o trei&e de catre actionari si de #anci doua trei&i./aspica.init de 0niunea 1uropeana si S0" 'izeaza legarea zonei centrale a "siei #ogata in gaze naturale de 1uropa relateaza &ass.T#ilisi.an8 in Turcia. Na#ucco are 2.&edia.uns la peste 3 7 &iliarde euro.1rzuru&6-T18 transporta +idrocar#uri din S+a+ !eniz 6"zer#aid.an Tur)&enistan si 2aza)+stan. !atorita cresterii pretului petrolului si i&plicit si al otelului esti&area actualizata in luna &ai 200B a a.A0 &iliarde &.

• .a opus transferului co&paniei su# control rusesc. "cesta de fapt este &oti'ul pentru care de la dispariGia 0niunii So'ietice gu'ernul ucrainean s.ur&a sa transporte gaze naturale din "zer#aid. Fi aceste 'enituri 'in fDrD prea &ari eforturi financiare din partea 0crainei. "naliCtii de la centrul de studii strategice Stratfor susGin cD Naftogaz este cel &ai 'aloros #un al 0crainei. Preluarea controlului asupra reGelei de gaze din 0craina cu&ulatD cu controlul cel deGine asupra celor din -elarus Ci *oldo'a ar se&nifica de fapt re'enirea la situaGia de pHnD la 1772 cHnd siste&ul gazier din fosta 0RSS era controlat de *osco'a.an si alte state din "sia /entrala inspre tarile din 'estul 1uropei.ul 0crainei Ci peste >5 din 'eniturile #ugetare. Prin ur&are ar tre#ui sD fie clar care sunt perspecti'ele fuzionDrii %azpro& cu Naftogaz. Ser'iciile de tranzit a gazelor ruseCti asigurD En prezent 25 din P(-. /+iar Ci preCedintele ucrainean <eonid 2uci&a cunoscut filorus a refuzat sD per&itD accesul *osco'ei la Naftogaz Ci respecti' la siste&ul de tranzit de gaze naturale. 2uci&a Ctia cD dacD aceasta 'a fi 'reodatD cedat sD zice& Rusiei aceasta ar fi sfHrCitul independenGei 0crainei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful