P. 1
Enciclopedia Ilustrata a Familiei - Vol.06

Enciclopedia Ilustrata a Familiei - Vol.06

5.0

|Views: 2,399|Likes:
Published by ady67

More info:

Published by: ady67 on Aug 25, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/11/2014

pdf

text

original

VOLUMUL6

De fa ETRUSCII fa FOCI

Darling Kindersley

ENCICLOPEDIA

~

ILUSTRATA A

CUPRINS VOLUMUL 6, ETRUSCII - FOCI

ETRUSCII 313 FAMILIA PANKHURST 334 FENICIENII 358
EUROPA 314-315 FAUNA DE CAMPIE 335-336 FERIGI 359
EUROPA CENTRALA 316-318 FAUNA DE~ERTULUI 337-338 FESTIVALURI 360
EUROPA. FAUNA 319-320 FAUNA LACURILOR ~I RAURTLOR 339-340 FEUDALISMUL 361
EUROPA. ISTORIC 321-322 FAUNA DE MLA~TINA ~I BALTA 341-342 FIER ~I OIEL 362
EUROPA MEDIEVALA 323-324
EVOLUTIE 325-326 FAUNA MONTANA , 343 FILIPINE 363
EVOLUTIA UMANA 327 FAUNA OCEANELOR 344-345 FILME ~I PRODUCTIE DE FILM 364-366
EXPLORAREA 328-329 FAUNA PADURII 346-347 FTLOZOFIE 367
EXPLORAREA POLARA 330 FAUNA PADURILOR TROPICALE 348-349 FINLANDA 368
EXPLORAREA SPATIALA 331-332 FAUNA POLARA 350-351 FIZICA. 369
F FAUNA TARMuLur 352-353 FLORI 370-371
FAUNA URBANA. 354 FLUTURI 372-373
FAMILIA LEAKEY 333 FEDERATIA RUSA. ~I KAZAHSTAN 355-357 FOCI 374
m ERITREEA, vc zi AFRICA DE EST. ESTUL AFRIClI, vcz! AFRICA DE EST. ETlCA, vez! FILOZOFIE. ETIOPIA, vcz i AFRICA DE EST

ETRUSCII

POPOR DE PIRATI CU ORIGINI NECUNOSCUTE, etruscii au

,

dominat Mediterana din sec. VIII pana in sec. IV i.Hr. ~i au format 0 coalitie de 12 erase-state, in zona care acum se numqte Toscana, in ltalia. Dcsi multe din aceste ora~e - probabil primele din zona - s-au pierdut de-a lungul secolelor, au lasat in urrna picturi ~i statui superbe. Averile etruscilor, adunate din comer~ ~i cuceriri, au intrat in declin in preajma anului 500 i.Hr., cand roman ii, care traisera timp de un secol sub dominatia etruscilor, au inceput sa-i asimileze pe fo~tii stapani in noullor imperiu afIat in expansiune.

Arta

Ojiilllrli' ndusr zcilor I

Picturi 1!I())'1II1l)'(~ rare jl~j:i!ii'lII .ulesen dnnsuri in ciusten

Au fost gasite picturi murale In culori vii, in morrnintele vechilor ora~c Orvieto, Veii ~i Targuinia - uncle dintrc de darand din prcajma anului 600 I.Hr. Picturile infa~i~eaza adesca dansuri, scene

de vcneraric rdigioas5 sau lumea morrilor. Arta etruscilor a fos~ intluenrata de grcci in ceca ce priveste subiectcle ~i srilul, dar pe rnasur; ee crestea

civil izatia crruscilor,

acestia ~i-aLl pus 1a punet propriul sril curajos, colorat, care irnita natura

Picrurd mural.i, Morrnanrul leopardulul. Tarquiniu

Etrnscii nn .ulopt.u litere]« 1l(.f'lbNU/U; g'tcesc

Pirati si comercianti

, ., ,

Timp de sccole, vasele etruscilor au dominae zona Medireranei, nurnira Marea Tireniana, Temuti la inceput ca pirari, etruscii s-au transformat mai tarz iu in cornercianri cinsriti ~i prosperi, Facand nego~ cu fenicienii, grecii ~i egiptcnii. Au continuar pana cand au tosr eclipsari de Rorna.

Fragment diner-a statuie de

Monedd de bronz

Limba

Dc~i mni cxistii mostre de scricrc cuuscn pe men cdc *i pc r.iblirc, limba lor r.irnanc un mist~r. Tor cc sc ClIno3~tl.: csre ca etrusca ;l tosr ultima li 111 b'i cart a supravictuit dinrre limbilc vorbire inaintca celor indo-europene (In care i~i au originca ware limbile clIroptnc moderue). Primclc sasc nun-ere cruu: milch, 'l."/, tim, jJlab. ci, sn, ins5. nimen i nu Fie ell sigllr:tn~~i. dad. ncesrea SC porrivcsc numerelor 1,2,3, -I, 5, 6.

Se crcdca eil inodclele de pc ficatul de oaic li de pc nori rctlccrau voinra zeilor

Rclacia cu Roma

t.;lrilll~t1 rcgl' ceruse a fmt inlarurar de pe rron ill anul 510 i. Hr., in rimp a: 1\01113 cuccrca unnl care unul or:l~clc crruscilor. J\ lulte acrivirari, pn:CllJ11 prezicerca viirorului prin studierc.t mdrunt.uclor de oaic, au dainuir in nOU3 republica rom.m't. Familiilc de: vaza rOI11:1I1C cruu mandrc dc stral11o~ii lor etrusci.

.. ARHITECTURA

GRECIA ANTICA

[MPERIUL ROll'IAN

313

Orasele morrilor Errusci i boga~i crau

ingrop:,l'p ill moriuinrc subrcranc, LInck Hind niiare ill piatr.i. pcntrll a ave-a aspcctul unor carnere. Accstc "ora~c" ale morrilor contincau picturi, mobila ~i ornarncnte bogart: care dezvaluie dctalii kgarc de viara de zi ell zi.

Morminrc crruscc tfiiatc in piatra, Sovanu

Cornerrul

Agriculn;ra erruscilor. industria ~i comerrul au fos[ infloriroarc in perioada de dinaintca ascensiunii Impcriului Roman. Resurscle rninerale ale zonei all reprt.:zcntat lin mare avantaj pcntru en-usci. Negllsrorii bogJti fkc:\L1 comert ell produse din meral, prt'ctllll bijurcriilc ~i figurindc din bronz, njung.urd chiar p:lI1a in Scandinaviu si Anglia.

l-lori

Expansiunca

Din carricrul lor gt'llcr.d, Eu urin. intluenr» en-uscilor S-a raspandi[ intrc Alpii nordic! ~i Napo!i. Din nnul 616 i.Hr., dinnsria crrusc.i a tarquinilor a ajuns s~ St~p£U1casd_ Romn.

Sculpturi din bronz Cdc mai fru11103St: sculpturi crau din metal. mni ale.') din hronz. Primii sculptori 3U rcalizar copii ale unor obiecrc siriene sau feniciclle uuportarc. 11lsa mai apni au dcvcnir ma i populate stilurilc grcccsri.

I),Ui, a/ mn! plin tie l'ill/II :::{'fl 'Sre(~ in J';/ et ruse ...

Ana statuara 1\llqrqllgarii ctrusci rcalizau statui din rcracot.i - ccramicii filla, rosie-maronic. f:irn smalr. Sculprorii crau dcoscbir de priccpuri la crc.irca chipnrilor orncncsri ~i a f1gurinclor, prCCLIIn cele g5sire la rernplul lui Apolo, in orasul-srar Veii.

Bijurierii etrusci cruu loartc buni fieruri, piesele can: all ajuns pftna in zilcle noastre dovcdind originaliratca si nuiicstria acesrora. Foarte mulrc bijurerii de aur se realizau pCIHru corncrrul cu Creei;'!.

Pierre senti-

.tnr

Podoaba pentl'lI par in forma de cununii de aur

[STORIA ARTEI

ITALlA, [STORIC

METALELE

Popularia urbana

Nu se ?ric sigur care crau cclc 12 or.\~e imprcjmuitc ell ziduri, cart: touuau de 1.1 lnccput Etrur!a. Vechi ziduri imprcjmuicsc ~i .tsl:i.zi ora~de de pc dealurilc Toscanei, pr .. .cum Orviero. Initial. orasclc crau consrruitc la int1I11pl:t~'e, fiinti ciominntc de tcrnp]c.

RELIGli

SCULI'TURA

EUROPA

AL DOILEA CONTINENT ca rnarime, Europa se situeaza pe locul trei in ceea ce priveste populatia, dupa Asia ~i Africa. Solurile bogate ~i fertile, clima variata, dar ospitaliera ~i resursele naturale bogate au facilitat timp de mii de ani traiul oamenilor in Europa, formandu-se peste 40 de natiuni ~i acumulandu-se multa bogatie. Cranitele in schimbare ~i locuitorii de diverse etnii au generat conflicte, insa Europa este astazi stabila din punet de vedere politic ~i reprczinta 0 mare putere a lumii.

OCEANUL ATLANTIC

Alpii

Alpii inalri domina Europa

de Vest. Yntinzandu-se pe 1.500 krn, din sudul Frantei, prin Elveria, Germania, Italia, Ausrria 1i prin Europa de Sud-Est, acest IWIg Ian] muntos separa Europa de Nord de sudul mai caldur, Cel mal inalt punct cste Mont Blanc. in Franta, ell 0 Inalpme de 4.808 m.

OCEANUL ARCTIC

I-Ie HE-bride

Sectiune transversala prin Europa

Terenurile arabile de pe coasta atlantica a

Frantei se 1nal,a carre platoul Masivului Central ~i catre Alpi, la peste 4.000 m deasupra nivelului marii. Apoi, scade carre Campia Ungara. inainte de a urea din nou catre Carpari 1i coborand in Marea Neagra,

314

Marea Norvegiei

Relief

Peisajul Europei variaza de la tundra inghepd §i padurile de conifere in nord, pana la frumos mirositoarele coaste mediteraneene §i sernidesertul eenrrului Spaniei. Muntii inalri, Pirineii, Alpii, Carpatii §i Uralii, fae loc campiei joase din nordul Europei. Raurile pot constitui adevaratc cai navigabile.

Marea Neagra

Muntii Ural

Mun\ii Ural, din Rusia, separa Europa de Asia. Se tnrind de-a lungul a 2400 krn, de la Oceanul Arctic pana la Marea Caspica, Cel

mal inalt munte este Narodnaia, ell 0 inaltirue de 1.894 rn.

Campia Nord-Europeans

intinsa carnpie din nordul Europei se lntinde din sudul Angliei, prin Franta li Germania 1i pana la Urali, in Rusia. Bogata in ciirbuni, pcrrol ~i gaze naturale, dar ~i in terenuri arabi le, accasta esre cca mai dens populara zona a Europei.

SUPRAFKfA 10.400.000 km2

POPULAT'E 704.900.000 locuitori

CEA MAl MARE TARA Federana Russ

CEA MAl MICA TARA Vatican

CEL MAl iNALT VARF Muntele Elbrus, , 5.633 m, Munrii Caucaz

CEL MAIJOS PUNCT Delta Volga;, 28 m sub nivelul mar ii, Marea Caspica

CEL MAl LUNG IUU Volga

CEL MAl MARE LAC CU APA DULCE Lacul Ladoga

EUROPA

Pozitia Europei ~i relieful variat influenreaza foarte muir clima. Cu exceptia Nordului indepartar, unde este mereu foarte rece, iernile europene sunt in general racoroase, iar verile sunt caldute sau fierbinti. Coasta de vest a Europei are 0 clirna mai blanda datorita curentului de convectie NordAtlantic, care aduce ape calde catre nordvest. Alpii ~i Pirineii formeaza 0 bariera naturala, protejand sudul de ploaie ~i de vanturile reci care bat din nord.

Vegetafie polard

J

Padure de conij'ere

Zonele de clirna

Doar p!antele cu "adacini

Padurea de foioase

Padurile de foioase se gasesc in multe par,i ale Europe], Arborii care l~i pierd frunzele in timpul iernii sunr mesteacanul, care creste repede, frasinul ~i fagu!' care creste mai incct, dar rraieste mai mule. castanul, artaru], plaranul ji srejarul, Astiizi mai

exista purine paduri seculare ~i rnajoritare a a rborilor din paduri au fast planran.

'lhi!lfUIJ

til Ibnb .• rm. , t.liga

tnseamu p, dill" lI1i~lrln\l.,,~, Alb()l"ii din p~d"ril' nordulu! i;"l'Opd ,umln t\ ·net.11 <l)niTere,

P' rum nmlklul, r,.ldn Ii pluul, A. )1 i,1 'I'I" srrcn~ {rumelc su lJ (JI1Il. de nee chl,u 11111 rhupul lcrnllor reel, e ",ll ut n .Icoredli de 1. 1"'11 luul incr gi,

Fagii ifi pierd [ncnzele moarte primduara, cand apar muguri noi.

Trunchiurile drepte sunt sursa de cberestea pentru producerea hdytiei, pentru mobild fi pentru grinzi.

Stepa

Mari suprafere din t\II' p.l. '\IIn Sl' """rill, I"cglunca centrala din Span i a, step lc dill 1t",1,1 de ,ud Ii ,lid· esrul Ucrainci, sune t\eQI1t:rlt~ d • I,OI~C' vn,r d

seeps. More parte din ~l "l 1011' vunt (ill,),le

penuu p"jun.t Ii pcntru Jgrl ullllr,. Secer« ponce II

problema in timpul v '1'lltH ~ It 1t'1l1P('~I.llllri ridi ~;lte.

Ace de pin ~i can

Garriga

Coasrele dealurilor din apropierea Marii Mediterane, in farj precum Spania, Grecia ~i Franta, sunr acoperite eu plance aromatice, adesea spinoase ji eu rufisur: joase. Pe solurile calcaroase, aceasra vegetarie se nurneste adesea garriga, iar in alre locuri se nume~[e maquis.

Ghea!a, ploaia fi vantufJac imposibild crestere

plantelor pe varJw·i.

Pirineii

Pirineii fac pane dinrr-un lan~ lung de rnunri tineri care se intind aproape conrinuu peste Europa de Sud ji se Intalnesc cu Himalaya In Asia. Spre deosebire de munrii srravechi din Marea Britanie sau din Scandinavia, forma lor esre Inca in schirnbare darorira rniscarilor placilor recronice de sub scoarp tercstra. Munrele Aneto are eel mai inalr varf. ell 0 inallime de 3.404 m.

Muise plante auJrunze cerate, astje! incdt pot stoca apa in timpul oerilor jierbinri.

Populatia

Majorirarea europenilor rraiesc in ora~e dens populate. multe a~ezare

in Campia Nord-Europeana, Nivelul de trai esre In general ridicat, in cornpararie eu alte paqi ale lumii, iar europenii se bucura de alimenre din abundenra ji de Ingrijire medical. de buni calitare. Mulre tan au comunicari ernice irnporrante, vdnite de obicei di~ fosre colonii. Majoritatea europenilor Su rrt crestini .

Europa cste bOgi\t5 in rcsursc naturale. Peste jurnarare din rercn cstc folosit: pcnrru culcivarea unci game variare de cereale, precum grall, orz ji ovaz, apoi srruguri, maslinc, cirrice Ii legume pemru sa late. Europa extrage 40% din carbunele prod us 1n lurne Ii in jur de 33% din minereul de fier. Exista, de ascmcnca, mari rczervc de petrol ~i

gaz, plumb, zinc Ii alre Carbune

merale, Multe din rauri furnizeaza energie hidroelectrica.

Resurse1e

..

CLIMA

CONTINENTE

COPACI

EUROPA, FAUNA

EUROPA, ISTORIC

MUNTI ~I VAl

PADURJ

ROCI SJ MINERALE

TUNDRA

315

SITUATA. IN INIMA Europei, pe Campia NordEuropeana, Europa Centrala este forrnata din patru tari: Polonia, Republica Ceha, Slovacia ~i Ungaria. Cu 0 aparare slaba, din cauza relicfului neted, aceasta regiune zbuciumata a fost adesea invadata de puterile vecine, iar frontierde acestor tari au fost retrasate. Intr-o perioada sau alta, francezii, germanii sau rusii s-au succedat la stapanirea regiunii. Dupa Al Doilea Razboi Mondial (1939-1945), tarile Europei Centrale au devenit state comuniste, strans legate de vechea Uniune Sovietica. De la ci~tigarea independentei lor, la sfaqitul anilor ,----,----,-------,---,----,----,----,--------,

A B D F G H

'80, multe dintre de s-an luptat sa

i~i castige un loc pe piata rnondiala.

EUROPA CENTRALA

Relief

2

Cea mai mare parte a Europei Centrale se gase§te pe vasta Carnpie Nord-Europeans, care este in general teren arabil neted, inrrerupt de Munrii Sudeti, putin inalti, §i de Muntii Carpati, in sud. in nord, raurile se varsa in Marea Baltica: in sud, se varsa in Dunare, in drumul ei cacre Marea

Neagra.

3

4

Muntii Tatra

Mun~i'i Tatra, dinrre Polonia ~i Slovacia, sunt cca rnai inalta parte a [antului in care sunt cuprinsi ~i Carparii. Privelistile lor arnctitoarc fae din ei desrinana preferata penrnt drumerii vara, iar iarna, varfurile acoperire de zapada arrag schiori.

Dunarea

Dunarea are 2.857 km lungime li leaga Germania li Rinul de Marea Neagra. Este eel mai mare canal navigabil al Europei ~i este folosit pentru transporrul de mdrfuri ji pentru generarea curentului electric In Siovacia.

Piidurile

Parcul National Bialowieza, din Polonia, esre eea rnai tntinsa zona Impadurita din Europa Central". Unele paduri au supravieruit m ii de ani, insa aeum sunt arnenintate de ploile acide. Un sfert din Europa Centrala este impadurira.

Romano-catolicismul

ln pofida reperarelor invazii ale regiunii li a jumaratii de secol de stapanirc comunista, romano-carolicisrnul rarnane religia dominant; a Europei Centrale. Pe tot cuprinsul regiunii, zilele sfintilor §i festival uri le religioase sunt sarbarorite prin procesiuni animate.

Europa Centrala are 0 climd remperara, eu veri calde ~i ierni reei. Iernile tind sa He rnai blande in sud, cu

553mm

excepria zonei Munrilor

Carpan ~i a celorlalre zone inalre, uncle exista ninsori abundenre, Lunile de vara sunt adesea cde rnai umede.

316

EUROPA CENTRAL~

Polonia

DATE ESENTIALE POLONIA

riidacinoase

Polonia este un mare producator de secara ji de planre precum carroful, sfecla de zahar ji sfecla rosie, Aproape jurnarare din reren este folosir pentru agriculrud sail pentru cresterea animalelor,

mai ales a porcinelor. Fennele

statului exploateaza aproximativ 10% din accst reren. Majoritarca fermelor private sum de dirnensiuni mid, producand mid cantitiiti de prod use agrkole peneru vanzare, resrul fiind pasrrat pentru hrana familiei, Agriculrura tnglobeaza un sfen din forra de ITIW1d. a Poloniei,

Aceasta pra forrnara din ora~e rnedievale, ferme razlete ~i sate are 0 istorie rnarcata de invazii ale multor puteri straine, Din 1945 pana in 1989, Polonia a fost stat comunist. De la prabusirea comunismului, rorusi, Polonia a trecut prin importante schimbari politice, economice ~i sociale. Polonia se bucura de 0 pozitie srrategica, intre Europa de Est ~i cea de Vest, ~i a aderat la NATO in anull999.

Varsovia

Capital. a Poloniei din secolul XVI. Varsovia a fost distrusa In cimpul celui de AI Doilea Razboi Mondial (1939- 1945). Pe baza planurilor, imaginilor Ii fotografiilor originale, polonezii au reusit sa reconstruiasca orasu], restaurandu-i vechile monumente §i cladiri importance. Asraz], cladirile rcconstruite se incind de-a lungul srriizilor largi ji pierelor publice,

Republica Ceha

Republica Ceha este formata din cele dona vechi state, Boemia §i Moravia. care odinioara ficeall parte

din Imperiu Roman Sfant, Din 1918, a fost parte din Cehoslovacia ~i a devenit independenra in 1993, cand s-a divizat Cehoslovacia. Republica Ceha de astazi este cea mai puternic induscrializaca tara a Europei Centrale, iar industria prelucratoare inglobeaza 40% din forra de munca a ~arii.

Praga

Una dintre cele mai frurnoase capirale din Europa, Praga, a rarnas aproape neschimbata timp de secolc. Asrazi, un numar din ce in ce rnai mare de vizirarori Yin atat ca turisti, ca.t ~i ca oameni de afaceri. Poluarea aerului, cauzata de fabricile din apropiere, ridica insa o problema majora pentru acest minunat o[a~.

Biserica Sf. Nicolaie

Locuieorii

n ~i vecinii lor 'chi ~i slovncl. pnlonczii ... e trag dill popoarclc ,1,,,'< ale Eurupel. P Ionia arc pu\il1' - minoriri ,i ernie 'Ii I'~'L . 95% din I 'l,du:II'j MIfH vorbitori d polQI1 I.. rornanc-carolicl. IvIldll polonezi all un sril d yi~I' traditional: ["Ie]!), nl,1 me~t~lugliril . 1(1 ·.d~ prospcra. Prhurc rll'::C\lC.11'I • nUl1lal'3. scul} eura tn 1'11111 ~i broderiilc olor.ue.

Graul

Principalul prod", agri 01 .111\)10111 .\ e,I(' gri\l~. deli recnlreie sum ,I.,h~.IJIIII.I" '11111 til" canriratea de Sdu Slll1liiJlulll 11'''l! ul".111.1 animalelor, 0 nuurnitf \\I\t!I,\lr HIIIIIIIIII;lll1 cartof este folosk, Ia lilHU.ll "1 YO I ,1 • lur II resrul, fcrmicrii co p. lnc.

Agricultura ~i cresterea animalelor

Doar 5% din forra de rnunca a ehiel IU"C;I1.1 ill ugriculrura. 0 parte intinsji a p;lm~IHlIllIi esre 1,;11111111LII.l de mari ferme ale sratnlui sau de coopernrivc. [:(;111\ 'k Cehiei au unele dintre ccle mal mari PI' duqil de ~ din Europa Cenrrala, Insa eea mai mare P;U'(I:! cSll.' folosit ca hrana pentru animalc, dcoare e Repuhllcn

esre specializara in productia camii ji a laptelui.

Sticla de Boemia

Din secolul XIV. boernienii din slid au creat sticla frumos decorara din nisipurile accstei regiuni. Sticla de Boernia esre preruita penr[u inalra sa calitare, penrru eleganta ~i

pentru delicarere.

APITALA Varsovia

I'OI·UI.ATIE 38.600.000Iocuitori J)IINS'TAT£1\ 127 per km2

~---------------

I.IMIJ J'IliN lJ'IU.A poloneza

Ib~1 UHI( nOMINANTA. crestinisrn

MHNilllA ~1t)1 -----

S"/iI1.I\.N'i'A "I' V, 1\.']' 73 de ani

OAMI'NI 111.11. ~lIml •

(; VI I NAI( I II Ill) r.llle 111ullip.lftita A I I' III 1'1/ i\ Illi 91)11\1

I ATE E ENTIALE
REP BLI ACEHA
'i\'·I'J'AJ.A Praga
S I'RAI'A'!'A 78.866 kn/
l)lw ATI E 10.300.000 locuicori
DIlNSITATEA 131 pef km2
LI~JU PRINCIPALA ceha
RHLl(;IE DOMINANTA crestinisrn
MONKOA coroana cehd
$rllItANTA 1)£ VIATA 75 de ani
OAMENI1·t:IlMEDIC 333
G v eJf.NAItJ1 dernocrarie multipartita
AI.Vi\IlIlTIZARE 99% 13,1":\

[l'r ,,1 Jill chi.r cste

f"uno, uu 1n to;u:~ lumen, O"dwc".'·' Budvar §i Pilsner (llt,d II)~"ci nut he ne rcnumitc. 'I, radlda produccrii bcrii este veche de sure de ani.

Industria

PI'. busirca rcgimului cornunist a dus la privatizarea rnulrora dinrre

C rnpaniile cehe. tnsa un de dintre fabricile foarre mari, precum fabrica Skoda de la PI zen. raman Ind in proprietatea statului. Fabricile cehe au o capacitate de producrie de 200.000 de automobile

pe an. Pe IfLngi automobile. Skoda rnai produce locomotive, masini-unelte §i arme. Cehii mai produc orel, fler ~i echipamente de transport, desi rendinra este de a abandona industria grea ~i de a se conccntra mai mulr pe bunuri de consum preclim texrilcle.

317

Slovacia

~ Slovacia a reprezemat partea rurala §i _ mai saraci a Cehoslovaciei, ca dupa

obtinerea independentei, in 1993, sa sufere din cauza slabei economii. 0 mare parte a teritoriului sau este rnunros ~i impadurit. Aproape jumatate este folosit pentru agriculrura sau pasunar, insa acum, industria inglobeaza un mare nurnar de muncitori. Majoritatea locuitorilor sunt slovaci, care vorbesc propria lirnba,

alaturi de rromi, cehi ~i 0 minoritatc de 9% maghiari.

Bratislava

Din 1536 1i pana In 1784, Bratislava a fost capitala Ungariei. Acum esre capitala Slovaciei independente. Orasul a fost infiinpt in sccolul X, avand 0 universirare din 1467. Noile cladiri ale Parlamencului au gazduit odinioara un arhiepiscop. Bratislava esre port pe Dunare ~i cenrru feroviar. In fabricile sale se produc subsranre chimice ~i rnasini industriale,

Ungaria

~ Ungaria a fost inremeiara acum ..... 1000 de ani de catre maghiari, 0 populatie venita din Rusia, care reprezinta 90% din popularia de asrazi, Ungaria a fost un stat comunist din anul 1945 §i pana in 1990. Incepand din 1990, industriile sale concureaza pe piata rnondiala, Oamenii de §tiin~a §i inginerii tarii au reusit sa atraga investitorii straini.

Vinul

Ungaria csrc un producaror de vinuri de talie mondiala, exporrdnd 0 gama variara de vinuri rosii 1i albe, Cel mai cunoscur vin unguresc esre Tokai, un "in dulce, auriu, ell un

bucher bogat, despre care

se crede (;1 esre foarte sanatos. Un alr binecunoscur Yin unguresc esre "Sange de Taut", nurnit asrfel datorira culorii sale inchise, asernanaroare ell sangele.

Budapesta Srribiituri de Dunare, Budapesra reprezinta, de fapt, doua ora§e intr-unul: Buda, aflat pe malul deluros, drept, ji Pesta, pe malul jos, Stang. Bud. a fost capirala regala a Ungariei §i are cladiri vechi frumoase ~i ruinele unui ora~ roman. Pesta esre cenrrul adminisrrariv ~i industrial al farii.

EUROPA CENTRAL~

Viata rurala

Zan; rurala slovaca esre un arnestec de sate de rnunte, vechi ora~e forrificate ~i castele. [nea. exisra mulre ferme ale starului, illsa aproape 20% din terenul arabil cstc exploarar de mid asociatii administrate 'in familie. Principalele prod use agricole sunr carroful, sfeda de zahar ji eerealele. Vial' la pd este dificiJi §i saracia reprezinta un renomen des inrilnir, care for~eaza din ce In ce mai multi tined sa se mute [a ora~e. in caurarea unui loc de munca ..

Izvoarele termale

Ungarin are sute de izvoare cu apa rermala. Se spune cii apele m inerale calde ale acestora au proprierari curative. Tara are peste 150 de hai rerrnale, care sunt deschise publicului,

Paprika

Populatia Ungariei cultiva peste 40% din paprika din lume, 0 boia dulce. de culoare rosie-aprinsa, folosira la gatit. Unul dintre or"1e. Kalocsa, din sudul Ungariei, are chiar ~i un muzeu dedicat in intregime acesrui condiment. Paprika este originara din America Cenrrala. Agricultorli unguri culriva, de asemenea, secara, porumb, grau, orz, sfecla de zahar, cartofi, struguri, masline ~j smochine. Floarea-soarelui se culriva penrfu ulei,

DATE ESENTIALE SLOVACIA

CAPITALA Bratislava

SUPRAFATA 48.845 km-

POPULATIE 5.400.000 locuirori

LIMBA PRINCIPALA slovaca

RELIGIA DO:MINANTA crestina

MONEDA Coroana slovaca

Folclorul

Tradiriile foldorice sunt

p~ternice In Slovacia, unde teatrul de papuji este CW10SCut. Vechea Cehoslovacie esre recunoscuta drepr leaganul reatrului de

papu1i european. Slovacii apreciaza festivalurile

populare, unde se POt imbraca in costume nationale, pot canta ~i pot dansa pe muzica traditionala.

Marioneta

DATE ESENTIALE UNGARIA

CAPITALA Budapesta

SUPRAFATA 93.030 km'

POPULAT'E 9.900.000 locuirori

DENSITATE 1071ocuirori

MONEDA Forint

LIMBA I'RI]'.;CIPALA rnaghiara

RELIGIA DOMINANTA cresrina

SPERANTA DE VI AT,!. 71 de ani

OAMENII'ER MEDIC 313

GUVERNARE democratic multipartira

ALFABETIZARE 99%

Gulf/jul este o tocani{ti traditionald

Gulasul

Cel rnai cunoscuc fel de mancare ungureasd este gulasul, 0 todini{8. de carne de viti eu legume, aromata ~i colorata ell paprika. Varianra eu carne de pore

se nurnesre porkolt. Prinrre felurile de mancare condimcntare cu paprika se afla junca, rnancarca de carrofi ji papricasul de pui.

CAl

Cladirile Parlamentului din Pesta, vazute din Buda

EUROPA

CRE~TINISM

GUVERNE §I POLITIcr

318

EUROPA, ISTORIC

IMPERII

Cresterea cailor

Ungaria arc 0 indelungaca traditie in cre~terea cailor, in rnarile ferrne din Mezohegyes ji Babolna, Cele mai cunoscute rase unguresri sunt Nonius ~i Furioso, care au fast create 10 Mezohegyes ji Shagya Arab, de [a Babolna. Astazi, din aceste ferme de cai pleaca exemplare pentru specracole.

Cea mai veche ferma de cai a Ungariei, la Mezohegves

IMPERIU

~~r:.r

UNIUNEA. SOVIETICA

EUROPA, FAUNA

EUROPA ESTE 0 rnasa continentala care cuprinde habitate diverse, pornind de la tundra arctica, trecand prin padurile de foioase ~i prin zonelc muntoase ~i ajungand la regiunile calduroase ~i secetoase din bazinul mediteranean. Din aceasta lisra nu lipsesc decat deserturile ~i padurile tropicale. Fauna Europei nu mai este arat de bogata pe cat a fost odata, Interventia omului, fie ca a fost yorba de agricultura, fie de defrisari, precum Blana eu

. lati ~ din ce i . ajutti la eamujlarea

~I popu ana umana In ce ill ce mal ciprioarelor atunci

numeroasa au dus la scaderea cand

dramatid a nurnarului de plante ~i animale. Totusi, in padurile salbatice mai putem inca intalni 0 fauna

variata,

Fauna padurilor de foioa

Stejarul

Cel mai adesea Inralniti in padurile de foioase, srejarii reprezintii sursa de hrana }i adipose penrru numeroase animale. Insectele, de exernplu, se hranesc eu frunzele ji alre parli ale copacului, in cimp ee ele insele rcprezinra hrana pasirilor. Ghindele, lructclc srcjarului, apar toamna tarziu.

Padurile de foioase se inrind pe roe cuprinsul iur p .i, Copacii, precum stejarul §i platanul, fa p. rcc din categoria toioaselor deoarece iarna !~i picrd fl'lInzeJ '. Primavera §i vara, atunci cand frunzele 1'C::3P:II', iar planrcl . infloresc. padurile adapostesc rnulte insectc, p, s: ri 'j mamitere, precum veveritele §i soarecii.

Od",!/ rc gldlltlrlfl '''I r, ~III La ptlmtlil/, rlr 't'I))<,~/II/', 1/ importnnt. 'III'" dc /1,,11,,1 pentr« /I, " ,I, '''''"' 'f' /1 IOlll'fci.

GtFrg,Yl'if" t/" stejnr SIl\'Pllllg~ giJilltflll'll 11)11101'11/ p/r do r SII/r bll I'/r.

I<OSI/'IIIII

in grupuri mid, in vizuini subrerane, Sunt active In rimpul noprii, cand vaneaza iepuri, rozaroare §i viermi. Se pot hrani §i cu pesri ji fructe.

Cerbul lopatar

Pad urea reprezinra sursa de hrana 1i adapost pentru cerbul lopatar, Femelele ji puii trjiicsc in grupuri mici, Masculii au coarne §i craiesc fie singuri, fie in grupuri mici. Masculii §i femelele se inralnesc in timpul sezonului de Imperechere. toamna.

Giirgiirip de stejar Acesc gandac tdiqte pe srejari, hranindu-se eu mugurii §i frunzele acestora. Are rostrumul sub forma

de bot, la capatul caruia se gasesc rnaxilarele. Vara tarziu femela face gauri In ghinde. Ea va depozita un ou in fiecare gaura. Dupa ecloziune, larvele se VOt hrani ell ramaji,ele ghindei.

Papura

Acesre planre inalte, ell aspect ierbos, se gasesc la marginea lacurilor §i a iazurilor, De obieei, didacinile se gasesc In solul urned sau chiar in apa, in timp ce rulpinile ji frunzele se ridica deasupra acesreia, Florile sunt cilindrice, compacte, inchise la culoare.

Fauna acvatica

Zonele acvatice ale Europei sunt pline de vietuiroare, Stufarisul, papurisu! ~i alte planre de mlastina adapostesc animale acvatice, pre cum soarecele de camp sau vidra. Insectele ~i alre nevercebrate reprezinta sursa de hrana pentru pesti ~i broasre, care sunt, la randul Ior, rnancate de pasarile acvatice.

Pesciiru~uleuropean

Aceasta pasare mid. vaneaza pesri ~i alre marnifere acvatice, stand la Inaltime, pe malurile lacurilor sau ale raurilor. Odara co a identificac prada, pescarusul plonjeaza in apa, apuca prada cu ciocul lung, ascutit ~i revine la zona inalta de uncle a plecar,

Vidra europeana

Vidrele sunt tnorarori putcrnici, adapcap pentru deplasarea subacvatidi rapid •. Corpul vidrei esre l'll1g Ii hidrodina.mic, iar blana groasa Ii Iucioasa esre impermeabili. Degetele picioarelor sunt membranate, Vidrele vaneazii. sub api}, unde prada lor e formata din p<jti, pasilri acvarice ji

broaste. Sunt la Fe! de agile Ii pc pamant. unde prind soareci de apa §i alee animale care traiesc pc rualul npelor.

Broasca europeans

Broasca europeans rraiesre ln rnlasrini ji lacuri, noaptea iesind la suprafa,a pentru a se hrani pe pam ant. Ele prind inseccele eu limb. lung;' ji lipicioas •. Prada de dimensiuni mal mati, cum at fi trironii sau anumiri pe~ti, este irnobilizata inrre maxilare ~i impinsa adanc in gura cu ajutorul mernbrelor,

~oarecele de apii

$oarecii de apa sunt buni inotatori. Ei i§i consrruiesc tuncluri in malurile lacurilor ji ale apelor lin curgaroare, Acesre tuneluri au incaperi penrru srocarea

alimentelor Ii ad~postire, precum ~i dii de acces care

se deschid deasupra sau dedesubtul apei.

319

FIorile de un galben ui« au. un miros puternic.

Fauna mediteraneana

Zaganul

Zaganul traieste in zonele montane, se hranesre ell cadavre, inclusiv ell oasele acestora, pe care le lasa sa cada de la oarccare Lrtai{ime pana la stanci, pentru a le sparge ~i a

putea ajunge la maduva moale.

EUROPA, FAUNA.

Cioara alpina

Vara, ciorile traiesc in sroluri care dep5.§esc praguJ arboricol. Se deplascaza cu ulurin,a pe solul stan cos. cercerand eu atcntie pe sub planre §i in craparuri. in caurarca insectelor li a meleilor. Ele planeaza folosindu-se de curentii de aer, suportand

fad pre" mare efort rafalele

de vanr de la alrirudinile

inalte.

Fauna muntilor

,

Alpii ~i Pirineii sunr cei mai importanti rnunti ai Europei. Vegcratia se schirnba odara cu cre~terea in alritudine. Fiecare zona are propria fauna. Animalele se indreapta carre zonele mai joase, in anotimpul rece, atunci d.nd hrana este greu de gasit.

Muflonul

Muflonul nu esre alcceva decat 0 capra sdlbarici ce triie~te In regiunile montane tndepartare. in

timpul zilei, eI se hranesre Cll ierburi ji alte forme de vegetafie, iar noaptea se odihnesre. Muflonul esre foarte agil, deplasandu-se cu usurinra pe terenul ell denivelari. Arunci

cand se afli III compctitic penuu ca~tigarea rnasculii lsi lovesc

, ji coarnele,

Pajistile alpine

Paji~tUe alpine se afli intre pragul arboricol ~i zonele inzapezire. Vara, ele sunt pline de flori viu colorate ji rufisuri mici. Acesrea repreainta sursa de hrand pentru numeroase insecre, care, la randul lor, sunt rnancate de pasari. Vegetafia alpine rnai reprczinra ~i

sursa de hrand pentru animalele care pase.

Ursii se brdnesc cu rozdtoare, cdprioare, insecte, pesti-sornon, cadaure, tubcrculi fi boabe de fructe.

Puii se nasc in ,,barlog, fa mijlocul

Ursul brun

Acesri ursi de dirnensiuni mari traiesc in padurile indepanare ~i POt f intftlni~i chiar ~i in zona de tundra. Nu au dusmani naturali, in afad de am. De

obicei, iarna, uqii se retrag in b.riog pentru perioada de h ibernare.

Fauna padurilor de conifere

Padurile de conifere formate din arbori vesnic verzi, pre cum pinul §i rnolidul, se gasesc in panea nordica a Europei. Ele au 0 mare densitate §i sum intunecoase, cu purine plante care cresc la nivelul solului, Verile sunt calde, iar iernile reci, cu caderi abundente de zapada. Mulre animale se hranesc cu frunzele ~i semintele coniierelor,

Molidul norvegian Molidul norvegian are rrunchiul rosiacic, coronamentul verde inchis ~i cresre pan a la 0 inalrirne de 55 m. Sernintele de molid, impreuni eu scoarra, mugurii ~i frunzele aciforme reprezinta sursa de hrana pentru animalele padurii.

Jderul de copac

Jderii de eopae vaneaza dirnineara ~i seara,

d.e auzul ji vazul excelente

Forfecuta

Forfecura ~ol11u.na sau rosie traie~te in coronarnentul padurii, coborand pe sol destul de rar, atunei (and vrca sa se adape. Ciocul incovoiar reprezinta a unealta baza pentru desfacerea solzilor de pe conurile de pin sau de molid, pentru ea,

apoi, sa se foloseasca de lirnba

pem:ru a extrage semintele.

Partea medireraneana a Europei are veri caniculare, secetoase ~i ierni mai blande, ploioase. Aici cresc plante aromatice precum cimbrul ~i copaci precum Multe animale supravietuiesc datorita faprului ca se adapostesc in tirnpul zilei.

Altele migreaza. Rasul spaniol Aceasta Eelina, ce odinioara se gasea pe tot cuprinsul Spaniei, aeum nu rnai fi intdlnita decat in padurile de pin, arbustii li dunele de nisip din Parcul National Cora Dorianna, din sud-es~uJ Spaniei. Rajii se hranesc ell iepuri domestici sau salbarici, cerbi tineri ~i ra~e.

in

zigzag at aripii

Salcarnul galben

Acest arbusc poate supravierui verii caniculare ~i seceroase din zona rnedireraneana. Teaca produsa

de flori se usuca la soare ~i se desfaee, pentru a imprastia sernintelc de mici dimensiuni.

Flururele festonac spaniol Acesr flurure (Zerynthia rumina) eu model atat de viu colorat se intalneste daar pe coasrele Spaniel, Frantci )i Portugal iei. EI poate fi abservat de la sfaqirul iernii, atunci

cand rernperaturile incep sa creased, pfma la incepurul verii, atunci ra.nd se incheie sezonul de imperechere.

~oparla cornunii

Foarte des tntalnira in sudul Europei. in rimpul verii, aceasra ~opar1a Sta la soare dirnineata, pentfu a-si ridica temperatura corporals ~i a

deveni mai

PAnURI

PASARIPE PRADA

320

EUROPA,ISTORIC

EUROPA A JUCAT un rol mult mai important in istoria lumii decat s-ar putea crede, luand in considerare populatia sa redusa. Grecii ~i romanii au colonizat mari zone din nordul Africii ~i din vestul Asiei ~i, incepand din secolul XV, natiunile europene au fondat imperii comerciale care si-au desfasurat activitatea pe tot globul. Revolutia industriala din secolul XVIII a conferit Europei 0 putere econornica ce i-a permis sa domine cornertul din toata lumea ~i ambele razboaie mondiale au inceput in Europa. Din 1945, influenta globala a Europei a scazut, pe masura ce bogatia ~i puterea rnilitara s-au concentrat in America de Nord ~i in Asia.

Europa crestina

In secolul IV, cresrinisrnul a devenit religia oficiala a Imperiului Roman ~i, in urrnatorii 700 de ani, aceasta religie a ajuns in roata Europa. Odata eu dezbinarea Imperiului Roman, pana in 476, ~i din lipsa unei puteri politiee autoritare, dupa aeest an, crestinisrnul a devenit singura foqa unificatoare a conrinenrului, iar Biserica a d~tigat putere.

Papalitatea

Fiind conducatori ai Bisericii Carolice, papii aveau 0 put-ere spiriw;}la exrraodinara. Putcrca

policies era dad ~i til: vastele propricrati ale papilor, proprietl,i care au dus la rnulre conflicrc

lntre papaiitatc ~i cci rnai mad conducaeon ,II Europei.

Inel papal

Estul ~i Vestul

Incercarile Papei de Ia Roma de a-ji extinde jurisdiqia asupra tntregii Biserici Crcstine au fast zadarn icirc JL:

Biseticile Ortodoxe din Europa de Est, concentrate ln jurul vechiului oral Constantino pol. in 1054, a C,l\[, schism a (separare) a devenit definiciva. ducand 1.1 () divizare religioasa in Europa crestina, care S~;\ prcltll'~I[ p~tna In zilele noastre.

Colegiu towllllit in jum! IIIW curt] inteno.a« drepllIlIglJill/illc

Colcgiul Merton, unul dine I" prim~lc <.)10",11 ale Oxfordulul

Icoana ortodoxa a Arhanghelului Gabriel

Raspandirea educatiei

Biserica domina inva~imantul, la tnccpue prin In, I'.htld 11 apoi prin univcrsitati. Prima univcrsitatc din EUfC"}I"\, specializata in rnedicina, a fost fondatii la alcrno, In ,,,dl,! Italiei, in secolul IX; altele, prectlm Bolonin, P.,," II Oxford, au urmar rnai rarziu,

Statul-natiune

,

Pana in sec. XVI, guvernele nationale centralizate aparusera pe tot cuprinsul Europei, de la Spania, in vest, la Rusia, in est. Imperiul Roman SEam a incepur sa se destrame ~i, in tari precum Anglia, puterea era concentrara In mainile monarhului, care conduce a cu sustinerca unui parlarnent, compus din membri ai aristocratiei ~i din cler.

BlazonuI regal al rege!ui Filip II al Spaniei decoreaza coperta uneia dinrre cartile sale.

Europa preistorica

Prirnii care au colonizar Europa au fosc vanarorii primicivi care migrau in caurarea hranei. Pani in jlll'lIl anului 5000 t.Hr., oamenii au invatar sa pr.rcticc ~gricllI[LLra ~i s-au ~ezar in sate. Prelucrarea Inunzului ~i. rnai rarziu, prelucrnrea fierului s-au I,hp~ndit in COt conrinentul.

l,iiHlll'ill,i pn:I'Itul'k. inta{i~f\Od-o pe Venus, din I e-pugu ,I'ran!"

iviliza iilc Europei

up: Si.:COIUI, i,l lr., I nrru civilizatii §i-:lll pUS ,\l1lIWl!111.1 COIl'CCII iv a'~lpl',1 Enropci. Pril11ii au fost gr .cil. (,11" .iu ., \\1 put 'I ni '()I';l~ "S at, n ceol mai cfrl'ziu, .iu ro~ !I rill , ti lc '[I'IIS 'ii din Italia, In jurul sccolulul III U II'" ~I'I\illll ('pUS 'I': s:i colonlzezc EllJ'\Ip,[,~i.11l ,It lin urma, vastul si purcrnicul hnpctiu Il.OIlI,\1I ~ ,[ Inti", p' tor contincntul, '[IlIng, n I III I 'I i 1,,,1.\ ~,1 I, maxim'i lnflorirc ill ,\lllti ] 1/ d,l Ii,

ElII'UJ!,1 W'e,II:.

()I'\~' k vt.u lrulependentc 1 ,Ii (;".Ie1 .uulcc .ru

~ ... __ ... ~~~~;:. A Uh\lIlllL ll'~III\'1I InM!.: parte .1 1>1I~,I\ld Ii I drn comcrt. Nq,lI~flH II hI! n.wig.ltl!n />.llllhll,IIl.ljllc)l1U.lll '01 nii .1111 '1',1111,1 p,\I1.1 LI />.1."0,1 Ncagrii. ( rl .. : 111.11 pi nctnlee 1I1'.l c grccc§ti 1,111 An'lHI ~I Sp.llt,I,

('<IP III n 01 I 111111 dlilio \l1.\I\"1'11i Wl'un ~IIH l

In"cripric latinl de pe un mormfmr roman

hnperlul Roman

Ik 1.1 IUlIll.llo;" "" III prenjmn nnului 75 l.Hr., Roma li-, exrins llCjll,lt plll{'rC,II" 11, In sccolul I d.Hr., cand conrrola aproape toata 1'11I()p.~, Rtllll.Hlil.HI CorHlt'uil tn Eur p::t rerca de d rurnuri, au dar l'III"u11cl 0 Ihllh., C,.PlIlun:l (lutln.t) ~i lin sistem legislariv, watt; '"I"JV!c\llllld mul, tlmp lup <:,dorc.llml'criullli, In sccolul V.

R.zboai ·1· rdigio, sc

"fe,lI'c.l de I\()i Bht!rkl Puncst.unc, In s .c,

XV I. ~ dlvizat Europa d. Vc,,, r.uelc mrnnno-c.rrolicc ~i prole,cance au luprat pt:11crLl suprcmarie tnrr-o serie de rilzboaie sangcroase care au durnr pima la mijlocul sccolulu i unuaror.

Henrie al IV-lea al Frantei a fost crescur in religia protesranra, insa mai tdrziu s-a convertit la catolicisru.

Biserica din Goa, India Imperiile coloniale

In secolul xv, natiunile europene au construit imperii. Spania ~i Porrugalia au colon izar America Ccntrala ~i de Sud. Marca Britanie, Franta li Olanda au colonizat America de Nord Ii Orientul Indeparrar.

321

..

Imperialismul mondial

Revolutia industrials a inceput in Marea Britanie, la jumatarea secolului XVIII, ~i a transformat politica ~i economia rnondiala. Intr-un secol, natiunile europene erau destul de bogate si de puternice pentru a stabili colonii in toata lumea. Doar Statele Unite ale Americii au fost in stare sa se opuna influenrei europene.

EUROPA,ISTORIC

Diamante

Economia globala

In sec. XIX, vasele eu abur europene duccau mater ii prime din eolonii la fabricile din Europa, transpcrtfind prod use finite catre pietele din srrainarare. Uriasele orale industriale ale Europei au dltigat averi irnense de pc urma producatorilor saraci din coloniile africane ~i asiatice.

Canepa

Bumbac

Razboaiele mondiale

De doua ori in secolul XX, conflictele europene au dus la razboaie pe toate continentele.ln 1914, rivalitatile nationale au dus la un razboi de patru ani in care s-au pierdur 22 de milioane de vieti. Germania a fost invinsa ~i nemulturnita de tratatul de pace. A doua oara, razboiul a izbucnit in 1939. Pana la sfarsirul razboiului, in 1945, Europa era epuizata. Doua superpureri, SUA §i Uniunea Sovietica, dominau acum politica internarionala.

~epci de soldati, r--------------=~ 1914

Sfar~itul imperiilor Primm Riizboi Mondial a dus la tnfdngerea a patHl mati imperii europene - Cermania, Ausrro-Ungaria, Rusia li Turd. - 1i a slabir arat Marea Briranie. cat ~i Franta. Dupa AI Doilea Razboi Mondial, coloniile Europei s-au luptat ell succes pcntru independenra, doar Fr:lI1p r5min:1nd ell illlpOl"tnl1tc p('opric[~~i in ('olonil.

VI.ll'lrl.i cu <lIlU. .11' ·Ie. ,1",1>,,1,,1 t;~'·'lI,I.\i I

Iiur pa n odcrnii

1)111 ' AI I oil-a It, zbol Mondial, policicienii li,lll' '2,i §i g .rrnani au lab rat pCntru eliminnrca

vc .hil r 0 ,tilit5~i. olaborarca (;conOI11; a dintre cdc dOli, ~ari s-a rransformar in. Uniunea Europeans

on 'hlla, care a crescut, incluzand rnulte alte ~ari vcsticc. Odata cu caderea comunismului ~i inflorirea

. on mlilor de pia~a in Europa de Est, rnulte foste C5ri cornuniste au aderat la Uniunea Europeans.

PI" busirea comunismului

La ~f':\[~itlll anilor '80, Rusia si-a retras sustincrea rnilitara ~i cconoruica din 1(»LClc sale aliate cornunisre din Europa de Est. Protestele populare au r~'tllrnat cornunismul din toate nariunile esr-europene pana in 1990, insa 1'311. la sfarjitul anilor '90, majoritarea ,arilor esr·europene erau marcate de (lllbur~l'i sociale.

Istoric

cca 1250 i.Hr. Culrura miccniand infloreste in Grecia.

sec. Vlll l.Hr. Orasele-stat grccesri ci\jriga putere.

cca 753 LHr. Este fondat" Rom a.

Sec. II i.Hr, Celtii se r.spandese in Europa.

3 2

Steagul Germaniei naziste

Ideologii rivale

Comunisrnul s-a stabilit In Rusia dupa 1917, iar In Europa de Est, dupa 1945. Fascismul ~i nazisrnul au acaparat Iralia, Germania §i Spania in anii de pana in 1945. Pima in anu11990, democratia parlamenrara, la inceput desrul de slab. in Europa, s-a insraurar ca forma de guvernare dorninanra.

Cortina de Fief

Dupa Al Doilea Razboi Mondial, rrupele ruse au OCllpat cea mal mare parte a Europci de Est. 0 grani~a clara, cunoscuca sub nurnele de Corrina de Fier, a aparut tntre Estul dominar de rusi li Vestul dominae de americani. Aceasra granifa a lrnpartit Gcrmania in doua ~ari.

Revolutia de pe strazile Romdnici

Staruic de 117 d.Hr. Irnperiul Roman

bronz ajunge la apogeu. irua\ijiind 1054 Biserica Cre~tin. se un divizeaza mere Vestul rornano-catolic ji Estul orcodox.

legionar

roman

jumatatea sec. XVI Revoluria indusrriala in cepe sa transforme econornia europeana.

1871 Se rransforma harta Europei, deoarece Germanin ~i Italia devin 0 singura natiune,

Sec. XVI Popoarele europene iii folosesc cunosrinrcle de navigatie pentru a explora ~i pentru a coloniza mari portiuni de pc glob.

GUVERNE ~I POLITICA

Nationalismul

In sec, XIX, mulrc popoare ale Europei s-au luprar sa ili caltige liberraeca de la conduciitorii straini.In anul de gralie 1848, italicnii, germanii, ungarii, polonezii. irlandezii ~i altii au luprac pel1trLl independenra san pentrll forme de guvernarc mai

ech itabile.

Punct de verificare dinrre doua sectoare ale orasului Berlin

Willy Brandt

\ViUy Brandt s-a nascur la Lubeck, Germania, 'nsa a trait in Norvegia in rimpul cclui de-Al Doilea Rdzboi Mondial, unde a luar parre la miscarea de rezistenta, Din funcria sa de cancelar al Germaniei de ,

Vest, intre anii 1969 li 1974, Brandr a luerat la Lmbunata~irea relanilor dinrre Est ji Vesr li a incheiar tratate eu Polonia ji cu URSS. In anu11971, a primir Premiul Nobel pencru Pace.

AnU '40-80' Europa renunta la rnajoritatca coloniilor sale. 1957 Se forrneaza CEE.

1989-1991 Prabusirea cornunisrnului

1994 Izbucncsre razboiul tn Europa de Sud- Est.

1914-1918 Primul Razboi Mondial

1939-1945 AI Doilea Sreagul

Razboi Mondial Uniunii Europene

200 I Esre inrrcdusa moneda euro .

IMPERII

IMPERIUL ROMAN

IMPERIUL

~~r:;

RAZBOIUL MONDIAL, PRIMUL

RAZBOIUL MONDIAL, ALDOILEA

RAZBOIUL RECE

EUROPA MEDIEVALA

PERIOADA MEDIEVALA IN EUROPA, cunoscuta de asemenea ~i sub numele de Evul Mediu, a durat, in mare, din secolul XI pana in secolul XVI. Este perioada dintre obscuritatea "Evull!i intunecat" ~i inflorirea intelectuala a Renastcrii. In aceasta perioada a existat 0 explozie a cornertului, urmata de aparitia multor erase. Popoarele erau inca guvernate de regi, insa puternica Biserica Romano-Catolica domina cultura Europei. Europa rnedievala era un timp ~i un loc al contrastelor: au fost create cele mai frumoase opere de arta religioasa, in timp ce rnajoritatea oamenilor traiau intr-o saracie crunta,

Suveranii §i statu!

In starele rnedievale, suveranul - de obicei un barbae - detinea tot parnanrul. De asernenea, el incerca sa controleze ~i Biserica, sustinand ca pmerea sa vine direct de la Dumnezeu. Din cauza acestui lucru, Statul ~i Biserica inrrau adesea in conflict.

Frederick al II -lea Talenrar legiunor ji soldat, impararul Imperiului Roman Sfant, Frederick II (Ll 94- 1250) era ji sceptic in privinra religiei. S-a eertat eu Papa, care l-a excomunicat pentru d. a rcfuzar sa mearga 13. Taramul Sfant intr-o

cruciad •. Cand a ajuns, in cele din urm •• pe Tararnul Sf.'mt, in 1228. a cueerit Ierusalimul prin diplomatic ~i tara varsare de sange.

Sf. Ludovic

Ludovic al IX-lea (1226- 1270) al Frantci era un rege pios, care si-a condus semenii crestini pasnic. lnsa era necrurator ell cei care nu erau cresrini. Prima sa cruciada pe Tanunul Sfant a fost Iipsita de succes ceea ce 1-a tacm sa se 111to3.fC;1 acasa ji sa aphce 0 politica mai pasnica, In 1270, a incepur 0 cruciada irnporriva musulmanilor din Africa de Nord. A murit de ciurna in Timis,

Becket e purtat la ceruri de ingeri

Becket, omordt de unul dintre caualerii regelui Hem-ic al II-lea, in Catedrala Canterbury.

Episcopii §i Biserica

Una dimre cele mai puternice forte din Europa, Biserica, era condusa de 0 retea de episcopi i arhiepiscopi in fruntea careia se afla Papa. Accsci inva~a~i considerau d sum responsabili pentru sufletele oamenilor ~i d purcau sa supravcghczc toate activitatile acestora - chiar ~i pc cdc all: regilor.

Manasclrile

Ciilugarii ji ciilugarilele rraiau 0 viara izolata, rennnrand la bunurile personale ji ducand 0 vi.to de casritare. ell roare acestea, 'inca jucau un rol esential in societarea medievala, prescind mulre servicii care astazi sum efecruare prill inrermediul Guvernului - educarie, ingrijire medical. ji prorectia sociala a saracilor ji nevoiasilor,

Relicvariile crau cosciuge speciale folosite pentru a pasrra oasele ,Sl1,uor sau altc relieve. Acestn dnteaz]

din secolul XlI ~i arc lncrustarc scene care descriu asasinarea arhicpiscopului cl1(llcz de antcrbury, f. Thomas Becket. (1118-1170).

Clerul

in Europa mcdicvala, eel mai marc fill .1 unci

fam uu instil rite mostcnea COate propriert tile racalui s~u. Frapi rnai rnici .,lll:lll tin ordin religlos" ~i urrnau 0 cancra in Biserica. Mlilfi au. devenir episcopi, oameni cu mare. inAur::n~a. Conducaroril numeau ade ea clerici in pozitii inaltc in stat. Acesre pozitii permireau Bisericii sa influcnreze politic. starului,

Eleonora de Aquitania

Sotie a doi regi - Ludovic al VII-lea al Frantei ji Henrie al II-lea al Angliei ji marna a alter doi, Eleonora (l122-1204) a fost una dinrre cele mai purernice femei ale vrernii sale. A mers intr-o cruciada in 1147ji i-a oferir lui Henrie al Il-lea terirorii franceze intinse cand s-au casatorit. A jucat un rolcheie in guvernarea Angliei In rimpul domniei fiului ei, Richard 1.

Revoltele taranilor

,

Populatia Europei a scazut dramatic dupa ciuma neagra. Taranii erau nevoiti sa muncea di mai greu, insa nu erau pliiti~i rnai mult, Acest lucru a dus la

riis 'oak in Franta (1358) ~i In Anglia

(I 81), arnbclc Bind sangeros inabusite.

\liInt Tyler .j r, sco.iln t. mnlloe

\'«1l ji 1:ir;1I1ii ,Ill 111, Ij.lluh I)' II. I" Londra I' .ntru a-i cere lid IUch.\Iu .11111.1,. 1"1\ul11 ln t ux. 1 ·k,tol·.d" Prima lnt~blirc a luI Tyler cu rcgcl '.1 fose 1I1)~ 1,,(tll\ul1alit de succes - rc~<lic n I"Ollli< d(\karCJ t.ixel -In,~ In a doua a Izbucnit un Ilflicql Tyler a [0" montr,

Cum traiau oamenii

Majoritatea oamenilor faceau parte din popularia rurala ~i se ocupau cu cultivarea pamantului. Ei dadeau 0 parte din recolta lor baronului local, in schimbul prorectiei ~i a unui adapost, Speranra de viata era mulr mai mica decat este astazi, Din cauza izbucnirii repetate a epiderniilor de ciurna, rnoartea era vazuta ca un spirit malefic, gata sa ia pe oricine ~i oricand,

Tepuid pentru '<, scoaterea cdrnii "'- din cazane

D

\ Cupte r=» =r: ii

(;IIIIII-l.---~- mace/ant

____.__UStensila peruru curd/area ~ merelor

Acasa

Farniliile obisnuire trfiiau in colibc mici, care aveou adesea doar douii carncrc: una penrru nnimalc ~i alm pentfll oarneni, Mdncnren era pl"ep:tr.lt~ in cazane, folosind usrcnsile simple. farm era {n.rte HI'ell pentru cO mancarea nu se putca conscrva, rccol« pro:lst~ tnsemnn di ornncnii IlU ,lVc.1L1 (h;srul~ hran: iarna.

V'ltd/lli pentru tnirrtinere« glll'Jllri/or

lucrarea pamantului

Oamenii lucrau din greu pamanrul. Se folosea plugul tras de cai, insa nu existau alee utilaje care sa u~ureze rnunca. Tonti, de la sapat pani la secerar ~i tunsul oiler, se facea manual.

323

EUROPA MEDIEVALA

Orase §i comeq

Orasele, Iocalizare mai ales in jurul pierelor ~i porturilor, au lntlorit darorita inreresulu i sporir pentru comert §i a cresterii populatici, Pana in sec. XlV, aproapc 70 de ora~c din nordul Europe; au format Liga Hanseatica cc a rnonopolizac cornertul din aceasta zona.

Zidurile oraselor Majoritarca oraselor erau protejate de ziduri din piatra 1i porri rezistente. Acesrea tineau la distants baudirii pe timp de pace li soldatii inamici pe timp de razboi, Orasul Carcassonne, din Franta, si-a pastrar zidurile rnedievale.

Arta medievala

Bnnii

Moncdclc au dcvcnit obijnultc in Europa mcdicvalfi P mcru ca aiel existn

o acrivitare economica intcnsd, Monedele de aur au fosr bature pcntru prima datil in sec. VlI. Negusrorii foloseau balanre mici, ca aceasta, penull a cantari rnonedele, ~i a se asigura d\ nu fusese indcpartar din meralul pretios pc care 11 contineau.

Cea mai mare parte a artei medievale era cornandata de catre Biserica pemru de cor area catedralelor ~i manastirilor, Multe dintre cladiri erau construite in stilul numit "gotic", marcate de impresionante arcade ogivale.In inreriorul cladirilor, pictorii foloseau eulori pline de viata, insa pictura nu era realista,

Vitraliile

Semele din Biblie erau readusc la via? pe ferestrele eu virralii din biserici 1i caredrale. Irnaginile erau create din mici bucarele de sticla colorara, prins~ unele de altele eLI ajutorul unor f~ii de plumb. Acesce exernple soot din superba Caredrala Charrres, din Franta - una dinrre minunile Evului Mediu,

1mbriidimintea Taranii purtau haine simple, din lana -

bluze largi pentfu fttru.

corp ~i ciorapi lungi pentru pieioare. Materiale]e rnai bogate, pre cum inul, catifeaua ~i rnaterialele mai fine din lina, erau disponibile doar pentru negus tori ji pentru nobilime, Cizmele ji panrofii erau din piele, a§a cum erau §i accesoriile (curelele,

BISERICI SI CATEDRALE

324

Fereastra eu Fecioara in albastru £l aratd pe Hristos transfi)rmdnd apa in Yin.

CIUMA CRUCIADELE

~tiin~a rnedievala

$tiinp medievala europeans se baza pe vechile serieri ale grecilor ~i romanilor. Europenii inca nu dezvoltasera abordarea necesara unor noi descoperiri, precum cele racure in lumea islamica. Existau progrese In anumite domenii, respectiv in constructii, rorusi, inginerii rnedievali inal~and structuri impresionante, cum sum catedralele gotice.

Plantele medicinale

Ascrolabul era 0 inventie

araba creara pemru a masura altitudinea Soarelui, Lunii ~i stelelor. A ajuns in Europa folosind rurele comerciale ji ii ajuta pe astronomi sa navigheze

Manuscris medieval

Se credea di fiecare parte a corpului era guvernata de semne ale zodiacului, OJ' cum arata manuscrisul din sec. XIV.

Medici; medievali foloscau plantelc pentru a prepara rnedicamente, wlguente ji caraplasme. Oamenii de ltiin,a din zilele noasrre au analizat planrele §i all gasit in de subsrante benefice. Salvia, de exernpiu. conrine acizi care au erect in lupta impotriva racelilor: levantica contine ulci eficace in tratarea arsurilor Ii inreparurilor,

pe mare.

~;~~+~"h~f=

Sculptura Catcdralele erau decorate Cll staruile Sfintei Fam il ii, scene din Biblie. sfinri §i episcopi, Statuile de talk mare, precum acesrea de la Chartres. all deven it emblema sdlului gotic.

Fereastra Rozetei Sudului

Ilustrarea manuscriselor In manastiri, dilugarii copiau de mana cexrul Bibliei §i a] alccr d.rp sflnre. Ei

impodobeau texrul ell frumoase ilustratii ji iluminau literele imporranre (Ie pictau cu culori vii §i Ie decorau Cll frunze de aur)

Arhirectura

Zidarii rnedievali au construit li case din piatra pe langa biserici, Accasta a fast construita in lincoln, Anglia, pentru un negus tor cvreu din sec XII. Arcada mcunjira de la intrare arata ca este in stilul "roman': care a fosr la rnoda inainrea srilului gotic.

IIIII

EUROPA, ISTORIC

FEUDALISMUL

FRANTA, ISTORIe

IMPERIUL RO~AN SFANT

MEDICINA, NORMANZII SFANTUL

ISTORIC IMI'ERIU

ROMAN

EUSTACHIO, BARTOLOMEO, vczi URECHEA ~l AUZUL. EVAPORARE, vezi AMESTECURI ~I COMPU~1

EVOLUTIE

,

TERMENUL EVOLUTIE se retera la teoria ca

,

animalele ~i plantele s-au dezvoltat printr-un proces de schimbare continua de la formele de viata

,

anterioare. Unii oameni de ~tiinta sunt de parere ca cercetand dovezile fosile putem afla mai multe despre trecut. Fosilele au ararat ca formele de viata primitive au aparut acum

mai rnult de 3,8 miliarde de ani ~i ca vertebratele exista de peste

500 de milioane de ani. Ccneratie dupa generatie,

s-au dezvoltar organisme mai bine adaptate mediului.

Hyracorherium, primul dintr-un lung ~ir de cai, a aparur acum aproximativ 55 de milioane de ani.

Eqeus (c~lul din zilclc noastrc) a evcluat acurn l.64 milionnc de ani. A devenit lin animal care pa~tc.:, ~i are un singur degcc, care formc.:;tza 0 copira.

Copita cu un singur deget

Membrele lungi s-au dczuoltat pentru vitezii.

Melcul de

Selectia naturala

,

Teoria selectiei naturale sugereaza d factorii de rnediu pot favoriza anurniti rnembri ai unei specii in defavoarea altora, dandu-i doar cdui mai bW1 posibiliratea de a supravietui, Experimenrele derulate pe plante

carnivore de Ro;a Cerului au demonsrrat

)' '( aceasta teorie. Plancele

i I 1(, care erau hranite cu

t! \ carne produceau

\ mai rnulre flori §i serninte decac celelalte.

Variatia

Variaria se refer. la diferentele dintre indivizii unci specii, Uncle variatii,

precum culoarca cochiliei, le conferf

unor indivizi avantajc

de care ceilalri nu se POt bucura. Acesri indivizi all o mai mare pnsa de supravietuire li de lnmulrire .

.

r,

Mutariile

Uneori, In timpul reprodueerii, procesul replicarii marerialului genetic (ADN) estc rulburar ~i

au loc mutatiile accidentale. in mod normal, acesti muranti nu rraiesc, dar unii supravicruicsc, reprezenrand 0 lmportanra sursa a variariei pe care se bazeaza selccria.

Scniul mutant aL Lui FuLL.,· are spini curba(i, triislitura ce ajlltlila "ispt111t1i,.en rna; ~/identli a seminteior:

Planta hranita ell carne produce flori.

Planta nebrlinitli are mai pu/ine flori.

Erediratea

Ercdiratea studiaza modulln care caracreristicile anumitor indivizi tree de la 0 generatie la urrnacoarea. Acest proces implied adesea afirmarea genei dominanre a parinrilor, care poate masca efecrul gendor rcccsivc.

Hamster! rusi

Selectia sexuala U nele an imale Ili parrcnerii prin selcctie sexuala, Un mascul poate uvea trasaturi deosebite. prccum penele lucioa-

se, ell care sa I~i arraga

parrenera. Tdsamri ca acesrea, care pot .6 benefice speciei, se transmit de la 0 generarie la alta.

Gena albinoas.i recesiud

Gena dominantd brri

325

Cum evolueaza 0 specie

Un organism poate trece prin schimbiiri datorita unor procese, precwn selectia natural a §i adaptarea, induse de mediul ln care traieste. De cxcrnplu, prin electie, s-au dezvoltat caii mai mari ~i mai rapizi, pemru conditiile de trai din dmpi.ill! des hisc, In uncle cazuri, uncle rase se

p c schimbn atll de mult Indt devin foarte

difcri . d· rc .eul speciei din care fac

parte.

111 (flllilli '11111'r 1',1/1" ir tI~~(lrI( /,lImr/',/1I c!/I/,.ll'lli.

Pieiorullui Hyracotherium, ell patcu degete

Pieior de Hipparion cu trei degete

Copita calului modern, Equus

Adaptarea

Procesul adaptarii are loc atunci cand un organism evolueaza intr-o anurnita direcrie pentru a se adapta mai bine rnediului sau, Unii oameni cred di acest lucru poate duce la o noua specie ~i di 0 planta sau un animal se adapteaza mediului in care rraieste pentru a avea 0 pnsa mai buna de supravietuire.

Cintezcle lui Darwin

In timpul vizirei sale in Insulele Galapagos. naruralisrul englez Charles Darwin (1809-1882). observat 0 varietare de cinreze care rr'iiau acoloJ eoarecc scmanau cu p5s5.rilc arc trainu in America de lid conrin ntala. cl a sustinur c. flecarc specie de ctneez, dezvoltase un doc modelat difcrtr penrru a se ndapea ln ncvoile sale de hrani!'c.

Cinteza care se hranesrc ell planre

Flururele-monarh Mimctismulla fluturi Mirnensmul escc 0 forma de adaptare prin care 0 specie a devenir ascrnanatoarc eu alta ca lin mijloc de protectie, Pisirilor nu le place gusrul flururclui-monarh ~i. prin urmare, evita §i flururele Viceroy, colorac asemanlitor; dcsi acesta are un gust bun,

Flururele Viceroy

EVOLUTIE

Selecria arrifictala

Oame~ii de ltiin\a pot manipula structura generics a planrelor ~i animalelor prin selectarea anurnitor specii, in conformirare en nevoile beneficiarului,

De exernplu, produsele, modificare genetic, prccum rosiile, intens-aromare sunt deja in magazine. De asernenea, chiar ~i crescarorii de d.ini pot modiflca rernperamenrul, forma, marimea *i culoarca d.inilor. Capacirarea de a modifica srructura

de natura ctica,

Cainele Shar pci

Speciile intermediare

Speciile intermediare SW1r specii formate "pe jumatate" sau aflate la jurnatarea procesului de formare a unei noi specii.In 1861, descoperirea celei rnai vech i fosile de pasare, Archaeopteryx, a oferir W1 argument impor~ant pentru sustinerea acestei teorii, In mod evident, fosila cornbina caracteristicile de reptila ale

unui dinozaur cu rrasatura unica ce apartine pasarilor, penele.

Pesrele Dipnoi

Speciile intermediare In viara Pestii Dipnoi pot respiraoxigenul direct din ace §i au doua branhii carnoase pentru respiratia in dmpul inorului. Pesrii Drpnoi au aparut acum 380 de milioane de ani, cand animalele au ajuns penrru prima dara pe parnanr. Se crede d prirnele tetrapode reresrre (animale cu parru picioare) au evoluat din pestii Dipnoi, ca specii inrermediare,

Dovezile

Cele mai rnulte dovezi ale evolutiei se bazeaza pe fosile. Acestea arata cum au evoluat fiintele vii de la simple forme marin'e, pentru ca apoi sa ocupe pamantul, apa dulce ~i aerul. Studiul caracteristicilor cornune ale organismelor sugereaza modul in care ace tea sunt lnrudlrc. De aserncnea, cercerarile din domeniul geneticii ~i ale bazelor sale moleculare au dus la 0 rnai buna intelegere a modului in care se desfasoara evolutia,

Impactul uman

Timp de secole, oamenii au avut un puternic impact asupra habirarelor plantelor ~i animalelor. De exemplu, unele anirnale au fost nevoite sa se adapreze la noile medii create de asezarile urnane ~i de industrie. De asemenea, prin reproducere selecriva, oamenii de ~tiin~a au modificat structura genetid a W10r planre ~i animale pentru a genera recolte ~i carne pentru consumul uman superioare din punet de vedere calirativ, Fructele, precwn srrugurii ~i portocalele, au fost

inmultite in ap fel mcar sa nu aiba serninte ~i sa fie mai u~or de digerat.

Teoriile creatiei

Evolutionisrii cred d viata de pe Pamanr a evoluar progresiv de-a lungul a rnii de milioane de ani, initial din materiale lipsire de viala. Torusi, unii oarneni susrin d't reate vieruiroarele de pe Pamanr au fost create in aceeasi forma sau aproape in acceasi

forma III care cxista astazi, Desi creationisrii resping reoria evolutiei, multi accepra faprul ci formele de viata de pe Pamdnt se pot schirnba. Ei cred ca Dumnezeu a creat dlferire feluei de creaturi care s-au diversificar pana in zilele noasrre.

Impacrul poluarii

S-a descoperit ca in rimpul Revoluriei lndusrriale, flururele Riston betularia, camuflar anterior de pasarile pradatoare, a devenit vulnerabil pe copacii innegriti de funingine. Cu reate aces tea. flururii de culoare mai inchisa au supravieruir ~i s-au Inrnultit, fiind din ce in ce mai Inchi§i la culoare.

Biston berularia

Caricarura din sec, XIX a lui Charles Darwin

Jean Baptiste de Lemarck

Naruralisml francez Jean Baprisre de Lernarck (1744-1829) a propus 0 reorie a evolunei care contrazicea ideile anterioare legate de fixiratea speciilor, EI a afirmar ca, prin adaptarea I. mediul in care traiesc.organisrnele si-au schirnbar forma corpului ji cii asrfel de transtorrnari au fosr transmisc urmasilor lor. Conform acestci teorii, girafa a ajuns sa aiba garullung datorira faptului d sc inrindea sa manance frunze din copaci.

GENETICA

POPORUL PREISTORIC

Fosilele de planre ji anirnale arara di au existat schimbari sernniflcarive de-a lungul perioadelor geologice. Fosilele arata ci planre de uscar au aparur ell

440 de milioane de ani

in urma, insa nu au fost destul de bine adaptate ca sa forrneze paduri decat pana acum 320 de milioane de an i.

Dovezile moleculare

Adesea, dadi doua specii noi evolueaza dinrr-un srramos comun, srructura ADN-u1ui incepe Sa se schimbe, De exemplu, arnt veverita gri, cat ~i eea roscata se hranesc cu ghinde. Cu toate acesrea, veveritei roseate ii lipsesc enzimde digestive care descornpun subsran-ele chimice din ghinda. Acesr lucru a dus la scaderea numarului de veverite roseate din Insulele Briranice.

Populana de vevcrite gri depasesre populatia de veverite ro~eate in Ma.rea Britanic.

La iilieci, oasele mdinii ;i degetulu; all deuenit puncte de Jus/inert a membranelor aripii.

Anatomia comparative

Naturalism I francez Georges Cuvier (1769-1832) a demonstrat eft Fonctionarea schelerului vertebratelor reflecra felul in care a trait anirnalul. Deoarece vertebrarele au origine cornuna, structura scheletului are 0 a~ezare asernanaroare. Oasele membrului unui tatu pot fi comparare ell oasele bratului unui cimpanzeu §i eu cdc ale aripii unui liliac,

-

BIG BANG

VIATA PREISTORICA

ANIMALE

326

DARWIN, CHARLES

DINOZAURI EVOLUTJA UMANA

FOSILE

Homo neandertlralcusis 200.000 - 35.000 nnl In urm,

EVOLUTIA UMANA

,

EVOLUTIA UMANA A FOST INTENS

,

DEZBATUTA. Totusi, in zilele noastre, majoritatea oamenilor de ~tiinta sunt de acord ca omul modern, Homo sapiens, este unicul supravietuiror al speciilor care au evoluat din strarnosii comuni ai oamenilor ~i maimutelor care au trait acum pse milioane de ani. Schirnbarile climatice i-au alungat pe cei mai vechi strarnosi ai nostri din padurile tropic ale

catre zonele impadurite ~i cele de pa~une.

Provocarile ridicate de aceste noi habitate au avut drept rezultat schimbari importante, cum ar fi mersul biped ~i cre~terea dimensiunii creierului.

comuni

Arborele genealogic

Sradiile parcurse de evolutia primilor strarnosi ai oamenilor nu alcatuiesc 0 linie dreapra, ci, mai degraba, un "arbore" cu rnulte necunoscute. Dcoarece sunt purine dovezi fosile, oamcnii de ~tiinra nu sunt de acord in privinra modului in care mulre specii

umnne l§i duceau existenta §i nu se p c prol1uJ1p care specii sunt

SCI', m ii eel rlalte, Acest arb ore r .n 'al s= reprczinta un ghid simplu ~I rclatiilor, dar nu

ill lic; n 'aparat inrudirea.

Homo sapiens 100.000 ani In 1Ir1/1i,

Pro onsul cscc eel lIui vcchl mcmhru .Ii .lI1uopUIIII(lr. WUVlIl include mnimutclc ~i uiilll 'niL I-I:t lr,'iL in p.\thlrllf.' t'~)p'l.:.d· £1111 Afrlca de Vc'c ell 24 - IX 11111;';.111 1< ,1111 t" 111111 .. (II WIl,p.lr.,\i· II mam iii sili,PrOWI/SIIt.1V ,I cr I -rul d .vvuh.n.

Proconsul

Australopitecii

Ausrralopirecii sum considerati a fi cei mai vechi rnembri ai horninidelor (fiinre urnanoide}, Desi seamana en rnaimutele, au creierul putin dezvoltat §i maxilare proemineme,Austra!opitecii stateau drepti ~i aveau mers biped. Acest lucru este cunoscut datorita formei pe care 0 au oasele membrelor §i coloana vertebrala, precum §i datorita descoperirii arnprentei unei labe a piciorului vechi de 3,7 milioane de ani, la Laetoli, in Tanzania.

Lucy

"Lucy" esre nurnele dar celui mal cornpler scheler de Ausrralopirec descoperir palla acurn, care a fosr gasic in 1974, in Etiopia. Esre schelerul unei femele adulre, vechi de 3,8 rnilioane de ani. Lucy avea inal'fimea de 1,1 m.

joasd.

Cirnpanzeii

Cimpanzeul este cea mai apropiara ruda a noastra. Pesce 98% din ADN-ul (marerialul genecic) al oamenilor ji anirnalelor este identic. Cirnpanzeii ~i gorilele sunt cunoscuti generic ca "maimu~e africane" Acum aproape pse rnilioane de ani, oamenii ~i rnaimurele africane s-au desparrir din srrarnosul lor comun, pentru a evolua distinct.

Homo

Homo este genul (grupul de specii) din care face parte ornul modern. Cel mai probabil, acesta a evoluat din Australopiteci, acum 3 - 2 milioane de ani, desi nu exista 0 dovada clara in acest sens. Primii membri ai acestui gen s-au rernarcar prinrr-o dimensiune crescuta a creierului §i capaciratea de a fabrica unelte,

Homo habilis

Jndemanaticul" este eel mai vechi membru cunoscut al genului Homo. EI a trait in padurile ji savanele din Africa. Creierul lui Homo habilis avea un volurn de 650 - 800 cme. Fabrica ji folosea unelte din piatra, simple. §i era un culegaror ~i vanator priceput .

Homo erectus

Homo erectus a fost primul umanoid care a parasit Africa pentru Europa ~i Asia. Avea frunrea boltita, fap purin aplatizara ~i un velum al creierului intre 850 ji 1000 cme. Acestia au locuit in habirare muir rnai diverse decar srramo~ii lor §i au fosc primii care au folosit foeul.

Neanderthalienii Neanderthal icn ii all fost primii oamcni care s-ou adaprat lavl'pdin zonclc red ale Europci ji Asici, Aveau 0 consrirutic r busd\ ji creierul dezvolrar,

Purtau haine, iji fabricascrf anumire unelre ~i foloseau focul penrru a se Ei au fosc primii care si-uu ingropat mortii.

Paranrhropus

Pnranrhr pus erau "oamcnirnaimuta" 1I constitutic

robusta, care traiau 1;1 sudul §i esrul Africii ell 3 - 1 rnilioane de an i in urma, Probabil ca proveneau din Ausrralopiteci, dar nu se gasesc pe traseul genealogic care a dus la aparitia omului modern.

M asculul Parantbropus auea Indlfimea de 1,35 m

Homo sapiens

Primul om modern a aparut in Africa. Homo sapiens are un crcicr binc dezvoltar, este intcligcnt ji capabil sa articulczc, Oamcnii §i-:lll exrins conrrolul asupra imprcjurimilor pc masud\ ce agriculrura, organizarca social~ ~I rchlloloJ;la s-au dczv Irar,

Cmniullui 1101110 erectu

Reprezenrarca

unui Neandertbalian

ARHEOLOGIA

SCHELETUL

CORPUL DARWIN, EpOCA EpOCA EVOLUTIA FAMILIA FOSILE GENETICA POPULATIA

UMAN CHARLES BRONZULUI DE" LEAKEY PREISTORICA

PIATRA

..

327

EVULMEDIU, vezi CAROL CEl MARE, ISTORIE. EXCAVATIE, vezi ARHEOlOGIE. EXOSCHELET, vezi ARTROPODE

EXPLORAREA

DIN CELE MAl VECHI TIMPURI, oarnenii au fost curiosi in legatura cu lumea in care traiesc, De mai bine de 3000 de ani, exploratorii au cartografiat cea mai mare

parte a suprafetei de uscat ~i de mare. Adesea, acesti bravi pionieri se aventurau in necunoscut mai mult din simpla curiozitate. Uneori mergeau in cautarea bogatiilor intr-o calatorie de documentare ~tiintifica sau in cautarea unor locuri noi ~i mai putin aglomerate in care sa traiasca. Ca urmare a cartografierii lumii, exploratorii au desfiintat multe mituri, aducand cu ei povesti adevarate, care pareau uneori mai stranii de car ficriunea.

,

Explorarea in scopuri comerciale

Dupa ce otornanii au cucerit Constantinopolul,

in 1453, conducarorii europeni au plarir marinari care sa gaseasca rute alternative carre Asia, Foarte curand, a devenit mai rapid ~i mai iefun sa se trimita bunuri de lux, precum mirodeniile ~i matasurile pe mare.

Figurind din timpu! dinastiei Han (206 t.Hr - 220i.Hr.)

Cal de jad chinezesc

SigUiu imperial de mde~

Explorarea

in Antichitate

in Amichitate, popoare precum fenicienii explorau noile regiuni in cautarea de noi parteneri de nego~, Grecii ~i romanii au descoperit ~i ei mai mulre despre lume pe masura ce imperiile [or se extindeau. Oamenii au inceput sa citeasca despre Iocuri indepartare in carti scrise de geografi clasici pre cum Strabon (cca 63 i.Hr. - cca 21 d.Hr.).

Xuan Zang

Cilugarul budist Xuan Zang (602-664) a fast unul dinrre cei rnai mari d.larori ai Chinei antice. In 629. a pornir singur pe renumirul Drum al Marasii ca sa viziteze India, Nepal, Sri Lanka ji Pakistan, srabilind aliati pentru China ji studiind. S-a intors in anul 654, inciircat eu frumoase opere de arta asiarice, Dupa moartea lui Xuan Zang, trnparatul Gaodong a consrruir in amintirea sa rnanastirea Xingjiao, in afara ornsului Xi'an.

Marco Polo

Negusrorul venetian Marco Polo (cca. 1254-1324) a calatorit pe uscat catre China ~i a intrar 'in serviciul impararului Kublai Han, ca diplomat, timp

de 17 ani. !ntors in Europa, in timp ce era inchis pentru datorii (1296-1298), a dietat 0 carte care s-a bucurat de 0 popularitare imensa, dcspre viata din Orienrul Indepartar. Careva secole mai dlrziu, aceasta l-a inspirar pc Columb sa gaseasd. 0 noua ruta vestica spre est.

Kublai Han ji Marco Polo

Arbore cuisoare

Drumul Matasi!

in timpurile antice ~i medievale, exista un irinerar de 6.400 krn, pe uscat, intre Ch ina ji Europa, cunoscur sub numele de Drumul Marasii, Nu a mai fosr utilizat atunci cand negustorii asiatici ~i europeni au adoprar noile rute pc apa, de la est la vest, in secolele XV ~i XVI.

Insulele Mirodeniilor

Europenii stiau d. In Est sc culriva mirodenii prerioase, precum cuisoarele, ~i uncle dintre cele mai mari descoperiri au fosr rodul eforrurilor de a gasi lnsulele Mirodeniilor, care astazi sunt cunoscute sub numele de Molucca. Navigarorii porrughezi,

spanioli, olandezi ji britanici au luptat cu totii penrru a controla accasta valoroasa sursa de bunuri cornerciale pentru ~ari1e lor.

Matase chinezeasca

Vasco da Gama

NavigaroruJ porrughez Vasco da Gama (ccal469-1524) a devenic primul

european care a navigat catre India, debarcand in Calcurra, in 1498. Da Gama s-a inters de doua ori: in 1502, ca sa razbune morrile unor negusrori cresrini ~i, pentru

ultima data, in 1524, ca vicerege al Indiei. A rnurir la scurr (imp dupa numirea sa.

Lumea Noua

Din 1492, europenii au doric

sa ajunga in India navigand spre vest, Cand au descoperit d America Ie starea in cale, ei au considerat acest continent 0 "noua lume" ins a, pe rnasura ce l-au explorat, l-au ~i jefuit Cll salbaticie ~i au distrus bogarele imperii ale azrecilor,

incasilor ~i mayasilor,

Recipient aztec

Continentul sudic

Tirnp de secole, europenii au crezut d exista 0 Terra Australis Incognita - sau un Continent sudic neCW10SCUt. In secolele XVII ~i XVIII, navi~atorii olandezi ~i britanici, precumJarnes COOk (1728-1779), au inceput sa il exploreze, iar marele continent a devenit cunoscut sub nwnele de Australia.

Robert O'Hara Burke ~i William J, Wills Asezarile timpurii din Australia se gaseall pe coaste,

Burke (1820-1861) ji Wills (1834-1861) au facut prima dlatorie de la Melbourne pri n

inreriorul parjolir al conrinentului carre coasta nordica. Pe drum inapoi, au murit de foame in regiunea de stepa,

Moartea la Cooper's Creek

328

EXPLORAREA

Instrumentele folosite de exploratori Inaintea inventarii radarului, undelor radio ~i sarelitilor, navigatorii ~i exploratorii foloseau 0 varietate de insrrurncnre rnanuale, Busola, sextamul ~i alte insrrurnenre erau folositc pemru calcularea pozitiei pe mare §i pemru rnasurarea distanrelor pe uscat. Folosirea lor a perrnis realizarea de hiir~i dt mai apropiate de realitare,

Unghiuri folosite pcntru determinarea flistan/ei

llusola ropografului, II n teodolit rimpuriu

Ruler. ropografului

Se foloseau riglele paralele Cll harta Ii busola pentru a a£la pozitia pc marc.

Pundirii

Tn secol,:1 XIX, britanicii din India au prcgatit topografi indieni, cunoscuri sub nurnele de punditi, pcnrru a cartogratia zona lantului rnuntos Karakoram din Asia Central", Kush Ii Himalaya. !n 1863, unul dintre primii punditi, Mahomed-i-Harneed, a tacm cea dinrsi cilarorie Inregisrracl peste lanrul Karakoram, catre T urkesranul chinez, A murit dupa jase luni, in Yarkand, insa eclupamentele sale ropografice 1i caierul care continea informatii ropografice esenriale au fosr recuperate ~i duse inapoi In India.

Sextantul se [olosea pentru a topografia tcritoriul.

Sextant porrabil, 1850

Mary Kingsley

La primele explorari ale luruii au luat parte 1i cateva femei. Se credea d doar barbarii avcau curajul sa se aventureze pe reritoriile

neexplorare. Cu reate aces tea, naturalistul englcz Mary Kingsley (1862·1900) a dovedit cii nu esre asa, dind a diHhorit prin Africa de Vest, In 1894, adunand pesri

.§i specimene de carabu~i pentru British Museum ji studiind religiile africane. In 1900, s-a tu[01'S in Africa, pentrl! a lngriji soldari In razboiul cu burii §i a murir acolo.

..

AFRICA, ISTORIC

AMERIC1\ CENTRALA, ISTORIC

329

Acele fi'ecate ell. magnetitd ardtau nordul (and erau atdrnate de un fir.

Formarea imperiilor

Din secolul XV, spaniolii, portughezii, olandezii, britanicii §i francezii au realizat marl imperii in afara Europei. Dupa ce exploratorii, comerciantii §i colonistii natiunilor au tacut Iegatura cu teriroriilc indepartare, a fost u§or pemru natiunca respectiva sa trans forme ace! teritoriu in colonie. Africa, Australia, paqi din Asia ~i Americile au fost colonizare roate de catre europeni la un mornent dat,

Livingstone ~i Stanley

Dr. David Livingstone (1813·1873), un misionar scotian. a facut trei expcditii in zone ale Africii care erau necunoscutc europenilor. El a disparut cdnd incerca sa gaseasca izvorul Nilulu i ji se presupunca cii ar fi murit, Un ziar din New York l-a trirnis pe urrnele sale pe jurnalisrul Henry Stanley (1841·1904), care I-a gasit pe malurilc lacului Tanganyika, inrampinandu-l cu faimoasele cuvinte:

"Dr. Livingstone, presupun."

P.l.ria

lui Stanley

Busolele

In secolul XI, navigatorii chinezi

fa lose au busolele rnagnerice pentru a afla cursul pe mare. In Europa, busolele au devenit insrrurnentc escnrialc

pen tru explorarori. incepind din secolul XII. Busolele timpurii erau ace magnetizare orientate care indican

n rdul cand erau agapte pe un fir. Mai tflrziu, vcrsiunile in cutii au perrnis navigatorilor sa le citcasca ell 0 mai

Compas

Charles Sturt

tn ciuda existentei celor doua mad rauri Murray §i Darling, colonlstii australieni nu all gasit izvoare de apa pe coasta de sud-est, ap di. explorarorii all cautat 0 mare In inreriorul contincnrului, Lure an ii 1828 ~i 1830, Scurr (1795·1869) a carwgrafiat sisternele hidrograflce intalnire pe 0 suprafarji de 1600 k111.!n 1844, el a explorat interiorul ccnrinentului, sau srepa australiana, ~i a dovedir, in cele din urrna, ca. nu cxista nici 0 mare incerioara.

Ultima trontiera

In 1909 §i 1911 primele expeditii au atins Polul Nord §i Polul Sud, De atunci, au rarnas purine locuri de cartografiat pe Parnant, dar cu ajutorul progreselor tehnologice, oamenii de §tiin~a au reusit sa extinda aria explorarii in oceane §i in spariu, In 1969, exploratorii au ajuns pemru

prima oara pe Luna. f 1

• TRIESTE

1

Telescopul spatial Hubble Asrronomii pot acum sa exploreze ?i spariul. Telescopul spatial Hubble, lansat In 1990,orbitC'm Pamancul la 0 disranta de 600 km. De la aceasta disranta, inregistreaza imagini, dihltOrind la 0 distanta de milioane Ii milioane de ani.

Trieste, lin bntiscaf

AMERJCA DE SUD, ISTORIC

COOK, JAMES

ASIA, ISTORIC

AUSTRALIA, ISTORIC

ubrnarinul Trieste

llatis(, ful1i-ieSle - un dlspozitiv de scufundare cu

amen! ln bord, proiecrar pentru a ajunge la ad~l1cill1j de p~na la 11 km in cean - a fast

C nsrruic de Ol11uJ de jriin," elvetian Auguste Plccard (J 884-1962). In 1960, s-a scufundat la o ad~ncil11C record de 10.916 111, in Groapa Mnrianclor din Oceanul Pacific. La bord se gascau fiul lui Piccard.jacques, 1i locorenenrul

Donald Wash, din marina americana.

EXPLORA{tEA POLARA

EXPLORAREA S PAT IULUI

IMPERII

Ocean [ngherat (banchizdj

EXPLORAREA POLARA

CAND EXPLORATORII AU AJUNS IN SFAR~IT la Polul Nord ~i la Polul Sud, la inceputul secolului XX, calatoriile lor au fost ultimele calatorii eroice de

". explorare. Desi navigatorii au cunoscut mereu

pozitia tinurului arctic, existenta tararnului Antarcticii nu a fost dovedita pana in 1820. Deserturile polare care acopera ambii poli fac din aceste locuri misterioase cele mai aspre locuri de pe Pamant, Conditiile indud vanturi extraordinar de puternice, temperaturi sub zero grade ~i lipsa hranei. Exploratorii polari aveau nevoie de 0 putere deosebita, de inventivitate ~i de curaj - multi au murit in incercarea de a cuceri ultimele frontiere ale Terrei.

Curs a spre Polul Sud

Dupa descoperirea Anrarcticii.jn 1820, expeditiile pornite din Franta, Srarele Unite ale Americii ~i Marea Britanie au cartografiat linia coastei. Explorarea interiorului nu a inceput pana In anii '90, Insa in 1906 a inceput 0 curs a intre capitanul britanic Scott (1868-1912) ~i capiranul norvegian Amundsen pentru atingerea Polului Sud.

Roald Amundsen

Amundsen (1872-1928) ji cei patm tnsotircri ai sai au fast primii care au ajuns la Polu! Sud, la 14 decernbrie 1911, Cll 0 luna inainte de Scott §i de echipa sa. Amundsen s-a inters In siguran~a la baza a de pe calota de ghea\3 Ross. insi\ echipa lui Scott a rnurir pe drumul de intoarcere.

lnstrumentele rimpurii Primii exploratori luau eu ei in _ expedinile polare Instrumente preCllfn busolele simple ji elecrrornerrele. Cu ajurorul pozitiei Soarelui ji busolei, determinau directia nord-sud.

Electrometru! masura schimbari in elecrricitarea atmosterei in apropicrca polilor,

Schiuri pentru schi fond. 1901

inciil{aminte pencru zdpada, 1906

Schiuri

din l~em~n-~"I!I!"'I!III~Il!III.liiiiiiiiil.

Istoric 1820 Vanatorul de foci

1611 Navigatorul englez american Nat Palmer Henry Hudson este lasar observa Antarctica.

in deriva sa moara, dupa 0

revclra a echipajului sau, in golful nordic al Canadei, numir dupa acesta,

17330 expeditie rusi exploreaza marginile taramului arctic

1901-1904 Expeditia lui Scott, Discovery, intra in Antarctica.

Exploratorul irlandez

Shackleton (1874-1922) a fast pentru prima data in Antarcrica in 1901. !n timpul unei expedirii, in 1914. Shackleton a mClIr 0 eroica traversare de 1.300 krn, intr-o barca dcschisa, peruru a aduce ajuroare pe"tru

echipa sa izolara. Curajul sau i-a asigurar un loc in istorie,

decembrie 1911 Amundsen ajunge la PolulSud.

ianuarie 1912 SCOtt Ii echipa lui ajung la Polul Sud.

Tinutul arctic

,

Bascinasii nordamericani §1 groenlandezii au trait pe marginile tinutului arctic timp de 5.000 de ani. Explorarorii europeni au explorat pentru prima data calota polara acu 400 de ani, in cautarea rutelor pe mare catre boga~iile Asiei.

Peary ~i Henson

Se crede ca explorarorul american Robert Peary (1856-1920) Ii servirorul sau, Matthew Henson (1866-1955), au fosr primii care au ajuns la Polu! Nord. In 1909, ei au plecat din Groenlanda Cll 29 de eschirnosi ji 133 de caini, Unii sunt de parcre ca nu ar fi ajuns acolo, insa ultirncle cercetari au dovedit conrrariul,

Willem Barents (1550-1597) ciiutand Pasajul de Nord-Est

Pasajul de Nord-Est

In secolu! XVI, olandezul ~rillem Barents a incercat sa ajllnga in Asia navigand in nord-esrul Europei. Inne 1878 Ii 1879. geologul suedez Nils Nordenskjold (1832-1901) a fosc primul care a reusir acest lucru.

Pasajul de Nord-Vest Exploratorul englez John Franklin (1786-1847) a murit in timp ee cauta 0 alta cale spre Asia de-a lungul coastei Canadei;o rura cunoscuta rnai tirziu drepr Pasajul de Nord-Vest. Expedina sa a gasit calea de acces, insa exploratorul norvegian Roald Amundsen a fost prirnul care a navigar prin ea, in 1906.

CuJar ell medicamenre din expeditia lui Franklin

INVENTII

NAVIGATIA

Cercetarile moderne

Baza de cercetare Scott-Amundsen

Srarii permanente

Asrazi, Antarctica are in [ur de 40 de statii de cercerare pcrmancntc si 100 de statii temporare care srudiaza falUla, tosilele Ii mineralele. Sure de oameni de ~riin~a lucrcaza vara in baza de cercerare americana Scott-Amundsen.

Desi regiunile polare au fost explorare ~i cartografiate, in sratiile multinationale ind se mai fac cercetari, mai ales in Antarctica.

1929 Pri.mul zbor deasupra Polului Sud - Richard E. Byrd (1888- 1957).

1937 Uniunea Sovietica creeaza statiile de cercetare

arctice,

1957-1958 Anu! international al geonzieii: 12 natiuni insraleaza aproape 50 de baze de cercetare in Antarctica.

EXPLORAREA

SCANDINAVIA, ISTORIC

..

AMERINDIENII

330

OCEANUL ARCTIC

EXPLO RAREA SPATIULUI

,

ERA SPATIALA. a inceput in 1957, odata eu lansarea primului satelit, Din aeel moment, astronautii ~i robotii au ple cat de pe Parnant pentru a explora fizic spatiul. Doisprezeee astronauti au aselenizat. Mult mai multi au studiat spatiul in timp ee orbitau in jurul

Pamantului, Navele spatiale derate eu echipament robotizat Anterui

au vizitat toate planetele eu exccptia lui Pluto, multe luni, doua eomete ~i doi asteroizi.

Sondele spatiale Incepand din 1959 navele spatiale robotizate au fost fol~site pentru a efectua calatorii ' lungi carre plancre §i satelitii lor. Primele au zburar pe langa rintele lor; satelitii §i modulele de aterizare au venit rnai tarziu, Munca incepe adcvarat atunci cand dispozitivul patial atinge tinta. Echipamentul intra in functiune §i aduna inforrnatiile, care sunt transmise pe Pamant, pentru a fi analizare.

Sondele de survolare

Unele sonde doar survoleaza 0 planed. De la 0 distanta prestabilita, echiparnentele intra in funcriune §i incep sa inregistreze. Odata ce sonda a trecut de planeta, este din nou inactiva,

Mariner 10 Singura sonda care a vizirar Mercur, Mariner J 0

a fost §i prima sonda care a ajuns in apropierea mai mulror planere. Inrre 1974 Ii 1975, a survolat planetele Venus ~i Mercur de trei ori.

Giotto Zece instrurnenre de pe Giorro au cercetat comcra Halley in 1986. Sonda a ajuns I. 600 de kilometri

de nucleul cometei.

Wernher von Braun

Nascur in Germania, Wernher von Braun (191i·1977) a proiectar rachera V21n 1942. Mai rarziu a devenit ceratean american ~i a proiectat rachete pentru SUA. Racheta sa, Saturn /I; a transportat asrronaurii cacre Luna in anii '60. La jncepucul anilor '70, a fost responsa· bil eu proiecrele spariale viitoare ale NASA.

Calatoria lui Gali/eo: in 1989 este lansat de pe naveta spa,ialaAtlantis; 'inrre 1989-1992 a orbitat in jurul Pamdntului Ii in jurullui Venus; in 1995 a ajuns pc jupicer,

jllpiter'

Asisrenta gravita~ionala

o sonda spa,iala So poate dcplasa pc

hing. 0 planeta pcntru a ajllngc la plancta- fint:l. Aceasra foloscsre d .. rnpul gravitarional al pril11ei planete pentru a-si schirnba vireza Ii directia. Sonda Gnlileo a folosir aceasra rehnica .. penrru a ajungela Jupiter: a rrecur de doua ori pe lingil Pamant ~i 0 dati pe langa Venus pentru a capita viteza inainte de a se indrepra spre Jupiter.

Sonda Galileo

Aceasta a fost ultima mare sonda spa~iala a secolului XX ~i prima care a cercetar atmosfera unei planeee gigantice prin trimitetea pe planera a unci sonde de dimensiuni mai mid. Pe masura ce Galileo Sf apropia de Jupiter, in iulie \995, 0 sonda mai midi s-a separar de nava principals sau sarelit, Ambele au ajuns pc Jupire r in dccembrie 1995. S nda mai mica a descins in atmosfera groas. de hidrogen, hcliu ji altc gaze. A adunar irJ.f()nna~ii tirnp de 57 de minute inaintc sa sc oprcasca din funqionarc.

Satelitul Galileo a fost proiectat pentru a orbita in jurul planerei Jupiter Ii ,1 satelitilor sai narurali de II ori ~i penrru a trim ire date carre Pamant timp de aproape 2 ani.

Satelitii artificiali

,

Cand 0 sonda spariala i~i atinge tinta, aceasta urrneaza 0 traiecrorie prestablira care 0 asaza pe orbita planetei. Un satelit poate ramane permanent pe orbita unei planete. Va transmite date pe Parnant pana cand va fi oprit sau va iesi din funcriune.

Antena parabolicd Magellan

Sonda Magellan ernire semnale

In 1990, sonda sp.\iala l'r1agelfan a intrar pe orbita planerei Venus. Echipamenrul sill radar a "vazur" prin norii planerei Ii a generat het\i deraliare ale suprafetei. Magellan a reusir sa duca la bun sfaqit lase studii inaintc de a A distrus la inrrarea In atmosfera planetei,

Suprafara lui Venus Magellan a dczvaiuit aproape 99% din suprafata planetei Venus. Au fast scoase la iveala crarerele de impact) canioanele, seurgerile de lava !i vulcanii. Aceasta imagine gene rata de Magellan arara zona rnuntoasa dcnumira Ishtar Terra.

Modulele de arerizare martienc

DOll" sonde Vik,,,t all f,,,, uleimele care au aterizat pc Marte, 111 1976. 1ft 1997. un vchicul de ccrcn rcboriznt n cxplor:lt~tlpr:lht~:'I., tl'il11;~al1d imagini spccraculoase. 1 oi robor! mobil i, Opportunity ~i S/lirit. au nrcrizar tn 2U01 pcnrru a face expcrimcntc pcplnuer ..

Modulele de aterizare

Sondele Iansate pe orbita unei planete pot elibera 0 sonda mai mid, ce va ateriza pe suprafata acesteia. Modulele de aterizare au ajuns pe Venus, Marte ~i pe Luna. Darcie pe care le colecteaza sum transmise carre nava-mama §i apoi carre Pamanr.

331

EXPLORAREA SPATIAL~

Statiile spatiale

o nava atlata permanent pe orbita Pamantului poate reprezema locul de baza in care asrronautii sa traiasci ~i sa lucreze ~i po ate fl un punet de pomire pentru calarorii in spatiu. 0 echipa de aproape 18 natiuni conlucreaza pentru a construiAlpha, 0 static spatiala pentru secolul

Mod"l"l Krisrall pentnt materials ti experimente

Panou solar

Modulul de service KVlwt 2

capacitate de pand la 5 module

Alpha Stalia spatiala Alpha se apropie de dimcnsiunilc unui sradion de fotbal. De piesele sale sunt responsabile diferire lari. Rusia va construi modulul central, iar celelalre piese vat fi adiugate. bucata ell bucara, in spa~ill. Naveta spatiala, sau inlocuitoarca sa, VentureStar, va transporta oamenii ~i proviziile inrre Paminr ~i Alpha. Scopul esre ca statia sa devina car mai independenra, Vor exisra zone pentru locuu, lucru, service ji transport.

Modul de

a oietii li utiLita/i [Rusia)

tmns{er al echipajului (SUA)

Skylab

Singura statie spatiala americana, Skylab, a fosr folosid de rrei echipe de astronaut]

vizf tarori, intre mai 1973 ~i februarle 1974. Ei au efectuat experirnenre in laborator ~i au folosit-o drept observator, In 1979, a ars in atmosfera Pamanrului,

Istoric

1966 Luna 9 atcrizeaza en succes pentru prima data pe Luna.

1973 Pioneer 10 survoleaza Jupiter.

prima nava spatiala care trece prin cordonul de asreroizi ~i ajunge la una dinrre planetele gigantice.

1.962 Mariner 2 survoleaza Venus, fiind prima n:wi spalialli care viziteaza aldi planern.

1971 Esre Ian sara prima static spaliala, Saliur 1.

Venus

Mir

Srapa spanala incununata de cele mai multe succese esre staria ruseasca Mir, care orbitcaza in jurul Pamantului din 1986. Aceasta este

alcatui ta din module care au fosr adaugate In diferire periosde. Navele spariale care nduc matcria]c, provizii ~i echipaj pot andoca pc ea. Asrronaurii POt sta la bord zoe, sapramani san luni.

Pe Luna

Doisprezece astronauti americani au aselcnizat in pse locuri pe Luna, intre 1969 ~i 1972. Primele echipaje explorau mergand pe jos, iar cele care au urrnar foloseau un vehicullunar de teren. Ei au racllt experimente §i au adus inapoi aproape 380 de kilograme de roci lunare ~i praf

Lunokhod

Rusii au organizer aselenizarea robotilor de explorare Lunokhod 1 ~i 21n 1970

~i 1973. Ei s-an deplasnr pe suprafata Lunii, ficand fotografii ~i experimenre.

Modulullunar

Capsula Appollo 12 a dus doi asrronauti pe suprafata Lunii, la data de 19 noiembrie 1969. Ei au mers pe jos pana la nava Surveyor 3, care aterizase In 1967, ji au recuperat material din aceasta pentru analize.

Sistem de

Misiunile spatiale

Calatoriile spariale sunt planiflcare ell multi ani inainte, 0 echipa internarionala lucreaza pentru a realiza 0 sonda care sa duca la indeplinire sarcinile stabilire. Unele sonde fac parte dintr-o serie, aF cum este seria de misiuni lunare Appollo. Altelc, precLUn Cassini, sunt misiuni singulare.

Glnd sonda Cassini. programati pemru lansare In 1997, va ajunge pc Saturn 10 2004, va survola planera de 23 de ori Inrr-un studiu de patru ani al planetei, al atmosferei sale, al inelelor ~i al unora dinrre satelitii siii narurali, 0 sonda rnai midi, Huygens. se va separa de nava-rnama §i va porni carre eel mai mare satelit, Titan. Va cobori (rei ore prin atmosfera densa, pana pc suprafara acesruia.

Aleksei Leonov

In 1965, cosmonaurul rus Aleksei Leonov (n.1934) a devenir prima persoana care a "mers in spatiu" In a doua sa dilatorie spatiala, In 1975, nava Soiuz a faeur penrru prima dad. legatura cu 0 alta nava, naveta spatiala Appollo.

1986 Giotto ia primele imagini ale nucleului unei comere .

Mesajele Parnanrului Son dele spatiale poarta cu de mesajc de pc Pamanr, 10 caz vor fi vreodaca gasite de cxtratcrestri. Discuri ~i placute de Ia bordul acestora

idenrifica Parnanrul ji Ll. """'-t.....~~ __ .J

formele sale de viara cu hiqi, imagini ~i, rr: navele mai recente, sunere,

Placll~a de pe Pioneer 1 0 ~i 11 care identif1ca Pamanrul ~i locuirorii sii.

1987 Asrronaurii de pe Mir tncep odiscea pri mei starii spanale permanente ell oamcni la bordo

1993 Telescopul Spatial Hubble esre reparat. Sunr trimise pe Pamant prirnele imagini deraliarc ale unor obiecte din spaciu.

1989 Voyager 2 survoleaza Neprun, la rrei ani dupa ce rrcce pe langa Uranus.

1998 Lunar Prospector descopera gheala pe suprafara Lunii.

.. ASTRONAUP

EXPLORAREA

SATELIP

SOARELE SI TELESCOAPE UNIVERSUL SISTEMUi.

SOLAR

COMETE SI ASTEROIZI

332

LUNA PLANETE RACHETE

FACEREA LUMIl, vezi ABOlUGENI AUSTRAUENI

I FAMILIA LEAKEY

Cheile Olduvai

Louis ~i Mary Leakey au petre cut mai bine de 20 de ani sapand in Cheile Olduvai, la sud de Carnpia Serengeti, in Kenya, Din aceasta zona s-au scos la iveala obiecre extraordinare. Au gas it multe oase de animale §i unelte din piatra realizate de hominizii care au trait cu milioane de ani in urma, Mary ~i Richard Leakey au descoperit impreuna oase de hominizi de 0 irnportanta exrraordinara, rransformand zona intr-unul dintre cele mai importante situri arheologice din lume.

Louis ~i Mary 11 examineaza pe "Zinj"

Zinjamhropus

in 1959, Marya descoperit ramaji\ele unui craniu W11an. A numit creatura Zinjantbropus. Zinj avea 1.75 de milioane de ani, rripland astfel tirnpu] cunoscut In care au exisrat hcminizi pe Pamanr. A durat ceva timp pana d.nd s-a ajuns la concluzia ca Zinj nu era un stramos direct, ci un Australopitec, un pre-hominid dinrr-o linie de evolurie paralela,

Lacul Turkana

Homo habilis

In 1961, Louis Leakey a descoperir nisre ramajile de hominid. Acescea apar~ineall unci specii numite mai tarziu

Homo babilis (sau "inciemanaricul").

numit astfel din cauza unelrelor sale primitive. Homo habilis are douii milioane de ani vechirne, Ambii cercetarori au susti nut di Homo babilis este un srrarnos al oameniior din zilele noastre sau Homo sapiens.

Richard Leakey a continuat munca parintilor sai, facand descoperiri importance la lacul Turkana, Kenya, ~i in alre situri din Africa de Est ~i Eriopia, EI a gasit rima~i~e ale lui Homo habilis datand de acum 1,88 milioane de ani.

Mary Leakey

Craniulloi Homo habitis

Unelre arheologice folosire pentru dezgroparea ramaJi,elor fosile.

",~,

Baiatul de la Turkana

in 1984, Richard a tacut una dintre cele mai imporrante descopenn ale sale: scheletul aproape compler a] unui barbae tanar Homo erectus (omul eu pozitie vcrticala). un srramos apropiat aL omului modern.

o FAMILIE A FACUT mai mult decat oricare alta pemru a deslusi misterul dezvoltarii timpurii a rasei umane ~i a istoriei rudelor noastre fosile, hominizii. Lucrand in Africa, echipa forrnata din Louis ~i Mary Leakey, sot ~i sotie, ~i fiullor, Richard, au gasit dovezi fascinante ale existentei stramosilor omului, care aratau faptul ca in Africa s-au desfasurat diferite

etape ale inceputurilor omenirii. Inca persista 0 controversa in legatura cu felul in care erau inruditi accsti stramosi ai omului, insa, fara familia Leakey, aceasta dezbatere nu ar fi putut avea loc astazi.

lnstrumente pentru lucrari delicate

Polirica Kenyei

Tn 1989, Richard Leakey a dcvenit dircctorul ndminisrratici faullci in parcurilc narionalc kcnycne. EI a luprae 'irnpnrriva braconajului de c1efanli !i de rinoceri pcnml Aide! ji a lncercar sa reformeze admini rratia coruprd a parcurilor, Asrfel, a intrat tn conflict direct ell guvemarea presedinrelui MoL Richard a intrat oficial In pol icicii in 1997, tacitnd parte din guvcrn pana in 2001.

.. ARHEOLOGIE

POPULATIA PREISTOIiIcA

EVOLU'flE

EVOLUTIA FOSILE UMANA

Richard Leakey

Familia

Louis Leakey (1903-1972) s-a nascur in Kabere, Kenya. A crescut prinrre mernbrii tribului Kikuyu, ceea ce i-a stimulat inreresul pentru culrura ~i arheologia zonei, in 1936,5-' casarorit penrru a doua oara, ell Mary (1913- 1996), care a deven.it, la rftndul ci, un cunoscut arheolog. LOll is era spccializat In fosile, iar Mary studio uneltele din piatra rnllrire de stramo~ii nosrri. Fiullcr, Richard (n. 1944) esre un il ustru arheolog ji conservationist.

Laetoli

In 1978, Mary Leakey a mai tacut 0 descoperire exceptionala: urmele fosilizate a trei hominizi, pasrrate In cenusa vulcanica la Laeroli, la sud-vest de Olduvai. Urmele au dovedit ca Australopitecus avea 0 pozitie verticala acum cel purin 3,6 milioane de ani, mai devrerne decar crezusera oamenii de

Urrnele gasice la Lacrol i

FAMILIA LEAKEY

1903 Sc na~tc Louis Leahy, 10 Kabat, Kenya.

1913 e na~re lvhry Nicolla Londra. 1936 Se sfarjcjtc p"ima casatorie a lui Louis Ii [ncepc a doua, CLl Mary.

1944 Se naste Richard Leakey.

1959 Mary 11 descopera pe Zinj, in Chelle Olduvai.

1961 LOllis ll descopera ill Chelle 01duvai pe Homo habilis.

1972 Richard tl descopera pe Homo habilis tn zona lacului Turkana.

1972 Moare Louis Leakey.

1978 Mary descoperii urmele de 1a Laetoli .

1996 Moare Mary Leakey.

333

FAMILIA PANKHURST

Familia Pankhurst

CAND S-A NASCUT EMMELINE PANKHURST, in 1858, ferneile aveau purine drepturi in Marea Britanie ~i nu li se perrnitea sa voteze sau sa schirnbe legea. Emmeline ~i cele doua fiice ale ei si-au dedicat viata obtinerii dreptului la vot pentru femei, pentru a avea un cuvant de spus in ceea ce priveste deciziile care erau legate de vierile lor. Au dezvolrar noi strategii, organizandu-si sustinatorii intr-un grup de presiune, mergand la marsuri de protest, chiar legandu-se cu lanturi de gardurile cladirilor publice pentru a-si populariza cauza. De asemenea, au realizat di€erite produse pentru a face publicitate ~i pentru a strange bani. In 1918, dupa 0 carnpanie lunga ~i inversunata, ferneilor varste de peste 30 de ani li s-a dat dreptul la vot,

Uniunea Sociala ~i Politica a Femeilor

Emmeline Goulden (1858-1928) s-a nascut in Manchester, Anglia, ~i a

invarat la un colegiu pentru fete din Emmeline Pankhurst

Paris. S-a casatorit cu un avocat, Richard Pankhurst, ~i a avut doua 6.ice, Chrisrabel (1880-1958) §i Sylvia (1882-1960). Emmeline, 0 persoana carisrnatica, a fost sursa de inspirarie pentru Uniunea Sociala §i Politica a Ferneilor, iar Christabel a fost

conducaroarea acestei uniuni. Christa bel Pankhurst

Sylvia Pankhurst Socialist. ~i feminista, Sylvia a pus bazele unei miscari in masa pentru dreptu1 de vot Intre saracii din cartierul East End al Londrei ji a fost unul dinrre cunoscutii pacifisti in rirnpul Prirnului Razboi Mondial. Mai rirziu, a fosr 0 sustinaroarc lnfocata a independenrei

Etiopiei.

Emmeline a fost membra a Partidului Laburist Independent, insa a iesit din partid din cauza rezistentei membrilor impotriva sufragiului (dreprul la vot) feminin. In 1903, ea a fondat Uniunea Socials ~i Politica a Femeilor, in Manchester. Aceasta conducea campania pentru dreptulla vot al femeilor, adoptand metode mai hotarate dupa ce prim-rninistrul liberal a refuzat sa Ie sustina cauza in 1906.

Sufragetelc

Femei din t ate clastic socialc s-au alarurar miscarii pentru dreptul de vot al fcmcilor. Cdc care prefcrau tacrica militanta crau supranurnirc sufr:lgcrc. Unele nu riscnt foarte rnult din pUllet de vedere personal pentrll accasra cauza. in iunie 1913. Emily Davison s-a aruncar In fap calului regelui, Ia Derby, ji a murit. Alrele au riscat sa fie arestare ~i inchise.

Hannah Mitchell Hannah Mitchell (1871-1956) s-a nascut intr-o farnilic saraca, In Anglia rurala. A fugit de acasa la 14 ani ~i a lucrar en menajera ~i croitoreasa. Sufragera activa, Hannah Mitchell a devenit consilier ~i rnagistrat In Manchester. Autobiografia sa, The Hard l11zy Up, esre 0 relarare clasica a revolrei LU1ei femei impotriva circumsrantelor nedrepte ale vietii ei.

Dernonstratii

Femeile au organizar dernonstratii in marile ora~e ale Marti Briranii penrru a susrine cauza dreprului la vot pentru femei. In iunie 1908. pes,e 200.000 de oameni s-au adunat in Hyde Park, Londra, in eta mai mare demonstrarie dintre toate. In plus, individual. femeile mccau acre de mare curaj, intrerupand sedinre, atacand politictem cunoscuti ~j dereriorand cladiri, Multe dintre aceste actiuni au dus la arcstari.

I "HI~~~~~~~~~.vM~SFAWCLAW-ASrOING

Inchisoarea

Multe sufragete all slIportat perioade de detenrie penrru cauza lor. Erau tratate ca niste infractori ~i SlIpLlse 1I110r conditii foarte aspre. In semn de protest pentru fapml d nu erau tratate ca detinuti politici, mulre sufragete all facut greva

foamei ~i au fost hranite cu forra.

Illcarcerarea Membrii familiei Pankhurst au fosr lnchiji de rnulre ori. in 1913. Emmeline a fosr inchisii ~i eliberara de

] 2 ori, In nurnele unci legi numire "Jocul de-a ~oareeele ~i pisica"

am

DREPTURILE OMULUI

"Legea jocului de-a soarecele ~i pisica"

In 1913, Parlarnentul briranic a aprobar 0 lege care sripula cii persoanele care fac greva foarnei puteau fi eliberate din tnchisoare, ln5a erau inch ise din nou ca.nd i~i recapatau sanar:lrea.

Emmeline si Chrisrabel In haine de tnchisoare, 1908

DREPT

Dreptul la vor pemru femei

Parnilia Pankhur r se pricepea foarte bine la atragerea publicitarii. Ei all fondat 0 Tipografie a ferneii ~i edirau un ziar numit Dreptul la uot r=» femei, care se vindea pc strdzi ~i [a lnralniri. Ei all fosr, de asemenea, prinrrc primii care all folosir articolc lucrate manual pentru publicirare, producand 0 Intreag. gama de produse legate de dreprul la vot penau '-ji finanp ~i a-si face cunoscuta cauza,

Til. W.,. Paper lor We,.,."

'AllES FORWoMEN

A VOTE I fH THE C:IIIU'S SAKE

- .- .... -:..~~"!'=.;:':: .. -~ -.--.

::':" z: ... ~. ·~+:--:.:~if:li!~~':..if.-~·':::';::. ~ :': :::."'~' ~

1858 Se najre Emmeline Goulden. 1880 Nasterea lui Christabel.

1882 Nasterea Sylviei.

1903 Esre fondati Uniunea Social. ~i Polirica a Femeilor,

1913 Emmeline este condamnata 1a trei a.ni de lnchisoarc pcntfu incendiere.

1918 Christabel candideaza fara succes pentru a intra in Parlamenr.

1918 Femeile din Marca Briranie cu vfirsta de peste 30 de ani indusiv primesc dreprul la vot (barba,ii avand acest drepr incepftnd de la varsta de 21 de ani).

1928 Esre obrinura egalita'ea deplina In Marea Briranie, cand femeile au dreptul sa voteze de la 21 de ani.

INFRACTIUNI ~I PEDEPSE

MISCARI FEMINISTE

334

FAMILII, vezi SOCIETATEA UMANA. FARADAY, MICHAEL, vezi ELECTRICITATE. FASCISM, vezi GUVERNE ~I POLITICA

FAUNA DE CAMPIE

CAMPIILE HRANESC MAl MULTE ANIMALE ded.t orice alt habitat terestru deoarece fiecare specie consuma diterite soiuri vegetale saii paqi distincte ale unei plante. Astfel, diversele specii de erbivore ocupa acelasi habitat, fara a fi vrcodata puse in simaria de a intra in competitie pentru hrana. De exemplu, in campiile africane, zebrele consuma partile superioare ale plantelor, antilopa gnu prefera partea de mijloc, in timp ce gazela lui Thomson pa~te aproape de nivelul solului. Ierburile inalte adapostesc numeroase insecte ~i animale mici, cum ar fi pasarile ~i rozatoarele, dintre care multe i~i construiesc aici vizuini din cauza protectiei insuficiente de care beneficiaza in copaci.

Girafe, gazele sud-africane ji zebre hranindu-se in savana africana

Mamifere

Campiile reprezinta sursa de hrana pentru numeroase mamifere, mai ales erbivore, care reprezinta sursa de hrana pentru multe carnivore. Hienele, sacalu ~i vulturii consuma resturile lasare de acestea. Mamiferele tipiee pentru acest habitat sunt zebrele in Africa, cainii de prerie §i coiorii in America de Nord, lupii eu coama in America de Sud, rnarmotele in Europa §i eangurii in Australia.

Antilopa cervicapra Acesre anrilope cutreierau odinioara campiile Indiei, In turme de pin. la 10,000 de indivizi. In zilele noastre, din cauza vanarului excesiv, numiirullor s-. redus sernnlflcariv, penrru ca

acum sa mai poara fi intaln ire doar in Argentina ji Texas, unde au fost

j nrroduse de carre

Masculii au coarne subriri, spiralate.

Grupuri de cdini sdlbatici africani atacd nnimale mult mai mari dealt ei.

Mai jos observati cele mai mari carnpii ale lum ii, colorate ell verde pe harta,

Nevertebrate Neverrebrarele reprezinta un element important in campiile tropicale. Ele se hranesc cu vegeratia moarra, ajutand la descompunerea acesteia ~i la evidenrierea subsrantelor nutritive 'necesare planrelor, De asemenea, ele afmeaza solul, ajurand la mentinerea aeestuia intr-o stare corespunzatoare.

Furnica-Ieu

Larvele acestor furnici consrruiesc adevarate capcane in solul nisipos ~i asreapra la fundul acesrora ca 0 fumica sau un paianjen sa miste din loe cateva firijoare de nisip, Odata ce a intrat in alcrta, larva i~i irnproasca victirna ell nisip, ceca cc o face sa alunecc in capcanh, undc 0 irnobil izcnza cu ajutorul f~lcilol'

Iepurele de camp Icpurele de camp patagonian, sau mara, arata ca un iepure, dar esre inrudir indeaproape eu pareul de Guineea. Trajqte in vizuini, in grupuri de 30-40 de indivizi In pampasul argentinian ji In deserrul paragonian stan cos.

Bizonul

Bizonul este animalul al carui nume se leag; de eel al zonei Great Plains a Americii de Nord, unde odinioara existau 50 - 60 milioane de bizoni, Pin. In [880, uriasele rurrne fuscscra aproape disrruse din cauza vanatului excesiv, Nu rnai ramasesera decar 500, dar, datorira protejarii, s-a ajuns din nou la 25.000 de exemplare, In zilele noastre, bizonii traiesc

Carnpiile

Campiile ocupa un sfert din supralara Pamantului. Cele mai importante campii sunt: stepa eurasiarica, savanele Africii, pampasul Americii de Sud, preriile Americii de Nord §i pa§unile Australiei. In aceste zone, copaeii nu cresc deoarece este prea uscat, dar ierburile abunda, Ele nu sunt afectate prea rnult de pa~unatul continuu al animalelor ~i e refac rapid In urma incendiilor, inundariilor sau secetei.

Scarabeii

Scarabeii transforrna Iecalele In mici bile unde depun ouale 1i pc care, apoi. le lmping In gauri. Larvele eclozioneaza §i se hranesc ell fecalcle,

flmpiilc trop] ale .\lIl'\t plinc de cuibun de ecnuirc. flcCi'll'C dinrrc a 'c .... tti'l ;"I,d. posrind rnllioane dc nvcmcnca, in ... ecce, Termite! repl·e7.i11[~ 0 irnportantf SUI'Sit de hr:tn. pcnrru mulre nnimale, prCClIl11 echidna, fumicarul, P()I' ul termitelor (Orycteropus 4i:,.) Ii furni arul ell solzi (MlI>li.rcu/iollemi.5),

Cainele salbatic african

Olinde s,dbatic trakjte In haiee de pana la 12 indivizi In savanele Africii. EI a pus la pUllet 0 metoda foarre ingcnio::ts1\ de vanetoare. Duph ec pmdn a fost idenrificara, din rurmii its doi indivizi, care o urrnaresc pana obosesc, cand slim schimbari CLL al\i doi. Aceastilltafed continua pana cand prada, cum ar fi 0 zebra, e epuizata, moment in care haita se apropie pentru a aplica lovitura decisiva,

335

~arpele comun Aceasta reptila de mici dimensiuni, neveninoasa. traieste in carnpiile din apropierea apelor, Esre un inotaror prtcepur, caprurandu-si 0 mare parte din prada forrnara din pesri, broaste ji tritoni, ln apa, Dad. este atacat, elibereaza un rniros insuportabil sau face pe mortul, stand pe spate, ell lirnba afara. ~erpii hiberneaza iarna, eel mai adesea conscruindu-si gauri In pamine.

De obicei, snrpele depune 30-40 de oua in ierburi aflate in stare de descompunere.

Pasari

In zonele de campie putem gasi rnulte pasari, printre care dropiile, fazanii §i pasarile-secretar. Multe pasari i§i fac cuibul pe sol, deoarece copacii sunt putini, Exista chiar 0 specie de bufnita care l§i depune ouale in cuiburile subterane construite in preriile americane. Alte pasari, precum pasarea-tesator, se aduna intr-un copac izolat, unde l§i construiesc un cuib in forma de cos, indeajuns de mare pentru a le adaposti pe toate,

Emu

Emu esre a doua pasare ca rnarirne din lume, dupa strut. Nu zboara §i rraieste in zonele de carnpie din Australia, unde Sf: hranesre

ell ierburi, [eucre ~i insccte. Traiesce in grupuri mid, nornade, care se deplaseaza pe disranre lungi In caurarea apei sau a hranei. Alearga foarre bine, In salturi de 2,7

m, ajungand la viteza de SO krn/h, pe distante scurre. Masculii

doc esc ouale ji lngrijesc puii.

Picioare lilngi

336

Maxilarele puternice ,t dinti! ascutiti }i curbati if ajurd sa prindd serpi, iepuri fi

FAUNA DE CAMPIE

Vipera pufaltoare

Aceasta vipera primejdioasa sta ascunsa prinrre rulpinile ierburilor din savana africana. Camuflaci in iarba, ea I~i a~teapti prada. Produce un venin foarte puternic, pe care iI folosesre fie irnporriva rozaroarelor ~i broasrelor, pe care le consuma. fie Impotriva mangusrelor, pasarilorsecreta! ~i vulnuilor, care 0 ataca,

Ghearele mar; ajutd la

Dropia

o pasare de dimensiunea unui curcan, care i~i consrruiesre cuibulla sol, ell 0 anvergura a aripilor de pana la 2,4 m, dropia rraiesre In zonele lminse de carnpie din Asia ji sud-esrul Europei, Esre cunoscuta mai ales pentru manifescirile masculului in perioada de rnonta, cand l~i umflii sacii aerieni, i~i ridica penele din coada ji de pc spinare, transfcrmandu-se diner-o pasarc de culoare verde-mohorar. intr-o pas.ire alba, srralucitoare.

Vulturul indian cu spate alb

Vul turii sum pasari de pradji care se hranesc cu cadavre, Rolul1or este vital pt::ntru mediul incon jurator, dcoarece ei sunt cei care permit eliminarea resrurilor. Acesr vulrur indian zboara purtat de curentii de aer cald, iar odata ce a idend'ficar lesul, aterizeaza penrrl1 a se hrani ell rim~i~e1e. La vederea vulturilor care zboara in cere, alte animale care se hranesc eu cadavre sunt atrasc la fata locului.

BIVOLI SI ALTE JiOvlNE SALBATICE

CAPRIOARE FANTILOPE

Varanul gigant

Cu 0 Iungime de 2 m, varanul este cea mai mare dinrre reptilele ausrraliene, Tdie~(e in zonele de carnpie san in aflorimcnrclc din desert. Ca alte soparle din clasa sa, varanul esre un carnivor ell un apetit vorace. Se poate hranl ~i ell cadavre. Daca esre arneninrat, I~i umfla corpnl, suiera ~i plesnesre ell coada.

Reptile

Multe rep rile traiesc la d.mpie, acolo unde sum capabile sa tolereze conditiile vitrege din timpul sezonului secetos. Totusi, atunci cand iarba are 0 inaltirne mid, de au nevoie de camuflaj pemru a se ascunde mai

bine. Multi serpi §i reptile care traiesc la d.mpie au culori fade §i modele maronii sau gri, care sa se incadrczc §i mai bine in mediul inconjurator.

Modelul il /ace sa se integreze in mediu:

Plante

Campiile conrin 0 mare varietate de ierburi, dinrre care mentionam ovazul-rosu (Themeda triandra) din Africa §i iarba-bizonului (Buchloe dactyloides} din America. Dezvoltarea diferitelor specii depinde de altitudine, temperatura, tipul solului §i cantiratea de precipitatii, Copacii din zonele de d.mpie au adesea radaclni lungi pentru a purea ajunge la sursele de apa din pam am, ceea ce le permite sa supravieruiasca in perioadele secetoase, Unii copaci por sa stocheze apa, Baobabul poate sa stocheze in trunchiul sau urias pana la 9.000 1 apa.

Acacia

Arborele de acacia (Acacia tortilis) se gasesre in d.mpiile aride §i semiaride

ale Africii ~i mai poarta numele de .copac-umbrela" Acest capac sc prorejeaza Impotriva animalelor care

pasc ell ajurorul unor spini ascutiri. insa, acesria nu sunt efictenri impotriva girafelor, care reu~esc sa smulga [runzele ~i florile. Fructele arborilor de acacia cad pe sol, reprezenrand astfel 0 important. sursa de hrana penau diverse anirnale.

Iarba pampasului Parnpasul argentinien se lntinde de la poalele Anzilor pani Ia \irmul Atlanricului. Multe dintre icrburile care cresc aid ating 0

lnal\ime de pana la 2,5m.

Petalele fi braaeele sun! acoperite cu peri.

Anemonele Atunci cand zapada se ropesre de pe stepcle asiarice, mulre tlori salbatice, inclusiv anemone ~i petunii, POt fi observate in verdele ierbii.

FURNICI SI IARBA, STUF

TERMITE ~I ROGOZ

LUPI SI ALTI CAINI SA.LBAtICI

PASARI DE l'RADA

PLANTE, APARARE

FAUNA DE~ERTULUI

DE~ERTURlLE SUNT CELE MAl ARlDE loeuri de pe parnant. Sursele de hrana sunt reduse ~i exists purine loeuri pentru a te adaposti de soare ~i de vant, Deserturile sunt printre cele mai putin ospitaliere zone loeuibile. In ciuda aeestui fapt, multe animale deosebite supravietuiesc ~i ehiar se dezvolta in acest mediu ostil. Pasarile, mamiferele, inseetele, arahnidele, amfibienii ~i reptilele sunt toate reprezentate, impreuna eu cateva plante, la fel de interesante. Sahara Intinzlndu-se de-a lungul Africii de Nord, Sahara esre eel mai mare dintre toate deserturile. Esre 0 inrindere vasra ~i salbatica de nisip ~i piau-a, ell numai cariva palrrueri ~i arbusti, care sa ofere umbra in calea soarelui parjolitor din timpul zilei. Majorirarea animalelor care traiesc aid i~j gasesc adaposr sub pierre san in vizuini,

Deserturile

Exista mai rnulte tipuri de desert in diferite parti ale lumii. Unele sunt muntoase §i stancoase, alrele ,sunt pietroase sau pline de dune nisipoase. In timpul zilei, datorita dtldurii, uncle se transforma in adevarate cuptoarc, in timp ce altele au ierni cumplit de rc i.

Mamifere

Anirnalele din desert dernonstreaza 0 capacitate deosebira de a face fa~a unor conditii climatice care ar fi periculos de caniculare §i uscate pentru majoritatea animalelor. Unele, precum carnilele, pot rolera cresteri bruste ale temperaturii corporale §i perioade lungi de deshidratare. Altele au mijloace speciale de a-si asigura umbra, de a obtine umidirare, de a gasi rnancare §i de a evita pericolul in camp deschis,

Blana de culoare

Oazele

Oazele asigura surse de apa porabila sigure pentru fauna din desert. Se forrncaza In putinele locuri in care izvoarele ies la suprafapi din subteran sau in care apa de ploaie de pc munrii tnvecinap se acumuleazd in depresiuni.

Pasari

deschisa refiecta cdldura.

Desi unii porumbei §i uncle cinteze, care traicsc in desert, caura serninte, cele mai cunoscute pasari ale tinuturilor aride sunt pasarile de prada. Cercctcaza vcgctatia §i cutreiera pamantul in cautarea prazii, obtinand toata umidiratea de care au nevoie din cadavrele victimelor lor.

Hamsterul pitie

Lung de numai 8,5 ern, acest hamster rraiesre tn deserrurile din Mongolia, Siberia ji China. Are 0 bland deasa, care li tine de cald in rirnpul iernilor cumplit de reci.

Coada IUrita fi stufoasa

poate fi Indoita in jurul corpului pentru a-i fine cald In timpul noptii

insecre in deserturile din New Mexico si SUA. In general i~i ciocanesce cuiburi (11 rulpinile cacrusilor mari,

Cucul alcrgacor

Cucii alergarori zboara rareori, dar sunt alergatori ext rem de rapizi ~i agili. Deseori all drept prada serpii din desert, pe care ii doboara cu 0 serie de

~oimul sudic Aceasra pas are de prada jute ca 0 sageata i~i face cuibul printre piscuri

~i sranci, in Sahara. Vancaza pasari mici, pc care Ie urrnareste ji le prinde, In aer sau pe pamant, Vaneaza, de asernenea, ~i animale mai mici, precum gerbili, soparle §i lacuste.

Cangurul rosu

In deserturile ausrraliene, eangurii rosii manandi frunzele arbustilor, Ei produc excrcmente foarte uscate, acesta hind un mod de a cconomisi apa. lnsa, pentru a compensa pierderile de lichide prin rtanspiratie, se deplaseaza cn regularirare carre acumularile de apa.

Veverira de pamfult din Kalahari

Aceste rozatoare, care i~i me vizuini in pamant, se hranesc Cll seminte §i alte materiale vegetale in desertul Kalahari, din Africa. In tirnpu] zilei, i~i tin cozile stufoase deasupra corpului pentru a se apara de soare.

Urecbile mari fi drepte ajuta vulpea sa detecteze fi eel mai mic sunet flcut de prada, localizdnd-o.

Fenecul

Fenecul este mic, cu urech i mari, ascurite. Dimcnsiunca mare a urechilor Il ajuta sa piardii excesul de calduci cauzat de canicula din rirnpul zilei. Are blana deasa, care Ii fine de

cald In noprile reci.

Camila eu doua cocoase

Cimilele sunt perfect adaptare 1. viata in desert, Pot merge zile in ~ir tadi. sa sc adapc suu sa transpire. Cele dona cocoa~e ale dimilei bactriane funcrioneaza ca rezerve de grasime, pc C:1t'C anirnnlu] le folosesre pentru a supravietui. Psrul gtOS pr ,eje"z~cami," In timpul

iernilor reci din deserrul : sinri obi. Coconscle se lasa tntr-o parte atunci cand depozitele de

337

Reptile ~i amfibieni

Arat serpii cat *i *oparlele tolereaza bine climatul uscat, aceste reptile fiind printre cele mai comune animale din desert. Amfibienii sunr muir mai expusi la deshidrarare, dar cateva specii pot fi intalnite in desert, mai ales dupa rarele reprize de ploaie.

$oparla ell degete striate

Aceasra i~i cauta hrana prin dcserrurile nisipoase. Arunci

devine prea fierbinre sra nurnai pc doua picioare, penrru a nu se incinge prea tare. Proerninenrele dinrre degere 0 ajuta sa iji distribuie greuratea corpului pc

o suprafara mai mare, lmpiedicand-o sa se afunde in nisip.

Sopsrl« iii poate incbide pentru a nu lrisa nisipul sa ii

piitTundd in elide neriene.

Molia de Yucca, din deserrurlle americane, are 0 relatie apropiara cu plant. de yucca. Molia polenizeaza planta, iar aceasta of era adaposr larvelor moliei.

Greierul de desert

Locuiror al deserturilor din India ji Pakistan, greierele de desert se poate ingropa rapid in nisip. Sapa o groapa exact sub el, ell picioarele stelare, ji se scufunda in

nisip.

Plante

Doar cele mai robuste dintre planrele rezistenre la secera pot supravietui tot timpul anului in desert. Printre acestea se nurnara cactusii §i yucca. Semintele unor plante mai sensibile stau intr-o stare de hibernare in sol. Dupa 0 rafala de ploaie, incolresc ~i infloresc inainte ca umezeala sa se evapore.

Carcelul gurh-leului

Ploile din deserrul mexican aduc I. via,a scminrele carceilor de gura-leului. Carceii eresc repede, r~randu·se pe sol ~j incoliicindu-se in jurul alror planre. tlnO'"'C ~i dau noi seminre tnainre sa moara, pc mrLSura ce condiriile devin din nou ncprielnice .

..

AFRICi\., FAUNA

AMFIBIENI

PASARI DE PRADA.

PLANTE

338

FAUNA DE~ERTULUI

~arpele coboard vertical in nisip.

Broasea eu rezerve de apii

Luni de zile, aceasta broasca Sta intr-o stare de sornnolenra sub pamant, intr-un co con impermeabiJ. lese pentru a se hran: ~i pentru a se reproduce. numai dupa ploi torentiale, umflandu-si corpul cu apa inaintc de a se rcintoarce in sol.

Pestele-de-nisip Pestelc-de-nisip este 0 jopida care iji face adaposr in dunele de nisip din desert. ili daroreaza nwnele felului in care se misca pe ji prin

nisip, lmpingitnd in lateral Cll degetele aplatizare, ca ji cum at inota. La fel ca alre soparle mici, vane.za mai ales i nsecte,

Vipera nisipurilor

Vipcra nisipuriJor a perfectar un mod eficient de a disparea in dunele desermlui. Se unduieste in nisipul moale, ingropandu-se in careva secunde. Face acest lucru

pentru a scapa de pradarori ~,i pentru a se pregari sa ili arace prada.

~oparla Gila

Monsrrul Gila esre 0 jopiirli fioroasa. Mare, eu 0 muscatura veninoasa, i~i para.'ie§te vizuina la apus pentru a vana rozatoare §i pentru a fura de prin cuiburile pasarilor. Griisimea depozirata in coada ti asigura subsranre nutririve atunci cand hrana este insuficienra.

Nevertebrate

Doar cateva insecte ~i alte nevertebrare pot suporra puterea soarelui din desert, Cei care au aceasta abilitate au un invelis deosebit de dur, cerat, care ii impiedlca sa se deshidrareze. Alee nevertebrate se adapostesc in timpul zilei.

Seorpionul

Scorpionii sunt prinrre cele mai rezistenre neverrebrate din desert, capabile sa suporte stralucirea putemici a soarelui desi, to mod normal, ei vaneaza noaptea. Inarmap cu clesri puternici ~i 0 in\epatud leraM, araca prin surprindere insectele care-s: caura hrana, cwn at fi lacusrelc, dar ji p5ianjenii ?i alti scorpioni.

Pete albe auertizeazd

Gandaeul-domino

Acesr gandac-domino rraieste din ,louturue aride ale Africii de Nord, pan. in Orientul Mijlocju. In nrnpul zilei, se ascunde sub pierre ji in

gauri sapare de alte

ani male. Noaprea, iese pentru a VIDa insecre ji alte prazi mici,

Veni'ml acestui scorpion este suficlent de pusernic pentrll a ucide un om.

Tufa-de-sare desertica Uncle planre, precum rufa-de-sare, au frunze cu aspect prafuir. Sarea secretara prin porii frunzelor forrneaza 0 pudra f1na alba.

Aceasra reflecra 0 parte din razele soarelui, ajurand frunzele sa ramana mai reci ~i prevenind evaporarea excesiva,

Fiecare Jrunzd creste panJ. la 2 m lungime.

Cactusii

Mulre specii de cacrusi cresc in deserrurile din America. Tori depozireaza apa in tulpin ile lor urnflare ~i verzi. Nu au frunze, iar acest lucru prcvinc pierderea de apa In execs. Spini ascutiti impiedid animalele sa rnuste din rulpinile suculente.

o plantii de ioelioitscbia poate trdi 1. 000 de ani

We/wirsehia

Aceasta planta are doua frunze asemanacoare unor panglici, care se intind pe parnant. Fiecare ffUnZa are rnilioane de pori ce absorb umezeala din

ceruri]e marine ee srrabar desertul namibian din Africa.

ASIA, FAUNA

DE~ERTURI INSECTE

PASARI

MAMIFERE

Frunzele Sf! impart de obicei In cdteva fdfii.

FAUNA LACURILOR ~I RAURILOR

~~~fH'I+"'f!l!Il HABITATELE cu AP.A DULCE de pe continenre pot parea mici ca volum, in cornparatie eu oeeanele, dar mulre lacuri, helesteie ~i rauri reprezinta mediul de viata pentru numeroase specii salbatice. Plantele prind radacini in solul moale ~i asigura hrana ~i adapost pentru multe animale. Aeestea includ animale care respira aer, care intra in apa venind din imprejurimi, precum ~i ereaturi in intregirne acvatice, care i~i petree tot timpul in apa, Irnpreuna, ele manitesta diferite adaptari la viata subacvatid, inclusiv rnodalitati de construire a adaposturilor, de ~ face fa~a unor curenti puternici sau unui rnediu inrunecos.

Mamifere

Doar cateva specii de mamifere, cum sunt delfinii de rau, i~i petree toata viata in apa dulce. Multe altele intra in apa pentru a se hrani ~i sunt inotatori excelenti. Malurile abrupte ale raurilor constituie loeuri potrivite pentru ea rozaroare preeurn sobolanul de apa sa-~i faca vizuina.

Vidrele

Vidrde de rau, eu parul lor lins, se scufunda in cautarea pesrelui. iji asigma propulsia folosind coada ji picioarele din spare, care au degete membranate. Vidrele au 0 blan{l deasa, imperrneabila ji ili pot inchide narile ~i urechile atunci cand inoara,

Pasari

Multe speeii de pasari SUnt strans legate de lacuri ~i rauri. Unele se pot seufunda sub api, altele vaslesc la suprafata, se balacesc in apele putin adanci, tree repede peste margine a apei sau zboara aproape de apa ea sa prinda pe~te.

Pasarile flamingo Picioarele lungi le permit pasarilor flamingo siqi fad drum la marginea [acunlor, flItrii.nd apa in cautarea unor mici particule de luana. Unele lacuri africane reprezinrs carninul a peste un rnilion de pasari.

Cufundacul

lnoraron priceputi, cufundacii vaslesc Ia suprafata Iacurilor, lnrr-o clipa, se rasucesc li dispar, de-abia I.sand 0 lind. in

Ll rma lor, cand se scufunda dupa lin pejte.

Codobatura gri

Codobatura gri Ili construieste cuibul adesea de-a 1ungul malurilor raurilor rcpeai, din tinururile rnai InaJte. Se urea pt: pierre pentru a prinde insecre de la marginea apei.

Lacuri ~i rauri

Pe cursul unui rau cipic existil 0 vnrict.uc d ' habiratc u apa dulce. Conditiilc divers din I. uri ~i r: uri - de c ernplu debirul, ndftncimcn, turbulcntcl " lim!l :zim ':\ ap 'i §i temperatura - SLH1C potrivitc p(!nrru t ifcritc spc ii salbnrice.

Wonder Lake de langa muntele McKinley, Alaska

Hipopotamii stall in apa pentr« a se rdcori sub soarelc nrzdtor at Africii.

Vidm Iji }olos'ft< conda musculoasd penl1'It a Sf! deplasa ii a "ira prin apd.

Castorii Castorii folosesc rgurile §i lacurile drop' refugiu, mai rnult decar pentru a se hrani, In apa, i§i consrruiesc "cabane" din graJnezi de lemn raiate din tufisurile de pc marginea apei.

Hipopotamul

in general, un hipopotam i~i petrece ziua odihnindu-se lntr-un lac sau intr-un rau. lese 111 anuug ca sa pasca pc uscat. Cantarind aproape 3 tone, accst animal masiv se poare totusi scufunda ~i lnota ell usurinta.

Reptile ~i amfibieIi.l

Desi purine specii i~i petrec tot timpul in apa, foarte rnulte

reptile ~i amfibieni nu se indepartcaza niciodata prea mulr

de rauri ~i laeuri. Testoasele, crocodilii, broastele ~i tritonii sunt toate in stransa legarura cu apa. Multi ~erpi, soparle §i broaste intra in apa in mod firese pentru a se h ran i, a e adaposri sau pentrll a-si depune ufile.

Mormolocii Larvele rritonilor ~i ale alter amflbieui SUI1C 'in lnrregimc acvndce.Mormolo ii au branhii pcnrru a capcn o:(igc;rl1.d din ap. ~i cozi carc-i "jlLt~ 10 ~1I0t.

Anaconda

Cel rnai masiv dinrre lerpi, anac "do sud:l.l11cric:mil i~i vfmcaz5. prada in rauri §i lacuri, 1nh. land ani male de la mMgi nea apei, Ucide animale mari, zdrobindu-lc in spi "aide sale.

Crocodilul de Nil

Ca ~i hipoporamil, eLI care uneori i§i trnpart habiratul. eroeodilii de Nil Stall 10 pond. ramanand doar ell oehii ji nilrile la Slipraf,,\:i. Apudi violent rnamiferele care I1U simc pericolul ~i vin 1a rau sa sc adapc,

Crocodilii Iii omonr,; pmd« tArAnd·o sub apa Ji finand-o acolo panii. se ineaoi.

Dirt;i ascutiti sunt inlocuir: in permanentd

339

FAUNA RAuRlLOR ~I MLAFINILOR

Pesti

Raurile ~i lacurile se afla pesre tot in lume. Ele sum, inainte de ware, teritoriul pestilor. In imregime adaptari la viata acvarica, pestii au branhii imerne pemru a filtra oxigenul din apa ~i 0 serie de aripioare eu care sa i~i asigure propulsia dintr-un loc in aim!' Se gasese din abundenta in toate

... -, ell apa dulce.

Aces! somn de apa dulce traie}te in America de Sud.

Accsti pcsri trdicsc pc fundul rfuirilor ~i lacurilor, undc cvirii curentii din mijlocul rdului ji sunt Inconjurati de apa incarcara de sedirnenre. Cerceteaza fundul raului in caurarea hranei, folosindu-se de musrarile lor lungi Ii sensibile.

Ciclidele

Ciclidele sunt un grup mare de pesri viu colorari, Tr1\iesc preponderent In laeuri ~i dud cropicale. Aripic penrru pesri, multi iji supraveghenza ouale Ii puietul. Multi iii Iasa puierul sa li se adaposreasca in gura atunci cand sunt ameninrati.

Pastravul

Pastravul reprezinta pesrele ripie de apa dulce. un inotator puternic. Cu eorpul sau hidrodinarnic ji Inotatcarele purcrn ice, i~i poate mentine stabilitatea in cei mai puternici curcnri ai unui rau. De asemenea, li merge foarte bine §i in apele linisrite ale laeurilor.

Adesea, pasrravul iese la suprafara pentru a se hrani cu insecte.

Pestii piranha Acesti pesri eu corpul inalr rraiesc in raurile sudamericane. DOLi se hrinesc cu materfi vegerale, dar eativa, precum piranha cu abdomenuI rosu, au dinti foarte ascutiti, peneru taiar earn ea. Vanind in bancuri, POt ataca ~i devora animale mule mai mari decar ei. Chiar ~i acesri piranha carnivori se hranesc ell carne doar atunci

cand luana lor obisnuita, formaci din frucre ~i nuci, se gasqte mai greu.

Nevertebrate

Plante

Nufarul inmugurind catre suprafata, de pe fundul unui iaz sau al unci ape lin curgaroare, nuferi: i~i deSfaloara frunzele rotunde direct pe suprafata apei, unde dcvin plarformc plueiroare penrru broasre ii altc vietari.

FIorile impung aerul, arragand insecte zburaroare penrru a veni sa se hraneasca §i penrru a Ie poleniza.

o multime de nevcrrebrate locuiesc in lacuri ~i rauri, Printre ele se afla insecte ~i larvele lor, scoici, creveri ~i raci, Foarte multc neverrebrate pur ~i simplu plutesc in apa sau se tidsc pe fundul raului, insa unele se rernarca prin adaptari elegante, care Ie ajuta la inot.

Gandaeul-vasla§ Gandaeul-vaslai iii folosesce picioarele Iungi din spate drepr vasle. I§i perrece roars viata pe apa, in otand in sus §i in jos in cautare de crustaccc, mormoloci, puiet de pelre ji larvele alter insecte.

Mare rnelc aevatic

Desi seamana eu un melc terestru, acesr melc l~i construieste vizuina in lacuri, nefiind capabil sa supravietuiasca peea mult in afara apei. Depune oua eu aspect gelarinos, eel rnai adesea sub

Lipitorile

Lipirorilc sunt fiin~e parazite, ascmanatoare unor vicrmi. Se prind de pesri ji alee anirnale care intra :in apa, ~i se hranesc eu sangele acestora.

Fara vegetatia eare sa asigure hrana ~i adaposr, diversitatea faunei din lacuri ~i rauri ar fi cu mule mai saraca, Multe

specii de plante cresc numai in apa sau ...... ;_""'~ .. r- _

in jurul acesteia, fie d au radacinile in sedimemele ~i solul imbibate de apa, fie plutind la suprafara apei.

Dupa tnflorire, }ieeare jloare devine un fruct, care se dezvoltii sub apii.

inapii.

Plante

Unele plante eu radacinile infipte pc fundul raului raman compler sub apa. frunzele, rulpinile ji radacinile lor asigurand adaposr pentru nevertebrare ~i pesti, Aceste ridacini lungi ~i ramificare de anini fixeaza solul fundului de rau, impiedidndu-l sa fie luar de api.

Trestiile MarginiJe cu apa midi. ale laeurilor ~i rfurilor au adesea

o bordura deasa, verde. de

plante pre cum trestiile care erese din spa. Radacinile planrelor sunt scufundare, dar rulpinile sc por ridiea la

peste un metru in aero

sunt 0 irnportanta sursa de hrana penrru fauna celor mai mulre lacuri ~i rauri, Mase

pluriroare se por forma Ia suprafara apelor staracoare sau lin curgatoare.

INSECTE LACURI MAMIFERE PASARI

PLANTE

~OBOLANI ~I J\,LTE ROZATOARE

RAURI

REPTILE

340

fa rnarginea npei.

FAUNA DE MLA~TINA ~I BALTA

Bal~i §i mlastini

Tinururile umede e dezvolta adesea pe campii de coasra, de-a luogul un r rami, lacuri §i cstuare sau depresiuni intracontinentale de unde apa 1111 pare eca rapid. Zonele wnede variaza in functie de ccren, precipitatii §i conditiilc climaticc. Baltile reprezinta zone de uscat insuficienr drenate, Mlasrinilc unr zone de uscat permanent legate la un curs de apa, de obi ci inundate. Alee ripuri de zone umede sunt turbariile rnai inalrc, acoperirc de muschi, luneile joase, inundabile, padurile de mangrove, bal~ile en apa arara de la gurile de varsare ale raurilor ~i tuRiri~urile den e.

Mamifere

ZONELE CU APA. DULCE SAU SA.RATA. ale lumii creeaza unele dintre eele mai frumoase paradisuri naturale pentru vietuitoarele salbatiee. Aeeste zone, unde eursuri line de apa sau ape stataroare putin adanci se amesteca eu vegetatie emergenta se numese bal~i sau mlastini ~i reprczinta zone de treeere intre habitatele de useat ~i eele aevatiee. Animalele care traiesc in

aeeste zone s-au adaptat la exploatarea .~m:;"'7:::-:-----

oricaror oportunitati de hranire, la evitarea pericolului, la 0 deplasare eficienta in habitarul lor ~i la schimbarea nivelului apelor, Tinuturile umede, eu apa sarata tree prin schimbari zilniee ale nivelului aeesteia, odata eu venirea ~i retragerea mareelor, in timp ee habitatele urnede eu apa dulce sufera rnodificari in timpul anului, odata eu crestcrea ~i scaderea nivelului apei, unele dintre ele sed.nd cornplet.

Multe animals pandesc sub luciu] apei.

Anrilopa-sitarunga

Antilopa-sitarunga din zona tropicala a Africii se sirnte mai bine in zonele urnede decar orice alta antilopa, Poare inota bine, chiar ~i in "pii adanca" ~i suporta eu usurinja parcurgerea unor suprafete rnlastinoase ee pot aseunde capcane. Aruculanile moi ale membrelor arara ca. anrilopa l§i poare rasnra copitele lungi distribuindu-si grelltatea corporals mai bine cand se deplaseazii pe sol moale.

Mamiferele care traiesc in bal~i ~i rnlasrini inoata, plutesc sau

. e deplaseaza peste vegeraria redusa ~i rnalul rnoalc, fara sa se afunde. Variaza ca rnarime de la soareci seceratori mici, care se aga~a de tulpinile de trestie, pana la gigan~i greoi precum hipopotamii ~i rinocerii. Habiratele umede sunr refugii naturale importante pentru rnamifere pe cale de disparitie in alte habirare, precwn tigri, jaguari ~i altele, deoarece vanatorii intampina dificultari in a parrunde aiei.

Pescarusul malahit Aceasra este ° pasare de api comuns penuu cea mai mare parte a Africii tropicale. Se .\ga~a de trestii, mangrove ~i .ilre planre de mlastina pentru .\ cercera apa de dedesubt In cautarea prazii. La vederea unui pqrc sau a unci larvc de libelula Ia suprafata apei, pescarusul se scufunda pentru .t prinde ell ciocul victima care nu banuieste pericolul.

Maimuta eu nas Inw1dare~ cu apa sarata §i variatia mareelor fae din padurile de mangrove un mediu ostil pentru majori[area mamiferelor rerestre, in rimp ce mairnnrele care traiesc in pomi se POt ci~a prinrre crengile mangrovelor la 0 tniil,ime considerabili deasupra n ivelului crescur al apei. Ciudata maimuta ClI nas, din jurul coasrei Borneo, se hraneste in principal cu frunze de mangrove.

Pasarile

Baltile ~i mlastinile sunt habitate ide ale pemru pasari. Amescecul de intinderi de apa, zone malease eu apa mica ~i vegeratie ernergcnra asigura oporrunirati de hranire pentru rnulte pasari, inclusiv gaina de apa ~i pasari de ~arm precum fluierarii cu picioare rosii ~i pradarorii aerieni. Vegeta~ia den a of era de aserncnea un loc sigur pemru ca pasarile, precum privigheroarea de ere tic, sa poara c1oci. Multe pasari zboara din alre habitate carre zone de mlastina, dar pu~ini pradatori de uscat se vor incumeta sii le urrnarea di prin apii.

Barlanul de sruf european Mlasrinile europene de stuf sunr habirarul narural al bdclanului de stuf european, 0 pasirc migraeoare al carei penaj cu dungi Ingusrc conferii un camuAaj excelenr falii de rulpinile de rresrie din jur, Atunci cand pasarca sirnre pericolul, l§i ridica ciocul lung drept In SlIS pentru a-si accentua camuflajul ~i a o face aproape imposibil de derecrat.

Capibara

Zonele umede ale .Americii de Sud sunt tinuturilc de ba~tina ale acestui mamifer, eel mai mare rozaror din lume. Grupuri famuiale de capibara 11i petrec cca mai mare parte a rimpului in sau in jurul apei, Sunt buni inorarori li se scufunda in apa pentru a scipa de dusmani, Bisandll~~i numai ochii ~i narile afara din apa,

Arnfibienii

Atac zonele umede rropicale, cat ~i cele temperaee sum habitate ideale pentru amflbicni. Broascc, broasre raioase, salamandrc §i tritoni apreciaza in mod dcoscbit rncdiul jumatare uscat, jumarate acvatic, Putini amfibieni pot rolera habiratele ell apa sarara darorita pielii.

TimpanuL mare ti per mite broscoiului sa audd foarte bine.

Broseoiul american

Binecunoscut perurtl oracairurile sale de intensitare joasa si purernice, broscoiul american esre bine adaprar la viata In mlastini. Picioarele membranate il ajura sa inoare, iar oehii situati pe partea dorsala a capului ii permit sa vada atunci cand resrul corpului esce scufundat in apa. ~i perfece cimpul in api sau in amra ~i se hranesre Cll diferire animale, inclusiv broaste mai mid.

341

FAUNA DE MLA~TINA sr BALTA

!jarpele de mangrove ifi petrece cea mai mare parte a timpuiui in copacii din pddurea de mangrove.

Plantde-unior Plante carnivore

prind inseae Aceste planre ohrin pe limga

in capcand. hranirea prin fcrosinreza

~~i1!;l;:IIE:-"" subsranrele nutritive din corpurile insecrelor, Se inta!nesc mai ales in mlasrini §i iazuri, uncle nutrientii din sol SW1t dificil de extras. Planrele-urcior, roua cerului §i dionea au dispozirive speciale pentru a prinde in cursa sau a-§i ademeni prada.

Reptile

Baltile §i mlasrinile reprezinra uncle dintre cele mai bune locuri din zonele rropicale, unde pot fi intalnire reptile. Crocodili §i testoase se incalzcsc adesea la soare, la marginea apei, iar zonele umede, cu apa dulce sau sarata, adapostesc soparle precum iguana verde. ~erpi veninosi ~i neveninosi sunt pradarori obisnuiti in mlastini, unde se strecoara prin vegeratie sau inoata In apa purin adanca.

puternici pOI apuca ji mesteca prada

Caimanul cu ochelari

Desi mai mici decat erocodilii ji allgarorii, caiman ii din A ruerica de Sud POt totusi sa ating5 3 m lunglmc ~i suur suflcicnt de mad sa care un capibara adult in talcile lor cu multi

dinri. in mlastinile extinse din Panranalul brazilian, caimanul cu ochelari este eel mai obisnuir mare pradaror, in ciuda faptului cii populada a fosr redusa drastic de vanatori.

'[esroasa-aligaror Pandind ascunsa pe fundul mlastinii, printre planrele acvatice, restoasa-aligator din America de Nord §i de Sud esrc un pradator ralxlator, dar vorace. Irnediat ce prnda indeajuns de mare, preeum pesti, broasre, pasati de apa, sau rozatoare, vine suficienr de aproape, ~esroasa i~i impinge capul inainte ell viteza fulgeraroare ~i i~i inch ide f"a1cile in jurul victimei sale.

Pestele fint'fte c;,; I,. jeturi de apa

Y cdtre insecte peTJtma Le Jacesase desprindd depe franze.

Pesti

Vegetatia densa, nivelul fluctuant al apei §i descori apa saraca in oxigen a baltilor §i rnlastinilor au determinat mulre transforrnari ale pestilor care traiesc In acest mediu, De exernplu, scalarii de apa dulce au corpul apladzat, pentru a se putea strecura mai u~or printre tulpinile planrelor subacvatice. Pestii Dipnoi se ingroapa In mal

atunci cand iazurile seaca, In timp ce pestele luptator-siarnez poate respira aer de la dad vremea uscata persista.

Pestele-arcas In mlastinile de mangrove elin Asia de Sud- Est, pesrele-arcas poate culege insecre de la suprafara apei, Chiar ~i insectele care se odihnesc pc frunze nu sunt in siguran~a. Pestele-arcas poate scuipa cu precizie un jet de apa de pana la un metru inal\ime, penrru a aduce prada care nu banuieste nimic jos, In filcile sale.

Plantele

Planrele care se dezvolta In baI~i §i rnlastini sunt acelea care s-au adaptat eel mai bine la solul imbibar de apa ~i care sunt capabile sa canalizeze eficient oxigenul dinspre frunze catre radacinile subacvatice private de oxigen. Cele mai multe plante din tinuturile umede sunt ierboase, precum

ierburile scunde, muschii, rresriile inalre cu tulpina subtire §i papirusul. Careva plante mari, lemnoase, cresc, de asemenea, In rinuturile umede, printre care salciile,

chiparosul de mlastina §i mangrovele.

Trestiile

Tresrii inalte cu rulpini subliri cresc foarte aproape W1a de alta, in apa pu\in adanca, formand stllfirijllIi dense la marginea lacurilor din wnele de jes. Pe masur' ce planrele batrane se descompun ~i rqin scdimente, baza sruf;iri~ului sc ridica. pan a. cand trece deasupra nive1ului apei. In cde din urma, fundul stutarijului seadi ji plante noi eolonizeaza fostul iaz .

..

AMFIBIENI

BATLANUL, BARZA SI FLAMINGOUL

CROCODILI

342

Guvizii saritori

Guvizii sari tori rraiesc in mlastinile de mangrove. Cand mareea se retrage, ci nu sunt constransi sa 0 urmeze. tnotaroare fronrale rigide acticneaza ca nisre membre ~i lc permit sa sara dintr-un loc inrr-alrul prin noroi. Arata timp cat pielea lor ramane urneda, ei se sirnt bine ji in afara apei.

Mangrovele

'[armurile uopicale sunt adesea tivite eu rnlastini de mangrove. Mangrovele pot tolera scufundarea in apa sarari.

pima la nivelul frunzelor. Acestea secreta sarea In execs, iar wlde parli ale rldkinilor ies din malul mla~tinii pentru a absorbi oxigen direct din aer atunei cand mareea se rctrage.

~arpele de mangrove ~arpele de mangrove, eu modele frumoase pe piele, patruleaza

padurile de mangrove ale Asiei de SudEst. [~i petrece cea mai parte a zilei agafat de creanga unci mangrove. Mal rarziu, coboara sa vanczc printre crengi §i frunze dupi pasari 1i cuiburile acesrora, unde caura puii. 4i musca prada ji injecteaza veninul prin eol~ii incovoiati. Uneori, coboara pima la mal pcntru a prinde alre animale.

Nevertebrate

Zonele umede adapostesc 0 uriasa diversitate de nevertebrate. Insectele §i paianjenii traiesc pe plante, crusraceele ~i larvele insectelor, a§a cum sunt tantarii, rraiesc in api, iar viermii §i scoicil~ st~u ingropati in mal, Se hranesc cu plante §i resturi sau se vaneaza reciproc. La randul lor, ei constituie hrana pentru alte animale mai mari din baI~i §i mlastini,

Paianjenul mare plutar Acest paianjen mare - femelele POt avea peste 2 cm lungime - in zonele ml1i§tinoase ale Briranii. Vaneaza prinrre planrele de la suprafara apci. Adcmcnesre pesci mici

batimd luciul apei cu picioarele din fal5 ji apoi se napusresre asupra lor eu colrii.

Libelula imperiala

Aceasta libelula mare [taiejte in zonele urnede ale Marii Britanii. Masculii sunt in general colorari in albastru deschis, iar fernelele in verde. Vara, adulrii vancaza survoland iazurile, urmarind alte insecre zburatoare. Dad. habirarele lor sunt uscate de seceta, libelulele imperiale migreaza disrante mari pentru a gasi 110i teritorii de irnperechere.

Crabul-scripcar

Gaurile presarare pe fundul unci mlastini de mangrove sunt, de fapt, vizuinile crabilor-scripcar, Cand apa marii sc retrage, crabii ies din vizuine pentru a aduna bucatele de hrana din mil. Maseulii i§i folosesc nurnai clcsrele mai mic pentru a se hrani, iar celalalr clesre, eu mulr mai mare ~i viu colorat, fiind folosit mai rnulr pentru a face impresic. Mascululll etaleaza in fa\a femelelor pentru a Ie atrage pentru imperechere §i II flurura pentru a alunga al\i

masculi de pe teriroriul sau, Hind folosit ji ca anna dad rivalul nu se

FOTOSINTEZA.

lERBURI, TRESTII PE~TI ~IROGOZURI

~ERPI

PLANTE CARNIVORE

REPTILE

FAUNA MONTANA

MARILE LANTURI MUNTOASE ale lumii sum foarte frumoase, dar nu of era decat conditii vitrege de viata. Animalele care traiesc aici, cum este capra ibex alpina, sum fie extrem de puternicc pemru a se put a d piasa pe terenul accidentar ~i plin de pierre, fie special adaptate la noptile reci ~i curentii de ~er rece puternici, cum este cazul condorului din Anzi. In rnunti, climatul temperat, asemenea celui rece, se ' caracterizeaza prin ierni foarte aspre, cu furtuni ~i troiene ce lc Iorteaza pe animale sa coboare la altitudini mai mici, pentru a se adaposti. Apoi, in timpul verii, soarele care straluceste cu putere Ia altitudinile mari face ca totul sa revina la viata, reinviind bazaitul insectelor ~i 'trilurile pasarilor care i~i construiesc cuiburile pe versanti.

suprauieiuiesc vtZntutui puternic.

Plante

Pe panrele aflare la inilpme, deasupra pragului arboricol, rnajoritatea plantelor au dimensiuni mid. Uncle plante, ap cum este crinul

insectele alpin, au rulpina flexibila,

care asigura cee~ ce ~e ~cn~i[e sa .se apiece

polenizarea. m batalfl vanmlm rafa a se

rupe. Plantele-pernura sunt plante compacte, care cresc aproapc de sol pentru a scapa de vant ji a putea beneficia de cildura acestuia. Ca 0 curiozitate, in anurnite zone exists plante care depasesc, totusi, pragul nrboricol, cum se tnrimpli eu lobelia, care ajunge la 5 m inaltime,

Salamandra negricioasa de munte Salamandra negricioasa de munte (Desmognathus ocbrophaeus) rraiesre In zone umede ji reci, cum ar fi cele din preajrna izvoarelor din padurile nord-esrice ale 5 VA. Nu are plam"ni li ajunge pina la II em

I ungime. Vineazi larvele insecrelor, vierrni §i alre neverrebrare,

Pasari

Pasarile suporta admirabil conditiile vitrege din munti. Bine prorejate de pene ~i £ira sa fie afectate de terenul abrupt, ele pot sa caute in lung §i-n lat hrana arat de greu de gasit in zona. Pasarile mari §i puternice, cum sunt vulturii, pot sa zboare cu usurinta, folosindu-se de vantul puternic. Pentru a fugi din calea iernii, multe pasari migreaza. Unele, Insa, cum ar fi cinteza, care se hraneste cu serninte, sau vulturii rap ace raman in rnunti.

Flururasul de stand

Fluturasul de stOnca (Tichodroma murarin} e intilnit pe piscurile ji stancile din Alpi, Se foloseste de ciocul curbar pentru a parrunde In crapaturile din standi in cautarea insectclor, Pentru a se deplasa in voie, in sus ~i in jos, pe stancile muntilor, se folosesre de ghearele puternice. Iarna, zboara carre vdile adaposrire, mai calde, unde hrana se gaSejte mai u~or.

Muntii

,

Muntii sunt acele zone inalte unde, pe rnasura ce altirudinea creste, conditiile devin din ce in ce rnai dure. In timpul ascensiunii, de la baza catrc varf putem observa insiruirea tipica a habitarelor: pad uri tropic ale aproape de baza, rcspectiv la Tropice, sau paduri de conifere in zonele temperate ~i apoi, incet-incet, paduri cu arbori pitici sau coniferc de e en~a tare. Ajungand ~i mai sus, pa ii sunr inlocuiti de

mlastini i pajisti, can: devin §i ele din

Piscuri tnalte, ce in ce mai rare, pani cand nu

mai vedem dedit piatra sau, departe, in vaIf, zone cu zapada §i ghea~a perrnanente,

Pragu! arboricol - peste aceastd limitd, conditiil« sunt muit prea vitrege pentrll a mai permite existenta copacilor

Munri srancosi ~i cftmpi.i bogare

Condond este cea mai mare pasdr« din fume

Penegroase

Anvergura aripilor condorului,

ell 0 dimensiune de 3 m, ii

perrnire sa se avanre prin vijchile care se abar asupra zondor unde i~i consrruiesre cuibul. Arunci cand se a115. in cautarea prazii, condorul poate sa planeze pe distanre lungi, peste valle batute de vant, tara sa misre nici macar 0 data din aripi,

Leopardul zapezilor Aceasrs minunata ~i rara crcaeurd val1caza capre de rnunre, oi, rozaroare ~i pasari. I. aproapc 5.000 In altitudinc, in interiorul lanturilor montane din Asia

entralii. Blana groasa,

dcschisa la culoare, ii perrnite sa sc camuflcze in mediul dominae de z.padi ji de rocile gri. lorna, lcopardul zjipczilor i§i urrnareste prada, formata din

an irnale ell copite, pani In padun.

Mamifere

In cornparatie cu padurile de mai de jos, pe culmile rnuntilor traiesc mult mai purine mamifere cu blana groasa, care sa Ie apere de Frigo In timpul iernii, rozatoarele sau alte mamifere mid, sensibile la

frig, fie innopteaza in vizuini, fie hiberneaza, Alte marnifere, cum

ar fi caprele, se retrag la altirudini rnai mici, la adapostul padurilor,

Bhutanitis Iidderdalii

Acest flururc se gasejte pe pajisrile montane din Asia Cenrrala. El zboara aproape de pamant pentru a evita sa fie luat de vantul purernic. Alre nevertebrare, precum paianjenii ~i vierrnii, traiesc tot in munti. reprezenrand principala hranii a pasartlor. Insecrele GryUoblattidae se rernarca prin faptul ea prezinta insusiri antiingher, care le protejeaza imporriva ternperaturilor scazure .

.. COI'ACI

FLUTURI

LEI SI ALTE .,FELINE SALBATICE

343

Capra ibex alpina

opirele caprclor ibex au cute, care Ie permit sa aiba. 0 priz" buna, chiar ji pc suprafere lnghetate. Acesre caprc pot sa lIJ·CC eu u~urinfa pc piscuri ~i sa sara de pc 0 standi pe alta. Blana groasa le prorejeaza de temperaturile scazute din timpul iernii.

MAMIFERE

MurtTI ~I VAl

01 ~I CAPRE

PASARI

PASARlPE PRADA

SALAMANDRE ~I TRITONI

Cele mai multe animale oceanice, precum peftii, respird absorbind oxigenul din ap,'.

Oceanele

Oceanul poate fi irnpartir in doua mari zone: la suprafata e un rnediu de via~a destul de diticil, avand in vedere expunerea prelungita la valuri, soare ~i apa. Apele luminatc de soare sunt cele in care formele de viata se gasesc din abundenta. Sub accst nivel, lumina pal~~te pana cand, la 1.000 m, lipsesre cu desavarsire.

FAUNA OCEANELOR

OCEANUL OCUPA doua treimi din suprafata Pamantului, Acest volum imens de apa constituie mediul de viata al unei mari varietati de plante ~i animale. Pe fundul oceanului sunt lanturi muntoase subacvatice, campii acoperite 'cu argila ~i aluviuni noroioase, santuri adanci ~i munti subacvatici numiti munti marini. Ani~alele traiesc in toa~e aces~e regiuni, la toate nivelurile de adancime ale oceanului. In general, la mare adancime hrana este purina deoarece nu exista lumina necesara fotosintezei, care permite cresterea plantelor, Acestea cresc numai in apele la suprafara carora ajunge lumina soarelui, unde vor pluti fie pe mare, fie vor fi fixate pe fundul rnarii, Fauna cea mai bogata a oceanelor se gase~te in apele calde, putin adanci, ale recifelor de corali.

Plantele

Cele mai mari plante din ocean sunt algele ~i ierburile marine. Plantele care se gasesc din abundenra in ocean sum organisme microscopice, precum diatomeele, care plutesc in apa marii §i care se numesc fitoplancton. Acestea i§i procura hrana prin fotosinreza ~i torrneaza baza Ianturilor trofice din ocean.

Algele Marii Sargaselor Aceste alge marine nu sunt fixate pe fundul marii, Ele plucesc liber, sub forma unor ghemuri lncalcite, in apele Iinistire ale Mdru Sargaselor. in Atlanricul de Nord-Vest. Animalele, precum acesr crab al Sargaselor, traiesc prinrre alge.

Ierburile de mare Ierburile de mare eresc in apele costale putin adanci, fiind printre punnele plante marine care tnfloresc. Au raddcini propriu-zise, care absorb subsranrele nutritive §i ajura Ia fixarea lor pe fundul rnarii.

In recifde de corali traiefte 0 bogata uarietate de anima le, de la scoici-gigant parta la petti viu colorati.

Reptile, precum !estoasele marine) trebuie sa iasd. fa suprafora pen tnt a respira.

Mamifere

Nari situate pe partea superioard a botului.

Cateva grupe de mamifere au colonizat oceanul. Cel mai bine adaprate la viata din ocean sum balenele §i delfinii, care ~i-au pierdut membrele posrerioare ~i l§i folosesc, in schimb, cozile pemru a inora. Balenele §i delfinii nasc in largul marii, spre deosebire de foci §i morse, care se irunultesc pe uscat.

Musta!i sensibile la atingere fi la vibratiile din apa.

cald.

Morsa

Morsele [[.aiesc in apele tngherare ale Nordului Indepartar, unde se hranesc in principal cu scoici de pe fundul ruarii. Se tarasc pc bancuri de ghe.\ii ~i de-a Iungul coastelor. Morsele au un strat gres de gra'ime, care le line de cald. Atilt masculii, cat ~i fernelele au colu.

Oehi mari, care se adapteaza atat la vederea

Leiide mare

Acesri tnoratori foarte buni se folosesc in principal de inoraroarele fronrale pentru a "vasli" prin apa, De asernenea, ei se pot deplasa pe uscar. Mascu.lii sunt mal masivi decat femelele. in sezonul de imperechere, masculii iji stabilesc un reritoriu, unde iji apara femelele.

Casalorii

Mamiferul care se scufundii la cele mai mari adancimi, casalotul. peate cobori chiar ji sub 1.000 m. in capul sau se afl.

organul spermacetic - 0 masa uria~a de resuturi ceros-uleioase -

Planctonul

Aceste mid animale care pluresc 'in apa rnarii sunt cunoscute sub denumirea de zooplaneton ~i se hranesc eu Iiroplancronul. Uncle dintre ele i~i petree intrcaga viara ca plancron. in cimp ce alrele sunt, de fapr, stadii infanrile ale altor anirnale, precum crabii.

~.

'. ' '0':"' '~. ," f!r.,.

'{1.' .,4,,' d~ j, :~!~~l~ ~:c~~~~:~:jnesc (ies) la

. ' ", 1If.: ," \~ .~. '~···~,'f suprafara apei fie penrru a comunica _ - r_ ',. cu celelalte balene, fie pentru a

. .." : '. ~~t., surprtnde bancurile de pcsri. Aceasra

~ .'~ .,.:' '. ,: .... .<"!-' acriune ate ca scop, de asemenea,

". ~? ~. 'i~ inlarurarea parazitilor pielii.

L- __

344

FAUNA OCEANELOR

Pilian;cnil de marc

u piciO!lrelc lor Im\gi, p.iianjcn ii de mare arara ca eel rcrcstri. dar I1U sunr inruditi ell ei, Paianjcnii de marc apartin grupulut numit PY£'JtogonidtU!) ai c~rui mernbri, prccuJl1 eel din

imagine, rraiesc "dc pc lorm, dt ~i in adimcul marilor,

"" Ocbi pc mmgi>1ea cocbiliei

Reptilele

Demult, in ocean traiau reptile uriase, precum Icbtiozaurii. In zilele noastre, mai sum doar cateva grupe de reptile care traiesc in ocean. Tescoasele marine §i serpii traiesc in ape mai cal de. Tesroasele marine se intorc pe uscar pentru a-si depune oualc, in timp ce rnajoritatea §erpilor dau na~tere la pui vii in apa,

Nevertebrate

La inceput, viata a evoluar §i s-a diversificat In ocean. Exisr; mai rnulte grupc majorc, increngiicuri, de anirnalc marine decae de animale rcrestre. Una dincrc accstea estc iucrengfitura vertcbrarclor, roace cclelaltc fiind ncvercebrate - animalc f5ra coloana vertebrala. Nevertebratele se ga e c In reate segmemele oceanului, de la suprafata pana in adancuri,

Testoasele marine Tesroasele marine .zboara" prin apa, folosindu-se de mernbrele anterioare. Membrele posrerioare sunt utilizate pentru propulsie. Au carapace mai pu~i.n bombare decaf ~esroasele de parnant ~i. de aceea, sunr rnai hidrodinamice. Cele mai multe testoase marine sunr carnivore, hriinindu-se ell anirnale, prccum meduze §i buren. '[esroasa verde se hranesre cu ierburi marine.

Scoica regala Una dintre mulrele specii de rnolusre comestibile care traiesc In ocean, scaica cste neobisnuita, deoarece tno<l.ra prin propulsie cu jet. Cele mai multe rnoluste folosesc un singur picior pentrll a se deplasa sau sunt fixate de 0 piatra. Scoicile sunr molusre bivalve, ell cochilia formatd din doud paqi asernjinatoare, nurnite valve.

~erpi de mare

~erpii de mare au cozi aplarizate, care ii propulseazjt prin apa, Ei sunr printre cei mai veninosi ~erpi din lurne. Din fericire pentru oarneni, au guri mici, rnai bine adaptatc pentru a mu~ca pesri decal oarncni,

Galera porrugheza

Un balon umplut cu gaz line galera la Sllprafa\ii. Animalul esrc format din rnai multi indivizi specializati pe diferire sarcini, cwn ar fi hranirea ji reproductia. Tentaculele lungi pe care le tidi§te in urrna provoaca intcparuri deosebit de dureroase.

jnotatoare dorsald

Pestii

Aproape 0 treirne dintre cele 25.000 de specii de pesti traiesc in ocean, incluzand membri ai celor trei mari grupe de pesti: agnate, pcsti cartilaginosi §i pesti ososi, Unii pesti traiesc in largul oceanelor, de la suprafara pana in adancuri. Al~ii traiesc pe fundul marii, unde se ascund in gauri si crevase sau in nisip.

rraiesc in zona crepuscular; a oceanului, unde lumina de la suprafacl se filrreaza muir mai purin. Pe abdomen ji coada, ei au straruri de organe luminescence. care ii fae mai greu de reperat in lumina scazura din adancuri.

Pestii-manta Majoriracca pcsulor-

manta rraiesc aproape de fundul marii, unde se hranesc ell scoici, zdroblndule cu dinrii lor aplatizati. Sunt pesti carnlaginosi ,nrudifi Cll rechinii. Ei lnoaci, unduindu-si inoraroarele larerale, care se aseamana cu nisre aripi.

Aua.f/ti reprezentare a lmeiftmele de pepe-1mdilm' 0 arntd cugu'i'a descbisa, gala de masd.

I ~ ALGESIALTE IERBURi MARINE

FOCI

OCEAN, PLATOU

345

BALENE DEl~INI

BROAFE TESTOASE

Tentacule senzitioe

Viermii-paun

Dintre numerogii viermi de pe fundul oceanelor, viermiipaun sunr prinrre cei mai frumosi, Coroana in forma de evanrai fihreaza paruculele de hrana din curentul de apa. Daca un peste intomerar tnoata prin apropiere, ei sc pot rtrrage intr-un tub In doar 0 fraqiune de secunda.

"Buretele de sticla"

Buretii filrreaza hrana din ap •. Au schelerul campus din spiculi aciformi, de siliciu. La "burerele de sricla", scheletul s-a dezvolrar in fire lungi, sticloase, care il tlxeaza de fundul moale al marilor,

In adancuri,

Un pradator abil, rechinul roritor traieste in apele calcic din larg. Uneori se roteste, ceca ce poate provoca confuzie intr-un bane de pesri, Hidmdu-i pe unii indivizi mai usor de prins.

Pcstclc-und itar Lc uitor "I adsncurilor tnmnccntc ale oceanului,

r .~[ '['o\lI1dil"r arc 0 momeala cu care n[rag~ prnda "proap" de gum sa 111;\]c. 11 cavitarca bucala larga ~i scomacul elastic, pesrele-undijar

I Oat" inghip prada de doua ori mai mare dccftr cl, valoriflcand la maximum resursele de hrana disponibilc.

RECHINI SI PE§TI CARTILAGINO~1

VIATA PREIS TO RICA

FAUNA pADURII

Zona de vegctatie redusa

Florile silbatice, ferigile, rnuschii ~i alte tipuri de vegeratic care crqte aproape de sol formeaza zona de vegetatie red usa. Teate suporti bine umbra, deoarece nu fcarte multi lum ina pacrunde pana la ele. Aceste plante reprezinta sursa de hrana pemru insecrele mici §i melci, precum ~i adaposr penttu animale mici, precum rozatoarele §i nevastuica.

Frunzele moarte Frunzele cazure la pamanr, aflate in descornpW1ere lend creeaza lU1 cover de frunze moarte. Arnesrecar cu ramurele, nuci ?i boabe, covorul de frunze rnoarre adaposteste propria sa comunitate de vieruitoarc. Aiei se glsesc millpede ~i gfLndaci, care reprezinta sursa de hrana peneru animaleic care exploreaza solul, plsiirile care traiesc la sol ~i soparlele,

Plantele au radacinile in solul plin de elernenrele nutritive furnizacc de frunzcle moartc de deasupra. Cartitele sapa runeluri prin sol, iar alre mamifere i~i construiesc adaposr, Tot solul reprezinra sursa de hrani pennu Iarvele gandacilor ji pentru rame.

Mamifere

Observate cu greutate, datorita comportarnentului nocturn, discret, rnarniferele padurii i~i tradeaza prezenp in diferite moduri: fo§netuI frunzelor deranjate de un §oarece, parnanrul afanat de la intrarea in vizuina vulpii sau urma Hisata de copita caprioarei In zapada proaspata. Multe marnifere vaneaza sau explorcaza solul, iar altele se ca~ari in copaci in cautare de hrana sau adaposr,

Bursucul

Vizuinile familiaIe extinse, sapate eu ajurorul ghearelor purernice reprezinta emblema bursucului. Fiecare vizuini are 0 serie de incaperi subterane, 0 rqea de runcluri ~i cateva intrari la nivelul solului. Bursucii ies la suprafara in timpul noptii penrru a scoroci prin frunzele rnoarre tn caurarea ramelor, larvelor, fructelor ~j nucilor.

Bursuc fa intrarea

Veverita dungata

Veverita din America de Nord se deplaseaza eu ujurin,,, prin diferieele zone ale padurii. Ea se ca~ari printre crengi, sapa dupa serninte ~i nuei ~i se adapostesre intr-o vizuirui la sol.

Caprioara

Frunzisul aflat in zona de vegerarie redusa, pana la zona arbusrilor, reprezinta sursa de hrana penrru rirnida csprioara, care rraiesre fie singura, fie in grupuri mici. Incapabila sa urce la 1nal,ime sau sa l§i consrruiasca vizuini, caprioara sa bazeazi pe simturile sale ascutite, pe coloritul seers ~i pe vireza pentru a

evira pcricolul. Atunci cand este speriata, perii albi de pe gitul diprioarei se infoaic.

Zonele padurii

De obicei, padurilor Ii se descriu cinci zone, fleeare eu propria sa vegeratie §i fauna. Cu alte cuvinte, intr-o padure se gasqte un amestec bogat de spatii vitale pentru animale, atar pe orizonrala, in poieni sau pe cursul raurilor, cit §i pe vcrticala, de la varful copacilor pana jos, lasol.

Pasari

Pasarile din paduri SW1t extraordinar de diverse. Exista pasari care scormonesc pamantul, precum fazanii, pasari care consurna boabele arbustilor, precum mierla, pasari canraroare din copaci §i periculoasele pasari de prada care zboara in lung si-n lat deasupra copacilor asteptand sa se napusreasca asupra prazii. Vara esre eel mai aglomerat anotirnp, spre deosebire de toamna, cand frunzele cad, iar fauna padurii este in scadere, multe pasari indreprdndu-se carre zone mai calde §i mai indeparrate.

iN REGIUNILE TEMPERATE, acolo unde ploua adesea, padurile r~prezinra forma de vegetarie eel mai des intalnita, In uncle zone, nu se gase§te decit 0 singura specie de copaci. In altele, intalnim un amestec de conitere eu frunze aciforme, foioase cu frunze late, care iarna cad, §i copaci vesnic verzi. Unele paduri sunt destul de rare, in timp ce copacii altora se impreuneaza unii cu altii pentru a forma un coronament prin care soarele patrunde cu greu. Toare padurile reprezinta habitate bogate pentru fauna: exisra purine animale mari, cum ar B mistretii, dar insectele sunt din belsug, i~r pasarile care lc consuma umplu padurile eli canrccul lor,

cu pete ii permit huhurezului sa se aseunda in timpul zilei.

Huhurezul mic Huhurezul mic vaneaza noaptea. £L se odjhnesre in coronament, de unde rrece in revista solul, in caurarea priizii. Ochii uriasi Ii urechile sensibile 11 fae atent la cea rnai fina miscare, chiar Ii a soarecelui de camp sau a alrui rozaror. Apoi, napusundu-se In racere, huhurezul 'i~i acado victima.

346

Coronamentul Coronamentul este format din coroanele cclor mai

inalti copaci. Crengile ~i ramurelele forrneaza a zona de vegecarie luxuriand care opre~te aproape roara lumina. Aiei, departe de nivelu] solului, mulre vierari precum insecrele, pasanle ~i rnamilerele care se ca~ara in copaci, cum ar f veveritele, sunt aparare

dc dusrnani.

Zona arbustilor Sub coronament cresc plante Ierunoase, cum ar fi arbustii li rufisurile care

niciodata nu vor ajunge la 0 iniltime prea mare - alunul sau paducelul - li copaci

tineri, care inca nu au ajuns la rnaturitate. Tori acestia formeaza 0 zona inrens infrunzita, uncle pisiirile l~i consrruiesc cuiburile ~i uncle insecrele gasese hrana din belsug,

Ciocanitoarele SWlt celebre pentru faptul di bat cu repeziciune 111 scoar~a copacilor, folosindu-se de ciocul ascutit pentru a-si forma cuibu1. Ciocanitoarea verde se ca~ari in copaci pentru a scoare la suprafara larve, dar saps ~ila sol, unde intra cu forta in musuroaicle de furnici penrru a

se ospara eu ocupanrii.

Caprimulgul

Caprimulgul viziteaza padurile temperate in tirnpul verii, pen'[ru a se inmujti, dar iarna migreazi in Africa. EI rraiejte la marginea padurilor mai rare, unde in timp~l noptii vaneaza flururi de noapte. In timpul zilei, eI se odihneste pe crengi sau pe parnanr, eamuflat fiind cu ajutorul penajului pestrit,

FAUNA PADURII

~oparla-anola Cu pernurele I I' lungi de p . dcgcre, anolele sunr celc rnni mad ~opirlc di~aratoarc. Anoia verde din America de Nord vaneazil insccte ji paianjeni printrc frunzc, acolo unde colorirul ii

fcd\ un camuflaj eflcicnr. Arunci d.nd alearga in josul unui trunchi de copac sau traverseazji planseul padurii, 'i~i schimba, in cateva secunde, culoarea in una mai bruni.

a scap« de priidaton~ coada se poate desprinde.

Cele mai rnulte paduri sunt populate de soparle ~i serpi. Cele mai multe dintre ele i~i construiesc adapostul pe parnant, In stratul de frunze, sub busteni ~i pietre sau In trunchiuri de copac goale. Cele mai nordice paduri ale lumii sum prea reci pentru majoritatea speciilor de reptile, cu exceptia catorva care hiberneaza In timpul

~arpele de casa Traind in padurile din

America de Nord. prpele de casa

se hrane~[e eli mamifere rnici, pasari ~i sopsrle, In mulre zone, vremea rece II determina sa intre in hibernate. Ascunzandu-se adanc sub invelisu! de frunze sau lntr-un busrean gol. sarpele intra inrr-o scare de somnolenpi in care ramane prq de cateva luni.

de casd paate atinge pdnd u z.: m in lungime.

Furnici

Insecte

Prirnavara, dupa ce anumite vietuitoare au eclozionat ~i toate larvele ~i adulrii au iesit din hibernare, o padure este animata de insecte. De la stratul superior al crengilor dezrnierdate de soare, pana la incunericul perpetuu al stratului de sol, insectele sunt ocupate sa recolteze nectar, sa se vaneze unele pe alrele, sa consume frunze ~i lemn ~i sa proceseze resturi.

Furnica de padure

Fumicile de padure rraiesc in colonii uriase pe pamant, unde construiesc cuiburi eu cupole din ram uri. frunze ~i ace de conifere, Regina-furnid produce pui, serie dupd serie, in timp ce furnicile lucraroare merg sa caure mancare pentru colonie.

. gimdac viu colorat SLLnr prinrre putinele care l~i croiesc singure drum prin scoarra copacilor, Aid sunt procejare de majoritarea pradatorilor, dar pot fl scoase din aceasta ascunzaroarc de catre ciocanitoare.

Plante ~i fungi

Copacii inalti domina padurile, dar rnulre alte specii de vegetarie exista langa ei, precum arbustii, plante agataroare, muschi §i ferigi. Adesea, florile salbatice intloresc chiar de la inceputul primaverii, profirand de lumina disponibila inainte ca frunzele noi sa le creases copacilor. Majoritarea acestor plante sunt adaptare sa traiasca la umbra ~i I§i pot lua cnergia de

care au nevoie din purina lumina solara care mai ajunge la de, fHtrata prin frunzisul de deasupra. Ciupercile §i orhideele nu all nevoie de

lumina solara ~i l§i obrin energia direct de Ia alte plante.

Gogosile de ristic

Gogojile de risac sunt excrescen\e anormale prod use de m\eparuriJe viespii gogojilor de ristic, care i~i deplmc ouile in interiorul frunzelor stejarului. Cind 1.rvele

eciozioneaza, de derermina ~esuml vegetal sa creasdi mtr-o

minge ~i hraniroare

Ciuperca-colpr

Multe specii de ciuperci cr:liesc I~n!l' planlCUl wnbros al piidurii. Ade,c. ciuperca-col\ar rasare de pc trunchiuri vechi de copaci. Folosind strucruri 6liforme ca ni~tc did5cini, duper ile ifl trag energia din materia vcgetali pt:

care cresc.

I .. AMFIBIENI

COPACl

GANDACI HIBERNAREA INSECTE CIUPERCI SI ALTI

FUNGI '

CAMUFLAJ CULR"AR.E

culonrea pielii.

Amfibieni

Dcsi In mod normal arnflbicnii traiesc langa au

111 apa, rnulrc spccii gasesc condiriilc urnedc de care au ncvoic In pi\duri, adt langa cur uri de ap.i, c~t ~i la

umbra d oronsa a unui coronament rnatur, Broastclc r&ioase ~i salarnandrcle I~i petree 0 buns parte din via~a rnergand prin asternutul de frunze urned sal! prin

Histiri~, prinzand nevertebrate cu care sa se hraneasca, Cateva specii de broaste sunt adaptate §i la condiriile de viata arboricola,

Salamandra palati

Salamandrde se gasesc in nurnjir mare in padurile umede de rnunte din esrul SUA. Salamandra pataca 'li petrece majoritarea rimpului ascunsa inrre srrarul de frunze ji sol, viiniind nevertebrare precum vierrni ~i meld. in lac sa se carnufleze, ea este viu colorara pentru a avertiza orice pradator ca e orravitoare dad} e manc~\[a.

Brotacul nord-american

11'1 to:l[;\ lumea, brotncii trfiiesc in ZOI1(; hnp;\duritc mai calde, unde aduna insccrc ~i p~i:U'ljeni printre frunzclc copacilor. Au lin fald de

pick pe abdomen ji di curi ascrnanaroarc unor ventuze pe degere, care lc permit sa escaladeze suprnfere verticale. Brotacii sc camufleaza schimbandu-si culoarea pielii penrru a se incadra cat rnai binc in mediu.

NfarJdib"ie Aripi inc/lise if/. culoare ajlltii molia sa se asatndd acunci cdnd

Yiespea de copac Viespile de copac rraiesc in colonii mario i~i fae cuiburi dintr-un material ea harria pe care Ie suspend. de crengilc copacilor ~i arbuscilor, Lucratoarele fac marerialul asemanator hartiei adunand Ii mesrecand fragmente de lemn din copaci folosindu-se de maxilare purernice !i amestecand rnarerialul eu saliva.

Radasca .

Radasca i!i depune ouale in lemnul aflat in descornpunere, pe planseul padurn. Masculii iIi folosesc mandibulele irnpresionante nu pentru a sc hrani, ci penrru a le flurura in fap alter masculi. in rirnpul unci Iupte, cei doi indivizi i~i vcr folosi mandibule1e ca pe

n iste coarne pentru a se inclesta Ii a se tranti unul pe celalalt. Radasca este eel mai mare gandac din Marea Bnranie, purand aringe 7 ern lungime.

Banana doamna molie Adulrii apar in miezul verii, zburand noaptca ~i ascunzandu-se in rrunchiuri goale de copac in timpu] zilei. Larvele sau ornizile apreciaza in mod deosebit frunze]e unor arbusti de padure. Larvele traiesc mai mutt decat adu ltii, eclozioniind la sfa'li tul verii ~i apoi perrecand iarna In hibernate.

FI'lIlWd, .\~i<.lIl,lI·e .ilc l'il1i1pr orcd 1'\11111, rC'II'" d . ~lIpr"tvlc.:\lIirc pCnlllJ aninulc, d,lr ,<>I1\"'il ·IUI ell 'Cll1iJII" ,unt plinc til; 'lillh'l.U\\C lIuniti c p,luru J1llmcm,I\C .'pt:dl. Vcvcrlf,ck ti g'lirdt ,kSf.,C e(lIIuril10i, il1

c. utnrc de sCll1il1~c. in til1lp Cc :lIte ~nil1'lalc 3,f[capt. Ollurilc sa. sc deschida singure §i sa se sClltllre

. lor.

Ferigile

Fertgile sunr plnnre simple are produc spori In loc de flor]. "tint prezente cornune In umbra umeda a piidurilor unde adev, rate campuri de

fel il:;i domin! stratul de _

I te de la nivclul solului. In '1 in-arc calde fcrlgile crcs ad.t de tnalre incat POt face parre din srrarul de .rbula.

PAD URI

REPTILE SOL

PLANTE

347

FAUNA pADURILOR TROPICALE

TIPETELE MAIMUTELOR, bazaitul insectelor ~i culorile vii ale aripilor pasarilor nu reprezinta nimic neobisnuit pentru al do ilea ecosistem ca marime din lume, padurea tropicala, care adaposteste peste jumatate din speciile de plante ~i animale existente, Pe 0 suprafata de 100 m2 putem gasi 750 de tip uri

de arbori, 400 de specii de pasari, 100 de reptile ~i mii de specii de insecte. Fauna acestui spatiu nu reprezinta 0 alaturare intamplatoare de plante ~i animale, ci 0 comunitate cornplexa, in care cornpetiria pentru resurse este acerba,

Liana tncoidcud pe truncbi

Padurile tropicale

Padurile tropicale se gasesc la Ecuator, Climatul fierbinte ~i umed reprezinta spatiul ideal pemru plame. De fapt, padurile tropicale adapostesc cea mai mare varietate de planre ~i animale de pe Parnant, cu rnulte specii ind neidentificate. Padurile tropicale alcaruiesc zone disrincte, flecare cu specificul sau,

Harpia

Acest vulrur urias cstc cea mai importanta pasare de prada din padurile tropicale ale Americii de Sud ji Centrale. Ea planeaza deasupra coronarnentului,

atenta la prada forrnara din maimnte, lenesi, opossumi ji serpi, Odara ce 'ii repereaza, harpia se napusteste printre crengi, de unde inha,a anirnalele cu ghearelc ascutite.

Pasari

Padurile tropicale adapostesc cea mai mare varietate de pasari. In zona cea mai inalca se gasesc pradarorii rapizi, cum at fi vulturii ~i soimii, care se napustesc asupra animalelor padurii. Coronamemul adaposreste pasari precum papagali, tucani ~i pasaririnocer, care se hranesc cu fruete §i animale mici. Pe sol se gasesc pasarile care l§i construiesc cuiburile pe parnant §i care scormonesc in caurarea insectelor §i a radacinilor plantelor,

Tucanullui Cuvier Tucanullui Cuvier traieste in copacii din padurile rropicale ale Americii de Sud. EI se foloseste de ciocul lung pentru a ajunge la frucrele Ii animalele rnici de la caparul unor crengi pre-a subtiri pennu a-i sustinc greutatea.

Giiina bankiva

Inrudice ell gail1a domescica, giinile bankive din Asia de Sud-Est traiesc pe sol. in grupuri mici §i i*i consrruiesc cuiburile in gauri raperare Cl1 iarba, Ele scormonesc pamanrul in cautarea neverrebrarelor §i a radacinilor de plante, cu care se hranesc.

Pesti

Cursurile de apa ji raurile care strabat padurile rropicale SWl[ inresate de pesti, Unii, cum sunt pestii pacll din

America de Sud) se hrinesc ell fructele §i serninrele care cad in ap' din crengile bogate. Altii, cum ar fi

pesrii piranha, sun! pradarori de ternut, care vaneaza in grup. Ei i~i folosesc dintii ascutiti ~i maxilarele purernice pentru a ueide alri pesti sau pentru a smulge carnea de pc cadavrele ratacirc ln apa. TiparuI electric poate provoca socuri

elecrrice, care au ralul de a imobiliza prada. EI se folosesre de campunle magnerice penrru a detecta prada, pentru a-si induce in create dusrnanii ~i, I1U in ulcimul rand, pentru a naviga 111 ape inrunecoase.

348

Zona inalta -

Zona lnalta Zona cea mai inalta poare ajunge pana la 60 In deasupra solului. Aici,

cei mai inal~i copaci ai padurii ies I. iveala, unul care unul, din masa mare de copaci de dedesubr. in

aceasra zona se gisesc lilieci, pasiri de prada ~i pasari care se hranesc ell fructe, cum sunt papagalii.

Papagalii zboara din {opac in copac, brdnindu-se cu jru(te, muguri fi seminte.

Coronamentul Coronamenrul se afIa I. 30 - 45 m deasupra solului, Aceasrd zona plina de frunze Ii crengi gazduiqre eel mai mare nuruar de vietuitoarc ale padurii, Lianele - ~ara[Q[ii lemnosi - ajllng din vam,l coraanei pana la razcle soarelu.i.

Stratul inferior .....In accastii zona .inferioara eresc arbusri, mai ales acolo Zona unde lumina patrunde prin coronamentul copacilor. Aici traiesc soparlele, cum ar fi iguana comuna, care ajung aici ca~irandu-se pe trunchiurile copacilor ~i hranindu-se ell insecte ~i plance.

Solul

Purine plante cresc pe solul inrunecat al piidurii rropicale.

\ Purem gasi, tnsi, mulre

aniruale mici, insecre, care se hranesc ell resrurile cazutc de sus. Aici rraiesre 0 specie aparre de fumici, care taie frunzele penml a .cultiva" 0 ciuperca eu care se hranesc, absoarbe apa din

cu ajutorul tepilor de pe frunze.

I

j

Frunzele au un strat ca de ceard pentru a reduce evaporarea Ii a canaliza apq. [os, cdtre radacina .

Plante epifite

Multi copaci tropicale sum

ramuri putine §i puternice. Alte plante

ce POt f inralnire sum epifirele, cum ar fi bromeliadele §i orhideele. Epifirele sunr plante folosite de catre altele pentru suport, atasandu-se de

ramurile acestora cu radacinile, pentru a ajunge la lumina. Ele irunagazincaza apa §i substantele nutritive din materiile vegetale care cad peste ele. Bromeliadele au frunze ascutite, care acurnuleaza apa, fructele §i frunzele intr-un bazin

aflat in centru. Ajunse aid, acestea putrezesc pentru a pW1e la dispozitia bromeliadelor substanrele nutritive de care au nevoie.

Smochinul strangulam

Acesti copaci inalp au un ciclu de viata ncobisnuit. Seminrele, depozlrare in excremencele pasanlor care rraiesc in coronament, se transforrna in planre care i~i trimit radacinile catre sol. Radikinile se tngro~a ~i tnconjoara copacul-gazda ca inrr-un spatiu ell zabrele, iar frunzele smochinului nu mai las. lumina sa ajungi Ia acesta. Drepr urmare, copacul-gazda astfel "srrangulat'; rnoare ji putrezeste, Iasind smochinul de sine sratator, cu rrunchiul formar de fapr dinrr-o rqea de radacini,

FAUNA pADURIlOR TROPICALE

.lJ,fotln:a maro ti permite sarpelui sli se camuflez« in. tirnp ce iIi 1l{leapld pradn, lncoldci; pe 0

Reptile

In padurile tropicale traiesc multe reptile ~i serpi. Reptilele precum iguana ~i geko au degete ~i gheare lungi, adaptate pentru a se dtara in copaci. Altele au cozi prehensile (cu care se pot agap). Majoritatea reptilelor se hranesc cu insecre, iar resrul cu plante. Serpii intalniti in padurile tropicale SUnt boa ~i veninoasa vipera de Gabon, care se hranesc cu insecte, soparle, pasari ~i mamifere.

Cameleonullui Parson

Aceasta loparla din Madagascar s-a adaptat cu succes la viara in copaci. Ea apuca rarnurile ell degerele, ajutata bind ji de coada prehensila, Ii asreaprs ap ore Intregi, pana cand apare 0 insecta care va constirui prada sa. Atunci cand accasta se iveste, cameleonul i~i scoare limba lunga ji lipicioasa, pc care 0 inrinde pentru a apuca insecta. Cameleonii au capacirarea extraordinara de a-si schimba culoarea in funcrie de dispozitie sau pentru a se incadra rnai bine In rnediul inconjurator.

Boa arboricol

Acest §arpe sud-american l§i perrece o mare parte. din via~a mlscandu-se de pe 0 rarnura pe alta a copacilor tropical], rareori coborand la sol. Atunci cand rnamifere rnici, pasari sau §oparic) se apropie, sarpele ataci Ii IIi apuca prada cu colrii, Apoi, ca COli ceilalti jerpi boa. el

.stringe sau stranguleaza prada cu ajutorul spiralelor musculare.

1 Cameleonullui Parson incepe sa se

inch ida Ia culoare, penuu a-l averriza pe masculul rival care i-a Incalcat teritoriul.

2 Cameleonul sc inch ide ~i rnai tare la culoare. [ncep sa apara dungi Ii pete de culoare visinie, EI devine din ce in cc rnai agresiv ~i l~i umfla corpul pent:fu a parea ~i mai mare.

3 Coada i s-a tndreprar Ii culoarea i s-a inrensificat, Culoarea provine de la pigmenrii inch iIi la culoare, care, dcclansati de horrnoni. sunt eliberati in piele.

Schimbarea culorii

Nevertebrate Padurile tropicale gazduiesc 0 mare varietate de nevertebrare, multe dintre ele neidentificate indo Pe sol, omizile, miriapodele, gandacii ~i furnicile se hranesc eu planre ~i animalele moarte care cad din coronamenrnl copacilor. Tot aici put em intalni ~i paianjenii, care vaneaza insecte, broasre mici ~i pasari. La nivelul inferior ~i in coronament se afla 0 mare varietate de insecte, precum plosnirele ~i viespile, care se hranesc cu prada altor insecte sau forme de vegetarie. De asemenea, in interiorul coronamenrnlui plin de culoare se gasesc flururii, care se hranesc eu nectar.

Flururele-rnorpho albastru Acesr flurure din America de Sud are 0 anvergura a

aripilor de pana la 18 em. Invizibile pentru noi Ii

pradatori, flururele produce 0 serie de semnale luminoase atune! cand aripile i se inchid ~i i se deschid. Acesre semnale nu

POt fi idendficare decit de alIi [lururi-rnorpho, care derecteaza lumina ultravioleta, fifnd folosite

Inseeta-frunzii Aceasta irniratie a unci fiunze, ~e are inclusiv nervuri, traieste in Australia ji Asia de Sud-Est. Pentru a scapa de vigilenra pasarilar, carnutlajul esre rnai bine realizat, datorita milcarilar de lareralitare pc care insecta le face pentru a semana eu 0 fn.mza in bataia vantului. Cenripedul-cigru gigam

Acest ccntiped din America de Sud poate aringe 0 lungime de 20 em ~i se hranqte eu insecre, reptile mid ~i chiar eu marnifere. EI identifies prada cu ajutorul anrenelor, iar apoi 0 caprureaza §i 0 paralizeaza ell ajutorul coltilor otravirori atlari sub cap.

Antene lungi

Mamifere

Intalnim mamifere la toate nivelurile padurii tropicale. La sol se gasesc numeroase insecre, plante ~i animale care se hranesc cu seminte, multe dintre ele iesind 'din ascunzatori in timpul noprii pentru a evita pradatorii. Erbivorele de dimensiuni mai mari ale padurii rropicale SUOt tapirii, capibarele ~i caprioarele, Aceste rnamifere reprezinta prada pentru carnivore, precwn tigrul ~i jaguarul. Animalele, precwn oposurnii ~i civetele, i~i construiesc adaposturile la nivdul inferior al copacilor, in timp ce liliecii, main1Utele ~i animalele care planeaza, cum ar B lemurii "zburatori'; traiese in coronament, unde se hranesc cu fructe ~i frunze.

Jaguarii sunr singurele feline de man dimensiuni care tl'3ico,c 11'1 c .lc dou! Americi, i v!ll1c.:az~ nnimalc, prC(um caprioare Ii pccari, pc care, de biccl, lc pandcsc prin poLitl!'c. Blann lor p. rat, pennite camufbrca perfecta tn lumina tarc patrunde prinrre frume. A,tfcl, ci pOt sa sc apropie foarte mult de prada inainte de a se napusri asupra acestcia.

BROASTE S[ BROASTI;" RAIOAsE

CAMUFLAJ ~[ CULOARE

COPAC[

ECOLOGIE SI ECOS[STEME

INSECTE

LEI $1 ALTE YEL[NE SALBAT[CE

Amfibienii

Climatul wned ~i calduros al padurii tropicale reprezinta spatiul ideal pentru broaste, Be de comune sau raioase, Ele se apara de animalele mai mari carnuflandu-se sau avertizandu-le asupra gustului neplacut. Unele broaste traiesc

pe sol, altele in copaci, acestea din urma avand degete prehensile, care le ajuta sa se catere,

Broasca de sageatii otravitoare Culorilc vii ale acestor broaste din America de Sud Ii avertizeaza pe pradarori, precLUll ~erpii, ampra faprului ca. sunt orraviroare arunci cjnd sunt mancate. Masculii i~i folosesc colorirul penrru a-si avcrtiza rivalii sa nu parrunda pe reriroriul lor, in timpul perioadei de irnperechere.

Cutele aratd ca

Broasea ell co arne asiatica Corpul aplatizar §i coamele acestei broaste, ea nisre proeminenre deasupra borului Ii a ochilor, 0 fac sa semene cu 0 fTunza. Efecrul esre intiirit de culoarca sa, aproape idenrica ell cea a frunzelor rnoarre de pe sal.

Acesr set de camufbj ii pcrrnite sa rreaca ncobscrvara atit fara de prad:ltori, dt ji falii. de vicrimclc sale.

Maimuta-pfiianjcn ncagl'3 ACC:l~d\ mairnutt fOal·tc activ, Ii agil. P(l~tc All\[, Inir~ at. c in coronarucnrul, 'at ~i srratu] inferior al p: dll!'ii rropk.ile ~lId .. nmertcnnc. Mnimutelc-phianjcn

n gr vc dcplascazf prinrre r.unuri in ViCCI • exe urand ,.1Itud de p~na la 10 m. Ele rr: icsc In gnlpuri de care 20 de indiviai, care tree

cI intr-lin copac in aitul

in calltarea fructelor ~i

care nu ajlmg pe parnam: dedI foarte rar.

Coada prehensild e fllositd pentru a Sf agdtd de trunehiul eopacila>; ea

un membru in plus.

MA[MUTE S[ ALTE PRIMATE

REPT[LE

PADUR[

349

FAUNAPOLARA

TEMPERATURILE NEGATIVE, cele §ase luni de intuneric, vantul puternic, asemanator uraganelor, ~i conditiile desertice fac din regiunea polara una dintre zonele cel mai dificil de locuit. Doar plantele §i animalele special adaptate la aceste conditii drastice pot spera sa supravietuiasca, Fiecare animal, de la renul cu nasul imblanit pana la balenele inlacrimatc, este adaptat in felullui la acest mediu ostil. Trebuie sa fie capabile sa se

repro dud sau sa infloreasca in timpul verii polare care

este extrem de scurta. Pentru multe animale, marea

bogata in plancton ~i krill reprezinta cheia

supravietuirii. Majoritatea mamiferelor ~i pasarilor, mai ales cele din sud, depind de aceasta pentru a-si procura hrana.

Mamifere

La Polul Nord e mai cald decar

in Antarctica §i, deci, exisra mai multi vegerarie. Aici POt supravietui unele marnitere erbivore. Alte mamifere sunt dependente, fie direct, fie indirect, pentru a-si procura hrana. Mamiferele din Antarctica sunt in intregime acvatice. Orice mam ifer teresrru carnivor ar face ravagii prinrre milioanele de pinguini care traiesc aici.

Foea

Weddel

Focile sunt adapcare la viata marina ji iji perrec o mare parte a nrnpului in apa, adeseori sub stratul de gheala. Ele cauta 0 suprafara solida doar pentru a se odihni ji. se impereche a. L. Polul Nord, focile sunt vanate de ursii polari. In Antarctica, facile reprezinta prada foeilor-Ieopard sau a balenelor ucigase,

Balenele

Regiun ile polnrc le asigurs balenelor 0 sursa foarre bogata de hrand, Cele mai mari sunr balenele en fanoane, care fIltrcaza apa rnarii printr-o serie de pliki osoase ~i rerin

cantitati uriasc de plancron. Balenele cu dinti vaneaza pesti, foci ji alre vietuitoare marine.

Pinguini imperiali in Antarctica

Regiunile polare

Cercurile polare reprezinta limita acelor zone ale planetei unde exista cel putin 0 zi din an cu 24 de ore de lumina sau de intuneric, Zona polara de nord este foarte diferira de cea de sud. La Polul Nord se afla 0 mare lnghetara, inconjurata de uscat, in timp ce la Polul Sud (Antarctica) se afla un continent acoperit de ghea~a §i inconjurat de mare.

Ursul polar

Ursul polar are pielea neagra, pentru a absorbi dIdura,ji fire de par goale P" dinaunrru, pentru a imbunata~i izolarca. De asemenea, ursul polar are un strat gros, subcuranat, de griisime, ceca ce Ii perrnire sa rezisre perioade lungi radi sa se hraneasca.

Vulpea polara

Mai midi dedit vulpea com una. vulpea polara 1ji modified culoarea, in timpul verii, de la alb la gri-maroniu. Are 0 blana foarte deasa ji suporca bine ternperaturile scazute. Hrana este foarte diversiflcara ji cuprinde ouale pasarilor, pasari, leming! ji cadavre.

Iepurele polar

lepurele polar se integreazii in rnediul inconjuraror schimbandu-si culoarea de ia alb. iarna.Ia maroniu, vara, ceca ce !l face mai dificil de remarcar de dine pradatorL Neobisnuir pentru iepurii salbarici, l§i construieste

vizuini unde, de cele mai multe ori, 4i adapostesre puii.

puternice, partia] membranate.

Urs polar

Boul moscat

Boul moscar

Acestia nu sum: boi, ci membri ai familiei caprine. Ei au blana lung. li neagra, care absoarbe caldura. Sunt cunoscuti pentru faprul ca, atunci cjnd sunt

amcninrari, tormeaza un cere de aparare, in ala fel in cat pradarorul esre pus in situatia de a face fa~a unei bariere de coarne.

prooin din intdlniri ell abe balene, recbini sau uapoare.

Lemingii

Aceste rniei animate,

usemfinatoare §oarecilor de camp. sunt comune I ordului inghe,at. in anii buni, numarul acestora poate cresre arat de rnulr incat sunt

nevoiri sa migreze.

Atunci cand intampina un obsracol, cum este apa, lemingii se POt strange la un loc !i ineca.

Balena cenusie

Lemingi siberieni

350

FAUNA POlARA

Pasari

Pasarile polare se incadreaza in doua categorii. Ele sunr fie pasari nezburatoare, precum pinguinii, fie zburatori extraordinari, precum albarrosii. In aceasta zona se incalnesc foarte multe pasari, mai ales migratoare. Multe gaini §i rate salbatice, precum pasarile cu picioare lungi, ajung aid in fiecare an pentru a se imperechea pe parcursul scurtei veri polare. Tot aid traiesc §i unele pasari de prada, cum ar fi bufnita zapezii §i soimul de vanaroare. Ele se hranesc cu animale mid, precum lemingii §i pasari.

Krillul are doar 5 em lungime.

Penealbe

Alca pl Un:1 dintrc cele mai mid pisfll'i marine, a1 a pirid (All. aile) !~i consrruicsre cuibul tn cadrul unor colonii numeroase, pc crcsrele p lare, a alec paslri din f.,mili. sa, arc arip] inguste ji pici arele "jewrc la cxtrcmirarea cea mai lndepiirtata a corpului sau. Esce adaptara penrru a se scufunda in cautarea hranei.

Randunica polara Aceste zbursroare deosebire parcurg pcste 31.000 km lnrr-un an. Ele rnigreaza din reriroriile de imperechere de la Polul Nord carte Antarctica ~i tnapoi, bucurandu-se aproape in perrnanenta de vara.

Krill Acesre mici vietati asernanaroare crcverilor sc

gasesc in marile ce inconjoari Antarctica ~i rcprezinta principala sursd de hrana peneru rnulte specii, inc.lusiv uncle balene. Populatia de pinguini a crcscur In ultirnii ani. prohabil pentru ca in urma masacrului balenelor a dimas mai rnult krill pentru pasari,

Plante

Plamele se lupt~ pentru a supravierui In condirii atar de virrege. In Antarctica exista doar doua r: de plame care infloresc, spre deosebire de Polu Nord, unde clirnatul marin incurajeaza dezvoltarea mai multor specii vegetale. Toate plantele sum pitice, ceea ce le asigura adapost in calea vantului puternic. Muschii ~i lichenii sunt cele mai rezistente planre din zonele polare.

Pinguinii Exista mai mulre specii de asrfel de pasari nezburaroare care se imperecheaza 111 Antarctica. Caldura e conservara datorira penajului des ji srrarului de grasime subcutanat. Pot sa rezisre fara mancare perioade lungi de cimp, in vreme ce ouale sunt la incubat li puii trebuie prorejari,

Saxifraga oppositifolia

Aceasta planra ca~aratoare e incalnita. mai ales printre pierre, unde caura adapost, Frumoasele sale flori purpurii Infloresc aproape imediat dupa ropirea zapezii, pentru a profira la maximum de primavara ~i vara scurte, Ele aduc un plus de culoare peisajului atilt de moho rat.

Salcia polara Acesra esre un arbust pirie care cre~te in mlastinile ji tinuturile

umede ale tundrei. iji rrimite culpini iemnoase, lungi, pe sol. In rirnpul prirrdverii nordice, are mid m5.~i~ori care par d. nu se inregreaza in ansamblul plantei, Saleia polar. li ruda sa apropiata, saleia de Alaska, reprezinra sursa de hrana preferara a elanilor,

Bufnippola Aceasra bufnita de dimensiuni mari estc solitara .. Esre active mai ales ziua. Urrnaresrc alre pasari ~i poare consurna chiar ~i un iepure p lar sau 0 tala sdlbacica polara. Se oprCjte pc crengile joase penUlt a se odihni sau a-si curatn penele, dar cuibul ~i-L construicstc pe sol.

Femeld ~i mascul de pinguin imperial

Pescarusi

Singurul pcscarus care traieste ~i se inmulteste in Antarctica este Laurus domin icanus, care se hranesre mai ales CLl meld §i krill. A1~i pescarusi se inmulresc in colon ii, la Polul Nord. In zona rundrei sau pe stancile marine. In restul anului, ei zboara catre sud, In zone mai calde.

Dcschampsia alpina

A casta Ii i. rho Antarctlcf 'lint cclc dou: plante care tnflorcsc In Antarctica, Deschampsi: alplna cr. iqcc sub forml de covoare de mid dimensiuni ~i sc !)j~c~lc

d ar in zonelc din preajrna Iilrll'lurilor, de unde zapada disparc primllvara ji unde temperatura CStC suficicnc de rid icata.

Multe sp cii de planre rezisrenre pot n IntMnite atat la Polul Nord, at ji I" Polul Sud, unde profit" de

aerul nepoluat. Ade ea colorari, ei "1'''' ca tncrusratii pe srinci. Sunr fertiliz:1.fi de excrernenrele pasarilor care i~i construicsc cuibul in zona.

__ ANIMALE ~ MIGRATOARE

PLANTE

ANTARCTICA BALENE SI DELFIN!

FAUNA OCEANULUI

FOCI

OCEANUL ARCTIC

TUNDRA

PASARI MARINE

PINGUINI

351

FAUNA TARMULUI

,

TARMUL ESTE FA~IA INGUSTA de pamant din jurul unei eoaste, aeolo unde uscatul intalnesre marea. Mareea, fluxul §i refluxul descopera tarrnul de doua ori la fiecare 24 de ore.

,

Primavara, la luna plina §i luna noua mareele ating punctul eel mai avansat pe useat §i eel mai scazut la ~arm. Diverse plante §i animale traiesc la diferite

'-

niveluri pe ~arm, numite zone, in functie de cit de mult pot fi expuse la aer sau la apa rnarii.

Tarmurile

,

Zonarea e cat se poate de clara pe ~armurile stancoase, acolo unde plantele §i animalele traiesc la suprafapi, Animalele se aga~a de pietrele de care sunt atasate, precum crabii-scoica. Algele sum ancorate prin carcei. Pe coastele expuse, zonarea e mai putin clara deoarece stropii de apa ajung pana mai sus pe ~arm.

Tarmul nisipos

Sunt purine indicii care sa aratc ca pe un ~arm nisipos traiesc anirnale deoarece accsrca stau ingropate in nisip pana la flux. Deseori, rama~i~ele unor animale, precum cochilii, schelere san carapace ale aricilor de mare, sunr aduse de apa pe ,arm.

Melcul-caine de mare

Locuitori obisnuiti ai zonei de mijloc a ~annului, melcii-caine de mare sunt praditori}i se hranesc in mare parte eu crabi-scoica ~i midii. Ei foreaze 0 gaura In cochilia acestora pentru a ajunge la

continue. Dad. suprafara pietrelor pe care se af1i se usuca i~i pierd adcrcnra ~i se rostogolesc catre parti mai urnede ale ,armului.

Molustele

Toate rnolustele au corpul moale inconjurat de un tesut numit manta, care secreta cochilia, Multe specii de rnoluste rraiesc pe tarmul marii, 0 parte dintre cele de pe ~armurile srancoase misuna de colo-colo, iar majoritatea celor de pe ~armurile nisipoase stau ingropate.

Tellinidae

Aceste scoici traicsc tngropare in nisip in zona de mijloc a pirmului ~i in apa punn adanca. Se

hranesc in tirupul fluxului 'intinzandu-si unul din cele

doua tuburi ea nistc sifcane prin care absorb resturi de la suprafara apei.

Singurut picior at unui melc plat vazut de sub

Midii

Midii]e I~i ancorcaza cochiliile de sranci prin fire lungi numitc byssus. Midiilc mici se POt deplasa folosindu-sc de piciorul unic, dar se vor fixa curand de ccchiliile altar midii.

Melcii plari

Piciorul mare §i musculos al unui mek rurrit ii permite acestuia sa se aga~e purernic de sranci, atat penrm a se feri de pradatori, cat ~i penrru a evita sa fie dislocati de valuri, Atunci dud sunt acoperiti de maree, melcii turtiti se ilia,.;c dintr-un loc in alrul, man~and alge de pe standi.

Meld de mare

Aeest melc de mare l§i datoreaza numele de Jamaid de mare taptuiui ca. arara ca 0 lamaie. Ncavsnd cochilie, meleii de mare sunr crearuri delicate, care rraiesc de obicei sub nivelul refluxului, Lan1ai{a de mare vine pe ~armurile stancoase vara pentru a-si depune ouale.

Va/urile produse de fortuna pot lovi !drmul m.irii, dislocand

Ii rupand a/gele.

Gropile din standi situate rnai jos pe rarm sunt alimentate eu regularitate de carre Aux ~i contin 0 varierare bogata de vieruitoare ale ~annului.

Gropile din standi situate mai sus au mai purine vieruitoare deoarece sufera o ~ai mare variarie de temperatura ~i salinitare

Plante

o intreaga varietate de plante care pot tolera stropii sarati ai marii cresc in zona de rasfrangere a valurilor - zona care e stropita de val uri, dar care nu e udata de maree. Algele cresc de la ~armul mai inalt pana la eel jos ~i pana in apa adanca, acolo un de exista suficienta lumina. In unele parti ale lumii, pe ~armurile mai joase, cresc de asemenea ~i

ierburi marine. .

Unele alge marine rosil au resururi calcaroase. Cr~sc ca 0 crusta in gropile din sranca, pc bolovani, chiar Ii pe cochilii precum cca a melcilor rurriti.

A1gele marine

Cde mai mari alge marine sunt eele brune, precum varccul ~i iarba de mare. Acesr varec canalicular cresre pe ,armurile Inalte. Algele marine rosii ?i verzi sunt rnai mid §i mai delicate, crescand mai ales in gropile eu .pa de pe stanci sau pe ~irmuri mal joase.

Lichenii

Peticele portocalii, gri Ii negre pe srancile de pe rarmurile inalre SLIDt, de f-apt, licheni. Ace~tia sunr forman din celulele W10r alge care eresc intr-o

re~ea de ~esut fungie. Lichenii suporra atat stropii sarari ai mati], cat si conditiile de uscaciune,

352

Crustacee

FAUNA TA.RMULUI

Exisra 0 mare varietate de crustacee, dintre care cea mai mare parte traiesc in ocean. Au un schelet extern dur, membre articulate §i doua perechi de antene inaintea gurii. Multe se tarasc, altele inoata, in timp ce crabii-scoica I§i

petrec viata de adulti flXa~i de suprafere pre cum pietrele.

Crabii-pustnic

Cei mai multi crabipustnic folos~sc coch ilia unui melc de mare penrru a-si proreja abdomenul moale. Acest crab-pustnic colorar traiesre in recifele de corali. Poate n lntalnit la reflux in diu tare a hranei prinrre corali §i

in crevasele stancilor.

Echinodermele

scoici.

/"' Urmsioarel« dOlt;;

pe't'ecbi. de picionre se termin-i (14 cdte 0 gbearii.

Placheta de mare

Acesre rude ale paduchilor de lemn traiesc in locuri umede, pc ~armllrile mai inalre, acolo unde gasesc suficientii umezeala pentru a respira prin branhii. Ies

din crevascle lor noaprca penrru a se hrani ell alge in descornpunere.

Acest grup de creaturi marine cu pielea tepoasa include stelele de mare §i aricii de mare, dintre care unele rraiesc pe ~armurile mai joase sub pietre §i alge §i in gropile de pe sranci. Cele mai rnulte dintre ele au 0 arhitectura corporals cu cinci raze. Toate au picioare mici tubulare urnplute cu apa de mare §i conectate la canale din corpul lor.

Banutii de nisip

Banutii de nisip sunt ariel de mare aplarizari. Cat sum inca in viata, sunr acoperiti ell m ici spini.

Traiesc la suprafata nisipului, eel mai adesea in ape caldc. Cochiliilc goale SW1t careodara aduse la ~arm.

Vierrnii-aluna Unti viermi-aluna arata ca seminrele de alun atunci cand partea franrala a corpului esre retrasa ln trunchiul mai gras. Gura e inconjurara de tentacule dispuse in forma de inel. Vierrnii-aluna i§i fae vizuina in nisip sau mil, de pe \arm pana in Iargul rnarii.

Acesti vierrni ~epo§i traiesc sub pierre §i gramezi de a1ge. Se tarase folosindu-si picioarele ca nisre padele §i inoata eu rniscari unduiroare de la coada spre cap.

Vierme in.iun trill unui tub

pergament Acesr bizar vierme ~epos traieste intr-o "vizuina" pergarnenroass pe care si-o consrruieste in nistpul malos de pc rarmuri rnai joase, in apa mai adanca. Bate din padelele sale ca nistc evantaie inainte si-napoi pentru a trage ap:i in »vizuina" din care absoarbe ox.igenul. Parriculele de hrana din apa sunr prinse lntr-o rq·ea de mucus pe care vierrnele 0 }i manandL

Stelele de mare

Aeeste stele de marc traicsc in par~ile joase ale ~armuriJor stancoase ~i in apil adanc:i. Au doud randuri de picioare tubulare pe parcea ventrala a fiecarui brar. Picioarele rubulare sunt tape tate eu ventuze ell ajurorul carora srelele de mare se aga\a de sranci.

Aricii de mare

Ca tori aricii de mare, ariciul de mare cornun are 0 gud pe parrea venrrala, Are cinci din~i puternici cu care razuicstc alge §i alre animale ca briozoarele de pe stand sau de pc rulpinile Iungi de varee.

cazional, hornarii sc gasesc in micilc bazine dintrc stancile de pc {5.rmurile: mai joase, Acesta a d.evcnit casa pcntru crabi-scoica, alta specie de crusracee. Cei rnai multi crabiscoica se flXeazii pe stanci, dar, cum spariul este limirar, unii

se fixeaza ji pe cochilii, Acesria i~i vor pierde casa atunci d.nd homarul va a.parIi.

Viermi

Cu corpurile lor lungi §i unduitoare, viermii arata tori la fel, dar forrneaza mai rnulte grupuri diferite, care nu sum inrudite indeaproape. Printre grupele de viermi care traiesc pe ~arm se aHa vicrrnii-aluna, care nu au corpul segmentat, §i viermii cu tepi, care au corpul segmentat §i tepi,

repii aspri ajuta n;p,·mpj,-? sa se deplaseze.

Ded itclul de mare Acesce anemone 1*1 desfic rentaculele irirante nrunci dnd sunr a opcrirc de ap •. Ancmonelc iii folosesc remaculclc pemru a prindc prazi mici !i pentru a lc impinge npoi catre gura.

d l'r\.ti 11l1l1~i hllrefi rr: icsc in ocean. dc b ~. rrn p~n. In ad!lnclil m. rii. Acesr hurcte cresre sub pierre, pe farmurile mni joase, Burcfii sum animale simple, care de obicei sc dezvolei fixate de diferire suprafcre .

Cartoful de mare

Carroful de mare e un ariei de mare. i~i folosesre spinii mal lap ~i mai nerezi de pe partea inferioara pentru a se ingropa in nisip. Filrreaza nisip, hranindu-se eu filmul de particule hraniroare ce acopera grauncioarele de nisip.

mare Cu corpul sau mare !i plat. acest viennc

"[cseoasa de mare

!'emelete resroasel r marine vin la rim1 11 "prea permu a depune

u.le il1 nisip. '[estoasele marine verzi se intorc de obicei pe plajele pe care nu eclozionar. Depun in jur de 100 de QUa odata, !i asta chiar ~i de cinei ori in rimpul unui sezon de imperechere.

CRABI SI ALTE CRUSTACEE

FAUNA OCEANELOR

BROA~TE TESTOASE

..

MEDUZE, ANEMONE DE MARE ~J BUREll

MELCI Sf ALTE MOLO~TE

STELE ~f ARICI DE MARE

353

Caldura orasului

incalzirea cladirilor §i caldura generara de diferire rnasini, mocoare §i cuptoare genereaza cdldura suplimenrara exploaraca de fauna salbatica. Un de pasari, precu111 porurnbeii ~i graurii, se aduna In centrele oraselor 'in noprile de iarna penrru d., In mod normal, temperatura esre rnai ridicata ell cateva grade dedit in zonele din margine.lnca.lzirea artificiala a permis insectelor tropic ale sa colonizeze cladiri din

FAUNA URBANA

Tipuri de habitat urban

Orasul tipie of era vietuitoarelor salbatice 0 varictarc uimitoare de habitate, de la betonul §i pietrisul din eentrul oraselor la verdeata ornamenrala a pareurilor §i gradinilor suburbane. Bloeurile eu birouri adapostesc inseete, maimurele adesea zabovesc pe lftnga pietele afrieane, iar resturile menajere pot fi vizitate de animale mai mari, ehiar §i de ursi polari. Liniile de eale feraca, locurile de joaca, gropile de gunoi §i rezervoarele, ea toate ,-,-''-'''''L'-, au §i ele

rezidentii lor obisnuiti.

PEISA]ELE ANTROPICE ale oraselor §i metropolelor noastre pot parea un decor neobisnuit pentru vietatile salbatice, dar o remarcabila varietate de animale, de la vulpi la gandaci de bucatarie, l§i au caminul acolo. Unele animale traiesc in zonele cu verdeata din colturi uitate in care sunt recreate habita~ele salbatice; altele au colonizat locuri de-a dreptul artificiale - chiar §i cele mai sterile structuri din beton adapostesc viata. Pentru specii precum sobolanii, suficient de adaptabili pentru a incerca noi tipuri de hrana, sa eXIDI()atez(~~~r~ spatii noi pentru a-si face adapost, sa suporte schimbari, mediul urban poate fi un habitat atragator, fara prea multi pradatori, dar plin de multe oportunirati.

Rntonii apleacd adesea cosurile de gunoi pentru a cduta m ai

Ratonu! caut d hrana prin asternuiul organic

de pejos

Adaptabilitatea suprema

Gandacii de bucararie au colonizat Marta Bruanic dupa ce au tosc adus: accidental odara ell mancarea importaca din zonele calde tropicale. Acum, ei se inmultesc oriunde exista incalzire artificiala ~i mancare pe care sa 0 poara prada.

Ratonii sunt gasi~i cjiutdnd testuri de rnancarc in cosuri de gunoi, in orasele din SUA.

Surse de hrana

Habitatele urbane of era din belsug poslbilirari pentru animalele care se hranesc eu rcsturi din gunoaie, deseuri ~i mancarea din bucatarii, magazine ~i depozite. Locuitorii oraselor chiar incurajeaza animalele sa vina ill gradinile lor punand intentionar rezerve de rnancare pentru porurnbei, pasari cantatoare §i OpOSUmi. Cradinile, pareurile §i daramaturile asigura, de asemenea, suficiente resurse de hrana pentru animalele care nu se hranesc eu resturi. Insectele se hranesc eu neetarul florilor, pasarile se hranesc eu fruete, iar nevastuicile se hranesc eu puii pasarilor §i ai soarecilor.

Aricii deseori vizireaza

gradinile oamenilor, uncle mdncarea at putea fi lasata afara special pentru ei.

Habitate recreate

Multe dintre habitatele care exista in zonele urbane recrccaza tipuri de habitate cxistcntc in salbaricie. Un helesteu diner-o gradina, spre exemplu, serveste drept mlastina in rniniatura, in timp ee un zid veehi se aseamana eu suprafara unei roei rugoase. Cladirile sunt deseori asemenea stancilor pe dinatarii, ill timp ee cavitatile neluminate din interior sunt similare pesrerilor, Nu e, asadar, de mirare ca animale obisnuite eu asemenea habirate s-au mutat aiei.

Randunica de casa e obi~nuira sa l}i fad. cuibul numai pe stanci ~i piscuri sub stresini de stanca. Multe i~i construiesc acurn cuiburile sub srresirnle caselor.

zone ell dimat rece.

rnlastinoase au disparur din zona rurala.

Grauri cuibarindu-se pe marginile unci caredrale.

am

INSECTE

PANDASI RATON!

~OBOLANI ~I ALTE ROZATOARE

GRADINI

354

Liniile ferate

Bucarile de pamant de pe marginea cailor ferare asigura un refugiu care trece chiar prin inima oraselor pentru plante 1i animale salbarice, a~a cum sunt vulpile.

Case ~i cladiri

Mulre crearuri rraiesc sub podele, in poduri, ji pe acoperisuri, Cu uncle ne impartim locuintele, alrele fae razii prin rezervele de luana.

Viata in subteran Anil~aleJe care i~i fac vizui ni, preeum sobolanii obisnuiri, traiesc in sisremele de canalizare, unde se POt adaposri, POt devora deseuri ji se pot inrnulti, fara a fi deranjati.

FEDERATIA RusA ~I KAZAHSTAN

OCUPA.ND JUMATATE DE GLOB ~i parti din Europa ~i Asia, Federatia Rusa, cunoscuta sub numele de Rusia, este cea mai

,

mare tara a lumii. Majoritatea locuitorilor traiesc in treirnea mai fertila ~i mai industrializara, europeana, la vestul muntilor Ural. La est de Urali se afla partea asiatica a Rusiei, numita Siberia, care are 0 clima aspra ~i este putin populata. Kazahstan, in sud-vestul Rusiei, este 0 ~ara mai mica din Asia. Ambele ~ari au facur parte din fosta Uniune Sovietica, 0 superpurere mondiala, in care Rusia juca un rol dominant.

Relief

39"C

-68"C

Femeile

Peste 50% dintre muncitcrii rusi

sunr femei. Mulre au locuri de munca soliciranre din punet de vcdcrc

fizic. prccum munca pc santier sau conducerea de vehicule de ronaj greu, insa. mai nou, un numar din ce in ce mai mulre femei se pregaresc pentru a lucra in domenii precum medicina ~i inva~amantl1l. Femeile care muneesc au parre de 0 buna ingrijire medical a ~i de scrvicii pemtu lngrijirea copiilor,

De la nord la sud, rcziunea este acoperita de mohor:1ta §i inghepta tundra, padurile intinse ale taigalei, stepele ierboase §i desertul reee. Muntii se inrind pe eea mai mare parte a Rusiei estice.

Ferueie lucrand in constructii, Moscova

Okm

500

19"C

-9"C

Omile A

500

575mm

Clima

Rusia are veri calde, iern i extraordinar de reci ~i primavcri ~i [Q3m1lC scurtc, ell purine precipiratii In nordul siberian. Tempcrarurile pot scadea pana la -68°C.

Volga

Cu 3.530 km lungime, Volga esre eel mai lung fluviu aL Europei.

De La Moscova §i pana la Marea Caspica, s-a transformat dintr-o cale navigabila cu ape repezi intr-o serie de lacuri eu baraje folosite in agriculrura, producerea energiei ~i transport.

Siberia

!ntinzandu-se de I. Urali la Oceanul Pacific, Siberia are 0 suprafarf de mal bine de 4.900.000 km2. Este alcatuita din mari inrinderi de padure ~i are in jur de un milion

de lacuri, 53.000 de rauri ~i bogate resurse minerale,

Srepa

Stepele sunt carnpii nerede, au iarba bogata care se lntind in Federaria Rusa ~i in Kazahstan. Mare patte din stepa este lipsita de copaci fiind folosica pentru pa~unatul animalelor, desi rnari poqiuni sunt cultivate. in sud, srepele lasa loc treptat depresiunilor semideserrice ~i

B

H

G

C

F

2

3

4

5

6

7

J

K

L

355

FEDERATIA RusA ~I KAZAHSTAN

Federatia Rusa

,

~ Odinioara parte dintr-un mare imperiu, Rusia este 0 - federarie cu numeroase regiuni, republici ~i teritorii, rnulte dintre acestea Hind autonorne, cu propriul sistem de guvernare. Element dominant in fosta Uniune Sovietica,

de la caderea comunismuIui, Rusia i~i gasqte astazi rolul in lurne, A suferit mari probleme economice ~i foarte mulre tensiuni etnice. Recent, luprele au izbucnit cu republica sudvestica a Ceceniei.

Locuitorii

Majoritatea rusilor rraiesc in apartamente rnici, in orase, uncle

n ivelul de trai este scazut, De la caderea cornunismului, infractionalitatea a crescur rapid, mai ales'in ora§c. Multi oarneni sunt dezamagi~i de penuria de hrana, de pierderea siguranrei unui lee de munca pe terrnen lung ji a locuinrelor garantate de stat.

91ocuirori I km2

77% 23%

Urbana Rurala

Icoana mseasca ortodoxa ell fecioara ~i pruncul

Chere5teaua se taie in diferite moduri, fiecare potrivit utiliz«: in scopuri diferite.

356

Cozile pentru Mana, iarna

Moscova

Cu 0 populatie de aproape 9 milioane

de locuitori, Moscova, capitala, esrc eel mai mare oraj al Rusiei, Bind legat de fluviul Volga prin Canalul Moscovci. Guvernul esre localizat la Kremlin, un palar-forrareata, care a apartinut odinioara tarilor. Acesta este separat de vechiul or>§ prin faimoasa Pia~a Rosie, Moscova are cladiri frurnoase, teatre ~i universitati ~i

o cornplexa re~ea de merrou, deschiss in 1935.

Sarbatorirca zilei de 1 mai in Moscova

Biserica Ortodoxa Rusa Conducarorii cornunisri ai Uniunii Sovietice descurajau rnanifestarile religioase, insa din anii '80, multi adepti ai Bisericii Ortodoxc Ruse ~i-au recapatar bise.ricile rechizirionare de star ~i au desch.is noi asczamintc religioase. Ziua de Craciun

(7 ianuarie, dupa calendarul ortodox pe stil vechi) esre acum o sarbatoare narionala.

Pddure 50%

Nefirtil 6%

Folosirea teritoriului Cea mai mare parte din agricultura Rusici sc desfasoara in "triunghiul rodiror" care se inrinde inrre Sankr Petersburg, Marea Caspid. ji

Omsk, in partea de

sud a Siberiei, Piidurile furnizeaza cherestea,

iar cdrbunelc, perrolul ji gazele naturale sunt extrase din minele din Siberia.

Baletul Rusia este renumita penall

balcrul sau, iar Compania de Baler Balsoi, din Moseova ji Kirov, din Sank! Petersburg, sunt faimoase in roata lumea. Balctul a ajuns in Rusia in secolul XVIII. de la Paris, prin Sankr Perersburg, care era ill acele rimpuri unul dinrre cenrrele culturale ale Europei, in timpul secolului

XIX, baletul rusesc ji-a dezvolrar propriul stil.

Set de ph ceramic

~ahul

Vechiul joe de sah a fost adus in Rusia, acurn mai bine de 1000 de ani, de catre calirorii de pe rutele comerciale ale Marii Balrice. A fost adoprac rapid ca un mod inreresanr de a perrece serilc reci de iarna. Astazi, Fhul se joaca adesea in aer Iiber, vara. Cornperitiile internationale sunt populare.

Rusia este unul dintre cei

mai importanti producacori mondia.!i de gaz natural ji are bogate zacarninte de carbune ji petrol. Centralele hidroe1ecrrice genereaza aproape 18% din energie. Printre cele

mai irnporrante rninerale sunt

tungstenul, nichelul, mercurul, diamantele, aurul, uraniul, arginrul, bauxita, platina ji minereul de Her, Multe materii prime sunr extrase din Siberia ~i transportate la Vest de Urali. unde se concentreazd eea mai mare parte a indusrriei prelucraroare, tntinderile uriase de padure genereaza canritati aproap" infinite de cherestea,

Trenul expres trans-siberian

Calea ferara rrans-siberiana

face legatura dintre Rusia europeana de coasta Pacificulul, prin Siberia. Este cea rnai lunga calc feraci continua din lume, care porne§re din Moscova

ji se terrnina dupa 9.297

krn, in orasul-porr la Pacific. Vladivostok. Calaroria dureazi opt zile ji rrece prin Opt fusuri orarc. Exisca doar un tren de pasageri in fiecare zi, in amp

ce rnarfarele tree la fiecare 5 minute, zi ~i noapte.

DATE ESENTIALE FEDERATIA RUSA.

CAPITALA Moscova

SUPRAFATA 17.075.200 km2

POPULATIE 144.700.000 locuitori

LIMBA PRINCIPALA. rusa

RELIGIA DOMINANTA crestinisrn

MONEDA rubla ruseasca

SPERANTA DE VIAl'" 66 de ani

OAMENI PER MEDIC 238

GUVERNARE democratic multipartira

ALFABETIZARE 99%

Alirnentele

Cerealele, cartofii, uleiul ji zaharul reprezinta alimenrele de baza ale dietei rusesti. Printre felurilc de man care cele mai cunoscute se nurnara borsu] (supa calda de sfecla, servita eu srnantana}, boenf Stroganoff, bliniile, caviarul (icre de srurioni), sarmalele fi sbcbi, un fel de supa de varza, Rusii beau

cantitati mari de cbai sau

ceai, servit fad.lapte, ji vodcd, "

adcsea arornata eli ierburi ~i .. ~.

condimenre parfumate. 1'1

Blin iile sunt turte mici, umplute cu caviar ii seroite etc smdntanti..

Vodcd

Agricultura

Doar 0 zecirne din reren, eea

mai mare parte aflata in Rusia europeana, se poate folosi pentru agricultura, dqi Rusia conduce

In clasamentul mond ial aI ranlor producaroare de carrofi, o;iiz ji secara, De asemenea, ocupa 0 pozitie de frunre 711 ceea ce privesre productia de lapre, unt ji grau. Barbatii ji femeile lucreaza piimdnru]. Bind adesea obliga,i de [ipsa banilor sa foloseasca agriculrura rradirionala, Fermierii rnai cresc

FEDERATIA RusA ~I KAZAHSTAN

Kazahstan

Intinzandu-se pe aproape 2.400 km, de la

Marea Caspica, in vest, la Muntii Altai, in est, Kazahstanul este a doua tara ca marirne dintre republicile fostei Uniuni Sovietice. Alcaruit din stepe barure de vant ~i podisuri rnunroase, esre una dintre cele mai putin poluate ~ari din lume. Bogatele sale resurse minerale ii confera un mare potential pentru prosperitare. Nevoia de a irnporta bunuri de consum a racur guvernul sa dezvolre industriile domestice.

Locuitorii

Ca urmarc a deporrarii de catrc rusi, ucraineni ~i germani. sub conducerea cornunista, kazahii rcprcainta dear 53% din populatie, Din ce in ce mai multi kazahi se 1n(OrC acasii din statele lnvccinatc. Majoriracea rraiesc in ora~e ji purine familii kazahe mai urrneaza stilul de vial. traditional de nomazi ai srepelor.

6 locuitori / km'

56%

Urbana Rurala

44%

Almaty

Fosta capital. Almaty

esre asczata intr-o zona superba, inrre rnunti ~i carnpii. Esre un ora~ eli arhitectura moderna, ell strazi largi, izvoare reci, parcuri, piete §i panora.l11c montane extraordinare, Una dinrre cele mai mari atractii esre Catedrala Zenkov, una dinrre cele mai mari construcrii de lemn din lume.

Catedrala Zenkov

Localitt1fi 1%

Pad"re 4%

Stepa 70%

Teren arabi! 4%

Folosirea rcritoriului

marc parte din step' Knzahsrnnulu: cstc (olosit' ca PO!lI11C pcntru oi, cap"o Ii vite. u ajurorul iriga\iilol', mari porriuui ale ace-tela SUn1; ulrivate, producandu-se mai ale gduji ore z,

Rcligia

Islam ismul este principala

rei igie a locui torilor de ernie ka.aha Ii a lnceput sa fte din

ce in ce mai populara de Ia sfar~icuJ regimului cornunist. Printre celelalre gtupuri etnicc crista un mare numar de crestini, care aparrin, in cea mai mare parte, Bisericii Orrodoxe Ruse.

Mineritul

Kazahstanul are rezerve bogate de cupru, rn inercu de fier, plumb. niche! !i uraniu, iar mineritul

este eea mai irnportanra indusrrie a tarii. Unele dintre cele mal mari zacaminte de petrol se afla

in apropierea Marii Caspice, atl'iigand multi invcstitori straini, Aurul reprezinra unul dintre exporrurile majorc, iar Kazahstanul

este lider mondial in producria de crom. Mal produce. de asemenca, tungsten, z.inc *i rnangan .

..

AGRICULTURA ASIA,

~JJ.fflI1LR~: ISTORIC

In J 960. Marea A coJ era .1 parrulca lac din lume, ca dimensiuni, Acum arc mai purin de jUI1l. rate din imil'lderc:a nntcrioard din cauza canriti tiler lIl'i~1e de .tP~ nrc ,tit fa'! [olovire dill Auviil cafe 0 olirncnrau: 'ir Dada. dill Knzahvran, ji Amu D~Ii~. din Uzbekistan. Da . nu VOl' fi luaic Ill. IU"; "!Old c. va fi us at. cornplet in c:1\iva ani.

Agricultura

Proiecrele de irigarii dest~ufate in timpul regimului cornunist au transforrnar srepele aride ale Kazahsranului 111 teren arabi!. Tara iji asigurii

acum aproape tot necesarul de hrana §i este un mare producator de cereale,

lana. carne ji pelte. pescuit din cele peste 48.000 de lacun.

Sonda de petrol

I1Irfi"ile d. diamant permit burghielor sa treacd prin piatrd.

DATE ESENTIALE KAZAHSTAN

CAPITALA Astana

SUPRAFATA 2.717.300 km?

POI'ULAllA 16.100.000 locuirori

LIM OA PRINCIl)ALA kazaha, rusa REUGIA l)O'~nNAN1·A i larnism,

cl'qtinisl'11

MONEDA tenge

$J'ERANlA DE vIAT!\. 6S de_",_'i _

OAMENI ":Ell. MEDIC 286

-----

GUVERNARE mulnparrirji

AU'ABETlZARE 99%

Caviar

Icrele sturionului beLu.ga sunt sarate

~i consumare sub forma de caviar. considerat 0 delicaresa, Cel mai bun caviar din lume provinc de la pescele prins In Maroa Caspica, pe coasra Kazahsranului. Locuicorii din regiune servesc caviar in sernn de pritten ie.

lcre rosii tie eega

de beluga

Caviar servit pe paine prajit<i

en trul spatial

h gramul spatial al fostei Uniuni ovierice sc dcrula din cosrnodromul de

la Baikonur, din cenrrul Kazahstanului. PrimuI sarelit artificial a1lumii

§i prima persoana care a ajuns in spariu s-au lansat de aici. Zona inca este folosira pentru lansarile spatiale ale Rusiei.

BALETUL EXPLORA~EA PETROL RAURI SPATIALA

RUSIA, ISTORIC

UNIUNEA.. SOVIETICA

RoCI $1 MINERALE

~AH SI ALTE TRENYRJ

JOCURtDE SI CAl

MASA FERATE

357

FELINE SALBATICE, vezi LEI $1 ALTE FELINE SALBATICE

Rute comerciale

FENICIENII

ACUM 3.000 DE ANI, priceputii marinari ~i negustori cunoscuri sub numele de fenicieni dominau cornertul din toata

, ,

Mediterana. Acestia proveneau din Fenicia, 0 fa~ie de coasta de la capatul estic al Marii Mediterane, cunoscuta adesea sub numele de Levant, acum parte din Liban, Siria ~i IsraeL Fenicienii navigau in lung ~i in lat, iar in perioada lor de maxima inflorire, in secolul XII i.Hr., au creat puncte comerciale ~i colonii in Sicilia, Malta, Sardinia ~i Tunisia ~i de-a lungul coastelor Spaniei ~i Africii de Nord.

In 332 i.Hr., Alexandru cel Mare a cucerit Fenicia ~i a pus capat unuia dintre cele mai mari imperii comerciale ale lumii antice.

Cartagina

A~a cum spune legenda, orasul Carragina, de pe coasta nord-africana

( din Tunisia rnoderna), a fost fondat in 814 i.Hr. de un grup de fenicieni aristocrati din Tir, condusi de regina Dido. Cartagina - insemnand "ora~ nou" - a fost construita de la prima cararnida de colonisti. A devenit eel mai bogat port comercial al Feniciei, facand Iegatura dintre conrinentul african ~i lurnea Medireranei. Pina in jurul secolului VII i.Hr., Carragina, eel mai mare ora~ african de coasta, aflat la vest de Egipt, si-a ca§tigat independenra fa~a de Fenicia.

Regina Dido

o kgenda rornana spune ca atunci ~==!!!!'!!'==:.. cand Dido. flica regclui Tirului, a debarcar in Africa de Nord, aceasta i-a cerut conducarorului regitmii 0 bucara de piirnanr. El i-a spus ca ii da doar atat cat poate acoperi 0 piele de bou. Isteata, Dido a poruncir ca pielea de bou sa fie diad in f"1ii inguste, pe care le-a pus <;;lp ]a cap ji a obtinur 0 bucara de pamant mare, pe care a putur construi Cartagina.

Dedicarie feniciana, Cipru, 391 i.Hr. Alfabetul

Toate tipurile de scriere occidentale sunt derivate din alfaberul fenician. Acesta era folosit de vechii greci ji de etrusci, ale carer civilizatii timpuri! au existat in acelasi timp, in perioada de inflorire a civilizariei fenicienilor.

Fenicienii vindeau sculpt uri, obiecte din sticla ~i materiale textile vopsire cu purpura, In schimbul fildesului brut, aurului, pierrelor §i rneralelor pretioase. Printre porturile comerciale se numarau Tir,

Berytus (Beirucul zilelor noastre) ~i Carta gina.

Sculpturile in fildes Mcsresugarii din Tir foloseau coltii de clcfaru penall a realiza frwnoase sculpturi din ftldej, adesea decorate cu foiIa de aur ~i eli pierre pretioase. Aceste sculpruri erau incrustate in rnobila produsa de tfunplarii fenicieni. Carragina era unul dintre principalele porruri pentru cornertul Cll bunuri din fildes.

Panou cu fildes poleit

Imperiu de navigarori

Irnperiul fenician se baza pe cornert. Din porturile lor, flotele de vase inca reate cu marfuri se opreau in coloniile de pe coaste pentru a face schirnb de obiecte de lux cu materii prime. Acasa, in Fenicia, rnestesugarii prelucrau mai rnulte bunuri pentru comert din rnaterialele imporrate, producand diverse marfuri,

Vasele de razboi Vasclc de razboi feniciene navigau inainrca celor cu rnarfuri penrru a patrula rurele comerciale §i penau J. proteja lncarcatutile imporriva piratilor, Vasele de razboi foloseau ji vasle, ji panze ji erau de [rei ori mai rapidc dccdr masivele vase comerciale. Acesrea erau rcnumitc pe rot cuprinsul Mediteranei pentru a anna revolutionara pc care 0 aveau in dotare - berbecul cu cap de bronz pentru gaurirea calelor vaselor inamice.

~echel de argint din sec. IV din Tit

Obiectele din sticla Fcnicienii au invapt ana producerii sriclei de la vechii egipreni, insa sricla fenicienilor era

mai rransparenra decdt a egiptenilor deoarece fcnicicnii foloseau nisip eu foane mulr cuar]. Ei vindeau coliere

din margele de sticla, sricle ji boluri de sricla in toad. Mediterana.

Colier de sticla, sec. VII-VI i.Hr.

Purpura

Doar fenicien ii ~tiau secrerul exrragerii purpurei din scoicile de murex, iar cuvantul "Phoenicia" vine din cuvanrul greeesc pentru "pllrpuriu~ Penrru romanii ~i grecii de rnai tarziu, hainele purpurii erau un simbol al pozitiei sociale.

unei scoici de murex

Istoric

Sec. XVI j.Hr, Fenicicnii consrruiesc erase de-a lungul coastelor Medireranei rasaritene.

1140 i.Hr. Fenicienii stabilesc prima colonie nord-africana la Atka (Atica de astazi, Tunisia).

Sec. XI I.Hr. lncep contlicte cornerciale lntre fcnicieni ~i civilizatia grcaca. tirnpurie ~i mere fcnicieni li Roma.

Sec. XI tHr. Fenicienii crecaza un alfabet. Acest alfabet este folosit mai rarziu ca model pentru alfaberul grecesc, pe care se bazeaza alfaberele occidentale.

814i.Hr. Fenicienii pun bazele Carraginei, pe coasra nordici a Afridi.

600 i.Hr. Carragina scapa de controlul fenicienilor.

957 i.Hr. Tamplarii ji zidarii fenicieni finalizeaza prirnul Ternplu allui Solomon, in lerusalim.

332 i.Hr. Alexandru eel Mare cucere;;te Fenici.a. Pc mfisura ce grecii se rnuta in orasele greccso, culrura feniciana se sringe treptat.

ALEXANDRU CEL MARE

VJ\.SE SI BARd

-

358

GRECIA ANTlC~.

IMPERIUL ROMAN

SCRIEREA STICLA

FEMElLE MlLITANTE, vezi FAMILIA PANKHURST

CELE MAl AVANSATE dintre toate plantele tara flori, produdtoare de spori, sunt ferigil ~i plantele inrudite eu ele, eunoseute sub numele de pteridophyte. Exista aproximativ 12.000 de speeii de pteridophyte, dintre care 10.400 sunt ferigi. Printre celelalte se gasese eoada ealului ~i muschii, Pteridophytele sunt plante vaseulare, adica plante ale carer tulpini contin resuturi eare transporta apa ~i hrana in interiorul plantei. Se simt eel mai bine in medii caldure ~i umede, insa erese ~i aeolo unde este racoare sau useat.

I FERIGI

~

Ferigile

o feriga tipica are tulpini subterane, sau rizomi, din care cresc radacini ~i frunze caracteristice. Rizomii verticali dau na~tere unei ferigi cu coroana scurta, in timp ce rizomii orizomali produc ferigi care se iruind pe sol. Ferigile cresc in multe locuri, Insa toate au un ciclu de viata cu doua etape. Carnecoficul este 0 planta mica. cu viara scurta, care produce celule sexuate. Dupa inserninare, celula sexuata Ieminina

devine sporofit, adica plants.

Ferigile epifite

Ferigile epifire cresc pc ram uri sau P" rrunchiuri de copac. Aceasta nu se hranesre de la gazda sa, ci iii ia .pa Ii substanjele rninerale

din ploaie ji din rcziduurile care sc prind intre radacinile sale.

Frunzele ftrigii se reuarsd in afara crengii

[runze moarte

Ferigile de copac

Ferigile de copac au trunchiuri lemnoase, fibroase, pc care crc§tc 0 coroana de frunze. Se gasesc In roate zoneLe clirnatice, dar mai ales la Tropice Ii In zona subtropicala. Cele mai specii ajung pani la 20 m.

Ferigile de apa

Exisra ~i ferigi acvatice. Ele dau radacini in namol ell apa dulce sau pluresc libere. Aceasra specie de ferig., Azolla, plutesre, Micutele sale rldaeini atarn~ in apa, sub un covora1 de frunze.

Feriga cornuna

Fcrigile ascman5.toare acesteia, eu crc*[(,:r' vigurO:1sa, se g5.se c In pi'idllrilc.: din roar'i lumen.

AceJ~[;, specie are frllnzc

rigi I~. de lin verde intens. Fi~':1l"c I;lmin. are frunzllli~e 1I11milC foliolc (~il1gllbr: foliol:). nccarc roli,,1.

f,ind "Idlllit.l din loliolc secundnrc,

Foliolti ji [olio!« secundare

1 Mugurii frunzelor cresc din rizom. Fiecare mugure produce doar 0 singura frunza. Dezvolrarea unui mugure ~i inceperca crcstcrii unci frunze poate dura chiar ~i trei ani.

2 Frunza poate =r= rapid deoarece toate celulele limbului ji frunzulirele sunt compler formate, deli sunt foarte mid. Trebuie doar sa se desfacii.

30 ferigil mnscul (comuna) produce frunze inalte, aflate fiecare pc petioluri solzoase. Frunzele de ferig. fertile sc desfac ulrimele, pentru c. sporii sa fie eliberati vara.

Muschii

Coada calului

Aceste mici plame cresc pe terenuri umede sau pe copacii din padurile tropicale. Tulpinile lor raratoare sum acoperite cu frunzulite minuscule aranjate in spirala. Sporii sum purtati de frunze moditicare, pe tulpini fertile.

Tulpinile rigide, verticale, de coada calului cresc in portiuni dese, din rizomi subterani, Ramurile sum dispuse pe verticala, desi tulpinile fertile adesea nu au ramuri. Frunzelc mici, maronii, cresc pe inele, ' jurul tulpinilor ~i crengilor. Sporii sum purtati in structuri asernanatoare conurilor, pe varful tulpinilor fertile.

Tulpin:i sterild

Tulpinii f.rtila

Ciclul de viata al unei ferigi

Cdnd uremea este uscasd, spornngul explodellZli dirur-un punc/ sellsi"i!.

ArcIJegonium, COlllil1J11111 cclu It J(,MItlIt jrmillin".

Antheridium, con/bull/lf (£'11111:.' sexunte masculine.

Noun piantd - sporofitul.

Organeie sexualr Sf! gtises( pe par/(,Il lin/frio/mill gnnJf'//lji/lf/lli.

elulele sexuale masculine fcrtilizeaza celulelc feminine inrr-o pelicula de sol umed.

Prima celula feminina terril izata se dezvolta intr-o feriga.

au sori, aflari de obicei r= partea anterioara a fiecirei foliole.

Tn inrcnorul fiecarui sporang se dezvolei care 64 de spori. Sporangul explodeaza, eliberand sporii.

porul care atcrizeaza pc sol umcd germ i neaza ~i se rrnnsforrna intr-un gamctofit. care are organe sexuale feminine ~i masculine.

in inreriorul fiecaru i sor exista grupari de sporangi, care contin sporii.

..

A PLANTE. INMULTIRE

COPACI

FAUNA PAvURlLOR TROPICALE

MUSCHI SI LICHENi

PLANTE

PLANTE.

MORFOLOGIE

359

FERMI. ENRICO vezi ENERGlE NUCLEARA

FESTIVALURI

IN TOATE COLTURILE LUMII, oamenii rezerva zile speciale, in fiec;re an, pentru a se distra. Aceste sarbatori publiee au loe eu 0 rnultime de pretexte: pot fi legate de credinta religioasa a unei

co . marcheaza sehimbarea anotimpurilor

sau jubileaza evenimente importante din istoria unei tari.

Scheler din papiermach" [obiecre decorative practice)

Ziua Morrilor

Pe data de j'noiembrie, mexicanii sarbaroresc Zilla Morrilor. Familiile ies la picnic. linga rnorminrele rudelor 10f, dccoreaza strazile ell flori Ii schelete sculprare Ii manandi dulciuri sub forma de cranii san cosciuge,

Festivalurile recoltei

Popoarele stravechi credeau di multumind zeilor i§i pot asigura o recolta buna §i inca se mai organizeaza fesrivaluri bazate pe aceasta idee. Exista rnulte sarbatori in Africa §i in Papua Noua Guinee care celebreaza recolra de carton dulci, iar Okroberfesr, festivalul berii din Cermania, a fost initiat ca lID semn de recunostinta pentru

recolra de hamei,

Ridichile In Ajunul Craciunului, locuitorii orasului

Oaxaca. din Mexic, iii sarbaroresc recolta de ridichi sculprand

ridichile imense recolrare Ii folosindu-lc la decorarea rarabelor din piere Ii a resraurantelor, Mancarea este scrvita pe farfurii ciobire, care se pastreaza special pentru aceasta ocazie ~i sunr sparte Ia sfirjirul noptii.

Porumbul

In Anglia. oamenii foloseau ultimele cantitati de porumb

d in an peneru a face 0 papula, Papusa men tinea viu spinrul porumbului pe timpul iernii, asigurand 0 recolra anul urmator,

PapUja rraditionala englezeasdi din porumb

360

Ziua copilului Penrru a marca Zilla copilului (5 mail. in Japonia. se arima pangliei in forma de crap. Pesrcle putemic §i vioi esre vazur ca Wl bun exemplu pentru copiii mid.

Festivalurile cu data fixa

Majoritatea festivalurilor au loc la aceeasi data, in fiecare an. Multe religii au adaptat sarbarorile

stramosilor lor la propriile

scopuri: Craciunul crestin §i sarbatoarea Diwali indiana se tin in aceeasi perioada ca §i sarbatorile stravechi, marcand inceputul iernii.

Carnavalurile

Initial, carnavalurile erau festivaluri pag:1ne. care sarbatoreau rena§terea naturii, prirnavara. Mai tarziu, au fost asociate cu Festivalul Romano-Catolic al Posrului Pastelui. Inceputul §i durata sezonului carnavalelor variaza de la 0 tarii la alta.

Carnavalul de la Venetia

Acesr fairnos carnaval venetian a incepur in secolul Xl. in mod traditional, multi participanti poarta malti. La lncepur, faceau acest lucru pentru a-li ascunde ferele cat [imp se comportau imoral.

Car I1.legoric tras de tractor

Car alegoric de Mardi Gras

Carnavalul din Caraibe

Carnavalul din Caraibe cornbina rraditiile africane eu cele europcne; dansul, costumele ~i muzica sunt par~i importance din credinpr religioasa africana.

Panglidle sun! agiifate in varJitL stalp"lu;

t I •

Mardi Gras

in multe lari rornano-catolice, carnavalul esre, prin traditie, ultima ~ansa a petrecarctilor de a sc bucura lnainte de inceperea saptlimanilor de post dinaintea Pasrelui. Mii de oameni petree in timpul fesrivalului de 0 siiptinlanii Mardi Gras. din New Orleans. SUA, care li·a luat nurnele din denumirea In franceza a "Martea grasa" Aceasta denumire se refera la Martea Mare. ziua de dinaintea inceperll posrului Pasrelui, cdnd trebuie folosite toare alimcntele de frupt din casa, Un alr camaval Mardi Gras, spccraculos, se dne In Rio de Janeiro. Brazilia.

Majoritatea festivalurilor organizate astazi marcheaza evcnimente nereligioase. Jocurile Olimpice sarbatoresc excelenta in sporturi, Festivalul Edinburgh, din Regatul Unit, sarbaroresre artele §i artistii,

Festivaluri politice

Imporrante date ale unor evenimente politice dau na§tere adesea unor festivaluri regulate. Festivalurile marcheaza aniversarea datei la care 0 pra §i-a c~tigat independenta sau ziua de nastere a unui mare conducator: in SUA, ziua de na§tere allui George Washington este prilej de sarbatoare,

Roskilde

Mii de fani participa la acest festival de vara al rnuzicii rock din Danemarca.

FILME $1 PRODUCTfA DE FILM

HINDUISM

Ziuamuncii Odinioara festival al fertiIitapi, primavara, I Mai esre acum 0 sarbatoare publica in cinsrea rnuncitorilor, In Rusia, Ziua muncii esce sarbarorita ell parade ale mernbrilor de sindicar.

SJNDICATE

SPORT

IN ANUMITE ZONE DIN ASIA ~i din Europa, a aparut un sistem de organizare a socieratii <>---~:-.- cunoscur sub numele de feu-

dalism. In sistemul feudal, regele of ere a pamant nobililor puternici, care, la randul lor, 11 of ere au in schimbul protectiei nobililor mai mici ~i asa mai departe pana la tarani. Fiecare nivel trebuia sa lupte pentru a proteja nobilul superior atunci cand era cazul. Feudalismul european a inceputin secolul IX ~i s-a raspandit pe tot continentul. In afara Europei, sistemul feudal functiona in Palestina, in timpul Cruciadelor, ~i in Japonia, unde samuraii prestau servicii militare nobililor in schimbul pamantului.

FEUDALISM

Lorzi §i vasali

In sisternul feudal european, singura persoana care detinea parnant era regele. Cand regele daruia parnant unui nobil, aeesta jura sa devina vasalul regelui (sa il serveasca). Nobilii de rang inferior erau supusi unui juramant similar catre baroni, devenind prin acesta vasalii baronilor, iar ~aranii jurau credinta micilor nobill. Episcopii erau vasalii regelui §i ave au aproape la fel de rnulta putere ea §i baronii.

Consiliul feudal

Regii ~i baronii se sflituiau adesea ell vasalii lor cand aveau de luat decizii irnporrante. Acest manuscris francez, din sec. XIV, tl arata pe Filip al VI-lea al Franrei judecandu-l pe Robert de Valois, ajurar de episcopi, In dreapta, ~i de baroni. la scanga sa.

Contractul feudal

Oamenii darorau loialitate monarhului. Acest .. contract" insemna d Pilip al VI-lea putea -Ii ~a a facUt - sa apljce un regirn de raxe apasator supusilor sai pennu a finanta Razboiul de 100 de ani.

Cum a incepur feudalismuf

Marele imparat Carol eel Mare a insis tat ca tori nobilii sai sa jure d Ii vor f1loiali. Prin aceasta legatura dintre

d mn ~i razboinic a incepur feudalismul. Pc parcursul urmatoarelor doua sc lc, acosta s-a ra pandit in Franta,

crmania, nordul Italiei, tarile slave ~i, in ccle din urrna, a ajun~ In insulele britanicc §i Sicilia.

Razboinicii calarc

Razboinicii cdlare au devenit obisnuiri dupa anu19S0. Acesr: razboinici eran prirnii cavaleri, Se bucurau de un inalr presrigiu ~i au devenir 0 cornponenra irnportanta a sistemului feudal.

Conacul

Terenul arabi! ~i derinerea sa in proprietate eonstiruia eea mai importanta cornponenta a feudalismului, iar conacul era eentrul administrativ al sistemului. Parnanturile din jurul conaeului erau impartite in domenii (rezervare exclusiv nobilului), pamanr arabil (dat in parcele taranilor spre a f lucrat] ~i pajisri (erau de lIZ comun, pemru pascurul virelor).

Imagine batjocoritoare a unui rege cu a pisicii pe cap in Ioc de coroansi

Regele

Deli regele detinea piimantul, nu iIi

permirea sa

inrrctina 0 armata. Adesea, intra in conflict eu baron ii, pe care se baza penrTu a-i f razboinici,

Cei mai puternici dintre tori nobilii, baronii, obtineau pamcinturile direct de la rego. Deoarece constiruiau

armata regala, se bucurau

de rnulta putere Ii prestigiu.

Cavalerii loeali

Cavalerii Iocali primeau pamanrurile

de la baroni. in schimbul acestora, luptau in nwnele baronului arunci cand era ncvoie. Pe masura ce trecea timpul, cavalerii locali plateau 0 taxa numita scutire (scuc de bani) in lee sa mearga Ia lupra, jar regele folosea acesti bani pentru a angaja soldati profesionisti. Pe timp de pace, ei se ocupau cu agricultura Ii menrineau pacea.

Tiiranii

laranii, tn srratul inferior al socicrarii feudale, 4:i primeau parcelele de piimant de la srapgnul local al conacului. Elle perrnirea sa tJ cultive, in schirnb, ei plateau 0 renta 111 bunuri ~i in bani, De asemenea, r-aranij mai contribuiuu ell mai multc zile de clad la proiecre publice precum construirca podurilor ji a drumuril r,

WHliam I

Fiu! nelcgirlm 01 duce1ui Robert I al Normandiei, WiUiom (cca 1028-1087). a cucerit Anglia in 1066. EI a introdus in insula sisternul feudal ji a inlocuit nobilii saxon: ell lorzi norrnanzi.

Conacul Fiecare conac avea 0 incapere foarte mare. Aceasra salil servea drept sal5 de rnese, camera de zi penrfll farmlie Ii sala de receptie atunci cand ~aranii veneau s. ~i pl3.ceasc. renrn. Bucararia se .An Ia unul dinrrc capctelc sal ii, pe linga 0 all1ar:i~i 0 pivnl\:,\, unde sc rinenu baucurile.

Tl'ltl"c d. dirilc din LlIl'CC cxistau arelicre ~i 0pro.U1C pClltrll vile. tl1tfegul complex era adese.i tn nnjur.it de un pn~ CU ilpa, pcntru .1',',1".

Domesday Book

Pentru ea sisternul feudal sa funetioneze bine, conducatorul avea nevoie de intorrnatii detaliare despre parnant §i despre cine traia pe acesta, William al Normandiei, care a introdus feudalismul in Marea Britanie, a taeut un recensamanr cornplet al tuturor proprietatilor din Anglia, intre 1085 §i 1086. Rezultatele acestui recensamant au fost stranse in ceea ee s-a numit

Domesday Book. Cartea este cea mai complete inregistrare

a proprietii/itor junciare din Europa medievalii.

__ CAROLCEL !!!!!!!!!! MARE

CAVALERI SI EUROPA _

BLAZOANE MEDIEVALA

NORMANZII SAMURAI §I ~OGUNI

RAZBQIUL DE IOU DE ANI

361

FIER~I OTEL

Orelul esre rurnar in matrire penuu lingouri ~i dus [a modelat.

Lingura de turnare care confine ote] incandescent.

Minereul de fier

Principala marerie prima penrru fabricarea Berului este minereul de nero Exista dOlla minereuri principale din care se exn-age fierul: hernarita ji magnetitao Hcmarita §i-a primir numele de la culoarca sa ro§u-sangeriu; rnagnerira a fost denumita astfcl darorira faprului ca. esre magnerica natural.

Hematita

Adaugarca de minereu de fier in fumal

Urme de

Ficrul produs in furnal, numir fler brut, contine rnulre irnpurirati. Totusi, se folosesre penau a rcaliza piese tumate. Fonta, care conrine pani la 4% carbon. esre rezisrenra, l11s3 casanta.

carbon in fonto.

Fierul vechi esre basculat in convertor.

Fonta lichida esre tumata in lingura de tumare, gata penuu transfer in convenor.

Scctiune transversale prin fier

DINTRE CELE aproape 70 de metale existente pe Pamant, fierul este eel mai important. Este folosit mai mult decat toate celelalte metale - in jur de 600 de milioane de tone in fiecare an. Se utilizeaza in constructia multor obiective, de la pod uri, zgarie-nori ~i nave la automobile, biciclete ~i scule. Cu toate acestea, fierul, in general, nu este folosit

in stare pura, ci sub forma celui mai cunoscut aliaj al sau, otelul. Prezenra urmelor de carbon in aliaj 11 face tare ~i rezistent. De asemenea, otelul contine urme de alte metale, existand astfel 0 gama de aliaje de otel cu diferite proprietari.

Containere ell. [ont« lichido. dinfurnaL

Producerea orelului

Convertorul se umple cu fonra, fler vechi ji aditivi. Se suA. oxigen, gene rand 0 reactie ch lmica purernica,

Henry Bessemer

in 1856, inginerul englez Henry Bessemer (1813-1898) a inventar primul procedeu ieftin de producere a orelului. Aceasra metoda implica suflarea aerului prin fonta lichida inrr-un convenor. Jerul de aer facea sa arda carbonul ji celelalte irnpuritati din ncr.

362

Tipuri de otel

Practic, exisra doua mari tipuri de otel - otel carbon §i otel aliat. Proprieratile orelului carbon depind de procenrul de carbon continue, in timp ce proprieratile otelului aliat se bazeaza pe natura celorlalte metale adaugare in timpul producerii.

Produse din inox

Topirea fierului

Fierul apare atunci cand minereul este incalzir cu cocs §i piatra de var intr-un fumal. Cocsul actioncaza atat ca un combusribil, dt §i ca agent chi.mic ce indeparteaza oxigenul din minereu, lasand doar

rnetalul. Piatra de var absoarbe impuritarile din minereu §i forrneaza un

strat de reziduuri numit zgura.

Fonta

Turnul Eiffel, Franta

Realizat dinfonto.

Rafinarea otelului

,

In general, fonta produsa este trimisa pentru procesare sau rafinare. Prin rafinare sunt indcpartate rnulte din impuritarile din fier, mai ales carbonu!. Rezultatul este otelul. Cea mai cunoscuta metoda de rafinare estc cea cu ajutorul oxigenului. Un jet de mare viteza de oxigen esre indreptat carte fonta lichida, arzandu-se astfel irnpuritatile,

Modelarea otelului

Odara rafinac, o'telu1 este de obicei turnat in lingouri uriase, care sunt rnodelare rnai tarziu. Modelarea se face prinrr-o varierare de rnerode, prinrre care sc numara laminarea ~i forjarea. in cazul laminani, lingoul reincalzit esre trecut prin cilindri cornpresori grei.

Otelul carbon

Ce'! mai comun tip de otel, orelul moale, este otelul carbon. care can ~ine pina la 0,25% carbon. Alte oteluri de acest gen, ClI pana la 1,5% carbon, sunt mai rezistenre ~i mai dure, ins a casanrc.

Otelul inox Acesta estc unul dintr~ cele mai larg folosite oteluri dintre toate otelurile aliare, Contine aproape 18% crom ji 8% nichel. Arnbcle meta le din aliaj rezista la rugina ji la parare ji confers acesre proprietii~i ~i otelului.

Caroserie din opel moale

CHIMIE

CLiDIRI SI CONSTRUC'PI

EpOCA BRONZULUI

MASINI SI CAMIOANE

METALE

Sccriune transversala prin otel in care sunt evidentiate mid urme

de carbon

Rugina

Cand fierul sau otelul sunt expuse la aer urned, in scurr rimp, sc acopera Cll 0 pelicula rosie-maronie, nurnira rugini. Rugina este hidroxid de fier, format cand acesra esre atacar de oxigen ~i urnidirarea din aero Grundurile protectoarc aplicare pe anwnite suprafete POt preveni ruginirea.

Rugina pe 0 ma!iinii abandonara

~ ~ .!..".. '- ~

. -.

-,

.~ ~ • r, ""!::"t

~ . -,

REVOLUTIA INDUSTRfALi

VASE ~I BARCI

FIJI, vezi PACIFIC, SUD-VEST. FILIP AL DOlLEA, vezi SPANIA, ISTORIC. FILIP eEL BUN, vezi RAzBOIUL DE 100 DE ANI

FILIPINE

IN MAREA CHINEI, catre sud-estul Asiei, exista ccle aproape 7.107 de insule ale Filipinelor, din car d ar 900 sunt locuite. AI doilea arhipelag allumii ca dimensiuni, Fillpinele se afla pe "cercul de foe",

centura de vulcani care cuprinde Pacificul, 1 nizarca

spaniola din 1565 ~i ocupatia americana din 1898 ~i pana in 1946 au influentat foarte rnulr societatea ~i limba filipineza. Insulele unt b gate in resurse naturale, insa jurnatate din populatie traiestc In sad ie.

Relief

Majoritatea insulel r mari au r ·Ii ·f montan, cu vulcani activi, cum este Mum .lc Pinatubo, de pe Luzon, care a erupt violent ~n 1991. Inundatiile §i currernurelc sunt, d ' aSCI1H:;l1ca, obisnuite. Insulele sunr a opcrirc d ' p~dllri desc §i aproape o treime din tercn cstc f losit pel1trll agricultudi. hocolarc Hills

3

pod i~ ccnrrul ell peste I.(}OO de dealuri mici, unOKU,· sub numel de hocolate Hill, [Dealurilc de iocolatil), ell 0 1nOl~ill1c de pinab 120 In.

4

DATE ESENTIALE FILIPINE

CAPITALA Manila

POPULATIE 300.000 km'

L,MUI l'IUNCIPALE filipineza, engleza .R£LI .11 OOMINANTE crqtina, musuLnana

MONEI)A peso fHip_in_e_z _

SI'''IlANTA ])£ VIAT" 69 de_' a_o_i _

OAMENI 1.'En MEO] 833

--,------

uVllRNAIU, democratic n1l1ltipaniti

ALFABETIZARF. 95%

Terasele

Uimitoarele rerase Banaue pcntru cultivarea orezului, din nordul insulci Luzon. sunt [repre taiare in munte, pc care se culcivd marl cantitafi de orez. Se folosesce un vechi sisrern de irigarc PClltrLl asigurarca lImidjta~ii pentru fiecare nivel ~i pcnrru a lim ita croziunea solului. Terasele au fosr -onserulte manual, folosind pereti de piarra, ell aproxirnariv 2.000 d . nni in urrnd, iar acum rcprczinta 0 zona in care se fa cercerdri in d meniul soiurilor de orez ~i cuitiviirii

aces! ra.

5

Clima este calda ~i umeda in rot rlmpul anului. Sezonul ploios dureaza din iunie pana in octombrie. Aproape cinci furmni rropicale lovesc coastele rasaricene ale insulelor in flecnre an, Intre iunie ~i decembrie.

6

Locuitorii

Filipinc esre singurul stat crestin din Asia. Aproape 85% dintre filipinezi sum rornano-carolici, ca urmare a colonizarii spaniole, iar biserica joaca un rol important in viata socials ~i culrurala. In timpul fesrivalului anual Moriones, de 36 de ore, care se desfa§oara din Vinerea Mare §1 pana In Duminica Pasrelui, sunt aduse la vial' scenele crud fid.ri i ~i invieri i lui Isus Hristos.

7

C

10 A

B

D

Manila

Capirala Manila esre un cenrru comercial ~i industrial prosper, gazduind pesre 10 milioane de locuitori.. Ca urmare a cresterii populariei ~i a reducerii numarului de persoane care folosesc transporrul in comun, Manila esre renurnira pentna cele mai mari ambuteiaje din lurne. Fosrele vehicule de tcrcn ale armarei Srarelor Unite. numire aid jeepney, ramase din timpul cclui de-Al DoibRazboi Mondial (1939-1945), reprezinta unul dinrre principalele mijloace de transport.

Ambuteiaj de [eepney

Centrala electrica a unci fabrici de ciment

CUTREMURE ENERGIE FURTUNI

IMPERII

INSULE VULCANI

ASIA, ISTORIC

CRE~TINISM

363

AGRICULTURA

~J.~lNt5:

ASIA

2,083mm

Simularea crucificarii, ln timpul festivalului anual Moriones

54% 46%

urbana rurala

Agricultura ~i industria

M,1j ritatca f:1brieil r foloscsc curcnrul electric, din • rc apronpe 40% e c. generat de energia

g .o-rcrrnal! de sub SCOlrF'. rerestra. Agriculrura inglobeaz:l 9% din foqa de rnunca, dqi rnulri ntipinezi III rcazd in striinatatc. Fabricile de arnbalare a alirncnrclor export. fructe tropicale, zah!lr, 11 lid de cocos ~i tutun. lnsulele SW1[ bogare in minerale, jar apele din jurul lor sunr plinc de pes«, care reprezinra alimentul de baza 1n bucataria filiplncza.

Disrributia

Esre esential pentru succesul unui film sa se disrribuie acrorii in functic de rolurilc care li se porrivesc mai bine din' pUllet de

vedere artistic. Publicul are favori\ii sai, astfel d alegerea unui star agreat poare transform a un HIm prominitor inrr-un marc succes de boxoffice.

Macaraua ridied apnratu! de filmat dcasupra capetelor actorilor:

Camera fi echipamentele de filmare sunt puse in mlscare de masinist.

Productia

,

Cand incep filrnarile, platoul este plin de echipamente §i fiecare element se afla In grija unui membru al echipei. Inrre filrnarea dublelor (secvenre filrnate), toata lurnea lucreaza intr-un ritrn alert pentru a face totul a§a cum doreste regizorul. Elementele din afara platoului, recuzira, costumele §i machiajul, sunt repartizare anumitor persoane specializate.

:jarfeurui are un scaun in varjid macarnlei, pentr1/. a regIa JocaLizarea ooiecnuuua

Designerul fllose~te scbite Ii machete pentru a proiecta platouf de fifmare.

Platoul

Decorul unui film. plaroul de fllmarc, esre adesea consrruit anurne pentru a da nastcre armosferei potrivite, Bid\. sa fie nevoie ca actorii sau echipa de filmare sa piiriiseasci\ srudioul. Un actor care, pe ecran, pare di

se clatina intrdnd intr-o bodega din asprul Vest Salbaric poate H de fapt intr-un studio in Bombay, Hollywood sau Paris.

Cameramanul std aici, ca sa mistc camera in tirnp a] filmd,·ii.

Scaunul pliant al regizoru!ui. in apropieren camerei

Cdnd se mi;cii actorii, masinistii nJtjcd p!atjorrna pentru a muta microkmul.

Regizorul

Responsabil pentru partea arristica a procesului de producrie, regizorul esre cea mai importanta persoana din platou. Regizorii conrrolcnzii actiunca ~i hordrasc cat de bine prindc \'ia~{1 sccnariul 11\ fiecare dubla. Ei se consulra ell cxpcrtii din fiecare deparrament, cum este directorul de imagine, care este responsabil de felul tn care arara filmul.

Prin boxd se poate atizi din nou colonna sonora

Filmele

Acriunea continua de pe ecranul unui film estc, de fapt, 0 iluzie. Ceca ce vcdern noi sunt rnii de forografii facme rapid, una dupd alta. 0 camera de filrnar face 24 de forografli (cadre) in fiecare secunda ~i cand imaginile sunt proiectate eu aceeasi viteza, ochii nostri imbinii imaginile. Se filrneaza folosind cate 27 m de pelicula pentru un singur minut de film penrrtl marele ecran,

Post-productia

Scenele separate dintr-un film sunt filmate in ordinea cea mai pracrica pemru echipa. Apoi, regizorul ia cele mai bune secveme, iar editorul filmului le monte~za in ordinea corecta pentru a reface fuul povestirii. In timp ce lucreaza indeaproape cu regizorul ~i cu alti tehnicieni, editorul aliniaza cu atentie coloana sonora §i adauga efeccele speciale.

Montajul

Edirorul raie secvenrele de AIm individuale ~i apoi lc rnonrcaza. Locul in care sc taic 0 aruunita sccvcnra sc ponte vedea la 0 masji de monraj.

Coloana sonora

Muzica, discursul acrorilor ~i cfectele sonore de fundal sunt inregistrare separar ~i apoi sunt combinate penrru a alcarui eoloana sonora.

364

Tipuri de film

De la eel mai simplu film de desene animate pana la un film in toata regula cu 0 distributie de staruri, filmele acopera orice subicct, Au existat filme sernnificarive pe rnulte subiecte, insa cele mai de succes au fost cele carora productia le putea adauga 0 noua dimensiune, precum decorurile fantastice in avenrurilc spatiale sau in filmele western, efecrele speciale, in cazul filmelor sciintifico-fantastice §i de groaza, sau cantecele §i dan sui in musicalurile americane.

Genul romantic

Jean-Louis Barrault Arletty Povesrile de dragosre au fost ~i sunt mercu gustare de public. Filmul romantic Copiii paradisului a fost realizat in Franta ocupata de germani, In rimpul celui de-A! Doilea Razboi Mondial: In 1979, criticii francezi l-au votat ca fiind eel mai bun film franruzesc ficur vreodara.

Copiii p"radisului, 1944

Efecte speciale

Orice se poate mrampla intr-un film, rnotorase

datorita deparrarnencului de etecte

speciale, 0 parte cornplexa §i calificata a productiei de film. Efectele pot varia de la animale care par ca vorbesc, la oribile rani sangerande sau la oameni care par ca zboara prin aero

Machiajul

Actorii sunr machiati pentru a arata natura] sub lurninile puremice de fllmare, Machiajul intra in joe ji atunci cand till actor trebuie sa arare mai putin natural. Un make-up artist poate face un actor sa arate mult mai barra.n san poate folosi latex ji culori de umplere pentru a reproduce rani groaznice. In fllmele de groaza ~i ~tiin~ifico-fantastice, rr-achiaju] se folosesre penuu a rransforma oamenii In extratcrcstri. Machiaj in Terminator 2

Ecranul albastru

Pentru a erea iluzia ca un persona] zboara, actorul este filrnat in fata unui ecran albastru. Ventilatoare]e ii fae hainele sa flumre, ca ~i cum s-ar deplasa rapid. Apoi, un tehnician pentru efecre speciale optice va combina secvenra eu rnerrajul filmat dintr-un avian san in tirnpu] unei simulari de imponderabilitate. Accsta reforografiaza irnaginile din tiecare film intr-un singur cadru, pentru a combina perfect cele doua pelicule.

Actorul estc finut de fire.

Charlie Chaplin

Unul dinrrc eel ruai 111dr5.gifi cornici ai filmului 'I1Llt, Chapli» (1889-1977) s-a 111llC3.C, ind din tincrctc, din Londra in SUA. A jucar In peste 60 de Hhne de

:.; urrmcrm] ~i II COIl1 dii de lungmerr«], prlncre alccle 111 !.II1JliJli/r (J'lil:f'd,~i. ~i til Timpur! noi. Rolul '~lI d v"gnbund

care Iii p: ,cl'e:\z,t sim\ulul1iu.i'ului, tn ciuda gl'''lI[~lilol', ~-a bazac pe

observare.t ,~r.t .llor d. pt s[I'.l7.iI. Londrci.

Babe, 1995

Filmele de comedie

Primele filrue erau mute, §i rctusi. bufoncriilc actorilor face au publicul sa se zguduic de I·as. Ascizi, comedia variaza de la cornenrurii sociale acide pana la umorul bland al unui film cu animale cum este Babe.

Filmul de gl'o~zi\

Producaeorii de film ~C:l"Il1,\ld nu fosr primil care Ii-all <1.11 ,e.1I11cl cl publiculul Ii pia 'c ':\ 'C 'P'r! .; cl au filcllr film' lc g[(la~l p,\n~ !n J 9! 3. Pfll1a in ani! '30, f1llllClc de t;m[17.ii au pl"im ~ll.l I lollywood, 1111dL: u fosr clio: ln tnccputurllc sale un gl.:11 popular. j·hlllkm.(tein a ,lp~rllt in 1931. De nrunci nu fo-e rcnlizare peste 1 oo ,I~ 1-11,11. pc :lee",,!i tcm~.

Kill'lq{f,' I'll "01111 monstruln! lui Irankcnstcin

Uncle esre prea scump, prea periculos salt irnposibil sa se foloseasca obiecte sau oameni reali, produd.torii de film pot recurge Ja manechine. Modele minuscule tin locul W10r nave sparlale uriasc in filrnele sciintifico-fanrasrtce. Un animal vorbiror paate f a papusa, sau un actor In cosrum a carui rnasca actionata prin relecornanda poate fi executata de un papusar, Acest procedeu se nume§re animatronica ..

Cornputerele

Cornputerele pot manipula imaginile pentru a erea efecte speciale extraordinare, Programele permit crcarorilor sa deseneze ji sa anirneze personajele de pe ecran. Schunbarile sunr mulr rnai u~or de Ricnr aid decar in anirnatie, unde filmul trebuie desenat de mana, cadru ell cadru,

Fdmu] Disney Toy Story esse lin film genemt de compute~:

Istoric

1895 Frarii Lumiere deschid primul cinemarograf public, in Paris, Franra.

1913 Pima la aceaSta data or>jul Hollywood, din California, devine centrul industriei filmului, in SUA.

Premiul Academici de Film (Oscar)

Anii '20 Regizorul rus Serghei Einstein (1898-1948) introduce tehnica de cross-cutting (montajul prin care se intcrsccteaza doua aqiuni narative, in locuri diferite. penrru a sugera aqiuni paralele), redind izbucniri ale aqiunii, uncle dupi altelc, Ind.t par ca se i:ntampla sinlltiran.

1927 Este Infiintata Academia de Arta ji ~tiin\~ a Filmului; In 1929, aceasta rasplatCjtc pentru prima data produciitorii de fUm.

CaJIlCI', 'lcehnicolor ell trei benzi

1927 Cintlire!ul de jazz, realizat in Srarele Unite, esre primul film de Iling metra] ell sunet.

1932 Campania Technicolor introduce procedeul ,,[rei benzi" §i incep sa ia avant fUmele color. inventate nndt mai devreme .

..

APARATE DE FOTOGRAFIAT

EDISON, THOMAS

La cinema

in jurul anilor '30, rncrsul la cinema era 0 disrractie populara, Insa In anii '50 a aparut televiziunea §i industria filmului a intrar in declin. Recent, rnersul la cinema a redevenit de actualitate, Astazi, in salile de cinema cu ecrane multiplex ruleaza mai multe filme In acelasi tirnp, oferind publicului 0 gama larga de filme.

Grand Rex Cinema, Paris, Fran,"

Palarele imaginilor Dupa apariria sunetului, in anul 1927, au fosr construire sali de cinema 111 majoritarea oraselor din .A .. rncrica de Nord, Europa ji Australia. Cu arhirectura lor

i rnpresionanra, sruile de cinema ale anilor '20 ji '30 erau adesea numire "palatele imaginilor"

Firm.i de neon

Campania puhlicitara

Cosrul producerb unui film esre esennal, inrrucar producarorii urmaresc sa i~i recupereze invcsritia §i sa scoara un profit bun. Specialistii In publici tare muncesc din greu sa vandd un HIm ina.inte ca acesta sa fie lansat. Ei informeaza ziarisrii ~i aranjeaza aparitiile acrorilor la televiziune, In talk-shaw-uri. Acest proces se

nume~te campanie publicirara. 0 alta metoda de a face mai multi bani de pc urma unui f1.1m csre vanzarca de obiecre legate de film, prccurn ~O'CtC sau hnlbc.

Acccsorii tIL: promovarc :I /IIIllullii Itnmta»,

I r.1 &. {~, I 'JI)i) ()C CUIIII ~

J 94.1 A rorul \i rcgiz rul :'"'eric:ln ( rxuu Welb (L915-L985) la'hC~Z~ Celtl/I..'{Wlll KrUll'; ;\CC!\Li) CXpIOl·ClZ~ noi rchnici dL: rolosirc:1 iUJ1l1nilor, di::tlngului ~i n obicccivuiui C:1l11erci.

Anii '60 Producacoui Nouoelle 111gllc ("No"l,,; val'), din Fr:lI1~:1. introduc noi

rchn! i importance.

Anii '80 Ap'lratlll video perm ire oamenilor sa vadi\ fUme acasa.

1952 Pracesul Cinemas cop introduce sala dt: cinema ell ceran lat.

Anii 190 Avameaza tehnica dccrclor speciale.

ANIMATIE SI DES ENE ANIMATE

VIDEO

© A.M.P.A.S. ®

365

------~---Postere de film----------

Goana dupi aur (SUA, 1925), un film mut clasic, ernotionant ~i in acela.~i [imp foarte amuzant,

Crucisarorul Poeemkin (URSS, 1925), cornandar de conducatorii sovietici, pentru a rransrnite un mesa; politic puternic, esre considerar ~i astaz! 0 capodopera a cinematografului.

Yeelen (Mali, 1987) reda pove"e. netntelegerilor dintre un <ad, ~i flul sau.

A !asea zi (Egipr, 1986), regizat de Zoussef Chahine a fosr unul dinrre filmele in care a jucar acrrtta Daleeda.

Statelc Unite

Taurul furios (SUA, 1980) est. unul dinrre cele mai influenre filme ale anilor '80.

Europa

Metropolis (Germania, 1926) esre 0 viziune tulburatoare a unui ora~ "ideal", in anu12000.

Patru nunti ~i 0 inmormantare (Marea Britanie, 1994) este 0 comedic rornantica usoara,

Africa

Vdnatorul de recompense (SUA, 1982) Infa~i~eaza un Los Angeles sumbru, 3:11 anul 2019.

Femei In pragul unei crize de nervi (Spania, 1988) este 0 farsa nebuna a calenrarului regizor Pedro Almodovar.

In Yabba (Burkina, 1989) se leaga 0 prietenic incre un baiar §i 0 femeie bitrana alungata de alri siiteni.

Ran (Japonia, 1985) se bazeaza pc Regele Lear de Shakespeare; fragmentele de lupra sunt puse In scena li superb film ate.

Pizzeria lui Sal (SUA, 1989) crece de la comedie la cornentarii sociale.

Oceania

Pianul (Austria, 1993), regizata ji scrisii de Jane Campion, a cO.jtigat trei Oscaruri.

Asia

INDlA'S GREATEST F1LM

n..S., .. .., .... Irw4i_FrmJ1r _.,.sanAJITILAT

1:I\H .... ,. ......... "'.~tIUzt .............. u""""_ •

.waufS·rYES I:II\JSJEAa"S

THE SlLEXT WGlItD

10 .... _.... <y.

Pather Panchali (India, 1956) i-a adus regizorului san, Satyajir Ray, recunoa§terea mondiala.

Ridicari JampionuJ rOjU (Hong Kong, 199 J ) povestejte viata unei femei din China arulor '20.

366

FILOZOFII au ca obiectiv inrelegerea

lumii ~i a experientelor umane care au loc in aceasta. Ei incearca sa inteleaga conceptele abstracte precum adevarul, frumusetea, binele sau raul §i cauta motivul pentru care gandim intr-un anume fel. Ei exarnineaza ideile pe care altfelle acceptant fara a le pune la indoiala. Filozofia occidentala a inceput in Grecia antica, iar cuvantul vine din gread, semnificand "dragostea de inrelepciune" Atunci, filozofii meditau asupra domeniilor stiinrei, cunoasrerii ~i inrerogarii. Filozofii moderni studiaza mai degraba natura limbajului, de exemplu, sensul cuvintelor,

FILOZOFIE

Rene Descartes Filozoful francez Rene Descartes (1595-1650) se intreba cum purcm fi siguri ca. scim. I~i baza toara cunoasterca pe un adevar de neconrestar: "Gandesc, deci exist." Prin aces!

lucru, dorea sa spuna d. nu ne putem indoi de cxistenra propriilor noastre ganduri> deci, sigur exisram.

Credern c5 anurnite acre, preculTI crirna, sunr gre~ite, in timp cc altele,

precllm bunatatca, sunt corecte. In ctica, filozofii se inrreaba ce au in COTI1Ull acesre idei morale ~i ce anume face ca 0 fapta sa fie grejid sau corecta.

Epistcmologia

Accsra cste s[lIdiulw)I'iel con (llteril. En stud/az. cunoasrere.r, '11111 ajllnJ;,clI~ 1.1 c.l, emu pllt,'Ill 1,1 ,1!\l,,'ll~ ~cI,,) ccva cu "dcv.lrm ~I d,\~~ :'II.:C.l1,1. \.UI1Il.l~IC:IC ~c b,\~c,\1.~ pc g~I\,IiI'~ s.iu po <,pcl1rl1\l,

Metajizica este 0 ramur/i a jllozojiri care sturiiaz/: natura Untuersulu].

Metafizica Printrc problemele merafizice se :lflll dificnlrarea de a explora felul in care rninrile noasrre ne influenteaza corpurile (§i viceversa), ceea ce reprezinta existcnta unui lucru (tn realitare, in imaginarie, in rrecut, prezem ji viiror) Ii felul in care un eveniment are legatura ell altul.

Erica

Rarnurile filozofiei

Filozofla se imparte In diferire categorii, cum sum cpiscernologia, logica, metafizica ~i etica. FiIO'l.ofli studiaza, de asemenea, dornenii

cum sunt rcligia, lirnbajul, sensul cuvintelor ~ i metod de ~tii 11 tci. Ei studiaza ~i alee domcnf ale g5ndirii, precum politica ~i psiholcgia, ~j crceteaza rnerodele prin care g:il1ditor.ii polici i §i psihologii ajung la

:WLlI11 ire concluzii.

Diagramele Venn sunt 0 metoda vizuala de reprezentare a elementelor unui argument.

Logica

Cand discutarn sau cand ne ccnrraz.icem, urmam reguli fundamentale pentfu a-i convinge pc ceilalti sa fie de acord cu noi. Logica este srudiul acesror reguli subtile: ce sunt acesrea §i de ce sunt importanrc.

Est« mereu g"Clii sa omori r

Munca unui filozof

Filozofii nu au metode specifice pentru a-si dovedi teoriile. Ei se bazcaza pe rationarnente ~i pe argumente pentru a-si verifica ideile. Pentru a testa afirrnatiile pe care alti oameni Ie cred evidenre, ei propun situatii ipotetice ~i le cerceteaza din diterite unghiuri.

Dncd este irnpotrivd prineipiilor unei persoane sa ucidd, atunci cbiar fi omordrea unci singure persoane pentru a

salva cine; devine 0 problema.

Principii sau consecinre] Pilozofii exarnineazd situatiilc ipotctice (irnaginare) pentnl a explora inrrebari profunde. Exemplul de aici a fast sugerat de filozoful briranic Phillip. Foot. 0 femeie vede un rren care nu se poatc opri apropiindu-se de 0 bifurcatie a sinelor. Trenul se indreapra spre 0 ramura pe care lucreaza cinci oameni, insa trecarorul 0 poatc feri, ~i asrfel va muri 0 pcrsoana. Care este acriunca corecta de urmat? Nu cxista raspunsuri ll§oare.

Dat:ii femeia nu foce nimic, uor muri cinci oameni. Daca nu foce nimic insearnn.i cd esie responsabild pentru aceste deccsei

..

367

Ratiunea

,

Filozofii discuta despre ratiunca umaria. Se intreaba daca ratiunea ~i suf1etul sunt acelasi lucru sau daca ratiunea estc doar suma a mii de sernnale electrlce provenite din creier. Oamenii de §tiinta §tiu ca anumite parti ale creierului sum importante pentru sirnturi §i pentru abilitati, lnsa nu au reusit Inca sa explice notiuni pre cum inrenria sau dorinta,

Constiinra

Capacitate. de a percepe Ii in,elege propria

noastra persoand ~j lumen din juru I nosrru sc nI.1I11t;~tC cOl\jtiin(i. Aceasca csrc 0 tI'~Saturi\ pl'incil'~li\ ~

rnriunii umaac. Unii tllozofi se tnnenb .. de unde vine

~i 'IIIT\ i'l~ tH" iecrn () iJ1l:1gim.:: pc ~1I1 ccrnn. Dadlllll poe cxplic, tie untie prlvesc accsr CC1'~n, nu POt cxplt a conltiinp.

CREIERUL ~I SISTEMUL NERVOS

DREPT GRECI~ INFRACT.1UNI LIMBAJ MATEMATICA RELIGII SOCRATE

ANTICA ~I PEDEPSE

~FINLANDA

DATE ESENTIALE FINLANDA

CAPITALA Helsinki

SUPRAFATA 337.030 k.l112

TARA LACURILOR ~I PADURILOR, Finlanda se invecineaza eu Rusia la est, eu Marea Baltica la sud §i eu Suedia §i Norvegia la vest §i la nord. Finlanda imparte guvernarea Laponiei, din Cercul Polar, cu Suedia §i cu Norvegia. Ea a fost condusa de Rusia pani in 1917 §i, prin urmare, finlandezii au mai multe in eomun din punet de vedere cultural eu Estul decat eli veeinii sai seandinavi. Tara bogata §i dernocratica, Finlanda a fost prima pri europeana care le-a dat femeilor dreptul sa voteze.

POPULATIE S.200.000 locuitori

LIMBf PRINCfPALE suomi, suedeza

RELIG1E DOMINANTA crcstinism

MONEDAeuro

SPERANTA DE VIATA 78 de ani

OAMENI PER MEDIC 323

GUVERNARE democratic multipartira

ALFABETIZARE 99%

Relief

Din aer, Finlanda se vede ca un mozaic de lacuri, turba §i paduri. Padurile domina, iar apa ocupa aproape 10% din teriroriul tarii. Exista in jur de 98.000 de insule pe lacuri §i 30.000 de insule pe langa coaste. Nordul arctic, incluzand Laponia, este 0 zona mohorata de tundra stancoasa.

Padurile

Pinii, molizii ~i mestecenii acopera peste 80% din suprafara Finlandei, care cste din acesr motiv a noua ~ara din lume ca suprafata 11l1padurira. Padurea este rnai deasi la sud de Cercul Polar ~i adesea este acoperita de zapada.

3

Lacuri §i insule

Finlanda are peste 60.000 de lacuri, mai ales In parrea de sud-est, sculprare de gheprii darand din ultima glaciariune. Mulre insule sum imprasriare in lacuri Ii in largul coasrei blande de sud-est, inclusiv 6.000 dinrre insulele Aland.

4

33°C

·4rc

Pustiu. 7,5%

Piidure 80%

Lowiitii,ti 0,25%

f7°C

·6"C

Mla/lini 0,5%

618mm

Clima

6

Finlanda are veri scurte ?i insorite ~i ierni lungi §i reel, cand lacurile ingheati adesea pana la un metru in adancime. in Nordul Arctic se poate vedea soarele de la miezul noptii in eele 73 de zile de vara,

Tundra 1,5%

Term arabil 10,25%

Folosirea rerenului

Pad urile dese ~j mulrimea de lacuri, rauri ~j cunpii fae ca doar 11 procellte din teritoriul Finlandei sa poata fi folosire in agriculrura sau pentru pascurul vitclor. In ciuda acesrui fapr, fermierii fabricil roare produsele lactate ale (arii.

Padurile susrin 0 valoroasa industrie a cheresrelei, iar

, apele SLInt folosire pentru pescuit ~i

curenr electric.

7

Locuitorii

Aproape jurnatare din popularie traieste in jurul captcalei, Helsinki. Pamijii]e sunr strans unite. Majoriuuen caselor au 0 sauna sau 0 camera de relaxare ell abur cald. Ferneile se bucura de drepruri egale eu barbatii ji aproape 50% all 0 cariera,

9

Helsinki

Asezat pe a peninsula ?i pe mai rnulte insule din Golful Finlandci, Helsinki are aproape 770.000 locuirori. Bulevardele strajuire de copaci ~i piata colorata se invccincaza ell un POrt activo Doar jumatare din suprafara orasului a fosr amenajata, restul Hind mentinut ca pare natural pentru ca rezidentii sa se bucure de ea.

Racorirea dupa sauna

Agricultura §i cre§terea animalelor

Finlanda l~i asigud propriul nccesar de alimente. Majoritarea produselor agricole sunr cultivate in sud-vest §i pe insorirele insule Aland. Tara este eel mai mare producator mondial de placaj. celuloza ~j harrie. iar acestea insumate alcatuiesc 30% din exporturi. Mobila ?i produsele de Inalra rehnologie concurcaza pe pietele lurnii ~i Imprcuna ell secrorul presrarilor de servicii inglobeaza eea mai mare parte a fortei de munca.

D=2bP~ill~~

17 lo~ui~ori/lal~2 67~cc" 3~%

urbana rurala

Aglomerarul POrt Helsinki

........, COMERT SI ENERGIE ~ INDUSTRfE

EUROPA, ISTORIC

GLACIA'fIUNEA HARTIA LACURI

OCEANUL PAD URI PESCUITUL SCANDINAVIA, SPORTURI

ARCTIC {STORIC DE IARNA

368

FIORDURI, vez i GLACIATIUNE • FITNESS, vez.i SANATATE $[ lNTRET[NERE

FIZICA

" .. ~,.\ / / DE LA CELE MAl MICI particule

:~~. ~ :-. subatomice la cele mai mari galaxii pe

< !. e$: cerul noptii - aceste extreme ilustreaza ~ (!J largul domeniu de interes al fizicii,

adica studiul materiei ~i energiei. Fizica este 0 ~tiinta centrala sau generala deoarece incearca sa descopere legile esenriale care guverneaza UniversuL Acestea pot fi folosite pentru a explica notiuni din chimie, astronomie, biologie sau oricare alta stiinta. Unul dimre instrumentele principale ale oricarui fizician este matematica. Prin folosirea matematicii, un fizician poate analiza rezultatele unui experiment care dernonstreaza sau combate 0 teorie.

Fizica m d rn v

Inainte de sec. XX, fizica era lirnitara la srudiul clcctriciratii ~i magnetismului, al tor~e;:i §i miscarii ~i alluminii ~i undelor. Teoriil precise ale perioadei respective asrazi fac parte din uziea clasica. Fiziea 'lasidi a 7ncepuc in sec, XVI, cu studiul ernie toriei ghiuldclor de tun,

Radiarin cit: 'CI'OIl1:lHoe;: ic: , rcncriilc nuclear', vic-lid ~i rclaciviurtca sum toacc studiutc de i.i.ziG, Abisul des ric sisrernc oruplcxc, f r 'CUI11 vrcrnea, undc Ol11ptH' am .nrul pal:c imprcvlzibil, Abisul ponee fi folosir PCl1tl'li ~ gcn .ra imagini cornputerizate

ornple: i nurnitc fracrali. Fractal gene rat de computer

";'/r;lIIpm"</loml '/;'/rimprtlflfliliru/

}tire I/JI pU1Jf1 pr ('.I/l'IIIII!IIIt'n

/;f11'/il! !1I.fh·wr'i! [)(U'led din spnt» /1

",mol, ~ .. , •• ",,1,,;

Interpretarea rezultatelor

Dupa experiment, banda esre dliadi in rajii de doua puncee. Fiecare f.1~ie arata c~c de deparre s-a deplasnr vagone,ul in a 25·a parte dintr-o secunda. Acesce f"jii sunt PliSC linn Iftng11 alta, pentrll a

(0 "Ill a un g,'aGe. Linia drcapra a graf1cului arar" ciI vagonecul a

a clerar pc panr~, tntr .. un

rf tm constant,

Fizica experirnentala

Un fizician care testeaza reoriile intr-un laborator face fizica experimentala. De exernplu, un fizician care cerceteaza forta ~i miscarea poate realiza un experiment precum cel de alaturi, pentru a dernonsrra teoria conform careia un yagonet care se deplaseaza pe 0 pants accelereaza constant. Rezultarele experimentului pot confirms sau infirma teoria.

Vagonetul accelereazd in pantd, trdgand banda prin malir,,!

Ramurile fizicii

Fizica medicala

Folosirea merodelor fizlcii pentru

F· . ..... l rnareri . diagnosticare ~i pentrll rratarea

izica exarruneaza comportamentu matenei bolilor se numqte fizidi medicala,

~i energiei, care, irnpreuna eu vidul, alcaruiesc Unul dintre instrumenrc]e cele mai

inrregul Univers, Din aeest motiv, teoriile ~i cunoscute ale fizicianului medical

d 1 f f c 1 esre tomograful, care folosesre razele

meta e e izicii pot i ro osite in orice X penrru a red. 0 imagine tridirucn-

domeniu al studiului stiintific, sionaia a organelor ji resunmlor cor-

pului.

Biofizica

Un biofizician srudiaza procesele fizice ji Fizica parriculelor

schirnbarile care au lac In fiintele vii ~i Materia esrc nlcdtu i en Jill peste 200

felul in care acesrea raspund la stimuli de ripuri de pnrriculc dlfcrlee,

precum cdldura ~i lumina. Microscoapele incluz.~nd electron ii, PI't.JlOJ1 ii ~I

qua r kurilc. M~il1ile numirc cnmcrc

electron ice le permit biofizicienilor sa ell bulc ~i accelcrnro.irele de

vada obiecte care sunt prea mid chiar §i parricule permit nzi knilor"~

Acarian vazut la penrrulU1 microscop optic. studicze accsrc ruici parrlcule ~i s,

rnicroscopul electronic Inrr-o mru;;ina eu bule d I I .

escopere a. tc C not.

------------------~----------

Schimbarilc fizice

Materia poate trece printr-o schimbare fizld dad pierde energie. o bucata de gheafii se tope§ce la soare deoarece d.~tiga energie calorica. Schirnbarile fizice Bueata de ghea~ii poate fi racita inrr-un congelator pana cand ingheata din nou.

Is to ric

Sec. V i.Hr. Filozoful grec Democrir afirrna ca toara materia este alcatuita din mici parricule numite aromi.

Sec. IV i.Hr. Filozofii greci, prcelllll Aristorel, sustin cl lumea trebuie cercerara eu ajmorul gandirii logice.

1600 Eilozoful englcz Francis Bacon afirmii ea reoriile stiinriflce rrebuie dovedire prin expcrirnenrc. Acesc lucru esre eunoscut sub numele de metoda §tiin~ifidi.

1680-1710 Englezul Isaac Newton pune bazele fizicii ell studiul siu asupta graviranei, luminii ~i matcmatici.i.

( /1 \1 \ffi\\\~ \\\i

. '-

Linin unui cutremur iJll'cgistrat:t de un

18~3 ),,"e, Joule, un IIzicl,\11 engle.". cxplici natura cncl'giei,

J 895 c no}e. fizi a mcdem.t dnd fizici:lI1ul gerll1all Wilhelm Rontgen de, Opel', razclc X. Flzicn c1asidi 11\1 poate explica desc perircn lui Rontgen, astfcl i'ndr oamcn ii de ~tiinta incep lucrul !a noi teoril.

..

ATOMI SI MOLEculE

EINSTEIN, ENERGIA MATEMATICA

ALBERT

Grafic cu rezultare

ell, cdt este mai nbruptd panta; Cll atdt

, ~ ua fi mai mare

~ ~ acceleratia vagonetului

Geoflzica

Un geo6zician srudiaza procesele Azice care au loc pe ~i in interiorul Pamdnrului, inclusiv formarea rocilor, magnetismul acestuia §i vulcanii, Apararele numite seismografe ajuri geoflzicicnii sa tnregisrreze ~i sa prcvndd currcmurclc.

Asrrofizica

cudiul planccclor, srclclor ji !:plrtxiilol' care alcdtuicsc Universul sc nlllnqr:c :h[I'ofizici\' Aceasra folosescc inforrnariile ndunate de cd·I.; IlP', ~O"I1'lol()gia cstc 0

JMrf ;1 :1'itl"of1zicii care inccarca sa cxplicc Cum s-a format Universul.

19U Pizicianul german Albert Ejn~r:cin f~i publica reoria l'c.:I.\tivica~ij, prin care susrine d materia poare fi rran;;forl11::tta in cncrgie.

Inecl'"nd din anii '90 Fizicit:l)ii C;'\lIta 0 singura .rcorie nrorcuprinzaroare" care va lngl ba reate recriile cxistenre si. prin urmare, va cxplica Univcrsul,

MATERIA

NEWTON, ISAAC

369

FLAMlNGO, vezi SATLANUL, BARZA ~[FLAM[NGOUL

PRIMELE plante care infloresc au aparut acum apro~pe 120 de milioane de ani. In zilele noastre,

acestea reprezinta eel mai mare Ovar

grup de plante ~i sunt larg raspandite. FIorile sunt organele avansate de inrnultire ale plantelor. Majoritatea florilor sunt polenizate de vant sau de animale. Timp de milioane de ani, florile ~i insectele au evoluat irnpreuna, avand legaturi complexe ~i foarte interesante.

FLORI

Floare de cercelus (fucsia)

Stigmat

Par tile unei £lori

,

Organele de reproducere ale unei planre se gasesc in interiorul Horilor, Staminele sunt organe masculine §i produc polen. Organele feminine se numesc carpele. Acestea contin ovule, care se rransforma in serninte. Inelul de petale atrage polenizatorii ~i sepalele protejeaza floarea in mugure.

Floarea este organul prin care are loc Inmujrirea sexuara a plantei.

Polenizarea

Polenizarea prin inrermediul insectelor Majoritatca flonlor sunt polenizare de insecte. Acestea sunr atrase de flori datorita culorilor acestora, mirosului ~i unci cantitati de nectar sau de polen. Polenul Sf prinde de insecta vizitaroare ~i esre purrar catrc alta floare.

Pentru a se forma semintele, floarea trebuie sa fie polenizata. Polenul de pe staminele florii din aceeasi specie trebuie sa ajunga

pe stigmatul florii. Polenizarea

incrucisata are loc atunci cand polenul unei plante aterizeaza pe flo rile altei plante. Dad 0 floare este polenizata cu propriul polen are loc autopolenizarea.

Polenizarea in apa Plantele acvarice POt avea flori aeriene, pluriroare sau acvatice. Cateva folosesc pelicula de apa de I. suprafa~a penrru purraroa polenului, FIorile plutesc In ochiuri de apii. Polenu! alunecii in acestea §i

polen izeazii florile.

Aige stelate

Polenizarea prin intermediul piisiirilor Mulre Aori polenizate de pasari sunr rosii sau porrocalii - culori care atrag pasarile. FIorile sunr in general tubularc penrru ca pasarile sa iji cufunde ciocul in ele. Starninele pudreaza capetele pi\siirilor Cll polen lipicios.

de ciulin

Polenizarea prin intermediul vantului Uncle plante folosesc vanrul pentru .-ji rransporta polenul de 1.0 floare la alra. FIorile lor pot fi fad petale sau pot avea perale foarte mici. Adesea sunt a~ezate in ma~i?ori, ell starnine §i stigmat care ies in evidenra.

Ma\i~ori ~i polen de alun

Polenizarea prin intermediul mamiferelor Prinrre rnamiferele care polenizeaza se gasesc unele specii de [iliac tropical si multc specii de oposum australian. Accstca polenizeazg florile in timp ce se hranesc ell nectar §i cu polen.

Oposum pitic hranlndu-se diner-o floaTe Banksia

CURENTI DE AER.

PLANTE CARNIVORE

..

COPACI

370

FRUCTE $1 SEMINTE

PLANTE

lNSECTE

o stamina este alcdtuitd dintr-o

--- ~

~

Sepalele protejeazd jloarea cdnd ea. Sf: afla in mugure

sunt coapte, ele se desfoc pentru a elibera polenul.

Plnnra de rutun

Parfumul ~i culoarea Culoarea ~i parfumulunei flori atrag insectele ~i anurnire animalc. Picaturile de nectar dulce secretare la baza peralelor furnizeaza hrana pentru insecte, care sunt pudrare eu polen cdnd Sf hranesc.

FIorile au adesea un parfum dulce, insa un de

miros urar, mai ales cele polenizare de tnU§tf.

Mimetismul

Mulre orhidee au pnrreneri atar de specializati indi.t doar 0 singura insecta poate juca rolul de polenizator, Unele orhidee arata ~i rniros atat de asernanator Cll insecta fernela tncar masculii aparrinand acelei specii incearca sa se imperecheze ell ele, luand asrfel din

polen. Polenul unei orhidee se gas'!te intr-o masd

Orhideea-albinji

geLatinoasd numird pollinium.

Orhideea-albind poate ji polenizatd de 0 nlbin«, dar, adesea, este autopolenizatd prin iruermediul vantuLui.

o parte a flori, aratd Ii miroase exact ca o albina.

• PLANTE, INMULTIRE

PLANTE, MORFOLOGIE

PLANT.,E, UTILlZARI

Prinrre polenizatorii florii de mur se numara carabusii ~i

a lbinele,

Ophrys speculum esre 0 orhidee care are polenul adunat in polin ia.

Bozul are flori rnici, grupate.

Cenrranthus ruber arc flori mici, mbulare, polenizate de molu ~i de flururi.

Flori in

forma de urnd

Erica cinerea este polenizara de albinde cu limba scurra.

Sepala boltita

Anemone pavonina este polenizara de insecte.

Coltunii popii are nervuri tnchise la culoare Care ghideaza insecrele.

Turta are flori galbene, inconjurate de bractee rigide ~i \epoase.

Petalele se indoaie

Fucsia estc polenizaca mal ales de piisari.

Broscarita are un spic des de flori.

Floarea pasiunii este polenizara de pasarile care se hranesc ell nectar.

Sp;c de flori fora petale

Polenizate de insecte

Flori

r

Asphodelus Ils(Ulo,,,~ ,He tlilpin!l ii fl"UIlZC <,."hlt.:.

lnflorcscenta chrysanrhemum ~4,;g~tllm an: mulrc Hori n1i'L1lt,

Albastrelele sum polenizate de mUlre Ii de albine,

Fiorile de nasmrcl sunt polemzare de P' 'lJrl,

Vinca major esre polen izatd de albine .

Dumbravincul

arrage albinele cu petalele sale mario

Potentilla palustris are sepale mutt mai mar.i decar petalele.

Opail" rosie este polenizara de albine cu lirnba lunga ~i de sirfide.

Floril~ de Acchmea fasciara suue [nconjurate de bracree 'pi 00;1, c.

Urzica are mafilori eu flori masculine §i feminine.

Anserelc ies in ~ afm-adin florile micute, uerzi

Patlagina mare are anrcre violet.

Primulele apar primavara.

~

FIorile de magnolic all perale groase, cerate.

Caprifoiul are flori parfumate care atrag albinele si Huturii Maeroglossum stellatarum.

Dill/gila mnronlt ti" pe ""laIr ds« imt'llrlrlll

Fiecare jloare tontine edte 0 pictiturd de

Elytrigia juncea are flori in spice tara rulpina.

'[,l'Ifnilil rO~lI arc <l ccrcan. de lIc" i rubul.irc,

Rugulita are 0 inflorescenta sub forma de f"lii alezate radial.

Urechea iepurclu i are buchete!e de flori nurnite wnbele.

Trandafirul salbaric este polenizar de insecte, ins. se poate auropoleniza.

Polenizate de pasari §i de mamifere

371

Florile de mimosa atrag pasarile Ii oposumii.

~ercus pontica are Flori masculine in mil:i~ori galbeni.

Staminele Ii stigmatul se aJla pe 0 tija funga.

Aninul negru are flori masculine in ma~i~ori lungi, atarnand.

FLUTURI

ARIPI CU SOLZI ~I UN APARAT BUCAL cu un tub incolacit separa fluturii ~i fluturii de noapte de celelalte insecte. Impreuna, forrneaza un singur grup, cu aproximativ 170.000 de specii, dintre care 90 la sura sunt fluturi de noapte. Atit unii, cit ~i ceilalti au un ciclu biologic format din patru stadii in care se transtorma de la ornida la adult cu aripi. Se hranesc cu plante ~i se bazeaza pe camutlaj, peri iritanti, spini sau otrava de pe corpullor pentru a

se apara de pradatori.

randunicii

Fluturii

In cele mai multe cazuri, fluturii sum

mai viu colorati decat flucurii de noapte ~i au un corp mai subtire. Spre deosebire de tlururii de noapte, ei i?i tin aripile

in sus cand se odihnesc. Aripile anterioare ~i

cele posrerioare sunt fin legate printr-un lob de pe aripa posterioara care adera la cea anterioara. Fluturii obisnuiti sunt mai activi in timpul zilei decat in timpul noprii.

Henry Bates

Henry Waher Bates a fosr un naturalist ~i exploraror englez care a stud iat camuflajul la animale. El a descoperit ca anumitc

insecre inofensive acari la fel ca alte insecte

otraviroare, astfel incat pradatorii sa le lase In pace. Acest fenomen

372

retea de uene rigide.

Aripile anterioare ji posterioare ale unui jluture de noapte sunt legate intre ele

Colorisul strident al

Solzii de pe aripi

Solzii de pe aripi conrin pigrnenri, Unii solzi se coloreaza doar darorira faptului co reflecta lumina.

Fluturii ji fluturii de noapte consuma hrana lichida, precum nectarul de flori, printr-un tub numit rrornpa (proboscis). Cateva specii de fluturi de noapte nu au rrompa pentru ca. nu se hranesc ca adulri.

Insectele lji folosesc antenele pentru rniros, simr racril ~i gust. Anrenele fluturilor sunt ingrosarc la extrcrnirati ~i pot varia de la fire singulare Ia rarnuri penar- ramificare,

Fluturii de noapte

Cei mai multi flururi de noapte zboara numai noaptea. Tind sa aiba culori inchise, un corp mai voluminos, mai lung ~i aripi mai inguste decar ceilalti f1uturi. Atunci cand se odihnesc, flururii de noapte i~i ~in aripile deschise sau le pliaza plat pe spate.

Antenele jluturilor de~ ~

noapte au 0 5uprafota ~

intima, pent", a detecta '.

mirosurile. .

Tubul de hranire Antenele

Ciclul biologic

Fluturii ji fluturii de noapte :i~i tncep viata ca un ou din care eclozioneaza 0 om ida. Aceasta se hranesre §i creste paul cand se rransfonna lntr-o nimf:i. Procesul de

evolurie se numCjte Pupa protejeaza adultul

rneramorfoza. ajlat in dezuoitare.

Apararea

Pentru a scapa de pradatori, flururii ~i flururii de noapte au perisori iritanti, spini sau sunt otravitori. Coloritul viu poate avertiza pradarorii d un tluture sau un flurure de noapte este otravitor, Otrava este adeseori inrnagazinata in ornida, provenind de la plantele pe care le rnananca. Aceasta se pastreaza mai tarziu ~i in

stadiul de adult.

Culoarea aripilor

cand un Iluture se odihnesrc, numai parte. inferioara a aripilor sale este vizibila. Aceasta este adeseori special colorata pentru camuflaj . Culorile parrii superioare ajuta Ia atragerea unui partener.

Camuflajul

Mull' IImuri ji flururi de noapte se confunda eu rnediul in care traiesc intrun moment din ciclullor biologic. Asrfel camuflari, ei POt scapa de pradarori.

Petele

care imita ochi

Ochii fal~i afla,i pe aripi pot surprinde pradarorii sau ii por opri sa ciuguleasca ochii adevarati. 0 aripa lezara nu reprezinra 0 problema La fel de serioasa COl 0 rana la cap. Mimetismul

Unii fluturi capara protcctie aratand ca 0 altii specie de flurure obisnuir sau de noapte. Plururele din imaginea de sus este unul otraviror, Cel din imaginea de jos

nu este,

..

Fuaurele pornpeazd in aripile sale pentru a le intinde ji iniari.

FLUTURELE COADA-RANDUNICII

DENUMIRE ~TIINPFICA Papilio palinums ORDINUL Lepidoptera

FAMILIA Papilionidae

RASPA.NDIREA din Burma pana in insulele Borneo ji Filipine in Asia de Sud-Esc

HABITAT padurea tropicalii

HRANA nectar de frucre

DIMENSIUNE anyetgura aripilor: 9,5 em DURATA DE VIATA variaza [adultii celor mai multi fluturi traiesc numai cateva saptamani sau luni)

CAMUFLAJ ~I CULOARE

INSECTE

1==- ------ --

Fluturi

lrupar.tnl japonez

Capitanul eu tabla de ~ah

---------Fluturi de noapte

MoliaGriva

Fluturele tigru de gradinil

MoHa stejarului

Fluturele ell ~uvi~a albastru aI lui Hewitson

Albilita ell vene maro

Flururcle plita< porrocnliu uria§

Flururele opal cornun

Fluturclc albastru comun

Flururele ararniu mic

Callireara pudibunda

Mul;,1 bufnif;

Melia hierloglifica

373

FOAMETEA, vezi AUMENTE

FOCI

Cu UN CORP FUSIFORM ~i patru inotatoare, focile sunt adaptate la viata acvatica, Yin pe uscat pentru a se odihni, pentru a se imperechea si pentru a naste. Exista doua grup~ mari de foci - focile adcvarate si focile cu urechi. Impreuna cu morsele, apartin ordinului Pinipedia, care s-ar traduce "aripa-picior". Focile traiesc in toata lumea, dar se intalnesc eel mai des in Antarctica ~i la Polul Nord, acolo unde hrana se gasqte din belsug. Timp de sute de ani, au fost vanate pentru blana ~i grasime, dar in prezent sunt arnenintate de poluarea din oceane.

Scheler de foca ell urechi

Vertebrele mari din gat sustin muschi puternici pentru tnotat.

Pielea ingrolata de sub inotdtoarc ii conforti 0 mai bund aderen{d pe uscat.

Srraturi groase de grdsime IUb piele.

Focile

, 'consumd 0 Focile adevarafe

t mare uartetate

de tipuri de Membrele anrerioare ale unei

hrand. foci adevarate sunt mai mici

Dintii foeti deca b I .

leopard apucsi ecat mem re e postenoare

prada ~i nu pot sustine greutatea acesteia, Focile adevarate se mi~d greoi pe sol, dar sunt perfect adaptate pentru viata in apa. inainte de a se scufunda la adancime, dupa rnancare, de l§i golesc plarnanii §i pot sta sub apa mai muir de 30 de minute.

Dieta

Focile sunt carnivore. Se hranesc In eea rnai mare parte cu pejte, dar accepra in hrana lor §i calmari, caracatire, crabi, homari, crevcti ~i scoici. Focaleopard este Wl vinitar feroce, care mal1a.ndl pui de faca ~i de pinguin, dar ji creveri asernanatori krill-ului.

Morsa

Intilnite in Oceanul Arnie, in apropierea uscatului, morselc sunt mai mari dec at focile ~,i mai apropiat inrudire cu facile cu urechi. Traiesc In grupuri, tot timpu] anului.

CoL!i Coltii

de Caninii superiori ai morselor pana la sum nisre colji lungi. Acesrea 1 m ti etaleaza In lupra ~i apeleaza

lungime. la ci atunci cand vor sa iasa din apa.

374

Focile cu urechi

Leul de mare caHforn ian

Cele doua grupuri de foci Cll urechi - leii de mare ~i focile cu blana - sunt mai agile pe uscat decat focile adevarare. I§i pot aduce inotatoarele din spate catre inainte §i pe cele din fa~a catre exterior pentru a pa§i. Diferenta majora dintre cele doua grupuri este ca focile cu blana au un subpar des.

Foca adevarata inotand Focile ad evil rare ;~i folosesc inotaroarele posterioare pentru propulsie in apa, iar pe cdc frontale lc lipesc de corp, pentru a-si rncntine forma hidrodinarnica,

Foca eu ureehi lnorand o fed. Cll urechi inoata asemcnea unui pinguin. folosindu-se de inoratoarele sale frontale pentru a se deplasa prin apa. Leu de mare sunt inotacori mai purernici decat facile cu blanii ji so scufunda la adancimi mai mario

Reproducerea Focile i§i aleg locuri izolate, precum SW1t insulele Stancoase, pentru a se reproduce, deoarece pe uscat de nu pot scapa cu usurintii de pradarori. Locurile de imperechere sigure sunt rare, ~a ci spatiul e deseori [imitat.

Focile-elefant

Masculii de foca-elefant sunr cu mulr mai mari dedit femelele. Prin nasurile lor ca nisre trompe SCOt sunete purernice pentru a-si apara propriul grup de femcle sau haremul.

Colonie de foci

Penrru a se reproduce, focile eu blana se aduna inrr-un lac. Masculii se lupt. pentru rcritoriu, apoi femclele soscsc pentru a n~te. Masculii se imperecheaza apoi eu fernelele de pe reriroriul lor.

ANIMALE MIGRATOARE

FAUNA OCEANELOR

BALENE SI DELFINI

FOCA CENU~IE

DENUMI RE §TI INTIFICA Halichoerus grypus

ORDINUL Pinnipedia

FAMILIA Monacbinae

RAspANDIRE vcstul Atlanticului de Nord, estul Atlanticului de Nord Ii Marea Baltica

HABITAT Oceanul, dar Yin pe uscat pentru a se lmperechea ~i pentru a da nascere la pui.

HRANA rnai ales pesri, tipari de nisip ji homari

DIMENSIUNJ pana la 3 m lungime; masculii sunt mai mari dedit femclelc

DURATA DE VIATA masculii - 31 de ani; femelele - 46 de ani

MAMIFERE

...

:::)

c as

.-

-a

.-

'S u

cu

-..

..-

...., ..

u cu

-..

o

U

Intitulata anterior Encic/opedia mileniului pentru familie

Planeta Marketing~

LlBER~OVUS

Colectie sponsorizata de:

oriflame

natural swedish cosmetics

Descopera mai multe 13 www.dk.com

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->