P. 1
Enciclopedia Ilustrata a Familiei - Vol.09

Enciclopedia Ilustrata a Familiei - Vol.09

|Views: 2,091|Likes:
Published by ady67

More info:

Published by: ady67 on Aug 25, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/11/2014

pdf

text

original

VOLUMUL9

De fa ITALlA $1 MALTA fa MA$IN1 $1 CAMIOANE

Dorling Kindersley

ENCICLOPEDIA

"wi

ILUSTRATA A

CUPRINS VOLUMUL 9, ITALIA ~I MALTA

L

MA~INI ~I CAMIOANE
LUPI ~I CAINI SALBATICI 536-537
513 M
514 MAGAZINE 538
SIS MAGELLAN, fERDINAND 539
516 MAGNETISM 540
517 MAHOMED 541
518-520 MAICA TEREZA 542
521 MAIM UTE ~I ALTE PRIMATE 543-545
522 MALAYSIA ~I SINGAPORE 546-548
523-525 MAMIFERE 549-551
526 MANDELA, NELSON 552
527 MANGUSTE ~I CIVETE 553
528-529 MAORII ~I POLINEZIENIl 554
530-532 MAREA RECESJUNE 555
533-534 MARELE ZIMBABWE 556
535 MARX,KARL 557
MA~INI ~I CAMIOANE 558-560 lTALIA ~I MALTA ITALIA, rSTORIC

499

500 501-502

LACURI

LANTURI ~I RETELE TROFICE LAS ERE ~I HOLOGRAME LACUSTE ~I GREIERI LASTUNI ~I COLIBRI

LEI ~I ALTE FELINE SALBATICE LEONARDO DA VINCI

LICHIDE

LILIECI

LIMBA]

LINNAEUS, CAROLUS LITERATURA

LITERATURA I'ENTRU COPII LUMINA

LUNA

IUDAISMUL

.....

I

INOT ~I SCUfUNDARI

IrONIA

JAPONIA,ISTORIC JAZZ

JOCURILE OLIMPICE JOHNSON, AMY

503

504-505 506-507 508

509

510

K

KING, MARTIN LUTHER KUBLA! HAN

511 512

ITALIA ~I MALTA

Locuitorii

Majoritatea iralienilor sunt romano-catolici. Italia are purine rninoritati ernice ~i, in consecinta, purine tensiuni inrer-rasiale, insa exista un conflict intre Nordul prosper ~i Sudul mai sarac. In anii 'SO ~i '60, economia subreda a foqat rnu lti italicni sa lucreze In strainatate.

1951ocuitorilkm2 67% 33%

urbana rurala

Industria

Italia are purine resurse naturale' insa forta sa calificata de rnunca transforma materiile prime din import in rnarfuri sofisticate. Produsele exportate in cele mai mari cantitati sunt automobilele, electronicele, imbracarninrea, incaltamintea §i textilele. Italia este renumita pentru inovatiile §i stilul produselor sale.

Panrofi Cucci

Statul Vatican

~ Vaticanul, arlat in centrul Romei, ~ este cel mai mic stat independent din lume. Este centrul mondial al religiei rornano-carolice, iar Papa esre seful statului,

DATE
ESENTIALE
VATICAN
CAPITALA Vatican City
SUPRAFATA 0,44 km'
POPULAT'A 524
locuirori
LIMB! PRINCIPALE
italiana, latina
RELiGIE DOMINANTA.
cregrinism
MONEDAeuro Bazilica Sf. Petru

Peste 50.000 de oameni POt i ntra In baailica, cea mai mare ~i mai imporranra biserica crestina din lume.

San Marino

Timpulliber

Cele trei mari pasiuni ale italicnilor sunt fotbalu!, rnasinile rap ide §i opera. Italienilor Ie mai place sa schieze, sa navigheze §i sa joace volei. Cursele de cai sunt un sport popular pentru spectatori.

Carnavalul

in fiecare primavara. italienii din rnajoritarea oraselor ji sarelor sarbatoresc carneuale, un festival in care oamcnii se imbraca in costume viu colorate ji poarta masti, Cel rnai frumos camaval cscc eel organizar la Venetia.

La passeggiata

Seara, mulror iralieni le place sa fad 0 plimbare - passeggiata - in pia~a (piazza) sau pe strazi, vorbind cu prietenii Ii oprindu-se pentrll 0 ceasca de catea sau penrfU un pahar en vin. Colonadele, troruare acoperire, fae posibila plimbarea chiar daca vremea este rea.

Agricul tura

Zonele rurale sum presarare cu ferme mid, afaceri de familie, care cultiva cereale, fructe, legume ~i vita -de-vie. Italia este unul dintre cei mai mari produciitori de masline ~i ulei de rnasline, de lamai §i de portocale.

Strugurii

Iralia esrc eel mai mare producaror de vinuri din lurne. Vita-de-vie ere~re prerurindeni, insa cele mai bune vinuri, precmn Chianti, sunt cele din nord. Sicilia produce Marsala, un vin de desert.

C=::J Cocotat in Apeninii de Nord, San _ Marino a fost intemeiat in secolul IV d.Hr. ~i este cea mai veche republica din lume. In fie care an, San Marino organizeaza un faimos Grand Prix.

Malta

Turisrnul

Principala sursa de venit a sratului 0 constituie cele doua milioane §i jumatare de turisri care viziteaza tara in fiecare an.

Viata de familie

Majoriratea iralienilor traiesc eu parintii tnaintc de a se casarori §i viata se invarte in jurul familiei numeroase. Uneori, mai mulre genera~ii pot trai sub acelasi acoperis, ajutandu-se, avand imprcuna grija de copii !i de prepararea rnancarii.

Orasele exrraordinare ale Iraliei, peisajele rurale variate ~i piroresri, vechile constructii romane, cladirilc, picrurilc ~i sculprurile atrag milioane de turisti In fiecare an. T urismul

joaca un rol viral in econornia ~arii.

Designu1

Talenrul deosebit al iralienilor pentru design esre evident, mai ales la automobile ji imbracarnlnre. Casele de moda din Milano,

Roma ~i Florenp rivalizeazd en cele din Paris, iar nurnele designerilor precum Beneuon, Gucci ~i Armani sunt celebre ill toata lurnea. Imbracamillrea ~i IncaltiInintea iraliana sunt foarte mulr exporrate.

Mancarea ?i bautura

Cele doua rnancaruri traditionale italiene sunr pizza, ell numeroase topping-uri, ji pastele, un tip de aluar faeut din raina!i apa Ii servit cu sos, adesea ca felul intai. In nord, unde se culriva orcz ~i porumb, locuirorii consuma a rnancare de orez numita risotto ji polenta (mamaliga), 0 garnirura savuroasa de porumb. Mancarurile se servesc eli vin san, in nord, cu bere,

mozzarella

napolerana

~ Asezate la jurnatatea distantei dintre ~ Europa §i Africa, insulele

arhipelagului maltez au fost stapanitc de straini pana la ci~tigarea independenrei in 1964. Principala sursa de venit este turismul.

Grand Harbour

Marele porr din La Valletta esre unul modern ~j activo S·a dczvolrat mai ales datorita pozitionarii sale pc ruta comerciala dintre Africa ji Europa.

DATE ESENTIALE SAN MARINO

CAPITALA San Marino SUPRAFATA 61 km-

I'OPULATIA 26.900 locuitori

LIMBI PRINCIPALE italiana

RELIGIE DOMINANTA cresrinism

MONEDAeuro

DATE ESENTIALE
MALTA
CAPITALA LA Valletta
SUPRAFATA 316 km'
POPULATIA 392.000
locuitori
LIMBI PRINCIPALE
maheza, engleza
RELlG!E DOMINANTA
crestinism
MONEDA lira malteza EUROPA EUROPA, FESTIVALURI ISTORIC

IMPERIUL ROMAN

hALlA, ISTORIC

UNIUNEA, EUROPEANA

VULCANI

499

ITALIA, ISTORIC

ODINIOARA CENTRU al marelui Imperiu Roman, Italia a fost divizata cea mai mare parte a istoriei sale. Majoritatea oraselor italiene erau independente unele fata de celelalte, iar puterile straine conduceau intinse regiuni ale tarii. Unele

ora~e, precum Venetia, Florenta ~i Bolonia, au

devenit puteri de sine statatoare, Datorita

bogatiei acestora, arrnatele spaniole, germane ~i franceze au luptat timp de sec ole pentru a [e cuceri. Abia in anul1861, Italia a devenit 0 tara unita, cliberata de stapanirea straina. Astazi, Italia este printre tarile din fruntea Uniunii Europene.

Sardinia

Unite in 1860 Unite in 1870

Unirea ltaliei

Fascismul

In 1922, Benito Mussolini a devenit prirnul-ministru al Iraliei, El fusese conducator al Partidului Fascist, un grup antisocialist care credea in guvernarea autoritara ~i exploata sentimentul national. Fascistii au incurajat artele, insa au condus ltalia nepregarica catre cel de-Al Doilea Razboi Mondial.

Istoric

410 Vizigorii, condusi de Alaric, distrug Roma.

476 Gorii invadatori detroneaza ulrimul lmparat roman.

1271 Negusrorul Marco Polo pleaca din Venetia carre China.

Turnuri din Bolonia

..

EUROPA, ISTORIC

500

Cosimo de Medici

Orasele-state italiene

In timp ce tari1e europene, precum Spania sau Franta, se uneau treptat, in timpul secolelor XIV ~i XV, Italia ramanea o tara divizata in mai rnulre state, care purtau razboaie unele cu altele. Sudul tarii era condus de Spania, centrul, de catre Papa de la Roma, iar nordul era alcaruit din mai multe republici ~i monarhii bogate.

Familia de Medici

Aceasta familie a preluat conducerea republicii Florenra in 1434 ~i a condus-o timp de aproape 300 de ani. Florenta a devenit unul dintre cele mai bogare erase ale Europei, iar familia Medici a devenit foarte puternica.

Italia unita

Intre 1860 §i 1861, statele separate anterior s-au unit sub ~egele Victor Emanuel II at Piemontului. In 1866, austriecii au fost izgoniti din Venetia, iar in 1870, Papa a pierdut controlul asupra reritoriilor din jurul Romei. Pentru prima data, dupa multe secole, Italia era lib era de srapanirea straina,

Cavour

Contele Cavour (1810-1861), primul-minisrru al Piemontului din 1852, a fast unul dintre cei care au crezut cu ririe in unirea ltaliei. Printr-o tacticii diplomatic:l iscusita, a invins toti inarnicii potentiali ai unirii ?i a prodamat unirea Iraliei, In luna rnartie, anul1861.

1434 Familia de Medici conduce Florenra ~j angajeazji artisti renascentisti.

1494-1559 Franta ji Spania se lupta pentru controlul Iraliei.

1796 Napoleon Bonaparte cucereste Iralia.

1852 Comele Cavour devine primul-rninistru al Piernontului.

1860-1861 Iralia esre unita sub conducerea Piemonrului.

1870 Roma se alatura resrului Italiei ji devine capitala.

1914-1918 Italia lupra alaturi de liirile din Antanta in Primul Razboi Mondial.

Sfaqitullmperiului Roman

In secolul V, rriburile germanice au pus srapanire pe lmperiul Roman. Italia a fosr cuceritti de osrrogon. mujri dintre acescia convertindu-sc la crcstinism ?i adoptand obiceiurile rornanc.

Mausoleullui Teodoric, conducaror OStrogOt din secolul VI, Italic, Ravenna

Venetia

Acest ~r~ a~e7..at r= coasta si-a adunat bogii\iile din comertul desfasurar pe mare. Galioanele sale transporrau eea mai mare parte a marfurilor din esrul Medireranei, iar negustorii sai ajungeau panii in China.

Palarul Dogilor, Venetia

Garibaldi

In mai 1860, pamorul italian Giuseppe Garibaldi (1807-1882) a navigat din Genova cu 1.000 de soldati voluntari numiti Ciima1ile R01ii. Planula sa-l derroneze pe regele Neapolelui 1i Siciliei ~i sa le uneasca pe acestea ell resrul Iraliei. Apoi, a incercat sa cucereasca Roma, ins a a fost oprir inaintc de a intra in ora~. A rarnas in istorie ca unul dintre fondarorii Iraliei moderne.

Italia moderna

In 1946, Italia a votat pentru a deveni republica. in ciuda Irccvenrelor schimbari de guvern li a conducerii slabe, ltali. a ajuns printre cele mai rnari pureri economice ale Europei. Esre lider mondial in industria mode! ~i a creatici vestimentare, producand 0 garna variata de bun uri de malta cali tate. de la elecrrocasnice [a masini sport. In 1957, Italia a conrribuit la crearea Comunicatii Economice Europene - cunoscuta drept Uniunea Europcana=-

prin organizarea Trararului de la Roma. Ea ramane un mernbru important al Uniunii.

Ma1ina sport Ferrari

Benito Mussolini, 1883-1945

1922 Mussolini ajunge la purere.

1940 Italia trece de partea Germaniei In cel de-Al Doilea Razboi Mondial,

1943 Italia se preda.

1945 Mussolini este execurat.

1957 Iralia devine membru fondaror al Uniunii Europene .

GUVERNE ~I POLITICI

IMPERIUL ROMAN

RENA~TEREA UNIUNEA EUROPEANA

IMPERIUL

~~r::

RAzBOIUL MONDIAL, ALDOILEA

RAzBOIUL MONDIAL, PRIMUL

IUDAISMUL

Originea

Conducatorii stravechi, Avram, Isaac ~i Iacov, au fost primii care au venerat un singur Dumnezeu, fiind fondatorii iudaismului. Biblia poveste~te cum urrnasii acestora, israelitii, au fost cuccriri de egipteni ~i dusi ca sclavi, la munca, in Egipt. Moise i-a condus pe israeliri catre Iibertate ~i a prim it de la Dumnezeu Tora sau legea scrisa,

PRIMA DINTRE MARILE RELIGII ale lumii care propovaduia credinta inrr-un singur Dumnezeu este iudaismul, care a aparut in se~. XIII i.Hr, Adeptii acestei religii sunt evreii. In centrul iudaismului se afla Tora, textul sacru pe care Dumnezeu, Yahve, i l-a incredintar profetului Moise ~i vechilor israeliti. Deoarece au fost alesi pentru a avea aceasta revelarie, evreii se considera a fi poporul ales de Dumnezeu, avand responsabilitatea de a impartasi cuvantul acestuia restului urnanitatii. De asemenea, evreii asreapta cu ncrabdare momentul in care Dumnezeu il va trimite pe Mesia, care va

aduce cu sine 0 era in care toti evreii vor fi uniti in Israel ~i va incepe domnia lui Dumnezeu pe Pamant,

Cele zece porunci

Pe Muntele Sinai, Dumnezeu i-a transmis lui Moise cele zece porunei, fapt care esre sarbatorit §i astazi in festivalul Shavuor, cand In sinagoga se citcstc povestea lui Moise, iar evreii i§i petree noaptea citind din Tora, penrru a arara d. sunr pregati~i sa primeasdi din nou cuvantul lui Dumnezeu.

Evreii in lume

Ierusalim, capitala Israelului, este centrul uechiului regat

Astazi exista aproximativ 14,5 milioane

de evrei in lume. Majoritatea i~i pot .. ~

srabili genealogia pana la .0>"", ,;" <"J,

membrii unuia dintre ~~~fu Vt?

cele doua mari . ,~ 0

grupuri etnice. Evreii '

askenazi sunt originari ~ i['

din Europa Centrala sau de - .

Est ~i vorbesc limba numita

idi~. Majoritatea evreilor din Statele Unite ale Americii sunt evrei askenazi. Celalalt grup este format din evreii sefarzi, care provin din Spania ~i Portugalia.

Ramurile iudaismului Evreii ortodocsi urrneaza cu strictere modul de via~a evreiesc traditional, Exisra mai mulre grupuri. cum ar fi evreii hasidici (sus), cafe poarra haine traditionale ~i studiaza doar materii religioase. Evreii nonorrodocsi san progresisti sunt din ce in ce mai multi ~i au adoptat moda occidenrala, respecrand In acelasi timp ji Icgea cvreiasca.

Israel

Evreii au 0 istorie marcata de traiul pe meleaguri srraine ji persecutii, In 1948, s-a stabilit ca statui Israel modern sa fie rcritoriul de bazi. Susnnarom lui Israel, cunoscuti ca sionisti, au sperat d. aici evreii vor putea sa locuiasca ~i sa se roage In pace.

Zona h"fuYald reprezintd rdspdndirea globald a evreilor: Iudaismul este a lasea dintre religiile lumii.

lnvelil brodat

Sulurile Torei

Textele sacre

- -,

Textul ebraic este

Biblia evreiasca se numeste Tanakh ~i conrine 24 de carri scrise de autori diferiti, care au fosr puse laolalta in sec. X. Primele dr~i tormeaza Tora. Exista, de asemenea, carti ale Proferilor ~i texte pre cum Psalmii sau Proverbele. 0 parte distincta, care cuprinde inva~aturi, comentarii despre Biblie ~i dezbateri poarta numele de Talmud.

Sulurile sunt Legate cu o panglicd.

Chivotullegii

Sulurile Torei sunt pastrare in chivorul Legii, un dulap cafe se

aHa In sinagoga, acoperir cu 0 perdea, pe peretele dinspre Ierusalim. Chivorul Legii original a adaposrir cele zece porunci pe parcursul drumului din Egipt catre Tararnu] Fagaduin\ei.

Indrumarea lui Dumnezeu

in Tora, Dumnezeu dezvaluie i.nv5.~5.turi despre Sine, dcsprc scopurile Sale ji despre modul in care doresre ca poporul Sau sa· L urmeze in fiecare aspect al vierii sale. 0 parte imporranra a serviciului divin constiruie citirea Torei eu voce [are, in sinagoga.. De Simchat Tora se incheie ciclul anual de eitire a Torei ?i incepe un nou ciclu.

Tora

Aceasra colecrie de carli St. la baza iudaismului. Ea cuprinde 613 porunci care reprezinra insrrucnunilc date de Dumnezeu poporului lui Israel. Pcntru evrcii practicanti, aceste instructiuni sunr obligarorii, Sui utile Torei SUnt pastrare acoperire cu un invelij brodat sau inserate intr-un container rigid.

/~

Sulurile sunt tinute ell, mdnere pentru ea sunt prea sfinte pentru. a fi atinse.

Leul este un simbol evreu asociat cu tribul lui Iuda.

501

IUDAISMUL

Lulau

Zile sfinte §i festivaluri

Anul evreiesc incepe toamna, cu festivalul Anului Nou. Zece zile mai tarziu are loc Ziua Caintei sau Yom Kippur. Acesta este eel mai solemn evenimem din calendarul evreiesc, cand evreii i~i petree intreaga zi in rugaciune, post ~i cautarea iertarii divine. Alte festivaluri au Sal"la

I 1·1 I d I simbolizeazd

oc pe parcursu anului, mu te intre e e mdncarea din

comernorand evenimente din istoria

Sucot

Fesrivalul recoltei, numit Sucot, comernoreaza modul in care Dumnezeu a avut grija de evrei pe rnasura ce acestia au strabanl! drumul carre Pilmintul Fagaduintei. Evreii folosesc frunze de palmier ~i construiesc corruri festive care simbolizeaza corturile care i-au adapostit odinioara. Nu se lucreaza, iar fesrivalul se incheie eu Sarbatoarea Torei sau Simchat Tora.

sclavie.

evreiasca precum evadarea israelitilor Qui

din Egipt, primirea poruncilor de catre simbolizeazd Moise ~i distrugerea primului ~i celui de-al doilea templu din Ierusalim.

Pesach

Faufl/ria Fesrivalul Pesaeh sau Pastcle evreiesc are lac Seder

primavara ~i comernoreaza momentu] in care evreii au parasic Egiprul, unde erau captivi, pentru a se intoarce ln Israel. Evreii considera c5. Dwnnezeu i-a pedepsir P" egipteni ucigandu-le primii nascuti. In aceasta zi, cvreii consurna tU1 annmit fel de mancare numit Seder.

primduara.

Evreii beau apa sdratd pentru. a-si aminti de lacrimile sclauiei.

Plmza In'oda/a care acoperd matznh.

Viata de zi eu zi

,

Caminul ~i familia sum foarte importance in iudaism. Exisra multe reguli de comportarnent, mai ales pemru evreii ortodocsi, reguli care guverneaza flecare aspect al vietii de zi cu zi, de la trezirea dirnineata, cand exisra ritualul spalarii rnainilor pina la ~itLlalul rugaciunilor de seara, inainte de culcare. Alte reguli se refera la rnancare ~i imbracaminte.

Menora, candelabru cu nouii brare

Mancarea kosher

Evreii nu mananca decat mancare kosher sau potrivirii penrru a f consumara. Animalde care nu au copira despicara ~i care nu rum ega sunr inrerzise, la fel ca pasarile de prada ~i animalele marine fari solzi li tepi. Animalelc pc care le consurna evreii rrcbuie Srl fie sacrificate conform unui ritual specific.

Sabat

Ziua din sapramana dedicara odihnel - de la amurgul zilei de vineri pana dupa [asarea inrunericului sam bam - sarbaroresre modul in care Dumnezeu s-a odihnit dupa Creane, De Sabat, evreii se imbraca eu cdc mai bune haine, nu gatesc. nu lucreaza ~i nu Iolosesc mijloacele de transport. Se aprind lumandrile de Sabat ~i se merge la Sinagoga.

FESTIVALURI

EUROPA, ISTORIC

HOLOCAUST

502

Sinagoga este locul unde evreii se roaga, se citesre din Tora ~i se invata. In zilele saptarnanii exista rugaciuni de dirnineata, dupa-arniaza ~i seara. De Sabat sau in zilele de sarbatoare exista slujbe de lunga durata, Atunci cand un baiat evreu implineste 13 ani, la sinagoga are loc 0 ceremonie nurnita Bar Mitzvah, care marcheaza

nuci jifructe

sclauici.

Hanuca

Festivalulluminii, Hanuca, dureaza opt zile, in rnijlocul iernii, ~i este marcat de aprinderea lumanarilor, Festivalul celebreaza reintrarea in ternplul din Icrusalim dupa eapturarea de la 0 armata inarnica in 164 t.e.n. Ca ~i alte festivaluri din anul religios evreiesc, Hanuca le arninrcste evreilor de increderea pe care Dumnezeu a avur-o in poporul Sall ind_ din cele mai vechi timpuri,

Serviciul divin

maturizarea acestuia.

Rabinii In vechime, rabinii erau invararori care i§i dedicasera intrcaga via~a studiului Torei, in zilele noastre, rabinii joaca un rol foarre important in serviciul divin ~i au grija de comunitare din punet de vedere spiritual, intocmai pre cum liderii alror religii.

ISRAEL

Isus CRISTOS

RAZBOlUL MONDIAL,AL DOILEA

Elrog, un .fuct din familia citricelor; simbolizesz.i inima.

poartd 0 midi ticbie la

ru.gdciune.

Antisemitisrnul

Timp de seeole, cvreii nu au avur propriullor stat, Hind =s= tratati ca cctatcni de mana a doua. Tn unele ora*e, ei crau siliti sa locuiasca III zone special amenajare, nurnite ghetouci. Pogromurile - campanii de persecurii sau ornoruri - stint 0 caracreristic i a isroriei evreiesti, Cel mai dureros exemplu esre Holocausrul.

Muuimc« atdca un eurett in fold soldarilar; Rusin, /881.

RELIGll

TARA.MUL SFA.NT, ISTORIC

IUGOSLAVIA, vezi STATELE BALCANICE. IZOTOPI, vezi ATOMI $1 ~OLECULE. iMBATMNIRE, vczi CREFERE ~[DEZVOLTARE .1NGHET, vezi PLOAIA

INOT ~I SCUFUNDARI " "\4~-

('~,.:: . .:~:D

INOTUL este atat 0 activitate populara pentru relaxare, cit ~i un sport de compctitie important. Acesta implied folosirea picioarelor ~i a brarelor in apa, pentru propulsarea corpului. Este 0 forma excelenta de sport, iar 0 buna metoda de a invata inotul esre folosirea plutitoarelor, precum "aripioarele". Sariturile, in care se plonjcaza in apa cu capul inainte, reprezinta 0 activitate distractiva, insa, la nivel de cornpetitie, presupun 0 mare agilitate. In cornpetitii, sportivii executa in jur de 10 sarituri, alegand din cele peste 80 de sarituri recunoscute de forul de decizie.

Stiluri de inot

Cele patru sriluri de inot de cornpetitie sunt: stilul libel' (craul), inot spate, stilul bras §i srilul fluture.

Stilul bras

Acesta este eel mai lent dinrre stiluri. Brarele ?i picioarele se mi~di simerric sub apa, picioarele oferind for" de propulsie cca mai marc. Brarele au 0 rniscarc circulara, fiind incinse, rr.grmd apa in jur 1i sub barbie, In acelasi timp. picioarele fae 0 miscare asernanaroare ell cea a unci broasre.

Stilul flurure

Stil de cornpctitie pur, stilul fluturc, a fost i riven rat arunci cand inoratorii au tncepur sa inca1ce regulile stilului bras. Brarele se ll1i~di sirnetric incepand de deasupra apei, Cl1 for,a exploziva. Picioarele se m i~ca impreuna in sus ~i ln jos,

Stilul spate

lnorarorn stau pe spate in acest stil. Tehnica necesira miscari de brat alrernarive, asemanatoare unei mori de vant, ?i 0 miscare asernanatoare flururarii unor aripi, in care picioarele se miscii in sus ?i in jos in api.

Srilul Hber

Acesra cste srilul cel mai rapid, Bind folosit in tnrrecerile Iibere, insa se po ate folosi ~i pentfu inot mai purin rapid. Esre un sril folosir penrru relaxare 1i pe distanre lungi. InotatoruL sti eu fara in jos in apii. Ambelc brate ~i picioare se misci alternariv - bnuelc trag In jos prin apa, Bind intinse, iar picioarelc se ll1i~dl in sus si in jos.

Gertrude Edcrle

~-4" ~,*,,)' • -

,,~~ ..;ltl'-

r"--

P"imlljerneie care a traversal inot Canalul j\1d~ecii, in 1926

Inotul peste Canalul Manecii

Dintre toare disrantele rnari care se POt parcurge in or, canalul dinrre Anglia si Franta - minimum 34 km - s-a clovedi t a fi dinrordeauna cea mai marc inccrcarc.

Mark Spitz

[norilrorul american Mark Spitz (n.1950) a rcalizat un record fara precedent, c:1jrigand ppte medalii de aur la 0 edirie a Jocurilor Olimpice. La Miinchen, in 1972, a cii1tigar probele de 100 ji 200 rn liber, 1i flurure ?i a inotar in trei echipe d1tigatoare ale probelor de inot ~tafc[a, ell record uri mondiale la toatc aces tea.

Corpul se roteste de pe o parte pe cealalrd

Bratt" iese din apii aproape de coapsii

Inotul

Inotul este un important sport olimpic. inaime de a ajunge la campionate, copiii pot concura inrrc ei, in cadrul grupei de varsta la care se incadrcaza. in gale ale inotului. Prinrre sporturile acvarice se numara polo pe apa §i inotul sincron. Primul este un joc cu mingea, cu echipe de §apre jucatori, iar ultimul este un gen de baler subacvatic.

Sariturile

Inot contra cronometru Cursele inccp de la bloc-srarturi, iar dispozirivele electron ice pentru detectarea presiunii rnontate la caparui piscinci oferii posibilitatea mdsurarii rimpilor fa miimi de secunda. Piscinele olirnpice

all SO m lungime.

Exista doua probe standard de sarituri In apa - trambulina, la 3 m deasupra apei, §i plarforrna fixa, la 10 m inaltirne. Sarirorul executa figuri aeriene, precum suruburile ~i rotirile in aero Se dau puncte pentru tehnica §i stil,

SANA-TATE SI iNTREpNERE

Sariturile libere

Sariruri!« libere d.e pe stand sunt un spectacol popular penrru turistii din unele statiuni din Hawaii sau din Mexic, precum Acapulco (in imagine). Santoni plonjeaza 35 m sau mai mult in apa care are in jur de

4 III adincime, evirdnd in acelasi timp stancile,

Tipuri de sarituri

Exista §ase tipuri principale de sarituri: saritura inainte, saritura inapoi, surub, inauntru §i In afara ~i salt din rnaini.

Saritura inainte Sarirurile Inainte pot f efecruare at~r ell elan, Cat ~i rara. Ca In cazul tuturor sarirurilor, corpul trebuie sa intre in apa drepr, Cll picioarele, brarele ~i palrnele intinse.

MEXIC

SPORT

am

JOCURILE OLIMPICE

Siiritura stand in maini Sarirurile stand in rnaini sc executa de pe plarforma flJca. Sarirorul st:1 in echllibru, in rnaini, pe rnarginea plarformci. inaintc de a executa saritura.

Sarirura inapoi In pozitia de inccput pentru 0 sarirura inapoi, sarirorul rrebuie sa-~j menrina corpul drepr 1i capul sus. Brarele sunr balansa~e in sus chiar inainte de lansare, de pe platform. sau de pe rrambulma.

503

INVELl~UL ELECTRONILOR, vcz! ATOMI ~I MOLECULE. JAINISMUL, vezi RELIGII • JAMAICA, vezi CARAIBE

]APONIA ESTE ALCATUITA DIN PATRU INSULE PRINCIPALE: Hokkaido, Honshu, Kyushu ~i Shikoku, precum ~i din peste 3.000 de insule mai mici din apropierea coastei asiatice. Acestea se intind pe 0 suprafata

de peste 1.900 krrr', in Oceanul Pacific ~i peste "inelul de foe" al acestuia, loc in care se ciocnesc placile tectonice, ceea ce face ca tara sa fie predispusa la cutremure ~i eruptii vulcan ice. Majoritatea japonezilor traiesc pe Honshu, cea mai mare dinrre insule, ~i se bucura de un nivel

de trai ridicat. Economia in cre~tere a ]aponiei este un fenomen global, iar viitorul sau este noua tehnologie a secolului XXI.

[j]]APONIA

Relief

3

Insulele principale ale Japoniei sunt muntoase ~i aproape 90% din teren

este acoperit de paduri. Are 26.505 km de ~arm, continuat de d.mpii fertile in interior. Pe Honshu, Alpii vulcanici japonezi separa coasta de vest inzapezita de estul mai cald.

2

Insulele Ryukyu Okinawa face parte din arhipelagul Ryukyu, care cuprinde peste 100 de insu]e. Recife1e de corali

ji plajele acesrora atrag multi viziratori, zona fiind populara de peste un milion de locuitori.

7

F C

8

10

Tokyo

Cel mai popular oraj, Tokyo, adaposresre 31.000.000 de persoane. Majoriratca locuiesc in suburbiilc in expansiune, faclnd navera spre centrul aglomerat printr-o re{ea feroviara exrinsa. Teare companiile importance ale Japoniei au sedil In Marunouchi, districtul central. care este unul dintre cele mai importance centre bancare ~i financiare ale lurnii, Aici, cladirile de birouri rnoderne se afla una langa aha.

11

12

B

C

DATE ESENTIALE JAPONIA

CAPITALA Tokyo

SUl'RAFATA 377.835 km2

POPULAT'A 127.300.000 locuitori

LIMBA PRINCIPAL .. japoneza

!hLlGH DOMINANTE jintoistii, budista MONEDAyen

SPERANTA DE VI AT}, 81 de ani

OAMENI PER MEDIC 526

GUVERNARE democra~ic Il1l1ltipartita ALFABETIZARE 99%

Hokkaido

A doua insula ca dimensiuni a japoniei, cu 0 suprafara de 78.486 krn-, Hokkaido este 0 zona rurala, impadurita, unde exists ursi salbatici. Iernile stint Iungi, eli zapada din abundenra, Doar aproximariv 5% dinrre japonezi locuiesc pc aceasta insula notdica, inclusiv populatia Ainu, primii locuitori care s-au a~ezat in Japonia. Asrazi, supravieruiesc rnai purin de 20.000, piistrindu-ji cuitura, limba ji religia.

H

Folosirea terenului

In Japonia exista purin teren propiee pentru agricultura ~i cre~terea animalelor, Muntii lmpaduriti acopera 0 parte din Hokkaido, lnsa peste jumarare din cerealele Japoniei se cujtiva pe carnpiile fertile ale acestei insult. Lipsa spariului a facur ca imobilele sa fie construi te foarre aproape unele de altele, mal ales in ora~e.

Munrele Fuji

Cunoseut sub numele de Fuji-san, rnunrele Fuji esre eel mai inalt vftrf al ,,,rii, cu 0 mil,ime de 3.776 m. Situat in parrea central a a insulei Honshu, conul vulcanic perfect simerric poare fj observat de la mare distanra. Munrele Fuji esre considerat un simbol sacru al Japoniei ji mii de pelerini urea pe craterul sau

in fiecare an.

Clima

38'C

-24'C

ClimaJaponiei

variaza de la nord la 25'C

sud. Hokkaido esre

acoperira eu zap ada

patru luni pe an, iar J ,460 mm

insuleie sudice se bucura

de 0 cjima rropicala. Honshu are veri umede ~i ierni reci, eu zapada: Kyushu ji Shikoku au veri lungi ji fierbinti ji ierni blande, Canrirarile de precipitarii sunt rnari.

Pddure 90% - __ --,=.'"

Loralita!i /4%

Term -_arabil6%

504

Locuitorii

Populatia este alcatuira in proportie de 99% din japonezi. Peste trei sferturi dintre acestia traiesc in zonele urbane supraaglomerate. Majoritatea familiilor sunt prospere. Japonia are 0 naralitate scazura ~i 0 cincime din populatie este in varsta.

m~:··I.·~

. .

·1 .'

, 1 '~. ,,'

]APONIA

Timpulliber

Japonezii petree rnulte ore la serviciu, insa sunt incurajati §i sa se relaxeze. Exisra multe activirati tradirlonale ~i fesrivaluri in tot timpul anului, printre care se regasesc procesiunile religioase colorate, ceremonia ceaiului ~i culegerea florilor de primavara.

Sporturile

Locuitorii sunt amarori

de sporruri rraditionale japoneze, precum karate 1i judo. Baschetul este cel mai popular joe cu mingea, asrfel d\., pc parcursul tumeului scolilor din Japonia, nu sc mai lucreaza. Oamenii de afaceri joaca adesea golf sau renis.

Copiii Copiii japonezi au program prelungir Ia §coala, care include jurnarate din sambere 1i adesea cursuri de seara. Se asteapta de la ei sa munceasca din greu ~i sa-i respecte pe eei mai in vars[a. Tinerii sunr ocrotiti ?i au inclusiv 0 zi specials a copilului.

337 locuitori I

79%

21%

km 2 Urbana Rurala

Agricultura

Ferma japoneza are in medie 1,2 ha, insa Japonia cultiva 0 mare parte din necesarul de hrana al numeroasei sale populatii, Jumatate din terenul arabi! este folosit pentru cultivarea orezului. Oile pasc pe versantii rnuntilor,

Industria

japonia a devenit un gigant industrial in decursul ulrimilor 50 de ani, producand bunuri de inalra cali tate, care variaza de la perroliere uriase §i pana la minusculele componente electronice.lndustriile tradition ale, precum extractia cirbunelui, producerea otelului §i artele, sunt profitabile, insa importanta acestora s-a dirninuat comparativ cu succesul economiei propulsate de export.

Industria automobilelor Aurovehiculele. rnorociclerele §i camioanelc reprezinra

cele rnai mari exporruri ale Japoniei. Toyota, Nissan ji Honda SUnt marci japoneze prezenre in roata lumea. Japonia este eel mai mare producaror de rnotociclcte din

E1ectronicele

Japonia cste I ider mondial in productia de bunuri electron ice d.e consurn de lmlta rehnologie, preculn relevizoare, compurere, carriere video, jocuri penr(u computer ~i masini. Peste 50% dintre robotii din Iurne sunt fabricati in japonia.

Motocicletd Honda cu o vitezd maxima de 190 kmlh

AEROPORTURI AGRICULTURA CUTREMURE ELECTRONICA JAPONIA, MASINI SI MUNTI PESCUITUL SPORTURI TttENURIl:I

~N<i~ll:LRJ: ISTORIC CAMIOANE ~I VAl MI~gEA CAl FERA E

Pescuitul

Japonia are una dintre cele mai mari flore de peseuit din lurne, iar capmrile anuale reprezinra 15% din pescuirul la scars globala, Aproape 15.000 de oameni lucreaza la bursa pestelui

din Tokyo, unde reprezentanrii resraurantelor folosese limbajul sernnelor pentru a licira pentru 100 de sortimente de ptjte. Pestele este procesat la bordul navelor de pescuit,

Orezul

in ciuda rerenului arabil limirat, japonia se sirueaza pe 0 pozitie fnlntaja In producria mondiala de orez, eu 13.225.000 tone in fiecare an. Ferrilizarorii li echipamentele mode me ajutii fermierii sa cultive orez de calirare li sa foloseasca la maximum terenul. Majoritatea culrurilor de orez se afla in sud.

Etica muncii

japonczii au 0 sapdmana de lucru lunga ?i i~i petree mult timp incrednand clienrii, dupa orelc de program. Adesea, oamenii raman angajarii aceleiasi firme toata viata. In schimb, angajarorii all grija de personal, ofenndu-Ie

locuinre li Ingrijire medicala, in majoritatea locurilor de rnunca, ziua de lucru incepe ell gimnasrica ~i dcclaratii de loialitate.

Japonezilor Ie place natura li multi sunt puceputi in ana bonsailor, cresterea copacilor in miniarura. Ienuperii, pinii ~i artarii crcsc pana la 60 em ~i supraviquiesc ani inrregi.

Orezul ji pestele reprezinta alimentele de baza ale artei culinarc japoncze, In medic, o persoana rnanancfi 30 kg de pelte pe an. Pentru a rnanca, oarnenii folasesc betisoare, care SUJU aduse pe vase negre. emailate, ell mare

atentie la culori li la detaliile prezentarii, Pestcle crud, numit sashimi, se scrveste eu un orez In vinegred, nurnir sushi.

Transpa rturile

Trenurile ?i avioanele sum principalele mijloace de transport din Japonia. Strazile aglomerate, taxele de trecere mari §i lipsa locurilor de parcare impiedica folosirea masinilor in ora§e. Biciclerele sunr populare pemru calatorii scurte.

Trenurile de mare Deplasandu-se cu viteze de peste 210 krn/h, ttenul Shinkansen sau .rrenul-glonr" esre unul dinrre eele mai

rap ide rrenuri din lume. Sisremul de di ferare acopera toata pta, iar tunelurile ji podurile fac Iegatura intre eele mui mari insule ale "rii, tad.nd accesibile li cele mai izolate zone.

Traficul aerian Rura acriana dinrre Tokyo ji Chitcse, atlar

pe Hokkaido, este una dintre cele mai aglomerate din lume, Tokyo are dona mari aeroporturi. Proresrele din partea organizatiilor ecologice au intarziat deschiderea aeroportului din Narita, la 66 km nord de capitula, timp de 20 de ani. S·a deschis, in cele din urma, in 1978.

505

]APONIA,ISTORIC

SITUATA. INTR-uN ARHIPELAG, Japonia a cunoscut 0 lunga perioada de guvernare imperiala, care ~ inceput in secolul IV, cand s-an unit mai rnulte regate mici. In secolul VI, imparatii japonezi au adoptat sistemul imperial de guvernare chinez. Cu toate acestea, stapanirea lor slabise, pana cand, in sec XII, puterea a fost preluata de conducatori razboinici nurniti ~oguni, care au fkut din irnparati simple marionete. In 1868, samuraii parrioti au abolit sogunarul ~i au reinstaurat monarhia. De-a lungul urrnatorilor SO de ani, Japonia s-a deschis catre intluentele occidentale. S-a modernizat, s-a extins ~i a fost aproape rasa de pe fap pamantului in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial. Totusi, Japonia si-a revenit, devenind 0 superputere economica,

Influenta chineza

,

China a influentat istoria Japoniei. in sec~lul VII, Japonia adoptase budismul, scrierea chineza, confucianisrnul, un nou calendar, un nou sistem legislativ §i multe tehnici arhitecturale ~i artistice care apartineau dinastiei chinezesti

Tang. '

Nara

Imp5.ra~ii japonezi all consrruit prima capitula la Nara {Heijokyo) li au ridicat construcriile orasului dupa

modelul capitalei chineze Chang'an. Centru religios li poliric Intre anii 710 ji 794,

Nara avea o arhitecrura splendida,

vizibila a..~tazi. rnai ales in rcmplele sale budisre,

Marele Buddha, Todalji, Nara

Kyoto

in 794, Kyoto (Heian-Kyo) a inlocuit orasul-capitala Nara. Japonia se indeparra de intluentele Chinei, iar Kyoto a devenit centrul realizarilor culturale ~i artistice pur japoneze. Kyoto a pierdut din puterea politica ~i culturala inccpand din 1185, cand s-a instaurat guvernarea §ogunilor (dictatori militari). Din 1338, §ogw1ii Ashikaga si-au mutat acolo curtea ~i au reanimat centrul cultural Kyoto. Templele §i vilele elegante ale acestora au supravietuir pana In zilele noastre.

Cultura de la curre

Curtea de 10 Kyoto a fost Lin loc al virtuozitiitii artistice, Curtenii excelau in scrierea poeziilor li in picrura, 0 nobilii, numita Murasaki Shikibu,:1. scris Pouestea lu! Genji (sec. XI). unul dintre prirnele rornane ale lumii,

Prinml Genji, vizitand doamne

Secolele razboinicilor

..J~

in secolul XIV, slabul §ogunat Ashikaga pierdea Hokknido r"

controlul asupra provinciilor. Caderea lui Kamakura a (

fost urmata de anarhie, de la sfar<itlll secolului XV si ~--.J

pana in 1603, perioada cunoscu;a sub numele de E;a ~~.;:.~

Nariunii in Razboi. in timpul tulburarilor, Sf. Francisc . ~

Xavier (1506-1552) a sosit In Japonia §i a convertit 'r- onsh,,\,

100.000 de japonezi la crestinisrn. Ternandu-se de 0 .. U£

lovitura de stat, Toyotomi Hideyoshi (15%-1598) a '1>/ f~sugi

izgonit ~.isionarii §i, in 1596 a ordonat crucificarea a 26 ~> (Jf "

de cresnru, ,'/ ~.<>f.,I } .

TaK~lIa ,f""\,..-"'T.~JO

Razboiul civil . (" . r~ ~ ,

In Era Nariunii in Razboi, st.pimii feudali au pus ~Mon \ ~.,,'\r:; ')'0

srapanire pe intinse suprafete de pamanr. La ~ - ,(" _ r ~_ ,:0 e ~

sf.lrliml seeolului XVI, eel mai mare dinrre eei trei . 'Nara - yo~.r- amakura

eondudirori militari ai japoniei - Oda Nabunaga p~ i--\.( Imagawa

(1534-1582) - a rcinscaurat ordinea. Oda a fosr • J-h-' ,) "'-Y.\

urmat de generalul sau, Hideyoshi, care a /=. ~ S jkokiU Sogabe

reuniflcar Japonia. Tokugawa Ieyasu (15~2- ~'-Nr.(j"'IJt< 1-0'

1616), care loa urrnat lui Hidevoshi, a P"S "",l Zone de influent. ale celor mai

bazele unci dinastii care avea sa reaisre pana r/). . puternice danuri, 1437-1590

in zilele no.'tStrc. _

Templul Kiyomizu (tnsemnand apa puei) a tosr consrruit aproape de izvoarele de munte.

Arta japoneza

Pe masura ce scadea intluenta chineza, arta japoneza dezvolta un stil unic. in perioada Momoyama (1573-1616), artistii au preferat lucrarile de arta colorate §i extravagante. Printre subiecte se nurnarau viata de la curte, anotimpurile §i rnilitarii.

Emailurile

China ?i India au dezvoltar arta obiectelor aeoperite ell email. Din China, aceasta arta a ajuns in Coreea ~i, de aici, in Japonia. Odara ajunsa in japonia. artistii au inventar 0 rehnica deosebita, care folosea pulberea de aur.

Popularia Ainu

Ainu sunt 0 populape diferira Ell;. de japonezi, care, de-a lungul secolelor, i-au forpr sa so srabileasca in nordul insulei Hakkaido. ACLUn, majoritatea traiesc din pescuit ~i agriculturfi.

Kondo, sala principald

Perioada Tokugawa

In timpul acestei perioade (1603-1868), au luat sfr\qit rulburarile civile. ~ogunii Tokugawa au instituir legi stricre care au asigurat pacea. Sabiile au devenit mal putin funcrionale ~i mal bogat decorate. In 1641, sogunul a inchis Japonia pentru resrul lumii, pentru a preveni destabilizarea din cauza influentelor exrerne.

Sabie de la curte din perioada Tokugawa

Paravan de lac

506

JAPONIA, ISTORle

Rcstauratia Meiji

In 1853, comandanrul de escadrila Perry, in Marina Starelor Unite, a sosit In golful Tokyo. Purerile occidentale l-au torrar arunci pe §ogun sa deschida portile farii. In 1868, ternandu-se ca va pierde independema Japoniei, samuraii rebeli au Invins armata ~ogunului, I-au proclamat imparar pe Meiji, conducator al noii guvernari, ~i au mutat capitala la Tokyo.

Tyre, construitsi de britanici, afost'p";ma locomotiod a [aponiei.

Industria

Dupa 1868,Japoniaa trecut printr-o perioada de industrializare rapid •. Guvernul Mciji a stimulat dezvolrarea indusrriilor rnoderne, precl1m constructiile navale. S-a acordat 0 mare imporranra construirii de noi eli ferate - acestea legau diferite puncte ale ~arii ~i contribuiau la cre§terea acrivitatii comerciale ~i a industriei.

Locomotiva Tyre, 1870

Al Doilea Razboi Mondial

Karnikaze inseamnd "udn; divin"

Pana in primavara anului 1942, Japonia cucerise Malaya, Thailanda, Burma, Hong Kong, Filipinele, Indiile Orientale Olandeze ~i parti ale Chinei. Insa, In 1945, Japonia pierdea teren, lansandu-se in misiuni sinueiga~e asupra navelor amerieane in incercarea disperata de a evita infrilngerea. Japonia s-a predat dupa bornbardarea atomica a oraselor Hiroshima ~i Nagasaki.

Hiroshima

La 6 august 1945. un avion american B¥29 a lansat a bornba atomica deasupra Hiroshimei. Aproape 200.000 de oameni au murir, fie pe lac, fie din cauza efecrelor bombei. Trei zile rnai tarziu, 0 a doua bomba a distrus cea mai mare parte a orasului Nagasaki ji. ucis aproximativ 140.000 de oarueni.

Hiroshima. august 1945

Kamikaze sau piloti sinucigasi

Dezvolcarea industtiala a crear, Insa, 0

serie de prcbleme.Tn anii '60, poluarea aerului, a apei ~i a solului a provocat decese ji boli grave. Firrnele responsabile au fose obligaee sa plateasca despagubiri vicrimelor, iar nolle legi au tmbunararir calirarea mediului. Deseurile nucleare inca

sunt transportate pretutindeni in Lume de vascle japoneze,

Transporrorul de deseuri Akatsu Maru, plecand spre Europa

Datsun 240 Z

Istoric

Masca Noh

1641 ~ogunii Tokugawa expulzenza majoritatea europenilor,

1192 Ajunge la purere prirnul jogem.

1543 Valul de negusrori porrughezi deschide calea m isionarilor crestini.

1274 Kublai Han araca japonia, insa esre obligae sa Sf:' retraga din cauza furrunilor,

1549 Misionarul Sf Francis Xavier sose§te In japonia.

1336 Dornnia sogunilor Ashikaga (Murornachi).

1603 Inceputul sogunarului 'Iokugawa,

ARHITECTURA

507

1853-1854 Comandorul Perry ejunge in Tokyo.

1868 Resrauratia Meij i.

1912 Esre anexara Coreca.

ASIA, ISTORIC

KUBLAI HAN

RAZBOlUL MONDIAL, AL DOILEA

Razboaiele ell China ~i Rusia

Dupa victoria fulgeraroare asupra Chinei.japonia a pus stapanire pe Taiwan, rransformdndu-l in colonie. 10 ani mai tarziu, dupa victoria japonezilor asupra rusilor, la Tsushirna, Japonia a fost recunoscuta ca putere mondiala ~i a pus stapanite pe valoroasele porturi rusesti din Manduria (China). in 1911.Japonia a anexat, in cele din urma, Coreea.

Expansiunea

]aponia coneura eu Rusia ~i China pentru cucerirea de teritorii. Aceasta rivalitate a dus la Razboiul sino-japonez (1894-1895) ~i la Razboiul ruso-japonez (1904- 1905). Japonia a ca~tigat in ambele conflicre ~i s-a extins rreprat catre China ~i in zona Pacificului.

Nava de rdzboi rusd Vasjaponez (It torpile

Lupta de I. Tsushima, J 90S

Japonia modems

Industria japoneza a, avut de ufcrit dupa eel de-AI Doilea Razboi Mondial, ln5a, din 1945, ~i-a revenit rcmarcabil, dezvoltand noi produsc ) piece de dcsfacerc. Industria producatoare de automobile s-a e tins, iar bunurile de con sum de lna.lta rehnologic sum exporrate

in toara lumea,

Prosperiratea ~i rimpul liber

Pe masura ce japonia a devenir mai prospers, industriile dedicate produselor de divertisrnent s-au dezvolrar rapid. In 1989, japonezii cheltuiau 28.8% din ciijtigurile personale pe activitati de tirnp libcr, Sporturile, printre care golful. gimnasrica aerobica, schiul si baseball-ul, au devenir din ce In ce mai populate, ca ~i acrivitatilc culturale, preculTI concerrele. Turismul este, de asernenea, 0 activitate raspandita, din ce In ce rnai multi turisti japonezi vizitand alte rari.

Prosperitatea economica

Economia japoneza a crescut atat de rapid in timpul anilor '50 ji '60, Incat oamenii vorbeau adesea de un miracol economic. Acesr "rniracol" a fost gene rat. de fapr. de bunele relatii de afaceri, de un nivel inalt al educatiei ji de dezvoltarea ji folosirea echipamenrelor moderne.

Teren de golf

Computer hand-held (de care se coneaeazd la un teLefort mobil pentru conexiune la Internet.

P'lgiJ'la de Internee

1912 Moure Meiji.

lmparatul Hirohito

Hirohito (d. 1926-1989), cunoscut de 10 moartea sa co tmpararul Showa C,pace lununaca"], a domnit in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial ji 1n anii de schimbari rapide de dupa accsta. DOJ1mia sa a fast

Anii '30 Expansiunea japoneza in China.

19551ncepuml cresrerii economice rapide.

2001 Premierul

Jun ichiro Koizumi pune In aplicare reforme econornice radicale.

SAMURAI ~I ~OGUNI

) ]AZZUL REPREZINTA UNA DINTRE CELE MAl INTERESANTE ~i mai antrenante aparitii de pe scena muzicala a secolului XX. A aparut pentru prima data in sudul Statelor Unite, unde muzicienii au combinat elemente de ragtime ~i blues cu ritmuri vest-africane. Prima forma de jazz, Dixieland, a fost cantata de grupuri mici. Anii '30 au adus forrnatii mari, care cantau piese reorchestrate intr-un gen numit swing. Ulterior, a avut loc 0 reintoarcere la formatiile mici ~i la experimente care vizau cornbinatii intre jazz ~i muzica clasica sau rock.

Forrnatia de jazz

New Orleans

Jazzul a aparut in New Orleans, SUA,

Ia incepurul sec. XX. Mai tntai, a fosr interprerat de rnuzicicni de culoare, dar. din cauza rasisrnului, a devenit popular abia cand a fosr Inrerprctar de

muzicieni albi, ajungand in orale precum Chicago, Kansas sau New York. Vasele de croaziera, unde exisrau forrnarii care distrau ruristii. ~i inregisrrarilc rnuzicalc au tacut ca jnzzul Sboio-uriie trubadurilor Jaceau sa se raspfmdeasdi din ce in ce rnai parte din primele spectacoie din mult,

New Orleans. Cvarret de

JAZZ

Ella Fitzgerald

Canriireap americana Ella Fitzgerald (1918-1996) a fost una dintre cdc mai mari inrerprete de jazz din toate rimpurile. A fost foarte apreciara pentru vocea purernica Ii profunda, combinata ell stilu] elegant ~i

relaxat pc care 11 avea pc scena. De asernenea, ea a fost 0 foarte buna candireafa "scat" - sril in care interpretul irnprovizeaza folosind cuvinte tara sens P" 0 anumita melcdie.

Improvizatia

Muzicienii irnprovizeaza in a?a fe! incat fiecare interpretare sa fie diferita, deli se bazeaza pe aceeasi structure muzicala.

Trasarurile caracteristice ale jazzului sunt ritmul puternic, melodiile improvizate ~i sincoparea. Peate fi cantar atat de un singur muzician, dt ~i de formatii sau orchestre mario De obicei, avem de-a face cu grupuri mici: trei, patm sau cinci muzicicni, care au adesea, fara a H obligatoriu, un sector de ritm (percutie, bass si/sau pian) ~i un saxofon, 0 trompeta sau un so list care sa conduca grupul.

Sincoparea

Ritmul insoreste intotdeauna executia muzicii de jazz - muzicienii schimba brusc rnasura (tehnica numita sincopare) rransformand-o in forp care srabtlesre ritmul melodiei.

Inccputurile jazzului

Jazzul a luat na~tere dintr-o combinatie a 111ai multor stiluri muzicale, Un element important a fost traditia africana - pe care sclavii au Iuat-o en ei ~i au transpus-o in rnelodiile pe care le cantau la lucru - care consta intr-un ritm puternic ~i in melodii pe care interpretii Ie puteau schimba de He care data. Sclavii convertiti la crestinism au arnestecat canrecele

crestine cu propriile armonii.

Alte elernente-cheie au fost stilurile ragtime ~i blues.

Ragtime

In jurul anului 1900, muzica ragtime s-a raspandit in New Orleans, St. Louis Ii Memphis, SUA. Se canta la pian> acornpaniata fund de un ritrn sacadat de bass ~i 0 rnelodie sincopata. Cel rnai celebru compozitor este Scott

Joplin (1868-1917).

Interpret de blues, 1902

Tipuri de jazz

Exisra multe tipuri de jazz, cum ar 6. boogie-woogie, swing. bebop (un stil alert. cu armonii caprivanre) ~i stilul mai rece, mai relaxat introdus de trompetistul

Miles Davis (1926-1991). De asemenea, jazzul i-a influenrar pe compozitorii de rnuzica clasica ~i pe muzicienii rock ~i pop, care au introdus in melodiile lor armonii din blues.

.swing

In anii '20 au aparut forrnadtle mario Conducatorii acestora, precum "Duke" Ellington (1899-1974), compuneau, aranjau ~i scriau propria rnuzica, cunoscura sub numele de swing. Ritmurile profund sincopate i-au conferit acestui stil un tempo foarte alert.

miscdri rapide)"i de efect.

Scott Joplin

Blues

Muzicienii de culoare au inventat blues-ul, un stil de muzica trist, concenrrar pe voce. Majoritatea primilor muzicieni cunosreau sure de melodii pe care le canrau acornpaniindu-se ell un banjo sat! 0 chitara.

Jazzulliber In anii '60, saxofonistulJohn Coltrane (1926-1967) s-a tndeparrar de consrrangerile jazzului ~i a format un cvarter care sa explorcze noi tonalitati Ii tehnici. De exernplu, el a experimenrat mai mulre rnerode de a aringe ,1...";;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;-'1 perfecriunea armoniilor.

Dansaror de jazz

John Coltrane

Dansul de jazz

Stilul de dans exuberant merge mana in mana eli ritmurile §i melodiile energice ale dfferlrelor stilurt de jazz, rnai ales cu swing sau bebop. Miscarile acestuia au influentar 1i alre dansuri mode me.

DANS

INSTRUMENTE MUZICALE

MUZICA

ROCK ~I POP

SCLAVAGISM

508

JDER vezi NEVAsTUICA ~IJDERUL. JDERUL DE PIN vczi EUROPA, FAUNA. JEFFERSON, THOMAS vezi REVOLUTIA AMERICANA. JOBS, STEVE vez i COMPUTERE

]OCURILE OLIMPICE

JOCURILE OLIMPICE MODERNE, organizate o data la patru ani, reprezinta cel mai mare festival mondial de competitii sportive. Organizate pentru prima data in 1896, acestea au avut ea sursa de inspiratie Olimpiadele greee~ti, care s-au desfasurat timp de 1.000 de ani. Mii de atleti, reprezentand majoritatea tarilor lumii, se intalnesc intr-un or~ ales pentru a se intrece in peste 20 de sporturi diferite. Exista Joeuri Olimpiee de iarna, pentru sporturile ee se desta~oara pe ghea~a ~i zapada, preeum ~i Joeurile Paralimpiee, pentru persoanele eu dizabilitati, ~i aeeste jocuri au loc 0 data la patru ani.

Pierre de Coubertin

Savantu I Francez Pierre

de Coubertin (1863-1937) a fast pionicrulJocuriior Olimpice moderne. lnspirat fiind de descoperirea vechii Olympia, a lnfiinrat, in 1894. Comitetul Olimpic lnternationa], forul superior al Jocurilor.

Ceremonia de deschidere din Atlanta, 1996

Flaciira

Inainte de inceperea jocurilor, o t1ad.d se aprinde ell ajutorul razelor Soarelui, in locul in care se tineau vechile Olimpiadc, in Grecia. Flacara este transrnisa prinrr-o rorta, ca 0 §tafera catrc Stadionul Ohrnp;c. unde arde pe durata jocurilor, in 1996. boxerul Muhammad Ali a fost eel care a aprins flacara olimpica pe stadionul Jocurilor.

Sporturile olimpice

Atletlsmul a fost dintotdeauna marea atractie olirnpica, insa ~i alre sporturi, precum inotul, gimnastica ~i sariturile, au audiente uriase la televiziune. jocurile de echipa, precum fotbalul ~i hocheiul, sunt ~i acestea foarte populare. jocurile au fost organizate initial pentru amatori, insa astazi le este perm is ~i profesionistilor sa participe.

Olimpiadele de iarna

Prirnele Olimpiade de iarna s-au desfasurat la Cham on ix, in Franta, in 1924. Patinajul a fost indus in programul anului 1908, iar hocheiul pe ghea~a in 1920. Olimpiadele de iarna s-au organizat in acelasi an cu olimpiacla principals pana in 1992, ins a din 1994, cand s-au desfasurat la Lilleharnmer, Norvegia, se organizeaza la jumatatea perioadei dintre olimpiadele de vara,

Probele de iarna

Sporturile pe ghca,ii sunr parinajul viteza, patinajul artistic ji hocheiul. Pe zapada. exista schi fond, schi alpin ji sariruri de la trambulina. Probele de schi freestyle au devenir recent sporturi olimpice. Mai exisra proba de bob ji cea de sanie.

Starrul unei probe de schi alpin

Medaliile

de aur sunt fobricate din argint aura.

Ceremonia de deschidere in tirnpu] ceremoniei de deschidere, atletii fiecarei ~ari defileaza pe rand pe stadion, unele echipe avand sure de parricipanri, altele avand doar unul sau doi. De obicei, orasuigazda o rganizcaza un spcctacol extraordinar.

Medaliile

Medaliile de aur SUnt acordate primului lac. cele de argint penrru al doilea ji cele de bronz penrtll loeul crei, Tori membrii echipclor d.jtigiiroare prim esc 0 medalie, cu conditia sa fi par ticipat la eel putin un rneci sau 0 proba.

Inelele olimpice

Cinci inele inlanruire reprezinra simbolul Jocurilor Olimpice. Acesre a a p.r pe sreagul olimpic, pe fond alb. ~i au fost realizate pentru a reprezenta unirea celor cinci .. par~i ale lurnii" implicate in Miscarea Olimpica. Steagul a fost adoptat In 1914.

J ocurile Paralimpice

Imediat dupa jocurile Olimpice principale, au loc jocuri paralele, numite Jocurile Paralimpice, pentru persoanele cu dizabilitati, Probele au loc in acelcasi locuri ca ~i Jocurile Olimpice principale. Sunt organizate 0 data la patru ani incepand din 1960. Dr. Ludwig Guttman a fost pionierul sportului pentru cei cu dizabilitan, deoarece l-a folosit ca metoda de tratament pentru soldarii rnutilati in timpul celui de-Al Doilea Riizboi Mondial.

ECHITATIE

GIMNASTICA

INOT sr SCUFUNDARI

SPORT

Orasele olimpice

DATA I,OCUL DE DESFA~URARE 1896 Arena, Grecia

1900 Paris. Franta

1904 SI. Louis. SUA

1908 Londra, Anglia

1912 Stockholm. Suedia

1920 Anvers, Belgia

1924 Paris. Franta

1928 Amsterdam. Olanda 1932 Los Angeles. SUA 1936 Berlin. Germania 1948 Londra, Anglia

1952 Helsinki. Finlanda 1956 Melbourne, Australia 1960 Roma, Iralia

1964 Tokyo, japonia

1968 Mexico City. Mexie 1972 Munchen, Republica

Federal. Germania 1976 Montreal, Canada 1980 Moscov •. URSS 1984 Los Angeles. SUA 1988 Seul. Coreea de Sud 1992 Barcelona. Spania 1996 Atlanta, SUA

2000 Sydney. Australia 2004 Arena, Grecia

In unele sporturi, embii semi/'inalifti care pierd primesc edte 0 medalie de bronz.

paralimpice

Exisra probe pCfltru concurentii In scaun ell rotile, pentru orbi sau partial orbi, pencru arnputari ~i pentru cei ell paraltzte cerebrah. Se joacii 17 sporturi, printre care atletismul, inotul, tirul ell arcul, bascherul ji tenisul.

Tanni Grey, c:4tigatoarea aurului in 1992 ji 1996

..

ATLETISM

SPORTUlP DE [ARNA

SPORTURI DE CONTACT

509

JOHNSON, AMY

UNUL DINTRE czr MAl IMPORTANT! pionieri ai aviatiei, Amy Johnson, a ara!at d femeile pot reusi intr-o lume a barbatilor, In 1929, d.nd a invatar sa piloteze un avion, Amy Johnson a devenit una dintre primele temei-pilot din lume. Instructorul sau de zbor i-a spus d nu va fi luata in serios ca pilot ded.t dad va face ceva iesit din comun, cum ar fi sa zboare pana in Australia. Astfel, in aprilie 1930, a porn it intr-un zbor de 19 zile in jurullumii. In ciuda vremii potrivnice, a problemelor mecanice ~i a aterizarilor fortate, a ajuns in Australia ~i, mai mult ded.t atat, a intrat in Cartea Recordurilor: pentru acest zbor ~i pentru multe altele, este cunoscuta ca unul dintre cei mai mari aviatori din toate timpurile.

Zborul catre Australia Amy Johnson a parcurs cei 16.000 km dintre Londra §i Australia in 19 zile, aterizand la Darwin pe 24 aprilie 1930. Pe drum, a fost nevoid sa aterizeze in jungla, • sa tread prin furruni de nisip §i sa conduca un aparat de zbor deteriorat,

Planullui Johnson era acela de a evita sa zboare peste api, unde sansele sale de supravietuire ar fi scazut considerabil dad s-ar fi prabusir, Astfel, a zburat spre sud-est, peste continentelc european ji asiatic, apoi a virar dine sud, deasupra Peninsulei Malay, pentru ca, in celc din urrna, sa mearga din insula in insula, rraversand Indonezia. Ultima parre a dilatoriei a fast cea mai periculoasa deoarece presupunea travers area Mirii Timor.

Mai tarziu

Marele zbor a taCut din Amy Johnson 0 personalitare de talie mondiala. Ziarul britanic Daily Mail i-a dat 10.000 de lire srerline pentru a pleca intr-un turneu publici tar, pe parcursul caruia a tinur rnulte discursuri §i a aparut in mass-media. S-au scris cantece despre ea §i calaroria sa extraordinara, Toad atentia acordata precum §i publicitatea au obosit-o, si, foarte curand, a suferit 0 depresie nervoasa.

Gypsy Moth

Avionul ales de Johnson pentru dlatoria sa a fost illl Gypsy Moth la mana a doua, unul dintre cele mai cunoscutc avioanc de mici dimensiuni din acea vreme. Ea i-a inlocuit rezervoarele cu LInde rnai mari, in care sa srocheze combusribil penrru calarori: mai lungi. Aripile din panzi s-au dereriorar pe parcursul ealiroriei, dar ea le-a reparat eu monaro

Ecbipament pentru prim-ajutor ji penh'u repararea auionului.

Casnicia

Johnson s-a casarorir ell un pilot, James Mollison, formand ceca ce parea a f cuplul perfect. Au zburar de cateva ori impreunii. pe distante lungi. tnsa cei doi nu erau potriviri unul pentru celalalr ji casatoria s-a incheiat curand, Johnson a continuat sa zboare singura.

Echipament Deoarece era singud in aparar, Johnson a fosr nevoita sa-~i ia un echipament care sa Ii permita sa fad. fa~a oricarci imprejurari. ~i-a luat un costurn de zbor ell casca, Ai..~_~~ dar 0 mare pane din calatorie a petrecLlt-o in panraloni scurti, kaki. A Iuar 0 pUleO pentru a se apara, Trusa de prim ajuror avea ji rolul de ([USa de scule pentru aeronava,

Cosrumul lui Amy Johnson

pisparitia

In 1940, Amy johnson a inccput sa lucreze rransportand avioane de la fabric~le din SCalia la bazele aeriene din sudul Angliei. In ianuarie 1941. avionul in care se urease I.a Presrwick, langa Glasgow, 5·' prabusit in estuarul Tamisei. Corpu.! sau nu a fost gasit niciodata,

.. AEROPORTURI

APARATE DEZBOR

EXPLORAREA

MIS CARl FEMtNISTE

AMY JOHNSON

1903 Se najee I. Hull, Anglia.

1929 tnvala sa zboare la Clubul Aviatic din Londra. Zboara peneru prima data neinsorita ~i i~i ia diploma de inginer.

1930 Prima femeie care zboara singura din Anglia In Australia.

1933 Zboara de la est la vest, peste Atlantic, impreuna ell James Mollison.

1936 Srabilesre un nou record In zborul de inroarcere de la Cape Town la Londr •.

1940 Se alarura forrelor arrnate in razboi, pilocand avioanc de la fabrici catre bazele aeriene.

Incepururi

Amy Johnson s-a nascut in 1903, in porrul englez Hull, unde parinti.i sai lucrau in industria pescuirului, A mers la facultare li apoi a absolvit un curs pentru sccrerare, dar nu a vrur sa aiba una dintre slujbele de birou care erau disponibile pentru femei In anii '20.

Cum a invatar sa zboare Johnson a trec~t peste foarrc multe prejudecari pentru a invata sa zboare, Purine cluburi accept3u ~i [emei, aviator'i i Hind in principal biirba\i. Ea a perseverat ~i a zburar penrrll prima data singura in 1929. La sfi'1itul aceluiasi an, avea deja diploma de inginer in aeronaurica.

Aterizarea la Darwin Cind a decolat de pe Aeroporrul Croydon din Londra, Amy Johnson era 0 necunoscura. Pc masura ce avansa in di.Hitoria sa, ziarele ji posturile de radio relatau greuti\ile pe care le intampina. tn mornentul coborarii sale din avion,la Darwin, era 0 eroina inrernarionala.

1941 Moare In urrna prabusirii avionului in care se afla, in esruarul Tarnisei,

RAZBOIUL MONDIAL, ALDOILEA

ZBOR, ISTORIC

510

JONES, CHUCK vezi ANIMATIE ~I DESENE ANIMATE. JOULE,JAMES vezi ENERGIE. JUDO, vezi SPORTURI DE CONTACT. lUNG, CARL GUSTAV, vezi FREUD, SIGMUND. ,JUPITER, vezi PLANETE. KAZAHSTAN, vczi FEDERATIA RusA ~I KAZAHSTAN • KENNEDY,]OHN F, vezi STATELE UNITE, ISTORIC. KENYA, veziAFRICA DE EST

KING, MARTIN LUTHER

Miscarea pentru drepturi civile

Conform Constitutiei, americanii de culoare aveau aceleasi drepturi ca §i ccilalri, dar, in rnulre state din sud, erau rratati ca hind cctateni de mana a doua. Legile locale care guvernau fiecare stat nu le permiteau sa voteze sau sa studieze la scoli mulrirasiale. Negrii erau separati (segregane) de albi, hind obligati sa suporte tot felul de

umilinte, de exemplu sa ocupe anumite locuri in autobuze.

Protestele acestora au dus la formarea unei miscari pentru drepturi civile in anii 'SO §i '60. King a devenit conducatorul carismatic de care avea

Boicotul autobuzelor

Pe 1 deeembrie 1955, RosaParks,o femeie de culoare, a refuzat sa-ji cedeze locul din aurobuz unui barbae alb, In Montgomery, Alabama, Drept urmare, a fost arestata pentru incalcarca legii locale a segregarii. Locuitorii de culoare, condusi de King ~i reverendul Ralph Abernathy. au susrinut boicorul aSllpra autobuzelor din oras, ceea ce a dus, pana la urma, la anularea legii.

MalcolrnX

Nurnerosi cerateni de culoare respingeau ideea lui King de comuniune intrc negri ~i albi, prefer5.nd varianta separarii comunitarii de culoare. Liderul acestora din urma, Malcolm X, era membru al Miscarii Musulmanilor de Culoare, condusa de Elijah Muhammad. Mai tarziu, s-a convertir la islamismul ortodox sa sustina cauza Afose asasinat Jn februarie

1965.

Prorescele

Una dinrre merodele favorite de protest ale sustinarorilor carnpaniei penr[u drepturile civile era ocuparea de locuri in restaurante sau alte locuri Slip use legii segregarii, In 1960, King a fosr aresrat in rimp ce se afla inrr-un restaurant din Atlanta, pentru a rnanca. A fost inchis ~i nu a fost eliberat decat dupa intcrvcntia candidatului democrat la presedinrie, John F. Kennedy.

Inceputuri

Marrin Luther KingJr s-a nascut in Atlanta, Georgia, in sudul SUA, pe IS ianuarie 1929. Tatal san era un preot baptist respectat, care i-a insuflat fiului dorinta de a-l urma, smdiind teologia. King si-a luat doctoratul in teologie in 1955.

"Am un vis"

Pe 28 august 1963, King a condus istoricul Mars catre Washington pentru a cere reforma drepturilor civile. Peste 200.000 de participanti au ascultat legendarele cuvinte "Am un vis, ~i anume ca intr-o buna zi aceasta natiune se va ridica §i va trai conform adevaratului sens al credintelor sale. Acest adevar este de la sine inteles pentru noi: tori oamenii sunt egali,"

fuchisoarea Birmingham _Ii _J _

King a fost de multe ori incarcerar pentru ~

convingerile sale. In prirnavara anului 1963. fiind inch is la Birmingham, Alabama, a sects 0 scrisoare in care i~i prezenra filozofia ell privire la proresrul fara violenra. EI si-a insusir acesr tip de peotest de la Mahatma K. Gandhi, care a procedat asrfel impotriva dorninatiei briranicc din India) numind rniscarca .. satyagraha" (devotamentul fala de

adcvar}.

Asasinarea

Ulrimii ani din viara lui King all fost marcati de dispurele din ce in ce mai violente Cll ceilalti lideri de culoare, mai categorici, care nu erau de acord cu abordarea lui Iipsita de violenra.]» aprilie 1968, a vizitat orasul Memphis, din statu] Tennessee, pentru a-i susrine pe lucrsrorii din salubritare, care erau in grevii. Pe 4 aprilie a fost asasinat la rnotelul unde se cazase. In rnajoritatea oraselor din SUA au izbucnit manifesrari de protest.

Little Rock

In 1957, initial, guvernatorul statului Arkansas a refuzat admirerea a noua copii de culoare la liceol pentru albi nurnit Little Rock Central. Apoi, dupa ce au fast adrnisi, presedintele Eisenhower a rrimis 1.000 de parasuristi ~i 10.000 de soldari din Garda Narionala pemru a-i proreja in drumul spre jeoala.

MARTIN LUTHER KING

1929 Se naste la Atlanta, Georgia.

1951 Primcsrc diploma de licenta In Teologie.

1954 Devine pastor 10 Biserica Baptista din Montgomery. Alabama.

1960 Presedinte al Conferintei pentru Suprernana lui Cristos. Esre inchis penrru rolu1 sau intr-un protest din Atlanta.

1963 4i publica ideile Cll privire Ia protestul fad. violenta. Conduce Marsul catre Washington.

1964 I sc acorda Premiul Nobel pentru Pace

1968 Este asasinat in Memphis, Tennessee.

IN INDELUNGATA LUPTA. a amerieanilor de euloare pentru egalitate in drepturi eu albii s-a evidentiat Martin Luther King. Pastor al Bisericii Baptiste, aeesta a dus 0 viata marcata de religie. El vedea protestele fara violenta ca Hind singura rnodalitate de a obtine schimba-rea ~i, de aceea, a condus multe marsuri, adunari ~i campanii pentru obtinerea dreptului la vot. King era un orator desavarsit, cuvintele sale insufland speranta milioanelor de ascultatori, spulberata prin asasinarea sa, in 1968.

Transportul libertatii

In 1961, protestatarii albi Ii negri care sustineau drepmrile civile au sfidar legile segregarii ocupand impreuna aurobuzele supuse acestor legi. Guvernul a trimis soldati din Garda Nationala pentru a proreja protestatarii, ceea ce a provocat cre~terea rensiunii rasiale ~i a activiratii grupului rasist Ku Klux Klan, care rnar§iluia in sudul SUA ClI cruci in fl.diri.

.. DREPTURILE SCLAVAGISMUL SOCIETATEA STATELE UNITE,

• OMULUI UMANA ISTORIC

511

KUBLAIHAN

lnceputuri

Kublai Han, neporul conducatorului mongol Gingis Han, s-a nascur in 1215. A fost educat de invatapi confucieni ~i a devenir riizboinic inca din tincrete. In 1248, trarele Salt mai mare, Mongo. a devenit han. Mongo a murit in 1259, ci\nd a incepur

lupra pentru succesiune inrre Kublai §i varul sau. Kublai a ca~tigat. iar in 1260 a devenir Mare Han.

KUBLAI HAN a fost unul dintre eei mai puternici conducatori din istorie. Fiind in fruntea Imperiului Mongol, aeesta a rasturnat puternica dinastie Song, din sudul Chinei, punand, pentru prima data, China sub stapanire straina, Sub eondueerea sa, aceasta tad a prosperat ~i a dezvoltat relatiile eomereiale eu Europa ~i eu restul Asiei. La momentul mortii sale, in 1294, Kublai Han :i:~i merita eu adevarat titlul de Mare Han, eel mai mare dintre capereniile mongole.

Kamikaze

Kublai Han a avut doua

Cuceririle

; inccrcari succesivc ncreusire de a invadaJaponia. Prima, in 1274, a fast anulata, dupa ce o furru.na i-a forrar pe mongo1i sa acosteze in Coreea. A doua, in 1281, s-a terrninar ell

un dezasrru, cand un raifun, cunoscut japonezilor sub numele de karn ikaze sau "vant divin', a spulberat flora mongolii.

Armata lui Kublai Han, basorelief indonezian sculptat

Asia de Sud-Est

In cinci incursiuni distincte, intre an ii 1257 ~i 1292, forjele mongole aflare sub conducerca lui Kublai Han au intrar la sud de China, In Burma, in nordul Thailandei ~i In Anam (astili nordul Viemamului). 0 for,a expeditionara a rnarinei mongole a viz it at chiar ~i insula indoneziand java, intre 1292 ~i 1293. Desi mongolii nu au cucerit de fapt sudvesrul Asiei, zona s-a aflat sub controlul acesrora mai bine de un seeol.

Cea mai mare realizare a lui Kublai Han a fost cucerirea Chinei. Cand a devenit Mare Han, In 1260, mongolii controlau doar 0 parte din China, cea de la nordul FIuviului Galben. Dupa aproape doua decenii de razboi, Kublai a cucerit Imperiul Song din sud, preluand controlul asupra intregii ~ari pana in 1279. Mongolii au condus China pan a cand au fost alungatl, In 1368.

Imperiullui Kublai Han

Telecomunicatiile

Kublai Han a stimular dezvoltarea economics §i a imbunararir relecornunicatiile in vastul sau imperiu prin refacerea canalelor ~i consrruirea de drum uri. De asernenea, a tnfiintar un serviciu de pOira regular, Mongolii au controlar vechiu] Drum al Marasii dintre Europa ~i China ~i au [acilitat treccrea in siguranta a negustocilor din

Europa catre China.

Dinastia Yuan

Schimbarile sociale Kublai Han a facur mulre schimbari in societatea chineza. A reintrodus un sistern de adrninisrratie civila bazat pc meritc, recrutand invap~i din diferire natiuni, ins a excluzandu-i pe eei ehinezi. Multi dintre vechii membri ai administratiei chinezc au fost scosi la pensie. Kublai a pus bazele unui sistern de legi standardizare, a stirnular educaria ~i folosirea monedei de hartie.

Mongolii erau straini, insa stapanirea acestora a fost acceptata de cea mai mare parte a Chinei, Kublai a lntemeiat 0 noua dinastie - a Yuanilor - ~i a incurajat cornertul, lnlaturand constrangerile aplicate asupra negustorilor, care erau supusi unei fiscalitati ridicate. Acesta a impus multe masuri pentru imbunatarirea adrninistrarii tarii §i, poate eel mai important lucru, a construit 0 noua capitala la Cambaluc, cunoscut astazi sub numele de Beijing.

Bancnota chinezeasca tirnpurie

Xanadu

Kublal Han a construit un luxos palat la Xanadu (orasu! Shantou din zilele noastre). Poerul din seeolul XVIII, Samuel Coleridge, a imortalizat acesr palat intr-un mernorabil poem.

KUBLAI HAN

Marco Polo

Negustorul venetian Marco Polo (1254-1324) a ciiliitorit in China in 1270. A rarnas aici 17 ani, fiind demnitar in adminisrratia civila. In drumul sau spre Europa, in 1295, a scris a relatare despre ciililroria sa, oferindu-le europenilor prirnele informarii despre Imperiul Mongol.

1215 Nasrerca lui Kublai Han.

Artele

Arrele ~i culrura au prospera! in timpul dinastiei Yuan. Literatura era lnflorlroare, ca ~i rearrul, pennu care au fost serise rnulte piese, Olarii au

produs portelan ell decoratiuni deosebite, albe ~i albasrre, mqteiug perfectionar in rimpu! dinasriei Ming.

1257 Prima incursi.une mongoli in Anam [nordul Viernamului).

1260 Kublai devine Mare Han.

1274 Prima tncercare de a invada Japonia.

1275-1295 Marco Polo lucreaza pentru guvernul chinez,

1279 Kublai finalizeaza cucerirea paq:ii din China condusii de din"'ti. Song.

1281 Kamikaze distruge flora mongola care pornise spre Japonia.

ManuscrisuJ poemului lui Coleridge, Kubla Khan

1292-1293 Flota mongolii "ziteaz' Java. 1294 Moarrea lui Kublai Han .

Vaza de porrelan ell dragon

..

CHINA, ISTORIC

ASIA, ISTORIC

EXPLORAREA

IMPERII

IMPERIUL MONGOL

OLARIT S! CERAMICA

512

LACURI

o CINCIME DIN APA DULCE a lumii se gase~te in lacuri - mari bazine de apa aflate pe uscat. 0 mid parte din aceasta apa provine din precipitatii, insa majoritatea lacurilor sunt alimentate de rauri, Unele lacuri pierd apa printr-o gura de rau, iar altele, pre cum lacul Eyre, din Australia, prin evaporare, care face ca acesta sa devina sarat, Din punct de vedere geologic, lacurile sunt forme efemere, durand eel mult cateva sure de mii de ani. Lacul Baikal, din Siberia, este una dintre putinele exceptii, deoarece are deja 2S de milioane de ani. Lacurile sunt foarte utile deoarece stocheaza apa potabila, genereaza curent electric ~i Iurnizeaza apa pentru irigarea culrurilor,

Viata unui lac

,

Doar careva lacuri au supravietuit multe

milioane de ani; rnajoritatea au 0 durata de cateva mii de ani. In cele din urrna, ele se colmareaza cu aluviunile ad use de rauri sau se evapora din cauza lipsei de precipitatii. Mlastinile, baltile ~i turbariile sunt uneori rama~itele unor lacuri vechi, pline de mal ~i populate de vegetatie.

Delta (0 zondjoasd

de uscai la gura de udrsare a unui rdu) se poale forma acoin unde raul se varsa in lac.

-- __ a flord ji 0 found aparte se dezuoltd in imprejurimi.

Raul aduce mai multe aluuiuni ce se sedimenteaza, iar delta crepe.

Lacul este din ce in ce mai putin addnc; in

apele de pe langd malurile lacului creste trestie, transformand marginile acestuia in mlastini.

Vegetapa incetineste circulatia

in lac, iar raul mdreste stratul ae _

sedimente.

in cele din urrnd, lacul se umple complet; plantele pun stdp/mire pe toatd suprafofa midjtinodul.

Cele mai mari lacuri ale lumii

Laeurile eu apa sarata

in zonele uscate, rnulre rauri alimenreaza bazine endoreice. Intensa evaporare a apei sub soarde desertului conccncrcaza sarurile, tacand apa sarara. Lacurile, precum Great Salt Lake, SUA. sau Marea Moart:l., Orienrul Mijlociu, se evapora complet, devenind saraturi sau playa.

Cel mai mare lac din lume este atat de intins incat poate fi considerat mare - Marea Caspica, din Asia. Aceasta se intinde pe 0 suprafata de 370.980 km-, Cel mai adanc lac estc lacul Baikal, din Siberia, cu 0 adancirne de 1,7 km.

se evapord.

CONTINENTE ELECTRICITATE FOSILE

GLACIApUNEA

J-ACURI SI RAURI, FAUNA

513

Tipuri de lacuri

Forma unui lac depinde de obicei de locul ~i de modul in care acesta se formeaza. Cele mai mari lacuri par a fi cele formate prin glacia~iune, precum Marile Lacuri din America de Nord, sau prin rniscari ale scoartei terestre, precum lacul Baikal din Siberia.

Lacurile arrificiale

Lacurile artificiale sau de acumulare sunt create pentm a controla tID tau, pentru a stoca apa sau penrru a genera apei presiunea necesara pentru funcnonarea unei centrale hidroelectrice. Lacul Nasser. din sparele barajului de la Assuan, de pe Nil, este cel ruai mare lac artificial din lume.

Lac artificial

Lacurile de eroziune glaciarii Ghetarii forrneaza vii in forma de "U" ~i. prin eroziunea pe care 0 provoaca gheap. excavatii, care pot fi blocate de rnorene cand se retrage

gheap. Lungi lacuri de tip Bazinet depresionar

"panglica" (bazinete depresionare alungir

alungite) acopera fundul vaii cu mici lacuri circulare, albe, numitc iezerc, care umplu excavariilc. Calotele glaciare mai pot lasa in urma ~i mari suprafere concave, care mai rarziu se umplu cu apa, precum

lacul Kuopio din Finlanda. Iezer circular

Lacurile glaciare

Calotele glaciare lasa in urma morene (rnareriale detritice glaciare), care pot forma baraje in care se acurnuleaza mid lacuri. Ghctarii pot lasa in urrna ghea'P san sedirnente gladare nesor-

tate, care mai tarziu se topesc §i

Lac in eire glaciar formeaza mici cavirati: acestea se umplu cu api, forrnand lacuri cunoscute ?i sub numele de "ciildilri ~ Lacurile vulcanice Lacurile se pot Iorma si pe ruasura ce apa de ploaie se acurnuleaza In crarerul unui vulcan stins sau al unui vulcan latent, precrun Crater Lake din Oregon, SUA. Lacurile se mai pot forma li atunci cand lava care (urge dinrr-un vulcan forrneaza un baraj pe un curs de apa. precurn Marea Galileei, din Orientul Mijlociu.

Lac in crarerul unui vulcan

Lac format in urma

cream unui baraj de lava Lacurile teetoniee

Miscarea scoartei rerestre poate erea mati lac uri. Incretirea scoartei terestre poate da nastere unui bazin urias.Tntr-un rift (rnasa continenrala ce se scufunda inrrc placile recronice) se poare forma un lac in forma de jgheab, precum lacul Nyasa din Africa. Prin alunecarile de teren se pot

Lac [annat ca rezultat al crea baraje ~i. prin urmare,

unei alunecari de teren lacuri naturale.

Limanurile fluvio-maritime Cand un rau erodeaza un meandru (curba a cursului unui rau), iar cursul se intrerupe, se poate forma un lac in meandruJ vechi, care se mai numqte lac de meandru. Lacurile sc mai pot forma §i atunci d.nd oceanul sau marea aduna un bane de nisip ce blocheaza gura de varsare a rqului, fcrmandu-se 0 laguna sau un Iiman,

Meandru blocat

Rdu

Lac de meandru

MARl SI OCEANE

R.AURI

VULCANI

LAGA.RE DE CONCENTRARE, vezi HOLOCAUSTUL. LAND STEINER, KARL vezi INIMA;il SISTEMUL CIRCULATOR

Caine salbaric

LANTURI ~I RETELE TROFICE

VIETILE DIFERITELOR specii din cadrul faunei sunt legate intre ele prin procesul de hranire. Pe rnasura ce plantele ~i animalele cresc ~i sunt mancate de altele, energia ~i substantele nutritive retinute in tesuturile lor sunt

, "

transmise mai departe intr-un lant, Aceste lanturi

trofice se intersecteaza unele cu celelalte, iar circuitul rezultat se numeste retea trofica. Nurnarul de animale ~i plante diferite din cadrul unei comunitati este echilibrat in

,

mod natural. Dad acest echilibru este tulburat, poate afecta intreaga retea,

Gazela lui Thomson

Retele trofice

,

Intr-un lant trofic simplu 0 plants este rnancara de un erbivor (un animal care se hranesre cu plante), care la randul sau este mancat de un carnivor (un animal care se hraneste cu carne). in natura, lanturile trofice sunt de obicei mai lungi de cat adt §i se conecteaza cu alte lanturi, forrnand 0 retea. Sage~ile din aceastii diagrams arara cii plantele care constituie hrana intr-o savana africana tipicii sunt mancate de animale care, la randul lor, reprezinta hrana pentru 0 aid varietate de animale.

I ,:1 j Ilill

"I"l:' 'II wf',

Excremente de elefant

Iarba

tfl Descompunatorii ~ Unele animale, ciuperci sau

bacterii se hranesc ell tesut mort sau rezidual de la plante ji animale. Ei tl transforma inapoi in substante simple, pc care plamele le folosesc pentru a se dezvolta,

:),j'J,u... Produciitorii

. ~T in ecologic, planrele SWlt

nurnite producarori.

Incep lantul rrofic folosind energia soarelui pemru a produce hrana din subsranre simple.

JIit:

~deacaCia

Consumatorii Animalele sunt cunoscute

drepr consumatori, deoarece Iji iau marerialul biologic necesar vietii din plamele ji animalele pe care le mananca ..

Piramidele trofice

Pradatorul de varf Huhurezul mic din varful accstui Ian; trofic este cunoscut ~i ca pradarorul de varf. 0 bufni;a are nevoie sa manance multe nevasruici ~i rozatoare pemru a-si satisface nevoile nurritionale.

Ciclurile popularionale

o schimbare In populatia unei specii afecreaza populatia alrei specii din lantul rrofic. Populatia de lemingi din tundra ~i din zona arcrica creste ji coboara dupa un ciclu de aproximariv patm ani. Arunci cand sunt multi lerningi, vulpile arctice, care Ii vdneaza. se tnmulresc Cll mai mult succes, in

consecinta numarul lor crescand.

Ecologistii numesc fiecare stadiu din cadrul unui [ant trofic nivel rrofic, Aceste niveluri pot fi reprezentate ca 0 pirarnida. AnimaJele folosesc cea mai mare parte a energiei pe care 0 acumuleazii din hrana pentru a crqte_ De asemenea, acestea folosesc energia pentru a se rnisca, a se

inrnulti, a se hrani §i pentru a sciipa de dusrnani, ceea ce dernonstreaza cii la fiecare nivel trofic va fi mai purina energie disponibilii pentru nivelul urmiitor.

Numdrul de animale 5f1U plante

reprezintd cantitatea de energie di5ponibild pentru nioelui urmdtor.

Consumatorii secundari

Nevasmicile sunt consumatori secundari deoarece iau energia din planre prin interrnediul alter consumatori. Intr-o cornunitate, sunt rnai

rnulre nevastuici decar bufnitele care le vaneaza.

~ ~ Consumatorii primari

, ~ ~oarecii de casa ji cei de camp iau energia

WI!!:J--- direct din plante. Folosesc multa energie,

~E nevoie de un nurnar mare de astfel de

- rozatoare pentru a sustine nevastuicile.

Producatorii primari Energia esre irunagazinat3. in plante. Esre nevoie de 0 canritare mare penttu a sustine rozaroarele.

..

ECOLOGIE SI ECOSISTEME

AFRICt\., FAUNA

ANIMALE

ENERGIE FAUNA PA-DURII TROPICALE

_FAUNA PA~UNILOR

FOTOSINTEZA

HRANA

514

Atunci cand melcul terestru african urias a fost adus in insulele din Pacific, a disrrus vegerapa pentru ca nu exisra un alt animal care sa il aiba drept prada. A fast introdusa 0 alta specie de mele penrru a se hrani cu ouale melcului african, dar acestia au dus, In schimb, la cxtcrminarca speciei locale de mele Partula .

LAOS, vezi VIETNAM, CAMBODGIA ~[LAOS. LASCAUX, vczi ISTORIA ARTEI

ARME ELECTRONICA ENERGIE

LASERE ~I HOLOGRAME

o UNDA LASER po ate taia otelul la fel de usor ca un cutit care taie 0 bucata de unto Laserul este un dispozitiv care genereaza un fascicul de lumina extrem de puternic. Cuvantul laser inseamna amplificare a luminii prin

stimularea emisiei radiatiei (Laser Amplification by Stimulated Emission of Radiation). Toate laserele produc fascicule coerente de lumina. Lumina coerenta este foarte pura, ceea ce inseamna ca toate undele lurninoase au aceeasi lungime, sunt sincronizate unele cu celelalte, deplasandu-se toate in aceeasi directie, Lumina laser poate fi folosita pentru a crea fotogra6.i tridimensionale nurnite

holograme.

Cum Iunctioneaza laserul

,

Parrea esentiala a unui laser esre mediul activ laser. In rnediul activ se pompeaza energie, de obicei sub forma de curent electric sau lumina ernisa de un dispozitiv numit tub flash. Aromii mediului activ absorb energia ~i emit fascicule coerente de lumina. Lumina se reflecta inainrc ~i inapoi, inrrc doua oglinzi, devenind din ce in ce mai intensa, pan a cand iese din una dintre oglinzi (care reflecra doar partial) sub forma unui fascicullaser.

Oglinda pivotanta concaud ce

neazd unda.

Oglinda piuotanta Oglinda cu reflexie parfiald permite luminii sa ;asa parfial.

Debitarea metalelor

o purernica unda infrarosie de laser poate genera suficienra ca.ldura penrru a tiiia metale sau pentru a le suda prin topirea materialului.

Chirurgia cu laser Chirurgii POt folosi laserul pentru a indeparta celulele canceroase sau pentru a taia en flnere ~i precizie resutul ocular ca pacienrul sa vada mai bine.

-

Spectacolele de lumini Undele laser sum intordeauna recrilinii, asrfel Incat pot f folosire pentru a produce efecte vizuale uimiroare in timpul concertelor, in cluburi Ii Cll ocazia unor evenimente deosebire,

FOTOGRAFIE

LUMINA

Theodore Maiman

in 1953, fizicianul american Charles Townes (n.191S) a inventat un dispoziriv nurnit maser, care producea microunde. in 1960, comparriorul sau, ornul de ~tiin~a Theodore Maiman

(n.I927), a folosit principiile dispozitivului lui Townes pentru a construi un laser. Laserul lui Maiman folosea un rubin artificial ca mediu activo

Microcipuri inscriprionate ell laser NdYAG

Unda iese de aici.

Mediul activ Mediul activ poate fi 0 substanta salida, una lichida sau un gaz. Acest laser folosesre un crisral artificial ce coniine elernentul neodimiu (Nd).

Hologramele

Hologramele sum forografii ce par tridimensionale (3D). Acest efect este generat prin executarea unei forografii cu ajurorul a doua feluri diferite de lumina dintr-o unda laser. Hologramele au rnulre utilizari, permirandu-ne sa vedem un obiect din unghiuri diferite.

Iuscicul dela

Hologram .. a paraholei unui radar

Aplicatiile laserelor

Laserele au multe utilizari, deoarece pot produce 0 unda puternica de lumina uniforms care nu se disperseaza pe distante mari ~i care poate fi directionata foarte precis. Laserele se folosesc penrru a citi codurile de bare in supermarketuri, pemru a reproduce continurul inscriprionar pe cornpact-discuri, pentru a localiza tinta unei arme ~i penrru a trimite semnale prin fibre optice,

Divizorde fascicul

Lentil.i

obiect

Holografia

Penrru a executa 0 holograrna, 0 unda laser este divizara in doua paqi, una numita fascicul de referinta, iar cealalta, fascicul de la obiect, Doar fasciculul de la obiect reflects obiectul ce urrneaza a fi fotografiat. Arnbele fascicule ajung pe a pelicula forografid, unde interfereaza ~i crccaza 0 imagine aparenr tridirnensionala.

METALE

RAZE X

SUNETUL1I jNREGISTRAREA CESTUIA

Holografia

Oglinda

Obiect

SIS

LAVOISIER. ANTOINE ~I MARIE. vezi CHIMIE

LAcUSTE ~I GREIERI

CUNOSCUTE PENTRU SALTURILE LOR ATLETICE ~i sunetele ascutite pe care le scot, lacustele verzi ~i greierii sum primre cele rnai rnari ~i rnai deosebite insecte. Cei rnai multi sum zburatori slabi ~i prefed sa se deplaseze rnergand sau sarind. Traiesc ill principal pe pasuni ~i in paduri tropic ale, dar unele specii traiesc in deserturi ~i pesteri, iar altele tad aripi i~i fac adaposturi sub pamant, Lacustele

verzi tind sa fie active ill timpul zilei, dar greierii ies ~i se pun ill miscare dupa lasarea lui. In multe parti Membre

ale lurnii, taraitul lor se aud~ pe tot tirnpul noptii.

Salrul

Propulsate de rniscarea brusca a membrelor posterioare, liicllstele sar pe distante rnai lungi decar orice ald\ insecta. Dad .. este arnenintata sau daca vrea sa ajunga la a alta rnasa de vegetape.lacusta sare in aer, i~i deschide ji lji Ilurura aripile pentru a-ji prelungi saltul ji aterizeaza la aproape un merru distanta.

Roiurile de lacuste

Dupa ploi torentia]e, planrele revin la viata, creand condirij ptopice penrru ca Iacustele sa se reproduce din plin. Roiuri de panii I. SO de miliarde de indivizi porn esc In zbor, disrrugand culturi inrrcgi.

Roi de lacusre in Eriopia,

Trasaturile unei lacuste verzi

Licustele verzi au corpul lung, capul ~i ochii ~i piesele bucale orientate in jos. Aripile anterioare lungi ~i ingrosare protejcaza aripile posterioare delicate, pe care

le folosesc in principal pentru zbor. i~i folose~c rnernbrele pos~erioare lungi

~1 pmermce pemru salturi, Denlvelarile de pe picioarele din spate sunt frecate de aripile

ante rio are pentru a scoate sunete.

Ldcustele sar piinii La 0,3 rn inainte de a-fi descbide aripiie.

ARTROPODE

CAMUFLAJ ~I CULOARE

_FAUNA PA~UNILOR

Greieri

extensie aproape comple/a inapoi.

Membrele anterioare

peste ocbi, gala de aterizare.

Greierii se asearnana cu lacustele, de care Insa Ii

diferentiaza cateva trasaturi importante: organele auditive se afIa pe rnembre, nu pe abdomen, au antene lungi, adesea mai lungi decn corpurile lor, ~i emit sunete frecandu-~i aripile una de cealalta.

Timpanul pe membre Sub genunchi, greierii prezinta o umflarura forrnara dintr-o membrana asernanaroare unei robe numita tirnpan. Aceasra esre urechea

greieruiui, organ sensibilia vibrariile sunetelor.

Ldcusta iji freacti .• ' i.{.\.

CIt rapiduate - _

picioarele de aripi ~.: .. :.... .

pentru a produce

sunete

Mascului a

depus un sac spermatic Care este luat de femeLa

gata de sals

camp com una

Stridulatia

Sunerelerapide fkute de greieri ji lacuste in timp ce i~i freaca. aripile sunt cunoscute ca smdulatii. Penrru a arnplifica sunetele, greierii lji Fread nervurile ji marginile ambdor aripi unele de celelalre, iar lacustele lji Fread parrile larerale ale membrelor de 0 nervura dura de pe aripi. Masculii apti de irnperechere produe scndularii pentru a-*i atrage partenerele. Sunerele sunt caracreristice fiecarei specii ~i sunt emise in anurnite momente ale zilei,

Greierele spumant

Coloraria de averrizare Aceasta lacusta consurna plante otraviroare ~i srocheaza substantele toxice active in propnul corp. Dungile viu colorate i.i avertizeaza pe pradarori di vor avea parte de 0 experienta neplaclltl dad 11 rnananca.

FAUNA INSECTE

PE~TERILOR

Apararea

Nwneroase lacuste ~i greieri au culoarea mara sau verde pemru a fi mai greu de observat de catre pradatori. Alrele au ID<:m--_ brele posterioare viu colorate,

pe care le misca pentru a-si avertiza dusrnanii, Exista §i cazuri In care acestea prezinta un camuflaj elaborat, cu parp ale corpului asernanatoare frunzelor sau rulpinilor,

-

Inmultirea

,

In tirnpul imperecherii, masculul, lacusra sau greier, ii transfera femelei mici pachere de sperrna pentru a-i fertiliza ouale, Apoi, ea toloseste ovipozitorul acicular pentru a piasa gramezi sau teancuri de care 100 de oua

in pamant sau in tulpinile ~i frunzele plantelor, Mici nimfe (versiuni in miniatura ale parintilor] vor ie~i din aceste oua, Ele cresc ~i naparlesc de mai multe ori pana ajung la dimensiunea de adult.

Greier rransferand sacul spermatic.

Pe membrul greierului se ohservd cimpanul

Wet.

-----

/"

vii pentru a induce

in eroare prii.dtitorii

Poziue

Greierii de dimensiuni mario cum ar fi wera, au tepi pe picioarele din spate. pe care le ridica dad sum provocari, adopt:i.nd 0 pozitie amcnintatoare pentro pradarori.

Coloratii stralucitoare

Arunci c";"d se odihnesre, acestei Ikuste nu i sc vad deca .. t aripile anterioare. Dad. este ameniruara, i§i mj~a aripile posrerioare colorate in mov pentru a-~i induce in eroare dusmanul. Culoarea dispare cand se linisteste,

Hranirea

Majoriratea lacusrelor sc hranesc ell frunze, muguri ji alte par\i ale planrelor, pc care le mesteca folosindu-si piesele bucale, Greierii au 0 dieta rnai variata: multi consuma planre, dar caprureaza ji devoreaza ji alte insecte. Mai rnulr chiar, unii grcieri SW1r vanarori iscusiti. Cei care traiesc in cascle oamenilor sau in pesteri consuma matcrii reziduale sau aflate in

descompunere.

Greier brdnindu-se cu 0 'deustli

Marele greier verde

LACUSTA COMUNA DE CAMP

DENUMIRE ~TIINTIFICA Cbortippus brunneus

ORDINUL Orrhoprera

FAMILIA Aerididae

IU.SPANDIREA Europa

HABITAT zonele deschise ji uscare eu iarba scurta

HRANA iarba ji alte plante ce cresc aproape de pamant

DIMENSIUNE lungirne: rnasculii pan. la 18 mrn, femelele pan. la 23 mm

DURATA DE VIA"!"A 6-7luni

516

LASTUNII ~I PASARILE COLIBRI apartin aceluiasi grup de pasari. Au picioare micute, aripi in forma de coasa ~i zboara foarte bine. Lastunii se hranesc cu insecte pe care lc prind in aer, executand rniscari de rotatie la viteze foarte mario Nu ating parnantul decat foarte rar ~i i~i

construiesc cuiburile in podurile ~i cosurile caselor sau in pesteri.

Principala sursa de hrana a pasarilor colibri este nectarul dulce al f1orilor. Ele zboara din f10are in Iloare ~i planeaza in dreptul Ilorii in timp ce beau nectaruL In ciuda dimensiunii reduse, pasarile colibri sunt zgomotoase ~i curajoase. Adesea au loc lupte pentru cele mai bune surse de hrana.

Lastunii

LAsTUNI ~I COLIBRI

Exista 92 de specii de lastuni, dintre care unii l§i petrec aproape toata viata in aero Lastunii se hranesc, se imperecheaza §i chiar se odihnesc in aero Mulri dintre ei atcrizeaza numai pentru a depune ouale, Lastunii se gasesc in multe parp ale globului. Adesea migreaza pe timpul iernii catre zonele mai calde.

Pasarile colibri

Culori metalice puternice care se schimbd odatd ce pasdrea se misoi.

Lastunii pot sa bata din fiecare aripa eu 0 alta viteza. Aceasta caractcristica Ii face foarte agili in zbor, purand sa se rasuceasca in aer la virczc mario

Exista aproape 300 de specii de pasari colibri, care nu traiesc ded.t in cele doua Americi. Sunt cele mai pricepute zburatoare din Iumea pasarilor, Pe Ianga zborul normal, de pot sa planeze intr-un singur loc sau pot sa zboare inapoi.

Membre iiI_B.1iI acoperite cu pene

Aripile inguste reduc [recarea fa viteze mari

Colibriul eu coada-racheta

La majoritatea speeiilor de colibri, masculul esre mulr mai acragatOr dedt femela, dar nu ia deloe pane Ia crejterea puilor. Acesr maseul are in coada doua pene lungi pe care le folosesre pentru a-si atrage partenera.

Colibriul cioc-de-spadd are ciocul

mai lung decat corpul.

Cuiburile lastunilor

floarea eu care pasarea se hraneste. Colibriul cioc-de-spada se hdnejte cu polenul din florile adanci, cioeul sau

Hind drepr. Alre p.sari colibri au ciocurilc curbate ji se hranesc eu flori care au aceeasi forma.

Lastunii nu aterizeaza pentru a-si aduna materiale pentru cuib, ci l~i construiesc adaposturi din materiale pe care Ie prind cu ciocul ~i ghearele, pe care apoi le Iipesc en saliva.

Plutirea pasarilor colibri

acoperirc eu saliva. Cel mai adesea iji lipeste cuibul de

. interiorul unui horn

sau al unei coloane de venrilatie,

ale cenrurii scapulare, iar pasarea incepe sa le orienteze inainte.

3 Miscarea inainte creeaza un curent de aer similar primului care, de asernenea, tidica pasarea.

Aripile se rnisca inapoi penuu 0 nella erapa. De obicei, mtscarile au Ioc prea rapid penrru a purea fi observate.

DENUMIRE FIINpFleA Apus apus FAMILIA Apodidae

Muscbi! aripilor reprezintd 0 treime din /:,rreutatea pdstirii.

ORDINUL Apodiformcs

RAsPANDIREA Europa ji Asia (vara), Africa [iarna]

1 Pasarea i~i duce aripile inapoi pana cand ele se acing, ceea ce creeaza un curenr de aer care ridica pasarea.

HABITAT in aer liber, deasupra oraselor ~i merropolelor

DIMENSIUNE 18 em lungime, inclusiv coada

ANIMALE MIGRATOARE

ANI~ALE ZBURATOARE

CUIBURI SI VIZUINI'

FLORI

PASARI , PA~ARI

CANTATOARE

DURATA DE YIATA 15-20 de ani

517

LE MAITRE, GEORGE vcz i BIG BANG. LEGEA LUI CHARLES, vez i GAZE

Trasaturile

unei feline salbatice

LEI ~I ALTE FELINE SALBATICE

FELINELE SALBATICE sunt pradatori specializati. i~i urmaresc prada, se napustesc asupra ei din apropiere ~i 0 ornoara rnuscandu-i gatul sau capul. Exista 36 de specii de feline salbatice, care variaza de la pisica cu picioare negre de 2,2 kg pana Cap .

pu,ternlC

la tigrul de 280 de kg. Leii, tigrii, jaguarii,

leoparzii, irbisul se numesc feline salbatice ~i pot sa raga, spre deosebire de pisicile mai mici, care pot doar sa toarca, Multe feline salbarice au fost vanate pana aproape de disparitie, unele pentru blana, altele pentru d atacau vitele fermierilor.

Dintii

Felinele salbarice au dinri ascuriti §i maxilare puternice pentru a consuma carne. Incisivii mici, alungiu, apnea prada, caninii lungi, curbati, S111111g carnea, iar maselele eli margini ascutire {carnasierele] StraplUlg pielea ~i rnusculatura,

ardmie

Ghearele (eu excep,i. eelor ale ghepardului) sunt retractile, inrrand intr-o membrana care le

prorejeaza de uzura

excesiva.

Leoaica

Lei

Vanatoarea

Leii traiesc in zonele de carnpie, unde zebrcle ~i alte anirnale eu care ei se hranesc se gasesc din abundenea. Leoaica vancaza eel mai mule, de obieei la apus, ji iji urmaresre prada inainte de a lansa un atac din apropiere. Se arunca pe animal, doborandu-l, ji tl mUjdi de gat pentru a-l omori. Vanatoarea se face adesea in comun, ell un grup de leoaice atragimd prada spre locul un de un altul asteapta sa creeze 0 ambuscada, Masculii se napustesc asupra prazii capturate de leoaice, infiuprandu-se primii.

Leii sum unele dintre cele mai puternice carnivore. Traiesc in special in Africa, dar mai exista un grup resrrans care a supravietuit in India. Masculii depasesc cu aproape 0 treime greutatea femelelor. Coama masculilor se inchide la culoare odata eu varsta, trecand de la aramiu la negru. Darorira coarnei, maseulii par mai mati, impresionand femelele ~i intirnidandu-si rivalii.

Organizarea sociala

Leii sunt animale sociale, care traiesc in grupuri formate din cateva femde ~i pui.i lor, carora 11 sc asociaza din departure un mascul. Femelele sum cele care dau srabilitare li foqa haitei. Masculul este lenes ji privesre haita ca pe un mod de a-ji satisface propriile nevoi cu cel mai mic eforr din panea sa, £1 se imperecheaza ell reate fernelele, care. dupa 0 gestatie de 110 aile, dau na~tere la 2-6 pui fiecare. Puii

sunt ing[iji~i de catre toare Leu

femelele, in comun.

Ragetlll

Ragerul leului este unul dinrre sunetele caracrerisrice noptilor afeicane. Ponre fi auzi.t la apus ~i la rasarit, foarre rar In rimpul zilei. Ragetul reprezinta 0 modalitare de marcare a reriroriului, avertizand alti lei sa piistreze disranta. Toace felinele rnari emit asrfel de sunere.

Tigri

Exista opt tipuri de rigri, care traiesc in spariul delimirat de India, Asia de Sud-Est, Siberia, ~i Indonezia. Tigrul siberian este cea mai mare felina salbatica, masculii ajungand la 0 inalrime de 110 em la greaban ~i 0 greutate de 280 de kg. Pierderea habiratelor ~i diminuarea surselor de hrana au dus

la 0 scadere sirntitoare a populatiei de tigri.

Reproducria Tigroaicele se imperechcaza Ia fiecare canva ani, incepand cu varsra de trei ani. Femela esre in calduri timp de rrei-sapre zile, ea ji mascnlul ales imperechindu-

sc de mat mulre ori pe parcursul accsrei perioade, Dupa o gestatie care durcaza crei luni ~i jumatare, se nasc doisase pui care SW1t orbi ln primelc zcce zile de via,a. Femela Ii alapteaza limp de opt saptamani, Doar 1-2 pui din fiecare pereche supravietuiesc.

518

Felinele salbarice au W1 corp purernic ~i coada lunga pentru a-si mentine echilibrul, Au gheare ascutite ~i

curb ate pe care le folosese atat pentru a imobiliza prada, cat §i pentru a se apara. Au reflexe foarte bune, iar vazu] §i auzulle sum bine dezvoltate. Desi i~i petree majoritatea timpului sol, felinele salbatice se

cu deosebita agilitate.

Majoritatea sunt animale solitare.

Coad« lungd pentru ecbilibru

Flehmen

Astfel este denumira una dinrre exprimarile din perioada de rut, cand masculullinge urina femelei, iji ridica buza superioara ji iji expune dintii, Apoi, trage aer carrc organullui Jacobson pentru a identifica femelele gata de imperechere. Acest eomportamcnt are legatura ~i ell suprcmatia teritoriala,

Buza este ridicatd ji diniii expuJi.

Camuflaj

Desenulliniar caracteristic pe fondul maroroscat reprezinra 0 metoda eficienra de camuflare ~i ajuta la apararea rigrului in padurile ~i ierburile inconjuraroare.

Teritoriile tigrilor Tigrii au rerirorii individuale a carer dimensiune variaza in funcrie de cantiratea de hranii ji de cat este de aecidentat solul. Ei ili marcheaza reritoriile cu urine ~i sf~iind scoarp copacilor. Teritoriile fernelclor nu depasesc 26 kn}, cde ale masculilor fiind mai mari, deoarece incorporeaza d.teva teritorii ale femelelor. Tigrul poate avca mai mulce barloguri pc teriroriul sau.

Tigru de Sumatra asauindu-si ghearde dean co pac.

AMERICA DE NORD, FAUNA

519

Leoparzii

Leoparzii traiesc in cea mai mare parte a Africii, in sudul Asiei §i in Orientul Mijlociu. De fapt, sunt cele mai raspandite feline salbatice. Majoritatea leoparzilor traiesc in paduri, dar unii pot fi incalniti §i pe pa§unile §i tinuturile impadurite ale savanelor. SW1t cataratori excelenti, coada lor lunga ajutandu-i sa-§i mentina echilibrul. Dorm, se odihnesc §i urmaresc prada de pe crengile copacilor. Blana lor variaza de la galben deschis pana la negru §i este acoperita cu pete, asigurand un camuflaj eficiem in amestecul de umbra §i [urnina din mediullor inconjuraror,

Vaniitoarea

Leoparzii vln~a rnai ales in zori sau pe tnserar, prada fund reprezentata de 0 varicratc de animale, printre care cerbi, anrilope de ralie medie, babuini 1i porei alergatori.lji urmaresc ripnl prada sau 0 pandesc, gara de atac de pe 0 creanga de deasupra potecilor faeute de vanat, Leoparzii i!ji omoara prada rnuscand-o de gat sau de ceafa. Sunt animale puternice, agile 1i pot urea In copaci, fara efort, prazi comparabile cu greutarea lor.

Gheparzii

Cu picioarele lor lungi, caperele mici §i constituria supla, gheparzii sum cele mai rap ide animale de pe uscat, Pot alerga cu viteze de pana la 100 km/h. Femelele traiesc de obicei singure, iar masculii in grupuri de 4-5 indivizi, de obicei frati, ~are pm ramane impreuna toad viata. In Africa, mai exista doar 9.000-12.000 de gheparzi din cauza rulburarilor mediului natural §i sensibilitatii la dlferite boli virale transmise animalele domestice.

Gheparzii musculi adesea vdneazd in grupuri mid.

Felinele salbatice mici

Urecbi mari, drepte

Servalul

eu capullngusr li lungi. Traiesc pe rcritorii

bine delimitate. in paduri putin impadurite

ji In savanele Africii Subsahariene. Vineaza in mare parte in amllrg, ascultand rniscarile soparlelor 1i rozatourelor, precum Jobolanul-drtita.

Pisica salbatica europeanii Se crede til pi sica salbatica european a ar fi stramoju] pisicii dornesrice. Traiesre

in habicare care variaza de

la paduri la pajuni

deschise, In cea rnai mare patte a Afncii, a vestului Europei ji Asiei. Vlmeaza pe cent propriu sau In perechi, avdnd ca prada mai ales rozatoare §i pasari.

Bland

..

AFRICt\, FAUNA

LEI ~I ALTE FELINE SALBATICE

AntiLopa este fixat.!i in ramificafia unui copac pentru a euita sa fie mdncatd de biene, ,acali ,i alri eventuali prdddtori.

Leopardul rage

Leopa;d fernela cu pui

Reproducerea Leoparzii aring maturitatea sexuala la varsta de 21;2- 3 ani. Maseulul este arras de mirosul urinei de femela atunci cand aceasta esre in calduri, Se imperecheaza §i raman imprcuna timp de 0 saptamana, Dupa 0 perioada de gesta,ie de 3 luni ji jumarare, femela da nOltere la 2- 3 pui intr-o craparura dintre sranci sau intr-un desis, Puii sunr inpircati Ia 3 Iuni ji devin independenri la 2 ani.

Gheparzii vaneaza in timpul zilei, atunci cand alti pradatori se odihne;c. Prada lor esre formara din anrilope mici ji gazele, £~\a de care dezvolta vireze ma.i mari in alergare. Pot rnentine vireze marl pe disrantc scurte ~i ren un ~a Ia urrnarire atunci dnd obosesc.

Caracalul

Caracalii, numiti §i linqii deserrului, traicsc in zonele semidesernce ale Africii sau Indiei, Vaneaza piisari, rozatoarc §i anrilope

mici. Sunt foarte buni saritori ~i prind pasari care-si fae cuibul pe crengile rnai joase. POt chiar sari pentru a prinde pasari in zbor. I§i rotesc smoeurile de par din varful urechilor penrru a cornunica eli rivali san en posibili par teneri.

Habitat

Cele mai mulre feline salbaticc traicsc in paduri, dar s-an adaptat la conditii de viata diverse, cum ar fi deserturi, mlastini, pa§uni §i rnunti, Pisica nisipurilor, de exernplu, traieste in deserruri ~i i§i ia toata apa de care are nevoie din prada sa. Are pernu~e groase pe labe pemru a se purea rnisca rapid pe nisipul moale. Pisica-pescar traieste in rnlastini §i a invatar sa vaneze scotand pesti afara din apa,

Felinele de piidure

Felinele de padure au adesea blana cu dnngi sau eu pete penlll a le ajuta sa sc confunde ell amesrecul de Iumini Ii urnbre ale piidurii. Maragayul si leopardul marmorat pot atarna eu susul in jos de erengi ~i pot cobori pe trunchiul unui capac, cu capul Inaime.

Felinele de munte

Blana groasa Ii parul des le ajuta sa suporte vremea reee de pe munre. Camuflajul este, de asernenea, important, mai ales pentru felinele active In timpul zilei. De exernplu, coloratia leopardului zapezijor scam'ina foarte bine cu picrrele gri li zapada din muntii Asiei Centrale.

Rasul rosu

Rasul rojll sau linxul cafeniu din America de Nord s-a adaptat la viata in munti tnal~i. rnlastini, paduri ?i deserruri. Noaptea vancazii iepuri de vizuina, iepuri de camp Ii rozaroare. Masculii aparii teritorii intinse, de pana Ia 100 krn", iar fernelele 0 zona

doua ori mai mica.

Coadd scurtd, groasd

Leopard al zapezilor

HABITAT CAMPURI deschise ~i savane putin irnpadurite.

LEUL

DENUMIRE FllNTIFICA Panthera leo ORDINUL Carnivora

FAMILIA Felidae

RASpANDIREA Africa, la sud de Sahara ji padurea Cir din India

ASIA, FAUNA

CAMUFLAJ -'11 CULOARE

CONSERVARE

HRANA carnivor, se hranesre ell animale, precwn antilope gnu, zebre, anrilope $i gazele. Un grup de leoaice poate ataca ~i LID bivol. Dad. sunr foarre lntomerate, leoaicele pot ataea ~i pui de rinocer.

DIMENSIUNEA inalrimea la greaban 0,8 111, greut.tea 204 kg

DURATA DE VIAl" 15-16 ani

FAUNA MONTANA

FAUNA pADURII TROPICALE

PISICI

---~------Feline salbatice----------

Feline de campie

Datoritii coamei asprc, mascuiul paTe mai mare dmJ.t este de flpt.

Puma traieste §i in munp. Esce foarte pucernica ~i face salturi de aproape 7 mctri,

Felinele de padure

Leopardul are pe blana un model care il carnufleaza foane bine atilt in copaci cat li pe so!.

Pantera neagra este un leopard negru in tntregime.

Leul esre eel mai mare ~i mai putemic dintre pradatorii de campie,

Pisica salbarica europeans nu se mai int:iLne~te decar foarte rar. in Marea Britan ie nu mal exisra decar in Scotia.

Serv .. lul poate s. ri pftn" la trei merri in IIl.lr;'nc petHeli .1 prtnde paslri In zbor.

Ghep.rdul se bazeaza pe viteza sa cxtraordinara pentru a-Ii captura prada.

Feline de munte

/llolln lrbisulni se deschide La

Pisica lui Geoffroy traiesre in Anzi, 1a rnari altitudini.

Felinele din zonele umede

Pisicile de jllngJa trnicsc pe asrernuturi de ierburi, ill vegcratia dens, din preajrna raurtlor,

520

Rasul I!i folosesre smocul de par de pe ureche penr:ru a cornunica, coada hind prea scurra penttu a fi folosit •.

Tigrul, eel mai mare din familia felinelor, nu esre un foarre bun ca~arator. dar inoata eu usurinta.

Jaguarul. eea rnai mare !i masiva dintre felinele sud-arnericane, se catara bine in copaci.

Rasul ro~u are coada scurta !i rorunjitii.

Pisica-leopard rraieste In padurile Asiei de Sud-Est Ii se hranesre eu mamifere mici !i pasiri.

Margayul i~i petrece ruajoritarea rimpului In copaci, iar noaptea vancaza pasarile aflate in cuiburi,

Oeelorul vaneaza la sol, dar se poate napusti asupra prazii ~i in copaci.

Felinele de

Pisica de nisip traieste In Sahara li in dcserturile din vesrul Asiei. Ziua doarrnc in vizuine.

rozatoare ~i chiar mid anrilope.

LENIN, vez i REVOLUTIA RusA

Inceputuri

Leonardo s-a nascut in 1452, la Vinci, un orasel aflar pe un deal, in apropierea orasului italian Florenra. Taral sau, Piero, era fun'qionar, iar mama ,aranea. In 1466, se muta la Florenta, unde devine ucenicul lui Andrea del Verrocchio, artist florentin renumit. Cudnd, lUCIa la propriile proiecte artistice.

LEONARDO DA VINCI

m PICTOR, DESENATOR, SCULPTOR, inventator, om de stiinta, anatomist, arhitect - Leonardo da Vinci a fost 0 personalitate foarte inzestrata. S-a nascut in 1452, intr-o perioada in care arta ~i arhitectura traversau epoca de aur a Renasterii. A devenit celebru ca pictor, pentru operele de arta pe care le-a realizat la comanda unor protectori bogati din Italia ~i, mai tarziu, din Franta, Mintea sa neobosira l-a facut sa investigheze fie care domeniu al stiintei ~i artelor, inregisrrsnd in carnetelele sale nurneroasele inventii, ce demonstreaza 0 fantezie ~i 0 inteligenta remarcabile.

Artistul

Talentullui Leonardo era lillie, el realizand numeroase pieruri de 0 frumusete §i 0 cornplexitate inegalabile. Totusi, asa cum afirma specialistul in istoria artei renascentiste, Giorgio Vasari, el "a avut in vedere aspecte atat de subtile, minunate ~i dificile, pe care rnainile sale, desi extrem de iscusite, nu le-ar fi putut realiza vreodata" Drept urmare, purine dintre picturile sale au fost finalizate. Acelea care, totusi, au fost, se gasesc intr-o stare deplorabila deoarece lui Leonardo li placea sa experimenteze cu noi pigmen~i sau materia le, care, din pacate, nu au reusit sa tread testul timpului.

Schite in perspectiva

Pe parcursul vietii sale, Leonardo si-a notat ell srrictete deraliile legate de arta picturii. Acesre scrieri sunt adunate in volumul intirulat Tratat desprc pictura. in 1492, a scris 0 lucrare complexa despre studiul perspectivei, analizand modul in care spariul ji distanrele sunt percepute de catre ochiuluman. In paginile de mai sus, el ilusrreaza metoda foloslra pentru a transptme 0 Figura pe marginile unei bolri curbate, 0 rehnica nernaipomcnita, care a reprezentat punctul de pornire pentru dispozirivul numit trompe l'oeil (picrurile care "injala ochiul").

Mona Lisa

In 1503, Leonardo a incepur sa picteze porrretul unei

fernei florentine. despre care se crede ca ar fi Lisa Cherardini, soria unui negustor bagar. Portretul, cunoscut sub numele de Mona Lisa, se afla acum expus la Muzeul Luvru. Zambetul misrcrios al femeii a tacnt din portrer una dinrre cele mai celebre picruri ale lumii.

Fecioara eu pruneul

Inainte de a in cepe 0 picrura, Leonardo desena a schi~a deraliara, in a~a fe! inch sa cunoasca dinainte ccmpoziria. Nu se stie daca pictura Fecioara cu pruncul, cu Sf loan BotezJ.toru1ii Sf Ana a fast finalizata deoarece, pana acum, nu a tosr gasita. In schimb a fast gasiti schira ei, ce ne indica destul de dar despre ce ar fi putut fi yorba.

Aripi confeciionate din tafta

Pilotul mijCJ. aripile cu ajutorul brateior.

Inventatorul

LEONARDO DA VINCI

Leonardo era un om de §tiinta §i un inventator priceput. Pe parcursul vietii sale, a desenat masinarii de zbor, arme, puzzle-uri matematice §i instrumente muzicale. A inventat 0 pompa ccntrituga §i un costum pentru scutundari. A desenat cladiri §i fortificatii, a construit canale rnilitare §i poduri ce puteau fi daramate in timp de razboi,

Polosindu-se de observariile asupra pa.sarilor aflate in zbor, Leonardo a desenat 0 masinarie de zbor care folosea pe post de combuscibil muscularura umaria. Desi masinaria construira din lemn ~i panza dadea, cu siguranta, dovada de ingeniozitate, ea nu ar fi zburat niciodara din cauza greuta~ii marerialelor din care era consrruita.

1452 Se najte la Vinci, langa FlorenI" 1466-1472 Devine ucenicul lui Andrea del Verrocchio, I. Floren, •.

cca 1482 Se rnura la Milano ji lucreaza cu Ducele de Milano.

cca 1485-1488 Proiecteaza un tane. 1492 Cerceteaza perspectiva Iiniara. cca 1497 Picreaza Cina cea de taind I.

o manastire din Milano.

1498-1499 Schiteaza Fecioara cu

pruncul. '

Arme ~i razboi Desi considera razboiul 0 »nebunie animalica", Leonardo a nascocit careva masinarii dedicate acestuia. A desenat un car de Iupra ell coase ~i un tanc timpuriu, ce avea arme pe laturi. A prctins a fi inventat 0 rnasinarie care arunca rachete letale care, atunci cand explodau, improscau inamicul ell fliica.ri mistuitoare.

1500 Se lntoarce la Florenta.

Anatomia

Leonardo era fascinar de rnecanisrncle corpului uman, pe care II considera 0 masinarie. A disecat peste 30 de cadavre penrru a le srudia in incercarea de a rezolva problerne ingineresri,

cca 1503-1506 Picteaza Mona Lisa. cca 1515 Accepta invitatia regelui Francisc I de a se stabili in Franta,

1519 Moare in Franta.

..

ZBOR, rSTORIC

INVENTII

ISTORIA ARTEI

PrCTURA §l DESENUL

RENA~TEREA

521

LEONOV, ALEKSEI vezi EXPLORAREA SPATIALA. LlBAN vczi SIRIA $1 10RDANUL. LIBERIA vezi AFRICA DE VEST. LIBIA vez.i AFRICA DE NORD·VEST

LICHIDE

Proprietatile lichidelor

Un lichid poate lua diferire forme atunci cand este lasat sa curga liber. De asemenea, ia

se aduna sub forma L

rorma oricarui recipient in care este pus. Un de picdturi.

\ lichid este dificil de cornprimar, deoarece

, forrele dintre particule nu Ie permit acesto

. \. s\se~apropie prea tare.

)\... .-. ""." ~ 11"'''' ~

. ,$, v. II

... '" \ ,"1:..",.

~... • A

• """ e~

J

Cdnd curgeun licbid, partieulele sale au tendinta de a

,,"'" CAND VARSATI 0 BAuTURA, @ aceasta se imprastie. Nu se ~)) pie~de ~imic din ea, ci i~i

. schimba forma. Acest lucru are

loc deoarece bautura este un lichid 0 forma' a materiei cu volum diferit, dar fara forma. fixa. Lichidele sunt alcatuite din mici

Un lichid

care curge nu are fi)rrna regulata.

., ..

. -

... i.I

particule de materie ce vibreaza, men~inut~ ", _ ~ impreuna de forte numite legaturi chimice-:; ~$o Apa este, de departe, cel mai raspandit lichid~': ....

d ~.

e pe Pamant. ~

I'

Tensiunea de supratata Atracria dintre particulele unui lichid produce 0 forta sau 0 tensiune pe suprafata lichidului, tensiune care 0 face sa se comporte ca 0 "piele" intinsa. Tensiunea de suprafara face ca pidturile §i bulele sa devina sferice. Mercurul are intre particulele sale forte rnult mai puternice ded.t apa, a§a ind.t are 0 tensiune de suprafara mai mare §i forrneaza picaturi mai rotunde.

r-~~:=~~:!~~i!~~5~~~~~ '\ --:. ~ ,.

I .: • ';'4 ...

-"" . -~~ ..

Vascozitatea cap;c1~"at!a acesrnta'" ~Iasa -:::..::. Sirop , • Miere

de a opune rezistenta Ia curgere. Aceasra rezulta din frecarea exisrenra intre moleculele lichidului atunci cand se deplaseaza unele pe langa celelalre. Lichidele groase, vascoase, precum melasa neagra, prezinta 0 freeare foarte purernica inrre molecule; lichidele curgatoare, pre cum rnicrca proaspara, au forte de frecare mai mid ~i, prin urrnare, 0 vascozirare redusa.

Apa

Meniscul

Suprafata unui lichid formeaza 0 curba nurnita rnenisc, in locul in care acesta ia contact eli peretii rccipiemulut. Lichidele cu legaturi slabe inrre parricule, precum apa, se prind de pereti Ii se curbeaza In jos. Cele ell legaruri puternice, precum mercurul, e tndeparreaza de pereri Ii se curbeazii in sus.

Hidrogen ~

Apa

Fiecare molecula de apa contine doi atorni de hidrogen care fac legatura cu un singur atom de oxigen. Peste punctul de fierbere (1 OOOe), apa se transtorma in abur. Sub punctul de inghet (O°C), apa ia 0 forma solid a, numita gheata. Apa dizolva multe substante, precum sarea §i zaharul, forrnand solutii.

Pk:\cura de mercur

Pic. tu r!l de ap:\

Punctul de fi rb r

deapii (H20)

----- Hidrogen

Prin indlzirca unui lichid,

parti .ulclc acestuia ca~tigi energic §i vibrcaza mai repedc, La 0 anumita temperatura,

nUI11 iea puncr de fierbcre, toare particulele au destuls energie pentru a fupe legarurile dimre ele ~i incep sa formeze rapid bule In tot Iichidul. Fiecare lichid are punctul sau de fierbere.

Sue Inghe{at

Hidrornetrul

Densitatea unui lichid esre adesea exprirnara in cornparatie ell densirarea apei, Aceasta .densirate relariva" se mascara ell W1 dispozitiv nwnit hidrornerru. Cu cat hidrornerrul pluteste mai sus in lichid, Cll atat acesta CStC mai dens. Glicerina are 0 densirate rclariva de 1,3, ceea ce inseamna di

este de 1,3 ori rnai densa decir apa. AIcoolui are 0 densirare relariva de 0,7.

Gheata

Majoriratea subsranrelor se contracta cand inghea~i, deoarece parriculele acesrora devin mai apropiate. Apa, rorusi, se dilara dnd tngheara, deoarece moleeulele sale se desfasoara, De aceea, uneori 0 bautura iese din sticld cfind inghea~a.

Evaporarea

Sub puncrul de fierbcre. un lichid poare trece din fOrma lichida in forma gazoasa prin evapOf<ue, proee, mai lent. La suprafata lichidului, purine parricule capiri desrula energie penml a trcace in aer ea gaz. Apa se evapora de pe rufele puse Ia uscat deoareee rnoleculele de apa primesc energie de la soare Ii de Ia vant.

Sucul de portocale este, in cea mai mare parte, ap«.

Bulele se ridicd la suprafota apei si se degajd in aet:

Apa flerbftnd

Osmoza

Cand dona solurii eu concentratii diferire sunt separate printr-o membrana semiperrneabila (lU1 obstacol pores}, lichidul

se va rransfera din solutia mai purin densa in eea mai concenrrara, Acest fenomen se numqte osmoza. Cand Inmuiati lll1 fruct uscat, fructul se wnfla pc rnasura ce absoarbe apa pri n osmoza, prin

percrii eelulelor fructului.

J

Bulele se Jormeazd pe rnesurd ce licbidul fierbe.

Fruct uscat

Inghetu1

Pe masma ce se racesre un Iichid, particulele sale pierd din energie, iar legiturile dinrre accstca devin mai purernice. La 0 anum ita temperatura, numita puncrul de inghe~, lichidul devine solid. Irnpurirarile due Ia scaderea puncrului de lnghq. De exemplu, apa de mare, care conrine sare, ingheata la 0 temperatura rnulr rnai scazuta dedit apa purii,

Balonul este inca/zit din partea if~(erioarii.

Alcool

Glicerina

Apa

Fruct uscat dupa ce a fosr inmuiat in apa

..

ATOMI SI MOLECulE

FRECARE

GAZE

OCE.(}.NE ~1 MARl

SOLIDE

MATERIE

522

LIECHTENSTEIN, vezi ELVETIA ~I AUSTRIA

Cu APROAPE 1000 de specii, liliecii sunt a doua clasa de mamifere, ca diversitate, dupa rozatoare. Sunt singurele mamifere care pot sa zboare cu adevarat, Numele clasei din care fac parte este Chiroptera, insernnand "aripi cu maini" Cand se odihnesc, liliecii atarna cu susul in jos. Majoritatea sunt nocturni. Consuma 0 hrana variata, pe care 0 gasesc cu ajutorul mirosului sau vazului, precum liliecii care mananca fructe sau prin folosirea undelor

LILIECI

sonore, printr-un proces numit ecolocatie, precum liliecii care rnananca insecte.

Tipuri de lilieci

Liliecii se impart in doua grupuri:

Megachiroptera sau liliecii mari,

care sum liliecii care consurna fruete, ~i Microchiroptera sau liliecii mici, nurniti uneori lilieci insectivori.

Megaliliecii

Liliecii frugivori se rnai numesc §i

vulpi zburaroarc. Acesna rraiesc Ochi Ii

in regiunile tropicale ji subtropicale ale Africii, Asiei ji Australiei. Majoritatea se hranesc eu [ructe, insa unii consuma ~i flori, nectar ji polen.

Urecbile sunt aproape la fel de Iungi ca {i corpul si capul la un loc

Sturnira lilium (Liliacul mic cu "epole\i")

Microliliecii Termenullilieci insecrivori esre lnsclator. MuI~i se hranesc ell frucre, carne, pejte, polen, chiar sange ~i insecte. Liliecii rnici rraiesc atdt in regiunile rropicale, cat §i in cele temperate, iar eei din zone eu clima Ieee hiberneaza in timpul iernii.

Liliacul cu urechi lungi

Trasaturile liliecilor

Aripa unui liliac esre alcatuita dinrr-o membrana elastica din piele, intinsa intre degetele alungite ale membrelor amerioare ~i membrele posterioare. Liliecii au carpul usor ~i degete puternice, cu gheare, cu ajutorul carora pot sa se aga~e de diferite suporturi.

Arip« este Jormata dintr-o membrana intinsd {patagiu} lntre oasele degetelor fi membrele

Coada este

pentru ecbilibru {i pentru franare In zbor.

insecta In act'

Liliecii care mdndncd insecte au urecbi marl, pe care ie fllosesc atunci cand identified hrana prin ecolocatie.

anterioare.

Habitarele de pcstera

In zonele ell clima calda, pesrerile ofera ziua locuri de atamat, iar femelele dan nastere puilor li au grija de acestia. Pesrera Bracken din Texas, SUA, are eea mai mare colonie din lurne, cu aptoape 20 de milioane de lilieei.

Stinghiile

Liliecii au nevoie de locuri in care sa stea agap~i sau sa se odihneasca, Noaptea se odihnesc intre reprize de hranire §i adesea se asaza pentru a c0!1suma din prazi mario In timpul zilei, au nevoie de locuri unde

sa doarrna §i sa se curete, Femelele aleg un loc

sigur ~i caldut pemru a

da nastere puilor.

brasiliensis} in peftera Bracken

Hahitarele din copaci

Liliecii mici srau atarnat] In scorburi. cum sunt cuiburile de ciocanitoarc sau crapaturile aparute dupa furruni. Acesti lilieci albi din Honduras. care mai sunt numiri ~i Iilieci de cort, i~i construiesc un "cort" din frunze mari.

Hibernarea Liliecii rrebuie sa hiberneze undeva un de este rece, dar uncle sunt protejati de inghe\. care i-ar ornori, Locul unde stau atarnari se ntlme~te hibcrnacul si rrebuie sa fie ~i urned pentru ca accstia sa nu se usuce. Locurile preferare de lilieci SUnt pesrerilc, podurile casclor li scorburile.

Liliaeullui Narrerer

Ecolocatia

,

Pentru a gasi obiecte pe intuneric, liliecii mici emit sunete cu frecvenra inalta. Sunetul ricoseaza de pe supraterele cum esre, de exernplu, corpul unei molii, iar liliacul 0 locallzeaza, ascultand ecoul care se inroarce.

Ecou

Cum prinde prada un liliac cu potcoava 2 Urechile mari, mobile ale

Liliccii cu potcoaod liliacului derecreaza vibratiile

emit Junete' generate de rniscarea aripilor unci insecte. Liliacul poate percepe dimensiunile unei insecre ell ajutorul vibrariilor.

1 "Potcoaya'· de r= nasul liliacului concenrreaza sunerul intr-o unda. Liliacul ili mijd dintr-o parte in alta capul in rimp ce zboara, durand insecte.

rotunjite

3 Cdnd liliacul si-a localizat prada, prinde insecta in artpi, adesea

consumand-o in aer.

523

Hrana

Liliedi au 0 gama larga de surse de hrana, Majoritatea man and insecte, putand consuma cantitati uriase intr-o noapte. Lilieci! mai mici, cum sunt pipisrrello, prind tanpri mid. Liliecii mai mari, precum liliacul de seara sau Eptesicus serotinus, se hranesc ell carabusi ~i gandad de balegar. Unii lilieci prind prazi terestre §i culeg insecte de pe frunze. Cei care mananca fructe traiesc mai ales la Tropice, unde au hrana asigurata tot timpul anului.

Liliecii-varnpir Adevararii lilieci-varnpir Sf hranesc ell sfmgele mamiferclor sau al pasarilor. Folosindu-si ineisivii

ascuriri ca n iste lame, ei

fae 0 raierura pe urechi

sau glezne, Pe masura ce curge sangele, liliacul il

be. cu limba canelata, ce actioneaza ca un pai de baut,

dintr-un mdgar

Cre§a

Ca toate rnarniferele, femela liliac poarta puii in uter pana cand fata. De obicei, se naste doar un singur pui pentru a nu ingreuna

zborul femelei gestante.

Adesea, femelele se aduna in nurnar mare, ca sa fete pe rarnuricre~a.

A(eascd stinghiecr"fd se gdsefte in acoperisul unei clddiri.

Liliecii nou-ndscuti sun! roz ii ford bland, avand neuoie de un mediu (ald.

Gonyosoma oxycephala vdneazd noaptea.

Amenintari ~i pradatori

Acest Gonyosoma oxycepbala, din sudesrul Asiei, cunoscur ca prpele mancaror de sobolani. prinde lilieci in coroanele mangrove1or. Princre animalele care se hranesc eu lilieci sunt soirnii, bufnitele si pisicile. Prinrre cele mai mad amenintari pentru

supravieruirea liliecilor din roara lumea se numara distrugerea habitatului, pesucidele !i vandalismul uman. Mulre specii sum in pericol de dispamte.

..

LILIECI

Liliac-buldog

Liliecit pescari ifi t drasc picioarele lor lungi prin apd pentru a pelte.

Liliecii pescari Unii lilieci folosesc ccolocatia pentru a derecta pegrii de 10 suprafata apei. Liliecii pescari au picioare Lungi ~i pot zbura razant pc suprafata apei, prinzand pe~tii eu ghearele lungi ~i

ascurire.

Vulpea zburatoare eu ochelari (Pteropus conspicillatus) Liliecii frugivori

Acesri lilieci strivesc fructele coapre de cresrarurile din cerul gurii. Scuipii afara coaja si sernintele mari pc care nu le pot digera. Uneori, acesti lilieci rnananca fruetele in copacul de unde le culeg, ins. le pot duce catre 0 ram uri, uncle le pot devora atarnand in siguranrli.

Liliecii carnivori Multi microlilieci de dimensiuni mai rnari rnananca soareci, scbolani, broasre li soparle. Liliecii-varnpir falli din Asia ji America iji duc prada pana Ia iniil,imi considerabile pentru a 0 devora, folosindu-si degetele mari ~i paragiile pentru a 0 putea tine.

Unii lilieci care se hrdnesc cu nectar zboard deasupra plnntei.

Liliecii din genul Glossopha!\a(C-,lc,ss<)plla~;alongirostris) Liliecii care se hranesc cu nectar

Arborii care sum polenizati de catre lilieci le of era acestora nectar ji polen ca rasplata pentru serviciul adus. Lirnba liliacului care se hranesre cu nectar are un varf ca o per ie, care este folosit pentru a linge necrarul si polenul din interiorul florilor.

Liliecii linen atdrna cu

susul in jos cat pleacd femeleie .~ii se hrdneascd.

Fiecare feme/d ifi poate recunoaste puiu! dupd sunetul pe care acesta

il emite.

Cel mai mare ~i cel mai mic Cel mai mare Iiliac este vulpea zburaroare malaieziana, care poate avea 0 anvergura a aripilor

de pana la 1,7 m. Cel mai mic este liliacul bondar, cunoscut ~i sub numele de liliacul Kitti eu rat, Acest animal minuscul are doar 30 mm Iungime ?i cantaresre doar dOlla grame.

524

BALENE SI DELFlNi

CONSERVARE

Liliecii ifi fin cald ingrupuri.

Femelele aldpteazd puii stand cu susul in jos. Cei mici se prind de mama cu dintii fi cu ghearele.

Majoritatea iiliecilor tineri nu pot sa zboare pand csnd ajung la trei ani.

LILIACMARE CUPOTCOAVA

NUME FIINFFIC Rhinolophus firrumequinum

CLASA Chiroprera

FAMIUE Rhinolophidae

RASPANDIRE Europa Centrala ji de Sud, din Africa de Nord §i pana in japonia

HABITAT padure, paluni, asezari umane

HRANA insccte

DIMENSIUNI lungimea: 6-7 cm

DURATA DE VIATA pana ln 30 de ani

HIBERNAREA

MAMIFERE

PESTERI, FA.UNA

-------------Lilieci------

1n timpul somnuiui, gilearele au un mecanism special de blocare, care preuine desprinderea.

Liliacul atarnd prinedndu-se de ramurd eu ghearele puternice.

Natalus stramineus (Iillacul cu urechi palnie) tdielte in America de Sud, in

Liliacul frugivor mexican manandi mai mulr frucre, insii se hranesre §i co insecre.

Liliacul Cll umeri galbeni se hrancsre cu nectar, polen ji frucre.

Liliacul vampir comun are 0 saliva care previnc inchegarea sangelui prazii.

Phyllostomus hastarus arc un sirnr al mirosului foane dezvoltat.

Uliacul frugivor din America poace avca pui de doua ori pe an.

Liliacul frugivor din Borneo are un bot aparte, lung, ca de vulpe.

Liliacul de seara zboara peste carnpuri Ii pajisti, vanand ciidibuji rnari.

Saccopteryx bilineata (Iiliacul cu dung. alba) sti atarnat adcsea pc trunchiuri de copac.

Rhinopoma microphyllurn (liliacul cu coada de joarcce)

in Africa Ii Asia.

Carollia perspieillata (liliaeul cu coada scurra) are un sirnt olfaetiv foarte dezvoltat.

Liliacul mic cu potcoava sc hranesre exclusiv ell insecte.

Aeeastd specie de liliac ifi [olosesre aripile la doar doud sdptdmani dupii nastere.

Aripile sunt

cat timp litiacul atarnd cu susul tn jos pe creangd.

Carollia perspicillara (Iiliaeul ell coada scurra) se banane in America de

Epomops franqueti esre un liliac african care maninca. fructe coapte.

Rhynchonycteris naso atarnat in copacii de pe lang. rauri: blana sa arata ca lichenii.

coronamentul copacilor:

Acest liliac are un sim] o/foctiv Joarte dezvoltat, cu ajutoruL cdruia loealizeazd fruaele.

Mdnancdfi insecte.

525

FIE cA VORBIM SAU SCRIEM, noi cornunicam unii eu ceilalti eu ajutorullimbajului - un sistem in care sunetele sau semnele fac trimitere la obiecte, aetiuni sau idei. Limbajul este unul dinrre elernentele c~ au fkut posibila evolutia civilizatiei noastre. Deoarece oamenii puteau vorbi, au putut sa trans mid cunostintele. Diferitele forme de limbaj au suferit imbunatatiri de-a lungul timpului ~i se afla intr-un continuu proces de schimbare, pentru a se adapta nevoilor utilizatorilor. Cuvinte noi, preeum "internet': intra mereu in vocabular, iar gramatica, setul de reguli ale unei limbi, se afla §i ea in continua schimbare.

G'~J 0-' "" "-

• -s~t;; «. ~r~_~

r-/ ~-" o~~~' ~~ ~

·----'r~o o~.., '~:.':O~. "~-.~ .. :.<~s,"'__ ~

-< ., ~'-"" 0 O)',.--'C '- .

~ v, .-' c '. ~J" ,R~-, , ... j "'_ -,' \ ~

" ',J'''> I'S~'<I'Y 0 -'0 _. v

'" /0;'· . t:, ::'t"l 0 ~~ -.

o r» 1<1' 0 t. \ '~'" ';~ ~"''K» ff .'. ".

f'o, -, .. - ... , 'r---",-' j 0 'ld-'~ ~

1'<5' '?-'.-.S::o:,' I, .,' r ',,,~ <lg

_ 0. t:ti', I, " 1) J'l;)

[1~'l>,~ ~f'~r~o' -- '.~.: ,'~

~"\l.... ( 6; .,1 "';l.. ~..,.~,? ~ ~~

'0' ."d·" rJ

'v\ ("',t$

~ ""I »:

'. 7' '0'

'\

Identificand cateva cuvinte sau expresii similare ee

apar In mai multe limbi, putem observa cii rnulre dintre aeestea sunt

inrudite *i provin,

probabil, dintr-un

strarnos com un, De

exernplu, lirnba rusa este foarte asemanatoare eu mulre alre limbi din Europa §i Asia

Centrals. Probabil cii locuitorii acestor zone au adoptat limba nomazilor care au migrat din sudul Rusiei acum 6.000 de ani. Savantii grupeaza limbile In familii, In funqie de modul in care sunt intrebuinrate In zilele noastre.

LIMBAJ

Familiilc

Limbile uorbite in Africa aratd cd, odinioard, era un continent puternic colonizat.

Cele mai importante limbi

Aproape jumarate din populatia globului vorbesre 10 dintre cele mai raspandite limbi. Mulre dintre acesrea provin din Europa ji s-au raspandir la nivel mondial odara eu colonizarea d.iferitelor reritorii de catrc europeni. De exernplu, portughezii si-au transmis limba poporului brazilian,

Vorbirea

Nimeni nu stie cum a aparut vorbirea din rnormaielile animalelor. Desi oamenii pot sa arriculeze 0 gama variata de sunete, rnajoriratca limbilor nu folosese decat 40. De obicei, aceste sunete nu au un inteles decar dad sunt alaturate pentru a forma cuvime. Chiar ~i atunci, esre posibil ea asculcarorul sa nu lnteleaga 0 iota fara sa asculte intreaga propozitie.

Dialecte

Dlalecrul reprexinra 0 forma parriculara de pronuntie a unei limbi, Exisra cazuri in care W1 dialect devine el insusi 0 limba: spaniol a, italiana ji franceza sunt dialecre ale limbii latine.

Tiganii vorbesc un dialect In care se arnesreca limba statului unde traiesc ell dialeccul romanes.

Limbajul trupului §i al semnelor

Pe langa vorbire §i scris, exista ~i alre forme de limbaj, se poate comunica §i prin gesturi, ceea ce accentueaza cuvanrul vorbit. Lovirea mesei cu purnnul esre un exemplu In acest sens. Mult mai sub til, un dirijor folosesre baghera pentru a controla 0 lmreaga orchestra.

Alfaberul

semnelor

Limbajul semnelor Persoanele cu deficienre de auz sau vorbire cornunica ell ajutorul sernnelor, ce implica folosirea mainii ~i a degerelor,

Limbile Parnantului

in lume exist. peste 4.000 de comunirari lingvisrice (grup de oameni care vorbesc aceeasi Iimba), Peste 90% dinrrc acestea sunt in pericol

de disparitie. Doar pe continentul nord, american exisra 100 de asemcnea comunitati cu rnai purin de 300 de membri.

A

Legendii: m ilioane [Q] Porrugheza: 160
de vorbitcri
[Q] Aruba: 170 [Q] Rusa: 270
[Q] Chineza: 1.000 0 Spaniol.: 280
[Q] Engleza: 1.400 0 Hindi: 400
[Q] Franceza: 220 [Q] Alrele Noam Chomsky

Influentul Iingvisc american

Noam Chomsky (n, 1928) susrine ci ne

H

a sugerat do anurnite aspecte generale de gramatid. exisra in creierul timan, indiferenr de

Q

s

T

R

u

SEMNEJI SIMBOL RI

..

CODURI SI CIFRURI

EDUCATIE

GENETIC.~

ccnzuram ceca ce

spun ern, este posibil ca trupul nostru sa lase sa se In,eleaga adevararele noastre rrairi. In aceasta

imagine, femeia ji-a incrucisar brarele aratand ca. nu vrca sa auda cc i se spune.

p

v

w

x

y

z

SCRIEREA

SOCIETATEA UMANA

526

LIMBAJUL SEMNELOR, vezi LIMBAJ • LINCOLN, ABRAHAM vezi AMERICA, RAZBOIUL CIVIL. LINII AERIENE, vezi AERONAVE

LINNAEUS, CAROLUS

CAROLUS LINNAEUS, cunoscut, de asemenea, ~i sub numele de Carl von Line, a fost un botanist, doctor ~i naturalist suedez care a incercat sa catalogheze formele de viata in mod organizat. Pentru acest lucru, a creat un sistern de denumiri stiintifice Iatinesti care s-a dovedit atat de simplu §i de eficient, incat este folosit ~i astazi,

Om de ~tiin~a calator

Calatoriile europene au jucat un rol foarte important in realizarile lui Linnaeus ca om de §tiin~a, deoarece i-au permis sa observe planre §i animale din numeroase habitare. Din 1732, a calarorit in cea mai mare parte a Europei, incluzand tinururile arctice, insa a vizitat §i gradinile botanice din cele mai mari ora§e ale Europei, unde plantele din regiuni indepartate erau cultivate pentru studiu stiintific. Acestea i-au oferit 0 perspectiva larga asupra varietatii formelor de via~a de pe Pamanr,

Flora Laponica

Cilatoria in Laponia

In 1732, Linnaeus a pornit intr-o dilatorie de trei luni in Laponia. Acesta a fost unul dintre cele mai importante evenimente din vial' sa. In ciuda conditiilor dificile din tirn pu] cercerarilor, a inregistrar deraliat tot ce a gasit ~i a publicar rezultatu] acestor ccrcctari inrr-o carte numita Flora Laponica (Plantele din Laponia}. Aceasta carte I~a taeut eunoseut ca mare botanist 1i a deschis calea imporranrelor sale opere ulrerioare,

Activitatca in strainatate In 1735, Linnaeus srudiaza Ia

universitatca din Olanda, pentru a-si continua

cancra medicala. Acolo a intalnit un negustor bogat, George Clifford, care detinea 0 gradinil cu planre

exorice.

Linnaeus a identificar ~i a clasificar aceste planre. De asernenea, a cillatarit in Anglia, unde a vizitar Physic Garden din Chelsea, Londra, unde se cultivau planre medicinale.

Botanist

Linnaeus era interesat de aproape toate aspectele vietii de pe planed, I115a boranica, srudiul planrelor, era marea sa dragoste. La incepurul anilor 1740, dupa sederea sa in Olanda, s-a intors in Suedia, unde a devenit mai intdi profesor de medicina, iar apoi de botanica. In 1753, a fost publicata cartea sa, Species Plantarum (clasificarea planrelor). Chiar §i In zilele noastre, aceasta este considerara cea mai importanta lucrare despre plante publicara vreodata,

Clasificarea

Cea mai mare contributie ~tiinfifica a lui Linnaeus a fost sistemul sau binomial, denumiri larinesti din doua elernente. Prin acesra s-a simpliflcar arnesrecul naucitor de nume de plance care existau la vrernea ace ea. Acesr sistern a fast folosit treptat pentru reate filntele vii. Astazi, acesre denumiri reprezinta a parte esentiala a taxonomiei.

Incepucuri

Linnaeus a crescur in sudul Suediei. Plantele l-au Iascinar de la 0 varsra frageda 1i a fost incurajar sa studieze medicina de carre un medic din zona care ii impartasca inreresul, Dupa ce a obtinut 0 diploma, Linnaeus a devenir lector universitar in boranica.

Tgnarul Linnaeus

~ Echipamentullui

~?- Linnaeus folosit penrru

disectii

Clasificarea plantelor

Linnaeus a crear un nou sistern de clasificare a plantelor, L.a numit Methodus sexualis, metoda sexuala, deoarece se baza, mai ales, pe disectia plantelor pentru a observa organele sexuale ale acestora. Asraz], boranistii nu mai folosesc acest sistern, insa el reprezentat un prim pas important in clasificarea pLantelor incr-un mod logic.

Genera Plantarum, cu insemndrile originale ale lui Linnaeus

Caralogarea flin~e1or vii

In 1737, Linnaeus a publicae Genera Plantarum (Tipuri de plants), una dintre rnarile sale opere de clasificare. Aceasta 1i cartile care au urrnat identificau tot, de la planre 1i animale pima la rip uri de roca, U rial' sa opera, Systema naturae (Sistemul Naturii), a fost cca rnai irnporcanra dlntre lucrari. publicara in rnulte cditii.

?far§itul vierii

In jurul varstei de SO de ani, Linnaeus era unul dintre cei mai respectari oameni de jtiinfa ai lumii. in 1761, is-a conferit rangul de nohil, iar pana a murrr, In 1778, scrisese aptoape 200 de lucrari 1tiinfifice. Dupa moartca sa, Linnaeus a continuat sa fie un flume influent. Sisremul sau de clasificare a fiinrelor vii s-a dovedlr de mare ajutor in dernonstrarea inrudirii dintre difcritc specii.

BIOLOGIE

PLANTE

STIINTA, ISTOR1C

CAROLUS LINNAEUS

1707 Se na~te la Rashulr, in sudul Suediei.

1727 Este admis la Universitatea Lund.

1732 Expediria in Laponia.

1735 Prima edi\ie a Systema Nawrae. 1736 Viziteaza Anglia.

1741 Este numit profesor de medic ina la Uppsala.

1742 Este numit profesor de botanicd la Uppsala.

1753 Este publicata Species Planrarum,

1778 Moare la Uppsala.

527

LITERATURA

Costumul ~eherezadei

LISTER, JOSEPH vezi MEDlCINA, [STOR[C

Teme literate

Scene din Faust

SE CONSIDERA A FI LITERATURA 0 OPERA DE ARTA in cuvinte, scrieri care transmit peste timpuri valori puternice ~i trainice prin puterea emotiilor ~i a frumuserii. Literatura, cea mai importanta dintre operele de arta, ii ofera cititorului 0 cale catre sentimentele ~i dorintele umane. Cea mai veche forma literara este poezia orala, care a fost transmisa din gura-n gura ~i abia mai tarziu a fost scrisa, Alte forme literate sunt piesele de teatru, romanele ~i nuvelele. Scrisorile, articolele jurnalistice, discursurile ~i jurnalele pot fi considerate Iiterarura numai dad sunt foarte bine scrise.

Literatura orala

inainte de aparitia literaturii serise, oamenii i§i transmiteau miturile §i povestile prin viu grai, din genera~ie in genera~ie, Fieeare povestitor adauga detalii noi, in asa fel incat povestirea se imboga~ea eu fiecare relatare.

o mie ~i una de nopti

Aceasta este 0 colecrie de povesriri populare ce odinioara erau spuse de carrc povestitorii din bazarurile Orientului Mijlociu. in Europa medievala, povesrile au fost transcrise ~i unite de Seherezada, regina al carei sot ameninta sa 0 omoare, £a ilind.nra spunandu-i povesti timp de 1.001 de nopri, pentru ca apoi vial' sa-i fie crutata.

Seriitorii se folosese de [ucrarilc lor pentru a explora teme de interes atat pentru ci, cat §i pentru cititorii lor, De-a lungul istoriei, in fieeare culrura au exisrat anurnite teme ee se repera cu obstinatie: iubirea, moartea, moralitatea, adevarul religios §i loialitatea. Ele pot fi explorate atat in comedii savuroase, cat §i in tragedii sumbre.

Pelerin din Pouestiri

Chaucer

Geoffrey Chaucer (cca 1343-1400) este unul dintre rnarii exponenti ai literarurii engleze. Faimoasa sa opera, Pooestiriie din Canterbury (1387-1400), este formara din rnai 111Ulte istorisiri spuse de pelerini, In drumul spre Canterbury. Chaucer irnprumutii teme din lireratura european a ~i folclorul englez, pe care Ie rransforma In poeroe frumos alternate, unele fiind cornice, iar altele triste, foarte apreciate ~i asrazi.

Pagina ilustrata din Pooestirile din Canterbury

528

Coifgrec Iliada

Iliada este un vechi poem grecesc. unul dintre eele mai cunoscute poeme scrise vreodara, Cel rnai probabil a fost un poem oral, compus inainrc de anul 800 i.Hr. in ea se relateaza despre razboiul dintre Grecia ~i Troia pentru d.§tigarea Elenei, eea mai frumoasa femeie din lume.

Faust se confruntd de Diavolul

Goethe

Johann Wolfgang Goerhe (1749-1832) este unul dintre cei mai mari scriitori ai literaturii germane. A scris poeme, romane ~i piese de teatru, dar cea mal cunoscuta opera a sa este drama poetica Faust, bazara pe legend a medieval. a unui magician care l~i vinde sufletul Diavolului. Goethe se folosesre de aceasta poveste pentru a explora temele pacarului. caintci §i narurii artistice.

Ce este literatura?

Lireratura exprima gandurile, speranrele ~i temerile scriitorului. Nu orice scriere este

consideraca literarura, ci doar acelea care au 0 cali tare superioara ~j care prczinta inrcres pentru oamenii din diferite societari sau genera~ii. Cateodara, scriitorii folosesc literatura pentru a schimba lumea in care traiesc, protestand fa,a de

nedreptatile ji influenrand parerea oarnenilor ~i pc cci care Ii eondue.

Literatura de azi se tipareste in carti legate.

Epopee ~i legenda

Epopeile sunt poeme lungi, ce istorisesc viata eroilor legendari, aventurile ~i faptele lor de vitejie. Adesea, ele aduna cele mai valoroase traditii ~i ale unei culturi, Legendele sunt povestiri in proza care vorbesc despre viata unor eroi ee s-au

dis tins prin fapte deosebite.

Beowulf

Epopeea BeoUJulf a fost scrisa In jurul anului 700, in engleza veche, Ea istoriscste Iaprele lui Beowulf: eroul care a ucis dci monstri, pe Grendel ji mama acestuia, penrru a 6, pan a la urma, omorit de un dragon.

Dante

Poetul italian Dante Alighieri (1265-1321) s-a nascur la Horenta. Capodopera sa, Diuina Comedie, lnfa,ijeaza calaroriile poerului In lad, Purgatoriu ji Rai ca pe niste vise. Poemul pune in discutie temele fUozofice ji religioase ale epoch.

Carte a regilor

Timp de 1.000 de ani, Cartea regilor {Sah-name} a fost cea mai mare realizare a literaturii persane. Lucrarea lui Firdausi (cca 935 - 1020) povestCjte despre faprele regilor persani din cele mai vechi timpuri. Luprele dintre monstri au reprezentat 0 sursa prctioasa de inspiratie pentru iranienii din zilele noastre.

Ascensiunea romanului

L1TERATURA

Non-fictiune

,

Romanele sum povestiri in proza, de dimensiuni variabile. Inccpand din sec. XVIII, au devenit cea mai imporranra forma literara din Vest. Populariratea acestora provine din cxtraordinara lor varietate. Romanele sum descrieri detaliate ale vierii de zi cu zi sau exrraordinare famezii.

Scena din Ratiune fi simtire, 1995 Jane Austen

Una dinrre primele scriitoarc care si-au indreprar atentia asupra vietii oarnenilor obisnuiti a fost auroarea briranica jane Austen (1775-1817). In romano, precum Ratiune Ii simtire (181 J), ea descrie intr-o rnaniera spiriruala comportamenm1 barbadlor §i femeilor in caurarea fericirii in dragoste ~i cisnicie.

Nuvele Cele rnai de succes nuvele all 0 intriga cursiva §i sunt scrise ell mare pricepere. Adesea, ele descriu un singur cvenirnent important, I:aMetamorfoza (1916) scriitorul cch Franz Kafka (1883-1924) descrie un barbar care, inrr-o zi, se rrezcste rransforrnar tnrr-un gandac gigant. Adesea, nuvelcle au un flnal socanr. In 1841, scriitorul american Edgar Allan Poe (1809-1949) publica Crimele din strada Morgue, in care criminalul se dovedesre a fi un urangutan.

Lebedele salbatice

Carte. seriiroarei Jung Chang (n. 1952), publicata in 1991, descrie agitata isrorie rccenra a Chinei, vazuta prin ochii familiei sale.

Istoric

in.inte de 400 i.Hr. Poemul Mllhabharata este scris in India. Este eel mai lung poem campus vreodara.

cca 1000 i.Hr. Apare primul roman din lume, Pooestirile lui Genji, scris de Doamna Muraski de la Curtea lmperiala a Japoniei.

Din filmulMahabharata

..

CARp

DRAMATURGIE

529

Morile din La Mancha

Miguel de Cervantes

Scriitorul spaniol Miguel de Cervantes (1547-1616) a lucrar laDon Quijotein perioada 1605-1615. Personajul principal crede cit este cavaler, In nebunia sa, ataca mori de vant, insotit de scutierul personal, Sancho Panza. ' Populariratea ca.qii i-a permis aurorului sa se dedice Intru rotul scrisului.

John Steinbeck John Steinbeck (1902-1%5) a scris despre vial' grea a saracilor din spariul rural american. Cel mai faimos roman al sau, Fructele mdniei (1939), urrnaresre 0 familie care parasesrc rerenul sterp din Oklahoma penr[u a incepe 0 viata noua pe terenurile fertile din California. Steinbeck a cii.jtigat Premiul Nobel pentru literaturd in 1962.

Lev Tolstoi

Dintre romanele concelui Lev Tolstoi (1828- 1910) arnintim Rdzboi Ii pace (1863-1869), care are loe in timpul razboaielor napoleoniene. ~i Anna Kareninn (1873-1877), in care 0 femeie rnaritata se indragostCjte de un barbar ferrnecaror, Romanele sale srudiaza atat vista de zi ell zi din Rusia, cat ~i rnotivatiile intirne ale personajelor.

Samovarul (ceainic) face parte din viara domesrica din Rusia,

llO0 .. Hr. Poetul persan Omar Kayyam serie poemul Rubaiyat.

1580-1612 William Shakespeare (1564- 1616), eel mai mare dramaturg britanic, i1i serie piesele de reatru.

HARTIA

LIMBI

Nu toad literatura se bazeaza pe fictiune, S-au scris rnulte lucrari despre evenimente reale, lucrari, precum biografii, istorii ~i memorii. Foarte interesante sum jurnalele, dintre care mentionarn lucrarea lui Samuel Pepys (I653-17C13), care a supravieruit Marelui Incendiu din Londra (1666). Jurnalul Annei Frank (1929-1945), care a avut milioane de cititori, prezinta intr-o manicra ernotionanta persecutiile la care 'auto area a fost supusa de catre nazisti in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial.

Scena din Fructele mdniei, 1940

Cultura populara

Multe carti nu incearca sa exploreze sensul profund al existenrei, ci au rolul de a satisface dorinta cititorulul de a evada din realitate catre 0 l~e a aventurii, fanteziei, iubirii sau groazei. Condeiul scriitorului este eel care pWle intr-o noua lumina 0 terna deja cunoscura, cwn ar fi invesrigariile detectivilor sau spionajul.

rosii simbolizcazd dragostea.

Romane de groaza lncepand din sec. XIX, romanele de groaza, prccum Frankenstein. publicat in 1818 de carrc scriiroarea britanica Mary Shelley (1797-1851), au exploatar teama pe care oamenii 0 au fa~a de monstri, srafii 1i fenomene supranaturale.

Romane polirisre

Dc d.nd Arthur Conan Doyle (1859-1930) a scris despre Sherlock Holmes, povestile politiste, ell derecrivi, au arins 0 popularirare tara margini. Citirorii sunr provocari sa rezolve singuri rnisterele ~i, de asemenea, tl insotesc pe erou in timp ce acesta gase~[e noi ~i noi indicii.

Romane de dragoste Oamenii viscaza la dragosrea ideala, iar cele rnai reusite romane dezvaluie implinirea acesrui vis. Eroul sau' eroina trebuie sa rreaca peste mulre obstacole 1i neintelegeri inainte de a cuceri inima alesului.

1719 Daniel Defoe (1660-1713) scrie Robinson Crusoe, eel mai cunoscur roman naturalist.

Morrison

1864 Apare prima povesrire science-fiction, o t.tildtorie in cerurul

Afrieii de la traditionalism la modernism.

1993 Scriitoarea americana Toni Morrison (n. 1931) esre prima femeie de culoare care d.~tiga Premiul Nobel pentru Iiterarura,

1852 Apare Coliba unchiului Tom al scriitoarei americane Harriet Beecher (1811-18%), ce pune in discurie terna sclaviei.

1958 Scriirorul nigerian Chinua Achebe {n. 1930) publica Lucrurile se prdbulesc, ce relateaza istoria

LITERATURA PENTRU COPII

TEATRE

POEZlA

TIPAR

SCRIEREA

Cartile

,

Cartile pemru copii sum prod use In mai multe stiluri, forme ~i dimensiuni decat orice alr gen de literatura. Ele variaza de la carti pop-up pana la carti cu poze ~i romane. Cartile destinate celor mai tineri cititori sunt editate In format mare ~i folosesc imaginile pentru a ajuta la explicarea povestii. Pe masura ce cititorii inaintcaza In varsta, cartile devin mai volumtnoase, iar povesrile mai complexe.

LITERATURA PENTRU COPII

LITERATURA SCRISA. exista de peste 3.000 de ani, dar numai in ultimii 300 ea a fost crcata special pentru copii. Inainte de acest moment, copiii ascultau fabule orale sau povesri populare. Primele caqi pentru copii erau educative, dar, in sec. XIX, au aparut multe genuri noi, cum ar fi povestile de aventuri sau fantezie ~i cartile desenate.

Fabulele

Fabula transmite 0 lectie de viata sau un principiu moral. De obicei, personajele principale ale fabulelor sunt animalele cu rrasaturi umane, povestile lor fiindu-le spuse copiilor pentru a-i incuraja sa se poarte cum se cuvine. Astfel, 0 fabula se poate incheia cu un sfat: "G<1nde§te-te bine inainte sa treci la treaba!"

Fabulele lui Esop

Cele mai cunoscute fabule sunt cele ale lui Esop, un scriitor grec care a trait in sec. VI I.Hr. Se spun mulre povesri dcsprc el, adesea fiind descris drept un sclav care 1i·a dl§tigat Iibertatea §i a devenit consilier regal. Povesrile arribuire lui Esop au fosr transmise mai inrii pe calc orala. penr[u ca, in sec. IV, sa

fie scrise,

Broasca /estoasa ji iepurele este una dintre fabulele lui Esop.

Finiandeza

Basmele ~i povestile populare

Acestea sunt cele mai apreciate povesti, mai ales printre copiii mici. Fiecare cultura are propriile povesti despre creaturile sau evenimentele magice, in vreme ce aceeasi povesrire populara poate sa apara In mai multe locuri. De exernplu, povestea fetei orfane cu 0

Scene din CenuJareasa, balerul din Londra

mama vitrega haina apare In mai toate ~arile.

Fabulele moderne

Unele dinrre povesrile moderne pemru copii au fost influentare de fabulele amice. Autoarea britanica Beatrix Potter (1866-1943) a scris 0 poveste despre veverita Nutkin, a carei vecina neascultaroare a fost aspru pedepsita.

Unchiul Remus

Povesnle cu Unchiul Remus scrise de aurorul american Joel Chandler Harris (1848-1908) sunt fabule bazatc pe povesrile sclavilor de pe plantariile din Searele Unite. Povesrite In dialectul afroamerican, aces tea sunt narare de cane un negru injelept fiului srapanului plantatiei ~i au personaje precum lepurele Brer, eel rncreu pus pe socii.

Iepurele ~i vulpea Brer

James Thurber (1894-1961) in Fabulele zilelor naastre (1940). scriitorul american James Thurber transformii povestile traditionale, cum ar fl cele ell zane, 1n fabule aplicabile in sec. XX. De exemplu. In povestea Scufifei Rosii rransforrnara de Thurber, aceasta 11 recunoasre pe lup ji ll impusca, lasandu-I fara suflare.

Regele-maimura Curajosul regornairnuta esre unul dinrre eei mai fairnosi eroi ai litcraturii populare din China. Scriitorul chinez Wu Cheng a folosit mulre dintre povestile populare despre acest erou In cartea numita Ciildtoria spre Vest (sec. XVI). care 'ii poves(e~[e avenrurile.

Maimura se lupra cu Demonul ell Oase Albc.

Ilustratie din povestea lui Andersen

Hans Christian Andersen

Scriitorul danez Hans Christian Andersen (! 805- 1875) a fost unul dinrre prirnii care au scris basme. Prima sa colecrie - Povesri eu zane - a fost publicara in 1835. Pan. in rnornenrul rnortii sale. publicase deja peste 160 de povesti, majoricatca. precum RJifUjCd cea uratli, fiind cirite §i astazi.

Charles Perrault

Francezul Charles Perrault (1628-1703) a fost prirnul care a consernnar in seris povesrile populare

orale. Volumul Basme din alte timpuri (1697) cuprindea §i Cenul'ireasa., dar 10[[-0 versiune mai putin violenta §i sangeroasa decar cea originala.

Fratii Grimm

Fratii germaniJalcob (1785-1863) §i Wilhelm (1786-1859) Grinun aueditat Basmele Fratilor Grimm, care cuprindeau 1i Albd ca ziipada sau Hansel Ii Gretal:

Abordarca lor aproape §tiinrifldi a.supra basmelor europene a facut ca versiunilc lor sa fie adoptate drept cele originale,

Wilhelm Grimm

Jakob Grimm

530

Povestile fantastice

Pana la rnijlocul sec. XIX, povestile pentru copii ave au drept scop transmiterea de pilde ~i modele de comportament. Succesul enorm inregisrrar de basmele lui Hans Christian Andersen i-a incurajat ~i pe alti aurori sa scrie povesti fantastice, rod al irnaginariei.

Peter Pan

Scriitorul englez J.M. Barrie (1860-1937) a scris pentru prima data Peter Pan ca un spectacol de reatru. Peter. baiarul tara marna, dar ell calitari magice, ii ia pc copiii familiei Darling tnrr-o cfilatorie in Tara de Nicaieri.

Peter Pan

Cadru din ecranizarea din 1938 a Vriijitorului din Oz Hobbit-ul

Alice in Tara Minunilor

Sensa in 1865. fanrezia seriitorului englez Lewis Carroll (1832-1898) a revolutionat lireratura pentru copii datorita unui

subiect fantastic. un or ~~~~

personaje bizare §i a absenrei oricarci pilde. Lumea pe jurnarare de vis. pe jumatare de cosrnar, pe care 0 lnralnesre Alice d.nd

plonjeaza in gallra de iepure arata ca. 0 poveste fantastica nu are nici un feI de limite.

Vrajirorul din Oz

Scriitorul american L. Frank Baum (1856-1919) li-a scris povestea in 1900. Dorothy este dusa departe de Kansas de un uragan, uncle se tmprietene~te ell Sperietoarea de Cieri. cu Omul de Tinichea ji eu Leul eel las, In 1938. povestea a fost transpusa pe pelicula, 1ntr-un film foarre popular. care le-a perm is oamenilor de pe lntregul glob sa cunoasca povestea, chiar dad. nu citisera can ea.

Ilustratie a palarierului nebun

Hobbit-ul

].R.R. Tolkien (J 892- 1973) a publicat povestea hobbir-ului Bilbo

Baggins in 1937. Trilogia care i-a urmat, Stdpdnul Ineleior, este una dintre cele mai populare povesti scrise vreodara.

Povestile de aventuri

Marile povesti de aventuri pentru copii au aparut la incepucul sec. XIX. Cartile apreciau curajul neinfricat ~i indrazneala, iar eroii erau eel mai adesea baieti, nu fete. Unele carti, precum Insula comorii, descriau teritorii imaginare, in timp ce altele, pre cum Huckleberry Finn, descriu aventuri petrecme aproape de casa.

Insula comorii

Scriitorul scotian Robert Louis Stevenson (lliSO-1894) a scris 0 poveste despre pirari, Povestea este narara de carre Jim Hawkings, care dobandeste 0 harra a comorii pirarilor, El trebuie sa-i invinga pe acesria inaintc de a-si insusi comoara.

Huck si jirn

Huckleberry Finn Scriirorul american Mark Twain (I 835-191 0) iji plaseaza romanul pe malul fluviului Mississippi. Una dinrre rernele acestuia, sclavia negrilor, esre

il usrrara prin prierenia dintre Huck ji sclavul fugar. Jim.

Povestile scolare

Scoala imbogate~te experienta copiilor ~i apare adesea in literatura. Prima ~i cea mai bine cunoscuta poveste ~colara se nUl11e~te Zilele de scoald ale lui Tom Brown (185 7) ~i a fost scrisa de Thomas Hughes (1822-1896). Povestea se bazeaza pe experienta autorului intr-un intcrnat din Anglia. Povestile scolare din zilele noastre sunt rodul experientei fiecarui copil.

Harry Potter

Scriitoarea J.K. Rowling a publicar in 1997 primul velum al seriei Harry Potter - Harry Potter fi Piatra Filozofolii. Carte a a ca§tigat cateva premii lirerare, fiind urrnata de alre volume.Ia fel de populare. Personajul principal este Harry, un orfan

care este trim is sa locuiasca Cll marusa ~i unchiul sau ji care descopera Scoala de Magie ji Vrdjitorii Hogioarts. Pina in 2007, din seria Harry Potter se vandusera peste 250 milioane de cirti, traduse In 46 de Iirnbi.

Daniel Radcliffe a interpretat personajul Harry Potter pe marele ecran.

Ilusrrape din Zilele de fcoalii ale lui Tom Brown

Roald Dahl

Scriirorul briranic Roald Dahl (1916-1990) esre cunoscur pentru povesrile sale fanrastice, printre care se af1aJarnes si portocala uriajd (1%1). Charlie fi fobriea de cioeolatii (1964). Matilda (1988) ji BFG (1989). Popularitatea

sa se datoreaza §i faptului ca a sriur sa descrie cludareniile adultilor intr-un mod care starneste rasu!.

Literatura pentru copii are adesea ca tern a familia. Povestile despre viata de familie dateaza inca din sec. XIX. Una dintre cele dintai a fost Micutele doamne (1869), scrisa de Louisa May Alcott. Povestile despre familie din zilele noastre trateaza subiecte precum dificultatile pe care Ie intampina copiii, cum ar fi divorrul parintilor, pierderile grele suferite sau abuzul.

Micurele doamne

Romanul scriiroarei Louisa May Alcott (1832-1888) descrie vial' dintr-un orasel din New England. A fost una dintre primele ca.q:i care ji descrie pe copii inrr-un mod realise. Povesrea familiei March. a surorilor Meg. jo, Beth. Amy ji a

mamei lac, Marrnee, este, tnrr-o anumita masura, autobiografica. Ea a inspirat alti scriirori arnericani sa scrie povesri despre viata de familie. Alcott a scris careva conrinuari pentcu Micuteie doamne, cum ar fi Micuti! domni ji Neueste potrivite.

Cadru din ccranizarea din 1949 a filmului Micutele doamne

531

Cartile ilustrate

,

Cartile ilustrate pentru copii apar de

rnulra vrerne, mai precis din 1658. cand s-a tiparit Orbis Pictus. Copiii mici se bucura de aceste carti, in care imaginile sum la fel de importance precum cuvintele. Ilustratiile acompaniaza povesrirea ~i ajuta la invatarea unor concepte, precum culorile, formele ~i denumirea diverselor obiecte. Multi artisti talentati fac acum carti pentru copii.

! Pierre Lapin

II , .. ~,~",,,.,.m

N~rru.xl'Ol"I't:l\ Gallilllan:l

Marfuri tematice

in zilele noasrre, cele mai de sueees d.r~i penrru (OPU reprezinta 0 mare afacerc. Personajele cele rna; indragite apar imcdiat sub fom,;' de jocuri, jucarii sau chiar

vase de cerarnica. Imaginea personajelor rnai poate Ii imprirnars pc haine Ii

Marfurile ternatice ale lui Beatrix Porter

Unde salii§luiesc salbaticiunile

in 1963. cand aceasra carte a fost publicara de carre scriitorul american' Maurice Sendak (n. 1928). multi au crezut d\ va Ii mult pre" infricosjicoare penrru copii, Personajul principal esre un biiat pc nume Max. care dilamrqrc carre taramul salbariciunilor, unde, dupa rnulte aventuri, devine conducarorul acestora.

Istoric

sec. XV d.Hr. Sunr publicare Chapbooks (romane polirisre ji despre

miracolc). '

1745 John Newbery vinde Cei doi pantoft ai micufull<i Goody In primul magazin de caqi pentru copii.

Little Goody Tu,r,~-shoes

1877 Scriitoarea britanidi Anna Sewell publici Black Beauty.

LlTERATURA PENTRU corn

Lumea vizibila

Chiar Ii primele car,i aveau ilustratii. Torusi, prima carte ilustrata desrinata exclusiv copiilor a fost Orbis Picrus sau Lumea vizibilii (1658). scrisa de Jan Amos Comenius. lmaginile erau folosite pentru a ajura la rraducerea rextului din gcrmani in lacina.

Bcarrix POtter

Primul specialist in ilusrrarea cartilor pentru copii a fast Beatrix Potter (1866-1943). Singura la parinri, ea a invatat sa descnczc ~i a dcven it foarre pricepura

la reprezentarea animalelor, Prima sa carte, Pouestea iepurelui Peter, a fost publicata in 190 I. Cartile lui Bearrix Potter sunt foarre populare in increaga lume.

Carlile lui Bearrix Potter sunr tipirite ln multe Iimbi.

Urcior

Canii

(1938). SUnt construite in jurul unor sicuarii ciudare ~i putin verosimile. Dr. Seuss a fost unul dinrre primii scriitori care au !acnt povesti in versuri pentru a-i invap pe copii sa citeasca. in povcsrea Pisica din piilii"ie (1958),

o pisica vine in viz ita la doi copii Ii face 0 mare dezordine, rorul pe versuri.

1883 Apare Pinoccbio, opera scriirorului Carlo Collodi (I826-1956).

1922 Esre acordara prima Medalie Newbery pentru 0 carte dcstinata copiilor,

1894 Apare Cartes junglei, opera scriitorului Rudyard Kipling (1865-1936).

1926 Apare Winnie-thePooh, opera scriirorului A.A. Milne (1882-1956).

1908 Kenneth Grahame (1859-1932) publici Viintul in salcii.

1929 Apare Emil si deteaioii. opera scriitorului german Eric Kasmer (1899-1974) .

..

DRAMATURGIE

MITURI SI LEGENDI'.

POEZIE

TIPAR

532

EOUCATIE

LITERATURA.

Poeziile pentru copii

Versurile dedicate copiilor sunt 0 parte a culturii stravechi, de pe vremea canrecelor §i baladelor orale. iar copiii inca mernoreaza rime ~i cantece pe care apoi §i le transmit unul alruia, Poezia pentru copii a fost scrisa in to ate stilurile posibile, de la famezii pline de umor ~i versuri absurde pana Ia impresiile sociale puternice.

Premii

In zilele noastre se publica foarte rnulrc caqi pentru copii. Pentru a promova cornpozitiile ~i ilustratiile de cali tate, cele mai bune carti sunt prerniate. Exista care un premiu pentru 'Hecare gen literar, de la fictiunea pentru adolescenti pana la cartile ilustrate.

Limerick

Arrisrul englez Edward Lear (1812-1888) a scris mu Ire versuri absurde, care povestesc dcspre oameni irnplicari in situatii din cele mai c.iudate.

»Era odata un harrm din Whirehcaven care dansa un cadril ell un corb,"

Medalia Newbery Asociaria Bibliotccarilor Amcricani decerneaza in flecare an premiul pentru cea rnai buna carte desrinara copiilor, Numele rnedaliei vine de laJohn Newbery (1713-1767), primul proprierar al unci lihrarii

penrru copii, deschisa in 1745.

1931 Artistul francez Jean de Brunhoff publica Pouestea unui barbar.

1952 E.B. White (1899-1985) publica Panza lui Charlotte.

Versurile de adormit copiii Acesre versuri exista peste tor in lurne, unele dinrre ele provenind din timpuri stravechi. Little Be-Peep i*i leaga numele de un joe asemanaror celui .. de-a v-ati ascunselea" nwnit Be-Peep, care se joaca de peste 600 de ani. Ring A. Ring O'Roses descrie simpromele ciurnei, care Lisa urme rozalii pc corpul victimelor.

Medalia Carnegie

Acesr premiu esre acordar de Asociaria Bibliotecarilor Britanici Incepand din 1936. Numelc medaliei vine de la milionarul american Andrew Carnegie (1835-1919). care a deschis librarii In Marea Britanie ~i Starele Unite.

1968 Apare The Pigman. opera lui Paul Zindcl [n. 1936).

1975 Apare Pentru totdeauna, una dintre primele carti penrru adolescenri, scrlsa de Judy Blume (n.1938)

1997 J.K. Rowling publica prima carte din seria Harry Potter.

SCRIERE

LlTOGRAFIE, vczi TlPAR. LIVINGSTONE ~I STANLEY, vczi EXPLORAREA. LUDOVIC AL XIV-LEA, vczi FRANTA, [STORIC • LUDWIG, CARL, vczi APARATUL URINAR.

LUMEA NOuA, vczi EXPLORAREA

Orice obiect sau subsranra care ernite lumina se numeste sursa de lumina, Lumina dintr-o Ianterna provine dinrr-un fir subtire de metal aflar in bee, nurnit filament. Cand aprindeti lanterna, curentul electric face ca filamenrul sa straluceasca, fiind incandescent, cu 0 lumina alba. o oglinda concava din spatele becului focalizeaza fasciculul in afara, sub forma de lumina,

LUMINA

/' FARA LUMINA nu ati putea citi aceasta ,- pagina, deoarece ea este cea care ne ajuta sa vedem lumea inconjuratoare. Lumina este 0 forma de energie numita radiatie electromagnetid, ce se

deplaseaza sub forma de unde. Cea mai importanta sursa de lumina a noastra este Soarele, lnsa lumina poate fi produsa ~i artificial, folosind curentul electric sau focul. Lentilele ~i oglinzile ne permit sa folosim lumina pentru a forma imagini ~i pentru a vedea obiecte mici sau indepartare.

Sursa de lumina

Atornii filamentului vibreaza mai rapid.

Atomii ce uibreazd emit raze de

lumina.

Filamentul

Filarnentul unui bee esre, de obicei, un arc spiralar din tungsten. Cand esre aprins becul, filamenrul se indlzejre pan a la cca 2.000 'CO Atomii ruturor substantelor vibreaza. Pe rnasura ce se incalzesce filamcntul. atomii ca~tiga energie ~i vibreaza mai puternic. in cele din urrna, ei degaja aceasta energie in exces sub forma de foroni.

alb-incandescent.

Augustin Fresnel

Fizicianul francez Augustin Fresnel (1788-1827) a faCl1l experirnente prin care a dovedir di lumina se deplaseaza sub forma de unde ~i a cercetar lumina polarizara, EI a mai inventat un tip de lcnrila a carei suprafaca este diiara intr-o serie de cercuri concentrice. Acest tip de [enrild (nurnira asrazi lentila Fresnel) esre

uti] mai ales pentru concentrarea luminii

intr-un fascicul putemic. Lentilele Fresnel

se folosesc la faruti,la reflecroare ~i la faruri de autovehicule,

Incandescen ta

,

Emiterea de lumina de catre obiectele fierbinti, precum filarnentul unui bee, o flacara sau suprafata Soarelui, se numqre incandescenta, Luminiscenta

este numele coleetiv dat tuturor rnetodelor de producere aluminii.

Flacara

<,

Temperatura de la suprafofa Soarelui estc de 5.500 'c.

Bioluminiscenta Licuricii au in interiorul corpurilor lor substanre chimice care rcactioncaza ~i genereaza lumina. Acest fenomen se num~te bioluminiscenta.

Fluorescenta

Yo cadrul unui tip de luminiscenta numit Huorescenra, subsrantele absorb lumina penrru scurte perioade de timp. urmand ca apoi sa 0 ernita in mediul exterior. Anumiri decergenu contin subsrante chi mice sub forma de pulbere, penau a face ca hainele sa

Lumina polarizata Razele de lumina de la 0 sursa, precum un bee. de exernplu, vibreaza in diferite planuri (direep.i). Unele materiale, numite filtre de polarizare, permit sa tread prin ele doar razele ce vibreaza intr-un singur plan. Lumina in care toate razele vibreaza intr-un singur plan se numqte lumina polarizata.

Elecrroluminiscenra Lurninile de pe srradd funcponeaza pe principiul electroluminiscentei. Elecrricitarea rrece printr-un gaz incapsulat lntr-un tub. Energia electrica face ca arornii de gaz sa emici lumina,

Tub pentru iluminatul strada1

Al doilea

razele ce vibreaza in toate plnnuriie,

cu. exceptia

unuia singttr. polarizazi

AfipjuJ ell eristale Iichide (LCD) in LeD-ul unui calculator se gasesc fa~ii dintr-o subsranra numita cristal lichid, aflati intre doua fllrre polarizante. Apasarca tastelor calcularorului face ca lichidul sa schirnbe directia in care vibreaza razele de lumina ce trecprin afisaj. Filtrele blocheaza lumina in anumire Iocuri, insa nu ~i in alrele, formiindu-se asrfel cifre pe afijaj.

Ochelarii de soare

Inrr-o zi insorira, stralucirea purernica a marii ~i a altor suprafere care reflecra lumina va fae sa tnchideri ochii. Ochelarii de soare folosesc filrre polarizante reglate la unghiul corect pentru a proteja ochii de razele care genereaza srralucirea neplacura, insa lasa alre raze sa treaca.

Viteza luminii

Lwnina se deplaseaza prin spatiu cu 0 viteza de 299.792,5 krn/s. Aeeasta este limita superioara a vitezei, pentru ca nimic nu se poare deplasa mai rapid. Lumina se propaga mai lent prin diferite substante: in apa, de exernplu, se propaga eu o viteza de cca 225.000 km/s, iar in sticla, cu aproximativ 200.000 km/s. Lumina se propaga mereu recriliniu, in raze, ins a directia sa poate fi schirnbara de catre obiectele aflate in calea sa.

Raze de lumina Lampa electrica emise de lampa ~?

""';:(f).r-.-+

Razele sunt ,.J..,

reflectate de tt! ) \' ...,.

p[anta. ~

Uncle intra in ocbiul uman.

4~

Ochi " ~

ViizuJ

o plant. de aparrament nu produce lumina ~i esre vizibila darorira razelor de lumina de 1a alta sursa - precum Soarele sau 0 lampa electnca .. - cc sunr reflecrate de planra ~i ajung la ochi. In interiorul ochiului se formeaza 0 imagine similara cu cea dinrr-o camera de luar vederi. Celulele aflare in sparele ochiului capreaza imaginea ~i 0 transmit creierului,

533

LUMINA

Materia ~i lumina

Aspectul unui material depinde de felul in care patticulele de materie din intcriorul sau reflecta sau absorb lumina. Un material Iimpede sau partial opac perrnite luminii sa tread, Hind numit translucid sau transparent. Un material opac poate absorbi sau reflecta lumina, fac:1ndu-1 fie mat, fie stralucitor, Cand lumina intalneste un obiecr opac, acesta tormeaza 0 umbra pe un ecran care este de fapt zona in care lumina nu poate ajunge.

Subsranrele transparente, pre cum apa ji sticla, permit lumirui sa treaca tad nici

Substantcle rransluclde, precum laprele, transmit lumina, insa particulele lor

Bend vizibil.

tu,mineazti difu«.

Api Cl1 lapte

Api! colorant

o lentila, precum 0 lupa,

este 0 bucata dintr-o sfera, dintr-un material transparent care schirnba dircctia de propagare a razelor ce tree prin ea prin refractie. Lentilele se POt folosi pentru a forma imagini ale obiecrelor, Se pot gasi in cam ere de luat vederi, ochelari, telescoape, microscoape ~i proiectoare.

Refractia ~i reflexia

Dad asezati un srilou rnrr-un pahar cu apa, panea aflata in apa va parea rupta din cauza refractiei - un fen omen prin care lumina care intra oblic intr-un material transparent i~i schimba brusc directia de propagare. Cand lumina inralneste un material lucios, ricoscaza de pe suprafap acestuia. Acesr proces se numeste reflexie, Oglinzile ~i lentilele sunt utile datorita reflexiei ~i refractiei.

Lentilele

lumina

convergenta face razele parsleie.

Lumina iri scbimb-i direaia de p'·opagare cand trece prin apa, stiela Ii

Stiloul pare "upt in dotta.

Leruila convexd

Lupa

foa razele

pentru corectarea

convergente. hipermetropiei.

Sursd de Lentila convergenta razele paralele.

pare indoit.

Lentilele divergente

o lentila divergenta este curbara in interior. Cand razele de lumina paralele tree printr~o .lentila divergenta, accstca se trnprastic. Lenrilele divergenre fae obieerele sa para mal mici decdt sunt in realirare, Acest tip de lemile sum folosite pentru ochelarii indican in coree tare" problemelor de vedere precum miopia,

..

CULOARE

RAZE X

TELESCOP

534

EINSTEIN, ALBERT

ENERGIE

LASERE SI HOLOGRAME

Subsranrele apace, preeum cerneala, blocheaza rrccerea [uminii deoarece particulele ii absorb toad

Cerneala neagra

Oglinzile

Oglinzile sunt suprafere lucioase. Razele de lumina paralele care intalnesc 0 oglinda plana vor H reflectate la acelasi unghi. Ca §i lentilele, oglinzile curbate fac lumina sa se concentreze intr-un focar sau sa se imprastie, Oglinzile convexe ~i concave pot forma imagini §i sunt folosite la multe dispozitive, printre care se afla telescoapele gigantice.

Oglinda concava o oglinda concava, precum oglinzile penrru barbierir, sunt curhare In interior. Razele de lumina paralele care tnralnesc o oglinda coucava converg intr-un focar. o oglinda concava poate face un obiect sa para rnai mare, In functie de distanta acesruia fata de

oglinda, ' Oglindi concava

Reflexia interna rotala

Hero din Alexandria Primul studiu cornplet al refractiei ji retlcxiei luminii se numqte Catoptrica ~i a fost realizat de Hero (sec. I d.Hr.), un inventator ji maremarician grec care a trait in Alexandria, Egipt. Hero a mai invcnrar ~i masini pncurnaricc (actionare prin aer) ji un motor cu

aburi. in geometrie, a

coneepur 0 formula

(cunoscura ?i in zilele noastre, sub nurnele de formula

Imaginea vdzutd in oglinda este inuersatd.

Oglinda convexa Razele de lumina paralele devin divergente cand intalnesc curbura exrcrioara a unci oglinzi convcxc, Oglinzile convexe fae obiecrele sa para mai mici, Oglinda retrovizoare a unci masini cia o imagine larga) insa face ca celelalte vehicule sa para mai --_ .... _-_ ...... departe decat SW1t in

realitate.

Oglinda convexa

Raza de lumina

Dad 0 rna de lumina intra inrr-un marerialla un unghi desrul de Prismele rnic, direcria propagarii sale poare f schimbad arar de ruult, inch nu mai iese din material, ci se reflecta in interiorul acesruia. Datorira acestui fenomen al reflexiei interne totale, lumina se poate propaga pe lungimea unei bare de sriela subriri. Acest principiu cste folosir la fibrele optiee, care sunt fire subtiri de sticla ce transmit lumina laserului in legaturile realizate In eadrul telecomunicatiilor.

Raza de lumina intdlnelte capatul barei fa un unghi

prin aceasta.

Istoric

cea 500.000 1.Hr. Focul este folosit pentru iluminarul pestertlor. 1792 William Murdoch invenreaza iluminarul ell

1849 Frizeau demonstreaza ca viteza Iuminii este de 315.000.000 m/s, 1864 James Clerk Maxwell demonsrreaza ea lumina este 0 radiatie electrornagnerica .. 1879 Edison ji Swan invenreaza becul.

Lentilele convergente

o lentila convergenta este curbata in afara. Razele de lumina paralele ce tree printr-o leritila eonvergenti se vor uni intr-un punct numir foear. Lenrilele convergence POt face ca un obiecr sa para rnai mare san :;.., ..... __ .... ;;;... ..... .....,,~ ..... '-_ ................ -I-' rnai 111ic, in funqie de distanta dintre acesta ji lentila. Acestea se Focar folosesc la ochelarii indicati

s=

cca 1815 Augusrin Fresnel, fizician francez, demonsrreaza ca lumina se deplaseaza sub forma de unde .

MICROSCOP

O~HII ~I VAZUL

1905 Einsrein dovedesre ca lumina estc alcatuita din parucule.

1939 Apar primele larnpi fluorescenre.

1999 Sum invenrate noi becuri, care rezisra 100.000 de ore.

2000 Oamenii de §tiinla de la Princeron depasesc Becullui limita virezei luminii. Edison

LUNA

o MINGE DE PIATRA. GRI, USCATA, lipsita de aer §i de viata - Luna - este eel mai apropiat vecin al Pamantului in spatiu. Luna reprezinta, ca dimensiuni, un sfert din suprafata Pamantului §i este singurul satelit natural al planerei noastre. Acesta orbiteaza in jurul Pamantului, in timp ce celelalte planete se invart in jurul Soarelui. Este singurul corp ceresc, cu exceptia Parnantului, unde a ajuns ornul.

Luna vazutd de pePiimant

Luna noua

Lumina soarelui

Fazele Lunii

Ultimul patrar

Luna in descresrere

cre~tere

Primul parrar

LWIa]n descrestere

Luna este luminata de Soare, In orice moment, pe jumatate din Luna esre ziua, iar cealalra jumatatc este cufimdara 111 intuneric. in timp ce Luna orbiteaza in jurul Pamantului, sunt vizibile difcrire portiuni din partea luminara de Scare. Acestea stint cunoscute sub numele de fazele Lunii ~i variaza de la 0 sernil unii subtire pana la Luna plinj. Fiecare eielu dureaza 29,5 ziic, incepand cu Luna nona, cand partea lurninara de Scare a Lunii nu este vizibilji deloc de pe Pam ant.

Muntii

Suprafata Lunii

Suprafap Lunii este alcatuira din roci §i praf. De asemenea, este acoperita cu cratere. Majoritarea craterelor s-au format acum trei miliarde de ani, cand Luna a fost bombardata de meteoriti, Materia proven ita din aceste coliziuni a format lanturi de rnunti, iar lava vulcanica a umplur multe din craterele mai mario Suprafara Lunii a rarnas practic neschimbata timp de milioane de ani.

Rocile selenare Astronautii americani ~i navetele roborizare rusesri au adus pe Pam ant aproape 2.000 de mostre de roci selenare 1i praf de

pe Luna. Oceanul

de Furtuni

Craterele

Cand 0 bucata de coca din spariu intra in coliziune eu Luna, aceasra crccaza un crater. ell Cat esre mai mare impacrul, ell atar csre mai mare crarerul. 0 piatra eu diametrul de 1 km, care se deplnseaza ell. 0 viccza de 100.000 km/h, ar produce un crater cu un diametru de 18 km. Cel mai mare din accasra imagine are 80 km diametru.

Neil Armstrong

in Julie 1969, asrronautul american Neil Armstrong (n. 1930) a fcsr in centrul unuia dinrre cele

rnai imporrante evenirnente din isroria ornenirii. A fost prima persoana care a rners pe suprafata Lunii ceca ce l-a faellt celebru. A petrecur 2 ore 1i 35

de minute pe suprafata Lunii .

. -

Primii observatori au

crczut ci aceste crarere urnplute eli lava crau oceane

de apa ~i le-au numir "mari", cuvant de origine latina (plural »maria"). Nwnele a rarnas, chiar daca nu exista apa pe suprafara Lunii.

Terminator

Luna se afla mereu cu acceasi parte spre Pamanr, deoarece, orbitind in jurul Pamanrului, se invarrcste In jurul proprici axe. De pe Parnant, se pot vedea zonele mai deschise la culo are, care sunt inal~imi, ~i zonele rnai joase, rnai tnchise, Se POt vedea mai multe deralii de-a lungul rerrninarorului, .linia care separa partea luminata de Soare ~i cea intunecata a Lunii.

Eclipsa de Luna

in timp ce Luna orbireaza in jurul Pamanrului, uneori este mai deparre de Soare decar Pamgntul. Lumina Soarelui indo mai ajunge la ea, deoarece nu se aila ill aliniere perfectii cu Pamantul. De doud sau de ad ad pe an, cele rrei se aliniaza perfect, iar Luna intra in umbra Pamantului fund eclipsara, adica lum ina Soarelui nu ajunge pe Luna ~i accasta nu mai este vizibila pe Pamanr.

Pdmdnt

Umbra Piimdntului

'.;:" Originea Lunii

Nu se ~tie cu exactitate care este originea Lunii. E

posibil sa fi fost arrasa de gravita~ia Parnanrului sau sa se fi format din materia rarnasa cand a luat nastere Pamantul. Cea mai

populara teorie este aceea d un corp ceresc de marirnea lui Marte s-a ciocnit de Pamantul tanar §i a dislocat materia, care a format Luna.

Urmele

Csnd astronautii au pirasir Luna, ei au iasat in urma lor echiparnenre ~i urmele pasilor lor.

Nu exists apa, aer 1i nici forme de viara care si erodeze urrnele, a~a d'i aces tea ar putea rdrnane ac010 rnilioane de ani

daca nu vor fi iterse de vreun impact at unei bucat! de roca din spariu,

_ BIG

, BANG

EXPLORAREA SPATIULUI

PAMANTUL

VULCANII

PLANET£

SOARELE SI SIST£MUi.

SOLAR

Aselenizarile

Doisprezece oameni au aterizat pe Luna intre 1969 §i 1972, petrecand aproape 80 de ore pe suprafata acesteia. Ei au explorat 90 km din teritoriu pe jos sau cu ajutorul unui vehicul lunar numit "moon-buggy", au colectat mostre de rod, au facut experimente §i au jucat golfinainte de a se intoarce pe Pam ant.

COMETESI ASTEROlzr

535

ORDINUL Carnivora

Caine enor eu blana albd

mare.

FAMILIA CANIDE, familia cainilor, este formaci din aproape 34 de specii, care pot fi impartite in trei grupuri mario Grupullupoizilor (cei asemanatori lupilor) este format din lupi, sacali, coioti, caini salbatici si caini domestici,

" ,

multe dintre aceste specii vanand in haiti. AI doilea grup

este format din vulpoizi (cei asernanatori vulpilor) ~i, implicit, vulpi. AI treilea grup este format din vulpile sud-americane sau vulpile zorro. Canidele sunt in mare parte carnivore. Mamifere alene ~i viguroase, canidele pot sa prinda ~i sa ucida animale la fel de mari sau chiar mai mari decat ele. Pot parcurge distante mari tara sa oboseasca, datorita picioarelor lungi ~i labelor late, pastrand un ritm susrinut.

LUPI ~I CAINI SALBATICI

Vulpileau 0 constitiqie find, ce le oferd 0 agilitate mai

Vulpea prinde un animal mic sdrind asu.pra sa ca 0 pisicd fi tintuindu-l apoi la pdman! cu labele din ford.

Lupii

Exista doua specii de lup: Iupul cenusiu ~i lupul roscar. In cea mai mare parte a habiratului sau initial, lupul ro~cat este 0 specie pe cale de disparirie. Lupii sunt animale sociale care traiesc in haite conduse de un mas cui ~i 0 fernela dorninanta. Haita i~i marcheaza limira teritoriului cu urina ~i urla pemru a da de stire altor haite ca ocupa un anumit teritoriu.

Exista aproximativ noua specii de vulpi, dintre care vulpea roscata este cea mai mare ~i cea mai raspandita. Succesul acestui animal agil se datoreaza lnreligentei ~i adaptabilitatii sale, fiind capabila sa se descurce foarte bine atilt in erase, cat §i in mediul rural. Vulpile nu forrneaza haire, ci traiesc solitare sau in grupuri familiale mici.

Acest subpar scurt fi paml lung, protector, de deasupra izoleazd lupul impotriua temperaturilor [oarte reel.

Lupii au parrile inftrioare rnai deschise fa culoare fi 0 bland mai inclris.i pe restul

corpuiui, pe urecbi fi pe coad.i pentm a se confunda cu medial '''''"''/'''''''"''

Majoritatea adulfilor

dintr-o haitd merg in expedift; de vanlitoare.

lungi cu patru degete la piciaarele din spate fi cinci la picioarele din ford.

Coloritul pestrit le asigurd cdinilor africani afiafi la vandtoare un

Vanatoarea

Cei rnai specializati vanatori in haira sunt cainii salbarici africani. Vaneaza ca 0 echipa organizata. dar deseori pierd prada ucisa in favoarea altar pradatori mai mari. Haituirea de catre oameni ~i bolile inrroduse arrificialle-au redus considerabil

Membru al ---'

fomiliei vulpiior

Vulpile rosii nu pleacd in cdutarea brnnei aldturi de adult, pdna nu implinesc 12 sliptdmdni.

Cainii salbatici

Cainele salbatic african, cainele salbatic asiatic (dhol-ul) ~i cel dingo sunt cunoscuri drept caini salbatici, care vaneaza adesea in haite, pe teritorii foarte intinse. Lupul cu coama, cainele de tufi~, cainele enot sunt rude indepartate din familia canidelor. Cainele enor este timid, solitar ~i traiesre in lasrari~urile dese, hranindu-se cu fructe, insecte ~i animale rnici, in timpul iernilor aspre sta sub parnant.

VULPEA RO~IE

DENUMIRE ~TIINTIFICA Vi<lpes oidpes

~acalii

Cele parru specii de ~acal sunt rude apropiate ale lupilor. La fel ca rnulre can ide. au doua carnasiere ascurite, folosite pentru a tiiia earn ea. Acesrea sunr situate in puncrul in care maxilarele exercita forra cea rnai mare. Caninii lungi ~i ascuriri la varf sunt folositi pentru a apuea ~i a ucide prada.

Invatarea deprinderilor

Puii nu vor supravierui p~na la maturirare daca nu inva~a sa ucida prada ~i sa. se apere singuri. inva~i accste deprinderi jucandu-se, urrnarindu-se §i sarind wUII pc celalalr. Canidele sociale POt invara aceste deprinderi de la adulrii din familii]e lor.

RASPANDIRE Canidae

HABITAT America de Nord, Eurasia, Australia

HRANA Carne. insecte ~i fructe

DIMENSIUNI L~oimea: aproapc 110 cm DURATA DE VIATA 3 ani in s5.lb5.rieie

CAINI

COMPORTAMENTUL ANIMAL

FAUNA _ AFRICANA

FAUNA DE~ERTULUI

FAUNA_ POLARA

FAUNA.

URBANA

HIENE

MAMIFERE

536

Lupi §i caini salbatici

Cainele de tu6~ esre un inotator puternic *i v-aneaza alee anirnale acvaticc.

Un iup adult a,' trebui sa mdndnce pand fa 6 kg de hrana pe zi.

Cainele enot are un regim variat §i molari mari pentru a rnarunti frucre §i seminre.

Lupul cenusiu este eel rnai marc caine sal baric. Dc§i odinioara era larg riispilndit, acum este pe cale de disparitie in majoritarea arealului siu de raspandire.

Cainele salbaric african are pe corp un model ell maro, cenusiu ~i alb ~i 0 coada eu varful alb.

Dingo esre un caine salbaric din AUSTralia. A fost adus aeolo probabi! acurn 7000 de ani.

Dhol-ul indian are 0 blana a carci euloare variaza de la maro deschis la rosu-porrocaliu.

Lupul ell coama are nevoie de un teritoriu de srepa intins. Triiie~te in estul Arnerieii de Sud.

Vulpea cu urechi de !iliac se hranesre eu glmdaci ~i alee nevertebrate.

deserrica a lui Ruppell traiesre In Africa de Nord ~i Orientul Mijlociu,

Vulpea rosie s-a adaprat I. vial' in suburbii ~i erase.

Vulpea cenusie esre un bun di,arator ~i i~i va face vizuina .ln copaci inalti pana la 9 m inaltime deasupra pamantului.

pentm a pdstra cdldura

Vulpea arctica are 0 blana culoare .iatna §i tnchisa la culoare vara.

537

LUXEMBURG, vezi BELGIA ~I LUXEMBURG. MACEDONIA, vezi STATELE BALCANICE • MADAGASCAR. vezi AFRICA SUDICA ~[CENTRALA.

MAGAZINE

CLADIRI DEDICATE cumpararurilor ~i vanzarilor, rnagazinele le permit clienrilor sa achizitioneze cantitati rnici din produsele de care au nevoie. Acestea se afla la caparul unui lant pe care produsele il parcurg, de Ia producator pilla Ia consumator, cumparaturile fund 0 parte vitala din economia oricarei tari. Din punct de vedere istoric, magazinele, precum macelariile ~i brutariile, aveau in stoc un singur fel de produs. Astazi, cumpararurile rcprezinta 0 afacere uriasa: lanturile de magazine generale vand 0 varietate extraordinara de marturi. Clientii mai pot cumpara ~i din "magazine online" de pe Internet, bunurile coman date fiind livrate la domiciliu.

Centrele comerciale

Din ce in ce mai rnulte bunuri se vand sub acelasi acoperis. Acestea sunt magazine uriase, in care fiecare departamcnt este specializat pe un anumit gen de marfuri. Primul s-a deschis la Paris, Franta, in 1865. Mall-utile auaparut in Europa secolului XIX, ca arcade ce uneau strazile din centrul unui ora§. Primul mall modern s-a deschis in Kansas, SUA, in anii '20.

Magazinele generale4

Unele magazine generale ,

sunt celebre in toad

lumea pentru varietarca de

marfuri de lux oferite, devenind adevdrare atractii ruristicc. Prinrre acestea se numara Bloomingdales, in New York. SUA; GUM, in Moscova, Rusin: Au Bon Marche, in Paris, Franta. ~i Harrods, in Londra, Marea Britanie.

Magnatul american Frank Winfield Woolworth (1852· 1919) a facut avere din magazinele ell reduceri care avcau produse eu preruri intre 5¢ (cent) ji 1O¢.

Compania pe __ """""',.hc

care a infiintat-o In 1879 are astazi 9.000 de filiale In toata lumea.

Macelarie din Roma antic a Primele magazine

Popoarele nomade Ekeau comeq ell bunuri oriunde mergeau. Magazinele au inceput sa apara aeolo unde

oamenii se stabileau ~i erau deja raspandite in mileniul al Ill-lea i.Hr. Acesteanu au inlocuit comertuj in aer liber, in drgurj ~i In piete. Uriasa piat" din secolul XVI, din Tlalrelolco, Mexic, i-a uluir pe spaniolii care au venit sa cucercasca Imperiul Aztec.

Supermarketurile

Un supermarket este un magazin alimentar cu autoservire. Primul a fost deschis in 1916, in Memphis, Tennessee, SUA. Inventarea caruciorului pentru curnparaturi, in 1937, a permis clientilor sa cumpere mai mult decat .

puteau duce §i a asigurat succesul supermarketului. P~tna in anii '50, superrnarkcturilc au ajuns foarte populare in

SUA ~i se raspandisera in wad Europa.

Ambalajele

Alimentele din supermarketuri sunt in general ambalare pentru comoditate ~i rapidirare, penrnl mentincrca prosperirnii ~i pentru a se purea identifica ingredienrele.

Mall. Kuala Lumpur, Malaysia

Ca li rnagazinele obisnuite, mall-utile pot gazdui banci, cinematografe, birouri ~i restauranre. Aleile rnall-ului sunt rezervate pieronilor. Adesea sunt consrruite in spatii din afara oraselor, care sunt accesibile doar eu un vehicul, ala incar firrnele de constructii trebuie sa includa spatii de parcare adecvace.

Pietele

,

Mall-utile of era posibilitatea de a face curnparatuti comod ~i ieftin, insa Ie lipseste savoarea pietelor traditionale din wad lumea, unde oamenii se aduna pentru a vinde ~i pentru a tot felul de marfuri,

Legume proaspete

Souk ~i bazarurile

Aooperisul unui scuk (pia\a araba) prorejeaza clienp! de soarele dogoritor. Unele dintre acestea au dimensiuni considerabile: bazarul mare din Istanbul se intinde pe 0 suprafata de rnarimea a 70 de rerenuri de tenis.

Piata plutitoare

In Venetia. Italia, unde canalele sunt cele mai rapide rute de rransporr, magazinde pluutoare sunr la fel de comode ca ji rnall-urile pentru un jofer.

Mirodenii de vanzare intr-un souk

maroean

538

cumparaturi din anii '50 ISBN 0-7513-6034-1

Codurile de bare

Codurile de bare se folosesc pentru identificarea continurului ambalajelor. Un computer aflat la casa scancaza codul, adauga pretul produsului la bon ~i lanseaza 0 noua cornanda carte producaror arunci cand se rermina srocul produsului

Cumpararurile prin posta ~i online Cumpararurile cu ajutoru] caraloagelor sunt utile, mal ales pentru eei ce au dizabilid\i §i pentru eei ce cralesc in zone izolate.

Societatea Cooperativclor Armatci ~i

Marinei Britanice a tiparit primul catalog In 1872. iar catalogul Sears Roebuck a incepur sa fie edtrar in SUA, in 1894. Canalele de teleshopping TV li curnparaturile prin Internet

of era 0 alrernariva mai cornoda ji rnai moderns a caralogului pentru cornenzi prin posra.

COMERT sr INDUSTRI'E

PUBLICITATE ~I MARKETING

MAGELLAN, FERDINAND

lnceputuri

Magellan s-a nascur inrr-o familie de nobili porrughezi, in jurul anului 1480. Mai intii. a fost paj la currea regala, iar rnai drziu a Lucrat in India. pentru Francisco Almeida, primul vicerege (guvcrnator) portughez al Indiei. intre

1 5 J 3-1 5 l4. a lucrat pentru porcughezi in Maroc, insa a fosr acuzat de nereguli financiarc ~i a pierdut favorurile regelui Porrugaliei. Acesr a a refuzat propunerea lui Magellan de a ajunge la Insulele Miradeniilor navigand spre vest. peste Oceanul Atlantic.

FERDINAND MAGELLAN, un marinar portughez angajat de Spania, a fost prima persoana care a navigat spre vest, peste Oceanele Atlantic ~i Pacific. Spaniolii doreau sa gaseasd un drum catre bogatele Insule ale Mirodeniilor (insulele Molucca de astazi), din sud-estul Asiei, care nu erau revendicate de nici 0 alta putere. Desi nu aceasta a fost intentia lui Magellan, unul dintre vasele sale a continuat calatoria spre vest, ajungand, in cele din urrna, in Europa. Prin finalizarea acestei calatorii remarcabile, echipajul sau a devenit primul grup de oameni care a navigat in jurullumii.

Traiectoria vasului Victoria

Indiile Orientale

In 1494, Papa Alexandru VI a impartir reriroriul pana arunci nerevendicat al Americii ~i Asiei intre Spania §i Portugalia. Vestul liniei despartitoare era revendicar de Spania, iar esrul forma teritoriul revendicat de Portugalia. Cu toate acestea, Insulele Molucca, din Indiile Orientale, au rarnas nerevendicate. Pentru a ajunge la aceste insule, Magellan a fost nevoit sa traverseze Pacificul. Magellan i-a dat oceanului acest nume (pasnic), deoarece apele sale i-au parut foarte calme In cornparatie cu Arlanticul zbuciurnat,

- n· 1m3

Nucsoara

Moarrea lui Magellan

La data de 6 marrie 1521. Magellan a ajuns in InsuleJe Marianelor, Zeee zile rnai rarziu, a debarcar in Filipine, La Mactan, pe insula Cebu. din Filipine, Magellan a intervenit intr-un razboi local §i a fost ornorat intr-o incaicrarc pe 27 aprilie. Echipajul ramas a horarar sa continue ca.1aroria tad d.

EXPLORAREA HARTl SI

CARTOGRAFIE

Circumnavigatia

in 1517, Magellan i-a prezentat planul de a naviga catre Insulele Mirodeniilor lui Carlos V, al Spaniei, care i-a oferir cinci vase ~i aproximariv 265 de oameni. In septembrie 1519, Magellan a ridicat ancora din Sevilla. In noiernbrie 1520, a intrat in Pacific ~i a navigat spre vest, catre Asia. A ajuns In Filipine In 1521, unde a fost omorat. Unii dintre membrii echipajdor sale au ajuns inapoi in Spania In 1522.

Molucca, din Asia de Sud-Vest, au fost [inta Lui Magellan cdnd a pornit in eli/dtona spre vest in juruf fumii.

Victoria

in aprilie 1521, dupa moartea lui Magellan, locotenenrul sau, Sebastian del Cano, a preluat comanda, pornind eu doar doua vase. Unul dintre ele, Trinidad, a navigar peste Pacific. carre Panama.Pisandu-l pe celalalr, Victoria, sa i§i continue calatoria in jurullumii. in septernbrie 1522, Victoria s-a intors in Spania.

Revolta

in timp ee Magellan ili petrecea iarna anului 1520 la San Julian. In nordul Americii de Sud. unii membri ai echipajului sau au pornit 0 revolra, care a avur drepr rezulrat avarierea unui vas ~i pierderea alter doua. Mai tarziu, unul dinrre vase l-a parisit pe Magellan ~i s-a intors in Spania.

Stramtoarea Magellan

In octombrie 1520. cele doua vase pierdure all rcaparut. anuntand ca gasisera un canal lntre uscat ~i Tara de Foe. Magellan a pornir Cll cele trei vase rfimase, iar la 21 octombrie, a intrat ln canalul care astazi se numqte Stramtoarea Magellan. La 28 noiernbrie devenisera prirnii europeni care au navigat In Oceanul Pacific.

SPANIA, ISTORIC

FERDINAND MAGELLAN

ce. 1480 S-a nascut In Poftugalia. 1505-1512 Lucreaza in India.

1513-1514 Lucreaza in Maroc. ins. pierde favorurUe rogdui Poftugaliei.

1517 I'rezintii regdui Spaniei propunerea de a naviga carre Insulele Mirodeniilor.

1519 Ridica ancora din Sevilla.

1520 Navigheaza in Ocean"l Pacific. 1521 Esre omorar In Pilipine.

1521 Sub eomanda lui Del Cano, cde doua vase ramasc se incarca ell miradenii din insulde Molucca.

1522 Victoria se intoarce in Spania.

539

Fortele magnetice

Cand doi magne~i sunt asezati cu polii unul langa altul, intre acestia actioneaza 0 forfa. Polii diteriti (unul nord ~i celalalt sud) se

atrag. Polii similari se resping.

Magnetul Magnetii au doi poli, nurniti polul nord ~i polul sud, unde Iortele magnetice sunt cele mai puternice, Liniile forfelor magnetice invaluie mag-

netul de la un polla celalalt .

(spectrul campului magnetic). ;!:' ..

MAGNETISM

MARINARII FOLOSEAU busole

magnetice pentru a se orienta pe oceanele lumii, acum mai bine de 1.000 de ani, insa adevarata natura a

magnetismului a ridicat semne de intrebare multe secole de-a randul.

Magnetita

Magnetita (provine din insulele Magnezia) p",[[()as<l,- __ minerals, care contine fier, esre un magnet natural. Primii marinari foloseau 0 bucara din

Busola

Busola este un dispozitiv folosit in navigatie, care are un magnet mie ce se misca Iiber, numit .,act>. Acul este arras de magnerismul Pamantului. Accsra se rote~[c pe un pUllet de sprijin, pan. cand unul dinrre capete arata polul nord magnetic al Pamanrului, iar celalalr capar arara polul sud magnetic.

Nordul geografic

Magnetismulin spatiu

Carnpul magnetic al Parnantului se intinde pe mai mult de 60.000 km In spatiu, Pe langa faptul ca afecteaza obiectele de pe suprafara Parnantului, magnetismul planetei afecteaza ~i particulele incarcace electric, precum electronii ~i protonii ernisi de Soare. ~i celelalte planete ale sistemului solar au camp uri magnetice, a~a cum are ~i Soarele.

magnetic

forte

Sudul geografic

William Gilbert

Protuberantele solare Uneori, tulburilrile campului magneric al Soarelui permit gazelor sa erupa din suprafara Soarelui. Aceste eruprii se numesc proruberante solare ji POt ajunge la inll\imi de 100.000 krn.

Unul dinrre pionierii studiului magnetismului a fast William Gilbert (1544-1603), doctor ji fizician englez. Acesta a sugerat d. magnetismul Pfunanrului poate 6 inteles rnai bine dad privim planets ca o bara uri"§a de magnet. Gilbert a fast primul care

a folosit rermenul de "pol magnetic':

Aurora

Polii magnericl ai Pamdnrului arrag parriculele incarcatc electric. emise de Scare in atmosfera noastra. Cand parriculele

cioenese atom ii sau moleculele din acr, se ernite lumina colorara, inrr-un specracol uimitor, num it

Trenul Maglev

Un rren Maglev (Ievitarle magnerica) pluteste deasupra sinei, sustinut de 0 purernica for~a de respingere dintrc electromagnetii din rren ji cei de pe sin •. Alrii fac posibila deplasarea trenului pc jine.

Materialele magnetice

Cand sunt a~ezate In campul unui magnet, unele materiale se transform a ele insele in magneti - temporar sau permanent. Despre acesre mareriale se spune d se magnerizeaza.

material magnetic

Materialeie care nu sunt magnetice. precum plasticul sau fibrele textile, nil, pot fi atrase de mag"e{i

dinrr-un magnet

Domeniile magnetice

In inreriorul unui material magnetic cxista mici regiuni de magnetism nuruite domenii, roate fund indreprare in directii diferire. Efectele acestora se anuleaza unele pe altcle, asrfel tnd.c nu exists magnetism general. La un magnet. roate dorneniile sunr indreptace 'in acccasi direcrie, Etectele acestora se combina pentru ada un magnetism puternic.

Aceasta bard din ote! se magnetizeazd prin contactul cu 0 bard.

Inductia magnetidi Prin plasarea unui magnet in apropierea unui material magnetic. domeniile rnarerialului se aliniaza ji se indreapcl in aceeasi directie, transformandu-l intr-un magnet. Acest fenomen se nunl~te inducpe magnetica. Efecrul este, de obicei, temporar, insa unele mareriale, precum orelul, raman magnetizarc permanent.

ELECTROMAGNETISM

PAMANTUL

ELECTRICITATE

540

MAHOMED

([ IN ANII 620, MAHOMED, un negustor din

. J\-7 Medina, Arabia, a devenit profetul unei noi ~ religii, islamismul. Adeptii acesteia cred ca Mahomed a fost ales de Dumnezeu

pentru a fi profet. Acesta a atras multi discipoli, iar credinta s-a raspandit rapid. Pana la momentul mortii sale, in 632, islamismul fusese adoptat pe tot cuprinsul peninsulei arabe. Un secol mai tarziu, religia islamica era practicata de la

Oceanul Atlantic, in vest, pana la grani~ele Indiei, in est, influentand viata a milioane de

, ,

oamem.

lngerul Gabriel apimJndu-i lui Mahomed

Revelatia

,

In jurul anului 610, Mahomed a renun~at la activitatea sa de negustor §i a urcat in rnuntii de la nord de Mecca penrru a medita. Inrr-o pestera, pe rnuntele Hira, a avut un vis, prin care i se spunea ca fusese ales de Dumnezeu pentru a fi profetul adevaratei religii.

Copie a Coranului din Turcia

protejarea oirtii

Lupta

In timp ce se gasea in Medina, Mahomed §i adeptii sai atacau regulat caravane de negus tori care veneau catre §i de la Mecca. In 624, 0 lupta crancena intre Mahomed §i 0 forta armata din Mecca s-a soldat cu victoria prirnului, ceea ce a conferit acestei noi religii un mare presrigiu in toad lumea araba.

Textul arab In scriere Nask:

Coranul

Mahomcd a scris mesajul care i s-a dictar in vise Inrr-o carte numira Coran. Musulmanii cred ca acesta contine chiar cuvinrele lui Allah, ap cum i-au fost revel are Proferului Mahomed. Coranul este una dinrre cele mai citite carri din lume. Texrul sau este rratar eu foarre mare respect ~i adesea cste rranscris ell 0 caUgrafie alcasa. Musulmanii. II citesc in limba araba, in vcrsiunea originala, majoriratca inva~and asrfellimba.

Predarea orasului Mecca

In 629. Mahomed a faClit un pelerinaj la Mecca ~i a convertit mulri la islam. in acesr timp. misionarii musulmani erau activi in tot Orientul Mijlociu, pana in Iran ji Eriopia. In acel moment. Mahomed era destul de purernic pentru a cuceri Mecca, care s-a predat f:ira Iupra. De aturrci, intreaga peninsula a fosr condusa de Mahomed ji adeptii sai.

Inceputul vierii

Mahomed s-a nascur in orasul Mecca, din vesrul Arabiei, in preajma anului 570 d.Hr. A rim as orfan la purin rimp dupa nastere,

fiind crescur mai 'lnt:U de bunicul ~i mai apoi de unchiul san, Abu Talib, care era conducarorul clanului Hashim. In jurul vdrstci de 25 de ani. Mahomed a inceput sa Iucreze PL:JltfU a Khadija, 0 vaduva bogara, cu care se ji casstoresre dupa purin rimp. Mahomed devine negusror ji calaroresre in toara peninsula arabi.

Asrfel, are ocazia sa studieze diferirele religii ale localnicilor.

Hegira

in Mecca, Mahomed a convertit cativa locuitori §i si-a facut multi dusmani. In 622, impreuna cu aproape 70 de adepti a plecat din Mecca ~i s-a mutat la nord, in orasul mai ospiralier, Medina. Calatoria sa este cunoscura ca Hegira (fuga).

Medina

Primirea lui Mahomed in Medina a fosr foarte diferira de cea din Mecca. A arras mulp sustinaccri in oras ~i a intcmeiat aici prima comunitare musulmana, De asemenea, a construir moschei, in care discipolii sai sayar~eall serviciul religios.

~u fata spre Mecca

In anu1624. rnusulmanii din Medina au inceput sa stea Cll fap spre Mecca In rirnpul rugaciunii. Musulrnanii de astazi urmeazji acelasi obicei, Nise, numite mihrab, consrruite in moschei, indica direcria in care se afla Mecca, astfel lncar oamenii ~tiu in ce parte sa sc lndreprc.

Moartea lui Mahomed Dupa un ultim pelerinaj I. Mecca. Mahomed a murir la 8 iunie 632. in Medina. unde a fosr ingropar. Cumnarul sau, Abu Bekr, i-a urrnat la conduce rea poporului islamic, Acesta s-a uutoproclamar calif (succcsor, conducator),

Nasterea lui Mahomed Misiunea

In visul sau, Mahomed era indemnar de ingerul Gabriel sa predice 0 religie centrata pc un singur Dumnezeu adevdrat, Allah. Principalele reguli ale acesreia i-au fost dictate printr-o serie de viziuni, pe tot parcursul victii sale. Mahomed a inceput prin convertirea familiei ~i a prierenilor sai din Mecca.

AFRICA, ISTORIC

ISLAMISMUL

ASIA, ISTORIC

IMPERIUL ISLAMIC

IRAN ~I IRAK

MOSCHEI

MAHOMED

cca 570 Se najre la Mecca. in Arabia Saudita de azi.

594 Se casaroreste cu Khadlja, 0 vaduva bogata.

610 Are 0 viziune in care i se comunica fapruI ca esre ales sa pre dice 0 noua credinra,

622 Plead din Mecca spre Medina. 624 Adeprii siii [nfrang armata din Mecca. in lupra de la Bade.

625 Lupca cu rezulrat incerr la Uhud, impotriva armatci din Mecca.

630 Se intoarce la Mecca ji cuceresre orasul.

632 Moare la Medina

RELIGII

SCRIEREA

SPANIA, lSTORIC

541

MAIM AN, THEODORE vcz i LAS ERE ~l HOLOGRAME

MAICA TEREZA

INTR-uNUL DINTRE CELE MAl S.ARACE erase din lume - Calcutta, India - 0 femeie din Europa si-a devotat viata ajutorarii celor saraci ~i nevoiasi. Maica Tereza, 0 calugari~a de origine rnacedoneana, a condus "Misionarele Caritatii', un ordin international religios dedicat celor ce aveau mare nevoie de ajutor. Cand ordinul a primit pentru prima data sustinerea ~Bisericii Catolice, in 1950, misionarele ave au purine resurse. Insa astazi, datorita contributiei Maicii Tereza, banii Yin de la donatori din toata lumea ~i sunt folositi pentru a alina suferinta ~i saracia celor care nu se pot ajuta singuri.

Educatia

,

La 18 ani, Agneza a intrat intr-un ordin carolic de calugarite, Surorile de Loreto, In India. Noua ani a fost novice. La depunerea jurarnantului, in 1937, ~i-a luar numele de Tereza, dupa Sf. Tereza din Lisieux, ~i a ramas In India.

Surorile de Loreto

Tereza a devenit maid .. superioara a manastirii de la Entally, din Calcutta. A lucrat acolo timp de 11 ani, inconjurata de saracie. In 1948, a prirnir permisiunea sa lucreze in afara manastirii, infiin~ind 0 ~coala pentru copiii saraci ~i ajuclnd la lngrijirea bolnavllor.

Manastirea Enrally, Calcurta

Siiracii

Mergand pe strazile Calcurtei vedea saracie preturindeni, Saracii ~i bolnavii nu aveau case ~i zaceau in mizeria de pe strazi, Tereza i-a ajutat ell rnancarc ~i irnbracaminte ~i i-a luat in griFt la misiune pe copiii nedoriri de fam iliile lor.

Extinderea

Treptat, misionarele au crescut ca numar ~i influenta. Organizatia s-a extins pe teritoriul Indiei, iar In 1963 a inceput sa cuprinda ~i barbati. In 1965 s-a deschis prima misiune In strainatate, In Venezuela. Astazi, sum peste 4.000 de calugarite §i 40.000 de laici care lucreaza pentru "Misionarele Caritatii" In toata lumea. Misionarele au §i propriul ziar, numit Ek dil (0 singura inirna), care Ie face publica munca.

Clinica ambulatorie

Pentru ca munca lor sa-i ajute pe cei care au cea mai mare nevoje, "Misionarele Caritatii" au infiintar clinici arnbularorii, c;re au faClit turul Indiei peneru a-i ajura pe cei saraci ~i pe cei bolnavi, Aceste clinici au oferit sprijin ~i speranta celor din zonele celt: mai izolate. De asemenca, nu au precupetit nici un cforr pcntru a face cunoscuta organizatia §i misiunea acesteia printre saraci .

..

CRE~TINISM

INDIA

INDIA, ISTORIC

MANA.STIRI

RELlGII

SPITALE

542

Maica Tereza a incercar sa usureze suferinta celor bolnavi, iar cand lc sosea sfaqitul, ii ajuta sa moara cu demnitare. De asemenea, i-a invatar P" oameni cum sa recunoasca semnele rimpurii ale unor bali precum lepra, astfel incae sa poara R vindecati.

Prernii

Maica Tereza a primir 0 multirne de premii inrernationale. In 1979, a prirnir Premiul Nobel pentru Pace. Banii primi~i ca premiu i-a folosit

pentru continuarea muncii sale, in folosul celor saraci li bolnavi.

Maica Tereza eu Premiul Nobel

MEDICINA

Incepururi

Agneza Gongea Boiangi s-a nascut in 1910, Intr-o familie Instarita, de engine albaneza, Taral sau, un prosper om de afaeeri, a murit cand Agneza avea noua ani ~i, bruse, familia sa a devenit saraca .. Experienra directi a saraciei a convins-o d. trebuie sa

devina calugari~a, pentrl1 a-i ajura pe saracii din India.

$i alte dlugarite is-au alaturat pemru a-i ajuta pe cei saraci, A infiintat "Misionarele Caritatii" pentru a concentra toate forrele in acest scop §i a devenit cunoscuta sub numele de Maica Tereza.

MAICA TEREZA

1910 S-a nascut la Skopje, Macedonia. 1928 A inrrat in ordinul Surorilor de Loreto, In Skopje.

1928-1937 Lucre",,, ca neoSt in India. 1937 Devine maica superioara a Manastirii Eneally, Calcutta.

1948 Lucreaza in afara rnanastirii.

1950 Biserica Carolica sustinc pentru prima data oficial .Mislonarele Caritatii"

1965 Deschide prima rnisiune in afara lndiei.

1979 Primesre Premiul Nobel peneru Pace.

1997 Se retrage de la conducerea "Misionardor Cariti~ii".

august 1997 Moare la Calcutta.

MAIMUTE ~I ALTE PRIMATE

. ,

Trasarurile

MAIMUTELE APARTIN grupului de mamifere numit primate. Cele mai primitive dintre primate traiesc in copaci, dar unele traiesc §i pe pamant. Au degete pre- [I< hensile, brare lungi §i ochi orientari inainte, Maimutele au coada, spre deosebire de

mai . iar dintre ele rnentionam gibonii, uranguta-

nii, gorilele §i cimpanzeii. Exista doua grupuri principale de primate. Primatele superioare, antropoide -~:: maimutele, marile primate §i oamenii - toate au un creier mare §i un nivel ridicat de inteligenta. Primatele inferioare, sau lemurienii, sunt mai putin inteligente §i indud lorisii, tarsierii, lemurii, galago§ii §i poto.

unei maimute

,

Maimutele §i alte primate au creierul foarte dezvoltar §i pot invata repede. Au privire binoculars §i degete putemice. Degetele de la membrele superioare, dar §i de la cele inferioare au de obicei unghii netede, Cele mai multe primate au un deget mare opozabil, care poate fi apasar pe eelelalte degete pentru a putea apuea §i manipula obiecte: unele au un astfel de deget §i la membrele inferioareo Unele primate au coada prehensila, care poate fi illf'~urata ill jurul unei crengi avind rolul unui mernbru

Maimuta

capudn

poate apuca

Cimpanzeii

Cea mai apropiara ruda a noastra, cimpanzeul, ocupa padurile §i savanele Africii Centrale. Cimpanzeii sunt fiinte inteligente §i sociabile care traiesc in grupuri de pan a la 60 de indivizi,

cu 0 ierarhie cornplexa, in continua schimbare, I§i .

petree cea mai mare parte a timpului pe pamant, dar in fiecare noapte i§i fae un culcus in care sa doarma la inal~imi de pana la 30 m deasupra solului.

Toaletarea reciproca Cimpanzeii i§i examineaza reciproc blana cu degetcle pentru a gasi paduchi ji urme de murdarie. Toalerarea eo activitare sociala imporranta, care ajuta la inrarirea relatiilor din sanul familiei ji leaga prietenii.

Bus:a supen"oara acoperd dinfii pe 0 fora veseid ji oioaie.

Dian Fossey

Zoologul american

Dr. Dian Fossey (1932- 1985) si-a dedicac viata srudierii gorilei de munte, din care doar careva sure all supravieruir. A invi~at sa imitc sunetele §i gesturile pe

care Ie fac gorilele ji a purur comunica eu ele in .limb. lor.

543

Hrinirea Cirnpanzeii se hranesc in principal ClI planre, inclusiv frunze, flori §i fructe prccum smochinele salbatice. De

asemenea vaneaza alee animale, prinrre care antilope mici 1i porci de rau.

Unele ucid chiar ji alte primate,

precum maimuta matasoasa rosie. Mai multi cimpanzei urrnaresc prada trimitand-o carre altii care astcapta sa

!i blocheze caile de scapare,

Confectionarea uneltelor

Alaruri d~ oameni, cimpanzeii sunt considerari cele mai inrellgenre primate. Ei pot invata sa inteleaga un limbaj alsemnelor sirnpiu ji folosesc .. unelte" Utiiizeaza ramurele lungi pentru a extrage termirele din musuroaiele 10I) lli1 manunchi de frl1nze ca pc Lm burere penrru a obtine apa din scorburile copacilor §i pierre pentru a deschide coaja nucilor. Au invapt sa foloscasca oetele §i pietrele ca anne

impotriva rivalilor 1i dusmanilcr.

:jedinfele de toaletare dureazd deseori in JUT deo

Joaca

Cimpanzeii rineri i~i petree 0 mare parre din [imp jucandu-se impreuna. Se lupta, se alearga de colo-colo unii pe ceilalti 1i se leagana prin copaci. Joaca este irnportanta deoarece ii i.nva~a pe cimpanzeii tineri despre organizarea sociala a adultilor ji cum sa supravieruiasca in padure. Cimpanzeit raman alaruri de mamele lor pan5- dud ating rnaturitatea depllna, in jurul varsrei de 13 ani. Frarii rnai mari ajuta la ingrijirea celor mici.

Cimpanzeu folosind 0 rdmurica pentYU a gasi

Gorilele

Gorilele ell spate arginriu sunt rnasculi adulri al carer spate a dipatar 0 culoare gri· argintic odaci cu tnainrarea in varsta. Masculul dominant al unei familii e lntordeauna

Gorila de rnunte traieste in tinururile muntoase ale Rwandei. Caura pe pamanr felina salbarica, frucre de padure §i vlastari de barnbus. Gorila de campie traieste in padurile tropicale ale Africii ecuaroriale, Esre cea mai mare dintre primate; un mascul adult poate cantiiri pana la 150 kg ~i poate ajunge la 1,7

m inaltirne, in pozirie bipeda.In ciuda dimensiunii §i puterii lor mari, gorilele sunr rareori agresive. Traiesc in grupuri

farniliale de 10-20 de animale, conduse de un mascul dominant.

Comunicarea Cimpanzeii au dezvoltat un limbaj al corpului ce cuprinde 0 garna larga de expresii faciale, care, impreuna ell sunerele, ii ajura sa l§i cornunice 0 serie de ernorii.

Curiozitatea, intelegerea sau supararea {daca e insotita de 0 expresie confuza) sum exprimare prin \ugllirea buzelor,

Furia este ararara prin expunerea dintilor: dad este combinata eu anumite posturi §i strigate, are rolul unui avertisrnent ciitre rivali,

Bataia pieptului Un mascul de gorila t~i intirnideaza rivalii badndu-se pe piepc. Aceasta lncepe eu un racnet purernic urrnar de 0 serie de srrigare, Apoi flutura manunchiuri de frunze sau scoare din radacini tufisuri Ji le arunca prin aero In sfar~it, se ridica la lnalrimea sa deplma

ji tli bate piepruJ eu palrnele f'acure d.u~.

MAIMUTE ~[ ALTE PRIMATE

Babuinii

Gibonii

LemuruI eu eoada vargata (kata)

Lernurii SlIDt primate primitive care se gisesc numai pe insula Madagascar. Exists 2 I de specll. Lcrnurii cu coada vargaci traiesc in padure, dar petree mulr timp Ii pe parnanr. Triiiesc In grupuri de 5 - 30 de anirnale conduse de 0 fernela dominanra. Masculii 4i marcheaza reriroriul impregnandu-~i coada cu un miros secrerar de glande speciale Ii IIi ridica cozile cat mai sus in aee pentru a rransmite mirosul catre rivalii lor.

ANIMALE, CONSERVAREA FAUNA DE

COMPORTAMENT CAMP IE

• FAUNA PADURILOR TROPICALE

EVOLUTJA GOODALL,

UMANA JANE

Fruct de durian

Maimura rosie urlatoare

Maimurele urlaroare, ~a cum este §i rnaimuta rosie urlatoare, scot scrigace deosebit de putcmicc, care se aud fa mare disranra, La rasaric §i apus, padurea rasuna de strig.rul puternic Ii derunaror aI masculului. Lui i se POt alarura alti membri ai grupului. Urlatoarele rraiesc in grupuri de pani la treizcci de indivizi, in coronarnentul padurii, Au 0 coada prehensile pc care 0 POt incolaci in jurul unci rarnuri ~i pc care 0 pot folosi ca rnernbru suplimentar, Se pot balansa eu capu] in jos aramand nurnai de coada,

Tamarinulleu auriu

Aceasta rnaimuta midi, ce se gase;;te nuruai pe coasra atlantica a padurtlor tropicale din sud-esrul Braziliei, este una dintre cele rnai viu colorare primate. Femelele dau na~tere in mod obisnuit la gemeni.Ia lngrijirea carora ajuta ~i masculul, ~i ceilalti frali mai mari. Se hranesc ell frucre, flori, SCV3 de copaci ~i vertebrate mid. Disuugerea padurii tropicale a adus tamarinul leu auriu In pragul disparitiei. in 1970 s-a demarat un program de inmultire In eaptivitate pentru a reproduce animale In ideea de a le elibera in salbiticie.

o ramurd cu bratu] drept fi dJdrumul brapului stang fi astfet continua sa se deplaseze:

lungJ pentru cchilibru

Urangutanii

Urangmanii sum maimute antropoide soli tare, care traiesc in padurile tropicale din Borneo ~i Sumatra. Traiesc in coronarnenrul copacilor padurii ~i, cu exceptia masculilor adulri, rareori coboara pe pamant, Picioarele lor scurre contrasreaza cu brarele foarte

lungi care pot avea 0 deschidere la 2,1 m. Masculii sum mai mari decat femelele, cu par mai lung §i falduri mai mari ale obrajilor, 0 data la patru ani, femelele dau na§tere unui singur pui,

cu care formeaza 0 legamra foarre puternica.

Odihna

Femelele de urangutan ell pui iIi fac fiecare sears un cuib in care sa doarma. Cuiburile sunt confecrionare de: catre urangut:an, care trage de vegeratia din jurul sau pe care 0 irnplereste pentru sustinere §i astemut. Masculii adulri sunt prea grei pentru un cu ib ~i dorm pe pamaru.

Babuinii traiesc in general in savane deschise, in grupuri mari de pana la 100 de animale. Cauta orice fel de hrana, de la insecte la ~oparle §i alre animale mici. Dad au ocazia, babuinii ornoara §i animale mai rnari, ca iepurii de camp sau gazelele tinere. Mandrilul,

cel mai viu colorat dintre toate primatele, mari

traieste in padurile din Africa de Vest.

Traiesc in grupuri familiale, formate dintr-o pereche §i puii acestora. I§i delimiteaza §i i§i apara foarte bine teritoriul. Se striga unii pe ceilalti, iar sacii vocali mari, localizati in gat, le amplifica sunetele. Cu bratele §i degetele lor lungi §i constitutia supla, gibonii se rnisca Cll usurinta prin

copaci, balansandu-se de pe un brat pe altu], 0 metoda

de rniscare numita brahiatie. in acest fel, gibonii pot acoperi pan a la 7 m intr-un balans. Exista noua specii de giboni, cea rnai mare fiind siamangul.

Acestfruct e bogat In proteine fi carbohidrati.

Hranirea Uranguranii se hranesc in principal cu materii vegerale, precum frunze ~i nuci, dar mananca, de asernenea, ~i insecte ~i ouale acestora. Hrana lor favorita sunt frucrele, In mod special frucrele de durian, pentru care cercereaza padurea in lung §i-n lat. i§i folosesc bratele putcrnice ~i incisivii mari penrru a deschide frucre cu coaja tare preCl101 frucrele de mangosten.

Manifestarea unei amenintari

Babuinii ;u canini lungi, ca nisre purnnale, care pot da 0 muscarura serioasa. I~i expun dintii pentru a-si avertiza adversarii ~i a inrimida rivali i ~i dusmanii.

Maimuta matasoasa alb ell negru Maimurele marasoase, care se hranesc cu frunze, ~raiesc printre erengile copacilor ~i in etajele superioare ale padurilor tropicale africane, rareori coborand pe pamant, Mairnutele matasoase rraiesc in grupuri mid, familiale ~i urrneaza

un drum fix prin copacii din zona in care dorm ciitre cea in

care se hranesc. Strigatul disrincriv al masculului, dublat

de ceilalti membri ai grupului, e una dinrre

caracreristicile -----.

padurii tropicale africane.

Blana flrmata din peri albi }i negri se intinde in euantai atunci (and sar:

Gibonul

apuca creanga Gibonul ifi roteste

cu. mv.-na corpul pentru a

I ~~anga. putea apoi sa ifi

_... '. scbimbe priza pe

. mana stanga.

Mana dreapta a flst ridicatli in directia altei crengi.

CIMPANZEII

DENUMIRE ~TIIN'PFICA Pan troglodytes

ORDIN Primate

FAMILlE Pongidae

IU.SPANDIRE Africa. din Sierra Leone pima In Uganda de vest ji lacul Tanganyika. pana la altirudini

de 2800 m

HRANA mai ales vegetarie, dar ~i termite, larve ~i alre mamifere mici, uneori chiar ~i alte primate mal mici, cum ar fi pui de babuin ~i maimu~e marasoase

DUlENSIUNI illal~imea la rnasculul in pozitie bipeda: 120 - 170 cm; greurarea pani la 55 kg

DURATA DE VIAT" pani la 50 de ani (in captivitate)

'Siamang

Bratul drept at . atdrnd pe langli corp, dar va fi ridicat sa apuce 0 ""eangli cand se vor

scbimba mainile.

544

Primate superioare

Maimuta urlatoare rosie are gura mare penrrLl a amplifica strigarele putemice pe care Ie ernire,

1a. __ '"U"'UUfoarte

lungil pentru ecbilibru.

Maimuta husar verde este numita ~i maimuta militara, din cauza aspecrului sau distincriv,

pentru uedere nocturnd,

Maimura-bufntra este singura rnaimuta nocturne din lume.

Picioarele lungi

Mandrilii sunt de fapt babuini. Masculii mat uri au nasul ~i fesele viu colorate.

Macacii cu creasra de Sulawesi rraiesc in grupuri ell 0 ierarhie cornplexa.

Capucinul ell calota neagrii iji petreee cea mai mare parte a timpul in coronamentul inalt al copacilor din padurea tropical •.

Tamarinii ell mo~ de bumbac petree muir timp ingrijindu-ji unul altuia blana.

La Mnrmoserul argindu puii sunt ingriji~i de tad.

Pavianul ell mantie rraiesre pc pamanr, pc pa~uni inrinse,

Gibonul ell m~inj albe rraiesre in grupuri familialc formate din doi parin,; ~i pima la patru pui.

Gorilele de carnpie trebuie sa parcurga deseori distance lungi pentru a gasi hrana, deoarece pe solul padurii rropicale sunt purine plante nutritive.

Sifaka lui Coquerel traieste in padurile din nord-vestul Madagasearului.

Endrina din Madagascar esre eel mal mare dintre lernurieni.

Coada Jlexibild se incoldcest« in jurul crengii pmtnt suport.

Aces! umngulan este un mascul de 5 ani.

Macacii mancatori de crabi traicsc in mlastini!e de mangrove.

Maimutele-veverita din America de Sud sunt agile. '

Csnd pdfese, gorilel« cakd pe tncheieturi.

maimure mario

Primate inferioare -

Lorisii supli se hranesc eu pas'ri, lopadc ~i insecre.

Cimpanzeii stint cele mai inteligente

Capul poale fi rotit la /sO'.

Urangutanii sunt animale tirnide, solitare, Numai rudele apropiare se joaca ~i i~i ingryese blana reciproc.

Membrele

Tarsierii estici sunt nocturni, Ochi rnari ii ajuta sa vadii pc rirnpu] nop~ii.

Lemurii gulera~i alb-negru Galagoul mare traieste

sunt extraordinari in padurile tropicale

ditaratori. africane.

545

MALAYSIA ~I SINGAPORE

CELE 13 STATE ale Malaysiei sunt separate in doua par~i distincte. Majoritatea locuitorilor traiesc in Malaya, 0 peninsula lunga, prelungire a Asiei de Sud-Est, care este fermata din 11 state, avand insula Singapore la extremitatea sudica. Celclalrc doua state malaysiene, Sarawak ~i Sabah, ocupa partea nordica a insulei Borneo. !ntre acestea se afla Brunei, una dintre cele mai bogate ~ari din lume. Malaysia, Singapore ~i Brunei au fost, toate, teritorii britanice: Malaysia ~i Singapore si-an ca~tigat independenra in anii '60, iar Brunei, in 1984. De atunci, economiile acestora, mai ales economia Malaysiei, s-au dezvoltat intr-un ritm ametitor.

,

Societati pluraliste

Ca ~i alre ~ari din sud-esrul Asiei, Malaysia, Singapore ~i Brunei sunt socictari pluralisre. Tennenul descrie diferite grupuri ctnice care traiesc imprcuna, 'insa l~i pasrreaza cultura, limba ji modul de via\'. Kuala Lumpur g.zduiqte un ames tee cosmopolit de Iocuirori, prinrre care se aill rnalaysicni, chinezi, indieni *i diverse grupuri indigene.

Oameni a~tept:ind inrr-o srarie de aurobuz, Kuala Lumpur

Munti ~i paduri

Mari zone din Sabah ji Sarawak sum dominate de rnunri acoperiti eli pad uri ~i jungla. In unele locuri, vegeraria este arat de deasa, Incat terenul devine irnpracricabil. Raul Rajang serpuieste prin Sarawak, inrrerupt de cascade specraculoase,

Aflare In srarul Penang, In peninsula Malay, inru,imile Cameron au 0 altirudine de plIO' la 1.200 m deasupra nivelului marii. Aerul proaspar, racoros ~i prlvelisrile extraordinare f.1C din aceasra zona una dinrre cele rnai cunoscute ale Asiei. Pamantul esre bogat, iar inal~imile au devenir centrul industriei ceaiului din Malaysia.

Clima

Malaysia, Singapore 1i Brunei au 0 clima tropical. calda ji U111eda tot timpul anului, SU1lt vulnerabile la vanturile

27"C

2,403 mm

musonice sczonierc, care pot

duce la diferente drastice in distriburia precipitauilor. Cele mai reci zone sunt eele munroase ~i inaltc ~i zonele in care bate briza rnarii.

M a

4
,set
~ ..
"
l>
~ t
B C D E F N 0 0 I

546 C h e i

~

Ke p. Natu

Relief

Un lant muntos central aI peninsulei Malaya desparte dmpiile fertile din vest de fa~ia de coasts ingusta din est. Singapore este in cea mai mare parte neted §i plin de localirari, fiind aproape un ora§-srat individual. Sabah §i Sarawak: au dmpii de coasta mlastinoase §i sum separate de partea indoneziana a insulei Borneo prin munti dens irnpaduriti. Imeriorul Bruneiului este acoperit de padure tropicala urneda.

Sarawak Chamber

Lubang Nasib Bagus, cunoscutii 1i sub numele de Sarawak Chamber, esre eea mai mare pqrera din lurne. Pesrera Face parte dintr-un inrins sisrem cars tic din Parcul National Gunung Mulu ~i rnasoarii aproape 700 m lungime, 300 m Ul~ime ~i are peste 70 III In lnal~ime.

rea ulu

K

L

Malaysia

raa Una dintre cele mai dinamice ~ari ~ din Asia de Sud-Est, Malaysia, a

cunoscur 0 crestere economics extraordinara in ulrimii ani. in timp ce industriile forestiera, petroliera, a cauciucului ~i a cositorului sunt inca predominante, Malaysia a incurajat industria prelucratoare, care genereaza doua treimi din exporturi, Drept urmare, zonele urbane se extind rapid, desi 43% din popularie inca rraieste in sate, cea mai mare parte locuind in peninsula Malay. Doar aproape 19% traiesc in Sabah ~i Sarawak. Cele 13 state ale Malaysiei sum guvernare de sultani ~i de guvernatori, dintre care se alege un nou rege 0 data la cinci ani.

Kuala Lumpur

Capitula Malaysiei a fast 1nfiinlatil initial ca tabara de mineri la locul de conlluenta dintre doua rauri. Numele sau in limba malaysiana inseamna lireralmcnte Joe de lntalnire noroios" Este un ora~ aglomerat. eu c1idiri inalte, mod erne ~j temple rraditionale. Una dinrre cele rnai bogate cladiri din puncr de vedere ornamental este gara. Orasul gazduiqte 1.500.000 de locuitori. Cu toare acestea, se

consrruiesre 0 noua capirala in Putrajaya, un carrier al inaltei rehnologii,

Gara

Lastar de ceai

Ceaiul

Clima calda ji umeda a Malaysiei esre ideal a penrru cu ltivarea ceaiului, din care se

produc 6.000 de tone pe an. Cea rnai mare parte a productiei este obrinuta pe plantatii, mai ales in zonele inaltimilor Cameron. Culegarorii de ceai, mai ales femei, culeg lasrarii tineri, fragezi, 'in cosuri rnari, pe care le carl in spare. Noii lasrari .par dupa cateva zile ji

rrebuie usc ali repede penrru a obtine cea rnai bun a aroma.

Uleiul de palmier Malaysia este pe primulloc in lume in ceea ce privesre producria de ulei de palmier. extras din frucrele copacului. Acesr ulei se foloscsre, in principal, pentrlL gatit ~i se exporra in roata lumea, fiind utilizar in

producerea

margarinei, inghe~atei

ji sapunului,

MALAYSIA ~I SINGAPORE

Malaysienii ~i altc triburi indigene formeaza aproape 60% din popularia malaysiana. Negustorii

chinezi s-au srabilir aici inca din sec. XV, iar mal rarziu, in timpul stapanirii coloniale ht-itanice, au fost adusi multi

chinezi ji indieni ca

rnu ncitori. Accsri chinczi Perenakan (nascl1~i in Malaya) ji-au format propria lor socierare. un amestec de culrura malaysianfi ~i ch inezfi, iar astazi alcaruiesc 30% din populatie. Ei controlcaza 0 mare parte a afacerilor din Malaysia §i sunr mai bogati ded.t malaysienii, ceca cc duce la crcarca de tcnsiuni.

ALFABETIZARE 88%

Femei Perenkan bogate

Sepakraga

[ntrc sporrurile rradirionale ale Malaysiei sc gasqtc ji sepak .-aga, care se joaca eLI raga, 0 minge realizatji din fajii de ratan, Ratanul esre a fibril asemanaroare ell trestia, ce provine de la anum ire spedi de palmieri care se culriva pe arii cxtinsc. jucatorii trebuie Sa lovcasca mingea cu picioarele sau eu capul, insa nu iji POt folosi mainile. ]uc1toruJ care lasa mingea sa aringa parnantul pierde. Un alr joc popular

este main garing, care se joacji cu titirezi din lemn de escnta tare, aleza,i pc grouta,i din plumb.

Zmeiele

Activitatea preferara a malaysienilor in rimpul liber este ridicarea zrneielor, cunoscuta sub numele de tcau, importatii din China.

Exisd un festival international in fiecare

an, in iunie, in Kelantan:la care cei care parricipa se tntrcc in rnentinerea zrneielor in aer car rnai sus ~i d.t mai rnulr posibil.

Cauciucul

Malaysia esre al doilea producaror mondial de cauciuc natural. Arborii de cauciuc au fost adugi din Brazilia, in anul 1876, iar astazi sunt cultivati in plantatii intinse, pe parnele peninsulei Malay. Muncitorii colecteaza latexul ce se scurge din taieturile Ricure in scoarra copacilor intr-o cupa san in jl1rnata~i de nuca de cocos. Latexul este rrirnis apoi la 0 fabrica locals, unde esre amesrecar cu apa ~i cu acid, pentru a forma foi de cauciuc, care sunr puse la uscat.

DATE ESENTIALE MALAYSIA

CAPITALA Kuala Lumpur. Purrajaya (administrativa)

SUPRAFATA 329.750 km'

POPULATIA 22.600.000 locuitori

DENSITATEA 69 locuirori/km'

LIMBA PRINCIPALA malaysiana

RELIGII DOMIN.Al\TTE musulnmna. budista, confesiuni chineze, hindusji, cresrina

MONEDA ringgit

SPERANTA DE VIATA 73 ani

OAMENll'ER MEDIC 1.429

GUVERNARE democratic mulripartira

Cei CIt experienpi pot executa acrobatii speaaculoase ell zmeiele lor uriase, viu colorate.

Electronicele

Industria elecrronicclor, stimulata din anii '70 pentru a largi baza economics a ~irii, este acum foarte profitabila, Malaysia este unul dintre principalii producatori de harddiseuri pentru compu(ere ~i unul dintre cei rnai importanri producarori de circuire integrate. Japonia esre un partener cornercial foarre important, avand loc dese schimburi de produse ~i materii prime, precum petrol ji gaze naturale.

Masinile Proton

Se produc peste 150.000 de rnasini Proton in Hecare an. Prima masina a fost crcara in 198 S. Acesrea sunt cele rnai populate masini din Malaysia ~i sunt exporrate in Indonezia, Singapore ~i in Marea Briranie. Succesullor a fosr arat de mare, tncar a fost lansat un al doilea model tn .nul2000.

547

MALAYSIA ~I SINGAPORE

Singapore

~ in 1819, Sir Stamford Raffles ~ (1781-1826) a infiintat un punct

comercial britanic in Singapore, cunoscut odinioara sub numele de Temasek, ceea ce a permis insulei sa devina un centru comercialliber pentru Indiile Orientale. Astazi, se poate lauda cu 0 economie de

succes, pusa in m iscare de export §i de turismul comercial. Una dintre cele mai populate tari din lume, Singapore, aduna 0 rnultirne de culruri, cladiri ale erei spatiale, dar ~i cladiri traditionale situate langa zgarienod impunatori.

Cartierul chinezesc

Aproape 78% din locuitori sunt chinezi, Cartierul chinezesc din Singapore City este 0 zona pestritii, agloruerata, unde infloresc culturilc traditionale, Cartierul esre 0 atractic turistica populara.

ofcrind rnancaruri chinezesri autentice, ohiecte de arta rnestesugareasca ~i temple bogat decorate.

Legile

Guvernul de la Singapore menrinc lin control strict asupra mass-media, iar aruncarea deseurilor §i a gumci de mcstecat, mancatul in rrenuri §i fumatul in public sunt intcrzisc in zonclc urbane. Deoarece pedepsele sum aspre. Singapore se bucura de 0 infracrionalirate red usa.

Brunei

Micul stat Brunei este 0 monarhie islarnica. Zacamintele masive de petrol ~i de gaze naturale au generat bogatia tarii. Drept urmare, mica populatie se bucura de educarie gratuita, de ingrijire medicala, de pensii ~i nu plateste impozite pe venit. Doar 15% din teren este cultivat, deoarece Brunei este acopcrit in cca mai mare parte de padure tropicala. Orezul, fruccele tropicale §i cassava reprezinra principalele produse agricole.

Golful

Singapore este cunoscur pentru rnulrimea de terenuri de golf ji pentru vacantele dedicate acestui sport. Atilt jucatorii Iocali, cat ~i persoanele care calatoresc pentru afaceri se pot bucura de dotarile speciale, Esre un lucru obisnuir ca jocurile sa dureze pana seara

rarziu,

DATE ESENTIALE SINGAPORE

CAI)ITALA Singapore

SUPRAFATA 648 km2

POPULATIA 4.100.000 locuitori

LIMBl PRINCIPALE malaysiana, chineza mandarind, tamila, englcza

RELIGII DOMINANTE budisra/taoisra, musulrnana

Centru financiar

Din anii '60, Singapore a deverrit unul dintre cele mai importance centre cornerciale ale Asiei de Est. Tara a obtinut investitii straine importance pemru dezvoltarea indusrriei prelucratoare ji a electronicelor, Doar bancile ji bursa de valori genereaza un sferr din veniturile rarii. Esrc de a~teptat ca viitorul economic al acesrcia sa fie strans legat de domeniul inaltei tehnologii.

Porrul Singapore

Peste 25.000 de vase andocheaza in porrul Singapore in fiecare an. ceea ce 11 face unul dintre cele mai aglomerate din lume. Navele petroliere aduc rirci din statele Golfului, care esre rafinar ~i transportat catre ~arile invecinate din Asia de Est. Cca mai mare parte din exporturile Malaysiei tree prin accsr port.

Orhideele

Terenul agricol este reclus in Singapore, insa tara are mai multe sere pemru culcivarea orhideelor. in G radina Mandai, cea mai mare sera de orhidee din Singapore, flo rile

~i rare sunt cultivate pentru export. folosind rehnologii de ultima ora. Orhideele sum apreciare pentru frurnusere ~i colorir. Sunr transportate eu avionul in Japonia, Australia. Europa ji SUA.

Sisternul de transport

Aproape 800.000 de pasageri dilatoresc in fiecare zi cu ajurorul Sisrernului Rapid de Transport in Masa, lin tren exrrern de eficient, care se deplaseaza partial in subteran. A fost creat ca pane a unci politici de decongestion are a traficului, ~orerii trebuie sa participe la 0 licitatie pcntru a obtine dreptul de a cumpira vehicule noi ~i trebuie sa plareasca pentru a intra in ora~ in orele de varf Singapore are. de asemenea.Iegaturi feroviare ell Malaysia .

.--------------------,

DATE ESENTIALE

BRUNEI '

CAPITALA Bandar Seri Begawan SUPRAFATA 5.770 kn/

POPULAPA 335.000 locllitori LIMBI PRINCIPALE rnalaysiana, engleza

RELIGII DOMINANTE musulmana

MONEDA dolarul bruneian

Sultanii

Bruneiul este rnonarhie, condusa din 1967 de sulranul Hassanal Bolkiah, unul dintre cei mai bogati oameni din lurne, despre care se crede ca are 0 avere de 25 de miliarde de dolari arnericani. Recent, sultanul a consrruit un extravagant palar in capirnlit, Bandar Seri Begawan. Orasul rnai giizduiCjte ~i eea rnai mare moschec din sud-estul Asiei, numira dupa predeccsorullui Bolkiah. Omar Ali Saifuddien, loc popular pentru ruristl, ell propria sa laguna.

Bogatiile minerale

Uriasele rezerve de petrol din larg au fosr descoperire in anul 1929. Esrirnarile recenre au srabilit di mai crista gaze naturale penrru urmarorii 40 de ani, iar petrol, penrru urrnatorii 2S de ani. 0 mare parte din veniturile Bruneiului sunt reinvestire.

am

ASIA, ISTORIC

FLORI

548

BANI

ELECTRONICA

IMPERII

ISLAMISMUL MASINI SI PETROL CAMIOANE

PORTVRI F CAl NAVIGABILE

ZMEIE

T!tENURI SI CAl FERA'I'E

MAMIFERE

REPREZINTA un grup de animale foarte complex ~i foarte divers, care cuprinde cateva dintre cele mai mari creaturi de pe Pamant. Mamiferele sunt foarte flexibile, iar capacitate a de adaptare le permite sa traiasca in toate zonele de pe glob, mai putin in Antarctica. Mamiferele se caracterizeaza prin faptul ca au par, coloana vertebrala, glande mamare cu care i~i hranesc puii ~i 0 articulatie specifica la maxilarul inferior. Au sange cald, ceea ce inseamna d temperatura corpului lor este constanta,

nu se schimba in functie

,

de cea a mediului

inconjurator,

MAMIFERELE

Maxilarele

Scheletul

Coloana vertebraid trebuie sa fie tndeajans de puternicd pentru. a sustine greu.tatea corpului.

Toate rnarniferele au, in esenta, acelasi schelet. De exemplu, 0 girafa are acelasi numar de vertebre cervicale ca un om. Pornind de la acest schelet osos s-au dezvoltar 0 serie de forme diferite, in functie de modul de viata al speciilor in cauza.

Maxilarul inferior este format

dinrr-un singur os. Modul In care acesta se articuleaza ell

Craniu de cimpanzeu

craniui reprczinta unul dintre elernenrele evolutive ce dlferenriaza

mamiferele de reptile. Maxilarul

superior este imobil.

Dintii

,

Majoritatea marniferelor au patru tipuri de dinri: incisivi, canini, premolari ~i molari. Diferentele depind de modul de hranire ~i de eel de viara, Craniul, redus la na~tere, creste rapid. Pentru a avea dintii

potriviti in maxilarele Molar Carnasierd

mature, majoritatea mamiferelor au doua randuri de dinti - de lapte ~i definitivi.

Craniu de nutrie

Dintii rozatoarelor lncisi~ii roziiroarelor cresc In perrnanenra ~i au smalr dear pc partea fronrala, Partea dorsala a dintilor sc rocesre, ascutindu-i. Rozatoarele au un spatiu intre incisivi §i premolari. Sunt capabili s.-ji inchida gura In [imp ce rod substanre necornestibile.

Dintii carnivorelor Majo~itatea carnivorelor au canini mari ell care prind ~i sfa~ie cam ea. Ulrimul premolar superior ji primul molar inferior, numiti carnasiere. sum dispusi In ~a fei lncar sa gliscze unul pe liing. celalalr ca un foarfece. Molar de

Dintii elefantilor Elefa:ltii consll~a hrana dud. i~lr dintii Ii sc

rocesc rapid. Au trei malari ~i trei prernolari pe flecare pane, pe care Ii folosesc pe rind. Pe masurfi ce unul se

rocesre, urmiirorul aluneci in loc.

Schelerul unui cal

/

Coloana vertebrala

Spetele se nrticuleazd aid

Coloana verrebrala este forrnara din oase nurnire verrebre, care sunt dispuse una in continuarea celeilalre ~i care reprezinra un R

• supOrt Ilexibil penttll resrul scheletului, Maduva /"'

spinarii - traseul principal pentru sistemul ;t-" c id I . I '

, yOt, U se arttcu eaz«

nervos central - trece prin cenrrul / I

. cusacrumu

,~:, coloanei verrebrale. .• (b d)

~~'Jf'" ~,~ verte re sti ate

'~"-II., .. , , ... ,~

........ ~ ........ ~,~""'j. Coloana verrcbrald de vulpe

"'~i -/~

Parul

Aceasta este una dintre trasaturile care le deosebeste pe mamifere de celelalte ani male. Unele mamifere, precum boul moscat, au 0 pilozitate evidenta, in timp ce altele pard nu ar avea par deloc. Elefantii au un par rar, iar balenele au doar mustati scurte, atunci cand sunt pui. Blana tatuului a fost in totalitate inlocuira cu placi osoase.

Parul protector

Peril ariciului s-au ingrosat §i intarit, forrnand spini. Acesria au 0 formatiune asernanaroare unci gamalii la varf, iar sub piele forrneaza un bulb. Dad. este arnenintar, ariciul se va rostogoli form and un ghem, ell acele astfelindreprare in reate dirccdile.

Parul impermeabil

Vidrele au doua straturi de par: unul mic, gros, aproape de piele, care este pjisrrat uscar de eel lung, de la suprafara corpului. Vidrele trebuie sa se curc{c ell regularitate, iar speciile marine rrebuie adesea sa se curqe de sare in apa dulce a raurilor.

Perii senzitivi

Mustatile unci pi sic! sunr fire de par rigide, ce eresc numai in zona fetei, in jurul gmii ji al ochilor. Sunt sensibile, pisica purandu-le folosi pentru a evita obiecte sau pentru a evalua dimensiunca culoarelor in inruneric total.

549

MAMlFERE

Termoreglarea

Unele marniferele i~i mentin temperatura corpului constanta, alrele inregistreaza considerabile variatii de temperatura §i i§i conserva energia hibernand iarna sau intrand intr-o stare de somnolenta. Temperatura corporals le scade pana aproape de punctul

de inghet, iar merabolismul este rnult incetinit.

Riicorirea

Masa corporala a elefanrilor cste foarre mare in comparatie eu suprufata, ceea ce inseamna ca le esre foarre eald. Penrru a pierde caldura, elefanrii iji scurura urechile foarre mari, care au vcnc proeminente pe parrca dorsals. Asrfel, sangele

ce pleaca de la urechi are 0 temperatura de 19°C, mai

scazurti decar cea din resrul corpului,

{/"se de sange de dimensiuni mar;

Secretii mirositoare

,

Majoritatea mamiferelor traiesc inrr-o lume triburars sim~11111i olfactiv, mirosurile Hind foarte importante pentru transmiterea diferirelor informarii. Pe suprafata corpului mamiferelor exisra glande a carer secretie are miros specific - pe fap pisicilor, sub coada bursucilor, sub barbia iepurilor §i pe copitele dprioarelor. De asemenea, mirosurile pot fi transrn ise In diverse moduri.

Comunicarea Unele mamifere, preClll11 hienele, lasa dare de m iros penrtu a le transmite anurnire informatii scrncnilor. Elc la5a un ~liros specific pc icrburi, Fiind posibild

astfel idenrificarca lor in Funcrie de sex, perioada sexuala ~i tip de hranire,

Pierderea caldura Multi Iilieci de mici dimensiuni nu pot sa i~i mentina temperatura, deoarece aripilc lor sunt formate dintr-o stlprafa~a considerabilfi

de piele, pe unde pierd caldura. Cand se odihnesc, ei econornisesc energie, perrnirand ternperarurii corpcrale so. scada pani! aproape de cca

a rnediului inconjurator,

Identificarea

Bursucul sc foloscsre de glands de sub coada pentru a lasa un miros specific pe eorpul celorlalri mernbri din grupul sau familial, care fae acclasi Iucru, asrfcl consrituindu-se un mires specific grupului, ce perrnire identificarea rapidn a intrusilor.

Suprafara corporals Ursii polari au un rapon scazut tnrrc suprafara §i masa corporala - eu cat corpul unu.i animal este rnai mare, ell aear este mai mic

raportul dintrc suprafata ~i masa corporala - ceea ce inseamna di POt sa conserve cal dura

mai hine dedit ursii bruni ce traicsc in zone (1..1 clirna

Stabilirea suprernatiei Mangusrele pirice folosesc rnirosul climinar de glandele maxilare pentru a da informatii referiroare la statutul lor social catre alti membri ni grupului, ceea ce le ajura sii-ji srabileasca suprernatia.

Vulpile palate traiesc in Nordul rccc Ii indcpartar. Ele sum mai miei decitt alte vulpi,

cum ar fi vulpea rosie, ce traiesc in zone ell

clirna rernperara, ceea ce inseamna ea POt sa manance mai purln. Iarna, cfind este foarre Frig, vulpile ro§ii cauta mai rar mancare, ramanand Ul'S aSCUJ1SC in vizuinile lor calde. brun

Reproducerea

Forma de reproducere eel mai des Intalnita la mamifere esre cea cu placenta. Dupa imperechere, embrionul se ataseaza de peretele uterului matern cu ajutorul placenrei, ce absoarbe substantele nutritive de la mama ~i evacueaza produsii reziduali. Placenta esre expulzata la na~tere, imediat dupa pui.

4 Mama t~i linge ~i usuca puii in reperate randuri. VOT incepe sa suga la 0 ora de la najtere.

1 I?lI~a o~ g~sta5ie.~e nona

s:aptamafll, PISOll sunt cxpulzari.

2 Mama linge membrana puilor, ceca ce I:i stirnuleaza sa respire pentru prima data.

3 !'-poi, mama manand. placenta. In siilbiiticie, dad ar fi fost lasara, aceasra ar f arras pradatorii.

Marsupialele

in mend mamei, ernbrionul unui marsupial este a~ezat intr-un sac asernanaror albusului de ou. Se nastc ptematur dupa 12 zile de gcsrane, urmarcste calca indicara de mama prinrr-o dara de saliva ~i se rid~te prin blana, pima I. sacul acestcia, de unde incepc sa bca lapte din glanda mamara.

Ingrijirea puilor

Fernelele l~i hranesc puii eli Iapte sccrctar de glandele mamare, dar ingrijirea acestora nu se opre~te aici. in cazul anurnitor specii, precum

gorilcle, ingrijirca, invararea,

dobandirea

reflexelor ji prorejarea puilor dureaza multi ani.

Monorrernele

Monotrcmclc, precum ornitorincul, sc inmultesc prin oua. Acesra Ie clocesre in cuib si, dupa ee puii eclozioncaza, Ii hdne~re eu lapre din glandele mamarc ale mamci.

Implantarea indirziatii

Focile Yin pe uscat pentru ada nastere puilor dupd cc sc imperecheaza 0 data pc an. Pcrioada de gescatie durcaza aproape 12 luni, astfel tnca.t.la careva luni bune dupa impereehere, embrionul plutesre, tad sa fie atapt de corpul rnarnei.

ANIMALE

ANIMALE, CANGURI SI ALTE

COMPORTAMENT MARSUP'rALE

REPRODUCTIA

SCHELETUL ~OBOLANI ~I l\LTE ROZATOARE

MArMUTE SI ALTE l'RIMATE

PIELEA, pARUL ~I UNGHIILE

550

Mamifere

Cangurul pitic eu gat rosu esre un

Raconul tsi folosesre labele

mai rar rinocer, Traie~te in sud-estul Asici.

Echidna ell ciocul SCUI' din Australia esre un mamifer care se lnmultesre prin QUa.

Iepurele european aparrine clasei 1agomorfelor ~i rraieste in grupuri rnari.

Renul esre singura specie de cerb eu nasul par os, care ti permite sa sape cu ujurin\a In zapezile din Nord.

rraieste In zonele deserrice din Africa de Nord ji sudvestul Asiei.

Labele late nu lasd cdmila sa se

Lemuru] ell coada inelata a evoluat pe insula Madagascar ~i nu se gise)te ded.t aici,

Ursul polar este eel rnai mare carnivor terestru ~i unul dinrre cei !apte membri ai familiei Ursidae.

Surrcatul apartinc farniliei mangustelor Ii rraieste In grupuri, In desertul

Kalahari.

551

MANDELA, NELSON

IN LUPTA SUD-AFRICANILOR IMPOTRIVA apartheidului, Nelson Mandela s-a distins ca un militant neobosit. Activitatea sa in Congresul National African ~i promovarea continua a drepturilor oamenilor de culoare au dus, in cele din urma, la incarcerarea sa. Timp de 27 de ani, Nelson Mandela a stat in inchisoare, retuzand eliberarea, cu exceptia acceptarii conditiilor impuse de el. Guvernul sud-african l-a eliberat pana la urrna, in 1990. In 1993, a d~tigat Premiul Nobel pentru Pace, impreuna cu liderul alb F. W. De Klerk, pentru eforturile lor de a aduce pacea ~i reconcilierea in tara lor. Anul urmator, a fost ales

,

presedinte al ~arii care l-a inchis,

/

Congresul National African

Congresul National African (ANC) a fost infiintat in 1912 pentru a proteja ~i milita pentru drepturile cetatenilor de culoare din Africa de Sud. In tinerete, la Johannesburg, l-a inralnir pe activistul pentru drepturile omului Walter Sisulu, cu care avea sa lege 0 prietenie

de-o viata ~i care i-a prezentat ANC.

Mandela a fast activ in aripa tJ.narii a ANC ~i a intrat in conducerea partidului in 1950. Mandela a calatorir mult in Africa de Sud, in numele ANC, rnilirand pemru idealul sau - un guvern liber, multirasial ~i

Mandel. ~i Sisulu democrat.

Incarcerarea

In 1961, ANC a fast scos in afara legii, iar liderii sai au fost arestati. Initial, Mandela a scapat, rnsa a fast prins ~i inchis cinci ani. In timp ce se afla in inchisoare, a fost acuzat, in temeiul Legii de suprimare a comunismului, de organizarea unor actiuni de _sabotaj ~i incercarea de a starni 0 revolutie. In iunie 1964, a fost condamnat la inchis~are pe viara. ~i-a petrecut cea mai mare parte a timpului intr-o inchisoare de maxima securitate pe insula Robben, insa, in 1985, a fost rnutat inrr-un spital din Cape Town ~i apoi intr-o inchisoare cu securitate mai scazuta,

Winnie Mandela

in 1961, Mandela s-a casatorlc cu Winn ie Mdikizela, a doua sa sotie. In rimp cc el era in inchisoare, ea a milirat fad incetare pentru eliberarea sa ~i penrru ANC. Torusi, untie din acrivitati]e sale polirice au nascut controverse ~i, dupa eliberarca lui Nelson Mandela. In 1990, cuplul S-a desparrir ji apoi a divortar in 1996, Mandela s-a casarorit din nou In 1998.

..

AFRICA,ISTORIC

AFRICA DE SUD

AFRICA DE SUD, ISTORIC

Boicoturile

in roata III mea. sustinarorii apartheidului au boicotat produsele provenite din Africa de Sud,

pre cum fmetde li vinul, in semn de protest fata de incarcerarea lui Mandela. Boicorurile, care includeau 0 interzicerc totala 1a participarca Ia evenimencele sportive, au convins guvernul sa Il elibereze pc Mandel. ji sa negocieze ell acesta.

Fructc dill Africa de Sud

Eliberarea

La 2 februarie 1990, presedintele sudafrican F.W. de Klerk a dizolvat legea care scotea in afara legii ANC. Noua zile mai tftrziu, Nelson Mandela a fosr eliberar din tnchisoarea Victor Verster, run apropierea Cape Town, dupa 27 de ani de remnita. Aceasta eliberare a fost int:ln1pinata ell bucurie in toata lurnea .

Mandela arztintiu-fi perrnisul

Sharpeville

La 21 rnarrie 1960, in timpulunuia dinrre cele rnai rnari masacre civile din Africa de Sud, poliria a deschis focul asupra unei dernonstratii irnporriva aprobari. unci Iegi ce prolTIova apartheidul, In disrrlcrul Sharpeville, la sud-vest de Johannesburg. 69 de civili all fost ornorati li aproape 400 raniti. Dernonstraria facea parte dintr-o carnpanie de protest

organizata pentru a forp guvernul sa schimbe legile. S-a declarar stare de urgenta in roata Africa de Sud, care s-a confruntar eu cririci intemationale pentru deschiderea focului.

Arderea permisului

Fiecare african de culoare era obligar prin lege sa poarte mereu un permis care restrictiona accesul la zonele rezervate doar albilor, [mpreuna eu multi altii. Mandela a refuzar sa poarte acesr permis, s-a alaturat proresrelor fa~a de aceste legi nedrepte de apartheid li-a manifesrar public dezaprobarea, arzandu-si permisul.

Inceputuri

Nelson Mandela s-a nascut In 1918, fiind fiul unui lef de trib Xhosa din Mvezo, Transkei. A urmat scolile locale li apoi Healdtown, eea rnai bun a ~coala pentru copi i de culoare. Apoi a smdiac la University College, Forr Hare: inainre de a urrna Dreprul, la Universiratea Witwatersrand.

Odaca liccntiat, a practicat in Johannesburg.

Presedinte

Dupa eliberarea sa din inchisoare, Mandela a inccput negocierile ell guvernul sud-african pentru a aboli apartheid-ul si penrru a introduce guvenlu1 rnulrirasial. Alegerile libere au fost organizate in aprilie 1994 li s-au soldar cu 0 victoric coplesiroarc a ANC. Luna urmatoare, Mandela a devenir primul presedinte de

cuioare al Africii de Sud. Noul guvern a Mandela ~i De Klerk

incepur lunga ji dificila lupta pentru a

rnoderniza ~i a srabiliza pra.

DREPTURILE OMULUJ

NELSON MANDELA
1918 Se najte Nelson Mandela, fiu al
unui sef de trib Xhosa, In provincia
Traskei.
1944 Se alatura aripii tinere a ANC.
1950 Face parte din conducerea ANC
1961 Esre lnchis pentru conducerea
ANC.
1964 Esre eondamnar Ia tnchisoare pe
via~a pentru insrigare la revolurie.
1990 Este eliberar din inchisoare,
1994 Devine primul presedinre de
culoare al Africii de Sud.
1999 Se rerrage de I. presedinrie. GUVERNE_~I POLITICA

SOCIETATEA UMANA.

552

groas.i fi

Trasaturile unei manguste

Mangusrele au corpul zvelt, blana lunga li aspra, cozi srufoase, picioare scurre ~i gheare nererractile. Majoriratea rnangustelor au culoare gri, gri-maronie sau u~or patata, insa mangusta dungata poate fi deosebita de celelalre prin dungile inchise la culoare, Mangusrele l~i petree majorirarea timpului pc sol) dar sunc agile, purand sa inoare sau sa se ca,\ere in copaci eu repeziciune. Majoriratea speciilor ating maturirarea sexual. la 18-24 de [un i, iar fcrnclcle dau na1tcre la 2-8 pui,

MANGUSTE ~I CIVETE

RENUMITA PENTRU

capacitatea de a ucide serpi, mangusta indiana ataca chiar ~i 0 cobra adulra. Aceasta este doar una dintre cele 38 de specii de manguste care apartin unui grup de mamifere carnivore din care mai fac parte civetele, genetele ~i fosele. Mangustele traiesc in sudul Europei ~i Asiei, precum ~i pe tot cuprinsul Africii. Dimensiunile lor variaza de la 1,22 m lungime, cum este cazul mangustei indiene, pana la cei 30 cm ai mangustei pitice. Mangustele vargate sau suricatele traiesc pe campiile largi ~i secetoase din Africa.

Hranirea

Mangustele manflnca rnamifere mici, pasari, soparle, insecte, fructe. tuberculi ~i bulbi. Mangustele de rnlastina ~i cele care consuma crabi traiesc In apropierea apelor ~i Mangusta dungata cu ou

se hranesc cu crustacee,

broaste §i pesti. Mangusta dungata §i cea de mlastina se mai pot hrani cu pasari sau cu oua de crocodil, pe care le sparg trantindu-le de parnant, pentru a consuma apoi continutul.

Mangustele §i §erpii

Mangusrele mari, precum mangusta indiana gri, ucid adesea ~erpi. Nu sunr mai rezisrenre fa muscatura acesrora decat alee animale, dar se bazcaza pc

reacriile rap ide li agiliratea de care dau dovada pentrll a 0 evit a. Ele a puca sarpele imediat sub cap *i 11 ,in

strans pana cand moare.

Mangusta indiana gri aracand 0 cobra

Bot

Mangust. dungata

ingust

lt1angusta vargata este atenui la orice semn de pericol

Bland groasd ,i deasd

Crupurile familiale

Mangustele dungate §i pitice, precum ~i cele vargate, toate traiesc in grupuri familiale ~i sunt foarte sociabile. Acestea din urrna

traiesc in grupuri de pana la 30 de indivizi, fiecare dintre ei cu indatoriri precise. pentru a asigura functionarea arrnonioasa a grupului. Santinelele stau de paza In zone inalre, iar dad observa vreun pericol, latra pentru a avertiza restul grupului. Femelele raman aproape de cuib ~i au grija de pui, iar vanatorii plead ill cautarea hranei.

Vizuini

Mangustele dungate, piticc ~i vargate traiesc in vizuini pe care Ie sapa singure sau le prciau de la alte vieruitoare, precum rerrnitele, Odara ell prima raza de soare, ele ies din vizuini ~j profira de caldura, in timp cc sancmelele stall de paza . De obicei, stall Llnga vizuini pentru a se putea ascunde rapid dae a a pare un pericol, Piisarile de prada reprezinra cei mai importanti dusmani ai mangusrelor, Daca un mernbru al grupului esre atacar, restul ii sare In ajutor,

Mangustele soli tare

Majoritatca mangustelor, cum sunt cele cu coada alba. cele de mialtina sau cele indiene, sunr animale soli tare ~i nocturne. Mangusta de mlasrina traieste printre ierburile Inalte din apropierea mlasrinilor §i raunlor. Esre un bun inotaror §i se hranesre ell mamifere mid, broasre §i insecre,

-~-~ .

'i ..,..:.....'.."\_~

.' ~

"'"

- -

~ - ..-.-

- - .,. - - -

Mangusta de mla§cina

Civetele

Civetele seamana cu nevasruicile. Sunt animale solitare, nocturne, care traiesc mal ales in paduri, Civera african a prcierii zonele mal putin impadurire, ascunzandu-se pe timpul zilei in adaposrurile construite de furnicarl ~i porci spinosi pentru a nu iesi la vanaroare decat noaptea. Auzul, vazul ~i mirosul sunt bine dezvoltare. Civerele sunt omnivore. hranindu-se cu rozatoare, mamifere mici, pasari, soparle, broaste ~i lacuste, dar ~i CLI oua, fructe, chiar ~i cu cadavre.

Membrele

DURATA DE VIAT" pana la II ani

MANGUSTA DUNGATA

Blane pdtatd Moscul

aju/d la Civerele secreta a carnujla,'ea subsranta uleioasa ell ciuetei In mires pfitrurizjitor nurnitfi

mosc, din glande specializate aflarc sub coada. Moscu I este inrrebuintat in industria parfumurilor, Tn anum ire zone din Africa - Eriopia ~i Zanzibar - civetele sunt rinure in captivitate penrru a Ii se exuage aceasra su bstanfa de

cat eva ori pe saptamana

Civeta africana

..

ANIMALE

ANIMALE NOCTURNE

553

Pdr

DENUMIRE ~TIINPFICA Mungo" mungo ORDINUL Carnivora

FAMIL1A Viverridae

RAspANDlRE Africa. I. sud de Sahara HABTTATUL savande din apropierea apei HRANA ~oparle. jerpi, broasre. ouale

pasarilor, desface §i excremenrele elefantilor pentru a gasi gandaci de baJegar

DlMENSIUNEA lungirnea corpului, pana Ia 45 em. coada poate atinge 30 em lungime

CUIBURI ~I VIZUINI

MAMIFERE

~ERPI

FAUNA AFRICII

_FAUNA PA~UNILOR

FURNICI SI TERMITE

am

ARTA, ISTORIC

CASE SI CAMINURI

COOK, JAMES

MITURI SI LEGENDE

NAVIGApA

NOUA" ZEELANDA

NOUA" ZEELANDA, ISTORIC

POLINEZIA

SOCIETA1EA UMANA

fructe tropicale, preeum cartofii dulci, arborele de paine ~i taro, ~i crescand porci ~i pui. i~i suplimentau dieta cu pe~te. Pana cand au ajuns europenii, in secolul XVIII d.Hr., polinezienii nu euno§teau metalele, insa lucrau cu pricepere in piatra, lemn, os §i seoiei. Astazi, multi locuirori ai insulelor continua stilul de viata traditional, bazat pe agriculrura.

MAORII ~I POLINEZIENII \ .... ~Hawa)i

Insulele \. Insnlele \=-~.~~~< .. _

- -N-" Gurnee.' ./ .-,::~ Marshall -,

J!J / -,' Kiribati " Insulele

1>.\ .... --+~ . '. ~.' Marchize

-Insulel:" \ ."! s:~~--;;;:g' -.

Solomon \; Fiji:;:/ "" "';, ,. "

Vanuatu ; 'oIP"J .'0 - ': • -. "

~ ;-- 'h~ .' Tahiti " ,---.

-------------T;;;;-g:,-- - -.-~sll~le -- !nsu1fi'\:'

00 Pa~t~lui

Colonizarea

M Noua zeelan~.,~ Pacificului

V U Popoarele din Noua Guinee au ajuns la insula Fiji in preajma secolului XIV t.Hr, Apoi, si-au eroit drum prin Samoa §i Tonga spre Polinezia. Au ajuns la insulele Marchize in jurul secolului III i.Hr, §i, de-acolo, au calatorit pe distante lungi, pana in Hawaii, Insula Pasrelui §i Noua Zeelanda.

Harra ce arata dispunerea noilor asezari in Pacific

DIN SECOLUL XIV i.Hr., popoarele din sud-estul Asiei au pornit in calatorii epopeice peste apele neexplorate ale Pacificului, asezandu-se in arhipelagurile coperite, Au luat eu ei serninte §i vite si, curand, au infiintat mici cornunitati de agrieultori. Din

, ,

secolul IX d.Hr., grupurile de colonisti au ajuns la insulele mari ale Noii Zeelande, unde, de-a lungul mai multor secole, s-a dezvoltat cultura maorilor.

Australia

Maorii

Religia

Polinezienii venerau mulre

Navigatia Polinezienii au navigar in Pacific in pirogi, orienrandu-se dupa pozitia soarclui ~i a srelelor, Ca har~i marine, foloseau haqi rcalizate din bere, care

Polinezienii

Polinezienii traiau cultivand

zeirari, 111 cornplexuri de temple numire marae. Vicrilc lor crau guvernate de ideea de "tabu":

reprezenrall curcnrii marini, ~i ghiocuri, care reprezentau insulele.

anumire ritual uri, oarneni

sau lucruri erau

considerate sacre ,~i orice crime irnpotriva lor erau pedepsire. Conducarorii Iaici §i religiosi erau prorejari de reguiJe tabu ~i, prin urmare, crau extrcm de puternici.

Statuile de pe Insula Pastelui

Pc Insula Pastelui, la marginea esrica a Polineziei, popoarele indigene au sculptat statui masive, care erau a~ezate pe plarforme inalpte, numite ahu. Nu se cllnoa~te scopul accsror statui, insa sc pare di aveau semnificatie religioasa, Staruile, multe eu 0 inaltirne de pana la 12 m, au fost sculpture in cariere de piatra. Odata finalizare, au fosr transpOrr3tc folosind 0 cornbinarie de sanii, esracade, fringhii ~i forfa umana, Bind apoi ridicare In pozitie verticals.

Zeu polinezian cioplir inlemll

Masurnrea unci statui pe Insula Pastelui

Razboinicii maori din Noua Zeelanda traiau din peseuit, agrieultura §i vanat. i~i decorau

ell tatuaje, penrru a intimida

penrru a se ascunde pe timp de razboi, Maorii s-au opus colonizarii britan ice a insulei din seeolul XIX d.Hr., ceca ce a la 0 serie de razboaie

Abia In 1880 s-a

Pourokomanwa

Koruru reprezintd capul strdmoptlui.

Maorii de astazi Astazi. maorii reprezinta aproape 10% din popularia Noii Zeelande. inca exista resenrirnente intre maori §i eonducere. Multi ani, maorii au vazut cum traratele de pace sernnare cu britanicii, in secolul XIX d.Hr., nu eran onorate ~j s-an luprar penrru pamanrurile ancesrrale, care fusesera acaparate de colonisri. in 1995, Caroana briranica ~i-a ccrut oficial scuze maorilor, iar Tribunalul Waitangi, din 1998, a ordonat retrocedarea parnancurilor; Popularia maori continua sa i~i protejeze limba 1i cultura.

Ccntrul victii maorilor este Casa Adun:irii, 0 cladire din lemn, de mari dimensiuni, sculprara ell forme ~i spirale complexe. Accasta simbolizeaza eorpul unui stram or coama acopcrisului este coloana vertebrula a acestuia, iar cipriorii reprezinca coastele. Casa Adunarii esre un loc de dezbarere a problemelor oficiale, a deciziilor cc rrcbuie luatc in legatura ell comunirarea, Aceasta reprezenta, de asemenea, un loc de organizare a nuntilor, a inmorrnantartlor ~i a altor

ri tualuri. Piata sau mnnae din fala acestei ei"diri este folosita uneori pentru dezbareri in aer liber.

Maihi rcprezint-i brarde strdmosului

Societarea maorilor

Societatea era i.mparrita in rnai rnulte triburi, iar razboaielc dinrre aces tea crau un lueru obisnuit. Multe respecra Inca rradiriile tribale. Dansul echipei de rugby Ali Blacks, haka, esre 0 mosrenirc a dansului de razboi maori ~i esre un gest de agresiunc ~i de sfldarc.

554

MARELE RAZBOI NORDIC, vezi SCANDINAVIA, ISTORIC. MARELE ZID CHINEZESC, vezi CHINA ~[TA[WAN

MAREA RECESIUNE

LA DATA DE 29 OCTOMBRIE 1929, inima financiara a lurnii - Bursa de Valori din New York - a incetat sa mai batao Preturile actiunilor s-au prabusit, cumparatorii nu au mai investit, bancile au dat faliment ~i milioane de oameni si-au

pierdut locurile de munca, Intr-un an, lumea a trecut prinrr-o perioada de cadere econornica, iar guvernele s-au luptat din greu sa fad fata crizei. Strategiile economice proaste au dus la framantari sociale ~i la ascensiunea in Europa a guvernelor autoritare de dreapta. Marea Recesiune a durat un deceniu; ea s-a sfaqit cand amenintarea razboiului a creat nevoia de armament, muncitorii incepand sa pro dud.

Crahul de pe Wall Street

In anuI1929, dupa ani de cre?tere a prerurilor actiunilor, Bursa de Valori din New York, situara pe Wall Street, a trecut printr-o scadere dramatid (crah) a preturilor, Crahul a falimentat multe companii ?i multe persoane fizice,

Cantinele sociale

Multi oameni si-an pierdut econorniile de 0 viata dupa crahul de pe \1(I'a[l Street, iar

companiile falire au fost nevoire sa concedieze ill rnasa personalul. Fata iocuri de rnunca ~i un sistern de prorecrie sociala, rnilioane de familii arnericane se confruntau ell saracia ~i foarnerea. Fiecare oras a deschis can tine socialc care of ere all mjicar 0 masa consistenta pe zi.

Marsu] de la J arrow

Pfma in anii '30, efecre1e recesiunii Sf intinseserd pana in Marea Britanie, Germania §i in resrul lurnii. Saracia era generala. in 1936, 200 de somcri au marlaluit 444 krn de la Jarrow, din nord-estul Angliei pana la Londra, cerand locuri de rnunca. Aproape 70% din muncitorii din Jarrow crau ~omeri.

Manitestanrii din jarrow, in drum sprc Londra

Reinarrnarea

Incepand cu anii '30, conducatorii statelor lumii au luat initiativa de a lupta impotriva somajului: presedintele SUA, F. D. Roosevelt, a inceput campania New Deal, prin care incerca sa fad populatia sa rnunceasca din nou. Cu toate acestea, doar razboiul a pus capat recesiunii, Fabricile de armament care produceau avioane §i tancuri au creat locuri de rnunca ~i au reanimat economia rnondiala.

Liderul fascist al Italiei, Benito Mussolini, salurand la 0 manifesrarie Ascensiunea fascismului

Recesiunea a dar na~tere rnultor tensiuni. Socialiscii Sf agitau pentrll reforma, i:l1sa unele ~ari s-au jndreprar catre soluriile de dreapta. ltalia avuscse 0 guvernare f.1.scista din 1922, Cermania din 1933, iar Spania din [936. Guvernele aurorirare din Europa au srrivit opozitia muneitorilor ~i a celor de stanga.

New Deal

in 1932, ED. Roosevelt a c~tigat alegerile pemru presedinne in Statele Unite. in defavoarea fosrului presedinre, Hoover. El a prornis "0 noua tntelcgere cu poporul american': lnfijn~and agentii care sa supravegheze afacerile, sa inceapa programe pentru lucrari publice ~i sa construiasca 0 serie de centrale hidroelectrice uriasc, pn:cum Barajul Hoover, rentru a crea locuri de rnunca ..

Zgomotosii ani '20

Odara ce economiile occidentale si-au revenit din eel de-A! Doilea Razboi Mondial, acestea au cunOSCU( 0 cre~rere rap ida.

lncrederea ridicata a populariei,

niveluri]e scazute ale dobanzilor ~i invesririile pline de optimism au dus la boorn-ul din anii '20. Femeile s-an bucurat de 0 mai mare Iibertate ~i oamenii au cheltuit mai muir decar au racLlt·o vreodata pe activitati desfisurate in timpulliber ji pe distracpi.

Tdniird fa modd in anii '20 (flapper')

Copcrta de revista americana, 1926

o familie in Dust Bowl-ul texan (Castro nul cu praf ), 1938

Coada la paine, New York, 1932

Dust Bowl

In Statele Unite ale Americii, in anii '30, exploararea excesiva a pamanrului prin agricultura §i seceta au dus la furtuni de prafin statele din zona central-vestica. Mii de fermieri, deja loviti de recesiunea econornica ?i suferind de 0 saracie accentuata, au fost forp~i sa-§i abandoneze terenurile §i sa came de lucru in fermele pomicole din California. Putini au gasit locuri de rnunca, Necazurile acestora au fost descrise in romanul c1asic alluiJohn Steinbeck, Fructele mdniei (1939).

Franklin D. Roosevelt

Roosevelt ([882·1945). devenit senator democrat de New York in 1910 ji ruinistru adjunct al Marinei din 1913 Ii pana In 1920. in 1921, s·a imbolnavir de poliornielira Ii a paralizat, fund condamnat I. scaunul cu rotile pentru tot resrul vierii. S·a inters 10 viata publica in 1928, ca guvernator aI starului New York, ji a c~tigat alegerile pentru presedinric in 1932. A prom is "combaterea directs, energid." a Recesiunii ~i a fosr reales de rrei ori. A condus SUA catre vicrorie in eel de-Al Doilea

Rszbo: Mondial.

Istoric

1929 Crahul de pe Wall Street

1930 Se dubleaza nivelul mcndia] al somajulut.

1933 in Germania ajunge I. putere Hitler. care promite sa creeze locuri de munca pentru popularie prin reinarrnare ~i cxpansiune narionala.

1931 Marea Briranie formeaza Wl guvern 1933 [ncepe 0 ameliorare lend a siruatiei national care sa gesnonezc situatia de criza, in SUA Ii Europa.

1931 Unu din parru muncitori din SUA era ~omer; rata somajului in Germania se tripleaza, ajwlgiind I. 5,6 rnilioane.

Barajul Hoover. Nevada. SUA

1939 Izbueni.rea rizboiului in Europa pune capar Recesiunii, muncirorii fiind angaja~i in fabrici de armament.

GERMANIA, ISTORIC

RAZBOIUL MONDIAL,AL DOILEA

STATELE UNITE ALE AMERICII

555

Africa sudicji

MARIA, REGINA SeOTIEI vez i ELISABETA I. MARKETING, vezi PUBLICITATE ~I MARKETING. MAROC, vezi AFRICA DE NORD-VEST • MARSUPIALE, vczi CANGURI ~I ALTE MARSUPIALE. MARTE, vczi PLANETE

MARELE ZIMBABWE

UNUL DINTRE CELE MAl MARl MISTERE ARHEOLOGICE ale Africii este orasul fortificat numit Marele Zimbabwe. Acest Zimbabwe de granit masiv - zimbabwe insemnand curtea sefului de trib - a fost inccput in secolul XIII. Pan a in secolul XIV d.Hr., devenise capitala unui vast imperiu, care se intindea intre f1uviile Zambezi ~i Limpopo. Locuitorii Marelui Zimbabwe erau in general agricultori, iar orasul era, de asemenea, principalul centru comercial si religios. Cu toate acestea, pana in 1450, Marele Zimbabwe a fost abandonat din motive care raman un mister. Astazi, ruinele sale se inalta in orasul modern Zimbabwe, din tara sud-atricana numita dupa aceasta remarcabila structura fortificata.

r"gt'iidiri ovale, acoperis

/" ziddrie sunt

Marea Fortificatie

,

Construita din granit mas iv, Marea Fortiticarie este un imens zid care inconjura orasul, prorejand locuitorii Marelui Zimbabwe. In interiorul forrificariei, oamenii traiau in locuinte circulare construite din daga (0 a:gila cu pietris) §i acoperire cu trestie. Mai existau §i ingradiri mai mici, ovale, insa, ca §i in cazul turnului conic, destinatia acestora ramane un mister. Aproape de fortificarie exista o forrnatiune de dealuri folosita pentru rirualuri rdigioase.

Marele

Sofala

Zimbabwe >

Ascensiunea Mare/ui Zimbabwe

Primul Mare Zimbabwe a fost 0 a~czarc agricola. posibil la incepurul secolului al Il-lca. Pe "mgii crc~tcrca ~i vinderea vitelor, locuitorii sai exrrageau aur Ii cupm din Podisul Zimbabwe. in secolul XII rurele lungi penuu cornerrul Cl1 aur ~i cupm trecea prin or~, de pe coasta de est a Africii. Pc masura cc Marele Zimbabwe c~tiga in importanta Ii bogaue, a fost reconstruit din piatra ~i extins.

Formatiunea de dealuri Centrul religios, unde crau venerate spirirele strarnosilor, era construit pe Wl deal din apropicrea Marii Fortificatii. Ll f<l~a complexului exista un spariu public, uncle mambo (conducarorul) des~ura ritualul

9 rn intiltime sf era sacru.

construt; din '

piatra masiud.

Zidul exterior avea 5 m grosirne fa bazd {i 9,75 rn iniil(ime.

\Exterioml era decorat cu un model de blazoane.

Agricultura

La apogeul sau, Marele Zimbabwe avca 10.000 de locuirori, care triiiau in interiorul ~i In afara fortiflcariei. Majoritatea crau agriculrori, cultivand pamanrul din imprcjurirni. Cresreau vice in nurnar mare ~i cultivan mei, sorg ~i legume, pe care le vindeau negusrorilor care vizirau orasul imprejmuit.

Marea Forriflcarie, Marele Zimbabwe

Cultul strarnosilor

Locuitorii Marelui Zimbabwe venerau spiritele conducarorilor rnorti.Jn timpul ritualurilor de sacrificare, acestia taiau vitei §i

of ere au carnea spiritelor stramosilor pe vase din saponit fmmos sculptate. Asezau vasele in locasuri sacre, in afara forrnatiunii de dealuri.

Pasarile

in Marele Zimbabwe au fost gasite opt pasari sculprare

din saponit. Acesrea se aIlau in locasuri sacre, pe coloane de I m inaIlilne. Este posibil ca fiecate pasare sa fi

reprezenrat care lID srramos regal, una dinrre ele fiind folosira in prezenr drepr simbol at srarului modern Zimbabwe.

Pasare din saponir pe coloana

Vite din Zimbabwe

Is to ric

cea 900 i.Hr; Oarncnii Epocii Fierului (Shona) se ~aza in zona dintre tluviilc Zarnbezi ~i Limpopo, din Africa de Sud.

Karl Mauch

Un geolog aurodidacr german. Karl Mauch (1837-1875), a eiilarorit in sudul Mricii din 1865 pana in 1872. in rirnpul celor nona luni pern:cure In

Marele Zimbabwe ((871), acesta a realizat scheme ale ruinelor, ale obiecrelor din piatra cioplira ~i din metal inrdlnite acolo. 0 mare parte din cunostintele actuale despre acca zona se datoreaza jurnalelor tinute de Mauch.

1250 in cepe consrruirca scrucrurilor din piatra ln Marele Zimbabwe.

lncepurul sec. XV Esre /lnalizata Marea Fortificarie Ii Marele Zimbabwe ajunge la intinderea sa maxima.

1450 Marele Zimbabwe este abandonat, probabil deoarece locu.irorii sai all fost ncvo iri sa caure teren arabil nou, rnai bun.

Sec. XII Cornerrul ce trece prin Marele Zimbabwe, indreprandu-se spre coasra de est a Africii, se intensifica.

Sec. XIII Aurul din Zimbabwe se exporra in Asia.

IMPERIUL MALI

METALE

AFRICA, ISTORIC

556

Turnul conic

in interiorul Marii Fortificarii se 'nal~a un rum masiv, rniscerios, eu forma conica. Unii arheologi cred ca a fosr ridicar penrru a sarbarori puterea §i boga~ia conducitorilor Marclui Zimbabwe.

Comertul

,

Prosper centru al comerrului, Marele Zimbabwe era situat pe una dintre rurele comerciale care legau Africa de Sud de coasta mica. Negustorii din Sofala §i Kilwa (din Mozambicul zilelor noastre) luau aur §i cupru din Zimbabwe, pe care Ie exportau catre Arabia §i Asia.

Exportul de metale Locuitorii Marclui Zimbabwe exrrageau aur, cupru, fier ~i cosiror din Podisul Zimbabwe. Lingourile in forma de cruce erau schimbate pe marfuri din Asia, precum rnargele, obiecre din sticla ~i din ceramics.

Lingou de wpru

MASA. vezi MATERIE

MARX,KARL

"Capitalul"

Opera de-o viata a lui Marx a fast studiul prin care I~i propunea "sa denunte legile intrinseci dupa care functioneaza societatea capitalista" Prirnul volum din .Capiralul" a fost publicat In 1867, Inc~ doua volume aparand dupa moartea sa. In "Capitalul", Marx a incercat sa explice de ce sunt exploatati muncirorii in societatile capitaliste. A prezis ca societarea capitalista va qua, lasand loc unei societati comuniste, tad clase.

Marx la Londra

Marx rrdia in Gennania in 1848. dar a fost acuzat de inalta rradare ji s-a refugiat la Londra. Acolo ji·a pctrecut resrul vietii in saracie, sustinut fmanciar de Engels ji inrretinandu-se din jurnalism. Si-a dedicat intreaga via~a studiului

capitalisrnului. Strada din Londra, In sec. XIX

Internationala I

,

Prima Asociatie Internationala a Muncitorilor a fost infiintata de Marx in 1864, pentru a-si face cunoscute ideile ~i pentru a coordona activitatile revolutionare din toata lumea. Dupa 0 serie de dispute intre Marx, care era pen~nl centralizare, ~i anarhistul Mihail Bakunin, care era In favoarea purerii locale. Internationala I s-a dizolvat In 1876.

Karl M.'"',l'x.

1:I'"r» .. 4.· ......... _u.,- d .. KaJoIlall.

Inceputuri

Marx s-a nascur intr-o familie de evrei germani, in orasul Trier. din Rhineland. in 1818. A srudiar la Bonn ji apoi la Berl in. unde a urrnat Dreprul, insd s-a ararat mai inreresar de istorie ji de filozofie. Marx a deven it foane critic in ceca cc privesre reJigia ji luxul in care rraiau eel din clasele superioare.

Manifestul comunist

in 1848, Marx §i Engels au scris Manifescul comunist. Deschizandu-se cu cuviutclc: "Istoria

tuturor societarilor care au existat vreodata este 0

istorie a luprei de clasa", cartea descrie comunismul ~i indeamna muncitorii sa rastoarne burghezia - cei care poseda capital ~i proprierati - ~i sa ia puterea in rnainile lor. Manitestul a avut 0 influen~a

Revolutiile din 1848

In 1848;u izbucnit revolutii in multc ~ari europene. independent unele de altele, dar care au avut rnulte In comun, nernultumirile legate de conducarori fiind exprimate In scrada. Revolutiile au fost tnabusite rapid. dar i-au dat lui Marx speranta d. va izbucni curand 0 revolurie la scara rnondiala.

iZ~~A;on.

• •

Revolutionari lupt:lnd pe srrdzile Vienei.

lIamtJlIl'g

\'C1"1G,: "O~ OM )ltit;;ut.

Ilia.

Friedrich Engels

Engels (1820·1895) s-a nascur in Cermania, insd si-a petrecut 0 mare parte a vierii lucrand in fabrica de textile a [aril~i sau. din Manchester. Anglia. Acolo s-a interesat de conditiile de munca ale rnuncitorilor ~i §i-a fo'loSit averea considerablla pentru a sustine munca de cercerare a lui Marx. Dupa moartea acestuia, a edirar ~i a publicar ultimele doua volume din .. Capitalul".

Pagina cu titlul .Das Kapital"

KARL MARX

Comuna din Paris

Dupa infr;mgerea Franrei in razboiul ell Prusia, in 1871. cetjitenii Parisului au refuzat intrarea trupelor germane in ora~. Ei s-au revolrat ~i au organizer un guvern, Com una, bazandu-se pc guvernul revolutionar francez din 1792. Rcvolra a fest inabujita ell cruzime.Mulri cornunarzi au fast influentari de idcile lui Marx, iar -infrangerea Comunei a fost 0 grea lovirura penrru cornunisrii de pretutindeni.

COMERT SI INDUSTRI'E

RAZBOIUL RECE

PE TOT CUPRINSUL EUROPEI, Revolutia Industriala a dat nastere unor diterente materialc uriase, pe de 0 parte, intre capitalistii care derineau fabricile ~i foloseau profitul ~i, pe de alta parte, muncitorii care generau bogatia. Filozoful german Karl Marx a creat un plan radical pentru a pune capat acestei stari de fapt. Cu indemnul pentru unitate "Proletari din toate tarile, uniti-va!", a formulat 0 teorie, care a facut din econo'mie loco~otiva oricarui eveniment. El credea ca va izbucni 0 lupta de clasa intre capitalisti ~i muncitori ~i ca, intr-o zi, muncitorii vor reconstrui 0 societate fad clase, cornunista. Ideile lui Marx au fost ignorate in timpul vietii sale, insa au avut un impact extraordinar asupra istoriei secolului XX.

EUROPA, ISTORIC

GUVERNE.~I POLITJCA

Moartea lui Marx

Obosit, dcrnoralizat ~i bolnav, Marx a scris 0 multirne de arricole ji de carli la sf''litul vietii sale. A murir In marrie 1883; mulr iubira sa sotie ~i fiica sa au rnurit arnbele inainrea lui. Marx a fost ingropat in Cimitirul Highgate din North London.

Sratuia

REVOLUTJA INDUSTRiALA

REVOLQTIA RUSA'

1818 S·a nascur in Trier. Rhineland. 1835·1841 Srudiaza la Bonn

ji Berlin.

1842 Lucreaza ca editor la un ziar din Koln.

1843 Se cisatoresre eu Jenny Westphallen.

1848 Scrie Manifestul cornunist, impreuna ell Friedrich Engels.

1849 Se refugiaza la Londra, unde i~i pctrcce rcsrul victii.

18641nfiin\eazii Asociatia Inrernarionala a Muncirorilor, cllnosCl;ra sub numele de .,Interna{ionafa I':

1867 Publica primul volurn din nCapitalul':

1883 Moare Ia Londra.

SOCIETAl"EA UMANA

UNIUNEA. SOVIETICA

557

MA~INI ~I CAMIOANE

DINTRE TOATE FORMELE de transport, masinile au eel mai mare impact asupra vietii noastre. Masinile lc dau oamenilor libertatea de a merge acolo un de doresc, atunci cand doresc. Camioanele sunt folosite pentru transportul pe distante lungi ~i indeplinirea multor sarcini specializate, precum stingerea incendiilor.ln anumite parti ale lumii, in care nu exista cai ferate, camioanele sunt singura cale de a transporta marfuri. Insa masinile ~i camioanele creeaza poluare. Deoarece in prezent ele se gasesc intr-un numar arat de mare pe strazi, orasele lumii au devenit aglomerate din cauza traficului, iar aerul pe care multi dintre noi il respiram este otravit cu gaze de e~apament.

Masinile moderne

Eficienta, siguranta §i confortul sunr cele mai importance trasaturi ale unei masini mod erne, la fel ca poluarea minima a aerului de la gazele de eppament. Penrru a fi eficienre, rnasinile trebuie sa consume cat mai putin combustibil §i sa fie aerodinamice pentru a reduce rezistenta la

free area cu aerul. Electronica ajura la cresterea sigurantei §i eficientei masinilor, Acestea sunt construite cu ajutorul robotilor in fabrici

de inalra tehnologie.

Bagaje!e sunt depozitate in portbagaj.

'[eava de e~apament rransporta gozde reziduale de la motor ji lc elimina pe la sparele rnasinii

Capncul rotii acoperd centrul acesteia.

Caroseria esre raclid din foi subtiri din orel a carer forma e dad prin presare. Hind apoi unite prin sud uri. Penrru a 0 proreja imporriva rugin ii, caroseria esre rratata chimic.

Parbrizul din sricla

securizata protejeaza pasagerii de vant ~i de ploaic. Dad. cste lovit de 0 piatra pnrbrizul sc crapa, dar nu se sparge.

Primele masini

Primele rnasini erau numite "trasuri fara cai", Erau realizate de cei care construiau trasuri trase de cai §i diligente §i ave au aceleasi rori rnari, scaun inalt al §oferului §i suspensii ca §i acestea. Erau propulsate de un motor pe benzina cu un cilindru care atingea 0 vireza maxima de 1 S km/h.

Un Motor Wagen Benz din 1886

Henry Ford

Inginerul american Henry Ford (1863·1947) a pus bazele Companiei de Automobile Ford in 1903. In 1908. Ford a lansar modelul T. Era produs ell costuri red use. pe 0 Iinie de asamblare din fabrica, ji s·, vandur ell ruilioanele.

Motorul arde carburanr §i folosesre energia accsrula pentru a propulsa masina,

contine rori dinrare combinate inrre ele ~i care schimba putcrea care ajunge I. roule masinii,

Capota este

ridicatd pentnt .

a se examina Radiatorul

motorul. face ca apa sCi circule in jurul mororului

Arcurile de suspensie ii permit rotii sa se ll1i~[e in sus ~i in jos atunci cand masina rrece peste hopurile de pc drum, pentru a proreja paxagerii dinaunrru de zdruncinaruri inconforrabile.

transmisie (sal! bara de transmisie) conecteaza curia de vireze ell rori!e din spatt:, care s~n t asrfel propulsate de motor.

Cauciucurile pneumatice (umplure Cll aer) asigurii aderenta necesara ~i fae ~i ele rularea mai lina.

Berlinii de familie

M~inii de Formula 1

Designu! aerodinamic nidresce performfln{ele de viteza

Ma~illa sport

Microbuz/Ml'V

Trei rdnduri de scaune rabatabile

.... -~

Eleron

Habitaclul pilotu!ui

Bagaju! este depozirar in portbllgaj

• t eii" ..

~ ........... Jla:

. - ~

Tipuri de masini

Cea mai populara masina este berlina, care are un habitaclu izolat pentru pasageri §i spariu separat in spate. pentru bagaje. Hatchback-urile sum, de fapt, berline, cu portiera din spate mai mare §i 0 bancheta din spate care se poate plia, oferind spatiu in plus pemru bagaje.

Masinile sport

Masinile sporr sunt proiectare pentru a fi deganre li rapide. Unele masini 'POrt sum decaporabile, avand lin acoperis rabatabi! care poate fi pliat, asrfel inca pasagerii sa se bucurc de mersul ell masina in aer liber, Dccapotabilele de lux au acoperisuri care se inchid li 50 deschid automat.

Transportoarele de persoane Unul dinrre tipurile recenre de rnasini esre rransporrorul de persoane sal! vehiculul multifunctional. Accsr vehicul esce 0 hibrid inrre 0 berlin. ji un microbuz. Transportoarele de oameni sunt foarre practice. avand eel putin §ase locuri ~i suficient spariu penrru bagaje.

Masina de curse

Unele masini sunt construite ln mod expres pentru curse. Au un motor foarte puternic, cauciucuri late §i un corp Jar §i jos pellcru a avca scabilitare la curbele luare rapid. Eleronul aerodinamic ~ezat in spa.te ajura la mentinerea masinii pc drum la vireze mario Berlinele POt H transforrnate in masini de curse sau de raliu.

SS8

i\'IA~INI ~I CAMIOANf

Camioane

Camioanele sum folosite pentru transportul marfurilor pe sosele. Deplasarile lor pot varia de la cativa kilometri, la livrarile locale, pana la mii de kilometri, peste conrinente. Primele camioane au fast construire in anul1890 §i erau propuIsate de motoare cu aburi. De atunci, camioanele au devenit ~i mai mario In Australia, camioane nurnite trenuri ale soselelor transporta incarcaturi de c:1teva sure de tone in cateva trail ere de dimensiuni mari, Unele camioane sunt "rigide", adica sum construite dintr-o singura bucata. Carnioanele articulate sunt construite din doua parti: 0 unitate tractoare §i un semitrailer facut pentru a transporra incarcaturi specializare. Estc nevoie de rnulta pricepere pemru a conduce un carnion articular.

in cabina unui camion

~oferii de cursa IWlga petree mulrc ore in cabina camionului lor. Cabinele sunt gandit:e penrru a asigura conforr, iar unele comenz.i, cum ar f d irccria ~i franele. sunr asistatc mccanic pentru a le face rna! u~or de folosit. Mulre cab inc au 111 spate 0 camera mica eu un pat, instalatie pentru spalat §i relevizor, Penrru a preveni accidentele, rnultc rari au introdus rahomerre penrru a inrcgistra care ore petreee un carnian pc ~osea. Este ilegal ca un §ofcr sa conduca peste un anumir nurnar de arc.

Comenzile de la in<ilzire (seleetorul de temperatura §i eel pentru vireza ventilatorului) men fin cabina [a 0 temperatura conforrabila pc vrerne calda sau rcce.

Casetofonul, radioul ~i statia radio ell unde scurte of era diverrisment pe drum. ~ofcrii pot folosi staria radio ell unde scurte pentru a se averriza reciproc asupra blocajelor din trafic.

Karl Benz

in 1866. ingincrul german Karl Benz (1844·1929) ~i·a patcntat prima masina, folosind W1 motor eu cornbusrie inrerna. Masina avea aprindere elecrrica, rrei roti, mai mulee

vireze §i era racita ell

apd. in 1926. compania sa a fuzionar ell Daimler, devenind unul dinrre principalii

producatori de masini si camioane din lume.

BICICLETE SI CALATORU

MOTOCICLETE

DRUMURI

Cercetare §i dezvoltare

Camioanele rnodcrne Inima celor mai mulre dinrre

cam ioancle moderne este un motor diesel purcrnic, C'\I:C funqioncaza ClI mororina, ascmanatoarc benzinei. Pentru a oferi 111 a i mulct putere, uncle rnoroare diesel sune prevazure cu curbin.i. Mororul propulseazi camionul ~i actionczii orice fel de paqi hidraulicc, prec"m bratcle mobile ale unci aurobasculante. Uncle cnmioanc, prcclIn1 vchiculele milirare.nu cnuciucuri groase ~i suspensii putcrnicc, cart: le permit sa mcarga in afara ~oselelor. pe tcrcn accidcntat.

o unirare tractoare ~j un semitrailer

Unele camioane au pand fa 20 de uiteze t=:« mersul tnairue ji zece in marsarier.

Y-IIi.- Gurile de ventilatie ajustabile permit acrului proaspar sa intre In cabins.

Indicatoarcle de averrizure se aprind dad. e ceva in neregula ell carnionul.

Indicatoarele de bord, precwn virezomctrul, afi~eaza viteza, temperatura rnororului §i cantitatea de combusribil dimasa.

Volanul eli diametru marc este u~or de manevrat dad. este asistat rnecanic, sisrem cunoscut sub numele de served ircctie.

Pedala de acceleratie

Cercetarea moderna are ca obiective imbunatatirea eficientei rnasinii, sigurantei §i ecologiei. Deoarece rezervele de petrol sum limitate, iar folosirea sa nu este total inofensiva pentru mediul inconjurator, cercerarea se desBi~oara In domeniul noilor cornbustibili din surse sustenabilc, precwn uleiurile vegetale. Cercetatorii experirnenteaza, de asemenea, materiale noi pemru componemele masinilor, precum materialele plastice, pemru caroserii. Producarorii de automobile i~i dau seam a ca Bicand rnasinilc mai putin poluante ~i mai sigure pot dererrnina cresterea vanzarilor,

Manechin pentru

Masimle ~i camioanele devin treprat mai teste de impact

.curate" ceca ce inseamna ca sunc mai putin . Aspecte legate de siguranta

poluante. Ccle mal rnulrc dintrc rnasinile nOI Producatorii dezvolra ill mod constant noi aspecr:e

au UI1 convertor caraliric, care lndepiirteazd le- gate de siguranra, precum airbagurile. care se llrnfl~

monoxldul de em-bon. oxizii de azor §i altc automat in cazul unui accident. Ei caura, de aseme-

chlmicalc toxicc din gazcle de esapament, flea. noi rnetode de prevenire accldentelor, precum

Un convertor catalitic din esaparnentul unei Ina~iJ1i sistemele anriblocare a fcinelor CABS).

Camionul de gunoi Acest cam ion are un container inchis pentru gunoi ~i un I iEt pentru pubela de gunoi, care 0 ridica §i 0 golesre in container printr-un scur protector.

Convertorul catalitic

Testarea umflirii airbagului

Tipuri de camioane

Cele mai rnulte camioane l§i incep viata ca sasiuri standard cu 0 cabina, Producarorii de rnasini pot sa adauge apoi resnil caroseriei, care va determina ~i utilizarea camionului, Camioanele specializate obisnuite cup rind camioanele de gunoi, trailere plate pemru rransportul de obiecte mari, precum masini, rezervoare, rnasini de pompieri sau vehicule modificate pentru a transporta animale, cum sunt remorcile pemru cai,

Spatiu de depozitare deasupra cabinei.

Transportorul de masini

Un transportal' de masini esre folosit pentru a duce masinile Ia reprezentantele auto, Esre prevazut cu rampe care se desfac La spate ji pc care masinile pot fi urcare ji coborare de pe trailer. Un trailer al unui transportor de rnasini poare duce pina la 18 rnasini,

Remorcile pentru cai

Acest tip de carnion duce caii la evenimenrele la care acesria trebuie sa parricipe. Calul intra ln rcrnorca printr-o u§:l aflata in spatele camionului, u~a care se dcschide in jos, formand, rorodara. 0 rampa de ureare.

MI}LOACE DE PROPULSIE

PETROL POLUARE STATELE UNITE, TRANSPORTURI,

ISTORIC ISTORIA

559

Masini

Este introdusd

Rolls Royce 40/50, Marea Britanie, lansar in 1907, vireza maxima 88 krn/h

Cen mai bine vdndutd

Ford, modelul T, SUA, lansat in 1908, viteza maxima 68 krn/h

Citroen Traction Avant, Franta, lansar in 1934, viteza maxima 113 km/h

Volkswagen Beede, Germania, Iansat in 1939, viteza maxima 132 km/h

Celebrele ufi "aripa depescam;"

Mercedes-Benz 300SL, Germania, lansat in 1954, viteza maxima 265 km/h

Austin Mini Cooper, Marea Britanie, lansar in 1963, viteza maxima 161 km/h

Forma aerodinnmicd

Porsche Carrera 911 RS, Germania, lansar in 1972, vireza maxima 243 km/h

Jaguar XK120, Marea Briranie, lansat in 1949, viteza maxima 203 krn/h

//~.I~i.\~

~:--- - - - --:-:;~~o

t ,/

to) @,'

Fiat 500 D, Iralia, lansar In 1957, viteza maxim. 95 km/h

o rna/ina sportiud,

compacta

Ford Mustang, SUA,lansal in 1964, viteza maxim. 204 krn/h

Toyota Previa, japonia, lansara in 1990, viteza maxima 180 km/h

Camioane

Este at/a de mare Ii greu inca! 12U POllte merge decat P' foselele mario

Camionetele sau carnioanele utilitare, necesare pentru transportul incarcarurilor mici, all parrea din spate deschisa ji plata.

Semitrailerul, un carnian urias potrivit pentru 0 mare varictate de incarcaturi sau marfuri grele.

560

Seqiune ~ .frontala

Ford Thunderbird, SUA,lansat in 1955, viteza maxima, 183 krn/h

Poreelit

Citroen DS, Franta, lansat in 1960, vireza maxima 187 km/h

A ctil'igat cursa de 24 de ore de la Le Mans de patn< ori la rand

Ford GT40, SUA, lansat ill 1964, vitcza maxima 322 km/h

Micromasina este proiectatd ecologic fi este de parcat

Masina Smart, Franta/Cermania.Iansata in 1998, viteza maxim. 138 km/h

:g

-

!ci

u ::J C w

....

::I C as

.-

"

.-

~ u

.!!!

..-

...., ..

u

.!!! o u

Enciclopedia mileniului pentrufamilie

Planeta Marketing@

LlBER~OVUS

Colectie sponsorizata de:

oriflame

natural swedish cosmetics

Descopera mai multe 1a www.dk.corn

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->