P. 1
Enciclopedia Ilustrata a Familiei - Vol.11

Enciclopedia Ilustrata a Familiei - Vol.11

|Views: 2,103|Likes:
Published by ady67

More info:

Published by: ady67 on Aug 25, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/11/2014

pdf

text

original

·

"

/aPLANTE

VOLUMUL 11

De fa OCEANUL ATLANTIC

Dorling Kindersley

ENCICLOPEDIA

"-'

ILUSTRATA A

CUPRINS VOLUMUL 11, OCEANUL ATLANTIC - PLANTE

OCEANUL ATLANTIC 623-624 PAKISTAN 642 PESCARU~I ~I PASARI RINOCER 663
OCEANUL INDIAN 625-626 PAPAGALI 643 PESCUITUL 664
OCEANUL PACIfIC 627-628 PARAZIT! 644 PEFERI 665
OCHII ~I VAZUL 629 PASTEUR. LOUIS 645 PE~TERI. FAUNA 666
01 ~I CAPRE 630 PADURI 646 PE~TI 667-669
OLARIT ~I CERAMICA 631-632 PETROL 670-671
OLMECII 633 PAIANJENI ~I SCORPIONI 647-648
OPERA 634 PAMANTUL 649-650 PICASSO. PABLO 672
ORA~E 635 PASARI 651-653 PICTURA ~I DESENUL 673
ORCHESTRE 636 PASARI CANTATOARE 654-655 PIELEA, PARUL ~I UNGHIILE 674
PINGUINI 675
OUA 637-638 PASARI DE PRADA 656-658
OWENS, JESSE 639 PIRAMIDE 676
PASARI DE TARM 659 PIRAT! 677
P PASARI MARINE 660 PISICI 678-679
PASARINEZBURATOARE 661 PLANETE 680-682
PACIFIC, SUD-VEST 640-641 PELERINI 662 PLANTE 683-684
m CEA MAl MARE LApME 8.000 km

OCEANUL ATLANTIC

OCEANUL ATLANTIC ESTE AL DOILEA OCEAN

DATE ESENTIALE OCEANUL ATLANTIC

SUPRAFATA 82.442.000 km2

CEA MAl MARE ADANCIME 8.648 m (Groapa Puerto Rico)

ca marirne din lume, intinzandu-se pe aproape

o cincime din suprafata Pamantului. El separa Americile, aflate in vest, de Europa ~i Africa, aflate in est. Oceanul Arctic se afla la nord, iar Antarctica la sud. Pe marginile Atlanticului exista mai multe rnari, printre care Marea Baltica ~i

Marea Mediterana, in est, ~i Marea Caraibelor, in vest. Atlanticul Relief are unele dintre ccle mai propice locuri pentru pescuit insa, din cauza industriei concentrate pe ~armurile sale, este ~i eel mai poluat dintre oceane.

ADANCIMEA MEDIE 3.660 m

Curentul Golfului Desi insulele Scilly sunt foarre aproape de coastele Marii Britanii, ln nordul Arlanticului, iernile

din aceasta zona sunt blgnde, dacorita influeruei Curcnrului Golfului. Acest curent cald ce se deplaseaza cu 0 viteza

de cca 9 km/h pornejre din Marca Caraibilor,

arc a miscare circulars

In Golful Mexicului, iar apoi urea spre nord §i

est. Vanturile ce sufla I. suprafara apelor prin care trece se incalzesc §i ridica temperatura Europei

de Nord, rnentinand porrurile neinghepte in timpul iernii.

LUNGlME 16.000 km

TIC

Apele Arlamicului nu sum Iinistite, ci se misca in cordoane uriase de apa sau curcnti marini, precum Curentul Golfului, ce afecteaza clima lumii. Curentii pot avea temperaturi cuprinse intre 30°C §i _2°C. Mulre dintre insulele Atlanticului sum vulcanice §i se gasesc pe Falia media-atlantica. Cele mai mari insule sum Groenlanda ~i Islanda, rnarginite de Marea Groenlandei, din nordul Adanticului.

Un lant de rnunri subacvatici, reprezenrand Falia medicatlantica, strabate mijlocul Oceanului Atlantic, unde fundul oceanului se despica, Lava iese din adancurile oceanului ~i se Illtiirejte, fonnand crestele muntoase. Mulre dintre vdrfuri ies Ia suprafata sub forma de insule aflare la mijlocul oceanului, precum insula A cension. Oceanul se largejte cu 0 viccza de

4 em pe an.

Desi rczcrva de pe~te a Atlanticului s-a diminuat in ultimii 20 de ani din cauza pescuitului excesiv, pescuitul somonului esre 0 indusrrie prospera, iar crescaroriile de somon sunt din ce in ce rnai numeroase.

623

OCEANUL ATLANTIC

Islanda

• Tara-insula Islanda se afla la jumatatea distantei dintre Europa

~i America de Nord ~i este din ce in ce mai imporranta pentru relecornunicatiile inrernationale. Pozitia sa, pe Falia medioatlantica, 0 face predispusa la cutremure, avand multi vulcani. Islanda este republica din anul 1944.

30°C

Clima

Datorira Curentului Golfului, regiunile sud ice joase ale Islandei au 0 clirna blanda, cu brize,

iar zapada esre fad. Nordul este mai reee, dar ell vanruri

Il"C

860mm

Localitiifi 1%

rnai purine.

P.",,, - ~.. . Teren arabi!

~% . ~%

---r :

Folosirea terenului

Locuitorii Islandei rraicsc in zonele mai fertile. de coasta, unde II % lucreaza in agriculrura, fund, in general, crescatori de oi. Doar in jur de I % din pamantul insulei csrc cultivat in cenrrul muntos al acesreia, unde nu crista locuitori.

Reykjavik

incalzit de energia geotermala din sonde, Reykjavik este un ora~ curat

~i modern, ell aproape 100.000 de locuitori. Esre un activ centru cultural, industrial, comercial ~i adminisrrariv.

Relief

Islanda esre rarimul focului li al ghe\ii, unde izvoarele termale aburinde, incalzire de vulcani, ies la suprafara prin ghejari. Cenrrul insulei csre format din podlsuri, unde nu se poate locui, §i rnunri. in sud se gaselre reren arabil. Exisra 0 rnultime

de rauri, lacuri li cascade spectaculoase.

Vulcanii

Insula Lirrle Sursey este un vulcan ce s-a ridicat din mare aproape de Islanda 'in primivara anului 1965, insa a disparur din nou in cimpul iernii ce a urrnat. Islanda are eel purin 20 de vulcani acrivi ce por erupe oridnd.

Ghetarii

Cei n~ai mari ghe~ari ai Europei acopera 0 zecime din Islanda. Cel rnai intins este Vatnajokull, cu 0 suprafara de 8.133 km-, in sud-esrul ~arii.

Energia gcorermala

tn fiecare an, mii de oameni viziteaza Laguna Albastra, pentru a inota in acest bazin

natural de ap. geotermala eu calitati rerapeutice. Resursele bogare asigura prin cenrralele hidroelectrice ji georerrnale, satisfacerea a aproape intregului necesar de energie eleccrica a ~arii.

Pescuirul Islanda se bazeaza pe exportul de pqte pentru a dedne toate cele necesare pentru un nivel de trai ridicar. Pescuirul si procesarea pestelui sunt cele rnai imporranre ramuri indusrriale ale Islandei, ce concentreaza in jur de 20% din

forra de munca.

-36"C

rc

DATE ESENTIALE ISLANDA

CAPITALA Reykjavik

SUPRAFATA 103.000 km2

POPULATIE 281.000 locuirori

LIMBA PRINCIPALA islandeza

RELIGIA DOMINANTA crestinism

MONEDA coroana islandeza

SVERANTA DE VIATA 79 de ani

OAMENI PER MEDIC 307

GUVERNARE republica rnulriparrira

ALFABETIZARE 99%

Locuirorii

Primii colonisri ai Islandei au sosit din Norvcgia in secolul IX. Asrazi, Islanda se laud. eu 0 societare rara clase, 80% din islandezi fiind proprietarii locuinrelor lor. Cea mai mare parte a populatiei rraieste in orase, unde nivelul de trai esre ridicar, eu un bun sistern de protectie

sociala li in unitatile sanitare, iar educaria este 3locuitori/ krn'

gratuira ..

Case viu colorate d.in vechiul or"! Reykjavilk

Capul Verde

_ lnsulele vulcanice ale Capului IiIiiiIiiiiiI Verde sunt impartire in insulele Windward (insulele din directia vanrului)

~i insulele Leeward (insulele din directia opusa vanrului]. Acestea se afla in Oceanul Atlantic, in apropierea coastci Africii, ~i pana

in 1975 au fost colonie portugheza, SoIul apei dulci determina

sa importe 90% din necesarul de alimente,

..

ARGENTINA, CHILE ~I URUGuAy

CUMA

PESCUITUL TUNDRA VULCANI

624

Insulele Atlanticului

91% 9%

urbana rural a

CAPITAL A Praia

Oceanul Atlantic contine sure de insule. Unele, precum lnsulele Britanice, sunt considerate

ca tacand parte dintr-un continent. Altele, precum insulele Azore ~i Canare, sunt vulcan ice. Ascension, Bermuda, S£ Elena §i alre mid insule sunt varfuri de munti subacvatici, de origine vulcanica.

DATE ESENTIALE CAPUL VERDE

SUPRAFATA 4.033 krn' POPULATIE 437.000 locuitori

LIMBA PRINCIPALA porrugheza, creola

RELiGIA DOMINANTA crestinism

MONEDA escudo din Capul Verde

Sao Nicolau

Insula Sao Nicolau, din grupul insulelor Windward, are

rnulte cladiri in stil colonial portughez. Majoritatea locuirorilor de aici sunt de origine creola porrughezoafricana. Acolo unde condiriile permit, se cultiva banane ~i trestie de zahar,

CONTINENTE ENERGIE GLACIApUNEA INSULE

OCE~NE ~I MARl

Insulele Falkland

Insulele Falkland, din apropierca coascei Argentinei, eu 0 suprafata de 11.960 k111Z, apartin de Marea Briranie, care Ie nurnesre insulele Malvi ne ji Ie revendica, Pana la descoperirea petrolului din larg, majoritatea locuitorilor din zona erau crescatori de oi.

Insulele Can are

Insulele Can are, din nord-vesrul Africii, sum administrate ca provincii spaniole, Foarre atractive penult turisti, cele sapee insule li lase insulite au 0 suprafa,l torala de 7.270 km'li 0 populatie de 1.630.000 de locuitori .

OCEANUL INDIAN

MARGINIT DE AFRICA in vest, Australia §i Indonezia

in est §i de Asia in nord, Oceanul Indian este al treilea ocean, ca manme, allumii. In sud, comunica

cu Oceanul Antarctic, ce se intinde in jurul Antarcticii. Spre deosebire de Oceanul Atlantic §i de Pacific, are deschidere carre nord, desi Canalul Suez, de la capatul nordic al Marii Rosii, face legatura cu Marea Mediterana. Vanturile musonice produc inundatii pe subcontinentul indian §i in sud-estul Asiei.

""-

, ----

IN ID I AN

-t-:.~:

lalla de SUd-Est

11

A

T E

C F

B

C

625

A

Relief

Curentii Oceanului Indian I~i schirnba direcria radical, In hmcrie de vanturile musonice. Intre februarie ~i martie, un curent puternic bate catre sud-vest, de-a lungul coastei Somaliei, schirnbandu-si directia cornplet, lnrre lunile august §i septembrie. In golful Bengal, In februarie, curenrul circula In sensul acelor de ceasornic §i, in august, In sens invers acelor de ceasornic.

DATE ESENTIALE OCEANUL INDIAN

SUPRAFATA 73.426.000 km2

ADANCIMEA MEDIE 3.890 m

CEA MAl MARE ADANCIME 7.450 m (Groapa]ava)

NUMAR DE INSULE 5.000

CEA MAl MARE INSULA Borneo

CEA MAl MICA TARA Singapore

POPULAFA 1.000.0001ocuitori

Se estimeaza ca. in Oceanul Indian cxista peste 5.000 de insule, Mulre, precum Seychelles

Ii Maldive, sunt atoli de coral. unde plajele .tragato'fe Ii clima bland. incant. un numar din ce in ce mai mare de rurisri.

Musonul

In rimpul iernii nordice, vanrurile reci ~i uscare bat peste ocean dinspre nord-est. In timpul verii, direcria vdnrului sc schirnba ~i vanturUe dtnspre sud-vest bat spte nord. dinspre ocean. aducand ploi musonice abundente in zonele de coasta, DOli agricultorii depind de acesre plot, ele provoaca, adcsea, inundatii grave.

Stramtoarea Malacca

Siruata intre insula indoneziana Sumatra §i peninsula Malay, putin adanca strftmroare MaJacca face parte din principalele rute cornerciale din estul Oceanului Indian. asigurand legarura dintre Oceanullndian ~i eel Pacific. Melaka, din Malaysia. ~i Singapore sunt douii dinrre cele mai importance porturi,

G

Sarea

De pc larmurile Oceanului Indian. mai ales din India Ii din Orienrul Mijlociu, oamenii excrag sare din apa de mare. Ei conduc apa, prin canale, in asa-zisclc saline marine, unde aceasta se evapora la soare, las and in urrna cristale de sare pura, ce POt fi colee tate, ambalate ji vandute. Oceanele sunr sarate dcoarcce rnineralele din roei dizolvate de rauri sunt inglobate in apa,

Colecrarea sarii, Karachi, Pakistan

OCEANUL INDIAN

Maldive

din piatrii Ji beton

Turismul

Locuitorii Maldivelor prefed sa lina rurisrii la distanta de satele unde traiesc, asrfel ca. multe dinrre horelurile de lux au fost consrruite pe insulele nelocuite. Insulele sunt un loc preferat de seafandri, care exploreaza reeifele de eorali ji bancurile de pesti tropicali viu colorati din jurul acesrora,

• Maldivele tormeaza 0 mica republica asiatica din Oceanul Indian, la sud-vest de Sri Lanka. Aceasta este alcatuira din 1.190 mici insule de coral. dincre care doar 202 sunt locuite. Oamenii traiesc aici de 2.300 de ani. Astazi, locuirorii insulelor se hranesc cu pe~te ~i cultiva nuci de cocos. Torusi, turismul este principala sursa de venit pe insulele mai mario

Mauritius

Dorninara de varfurile fo§tilor vulcani, tara africana Mauritius se afla la 2.000 Ian de coasta de sud-est a Africii, Statui este alcaruit din insula Mauritius ~i c:1teva insule mai mid aflate la mai mulre sure de kilometri in nord. Mauritius este dens populata. Peste jumatate din locuitori sum indieni hindusi, iar cea mai mare parte a restului sum creoli ~i chinezi.

Zaharul

Principalele produse agricole sunt eeaiul

ji trestia de zahar, e1e formdnd 30% din exporrurile larii. Textilele ji rurismul

reprezinta, §i de. industrii prospere. Mauritius face parte din Comisia Oceanului Indian. organizatie ce doreste sa promoveze comertul.

Melasii

Educatia

Mauriti~ are 0 for~a de munca hine instruita, care conrribuie la speranrele pc care Ie nutreste tara in sensul de a deveni un centru fmanciar independent. Universitarea din Mauritius. fondara In 1965. are 1.800 de studenti. Domeniile sale de specializare sunt agricultura ji tehnologia cultivarii trestici de zahar,

Trestie de zahar

Sue brut de rrestie

DATE ESENTIALE MALDIVE

CAPITALA Male

SUPRAFATA 300 km' POPULATIE 286.000 locuitori

LIMBI PRINCIPALE dhiveh i, sinhala. tamila

RELIGIE DOMINANTA rnusulmana

MONEDA rufiyana

Prorejarea recifelor Multe dintre insulele

de corali ale Oceanului Indian au 0 inaltime medie de doar 1.8 m ~i sunr in pericol de a R devastate de furruni, mai ales in timpul

anotimpului musonic. cand

valurile se pot sparge dcasupra lor. Pentru a avea oarecare protecrie, locuirorii au consrruir un zid

solid In jurul insulei ca 0 bariera tmpotriva apei.

DATE ESENTIALE MAURITIUS

CAPITALA Port Louis SUPRAFATA 1.860 lan' POPULATIE 1.200.000

locuirori

LIMBI PRINCIPALE engleza, franceza, creola. hindi. bhojpuri, chineza

RELIGII DOMINANTE hindusa, cresrina, musulmana

COMERT SI INDUSTiu'E

CURENTI DEAER

..

AGRICULTURA SI CRESTEREA 'ANIM~LELOR

626

Pozitia izolata a insulelor Seychelles a permis dezvolrarea multor specii de plante ji anirnale, prinrre care se numara palmierul coco-de-mer.

ce produce unele dintre cele mai grele seminte din lume, §i varietati unicc de orhidee, broasre restoase gigannce, §opirle gecko. carncleoni ~i .. vuIpi zburaroare" - un tip de liliac fructivor. Pentru a proteja acest patrimoniu natural au fost stabilite mai multe zone de rezervarie,

Seychelles

Insulele Seychelles reprezinra 0 pra africana independenra, ce se intindc pe 400.000 km2 din Oceanul Indian, fiind situate in nord-vestul Madagascarului. Din cele 115 insule, 32, unde traieste majoritatea populatiei, sum din gran it, iar resrul sunr excrescen~e izolare de coral.

Alte insule

Cea mai mare parte a celorlalte insule

ale Oceanului Indian sunt foarte mici.

Se disting atolii din grupul Aldabra, pe care inca exista broaste testoase gigantice in liberrare. Insula Craciunului, teritoriu australian din apropierea insulei Java. este numita astfel deoarece un marinar britanic a zarit-o de Craciun, in 1643.

Insula Reunion este un departament auronorn al Franrei, Are 0 suprafata de 2.5 1 0 Ian '. Cea mai mare parte a celor 706.300 locuitori sunt creoli francezi. in rnunti cad precipirarii abundenre.

DATE ESENTIALE SEYCHELLES

CAPITALA Victoria SUPRAFATA 4SS km' POPULATIE 79.300

locuitori

LIMBI PRINCIPALE creola. engleza, franceza

RELIGIE DOMINANTA

crestinism

MONEDA rupia

Locuitorii

Majoritatea locuitorilor sunt de origine merisa, africana

ji european •. Aproape 90% dinrre acesria traiesc pe insula Mahe. Accstia se bucura de unul dintre cele mai inalre niveluri de trai din Africa. Ce~iul. miezul de nuca de cocos ji pestele reprezinta principalele rnarfur! de export. Totusi, 90% din ca~tiguri Yin din

turism.

Mayotte

Insula franceza Mayotte face parte din insulele Comore. Are a suprafara de 374 Ian'ji 0 popularie de 142.000 locuitori. Accsr!a cultiva ylang-ylang §i vanilie pentru export.

Desi pescuitul nu s-a dezvoltat

in Oceanul lndian ca in Oceanul Atlantic ~i in nordul Oceanului Pacific, captura rorala anuala este de 3.360.000 tone. Cea mai mare parte a pestelui este prins de pescarii care locuiesc pe larmuri. Exisra rar zone cu apa putin adanca unde POt sa se inrnulreasca pesrii,

Pescari In Maldive

RECIFE DE CORALI

VULCANI

INSULE OCE~NE ~IMARI

PESCUITUL PORTURl SI CAl NAVIGABILE

OCEANUL PACIFIC

Relief

ocean allumii, acoperind 0 treime din suprafata globului. Se intinde de la Oceanul Arctic, in

nord, ~i pana la cel Antarctic, in sud, ~i pe aproape jumatate din glob, de la America de Nord ~i Sud la Australia ~i Asia. Pacificul este presarat cu peste 20.000 de insule vulcanice ~i de coral, cu vulcani activi. De asemenea, are cea mai mare adancime, 11.033 m, in Groapa Marianelor. Pacificul este strabatut de importante trasee comerciale, pe ~armurile sale fiind situate unele

"Pacific" inscamna [inistit, desi Pacificul are multi curenti puternici ce afecteaza clima §i vremea. Acesria circula in sensul acelor de ceasornic, in nord, §i in sensul invers acelor de ceasornic in sud.

DATE ESENTIALE OCEANUL PACIFIC

DE DOUA ORI MAl MARE decat rivalul sau cel mai apropiat, Oceanul Atlantic, Pacificul este eel mai mare

SUPRAFATA 165.24l.000 km?

ADANCIMEA MEDIE 4.200 m

CEA MAl MARE ADANCIME 11.033 m (Groapa Marianelor)

dintre cele mai bogate ~ari ale lumii.

Inelul de Foe

Pacificul este pi in de dorsale ocean ice adanci, In care plscile tecton ice ale Pamantului sunt trase in jos. Cutrernurele sunt frecvente in aceste zone ~i rnulrimea de vulcani formeaza un "Inel de Foe" In jurul oceanului. Vulcanul Pavlov. de pe peninsula Alaska, face parte din acesr inel.

NUMAR DE INSULE 20.000·30.000 insule

eEL MAl ~ .... T MUNTE Mauna Kea,

Hawaii, .~1.205 m, din care peste jl'P"lrate se ada sub nivelul oceanului.

Linia internationala a schirnbarii datei

Fusurile orare ale lumii incep de la Observatorul Greenwich, din Anglia, ce reprezinra rneridianul 0°. in celalalr capat al lumii,

la rneridianul de 180',0 linie imaginara trasata pe mijlocul

Pacificului marcheaza sfaryitul

Ii incepurul zilelor. Asrfel, cand

esre luni In Noua Zeelandii, este 10

durninica in Samoa. in unele

locuri, linia intemationala a fost decalata pentru a nu imparti in doua unele lin - ar fi ciudat dad ar fi luni in vestul arhipelagului Fiji li duminica in estul arhipelagului.

EI Nino

In mod normal, un curenr rece bate dinspre coasra de vest a Americii de Sud. Torusi, in ultirnii ani, in decembrie. s-a sernnalar un curent cald, nurnit El Nino, ce bate spre

est, catre Peru, dererrninand schimbari ale vremii in roata lumea, inclusiv seceta grava din Australia.

(T I c

11 C

D

G

627

OCEANUL PACIFIC

Insulele

Miile de insule din Pacific sunt raspandite pe 0 suprafara intinsa. Acesrea gazduiesc aproape cinci milioane de oameni, pentru care cea mai importanra resursa 0 reprezinra oceanul. Unele insule sunt rnuntoase, fiind de origine vulcanica, iar majoritatea insulelor joase sunt atoli de corali. Cea

mai mare parte a insulelor sum adunate in sud-vestul Pacificului. Altele, precum Insula Pastelui §i Hawaii, sunt mai izolate - la mii de kilometri distanta de vecini.

Furtunile tropic ale

Alizeele bat neincetat peste Pacific, de la nord-est §i de la sud-est de Ecuator. Alizeele

sunr cele care srarnesc puternice furtuni tropicale, numite willywillies in Australia sau taihinuri, de la tai fung, care inseamna "vant mare", in lirnba chineza,

Comertul din Pacific'

Aproape jumatate din cele mai importance rute cornerciale ale lurnii tree prin Pacific. Vasele uriase transports incarcaturi intre ~arile de pe marginea oceanului.

..

CONTINENTE

628

Bazele rnilitare

Mai multe insule din Pacific sum folosire co baze milirare, mai ales de SUA. Prinrre bazele amcricanc se numara Midway. 0 baza navala la nord de Hawaii. Guam. 0 baza milirara din vestul Pacificului, Wake. baza aeriana, li Arolul Johnston, folosit odinioara pcntru teste nucleare ~i

astazi loc uncle se dcverseaza gaze roxiee ji alte anne chimice.

lnsulele de coral

Apele calde ale sudului Pacificului of era ccnditii ideale pemru dezvolrarea coralilor, Mii de insule ale Paciflcului sunt aroli, recife de eorali asezate pe marginile unor cratere prabusite de vulcani vechi. Cea mai mare parte a insulclor

de coral ale Pacificulu i sunt foarre miei.

Hawaii

Insulele statului american Hawaii nu fae parte din "Inelul de Foe", ci sum vulcani activi, ce se formeaza acolo unde magma se aduna in locurile in care fundul oceanului poate ceda. Pe rnasura ce placile tectonice se deplaseaza, acesti vulcani formeaza noi insule. Cei doi vulcani activi din Hawaii

Transporturile maritime

Uriasele vase petroliere transporta petrol si alre marerii prime. precum minereu de fier ~i cupru, din regiuni indeparrare, cum este Alaska nordica, pan a in ~arile de pe ~armul Pacificului, prccum japonia, America de Nord, Australia ji \arile din esrul Asiei.

Porrurile de marfuri

Ca rnulre alee porruri ale Pacificului, porrul Hong Kong a fost proiectat in special pencru incarcarea ~i dcscarcarca unui mare numar de vase purtaroare de containere, din toara lurnea, ce ajung in fiecare zi.

INSULE

PACIFIC, SUD-VEST

OCE4-NE ~I MARl

Sancruarele penecu pasari

Mii de insule ale Pacificului sunt nelocuire, precum reritoriile americane ale insulelor Baker. Howland ji Jarvis. reprezenrsnd sanctuare penau milioane de pasari de apa. Pasarile precurn Fregata minor se lntorc in fiecare an la aceleasi insule, pentru a-ji creste puii.

Resurse

Cea mai importanta resursa a Pacificului

o reprezinta pescele §i fructele de mare. Anumite paqi ale fundului oceanului

sunt acoperite de mici torrnariuni negre, polimeralice, numire noduri de mangan, care' contin minerale ce pot fi folosire la producerea vopselelor, bareriilor §i otelului,

Pisciculrura Pisciculrura, numita adesea ~i acvacultura.

se practica in Pacific de secole. China ji Coreea cultiva alge, peste, midii

Ii stridii. Seoica uriasa, specie aflata in pericol de disparltie, ce creste pina la I m, este astazi culrivara in sudul Pacificului.

Nucile de cocos

Palmierii eresc in voie pe ,armurile tuturor insuldor rropicale ale Pacificului. Laprele de nuca de cocos

esre 0 bautura foarte cantata, miezul nucilor poate fl consurnat proaspar sau poate fi uscar (copra). dupa extractia uleiului. Fibra rezistenta ell care sunt acoperire nucile poare 6 folosita pcmru tunii ji ,esurul covoarelor,

Pescuitul

Aproape jurnatate din pestele lumii esre pcscuit in apele Pacificului. Cea mai mare parte a pestilor traiesc aproape de \arm. mai ales de-a lungul coasrelor asiarice. Cand bare curentul EI Nino. schirnbarile produse in apa fae pesrii sa paraseasca coastcle sud-

Scoica gigantica

Turismul

Turismul se dezvolra lent in Pacific, din cauza distantelor uriasc de strabatut ji a numarului mic de horeluri moderne. Fiji. Tahiti. Samoa Americana ~i Hawaii

sunt cenrrele eu cea mal rapida dezvoltare. Unii locuitori, precum cei din insulele Galapagos. se tern cii rurisrnul va pune in perieol mediul.

Turisti pe Santa Cruz, din Galapagos

PESCUITUL POLINEZIA

V",SE SI BARd

VULCANI

RECIFE DE CORALI

Muschi ce mllea oehiul

OCHII ~I VAZUL

OCHII NE PERMIT SA VEDEM prin stimularea crearii de imagini in creier, Fiecare dintre cei doi globi oculari este 0 sfera ce mascara aproximativ 6,25 cm in diametru. Globii oculari contin celule senzoriale care, atunci cand sunt stimulate de lumina, trimit semnale catre creier, care lc interpreteaza §i le transtorma in imagini. Mecanisme reflexe controleaza cantitatea de lumina ce patrunde in ficcare ochi §i Ii permit sa se concentreze pe obiecte, fie ca se afla aproape sau la distanta. Cea mai mare parte a glohului ocular este ascunsa, deoarece este protejata in interiorul orbitei, 0 cavitate osoasa in craniu. Suprafata delicara din exterior este protejata de pleoape.

Vazul

Ochii captcaza lumina din directia In care privim. Corneea §i cristalinul focalizeaza aceasra lumina pe retina pentru a produce 0 imagine rasturnata. Celule din interiorul retinei, numite celule cu conuri §i celule cu bastonase, raspund la lumina trimirand impulsuri nervoase de-a lungul nervului optic catre creier. Acesta interpreteaza impulsurile nervoase astfel incar noi vedem imaginea cu partea care trebuie In sus.

Obiect

\~ Cornee [-----

~

L _

Irisul §i pupila

Irisul conrroleaza canritarea de lumina ce parrunde in ochi. Muschii din pupila modified dimensiunea acesreia, care nu este alrceva decat deschizatura prin care patrunde Iwnina. La lumina slaba, pupila se maresre. La lumina putcrnica, pupila se micsorcaza.

Celule cu conuri §i bastonase In retina exista aproximativ ] 20 de milioane de celule cu basronase ji 7 milioane de celule ell con uri. Basronasele funcnoneaza eel mai bine la lumina slabs. Conurile sunt responsabile pentru vederea in culori §i nc perm it sa vedern detalii.

Lacrimile

Lacrimile sunt secrerate de glandele lacrimale aflare deasupra ochiului. Arunci cand clipirn, lacrimile se intind pe suprafata ochiului. Asrfel se mentine umidirarea corneei, particulele de praf sunt indcpartate, jar microbii ornorari. Dupa ce uda suprafata och iului, lacrimile se dreneazii prin doua orificii mid la marginea acestuia in canalul (ductul) lacrimal ji apoi carre nas.

~ APARATEDE I\!I!I!!!!I FOTOGRAFIAT

629

Miscarea ochiului

Ochiul nostru se mi~ca. in mod constant, chiar §i cand privim fix. ~ase rnuschi mijd fiecare glob ocular ~i il fixcaza in cavitatea sa din craniu. Fiecare muschi trage ochiul intr-o alra directie permirandu-i sa se mise in SlIS §i in jos, dinrr-o parte in alta !i pe diagonals. CreieruL controlcaza accste miscari pentru a asigura deplasarea simulrana a arnbilor ochi.

Glob ocular

In interiorul ochiului

Corneea transparenta din partea anterioara a ochiului ajura la focalizarea luminii ce intra. In spatele corneei se afla irisul, ce conrroleaza cantitatea de lumina patrunsa In ochi §i cristalinul ce permite focalizarea fma a acesteia pe retina. Doua medii Ilchide, umoarea apoasa §i cea sticloasa, mentin forma globului ocular.

Glanda lacrimala umezesre §i prorejeaza ochiu!.

Nervul optic

Iris

inreriorul ochiului ell singe.

Pupila este un orificiu care canalizeaza lumina.

membrana in partea posterioara a ochiulu i.

Globul ocular sta lntr-o cavitate osoasa prQtecroare.

Sclerotica esre un invelis extern alb !i dur al ochiului,

Neru

Defecte de vedere

Raze de lumina de la

Hipermetropia

o persoana lupermerropa vede bine obiectele aflare

fun obiect a roptat

If - -~w

apropiere, Acesr lucru - -I

se intimpla deoarece lumina

reflecrata de obiectele din

apropiere se focalizeaza

mai muir in sparcle Raza de lumina flcalizata

retinei dectc pe ea. in spntele retinei.

Miopia Raze de lumina de la un

o persoana rnioapa poate vedea obicct aflat la dlStanta

clar obiectele aprop,ate. dar vede j neclar obiecrele din departare. Miopia este cauzata de obicei de A- --

fapcul cii globul ocular este mal lil _

lung decar In mod normal. ceca ce inseamna di lumina care patrunde In ochi de la obiecrele aflare la distanta esre focalizara in

Cele mai cornune probleme de vedere sunt hipennetropia §i miopia. In ambele cazuri, ochiul nu focalizeaza cum trebuie lumina pe retina. Unii oameni, in mare parte barbati, sunt daltonisti §i nu pot deosebi anumite culori unele de celelalte, eel mai des ro~u §i verde.

la distanra, dar are 0 vedere neclara asupra obiectelor aflate In

pentru rOJu Ii verde nu poate oedea acest numdr:

Razele de lumina

fap rctinei, lUI pc ca.

flcalizeaza in fila retinei.

CELULE

CORPUL CREIERUL ~I CULOARE GENETlCA LUMINA MEDlCINA,

UMAN SISTEMUL ISTORIC

NERVOS

OERSTED, HANS CHRISTIAN vczi ELECTROMAGNETISM

01 ~ICAPRE

Cu BLANA LOR GROASA ~i avand capacitatea de a se deplasa pe teren accidentat, oile ~i caprele pot supravietui in conditii grele ce variaza de la frigul de pe munte la arsita din desert. Oile ~i caprele sum strans inrudite ~i apartin unui grup de mamifere din care mai fac parte antilopele ~i bovinele. Exista

_._--

multe rase de oi ~i de capre ce traiesc

in vesrul Americii de Nord, in nordul Africii, Europei ~i Asiei, petrecandu-si vara la mare altitudinc ~i coborand la poalele rnuntilor ~i in vai pe timpul lerna.

Barbison

Capra falconeri

Capra falconeri (markhorul) traieste In rnuntii Hindu Kush ji in muntii aflati in vecinatare din Afganistan. Masculii ~i femelele au barbison ji 0 coama care se Intinde de-a lungul gatului, picprului ji pc spare. Coarnele spiralate ale masculului pot aringe lungimea de 1,65 m masurate de-a lungul spiralei.

Tipuri de coarne Masculii tuturor speciilor de oi ji capre salbatice au coarne curbare, Femelele unor specii, precum oaia eu coama sau ibexul. au §i ele coarne.

M

Trasarurile oilor ~i caprelor

Oile ~i caprele sunt vietuitoare agile, iar copirele lor despicate sau clivate le permit sa se catere pe cele mai abrupte stanci, Au 0 vedere foarte buna, un auz bine dezvoltat ~i sunt acoperite de lana sau par. Tori berbecii (rnasculii) au coarne. Caprele au barbison, Masculii ernana un miros intepator, Oile pasc iarba, in timp ce caprele consurna mai ales paqi ale arbustilor, Ambele specii i~i regurgiteaza hrana ~i 0 rumega indelung.

Muflonul american

Muflonii americani (bighorn) traiesc in Muntii Stinco§i din America de Nord. Nurnele lor provinc de la coarnele mari ale berbecilor. Coarnele cresc catre inapoi, apoi se curbeaza fiind lndreptare spre fala undeva la nivelul ochilor, la animalele

Coarnele pot atinge 91 em lungime.

Reproducerea

La oi ~i capre, femelele ating maturitatea in jurul varstei de 2 ani, iar masculii la 3-4 ani. Masculii adulti traiesc separat de femele, dar se alatura turrnei in perioada de rut, pentru a-si gasi 0 parrenera, Primavara, dupa 0 gestatie de 5-7Iuni, femelele nasc un singur pui, uneori gemeni. Nounascutii se ridica in picioare din primele clipe de viafa ~i i~i urmeaza mama, care ii protejeaza.

Grupuri familiale

Majoruarea speciilor de oi ~i capre traiesc in turme mici, formate din marne ~i pui. Masculii batrani sunr solitario rraind separat in eea mai mare parte a anului, Masculii rineri forrneaza grupuri separate de celibatari. Oile ji caprele se hranesc dimineata devreme sau pc Inserar, iar in timpul zilelor caniculare sc odihnesc prinrre stanci, T urrnele sunt extrern de preeaute. Cateva femele stau mereu de paza ~i bat din picioare sau scot un fluierat de avertizare dad se apropie vreun pericol.

Ibecsi alpini Iuptandu-se

Grup familial de capre negre

Luptele

In perioada de imperechere, masculii se lupta free vent pentru a stabili suprernaria, Se lovesc cu picioarele ji cu copitele din fa\a, apoi se avanta cu capul inainte. Adesea se ridica pe picioarele din spate, coborandu-si In ultima clipa caperele, intr-o ciocnire teribila, in urrna careia pot ramane eu 0 amereah. Berbecii se pot lovi ji din lateral.

Femelti stand de paZti

Adaptarea la habitat

Cele mai multe specii de oi ~i capre sunt deosebit de viguroase ~i traiesc in regiuni muntoase. Speciile agile, precum capra neagra, au copite spcciale ce adera la stand ~i arnortizeaza ~ocul unor aterizari mai dure, ceea ce le permice sa se deplaseze cu usurinta pe supraferele stancoase. Capra zapezilor poate traversa cu usurinta cele mai abrupte pante ~i poate sari de pe ziduri de stand verticale pe margini inguste. Capacitatea de a face fafa cu succes unor conditii dure face ca oile ~i caprele sa fie potrivite pentru domesticire.

La ibexul himalaian atilt masculii eIIt ji fernclele prezinta coarne mario masive ji noduroase.

Muflonul european, singura specie de oaie salbatica din Europa, are coarne spiralate ale carer varfuri sunt lndreptare inspre interior.

Argalul, cea mai mate specie de oi, poate avea coarne care ating pana la 1,83 m lungime.

Naburul tibetan sau oaia albastra, din Asia Centrala, are coame ce se curbeaza catre inapoi la baza ji spre interior la vilrf.

Blana alba, deasa ce tine de cald in munti

Capra zapezllor

..

ANIMALE

CAPRIOARE FANTILOPE

AGRICULTURA AMERICA DJ;;

~J'l}:l11LRJ: NORD. FAUNA

630

MUFLONUL AMERICAN

FAMILIA Bovidae

DENUMIRE ~TIINTIFICA avis canadensis ORDIN UL Artiodactyla

RASPANDIRE America de Nord, din Columbia Briranica pana in New Mexico

HABITAT Versantii stancosi, adesea abrupu, ce se Intind deasupra .onclor Impidurite.

HRANA Se hraneste in principal cu iarba, dar consurna cu placere ji fragi, licheni sau scoarta de copac lama, dar ~i lasrari ~i molizi vara.

EUROP}..

FAUNA

M~t~~tA MAMIFERE

DIMENSIUNI La mascul talia 1,06 Ill, iar greutatea poate atinge 136 kg .

DURATA DE VIATA pana la 15 ani

OLARIT ~I CERAMICA

Boldin

OBIECTELE DIN CERAMICA sunt obiecte model ate din argila sau din Ucraina,

3700-3000

alr material mineral, ce sunt apoi arse la temperaturi inalte pentru a

capata rezistcnta. Aceasta tehnica simpla a fost tolosita timp de mii de ani, pentru a produce obiecte functionale ce, adesea, erau ~i foarte frumoase: oale, ~igla sau faianta ~i caramizi, Astazi materialele ceramice sunt intrebuintate ca izolatori, la bujiile motoarelor de vehicule ~i pentru obiecte rezistente la temperaturi inalte, folosite in cuptoare. Oamenii de ~tiin~a din zilele noastre au conceput metode pentru realizarea unor materiale ceramice care au 0 rezistenta apropiata de cea a otelului.

Olaritul

i.Hr.

Primii olari

Oamcnii au lncepur sa fad. vase din cerarnica eli eel putin 9.000 de ani in urrna. Olarii modelau argila ell mainile sau, pentru a realize vase mai mari, adunau fajii lung; de argila in inele conccntrice. Argila arsa esre un material arar de rezistent In [imp. lllCat cioburile de oale SW1t printre cde mai obisnuite descoperiri arheologice.

Tipur~ de obiecte cerarnrce

Argila poate fi modelata sau presata, Ins a cea mai cunoscuta metoda de a modela vase este cea folosind roata olarului. Aceasta a fosr inventata in China, In jurul anului 3000 i.Hr. ~i mai tarziu, probabil in mod independent, a aparut In sudul Africii. Olarul folosesre ambele maini pentru a realiza 0 forma perfect rotunda din argila, cu ajutorul miscarii circulare a rotii. Pentru a stapani pe deplin arta olaritului uneori sunt necesari an intregi.

Olaritul cuprinde obiectele din argila cornuna (sau pamant), din semiportelan §i din portelan, depinzand de tipul de argila folosit §i de temperatura la care sunt arse acestea. Obiectele din argils com una sunt arse la temperaturi destu.l deJ·oase. Cele din semiportelan sunt arse a temperaturi mai ridicate: cildura deterioreaza smalturile viu colorate, insa ceramica devine rezistenra §i imperrneabila,

Obiectele din argila comuna Acest tip de obiecte ceramice sunr arsc la ternperaturi sub 1.100°C. Cind sunr .lasare nesmajtuite, sunt poroase (nu sunt impermeabile),

Portelanul

Porrelanul esre 0 argila alba (caolin) folosita pentru obiecte din cerarnica, pretuite pentru rezisrenta li frurnuscrc. Primele obiecce din portelan au fost realizare in China. Portelanul din timpul dinastici Ming (1368-1644) este considerat de colectionari 0 cornoara

Argilti pregl!titd

Pregatirea argilei

Olarul incepe prin framantarea argilei, pentru ca aceasta sa fie ornogena ~i moale Ii pentru a elimina bulele de aer, care pot duce la craparea vasului in timpul arderii.

Oland

Scmiportelanul

Acest tip de obiecte ceramice, din serniporrelan, sunt arsc la tcmpcraturi ce depasesc 1.200°C. Sunt mai rezistente decat obiectele din argila ji SW1t irnpermeabile.

Modelarea

Olarul 'laza bulgarele de argila in mijlocul rotii, pe care 0 pune in rniscare,

Apoi apasa cu degetele in centrul argilei, forrnand un obiecr eu margini joase ~i groase, dupa care modeleaza peretii vasului apasand ell 0 palma din interior, iar ell cealalta din exterior. Odata format obiecrul, 0 cana, de exemplu,olarul indepareeaza argila in execs, ridicandu-l de pe roata cu ajurorul unui cutit sau aJ unui fir.

Cinile SW1t produse in cantitati industriale prin turnarea de argila lichida in matrite din ghips. Ghipsul absoarbe apa din argila, lasand in interiorul rnatritci un strat de argila. Resturile de argila SW1t indeparrate. Odari ce argila rurnara se intareste, cana se scoate din matrita ~i se ataseaza 0 toarta. Apoi, obiectele sunt arse ~i

Olarul iii umezeste mdinile in vasul cu apl!.

apasl! pedala pentru a actiona roata.

Cup tor pentru ceramica mecarrizat, Olanda

Calitatile ceramicii

,

Obiectele ceramice sum rezistente la dldura ~i nu conduc curentul electric. Spre deosebire de merale, accsrea nu ruginesc. Din aceste motive, sunt ideale pemru folosirea in locuinte §i in industrie.

Navetele spatiale Vsrful navetelor spatiale esre aeoperit cu placu~e cerarnice, care rezista la dldura 1i la presiunea ridicata cauzara de inrrarea in atmosfera Parnantului.

Toaletele

Obiectele sanitare sunt realizate adesea din cerarnica ernailara, emailul racandu-le impermeabile 1i u~or de curatat,

Arderea

Oaia uscata este arsa intr-un euptor de dirnensiuni marl. Temperatura trebuie supravegheara atent, deoarece ripul de obiecte ceramice realizate depinde de aceasta: temperatura trebuie sa fie peste 700°C,

Lacuirea

Penrru a decora oalele arse ji penrru a Ie face irnpermeabile, acestea sunr acoperite cu email sau smalt, asernanator Cll W1 strar de sticla, Vasul este ars din nou, stratul cu care esre acoperit ropindu-se, Smaltul ate o varierate largi de culori, in functie de temperatura cuptorului.

Decorarea

Printre metodele folosite pentru decorarea unui vas ceramic se numara zganerea sau §tan?J"ea de diferite modele, aplicarea culorilor sub srnalt pictarea pe smalrul nears sau aplicarea de motive decorative pe argila ori pe smaltul sau emailul lichid (neintarit).

EXPLORAREA ME~TE~UGURI RoC! SI STICLA

SPATIULUI MINERALE

631

Portelan chinezesc

,

Motiuul tnfofijeazd o vacd u.ita1ldu-se la

Vas pentru ritual uri. dinasria Yuan, secolul XIV ToartJ

li"limnd

<6 d~ leu

Cana pentru apa. dinaseia Liao, secolul X

. __ . Obiea eu

. decoratiuni

suh small

J!{

,.~

Vaza. dinastia Yuan. secolul XfV

Farfurre, dinastia Yuan. secolul XIV

Plosca, dinasria Ming. lnceputul secolului XV

Sticla, dinastia Liao, secolul X

Cana penrru apa, dinasria Liao, sec. X ~i Xl

Vas, dinastia ncrdica Song. secolul XI

Portelan fin, alb

__ Copierea unui desen de __ pe 0 stield de argint.

Are incizii infofifdnd dragoni fhdecorafiuni florale

Sricld, dinasria Tang. sec.X~iXI

Cai Shea, zeul bogali'::!. dinasria Ming. secolul XVII

Baza uasului are doar 20% din ldrgimea gurii

Halba cu roarre penttu capac. secolul XV

Obiecte emailate din cupru sau fier

Bol, din as ria Ming. sccolul XIV

Vas, dinastia Ming, secolulXV

maroniu pe fier

Vas, dinastia Ming. lncepurul seco!u!ui XV

Decoratiuni din cobalt cu smalt

, ,

Farfurie, dinastia Yuan, sec. XIV

Cutie,Pentru bijuterii, dinasria Ming. secolul XV

Instrpiile de metal

Farfurie, dinastia Ming, inceputul secolului XV

Vas, dinastia Yuan, secolul XIV

;' Vas acoperit, dinasria Ming. secolu! XV'

632

Vas. dinastia jin, secolul XII

Picuraror de apa. probabi! dinastia Liao, secolul X

Bol, dinastia Ming. sfiir~itul secoluiu i XIV

Bo!, dinastia Ming. secolulXV

Vaza pentru altar cu toarte inelare, dinasria Yuan. secolul X[V

OLIMPIADA DE IARNA, vezi JOCURILE OLIMP1CE

OLMECII

iN JURUL SECOLULUI XIV i.Hr., in regiunile joase, mlastinoase ale Golfului Mexicului s-a remarcat 0 populatie: olmecii. Deoarece se intretineau in

,

general din agricultura, nu din vanat, au inceput sa dud 0 viara scdenrara. Astfel au putut construi ora§e §i crea 0 noua civilizatie, in cele mai mari ora§e ale lor au construit centre ceremoniale cu cladiri publice, temple §i sculpturi masive din piatra ale conducarorilor lor. Darorira acestor realizari, cultura olmeca este considerata a fi printre primele mari civilizatii ale Americii. Ei venerau zeul Jaguar, devenind asrfel cunoscuti sub

,

numele de "Oamenii jaguarului"

Spiritul jaguar

Acest copor titualic din piatra era purtar de un preot olrnec in timpul cerernoniilor religioase. Are sculptat .. imaginea spiritului zeului Jaguar.

Religia

Mulre socierati americane timpurii credeau ca, atunci cand a fost creata lumea, s-a nascut 0 rasa de fiinte jumarate oameni, jumatate jaguari. in civilizatia olmeca, aceste fiinte erau identificate cu preoriiconducatori. Se credea d spiritul zeuluiJaguar sala?luia in preoti, ceea ce le conferea putere §i agilirare ~i Ii facea stapani peste oarneni, a~a cum jaguarul.,era srapan peste animale. Mai existau ~i alti zei, printre care se gasea §i un §arpe cu cloporei.

Hrana

Hrana de baza a olmecilor era porurnbul, pe care il foloseau pentru a face 0 fiertura sau din care faceau turte pe care apoi Ie coceau. Agricultorii olmeci cultivau, de asemenea, §i legume, precum fasolea, dovlecii ~i rosiile. Pentru a varia aceasta dieta vegetariana, olmecii mancau carne de caprioara ~i iepure.

Centrele olmecilor

Centrele ceremoniale olmece erau locuri sfinte, cu temple sub forma de pirarnida, cu capete uriase din piarra §i monumente decorate. Printre cele mai mali cemre ceremoniale se numara San Lorenzo §i La Vema.

Figurinele din piatra

Acesr gmp de figurine din jad ~i granit ~i de topoare ritualice lungi a fost lisat drept of rand a lnrr-un remplu olmec. Probabil reprczenta Wl grup de conducatori sau de preoti,

Pesti din jad

Pesrele era, de asernenea, un tip de hrana des lntalnit in regiunile de \arm Ii in apropierea raurilor, Pesrii se puteau prinde eu plase, carlige sau harpoane.

Caput are

1,5 m inaltime 1; cdntlirepe peste 20 de tone.

Acoperamdnt distinctio, regal

Cap colosal CUI10scut sub I1l1l11dc de ,~El Rcy", uRcgele".

Capetele colosale

Cdc mai frumoase dintrc toate rnonurnentcle olmece, erau colosalele capere sculprare in bazalt, 0 rod vulcanica neagra, Acesre capere reprezemall oameni, probabil conducatori olrneci. Fiecare cap poarra un acopcramant deosebit, ell diferire ernbleme, simboluri ce idcntificau rangul si linia genealogica a persoanei,

Arta

Primii artisti olmeci au creat mici statui din argila. Olmecii erau bine cunoscuti pentru figurinele umane, adesea eu fete de nou-nascuti. Mai tarziu, au invatat sa stapaneasca cioplirea pietrei ~i au produs 0 gama variata de obiecte, de la capete masive din piatra ~i basoreliefuri la mici sculpturi ~i bijuterii, folosind materiale precum jadul, serpentinul (0 piatra verde sau maronie) ~i bazaltul.

Mii§ti din jad

Olmecii erau fascinari de ehipuri, mulre din ere sculpcunle acesrora fiind masti, Adesea, aceste malti erau portrete ale unor oameni reaii, precum jucatori ai unui joc en mingea, conducarori sau nobili. Alee majci infali~au fele sau figurine din legendele mitologiei olmece.

Colier din jad

Pietrele verzi erau mai valoroase deere orieare alrele in America Centrala amid. Jadul, in mod special, era preferar de cei boga!i ca material pcntru bijuterii, Acest colier, avand in ccntru un cap uman, a fast, probabil, apreciar de un membru al aristocratiei olmece,

AMERIC4 CENTRALA, ISTORIC

AZTEC II

MAYA

ZEI

~I ZEITE

633

OPERA ESTE 0 PIESA DE TEATRU MUZICALA in care interpretii canta acornpaniati de 0 orchestra. In general, opera include pasaje de dialog cantat, cunoscute sub numele de recitative, ce rnarcheaza desfasurarea actiunii, cantece interpretate de solisti, numite arii, ce permit personajelor principale sa-§i exprime sentimentele, §i scene in care apare un cor insufleriror, Primele opere au aparut in Italia §i erau bazate pe povesti din mitologia clasica. Mai tarziu, opera a avut ~i subiecte politice ~i istorice.

OPERA

Vocile

Intr-o companie de opera, solista principals sau primadona este de obicei soprana, cea mai inalta voce ferninina: solistul principal are adesea 0 voce inalta, de tenor. Canraretii cu timbruri vocale mai joase, precum contralto feminin sau basul (masculin), pot fi ~i acestia solisti.

Tipuri de opera

Exista multe tipuri de opera. In Italia secolului XVIII,operele erau in srilul opera seria (opera serioasa) sau opera buffa (opera cornica). Compozitorii lucrau respectand traditia acestor stiluri diferite, ajungand la noi forme - de cxernplu, piesele de opere serioase ale compozitorului german Richard Wagner (1813-1883) se numesc drame muzicale.

Grand opera

Grand opera, ell coruri mari, eu partiruri complicate ji decoruri spectaculoase, a aparur 'in Pranra secolului XIX.

Musicalurile

Operele usoare, de dimensiuni mici, au devenit musical uri in Iucrarile lui Jerome Kern (1885-1945) ji ale alror compozirori din anii '20, care au combinat cantecele ji dansul eu povesti moderne.

Povestedin Carcierul de in 1961, a fosr realizat un film, pornind de la acest musical al anilor 'SO.

Scena din

Nunta lui Figaro

Cei mai mari LaJlI"ut:~l

Solisrii de opera por . renumiti in toata Iumea.

Jenny Lind (1820-1887) a fost CUOOSCut' sub nurnele de .Privighetoarea Suedeza", Tenorul italian Luciano Pavarotu (1935-2007) ji soprana din Noua Zeeland a, Kiri Te Kanawa (n. 1944) sunt celebriciti cunoscute in toata lumea.

Punerea in scena a unei opere

Este nevoie de un numar impresionanr de oameni pentru a pune in scena 0 opera, acesta fiind un spectacol muzical §i dramatic exrraordinar, Pe langa cantareti §i orchestra, este nevoie de decorarori ~i de 0 echipa care sa realizeze decorurile spectaculoase, costumele §i jocurile de lumini. Regizorul lucreaza indeaproape cu dirijorul, pentru a porrivi spectacolul de teatru cu muzica.

Libret din

nCOs(fan tutte", de Mozarc

Recitativ

Libretele

Texrul unei opere se nurneste libret. Acesra poate fi adaptat diner-o piesa de rearru sau dinrr-un roman ori scris special de compozi tor. Doar ocazionaI se incampli ca rnuzica sa fie scrisa de acelasi auror care a scris libretul.

Tearful din Bayreuth, Germania: construit pentru a gizdui operele lui Wagner.

bogat

Opere faimoase

Prirnele opere au fast puse in sccna in teatre, apoi au fost construite cladiri speciale penttu opera, Astazi, majoritatea oraselor mari au sali de opera, unde d.nra cei mai renumiri artisti ai genului. Prinrre cele mal cunoscure sali sunc: Covent Garden, Londra, Scala din Milano ji Metropolitan, New York.

Giuseppe Verdi

Compozirorul italian Giuseppe Verdi (1813-1901) a scris 27 de opere. Totusi, una dintre primele sale opete a fast un <§ec atat de marc incat era cit pe ce sa renun~e la acest gen. A conrinuat rotusi, scriind La Traviata, Aida ji capodopera Othello, cornpusa d.nd avea peSte 70 de ani.

Istoric

1607 La Farola d'Orfto, de Claudio Monteverdi (1567- 1643), una dinrrc primele opere, se joaca In Iralia.

1637 in lralia,

se deschide opera publici.

1791 Se joaci pentm prima dara Flautui ftrmecat de Wolfgang Amadeus Mozart. 1876 Richard

Wagner finalizeaza seria de opere, cunoscuta

sub numele de

lnelul Nibefungilor eu care inaugureaza Opera (ji festivaluI) de la Bayreuth, special construira penrru

reprezentarea Iucrarilor sale.

1935 Se joad In Boston, SUA, Porgy ji Bess, de George Gershwin (1898-1937), cu rnuzica influentara

de jazz.

1937 Se joaca Luiu, de Alan Berg (1885- 1935). Scris' intr-un stil experimental, cu sunete aspre, rnuzica se porriveste cu povesrea rragica ~i violenra,

..

DRAMA

FILME SI PRODUCTIE DE FILM

TEATRE

634

INSTRUMENTE MUZICALE

JAZZ

MOZART, WOLFGANG AMADEUS

MUZICA

ORCHESTRE

SUNET

OPERA CHINEZEAScA, vezi DRAMATURGlE. OPTICA, vezi NEWTON, ISAAC

ORA~E

ACUM MAl PUTIN DE 200 de ani,

,

oamenii traiau in sate. Astazi, aproape 0 jumatate din populatia lumii traieste in ora§e. In secolul XIX, orasele s-au extins, deoarece locuitorii au parasit zonele rurale pentru a lucra in industrie. Orasele au continuat sa se dezvolte, ins a la intamplare, in contrast cu orasele atent planificare ale lumii antice.

Orasele moderne

Orasele lumii s-au extins repede in timpurile noastre, insa in rnultc centre urbane planurile de urbanizare inadecvate au creat conditii de trai dificile, Zonele sarace, ca;tierele bogare ~i zonele dominate de anumite grupuri etnice SUnt specifice orasului. Majoritatea ofera locuitorilor acestora 0 gama variata de locuri de munca, locuinte §i posibilitati de recreere.

Gradinile, parcurile ~i pierele dau locuitorilor ocazia sa evadeze din aglorneratia strazilor orasului,

Divertismenrul face parte din viata oraselor, Acesrea sunr, de obicei, centre culrurale, ell teatre, rnuzee, galerii, sali de concerte, precum exrraordinara cladire a Ope rei din Sydney.

Gaurd in acoperis,

Pereti din

Bloc cu apartamente

Primele ora§e

Asezanle din vestul Asiei, precum Ierihonul (Israel), Catal Hiiyuk (Turcia) §i Ur (Irak), au inceput

sa se extinda in jurul anului

4000 i.Hr, In acest rimp, mestesugarii au inceput sa-§i yanda bunurile In afara zonelor de provenienta, creand bogatii care erau folosite pentru a construi palate, mari temple §i ziduri de aparare puternice. Aceste ora§e au devenit din ce in ce mai importance, astfel luand na§tere primele capitale.

yatal Hiiyiik

Primele orase nu aveau strdzi

Zgdrie-nori

Zonele rezidentiale

In orale exist" diferitc zone rezidenriale. Casele mai vechi !i aparramenrele unt aproape de centrul orasului, jar amenajarile rnoderne se ga!'lcsc in afara, in jurul Jiniilor de cale fcrata ~i in jurulmarilor artere de circulatic,

Satele

Un sat traditional este 0 mica a§ezare aflata adesea pe langa un rau sau 0 apa, In eea mai mare parte a lumii, oamenii inca rraiesc §i lucreaza in sate, cultivand parnanrul din imprejurimi §i racand cornerr eu asezarile invecinate.

Srrazile, caile ferare, ambarcariunile ~i liniile aeriene aduc locuitorii In centrul orasului.

Zona de afaceri este mereu aflata In cenrrul orasului, Astazi, zona de afaceri esre dorninara, in general, de cladiri ell birouri foarte inalre.

Industria prelucratoare Odata, in inima oraselor se giseau mid fabrici §i ateliere. Astazi, marile cornplexe industriale sunt consrruite in afara oraselor, pentru a reduce poluarea.

, . ~ -- ~ ~- ~ .

I ~ .

-r -"'j';

." ~ ... . ~~

__ •• ...1 .,.

""

·"~~:~~r;,.. .:::t.. c, .. ". 0::';:,"

Sat al tribului maasai, Kenya

Multi membri ai tribului Maasai traiesc in grupuri de case din pamant. acoperite cu stuf aflare Imprejurul unui tare pentru vite,

Sate lacustre

In mulre sate din sud-estul Asiei casele sunt consrruite pe piloni, pentru a ~ine la disranta anirnalele nedorire, precum serpii.

Istoric

8000 I.Hr. Se consrruiesc ziduri intaritoare puternice li un rum de piatra la lerihon.

3500 I.Hr Orase-srate, precum Ur. apar in Mesopotamia (Irakul din zilele noasrre),

Sec. V i.Hr, Crecii consrruiesc e1eganrul ora1 Arena.

Sec. I I.Hr. Se exrinde Imperiul Roman Ii se conscruiesc noi ora~e europene.

.. ARHEOLOGIE

635

Sec. XII d.Hr. Ziduri de piarra, precum cele de la Carcasonne, Franta, se construiesc pentru a apara orasele medievale.

ARHITECTURA

CLADIRI SI CONSTRUCTII

FIER ~I OTEL

~ ~~"" ~ ...... ~; ~

-" "... .. ,g,.;

j'\ I '

Orasele febrei aurului sunt orasele care s-au dezvoltat in jurul minelor de aur din secolul XIX. Fiind abandonate la

.1421 in cepe construirea Orasului Incerzis, Beijing, China.

Sec. XV Arhitectii Renasterii realizeaza planuri de orale In sril clasic, precum Sena si Florenta (Iralia).

Clddire cu it/add din

Orasul New York, din SUA, are unii dinrre cei mai inalti zgarienori din lume. De asernenea, are blocuri uriase ell apartamente sau ell birouri, cladiri comerciale de inalrirni mai mici (pe acoperisul carora s-au construit mansarde), case inalre, din secolul XIX, cu fa\Odele din gresie rosie, penrru constructii, ~i case mai mici, moderne. Existji scari care due la trenurile §i magazinele subrerane,

Orasul Interzis

Orasul Inrerzis, din Beijing, China. a fost construit in secolul XV. Doar Irnpararul. familia sa ~i dernnitarii ~arii aveau acces in d.

Induscrializarea stimuleaza crq:rerea oraselor In Europa ~i in America.

Anii '50 Este construita Brasilia. noua capitala a Braziliei.

Anii '90 Zgarienorii domina orizonrurile celor mai rnulte or~e.

RENA~TEREA

REVOLUTIA SOCIETATEA

INDUSTR(ALA UMANA

T~ENURI SI CAIFERATE

inceputuri

Orchestrele c1asice au aparut pentru prima data In Europa In secolul XVII. Acestea erau alcaruire din 25 de intcrprcti care canrau la insrrurnenre ell coarde, de obicei acompaniare de un clavecin. La jumiitatea secolului XVIII erau incluse ~i insrrumenre de suflar ~i timpane. In secolul XIX, orchestre!e au crescur rapid: compozitorii au putur serie simfonii pennu peste 100 de inrerpreri. Acest lucru a creat un spatiu muzical pentru 0 gama mult mai variata de sunete.

Orchestra din secolul XVIII

ORCHESTRE

SUNETUL GLORIOS al unei orchestre intr-un

concert este una dintre senzatiile tari ale muzicii

,

clasice. 0 orchestra este formaci dintr-un grup de muzicieni care canta sub bagheta unui dirijor. Interpretii cant a dupa partituri speciale, ce anumite instrumente pentru a produce un sunet echilibrat, omogen. Instrumentele cu coarde (vioara, viola, violoncelul ~i contrabasul) sunt baza oricarei orchestre, la care se adauga adesea ~i instrumente de suflat ~i percutie.

Secriunile

Orchestra este impartita, in funqie de tipu] de insrrumenr, in patru scctiuni: coarde, sutlatori de lernn, suflarori de alarnii ~i

Orchestra sirnfonica

Numarul §i felul instrumentelor dintr-o orchestra depinde de stilul de rnuzica, Simfoniile sunt scrise pentru 0 gama intreaga de instrumente muzicale. Au aparut rnulte instrumente noi fata de cele ce figurau in primele orchestre, mai ales in sectiunile tnsrrumenrelor de suflat §i percutie: orchestrele moderne includ majoritatea acestor instrumente. Cele care scot sunete mai puternice sunt plasate in spate; celelalte care scot sunete mai putin intense sunt a§ezate in fa~a.

A§ezarea unei orchesrre simfonice moderne

90 de muzicieni.

Un grup de muzicieni care canti dear la instrurnenre de suflat ~i de percupe, Rira 0 sectiune pentru instrumente ... eu coarde, esre cunoscut, in general, sub numele de funfara. Fanfarele militare, care

tD~ua . Jsrei ~atru:JJ~=iii~~~~~;E~~~0:~;~

masun '

mdsuri m.isuri sportive §i la ceremonii;

trupele de dans au aparut din timpul Renasrcrii. Grupurile de artisri care cmra rnuzica

Cinci rock ~i pop se mai numesc ji

Masuri pe bad: miscarile baghetei mdsuri trupe.

Orchestra de camera

Pentru unele budd este nevoie de 0 orchestra de nu mai rnulr de' 2S de muzicieni. Un asrtel de grup se numeste orchestra de camera. Exista doar ca~iya interpreti pentru fiecare partitura. Adesea, acestia canta muzica veche, folosind instrurnente autentice.

Muzica de camera

Muzica clasica sensa pentru grupuri foarte mid de insrrumentc se nume~te muzica .. de camera. Astfd de partituri sunt scrise pentru un nurnar de crei-opt rnuzicieni, ell un interpret pentru Hecare parte; 0 cornbinatie populara este eea a cvarterului de coarde, care este alcaruit din doua viori, 0 viola §i un violonceL

Dirijorul

Rolul dirijorului este acela de a face orchestra sa interpreteze cat mai bine posibil un anum it fragment muzical. Stand la un inalrar, acesra bate rnasurile ~i inrerpreteaza tonalitatea muzicii gesrurilor ~i mimicii.

Expresia dirijorului dii de tnteles violonistului sa cdnte cu delicate/e.

Baghera dirijorului descrie anumite forme in acr, care indica orchestrei tempoul muzicii.

Concerte

Multe concerre includ 0 bucata muzicala numira concerto, in care ca.nd un muzician solist, acornpaniat de orchestra. Concerto penrru pian, vioara ~i pentru

violoncel sunt cele mai populare, insa ele pot fi scrise pentru aproape orice instrument.

Violonistul principal, cunoscur sub nume!e de concertmaistru, st. ce! mai aproape de dirijor.

In primele orchestre nu exisra dirijor, iar masura 0 barca conccrrmaisrrul. Asraz], acesta esre un ajutor de dirijor care contribuie la organizarea orchesrrei §i uneori d.nta fragmente

ruuzicale solisrice.

Thomas Beecham

Sir Thoma') Beecham (1879-1961) a fost un dirijor de orchestra

briranic, care a devenir 0 persoana foarte cunoscuta,

foloslndu-si propria avere pentru a promova muzica. finan~and scricrea de muzica noua, orchesrrele ji companiile de oped.

Fanfarele

MUZICA

ROCK ~IPOP

BALET

MOZART, WOLFGANG AMADEUS

BEETHOVEN, LUDWIG VAN

INSTRUMENTE MUZICALE

JAZZ

636

OPERA

TEATRE

ORIENTUL MI]LOCIU, vezi ASIA, ISTORIC • OTEL, vez i FIER ~[ OTEL • OTTO I, vezi [MPERIUL ROMAN SFANT

ouA

MULTE ANIMALE, de la rime ~i inseete la pesti ~i pasari se inmultesc prin oua. QuI reprezinta 0 celula vie, acoperita de un strat nutritiv. Dupa depunerea oului, celula incepe sa se divida pentru ea, in cde din urma, sa se formeze corpul unui pui de animal. Atunci cand acesta este pregatit sa-~i inceapa viata in Iumea de afara, sparge oul sau eclozeaza.

Exista rnulre tip uri de oua: mari sau mici, eu coaja sau

fara. Unele animale depun doar catcva oua odata, de care

au mare grija, in timp ee altele depun milioane de oua pe care lc lasa in voia sortii.

,

Oua tara. coaja dura Ouale broastelor nu au coaja. in locul acesreia exista 0 zona gelatinoasa, ce se umfla atunci cand Quale sunr depuse, formsnd 0 rnasa plutitoare, eu un diarnetru de peste 30 em.

Tipuri de oua

Unele oua sunt atat de mid incac nu pot fi observate cu ochiul liber, iar altele sunt mari §i grele ea 0 nuca de cocos. De obicei, animalele acvatice depun oua gelatinoase, iar cele terestre, precum insectele, reptilele §i pasarile, depun oua eu un lnvelis dur, care Ie impiedica sa se usuce.

gdndac

Ouale in sirag

Broasca raioasa cornuna depune owl asemauaroare celor ale broasrelor, diferenra constand 'in faptul ca sunt dispuse ln ~iraguri lungi de pana la 3 m. Pe masura ce femela depune ouale, Ie In!a~oari In jurul plantelor subacvatice. Mormolocii ies din oua dupa doua saptimani.

Forrnarea oului Dupa ce oul a fost depus, 0 midi fiinta incepe s~a se dezvolte inauntru. In cazul anumitor insecre, cum este musca dornestica, acest proces dureaza doar 0 zi. Ouale se dezvolta mai rapid la temperaturi crescute, iar rnajoritacea pasarilor mentin aceste remperaruri clocind ouale, proces ce poarta numele de incubatie,

Gaina de gunoi

in loc sa cloceasca, gaina de gunoi ausrraliana le tngroapa intr-o uriasa gramada de compost, formara prin fermentarea frunzelor moarre. Caldura generad in urma procesului de ferrnentatie mentinc temperatura ridicata necesara dezvoltarii oualor,

Oua eu coaja elastica ~oparlele ~i rnulre alte reptile depun oua cu coaja elastica. Spre deosebire de amfibieni, reprilele POt depune oua In zone ande, deoarece coaja permite pastrarca umiditarii in inreriorul oului,

Ouale eu eoaja calcaroasa

Ou de sturz

Coaja ce imbraca aul pasarilor este inrarita d.e 0 substanra calcaroasa. Pentru a ecloza, majoritatea puilor de plsari strapung cu ciocul aceasta coaja, iar altii 0 lovesc cu picioarele.

Formarea oului de pasare

Oul de pasare are doua parti componente: albusul ~i g:ilbenujuL Albusul are la baza 0 substanra numita albumen, cc asigura umiditatea necesara ~i prorejeaza puiul de zdruncinaruri. Galbenu~ul rcprez.inra rezerva de subsranre nutritive, pe care puiul le folosesre penrru a se dezvolra.

1 Imediat dupa ce oul a fosr depus, partea din care se va f;rma puiul nu este decat a mica para la suprafata galbenu~uluL

2 Dupa 0 zi, celulele incep sa se divida, iar embrionul capita formi. Se formeazi reteaua vasculara ce porne~te din galbenuj ~i hraneste embrionuL

-

ANIMALE, COMPORTAMENT

3 La trei zile de la depunerca oului, embrionul se dezvolta cu repeziciune. keep sa se formeze ochii ~i apar mid excrescenre din care se vor forma aripile ji rnembrele.

4 Dupa ppte zile, embrionul se rransformii inrr-un pui ~i apare 0 zona special •• unde se aduna produsele de excrerie ale acesruia, In trei saptarnani, dezvolrarea puiului esre flnalizata.

Panta

Ooteea Arunci cand gandacii sau calugari,ele lji depun ouale, le inconjoara cu 0 masa spumoasa, ce se usuca §i se intareste, formand 0 ooteca ascmanatoarc unci gentUl;:e. Aceasta prorejeaza ouale ~i este purtata de fernela pe abdomen, pan" cand ouale sunr gata de edoziune.

BROASTE SI B~oAsn;' RAIOAsE

CUIBURI VIZUINI

INSECTE MAMIFERE

Peseta sirenei

Rechinii depun uncle dintre cele mai neobisnu ire oua, In loc sa fie rorunde, acestea pot II aplariz a te sau chiar In forl1la de spirala. Rechinul-leopard, un rechin de dimensiuni relariv mici, depone oua care poarta denumirea de .,po§eta sirenei" deoarece au lujeri lungi, ell care rechinul-leopard Ie aga,a de planrele subacvarice.

Unele vietuitoare, precwn termita regina, depun un ~irag de oua, dar la toate celelalte, depunerea oualor poarta numele de ponca. Numarul de oua de la fiecare ponca variaza in functie de dimensiunea acestora. De exemplu, albatrosul urlator depune un singur ou la fiecare doi ani, dar acesta are dimensiuni foarte mari, spre deosebire de pesrele-luna care depune rnilioane de oua de dimensiuni minuscule.

Molusca gigantic. 1.000.000.000

PASARI

8·15

Urechelnira 100

RECHINI SI ALp PESTI CARTILAGINO~I

REPTILE

637

Oua

Pasari care nu fac parte din ordinul Passerineformes

Todul jamaican depune QUa aproape sferice, eu 0 coaja extrem de subrire .

.

. "" .

Aka nordica '\ ~ ~

depune Qua eu _ ..

virful ascutit. '., ~

Caprimulgul Naeunda depune QUa eu pete rnaronii.

Cocosul de prerie depune pana la 16 oua odata,

Pasari din Ordinul Passeriformes

Caprimulgul de Manila

Casuarul sudic depune oua eu suprafata rugoasa. depune QUa direct pe pamant.

Giiinup de pampas eu creasra depune QUa care au un luciu specific.

Cyanomitra oliuacea depune oua care au un ine] de pete specific.

Corbul negru depune ce au 0 cantitate mare de pete rosii sau pisrrui.

Phyllastrephus jlavostriatus depune QUa ell un desen risipir ce se forrneaza chiar inainre de depunere,

Pasilrea paradisului a reginei Victoria depune QUa ell pete negre ce Sf

Pasarea cdntatcare a lui Cetti depune oua maroniu-roscarc.

Sfrancioeul

pete rosii,

638

Cucul-sfrancioc stacojiu depune

Srurzul cimtaror cu calota neagra depune QUa presarate ell r= rosii.

Botgrosul galben-cunegru depune QUa strabature delinii neregulate.

OWEN, RICHARD, vezi DINOZAURI. OWEN, ROBERT, vezi REVOLUTIA INDUSTRIALA

OWENS,]ESSE

W

DINTRE TOT I ATLETII care au participat la Jocurile Olimpice de-a lungul timpului putini au impresionar mai rnulr ca Jesse Owens, tanarul american de culoare care a d~rigar parru medalii de aur laJocurile olimpice din 1936, de la Berlin. Conducatorul nazist Adolf Hider a dorit sa foloseasca jocurile pentru a dovedi suprematia rasei ariene, insa Owens a demonstrat contrariul. Multimea 11

,

adora, pentru ca era un adet adevarat, care si-a ca~tigat admiratori gra~ie virezei ~i agilitatii sale.

Adetismul

Inceputurile vietii

Jesse Owens s-a nascur In 1913, la 0 terma din Oakville, In statul sudic Alabama, SUA. Bunicii sai erau sclavi, iar parintii lucrau pamiUltulluat in arenda, Ca rnulre familii de culoare sarace, parinrii sai au fosr obligari sa paraseasca pamintul ~i sa mcarga sa munceasca In orasele

din SUA. Familia Owens s-a

stabilit In Cleveland, Ohio. 'Ialenrul remarcabil allui Jesse Owens pentru atletism a fost descoperit in timp ce l~i tacea studiile liceale In Cleveland.

La liceul din Cleveland, Ohio, Jesse s-a remarcat arar in probele de sala, edt §i in cele de stadion. A d§tigat probe importante la campionatele nationale ale atletilor amatori, in 1934 §i 1935, iar apoi a depasit cinci recorduri mondiale cand a concurat cu cchipa universitatii statului Ohio, la

Ann Arbor, Michigan, la 25 mai 1935. Owens ",,*tigiiprobade 9l,4m, laAnnArbor, Michigan

Antrenamentele §i sariturile

in tinercrc, Jesse Owens s-a antrenat ell anrrenorul Charles Riley, care a fost printre prirnii care au observat calitatile sale atletice. Riley l-a ajutat la Owens sa l§i irnbunatareasca tehnica de alergar. De asemenea, l-a antrenat pc Owens pelltru saritura in lungime. Unul dinrre cele rnai impresionanre recorduri din cariera lui Owens a fost cd de la .:trimr. in lungime de la Ann Arbor, In 1935, pe care l-a srabillr dupa ce a doborat nu mai putin de parnI alre

rec "dud in probe de pista. A avut doar 0 singura tnccrcare, ariJ\d 8,13 m Ii stabilind un record mondial ee uvea sa nu Re dep51it timp de 25 de ani.

Olimpiada de la Berlin

in august 1936, Jocurile Olimpice, care se organizeaza 0 data la patru ani, au avut loc la Berlin, capitala Germaniei. Conducarorul german Adolf Hitler a folosit jocurile pentm a face propaganda regimului nazist. A cheltuir sume enorme penttu pregatirea atletilor germani ~i a sperat sa incununeze cu lauri rnitul rasei superioare, "rasa ariana', cea alba, a europenilor nordici. Cu toate acestea, rcalizarilc lui Owens au naruit toate aceste planuri.

Probele de pista §i de sala

Owens a fost eroul principal al Olimpiadei din 1936, participand 1. 12 probe ~i d.~tigandu-Ie pc toate. Desi Owens a d.~tigat 4 rnedalii de aur - pentru proba de 100 m, 200 Ill, pentru saritura in lungime ~i pentru jufeta de 4xlO0 m - ~i a doborat doua recorduri mondiale, Hitler a refuzat sa II cunoascd sau sa-i stranga mana, la fel faeand ~i eu atlctii arnericani.

Profesionistul

Dupa jocuri, Owens a fost obligat sa ia parte la mitingurile sportive din Europa, pentm a strange bani pentm echipa americana. Prea obosit pentm a participa, s-a retras ~i a fost suspendat de Uniunea Americana a Atletilor Amatori. Mai tarziu, a participat la concursun demonstrative pentru a strange bani pentru familia sa ~i tacand acte de caritate; cursa cea mai fairnoasa a fost cea in care a concurat cu un caL

Owens cajtiga proba de saritura In lungime.

Pantofdc alergat purtoe de Owens

Sfaqitul vietil

Owens a fost sccrcrar al Comisiei pc::::ntru Atletism din Illinois pani ln 1955 ji, mai tirziu. a promovat sporrul penertI rineri In acest stat. Ca delegat special al prescdintelui Eisenhower, a parricipar la Olimpiada din 1956, de la Melbourne, Australia. De asernenea, a contribuir Ia promovareaJocurilor Olimpice de la Miinchen, In 1972.

GERMANIA, ISTORIC

Owens

~i Lutz Long

Lutz Long

Proba de sarimr51n lungime a Olimpiadei a fosr a lupr. "ransa intre Owens ~i atletul german Lutz Long. Owens a ca~tigat aceasta proba, stabilind un nou record mondial de 8,07 111, insa respectul dintre cei doi arleri a fost atat de mare incat s-au imbrati~at la sfaqitul probei. Acest gest I-a enervat pe Hitler, care l-a felicitat pe Lutz, Ins. I-a ignorat complet pe Owens.

JESSE OWENS

1913 Nsscue In Alabama, SUA.

1933-1934 Dupa ce familia sa se mum In Cleveland, Ohio, eli§tiga importante probe atletice.

1935 Doboora recorduri mondiale (sprint de 91,4 In 1i de 201 m; 201 m garduri ji proba de "rirura in lungime).

1936 Cli§tiga parru medalii de aur la Olimpiada de la Berlin (100 m, 200 m, sarimra in [ungirne Ii leaf eta de 4x1 00 m),

1956 Esre delegatul special al presedintelui la Olimpiada de la Melbourne.

1980 Moare la varsta de 67 de ani.

JOCURILE OLIMPICE

SPORT

639

OXIGEN, vezi AER

PACIFIC, SUD-VEST

INSULELE DIN SUD-VESTUL Pacificului sunt impartite

in Melanezia ~i Micronezia, incluzand ~i partea orientala

a insulei Noua Guinee,

numita Papua-Nona Guinee. Exista cateva ora~e importante pe micile insule. Cea mai mare

parte a Iocuitorilor traiesc in sate ~i practica 0 agricultura de subzistenta, cu alte cuvinte, cultiva atat dt sa le ajunga pentru a-si intretine tamiliile. Cele mai importante produse de export sunt bananele, boabele de cacao ~i trestia de zahar,

A

B

c

2

3

4

5

6

Papua-Nona Guinee

Papua-Nona Guinee este alcatuita din jumatatea estica a insulei Noua Guinee §i din peste 600 de alte insule ee fae parte din arhipelagul Bismark §i din apele din jur. Uscatul consta in rnunti inalti, brazdati de vai mlasrinoase, acoperite de padure tropicala.

Locuitorii ~i limbile

Izolati unii de alrii li de lurnea din afara, fiecare dintre grupurile care rraiesc in satele de munte din Papua a dezvolrat propria traditie ji limb ... Exista mari tensiuni inrre populatiile din munti, care rraiesc din vanat §i dill recoltarea plarnelor cornesnbile. Cei din zonele joase, de coasta, au contacte dese cu restul lumii.

Chiar li acolo unde solurile sunr sarace, palmierii cocotieri reUjesc sa supravietuiasca, Hind unii dinrre cei mai cispand.ifi copaci din - insulele Pacificului. Aduse la mal de valuri, nucile incoltesc chiar

1i in apa sarati li pot rezisra li in zone cu foarte purina apa dulce. Locuitorii usuca miezul de nuca de cocos pencru a face copra. rniez uscat, pe care il mananca. Cojile sunt folosite pentru obiecte de artizanat,

Melanezia ji Micronezia au

vrerne calda tot cimpul anului. Precipitatiile variaza, rnsa insulele au un anotimp ploios ji unul

Relief

Unele dintre insulele din sud-vestul Pacificului sum joase §i pot fi inundate u§or pe timp de furtuna, iar altele sunt de origine vulcanica. Mai multe insule au nisip vulcanic, negru. Papua-Nona Guinee este

o insula muntoasa, acoperita eu padure tropicala,

Clima

secetos,

Vulcanii

Mulre dintre insulele munroase ale Microneziei li Melaneziei sunt de origine vulcanidi. Unele insule-rara, precwn Vanuaru, au vulcani activi ce pot erupe oricand. Altele sunt formate doar din marginile unor cratere de vulcani srinsi, pe care s-au format aroli de coral. Combinatia de cenusa vulcanica §i corali reprezinra un sol sarac.

27"C

27"C

1,819mm

Lirnbi

in sud-vesrul Pacificului se vorbesc peste 0 treime din lirnbile lumii. Majorirarea sunr vorbite in Melanezia, in jur de 750 dintre acestea In Papua-Nona Guinee,

care gazduiesre peste

1.000 de rriburi diferlre. Micronezienii au in jur de 13limbi principale, ins.

exista mai multe dialecte.

Papua-Nona Guinee se situeaza pe un loc frunras in ceea ce privesre producria mondiala de aur li are, de asernenea, rezerve de gaz natural. in ultimii ani. extractia cuprului a dus la probleme ecologice, prinrre care poluarea ~i alunecarile de teren,

Baieti din

PapuaNoua Guinee, in costum traditional

DATE ESENTIALE PAPUA-NoUA GUINEE

CAPITALA Port Moresby

SUPRAFATA 462.840 krn!

POPULATIE 5.200.000 locuirori

LIMBA PRINCIPAL~ engleza, engleza pidgins. motu. papu,!a. alee 750 de limbi bii.jtina~e

REUGII DOMINANTE crestinisrn, credinte traditionale

MONEDAkina

640

PACIFIC, SUD-VEST

Micronezia

_ Statele Federale ale Microneziei sunt alcatuite din peste 600 de insule, care se intind pe 2.900 Ian de ocean. Acestea sunt un ames tee de insule vulcanice deluroase, dens impadurite ~i atoli de coral jo§i_ Cea mai mare parte a locuitorilor insulelor traiesc tara apa curenta §i tara electricitate, Sursa principala de venit este reprezentata de In iezul de nuca de cocos ~i de pescuir,

Vanuatu

Arhipelag format din 82 de insule vulcanice muntoase, Vanuatu esre un lant de 1.300 Ian

lungirne. Multe insule au recife de corali §i padure tropicala foarte deasa. Locuitorii care, rnajoritarea, traiesc pe cele 16 insule mai mari vorbesc 105 limbi,

Palau

Arhipelagul Palau, din vestul Pacificului, este format din peste 300 de insule, din care doar 9

sum locuire. Societatea este neobisnuita, §efii clanurilor fiind alesi de femei.

..

641

DATE ESENTIALE
MICRONEZIA
CAPITALA Palikir
SUPRAFATA 702 km-
POPULATIE 133.000
locuirori
LIMBI PRINCIPALE
engleza, tru keza ~i
pohnpeia
RELIGIE DOMINANTA
cresrinism
MONEDA dolarul american
Dansuri traditionale
Desi sunt rnajorirarea crestini,
micronezienii all un stil de
via,. traditional, sarbatorind
evenimentele impcrrante ell
cdntece Ii dansuri, Ferneile
joaca un rol foarte important in
socierare, iar titlul de ~ef de crib
este rnostcnit pc linic marcrna.
DOli SW1t independenti,
micronezienii e bazeaza pe
ajurorul fll1anciar al SUA.
DATE ESENTIALE
VANUATU
CAPITALA Port Vila
SUPRAFATA 12.190 k.m'
POPULATIE 200.000
locuitori
LIMBI I'RINCIPALE
bislama, engleza
RELIGII DOMINANTE
cresrinism, credinte
tradition ale
MONEDAvatu
Figurinele din lemn cioplit
Locuitorii din Vanuatu sunt
printre aceia care respecra eel mai
mule tradiriile ~i obicciurilc. Ei
sculpreaza figurine neobisnuite
din lemn, asernanatoare ca StU ell
cele din Insula Pastelui, Polinezia.
DATE ESENTIALE
PALAU
CAPITALA Koror
SUPRAFATA 458 km?
POPULATIE 19.100
locuitori
LIMBI PRINCIPALE
palauana, engleza
RELIGII DOMINANTE
crestinisrn, credinte
tradirionalc
MONEDA dolarul
american
Insulele de piatra
Acesn munri-insula de piatra,
vazuti din aer, sunr dens
irnpadurid. Recifele de corali
ale insulelcr arhipelagului au
peste 1.500 de specii de pesti ~i
.. . aproape 700 de "pun de corali.

FAUNA IMPERII

PADURILOR TROPICALE

Insulele Marshall

~ Independenta din 1990, aceasta ~ tara este alcatuita din cinci insule, 29 de atoli §i L150 de insulite. Locuitorii traiesc din vanzarea pestelui ~i a uleiului de nuca de cocos.

Insula Ebeye

Cea mai mare parte

a populatiei de pc insula Ebeye a fost obligato sa se mute de pe Kwajalein, In 1947, pentru a face loc unei baze americane de lansare de rachere,

Nauru

Aceasta mid insula, care ~i-a ca§tigat independenra fata de Marea Britanie in 1968, a devenit bogata datorita depozirelor sale de fosfa~i. Exploatarea fosfarilor De-a lungul ultimilor J 00 de ani, excracria fosfarului mineral, folosit COl ferrilizaror, a Illsat sterll 80% din reriroriul insulei. Rezervele epuizandu-se, viirorul insulei Nauru depinde de investitii.

Insulele Solomon

Scena a unor lupte crancene in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial (1939-1945), insulele Solomon au fost colonie britanica pani in 1978. Exista pse insule mari, sute de insulite recife de corali.

Fiji

Fiji se afla la marginea estica a Melaneziei. Este alcatuir din dona mari insule, rnuntoase, de origine vulcanica, §i pe re 800 de insulite §i atoli de corali.

OCEANUL POLUAREA PACIFIC

RAZBOIUL MONDIAL, AL DOILEA

RECIFE DE CORAL!

DATE ESENTIALE INSULELE MARSHALL

CAPITALA Majuro

SUPRAFATA 181 kID'

POI'ULATIE 68.100 locuitori

LIMBI PRINCIPALE engleza, marshaleza

RELIGIE DOMINANTA cresrinism

MONEDA dolarul american

DATE ESENTIALE

NAURU '

CAPIT ALA n u are

SUPRAFATA 21,2 km2

POPULATIE 11.800 locuitori

LIMB! PRINCIPALE nauruana, engleza

RELIGIE DOMINANTA crcstinism

MONEDA dolarul australian

DATE ESENTIALE INSULELE ' SOLOMON

CAPITALA Honiara

SUPRAFATA 28.450 lan' POPULATIE 463.000 locuitoti

LJMBA PRINCIPALA engleza

RELIGIE DOMINANTA cresrinisrn

MONEDA dolarul din insulele Solomon

Salvarea piidurilor

In 1998 a fost implemenrata 0 politic. de planrare de noi arbori penrru a-i lnlocui pe cei care au. fosr taia~i penrru exploararea cherestelei in vederea exportarii.

DATE ESENTIALE FIJI

CAPITAL A Suva

SUPRAFATA 18.270 km' POPULAPE 825.000 locuitori

L1MB) PRINCIIJALE engleza, fij iana

RELlGlI DOMINANTE crestina, hindusa, musulrnana

MONEDA dolarul fijian

Satele fijiene

Cea rnai mare parte a locuirorilor traicste din cultivarea pam'ntului, in asczari rurale. Multi lucreaza pc plancapi de rresric de zahar, Trestia de zahar reprezinra 0 treirne din exporrurile starului Fiji.

SCULPTURA VA,SE SI BARd

PACIFISM. vez i MI~CARI PACIFISTE. PADMASAMBHAVA, vezi ASIA, ISTORIC

[II PAKISTAN

DATE ESENTIALE PAKISTAN

CAPITALA Islamabad

PAKISTANUL A FOST INFIINTAT in 1947, ca stat independent pentru indienii ~usulmani. Initial, tara cuprindea Pakistanul de Est, vechiul Bengal, care s-a desprins in 1971 ~i a devenit 0 natiune distincta, numita Bangladesh. Pakistanul gazduie~te patru grupuri etnice principale. Punjabii reprezin}a peste jumatate din populatie, Restul sunt sindh, pathan ~i baluch.1n anu11999, 0 lovitura de stat militara a dus la suspendarea alegerilor democratice. Pakistanul a jucat un rol-cheie in bombardarea Mganistanului de catre SUA, in 2001. Pakistanul ~i India i~i disputa dreptul de proprietate asupra statului majoritar musulman Ca~mir.

SUPRAFATA 803.940 km-

POPULATIE 145.000.000 locuitori

LIMBA PRINCIPAL). urdu

RELIGIE DOMINANTA islamism

MONEDA rupia pakisraneza

SPERANTA DE VIATA 60 de ani

OAMENI PER MEDIC 1.667

GUVERNARE dictatura militara

ALFABETIZARE 46%

Padure 4%

Stepa 42%

Relief

Lanturile muntoase Karakoram §i Hindu Kush domina nord-vestul Pakistanului. Zonele Punjab §i

Sind sunt zone de vai fertile, in sud-vest se alla podisul arid, stancos Baluchistan, iar in sud-est, desertul Thar, care se intinde parra in India,

53"C -4"C

Folosirea terenului o mare parte din stepa este folosid ca teren de pi~unat penrfu oi. Marile proiecte de lrigarie de pe Valea Indusului ajuta la practicarea agriculturii. In muntii din vest se cultiva opiul.

Muntii Karakoram Lan\u[ muntos Karakoram se afla de-a lungul grani\ei nordice ell China. Acesra cuprinde varful K2. al doilea varf ca inaltirnc din lume, cu 8.611 m. Lantul muntos Hindu Kush se afla la granip cu Afganistan.

30"C

ll"C

2031oeuitoril km2

64%

36%

900mm

Raul Indus

De la izvorul sau, din Himalaya, lndusul curge de-a lungul a 3.180 km, prin Pakistan, irigand campiile fertile Punjab ~i Sind. Vechea civilizarie a Vaii Indusului a prosperat aici acum 4.500 de ani.

urbana rurala

Locuitorii

Aproape 97% dintre pakistanezi sunt adepti ai islamismului, religie care un'1te grupurile etnice principale. Exisra un sistem de clase (caste), iar diferenra dlnrre saraci §i bogati este cnorma. Suprapopularea cstc 0 problema faartc important •.

Clima

Pakistanul are trei anotimpuri: iarna [noiembrie-marrie] este blanda, Hind racorita de brizele marine de pe coasta, vara (aprilie-iulie) este fierbinte. Anotimpul musonului (iulieseprembrie) aduce precipitatii abundenre In zona de deal ~i de munte.

H

o

E

F

Injlorescentele pufoase de 'bumba'0, sunt recoltate si apoi transformate in fire Ii materiale textile,

2

C

B

3 A

Bumbacul Pakistanul esre unul dinrre cci rnai mari producitori de bumbac brut din lurne, iar rextilele Ii imbracamintea din bumbac reprezinra exporturile cele mai irnporrante ale tirii.

Bumbacul se cultiva in carnpiile fertile ale lndusu1ui.

Agricultura inglobeaza 44% din forta de munca a Pakistanului, Graul este unu1 dintre produsele principale, dar se mai culriva Ii orez Ii trestie de zahar,

4

5

Islamabad

Construit In anii '60 pentru a lnlocui orasul Karachi, vechea capirala a Pakistanului, Islamabad giizdui'1te 529.180 loeuirori. Esre un oras mare, cu cladiri modeme, organizat in patru zone: de afaceri, administrativa, diplomarid Ii rezidentiala. Islamabadul are Ii cea mai mare moschee din lurne. Karachi, eu 9.200.000 locuitori, este eel mai mare or~ ~i cel mai important port al ~iirii.

Strada din Islamabad

..

ISLAMISMUL MEDICAMENTE MUN:,TI RAURI ~IVA'I

ASIA, BANGLADESH CIVILIZATIA

ISTORIC ~l NEPAL DIN VALtA INDUSULUI

INDIA, ISTORIC

TEXTILE SI TESATUR'I

642

PALAU. vezi PACIFIC. SUD-VEST. PALEONTOLOGIE. vezi ~T[JNTELE pAOURlI • PANAMA. vezi AMERlCA CENTRALA

PAPAGALI

STRIGATELE ZGOMOTOASE ~i culorile vii fac din papagali unele dintre cele mai ostentative pasari din lume. Exista peste 330 de specii, multe aproape disparute. Majoritatea papagalilor rraiesc in paduri ~i in alte regiuni impadurite din zonele calde ale lumii. Ei zboara prin copaci sau i~i folosesc picioarele ~i ciocul pentru a se catara printre crengi. Multi traiesc in stoluri sau perechi ~i impreuna cauta hrana

torrnata din fructe, serninte, nuci §i flori.

Trasaturi caracteristice

Majoritatea papagalilor sunt pasari sociale, cu corpul indesat, gat scurt ~i do clung. Au ochi mid care sum adesea inconjurati de 0 zona deplumata. Picioarele sunt scurte §i puternice, cu patru degete carnoase, cu gheare. Papagalii i~i folosesc degetele pemru a apuca ramurile sau hrana.

Hranirea

Papagalii sunt aproape in intregime vegetarieni. Ciocurile au aproape aceeasi forma, dar limba este diferica, in functie de plantele consumate. Majoritatea papagalilor i§i gasesc hrana in copaci, dar unii, precum kakopo ~i papagalul ondulat comun, se hranesc mai ales la sol.

Hranirea ~u eadavre

Kea din Noua Zeelanda este unul dinrre purinii papagali care se hranesc cu cadavrele animalelor moarte, Are ciocul Iung si ascutit, pe care il folosesre pentru a smulge carnea !i pentru a cauta insecte §i came.

Zona deplumata

de pe cap se ----

numqte aroma.

Creste

Papagalii Cacadu au cresre formate din pene, pe care maseulii le ridica sau le coboara in timpul perioadei de rut. Ei i?i balanseaza creasta dintr-o parte 'in alta, ceea ce 0 face sa fie si mai viz.ibila, in vederea atragerii atentici femelelor din prcajrna.

Arakanga Acesta este unul dinrre cei maimari papagali din lume.

Traiesre in padurile din America de Sud 1i Central •.. Se hdiI1c~te cu [ructe, semintc ~i alune, pc care le sparge eu ciocul mare.

Papagalul de Amazon cu urneri gaJbeni

Acesc papagal de tali. med ie traicjte in padurile de pe coasta nordica a Amedcii de Sud ~i din insulele din apropicre,

Hranirea la sol Papagalulondulat salbatic triiqte in campiile aride din Australia. Acesd papagali se aduna in stoluri rnari, cateva mii de piisari, li cutreiera regiunile putin populate in caurarea semintelor li a apei.

Hranirea

eu fruete

Eclectus roratus se hraneste eu fructe ?i

are limb. carnoasa, pe care 0 folosesre penuu a irnobiliza fructele sau nucile in partea superioara a ciocului, inainte de a le zdrobi cu parrea inferioara,

Hranirea eu flori Papagalii din familia Loriinae, cum este acesta, au limba subrire, ell varfuri

ascmanaroarc unei peril.

Chiar dad papagalii au cioeul scurr, ei se folosesc de limba pemru a lua necrarul si polenul de pe flori.

FAUNA P.AnURII TROPICALE

PASARI

Papagali pe cale de disparitie

Aproape un sferr din speciile de papagali sunt pe cale de disparitie, Unele pasari au fost capturate pentru a fi vandute ca pasari de apartament, altele

dispar deoarece padurile in care traiesc sum taiate, iar altele Hindea trebuie sa fad fata unor pradatori introdusi de oameni.

puternicd a rnaxilareior djuta

fa spargerea nucilor fi a semintelor;

lunga, cu forma conicd

Ciocul

Parrea superioara a ciocului papagalului este muir mai mare decar cea inferioarii ji are varful ineovoiat. Cioeul unui papagal are 0 desch idere foarte mare, ceca cc H pcrrnite sa muste obiccre foarre mario

OENUtofIIl.EA §THNTIFICA Ara macao ORDINUL Psitraciformes

Kacopo

Acesc papagal nocrurn este originar din Noua Zeelanda. EI trai'lte po sol deoarece este mule prea greoi ca sa zboare, Din pacate, habitatul sau a fast invadat de pradatori adusi din afara, din cauza carora acum esre pe eale de disparitie,

FAMILIA Psitracidae

lU,srANDlRE din Mexic pan. in Brazilia Ii Bolivia

Capturarea

Cornertul eu papagali salbatici a fast interzis in multe tad, dar inca. se pracrica, Acesri Cacadu vor Ii vanduri ca piisiiri de casa. Multi dinrre ei nu vor supravietui.

HABITAT paduri

HRANIRE frucre, nuci ~i serninre

OIMENSIUNE 85 em lungime

DURATA DE VIATA aproximativ 40 ani

643

sa se agafe mai bine.

Parazitii animalelor

,

Purine animale reu§esc sa scape de paraziri. Unii paraziti, precum paduchii ~i capusele, traiesc in afara gazdelor lor, agatandu-se de pielea sau de blana acestora. Ei se numesc ectoparaziti, Aceia care traiesc in interiorul corpului gazdei, precum galbeaza sau teniile, se numesc endoparaziti. Putini paraziri sunt rnortali, deoarece nu au nici un interes sa-§i omoare gazda. Odata ce aceasta a murit, nici parazitul nu va mai avea mult de trait. Multe boli umane, precum malaria §i elefantiazisul, la origine, boli parazitare.

Puricii ~i capuscle

Multe organisme se hriinese cu sangele altora li pot rransmite boli gazdei lor. Puricii sunr insecre care se hranesc eu sange dupa ee devin adulri. Larvele se hranesc eu orice fel de resturi de materie organics, inclusiv excrementele adultilor, Capusele, pe de alta parte, consurna sangele gazdei pe tot pareursul dezvoltarii.

PAPUA-NOUA GUlNEE, vezi PACIFIC, SUD-VEST. PARAGUAY, vez i BOLIVIA ~I PARAGUAY

PARAZITI

,

UN ORGANISM CARE TRAIE~TE in interiorul sau pe suprafata altui (gazda), pe care 11 foloseste ca sursa de hrana, se numeste parazit. Intr-o relatie parazitara, gazda nu are nici un beneficiu, Hind, de obicei, vatarnata de catre parazit, iar acesta are nu doar 0 sursa de hrana sigura, ci ~i adapost, ascunzandu-se in interiorul gazdei, in blana sau solzii acesteia. Multi

,

paraziti au carlige, ventuze sau gheare, pe care lc folosesc pentru a

se aga~a de gazda lor.

Tenia poate atinge 10m lungime

Fir de par

Reproducerea

Parazini au cicluri biologice cornplexe, eu mai multe gazde, in functie de stadiul evoluriv. Deoarece trebuie sa se asigure ca ouale lor ajung la 0 gazd. porrivira multi paraziti produc un nurnar impresionant de oua, De exemplu, Dipbilobotrium latum elimina pana la 13 milioane de oua din segmente posrerioare ale corpului, care ulterior se desprind.

Primulstadiu

Al doilea stadi: larvar se dezvolta

Parazitii plantelor .: ~~

La fel ca animalele, plantele au ~i ele paraziti. De obicei, planta/ ~ .. '"

parazita i~i Iixeaza radacinile pe gazda sa ~i Ii sustrage 0 .fl' .'

parte din lichidele hranitoare, Altele i§i folosesc gazdele pe post de suport ~i pentru a iesi la lumina, De exemplu, feriga strangulanta se ca~arii pe un copac pentru suport ~i pentru a ajunge la lumina. La un anumit moment, feriga ornoara copacul, cu conditia ca tulpina sa sa Be suficient de purernica pentru a se sustine singura._ ....... i.r~

P.xDUCHELE CAPULUI UMAN

saptdmdni in intestinul uman pentru a aJungt la stadiul de adult.

Ciclul biologic al unei tenii

2 Ouale reniilor sunt eliminate odata cu Iecalele umane, Quale ajung in apa, embricnii eclozioneaz' ji sum mancati de puricii de apa,

3 iniwmul puricelui de apa, embrionul se dezvolta in

4 Larvele penerreaza tesururile pestilor pentru a trece in aI doilea sradiu larvar. Dad un om

1 Teniile traicsc in inrestinul subpre al oamenilor, innand in organism prin interrnediul pesrilor infectari. Se fixeaza de peretele intestinal cu ciu:ligele de pe cap.

prima sa forma larvara. Puricii de rnananca pqre crud infectat, larvele apa sunt adesea mancati de pe§ti. ajung In inrestinul acestuia,

Graurul african al bivolilor

Simbioza este relatia reciproc avantajoasa dintre doua organisme, cum este cea dintre bivoli §i graurii africani. Bivolii sunt parazitati de capuse, care ii pot imbolnavi. Graurul african alearga pe spinarea bivolului, culegand capusele, Astfel, pasarea capata 0 mas a buna, iar bivolul esre curarat,

Viermii lati

Vierrnele lar Leucochloridium macrostomum este un parazit care se dezvolta in inreriorul anumitor meld. Acesra rrebuie sa ajunga in intestinele pasarilor penrru

a-si cornplera ciclul biologic. in acest scop, rnigreaza in pedunculii oculari ai melcilor, unde se wnfla ~i capita benzi viu colorate. Acestea atrag pasarile, care confunda pedunculii oculari ce pulseaza in culori vii ell omizi bune de mancar.

Simbioza

Vascul

Vascul este 0 planra parazita care cresre in copaci, Pasarile ii mananca seminrele lipicioase, pe care apoi Ie depun pe scoarta alter copaci. Vascului ii cresc radacini care penetreaza scoarta copacului-gazda pentru a lua subsranre nutritive ~i apa.

Cuscuta

Cuscuta esre incapabila sa-ji produce singura hrana din cauza ca nu poate realiza procesul de Iotosinreza. Din aceasta cauza, paraziteaza planrele de Erica ji alre ierburi pt~cum genistra !i iarba neagra, Ii cresc carcei lungi care acopera planra-gazda, absorbindu-i hrana .

Paraziti folositori

Cei mai'mul~i paraziti sunr daunarori, dar ca~iva sunt ~i benefici oamenilor. in microchirurgie, lipitoarea medicinals esre inca folosica pentru a reduce daunele pe care Ie pot produce cheagurile de sange mid. Mulre recolte sunt stropite aeum eu viermi nemarozi minusculi care sunt paraziri pemru unii daunarori agricoli.

Acest

DENUMIRE ~TIINPFICA Pediculus humanus capitis

ORDINUL Phthiraprera

FAMILIA Pediculidae

RAspANDIRE Peste tot In lume, acolo unde sunt oameni.

HABITAT fixan pe parul de pe cap.

Larvele traiesc in parul de pe ceafa,

HRANA sange uman

DIMENSIUNI 1,5-3 mm

Lipitoare medicinala

suge sdnge DURATA DE VIATA Adulrii traiesc 1-2

de la un om luni.

..

BOLl

FOTOSINTEZA

MEDICINA

MEDICINA, ISTORIC

MELCI SI ALTE MOU)~TE

VIATA MICROSCOPlc..~

VIERMI

644

PARSONS, CHARLES vczi ENERGIE. PARTENOGENEZA, vezi PLO~NITE. PAsAREA KIWI, vezi pAsARI NEZBVRATOARE.

PAsAREA RINOCER, vezi PESCARV~I ~I PASARI RINOCER • PASCAL, BLAISE vezi PRESlVNEA

PASTEUR, LOUIS

LOUIS PASTEUR A FOST UNUL dintre cei mai mari oameni

d 1,:~ de ~tiin~a ai sec. XIX. EI a fost parintele microbiologiei -

I stiinta care se ocupa cu studiul organismelor microscopice. ,j)) Pasteur considera ca stiinta ar trebui sa aiba intrebuintari practice ~i ca oamenii de ~tiin~a ~i afaceristii nu trebuie sa traiasca in lumi separate. 0 mare parte din cercetarile sale s-au datorat solicitarilor venite din partea acestora din urrna. Solutiile pe care le-a adus la problemele din industria vinului ~i a matasii, precum ~i cercetarile in lupta impotriva bolilor letale, precum rabia, au f:leur din el un erou, Metoda inventata de Pasteur pentru incalzirea alimentelor in scopul elirninarii agen~ilor patogeni este folosita ~i astazi in productia de lapte.

Bacteriile

Ceamaimare descoperire a lui Pasteur a fost aceea ca fermenratia §i descompunerea erau prod use de organisme microscopice numite bacterii. Oamenii observasera micile organisme din materia aflata in descompunere, dar credeau ca acestea aparusera acolo din senin. Pasteur a dernonstrat d organismele vii nu au aparitii spomane, ci se nasc din alte organisme.

Drojdia

Un Fabricant de oter i-a ccrut lui Pasteur sa afle de ce, c5tcodat~, pro esul de [errnenrarie e~ua. inr oreeul sc strlcn. Aeecali problem. aparea ~i ln cazul vinului. Pasteur a obscrvat ca atunci cand vinul imbatdnea cum se cuvine, cI conrinea particule de drojdie rotunde, inr c!\n I se mica,

_ crau 11.1ngi ~i

EI ~i-a dat seama di exist" dOLLa tipurl de drojdie, una care irnbunaratea ferrnenraria ~i alta

eu gat de lebiidii

lntr-un astfel de balon cu gar de lebada, care pcrmirca inrrarea aerului, dar nu §i pe cea a microorganismelor, Pasteur a plasar un extract de carne fiarta. Acesra nu s-a descompus ~i

nu a aparut nici un microorganism.

~ Giitul de lebJ.dJ. nu permite intrarea microorganismelor Ji a prafului in halon.

Extractul de carne este liber de microorganisme.

Incepurun Louis Pasteur s-a nascur in Franta §i a crescut in OI'4u1 Arbois. La incepur, nu parea un student inteligenr, dar viata sa s-a schimbat atunci ~and a incepur sa participe la lecrlile linure de un

profesor de chimie foarte inzestrat, A intrar la fairnoasa Ecole Normale Superieure din Paris, iar Ia varsta de 32 de ani a devenit decan al Facultatii de ~tiinle de Ia Universitatea din Lille.

Cauzele bolilor

Pasteur a demonstrat ca multe boli sum produse de bacrerii, Vaccinarea (cultivarea bacteriei intr-o forma arenuata) ~i imroducerea in corpul animalului li permitea acestuia sa devina imun la bacteria respectiva. Pornind de la cercetarile medicului britanic EdwardJenner (1749-1823), Pasteur a vaccinat oile impotriva amraxului.

Rabia

In 1881, Pasteur a inceput sa lucreze la un metoda de vindecare a rabiei, 0 boalii care afeeta atit animalele, cat ~i oamenii, ornordnd sure de europeni

in necare an. El a descoperir d. resurul din creieruL animalelor bolnave (jos) poate fl folosit pemru a produce un vaccin impotriva bolii. !n 1885, el a experirnenrar vaccinul pe Joseph Meister, un baiat care fuscse mu~cat de un caine ell rabie. Baiatul ~i·a revenit.

Cocon at unui vierme de mtitase

Vierrnii de miitase

In 1865, Pasteur a aplicat reoria sa referiroare la germeni pc viermii de matase. £1 a ararat ca crista un parazit care infesra atat viermii de rnarase, cit ~i

frunzele eu care acestia sc hraneau. Disrrugerea tuturor viermilor ~i frunzelor intestate a perm is eradicarca bolii.

Pa (cur a observat ca, inc:ilzind vinulla aproximativ 60' C. erau ornorare rente microorganismde nedorite. Aceasra metoda de incalzire u/oara a fosr imediat aplicata ~i la alte lichide care erau pasrrare 0 perioada mai lunga, respectiv laprele. Procesul a

primit numele de "pasreurizare", dupa inventatoru] sau, Pasteurizarea este folosira la scara laIga ~i astazi pentru a indeparta bacteriile nocive ~i pentru a garanta siguranta consumului wnan de alirnenre sau baururi. Producria de lapre esre una dintre cele

de mai des lnralnire aplicarii ale procesului. Inainte de a fl vandur in magazine, [aprcle este indilzit timp de 30 de minute pentru a elirnina bacteriile care

produc ruberculoza, fara a afecta proteinele din lapte.

Pasteur a [olosit acest microscop pentru a studia drojdiile.

care strica produsul obrinur,

Lentila

obiectiuului

lnstitutul Pasteur Descoperirea vaccinului antirabic l-a rransformar pe Pasteur intr-un erou §i a perm is demararea unci campanii de stringere de fonduri pentru infiintarea unui insrirut onorific, care sa-i continue cercerarile ~tiin~ifice. S-au primit donatii de peste tot din lume, inclusiv de la taru] Rusiei Ii de la irnparatul Braziliei. Insrirurul a fosr construit in 1895, anul rnortii lui Pasteur, acesta Bind ingropar in inscirut,

, Pasteurizarea

ALIMENTE BIOLOGIE BOLl

MEDICINA, MICROSCOP ORGANISME

ISTORIC MICROSCOPICE

lnsnrurul Pasteur, Franta

LOUIS PASTEUR

1822 Se naste la Dole, Franta

1843 lncepe srudiile la Ecole Normale Superieure din Paris.

1849 Se casaroresre cu Marie Laurent.

1854 Devine decan .a 1 Facultatii de ~tiinle de la Universitarea din Lille.

1857-1865 Studioza proccsul de fcrmcnrafic.

1865-1870 Studiazi Pebrina, 0 boala infeqio:\sia vierrnilor de mirase.

1881 fncepe ccrcctarile asupra rabiei. 1882 Dcmonstreaza eficaciratea vaccinuJui impotriva antraxului.

1885 n vaccineaza pe Joseph Meister lmporriva rabiei.

1888 Devine direcror al Institurului Pasteur.

1895 Moare. Se incheie lucrarile de constructie Ia Institurul Pasteur.

STIINTA, iSTOR'IC

VIATA MICROSCOPICA

645

Padurea tropicala

Padurile tropic ale se dezvolta in zonele eu clima umeda ~i calda. Solul poros este, in general, bogat in aluminiu ~i in fier. Pe un hecrar se pot gasi ~i 200 de speeii de copaci, sute de pasari, mamifere §i reptile, preeum §i mii de inseete.

PAULING, LINUS vezi ATOM!~! MOLECULE. PAYNE-GAPOSCHKIN, CECILIA vezi STELE

Padurea boreala de conifere

In zonele nordice, reci, preeum nordul Asiei, exista

suprafete inrinse de paduri boreale, cunoscute ~i --------------

sub numele de taiga. Aceste paduri dese sunt Imp adurire a

alcatuite din copaci rezistenti, in general conifere

f I I d I I Din ce in ee mai multi oameni

eu runze e mereu verzi, pre cum mo i ui, pinu ,

bradul §i zada. devin constienri de valoarea padurilor, In sud-esrul Asiei apar noi paduri prin dezvoltarea programelor de impadurire. Unele pad uri fae aeum parte din zone de eonservare.

PADURI

o TREIME DIN SUPRAFATA DE USCAT A GLOBULUI este acoperita cu paduri dese. Fiecare padure este un ecosistem - un grup de animale ~i de plante care interactioneaza cu mediul inconjurator ~i unele cu altele, in paduri traiesc mai rnulte plante ~i animale decat in oricare alt mediu. Padurile difera in functie de clima - boreale,

,

temperate sau tropicale. Ele contribuie la mentinerea echilibrului natural al Parnanrului deoarece copacii absorb ~i ernana gazele care regleaza clima.

~ .. ....

Padurea temperara

Copacii au ramurile indreptate in jos, ceea ce le permite sa scape de greutatea zapezii din timpul iernii, in zonele cu climd rece,

ford a se rupe.

Padure rropicala Padure cemperara

Padure boreala de conifere

Padure boreal. de conifere

Defrisarea

In fieeare an sum distruse paduri de dimensiunea statului Washington, din SUA. Copacii sunt ciiiati pentru eherestea sau pentru a lisa loc terenurilor arabile. Despadurirea poate eauza uriase problerne de mediu, disrrugand echilibrul solului §i al faunei padurilor, Existand mai purini copaci care absorb bioxidul de carbon, poate fi afectata ~i clima.

Cresterea vitelor

Zone uriase de padure din Brazilia sum defrisate pemru a face loe terenurilor pe care sa pasca vitele, acestea epuizand resursele solu1ui in cativa ani.

Taierea §i arderea Agriculrorii nomazi taie 1i ard padurile pemru a obrine terenuri arabile. Dupa ca,iva ani, acesria se muta mai departe, pentru a permite solului sa se regenereze.

ECOLOGIE SI ECOSISTEME

646

Aceste paduri se gasese in

zonele cu clima blanda ~i temperata, unde iernile sunt reei ~i verile calde. Majoritatea sum paduri de foioase, eu stejari ~i fagi. Multe paduri temperate au fost raiate pentru ca solul care ramane in urma aeestora este foarte fertil,

Pa§unatul excesiv

Lipsa pamanrului for\eaza agricultorii nornazi sa ramana intr-un singur loe. Pamanrul este pa~unat excesiv, iar solul

• FAUNA PADURILOR TROPICALE

PLAN"I:,E, UTILIZARI

P AIANJENI ~I SCORPIONI

Trasaturile unui paianjen

Exista 40.000 de specii de paianjen. Toti au patru perechi de picioare, anvergura aeesrora variind de la 2 mrn, la micii paianjeni ai banilor, la 30 em, la uriasii paianjeni-goliat, Le Iipsese antenele, dar au apendice frontale numite pedipalpi care SW1C folosite ~i ea organe de simt, iar la maseuli ~i pentru transferul de sperms. Corpul piiianjenilor este

din regiunea cefalica fuzionata cu eea toracica, nurnita eefalotoraee, ~i din abdomenul numit opistosoma. Cei mai multi paianjeni au 4, 6 sau 8 oehi.

-, Cu PICIOARELE LOR ~ LUNGI §i rniscarile

'. \'A~ </ '. silen~ioas~, paianjeny se ;I:~~.:!!/; pot apropla de prada pe

nesirntite, Nici scorpionii nu dau

emne evidente inainte de a intepa, 'Iotusi, numai cateva specii de paianjeni §i scorpioni sum periculoase pemru oameni. Paianjenii §i scorpionii sum arahnide - un grup de nevertebrate in mare parte solitare, carnivore §i terestre. Din grup mai fac parte §i 30.500 de specii de acarieni §i capuse §i 4.500 de

paianjeni cu picioare lungi.

Matasea §i panzele Paianjenii tes panze din matase penrru a-si prinde prada, Fiecare 6r al unei panze are Ia bazii careva fire de marase. Unii pilianjeni ,es panze dezordonate, nurnite paienjenisuri, Pilianjenii cu usi-capcana "§tern linga vizuinile lor fire sensibile la rniscare ~i ataca daca prada aringe aceste fire. De asernenea, matasea este folasita pencru coconi sau ~esU[a in cuiburi pentru a 6 aruncata asupra prazii ~i pentru a impacheta hrana. Paianjenii banilor folosese marasea ca pe 0 parasuta.

Coltii

lnrre pedipalpii rururor paianjenilor se afIa colri goi pe dinauntru, numiti chelicere, legap Ia 0 gianda care pompeaza venin In ineeriorul prazii, atunci cand pai:mjOl'~u iii mu~ca victima.

Opistosoma

Tarantula ell genunchi rosii,

'[eserea unei panze 2 Paianjenul a lesm

1 Paianjenul face lnrai ~an~acu~.ospi~alii

din rnatase 0 structura de panza nelipicioasa.

Foloseste aceasta spirala ca pe a platform. pentru a rese spirale lipicioase,

in forma de "Y', apoi ,ese razele sau spitele pinzei.

3 Paianjenul tese acum spirale dense Ii concentrice din rnatase lipicioasa speciala, pe care a va folosi pentru a prinde prada.

4 Dupa ce rermina de resut, paianjenul se ~aza in mijlocul panze. sale pentru a-si captura prima victima,

Reproducerea

Femela unui paianjen poate ataca un mascul atunci cand acesta se apropie pentru irnperechere. Pentru a preveni aeest lucru, maseulii paianjenului eu panza-glob apnea marginea panzei intr-un fel anume. A1~i paianjeni ii adue femelei in dar hrana sau 0 leaga eu matase in timpul imperecherii. In ciuda acestor precautii, masculul este adesea mancar de fernela dupa Vaduva neagra

ee are loe imperecherea. cu coconi

Apararea

Paianjenii au a gama varian de mijloace de aparare: multi se ascund pentru a-~i evita dusmanii, AJpi capara W1 aspeCt asemanator unor furnici. Unele raranrule arunca peri iriranti cacre atacatori pentru a-i orbi, Piiianjenul australian cu sparele rojU are culori puternice pentru a avertiza ca. este veninos.

Dad. sunt atacati, el ~i paianjenul cu pinza-paInie.i~j injecteaza dusmanii cuvenin.

Scorpionii

Cei mai multi scorpioni traiesc in regiunile ealde.1n timpul zilei se ascund in crapaturi sau sub pierre. Sunt earnivori ~i ies in timpul noptii pentru a-si varia prada formata in mare parte din insecte. Scorpionii i~i folosese clestii ~i acul veninos din coada arat pentru a-si ucide prada, cat ~i pentru a se apara, Unii, printre care seorpionii eu coada groasa, pot ucide ~i oameni. Exista 2.100 de specii de scorpioni, iar eel mai mare are 18 em lungime .

..

ANIMALE VENINOASE

647

Coconii

Multi paianjeni pre cum vaduva neagra i~i inf'''§aara Quale in coconi de marase pemru a Ie proreja in timpul dezvolrarii lor. Acesta ~ine ouale laolalta ~i previne uscarea lor. Micii paianjent ies din oua ~i taie coconul pemru a iesi.

Reproducerea

Scorpionii se imperecheaza cu grijii. din cauza acului ji a clesnlor, ~i prind reciproc cl~tli ji executa un ritual numit dansul corplonilor, Masculul crage fen,el. tnainre penrru a a aduce deasupra unui pachec de sperrna pe care il introduce in porul ei geniml.

ARTROPODE

FAUNA DE ML~FINA ~I BALTA

Filierele

Trei perechi de argane minuscule numite filiere se afIa Ia baza opistosornei. Ele produc rnatasea necesaci pentru pinze sau coconi, Matasea este fabricata din proreine, Esre foarte elastica ~i mai rezisrenra decat W1 fir de otel cu aceeasi

picior

Hranirea

Paianjenll sum carnivori ~i ucid prazi precum inseccele, Cei rnai multi ~i prind prada in p.nze, dar exist. ji specii, precum pfiianjeniilup care ~i vineazii victimele. Paianjenii nu pat manca hrana salida ~i de aceea injccteaza venin pentru a-si paraliza prada 1i enzirne pentru a-i dizolva arganele interne. Odara ce aeeasta esre liche6ati, piiianjenul suge lichidele din interiorul victimei sale lisind W1 exaschelet turtit in Iocul vechii insecte.

Palanjen-lup milncand 0 musca

TARANTULA

CU GENUN HI RO~1I

DENUMIRE ~TIINTlFlCl Bracbyplma smitbii

ORDINULAmneac

FAMILIA Theraphosidac RlS'pANDIRE Mcxic

HABITAT linuturile uscare, cu arbusti li p~duri, in pedal in zonele cu sol dncas acoperice de vegerape deasa

HRANA insecte rnari, alri paianjeni, reptile mid ~i ocazional mamifere mid DIMENSIUNI anvergura membrelor: pana Ia 16cm

DURATA DE VIATA Masculii traiesc 7-8 ani, iar femelel~, 20-30 de ani.

FAUNA DE~ERTULUI

PESTEl,l.I, FAUNA

Piiianjenul sari tor se furileazl catre prada sa §i apoi sare asupra ei.

iritanti

aruncati

Piiianjenii ratacitori l~i cdtre

urmaresc prada pe care 0 ucid cu atacatori. un venin extrern de pucernic,

Paianjenii ell panzapiilnie au un venin letal care poare ucide ~i un om.

Paianjeni

Paianjenul bananelor se Intalnelcc mai ales Ia tropice unde parrunde des in transporturile ell frucre, prin care este transportat pe alre meleaguri.

Paianjenul de casa po are fi observat adesea In bii sau pe podele Ii plafoane.

Paianjenii-crab se POt eamufla asrfel tncar Sa aiba aceeasi culoare eu florile pe care stau.

scurte, puternice

Piiianjenii-cardinal au 0 vedere bun a, pucand repera prada de la peste 1 m distanta,

Tarantula eu genunchi rosii iese Cll repeziciune din vizuina sa pentru a prinde prada care se afla in trecere.

Tarantula chiliana roz traiesce in vizuini de la care intinde in jur fire de matase.

Piiianjenii eu U§a-capcanii construiesc vizuini lnchise, ell capace articulate, unde stau 10 panda.

Tesatorii de sfere eu abdomen fepos craiesc prinere florile Ii frunzele mangrovdor.

Paianjenii-plutasi rraiesc la marginea apei !i derecreaza undele ernise de prada care se nJilca la suprafata apei.

Tarantula cu fund rolU are 0 vedere slaba Ii I!i petree< aproape toata viata sub parnant.

Filiere

Scorpioni

Accurbar"

Scorpionul marmorat traiesre In asrernurul de frunze din piidurile ausrraliene,

Scorpionul imperial are cle~i marl pe care ti folosesre penrru a-§i rupe prada in bucan.

Scorpionul de desert are clesti __ .:t..=== mici, dar un venin puternic eu care i§i ornoara prada.

Culoare galbend pentra camuflaj tn nisip.

648

PAMANTUL

TRAIM PE UN BULGARE URIA~ DE PIATRA care se roteste in jurul Soardui ~i care se nume~te Pamant. Pamantul este una dintre cde noua planete ale Sisternului Solar ~i una dintre cde patru cu structura din piatra. Cu toate aces tea, Pamantul este unic, deoarece este singura planeta din Sistemul Solar - ~i poate din intregul Univers - care poate intretine viata. Distanta Parnantului fata de Soare nu il face la fd de fierbinte ca Venus, nici la fel de inghetar ca 'Pluto, permitand apei sa existe pe suprafata sa ~i in tare lichida. Pamantul are ~i 0 atmosfera bogata in oxigen. Acest d ui

ubstante - apa ~i oxigenul - sunt factorii-cheie care permit vietii sa prospere pe Pam ant.

Minereudefier Compozitia Pamanrului

Desi in mod natural pe Pamant se intalnesc peste 80 de elernente, cea mai mare parte a lui este alcaruita din fier (35%), oxigen (28%), magneziu (17%) ~i siliciu (13%). Urmatoarele elernenre sunr prezente in cantitati sernnificative, dar mici: nichel (2,7%), sulf (2,7%), calciu (0,6%) ~i aluminiu (0,6%). Restul este alcatuit din mici cantitati de alte elernente

(0,6%). '

Crisrale de sulf

Minereu de oxid de aluminiu (bauxira)

Cercerarea compozitiei chimice Pamanrului

Prin prelevarea de mostre de rod. din interiorul Pamantului, geologii au putur sa cercereze cornpozitia chimica a planetei. Prin analiza rnereoririlor - fragmente

soli de care au facur parte dintr-o planeta ce a explodac - oamenii de ~tiinIa au ajuns la concluzia ca. Parnanrul s-a format, probabil, din aceleasi resturi spatiale din care sunr forrnati ~i meteoritii,

Meteoritii

MeteoritU'sunt corp uri naturale care cad pe Pamant din spatiu, Acestia sunt alcaruiti din fier, piatra sau dinrr-un ames tee al celor doua, Exisra doua mari categorii de meteoriti: tip achondrir Ii rip chondrit.

Structura Pamantului

Prin inregistrarea reverberatiilor undelor seismice in scoarta Pamantului, oamenii de ~~iin~a au dcscopcrlc d acesta are 0 structura ascmanacoare CLI a lU1Ui ou. In centrul sau sc a£la un "galbenu{ din metal, inconjurat de LIn "albuf din rod moale, nurnit manta, ~i 0 "coaja" exterioara din roca dura, numita scoarta,

Scoarta Pdmdntuiui esse alcdtuitd din mai mulse fidei tmbinrue, numite pldci tectonice.

Strucrura Pamantului

Atmosfera esre un strat subpre de gaze, care inconjoara Pamanrul, avind 0 grosime de cca 640 km.

Scoarta, stratul exterior de roca al Pamanrului, variaza in grosime: sub oceane are 0 grosime intre 6-11 krn, iar sub lanrurile muntoase ajunge pana la 70 km,

Disconrinuitatea Mohorovicic sau Moho este limita dinrre scoarta ~i manta.

Mancaua esre un strat partial ropit de sub scoarra, care are 0 grosime ce ajunge la cca 2.900 km ji este formars; in eea mai mare parte a sa. dinrr-o roca numita peridotir.

<, Dlsconrinuiraren Gutenberg esre limitn dinrre 111:1.nt:1 §i miez.

Exrertorul rniezulut ajungc I" nddnclm! de 4.900 km ~i esee alcatuir din. flec ~i nichel cepit - marcriale magncrice care eMfer. l'i(m:lJUl1lui campul s. u magnetic.

ca ~j exreriorul, este alcaruir din nichel ji fier. insa. deli rernperarurile ajung la3.700°C. presiunea este atat de mare, tnca.t metalul ramane solid.

Richard Oldham

Prin examinarea infegi tr1lrilor seismcgraflce ale curremurelor, geologul britanic Richard Dixon Oldham (1858-1936) a descoperir d\ In rimpul cutremurelor se produc doua tipuri d. vibratii. Le-a numit unde primare

(P) ji unde secundare (5). Analiza lui Oldham a seos la ivealii faprul cii unde1e P se deplaseaza rnai lent prin miezul Pamdntului decsc prin manta, A ajuns la concluzia ca miezul Pamanmlui rrebuie sa fle Iichid. ceea ce esre partial adevarar,

649

Africa

Imagine mare, flrmata din sute de fotografii rnai mici, flicute din satelit

Biosfera

Inrre cele mai joase srraruri ale atmosferei §i fundul oceanului exist. o diversirate extraordinara de forme ale vietii, de la In icile organisme ocean ice, numite plancton,la cci mai marl copaci ~i animale. Impreuna, aceste organisme forrneaza biosfera - partea tnsufletira a planetei. Irnaginile din sarelir ajuta oamenii de ~tiin~a sa in,eleag. legarurile complicate dintre fitnrele vii §i Parnanr.

vegeranei §i plancronuhri

Teoria Gaia

Omul de stiinta james Lovelock (n. 1919) a propus tcoria conform careia Parnantul §i toate formele sale de viata functioneaza ca un singur organism viu. EI a numit acest "organism" Gaia, dupa zeita greaca a fertilitadi. Ca orice alt organism, spune el, Gaia se adapreaza singura, cu alte Sraruie greceasca a cuvinre, rnodiflca singura Gaiei, 450 tHr. mediul pentru a mentine

conditiile adecvate vietii - chiar daca oamenii fac din Pamant un loc ostil vietii, poluand §i folosindu-i fara rnasura resursele, totusi limitate.

Istoric

pAMANTUL

Ecosistemul Pamantului

India

Pamantul funcrioneaza ca un ecosistern imens, alcatuit din mai rnulte procese conexe care men tin conditiile de pe planera stabile §i corespunzatoare pentru dezvoltarea formelor de viata. Compozitia unica a atmosferei asigura 0 temperatura ideala pentru formele de viara de pe Parnant, Bira variatii mai mari de cateva grade. Oamenii de §tiinfa stiu acum ca mediul trebuie tratar cu grija, deoarece 0 schimbare a uneia dinire partile acestuia poate avea repercusiuni greu de imaginat asupra celorlalte parti.

Pamantul din spariu

o mare parte din ceea ce oarnenii de jtiin,a stiu despre elementele corelate ale ecosisremului Parnantului se bazeaza pe imaginile trimise de sareliti, Acesre imagini arata cd Pamdnrul este

aproape sf eric ji prezinra relieful In

detaliu. Forografiile speciale f1icute cu infrarosii, rerrnosensibile, arara distribuirea vegeratiei ~i variariile rernperaturii suprafetei Pamdnrului.

Echilibrul energetic

Ecosisternul Pamantului face schirnb de energie eu mediul inconjurator, lnsa nu exists, in general. un ca~rig sau 0 pierdere de energie. Parnanrul prirneste dldura. lumina ~i alre forme de energie direct de la Soare. 0 parte a accstei energii este retlectard tnapoi de nori, oceane, sol ~i atmosfera; resrul este absorbit ~i eliberac apoi inapoi in spariu. Energia totala pe care 0 ernana Pamantul esre egala eu energia rotala pe care acesta 0 primesre de la Soare.

Imagine in infrarosu a variariilor de temperatura din Oeeanul Atlantic, in coastei esrice a SUA.

Teorii privind Pamantul

Au existar rnulte reorii privind Pamdnrul, care Ie pot parea eel putin ciudare oamenilor din zilele noasrre, insa care s-au bucurar de credibilitate Ia vremea respectiva. Veehii egipreni, de exemplu, credeau ei Pamanru] este un parrnt ncred, sub lin eer in forma de piramida, iar oamcnii Europei rnedievale credeau cii Soarelc so rotejte in juru! Parnantului, ~i nu viceversa. in acelasi mod, inainte ca rehnologia sa le perrnita oamenilor de ~tiinfa sa in~eleaga mai mulre in legarura ell interiorul planetei, oamenii credeau ci Pamanrul era gol pe dinaunrru,

Oamenii au presupus ca Parnantul auea un interior irnens, gol

Pdrnantului cxisrau pamanturi ascunse ~i oceane, cu plante ~i animale,

tncalzire de un Scare subteran.

Astronomii au detectat recent sernne ale existcntei alter planete in afara Sisrernului Solar. Oscijatii in miscarile stelelor Ursa Major (Caru! Mare) 47. constelatia Fecioarei 70 ~i constelatia Pegas 51 Ii fac pe oarnenii de join,a sa creada ci pot f orbitate de planere - poate uncle ascmanatoare eu Pamanrul, Astronomii au descoperit ~i alte stele, in jurul carora exisrd sisreme solare.

In aer oxigenul. cca 1.500 milioane de ani in urma Protozoarele, precum arniba, sunt primc1c organisme complexe; rnai cirziu, protozoarele formeaza buren - primele organisme pluricelulare.

cca 570 milioane de ani in urrna Se dezvolra pe Pamanr 0 llri~a varierate de forme de viap. atat

Zona ga!bena Ii rosie poate fl un aft sistem solar format in [urul stelei Beta Pictoris.

Imagine falsii, in culori, din sarel it, a stelei Beta Pictoris, la .pro.pe 50 de ani lumina

cca 4.600 milioane de ani in urma So formeaza Pimfu1tulji celelalte planete, ca parre dinrr-un imens nor de gaz fierbinte ji praf ce orbireaza in jurul Soarelui.

cca 4.300 milioane de ani in urrna Se formeazi scoarta Pamanrului.

cca 4.200 milioane de ani in urma Pe masura ce Pamantul se raceste, bu!ele de gaz ji vaporii de apa ies din interior, formand 0 atmosfera noroasa,

cc.4.oo0 milioane de ani in urrna Se separa scoarta ~i mantaua; incepe sa cada ploaia, atmosfera devine din ce in ee rnai limpede,

cca 3.800 milioane de ani in urma Primele organisme sunt bacteriile unicelulare.

Gnais

cca 3.000 milioane de ani In unna Atmosfera devine bogata in oxigen. pe masura ce plantele din ocean absorb lumina soarelui ji elibereaza

in mari, dlt §i in oceane,

cca 440-400 milioane de ani in urmii Se riispfu1desc planrele ji animaIele tcrestre.

cca 220 milioane de ani in urrna Exista a singura masa de pamant vasta, numira Pangeea, care, rnai cirziu, se desparte in mase de pamant mai mici, care astazi reprezinta conrinenrele.

cca 200-70 milioane de ani in urma Epoca dinozaurilor.

cca 100.000 ani in urmii Apar primii oarncni.

650

ATMOSFERA

CONTINENTE ELEMENTE

FOSILE

GEOLOGIE MAGNETISM

SOARELE sr SISTEMUL SOLAR

PLANETE

STIINTELE pAMANtULUI

PAsARI

euantai

iN LUMEA VIE, pasarile, insectele ~i liliecii sunt singurele vietuitoare capabile sa se deplaseze prin zbor. Pasarile sunt cele mai mari ~i cele mai rap ide dintre aceste vietuitoare zburatoare ~i sunt singurele care au pene. Exista aproximativ 9.000 de specii de pasari, care traiesc in habitate din cele mai diverse: de la deserturi la oceane. Consuma hrana foarte diversa, pe care 0 gasesc cu ajutorul vazului. Toate pasarile se inmultesc prin oua, iar majoritatea i~i ingrijesc puii pana cand acestia devin capabili sa l~i

poarte singuri grija.

actioneazd ca oftand.

Trasaturile pasarilor

Pasarile au scheletul u~or ~i aripi care Ie confera 0 forma aerodinamid, perrnitandu-le sa se deplaseze cu usurinta prin aero Nu au dinti, ci un doc foarte dur, pe care 11 folosesc arat pentru a se hrani, cat §i pentru a efectua diverse sarcini pentru care animalele I?i folosesc mernbrele, cum ar fi apucarea diferitelor obiecte sau ruperea hranei In bucati,

In tip"l zbomllli, picioarel« sunt lipile de

corp.

Aripile

Oasele din aripile unei pasari sunt similare cclor din brarul urnan. Majoricarea pasarilor lji foloscsc aripilc pcntru a zbura, Exist. muschi purcrnici Care mijd aripile in jos ji muschi care permit indolre a a ripilor arunci dnd acesrea nu sunc folosiee.

Picioarele

Membrele inferioare ale unei pasari sunt de obicei acoperire cu solzi. Muschii folositi la miscarea acestora sunr situati aproape de trunchi. Forma membrelor depinde de modul in care sunt folosite.

Ciocul

Cioeul pasarilo» este aeoperit eu cheratina, aceeasi substanta din care sum formate unghiile oamenilor. Cheratina cre~[e incontinuu, ceea ce face ca ciocul sa nu se uzeze.

Structura osoasa

Majoritarea oaselor rnari ale unei pasari sunt goale pe dinauntru ji, asrfel, mai Ujoare. Ele contin sparii goale care se aHa in legatura cu sacii aerieni specifici, pe care pasarea Ii folosesre cand respira. Unele pasari care se scufunda au oase compacte pentru a face scufundarea mai usoara,

Scheletul Pasarile au mai purine oase decat reptilele ji mamiferele ji mulre dintre acestea sunr sudate. Srernul este bine dezvolrar, avand 0 creasra median-ventrala purernica nurnira catena, care afeca o suprafara mare de inscrtie muschilor zborului.

Penele

Coloritul de imperechere

Adesea, masculii au culori vii, pentru a ·ji atrage

parrenerele. La unele specii, aceste culori dispar odata cu incheierea sezonului de imperecherc, atunci cand pasarea naparle!te, obtinand un pcnaj nou. La alte specii, precurn fazanii, culorile sunr permanence.

Pasarile l?i folosesc penele pentru a zbura, pentru a-si tine de cald §i pentru a se rnentine uscate. Fiecare pana este forrnata din filete fine numite fulgi care cuprind §iruri de fulgi mai mici. La unele pasari, acestia din urrna se intrepatrund unii cu ceilalti, dandu-i pasarii supratata nereda necesara zborului. La altele, acestia sum in lncregime sau partial separati. Penele sunt moi §i pufoase pemru a le tine de

::"'""'---- Pana este prinsd in piele de un segment gol pe dinduntru.

Penele moi

Acesre pene scurte ~i pufoase nu au fulgi care sa se tncreparrunda. Elc formeaza un strar protector al pielii, rerinand aerul aproape de corp ji trnpiedicand astfel pierderea de caldura.

Penele de contur

Varfurile aces tor pene se suprapun Inrocmai ca tiglele pe lin acoperis, conferindu-i pasarii 0 suprafata neteda, Segmentul bazal .1 ficcarei pene este pufos ji, aflat apro.pe de piele, impiedica pierderea de caldura.

Penele de zbor

Acesre perle sunt purernice, dar flexlbile. Arunci dnd pasarea este in acr, de 0 ajuta sa se tnalre, Pasarile trebuie sa Ie curere ell atenrie penUll a le pasrra inrr-o stare buns.

Penele din co ada

P.sarile iIi folosesc penele din coada pe post de d.rma. sau Frana. La unii masculi, aceste pene sunr Iungi ji viu colorate, jucand un rol important in curtarea femelei.

Carlige

651

lnmultirea

,

Pasarile i~i depun ouale direct pe pamant sau inrr-un cuib. Unul sau ambii parinti mentin o temperatura ridicata ~i constanta a oual~r, asezandu-se pe ele sau clocindu-Ie. Puii eclozeaza in diferite stadii ale dezvoltarii lor: unii i~i pot purta de grija imediat, in timp ce altii se bazeaza pe parinri pentru a beneficia de hrana ~i prorectie.

D Vedere monoculaci • Vedere binoculara

Corb

corbului.

I

Puna orb

pAsARI

Vederea

Pasarile care vaneaza, precum bufnijele, au ochii in plan frontal. ceea ce Ie ingusteaza cimpul vizual, dar le permire sa aprecieze cu acuratete disrantele. Pasarile de ,arm, precum becata, au ochii pozitionati lateral. ceea ce Ie pennite sa observe pericolul, inclusiv cand acesta vine din spate.

Ouale

Ouile au 0 coaja dura. Pasarile care i~i fac cuibul pe pamanr depun oua care se confunda foarte bine cu mediul inconjuriitor. Pasarile care I~i fac cuibul in copaci depun oua simple.

Puii neajutorati Pasarile care iji fac cuibul in copaci au pui neajucorati, tara pene. Acestia raman III cuib palla se pot hrani singuri,

Puii hine dezvoltati

Puii pisarilor care ili f~c cuibul la sol se pot hrani singuri in cateva ore de La ecloziune. Curand i~i parasesc cuibul li ili urreaza

mama. . \

.

Simturile

,

Pentru majoritatea pasarilor, vederea este de departe eel mai important dintre simruri, Cu ajutorul acesteia,

i~i gasesc rnancarea ~i i~i evita dusmanii, Auzul joaca till rol esential in comunicarea dinrre pasari ~i este foarte important pemru cele care vaneaza in intuneric. Simtul olfactiv este cu mult mai purin important pemru pasari decar pemru

alte animale, dar sunt ~i unele, precum pasarea kiwi, care 11 folosesc pentru a-si gasi hrana.

Ariplle porumbelului cdliitor asigurd maneorabiliiate atunci (and sunt extinse fi vitezd atunci cand sun! partial strdnse.

Cocorul morat

Ca toate pasarile, cocoruL mo~at are vederea foarte buna, Ochii lui sunt atat de mari incat aproape se tnralnesc in centrul craniului. Deschiderile auriculare se afla 1£1. baza coroanei, dar sunt ascunse de pene scurre, Narile se .fl. pe cioc.

Cdnd bate incontinuu din aripile sale marl, udnturelul se ridicd in aer:

Aripile giiinufei de munte sunt ada plate pentru suportarea greutafii corporate a acesteia. Ea nu zboard decdt in reprize scurte.

Aripile suple ale ,oimului ciilator sunt partial flexate sau indoite atunci cdnd acesta se ndpusteste din cer asupra prdzii.

Nanduul prouine din America de Sud.

Pasarile nezburatoare

Pe parcursul evolutiei, unele pasari au renunfat sa rnai zboare. Ele nu au nevoie de un corp ~or Ii, deli unele sunt foarte mici, din aceasra -A!!.il!t'oa. caregorie fac parte cele mai mari piisari care au trair vreodata.

ANIj\lALE ZBURATOARE

CUIBURI ~I VIZUINI

652

ANIMALE, BUFNITE ~I

COMPORTAMENT CAPRIMULGI

Zborul

Hranirea

Pasarile i~i petree 0 mare parte a timpului in cautarea hranei. Pentru a zbura, pasarile au nevoie de hrana, care le furnizeaza energie. Multe se hranesc cu animale mici pe care Ie prind la so!, in aer sau in apa. Alrele se indreapra spre plante de un de se hranesc cu fructe, seminte, nectar ~i polen. Exista ~i pasari care au 0 hranire mixta. Spre deosebire de mamifere, doar cateva pasari se hranesc cu iarba sau cu frunzele altor plante.

Forma aripilor Aripile pasarilor s-au specializar pe mai multe planuri. Uncle permit ridicarea la altitudini considerabile, dar nu confers viteza, iar altele nu creeaza decsr foane pUlfina [recare cu aerul in timpul zborului, ceca ce permite atingerea unor viteze considerabile.

Aceasta rnodalitate de deplasare complexa necesita 0 perfecra coordonare. Unele pasari nu raman in aer decat datorira bataii aripilor, in timp ce altele i~i imind aripile ~i plutesc in aer, folosindu-se de curb a naturala a acestora. in timpul zborului, pas area i~i schimba forma aripilor pentru a modifica viteza ~i inal~imea de deplasare.

Cea mai mare ~i cea mai mid. Cea mal grea pasare din lume esre strutul, care cantaresre aproape 125 de kilograme,

ceca ce reprezinra de aproape 80.000 de ori greutatea rar-inralnirului colibri-albina, cea mai mica pasare din lume. Ochii acesrei mid pasiiri au dimensiunea unui bob de piper.

Hranirea cu seminte

Pasarile se hranesc cu diferite tipuri de serninte, De obicei, ele sparg Invelisul seminrci inainte de a 0 consuma. Sticletele este un exemplu tipic in acesr sens. Se hrsnesre ClI ciulini,

Piisirile care consurna insecte I~i cauta hrana pe parnant, la suprafata plantelor sau 0 apuca din aero Auselul cu eap galben se hraneste adesea in v:irful copacilor, Ca Ii alp consumatori de insecte de mid dimensiuni, este expert in reperarea insectelor aseunse pe frunzele sau scoarp copacilor.

OUA , PASARI DPEApSRAARDIA"

CANTATOARE

Parintii adoptivi

Exista pasari care le pacalesc pe alrele astfelindt acesrea sa le creases puii. Aid, lacarul de stuf hranesre un pui de cue care a eclozar ln cuibul sau.

asaqite

Cocorul motat

Hranirea cu pe~te

Starcul mare albastru prinde pesri pe care ii strapunge eu ciocul. Alti consurnatori de pqte apuca prada cu ghearele, se napustesc de la inallime sau 0 urrnaresc prin apa.

Hranirea Cll carne Multe pasari consuma anirnale mid, dar bufnlrele Ii pasarile de prada sunt specializare in vanarea animalelor mal mari, precum rnarniferele, reprilele ji alre pasari, Cioeul incovoiat le permite sa sfa~ie carnea inainte de a 0 lnghiri.

PAS~RI SCHELETUL

NEZBURATOARE

Randunica de mare inca:jii bate rapid din aripi inainte de a se

Bufnita cu ochelariarf vazul ~i auzul foarte bine dezvoltare pentru a. prinde anirnale miei "

Uliul Iui Harris Iii folosesre ciocul Incovoiat pcntru a sfa~;a carnea lnaintc de n o inghili.

Gasca piriea africana l1i foloseste ciocul lar pentru a aduna seminte ce plutesc la sLlpr.f'!j'a apei,

insecte mid.

Musearol ell abdomenul galben sta pe 0 pozitie inalta "ltepcind sa zboare in jurul sau insecre pe care sa le poara

Consurnatorii de nectar

gaI.ben urmareste insectele ji Ie prinde din zbor.

Cucul african s-a specializat in hranirea eu ornizi ell par.

Papagalullui Duzvenbode se hranesre ell florile copacilor dinpadurile din l-<glla Guinee,jipaind nectarul cu liinba.

Ciocanitoarea en fafii galbena se hrane~te en frucce, sondand adane Horilepentru a ajunge la ne~i:ar.

Papagalul cu coronira albastra are varful limbii ca a perie care ii permire sa adune nectar ji polen.

Mugurarul se hranesre atat cu.muguri cat ~i ell fructe, folosindu-p cioeul scurr ji purernic,

Barberul barbas se hianejre mai ales ell smochine ji.lli folasCjte ciocul masiv pentru a sapi culburi in trunchiurile copacilor,

Aracari en urechl castanii lji folosese ciocullung pentru a ajunge la frucrele aflare la viltfuI ramurilor lungi.

Omnivorii

Barbeml cu 1110\ roju din Malaysin m~nAnCa atat insccre dt ~i frucec.

FI.""iil~ .. ull[ hr~licjtt cu <"1',11 til I",', [~rnl\dLl'li ciocul pnn api.

Yuh;;'a pestrifii din Asia culege insecre de pc frunze ji adesea caura §i pe sub aces tea.

Colibriul roscat introduce necrarul in sura ell limb a.

Colib.rlulinciill"t are un eioc destul de scurr ji se hranesre din flori cu petalele larg deschise,

se adl1n~ in grupuri in 1'0111 i i~ola\i 1I1cu,·c.\i cu fmct. cOaptc.

Graurul ell coadi\ lunga rnLln\ fr"cre In copacii de hl 111:trginea padurilcr.

Gaita eurasiatica se hdne§te ell ghinde toamna §i iarna, dar are 0 hrana variara in resrul anului,

Copofana albastrii se hrane~te cu serninte, frucre §i animale mid cum ar fi jopar\F §i §erpi.

Srurzul lui Swainson so hranesre ell insecre, paianjeni §i frucre, mai ales iarna.

StanCllP alpina se hraneste eu animale mid §i seminte, dar ji en resturi ale alter animale.

Manakinul ell boned rosie zboara pe lac in fap plantelor pentru a manca fIllcd:l€,-dar se hraneste ~i cu insecte ..

Habia foscicauda prinde insecte zburatoare, dar se hranesre Ii eu frucre.

653

P AsARI CANTATOA

APROAPE JUMATATE DINTRE PASARILE lumii sunt pasari can taro are sau c:l~araroare ~i fae parte din ordinul Pa criformes. Exista pe te 4.000 de speell, lntalnite peste rot in lume. Maseulii canta eu putere in tirnpul z nului d irnperechere, desi rnajoritatea nu POt coate decat sunete asemanaroare croncanitului, De obicei, fem Iele nu canta. In funetie

,

de forma eioeului, pasarile cantatoare se hranesc eu insecre sau seminte. Cand ies

,

din ou, puii sunt orbi ~i neajutorari.

Trasaturile pasarilor cantatoare

Desi exista rnulre tipuri de pasari cantaroare, corpul compact, de dimensiuni reduse, ~i eiocuI scurt reprezinra trasaruri eomune. Au picioare miei, fiecare eu patm degete subriri, care cuprind ramurile, perrnirandu-le asrfel sa se catere pana sus in cop ad. Adesea, maseulul ~i femela sunt aproape identici.

Cap mic, cu doc puternic

Amandina gOllld

Acesre pasari viti colorate se hranesc ell semintc, provin din Australia de Nord ji reprezinta un exemplu tipic de pasare cantatoare. ~i pettec majoritatea rirnpului in ierburi lnalte sau rufisuri, dar coboara pe parnant pentru a bea apa,

Prinderea Picioarele pasariJor canraroare au trei degece indrcprare inainte §i unul inapoi. Atunci (and pasarea iji dispune gteuratea r= picioare, degetele se inc1qteaza automat pe crcanga de supon.

Sirinxul

Sirinxul reprezinta curia muzicala a unei pisari dinditoate. Se afia ji la baza rraheii. Are pereri subtiri care ..

vibreaza pentru a em ire Sirinx

sunete complicate. /"~~~~-

Muguri

Speciile care se hranesc cu serninte

Consurnarorii de serninre precum rnugurarii, forfecutele ~i scariii SW1( specializati pe hranirea cu diferite tipuri de plante. Ciocul lor este asrfel format, incat exuage Ii spatge semintele. Mulce dintre aceste pasl1ri sc rnai hrdnesc ell frueee, cu boabc ji muguri, prccum Ii

vara.

Muscarul sur se ndpustefte asupra insectelor de pe 0 ramurd njlata la ina~time.

sur

Ciocul subtire pdtrunde in florile scaietilor; de unde extrage semintele.

Speciile care se hranesc cu nectar

Doar catcva dinrre pasarile cantaroare se hranesc eu nectar. iar ciocullor esre adaptar penrru a ajunge in interiorul florilor. Pasarile din familia Nectariniidae, care rraiesc

in Africa ~i 10 sudul Asiei, au ciocuri subriri care se curbeaza in jos. Ele absorb hrana I ich ida folosindu-si limba ca pe un pai.

654

Ciocul §i hranirea

Forma eioeului unei pasari cantatoare of era irnporrante indicii eu privire la hranirea acestcia. De exernplu, eele eu cioeul seurt ~i indesat se hranesc de obieei eu serninte. Cele eu cioeullung ~i ingusr se hranesc eu inseete. Acesrea din urrna rnigreaza spre loeuri mai calde la venirea iernii, deoareee inseetele sunt greu de gasit in aceasta perioada.

Speciile care se hranesc cu insecte De obicei, eonsumatorii de insccrc se hranesc singuri. Pasarile I~i folosesc ciocul, fie penrru a cauta insectele ascunse in crapaturi, ftc peneru a le prinde in aero Uncle se hranesc in zbor, in timp ce alrele

iji due prada in cuib,

Speciile omnivore

G raurii, sturzii ~i ciorile sunt pasari eantaroare care se hranesc ade ell serninte, came §i insecre, dle §i ell rama§i~ele animalelor moarte.

Folosirea unelrelor Cinreza ciocaniroare din insulele Galapagos esre una din ere putinele vieruitoare care foloscsc unelre. Ea rupe spinii cacrusilor pentru a-i folosi la scoarerea insectelor din cdiparurile scoartei copacilor,

Hranirea subacvatica Una dintre putinele pasari

cantatoare care se

aventureaza in apa esre mierla de apa, care plonjeaza in cursurile repezi Ii piilCjte sau inoatii culegand larvele de insecre pe care Ie gasCjte pe fundul apei.

pAsARI CANTATOARE

Stabilirea teritoriului

Teriroriile se schimba de la an laan, pe rnasura ce masculii se lupta pentru locurile

de hrdnire ~i tmperechere. Dac:a hrana

se gaSe!te din ,blll1dcl1'~' reritoriul m5..ca1candruILii csrc resrrans, In schlmb. dad

Curtarea

In timpul perioadei de imperechere, masculii revendica 0 midi bucata

de parnanr, care devine teritoriul lor. Ei ii elimina pe ceilalri

rnasculi, dar incurajeaza femelele

sa intre pe teritoriullor pentru a

sc imperechea ~i a-si interneia 0 familie. Cantecul unui mas cuI anunta ca are un teritoriu pe care 11 va apara in fap potentialilor rivali.

Fiecare culoare reprezintd un anumit m.ioileandru.

Srrigarul de avertizare

Fiecare specie de pas are cantatoare are un anumir din tee. care este recunoscur de mernbrii speciei, dar ignorat de alte pasiri. Canrecul sturzului cantator este format din elernenre clare, care se repera.

Atragerea unui partener

Arunci cand masculul de rnacaleandru a arras 0 f~llleHi pe teriroriul sau, ii afera. acesteia cadouri sub forma de hrana, ceea ce poarta numele de curtarea eu h rand. in acest fel. masculul incurajeaza femela sa se lmperecheze ~i sa depuna oua,

Cresterea puilor

Majoritatca pasarilor cantatoare sunt experte in construirea cuiburilor. Au grija ca aces tea sa se afle deasupra solului, in copacii lnalti sau in vegetatia deasa. in timpul perioadei de imperechere, adulrii sum foarte ocupati cu eonstruirea cuibului, iar apoi eu hranirea puilor. Odata ce primii pui l§i poarta singuri de grija. femelele depun o noua serie de oua, unele specii avdnd chiar §i cinci familii intr-un an.

Hranirea unei familii Majoritatea puilor de pasari cantatoare sunt neajutorati atunci cand eclozeaza, bazandu-se pe parinri, care Ii hr'nesc ji le ,in de cald pana cflnd lc cresc penele. La majoritatca spcciilor, ruasculul Ii femela impart sarcina de gasire a hranei ji de aducere a acesteia la puii din cuib.

Pene de zbor

Consrruirea cuibului

Pasarile cantatoare i~i construiesc cuiburi ln forma de cupa. Ele aduna ramurele, frunze ji alte materiale, pe care le preseaza ell pieprurile. Uncle specii i~i desavir~esc cuibul ell un strat subtire de noroi.

Perioada de incubatie Pi~igoiul albasrru este 0 pasare cftnraroare tipicji. Depune tntre ~ase ~i douasprezecc QUa pe care femela

incepe sa le cloceasca imediat ce

ultimul 011 a fosr depus. Puii

cclozeaza dupa apro.pe doua

siiprarnani pentru ca, dupa alte dona siiptimini. sa le creases .. pene.

4La varsra de 13 zile, penajul este aproape compler. Puii var parisi cuibul peste alte parru sau cinci zile §i vor invata sa se hraneasca urrnandu-si parintii.

1 Dupa patru zilc, puii sunt Inca goi, iar ochii nu li s-an deschis. Sum foarte zgornorosi, cersnd hrana acunci cand parinfii se apropie de cuib.

2La §a.se z.ile, incep sa le creases pcnele sub forma de benzi, ce cresc ill miinunchiuri, une1e pe corp, altele pe aripi.

3 La virsta de noua zile, Incep sa crcasca penele de zbor care ics din tecile tubulare. Pene mai scurte incep sa acopere resrul corpului,

AMANDINA GOULD

Tipuri de pasari cantatoare

DENUMIREA ~T[JNT'FICA Cbloebia gouldiae

ORDINUL Passeriforrnes

FAMJ L1A Escrildidae

RASPANDIREA zona tropicala a Australicl de Nord

HABITAT zone lmpadurite, campii §i tllft§Llri

Vrabia de casa provine din Africa ji Asia. Aceasta mica pasare canraroare traieste aeum pe roars suprafara globului.

Privighetoarea este cu noscura pentru cantecul sau care poate fi auzit arar zi ua, cat ~i noaptea.

Entomyzon cyan otis are un strigat aspru. Aceasra pasare australianii de dimensiuni mari se hranesre cu insecte, frucre §i nectar.

HRANlR.£ scminje ale ierburilor sau ale alter plante

DIMENSIUNE Lungimea masuratii de la v'rful ciocului pana la varful cozii este de 13 em.

Cinteza ell cioc tO~lI

Acesre mid pasiiri dnriiroal'c africane sunr prob:lbil cele ruai numetoase p:is;tri din lumc. Sc hriinesc rnai ales eu scminrc, zburand in stoluri care uncori au peste un mil ion de pasari. Pe tOt cuprinsul conrinentului

african exisra peste jurnatare de miliard de asefel de pas.ri.

OVRATA DE VIATA aproximativ 5 ani MJGRATIA nu rnigreaaa

PENA) femelde sunt deschise la culoare CUIBUL un acoperis de ierburi peste 0 groapa in pamanr

Icterus galbula Se lncllneste rnai ales in America de Nord ji face parte din familia pasarilor d .. nraroare cu ciocurile ascutite ..

Pasarile din familia Thraupidae rraiesc mai ales ill zonele rropicale arnericane, dar Plranga Olivaceea ajunge deparre spre nord, pan a in Canada.

Auselul este una dinrre cdc mai mici pasari cdntaroare, cu 0 lungime de noua centimetri.

..

CUI BURl ~I OuA PAsARI VIZUINI

ANIMALE, COMPORTAMENT

655

aripi.

PAsARI DE PRADA

La finalul unui pica], soimui iii descbide aripile pentru a incetini.

MA]ORITATEA PASARILOR DE PRADA, printre care acvilele, ulii §i soimii, ucid §i mananca animale vii. Ele plutesc sus, deasupra pamantului, sau zboara rapid printre copaci, folosindu-se de vederea excelenta pentru a-si cauta prada. Odata reperata victima, 0 ataca folosindu-si gheatele ascutite §i apoi 0 sfa§ie cu ciocurile curb ate. Nu toate pasarile de prada se

hranesc astfel. Cateva specii au 0 hrana mai neobisnuita, meld sau nuci. Vulturii mananca starvuri - animale care sunt deja rnoarte. Adesea asteapta ca un alt animal sa ucida prada §i apoi se napustesc spre parnant pentru a se hrani cu ramasitele lesului,

Trasaturile pasarilor de prada

Cu ochii lor indrepra~i carre inainte, ghearele ascutite ~i ciocul curbat, pasarile de prada sunt perfect adaptate 'penrru a vana §i a se hrani cu carne. Cele mai multe specii au pene care le acopera partea de sus a picioarelor, Acesrea tin de cald §i protejeaza.

~oimul sudie

Acesr soim traiesre in zonele de savana !i desert din sudul Europei, Africa Ii Orientul Mijlociu. Ca !i alti soimi, i!i prinde prada indoindu-si aripile spre spare si napustindu-se asupra ei intr-o plonjare abruptio ~oimii ataca ~i pasari In aer, plonjand catre ele de deasupta.

Ghearele

Pasarile de prada au picioare mari, ell degete lungi. Fiecare deget se terrnina ell 0 ghead care rarnane ascutita, rocindu-se la varf pe ma'sura ce creste, Pasarile i!i folosesc ghearele pentm a-Ii ucide prada !i pentru a 0 transporra. Mulre speeii por ridica mai mule de jumatate din greutatea lor.

Oehii

Pasarile de prada au ° vcdere exceptionala, care le serveste la reperarea prazii teresrre de la mad Inalrirm. Ochii lor sunt indreprari catre inainre, ceea ce le permite sa aprecieze bine distantele. Acest lucru este esential pentru 0 pasare precum soimul sudic care trebuie sa srie exact cand sa franeze atune! cand se repede asupra prazi! sale.

Cioeul

Pasarile nu au dinti, a§a ca nu POt raia carnea in bucau inaintc de a 0 inghi~i. in schirnb, pasarile de prada i!i sfa!ie prada ell eiocu!. in ciuda aspeerului feroce al ciocului unci pasari de prada, acesta esre rareori folosit ca 0 arrna.

Penele larg descbise Jolosite pentru zbor incetinesc soirnui atunci csnd atacii.

cbuckar este prada pentru john.

Zborulla altitudine joasa Uliii vancaza de obicei in izbucniri scurte. Au 0 rnanevrabilitare deosebira, pot zbura in plan Iareral printre copaei !i peste arbusri, folosind aracul-surpriza pentru a prinde pasari mici.

Plutirea deasupra unui punet fix

Vanrureii plutesc aproape de pamant in cautarea prazii, Asrfe!, corisurna multa energie, dar POt plonja rapid asupra a orice se rnisca sub ei.

Extinderea aripilor reduce turbuLen!a serului

Traseul de zbor al uliului

Stiluri de zbor

Cele mai multe pasari de prada, precum acvilele, I§i caura hrana in timp ce plutesc pe curenti de aer ascendenti. Astfel, consu'ma purina energie, ceea ce le permire sa p3.fcurga in zbor distante lungi In fiecare :zi. Speciile mai mid, precum uliii, zboara de obicei in izbucniri

scurte. Vanrurelul are un stil neobisnuit putand sa pluteasca in aer deasupra unui punet fix,

Aripi largi, rotunjite_~~" ••

Zborulla inaltime Acvilele, uliii ~or;cari §i vulturii zboara la inal,ime planand pe curenti ascendenri de aero Zboara usor in spiral" pe masura ce se ridica la mare inaltime, tinandu-s: aripile drepte !i fixe.

zbor al unei acvile,

656

Cuibarirea pasarilor Vulturii-curcan din America de Nord s-au adunar Intr-un copac pentru a se cuibari sau pentru a poposi peste noapte. Multi vulturi se cuibaresc sus sau pe crestele stancoase, deoarece ascfel le csrc mai u~or sa-§i ia zborul dimineata.

ufoara.

Vulturul ell spate alb Cu 0 anvergur. a aripilor de peste 2,5 rn, acesr vulrur lIri:1~ zbo: diu inalrul cerului, deasupra dmpiilor din

sudul Europei, Asiei ~i Africli. "~i rnajoritarca celorlalri vulturi, are capul ~i gatul gol. Dact ar A avur pene lungt, acestea s-ar 6. lmbibat ell s~nge atunci

cand smulge eu cioeul carnea 1I1l1ll cadavru.

Consumatori specializati

De-a Iungul a milioane de ani, unele pasari si-au format diete ~i rehnici specializate de procurare a hranei. Majoritatea consuma carne, dar cateva sunt vegetariene. Unele specii de pasari au invatat sa traiasca in preajma oarnenilor, in special in rnediul urban, unde se hranesc cu diferite resturi pe care le arunca acestia,

Vulturul egiptean

Gaia melcilor

Mica gaie rraieste In zonele mlii!jtinoase din sudul SUA, pan. in Argentina ji America de Sud. Se hranesre aproape exclusiv ell rnelci de ap' dulce, pe care li apuca din .pa cu unul dinrre picioare. Apoi, scoare corpul rnelcului din cochilie eu eiocul sau lung ji subtire,

Vulturul de palmier

Dicta acestui vulrur african se bazeaza in principal pe frucrele palmierilor de ulei, dar manandi ji unele animale miei. Spre deosebire de al\i vulturi, nu rrebuie sa zboare pe distante lungi in cautarea hranei ~i iii perrece majoriratea cimpului in copaci.

Cel mai mare ~i eel mai mie

Condorul din Anzi estc cea mai mare passre de prada, cu 0 anvergura a aripilor de 3 m. Se hraneste eu cadavre. Cclc mai mici pasari de prada sum joimii-pigmei ji joimii pitici care se hrinesc 'in principal eu inscctc zburatoare, Unii au doar 15 em lungime.

AFRIC£\, FAUNA

ANI}1ALE ZBURATOARE

BUFNITE ~I CAPRIMULGI

657

pAsARI DE PRADA

__ -,-,cat.", lung ti permite vuiturului sa ajungii in interiorul unui cadauru.

Vulturi hranindu-se eu un cadavru

Consumatorii de cadavre'

Tn I c sa vaneze animale vii, vulturii se h;£nesc

IJ ri\I11a~i~ele celor deja moarre, cu starvuri.

Vulturii [r:i.iesc in spatii deschise precum descrtunle, pa~unile §i rnuntii §i i~i gasesc hrana zburand la marc inaltimc §i durand cadavre din aero Vulturii au ciocul marc, dar ghearele sunt putin dczvolearc,

Hriinirea

Vulturii au 0 vederc extraordinara .. Dad. un vulrur vede un cadavru ~i coboara pcntru a se hrani, altii il urrneaza imediar. Curand, alri vulturi sosese de peste tot din jur. Specia cea rnai mare se hranesre prima, lasand speciile mai rnici sa sc lupte pentru resturi.

Vulturul egiprean

Vulrurul egiptean este una dinero putincle pasari care folosesc uneltc penrru a-~i obrine hrana. Se hranejte ClI oua de strut, pe care Ie desehide culegand pierre cu care

izbesre apoi coaja oualor, pima cand aceasta se sparge. Traiesce in Egipt, dar ji in alre reginni ale Africii, Europei ji Asiei.

Soiz! dur) protejMzii picilJtrrp!r d, rIltqctlluriit' ,.rpl101·

venit/ofi.

Pasarea-secretar

Aeeasti pasare de pradf

foarte neobisnuird, care traie§te in Africa, vaneaza pc sol. Ate mernbre lungi ji puternice, cu care ornoar: animale caldndu-Ie in picioare pana mor. Pasarea-sccretar sc hranesre adesea cu serpi, iar

cand atacji iji folosesre aripile ca un scut pennu a se apara,

FAUNA DE~ERTULUI

FAUNA _ MONTANA

PAsARI

Pa.s. rca, .. secretar

Oelli! sunt indreptafi sp-e lnterni ji nu

~OIMUL SUDIC

DENUMIRE FHNTII'ICA Falco biarmicns

OJU>INUL Falconiformcs

-------

FAM{UA Falconidae

lUSI'AN 01 RE sudul Europei, Afrieii ~i rtenrului Mijlociu

HABITAT zone cu atbUjti Ii dejerturi HRANA pas.ri, animale mici ji jopade DIMENSIUNE lungimea, indusiv coada:

mascul - 37 em, Femela 47 em

DURATA DE VIAlA aproximativ 10 ani

~--~~~~~-Pasari de prada~~---~~--

Acvile, ulii ~i soimi

Penele acoperd. picioarele pana la degete, ca la toate ncuilele adeudrate,

Vanrurelul cornun planeaza in cautarea prazii, in loe sa 0 urrnareasca, precum alp joimi.

\

Acvila de stepii este oportunista, hranindu-se ell cadavre ~i chiar ell resruri din gunoaiele oamenilor, De asemcnea, fura ji de la alre pasari de prada.

Zboara deasupra padurilor ji adesea lollala piisliri chiar din cuiburile lor.

Acvila de munre traicstc in locuri izolate in toara emisfera nordica.

Uliullui Harris uneori vaneaza in grupuri, ceea ce este ncobisnuic pencru 0 pasare de prada.

Uliul imperial este rae. Tdiiejte in Spanla, estul Europei ji Asia.

Caracara are picioarc ~j degete lungi care Ii permit sa vaneze pc pam ant.

~oimul dHtor este cea mal rapida pasare dinlume.

Vulrurul african aproape ca nu are coada. Acesr vulrur african are un zbor neobisnuic in zigzag.

un joim mic, Adesea se hranqte cu insecte.

Vulturi

Vulrurul negru rraiesre in cele doua Arnerici. Ca ji vulturul-curcan, are picioarele ji degerele lungi ji subdri.

Vulrurul-curcan este raspandit pe un teriroriu larg, din Canada pan. in Tara de Foe, la marginea sudica a Americii de Sud.

Penele uzate uor fi inlocuite atunci cand vulturul naparlefte

cea mai mare pasare de prada, Aja cum sugereaza ji numele sau, rraieste in rnuntii Anzi din America de Sud.

Picioarele nu sunt suflcient de puternice pentru a prinde hrana.

Vulturul alb-negru are doar cateva pene pe gat ji capul gol, ca to\i vulturii.

658

P AsARI DE TARM

,

CUNOSCUTE ~I CA P.AS.ARI de

apa, pasarile care traiesc pe malul apdor apartin unui numar de 12 familii inrudite. Exista aproximativ 200 de specii, toate cu picioare lungi §i cioe subtire, eu care sondeaza nisipul umed, pamantul moale sau noroiul in

cautarea hranei. Unde l§i folosesc

ciocul pentru a desehide scoicile prin lovituri. Altele scot viermii din ascunzatori sau prind animale care inoata, Multe pasari de apa traiesc pe ~arm, dar sunt multe care traiesc in numeroase alte medii umede, de la malurile raurilor pana la coaste inundate de apa.

Ostrigarii

PrCCUfl1 majoriratca pasarilor de tarm. osrrigarul depune oua camuflare direct pe sol. Dad. se apropie un prad.tor. unul din p5.rin~j inccarca 55.-1 .rragil deparre de

acestea.

Ochi tndreprsui spre lateral pentru un camp vizual complet.

Trasaturile pasarilor de tann

Aceste pasari au ciocuri specializate pcmru a ajunge la 0 hrana anurne. Unele inoata a-si gasi hrana, dar cele rnai multe tree prin

apa sau merg pe pamant cu picioarele lor lungi. Au 0 vedere foarte buna, care Ie toloseste pentru a se feri de pericole.

Hranirea

Pasarile de ~arm consurna 0 mare varierate de animale, de Ia moluste bivalve ~i melci la viermi ~i creveti. Multe pasari de ~arm se hranesc In special cu animale care traiesc ascunse In nisip sau In apa rulbure. Pasarile prind aceste animale fara sa le vada, pursndule pipai cu varful sensibil al ciocului.

Cioc-intors american

Jacana se mai numesc ji trdpafii nu{erilo>:

Cioeul unui culic poate atinge 19 em lungime.

Ciocul pentru Iovir

Uncle pecii de ostrigari au la v1trflll ciocului 0 prorubcranta asemanaroare unci lame. pc care 0 Ii losesc penrru a Sp,trg" cochiliile scoicilcr sau pentru a lc rupe in bucati, Alee specii au ciocul ascutit ~i Sf: hranesc ell vicrrui.

Ciocul care baleazii

o pasare "cioc-inwrs" i~i mi~di diner-o parte in alta ciocul sau unic ~i curbat in sus inrredeschis, chiar sub suprafata apei, Atunci d.nd ciocul atinge 0 prada potrivira, pasarea 1] inchide brusc, prmzand animalul dinaunrru ca inrr-o cursa.

Ciocul care sondeazii

Culicul i!i folose!re ciocul curb pentru a patrunde adanc in noroiul li iarba umede. Peate Iua moluste

li viermi la care nu ajung alre pasari.

baza ciocuiui

Jacana Aceste pasari de apii traiesc mai ales Ja tropice, in iazuri ~i lacuri ell vegetatie plutiroare. Greurarea le cste raspandita pe degetele foarte lungi, ceea ce Ie permire sa pa~easd. pe suprafara plantelor fadi so. sc scufunde,

. ..:::,;.. /--.- ,'~ ;-

- {: V.,>-

I ...... -'''"', " ...

T - _ ",' ,

1_ \ l

Notatita cenusie

La cele mai mulre spccii, masculii sunt mai viu colorati

decat femelele, ceea ce nu se

inrampla li !a pasarile de .. ~~GI_.7

t

{' , t'~

.,(",:,-

• I'i"'~, ,,~ .. , i,

Piisarilc de :lpa din mlastini

Flulemrtl nord ici SLlI1t: 0 prezcn\" obijl1u itil. In ml"ltinileli pe p~jlll1i1e Asiei Ii Europei, Sum zburarori ncrobnti, iar masculii dau adcvarate rcprezentatii acrienc in perioada de tmpcrcchere .

..

BA.TLANUL, BARZA SI FLAMINGOUL

FAUNA~E

ML~~I¥'t~1

PASARI

colorate ~i masculii sunt cei care cresc puii.

Piisiirile de pe rnalurile raurilor Fluierarul-fierar traiesre ill sudul Africii Ii de obicei sta ill apropierea apei, Nurnele provine

de la sunetele pc care

le senate ca.nd este 111 pcricol ~i care se ascamana cu cdc SCO;\SC de W) Berar care bate 0 bucaei de metal pe nicovala.

OSTRIGARUL

D£I'HlllflRii ~l'IlNTlFI ,\ Haomatopus

""/'illeglts

OIt1:> !N 1,11, haradriiformcs

FAM 11.1 A Hacmatopodidae R'\SI'ANDlllEA Europa. Asia Ii Africa HABITAT coaste stancoase ~i noroioase HRANA molusre, vierrni

DIMENSIUNI lungimea: 43 em

DURATA DE VIATA aproxirnariv 5 ani

PASARI MARINE

RATE, GA.STE ~I'LEBE]jE

Pasari de apa de pe continent

Pasarile de apa se gasesc in multe locuri de pe continent. Traicsc acolo unde solul este suficient de umed Incat sa-§i poata gasi hrana ~i unde sunt locuri sigure pentru consrruirea euiburilor ~i cre§terea puilor,

Piisarile de apa di 11 piiduri

Sitarul de pad me esre 0 pas"r. rimida care ([aie~te in zonele tmpadunre. Se hriin~rc dupil [asarea intunericului, cdnd ~ iese sa sondeze solul in

caurarea viennilot Penajul Ii ofera lID camuflaj deosebir,

659

Corbul de mare alb

Aceasra pasare marina eli constitutie robusta triiieste in Adantieul de Nord. Se hranesre cu pesri, hering sau macrou, pe care Ii prinde plonjand in npd ell capu] inainte §i ingramadindu-i in cioe. Capul, ciocul ~i corpul au forma hidrodinarnica pentru a reduce §o~u1 impactului resimrit in urma saltului de la 30 m. \

P AsARI MARINE

PAsARILE MARINE SUNT ACELE pasari care i§i petree 0 mare parte din viata in apa marilor, Exisra peste 300 astfel de specii, care fac parte din 20 de familii distincte. Ele sunt diferite atat prin forma, cat §i prin prisma modului in care i§i captureaza prada. Unele pasari marine se hranesc apropiindu-se foarte rnult de suprafata apei §i napustindu-se asupra prazii, Alrele plonjeaza in val uri §i l§i folosesc aripile §i picioarele pentru a inota. Adesea, pasarile marine se deplaseaza catre larg pa§ind, dar sunt intotdeauna nevoite sa se intoarca pe uscat pentru a depune oua,

Corbii de mare sun! zburdtori puternici, care mai pot ii sa pluteascd.

Vederea frontaLa permite reperarea pestilor de La distanfa.

Trasaturile pasarilor marine

Pasarile marine au mulre rrasaturi caracteristice care le ajuta

sa rraiasca in preajma marilor, Dintre acestea, mentionarn penajul impermeabil, piciaarele membranate ~i giande care permit eliminarea excesului de sare din organism.

Majoritarea pasarilor marine sunt bune lnotatoare, dar putine sunt cele care isi fae cuib la suprafara apei,

cutanare Intre degere, ceca ce le perm i te sa pedaleze prin apa, Corbul de mare alb iji folosesre picioarele membranate penrru propulsia de dupa 0 scufundare.

Hranirea

Pasarile marine se hranesc variat, cu pesti, calmari ~i meduze sau cu mici resturi gasite plurind pe apa. Exista mai rnulte tehnici de hranire pe care le folosesc, in funcne de prada pe care a caprureaza, Unele pasari nu i~i prind singure hrana, ci 0 fura de la alte pasari.

Hranirca la suprafara Albarrosul, pescarusul ji randunica furtunii se hranesc la suprafara apei, Albarrosii Ii pescarusii apuca prada de Ia suprafara apei, in timpul zborului, spre deosebire de randunica furrunii care "p'lqte" pe apa,

dintre cele mal mari pdstiri care se scufundd din aer:

Scufundarea de la suprafara Cufundarul polar, pufinul ji cormoranul tnoara la suprafata, dar se scufunda pentru a-si tnhara prada. Cufundarii inoata sub apa eli ajutorul aripilor,

Hotii de hrana Pasacle tregate zboara la mare inilpme deolSul)ra11 apei cu ajutorul aripilor lungi ji ingusce ji I1U aterizeaza pc sol decdt

foarre rar. Ele urrnaresc

alte pasan, pe care Ie forteaza s. iIi seape prada.

Scufundarea din aer

PelieanuI, eorbul de mare ji randunica de mare plonjeaza in apa din aero Au corpul Ilorabil ji nu se scufunda in adancime.

Cuibarea

Pentru multe pasari marine, uscarul reprezinta un teritoriu ciudat ~i nefamiliar. Unele i~i petree multi ani pe mare inainte de a veni pe uscat pentru a-si depune ouale. Pentru a-si proteja ouale ~i puii, multe pasari marine cuibeaza in grupuri mari, in zone unde pradatorilor terestri le este greu sa ajunga. Unele i~i depun ouale in vizuini, dar rnajoritatea apeleaza la varfurile inalte ale stancilor,

Cuibarea pe sol Pufinii l§i sapa vizuini in virful stancilor, Femela depune un singur ou, iar puiul petreee pana Ia !ase saptarnani in vizuina,

Cuibarea pe stand Pescarusii-cu-trei-degere se aduna in colonii nurneroase pc stanci. Fiecare pereche l§i construiesre un cuib din alge ji erqte doi, trei pui.

Cuibarea pe terase Cufundarul polar iji depune ouale pe terase goale. Ouale sunt ascutite Ia unul dintre eapete, in

a~a fel lncar sa se rosrogoleasca in jurul varfului, nu in atara tcrasei.

..

ANlj\1ALE ZBURATOARE

FAUNA OCEANULUI

OUA

PASARI

PAS.&,.RIDE TARM

PINGUINI

660

Aripile Stint indoitc atunci cand pasdrea plonjeazd in mare.

Pene

lntoemai ea Ia celelalte pasari, penelc pasarilor marine sunr acoperite ell un ulei special care le asigura impermeabilitatea.

Acest ulei provine dinrr-o glanda aflati la baza cozii.

Glande saline

Apa de mare este sarata, ceca ce face ca hrana pasarilor marine sa contina mulra sare, care esre elirninara eu ajutorul glandelor din cioc. Din aceste glande iesc apa sarara, care se scurge pe la varful ciocului.

Cormoranul nu are penajul in intregime irnpermeabil, asrfel incat pcnele se trnbibf cu apa, ceca ce ii scade florabilitarea, oferindu-i posibilitarea de a se seufunda Ia adancimi mai rnari in cdutarea pestilor, Dupa ce se hranesre, trebuie s'-ji intinda aripile pentru a se usca.

Cea mai mare ~i cea mai midi

Albatrosul urlator este cca mai marc pasare marina, cu 0 Iungime de aproape 1,35 m §i 0 anvergura a aripilor de pana la 3.3 m. Cea mai mid pasare marina este randunica furtunii pitica, ce are 0 Iungime de 15 em.

CORBUL DE MARE ALB

DENUMIREA ~TINPFICA S"la bassana ORDINUL Pelecaniforrnes

FAMILIA Sulidae

RASPANDIREA Atlanrieul de Nord

HABITAT la tarm sau in larg

HRANJREA pesti

DIMENSIUNEA 91 em lungime, inclusiv coada

DURATA DE VIArA aproximativ 20 ani

PAsARINEZBURATOARE

ZBORUL ESTE 0 METODA de deplasare f arte cornoda, dar are anumite dezavantaje, cum ar fi faptul d't folo este foarte rnulta energie, ceea ce face ca numai a de cu corpul U§Of sa po ad zbura. Pe parcur ul evolutiei, unele pasari au renuntat la zbor §i la problemele pe care acesta le presupune pentfll alte metode de deplasare: unele alearga sau, a~a cum se inrampli cu pinguinii, inoata, In zilele noastre, exista apro imativ 40 de specii de pasari care nu zboara, dintre care fac parte pasarea kiwi, emu §i cea mai mare pasare din lume, strutul. In trecut au existat mult mai multe specii de pasari nezburaroare decat acum, inclusiv pasari gigantice, dar nurnarul acestora a scazut considerabil §i continua sa s ada.

Pasarea kiwi Strutul

,

Strutul este cea rnai mare pasare din lume. Poate alerga en 0 vireza de pana la 6S krn/h, tolosindu-se de viteza §i

I pupin mai mid

rezistenta sa pentru a -~i asa in urma tori deou mnsculii, ca

urrnaritorii. Laba piciorulni unui strut are penal maroniu, doua degete, fiecare terminandu-se cu 0 gheara mare. Dad este incoltit, strutul isi foloseste aceste gheare ca arme mortale

Aceasta pasare de talie medie rraieste In padurile din Noua Zeelanda. Aripile

IlU au decat S em lungime, iar corpul cste aeoperit eu un penaj special, care se asearnana foarte muir eu parul. Pasarile kiwi sum nocturne ~i, deoarece nu vad foarte bine, l~i identified prada mai mule prin miros.

puternice Oul este ilustrat in

Cioeul eu rol senzitiv Pasarea kiwi are narile pozirionare la varful ciocului lung ~i curbat, nu la baza acestuia. Ea t~i folosesre ciocul pentru a cauta mancare pe sol.

Oul pasarii kiwi

Qui pasarii kiwi are 13 em lungime ~i un sfert din greutarea mamei. in cornparatie ell greutatea sa, fernela kiwi depune cel mai mare ou dintre roare pasarile.

Gat lung m pene rare

Ferne/cit: suru

nu negru.

pentru a se apara,

proveniti de la rnai multe femele se aduna, formand un grup care poarra numele de cresa.

Ecloziunea

Coaja oului de strut este mai groasa decat 0 ceasca de portelan, dar nu la fel de dura. Puiul de strut eclozeaza Iovind eoaja ell picioarele ~i cu ciocu!.

fiecare picior

-'~P .(C,

3 uun-se

...... __ . rastoarna §i iese.

In curand l~i va cauta hrana.

Pene scnzitioe, aserndndtoare mustdtilor, fa baza ciocului

1 :uiul se roteste, In nmpce loveste coaja ell picioarele ~i ell ciocu!.

2Jumatate din ou este randan, iar puiul este aproape liber.

Nandu scapsi de pericoi fugind

Exisra doua specii de nandu, ambele traind in carnpiile Americii de Sud. Puii au dungi viu colorate, spre deosebire de adulti, care au 0 culoare gri~marollie.

Aceste pasari rnari, nezburatoare, rraiesc in padurile dese din

Australia ~i Noua Gu inee. :4i folosesc ghearele pe post de anne ji se cu nose cazuri in care au omorat oarncni.

STRUTUL

HRANIRE frucre, seminre, frunze ji

Emu anirnale rnici

Emu este a doua pasiire ca dirnensiune din lume, dLlpa strut Ii nu poace fi "'D:-r-M-E-N-s-ru-N-E-A--c2;O-,'4-m---C-tn-::a'llC-im-e-,-C1-;CS4"kg-

intalnita decar in Australia. Emu rraiesre in grupuri mari care parcurg disranre greLltate.

considerabile in cautarea hranei. POt produce stricaciuni In ferme. ~Dc-'U"-RA-T-A-D-E-VI-A-TAC;-- -ap-r-ox-;-im-ar~iv--;;3c;;O-a-ni:-

__ AMERICA D.E ANIJl-fALE AUSTRAt-IA, FAVNA DE OuA PAsARI PINGUINI

!!!!!!!!!! SUD, FAUNA ZBURATOARE FAUNA CAMPIE

661

PECARI, vezi PORCINE

PELERINI

LA 21 NOIEMBRIE 1620, un mic vas a ancorat in golful-refugiu din spatele Capului Cod, pe coasta de est a Americii. Vasul, numit Mayflower, avea la bord 35 de disidenti religiosi care doreau sa inceapa 0 noua viata in America, in sensul de a se putea inchina cui doreau. Impreuna cu ei mai navigau alti 67 de ernigranti. Tori pasagerii vasului au fost numiti pelerini, Ace t pelerinaj allor peste Ocean a avut ca rezultat crearca primei colonii europene in America de Nord. Ei si-au numit a§ezarea Plymouth, situata in ceea ce astazi este statul Massachusetts.

Separatistii ~i puritanii

o rrcime dinrre pasagerii de pe Mayflower crau scparacisri. Accstia respingeau pompa ~i cerernonia Bisericii Anglicane ~i doreau sa practice propria religie, 0 forma de cult mai simpla. Ei se tmbracau in haine simple ~i sc declarau impotriva frivoliratii ~i a leneviei. Mai rarziu, in New England au venit §i puriranii (membri ai Bisericii Anglicane care doreau simplificarea culrului),

Mayflower

Calatoria vasului Mayflower Pelerinii au pornit din Plymouth, Anglia, la data de 16 septernbrie 1620. Dupa 0 treeere furtunoasa a Atlanticului, au zarit Capul Cod la 19 noiembrie. Apoi, au petre cut mai rnulte saprarnani durand un loe potrivit pe coast a, unde sa debarcheze ~i sa puna bazele unei asezari. La 16 deeembrie, au ajuns, in sfaqit, la Plymouth Harbour. Au incepur sa construiasca prima casa ehiar de Craciun.

'\lu \

~

r: .......... -----

New England ~i Wampaoang

Zona in care s-au a{iezat pelerinii a deven it cunoscura sub numcle de "New England" (Noua Anglie). Acolo deja traiau membrii tribului wampaoang. Din fericire, unul dintre acestia vorbea engleza, devenind rraducator, Tribul wampaoang a ajurat colonistii sa faca agriculrura ~i sa vaneze. Fad ajurorul acesrora, pelerinii nu ar f supravietuir primului an petrecllt pe noul reriroriu,

Popularia wampaoang

Vasul de 180 de tone Mayflower a fost eonstruit initial pentru a transporta Yin ~i alte rnarfuri, nu pasageri, de aeeea era inghesuit *i ineomod. Spatiul de locuit pentru eei 102 pasageri avea rnarirnea unui pat. Multi dintre pelerini au pleeat nepregatiti pemru noua lor viata, luand eu ei 0 rnultirne de carti ~i pantofi, ~i nu plase de pescuit ~i pluguri. Nu au luat ell ei niei vite, penrru a avea rnancare, nici lmbracamtnre. 1n timpul calatoriei un pasager a murit ~i s-a nascur un copil. Cu toate acestea, nu au supravietuit multi primei ierni petrecure in America.

Mayflower era un vas din lemn, Cit trei catarge, tipic pentru acea pcrioadd.

Mayflower

Mayflower auea aproximativ 30 m langime.

Sub punte, pasagerii stdteau Inghesuifi.

WASHINGTON, GEORGE

-

AMERICA DE NORD, ISTORIC

662

r- Steagul

Angliei

Vela latina (triunghiulara)

Cala [usese fllo5ita pentru transportarea vinului.

EUROPA, [STORIC

FESTIVALURI

Asezarea pelerinilor

Primele case pc care le-au consrruir pelerinii erau din

grinzi de lemn raiare grosier, din padurea din apropiere. Acoperisurile erau din scoarta de copac, penrru a nu lasa sa parrunda in casa ploaia ~i zapada. Toti pelerinii au fost nevoiri sa lucreze din greu

pentru a face loc in zona culrurilor care aveau sa Ii ajute sa supravieruiasca .. Serviciul religios se tinea in aer liber, pana cand a fost construira 0 biserica.

Ziua Recunostintei

Dupa un an perrecut in America, pelerinii au sarbatorit prima lor recolra Cli un ospat prin care i~i sarbatoreau recunostinta, Printre invitati erau 100 dincre mernbrii tribului wampaoang. Sirbaroarea a tinut mai rnulre Placintj; cu dovleac zile. Printre felurile de rnancare pc care probabil le-au scrvit se numara ~i placinta cu dovleac, Cl1 arahide si cu mere. ji friprura de curcan salbaric, Prima Zi a Rccunostintci ca sarbaroare nationala a fast proclamata in

anul1789. Aceasta a devenit zi oficiala de sarbaroare national. in anul 1863.

Friprura de curcan

Placinra ell mere

GUVERNE ~I POLITIC}.:

RELIGII

Istoric

Septembrie 1620 Pelcrinii au pornir din Plymouth. Anglia.

Noiembrie 1620 Pelerinii inrocmesc un act numir Mayflower Compact, un acord prin care horarasc sa se guverneze singuri,

Universitatea Harvard Cea rnai veche universitate din America a fosr fondata de colonisti in anul 1636. Poarta numele unui puritan.john Harvard, care a emigrar in America ~i ~i·a lisat averea universiratii.

Decembric 1620 Pelerinii debarcheaza §i tnfiinteaza 0 a§ezare la Plymouth, Massachusetts.

1629·164020.000 de puritani abandoneaza Anglia din cauza persecunei religioase, Acestia se stabilesc In Massachusetts ~i in zonele din jur.

1621 Colonistii sernneaza un tratar de pace Cl1 rribul local, wampaoang; pacea dureaza 50 de ani.

STATELE UNITE, ISTORIC

SCOLI 51 COLEGtr

1691 Plymouth devine parte a colonie! Golfului Massachusetts.

PENICILINA, vezi CIUPERCI ~J ALTI FUNG [ • PERCUTIE, vezi INSTRUMENTE MUZICALE. PERON, EVA vee: AMERlCA DE SUD. PERU, vezi ECUADOR ~l PERU • PEscARU~UL CU TREI DEGETE, vez! ANIMALE

PEsCARU~I ~I pAsARI RINOCER

ORDINUL CORACIIFORMES, DIN CARE FAC PARTE pescarusii, cuprinde unele dintre cele mai viu colorate pasari, Multi

pescarusi se hranesc eu pqte, dar eel de padure, printre care se numara ~i

pescarusul vanatorilor (Kookaburra), locuiesc

in zone useate §i se hranesc eu insecte, serpi

sau chiar cu pasari de mici dimensiuni. Atunci cand vaneaza, pescarusii W urmaresc prada dintr-o pozitie inalta sau planeaza deasupra

apei pana cand 0 identifica, pentru ea apoi sa lanseze atacuL Pasarile rinoeer sunt rnai mad ~i mai puternice decar pescarusii, Unele se

hranesc doar cu fructele copacilor, in timp ce altcle petrec rnult timp la sol, consurnand oriee este comestibil.

Kookaburra Aceasra pasare ausrraliana esre eel mai mare pescarus din lume. Are 0 lungime de peste 40 ern, rnasurara de la cioc la coada. Traieste in zonele irnpadurite sau ell arbusti ~i este celebru pentru sunetele rasunatoare pc care le seoate §i care se aseamana eu un ras nervos.

Protejarea puilor

Pasarile rinocer l~i construiesc cuibul in scorburile din copaci ~i l~i protejeaza puii intr-un mod rernarcabil. Arunci cand femela rnai are purin timp pflIla sa depuna ouale, ca intra In scorbura pe care rnasculul a sigileaza ell noroi, El ii aduce rnancare prinrr-o mica deschizatura.

Membrana

transpll1··entti acoperd octJii sub apd.

Pasarea rinocer ell ciocul alb

Ciocurile piisarilor rinocer

Ciocul unei pasari rinocer nu este atar de greu pe cat pare deoarece coniine rnulte spatii aeriene care ii reduc greutatea. Scurul sau coiful de deasupra acesruia este li el gal. Principal. funcrie a acesruia esre de ornament in timpul perioadei de jmperechere.

ANIMALE, COMPORTAMENT

11 'scllfLi~lIl ell cingatoare

Pcsc~rll~lIl ell ingiltoare (Megaceryle alcyon) face 1""'( <lintr cdc d01l5 spccii de pescarusi din AlIll,;ld";~1 de Nord. coace sunece putemice, rnai ,I., dll.1 zbon,·l. Se Inll1l1l\cj'c 1" Alaska ji

I .rneaz: fll\,l~ ,pt't Slid, 'ljllllgftl1d pilnilin Pannmn,

margini ascutite fine prada alunecoasd.

Apa se s(urge de pe penajul impermeabil.

lrweliful dur sau coiful acoperd partea superioard a ciocului

Exista aproape SO de speed de p5sil..d rlnocer, dintre care cele mai mad au pesce 1,2 rn. Numele acestor pasari provine de la ciocul urias ~i curbat, Ele rrsiesc in pad urile dill Africa §i Asia. Atunci cand zboara, aripile lor fac un zgomot purernic, §uieraror. care se aude de la 0 mare distanta,

Pescarusii

Exista aproape 90 specii de pcscarusl. Ca~iva traiesc 111 Europa §i III cele doua Arnerici, dar eel mai adesea se lnt~t!nesc in Africa, Asia §i Australia. Pescarusii sum rapizi §i adesea pot fi vazuti zburand in sprint uri de pe 0 stanca pe alta. Cu totii l§i fac cuibul in gauri. Cei care traiesc in preajma apelor i§i sapa cu ciocul cuiburi pe malurile raurilor, in timp ce cei din paduri se adapostesc in scorburile copacilor.

Pcscdrusul iJi duce

prada pe 0 ramurd si, tnainte de a Inghi!i, 0 iouestc de aceasta.

Aproape doua trei m i din tre pescarusi, printre care se aHa §i pesciirusul albasrru, traiesc in prcajma apelor ~i sc hranesc eu pesti !i alte anirnale marine, Ili captureaza prada fie in urma unei scufundari brusre, fie In urma planarii deasupra apei, urrnata de atac. Odara ce au prins prada in cioc, 0 transporta catre eea mai apropiara zona inalta.

Pasarea rinocer trompetista

Aceasra pasare rinoccr de dimensiune medie traiesre In Africa de Sud. Ca majoritatea pasarilor rinocer, are o coada lunga. picioare purernice ~i 0 zona deplurnara in jurul ochilor, De asemenea, seoate strigate putcrnice, care suna ca W1 amestec intre planserul unui copil si 0 tromped prost acordara,

GoadJ. fungti, rot.unjit.i, cu pe", in dungi.

PE C.ARU~UL ALBASTRU

fAMlI.lA Alceclil1idac RAS1'AN D IRE Europa, Africa de Nord, Asia Ii [nJonezia

liADlTAT d\uxi, cursuri de apa, canale ?i scurgeri

H RAN1RE pcsti mici

D1MENSlUNE 16 em lungirne

DURATA DE VIATA aproximariv 5 ani

AUSTRAPA, FAUNA

ClOcANITORI CUI BURl ~I PASARI PAsARI MARINE

~I TUCANI VIZUINI

663

PESCUITUL

Cu MULT INAINTE DE A FI AP.ARUT AGRICULTURA, oamenii se hraneau pescuind ~i vanand animale. Astazi, pescuitul este 0 industrie cu traditie. Vasele de pescuit plead' in larg din orice pra care are iesire la mare. Vasele mici, precum navodarelc, au putini membri in echipaj ~i pescuiesc la distante de 0 zi fata de portul din care pornesc. Cele mai mari vase de pescuit pot rarnane in Iarg luni intregi ~i pot congela captura la bordo

Navodar

Pescuitul oceanic

Cea mai mare parte a pesrilor traiesc In limita a 50 m de la suprafata apei. Ei sunt concentrati in apele putin adanci din jurul coasrelor continentale. In trecut, rezervele de pe§te pareau nesfrrsire. Cu toate acestea, pescuirul exagerat in zonele odata bogate In pe§te,

precum Marile Bancuri ale Americii de Nord, au adus codul §i alee specii de pe§te pe cale de disparitie.

Ecbipameruele de la timon erie pentru detectarea pestelui aratd. echipajuiui unde se afta cea mai mare capturd.

Vinciul de pe

Peseuitul de adancime Pentru capturarea pesrilor bentonici (cei care traiesc aproape de fundul oceanului), vasele de pescuir lanseaza in apa plase in forma de sac. Pestii sum prinsi prin tidrea plasei pe fundul apei (pescuir eu traulere sau

.. trawling") sau prin tragerea unei setci (plasa verticala). Vasul trage apoi navodul cu intrcaga captura.

Pescuit la setca

Pescuitul in apa dulce

Doar 5% din pestele prins in lume provine din ape dulci, precum raurile §i lacurile. Cu roate acestea, In statele neindustrializate, pescuitul de apa dulce reprezinca 0 ramura industriala vitala, mai ales pe Marile Lacuri, precum cele de pe Valea Marelui Rift African, In tarile industrializate, pescarii la undita trebuie sa plateasca pentru a putea pescui in putinele intinderi de apa nepoluate.

Nasa atdrna eu greuttifi la captitul Pescuirul suprafara infirior ii cu plute la capdsul Multe specii de pesti pelagici superior:

(cei care rraicsc aproape de

suprafata) inoara tmpreuna, in grupuri rnari, numite bancuri, foarte caurare de ambarcatiunile de peseuit. Acesrea prind pesre!e inchizandu-l in setci uriase, de forma unor perdele tragerea unui odgon, fundul plasei se strange,

tnchizand in interior pesrele.

Pescuitul eu paragate

Penrru a prinde pretiosul ton, vasele de pescuir trag dupa ele odgoane care au lungimi de p,ma la 180 km. Prinse de acestea sunr in jur de 200 de par.gate scurre, fie care dinrre acesrea rerrntnandu-se intr-un carlig eu momeala, Acesr aranjament esce cunoscut sub nurnele de pcscuit ell par.gate.

Capeanele

Momelile atrag homarii In acesr COj. care se aIla pe fundul oceanului, in

apa putin adanca. Intrarca in forma de palnie face irnposibila evadarea. Capcanele pentru pOlte pat avea forme diferire: capcana mediteraneana penrru ton, de exernplu, esre ca un labirint de coridoare de piasa ancorate pe fundul rnarii. Exista ji capcane speciale, aeriene, pemru prinderea pesrilor "zburatori " .

lanseazd plasa trauceruua peste pupa

Undite pentru pescuir de apii dulce

Mamiferele oceanice Oceanelc gazduiesc ji mamifere. Pescuitul balenelor, cele rnai rnari mamifere din lume, a incerar aproape in toralirate din cauza efectivelor foarre seizure de balene. Blana focilor le face 0 linta predilecta a vanatorilor ji. deli purine vase de pescuit prind delfini inrentionat, multi mor deoarece se Incurca in plasele abandonare,

Piscicultura AF cum crescatorii de anirnale produc carne intr-un mod mai eficient decat vanarul, pisciculrura da W1 randament mai ridicat decac pescuitul. Fermele piscicole Inmultesc pesrele cu griji. pemru a menrlne un efecriv de calirare §i pentru a proreja puietul din iazuri de pesrii pradatori. Crapul ~i pastravul sunt principalele soiuri de pe~te crescure in ferme piscicole.

pentru

pescuir la mused Plumb

Pescuitul la undid

Pescuitul spordv este ~unOSCUt ~i sub numcle de pescuic la undita li esre la fd de vechi ca ~i pescuirul pentru luana. Pescarii plm lin cadig la capatul unui fir subtire Ii. apoi, il arunca in apa, folosind 0 undita Ilmga. flexibila. Pentru a ademeni pesrele, pescarii pun in carlig 0 momeala, care este, de obicei, un vierme sau insecte. Acesria mai pot folosi 0 "musca" formats dinrr-un carlig care are aspecrul unei insecre,

in trecut, ecbipele balenierelor realizau sculpturi din dintii Ii din oaseie mamifCrelor marine.

ALIMENTE

BALENE SI DELFINf

SPORT

VA.SE SI BARD

..

664

PE~TERI

SUB P AMANT exista 0 rerea de gauri im n e au pesteri. Pesterile sunt cavitati naturale din rod. Exista multe tipuri de pesteri, unele dintre aeestea gazduind laeuri subteran i ascade, eavernele sunt galerii extinse de pesteri gigant:i e. Unele pesteri nu sunt mai mari decat un dulap, in a alt 1 uriase. Sarawak Chamber, din Malaysia, are 700 d metri lungime ~i SO m inaltime: in interioruI S3U ar purea incapea trei stadioane Louisiana

Superdome (eel mai mare stadion din wpi.llrnl

lume). Umede ~i intuneeoase, pesterile

P,Il,,;, d, eroztun« {tiff/InrI

sunt alcaruite din forme deosebite SIlU ponnr] -/"( III otrc

_ stalactitele ~i stalagmitele. Vegeta/i. cursul d. IIp'! rliJ/",r" purina

Tipuri de pestera

Cele mai mari §i cunoscute tipuri de pesteri se gasesc in roci din carbonati, pre cum dolomirele §i calcarul, insa pesrerile de dimensiuni mai reduse se tormeaza in diverse tipuri de piatra, Pesterile apar pe diverse rerenuri, de la celc marine la ghetari, purand contine formariuni variate.

Pesrerile marine

in faleze se forrneaza mici grate; valurile forteaza apa prinrre crapsruri, fragmenclnd roeile. Gaurile pot aparea ca niste guri de vanr, in partea superioara a falezei.

Pesteri de fisura Miscarea ~i for~a unui curremur POt crea fisuri adanci, deschizaturi lungi ji inguste ji pesreri.

I

Pesreri de gheara Pesreri-tunel de culoare verde-albastruie se formeaza sub gherari, dura ce apa rezultata din topirea ghqii raie galerii sub ghea\ •.

Pesrerile din lava Pesrert sub form. de {uncle se formeaza in lava - srrarurile de I. suprafara se inraresc, iar lava incandescenra cutge pe sub acestea.

Pcsterilc din calcar Majoritatca pesrerilor se forrneaza 111 calcar. Aceasta rod .. are multe arriculatii, iar con[inu~ul sau de calciu este'yulnerabilla acidul din apa de ploaie.

Relieful endogen

Stalacritele ~i stalagmitde din pe~[cri sc forrneaza de-a lungul a mii de ani. Pic~ rurile de apa se evapora partial, forrnand s dim .nre de calciu (calcic): prin prelingere sc form 'azc sralactirele care atarna de tavan, iar stalagmitde verticale apar acolo uncle picarurile cad pe fundul pesterii. Picaturlle care cad spiralat tormeaza helicrire spirelae '. Formele parietale sum calcit solidiflcar pe fundul pesterii sau pe pereri.

Sralagmira

Stalagmitele ~i sralactitele

Sralacrirele se pot forma in rnai rnulre J1l duri. sralactirele lungi, sub forma de corrine. se formeaza arunci cand apa se prelinge pe tavanul pesrerii. Cand sralagmitele ii stalacrirele se inrdlnesc la mijloc, acestea forrneaza coloane. Cea rnai mare stalacritli, de 10m Iungime, so gasCjte in Pruta do janelao, Minas Gerais, Brazilia: cca rnai marc stalagmira are peste 32 m inaltirne ji face parte din pejtera Krasnohorska din Slovaci a.

_ CUTREMURE FOSILE

665

Cum se formeaza pesterile

Cca rnai mare parte a pesrerilor lumii sunt formate prin picurarea apei pe roci solubile, precnm calcarul. Apa large§te crapaturile sau irnbinarile, prin dizolvarea pietrei. Apa de ploaie esre acid carbonic diluat, care dizolva piatra, creand pesreri,

Cresrele ji rigolde din suprafata de calcar Sf numesc lapiezuri ji microdepresiuni.

Apa se prelinge prin craparurile piccrci: rocile crapa, iar craparurile se rransforma in oale de eroziune.

«Srllliintflom·c ru Wlff. (ur/fI'r; tit! giJtfl/d, <llAma de tnuan sau de perc/i.

Canal abrupt sdpat de apd.

.I'lfllll.l[lllllUlr erose ve,.rk"l, de j>r ;;/1111111 pr~tc"ii.

Apa freatica umple 0 cavern a goala anterior pana la nivelul apci, care poate cresre sau scadea in timp,

Speologia

Speologia esre srudiul jtiin\ific al reliefului carstic Cal pesterilor), Astazi, speologia este ~i un sport, apreciat, dar periculos. Prin explorarea pesrerilor se pot descoperi izvoare istorice. Pesrerile de [a Lascaux, Franta, de exernplu, care contin 0 multime de picruri rupesrre ~i unelre, au fosr descoperire de speologi.

fQrl11;1fiuni ctrculnre

PESTEl!I, FA.UNA

POPORUL ROCI SI

PREISTORIC MINERALE

SPORT

Pasari

Unele pasari, precum bufnirele Ii lasrunii, i~i fae cuib in pesreri. Guacharoul din America de Sud ili face cuib in adancul pesterilor li se folosesrc de limba pe care 0 scoare eu repeziciune pentru a se orienta prin ccolocatie. Srolurile de guacharo ies noaptea din pesteri pentru a se hrani cu frucrele din padurile inconjuraroarc. Excrementele pasarilor pqtera, dar aduc subsranre nutritive din afara acesrcia.

PE~TERI, FAUNA

o PE~TERA ADANCA. este 0 lume in sine, un mediu foarte diferit de exterior. In adancurilc pesterilor, lumina nu patrunde aproape deloc. Aid nu exista zi sau noapte, iar temperatura se modifies foarte putin de la un anotimp la altul. Fara lumina, plantele nu se pot dezvolta, dar exista totusi animale care traiesc aid. Unele intra in pesteri pentru a se adaposti, in timp ce altele i~i petree intreaga viata in acest mediu int~necat ~i umed, gasind metode de a se deplasa ~i de a-si identifica hrana in intuneric.

Nevertebrate in pesteri traiesc multe nevertebrate. Gilndacii, paianjenii, melcii, rarnele §i racii se giisesc in numar mare ill pesteri, hranindu-se cu resturile las ate in urma de ape sau cu cele aruncate de animalele de la exterior.

repi sensibili fa

Arachnocampa luminosa Aceste larve luminescente sunt, de fapt, larvele unor specii de tanpri. Ele au pus la punet un sistem ingenios de capturare a prazii, care presupune atarnarea unui fir lipicios, pe care it ilumineaza din propriul corp. in intunericul pesrerii, firele Iuminoase ademenesc mici insecre zburatoare, pe care Iarvele Ie captureaza ji lc devoreaza.

Antene lungi

Larva captu,iind

o insecta

Greierul de pe~te~a

Greierii de pe*tedi i~i folosesc antcnele lungi ~i subriri pentru a recunoa~re [mprejurimile §i a-si gasi hrana in pescera. Alertati de cele mai slabe miscari din apropiere, ei incearca sa-ji incolteasca prada formatii din centipede. La fel ca gandacii sau alee nevertebrare, greierii de pesrera Sf hranesc ell resrurile provcnitc de la Iiliecii sau pasarile din pestera, precum §i ell carcasele acestora atunci cand mor,

Mamifere

Miculliliae eu nas-porcoava Acesr [iliac poate tiinralnir in pesterile din Europa, Asia li Africa de Nord, unde hiberneaza in timpullunilor de iarna. Ca alti lilieci, navigheaza in intuneric eu ajutorul ecolocatiei, Emice sunete pe frecvenre fnalre §i asculra ecouri]e care provin din pererii, stalacritele *i celelalre obstacale din pesrera.

Unele marnifere i§i construiesc adaposturi permanente sau tempo rare in pesteri. Uneori, in Iunile de iarna, baribalul i~i construieste adapost in pesreri, la fel ca unele vulpi. Multe specii de lilieci se adapostesc, i~i ingrijesc puii sau hiberneaza in pesteri, formand adesea grupmi cu mii de indivizi. Aga~a~i de mernbrelc posterioare in inaltul

p ~t rii, liliecii e afla in afara ariei de a ~ilJn' a orlcarui pradator,

LACUSTE ~I GREIERI

PASARI PE~TERI PE~TI

FERIGI

HIBERNAREA

666

Pesterile

Pesterile apar in stancile marine, in apropierea vulcanilor ~i sub ghqari, dar cele mai spectaculoase sunr acelea sapate de apa de ploaie in fisurile din rocile calcaroase. Pesterile de acest fel adapostesc 0 mare varietate de habitate, precuni tuneluri inguste, camere adanci, izvoare, bazine §i intrarea partial luminara a pesterii.

Unele pesteri, in special cele de la tropice, sunt pline de viata. Coloniile de Iilieci traiesc pe plafon, in (imp ce armata de nevertebrate de la solIe consurna excrernenrele,

Plantcle

Din cauza Iipsei luminii, planrele nu se pot dezvolta in adancul pesrerii. ci doar la intrarea acesreia, incadrata de muschi, briofire, ferigi ji alge care s-au adaptat la conclitiile de umiditate ~i umbra. Multe dintre aceste planre cresc tara sa aiba nevoie de pamanr, trimitandu-si radacini catre rocile din MUfChi

Crabul de pesters

Pesterile tropicale gazduiesc acesri mid crabi, care l~i folosesc clesrii penrru a aduna resturi din izvoarele subterane sau de pe sol. La fel ca rnulre alte vietuiroarc din pcsreri - milipede, paianjcni, salarnandre li creveri - crabii de pesrera au membre aproape transparence. in inrunericul dens al pesterii, pigrnentarea plelii nu esre nccesara. Uncle animale devin oarbe din cauza lipsei lurninii naturale.

Pesti

Exista anumite specii de pesti care s-au adaptat la viata in cursurile de apa subterane. Majoritatea sunt orbi, avand sub pleoape doar fragmente ale globilor oculari, deoarece nu pot sa vada nimic in intunericul din

LILIECI

MUSCHI SI BRioFITE

Astyanax mexican us

Animalele oarbe din pesreri cornpenseaza lipsurile de la acesr nivel cu un simt ractil cxrrern de bine dezvoltat, Majoritatea

aces tor pesn au pe ambele parp ale corpului o linie laterala formata din organe senzitive eu rerrninatii nervoase. Astyana..,( mexican us are aceasta linie foarte procmincnra. folosind-o astfe! pentru a detecta vibrariile emise de prada care rrece prin apropiere.

PETRU CELMARE, vezi RUSIA [STORlC

PE~TII

Inoratoarele

Cei mai mulp pc!ti all 0 lnordtoare dorsala, tnocitoare pectorale si pelviene perechi !i una codala, necesare pcntru deplnsarea in :tpi. La unii pcsri, inoratoarclc S~:'\lI spccializar In membrane pcntrll planar, pi ioarc pentru mel'S, vcntuzc peneI'll

Hxarc sau spini otravitori pentru pr cccric.

Solzii

Cci mai multi pe~ti au un inveli~ de solzi ell varful oricnrat catre inapoi, care contribuie la aspcctul hidrodinamic. Pestii ososi au solzi plati, ovali sau patrati care se lnrreparrund, spre deosebire de rechini, care all structuri dendforme ingropate in piele.

PRIMII PE~TI au aparut in oceane acum 470 de milioane de ani. Astazi, sunt descrise peste 20.000 de specii, de la marele rechinbalena la guvidul pitie. Pestii traiesc in paraie eu apa dulce, rauri ~i lacuri, dar ~i in apa sarata a marilor ~i oceanelor. Cativa, printre care ~i tiparii ~i somonii, migreaza din apa sarata in apa dulce. Unii pesti sunt pradatori feroce ~i din aceasta cauza multi altii au dezvoltat

, ,

diverse mijloace de aparare. Desi cei mai multi pesti i~i [asa ouale ~i urrnasii sa se ingrijeasca singuri, unele specii i~i apad odraslele.

Vczica lnotatoare

Pc§di 01 scheler OS05 all 0 vezica moratoare ce contine aer; pc care 0 pot urnple sau goli In functie de necesitati.

1 .. 1 rnulte specii de pesri Cll scheler osos, vczica inotatoarc controlcaza floeabilir.itca, permirandu-i pesrelui sa se miste \ 11 SlIS ~i in jos prin apa.

Inolaloare dorsald

Inoldloare din

Vezicti

'T: v aturil '1 !l1otliloare

rrasatun c pc§tl or pe/virma

Pestii au 0 seric de r; S~ turi C munc, £i respira au ajut [L11 branhiil r si au In cncral o forma hidrodinnrni " -u nlU§ hi-pcrcche de fiecare parte a . rpului, All cad. folosi« ca mij I de propulsi " inor, toarc p 'new a schimba dire ~ia §i solz: p .neru pr rcctic,

apul prezintji 0 pereche de ochi ~i 0 gura evid nc~, cu din~i.

Aproape toti pejtii :1U brnnhil pcntru a

rcspira. Rcchinii ~i pcsrii-rnanra all in gat branhil-pereche ell deschideri catre exterior, nurnite fanre branhiale. Pestii

cu scheler QSOS au branhii-pereche ell 0

singudi. deschidere acoperita de un raid de pick cunoscut ca opercul,

Pestii plati

Pestii plari i1i petrec aproape toata viata intinsi pc 0 parte, pc jumarare Ingropa,i 1i camuflari in nisip. Ca la majoritarea pesrilor, urmagii se dczvoltii In oua 1i eclozeaza in stadiul normal de mormoloci care inoata Cll .. partea care rrebuie in sus", in plancton.

La 3S de zile

1 Pesrele aflar In sradiul larvar are care un ochi pc fiecare parce a capului.

2Unochi "ffiigreaza" rreptat carre cealalra parte a capului,

3 u~ .pqte plat sea intins pe o parte. Ochii se afl. deasupra.

Unde traiesc pestii

Pestii traiesc oriunde este apa: unii in oeeane, ins a eei rnai multi in marile putin adanci de pe platformele continentale, Pestii viu colorati traiesc in recifele de corali. Al~i pesri rraiesc pe ~armurile noroioase, nisipoase sau stancoase ale marilor, in estuare, in raur! san paraie §i ehiar in bal~i temporare.

Grupe de pesti

Pestii sum Impar~i~i in trei grupe: pesti Iipsirl de maxilarul inferior, primirivi (Cyclosromarlda), care includ §i unele specii de tipari ~i rnrene, pesti carrilaginosi (Elasmobranchiata), care includ rechini, pisiei de mare, himere, §i, a treia grupa, pestii eu schelet 050S (Teleosrei) din care fae parte pesti rnai familiari precllm heringul, codul, calcanul, pastravul, tiparii, carasii aurii, ghidrini §i guppy.

Marelc rechin alb

Pestii Iipsiti de mandibula "[iparii de balta ji mrenele au In forma de palnie. Mrenele se fixeaza ell gura de alti pesti §i razuiesc carnea eu dinpi. "[iparii de balta se hranesc ell cadavre §i resturi,

grupe: cei eli Inotatoare osoase articulate, ap cum sunt majoriratea pesrilor de apa dulce ji de apa Mreana sarara, ~i eel ell inotatoare eu lobi carnosi, cum sunt pesrii dipnoi.

Pestii carcilaginosi Rechinii 1i pisicile de mare au gura mare, cu multi dinri asezati in rand uri, care sunt inlocuiri permanent. Schelerul lor este format din cartilaj in loc de oase.

Pe pamant

Locuitori ai campillor noroioase din zona Paciflco-Indiana ji ai mlasnnilor de mangrove, guvizii sari tori pot plonja afara din apa ji POt petrect ore intregi pc uscat absorbind ox.igenul prin gura 1i faringe. Au oehi pozitionati In varful capului pentru 0 vederc panoramica,

Oceane

Occanclc asigurii 0 varietate de habirate pentru pesn. Cci luminescenti traiese in cele mai adanci gropi oceanice, in timp ce alti pesri traiesc in apropierea cosurilor vulcanice submarine. Unii, precum rechinii, cutreiera in largul oceanelor ill cautarca W10r pesti mai mici.

Apa dulce Pestii traiesc in ape curgacoare repezi, rauri cu W1 curs lent, helesreie 1i lacuri 1i sunt adaptati habitarului lor. UnH sunt inotatori puternici sau au ventuze cu care se fixeaza pc pietre. AI,ii traiesc in bancuri sau sunt camuflan pentru a se feri de pradatori,

Guvid saritor

667

PEFli

Culoarea

Pesrii folosese culorile pentru a avertiza alti pesu ca sunt otravitori, Culoarea Ii ajuta sa se ascunda de pradarori ji depinde de stilul lor de vial" Pcstii din pesterile subacvauce nu au culoare. Pcstii din adancuri sunt negri, iar pesrii din Iargul rnarilor au 0 culoare argintie.

Protectia

,

Pe ianga soizi, pestii mai folosesc §i culoarea, camuflajul sau spini otravitori pemru a se proteja. Pestele pufaitor ~epos inghite apa sau aer ~i se umtla pana la de doua ori marimea sa, Unii tipari folosesc descarcarea elcctrica, in timp ce alti pesri traiesc in bancuri, facand astfel dificila prinderea unui singur individ de catre pradatori.

Lama taioasa

Pestele-chirurg are 0 lama tiiioasa formidabild, pe care 0 tine iritr-un fald al

pielti. Accasra srrucrura de aparan:: esrc un solz specializar, la fd de ascurit ca bismriul unui chirurg, Dad esre atacat, pestele iji ridica lama ji iji taie adver arlit ell 0 lovirura a cozii.

Pesteclovn

Camuflajul

Unii pe§ti au un aspect asemanator cu al planrelor prinrre care traiesc. Pesrele cu rrei cozi arata ca 0 frunzii de mangrova dragonul de mare esre asernanaror unci frunze, iar pestele Sargaselor arata ca algele marine. Calcanul iji poate schirnba ruloarea pemru a fi greu de reperat pe fundului marii.

Lama tJioasa intr-un Jlzld pe corp

Orrava

Mai rnulri pesti sunt otravitori, Pestii-tesaror sunt exrrem de periculosi, Ei stan partial ingropari ~i camuflati In nisip. in a§teprarea hranei. Tepii de pe marginile operculclor sau de pe inotatoarea dorsal a pot injecta orrava in oricine calc:1 p~ ei.

Lama unui peste-chirurg se pliaza atunci cand nu este folosira,

Hrana

Piranha carnivori cu abdomenul rosu

Pesri-sanitar

Pesrii-sanirar, precum uncle specii de labrii, au posturi "de curatar" unde I~i a~teapta clienrii. Acestia le permit sanitarilor sa le culeaga bucatele de mancare ji paraziti de pe piele, branhii, inoraroare ji chiar din gurii..

Multi pesri mari, printre care rechinii, bibanii, §tiucile §i baracudele, sum pradatori care i§i prind §i i~i consurna prada. Majoritatea pestilor mai mici, care traiesc in bancuri, se hranesc cu plancron, care plutesre in apa, Unii pesti, precum calcanii, se hranesc pe fundul marii, in timp ce altii "pase" vegeratie marina, precum pestii-papagal, care razuiesc

organisme de pe pierre.

Pitanha

Acesti pesri sud-arnericani au maxilare puternice §i dinri rriunghiulari ascutiti, Un bane de piranha carnivori poate conswna carnca de pe un animal pana la as i.n doar

cateva minute. Esre una dintre eele rnai remute speeii de pesri, dar cele rnai rnulte se man esc eu frucre ~i nuci.

Pestele-undirar

Pcsni-undirar craicsc de obicei in ape adanci. Au 0 prelungire a inotaroarei dorsale modificara sub forma unei undire eu fir ~j eu a

morneala Ia capac, pentru a-si atrage prada. Pot inghi\i pestt de dirnensiuni mulr rnai mari decat ale lor.

Piranha iii gtism hrana detectdnd uibratiil« din apti.

Ghidrinii Masculii de ghidrin fae un cuib ji atrag femelele exccurand un dans in zigzag. Femcla iji depune ouale in cuib, iar mascululle fertilizeaza. EI apari apoi cuibul de posibili intrusi, pina cand puii eclozeaza §i sunt gata sa se apere singuri.

Reproducerea

Cei mai multi dinrre pestii cu schelet osos i§i depun icrele in apa, iar acestea sum apoi ferrilizate de sperma masculului. De obieei parintii lasa ouale in voia sortii, dar unele specii i~i prorejeaza urrnasii In gura, in buzunare sau in cuiburi. Unele specii de rechini, cum ar fi rechinul-Ieopard, depun oua inrr-o curie, in timp ce altii poarta In abdomen pui vii,

Calutii de mare

In 10 secunde de Ia tmperechere, femeia transfer. 200 de oufi fertilizate in sacul pemru pui al masculului, Acesta le poarra eu sine patrH saprarnani pana cand sunt gara sa eclozeze. Apoi, maseulul "najte~ iar calutii rineri inoata liberi.

Maseul de ghidrin cu trei repi,

Somonii adulti pot stir; peste cascade, cand tnoatd impotriua curentului pentru a-si depune icrele.

Samonul de Atlantic i§i depune icrele in raurile de rnunre. Samonii rineri traicsc in apele acestor dud (imp de trei ani. Dupa aceea, Inoara in aval, carre ocean, §i ealatoeesc peste Atlanric. La marurirare, somonii se intorc pentru a-si depune ierele in acelasi pataU in care au eclozionar.

-

AlS'IMALE OTRAVITOARE

CAMUFLAJ ~I CULOARE

ANIMALE MIGRATOARE

FAUNA~E

ML~~I~f~I

FAUNA LACURILOR FAUNA

~I Rj\.uRILOR OCEANELOR

668

Pestele gramm. regal sc idcnrifica in fa,a unui partener prin culorile

.'.1., •. ~ .. ·;;,'''&;1I.rww.. sale purernice.

.. ......

Pestele-zebra tubular se ascunde • _ ~

printre firele sarmulirei de apa. "'

Fusarul triie~te in apii purin ad'nea ji adesea se odihneste pe fundul apei.

..-::11 ••••

Marini

Petcle mari negre SI! asea.mdnd cu ale

Labrul-cuc este un p~[e colora! care rraiesre in apele briranice,

Barbunul ro~u esre probabi! eel rnai important p~te cornercial din lume.

Bibanul-Ieopard este un. prada,o, leral, ca ji omologul sau.

I'rdm~~iri II'}'OII5r Ii CiYl}"(J1lJ, d» vcninoas» Ill" bt(J/,ltofl.rri

superioard.

Calcanul esre un pejte plat ji IIi poate schlmba culoarea pentru a se confunda ell fundul marii.

o •

.. , 'Ii •

..

..

• • • • ..

I'''Jldc-cl!lVlIl'cpOS arc 0 it10tiimare dorsali pc care o P0.;11c; ~jnc fha 111 sus C:1 pe lin tnigaci.

Pestele-leu este viu colorat, ceca ce

Ii avertizeaza pe dusmani cii otrava sa esre [erala.

Rechinul Port Jackson produce un invelis al oualor, sau "posers sireuei" in care se dezvolra rechinii tineri.

Pestele-dulgher t~i absoarbe mancarea printr-un tub format diu mandibule exrensibile.

Peprilus tricanthu este camutlac intre stanclle acoperue de algele marine maronii-verzui printre care traicste.

Pqtii-inger sunt adesea viu colorati

Pestele-inger (scalarul) cu inele albastre este aplatizat in plan vertical, fadndu-I dificil de vazut din fa,a.

Ocbi mari si scn,ibili pm/"" " vedrn in jntllYitric.

Pesrele-secure [riie~te la mare ~i are puncte lumlnescenrc po! par,i1, laterale,

Boarca i~i depone icrele intre valvele

Boi~teanul este un pc~tc IIIk ,\l'gilllill care r.rMc§te in raLu'i repezl cu ap, curan,

Pesrele-arcas arunca un jet de .pa la supfafa,a pentru a-si captura prada formata din insccre.

Guppyul ineolor, sau

crapu! en dinti, poarta pui vii, spre deosebire de majoritatea pesrilor care depun icre.

Tfparul-pangjicd albastrii cste lung Ii ceea ce ii perm itt sa se ascunda 'in crapaturi inguste ale stancilor,

Neonul tetra este un pejte

"''' tropical foarte mic ~i viu colorac, pnuc deseori ca pe~te

de acvariu,

669

IN ADANCUL PAMANTULUI, sub straturi de roca impermeabila, cu densitate mare, se afla 0 roca poroasa care cantoneaza ill porii sai aurul negro (petrolul). Acesta este un combustibil fosil care a luat nastere din vegetatia ~i anim ele moarte ~i descompuse, care au populat rnarile cu milioane de ani in urma, Numit mai corect ~i~ei, petrolul a devenit un bun vital ill

zilele noastre. Odata rafinat, din acesta se fabrica benzina, Gasirea petrolului

kerosenul ~i motorina. De asemenea, din petrol se fabriea F" d b ibil f . "

. . .. un un com usn roarte prepos, se cauta zone 111 care

produse petrochimice, care SlU1t folosire la fabncarea a poate exista petrol ~i se fac masuratori cu ajurorul unor

numeroase produse printre care parfumurile ~i materialele instrumentc, precum gravimetre ~i magnetometre (care

I . ~ .' ~ ~ . I d I ~ mascara magnetismullocal). Cauratorii de petrol efectucaza

p asnce. In aprOplerea zacaminte or e petro se gasesc prospecriuni seismice, care dezvaluie structura geologica

adesea ~i pungi de gaz natural, care se formeaza prin acelasi subt~ranfl. p~di Iocalizeaza posibi~e Formatiuni geologice care

proces de descompunere a vechilor flore ~i faune marine. contin zacarrunte de petrol, se sapa pu~un de explorare.

Prospectiunile seismice

Forarea Sonde terestre Geologii se orienteazii adesea dupa zacamintele de petrol prin

Cand 0 sonda de exploarare prospectiuni seismice. Acesrea constau in trimiterea unor uncle

gase~te un zacarnanr de de ~oc in parnant §i inregisrrarea ecourilor acesrora, care pot

petrol. trcbuie lirgir;} zona contribui la localizarea zad.minedor. Unii geologi folosesc

de cautarc prin forarea alror sateliti ell derecroare ulrrasensibile, care pot localiza anumire

pururi penrtu deterrninarea trasaruri ale roeilor de pe suprafara solului.

supraferei zadimftntului de \ilei sau gaze. Dad perrolul ajunge in mod natural la suprafata, aflandu-se sub presiune, coloana sondei cste asrupata ~i sunt montate vane. Daca nu, sunt rnonrate pompe, care 11 forfeaza sa. iasa la suprafa~a.

PETROL

Petrolul esre extras prin pururi Forate in pamanr, la mare adancirne. Forarea are loc in cadrul unor sonde, u§or de observat datorita turnurilor acestora. La baza turlei, 0 rnasa invarteste tevile, care sunt adaugate una cate una, prin insurubare, pe masura ce se adanceste putul. 0 sapa de foraj, cu cutite extrem de purernice, se afla la extremitatea inferioara a coloanei de tevi ~i taie straturile de rod.

PU\ perrolifer

Piarformele petroliere

Cand esre gasir petrol in largul marii, putul esre astupat temporar, iar deasupra acestuia se construieste 0 plarform. petrol icra. Odara instalarji platforrna, Sf foreaza mai multe pururi pe ling; eel in ilia!. [n cele din urrnd, so

'" monteaza instalatiile care exrrag perrolul de pc

-----..... fundul marii. f '.

Generaroarele produc energin necesara platformei perroliere pentru orice acrivitare, de la pompa rea perrolului carre tarm ~i pana la incalzirea cabiuelor echipajulut.

Plarformii petrolierii in Iarg

pentru a permite cxtragerea perrolului la suprafar •. Doua dinrre aces rea sum folosire pentru injectarea gazului li refacerea presiunii initiale.

sustinura pe fundul rnarii de picioarc din orel infipte cativa rnetri in rod ..

Rezervoarele de petrol

Cea mai mare parte a perrolului se gaseFe In subreran, insa po ate iesi la suprafara, creand uneori lacuri uriase. Exernple de asrfel de lac uri sunt lacul Guanoco, din Venezuela, li lacul Pitch, din Trinidad. Lichidul din aceste

lacuri esre geos, penrru ca substanrele u~oare din petrol s-au

evaporat.

Rezervor de perro I

Geologi realiaand

prospectiuni

seismice pe ghefarul Spitzbergen, Norvegia.

Transportul petrolului

Se Folosesc doua metode principale pentru transportul petrolului din locul de exrractie pana la rafinarii, De obicei, el este transportat pe usc at printr-un sistem de conducte. De exernplu, SUA au 300.000 Ian de conducte de petrol. Navele petroliere sunt Folosite pentru a transporta incarcaturi de petrol.

Navele petroliere

Navele pcrroliere sunt printre cele rnai mari arnbarcariuni existente li pot transporta peste 500.000 de tone de petrol, Din motive de sigllran~a, tireiul esre transportat lntr-o serie de rezervoare separate. pentru a preveni ridicarea la suprafata, care ar duce la rasturnarca navei.

Poluarea

Petrolul poare afecta gray rnediul inconjurator. Conductclc pot ex plod. li pot pollia terenul, iar navele perroliere pot intra in coliziune eu alre arnbarcariuni sau pot

nau fragia, incarcatura varsandu-se in marc. Plajele devin murdnre, iar fauna este ameninrata.

Prin arderea perrolulu i se emana gaze nocive.

670

PETROL

Rafinarea

Titeiul este un amestec complex de hidrocarburi, cu utilizare limirata. Torusi, titeiul se poate procesa usor sau se poate rafina, transformandu-se intr-o multirne de produse extrem de folositoare. Cel mai important proces in rafinarea titeiului este d istilarea, care separa petrolul in diferite fracriuni de

h idrocarburi. Rafiniirie de perrol din Anvers. Relgia

Produse din petrol

Prin procesul de distilare iniriala diner-o rafinarie de petrol se obtin ccle mai cunoscute produse

petroliere, precull1 kerosenul ~i motorina. Prin cracare §i polirnerizare (conscruirea de tractiuni usoare) se produc numeroase substante chimice, numite produse petrochimice. Acestea au devenit materialele cele mai importance ale industriei chimice, precum materialele plastice §i eranolul,

Eml101

ACC!lst:J. csre sllhsl':mra nllll!;: in h m:urilr,: elcoolice, precurn berea, vlnurilc Ii baururilc spirt nse care induce 'c. rca de ebrierate. In in lusrrlc, cranolul escc lin solvent sau 0 subsranra dlzolvantl folosita in producerca de vopsclc, parfumuri ~i pigrncnti.

Materialele plastice Materialele plastice se folosesc prerurindeni in ziua de asrazi. Intra In componenp foarte rnulror produse, de la lmbracamirue la bunuri casnice. Trei din ere cele mai importance sunt polierilena, PVC-ul sau policlorura de vinil [ambele derivate din crena) §i nailonul.

Kerosenul

Kerosenul este 0 fracriune a perrolului care contine hidrocarburi mai grele decat benzin •. Are un punet de fierbere mai inalt §i, astfel, se evapori mai greu. Esre folosir mai ales drepr combustibil pentru apararele de zbor eu reactie. In locuinte, kerosenuJ esre folosit la radiatoarele portabile. Odinioara se folosea in lampi, pentru iluminat, In industrie, esre un solvent valoros pentru vopsele,

Lampa ell kerosen

Benzina

Dintre roate produsele petroliere, benzina este cea mai valoroasa, deoarece este tolosita pentru a pune in miscarc rnajoritatea vehiculelor, Benzina esre un amestec de hidrocarburi lI~oare care se rransforma in vapori. Aceasra conrine adirivi care permit arderea uniforma, prinrre care, in benzma cu plumb, rerraerilul de plumb. Benzina cste folosita, de aserncnca, pentru producerea W10r materiale plasuce.

Pompa de benz.ina

Gazele naturale

Gazele naturale s-au format cu rnilioane de ani In urrna sub rnari, Se numesc gaze naturale pentru a se putea diferentia de gazele fabricate, precum gazul de huila, produs de disrilarea carbunelui, Ca ~i titeiul, gazele naturale rcprezinta un amestec de hidrocarburi. Concin meran, buran, propan §i etan, ' Printre cele mai mari produciroare de gaze naturale se nurnara Rusia, Starele Unite, Canada §i lndonezia.

Rerea de distribuire a gazuJui, Buenos Aires, Argentina

Gazul licheflac

Burartul ji propanu] din gazdc naturale pot 6 Jichd1ate "jor sub pl',,~iune. In acca't~ forml, sunt vdndute tmbucclinre. sub form' de bureli i le camping sau htichetc. G:izul natural estc adcsca lichdlat prin refrigerare, pcnrru a

fi rransporrar in nave perroliere. In aceasrf

forma, gazul ocupfi rnai purin loc.

Butelie de camping Cll gaz licheflat

..

APARATE DE ZBOR SI BALOANE

CARBUNE

CHIMIE

GAZE

GEOLOGIE

MASINI SI CAMIOANE

671

Cracarea

Dupa distilare, cracarea este eel mai important proces de rafinare. Aceasta reactie chimicf des face fracriunile

grele de tirci in cornpusi mai usori, pentru a realiza produsi folosirori, pre cum benzina. Un air produs al cracarit esre crena, punccul de plecare pentru numeroase rnaceriale plastice ji solvend.

Unitate de vacuum la o sectie de cracare caralirica.

Natiunile petroliere

z' c: mint 'k de petrol nu sunt di rrlbuire uniform pc glob, clc mal importance sc gasesc in Orientul Mijlociu, in Starck Unit ' ~i in ~1\rilc fostei Uniuni Sovietice. Arabia audita c 're eel rnai marc producacor de petrol, Cll 0 productic de aprO:lpf;: 8 rnilioane de barili pe zi, aproape 0 cincirne din productia torala din lume,

• Principalele rezerve de petrol

• Alte rezerve de petrol

OPEC

13 natiuni petroliere din Orientul MijJociu, America de Sud ~i Africa forrneaza Organizaria Tarilor Exporratoare de Petrol (OPEC - Organization of Petroleum Exporting Countries]. Accasra a fast i'nflinfadi in 1960, pentru:l proccja inrercsele rnarilor prndllciltori de petrol.

Irnpurltatile gazlllui

In g~zull1~rural se gasesc atat urme ale alror g:ne, cit ~i hidrocarburi. Pnncre acestea se nllmaril bioxidul de carbon, sulfarii ~i heliul. Acesre gaze POt f1 prezente In c""titilp sufleienee penrru LIZ lndustrial. De exemplu, ulFul 1,,,"t( 11 folo,it pentru f.'lbri area ncidului lulfuric, iar heliul pt:ntru umplerea baloanclor ~i dirijabilelor,

Baloane urnplute ell hel.iu

MATERIALELE PLASTICE 51 CAUCIuclfL

STATELE DIN GOLF

RoC! SI MINERALE

UNIUNEA_ SOVIETICA

PICASSO, PABLO

eEL MAl MARE PICTOR al secolului XX, Pablo Picasso, este cunoscut ~i pentru sculpturile, desenele ~i Iucrarile sale de grafidi. In total, a realizat in jur de ~ •• ~ 20.000 de lucrari. A fost unul dintre inventatorii

stilului cubist ~i adesea a ~ocat publicul eu picturile bizare. Opera sa a schimbat complet modul in care privim arta. Pentru Picasso, ceea ee vedea cu ochiul liber era doar un punct de plecare de la care incepea sa picreze. Lucrarile sale pot fi vazute in galerii din road lumea ~i sunt reproduse pe scara larga.

Cubismul

Dupa perioadele albastrii. ~i roz, Picasso a inventat cubismul. A creat imagini din forme preCllm cuburile ~i conurile. A lnfa~i~at obiectele ca ~i cum ar fi privite din unghiuri diferire. pentru a putea arata mai rnulre aspecte ale aceluiasi obiect in acelasi timp.

Masa orbrdui, 1903, detaliu (perioada albastra)

Domnisoarele din Avignon

Picrura Domnisoarele din Avignon esre considerata drcpt punctul de porn ire al mulror forme de arta moderna, prinrre care cubismul. Picasso a lucrat la acesr tablou luni inrregi inaintc de a-l purea arata prierenilor sai. Aproape tori au fost oripilati de liniile deformace ale slluerelor Ii de trasarurile ascutite ale ferelor femeilor. Picasso a refuzar sa yanda picrura ~i a tinur-o ascunsa de ochii publicului mujti ani.

Domnisoarele din Avignorl, 1907

Inceputuri

Nascut in Malaga, Spania, in 1881, Picasso a invatar sa deseneze inainte de a putea vorbi, Nu li placea deloc la jcoala ~i nu a inv;i~at niciodaca sa scrie bine. Adesea i~i ajura ratal, care era picror.fn ateiierul sau. Cand

Pablo avea 13 ani, tatal sau a remmpr la pictura ~i i-a iruudnat pensulele sale. penau a continua traditia.

La purin [imp dupa ce a ajuns la Paris, In 1901, Pablo a inccpur sa picteze nurnai in tonuri de albastru, culoare folosita pentrll a 1ntafi~a suferinra urnana. In perioada sa "albasrra~ a picrar mai ales cerserori ji alti paria ai societarii. Mai tarziu, in perioada sa "roz", a infatipt circari.

Pal eta lui Picasso

Ballets Russes

lntre 1917 §i 1924, Picasso a Iucrac pentru Ballets Russes, compania ruseasca de baler din Paris, condusa de Serghei Diaghilev (1872-1929). Ballets Russes a dominat baletul incepurului de secol XX ~i a folosit cele mai mari ralenre ale timpului ca dansatori, coregrafi sau decoratori. Compozitori, precum Igor Stravinski (1882-1971) ~i Erik Satie (1866- 1925) au scris muzica. Picasso a realizat decoruri uirnitoare pentru balete precum Parade, Le Tricorne ~i Pulcinella.

Ultimele opere

Picasso a trecut prinrr-o perioada foarte grea in anii '40, arta sa devenind aspra ~i surnbra, adesea infa~i~fmd monsrri, De asemenea, a repictat vechi lucrari In stilul propri u.

Parade

Balerul Parade a fost jucat pentru prima data in 1917. Muzica lui Satie includea Ii sunete ale unor masini de scris. Publicul primei reprezenratii a fluierat spectacolul, dar a aplaudat cortina lui Picasso. Acesta a mai realizar fundaluri Ii costume pentru baler, in sril cubist.

Cortina pentru balerul Parade, realizara de Picasso

Guernica

In 1936, a izbucnit razboiul civil In Spania. Un an mai tarziu, Picasso a pictat Guernica. Acest tablou lnta~i~eaza oroarea artistului fa~a de bombard area de catre fascisti a orasului lipsit de aparare. S-a folosit de imaginea unei coride pentru a reprezenta ororile razboiului,

1937

puterii, aici, simbotizeazd potriueste cu tema

teroarea. dezolantd .

Scena din filmulll1yst&e Picasso

BALET

..

672

ISTORIA ARTEI

MUZICA

OLARIT S! CERAMICA

PICTURA ~I DESENUL

PABLO PICASSO

1881 Se najre in Malaga, Span ia.

1900 Sosesre la Paris, unde Ii inr,,1 neste pe cei mai importanti artisri moderni.

1901-1904 Perioada albastra,

1906-1907 Perioada roz.

1907 Finalizeaza Domnisoarele din Avignon; ia n~tere mi~earea cubista.

1917 lncepe sa lucreze ca decorator pentru Ballets Russes.

ANII '30 Realizeaza cele rnai importance sculpruri ale sale.

1937 Picteaza Guernica.

ANII '40 Experimenreaza diferire feluri de imprimeuri.

1973 Moare la Mougins, Franta.

SCULPTURA

SPAN lA, ISTORIC

PICTURA ~I DESENUL

OAMENII PRIMITIVI au pictat scene de vanatoare pe pererii pesterilor folosind pigmenti naturali. In Europa secolului XVI erau infiintate scoli de arta pentru predarea picrurii ~i a desenului. Astazi, desenam ~i pictam dintr-o varietate foarte

Iarga de motive - de la crearea Aprc 1',··" t - bl "1 r

'1 d v A v 1 I "L " ioun 0

man or opere e arta pana a ",. I'

, PI .turilc pot J 1 ~pr' 1,\(' c In rnulce puncte

complexe desene arhitecturale, eu d· v .dcrc: p 'I1Ulling .niozitatca

scop practic si proiecte schitate ell .omp zl~i 'j, P '11 .~·ll calimtc,t lurninii san

., , fnm'llS 'f ,\ ·td~ ru, ins, po at . dum ceva

cea mai mare rapiditate. rirup p, n: cc privirorul ~§i d: s '; rna arc esrc subiecrul cubluului,

Tehnici de pictura

Area devine din cc in ce mai experimenrala pe masura cc artistii incearca noi idei, precum noile moduri de a aplica vopseaua pe panza. Picrura §i desenul pot fi combinate cu alre tehnici, precum colajul, imprimarea ~i realizarea hartiei, Aceasta combinare a tehnicilor esre cunoscuta sub numele de mixed media.

Pictorul francez Henri Matisse (I 869, 1954) a combinat tdieturile din hdrtie cu uopsele.

Desenul

Arristii deseneaza cu creioane cu grafit, tu§ ~i creioane colorate. Initial, desenele erau executate ca schite pregatitoarepenrru 0 lucrare finiti, precum cele de pictura sau de sculprura. Totusi, la inceputul secolului XVI, artistii au incepur sa creeze desene ca lucrari finite, a§a cum fac astazi multi dintre ei.

Schitele

Un d~sen rapid. reprezentand perceptia asupra unui subiecr, se numesre schita, Aceasca schi~a in carbune a unui elefant a fast real izara de artistul olandez Rembrandt van Rijn (1606-1669).

Desenul tehnic Inginerii, arhitecrii ~i proicctanpi realizeaza desene foarte precise, bazate pe ealcule marernarice, pentru a arara cum se ccnstruiesc poduri §i [ocuinte. Aceasci activitate este cunoscura sub numele de desen

Arttstul nrnestecd mal multe culori ptml1'l~ Il gdsi nuanta potrioitd

Uneltele artistulu]

Palcra arc 0 gaLlrl In mijloc, pen tru deger, asrfel incac artisrul sa 0 poata tine cu a mana ~i picra ell cealalra.

Modelul artistului In acest detaliu se poare vedea uri model irnbracat in cosrumatia muzei isrorici. in mitologia greaca, fie care dintre arte ~i ~ciinle era reprczentata de \111:\ dintre cele noun. rnuze,

Pn·tll'lJ,Il{' tr.u sl(.gcrcm;;iI ril "pronp" spions», 0 suna intima

MIIllimea de linii drept« din tablon, prccum ,r(l'irtZi/c 11r(Jp"rifu'w~ rln« imllginii nn J'l!"Ih"'l'Ill de Jltlbilililte.

Lumina cade din partea de sus, stanga a tabloului.

Harta mare in.fofiJetlZa Olanda si Fiandra, deoarece Vermeer

Pe perdea, Vermeer a pictat pete de lumina. cu ajutorul unor mid puncte de alb strdlucitor.

Jan Vermeer se tnfofi;eaza pe sine ,mUli lucrdnd, pictand detalii ale costumului modelului.

Un scaungol asezat in fundal invitii priuitorul sa fa parte la scend.

Vcpscaua <'II'C at~t tcxrur, Cat ji culoarc, til 0"",1 111>1ull. arrisrul scoate in cvidcnr~ rexrurn pict~nd dlfcrlce culori pc bw;~~i de m:ltcri:"ll ell rcxcuri ccntrastnncc.

Arrisril contrcleaza culoarea Ii rextura suprafetei pc care picteaza. Suprafata poare fi 0 panza nereda sau hartie neuniforrna, realizata manual, ca in cazul acestui rablou.

sum r~i lC \i .Ipol ar.lI1j.\[ . pcnrru a rcallz un (ohj.ln ncesta, culorllc vii Ii [onncle curbnec sunt combinate pcntrll a crca irnprcsia de dinarnixru.

DESIGN ISTORIA ARTEI

VOPSELE SI ULEIURr'

LEONARDO DA VINCI

MUZEE

PICASSO, I>ABLO

MONET, CLAUDE

RENA~TEREA SCULPTURA

673

Fir de

pdr

PIELEA, pARUL~IUNGHIILE ;t,"

Celulele moarte se exfoliaza , I

" STRATUL PROTECTOR DE LA SUPRAFATA CORPULUI de la suprafara epiderrnqi I

NOSTRU este format din piele, par ~i unghii. Pielea este eel mai mare organ al corpului ~i indeplineste anumite fimqii: ea confera impermeabilitate corpului ~i Iormeaza 0 bariera pentru bacterii, virusuri ~i etecrele nocive ale razelor solare. De asemenea, pielea contine senzori care detecteaza presiunea, durerea, caldura ~i frigul, permitandu-ne sa interactionarn cu rnediul inconjurator, Parul ~i unghiile sunt prelungiri ale pielii.

Pigmentarea

Celulele epidermei produc un pigment numit melanina care protejeaza corpul de efectele nedorite ale razelor solare purernice. Oarnenii cu pielea mai tnchisa la culoare au mai multi melanina decar cei cu pielca desch isa.

Pielea

Pielea este formara din doua straturi: epiderma ~i derma. Epiderma reprezinta invelisul exterior, subtire, dar dur, format din mai multe straturi, Derma, mai groasa, aflata la interior, cuprinde terrninatii nervoase senzitive, vase de sange ~i glande sebacee.

Echilibrul termic

Pielea ajura corpul sa i~i mentina constanta temperatura de 37~C. Dad. temperatura depa~qte accasta valoare, glandele elimina rranspiraria, iar vasele de sange se dUota pentru" elibera dildudi. Pentru a scadea temperatura corpu· IUl, vasclc de sange sc ingustcaza.

protector al pielii, care prorejeaza derma.

Glanda sebacee

Derma cste startul intern al pielii, care contine vase de slmge?i tcrminatii nervoase.

produce un wei numit sebum, care lubriflaza pielea ~i parul.

pat

Canalul sudoripar transporta transpiratia la suprafara pielii.

la

seizure.

Vasde sangvine li aduc pielii oxigen ?i nurrienri,

sudoripare produc rranspirarie.

B,;lb pilos

Prin orificiul glandei sudoripare

fll 5upraja!Ll pieiii.

mentinerca temperarurii,

Epiderma

Strarul superior al epiderrnei este format din celule rnoartc care conrin o proreina numica cheratina. Acestea sunt in permanenta eliminate ~i inlocuire. Celulele din strarul inferior se clivid ji lmping noi celule catre supratara, pentru a Ie inlocui pc cele vechi. Pc masura cc urea, aceste celule sunt umplure ell cheratina.

Rddacina Pliu al

Parul

Structura unghiei

Unghiile sunr formate diner-o proteina dura nurnira cherarina. Unghiile nu au culoare, dar par roz deoarece se afli pc un pat vascular. Ele cresc cu ajutorul celulelor active aflate In pliul pielii. La baza unghiei se afla a zona opaca. nurnira Iunula, care continc multe dintre accsre celule active,

Unghiile

Unghiile reprezinra invelisul dur care protejeaza extrerniratile degerelor, Celulele de la baza unghiei se divid in permanenta, impingand-o catre suprafata. Unghiile de ia mana cresc cu aproape 5 mm pe luna, iar cele de la picioare mai incer,

Nu existii doi oameni, nici mdcar gemenii identici, care

sa alba aceleasi

Unghiileau cuioare roz datoritii capilarelor ajlate sub

Amprenrele

Partile inferioare ale degerelor sunt acoperire de mici cute ale epidermei care. impreuna cu a pelicula lipicioasa de transpiratie ~i uleiuri naturale. ne ajutii sa apucam diferite obiecte, Atunci cdnd atingem un obiect, 0 parte din aceasra pelicula ramanc pc respecrivul obiect, iar noi lasam ln urrna 0 amprenra.

Corpui nostru este acoperit cu milioane de fire de par. Exista doua ti puri de fi re de par: firele subtiri care acopera majoritatea corpului §i

I firele terminaie, groase, care cresc pe cap, in zona sprancenelor §i a genelor. Firele de par provin din cavitati cutanare numite foliculL Parul de pe cap creste cu aproximativ 1 cm in fiecare luna.

Structura firului de par Firul de par cstc format din rrei straturi. Cuticula de la suprafata esre formaci din solzi suprapusi. Sub cuticula se a£la cortexul, care ocupa cea rnai mare parte. ~i miezul dur. Celulele aflacc in folicul se divid Ii se ridica la suprafara formand firul de par.

Tipuri de par

Faprul d avern par drepr, carlionrar sau ondular depinde de forma fal iculului pilos din care acesta provine. Dinrr-un folicul rotund va iesi parul drept, dincr-unul oval - paru] carliontat, iar dinrr-un falicul curbat va iqi parul ondular,

_BOLl

EVOLUTIA UMANA

674

CALDURA CELULE

CORPUL UMAN

CRESTEREA SI DEZVOLTARE'A

INFRACTIUNI ~I PEDEPSE

MU~CHI SI MI~CARE

SCHELETUL

GENETICA

PIETE, vczi MAGAZINE. PIETRE PRETIOASE, vezi CRISTALE ~I PIETRE PRETIOASE

PINGUINI

CELE 17 SPECII DE PINGUINI alcatuiesc una dintre cele mai remarcabile familii de pasari din lume. Nici unul dintre pinguini nu poate zbura, dar corpul asernanator unei torpile reprezinta 0 extraordinara adaptare pentru inot, Au pozitie

verticala ~i se deplaseaza pasind sau sarind. Pe ghea~a, adesea se inrind ~i aluneca, ca ~i cand ar fi pe un tobogan. Sunt foarte bine adaptati la temperaturile scazute. Pinguinii pot fi intalniti doar in emisfera sudica, mai putin 0 specie, pinguinul de Galapagos, care traieste la Ecuator.

Moratul

Acest pinguin se inmulresre pe insulele din arh ipelagul Antarcticii, Are pene lungi ~i galbene deasupra ochilor.

Adelle

Cel mai des inralnit pinguin din Antarctica, micul Adelic, cuibaresre in colonii numeroase.

Galapagos

Aceasra pasare fad traiesre ill insulelc Galapagos. Desi sc aAi la EC1I3ror, apa din jurul acesrora esre rece,

Humboldt

Aceasra specie i~i cauta hrana in apele reci ale curentului Humboldt, pe coasta de vest a Americii de Sud.

Naparlirea

in fiecare an, pinguinii naparlesc. Spre deosebire de alre pasari, penele vechi ale pinguiniJor nu cad decar dupa ce au crescut cele noi, in 3§3 fel inc at pinguinul esre mereu protejat impotriva frigului.

Pinguinul regal

DO;}1 pinguinuI irn] erial esre mai mare dccar plngulnul regal, Ma< ulul ji femela sum aproapc id ruk i Ii (oo-meaz, 0 pcrcchc pcnrru [Oara viara. ~c 1,"l'clC< Ioc.II. pc i","k h, nne de viM ji dau 11,I~r("lC: 1111111 1'1111.1 dui ;\I1i.

Mu/cbii pectomli pntcmiri Irtl,-rt. aripil« in jos.

Picioarele acrionellza pI! post de cdrme.

PIN ,UIN L IMP .RIAL

t n jJrll~ JlIlI/~ /1 hOI

Trasaturile pinguinilor

Pinguinii au un cioc lung §i ascutit, corp hidrodinamic cu aripi scurte ~i putin mobile, pe care nu le poate plia. Picioarele sunt scurte, dispuse in partea dorsala a corpului. Arunci cand adopta pozitia verticala, adesea apeleaza la coada pentru a se sprijini. Au pene seurte, imperrneabile, care adue un plus de hidrodinarnica. Sub piele exista un strat de grasime, care le tine de cald in apa ingherara ~i care actioneaza ca depozit nutritiv.

Schclcru! pinguinilor Sl"c dcoscblrc de r' ,. die zburdroarc, pint)lIlnii;\u oasc purernlce, care lc aslgura 0 densirare apropiara de cea (l apci de marc, pumndu-sc asdel scufunda ell ll.'jllrin~;;. Pinguinii au articulariile umiirului foane mobile, dar oasele aripijor sunt unire irnobil, ceea ce ii face sa -si ~ina aripile aproape de corp.

Scheler de Eudyptes cbrysocome

AripiJolosite ca inotdtoare.

Eudyptes chrysocome

Inotul

Inmultirea

,

Majoritatea speciilor de pinguin i~i construiesc cuiburi pe parnanr sau In gauri. Pinguinii regali ~i irnperiali clocesc un singur ou, pe care 11 pasrreaza pe picioare, protejat intr-un pliu al pielii. Pinguinii imperiali se inmulresc pe gheata arctica, Femela depune un singur ou roamna, apoi se indreapra catre mare. in acest timp, masculul protejeaza oul pe parcursul iernii, cand temperaturile coboara sub -45°C.

DeNIJMlltEA ~TIINTII'.1 Ap/l'rlodylfS

ptlll~,!l)flifil

O1\0I1'IUI, phenlscif rmcs

------

FAMII.IA 'phcni,dd3

-,...,...----,---

It SI) NDlR.'A lnsulclc ~i "I'd" occanice

de ]a nord de Amarctica

J I" 111 AT \. rmllri Ii Jargul marii H'tANIRE PClti!i calmari DIMENSIUNEA 95 em lungirne, indusiv

coada

Pt;sii,.;!r "i srlJiml)li pozitin pl:lllnl IIjt'Uf ./itlli'NllltllLlli

Unii pinguini inoata cu 0 viteza de peste 40 km/h, propulsandu-se eu ajutorul aripilor ~i carrnind eu coada ~i picioarele. Multi pinguini ~a~nesc din apa in timp ce inoata. Penele pinguinului sunt acoperite cu un invelis de bule de aer, care ajuta la reduce rea frecarii dintre animal ~i apa.

PilJglliliu/ se ridicd Ii (Ilp/'flt III Jllprajitld.

J)URATA DE VIATA aproximariv 20 ani

INSULt', PASARI PAS~RI

FAUNA NEZBURATOARE

"." ANTARCTICA FAUNA,. , POLARA

675

PlRAMIDE

Interiorul Marii Piramide

Construira din 2,3 milioane de blocuri de calcar, in 20 de ani, Marea Piramida este cea rnai veche dimre cele ~apte Minuni ale Lumii Antice. Mormantul eel mai inalr cominea sarcofagul faraonului Khufu. Este '

posibil ca resrul camerelor mortuare

sa fie false. Piramidele, precum aceasta, se gaseau de

obicei intr-un mare complex.

Mid piramide

pentru cele trei sotii ji:worite ale foraonului

Khufu Templu jimerar

Piramidele egiptene

Egiptenii si-au construit piramidele din calcarul pe care l-au gasit in irnprejurimi. Camera mortuara regala avea porti din gran it. Coridoarele face au legatura dintre camera mortuara §i exterior, existand adesea §i coridoare false, care

\ pazeau mormantul de jefuitori.

• .f!(~

,,~ i:!::~; "'P~ ~,

Accasta srructura de 95 de metri a tnceput ca pirarnida ell rrepee, iar rnai (arlill a fast irnbracata

in piatra, pentru a deveni pirarnidfi adevarara. A fost construita in timpul faraonului Sneferu (cca 2920 i.Hr.).

Dashur

Aceasta pirarnida, consrruira tot pentru Sneferu, pare "indoira.': deoarece a inceput ca o strucrura abrupta, insa dupa un timp a trcbuit .. nivclara" de constructori, pentru ca au incepur sa apara craparuri.

foraonului

1 ~ .'

. ~nvelifde

~~r"~', calcar

.. ~ ~Barcafunerard il1gropata

CONSTRUITA. CA MORMA.NT pentru faraonii Egiptului antic, piramida propriu-zisa era un patrat la baza, care se inalta abrupt spre un varf sau spre 0 culme. Profilul triunghiular, ap cum se poate observa la Marea Piramida de la Giza, era sernnificativ pentru egipteni - reprezentand movila pe care statea Zeul Soare dnd i-a creat pe ceilalti zei. Mii de am Meidum mai tarziu, popoarele din America Centrala, precum rnayasii, au construit structuri piramidale similare. Acestea erau alcatuite din blocuri de piatra, cu trepte drepte ~i abrupte. Adesea, acestea aveau in varf un templu.

Cum se construiau piramidele egiptene

Pirarnidele s-au construit folosind blocuri masive de calcar - cea mai mare parte a blocurilor din Marea Piramida cantareau 2,5 tone sau mai multo Cel mai probabil, egiptenii foloseau un fel de rampa pentru a ridica blocurile in poziria necesara.

Muncitorii foLoseau o saniepentru a tart - blocul de pintra in sus, peo rampa

Transportul pietrei

Cea rnai simpla metoda de a transports piarra era eu 0 barca, de-a lungul Nilului. Calcarul era procurat din cariercle din apropierc, insa gran irul, folosit la acoperisurile camerelor, la intrari ji la alee piir\i ale piramidei, venea de la Assuan.

Saqqara

Piramida cu Trepte a faraonului Zoser a fosr consrruira In jurul anului 2950 i.Hr, Ii este cea mai veche pirarnida cunoscur:i. Accasta a fost denumita dupa seria de pse trepte care Sf gisesc la baza sa.

Marea Pirarnida arc 146 m inalfime, Sceare latura a bazei avand 230 m - esre cea mai mare dintre roate piramidele egiptene. Aceasra dareaza din anul 2567 tHr.

_ CELE 7 MINUNI ALE LUMII ANTICE

Piramida rornana Aceasra piram idii irnpresionanra, ell ferele abrupre, este rnormanrul lui Caius Cesrius, un rnagistrar roman bogat, care a murit in anul 12 i.Hr. Consrruirea acesreia a durar 330 de zile, Bind imbracata in marrnura alba. Timp de secole, a fost unica piramida europeana.

Irnhotep

Primul arhirect cunoscur, Irnhotep, a proiectat Piramida cu Trepte de la Saqqara. £1 a fost educat pentru a deveni scrib ~i a devenit consilier la

curtea faraonului Zoser. Imhorep a fosr faimos ~i

ca vindecator. Talenrul

sau creator i-a

impresionat pc egipteni intr-atat, inch. dupa moartea sa, accstia l-au declarar zeu. A fast cunoscut ca fiul lui Prah, zeul-crearor egiprean.

Piramidele din America Centrala

CLADIRI SI CONSTRUC'PI

EGIPTUL ANTIC

Muncitorii trag piatra cu ajutorul unui mic vinci

Construirea piramidelor in America Centrals a ajuns la apogeu intre anii 300 §i 1542. Mayasii, toltecii §i olmecii au preferat piramidele cu trepte. Acestia au construit templele in varf, unde uneori existau §i morminte.

Mayasii au consrruir aceasta pirarnida la Chichen Itza, in jurul unui rernplu tolrec. Cele pauu scari ale sale au dte 365 de rrepte ~ numarul zilelor dintr-un an.

Pe santier

Muncitorii trageall blocurile pe sanii panii la rampele care probabil erau din pa.mant ~i din pierris, peste care crau asezate scanduri de lemn, Echipele de muncirori mai puteau ridica pierrele folosind mecanisme simple cu scriperi, care constau intr-o franghie care trccea printr-un cadru de lemn.

Ternplul Inscriptiilor

Acesr rernplu de la Palenque are inscriprii ce il compara pc conducitorul maya? Pacal, care a fost ingropat aici in 683, Cll zeii,

MAYA

MEZOAMERICANII ZEI

~I ZEITE

676

PIRANHA, vezi FAUNA LACUR1LOR~1 A RAUR[LOR

PIRATII

,

PE OCEANELE LUMII, jefuitorii au un nume aparte, acela de pirati, Pirateria a inceput imediat dupa ce primii rnarinari au navigat pe mari si, de atunci, piratii nu

au incetat sa ameninte transportul maritim. In VI' men vaselor cu panze, acesti infractori pericul ~i nc vi J'UI 1 . C ·1 mai rapide vase. Ei pradau vasele lipsite d ap: 1\

furandu-le incarcatura pretioasa, Pentru a-si , scund faddelegile, unii pirati scufundau vasul ~i om 1\ ,1I • -h ipajul. Cei mai faimosi pirati au atacat vasele din ar il 1-' in urrna. Scriitorii au evocat vie tile lor aven uroas ~i legende, insa le-au trecut cu v~derea alba i it

Mediterana

Marea Mediterana are 0 indelungata istorie a pirareriei. Piratii atacau vasele bogate grecesci 1i rornane acum 2.500 de ani. In secolul

XVI, corsarii malrezi (pirari cresrini) se infruntau cu piratii barbari

[pirati musulmani) din nordul Africii.

Colier

cvantai ell granate

Femeile-pirat

in cchipajcle navelor maritime, femeile aveau acea independenta care li se refuza pe uscat, unele devenind pirati, Piratul irlandez Anne Bonney 1720) a jefuit vase Caraibe in

secolul XVIII ~i a devenit celebra pentru curajul ~i abilitatea Cl1 care folosea armele.

Mercenarii

Din secolulXVI ~i pinn in secolul XVIII, statele care se nfhu ill razboi se bizuiau pe piratii legali, cunoscuti sub numele de mercenari, care sporean l'andmilc florelor lor, Acestia trebu ian sa jefuiasd vasele inarnicului.

Sir Francis Drake

Amiralul englez Francis Drake (cca 1540- 1596) a devenit erou national, luprand tmporriva Spaniei, ca mercenar. Se spline di roba sa inca mai bate arunci d.nd Anglia esre in pericol.

ARMESI ARMURI

677

Anne Bonney

Jolly Roger

PCI1CflI a inrimida vicrirnele, vasele de pirati din s colul XVIH arborau steaguri cu insernnele I1Wl'tlL cl en craniu ~i ell case tncrucisare, ,\ul11l~J()II)' itog.l:r, cstc eel mai cunoscut, rnsa muhl l'ir.l{i avcau propria emblem •. Acest steag " .lll.lf\i II lit plratului cnglez jack Rackham (1I1.lnO).

~ ,

111 J OV fl

i 15. .om ia,

(~u..I 'I' J~ L UIr..,111 11I.lh·:l1

(illlritie Iflil/lru mill ilgile II mpld« II fi erie barbare.

Dupa ce susrrageau tncarcatura din cala, piratii jefuiau pasagerii. Existau prazi extrem de valoroase pc vasele care navigau In Oceanullndian, deoarece toate vasele comerciale care mergeau in China sau in India foloseau acesr traseu. Cu reate acestea, penrru ca piratii erau adesea lnfornetati sau bolnavi, multi puneau mai mare prer pe hranii, mcdicamentc S3U haine, ded., pc bOIl"i i.

BANI

.renurile de vanacoare ale piratilor

Pll'alii 'p~nde;U1 acolo unde sc gaseal1, eu siguranta, vase tl1C:. r .arc 1I mi'irfw'i valoroase: pe rutele cornerciale smbilirc, LU1de rramcorile forrau vasele sa navigheze :lproapa de ~5.rm, Pirarii considerau harrile ~i schirele - mai ales ale zonelor din Caraibe - 0 prada valoroasa,

_~. Sudul Macii ~Chinei

~.

./

'(lmorilc spall (ole

M.lr~;l C.u:'tih lor era unn dintre 'Wilde cdc mal bogate pentl'lI

v: ", eoarca pirnlilol'. In sccolul XVI, poveseile dcsprc vasclc spanlole pllnc de comori au adcrnentc gcm:rafii de pirati (CUIlOSCUP. §i sub numele de buccaneer) care doreau sa se tmbogiileasdi.

Piesele de opt ~i dublonii de aur

Blackbeard

Pirarul englez Edward Teach (m.1718), CW10SCur mai ales sub numele de Blackbeard, a

jefuit vasele de pc coastele Americii in XVIII. Fiind echipar cu

...... 1116-:-----~·greu 1i purrand lumanari

lungi 1i subnn in par 1i in barba, el a inspjiimanrat multe echipa]e ara.t de tare inca.t s-au predar fad a fi nevoie sa uaga macar 0 dara. Desi acrivitatea 5(1 de pirar a durar aproape dol ani. Blackbeard ~i-o d~tigot 0 rcpurarie groaznic] pc Iilrmurilc Virginici ~i

arolinei. Porrlvit lcgendel, a I. \.t In lIfma enorme bog: Iii ascunsc, ncdcscopcrirc p~na in ?II.I,\ d ~Ht~li.

; '.\ mnl lnrenv ~ClivitJlc de plrmerle dill tilde II ),l>U< arc II) -111 sudu! M~rii hlnei, ))irafii ,1[,11:,' dl' ob ~d V.l"c!C ~1I!l)rl't:i:1lc! tn"l, in nnii 180! 1'<11'1.11.,\11 care pln-;lU din Vieuum cu ulrirnele 111,"111 1'< erne lc nve.iu nu fIN lima :l!. curilor h'"f,lk .llol'il"'rilm'.

EXPLORARE REGATUL UNIT, STEAGURI ISTORIC

PISICI

Pisoii

Pisicile nasc 4-5 pui odara. Pisoilor Ie place- sa urmareasca, sa rnearga ripril ?i sa se arunce asupra obiecrelcr, ceca ce le permire sa I§i dezvolte abilitarile de care vor avea nevoie ca adulti.

PISICILE DOMESTICE sunt inrudite cu felinele salbaticc - leii ~i tigrii - ~i sum capabile sa i~i poarte singure de grija. Sum vanatori priceputi, ochii, urechile, nasul ~i mustatile lor fiind adaprate pentru vanatoarea nocturna, pe care 0 prefera. Pisicile sunt afectuoase ~i apreciaza compania oamenilor. Au fost domesticite acum aproape 4.000 de ani pentru a le tine companie oamenilor ~i pentru a distruge daunatorii.

o

Alb

Siameza

Liliachiu

Rosu

PISCICULTURA, vez i OCEANUL PACIFIC

Albastru

Ciocolatiu

British Shorthair Per~ana cu parul lung Devon Rex

1 Atunei cand cade, organelc de cchilibru din urechea pisicii ii indica poziria normala.

Pisicile sunr animale foarte curate. care petree eel purin 0 ora pe zi facandu-§i toaleta, eu ajurorul limbli pe care 0 folosesc ca pc till piepran. Pe suprafata limbii exista mici spini duri nurniti papile, Linsul perrnire pastrarca curata a hlanii, 0 face imperrneabila ji disrribuie mirosul pisicii pc toara suprafara corpului acesreia.

Blana

Rascle de pisici se impart in rrci caregorii: ell parul lung, sernilung ~i ell parul scurt. Blana are diferire rexturi. CuIOl"He eel mai des inrainirc sunt gri-albasuu, negru, maro, alb, rojll ji cornbinarii ale acesrora precum arginriu ~i Iiliachiu.

Forma capului Forma capului variaza de 1a rotunda ~i mare, precum cea a rasei British Shorrhair, pina la eea conica inrilnira la pisicile siameze. Unele rase all rrasaruri caracrerisricc deosebite, cum esre cazul rasei Scottish Fold la care varful urechii se pliaza

catre baza accsteia. [ucsndu-se, pisoii se antreneaz.i pentru vdndtoare, urmarind ji apucand obiecte.

Elasticiiatea pielii da 0 mare libertate

de miscare.

2Mai ind\i, pisica i~i rasuceste capul pentru a vedea undc va areriza.

Simturile

,

Pisicile vad foarte bine in intuneric §i pot idenrifica obiecte aflare in departare. Sirntul auditiv extrern de dezvoltar le perrnite sa idenriflce sunete pe care noi nu Ie putem auzi §i, de asemenea, sa separe doua sunete suprapuse, cum ar fi un §oarece intr-o furtuna cu tunete. Mustatile sunt sensibile la atingere. Pisicile le folosesc pentru a se deplasa in intuneric §i pentru a vedea dad spatiul prin care vor sa intre este indeajuns de larg,

Dimensiunea pupilelor Pupilele pisicilor se maresc foarre mulr in tnruneric pentru a absorbi ca.t mai multa lumina posibil, In sparele ochiului se aA. un strut de celule, Humic rapenm1, care reflecta lumina inapoi in ochi, pisica putand astfel sa vada 111 intu neric.

Pupile ingusre Ja lumina

Pupile madre In intuneric

Ureehile au forma de palnie pentru a absorbi cdt mal hint sunerele.

Atunci ca.nd vaneazd~ pisicile se bazeazd mal mult pc vaz deeat pc miros. in raport cu dimensiunea corporals; au eel mal mari oehi din regnuL animal.

Pisicile se folosesc de simtu] o/foetiv pentru a identified obiecte, alte pisici sau animate si hrand.

Simtul gustativ este important penh·u a identific« brana care le poate foee rdu,

Pisicile domestice

Exisra peste 100 de rase de pisici domestice inregistrate. Ele sunt diterentiate in functie de forma corpului. Oamenii au inceput sa creasca pisici pentru frumusetea acestora tncepand de acum 100-1 SO de ani.

Colonna oertebrald

..

ANIMALE, COMPORTAMENT

Echilibrul Coada Ilmg. §i tlexibila a pisicii 0 ajutfi

sa I~i menrina echilibrul. Pisicile arerizeaza aproape intotdeauna 'in picioare, chiar ~i arunci (and cad de la 0 inil\ime considcrabila. Au

reflexe foarte bune, putandu-se rasuci ill pozitia corecta intr-a fracriune de secunda.

3 Apoi, pisica i~i rasucesre §i restul corpului. Pfma in momenrul aterizarii, ea va avea deja poziria normala.

Labele din

Ureehildungi Ii jlexibile iji modified pozqi« in Jimcfie de sursa sunetelor:

anrerioare penrru a absorbi socul impactului,

Ghearele

Pisicile ili foloscsc gheare!e pentru a se apara ~i pentru a se

dl~~ha. in restul ~.--:11.

rirnpului, acesrea -~

sunt rrase inauntru =--dJ [retractacc), penrru ~ a fi protejate. Sunt

acoperite de 0 membrana osoasa care reprezinta exrensia ultimei Falange ~i in cap in mici buzunarase aflate in piele.

LEI stALTE FELINE 8ALBATICE

MAMIFERE

O'<HIJ ~I VAZUL

678

-------------Pisici

Turkish Van (casranlu-auriu) are 0 blana de culoare alba.

Pcrsana ell par lung (albastru) are eoada scurta ~i stufoasa.

Balineza (eu extremitati albastruvargac) are 0 coada lunga, asernanatoare unei pene.

Blana creapi,

Cu par lung ~i

milung

Sacra de l~irlll:lnirl (UI l'xtn'lIltl.t\1 negrc, v:irg,\Lc) ,ILe ,,11\"(111)1" 1111", spcciflcc.

~j)IU~1 1,1 (l'I'i"lt dc"his) JUdYIIH' dill Ahi,illi.lIl ..

R"gdull (cu exmmica\i nlbastrc, cu ~,m;lntl~i") ram~ne nemi~cata atunci cand este mflng~iata.

B/llnd 11111/ 11111/1.11 ./tJnIU'oUd IOJ gllir/'

Javanese (cafcntu dcschis) C\lC U pisica tip oricntala - gra~io.l!t.1 ~i sprintcna.

SUIII.lit/.1 (.\I~lIitlil HllIlui[).th /Iee,lIe n, d· p. r w\.)I,1l 1Il1ll.1 mulrc nLl.U1\

American wirehair

[maro vargat ell violet) este o pisica activa,

Korat (albastru) este 0 pi sica juduji eu blana scurra

Burmila (ciocolatiu) are blana lucioasa asernanatoare satenului,

Scottish fold (,,\esroasii" ell alb) are urechile indoite.

Japanese bobtail (rosu si alb) are un dcsen caracterisric.

Oriental shorrhair (rosu-vargcr) este 0 pisica zvelra eu blana Iucioasa.

Tonkinese (crern) provine dintr-o incrucisare intre Burmeza ~i Siameza, Esre activa ~i afectuoasa,

Egiprian mall (argintiU) are 0 blanit punctnrfi.

British shorrhair {ciocolariu) arc 0 consnrutie robusra, fa~a rotunda ~i nas scurr,

Abisiniana esr 0 pisica elegama care se asearnana eu eelc din Egiprul antic.

u par s ur

Mltin l'uulI (ti~' ,u,l cu m,H'u) ("Il' 0 PI'U,-, m.nv, H)h~I'l ••

(.~/P musns Ji rotund ~IIS/illut dtllllgdi subtir».

Exotic (albasrru) esre judiuji ji afectuoasa.

Manx (rosu-vargar) esre selectionata sa nu alba coada,

Siameza (cu extrcmitati ncgrc) arc un cap de fi)[[ll~ enid ji urcchi mari,

'1i1Jliu Ilpl"lizl1111 urcclu man

alifomia spangled (.urill) are pcee binc definite.

. . ,

". "

. f

" '

, .

ornlsh r (tUSIl11!1I ... !li'lulI) ,\I n hJ.\II, .. .urr.t il on...!ul.l\.l, nl IHud lit(' ((tI lOlIHiI.

Smoc de par in urecbe

Turckish Angora (albasrru-crern) are 0 blana fma, rnarasoasa.

Colourpointed longhair [ciocolarlu] arc blana groasa,

American Shorthair (arginriu-vargar) are blana groasa,

Urechi mici, rotunjite, cap rotund

('Iurtr 'l.I~ (illb.\\tl'u.gri) cstc 0 rasa fl.lnlC1,t vedic. To.ue pisicilc din aceasra

Albasrra de Rusin (albasrru) arc corpul lung ji gratios, ell blana fina.

Oriental shorthair (Havana) provine din Siameza ciocolarie.

679

PLANETE

PLAJE, vezi TARMURI

CELE NOUA PLANETE ale Sisternului Solar

au foarte rnulte aspecre in com un. Toare au 0 orbita eliptica in jurul Soarelui ~i toate au luat nastere din praful ~i gazele care au ram as dupa formarea acestuia. Insa planetele au dimensiuni ~i structuri foarte diferite. Cele patru, mai apropiate de Soare, primre care se afla ~i Parnantul, sum sfere din piatra. Ele sum minuscule in cornparatie cu cei patru gigan~i, care par a fi sfere de gaz, insa sum solide ~i lichide sub atmosferele lor subtiri, Cea rnai indepartata, Pluto, este 0 sfera din roca de dimensiuni mici.

Venus

Imagini radar folosire penrnl a crea 0 imagine complera a suprafetei planetei Venus

Vulcanul

Maat Mons

Lumina reflectata de suprafata norilor face din Venus 0 planed stralucitoare pe cerul pamamului.ln rniscarea sa, pare ci trece prin faze similare cu cele ale Lunii. Norii gro§i inrnagazineaza caldura Soarelui, ficand din Venus cea mai fierbinte planed. Norii acizi §i presiunea de nesuportat 0 fac exrraordinar de neospitaliera. Sub nori, exista carnpii vulcanice, cu deserturi fierbinti, care acoperi aproape doua treimi din planeta.

Marte

Planera cea mai asemanatoare cu Parnantul, Marte, are purin peste jumatate din suprafata Pamanrului §i cal ore glaciare. Culoarea sa rosie vine de la rocile bogare In fier §i de la praful Care acoperi cea mai mare parte a acesteia. Aproape 40% din suprafara sa esre desert de piatra. Trasarura cea mai dinamica este reprezenrara de canioanele enorme. Valles Marineris are 4.500 krn lungime §i pana

la 7 km adancime,

Sub nori Echipamenteie radar de la bordul navetelor spatiale au "vawt prin nodi lui Venus. Cea mai reusira misiune, Magellan, a carrografiat 98% din suprafata sa, In anii '90. S-all folosit aproape doua zile de carrograficre pentru a produce aceasrf imagine a Iii i Maat Mons, eel mai mar' plarou vulcanie (vulcan scur) de pe Venus.

Regiunea Tharsis

Marte esre 0 planets rcce ji [ipsita de forme de viara, ell 0 atmosfera foarte subtir e.

Olympus Mons

Activiratea vulcanici a schimbat suprafara planerei Mane In trecut, Exisra doua zone vulcan ice principale:

Elysium Planiria ji Regiunea Tharsis, care include Olympus Mons, eel mai mare vulcan din Sisrernul Solar. Avand

o inalrimc de 26,4 km, este de rrei ori mai tnalt decar eel mai inalt rnunrc al Pamanrului, munte]e Everest.

Aceasti planeta din rod §i gheata este 0 lume inrunecata §i rece. Unii asrronomi cred ca este un asteroid de mari dimensiuni. Nici 0 naveta spatiala nu a vizitat Pluto, dar asrronomii au construit 0 imagine a sa pe baza observatiilor, Cea mai clara imagine a lui Pluto ~i a lunii sale a fost realizata de relescopul spatial Hubble In 1990.

Pluto

Planetele din piatra

Cele patru planete de langa Soare, sunt, in ordine crescatoare: Mercur, Venus, Pamant §i Marte. Sunt mase de roca, ins a au trasaruri distincte. Doar doua dintre aces tea, Parnantul ~i Marte, au sateliri naturali. Cea mai mica §i cea mai indepartara dintre plancrele Sistemului Solar este Pluto. ~i,aceasta este 0 planed de roca, insa, din cauza disrantei mari fa~a de Soare, este 0 lume ingherata. Este foarte ditcrita de vecinii sai, gigantii de gaz, ~i reprezinta inci un mister.

Mercur

Cea mai apropiata de Soare, a doua planets ca marime ~i cea care se mi~ci eel mai repede, este Mercur, care face 0 rotatie cornplcra in jurul Soarelui in 88 de zile. Este 0 planera arida §i Iipsica de forme de viata, acoperita de cratere, In adanc, sub suprafata, are un miez de fier. Cravitatia planerei este prea slaba pentru a rnentine atmosfera, prin urrnare, caldura se pierde noaptea. Diferentele dintre zi ~i noapte por fi §i de 600°e.

Doar 0 rreimc din suprafata planerei Mercur a fosr carrografiara din spariu de Mariner 10, intre anii 1974·1975.

o lume a craterelor

Cea mai mare parte a craterelor lui Mereur s-au format cu 3,5 miliarde de ani 111 urma, cand planeca a fosr bombardara de rnereoriti, Craterelc variaza in diamerru de la 1 rn la peste 1.000 km. in imagine. vederi un crater rnai tanac (in mijloe), eu un diarnerru de aproximativ 12 km, in interioru] unuia mai vechi.

Pamantul

Cea mai mare dintre cele patru planete din apropierea Soarelui, Pamantul, este singura care intretine viata §i care are apa din abundenta. Pamanrul s-a schimbat enorm din mornentul aparitiei sale, cu 4,6 miliarde de ani in urma, In jurul sau s-a format 0 atmosfera, iar planeta a trecut prin schirnbari climatice §i structurale. Curentii termici interni Imping masele de uscat cite 7 cm pe an.

Clyde Tombaugh

Americanul Clyde Tombaugh (1906-1997) a facur parte din eehipaobservatorului Lowell din Arizona, care cauta 0 planers despre care se credea ca. perrurba miscarca pe orbite a planetelor Uranus ji Neptun. La data de 18 februarie 1930, el a descoperit planer. Pluto, insa aeeasta era prca In.idi pentm a afecta orbita lui Uranus, Tombaugha petrecut opt ani cautand 0 alta planera, insa nua dcscoperir niei una.

680

PlANETE

Planetele din gaze

Exista patru planete din gaze. De la Soare, in ordinea marimii sunt: Jupiter, Saturn, Uranus §i Neptun. Aeestea sunt eele mai mari planete, gigan~ii Sistemului Solar. Esre vizibil doar invelisul exterior de gaze al acestora, Fieeare are 0 atmosfera densa, adanca, aeesta fiind motivul pentru care sunt numite planete din gaze, dar nu este singurul, Chiar sub stratul de gaze exista un strat de lichid, iar miezul planetelor este solid. Toate patm au inele §i mai multi sateliti naturali.

Jupiter

Uneori numit regele planetelor, Jupiter este eea mai mare §i mai mas iva dinrre aces tea, avand 61 de luni. Are un miez solid, de 10-20 de ori mai masiv decar Pamanrul, Suprafata este din hidrogen metalic lichid, peste care exista aproximativ 1000 km de atmosfera, 86% din aceasta Hind hidrogen §i 14% heliu. Sistemul de inele inguste ale lui Jupiter, descoperit in 1979, este format din trei inele de particule de praf. Dad ar fi fost de SO de ori mai masiv, miezul sau ar fi fost destul de fierbinte pemru a topi hidrogenul, iar Jupiter s-ar

fi transformat inrr-o stea.

Centura Tempetal,:; .... No,.dicii

Tropicilld '

Urrnele de fosfor din atmosfera dau norilor culoarea rosiatica ..

Saturn

A doua planed ca marirne §i a psea planed de la Soare este Saturn. Ca ~i Jupiter, este alcaruica mai ales din hidrogen, care acopera un rniez din piatra. Benzile sale sunt mai putin evidence §i au mai putine trasaturi caracterisrice, cu exceptia punctelor albe cauzate de furtum. Este planeta eu eea mai scazura densirare. Saturn are un sistem de inele extins §i 33 de luni.

Saturn

Galilei a descris inelele lui Saturn ca pe nisre "urechi'; cand le-a observat pentru prima data, In 1610. Forma lor de "inele" nu a fosr explicata pana in anul1656.

Titan

Peste jumatate dintre lunile lui Saturn sunr rnici ~i au forma ncregulata. De dcparre, eea mal mare este Titan, care 11 depasesre in dimensiune ~i pe Mercur, Esre una dintre cele trei luni ale Sisremulut Solar care au atmosfera. Titan este 0 sferi din piarra ?i ghea\a, inconjurara de 0 man tie groasa de azot.

Lunile Galileene

Cele patru mari luni ale lui Jupiter sunr nurnite dupa astronOJ11ut'it:"di:lI'l care le-a descoperu, Calilco G"lil.i. Acesrea sunr, in ordinca "15t'ilhli lor, Ganymede. Callisto, 10 ji Europa. Ganymede este cea mal mare lUIl~ ~ Sisrernului Sobr~ fiillClrp:1i mure d,·dl planerele Pluto §i M ... ·~\II·. Cdr ~7 ,I,. luni ale lui juplrcr sun: Inln.tl't~ ,ill' 111 cornparane cu a..:~.ht,\, 111t1ll)lit.u ,\ avand donr d.tev.L I~,I .k llhlll '[1 II diamerru.

Io are 0 sllprafa~a stralucltoare. rosieponocalie, darorira compusilor sulfurosi care erup din vulcanii sai activi,

Ganymede esre cea mni Sl'I'.illcim:lI'c dlnree luni, 5«,,"'p l.l de ~h'.lll ill', "-llll'le ~i Clore

I" hd.I\.l de .111111\1 l.IIl!1I11 J'JI.dclc,

Europa are 0 slipraf.\a inghe~atii, {. r. rnunti 1i ell purine cratere. Esre hr, ~d:lr~ de dungi 1i de CI'. plit:uri il'\crllci~atc:.

dJnlt"< luni. All: n 11\ldt-ll11c de cr;\~CI'C.

Regiune« /'o/,m Nordic,

cn til rile fi zon de

Rot<\~iilc rapide ale lui Jupiter dau 11a~tcrc unor curenti de acr purernici, care desparr atmosfera 111 benzi.

Benzile sunt alcatuire din centuri Ii din zone paralele cu Ecuarorul, Cenrurile maroniu-roscare sunr gaze descendenre, iar zonele alb-gilbui sum gazde ascendenre. Punctele, ovalurile §i dungile de pe nori sum rulburari meteorologice produse acolo unde sc intilnesc centurile §i zonele,

MarCil Patti RQ§i~

:) fllrWll, dln tI\1fii ~upt!l'i()ri .Ii luiJlpiter a lost ob'~I·volt~. tillip ". 111;1 bin" d. 30(l de 'mi. tn timl" ,i -l l ~t!hllllb;}L dimc;n~JUIl(:.l ~i ~Ol'llIa. tn pcrioada In care a avut cea alli marc dimcnsiune, avea de rrei ori diametrul P~I11;l.nrlllui. Esce 0 zoul Cl1 presiune lOafre ridicara, la ,ni\Jlime mare, fiind rnai re e decat atmosfera din JUT. Accasea turtuna gigantidi se roteste deasupra atmoslcrei, realizand care 0 rotatie in sensu] invers acelor de ceasornic, 0 data la cateva aile.

Benz; palide, uizibile In

Ecuarcrul esre bombat din cauza roratiilor rapide ale planetei.

Giovanni Cassini

Exista mai 111,,1te golun 111 Inelele lui Saturn, Cel mai mare este diviziunea assini, numlrt dupa eel care a descoperit-o, astronomul ffancez Giovanni Cassini (1625-17 J 2). Acesta a fost un bun observazor, care a descopem cele patru luni ale lui Saturn. Observariile sale asupra planerei Marre au conrribuir la stabilirea disranrelor din Sisrernul

Solar. '

Sisecmul de inelc

$aClIfn c:"I'c inconju r at de rnii de inele,

.,le. Illite din mii de roei acoperite de ghea\. Ii parrlcule de nisip. Astazi exista ppre inele principale. Pareiculele variaza in diarnetru de 13 cdrcva miim i de cenrirnerru la c~iya mctri. Aceasra imagine madta, luara de sonda Voyager 2, dezvaluie mulre dinrre inelele individuale ale sisrernului,

681

PLANETE

Uranus

Aceasta planers a fosc descoperira in 1781. De doua ori mai departe de Soare dedit Saturn, este greu de observat de pe Parnanc, Primele imagini "in prim-plan" ale planetei au venit in 1986, de la sonda Voyager 2. Atmosfera este alcatuita mai ales din hidrogen, Insa metanul din norii superiori este eel care ii contera culoarea distinctiva verde-albastruie. Are W1 sistem de inele ~i 26 de luni.

Inelele lui Uranus Sisremul de inele allui Uranus a fost descoperir in 1977, de pc Pamal)[. Cgnd Uranus a rrecut prin fa~a unei stele. sreaua a disparut ~i apoi a reaparur, hecare inel blocand lumina srelei. Existd 11 inele intunecate ~j tngusre, alcatuitc din bucari de roca eli diruensiuni aproxi Illative d.e I m.

Miranda Uranus arc 26 de luni inrunecnre, din piarra ~i ghea,a, 10 dinrre acesrea flind evidcntiate de

sonda Voyager 2. Miranda, a cincea ca dimensiune, a fast descoperioi de pe Pamanr, insa a fost ncvoic de 0 sonda spanala pentru a dezvalui suprafata sa complexa. Arc un relief divers. ell campii, falezo~i canioane

adanci. Pare d. Miranda a fose lovita, candva, III trecurul sau. ~i s-a reasamhlat,

Norii de rneran ingherat sunr singurde triisaturi vizibile la Uranus.

lvI!irimea Pdm-intului

inclinatd La 98'fo/a de uerticald.

Planets piezisa Axa lui Uranus cste inclinata in orbira sa in jurul Soarelui. Acest lucru face ca planera sa para "pe 0 parre", iar lunile ~i inelele sale par a se roti in vdrful ~i La baza planerei, Nirneni nu §tie motivul acestci Inclinatii -

poate a fost rezulrarul unei coliziuni,

Uranus cstc 0 planera rece ~i tndepartara de Scare.

Temperatura sa exterioara este de ·2JO'C.

Survolarile lui Voyager

Doud sonde identice, Voyager iji 2, au fast {ansate In 1977. carre cei patru gigan\i de gaze. Ambele au dilaror;! spre Jupirer li spre Saturn, dezvaluind luni minuscule. trirnitand primplan uri ale planerelor, ale lunilor lor mai mari ~i ale complexitatii inelelor lui Saturn. Voyager 1 s-a deplasat

cdtre marginea Sistemului Solar. in vrC1l1C cc Voyager 2 s-a lndreprar carre Uranus in 1986, iar spre Ncprun in 1989. La aceste doua planer. a descopcrit no! ine]e ji 16luni.

Triton

Cea rnai mare luna a lui Neptun este Triton. eel mai rece spariu din Sisremul Solar, cu temperaturi de ·235'C. Triton are 0 atmosfera subtire, alcatuira mai ales din azor. Rind una dintrc cele trei luni eu atmosfera, Suprafara sa l§i modified relieful, vulcanii aruncand in afad azot ~i praf negru, care descrie dungi pe suprafara criipata ~i incrqita a planerei.

Neptun

Ca ~i Uranus, Neprun este 0 lume rece ~i indepartara, Este asernanator cu acesta ca dimensiune ~i are aceeasi culoare verdealbastruie, datorira atmosferei bogate in rnetan ~i in hidrogen. Centurile ~i zonele sunt vizibile doar la suprafata acoperita de nori. Alte trasaruri vizibile sunt norii albi §i Pata Neagra, Ncptun a fost descoperir in 1846, insa inelele intunecate - doua mai largi ~i doua inguste - ~i sase dinrre celc 13 luni ale sale

all fo t descoperite de Voyager 2, ill 1989.

Uranus a fost descoperira de William Herschel (1738· 1822), un asrronom amator englez, care Cacca observatii din grad ina sa din Barh, Marea Britanie. A dcvenir celebru aproapc instancancu ~i a fost aceeptat in cercurtle ~tiin~ifice, Era un observator foarte ralentar, care ~i-a consrruit propriile celescoape. Cercerarile sale de rna; rarziu asupra srclclor dubie, a roiurilor de galaxii

~i asupra nebuloaselor l-au facut unul dinrre cei mai irnportanti astronomi ai perioadei,

William Herschel

Marea Para Neagra Ncprun cste planers cu cei mai puternici curenri de aer din Sistemul Solar. Au fosr inregisrrate viteze ale vdntului de pan a la

2.200 km/h. Vanrurile bar spre vest - direcna opusa rotirii planerei. Marea Pata neagra este 0 fur tuna uriasa, Cll vanruri extrern de putcrnicc. Esre intinsa pe 0 suprafa~a ovala Cll presiune irnensa §i ell diamecrul de 12.000 km.

Neprun pare albastru pcnrru cii atmosfera superioara absoarbc lumina rosie ji 0 reflecra pe cea albastra.

NEWTON, PAMANTUL SIR ISAAC

Neprun estc alcatuit din ghea~a ~i lichid sub atmosfera groasa, In eentru existii un miezsolid.

Scooter

___ • ATMOSFERA COMETE 51 CUTREMURE

~ ASTEROIZI

EXPLORAREA SPAPULUI

GALILEO LUNA GALILEI

Mica Patn Neagra, 0 furtuna anticiclonicii

SOARELE 51 SISTEMUL SOLAR

VULCANI

682

PLANTE

t EXISTA APROXIMATIV 500.000 DE SPECII de plante, impartite in plante purratoare d spori ~i plante purtatoare de serninte. A esr reprezinta hrana multor animale, nind esentiale pentru viara pe Pamant. Plant 1 ~

variaza ca dirnensiuni, de la algele-microscopicc la uri. sii copaci sequoia, care au peste 8 metri diamctrul trunchiului. Majoritatea plantelor contin 1;'/ un pigment verde, numit clorofila, care inmagazincaza energia din razcle de soare. Plantele folosesc

aceasta energie pentru a-si sintetiza substantele nutritive intr-un proces n~mit fotosinteza. Plantele fac eforturi mari de adaptare pentru a supravietui in locuri foarte reci, uscate sau intunecoase.

Plantele purtatoare de seminte

,

Coniferele sau gimnospermele ~i planrele care infloresc sau angiospermele se reproduc prin seminte. Fiecare sarnanta contine un embrion ~i 0 rezervl de ' substante nutritive, fiind prorejata de 0 coaja. Sernintele care germineaza sum hranite din rezervele nutritive pana cand vor putea sa i~i producli propria hrana,

Cotiledoanele

Plantele care tnfloresc au UTIul sau doua coriledoane (frunzulire ale semintei). Monocotiledonarele (cele Cl1 un singur cotiledon) au inflorescenre 10 mulripli de trei. Dicotiledonarele (cele cu doua cotiledoane) au inflorescente in multlpli de patru sau de cinci.

Frunza semintei unui

ALGE SI ALTE IERBURI MARINE

Plantele purtatoare d Sp ri

Aig ·1 .. 11111§ .hii, f .riglle sl plant .lc inrudit . cu J~ 'St 'a ~ . r 'Produc prln inrcrmcdlul ~IWI'iI()r, Arl:!~ i.l SlIlH minu- 1I1i ~i sunr Pl'tltlll i fn lntcriorul ~P(\J .lIllo\llll1', 11\'''\11111, ~I cnorni ',av nd ""1' .( nrl uuul 11I.d' J 11. Pit.: -:II" spur mll\lI11' (I r.uuh.ur 111,1 fl.' mi ; d' 111.111'11.11 ~l'IW[It' 1'\ 'nll,ll. In 'hi inLr·o l.IP~\11 [,\I',

("'fi,,,/,j ii, ~/'III

MUf hillryum

Sporangi producdtori de spori, aflafi pe partea ventrala a limbulu; unei flrigi.

Foliole (Jrunzuli/e)

Limbul ferigii comune

Algclc MII~dll I bllli II: I~cri~ile

cle mal simple plaruc sum .!Igde. MlIllhllllllllljOlll.lIC.l hlolhcl.u .HI A,'e'le.! ~lIll! ,de mn! complcxe planre

Acesren nu all (runze.lldpini s.tu iulplnl ,11111'10< 11 !1\1I1/t'lIdd, ~lIb\liI. pun, tiJJl'C tie '1'",-;, i\p.! Ii suhstanrele

r~dacil1i. Algc.:lc tr: icsc ill medii Villi Ii [t '1\1 euut 1'1J~1. ,IV. lid III1\ddvt' 'i\llli II'M\o.:porl.tte pdntr .. o

umcdc sau marine. Mulrc stint nvpcctul unor nlgc. Alqd.llr. Icsc ln rete.1 tl1 l'I:;)~\h pl:1l1l.\. Mulre fcrigi crest

alcituite din planre minuscule, L'cgi unlle umcdc, tn:-; unii foal'lc blue in [ocurl to. COI'O.He, uscace,

unicelulare, !nsa alrele POt avea supravictuicsc Ii In cele rnai rc i !ns1 cele mal II1MI sc S~scsc In Tropice,

dimensiuni impresionante. locuri din lurne. in medii calde ~i urnede,

--------~--------------------------------~----------

Angiospermele

Angiospennele sunr planre care lnfloresc. Acesrea au serninre care se dezvolra in interiorul ovarelor, serninte care se coc, dand na~tere frucrelor. Exista eel pu~in 250.000 de angiosperme, pnntre care se afl. cea mai mare parte a plantelor comesnbile,

Planra de rnazare

Pastaie de rnazare

Durata vietii plantelor Plantele eu tulpini ne-lemnoasc (erbaceele) au un cielu de viatd foarre SCUrt. Unele eresc de la saman~a Ia planra matura In cateva siiptamani, rnurind atunci cand !li pierd frunzele. Plantele lernnoase se dezvolta mai lent. Copacii au nevoie de peste 20 de an i p~lI1a sa poara avea seminre, insa le pot produce sure de ani la rand.

Planrclc anuale g(;rl11iI'H.:a'F.~. crcsc, au Ilori Ii serninte si rnor lncr-un an

Gimnospermele Gimnospetmele SUnt planre care au conuri in locul florilor. Serninrele acesrora se

in interiorul conurilor de sex feminin. Majoritatea gimnospermelor sunt arbori sau arbusti. Conurile nu sunt la fel de variate ca florile, insa POt f viu colorate ~j atragatoare.

Tegument (conj« srmintei}

Cea mai banana planca

Sequoia din Utah, Nevada. SUA, sum cclc mal b. [r~nc planee vii.

Unl] dinrre acclei copaci au peste S.O()O de nni. .uncnii de ~tii!1tn. {"rcer~;w, di,li1cm,j ineleler dinlcumul e"p~ 110. t. i:\~i pcntru n (}h\C:IJv;~ cum ~~O

vch lrnhar ..Ii nu In lume,

(((ld,lliltl {ri7tlArhlll Y171/;ri()JIJduIJ

P/wllldJ (Iilsllfr (II/brionir)

Lunaria

Hieunlclc produc du.1r frum, . tn prlmul an. 1\1'01. Inn weI • nil f .... ere ~i inor tr'l :11 doilc.l nil.

COPACI FERIGI

MUSCHI SI BIOFJTE

PLANTE, MORFOLOGIE

, PLANTE, INMULTIRE

FLORI FOTOSINTEZA FRUCTE $1 SEMINTE

I'I,iltclc perene trM~$c m.,1 mule de dol ani. Uncle se usuc; toarnna Ii cresc din nou din

r: d~cin~. [n timpul prirn3.verii.

Aconitum japonicum

683

----------~Plante-----------

Steaua din Berhleem (Ornithogalum umbellatum) are frunze care apar inaintea spicelor ell flori.

Opunna {cactusul cu pcre) esre un cactus ell frunzelc modlflcate In spini.

Oehiul boului (Aster alpinus) este o planra rigid •• inaltii, perena, cu inflorescenre.

Frunze ufor

Greghetinul (Geranium pratense) esre 0 planra perena, ell frunze adanc lobate ji cu flori mario mov,

Fiori in forma

d":'~\

Dicotilcdonate

Lunaria are Flori care se transtorrna in frucre lemnoase.

ufarul este 0 plant. perena acvaticf ell frunze ~i flori pluntoare.

Impatiens glandulifera are frucre care explodeaza cand sunt coapre.

Ghin\ura (Gmliana verna) e to a plant. perena care se adesca pc paj~tile alpine.

Toate pdrfile plantei sunt otrduitoare.

Omagul (Awn;",,,, napellus) esre 0 planta pcrena, intalnita In padurile umede.

Orb idee: aceasta este 0 orhidee din padurea rropicala, eu flori parfumate.

Primula comuna creste pc terenurile necultivate.

Nalba com una este 0 planra perena, robusra, cresce pc pajisci, I. marginea drumurilor ji In rufijuri.

Capra nernteasca (Caltha palusms) cre§te in iazuri ~i in mlastini.

Trifoi~tea (Menyanthes trifo!iata) esre 0 plama acvarica, ce icse 13 suprafata apei.

Erica cinerea este tm arbust peren care crqte pe carnpurile neculrivare, uscate ~i in parloage,

FIorile mari, galbenese descbid la tnceputul oerii.

Sranjenelul de balta creste In grupuri dese, In pam:uu tuned.

684

Tulpind verde. umjlala

Carpobrotus cbilensis esre 0 planta caratoare perena ell frunze dirnoasc.

Floarea cucului (Lychnis floscuculi) cresre pe pajisrile umede ~i in gardurile vii.

Cohea (c. scandens) este 0 planrjl taratoare care C[efrc in *an~i §i in tufisuri,

Monocotiledonate

Aecbme« Jasciata are flori mici, inconjurare de bracree spinoase.

Odolcanul ( Crambe maritima) este 0 planra care creite pc larm. ell fnmze cerate, groase, gri-verzi.

Rosareaua (Butomus umbellatus) prinde radieini la fundul iazurilor.

~

-

!c(

U ::J C w

...

::» c as

.-

"

.-

'S u

CIJ

~

--

--

.......

u

J! o u

Enciclopedia mileniului pentru familie

Planeta Marketing~

LlBER~OVUS

Colcctie sponsorizata de:

oriflame

natural swedish cosmetics

Deseoperii mai multe la www.dk.com

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->