P. 1
Enciclopedia Ilustrata a Familiei - Vol.12

Enciclopedia Ilustrata a Familiei - Vol.12

|Views: 1,644|Likes:
Published by ady67

More info:

Published by: ady67 on Aug 25, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/11/2014

pdf

text

original

la REPTILE

VOLUMUL 12

PR

De la PLANTE CARNIVORE

Darling Kindersley

ENCICLOPEDIA

"'"

ILUSTRATA A

CUPRINS VOLUMUL 12, PLANTE CARNIVORE - REPTILE

PLANTE CARNIVORE 685
PLANTE, APARARE 686
PLANTE, iNMUqIRE 687
PLANTE, MORFOLOGIE 688-689
PLANTE, UTILIZARI 690
PLAMANII sr RESPIRAT'A 691
PLOAIA 692
PLO~NITE 693
PODURI 694
POEZIA 695
POLINEZIA 696-697
POLIT'A 698
POLUAREA 699-700
POPORUL PREISTORIC 701
PORCINELE 702
PORTUGALIA 703-704 PORTUGALlA,ISTORIC 705 RAZBOAIELE NAPOLEONIENE 720
PORTURI ~I CAl NAVIGABILE 706 RAZBOI, AVIOANE 721
PRESIUNEA 707 RAZBOI, NAVE 722
PRIM AJUTOR 708 RAzBOlUL DE 100 DE ANI 723
PROGNOZA METEO 709 RAZBOIUL MONDIAL, PRIMUL 724-725
PUBLICITATE ~I MARKETING 710 RAzBOIUL MONDIAL, AL DOILEA 726-727
RAZBOIUL RECE 728
R RAuRI 729-730
RECHINI ~r ALTE RAIFORME 731-732
RACHETE 711-712 RECIFE DE CORAL! 733
RADAR ~I SONAR 713 REFORMA 734
REGATUL UNIT 735-736
RADIO 714 REGATUL UNIT, ISTORIC 737-738
RADIOACTIVITATE 715 RELIGII 739-740
RATE, GAFE ~I LEBEDE 716 RENAFEREA 741-742
RAZE x ~I SPECTRUL ELECTROMAGNETIC 717 REPRODUCEREA 743-744
RAZBOAlE 718-719 REPTILE 745-746 PLANTE CARNIVORE

Pentru a atrage insecteie partea superioara ji marginea neteda sun! adesea uiu colorate.

Plantele amerieane eu urna

Desi iji prind prada in acelasi mod ca alre planre ell urna, plantele amcricanc ell urna cresc vertical. Intcriorul urnci este alunecos ~i captusit ell peri orlenrari in jos, care previn evadarea i nsecrelor. Lichidul de la fund le lncaca ji Ie digerd rapid.

Plante ell urcior

Urciorul este alcatuit din Jrunze cu margini unite.

Capeana de mu~te a lui Venus

Cea rnai spectaculoasa dintre reate planrele carnivore este Capcana de rnuste a lui Venus. Aceasta esre inrudita ell Rouacerului, insa a dezvolrar 0 capcana mai complicaca. Capcana de muste a lui Venus cresre doar pc 0 mica portiune de pamant rnlastinos de la grallip.dintre Carolina de Nord ji cca de Sud. SUA. Capcana sa se inch ide brusc arunci cand 0 insecta aringe peril de pe suprafara sa.

Planta cu urcior

Plantele ell

urcior din Asia de Sud-

Est formeaza

eapcane care atarnii de {runzcle lor.

Gntimpcese

dezvoltd

.

Dezvoltarea unei plante eu urcior

Capcanele pasive

Cea mai mare parte a plantelor carnivore au capcane pasive. In general, frunzele acestor planre au evoluat, prinzand insecte prin metode diverse. Unele sunt lipicioase, altele formeaza 0 capcana ca 0 prapastie, care are la baza lichid, acestea Hind numite plante cu urna.

urnd

Gura

PLANTELE CARE PRIND ~i

"manandi" insecte se numesc plante carnivore. Acestea se impart in doua grupe. Unele specii, precum Dionaea muscipula, au capcane active, cu parti mobile. Alee specii au capcane pasive, prinzandu-si victimele pe 0 suprafata [ipicioasa sau inecandu-le intr-un lichid. Plantele carnivore traiesc in zonele in care solul este sarac in azotati ~i alre substante nutritive, precum turbariilc ~i mlastinile. Acestea obtin nutrientii de eare au nevoie prinzand insecte, care sunt digerate eu ajutorul unor sucuri speciale.

1 0 frunza ranara 2 Apare 0 nmflarud 3 Umflatura

se intinde ell varful inters la devine urnd.

inrr-un carccl. capatul carcclului.

4 Capacul se deschide cgnd urna estc coapta,

Insectele cad in lichid ji sunt digerate

Foaia grasa

Aceste mici plante au frunzc lipieioase. Musculirele sunr arrase de rnirosul acestora ~i se hpesc. Frunzele se ruleazf usor, iar insectelc sunt digerare de sucurile acestora,

FIorile cresc la capdtul tulpinei lungi

Capcanele active

Orice capcana cu par~i mobile se nume§te capcana activa. Printre acesrea sunt plante, precum Rouacerului ~i Foaia grasa ~i Capcana de mu~te a lui Venus.

Roua-cerului

Scprafata frunzei de Roua-ecrului estc acoperira cu perisori rosii care secreta un lichid transparent Ii lipicios. Insectele se lipesc, apoi marginile se ruleaza incet sprc planta, tnchizand insecta. Planta secreta. sucuri care 0 digera,

Musca lipita de perii de pe 0 frunza de Drosera

Otratelu] de apa

Acesrea sunt plame acvatice, rara radacina. Frunzele ~i tulpinile lor au mici vezicule. ell W) capac ell peri sensibili. Dad 0 fiin\i vie atinge perii, eapacul acesteia se deschide, Apa intra ell vireza lnaunrru, aducgnd eli ea vicrima,

Prin stimularca a eel piqin trei peri se declanfeazii mecanismul

care inch ide capcana. S"praflfa

__ AMERICA DE NORD, AMERICA DE SUD, FAUNA"

!!!!!!!!!! FAUNA FAUNA ASIATICA

FLORI

Cum luncrioneaza 0 capcana de mu§te a lui Venus

1 0 insecta aterizeaza r= 0 frunza. atingilnd perii sensibili declansarori.

2 Frunza se inchide, iar repii intra unii lntraltii, prinzand insecta.

\

3 Capeana este inchisa complet in 30 de minute, tncepand digestia.

INSECTE

• PLANTE, INMULpRE

PLANTE, MORFOLOGIE

PLANTE PLANTE,

APARARE

685

PLANTE, APARARE

~

Insectele

Unii salcarni sunt prorejari de furnici. Furnicile traiesc la baza spinilor gaunoji. lungi

~i ascutiti ai copacului.

Cand 0 alta insecta sau un mamifer incepe sa rnanance frunzele, fum icile ies §i ataca agresorul.

RADACINILE, TRUNCHIURILE, TULPINILE, frunzele, flo rile, fructele §i semintele plantei sunt atacate incontinuu, Animalele erbivore de toate tipurile se hranesc cu acestea. Un atac extins provoaca daune serioase plantei §i pune in pericol sanatatea §i succesul inmultirii plantei. Multe plante au pus la punet strategii care previn trans-

formarea lor in hrana pentru animale. Unele

au tepi ascutiti, spini sau organe ce inteapa, producand durere atunci cand sunt ingerate. Altele contin substante otravitoare, care nu au un gust bun §i pot cauza imbolnavirea sau moartea animalelor care lc rnananca.

Substante chimice

,

Salcamii cresc in savana africana fierbinre, unde alri copaci se gasesc in nurnar restrans. Cand un animal

incepe sa manance frunzele unui salcam, copacul elibereaza substanre ehimice eu miros neplacut. Pe langa acesrea, mai

em ana 0 substanta numita etilena, care srimuleaza ~i ceilalti salcami din zona sa emane substante chimice.

Furnici, pe spinul unui salcdm

Salcdmii cresc in zonele cu dimd calda Ii arida.

consurn ate de girafe·

Spinii

Cactusii ~i rnulte alte plante supravietuiesc in zonele aride cu ajurorul apei stocare in rulpini. Frunzele acestora au devenit spini lungi, tari ~i ascutiri. Acestia protejeaza tulpinile suculente ~i stocul vital de apa de animalele care Ie consuma, Unele plante au spini ascutiti in jurul marginilor frunzelor, spini care Ie apara de animalele erbivore.

Plante otravitoare Degetelul esre ° plant. orraviroare, insii medicamentclc preparate din plant. se folosesc pentru tratarea unor boli de inirna la oarneni.

686

in~epaturi

Urzicile au peri ascutiti, care pot srrapunge piele a, chiar Ii blana. injectind subsranre chirnice, numire histamine. Acesre

.. intcparuri" sunt foarre dureroase ~i animalele inva~a repede sa nu se ating .. de urzica inteparoare,

Mimetismul plantelor

Vitele florii pasiunii din America rropicala contin 0 subsranra orraviroare, care impicdica animalele ~i insecrele sa-i manance frunzele. Omida Heliconius melpomene poare rnanca frunzele. iar otrava se acurnuleaza in corpullor, devenind de insele otravitoare. Fluturii depun oua doar pe planre pe care nu rnai sunt alte ornizi de acest gen. Planra produce "oua false" pe frunzele sale tiuere ~i carcei, Accsrea indue In eroare Huturclc femel •.

Parde mdrit

Urzica

Rasinile

Subsranrele Iipicioase secretate de unele planre, precmn castanul, tncleiaza orificiile bucale ale insecrelor §i picioarele acestora, prinzandu-le ca inrr-o capcana.

Frunzii de floarea pasiunii, cu "oud'faLse

ledera orraviroare provoaca la simpla aringere b~ici dureroase §i senzatia de piele care arde.

Seva de Diejjimbachia seguine provoaca inflamatia cavirarii bucale Ii a gatului.

Semintele de ricin contin rnortala ricina. 0 canrirate infima din aceasta subsranta poate ucide un om.

Fructele de Atropa belladonna conrin ° subsranta otraviroare

numita

AFRICA, FAUNA

MEDICAMENTE

PLANTE

PLANTE, UTILIZARE

DESERTURI, FAUNA

PLANTE, INMULTIRE

,

PLANTELE, CA ~I ALTE fiinte vii, se inmultesc pentru a asigura perpetua~ rea speciei. Acestea se inmultesc prin serninte, spori sau butasi, adesea in numar foarte mare. Sernintele ~i sporii se formeaza prin inmulrire sexuata, care implica prezenta gametilor masculini ~i feminini (celule sexuale) de la diterite plante. Butasii se tormeaza

prin reproducere asexuata sau vegetativa, in care 0 planta produce urrnasi singura,

pentru. atragerea insectelor care polenizeazd.

1 Inflorcscenra unci plantc de floareasoarelui esre alcaruira dinrr-o rnultirne de flori mid. lnflorescenta marc atragc insccrele, care "in sa se hraneascd ell nectarul din flori. Acesre insecee aduc polen de la 0 alra floare a soarelui.

Fertilizarea

C:ind un graunre de polen aterizeaza pe un stigmar, acesra genereaza un mie tub care inrra in stigmar, coborand prin. stil. in inrerioru! ~i la capatu] rubului sc gasesc gametii masculini. Cand tubul ajunge 1a micropil (0 midi gaur a in pereeele oV111111ui). gall1e~ii rnasculini intra in ovul §i se unesc ell

\ game~ii feminini.

sexuald Tub

masculind Slilul Ii ----

stigmatul se

Grdunte de polen mdrit

Grauntele de

creased.

Grdunte de polen

Stil

Micropil

Tegument (invelip<l semiruei)

wntopefte cu

eel feminin. nutritive

Gametii masculini Are loe ferrilizarea, in timpul

ajung la intrarca in careia se conropesc gamqii

ovul. feminini ~i cei masculini.

Reproducerea sexuata

Seminrele se forrneaza prin reproducere sexuata, Acest proces asigura combinarea de material genetic de la diferite plante, rnentine specia puternica ~i ii cre~te abilitatea de a se adapta la schimbarile conditiilor din rnediul inconjurator. Dad 0 celula sexuala ferninina este fertilizara de una masculina, se formeaza 0 samanra.

4 Samanp absoarbe umezeala ~i incepe sa creased. Acese proces se numeFe

germinare.

3 Fiecare ovul ferril se rransforma inrr-o samanfa. Aceasta va ramane in scadiu de

2Cindau fose

fereilizace florile, ; peralele gal bene cad irnediar.

Reproducerea asexuata Unele planre se inmulresc fara contopirea celulelor sexuale. Aceasta inrnulrire vegerativa cia nastere unor butasi, care sum genetic identici en planra mama. Acestia sunt cunoscuti ~i sub numele de clone. Uneori, descendentii vegetativi

ai unei singure planre acopera 0 zona intinsa.

Stolonii

Capsunile produc noi planre pe rulpini cararoare. care se numesc sroloni. Fiecare stolon crqrc pc pamant, producand mai mulre planre rinere. Tulpina moare odata ce tinerele planee au dezvoltat propriile frunze ji radacini.

Mugure

Mugurii adventivi

Kalancboe diagremontiana forrncaza mici muguri adventivi pe marginea frunzelor sale. Fiecare mugure esre 0 planra in miniatura, ell ddacini foarre mid. Planrele tinere lncep sa creases imediat cc cad pc parnant,

tanara

FERIGI

FOTOSINTEZA

FRUCTE SI SEMINpl.

FLORI

"""';;:Radiculd /'

(prima rtiddcina

micd)

Bulbii

Uncle planre, precum crinul porrocaliu, produe mici bulbi pe rulpinii. Acestia cad pe parnant, unde, in condirii adecvate, se rransforrna inrr-o noua plant •.

Noua plantd • ~

GENETJCA

Ovulul lncepe sa se rransforrne in samanfa.

5 Planra folosesre substanrele nutritive acumulare in cotiledoancle sale pencru a dezvolta frunze adevarare,

6 Treprat, plancei ii cresc ddacini, dezvolra noi frunze §i ert:§tc in inaI~imc. Se formeaza flo rile. care produe, in ceLe din urrna, noi seminre,

Cum cresc plantele

Planrele conrin hormoni care controlcaza rnodul in care cresco Unii hormoni fae ca Iastarii sa creasca spre lumina. Altii fae ca radacinile sa se fereasca de lumina. inrrand in parnant, Miscarea parrilor plancei spre ji dinspre lumina se numeste forotropism.

Tulpinile

Ii tulpinilc au fotosropism pozitiu.

JOtotropism negativ.

MUSCHI Sf BRIOFITt

PLANTE

PLANTE, MORFOLOGIE

687

PLANTE, MORFOLOGIE

t

ELEMENTELE COMPONENTE ALE PLANTEI SUNT: radacinile, tulpinile, frunzele ~i organele de inmultire, care, la plantele care intloresc, se gasesc in flori. Unele planre au tulpina lemnoasa, ceea ce le permite sa atinga inaltirni mai mario Arbustii au tulpini lemnoase, care se ramitica la nivelul solului. Copacii au 0 singura tulpina lemnoasa, numita trunchi. Erbaceele, precum florile salbarice, au rulpina nelcrnnoasa. Acestea mor la sfaqitul sezonului de crestere, Unele plante "mor': insa depoziteaza substantele hranitoare, pe care le folosesc pentru a incolti din nou.

Imagine mar'i ta a trunchiului

Tulpinile

Tulpina unei planre sustine frunzele, tlorile ~i tructele. Aceasta contine fascicule lemnoase ~i liberiene,

care rransporra apa §i zaharurile in planra.

Depozitele nutritive Uncle parti ale plantei sunt umflate, fiind depozite de amidon sau de zaharuri, Aceasta hrana stocata este Iolosira in urrnarorul sezon de crestere de radacinile noi.

Bulbul de ceapa este un mugure umflar. Acesta este alcatuir din straturi de tesut carnos, care contin hrana stocara.

Rizomii

Rizomul de ghimbir esre 0 tulpina subterana, urnflata, care crqte orizontal.

Tuberculii

Tuberculii, preCWll cei ai carrofllor dulci, sunt varfuri umtlare ale unor rulpini subterane.

compusd

FIorile

Fiorile SUnt alcaruite din sepale, perale, stamine ~i carpele. Acestea sunr

aranjate concentric, pe varful pedunculului. Fiorile contin

pamant.

Scaiere

Codita se nurneste petiol.

\

Radacinile de respiratie

Toate piqJe plantei trebuie sa respire, inclusiv radacinile. Copacii care cresc in mlasrini, precum mangrovele, au rddacini expuse deasupra apci. Acestea se numesc pneumatofori. Radacinile au

lenricele (pori mari) prin care poate intra oxigenul din aero

Frunzele

mal mici Frunza simpla

Plantele produc cea mai mare parte a hranei In frunzele verzi. Frunzele sunt, de obicei, subtiri §i plate, asrfel in cat suprafara expusa la soare sa fie cat mai mare, pentru

a colecta energie. Reteaua de nervuri reprezinta structura de rezistenta a frunzei §i In acelasi rimp, transports apa, zaharurile §i mineralele dizolvate.

'<,

"-

Carceii sunt

sensibili fa atingere.

Carceii

Planrele cu tulpini fragile, precum acest dovlecel, au adesea frunze modificare, nurnite carcei, care se prind de alte planre, pencru sustinere.

Radacinile

Plantele sunt ancorate In pamant

prin radacini, Radacinile mai vechi sunt groase §i lemnoase, fiind acoperite CLl un strat impermeabil, de plura. Cele mai tinere radacini absorb apa §i mineralele dizolvate din soL Acestea intra in radkina prin perisorii absorbanri, aflati la capatul fiecarei radacini.

RJdJcinJ principald

Rdddcina fiue parte din sisternul de transport III plantei Ii contine tesuturi de xi/em ji jloem.

Perisori absorbanti

Imagine mariti a unei radacini de varza in dezvolrare.

Vdrful riidlicinii, local din __ -- care acesta

crefle.

CELULE COPACI DESERTURI,

FAUNA

PLANTE CARNIVORE

688

FERIGI FLORI FOTOSINTEZA

FRUCTE SI SEMINP"

MUSCHI Sf BRioFITE

SOLUL

--,-;c-----:;;-------~--~Frunze de plante Dicotiledonate

Pochivnicul (Asarum eur(jpaeum) are 0 frunza simpla, ascrniinaroare cu un rinichi (reniforma).

Ilicea (!lex aquifolium) arc o frunza sirnpla, ovala, cu

. margini inrepatoare.

himnobium spongin. ercltc in laeuri ~i iazuri. AIe 0 frunza simpla, reniformii.

Frunzelc pot auea vdrft~jit saa ascutit;

Hrisca urcaroare (Polygonum convolvulu5) are [runze simple, in forma de sagcata (sagitate).

Roinita (Melissa officinalis) are 0 f.funza sirnpla, ovals, ell zimti rotunjiti sau crenara.

Muscara dracului {Knautia arvensis} are 0 frunza simpla, divizatji adanc in lobi.

CactusulAstrophytum nu are Iruze. Frunzele sale au devenit repi prorecrori.

Frunzele au un petio! lung.

Ranunculus jlammula are frunza simpla in furma de sulita (Ianceolatji).

Ciumareaua {Galega officinalis} are 0 frunza cornpusa, en patru-opr perechi de foliole.

Crassula are 0 £runza simpla, oval a, carnoasa, in care stocheaza apa.

Cicoarea are frunza sirnpla, in forma de spatula sau spatulata,

Trifoiul rosu are 0 frunza compusil din rrei parli sau rrlfollata,

Mierea ursului (Pltlmqnana offidnalis) are frunze simple, ovaIe, eu pete albe.

Lupinul (Lupinus polyphyllus) are 0 fnmza cornpusa din 9-16 frunzulire lanceolare.

Iedera mare (Daphne laureola) are 0 frunza simpla, alungira, de un verde inrens, lucioasa.

Monocotiledonate

Plopul alb are 0 frwlza simpla care are pe partea anrerioara un srrar gros de peri albi.

Ceapa ciorii (Muscari botroides) are 0 frunza lunga, subtire ji liniara.

Filodendronul (Monster« deliciosa} are frunze mari, ovale, de tip penar.

Monstera obliqua are frunze lucioase, carnoase, eliptice, eu nervuri paralele.

Rodul pimilntului (A1"Um msculsuem) are frunze simple, sagitare, adesea eu marginea viluridi.

Cueuta (Tsuga he"terophylla) are irunzc compuse, ell multe frunzulire,

Croronulsau "Hama lui Joseph" are frunze simple. Au forma de vioara,

Cdrcei ramific4fi

Borceagul (Lathyrus latifnliUJ) are 0 frunza cornpusa, eu eared ramificari.

Roscovul de Canada (Gymnocladus dioica) are frunze rnari, compuseJ ell mulre frunzulire ovale,

Frunzele au intre

trei fi noud neruuri curbare.

Untul pimantului (Tamus communis} are frunze simple, lucioase, In forma de inima,

689

PLANTE, UTILIZARI

Lemnul

TOATE SOCIETATILE UMANE sunt dependente de plante ~i de produsele

din Folosirea legumelor ~i fructelor

este inralnita in toate culturile, insa plantele au 0 gama larga de utilizari. Radacinile care contin amidon sau sunt picante se folosesc pentru alimente ~i condimentare, fibrele vegetale sunt tesute in articole textile ~i fdnghii, iar copacii nu ne Iurnizeaza doar cheresteaua, ci ~i cauciucul, pluta ~i pulpa, pentru hartie. Parfumul, ceaiul, uleiurile alimentare, medicamentele, cosmeticele, ciocolata, chiar ~i guma de mestecat, sunt produse folosite in mod curent, pe care Ie obtinem din plante.

Hrana §i bauturile

Plamele care contin amidon, precum gramineele, carrofii, cartofii dulci ~i unele soiuri de iarba, reprezinta baza majoritarii dietelor, Plantele furnizeaza ceai, cafea, cacao ~i sucuri toniee, bogate ill vitamine, care SlIDt adesea indulcite cu zaharul extras din

trestie de zahar sau din sfeclii de zahar, Vinul este produs din struguri Iermenrari, iar berea, din cereale fermemate.

Condimentele ~i ierhurile aromatice Semintele, riidikinile ?i coaja aromatics .. a unor plante sunt uscate, penrru a produce condimenre, care sunt adaugare alimenrelor, pentnI po[en~area aromelor. Arborele de nucsoara furnizeaza seminre ~i frucre, care se rranstorrna, ... prin rnacinare, in nucsoara. Alee condirnenre sunt scortisoara si ghimbirul.

Unele plante produc subscanre chimiee, care daca sum consurnate sau atinse pot provoca efecte dramatice. Acesre plame pot fi otravitoare dad sum folosite in doze mari, insa, in cantitati mici, au proprietari curative foarteimporranre. Coaja copacului chinchona este urilizata pentru produce rea chininei, folositii in tratarea malariei. Digiralina exrrasa din degerarira este folositii ca stimulator cardiac, iar morfina ~i code ina din macul de opiu sum folosite ca analgeziee.

Tabletede --...c.. chinind.

..

CLAnIRI SI CONSTRUC'PI

COPACI

AUMENTE

690

In fiecare an, folosim 3.000 milioane m3 de lemn In toata lumea. Proprietatile unice ale lemnului ... rezistenta, durabilirarea, elasticitatea §i aspectul - il fac ideal pentru construirea de barci, cladiri, rnobila ~i obiecte mai mici, pre-

cum instrumentele muzicale ~i juciiriile. Rasina, care se prelinge din trunchiurile de conifere taiatc, furnizeazii terebenrina ~i colofoniul, fiind folositii la fabricarea lacurilor.

flst t.iiat astJel inca! scdndurile sa i;i pdstreze forma Ii sa aiha aspect decoratiu.

Sconrp: este

Plutd

Cauciucul

Pluta

Srejarii de pluta au un strar gros de pluta sub coaja, strat care este recoltat 0 data la 8-10 ani. Aceasta activitate nu dauneaza copacilor, care Vji forrneaza alta coaja. Pluta are multe inrrebuinrari, deoarece este impermeabila, fiind arar izolaror rerrnic, cat !i fonie.

Sub coaja copacilor de cauciue crista o seva lipicioasa sau latex, care iese la suprafara cand se lndeparreaza coaja. Pe masura ce se usuca, larexul

di devine elastic. Acesta este I "'. transformandu-se in p uta Cauciucul este

Harria Carple. !erve\elele!i articolele tiparire, precwn z iarele, sunt doar careva exernple de tipuri de hartie pe care le folosim zilnic. Harria este creata din pulpa lemnoasa, Inca se taie padurl naturale peneru pulpa, lnsa 'Lt.~dI~ ascazi, cea mai mare parte a lernnului necesar este obrmue din planratii de copaci, care cresc foarte repede, pre cum eucahprul si plopul.

Latexul este colectat prin crearea unor deschizaturi sau punqii In scoarta arborelui de cauciuc.

Ding>-du se produce fiUnd, pentru paine Ii paste.

Oudzul este fowsit penfl'U cerealele

Fibrele

Panza din fibrele palmierului de rafie.

Fibrele din frunzele ~i rulpinile plantelor de in, canepa, rafie ~i ale altor plante pot fi toarse In fire. Unele fibre, precum bumbacul ~i kapok-ul, sunt prelucrate din inflorescentele planrelor, Firele cele mai moi ~i mai fine sum folosite la articolele de irnbracaminre, Materialele textile cu 0 gan1ii foarte variata de culori §i modele sunr create prin teserea flrelor manual sau mecanie. Fibrele mai aspre ale planrelor, precum agave sau sisal, sunt folosite pentru producerea de covorase, franghii ~i cosuri,

Pigmentii

lnainre de invenrarea pigrnenrilor arrificiali, rnajoritarea texrilelor erau colorate cu pigmenti din planre, Acestia erau realizari prin macinarea ~i arnestecarea plamdor cu lichid. Culoarea este fixata cu

substance chimice. Culorile care rezulta sunr pastelate, insa rnulri oamen i le prefera, in defavoarea pigmenrilor arri6ciali.

Cosmeticele

Plantele sunr un ingredient important in industria cosme tid. Exrracrele din plante !i uleiuri volatile, precum eel de iasomie !i de levanrica, sunr folosite pentru parfumarea rnultor cosmctice. Aloe vera ~i unrul de cacao se folosesc in lotiuni hidratante, iar alginatelc din alge sunt folosire ca agenli de gelificare ji de srabilizare.

Carbunele, perrolul si gazele naturale provin din planrele care au trait acurn muir timp in urma, jumatare din padurile raiate in fiecare an sunt folosite ca lemn de foe. In unele \ari, precwll lrlanda, turbarama§i~e1c comprirnare ale rogozului ji muschilor de pamanr - inca este dezgropara din parnanr !i folosira drepr cornbustibil.

mirese indiene, pielald cu henna

-"ij~~-~"

~~ . - --

~~ .. .,., ,.~,~~.'.

":-::"'1)\ _ ...

."".::.~ ...

de henna

FRUCTE SI SEMINTE

MEDlCINA

PLANTE, MORFOLOGIE

VOPSELE TIPARUL uLJluRI

IARBA, STUF F ROGOZ

MUSCHISI BRioFITE

PLAMANII ~I RESPlRATIA

FIE CARE CELULA A CORPULUI are nevoie de oxigen pentru a elibera energia din hrana, Eliberarea de energie, cunoscuta ~i ca respiratie aeroba, are drept produs rezidual bioxidul de carbon care este eliminat in timpul expiratiei. Respiratia introduce ~i elimina aerul din plamani. In plamani are loc un schimb de gaze: oxigenul trece din aer in sange, iar bioxidul de carbon trece din sange in aero Plamanii ~i caile aeriene care ii leaga de mediul exterior al organismului alcatuiesc sistemul respirator.

Plamanii

Cei doi plamani sum organe de culoare roz, cu consistenra buretoasa, situate in piept, protejate de cutia toracica. Sub rnuschi se gase§te 0 larnela musculara numita diafragm. 0 cale aeriana numita bronhie intra in fiecare plarnan §i se ramified treptat formand bronhii mai mici, care. la randul lor, se rarnifica in alte

ramuri §i mai mici, numitc bronhiole. lnel

Bronhiola esre cea mai mica rarnura a unci bronhii. Se termini cu alveole,

Tusea ~i srranutul

Tusea elirnina exccsul de mucus §i impuritatile din trahee, iar stranutul cura,. nasul. In ambele siruarii e nevoie de 0 inspirarie adanca tnainre. in care muschii respiratori compreseaza plamanii. Corzile vocale se deschid brusc, iar aerul iese afara incdrcar de particule.

Bronhia esre una dinrre cele dona ramuri principale ale rraheii. Se divide ji ea in bronhu mai miei.

Alveolele

Bronhiolele se rerrnina sub forma unor mici sao acricni numiti alveole. La nivclul a1veolclo; oxigenul intra, iar bioxidul de carbon iese din singe. Exisra peste 600 milioane de alveole in plarnam.

Bioxid de

sangvin

Schimbul de gaze

Fiecare alvcola este inconjurata de o rctca de capilare sangvine. Oxigenul din aer se dizolva In pelicula de lichid ce rapeteaza interiorul alveolei ~i rrece in sange. Bioxidul de carbon crece din singe in alveole.

Laringele

Laringele leaga faringele de trahee. Esre alcatuir din piese cartilaginoase, dintre care, la palpare, poate fi sirntita 0 piesa triunghiulara numita marul lui Adam, aflata pe partea frontala a gatului. Cartilajul superior forrneaza 0 clapa numita epiglota, care blocheaza accesul bolului alimenrar in momentul deglutitiei, Corzile vocale sunt intinse intre bucatile de cartilaj de la baza laringelui.

Inelul cartilaginos mcntine rraheea deschisa In rimpul respiratiei

Respiraria

Desi plamanii nu au muschi proprii, respiratia noastra este conrrolata de rnuschi. Aerul esre pompat in interiorul ~i in afara pulmonilor prin acriunea rnuschilor intercosrali local izari tntre coasre ~i a rnuschiului diafragm. dintre torace §i abdomen.

Inspiratie

Expirarie

Diafragmul se mzjcd in jos.

Diafragmul se mijcd in sus.

Corzi vocate

Laringe

Esofagul transporta alirnenrele carre sromac.

Bronhia primara esre 0 rarnura a traheii.

Corzile vocale deschise

Epiglota _se.I\----Coardd. vocal;;

Cartilaj tiroid Md.rt;! lui Adam

Traheea

Corzile vocale

Corzile vocale sunt membrane pereche aflare in interiorullaringelui. Arunci cand sunt lnchise in roralirare sau doar partial, la trecerea aerului peste ele, corzile vocale vibreazi producand suncre.

CORPUL UMAN

DIGESTIA GAZE

INIMA SI SISTEMUL MU§CHII SI

CIRCULATOR MI~CAREA

..

Aparatul respirator

Aerul intra §i iese din aparatul respirator prin cavitatea nazala ~i cea bucala, Aerul trece prin faringe, laringe §i apoi in trahee. Traheea se divide in dona bronhii mari care duc oxigenul in plamani, de unde este

absorb it in sange.

Artera pulmonara transporta sange

Vena pulmonara rransporra sange bogar in oxigen de la plarnani.

vertebrald.

structura interne.

Bronhia secundara se ramified din bronhia primara.

MUlCh;; intind corzile vocale pentru a (rea note.

Atunci cand cascarn, inspiram puternic, ell gura deschisa, ceea ce permire ventilarea plarnanilor ~i, astfel, eliminarca acrului .vechi" ~i inlocuirca eu aer proaspit.

PRIMUL AJUTOR

SANATATE SI SCHELETUL

INTRETINERE

691

APA DULCE care curge in rauri, umple lacurile, plantele in viata ~i din care bern provine din ploaie. Ca ~i zap ada, ploaia este 0 forma de precipitatii - umiditate care cade din atmosfera pe pamant. Picaturile de ploaie sau cristalele de gheata se tormeaza in nori ~i cad pe pamant atunci cand devin

atat de grele, incat aerul nu le mai poate mentine Ia inaitime.ln tunctie de tipul norilor ~i de temperatura, precipitatiile pot cadea ~i sub forma de burnita (rnici picaturi de ploaie), lapovita sau grindina, toate avand dimensiuni diferite. 0 cantitate prea mare sau prea mid de precipitatii poate avea efecte grave asupra vegetatiei ~i faunei.

Picaturile de ploaie

PLOAIA

Munti! Jorteaza ridicarea aerului

Precipitarea picarurrlor de ploaie

Mici particule de apd din nor se unesc, formand picdturi mario

La Tropice, unde este cald, ~i norii sum In general calzi. Picaturile de ploaie se formeaza cand particulele de apa se unesc ~i devin atat de mari incat cad. In celelalte zone, picarurile de ploaie sunt initial cristale de ghea~a. La inaltimi mari, in nori, aerul este atat de rece, ineat apa se transtorrna in ghea~a, iar cristalele de gheata cresc §i formeaza fulgi de zapada, care se topesc, transtormandu-se in ploaie.

Fulgii de zapada

Fiecare fulg de zap ada este 0 colectic de cristale de gllea,ii, care sunr de obicei hexagonale, Insa mai POt avea forma de ac san de coloane. Nu exisra doua crista]e de gheata idenrice. Daca fulgii tree prin acr cu 0 temperatura putin deasupra celei de inghe\ se pot topi, formimd lapovita,

Zapada

Cristalele de ghea~a cad din nori sub forma de zapada. Umezeala adera la cristale, care se unesc, forrnand fulgi. Fulgii mari, tormati cand temperatura se afla deasupra puncrului de Inghe~, cad sub forma de zapada urneda. Cristalele nu se prind bine unele de altele cand este foarte frig, zapada cazand ca 0 pulbere.

Crisrale de zapada madre

Viscolul

Cdnd caderea de zapada este cornbinara cu un vane put:ern ic, rezultacul este zapada viscolita. In timpu] viscolului, viaibiliratea estc aproape zero, iar pamantul cstc acoperir rapid cu zapada spulberara de vanturi, care forrneaza troiene uriase de zapada, ce POt fi li de Inal,imea unei case.

_ ATMOSFERA

CLIMA

Aerul se tnoileesre fi devine mai

cade cand te"mperatura aerului umed scade,

producdndu-se con dens.

Tipuri de ploaie

Ploaia se formeaza cand aerul cald ajunge sus, intr-un nor care 11 racoreste, vaporii de apa condensandu-se. Diferi,i nor; produc diferite ripuri de ploaie. Ploaia convecponala este generara de aer cald, care se ridica din norii cumulonimbus, Ploaia orograficil apare cand aerul ajunge intr-un nor aflat deasupra unui rnunre. Ploaia fronrala apere din aerul care se ridica la intalnirea a dona frcnturi atmosferice.

Curentii puternici de aer aduc aerul umed in partea superioard a norului.

Grindina

Boabe de ghea,' cad din norii de fuftuna sub forma de grind ina, care poate avea peste 5 mm in diaruerru. Aceasta se formeaza cand cristalelc de ghea~a sunt prinsc in vartcjuri in interiorul norului, ca~tigfmd noi straturi de ghea,a, sau cand un crisral cade lent, atragand apa ce Inghea,a In srraruri.

Grlndlna

Musonii Ploaia torentiala cade In rnulre zone tropicale, precum ,arue sudice ale Asiei, de-a lungul unor perioade de pana la 1ase luni. Fermata prin ridicarea aerului cald de pc pamant ~i atragerea aerului ce vine de pe mare, ploaia musonici esre arar de abundenta. inch poate provoca inundatii grave.

Poleiul

Cand umezeala din aer Inghea~a, poate acoperi pamantul ~i alte suprafete cu un strai de polei stralucitor, alb. Acele de brurna se forrneaza cand curentii de aer umed ajung deasupra supratetelor reci. Chiciura (gheata groasa, transparenra] se formeaza cand aerul foarte rece atinge 0 suprafata. Fiorile de ghea~a (sub forma de fcrigi sau pene) se forrneaza pe sricla rece, cand Inghea~ srropii de apa condensata,

Chiciura pe 0 ma~ina

in zonele aride, se folosesc uneori aparate de zbor care srirnuleaza artificial ploaia prin .Jnserninarea" nori1or de furruna cu mid cristalc chimicc (de ioduri de argint). Acestea provoaca declansarea ploii prin condcnsarea norilor,

Ploaia artificiala

692

DE~ERTURI FURTUNI

PLO~NITE

Trasaturile unei plosnite

Toate plosnitele au piese bucale cu insertii taioase pentru a srrapunge §i tuburi pentru supt, ca niste ace acoperite de un man§on. Unele plosnire, precum plosnitele-telinar, au aripile membranoase atunci cand se odihnese. Altele au prima pereche de aripi partial ingropte §i folosite nu pentru zbor, ci pentru a proteja a doua pereche de aripi.

CUVANTUL PLO~NITA este deseori folosit pentru a defini 0 serie intreaga de insecte raratoare sau transmitatoare ale unor boli. Adcvaratcle plosnite su~t un grup de insecte care au un tub lung pentru a se hrani, special adaptat pentru suptul lichidelor de la plante ~i animale. Plosnitele, precum cele de griidina, sunt adesea viu colorate, ~i, ca grup, sunt deosebit de variate ca forma. Exista aproximativ 55.000 de specii de plosnite, printre care ~i insecte

soli tare mari, precum plosnircle de apa uriase ~i cicadele, dar ~i creaturi minuscule, paduchii testosi, cei de lemn ~i afidele.

Plosnitele mai mici, precum paduchii verzi ~i purecii frunzelor, sunt cele care creeaza

probleme fermierilor din cauza daunelor

serioase pe care Ie provoaca recoltelor.

Reproducerea

Plosnitele l§i atrag partenerul in diferite feluri, cum ar fi eliminarea unui miros sau vibrand supratara apei. Masculii atrag femelele cu canrecul lor puternic, produs de organele ca niste robe, de pe abdomen. In timpul imperecherii, masculii §i femelele pot rarnane lipiti ore intregi. Femelele depun de obicei sure de oua, Acestea eclozeaza in nimfe - versiuni in miniatura ale parinrilor lor - §i naparlesc de multe ori inainte de a ajunge la maturitate.

Partenogeneza Afidcle, precwn paduchii verzi sau negri ai plantelor, se mulriplica rapid, deoarece se POt reproduce Rid a se tmperechea, Femelele produc 0 serie de odrasle femele identice din oua nefertilizate, (:lIe la randul lor produc fiecare 0 alta serie de femele identice. Acest proces se nllll1e~te partenogeneza.

Plosnitele de griidinii

Se gasesc aproape in (Data lumea. Se mai nwnesc ~i plosnite uric rnirositoare, deoarece pot em ana un mires respingator. Fernclcle i~i prorejeaza ouale ~i urrnasii de atacuri.

Apararea

Plosnitele mici au multi dusrnani de la buburuze la pasari, Pentru a indeparta posibilii atacatori, plosnitele au dezvolrar o serie intreaga de mijloace de aparare. Unele specii de. plosnite, precum plosnitele de copac,

au dezvoltar un camuflaj deosebit. Altele, precum cele urat rnirositoare, emana mirosuri neplacute. Larvele de plosnita salivatoare, cunoscute ca pureciibroasca, se ascund intr-o substanta spurnoasa numita scuipat de cue. Afidele se folosesc de furnici pentru a Ie proteja alirnenrandu-si in schimb gardienii cu 0 secretie dulce §i hranitoare,

P/Ofnifele de COPlU se camujleazd cu ajutorui unor proeminente ale aaiculei care se

CAMUFLAJ ~I FAUNA ~ACURILOR INSECTE

CULOARE ~I RAURILOR

PARAZITI

SI~TEMEDE APARARE ALE PLANTELOR

ZBOR, ANIMALE

.. AGRICULTURA ~I CRESTEREA

• ANIMALELOR

ARTROPODE

693

Picioare articulate

Aripile din jatd se sup~"'tZpun atunci cdnd se odihnesc

Spinii de pe picioarele din spate sunt fllosifi pentru apdrare.

Plosnitele-asasin

Plosnirele-asasin sunt carnivore. Cdc mai multe se hrdnesc eu neverrebrace. precum miriapodele. Altele fura prazile deja prinse in panzele de paianjeni. Plosnitele-asasin ili pot irnprosca cu saliva roxica posibilii prsdarori,

Hranirea

Plosnitele i~i folosesc piesele bucale pentru a ajunge la parrile moi din interiorul victimelor lor, Injecteaza enzime §i sucuri digestive prin doua tuburi subriri pentru a dizolva materia solida din interior §i apoi suge lichidul rezultat, Astfel, plosnitele pradatoare, precum plosnita-asasin, pot absorbi continutul victimelor lor. Plosnitele de lemn sunt paraziti care sug sangele pasarilor §i al rnamiterelor, inclusiv al oamenilor. Unele specii de plosnire se hranesc numai cu seva plantelor,

bninindu-se cu un gandac. Purecii frunzelor

Purecii frunzelor sum: erbivorc. Deseori Stint considerati paraziti deoarece fac gauri in trunzele W10r plante, preCWll bwnbacul, pentru a suge seva, privand asrfel plantele de resurse.

Plosnite de apa

Unele plosnije traiesc In apa, 'fanprii de apa aluneca pe picioarele lor delicate, in timp ce plosnitele de apa ,alnesc sub apa folosindu-si mernbrele in forma de vasle. Plosnirele subacvatice ies la suprafa,. penUl1 a respira, sau poarta eu ele 0 bula de aero

PLO~NITA

CU BENZI RO~II

DENUMIRE ~T"NTIFICA Craphocephala coccinea

ORDIN Homoprera

FAMILIE Cicadeliiae

'fanfar de apa

Rii.SpANDIRE estul SUA li estul Canadei HABITAT pajisti !i gradini

HRANA seva planrelor

DIMENSIUNllungime: 8-11 mm: anverguraaripilor: 12-16l1l111

DURATA DE VIATA adultii: pana la 41w1i,

PLUTIRE. vezi PRESIUNE. PLUTO. vez i PLANET£

PODURI

ARCUINDU-SE MAIESTUOS peste rauri ~i vai, podurile sunt unele dintre cele mai spectaculoase structuri pe care le-au creat vreodata specialistii in constructii. De asemenea, sunt ~i cele mai utile, deoarece podurile pot scurta calatoriile, elirninand traversarea cu feriboturi, ocolurile mari, dealurile abrupte ~i intersectiile aglomerate. Primele poduri erau, probabil, trunchiuri de copaci a~ezate peste cursuri de ape. Podurile din grinzi de lcrnn ~i arcadele din caramizi sau din piatra au fost principalele tipuri de poduri din timpul romanilor ~i pana in secolul XVIII, cand fierul a putut fl utilizat. Majoritatea podurilor moderne sunt realizare din otel ~i beton, materiale care le confera rezistenta ~i Ilexibilitare.

Pilon

\

Construirea unui pod

Un pod in consola este un tip de pod suspendat, cu puntea aramata de cabluri fixate pe piloni, nu pe sol. Odata asezati pilonii, podul este construit in afara, in arnbele directii, incepand de la fiecare pilon. Astfel, se asigura echilibrul fortelor care actioneaza asupra pilonilor, eliminandu-se pericolul prabusirii acestora.

2 Secriunea punrii esre ararnata de cablurile arasate de piloni. Podul lncepe sa se intinda peste rau, de pc ambele rnaluri,

Cabluri

3 Pun tea centrala este ridicata de rnacarale aflare pe barje, este sudata ji legata cu cabluri.

23 de perecbi de cabluri pomesc din ambele parri ale pilonului.

Macara

4Cand ultima portiune de pume esre la locul ei, podul este compler. Cablurile rransfera greutatea asupra punui pilonilor.

Macheta a Podului Normandiei

Podul are 4 benei

Cablurile de otel sunt inuelite in plastic pentru a preveni ruyinirea.

Fundatiiie pilonilor ajrmg la 50-60 m sub pam';nt.

Apeductele

Nu reate podurile sunt pentru drumuri ji eli ferate. Un apeducr este un pod care transports apa, Romanii au construit apeducte pentru a alirnenta baile ji fanranile din orasele lor. Apcductele mat noi due canale peste viii cu versanti abrupri. pentru a pastra nivelul apei. Asrfel, se cvita construirea de numeroase ecluze.

Istorie

Tipuri de poduri

Intr-o calatorie, este posibil sa vedeti diferite tipuri ~i forme de poduri, dar, de fapt, exista doar careva tip uri principale: poduri in are, poduri pe grinzi, poduri in consola, poduri suspendare ~i poduri hobanate. Tipul de pod depinde de rnarimea golului peste care trebuie sa se intinda, de relief ~i de rraficul pe care-l va suporta.

Podurile in arc

Arcul este folosit 'in construirea podurilor pentru di este o forma rezistenta, care poate face fa~a unci greurap mari. Pentru a conrru i un pod peste un gal mare, sunt construite mai rnulte arcade de cicimizi din piarra, legate inrre ele,

Podurile pe grinzi

In cazul unui pod pe grinzi. portiunea centrala (sau grind.) esre sustinuta la ambele capete. G rinzile foarte IWlgi nu sunt practice, deoarece sunr predispuse la prablljire sub propria greutare.

Podurile hobanate

o grinda tlx" la un capac, cafe se intinde peste un gol, se nume~te hobana. Podurile hobanate all mai mulre puncre de sustinere, Aecare eu care doua grinzi, una in continuarea celeilalte.

Podurile suspendate Puntea unui pod suspendar ararna de cabluri prinse de turnuri §i ancorate pc parnant, la fiecare capac al podului. Astfel de poduri ajung pana la lungimi

del km.

Pontoanele

200 LHr. lnginerii romani construiesc apeducre ji pod uri in arc, din piarrii sau lemn.

1883 in SUA. Podul Brooklyn este primul pod sustinut de cabluri de suspendare din orel.

Apeducr pe raul Dee. Tara Galilor

1779 Este construit primul pod din fler, I. Iron bridge. Anglia.

1930 Podul Salginarobel din Elveria este construir din beron armar

(beron ranforsat eu orel ).

PodulSydney Harbour. Australia

IMPERIUL ROMAN

RAURI TRANSPORT, ISTORIC

TttENURI SI CAl FERAl'E

CLADIRI SI CONSTRUCTIJ

FIER SI OTEL

DRUMURI

694

Isambard Kingdom Brunel

lnginerul englez lsambard Kingdom Brunei a fost un geniu al constructiei de pod uri. Brunei a proiecrat ~i a construir doua dintre primele pod uri suspendate, De aserncnea, eI a proiecrar Ii a construit d.i ferate ~j uriase vase ell abur.

1932 Em deschis Podul Sydney Harbour al Australiei, avand un drum ji 0 cale ferata pe 0 punte suspendat:i de un arc urias de otel,

1998 Podul AkashiKaikyo, un pod suspendat care traverseaza strarnroarea Akashi, esre eel mai lung pod suspendat din lume.

TUNELE

VJ\SE SI BARd

Tipuri de poezie

Exista trei tipuri principale de poezie. Cea mai veche este cea epica, poezie care consra in narariuni lungi, eu subiect eroic sau profund. Poezia drarnatica este scrisa la persoana I, putand fi pusa in scena. Al treilea ~i eel mai raspfmdit tip este poezia lirica. Poemele !iriee SUnt cele mai apropiate de cantec, Acestea sunr de obicei scurte, intense ~i exprima senrimentele poecului.

POEZIA

OPERA LITERARA intensa, poezia face apella emotii. In poezie, intelesul esre eomprimat pentru a genera imagini puternice, iar cuvintele sunt organizate in funqie de struetura lor metrica. Aceasta este sirnilara eu ritmul muzieii. Este sesizata de ureehea publieului, intarind gandurile §i sentimentele exprimate prin cuvinte. Multi oameni sunt atrasi de ritmurile poeziei inca din copilarie, cand invata poezii pentru copii. Toate societatile pastreaza exemple extraordinare ale aeestei arte, deoareee poate exprima cele mai puternice experiente ale

vietii.

,

Ghilgames

Cel mai vechi poem scris vreodata este Epopeea lui Ghilgame~. Dcscoperu in Persia (Iran), are eel putin 4.000 de ani vechime. Poemul esre legenda babilonianii a lui Ghilgamcs, rnarele rege al Urukului, din Mesopotamia, care era sernizeu. Impreuna ell prietenul sau, Enkidu, omul salbaric, acesta ucide monsrrii rrirnisi sa tl ucida,

I.nsa, in eele din urrna, Enkidu moare, iar Ghilgamej cauta ~i nu gisqte 0 calc de a prelungi viata la nesHlqit. Epopcea lui Ghilgamq esre primul exernplu de poezie epica.

Rudyard Kipling

Scriitorul britanic Rudyard Kipling (1865- 1936) esre celebru pentru Cirri/eJunglei ji pentru Kim, insa de-a lungul vietii sale a fost mult mai cunoscur pentru poemele sale desprc soldatii britanici, care au fost publicare in Balade de cazarmd p alte uersuri (1892).

William Blake In timpul vietii sale, poerul §i arristul hritanic William Blake (l757 -l827) nu s-a bucurat de succes nici din pm' tea criricilor, nici ca numar de aparitii vanduce, desi astazi esre privir ca Hind una dintre cele mai imporrante personalirati ale Romantismului. Multe dinrre poemele lui Blake sunt scrise din perspecriva unui copil.

Unul dinrre cele rnai cunoscute este The

Tyge> (J 794).

Goethe

Scriirorul german Johann Wolfgang von Goethe (1749·1832) a publica! primul sau poem dramatic, Faust, in doua par,i (J 808 ~i 1832), fiind privit drept una dintre cele mai importante opere lirerare poetice ~i filozoflce. Faust esre povestea unui om ispirir de diavol.

Statuia lui Ghilgarnes

Ilusrrarie de Slake

Poezia in lume

Poezia de slava africana Poeznle de slava se cdntji 'in comunitatile africane pentru a sarbarori 0 multime de lucruri, oarneni, animale, ehiar ~i arme. In Nigeria, rribul yoruba poarta

ma~ti ~i costume in timp ce recite pot:me importance. Pocmele sunt transmise prin viu grai, ins a poerul care le recira poate adauga noi

PoemuI narativ exista in aproape toate culrurile. Acesta are subiecte variate, precum natura, religia ~i legenda. Poemele erau recitate la oeazii imporranre, deoareee se eredea ca poetii sunt inspirati de divinirare. Asraz], multe culturi inca mai folosesc poemul narativ. Alrele au evoluat, ajungand la forme complexe, precum haiku japonez, un poem ce confine doar 17 silabe.

Scriiroarea de romane ji de poezii Sylvia Plath (1932.1%3) era pu\in cunoscuta la momenrul morrii sale prin sinucidere, lnsa astazi, esre considerara eel rnai important scriitor al secolului XX. Din copilar!e, s-a dedicat perfecdonari i sale ca poet. Opera sa da dovada

de echilibru ji de 0 exrraordinard rnaiestrie. Mulre dinrre poeziile sale rarzii au ea subiect moarrea.

Ornar Khayyam

Unul dintre cei mai faimo§i poeti persani, Omar Khayyarn (1048- 1131) era atat arhitect, cat ji astronorn. A scris mulre rubaiate - poeme eu pauu versuri, in care rnedita a.<mpra rnisrerelor eterne ~i. in acelasi timp, slavea placerile simple pe care ni le poate oferi

Ilustratia a unui rubaiat, de Rene Bull viata,

M~ti ale tribului yoruba, Nigeria

Biroul lui Kipling

All, pentru filrnul Faust

Poezia de razboi

Un nou dement aparur in secolul XX a fast poezia de razboi. Asociata rnai lntai ell Primul Razboi Monclial (1914· 1918), poezia de razboi descrie atrocitatile accstuia, Unul dintre cci mai cunoscuti poeti ai accstui gen a Iost soldatul briranic Wilfred Owen (1893- 1918), ale carui poezii, despre suferinta soldanlor in rrafl.jee, all fost publicare dupa moartea sa.

LITERATURA

SCRIEREA

RAZBolUL MONDIAL, PRIMUL

DRAMATURGIA

IMPERIUL BABILONIAN

LIMBA]

695

POLENIZARE, vezi FLORI. POLHEM, CHRISTOPHER vezi MA~lNl SlMPLE

POLINEZIA

MULTITUDINEA DE INSULE care ii dau Polineziei nwnele sunt rasfirate pe 0 zona intinsa

a Oceanului Pacific. Nimeni

nu stie cu exactitate cate astfel

de insule exista. Unele sunt doar bucati de piatra in mare, altele sunt lnsa locuite de populatii ale carer stramosi au colonizat aceste parnanturi

cu mii de ani in urma, Astazi, insulele apartin sratclor Kiribati, Samoa, Tuvalu ~i Tonga ~i unei rnultimi de teritorii dependente. Din Polinezia mai face parte ~i Noua Zeelanda. Multe insule raman izolate din cauza distantelor care fac dificile

,

calatoriile.

Locuitorii

Prinrre populatiile polineziene se numara sarnoanii, maorii, tonganii ~i hawaienii. in interiorul comunirarilor se vorbesc cele 20

de limbi ba~rina!e, care sunt srrans inrudire. Majorirarea polinezienilor traiesc de pe urma agriculrurii ~i a pesrelu; pe care il prind, cu.ltivand cassava ~i nuci de cocos. Aproape roti sunr crestini.

Ba~[jna~a ell flori, Polinezia

Relief

Insulele Polineziei sunt varfuri ale unor vechi vulcani care t

se ridica abrupt de pe fundul \ oceanului. Multe dintre acestea sunt acoperite de corali, care forrneaza atoll. Atolii adaposresc lagune formate in craterele vulcan ice. Muntii insulelor mai mari sunt acoperiti de paduri tropicale, iar cocotierii cresc pretutindeni pe insule.

27'C

26"C

2,8ISmm

Clima

Polinezia se afla la rropice

~i subrroplce, astfel inch insulele se bucuri de 0

dim. calda pe ror parcursul anului, cu precipitatii din abundent •. Totusi, pe

multe insule, vegetatia este purina, din cauza caliti{ii proasre a solului, alcaruit

in cea mai mare parte din materii vulcan ice ~i rama~i~e de coral.

Pirogile

Polinezienii sunt a popularie de navigatori. Acesria traiesc de pe urma pesrelui pe care il prind din pirogile mici, de 0 persoana. Pirogile sunr construite prin scobirca unui singur trunchi, caruia ii cstc ata§at un floror. Accsre arnbarcatiuni simple sunr foarte asemanaroare en cele folosire de primii polinezieni, care all ajuns din Asia de Sud-Est ell rnii de ani in urma.

2

400

8 A

D

F

696

G

Nucile de cocos

Plajele strajuire de cocorieri, proiecrare pc un peisaj eu munti irnprcsionanti in fundal sunt 0 panorama des intaJnita pc uncle dintre cele mai mari insule ale Polineziei, preewl1 Bora Bora. din Polinezia Franceza, Multi copaci au rasarit din nucile de cocos aduse la tafm de valuri, Polinczicnii folosesc toate partile nucii de cocos - miezul, laprcle ~i coaja,

J

L

Kiribati

_ Kiribati, pronunrat Kiribass, este ~ alcatuit din peste 30 de insule. Kiribati este rnodaliratea locala de pronuntie a numelui Gilbert, numele dat insulelor de briranici, care le-au stapanit p:1na in anul 1979. Se exporta nuci de cocos, miezul de nuca de cocos uscat (copra) §i pe§te.

Samoa

Partea vestica a lantului de insule Samoa a fost sdpanira de neozeelandezi pana in 1962. Cele noua insule vulcan ice ale lantului sunt irnpadurite §i doar patm sum locuite.

Teritoriile dependente

Desi rnulre ~ari din Pacific au devenit independente dupa Al Doilea Razboi Mondial (1939-1945), multe inca traiesc sub prorectia Australiei, Marii Britanii, Frantei, Noii Zeelande §i a SUA.

Pitcairn (Regatul Unit)

Accasta insula mica, izolata, vulcanica, de 5 km2, are faleze inalte ~i un mic golf. Are doar 43 de locuitori,

Tokelau

(Noua Zeelanda)

Acesti trci atoli de coral se 'mind pe 0 suprafa,ii de 10 km2 ~i au 0 popularie de 1.487 Iocuirori. Produce micz de nuca de cocos ~i {on.

Polinezia Franceza (Franta)

Accsr grup de aproape 130 de insule ~i aroli acopera 0 sliprafa,,, de 4.000 krn-. Cea rnai mare parte din locuirori locuiesc pc insula Tahiti.

Niue (Noua Zeelanda) Cu 0 suprafata de 259

knr', Niue esre cea rnai

mare insula de corali din lume. Trei sferruri din cei originari din Niue traiesc in Noua Zeeland •.

POLINEZIA

DATE ESENTIALE KIRIBATI '

CAPITALA Bairiki

SUPRAFATA 717 km2

POPULATIE 92.000 locuitori

LIMB! ])RINCIPALE ~gleza, /dribati RELlGIA DOMINANTA

crestinisrn

MONEDA dolarul australian

~ Tuvalu esre pe locul patru -- printre statele cele mai mici din lume. Acest stat minuscul ~i izolat din cenrrul Pacificului a fost colonie britanica pana in anuI1978, cand si-a c:1§tigat independenra. Din cauza cresterii nivelului rnarii, provocara de incalzirea globala, ~ara pierde teren in mod constant §i este in pericol de a disparea.

Pescuirul

Ca rnajoriratea Iocuitorilor din insule1e Pacificului, populatia din Kiribati depinde de pe~te

ca sursa de hrana ~i venit.

Acesr pescar pornqte la lucru cu navoadele ~i cu piroga sa. Casa accstuia esre acoperira eu frunzele copacului de pandanus.

DATE ESENTIALE SAMOA

CAPITALA Apia

SUPRAFATA 2.860 km2 POPULATIE 159.000 locuirori

LIMBl PRINCIPALE engleza, samoana

RELlGIA DOMINANTA crcstinism

Tuvalu

Tonga

~ Exista locuitori doar pe 45 _ din cele 170 de insule ale statului Tonga. Insulele din est sunt joase ~i fertile, iar cele din vest sunt vulcanice. Locuitorii traiesc din agricultura §i cultiva cassava, nuci de cocos §i fructul pasiunii pentru export, Tonga esre singura natiune polineziana condusa de un rege.

MONEDA tala

Fa'aSamoa

"Fa'a Samoa" esre stilul de via~a sarnoan, bazat pe 0 familie numeroasa, in care triiicsc impreuna rnai multe gener:l~ii. Ficcare familie esre condusa de un matai sau de un ~ef ales. Oamenii locuiesc in case ell structuri din lernn, eu acoperisuri, dar tara pereti, ci doar ell paravane. puse

pe rimp de vreme umeda. Imbradimimea esre sirnpla.

Samoa americana

(SUA)

Acest teritoriu tropical american esre aldituit din ~pte insule mid din Samoa de Est

~i are 0 suprafata total. de 199 k111'. Capitala este Pago Pago. Midway (SUA)

Midway este llil teriroriu american. Aproapc 453 de locuitori triiiesc pc cele doua rnari insule de corali ~ pc alre careva 111ai mici. Sum folosite ca baza militara navala §i aeriana §i ca sanctuar pcntru faWliL

Wallis §i Futuna (Franta)

Doua grupuri de insule alcaruicsc Wallis ~i Futuna, eu o sllprafa~ii de 274 km2 Cei 14.600 de locuirori traiesc din agriculrura. Licenrele pentru pescuir sunr vanduteJaponiei.

Insulele Cook (Noua Zeelanda) Aceste 24 de insulite se g.sese la nord-est

de Noua Zeelanda, cu care mentin legituri stranse. Popularia, de aproape 12.900 de locuirori. traieste din pescuirul scoicilor §i al pestelui, din turism ~i din activirarea bancara,

INSULE OCEANUL PACIFIC

DATE ESENTIALE TUVALU

CAPITALA Fongafale

SUPRAFATA 26 km'

POPULAPE 10.800 locuirori

LIMBI PRINCIPALE cngleza, tuvalana

RELIGIA DOMINANT';' cresrinisrn

MONEDA dolarul australian ~i dolarnl ruvalan

Timbrele

Miezul de nuca de cocos reprezinra principalul produs de export al sratului Tuvalu, lnsa aceste mid insule mai ca§tiga

ji din producerca timbrelor lor postale viu colorate. Torusi,

rara ajuror din strainatare, nu ar putea supravierui.

DATE ESENTIALE TONGA

CAPITALA Nuku'alofa SUPRAFATA 748 km2

POPULATIE 102.200 locuitori

LIMBI PRINCIPALE tongana, engleza

RELIGIA DOMINANTA crestinisrn

MONEDA pa'anga (dolar rongan)

Turismul

Plajele tropieale, dima calda ~i repuraria de oameni ospitalieri a tonganilor atrag

peste 35.000 de turisti in fiecare an, mai ales din Noua Zeelanda ~i SUA. Locuitorii sum Ingrijorati ca. turistii ar putea submina culrura insulelor. Acesre figurine din lemn sculptar au fost realizare de locuitori pentru a H vdndute turisrilor.

Testele nucleare

Din luna noiembrie a anului 1952, Marea Briranie, Pranra ji SUA au folosit zona Pacificului pemru restarea armelor nudeare. In 1995, Franta a derulat 0 serie de explozii nucleare subterane pe atolul Mururoa, in Polinezia Franceza, generand proteste princre locuitorii pasnici care traiesc pe aceste insule,

RECIFE DE CORAL!

697

POLITIC4.. vezi GUVERNE ~I POLITICA

POLITIA

,

IN FIECARE COMUNI..!ATE exista legi, pentru a impune

ordinea in societate, In cadrul societatii, de obicei politia se ocupa cu supravegherea modului de punere in aplicare a acestor legi. Politia previne intractiuni sau rezolva cazuri in care este incalcata legea, prinde intractori ~i ii cia pe mana justitiei, protejeaza ~i ajuta populatia, In timpul ducerii la indeplinire a acestor misiuni, politistii desfasoara ~i alte activitari, precum dirijarea traticului, controlarea grupurilor cu comp~rtament anarhic, investigarea crimelor ~i a altor intractiuni grave. In momenrelc in care se declara stare de urgenta, Ii se po ate cere sa adaposteasca ~i sa protejeze victimele incendiilor, ale inundatiilor sau ale alter dezastre.

,

Brigazile de politic

Prin semnalele din mdini,

jojerii sunt atentionati sa

Pentru ca poliria sa l~i dud la lndeplinire sarcinile eficienr, exista brigazi special antrenate pentru misiuni specifice, In cadrul forrei de politic, 0 brigada a poliriei In uniforrna parruleaza pe strazi, prevenind infractiunile sau arestandu-i pe cei care lncalca legea. Unii

inspectori investigheaza inlractiunile, altii delincventa juvenila, traficul de stupeflanre sau inselaciunile.

Prevenirea intractiunilor

Supravegherea esre 0 parte irnportanta a prevenirii infracriunilor. Politisrii lucreaza, de obicei, in rure, patruland in anumite zone ~i supraveghind oameni, locuri sau rraficul.

Polirisr la datorie, Hong Kong

Controlul rutier

Este nevoie de polnisti instruin special pentru conrrolul rutier, care previn accidenrele pe srrazile din or~ in tens circulate sau pe autostrazi, Polirisrii contribute la mentinerea sigurantei cetarenilor prin dirijarea rraficului, inrervenind, in cazul unor accidence, supraveghind respectarea Iegilor in vigoare in privinta parcarii, virczei §i traficului, precum neccsitatca purtiirii cenrurii de siguranti.

pentru ca oamenii de pe strad.i sa ii poata recunoaste.

Detectarea §i investigarea

Agentii de politie care sum specializati in investigarea cazurilor se numesc detectivi sau inspectori. Prin adunarea dovezilor, intervievarea martorilor §i interogarea suspecrilor, inspectorii au ca obiecriv descoperirea persoanei care a comis 0 infractiune. Odara ce sunt siguri ca au gasit persoana incrirninara de dovezi, politia trebuie sa puna

bazele unui caz, utilizand La locul unei crime, agenrii

dovezile existente, de politic din Regatul Unit

convingator pentru poarta costume speciale

aducerea infractorului pentru a se evita alterarea

incriminat in fata sau pierderea dovezilor,

instantei ~i pedepsirca accstuia,

Criminalistica

La locul unei crime, agen,u de politie specialisri cauta dovezile care vor duce Ia giisirea criminalului ji care vor dovedi in instanta ci el sau ea este vinovat(i). Gasirea §i interpretarea acestor dovezi ccnsriruie obiecrul criminalisticii. Agenlii caura amprente, fibre. urrne de ralpl ji chiar cantttan minuscule de piele, par ji de sange; toate acestea pot fi folosite pentru idenrificarea persoane1or.

1 Pentru ridicarea arnprentelor este nevoie de grija ji indemanare, Pentru a se evidentia

2 Dad amprentele sunr destul de clare. se folosesre 0 banda cu adeziv pentru a se ridica de pe vaza.

Bow Street Runner, secolul XVIII

Inceputuri

Prima forta de polirie a fost infiinrata in jurul anului 1340 tHr. pentru a proteja negusrorii de pc Nil de pirati. in Marca Britanie, Bow Street Runners au fast organizari in annl 1750. pentru a prinde intractorii din toata Fra. Acesria au fost

inlocuiri in 1829 de Poluia Mccropolitana, cca mai veche for~a politieneasca exisrenra in lume. in SUA. au fosc organizate incepand din 1840. forte similare cn Politia Merropolitana,

Politia in lume

,

Exista eel purin 0 forta de politic in fiecare tara, insa modulln care sunt conduse ~i cine le conrroleaza variaza foarte rnulr de la pea la pea. De exemplu, in Franta, guvernul controleaza in mod direct 0 foqa de politie nationala, care investigheaza delictele majore, iar fortele locale se ocupa de cele minore. In alre ~ari, precum Australia, exista forte de politic separate, care au in subordine diferite zone.

Aplicarea legii In SUA

In SUA. foqele de polirie sunt organizate la nivelul orasului, regiunii, al metropolei li .1 statului. o agenlie nationala, Biroul Federal de Invcstigatii, invescigheazd infracpunile intersrarale ~i denne

un sis tern informatizat de date despre infracrori ~i propriecari furare, care este accesibil tururor forrelor de polirie din SUA.

FBI

Interpol

Pcntru a combate infractiunile la nivel international, precum concrabanda, poliria din 140 de tiTi colaboreazi printr-o organizarie nurnira Interpol (International Criminal Police Organization).

Sediul Interpol, in afara Parisului, Franta

Politia secreta bolfevicd era cunoscutd sub numele de CEKA. Politia secreta

Unel~ guverne au 0 politic secreta al carei scap esre acela de a se asigura ci popularia nu vorbesre sau nu actioneaza imporriva acestora. Acesr tip de polirie are 0 istorie lunga; in secolul XX. aceste forte au fost folosite in Uniunea Sovierica §i Romania. prinrre multe alte ran.

3 Banda pentru amprente esre pusa pe 0 folie de plastic transparent;! ~i presara,

4 Ceca ce rezulra dill aceasra operariune este pus intr-o punga penrru dovezi, unde nu se dererioreaza, ~i este trimis la laborarorul politiei pentru a f idenuficar.

DREPT DREPTURILE GENETICA INFRACTIUNI MEDICAMENTE SOCIETATEA UNIUNEJ\.

OMULUI §I PEDEPSE UMANA SOVIETICA

698

POLONIA, vezi EUROPA CENTRALA

Tipuri de poluare

Poluarea ajunge in mediul inconjurator in diferite moduri, din diferite tip uri de activitari, Gazele §i fumul rezultate din activitatile industriale §i funqionarea vehiculelor se ridica in aer, Reziduurile rnenajere, pesricidele folosite in agricultura §i alre lichide sum eliberate pe pamanr, in oceane §i in rauri, Reziduurile solide, precum deseurile §i srerilul din minerit, sum depozitate pe pamant §i in mare.

POLUAREA

Ploaia acid. afecreaza copacii prin rulburarea echilibrului chimic din solul de pc Iimgii radacini. Primul scmn de afecrare este caderea frunzelor,

IN FIECARE ZI, SUB STANTE NOCIVE sunt

,

eliberate in rnediul inconjurator, ca rezultat al activitatilor umane. Aceasta este poluarea. Multe feluri de agenti poluanti - rezultati din agricultura ~i cre~terea animalelor, din industrie, transporturi ~i din folosirea energiei - ajung in aer, in sol, in apa dulce ~i oceane. Efectele poluarii pot RIa scad mica sau globale, treptate sau radicale, ~i includ amenintarea faunei ~i a sanata~ii oamenilor. Poluarea este 0 problema ecologica stringenta - una la a carei rezolvare am putea contribui.

Aerul ji apele ate mai curate sun! cele de la

Fumul si gazele invizibile sunt eliberare in aer de la centrale energerice ~i fabrici, tntinzandu-se pc zone mati.

Gunoiul este adesea aruncat in gropi de gunoi.

Gunoaiele de plastic }i meral POt prinde si rani animalele care cauta mana, iar lichidcle otravitoarc se pot scurge din rccipientc, Gunoiul ingropat Sf poate infierbanta ~i Ilia foc. Se produc astfel gaze care pot exploda.

Particulele de carbune pulbere sunt pUl'tate in aer de curcuri.

Subseanrele chimice din detergent! Ii alte produsc pcntru curatcnie tree din case in ape.

Vegeta~ia este redusa in zonele urbane ~i industriale.

Combustibilul ars de motoarelc veluculcior produce 0 rnultime de gaze de qapament nocive, care POt duce la 0 poluare extrern de grava pe strazile oraselor.

Subsramele chimice nocive rezultate din procese chimice indusrriale, preClll11 cornpusii Cll mercur, folosiri in fabrici de hartie, sunt uneori deversati in rduri.

Unitate de a apeior reziduale

Cea mai mare parte a apelor reziduale din locuinte sum tratate in sratii de epurare Inaintc de a ajunge In ape, tns' deseurile POt fi aruncatc in mare.

Pericolele poluarii

Un de tip uri de poluare reprezinta 0 arnenintare serio as a pentru viata, Animalele pot fi orravite sau ranite direct de substantele poluame sau POt suferi de pe

urma efectelor ecologice indirecte. Printre

aces tea sunt reducerea rezervei de oxigen In apa poluara, disparitia surselor de hrana sau a vegeta~iei §i rnodificarea climei, din cauza poluarii atmosferice.

Poluarea exrrem de grava are loc atunci d.nd reziduurile industriale exrrem de periculoase incep sa se scurga din conrainerele ingropare In pamant sau depozirare in mare.

Ploaia acida

Unii agenti poluanti, mai ales dioxidul de sulf ji oxizii de azot, care rezulra din gazele de elapamenr ale vehiculelor motorizate ~i din gazeJe evacuate de fabrici, se pot amesteca Cll apa din atmosfera ~i pot cadea tnapoi pe Pamant, sub forma de ploaie. Aceasta ploaie acida se infiltreaza in sol ~i conrarnineaza panza freatica, daunand copacilor ji omordnd fauna acvarica.

Petrolul varsar sau spalar din calele marilor vase perroliere. care ajunge in mare, dauneaza faunei marine ~i ccntamincaza plajele din JUI'.

Poluarea marina esre generarii ji de turisti, cand reziduurile ji gunoaiele de pc pla]e ~i din stariunl]c ruristice ajung in mare.

Epavele vechi, ruginire, pot elibera treptar substante poluanre in apii din cale.

Cand vegetatia marina de pe fundul rnarilor dispare, sunt afectare ~i alre specii din lanrul rrofic.

699

POLUAREA

Folosirea transportului in comun §i a bicicletelor

contribuie la reducerea

Orase rnai curate poluarii cauzate de trafic.

Eforrurile de reducere a efectelor poluame ale combustibililor

indud promovarea folosirii benzinei flir;' plumb, pentru a se evita eliberarea plumbului til gazele de e!'pament ale vehiculelor. Folosirea mijloacelor de transport electrice, precum trarnvaielc, este inca un pas inainte, iar ciclisrii folosesc cea mai curara forma de energie dintre ware acestea - energia muschilor, Aceasra srrada penml cumpararuri in care acccsul rnasinilor este inrerzis se afli tn Freiburg, Germania.

Nivel inalt

1979

Poluarea atmosterica

In fiecare an, milioane de tone de gaz poluant sunt eliberate In atmosfera Pamantului, Unele raman la altirudini joase,

contarninand aerul ~i imbolnavind oamenii. Altele se acurnuleaza in atmosfera superioara. Acestea modified energia solara ~i razele de soare care ajung pe Parnant.

Unitari de ozon

Nivel scazur

Gaurile din stratul de ozon

Un strat natural de ozon ric prorejeaza de razele daunaroare. Unele gaze poluante, printre care se afli gaze Ie CFC (clorofluorocarboniij si meranul, distrug strarul de OZOIl. Din 1979, au aparur "g5uri" in stratul

de ozon.Ia inceput in apropierea Paciflcului de Sud. iar

in prezenr, in nord. Acesrea devin din ce 111 ce mai mari,

a~a cum se poate vedea din aceste imagini din satelit ale Anrarcricii. Culorile reprezinta diferite grosimi ale strarului de ozon.

Efectul de sera

Gazele prczente in atmosfera. contribuic b. mcnrincrea caldurii Parnanrului prin inmagazinarea cildurii ce vine de Ia Soare, care aIrfel s-ar intoarce inapoi In spatiu, Arderea cornbustibililor, preeum carburantii din motoarele vehiculelor, a carbunilor 1i a lernnului, in fabrici si locuinte, produce dioxid de carbon !i alre "gaze de sera", dud.nd la incilzirea globala, Poluarca acrului poate fl observara cu usurinta pe acest drum din Bangkok. Thailanda.

Incidente majore

Incidemele majore care provoaca poluare ajung pe prima pagina a ziarelor. Acestea pot fi rezultacul unei eliberari treptate de substante poluante sau al unui dezasrru. In timpul Razboiului din Golf din anii 1990-1991, puturile petroliere arzand au innegrit eerul cu funingine ~i o panza de petrol a contaminat 460 Ian de ~arm.

Agriculrura organidi

Unii agricultori s-an intors la metodele de cultivate organica a legumelor, rnetode care nu se bazeaza atat de mulr pc folosirea masiva a pesricidelor !i a ingrii!amintelor. Asrfel, se reduce poluarea suprafetelor arabile, cu beneflcii uriase aduse atat pamantului !i faunei din apele dulci, d.t ~i oarnenilor care consuma produsele agrieole.

Panzele de petrol

Petrolul varsat in mare poare forma 0 panza de petrol. Animalele, precllm foeile ji pasarile marine. i!i rnurdaresc blana sau penajul, care se lntarcste. Unele sunt otravite prin inghinrea accidenrala de petrol. 0 pata de petrol intinsa, precum cea fermata in timpul Razboiului din Golf, sau una aparura dupa fisurarea unui petrolier, poare afecra foarte gray fauna ~i poate ruina industria 10ca15 a pescuitujui,

Efectele asupra faunei

Cea mai mare parte a plantelor ~i a animalelor suporta efeccele poluarii, insa nu toate in aceeasi rnasura. Speeiile sensibile la poluare au scazur foarte mult, deoarece habitatul aq:stora a fosr contarninat. Speciile mai rezistenre ~i-au mcntinut gradul de populare. Cateva chiar au crescut in

Vidrele

Poluarea a jucat un rol foarte important In dispanpa vidrelor din mulre rauri. Deseurile industriale ~i pesricidele care au ajuns III rauri all concaminar pesrii care consriruiau hrana vidrelor, Cu cit vidrele rnancau mai multi pcsti, eu arar nivelul subsrantelor nocive din eorpul acestora era mai mare, ducand, in cdc din urrna. la rnoarre.

Bisron betularia

Flururele Bisron betularia, care ill mod normal avea 0 culoare deschisa, se gosqte .sthi intr-o forma cenusie. Acesta din urrua a aparur din ce in ce mai rnulr in Marca Britanie, dupa Rcvoluria Indusrriala din secolul XVIII. Cresrerea numarului de fabrici ~i a cantitatii de fum a dus la acoperirea copacilor din zona ell funingine. Flururu negri erau foarte bine carnuflari pc acesr decor §l purcau scapa pradatorilor. Acestia au rezistat, dand n3i'tere alter specirnene de culoare inchisa.

Reducerea poluarii

Prin campaniile imporriva poluarii, societatile .verzi" contribuie la constientizarea populatiei in legatura eu raul pe care aceasra il provoaca. Din fericire, se pot face multe pentru a se reduce ritmul poluarii Pamantului, insa trebuie actionat acum. Guvernele pm promulga legi care sa puna capat unora dinrre acrivicatile care polueaza eel mai

mult: habiratele contaminate por fl curatate: putem alege sa produsele care au lU1 impact

redus asupra mediului ~i putem avea un sril de viata care genereaza mai purina poluare.

..

PETROL

AGRICULTURA ATMOSFERA CARBUNE

~rfI~ll:LRJ':

700

CLIMA ECOLOGIE SI ECOSISTEME

POPORUL PREISTORIC

PRIMII NO~TRI STRAMO~I, hominizii, au trait in Mrica. Pe rnasura ce au evoluat spre pozitia bipeda ~i au invarat cum sa realizeze unelte, acum 100.000 de ani, acestia au fost cunoscuri sub numele de Homo sapiens, "oamenii moderni" Ei sunt numiti uneori preistorici, deoarece

au trait cu mult inainte de istoria scrisa. Din dovezile fosile, stim ca se hraneau cu vegetale ~i vanand, i~i faceau haine simple ~i i~i construiau adaposturi din materialele gasite in zona. Oamenii

au trait astfel timp de mii de ani. In jurul mileniului IX i.Hr., pentru prima dad, oamenii din vestul Asiei au inceput sa produca hrana prin cultivarea terenului.

Hrana

Dad oamenii preistorici nu gaseau hrana intr-o anumita zona, se mutau in alta. Adesea, calatoreau in Iunctie de anotimp, deplasandu-se catre zonele mai calde in lunile de iarna, in majoritatca socictarilor, femeile adunau plante - frunze, fructe §i radacini -, iar barbatii faceau rost de carne ~i pqte, folosind arme, pre cum arcurile ~i sagetile, batele ~i sulitele.

Vanatoarea

Camca era 0 irnportanta Varfurile de siige~ din os erau puse in varful unor sursa de hrana cand

rije, ell ajurorul unui lipid din r~ina de mesteacin. legumele proaspete erau

purine, Vanacoarea insemna cooperare - mai mul ti barbari vanau impreuna. pandind ji doborand animale mari, precum caprioarele ~i mamurii,

Ampenaju] era din pene, ajutand sageple sa parcurga distanre mari.

Pescuitul

Cei care traiau in apropierea marii.

a unui lac sau a unui rau se hraneau mai ales cu pOlte, pe care 11 prindeau folosind mid carlige simple.

Dupa cum arara acest basorelief oamenii vanau pesui mai mari cu harpoane din os sau din coarne de cerb.

Culesul plantelor

Oamcnii preistorici au incepur sa cunoasca plantele cornestibile ~i plantele otraviroarc, Ei mancau mai ales frunze crude, fructe ~i radacini,

Aceastii unealta era folosita mai ales

vanarorii aduceau carne, pe care o rnancau

Cli nuci si cu radacini.

padure si nuci pentru Lama.

• ..-------

701

asigurau 0 dicta variata si bogata in vitamine.

Toamna,se adunau frucre de

....

Hainele

in timpul ulrimei ere glaciare, acum aproape 18.000 de ani, oamenii

au invatat sa jupoaie animale §i sa poarte pieile acestora pentru a se proteja impotriva frigului.

Oamenii preistorici torceau lana bruta Iuara direct de peoi.

Religia

Existenta locurilor ceremoniale, pre cum' eereurile de piarra ~i rnorrnintele ingrijite arata

ca stramosii nostri executau ritualuri religioase §i credeau in viata de apoi.

Figurinele de cult Arheologii au gasit mulre figurine in Grecia moderni ~i in insulele Ciclade. Se crede cO acestea reprezinra zei ~i zeire ale popoarelor preistorice care au trait acolo.

Ingroparea mortilor Popoarele preisrorice iji ingropau adesea mortii in pozitie ghemuit sau fetal •. Adesea, erau inconjurati de obiecre personale, care urmau a 6. folosire in viata de dupa moarte.

Stonehenge

Stonehenge, un cerc din blocuri de piarra din sudul Angliei,

a fosr, probabil, construit in scopuri religioase. acurn eel PU\1n 4.000 de ani. in ziua solsritiului de vara, soarele se (idiea' perpendicular pe Piarra Calcili din Stonehenge.

Carnac

Carnac, din Franta, csre eel mai mare complex de 'pietre aliniare. Acesta esre alcituit din cca 1.100 de pierre, dispuse in 11 rind uri. eu 0 pozitionare de la est la vest, ceca ce sugereaza ca cei care l-au consrruir venerau soarele.

Adaposturi

Pesrerile erau adaposruri bune - stramosii nostri au trait in pesterile din Israel acum eel putin 100.000 de

_ r: ~~":=,:' ~~~: tl~~.~~,'- ~;- f Il~~~~" l"~ ~

'_ ~~~J;~~r;.- -

Grotele

Uncle grote, precum Pesters Silozwane, din Zimbabwe, erau ocupate permanent. Alrele erau folosite ca adaposruri remporare de catre vanarori sau ca baze pentru expeditii de peseuit.

marrnura, cca 25.000- 15.000i.Hr.

ani. Dad nu cxistau adaposturi naturale, oamenii preistorici ~i Ie construiau din rnarerialele care se aflau la indemana, precum lemnul, piatra sau turba.

Adaposturile temporare Acum 18.000- 12.000 de ani, in Europa Central", popoarele prcistorice au construit adaposruri din oase de mamut ?i din piei. Un foe, trur-o yarra de argiH ~i de piatra. .incdlzea adaposrul.

Adaposturile permanente

Unii dinrre loeuitorii Americii

de Nord rraiau in adaposruri permanenre ~i bine eonstruite. Acestia Inalpu un cadru din scalpi, consrruiau jos 0 plarforma din parnant ~i apoi acopereau fieeare casa ell un acoperis din stuf inalt.

2-2,5 milioane

Istoric

35 de milioane de ani in urrna Primii oameni in adevararul sens al cuvdnrului, Homo sapiens, au evoluar din strarnosii primatelor din Africa.

100.000 i.Hr. Oamenii modern i, Homo sapiens. evolueaza,

50.000 i.Hr. Primii

de ani in urm a oameni sosesc in

Hominizii au aparut Australia ~i America. in Africa.

10.500 i.Hr. Apare olaritul in Japonia.

9.000 i.Hr. Se cultiva graul *i orzul in Asia.

11.000 i.Hr. Oamenii domestic esc animale in vesrul Asiei,

6.500 l.Hr, lncep sa se dezvolre primele or~e in vesrul Asiei.

..

EpOCA BRONZULUI

FOSILE

EpOCADE PIATRA

EVOLUTIA UMANA

TR1...SATURA DISTINCTIVA A PORCULUI este botullung §i musculos terminat intr-un disc plat. Acesta este folosit pentru a rama in cautarea hranei. Printre celelalte trasaturi distinctive se afla §i coltii folosi~i ca arme. Masculii anumitor specii au acesti colti foarte dezvoltati, uneori avand 0 forma ciudata, Exista 14 specii de porcine ale' caror dimensiuni variaza de la porcul pitic pana la porcul de padure urias, Pecarii sunt inruditi cu porcii, dar nu se gasesc in America Centrala si de Sud.

PORCINELE

Hranirea

Poreii mistrcti, ca roare porcinele, Ili folosese borul lung ~i museu los. tmpreuna ell simrul olfacriv bine dezvoltar, pentru a rama in caurarea hranei. Sunt foarte activi in zori ~i la his area serii atunci cand POt fi auziti grohaind in [imp ce rfuna. Porcii rnistrcti snnr omnivori, hranindu-se eli aproape orice, de la radacini, ciuperci, frunze ~i frucre pana la animale mid. Apreciazi In mod deosebir usruroiul salbaric.

inrftlnit doar In Sulawesi li alre insule indoneziene, babirusa [di~te In padurilc tropicale din apmpierea raurilor li Iacurilor, Esre un inorator puternic ~i se hraneste cu planre acvarice, Masculul are colti lungi ~i curbari.

Porcul de padure urias Porcul de padure urias estc eel rnai mare mernbru al familiei Suidae. Are un par foarre aspru, de culoare maroniu inchis ~i 0 urnflarura considerabila sub fiecare oehi. Triiiqte in Africa li se adaposteste in vegeraria deasa din apropierea apclor,

Porcul pitic Corp rotund

Apropiindu-se de dimensiunile unui iepure de camp, porcul pitic este un animal nocrum, foarte timid. Se credca ci a disparut, pana cand a fost redescoperit lnrr-o plan tape de ceai din Assam, India, In 1972. Traicsre inrr-o zona lngusra de jungla mliijtinoasa, la poalele lanrului himalayan.

Porcul rosu de rail Dunga alba

Porcul rolli de riiu din Africa de Vest este eel rnai viu colorat dintre coate porcinele, Are corpul de culoare porrocaliu-roscat, pete a1be ji negre pe fala ji 0 dunga alb. care urmaresre [inia sparelui .

..

AFRJCt\, FAUNA

AGRICULTURA ~I CRE$TEREA ANIMALELOR

702

Par

=r» Ji tepos

Facocerul traicste in savanele atricane, la sud de Sahara, unde se hraneste cu ierburi, frunze, fmcte ~i radacini, Nu vede foarte bine, dar are sirnrurile olfactiv ~i auditiv foarte dezvoltare, precum ~i colti ascutiti care pot produce leziuni serioase. Facocerii traiesc in grupuri familiale formate dintr-un mascul, 0 femela ~i puii acestora. Masculii mai batrfuu pot fi solitario Facocerii se deplaseaza intr-un mod disrincr, in alergare, cu cozile drepte ~i orientate in sus.

,---------------------,

Exista trei tipuri de pecari: eu guIer, cu buze albe ~i pecari de Chaco. Cu totii au 0 coada scurta ~i colti care cresc in jos, nu in sus. Pecarii de

Chaco ~i cei cu buze albe Pecarii eli guler

traiesc in turme numeroase. Dad sum contrunrati cu un pericol, ei se strang unii langa

alrii, formsnd un ~ir de colti. Pecarii cu guler traiesc in turme mici ~i se hranesc cu fructe, tuberculi ~i verteb rate mici.

Inmllltirea

Porcii d;u n~[ere unui numar mare de pui, acesta hind ~i unul dintre motivele pentru care au fost dornesriciti, Poreii mistrcti masculi acing maturitatea sexuala la varsta de 4 ani, iar femelele la varsta de 181uni. Masculii se alatura turmei in cimpul Iunilor de iarna, cand are lee Imperecherea. In ciuda faprului d. au pielea foarte groasa, masculii se ranesc des In luprele penrru 0 femela. Dupa 0 gesrarie de 115 zile, femela dii nasrere la 4-8 pui, dar s-an inregistrat cazuri cand s-au nascur li 12 pui.

sernicircuiari pe seqiune ;i curbafi

Protuberante care protejeaza ochii de traumatisme.

Pecari

AMERICA DIt; NORD, AMERICA D)': SUD,

FAUNA FAUNA

Pardi mistreti

,

Porcul rnistret, stramosul direct al porcului domestic, este eel mai raspandit marnitcr terestru, purand fi intalnir pe toate continenrele, mai putin in Antarctica. Porcul mistret este un animal pucernic, cu un corp masiv, picioare scurre ~i piele groasa, care ii permit sa tread prin tufisurile dese. Isi Ioloseste coada dreapta pemru a alunga mustele. Aceasta reprezinta ~i un indiciu in legatura Cll dispoz i tia in care se afla.

Turmele

Femelele rraiesc impreuna eu puii in turme de pani la 50 de indivizi. impart eu totii locurile de hriinire, odihna li biilaceala. Acesrea din urrna sunt bazine eli noroi in care animalele se odihnese ji 50 apara de insecre. Masculii sunr solirari, ell excep~ia sezonului de unpcrechere.

Facocerul traieste in vizuinile subrerane ale altar animale, mal ales furnicari, pe care le alunga. Atunci dind sirnt pcricolul ei intra in vizuina mai indi cu sparele, penrru a se asigura ca i~i vor tnrampina atacarorii Cll coltii.

PORCUL MIST RET

DENUMIREA ~TIINTJFICA Su.s scroja ORDIN Artiodacryla

FAMILTE Suidae

RASP.ANDIRE Europa continenrala, Africa de Nord li 0 mare parte a Asiei, pana in japonia, Sumatra ~i Java. A fosc inrrodus In America de Nord ~i Noua Zeeland •.

HABITAT zone impadurite li pad uri HRANlRE ierburi scurte ~i suculente. radacini, fructe, ciuperci ~i alee vegerale

DIMENSIUNE in'I,imea la gteaban 100 em; greurarea: pan.la 180 kg

DURATA DE VIATA pan. la 18 ani

ASIA, FAUNA

FAVNADE CAMPIE

.fAUNA MAMIFERE PADURJI

EUROP}., FAUNA

PORTUGALIA

Cu LUNGA SA COASTA LA Oceanul Atlantic, Portugalia ocupa coltul de sud-vest al Peninsulei Iberice. Este cea

mai vestica tara a continentului european. Insulele Azore ~i Madeira, doua grupuri de insule auto nome din Atlantic, fac parte din Portugalia. Tara face parte din Uniunea Europeana din anu11986. Este una dintre cele mai sarace ~ari din vestul Europei, insa guvernul stabil ~i investitiile straine contribuie la imbunatatirea situatiei.

, ,

Relief

ALFABETIZARE 92%

DATE ESENTIALE PORTUGALIA

CAPITALA Lisabona

SUPRAFATA 92.391 km-

Nordul Portugaliei este alcatuit dintr-o serie de creste ~i vai largi care traverseaza tara de la est la vest. Nordul este muntos, iar centrul, la sud de fluviul Tagus, esre format din dealuri line. Sudul, regiunea Algarve, este izolata de rnunti.

POPULATIE 10.000.000 locuitori

LIMBA PRINCIPALA portugheza

RELIGIA DOMINANTA crestinism

MONEDAeuro

Sl'ERANTA DE VIATA 76 de ani

OAMENI PER MEDIC 313

GUVERNARE democrarie mulriparrira

Fluviul Douro

Fluviul Douro, ell un nume

ce inseamna "raul de aur"

in porrugheza, traverseaza

in la~ime Portugalia, pe 0 porriune de 200 km, de la granita spaniola, pima la Porto, orasul de pe coasta. Terasele rnuntoasc care flancheaza versanrii srancosi ai vaii sunt acoperiri de vii ce praduc struguri pentru vinul Porto.

in josul vaii, In apropicrea orasului PortO, esre produs uinbo verde. un Yin alb.

c

A

B

D

E

F

2

3

OCEANUL 4

ATLANTIC

5

6

7

8

9

10

11

Algarve

Plajele eu nisip ji sarele de pc coasta zonei Algarve arrag mil de turisti in fiecare an. Mlll~i yin din zonele rnai reci ale Europei, prof rand de iernile blande 1i de peisajele superbe.

Alee statiuni cunoscute

de pc \'r111 sunt Figueira de Fez 1i Estoril, din apropierea Lisabonei, pe ceea ce se nume§te Riviera portugheza,

Term arabi/

686mm

Ptidu,.e 39%

Localitdti 1%

Clirua

Nordul Porrugaliei este mai rece 1i mai umed decar sudul, care esre, in general. arid ji insorit in tot timpul anului. Ternperarurile eresc dinspre coasra catre grani~ eli Spania.

Ca ji Spania, Pormgalia sufera

de perioade frecvenre de secera prelungira.

Folosirea terenului

Portugalia are foarre purine resurse naturale, iar cea mai mare parte a terenului esre folosira penrru cre~terea vitelor sau agriculrura, culrivandu-se masline, srruguri, stejari de pluta sau eucalipri. Deoarece tara nu produce gaze naturale. exista planuri de aducere a conductelor de gaze naturale din Algeria. prin Maroc ji Spania.

Lisabona

Inconjurata de coline, capitala Porrugaliei este siruata la gura de varsare a fluviului Tagus. in secolul xv, Lisabona eta un important POrt in care se vindeau mirodenii 1i anr, in 1755. un mare curremur a disrrus 0 mare parte din centrul orasului, care a fost reconsrruit mai tarziu in sistem rectangular. Vechiul eras, sau Baixa, din esrul metropolei, inca are multi mestesugari, precwn cei care prelucreaza arginrul ~i cizmarii.

Vedere peste cartierul Baixa

703

Locuitori

Aproape 99% din locuitori sunt de ernie porrugheza, Restul de 1 % sunt imigranti, mai ales din fostele colonii ale Porrugaliei, din Africa. precum Angola. In ultimii ani. lipsa sanselor pentru 0 viata mai buna a tacut ca trei milioane de portughezi sa pIece in srrainarate, pentru a-si gasi locuri de rnunca.

107locuicori/km2 66% 34%

urbana rurala

PORTUGALIA

Timpulliber

Portughezilor Ie place sa joace fotbal §i au rnulte cluburi sportive. precum Sporting Lisabona. De asernenea, joaca tenis, gol£ parricipa la raliuri §i curse §i practioa 0 gama variata de sporturi nautice. Coridele fac parte din stilul de viafa traditional, ca §i fiestelc

viu colorate. cu cantece ~i dansuri, care se organizeaza de obicei pentru

a sarbarori sfinti

locali.

Comunitatile rurale

Aproapc 0 treime din porrughczi triiicsc In zone rurale, desi din ce in ce mai multi sunt atrasi

de oraselc mari, in c3 .. utarea unui loc de munca. Majoriratea porrughezilor sunt romano-catolici, iar viara de familie esre foarte irnportanra,

Corida

Cenrrul eel mai important pencru corida porrugheza estc Ribatejo, un de sunt crescuti raurii. Luptele au loc din april ie ~i palla in ocrombrie, ill general duminica. Taurul nu esre omorat in arena, ci mai tirziu.

Golful

Multi portughezi se bucura de partide rclaxanre de golf. Regiunea Algarve are unele dintre cele rnai bune terenuri de golf ale Europei, rnulte /lind situate in regiuni superbe, pc faJeze.

Agricultura

Aproape 10% din forta de

munca a Portugaliei lucreaza in agricultura. Fermele sunt de obicei de dimensiuni reduse §i folosesc metodele traditionale de agricultura. Printre produsele agricole se numara smochinele, strugurii ~i vinul, plura ~i rosiile, Seceta determina adesea obtinerea de productii scazute,

Eucaliptii

Portugalia ~i Spania sunt singurele ~ari europene care cultiva eucaliptul, pentru guma, ra~inii, ulei ii lemn. Eucalipjii cresc pc tot cuprinsul Porrugaliel.

Porto

Cel mai faimos vin al Porrugaliei cste vinul de Porto,

o bautura tonica,

ce poarta numele orasului Porro, de

uncle esre exporrara cea

mai mare parte a vinului. Strugurii crcsc pc Valea

Douro.

Transporturile

Transporrul rutier s-a dezvoltat pe scad larga din anii '60. 0 autostrada principala leaga Lisabona de Porto, insa exista tnca purine artere rutiere care sa lege Portugalia de Spania. Portugalia are §i 0 mica. dar eficienta retea de cai ferate.

704

Industria portugheza sufera de lips a de resurse naturale: gazele naturale §i petrolul Yin aproape in intregime din import. Pe langa industria incaltamintei, cea alirnentara, a vinului, a plurei . §i cea a sardinelor, turismul, industria bancara

§i cea a textilelor reprezinta principalele surse de venit.

o marc parte a Portugaliei este formara din deal uri ~i din munri, oferind terenuri alpine ideale penrru pascurul oilor, care sunr crescure penrru lana, came ~i [apte. Majoritatea fermelor

de oi sunt rnici, Bind administrate de familii. Porrughezii rnai

Pescarii din zona, prcgatindu-~i navoadele pc cheiuri, sunt o privelisre obisnuitii de-a lungul liniei de coasts a Portugaliei.In fiecare zi, ambarcatiunile mici pornesc din porturilc de pc coasta in cautarea sardinelor !i a srridiilor, Porrugalia a devenit un producator foarre important de conserve de sardine Ii sardele Ii are rnai mulre fabric; de procesarc a pesrelui.

Pluta

Porrugalia cste eel rnai mare producator mondial de pluta, coaja groasa ~i spongioasa a srejarului de pluta Bind folosita pentru dopuri, in industria vinului, ~i penrru parchet. La fiecare noua-zece ani, copacii sunr cojiti, coaja este aburita ~i presata in folii.

Sardine

Transporturile maritime

Fiind 0 lara atat de ingust., Portugalia folosesre pentru transporrul marturilor

de-a lungul coastei transporrurile maritime. Multe dintre rdurile care intra in intcriorul ~aru

sunt blocate la capete de bancuri de nisip.

de turisti care vin

in numar mare in Pormgalia pe rot parcursul anului. Printre produsele specificc sunr obiectele de ceramica viu colorate. obiectele din sricla, arginrul flIigranat. porrelanul si articolele brodare.

EUROPA EUROPA.

ISTORIC

OCEANUL PESCUJTUL ATLANTIC

IMPERII

PORTUGALIA,ISTORIC

Imperiul portughcz

Biserics ridicata de colonistii brazilieni in Brazilia

': ,~~%~

.. '~ll'J; ~,1m:~§ll

I '~x''1

~ ,~~~. , "-

Portugalia romana

Rornanii au stapanit Portugalia in rimpul domniei impararului August (d. 271. Hr.-14 d.Hr.). Tara. devenir prospera, adoprsnd stilul de

viata roman ~i limba latina.

Pod roman la Chaves

Revolta portugheza din 1640

in 1580, Filip Il al Spaniel a revendicar tronul Iiber al Portugaliei. Portugalia era slab ita, mulre natiuni punand srapanire pe coloniile sale. in 1640, 0 revolra condusa de Juan de Braganza a dus la rec~tigarea independenra Portugaliei.

Brazilia in 1493, Papa Alexandru .1 VI-lea a declarat d lumea era impar,ita intre Spania 1i Portugalia, oferindu-i Spaniei Vesrul (prin urmare, roars America). Tonni. in 1494, linia de demarcarie a fost mutata spre vest, oferindu-se Brazilia Portugaliei.

PE PARCURSUL INDELUNGATEI SALE ISTORII, Portugalia s-a orientat catre vest, spre Oceanul Atlantic, §i nu carre est, spre restul Europei continentale. Generatii inrregi de pescari au trait din pescuit, iar in timpul secolelor XV §i

XVI, exploratorii §i corncrciantii au creat un vast imperiu. Dupa incheierea perioadei de dominatie spaniola, in anul 1640, Portugalia a intrat intr-o perioada de declin, astfel incat, pana in secolul XX, a devenit una dintre cele mai sarace tari din Europa, alunecand spre 0 dictatura militara. ' Astazi, a trecut de perioada coloniala §i de cea dictatoriala, Hind 0 democratic prospera.

Explorarea §i imperiu]

in secolul xv, penrru portughezi a inceput 0 perioada de explorari maritime. Marinarii portughezi au navigat spre sud, de-a lungul coastei vestice a Africii, trecand de Capul Bunei Speranre in ann11488. Foarre curand, imperiul comercial al acestora cuprindea parti din Africa, Brazilia din America de Sud. Goa din India ~i Macao pe tirmul Chinei.

Portugalia independenta

Dupa perioada roman a, vizigorii germani au stapanit Portugalla pana in anu1711. cand maurii (musulmani) din Africa de Nord au cucerit tara. In 114}, Alfonso, un conducaror local, i-a invins in lupra,

Alfonso a fost primuJ rege a1 Portugaliei independente crestine.

Catedrala din Lisabona, construira in timpul domniei lui Alfonso 1

Henrie Navigatorul

Printul Henrie Navigatorul (1394-1460) a incnrajar explorarea portugheza a Africit. A inninfar 0 ~coala de navigaue la Sagres ~i a adus aid cei mai

buni astronomi ~i navigatori. Pana la rnoartea sa, marinarii porrughezi explorasera inrreaga coasta de vest a Africii.

Cutremurul din Lisabona

La 1 noiembrie 1755, Lisabona a fost lovita de un curremur foarre puternic. Doua rreimi din ora) au fosc distruse 1i in jur de

50.000 de oameni au fost ingropa\i sub ruine. Sebasriao de Carvalho, care mai tirziu a devenit marehiz de Pombal, primulminisrru al. Porrugaliel, a reconsrruit orasul. cu bulevarde largi, avand linii clasice, eleganre,

Portugalia moderna

In 1910, monarhia a fost indeparrata prinrr-o revolutie, iar Portugalia a devenit republica. Tara a rim as neutra in timpul celor doua razboaie mondiale, insa a ajuns din ce in ce mai saraca deoarece ~i-a f9losit aproape toate resursele pentru coloniile din Africa. In anii '70 ~i '80, conditiile de viara s-au imbunaratir, iar Portugalia a deveni~ in 1986 membru al Uniunii Europene.

Antonio Salazar

Economisml Antonio Salazar (1889- 1970) a devenir ministru de Finante in 1928, iar in 1932, prim-minisrru. A ramas In frunrea unui regim dictatorial. pana In anul 1968, 1i a dus razboaie coloniale in Africa. in ciuda eforturilor de a 1mbwl'ta,i economia ~irii, sub conduccrea sa, Portugalia a devcnit din ce in ce mal saraca ~i nivelul de rrai a scszur.

Dr. Antonio Salazar

SPANIA, ISTORIC

AFRICA, AMERICA DE SUD, ARMATE

ISTORIC [STORIC

CUTREMURE EXPLORAREA IMPERII IMPERIUL ISLAMIC

Istoric

Sec I i.Hr.-V d.Hr. Romanii stapanesc Peninsula Iberica, inclusiv Pormgalia.

711 Maurii din nordul Afrieii invadeaza Portugalia.

1498 Exploratorul portughez, Vasco da Gama, atinge coasta Indiei.

1143 Alfonso 1 Ii invinge pe mauri.

1500 Pormgalia revendlca Brazilia. Se pun bazele irnperiului ponughez.

1580-1640 Spania conduce Portugalia.

Revolutia din 1974

Pozipa imporriva srapfinirii porrugheze din coloniile africane a dus la rjisturnarca armata. a dictaturii lui Marcello Caetano, in aprilie 1974. Au existat tulburari sociale, pana cand 0 lovirura de star de stanga e~uara i-a perm is socialisrului Mario Soares sa preia controlul asupra rarii. Alegerile libere au fast organizate in 1976.

Protestatari de stanga, Lisabona ,

1755 Un cutremur devasreaza 0 mare parre a Lisabonei.

1932 Antonio Salazar devine prirn-ministru: acesta schimba constitutia pentru a putea deveni dictator.

19740 Iovitura de stat militara pune capar dictarurii.

1822 Sub Dom Pedro I, Brazilia se declara independenra de Pormgalia.

1910Se proclarna Republica portugheza,

1986 Portugalia devine rnembru al Uniunii Europene,

IMPERIUL ROMAN

705

PORTURl ~I CAl NAVlGABlLE

NAVELE AVEAU NEVOIE de locuri in care sa incarce ~i sa descarce rnarturile pe care le transportau. Porturile sunt locuri aflate pe rauri ~i la tarmurile marilor, care au dotari speciale pentru andocarea vaselor §i transbordarea pasagerilor §i marhirilor, Primele porturi erau porturi naturale - locuri ocrotite de vanturile puternice, cu apa destul de adanca pentru ca vasele sa se poata apropia destul de mult de tarrn. Astazi, porturile de dimensiuni mari, moderne, pot gazdui 0 gama larga de ambarcariuni, sunt dotate cu macarale ~i spatii de depozitate pentru marfuri ~i santierc navale pentru repararea vaselor. Caile navigabile sunt rauri §i canale. Acestea sunt folosite pentru transportarea marfurilor pe uscat sau ca legatura intre doua mario

Port din Londra remand

antice Multe dintre marile o[a~e ale lumii antice au prospcrar deoarece erau porturi sau se gaseau in apropierea unui porr, precum eele din golfurt sau esruarc, Acesr lucru facea din ele locuri bune penrru

cornert ~i colonizare, Digurile din lemn sau piatra puteau fi construite ill larg peneru a proteja ~i mai mule vasele care inrrau in porrurile naturale.

Instalatiile portuare

Varietatea rnarfurilor rransporcare obliga la insralarea de echipamente speciale in porturi. Unele au pompe speciale §i benzi rulante pentru manevrarea marfurilor vrac, precml1 nisipul, pietrisul §i granele. Terminalele petroliere sunt proiectate pentru transportarea petrolului §i a produselor petroliere §i sunt construite, de obicei, in apropierea apelor foarte adanci, din cauza petrolierelor care sum vase de mare ronaj. Multe porturi sum proiecrate special pentru manevrarea containerelor: curii de dimensiuni mari sau dimensiuni standard care pot 6. incarcare de pe vase direct pe carnioane sau pe trenuri.

Tmnsbordor pentru

Fabricd de produse traficuL in amonte

DragO. ........... '!"!""'"

Depozit specializat

Andocarea Fiecare porr are Jocuri in care vasele pot andoca penrru a f inca. reate ~i descarcace. De-a JunguJ [iniei tarmului sunt consrrui te plarforme de incarcare, numite cheiuri sau debareadere.ln plus, pot exista pontoane - structuri construite la unghiuri drepte fa,. de ,arm, unde POt f legate vasele.

pentru petrol, in terminalul pentru petrol

vas pdnd La depozit

Remorcher

Depozit

Poarta ecluzei [intrarea in port)

Canalele

Un canal este 0 cale navigabila arriflciala. Cea mai mare parte a canalelor sunt construite pentru rransportarea rnarfurilor in interiorul uscatului: altele aduc apa in terirorii aride. Unele, preclUl1 Canalul Panama, din America Cenrrala, au fosr construite pentru a scurta caiatoriile pe oceane.

Ecluzele

Barye trecdnd prirur-o ecluzd navigabild

Apeductele

Canalele POt rraversa vai adanci eu ajutorul apeducrelor - poduri care transporra apa, care tree peste vii, ell arcade inalte din piatra, ciramidi sau metal. Nu roare apeductele sunt navigabile; uncle sunt folosire doar pentru transportarea apei de la un rau catre un ora? care nu dispune de

o sursa de apa.

o ecluza permire unui vas ce navigheaza pc un canal sa se

deplaseze in aval sau amonte. Apa intra san iese prin porti, tn ~a fel incar nivelul ei poate fi tnilpr sau coborar penttu a ajunge la nivelul urmaroarei portiuni de canal.

COMERT SI INDUSTR(E

BARAJE

IMPERIUL ROMAN

PETROL REVOLUTIA

INDUSTRTALA

FENICIENII

706

rulanr

reparapii

pentru retraratii

Barjele

Transportul pe un canal este 0 modal irate iefdna de a duce marfurue diner-uri loc In alrul. Acestca sunt transporrate pe barje - arnbarcariuni ingusre, eu fundul plan, eu capacitate foane mare. Barje1e erau erase initial de oamcni sau de cai. insa astazi au propriile rnotoare.

Barja cu motor

RAURI

Vl\SE SI BARd

TRANSPORT, ISTORIC

PORTELAN CHINEZESC, vezi OLARIT ~I CERAMICA • POFA, vczi TIMBRE ~I SERV[CII PO~TALE. pRABU~IREA BURSEI DE PE WALLSTREET, vczi MAREA RECESIUNE.

PRAFUL DE pu~cA, vez i ARME; CHINA, IS TO RIC

PRESIUNEA

UN Toe CUI poate lasa urme intr-o podea tare din lemn, in timp ce un bocanc purtat de acceasi persoana nu lasa nici un fel de semne. Acest fenomen are loc pentru ca tocul cui exercita mai multa presiune dccat bocancul greu. Presiunea arata cat este de concentrata 0 forta. Tocul cui concentreaza foqa greuta~ii unei persoane pe 0 suprafata mai mid decat bocancul. Fluidele - lichidele ~i gazele - pot ~i ele sa exercite presiune asupra corpurilor cufundate in ele.

Fluide in rniscare

Dad tined 0 foaie de hartie de LID capar, 'ace~sta va atarna inerta: dad veri sufla asupra ei, aceasta se va ridica. Presiunea unui fluid, cum este aerul, este mai mid atunci cand fluidul este in rniscare, decat atunci cand este stationar, deci aerul in miscare aflat deasupra hartiei are 0 presiune mai mid decat aerul static de sub aceasta (forta portanta). Aceasta diferenta de presiune face foaia de hartie sa se ridice.

Sufland peste hartie, se reduce presiuneu aerului de deasupra colii.

Blaise Pascal

In [646, fizlclanul ji matematicianul francez Blaise Pascal (1623-1662) a dcmonstrat di presiunea aerului scade odata ell altitudinea,

ducand un baromerru ell sine, pe varful unui rnunrc. Pascal a fost, de asernenea, unul dinrre primii care si-a dar seama di presiunca exercirara de un lichid

din roate directiile, descoperind legea care li poarra numele.

~reSiune mai mare sub coala impinge ht'irtia in sus.

Forta ascensionala

,

Un lichid exercita presiune asupra oricarui obiect scufundat in el. Dad irnpingeti 0 minge de tenis de rnasa sub apa, veti sirnti cum apa 0 impinge in sus. Aceasra forta

de impingere de jos in sus se numqte

forla ascensionala (forta arhirnedica) ~i este generara de presiunea apei asupra mingii. Forta ascensionala este egala cu greutatea apei dezlocuite, apa care ar ocupa locul obiectului scufundat.

Mingea tie tenis tie masd uloard plut'lte deasupra npei.

Mingea de cauciuc, de squash, este mai grea dec/u mingea de tenis de masd Ii plutelte

Plutirea ~i scufundarea corpurilor

Dad f011a ascensionala care acponcaza asupra unui obiect scufundat este egaIa eu greutatea acestuia, arunci obiecrul va pluti in inreriorul lichidulut. In expetimenrul de rnai jos, parru mingi din mareriale diferite SlIDt ~ezate intr-un recipient eu api. Trci mingi se scufund:i, pana in punerul in care apare 0 fix," ascensionala egala ell greLH:area lor. Greurarea mingii de golf este mai mare decat [orta ascensionala a apei, asrfel ineat aceasta se scufunda pe fundul recipienrului.

Masinile eu presiune

F1uidele aflare intr-un spatiu inch is exercita o presiune care poate fi folosita pemru actionarea rnasinilor sau unelrelor. Utilajele hidraulice sunt actionate cu ajurorul unor lichide cu presiuni mari, iar cele pneumatice folosesc gazele sub presiune. Franele hidraulice

Prin actionarea fdnei acestei biciclete, lichidul din interiorul circuirului de

fran a este comprimat. Lichidul transrnite presiullea I. placurele de frana, care actioncaza asupra rotii ~i 0 incerinesc.

Ciocanul pneumatic Aerul sub 'presiune esre pompat 'intr-un cilindru din inreriorul burghiului, unde impinge un piston in sus ~i in jos, eli purere foarre mare. Pistonul acrioueaza dalra, care intra in contact in mod rcpetar ell suprafata tare de piatra,

Mai grea, mingea de lemn se scuj'undd Ii este aproape sub nioelul de suprafafd at

Mingea de golf areaa mni

Presiunea inalta ~i presiunea joasa In unele situatii, Iichidele ~i gazele exercita asupra solidelor 0 presiune mai mare sau mai mid decat in mod normal. Oamenii au gasit nwneroase moduri de utilizare a variatiilor de presiune in avanrajul lor, lnsa corpurile noastre POt suporta 0 presiune Iirnitata, Presiunea extrema a fundului oceanic (presiune hidroscarica) poate omori 0 persoana, iar presiunea joasa

de la mari altitudini (presiunea

armosferica) ingreuneaza respiraria.

Costumul spatial Submersibilul

In spadul cosmic nu cxista aer, Pc fundul marilor lumii,

deci nu exista nici presiunea greuratea apei de deasupra

acesruia, ceca ce ar face ea creeaza 0 presiune extraord illata.

plamanii umani sa explodeze. Explorarorii adancurilor ajung

Prin urmare, asrronautii care pe fundul oceanului in mici

parisesc navetele spatiale vehicule, numire submersibile,

poarra costume presurizate, care

ii prorcjeaza. Accstia respira care au invelisuri desrul de

rezistd La folosind 0 rczcrva de oxigen care puternice penrru a rezista unei

vacuum. se afli la presiunea normala de astfel de presiunt.

pe Pamant,

Patinajul pe gheatii Lama tngusti a unei patine concentreaza greutatea unci persoane pe 0 suprafa\. de dimensiuni reduse. Presiunea ridicata de sub lama tope~te ghea~a, reducand frecarea, in ap fellncat parinarorul aluneca pe ghea~~'i.

siguranfd care illeagd de nat/eta spafiald.

Gheafa topitd lubrijiazd lama patinei Ii reduce frecarea.

incal~iimintea pentru ziipada

Indil~amintea pentru zapada are talpi lungi ji late care disrribuie greutatea unci persoane pe 0 suprafara mai mare. Acestea reduc prcsiunca cxcrcirara de picioarc, astfel lncar eel care le poarta po ate merge usor, tara a se afunda,

lichid poate f ridicar sau coborar prin rnarirea sau scaderea presiunii care actioneaza =r= sa. in inreriorul unci oale sub presiune, presiunea marc ridica puncrul de fierbere al apei de

la 100°C la 120°C. La aceasra rernperarura, rnancarea este preparara mai repede,

Prin scaderea presiunii care actioneaza asupra unui lichid se po.te scadea puncrul de fierbere aI acestuia. La altitudini ruari, sunr dificil de pregarir baururi calde sau rnancare Hid fierberea apei. Presiunea aerului csre muir mai midi, ceca ce reduce puncrul de flcrbere al apei pana la 60°C.

IIIIiIIII AERONAVE AERUL

EXPLORAREA SPATIULUI

FORTA SI MI~CARE

FRECARE GAZE LICHIDE

MASINI SUBMARINE VASE ~I BARCI

SIMPLE

707

Primul ajutor eficienr - tratarea urgenra a leziunilor sau bolilor, In a?teptarea ingrijirii medicale de specialitate - se bazeaza pe 0 gestionare corecta a priorttarilorIn cazul unui accident, una dintre priorirati este chemarea serviciilor de urgenta.

PRESlUNEA AERULUI, vezi AER; URCEHEA ~l AUZUL. PRESLEY, ELVIS, vezi ROCK ~l POP

PRIMUL AJUTOR ~ ~

PRIMUL AJUTOR POATE CONSTA in activitati diverse, de la curatarea

, ,

unei rruci rani ~i acoperirea ei cu leucoplast pana la mgrijirea unor rani grave la locul unui mare dezastru. Obiectivele acestuia

sunt: salvarea vietii, prevenirea inrautatirii starii

, ,

victimei ~i gasirea cat mai rapida a unui specialist. in ultimul timp, acordarea prirnului ajutor a avansat foarte mult datorita cunoasterii mai avansate a necesitatilor corpului in cazul unei leziuni grave sau al unei boli, precum ~i a dotarilor medicale moderne ~i telecornunicatiilor mobile. in ziua de azi, joaca un rol foarte important in salvarea vierilor ~i grabirea recuperarii victirnelor.

Elemente esentiale de prim ajutor

Exista trei necesicari vitale ale organismului. Prima este eliberarea cailor pentru ca aerul oxigenat sa poara ajunge in plamani. A doua este respiratia, prin care corpul inhaleaza aer proaspat ?i expira dioxid de carbon. A treia este circulatia sangelui, care distribuie oxigenul in corp. Cand 0 persoana care acorda primul ajutor are de-a face cu 0 victim a aflara in stare de inconsticnra, trebuic mai inrai sa verifice dad sunt libere caile respiratorii, dad respira §i are puls (care indica faptul d sangele circula).

Verificarea pulsului

lnima pornpeaza sange in tot corpul, gene rand pulsu!. Cel care acorda primul ajuror po ate ver-ifica daca inima mai bate simrind pulsul din arterele localizate la gat sau la una dintre tncheieturile mainilor,

Ciile respiratorii

Corpii straini inhalari sau apa pot obsrructiona caile respiratorii. Trcbuic cautate zonelc de blocaj. Blocaju. de I. acest nivcl poate Ii identificar prin intinderca capului pc spate §i asigurarea continuitatii cailor respirarorii.

Respiraria

Dad. se oprqre rcspiratia, se poate introduce aer in plamani la intervale regulare prin gura victimei. Accsr procedeu se nume~(e respiratie artificiala.

Circulatia

Dad est; absent pulsul, se po.te realiza rnasaj cardiac (compresia extern a a cutiei toracice) penrru a inccrca stimularca inimii.

Piciorul si bra!,d indoit in /.lta corpului prcoin rostogolirea in ,

Cawl intins ai"/a la deschiderea ciilor aeriene ii praline blacarea gatllllli (U limbn.

Poziria de revenire Dad. victima rcspira, dar este

inconstienra, poate fi asezata

in pozitia de revenire, pana clnd ajunge I. fa,. locului 0 pcrsoana de specialirare. Totusi, esre important de sriut ca. 0 persoana implicata inrr-un accident gray poate avea oase fracrurare §i leziuni nervoase, Ar rrebui sa se evite miscarea victirnci, cu exceptia cazului cand acesta este un lucru vital pentru salvarca victii.

MEDICAMENTE MEDICINA MEDICINA,

ISTORIC

NIGHTINGALE, FLORENCE

, PLANTE,_

INTREBUINTARI

708

Evaluarea starii ranirului

Cei care dau primul ajuror §i au experienra in acest domeniu sriu di victimele cele mai zgomotoase nu sunt ueaparar ~i cele mai gray ranite. Intr-un accident eu mai mulre victime, cei care acorda primul ajutor evalueaza rapid starea tuturor ranitilor, apoi se concentreaza asupra celui aflat in starca cea mai grava. in spirale, aceasra evaluare se numqte triaj.

Alarmarea Ajurorul se poate chema eel mai bine folosind un relefon. Exisra relefoane speciale, situate In zone, precU1n aurostraz ile, in care apelurile carre serviciile de

urgen~a sunt gratuite. Srrigatul, flururarea de sreaguri ~i racherele de averrizare sunr merode alternative.

Alte pericole

Cei Care acorda primul ajutor nu ar trebui sa se puna niciodata P" ei In§i~i sau pe al~ii In pericol. Inainte de a nata victima, accsria ar trebui sa se asigure ca zona este sigura. Foeul, rraficul, curenrul electric Stint unii dinrre faccorii care pot pune in pericol aplicarea traramcntului.

Extinctor

Trusa de prim ajutor

In multe ~ari, legea cere ca in scoli ~i la locurile de munca sa existe truse de prim ajutor, Continurul acestora trebuie rnentinur curat §i innoit periodic, iar cutia trebuie sa aiba un marcaj specific. Deoarece exista pericolul folosirii In scopuri gre§ite a rnedicamentelor, continutul unor truse de prim ajuror so:: limiteaza la pansamente sterile.

material absorbant asem.indtor

SPITALE

ajutor pentru acasa

Matemaricianul britanic Lewis Richardson (1881-1953) a concepnt un sisrem de prognozare nuruerica. Acesr sistcrn prognoza vremen prin introducerca in computere gigantice a milioane de rnasuratori sirnulrane ale

condiriilor acmosferice.

PROGNOZA METEO

~

DE LA AGRICULTORI LA PRODUCA.TORII DE

Lewis Richardson

Viirtejul de nori indica 0 furtuna puternit:d deasupra arhipelagului britanic.

Imaginile sunt luau de la indL{imi de sute de

Norii intunecati indica 0 ploaie toren/iala.

Metodele naturale de prognozare

Semnde naturale sunt folosite ~i astazi pentru prognozarea vremii. Multe plante ~i animale reactioneazii la schirnbarile nivelului de umiditate din aer ~i pot indica apropierea ploii.

Lana se concracra ~i se onduleaza in aer useat.

Conurile de pin inchise avcrtizeaza asupra apropierii

Statiile rneteo

,

Vasele din larg, acoperisurile cladirilor din ora§e §i varfurile de munte, toate acestea reprezinta loeuri de amplasare a srariilor mcteo din lume. Majoritatea statiilor sunt dotate eu termometre §i higrometre, pentru rnasurarea temperarurii §i a umiditatii, anemometre, pemru masurarea vitezei vantului, pluviornctre, pentru monitorizarea ploilor, §i barometre cu mereur, pentru supravegherea schimbarilor presiunii aerului armosferic.

Balonul meteorologic In fiecare zi, In roara lumea, la amiaza si la miezul noptii GMT (Timpul Medin Greenwich), baloanele, cunoscute Ii sub numele de radiosonde, sunr [ansate ln atmosfera, pentru a masura parametrii, precum presiunea armosferica, temperatura Ii umiditarea la lnaJlimi de pima la 20 km. Odara ajunsc in stratostera, baloanele se sparg statia coboara pe pamant.

Avioanele meteorologice

Acestea ofera inforrnadi detaliare despre condiriile de la altitudini ruari, din atmosfera, ruai ales In zonele uncle sunr furruni. Avioanele meteorologice sunt echipare eu diferite dispozitive de rnonirorizare, care lnregistreazji orice, de la cantitatea de ghe.\ii din nori pan a Ia prezenp gazelor.

Satelitii meteorologici Primul sarelir meteorologic. lansat de SUA in anul 1960, a orbitat la 850 kill deasupra Polilor Nord Ii Sud. In anii 70, satcliti i geosrationari au ajuns la 40.000 km distantii de Pamant.

Radlosondele sunt umplute

cu. heliu. I

INGHETATA., diterite cornunitati, reprezentanti ai diferiteior domenii de afaceri ~i' indivizi, tori vor sa stie cum va fi vremea. Prognoza meteo este 0 predictie a starii vremii intr-o anum ita zona, fie pentru d.teva zile (pe termen scurt), fie pentru d.teva luni (pe termen lung). La fiecare trei ore, 10.000 de statii meteo din toata lumea inregistreaza observatiile !acute asupra starii vremii. Aceste intormatii, numite valori sinoptice, ajung in computere gigantice din 13 centre meteorologice principale ale Organizatiei Internationale a Meteorologiei. Meteorologii - oamenii care studiaza vremea - genereaza prognoze meteo pe baza calculelor computerului ~i a imaginilor primite de la satelit ~i cu ajutorul radarului.

Hartile meteorologice

Unele dintre primele prognoze au fost tiparite

In ziarul "Daily News"

din Londra, in 1848. Acesrea erau brute ~i pe

un termen foarre scurt, in cornpararie cu prognozele sotisticate de astazi,

Astazi, tehnologia

perrnite inrocmirca de imagini despre vreme

prin sareliri, de la

inalrime, de deasupra Pamantului, Un

computer aplica diferire culori pe harra, pemru a indica variatiile de temperatura, umiditate, nori §i presiune arrnosferica.

Spectrul culorilor arata temperatura, rosul indicdnd portiunile mai calde Ii vioLetlif pe ale mai reci.

Nuantele de portocaliu Ji de temperatura

rOJu indica ureme fiJarte caida. Imagine din sareHt a Europei §i a Africii de Nord, realizara in 1997 scazuta.

Radarul

Sernnalele radar {detecrarea §i dererminarea distantei prin radio) sunt reflectate de apa prezenra in aer, sub forma de zapada sau ploaie. Radarul poate fi folosit pentru a genera pe computer imagini ale depresiunilor sau fronrurilor annosferice, furnizand inforrnarii clare despre zonele in care va cadea ploaia ~i despre cantiratile de precipitatii,

APARATEDE ZBOR SI BALOANE

COMPUTERE

RADAR~I SONAR

ATMOSFERA

COPACI

Adaposrul meteorologic

Valoarea inregisrrata de rermomerru se ciresre la umbra, 0 curie alba, nurnita adaposr meteorologic, protcjcaza rcrmornerrele de lumina directa a soarelui. Fanrele de venrilatie lasa aerul sa circule liber, determinandu-i remperatw-a.

Depresiune deasupra Regatului Unit

709

Sloganul da informatii despre produs. Aici, campania producaroare ~e anvelope Pirelli fol?sejte urnorul ji un logo care atrage arenria, pentru a promova aderenta anvelopelor,

PROGRAME, vezi TEHNOLOGIA INFORMATIEI • PSIHIATRIE, vczi MEDICINA. PUBERTATE, vcz.i CRE$TERE ~I DEZVOLTARE

PUBLICITATE ~I MARKETING

CAND 0 FIRMA DORE~TE SA VANDA sau sa imbunatateasca vanzarile produselor sau serviciilor sale, poate hotari sa-~i fad publici tate prin panouri stradale, televiziune ~i radio. Marketingul este un proces mai larg de creare a unui produs sau a unui serviciu, de promovare a acestuia ~i de vanzare. Publicitatea ~i marketingul sunt industrii uriase care atecteaza vie tile tuturor.

,

Cum hmctioncaza publicitatea

Publicitatea folosqte umorul ~i imagini care irnpresioneaza pentru a ne at rage arentia. Fraze scurre ~i concise, numire sloganuri, sunt asociatc cu produsul. 0 campanie publicirara cornbina adesea afisele cu reclama de televiziune, astfel incac repetitia face ca oamenii sa tina mime produsul.

Relatiile Publice (PR)

Mulce fume folosesc Relariile Publice sau PR (Public Relations) pentru a-li imbuniitii.;i imaginca in fala celor care le cumpara produsele. Cele doua rarnuri principale ale PR sunr cercetarea ~i comunicarea. Prin cercerare se Incearca sa se afle ceca ce cred oamenii despre companie §i produsele sale. Companiile comunicf prin presa, prin prezell~a pe piata, prin publici tate ~i sponsorizare.

Aile:

Imagined focantd a unui atlet pe tocuri inalte ne atrage atentia.

Marketing

Strategia de marketing a unei firrne include studiul pietei, dezvoltarea produsului, publicitatea ~i expunerea spre vanzare, Departamentul de marketing trebuie sa afle care este produsul pe care ~i-l doresc oamenii ~i lucreaza cu celelalte departamente, pemru a se asigura ca produsele SW1t conforme cu nevoile ~i asreprarile clienrilor,

Pepsi Cola a folosit nuanp de albasrru Concorde pentru 0 mai mare expunere publicicara.

Agentiile de publicitate

in cadrul strategiei de marketing cornpaniile folosesc agen~ii de publici tate pentru a se ocupa de promovare. Agen~iile de publici tate realizeaza studii de piatii, recornanda mijloacele de promovare cele mai potrivite pemm difuzarea reclamei clienrului ~i, In cele din urma, pregatesc reclamele.

Storvboard-urile

Prim; ctapa a producerii unu i spot publicirar de releviaiune cstc prezentarea unui storyboard ell idcile clienrului, prin care esre prezentat sporul. Un storyboard arata ca un panou ell benai desenare, ell 0 serie de imagini care araci cum se deruleaza acriunea. Dad. esre aprobat de client. se poate treee la urmatoarea etapa.

este addugatd Ii a coloand sonora, iar apoi este editat.

Productia

Agentia de publicirare angajeazii 0 echipa de producne care va filma spotul publici tar. In aceasta echipa cxista un producator, care va supraveghea programul repetitiilor, ~.i un regizor care regizeaza in timpul filmarii. Odara filmar sporul, cste realizata a coloana sonora. Coloana sonora poate f1 un voiceover (voce care se suprapune pe fllm) care repera numele produsului ji 0 melodic care prinde repede, numita jingle (ilustratie rnuzicala publicirara).

Imaginile

Cei din publicirare incearca sa creeze 0 imagine a produsului care sa atraga anumiti clienti, 0 reclarna pentrll un parfum. de exemplu, poate prezenta 0 imagine de frumusere ~i rafinarnenr. Pot apirea personalitati sau oameni celebri folosind produsul pentru a-i

Srudiile de piata

Scopul unui studiu de piaja esre acda de a afla ce let de oameni ar cumpara un anurnir produs ~i ce i-ar face pe acestia sa cumpere produsul in debvoarea alrora. Cercetarorii colecteaza aceste informarii prin interviuri, chestionare ~i statistic! guvernarnentale.

Punctul de Yanzare Magazinde Eolosesc aIije ji unitati de expunere pentru a Incuraja oarnenii sa cumpere produsele. Expuncrea la punctul de vanzare are ca scop atragerea atentiei clienrului, in locul in care ~cesta poate face rost de produs imcdiat. Virrinele magazinelor trebuie sa detenuine

Reclama

Odara finalizara, reclama esre prezentara clienrului. Daca acesra o aproba, filmul va fi diEuzat pe posrurile de releviziune, Publicitarea prin releviz.iune esre, de deparre, cea mai scumps metoda de promavare, insa cste ~i cea mai eficienta, deoarece ajunge rapid in casele oarnenilor.

........ . BANI COMERT 51

~ INDUSTRIE

DESIGN FILMELE 51 MAGAZINE TELEVIZIUNE PRODUCTiA

DE FILME

710

ruiucr. vezi PARAZITl • QATAR, vezi STATELE DlN GOLF. Q!;]EBEC, vez i CANADA. Q!;]R'AN, vezi ISLAM

RACHETE

Ariane-S

Agen~ia Spatiala Europcana (ESA) lanseaza sateliti §i sonde in spatiu eu ajutorul seriei de raeheteAriane, Prima a fost Iansara in 1979, iar de atunci au mai fost lansate 90 de rachere Art/me din Centrul Spatial Guyana, din Kourou, America de Sud, Ultima §i cea mai purernica racheta a seriei este Ariane- 5, care a fost proiecrata pentru a transporta in spatiu noua genera~ie de sateliti grei §i pentru a lansa 0 navera spatiala cu echipaj la bord. Daca Ariane- 5 va transporta un echipaj, Europa se va alarura Rusiei §i SUA, care au lansat astfel de vehicule ce pot lansa In spatiu astronauti,

GRAVITATIA MENTINE locuitorii Pamantului pe supratata planetei, Este nevoie de 0 racheta puternica pentru a scapa de aceasta foqa §i de a transporta astronautii, satelitii, sondele §i alte echiparnente in spatiu.

Primele rachete au fost construite acum 0

mie de ani, in China, insa prima care a ajuns in spatiu a fost racheta germana V2, care, in 1942, a ajuns la inaltimea de 160 km. Exista doua tipuri principale de rachete: unele inalte §i subriri, care sunt folosite doar 0 data (se pierd in atmosfera), §i altele, care se intorc pe Pamant §i mai pot fi folosite. Ambele tipuri se lanseaza orientate cu vartul in spatiu §i se debaraseaza de rezervoarele de combustibil, care cad pe Pamant.

Viteza de contracarare

a atractiei gravita~ionale

Gravira~ia Pamantului actioneaza §i asupra rachetelor, rnentinandu-le pe Pamant, Racheta trebuie sa conrracareze aceasta forta a atractici gravita~ionale foarte repede. Cand racheta ajunge la 0 viteza de 40.000 km/h, poate invinge torta graviranonala §i poare ajunge asrfelln spatiu. Daca racheta nu reu§c§te sa ajunga la aceasra viteza, va fi atrasa inapoi de Pamant,

Gravitatia Pdmdntului

Nivelul superior

Carenajul, invelisul aerodinarnic, rinteste cane spatiu. Are cea rnai buna forma pentru lansare (aerodinamica), protejand, In acelasi rimp, incarcatura urila. Acesra se desprinde in rimpu] zborului.

de

Nivelul principal al racherei

Nivelul principaL consra In 25 de tone de hidrogen lichid ji 130 de tone de oxigen lichid, depcz.itate in rczervoarc separate, la temperatura foarte mid. Odata aprinse, acestea furnizeaza 0 for~a de propulsie de 114-120 tone, timp de 570 de secunde. Nivelul principal esre carapultar la () inaltime de 140 km.

Segmentcu

carburant

inciyedtura uril.i superioarii

Primul zbor

Primul zbor al racheteiAriane-5 at fi rrebuit sa aiba loc la data de 4 iunic 1996. La rnai purin de un minut dupa lansare, racheta ?i incarcarura sa de parru sareliri au fosr disrruse deoarece 0 problema de software a unui computer a deviat rachera de la cursu! stabilit. Lansarea urmatoarci Ariane- 5 a fost arnanata pana c:l.nd ESA 5-' asigurat ca defecuunea nu se va mai repeta.

l!lcarcdtura utilti iriferioara

Motorul superior ji rezervoarele cu combustibil

Ariane- 5 este dusa pe pista de lansare ell 9 ore inainre de decolare. In cele ~ase minute dinaintca [ansaru, ultimele verified .. ri ~i numaratoarca inversa sunt realizare automat.

Cclula cu. ecbipamente a vehieulului, care coniine toate echipamentele ciectricc ii software ..

incarcatura utila de sateliti

Arianc- 5 poate lansa pana La patru sateliti, cu 0 greurare combinara de 20 de tone,

pentru a orbita in jurul Pamantului, Mai poate [ansa, de asemenea, pana la rrei sareliti cu 0 greutate combinati de 6,8 tone care sa orbiteze geosincron, la tnalrime mare.

Nivelul principal

Rezervor cu oxigen

I

Rezervor

Aprinzdtor

Forta de propulsie esrc generara de gazele de ejapament ficrbinti care ies prin gura de acrisirc (ajuraj},

Puterea rachetei

incardtura utila torrnata din astronauti sau echipamente ocupa doar 0 parte foarte mica a rachetei. Cea mai mare parte a acesteia cste ocupara de combustibilul necesar pentru lansarea In spariu. Majoritatea folosesc ara[ combustibillichid, cat §i combustibil solid pentru anumite erape ale lansarii,

Rezervor cu combustibil Sistem de aprindere

Combustibilul Combustibilul solid

lichid Uneori, sunt foLosite

Cea rnai mare parte a for~ei de propulsie este generara de un amesrec de oxigen lichid 1i combustibil (precum hidrogenul Iichid). Cele dona sunr depozirate In rczervoare separate !ji se aprind cand sum aduse in contact. Se produc gaze fierbinri, expulzare ell 0 vireza foarre mare, care propulseaza racheta de la sol.

OxigenulLichid ji combusribilul se ccrnhind 111 camera de combustie.

rachete secundare, ell combusrlbil solid, pentru

• 0 mai mare ford de propulsie la La";sare. Combustibilul arde ca un foe de artificii, care incepe de La un capat ~i se termiria la celalalt, sau din miez In afara .. Propulsia racherelor secundare esre de scurta durara, tnsa este esenriala pentru ridicarea

de La sol a rachetei. /

Bloc de combustibil solid

CombusribiluL solid incepe sa arda, eliberand gaze de esaparnent in cavitarea centrale (camera de ardere).

Ga.zele de e~apament

ies prin ajurajul rachetei, propulsgnd-o.

care alimenteazd motorul

Motor auxifiar cu combustibil solid

Motorul Vulcain cstc pus in funqiune ~i veriflcar inainre de lansare.

invelij

de Ole! \ • din sapte ~ _ cres

segmente

Rachetele auxiliare de decolare

Pe ambele parri ale corpului principal exisra rnoroare de rachera auxiliare, care tuncuoneaza eu combustibil solid: Acestea au 0 lnaltime de 26,5 111 ji un diamerru de 3 111, foLosind 237 de tone de combustibil pentru a genera 0 propulsie de 540 de tone, timp de 130 de secunde. ELe sunt inlarurare de pe corpul rachetei La 60 km deasupra Pamanrului, dar sunt recuperate. putand f refolosire.

711

RACHETE

Lansarea

Incirdirura utili

Nurnaratoarea inversa pentru lansarea unei rachete incepe cu mulr timp inainte de punerea in funqiune a moroarelor, tn orele de dinaintea lansarii, rachera trece printr-un test final arnanuntit. Ea se ridica de la sol in momcntul in care motoarele au generat suficienta foqa de propulsie, rnarind viteza in timp ce se indreapra spre spatiu, Urrnatoarele careva minute sunt vitale. Rachcta trebuie sa ajunga la viteza la care poate invinge forta gravitarionala. Doar cand racheta a ajuns la orbita-tinta se poate spune ca lansarea a fost reusita.

Latitudinea zonei de

Fcrcastra de lansare: latitudinea

Traiectoria ideala

Suruburil« exploziue decroJeazd trapa incdrcdturii utile. Traiectoria orbitei

Racherele trebuie lansate la mornenrul pccrivir pentru a ajunge pc 0 anumita orbira sau traiecrorie, deparre de

Pamant. Dad. 0 racheti pornqtc de pe Pam ant intr-un moment gre~it> aceasta poate rata orbira, Racheta trebuie lansata inrr-o perioada de timp in care zona lansarii coincide ell linia orbitei proicctarc. Aceasti perioada este cunoscuta sub numele de fereastra de lansare.

Calatoria rachetei Ariane-4 incepe pe pisra de lansare la Kourou din

auxiliare CH combustibil solid

Controlul de la sol

Motoarele auxiliare ale nivelului I fimcuoneaza timp de 135 sec.

Lansarea rachetelor este conrrolata de pe Parnant. Centrul de control terestru monirorizeaza aparatele de zbor spatiale ~i echipamentele lansate pana la finalizarea misiunii. Semnalde radio de la naveta spatiala tin la curent centrul de control de la sol in legatura cu derularea activiratii. Statiile de monitorizare din toata lumea transmit mesajele la centru.

Cenrrul de control Cenrrul de Control al Misiunilor de la Houston, SUA, rnonitorizcazii rnisiunile spatiale ale navetelor SUA. Misiunea este conrrolatd de la momenrul punerii in funcriune a rachetei pani cand aceasta ajunge inapoi pe Pamant.

Nivelurile rachetei

Rachcrclc pot fi alcaruire dintr-un numar variabil de niveluri. Fiecare este ca a rachera separara, cu propriul combustibil ji propriul motor. Pe rnasura cc rachera se lndeparreaza de sol, aceasta consuma rapid combustibilu1. Odara consumat cornbustibilul din primul eraj, rezervorul acestuia se decroseaza §i sc aprinde combusribilul din urmatorul, racheta urrnarirtdu-si, din ce in ce mai usoara, cursul srabilit, Ultirnul nivel duce incarcatura utila carre orbita srabilira. Odata lansar satelirul ~au sonda

Cilindrul coniine un al doile« satelit, care va fi lansat mai tdrziu,

protector, care separti etnjele, cade.

Motoarele nivelului rrei se pun in functiune ji ard timp de 12 minure, pana dnd Ariane-4 ajunge la orbira ~inri.

.Naveta spatiala

Inca de la inceputul anilor '80, Statele Unite au utilizat lansatorul refolosibil pentru a

transporta astronautii ~i echipamenrul in spatiu, Acesta poarta numele de sistem de transport spatial sau navera spariala §i are trei segmente principale: modulul spatial care urmcaza sa orbiteze in jurul Pamanrului, ccle dow mari rachete auxiliare cu combustibil solid §i rezervorul cu combustibillichid. Rachetele auxiliare sunt decrosate, iar acestea cad pe Pamant, fiind recuperate ~i folosite pentru Iansarile urrnatoare, Cand naveta spariala se inroarce pe Pamant, aceasta aterizeaza pe pista ca un avion. Dupii dezastrul navetei Columbia, programul de lansare a navetelor spatiale a fost oprir, dar va reincepe in viitorul apropiat.

Ii se deplaseaza cu o viteza de 5,4 km/sec.

Pionierul american Robert Goddard (1882-1945) a fosr prima persoana care a C'\ lansat 0 racheta alimentatii cu \;~.~ combusribil lichid. Aceasta a ~ . - -= fosr lansara la 16 rnarrie

1926 ji a ajuns lao inalpme de 12.5 m. Zborul a durat 2.5

Pista de lansare

Uncle rafi au rnai mulre locuri din care se

lanseaza rachete. Alrele

s-au unit penrru a irnparti acccasi pista de lansare. Pana [a sfaqitul anilor

Istoric 1942 Este lansatd 1961 Rachera 1961 Mercury 3 1970 ]aponia lanseaza un
V2, prima rachcta sovierica Vostok Ianscaza in spariu sarelir ~i devine a patra
1903 lnvafatorul rus eu raza lunga de duce primul om primul american, Alan natiune a Iumii care are 0
Konstantin Tsiolkovski acpunc produsa in spatiu. Shepard. rachera spa~iala.
propune folosirea unei rachete in serie. 1968 Este lansara
ell combustibil penrru lansare Apollo 7 - prima dati 1981 Esre lansata prima
in spafiu. Racheta V2, Vostok cand navera americana naveta spatiala
1926 Robert Goddard lanseaza 0 194; Saturn V zboara ell un refolosibila, naveta
rachera cu cornbusnbil lichid. echipaj la bard. spariala americana. 1988 Cea mai putemica racheta construita vreodara, Energia, 0 duce pe Buran - prima navcra spariala sovicrica - pe orbira Parnanrului.

1999 Prima navcta ajunge la Statia Spatiala Internarionala.

Navera spariala, 1981

.. ASTRONAUT I

EXPLORARYA SPATIALA

SATELITI

ATMOSFERA

FORTA SI l\U~CARtA

LUNA

NEWTON, ISAAC

PLANETE

GRAVITA'fIA

712

Cum functioneaza radarul

,

o antena parabolica pentru radar emite §i dirijeaza unde radio sau microunde. Acestea sum reflectate de obiectele pe care Ie intalnesc in calc §i se incorc la amen a, care Ie

detecteaza. Intervalul de timp in care undele se inrorc este inregistrat de computer, care calculeaza distanta la care se afla obiectul.

RADAR ~I SONAR

ANTENELE PARABOLICE URIA~E pe care Ie puteri vedea in orice aeroport sunt antene de radar. Elc pot detecta aparatele de zbor de la sute de kilometri distanta, chiar ~i noaptea sau in c~Ie mai diticile conditii meteorologice. Cuvanrul radar este prescurtarea de Ia Radio Detection And Ranging (detectare prin radio ~i determinarea distantei). Radarul este 0 forma de ecolocatie, 0 metoda de determinare a pozitiei unui obiect prin emiterea unui semnal puternic, ce se intoarce sub forma de ecou odata ce l-a inralnit. Sonarul reprezinta 0 alta forma de ecolocatie folosita de ambarcatiuni pentru localizarea obiectelor aflate in apa, Cuvantul sonar vine de la Sound Navigation And Ranging (navigare ~i localizarc cu ajutorul sunetului},

Utilizarea radarului

Aparat de zbor care

• 0' ~

,'\ '\ ~~ ~

! '. ,

'::: -r

~ ,,""

nt

Radarul este un instrument de emitere §i detectare foarte util, care ajuta aparatele de zbor §i vasele sa navigheze in siguranta, dar §i politia pentru a detects participantii la trafic ce depasesc lirnita de vitezi. Fortele rnilitare folosesc radarul pentru a Io'caliza atar tinta proiectilelor, cat §i torrele inamice, meteorologii il folosesc pentru a detecta ploaia, iar astronomii pentru a cartografia suprafara planerelor aflare la mare distanta,

Conrrolul aerian

Pe cerul aglomerat aI celor mai mati aeroporruri, eei din rurnul de control folosesc rnonitoarcle radar pentru a putea ghida apararele de zbor 'pre [ocuri in care pot atcriza sau decola in siguranta.

l.couriie vin

Unde sonore

prin rejlectarea emisc de vas. -unetului care

IlIv'fte hancul Ecouri

I uenind

ru ~\~f;;::.b"

%~t~~~3:~

Cum hmctioneaza sonarul '

Sub catena unei nave, un dispozitiv numit transponder trirnite unde sonore cu frecventa inalta §i inregistreaza ecourile acestora produse prin reflectarea sunetului In contact cu fundul marii sau obiecte scufundate, Timpul nccesar pentru intoarcerea ecoului la transponder indica adancimea la care se afla obiecrul §i distanta fata de nava,

Monitorul de

care se inrorc la vas Ii le

reda sub forma de impulsuri scurtc sau de forme pc ccranul sonarului, Privind monitorul.operarorul

scnarului poate sa-~i dea seama dl.t esre de adinca apa Ii poate idenrifica diferitele obsracole, precllm bancurile de pcsti, submarinele, chiar ~i

epavelc,

Monitor de sonar ce 1ntap~eaza fundul oceanului

\

.. ~

'b ..

\

Navigarea pe mare Navele marititrne folosesc ~i ele radarul pentru a se orienta, mai ales noaprea S3U pe timp de ceata, cand pietrcle, uscarul sau alee vase nu sunt vizibile, decat ell ajurorul razelor inflarosii.

~. • Aparatul de zbor

/' • , reflectd undele

, , , •• ,'. , radio centimetrice

Antena emite unde radio,

Detectorul de viteza Agenti! de politie POt masura viteza masinilor ell ajutorul unui radar portabil, care emite

unde radio catre vehieulele r----------------o care se apropie.

Antena se rotefle cdutand aparate de zbor ce yin din diferite direqii.

Ecolocatia

,

Exista cateva specii de animale care folosesc ecolocaria pemru a gasi hrana sau pentru a avea 0 imagine a rnediului in care traiesc. Delfinii, de exemplu, emit sunete cu frecventa inalta, care ricoseaza cand intalnesc un obstacol in calea lor, intorcandu-se sub forma de ecouri.

Creierul delfinului poate analiza ecourile pentru a forma 0 imagine.

Delfin

Ecogra6ile Sunerele eu frecvenla mai inalta decat a celor ce pot fi pereepute de urechea umaria se numesc ulrrasunete. in spitale, copiii nenascuti inca sunt examinati eu ajutorul unui ecograf care trimite ultrasunete carre urerul mamei ~i apoi reda ecourile acesrora pc un ccran.

lmagine cu ultrasunete a unui copil in urerul mamei

Robert Watson-Watt

Des! radarul a fost cercetat In mulre rari, fizicianul scotian Robert Warson-\Vart a fost eel care a creat primul sisrem radar util, la jumatatca anilor '30. In eel de-Al Doilea Razboi Mondial (1939- 1945), acest sistem a fost folosir pentru a detecta ji localiza inamicul si pentru a da alarma din timp In privinta raidurilor sale aeriene,

Istoric

1915 Dupa tragedia Titanicuiui, fizicianul francez Paul Langevin invcnreaza un dispoziriv care folosesre ecolocana pentru dcrcctarca subrnarinelor ~i aisbergurilor,

Anii '20 Marina britanica crceaza primul sonar: sisternul Asdic. 1922 Italianul Guglielmo

Marcon i sugereaza ideea de radar.

1936 Vasele incep sa foloseasca radaruI penttu navigatie.

1939-1945 RadaruJ este

folosir pentru dcrecrarea apararelor de zbor inamice, in timpul eelui de-AI Doilea Razboi Mondial,

Radar mobil din AI Doilea Razboi Mondial

BALENE SI DELFIN!

PLANETE

I .. AEROPORTURI

GLACIApUNEA

LILIECI

NAVIGATIE

1958 Primele ecografii ale vietii intrauterine.

Anii 70 ~ '80 Radarul este fulosit penrru cartograflerea suprafi:fci planetelor Venus ji Marte.

2000 Datele furnizate de sonar in legarura cu grosimea strarului de ghea~a arctic furnizeaza dovezi importance privind incalzirea globala.

POLITIA

VJ\.SE SI BARC1

SUNET

713

RADIO

Utilizarea radioului

Radiourile sum tolosite, in general, pentru transmiterea informariei spre locuinte. Undele radio poarta 0 multime de tip uri de inlormatii, printre care sunetul ~i irnaginile de televiziune ~i semnalele trimise de relefoanele mobile. Sub forma transmitatoarelor §i receptoarelor cu care sunt dotare vehiculele, radiou! perm ire comunicarea imre echipele serviciilor de urgellfa care sum ill miscare. Chiar §i aparatele radio mai mid sau apararele de ernisie-receprie sunt folosire de constructori, pe pntierele rnari.

RadiouI pe timp de razboi Soldarii folosese statii radio portabile pentru a menrine conractul ell carrierul generaL Accstia pot transmire prin radio, catre baza, detalii privind pozitia lor ~i a inarnicului, economisind (imp pe campul de lupta. Radioul poate salva vieri pc timp de razboi, deoarece inforrnatiile despre vic time pot fi transrnise rapid, oferind date cxacte despre locul eelor raniri echipelor de tngrijire medicala ~i de arnbulanra.

Aparat radio porrabil, armata americana, anii ~90

Guglielmo Marconi

lnginerul italian Guglielmo Marconi (1874-1937) a fosr prima pcrsoanf care a breverar 0 metoda de transrnirere a semnalelor prin radio, in 1896. Marconi a incepuc sa experimenreze eLL undele radio in podul casei parinrilor sai, pe cdnd era doar un adolescent, in Italia. Pin" in 1901, trimiscse primuJ semnal radio peste Oceanul Atlantic, folosind codul Morse.

Crainic tntr-un studio radio

Interioru] unni

DiJuzorul transforma curentul electric in vibrafii ale aerului, pentru a produce sunete ce pot fi auzite.

Aparat radio din

Inceputuri

Primele aparate de radio erau dificil de utilizat. Sunetul era amplificar de tuburi mari, din sriclii fragila: aces tea trebuiau sa se incalzeasca ~i nu rezistau rnujt. Posrurile de radio erau foarre purine. Cu mate aces rea, radioul le-a oferir oamenilor de la incepurul secolului XX primu] sistern casnic de rransmirerea informariei, iar ascultarea radioului a devenit modul in care majoritatea familiilor i~i petreccau scrilc.

Cum functioneaza radioul

,

Radioul functioneaza prin rransformarea sunerului in curenri variabili de inalta frecvenra. Acestia se deplaseaza prin atmosfera cu ajutorul unui ernitator ce foloseste un dispozitiv numit modulator. Modulatorul variaza un semnal radio stabil, in tuncrie de continutul de sunete al transmisiunii. Un receptor radio ex~cura aceste operatiuni in ordine inversa, schimband curentii variabili de inalra frecventa in curcnti de joasa frecventa - sunete.

Studiourile

Microfonul di nrr-un studio radio transforma sunetul vocii crainicului in curcnri variabili. Alte echipamenre rransforrna muzica de pe CD-uri §i benzi in rurcnti variabili. Toate aces tea SlU1t rnixare de un specialist cart: se af1a la un pupitru, In camera alarurara: apoi sunctul esre rrirnis la un radio-emitaror.

Radio-ernitatoarele

Posturile de r;dio emit un de radio de la un radio-em irator, Acesta genereaza un semnal de frecventa tnalra, care variaza in funcrie de continutul sunetului care ajunge [a el d in studio. Accst sernnal, care variaza, esre transmis la anrena radio-ernitarorului, ce trimite semnalcle in atmosfera, sub forma curentilor de inalta frccventa.

Transrnitaror radio

Receptoarele

Receproarele radio au propriile antene, care derecteaza semnalele radio ce vin de la radio-crnitator, Acestea contin un condensaror variabil, prin rotirea caruia se alege posrul de radio. ~j un circuit, care rransforma curentii de inalra [recventa in cure~ti de joasa frecvenra, care SW1! amplificau li introdusi in difuzoare, care prodnc sunete ce POt fi auzitc,

Condensator variabil

[oiosi: la selectarea postului de radio.

CAND CAUTATI FRECVENTA unui post de radio, ascultati sunetele produse de undele electromagnetice invizibile, care se deplaseaza prin spatiu cu viteza luminii. in orice moment, mii de semnale radio tree prin atmosfera, iar dintre aces tea, receptorul radio il capteaza pe eel dorit. La inceputul secolului XIX, d.nd undele radio nu erau inca folosite pentru transmiterea de mesaje, era nevoie de saptamani pentru ca intormatia sa ajunga peste tot in lume. Astazi, se deplaseaza pe aceeasi distanta intr-o fractiune de secunda. Aceasta abilitate de a

,

transmite ~i de a receptiona intormatia instantaneu a transforrnat lumea.

Amplificatoml produce tin curent rnai putemic, care este transrnis La difuzoare.

Frecventele

Undc1e radio sunt unde de energie elecrromagnetica, de diferire lungimi ~i vireze, Statiile radio lli transmit programele pe 0 anurnita lungime de unda sau frecvenra,

Circuit

Potentiometru pentru uolum [reeiseor variabil) care regleazd niuelu] sunetului.

Antena receptioneaz.i undele radio de Ia transrnitdtor.

Radioul fonctioneazti cu energia generata de catre

Istoric

1888 Fizicianul german Heinrich Hertz (1857- 1894) dernonstreaza, pentrLl prima data, cxistcnra undelor radio (de joasafrecventa).

1896 Marconi breveteaza primul sistern practic de relegrafiere fiid fir.

1901 Marconi rrimite primul semnal de radio transatlantic.

1960 Se fac primele rransmisii stereofonice.

Radio porcabil

..

TELEVIZIUNEA

ELECTRONIC!\.. ELECTROMAGNETISM SUNETUL • SUNETUL SI INREGISTRAR.EA ACESTUIA

1906 SUA: are lac prima transrnisic radio din lume.

1995 Apare radioul cu rnecanism de ceasorn ic incorporar care transmite ernisiunile radio ~i in Iocuri indepartare, in care nu exista electricitate sau baterii.

714

1954 Apare tranzistorul radio, care inlocuia tuburile: receproarele radio ~i calculatoarele devin muir mai mici.

Sar~itul anilor '90 Apare radioul digital ~i prin Internet.

Antoine Becquerel

Pizicianul francez Antoine Becquerel (1852-1908) a descoperir radioacriviratea In 1896. in timp ce investiga razele X, a descoperit ca. sarurile de uraniu incctosau placa forografica invelitd in hartie de culoare inchisa. $i-a dar searna ca .. razele emise de uraniu penerrasera harria.

Tubul Geiger-Muller

Radiariile pot fi detectate cu ajutorul unui tub Geiger-Muller, alcatuit dintr-un tub care contine gaz cu presiune scazuta, conectat la un con tor. Dad in tub intra radiatii, gazul se divizeaza in particule incarcate, numite ioni (atomi care au primit sau au cedar electroni), ~i duce la formarea unei pulsatii electrice. Cu cat sum mai rnulte pulsatii, cu atat sunt mai purernice radiatiile.

I ,..

--

..

Eeuson eu film

Muncitorii dintr-o centrals nucleara poarta ccusoane speciale care tnregisrreaza canritarea de radiarii la care sunr expusi, Cand filmul scnsibil la radiatii esre dcvelopar, acesra dezvaluie nivelul de radiatie la care a fast expus eel care l-a purtar in timpullunii anterioare.

Tipuri de radiatie

Razele emise prin degradarea nucleelor se numesc radiaril, Exisca trei tipuri de radiatii - raze alfa, beta §i gamma_ Razele gamma pot insoti emisia de raze alfa sau beta §i uneori sunt emise exclusiv. Fiecare tip de radiatie poate penetra diferire materia le, cu diferite grosimi, iar toare cele trei tipuri pot fi periculoase dad sunt absorbire de tesururile vii.

Raze alfa

Raze bera

Raze gamma

Razele alfa

Orad alfa esre un flux de parricule incarcate pozitiv, fiecare fiind alcatuita din doi proroni ~i doi neurroni. Parrlculele sunt rnai grele decat cele din razele beta ji se deplaseaza cu 0 viteza egala cu 10% din vireza luminii.

Razeie aLfo nu. / pot trece prin

/ hartie.

Particulele razelor beta pot f; oprite de metale.

Razele gamma Ill) Cele mai puternice

radiatii sunt cele gamma - radiatii electromagnetice care se deplaseaza

ell viteza luminii. Acesrea nu _

au masa.

Doar un strat gr05 de plumb sau be/on poate opri outernscete raze gamma.

Strar de plumb gros

Folosirea radiatiilor

,

Radiariile sunt folosite in multe ramuri ale medicinei, pentru rratarea resururilor bolnave, urmarirea substantelor chimice prin corp ~i sterilizarea echipamentelor medicale. Sum, de asemenea, folosite pentru ornorarea bacteriilor din. alimente, verificarea existentei fisurilor in conducte §i detectarea n ivelului' de uzura a cornponentelor unei rnasini.

RADIOACTIVITATE

~ ~ ATOMII SUNT MINUS CULl, insa pot fl mor{jfj@~ ·:;;::.:;'~0.: tali! Unii atomi, numiti radioizotopi, au

~ ~:~~~r~di~~~!~' 1~ed:;r:1~~~amna d nucleele

sau divizare, clibcrand astfel numeroase raze eu 0 eantitate ridicata de energie, intr-un proees eunoseut sub numele de radioaetivitate. Doze mari din aceste raze pot ornori eelulele vii, insa radioaetivitatea poate fl folosita ~i in mod pozitiv, in multe alte domenii.

Srralucirea radioactiva Obiecrele radioactive. precum barele de combustibil ale unu i reactor nuclear, sunr adesea srocate sub apa, deoarece apa absoarbe radia-

riile, Cand particulele radio- Razele beta

active se deplaseaza prin apa. Fluxurile de electroni incarcari

acestca 0 fae sa straluceasca, negativ, emisi de un nucleu, se

cu 0 lumina albasrruie din nUJ11eSC raze beta. Aceste parricule

cauza cmisiilor de radiatii . au 0 masa nesemniflcariva ~i se

r-----------------------, deplaseaza cu 0 viteza egala cu 50% din vireza luminii.

Timpul de injumiitiifire

Timpul necesar penttu ca jurnatare din nucleele dintr-un radioizotop sa so degradeze se nllnlC§te [imp de 1njmnara\ire. Dad faceti 0 gramada din boabe de cafea ji lndepartap jumarare din boabe la 10 minute, va veri da seama de mecanismul de funcrionare al timpului de injumatatire: de-a lungul unor perioade de injumatatire succesive, radioactivitatea scade, rnai mtii.la jurnatare, apoi la un sfert ?1 ~a mai deparce, Fiecare radioizorop are un timp de injurnatarire dfferir. Izotopul de uraniu-238, de exemplu, are un timp de injurnatatire de 4.500 rnilioane de ani. lnsa cel de radon-221 are un timp de injunloeolire de doar 30 de secunde.

Boabe de

Griimada are acum ju.miitate dill miirimea inifialii.

Dupd 20 de minute

Animas d011.1" un ifert din boabe.

Radioterapia

Pacientii care sufera de cancer utilizeaza radioterapia.jn cadrul acesteia, radiatiilc gamma generate de un radioizotop se concenrreaza pe celulele canceroase pentru a le exterrnina ~i a opri raspanciirea cancerului.

Detectorul de fum

La anurnire detecroare de fum, un radioizotop slab emire radiatii care declan~eaza un curenr electric de midi intensitate. Fumul care intra in dispozitiv se interpune in fluxul de curenr ~i declanseaza alarma.

Dararea eu ajutorul carbonului Fiinrcle vii contin radioizoropul de carbon-l q, care are un [imp de injumatii,ire de 5.730 de ani. Izoropul de carbon-I 4 se degradeaza dupa ce organismul moare. Oamenii de ~eiinla dateazd riima~ilele organismelor moarte rnasurand cantitatea de carbon-14 care s-a degradat. Aceasta rehnica esre cunoscutii sub numele de datarea ell ajutorul carbonului.

Datarea oaselor

1896 Becquerel descopera radioactivirarea uraniului.

~-----, 1911 Fizicianul de origine neozeelandeza Ernest Rutherford anrma d. atomii au un centru dens, numit nucleu, §i un invdi§ electronic, prin care razele por sa treaca.

1934 Fizicienii francezi Irene ji Frederic Jolior-Curie demonstreaza ca. radioactivirarea poate fi generatit artificial.

1908-1928 Fizicienii germani Hans Geiger §i Walrher Mullet crccaza un instrument [numir astazi tubu1 Geiger-Muller) penttu masurarea radioactivitatii.

Istoric

1898 Chimista de origine poloneza Marie Curie ji sojul acesteia, fizicianul francez Pierre Curie, descopera elemenrele radioactive radiu §i poloniu.

Plosca lui Marie Curie

1968 Oarnenii de

?ci inta folosesc pentrll prima data radiatiile ca metoda de conservare a alimentelor.

Tub GeigerMuller timpuriu

..

ATOMI SI MOLECuLE

• CURIE, MARIE

RAZE X

MEITNER, LISE

715

RATE, GA~TE ~I LEBEDE

MA]ORITATEA RATELOR, GA~TELOR ~I LEBEDELOR i~i petrec viata pe sau in

apropierea apei. Ele fac parte din familia Anatidae, Hind inrudite unele cu celelalte. Au ciocullat ~i picioare scurte, cu degete membranate. Sunt bune inotatoare ~i au penaj impermeabil, care lc men tine uscate ~i care, in acelasi timp, le ajuta sa pluteasca. Familia Anatidae cuprinde peste 160 de specii de pasari salbatice. Unele specii de rate ~i ga~te au fost domesticite

~i sunt acum crescute in fernle. Khaki Campbell-

tlesfojUrtlle

Membrane piiate

Degerele membranate ale rarci functicneaza preCU111 pedalele, propulsand-o prin apa. Atunci cand i~i impinge picioarele inapoi, iji intinde degetele desf"ajurind membrana dinrre ele. Atunci cand i~i impinge picioarele lnainre, iji apropie degetele ji pliaza membrana, ceea ce micsoreaza forra de frccare ell apa.

Rarele au la baza cozii 0 glanda, a carei sccrcric uleioasa asigura imperrneabilitatea penelor, Atunci card I~i curara pen de, ratcle irnprastie ~i acesr ulei, care esre Intr-atat de eficient incat Ie perm ire pisarilor sa raman. uscate chiar ji dupa ce se scufunda in apa.

Bobocul de rafd mandarin pdrdselte cuibul la chemarea mamci.

Ratele

,

Ratele sunt cele mai mid ~i mai variate. Masculii sum viu colorati, iar femelele au 0 culoare maronie, ceea ce Ie ajuta sa se camuf1eze atunci cand i~i clocesc ouale. Unele rate traiesc in apele din apropierea farmurilor, dar majoritatea pot fi inralnite In rauri, lacuri ~i helesteie.

Lebedele

Lebedele sum cele mai mari pasari din familia Anaridae, cu 0 anvergura a aripilor de 2,3 m. Majoritatea celor 8 specii sunt albe, dar lebada neagra de Australia are penele negre, cu exceptia penelor de zbor, care sunt albe. Lebedele i~i petrec 0 mare parte a timpului in apa, folosindu-si gaml lung pemru a ajunge la ierburile din adancuri.

Picioarele mari ji aripile scurte actioneazd ca niste pard/ute care incetinesc cdderea.

Un boboc de rafd tljlat intr-un capac trebuie sd sard lnainte de a fi tmplinit 0 zi de viafii pentru a-si cdut a hrana.

Ratele eu euibul in eopaci Majoritatea rarelor i~i construiesc cuibul pe sol. dar exisra ~i uncle care II arnenajcaza in scorburile copacilor, Irncdiar dupa ce puii au eclozar, mama parasqte cuibul ~i li chearna. Bobocii sunr prea mid pentru a zbura singuri, nepurand decar sa sara.

Old lebedei cucuiate este oval.

Ou de leb:;d.

PUll de lebada

Puii de lebada raman ell parintii un an inrreg, ceca ce lnseamnd mule penrru 0 pasare. Arunci dnd Ie .par pcnele de adult, pilrin,ii Ii alunga,

Lebedele i~i construiesc cuibul pe pamant, in apropierea ,.rmului. Femela clocesre ouale timp de apro.pe 38 de zile, juierand amcnintator Ia orice se apropie prea rnult. Daca avertismenrele ii sunt ignorare. pornejte I. atac. Ciocul ji aripile puternice se transforma in anne formidabile.

HABITAT lacuri ~i rauri

LEBADA CUCUIATA

DENUMIRE ~TIINT'FlCX Cygnus olor ORDINUL Anseriformes

FAMILIA Anatidae

Spre deosebire de rate ~i lebede, ga§tele se hranesc pe pamant. Ele consurna iarba, pe care 0 apuca ~i 0 smulg cu ciocul, Multe ga§te aleg tundra din Nordul Indeparrar pemru a se inmulti. Ga~tele cu gaml alb, din imaginea de mai sus, se af1a In vesrul Scotiei, de unde vor zbura Inapoi in Groenlanda, dupa terminarea iernii.

RXSPA.NDIRE Europa de Vest ji par,i ale Asiei. A fost inrrodusa li in alte locuri de pe glob. precum America de Nord. Australia ji Noua Zeeland •.

Lebedele cantaresc chiar ji 13 kg. ceea ce Ie include in topul celor mai grele pas5.ri zburatoarc. Lebedele nu par sa decoleze din repaus. ci au nevoie sa-~i ia avant peste apa, pentru a ajunge la o viteza suficienta pentrtl decolare.

BRANI RE planre acvatice

DIMENSIUNE 152 em lungime

DURATA DE VIATA aproximariv 20 ani

ANI}fALE ANIMALE, OUA PASARI PASARI PINGUINI

ZBURATOARE COMPORTAMENT MARINE

716

RAZE X ~I SPECTRUL ELECTROMAGNETIC

UNDELE DE ENERGIE INVIZIBILE, numite raze X, lc permit doctorilor sa "vada" prin resuturile moi ale corpului uman, putand astfel sa diagnosticheze boli ~i leziuni tara a recurge la chirurgie. Razele X sunt 0 forma de un de numite radiatie electrornagnetica. Acestea sunt doar 0 parte din gama de radiatii electromagnetice, numita spectru electromagnetic, care include un dele radio ~i lumina.

Radiatia electromagnetidi

Natura radiatiei electromagnetice nedumereste ~i in zilele noastre oamenii de §tiinri, deoarece se deplaseaza sub forma unor unde de energie, lnsa, in acelasi tirnp, este alcatuita din particule minuscule. Aceasra energie poate calatori prin multe tip uri de mater ic, chiar §i prin vacuum.

~147 if

Foronii

Oamenii de jtiin,. sunt de parere cO energia purtara de undele clcctromagnertce esre d ivizata in unitari asemanatoarc unor pamcule, in continua miscare, num itc forcni. Acesrea sunt descrise adesea ca nisre "pachete de unde" 0 unda elecrrornagnerica este alcaruira, probabil, diner-uri flux de foroni.

Undele electromagnetice

o unda de radiarie electrornagnerica esre alcatuira din campuri elecrrice ~j magnetice care vibreaza. Undcle e1ecrromagnerice sunt divergence. ca valurile dintr-un lac. Acesrea se dcplaseaza prin spatiu eu 0 viteza de 299.792 krn/s - mai rcpedc dccat orice altceva din Univers.

Ctimp

~ Fotonii sunt

~ pachete

minuscule de energie.

Foton de [umind rosie

Fotonii lurninii albastre emand de

energie decdt cei ai [otonilor de lumina

rosie.

Foton de lumina alhastrd

Radiatia solara Soarele 'emite a gama larga de radiarii care se deplaseaza prin spatiu ji ajung la Pamant. Cca rnai mare parte a aces tor radiatii esre absorbita de gazele din atmosfera Pamantului, in55. undde radio, specrrul de radiatii vizibile ji unele unde ulrraviolere ji infrarosii POt trece prin atmosfera.

Undele ultrauiolete

James Clerk Maxwell

Fizicianul scotian James Clerk Maxwell (I 831-1879) a fast primul care si-a dar scarna ca lumina esre 0 forma de radiatie cleceromagnerica, In 1864, acesta a tolosir ccuarii

mntcmaticc

sunt absorbite.

penrru a dernonstra existenra specn-ului electro-

Supra/lla Pamantuiui

Istorie

1887 Fizicianul german Heinrich Hertz genereaza artificial uncle radio.

1895 Fizicianul german Wilhelm Rontgen descopera razele X.

1896 Prima exarninare mcdicala eli raze X este efectuara de omul de ~tiin~a american Michael Pupin .

1900 Fizicianul franccz Paul Villard este primul care derecreaza radiariile gama.

1901 Inventatorul italian Guglielmo Marconi rrimite primul semnal radio peste Atlantic. 1947 Cuptoarele cu rnicrounde intra pe piara SUA.

1801 Fizicianul german Johann Ritter descopcra radiariile ulrraviolere. 1864 Maxwell dovedeste ca. spectru l electromagnetic cxisra ~i ci radiatia electromagnerica estc generara de legatura dincre magnetism §i elcctricirate.

1667 Omul de §tiin\' cnglcz Isaac 'Newton descornpune lumina ,lb. in specrrul vizibil. 1800 William Herschel, un asrronorn de originc gcrmana, descopera razele infrarosii,

Spectrul electromagnetic

Fiecare tip de radiatie electromagnetid are 0 lungime de unda ~i 0 frecventa (numar de unde pe secunda) diferice. Undele cele mai scurte ~i cu cele mai inaltc frecvente au cea mai mare cantitate de energie.

Razele gamma

Nuc1ee1e (centrii] atornilor radioaccivi em ana raze gamma in timpul reactiilor ji exploziilor nucleare. Aceste raze eu energie ridicara sunt foarte penetrante ji pot deteriora celulele umanc, trecand prin corp.

RazeleX

Orad iografie cu raze X arata par~ile mai dense ale corpului uman ca suprafere mai deschise, pe un fundal inrunecat. Razele X pot trece prin ~esuturi) insa sunt blocate de dinti, oasc ji de uncle organc.

Ulrravioletele

Despre a substanra care absoarbe energia undclor ultraviolete ~i a elibereaza imediat in mediu se spune ca. estc fluorescenta. 0 roca fluorescenra stralucesre In intuneric daca. a fast expusa la raze ulrraviolere,

Spectrul razelor vizibile Lumina este singurul tip de radiarie electrornagnetica vizibila oehiului uman. Lumina este alcatuita din roare culorile curcubeului, care impreuna se numesc specrrul vizibil.

Infrarosiile

Toare obiectele calde ernana faze infrarosii. Forografule nurnire termografii inregisrreaza aceste raze ji evidentiaza par,ile calde ji reci ale unui obiect in diferite culori, de 1. rojll (cdc mai calde) la albastru, indigo li violet {cele rnai reci),

Microundele

Microundele sunr unde radio

de lungime scurta ji foarte scurta, Un cuptor cu microunde foloseste rnicroundele pentru gatirea alimcnrclor care contin apa. Molcculelc de apa absorb energia microundelor §i vibreaza mai repede. tncalzind mancarea.

Undele radio

Undele elecrromagnerice cu cea rnai mica energic sc nwncsc uncle radio. Acestca pot avca lungimi mari de unda. Accstc un de sunt usor de folosit cu ajutorul unui dispozitiv numit oxcilator electromagnetic. Undele radio transmit programele radio.

..

ELECTRICITATE

ELECTROMAGNETISM ENERGIE

LUMINA

CALDURA.

TEMPE~TURA.

CULOARE

".11.

,II' Ii

'II

Fotografie in infrarosu

Lungimea undelor (tn metri)

10,14

10·]2

10'10

10,8

10,6

10-4

10,2

717

RAZBOAIE

Razboaiele antice

Luptele sum prezeme in istoria oricarei tari. Uncle civilizatii din trecut considerau razboaiele ca 0 cale de intarire a natiunilor, Totusi, razboaiele antice aveau loc la scad mai mid §i erau mai putin distructive. Fad industria rnoderna §i mijloacele de transport, era mai dificil sa se aprovizioneze 0 armata uriasa cu arme §i cu hrana,

Scarile

Tehnologia decidea tabara vicrorioasa in razboaicle antice, a~a cum decide li asrazi. Din secolul Iv, caiaretii chinezi erau echipati cu scari de p. Bine echilibra~i in sa, acestia invingeau user inamicii care nu aveau scf .. ri.

CAND OAMENII NU SE INTELEG in privinta teritoriilor, proprietatii, rdigiei sau politicii, contlictul se poate sfar~i in acte de violenta, Cand natiunile nu pot cadea de acord, actele de violenta imbraca forma razboiului, Daca 0 natiune este foarte puternica, razboiul poate parea 0 metoda usoarade a d.~tiga teritorii ~i boga~ii naturale, insa luptele fac atatea victime ~i costa atat de rnult, ind.t de incep doar dupa ce negocierile diplomatice au e~uat. Organizatiile care incearca sa mentina pacea in lurne, precum Natiunile Unite, au ca scop imbunatatirea relatiilor diplornati- Bombele

aliatilor au

ce ~i aplanarea conflictclor care due la razboaie. devastat

Razboaiele moclerne

in secolul XIX, pe masura ce §tiin~a §i industria au progresat §i fermele produceau mai multa hrana, nariunile europene au conceput noi forme de razboi, mai rerifiance, Inventiile precum mirraliera puteau sa omoare mai multi soldati. Cu mijloace de transport mai bune, arrnatele puteau lupta in regiuni indepartate, iar surplusul de mana insernna ca trupele nu resimteau lipsa alimenrelor, In acest "dzboi total'; oricine putea lupta sau alimenta trupele.

Razboaiele mondiale

in secolul XX. razboiul a devenir, pentru prima dati, eu adevarat global. Primu] ~i Al Doilea Razboi Mondial au implicar aproape reate natiunile, TariJe care participau au decrerat serviciul milirar obligatoriu Ii au foIosit in conflicre toare resursele de care dispuneau. Pe langa fclosirea armatelor ?L a tortelor navale, f1ecare rabara ducea ~i un razboi imporriva civililor, rinrind ~i obiectivele econornice, pentru a-i tmpiedica pe unii sau pe alrii sa poara continua.

Razboiul civil

inn-un razboi civil se lupea grupari din acelasi stat. Acesrea se confrunra din motive rasiale sau religioase sau pentru controlul asupra guvernarii. De la sfirjirul celui de-Al Doilea Razbol Mondial, majoritarea razboaielor care au izbucnit au fost razboaic civile.

Unele razboaie moderne, precmn Razboiul din Vietnam (1957-1975) sau conflictul Iran-lrak (1980-1988). sunt limitate la 0 anumita regiune. Aceste razboaie limitate TIU se pot extinde, deoareee ajiatii natiunilor care intra in conflict du foa'rte putin de cajtigat ~i mulre de pierdur dad parricipa la conflict.

Razboiul de gherila

Trupele care ocupa reriroriile inamice se pot confrunta cu lupcacorii de gherila (din fro guerilla, sp. guerrUla > razboi mic), Gherilele au avut sucees deseori, In dud a echiparii precare ji a lipsei pregaririi rnilirare, deoarece cunosc terenul §i sc bucura de ajurorul localn icilor,

Solda!i aruer-icani in Vietnam

Pe uscat

Un obiecciv major in rjizboi este ocuparea reritoriilor Invecinare, astfel incar majorirarea razboaielor se desfa;;oarii pe uscar, Torusi, din cauza superiorirarii oferire de aparatele de zbor moderne, arrnarele trebuie sa controleze astazi spatiul aerian inainte de a avansa pc uscat.

Soldari de infanterie

Uncle au loc razboaie

Un conducator militar trebuie sa-~i aleaga campul de lupta cu grija. Armele, telccomunicatiile §i logistica (posibilitatea de a-si hrani soldatii, de a Ie oferi tmbracaminre §i arrne) ale fiecarei paqi deeid care ar fi eel mai favorabil camp de Iupta.

Bombardier "invizibil"

Pe mare

Cand toate transporturile pe mari distanre se desfasurau cu ajutorul navelor, nariunile care intrau in conflict se luptau pentru a controla marile. Transportui aerian a tacue. In zilele noastre, luprele navale mai purin imporranre. Navele de razboi ~i porravioanele sunt rinre UjOaL" pentru projectile, asrfel

incat forrele navale ascund 0 mare parte a flotei de care dispun sub valuri, in submarine.

Submarin german bombnrdand un vas comercial, Al Doilea Riizboi Mondial.

Karl von Clausewitz Von Clausewitz (! 780-183 I) a fost un general prusac.

Influenra sa carte Despre riizboi contine reoriilc sale despre originea razboiului ji despre racricile necesare pentru a-I ciijtiga. EI a definir razboiul ca "un aet de violenta men it sa torteze inarnicul sa ne indeplineasca vointa,"

Razboiul a ajuns ji In aer in Primul Razboi Mondial (1914-1918). Radarul ji sistemele antiracheta of era protcctie irnpotriva bombardierelor ~i a avioanelor de lupra, insa s-au Illlbunatafit ~i metodele de arne: bombardierul .Jnvizibil" nu poate fi derectat de radar.

718

RAzBOA1E

Regulile razboiului

Forrnularea unor reguli forrnale pentru a proteja soldatii ~i civilii in timpul razboaielor a fost incercata, pentru prima data, in 1863, cand savantul germano-american Francis Lieber

( 1800-1872) a scris Cod pentr1f guvernarea armatelor pe cdmpu] de lupfd. In lucrarea sa, acesta recunostea nevoia interzicerii armelor care provocau suferinre nenecesare, a prorejarii celor raniti ~i a prizonierilor de razboi, El a intluentat acordurile internationale de mai tarziu, care rnentionau cornportamenrul admis in razboi.

Conventia de la

Geneva

Henri Dunant (1828-1910). cctarean elverian, a tnfiinrat Crucea Rosie, penrru a ~ura suferima celor raniri in razboi. in 1864, natiunile europene au sernnar La Geneva 0 convenrie care ii proteja pe accstia ji pe eei care Ii trateaza, iar rraratele de mai tarziu au cxtins aceasta prorectie,

Ernblema Crucii Rosii

Niirnberg

Dupa AI Doilea Razboi Mondial, conducarorii nazisti au fost judecari de catre un tribunal special, la Nurnberg, Germania, pentru uciderea a peste ~ase milioane de oameni {majoriracea evrei). Tribunalul a condamnat 22 nazisti pentru incalcarea rrararelor internarionale, a regulilor razboiului ~i pentrll cri.me irnporriva umanitatii.

Prizonierii de razboi

In rrecut, prizonierii de razboi deveneau sclavi sau l§i rascumparau libertatea, tnsa astazi sunr prorejati de Convenria de la Geneva. Orice armata care caprureaza soldari inamici in uniforrna rrebuie sa ii ia de pc carnpul de lupta ji sa ii incarcereze tn conditii decenre, pana la terminarea razboiului.

Costul razboiului

Femei hure prizoniere de razboi

In razboi, flecare tabara se terne de infrangere atat de mulr incat nu exisra pre~ prea mare pemru victorie. Partea invinsa sufera mai mult ~i prerul victoriei poate fl costisitor, Costurile razboiului nu se masoara doar flnanciar, ci se reflecta ~i in pierderea resurselor naturale ~i a vietilor omenesti, in secolul XX, au rnurit in razboaie peste un miliard de soldati ~i de persoane care nu au participat la lupte,

Refugiatii

Cand razboaielc gonesc civiiii peste granite, in cautarea azilului (un loc in care sa fie in siguranra), acestia devin refugiari. Rcfugiani nu au drepruri ~i adesea nu au obiecte personale sau bani. Accstia depind de Fra care Ie ofed azil sau de organizarii, precum Natiunile Unite, pentru a obrine hrana, apa, adaposc Ii ingrijire medicala.

in anii '90, razboiul a fortac 4,; milioane de sudanezl sa l§i paraseasca dorniciliu].

IUzboaiele ornoara ~i ranesc foarte mlll\i barbari ji femei inrolari in .trmate. in Primul Razboi Mondial .tu murit cca 8,5 milioane de militari. Il1s:1 schimbarea caracterului r.izboiului a taClIt, in timpu] cclui "e-AI Doilea Razboi Mondial, sa fie ornorati mai rnulri civili decar ntilitari. In razboaie]e din zilele noastre, bombele li gloan\e1e fae mai purine victimc decat foamerea ~i holile.

Istoric

1096-1099 Regii crcjrini curopcni c~tiga Palestina, Tiirimul Sfanr, in prima ~i eea mai reusita cruciada (Razboi Sfant) irnporriva Iumii arabe. 1240 R:izboinicii mongoli din Asia

Centrala cuceresc Kievul, Ucraina,

intr-o serie de razboaie prin care ca~tig:i controlul asupra unei parti foarte mari a Asiei ji a Europei de Est.

1861-1865 imr-un

Tolbd cu slige!i mOrlgolli

RAZBOI, AVIOANE

sangeros Razboi Civil, sratele amcricanc din nord ji cele din sud s-au

confruntat Cll arme ~i cu provizii mod erne.

Ciltiga Nordu! ji mar peste 600.000 de oamcni, 1914-1918 Treizeci de lari se lupta

ARME

ARME ARME HOLOCAUSTUL DE FOC AR~luRI

MISCARI PAclFISTE

Soldatul Necunoscut

Prin ingroparea rrupurilor soldarilor neidenrificati intr-un mo~ant special al Soidatului Nccunoscut s-a creat un monument inchinat tuturor soldatilor far. nwne care au murir in razboaie.

Daunele provocate mediului Fauna §l rnediul inconjuraror au mereu de suferir in intericrul §i in jurul zonci de Iupca. Uneori, natiunile pot folosi ca arrna daunele provocate mediului: in Razboiul din Vietnam, trupele amerieane distrugeau in mod deliberat recoltele ji jungl. pentru a priva inamicul de hrana ji adapost, De asemenea, testarea armelor ~i . presiunea pe care refugiani 0 exercita asupra teritoriului, in lupra lor pentru existenta, dauneaza rnediului tnconjuraror.

din

pentru a conrrola Europa. Milioane de oamcni mar in Primul Razboi Mondial. 1939-194; in Al Doilea Razboi Mondial mor mai multi soldari decar in toate celelalre razboaie adunare. 1957-1975 Starele Unite lupra incr-un razboi nimiciror In Vietnam.

NATIUNILE UNITE

provocate de bombe

Plata pentru razboaie Razboaiele consuma 0 mare parte din bogariile unei natiuni: in 1944, de exernplu, guvernul britanic a cheltuit peste 60% din venirurile oamenilor In al Doilea Razboi Mondial. Guvernele pot plari razboiul cu bani irnprumutati, pe care Ii plaresc generatiile urrnaroare.

1967 Axe loc Razboiul de pse zile, dinrre Israel si forrele arabe. C.ltiga Israclul.

1990-1991 0 .lian? condusa de

SUA invinge Irakul in Razborul din Golf. 2001-2002 Ataeurile reroriste din l l seprernbrie due la un razboi condus de

SUA in Afganistan. 2001-2002 Coalijia condusi de SUA rastoarna regimul condus de Saddam Hussein in lrak.

Nnzistii au for/ttl eoreii sli poarte stele galbene pCrltru identificare.

RAZBOIUL MONDIAL, ALDOILEA

RAZBOIUL MONDIAL, PRIMUL

RAZBOIUL RAZBOI,

RECE VASE

719

RAZBOAIELE GALICE, vezi CAESAR, IUUUS

RAZBOAIELE NAPOLEONI

D~

Victoria marinei Lordului Nelson asupra flotei lui Napoleon la Trafalgar (in 1805) a asigurat suprematia britanicilor pe mare. Napoleon nu a reusit sa instiruie blocada asupra bunurilor britanicilor, astfel incftt proviziile au ajuns la tortele aliate din zonele ocupate.

Armatele franceze erau cele mai mari §i mai puternice din Europa. Cea mai mare parte a soldatilor era reprezentara de recruti (tineri obligari sa lupte), fie din Franta, fie din ~arile ocupate. intre 1803 ~i 1815, au fost recrutati aproape doua milioane de barbati, iar Napoleon conducea de regula forte de 250.000 de oameni. Armata lui Napoleon era Impar~ira in corpuri semiindependence. Soldatii se miscau rapid §i luptau In grupuri mari, care rupeau liniile inamice.

Luptele ~i campaniile

Dupa victoriile majore impotriva austriecilor (In 1800 ~i 1805), asupra prusacilor (in 1806) §i a rusilor (in 1807), imperiul lui Napoleon era cel mai mare din Europa, de la caderea Romei.

1777 - Muschetii Charleville

1808·1814 Razboi ul Peninsular:

Britanicii l~i unesc forrele ell gherila spaniola penrru a combare Franta in Spania §i in Portugal ia. Razboiul se incheie eu izgonirea francezilor din Span i a,

ferastrau a fost folosit pentru amputarea piciorului Contelui de Uxbridge, in timpulluptei de la Waterloo. Fusesc lovit de 0 ghiulea de run.

Armele

Soldarii erau instruiti rnereu pentru ...... ~Af •• -----~I!I!;'----==5'

a-si folosi acme/e. Instructia contribuia "" ""1. ........ _

I. combarerea tracului pc d.mpul de ~

lupra, la evitarea accidenrelor §i Ii invata cum sa mcafee ~i sa traga foarte repede. Incarcarea rapida era adesea facrorul-cheie care ajuta la ciljtigare. sau la pierderea unci lupte. Armele preferate de infanteria franceza erau muschera ~i runul, care se incarcau pe gura revii,

FRANTA, ISTORIC

Soldatii lui Napoleon trdiau din ceea cc gaseau in teritoriu, furand hrana de care aveau nevoie. Ingrijirea rnedicala era primiriva, iar nurnarul victimelor era mare. cbipiu, cu

In Lnpta de 1. Borodino vulturul imperial

(1812), Napoleon a pierdut Ii numdrul

in jur de 30.000 de soldati. regimentului

pe gura pevii

Batalia de la Waterloo

Uldma mare baralie a avur Ioc in 1815, la Warerloo, Belgia. Forrele unite prusace, conduse de Blucher, ji eele engleze, conduse de generalul Wellington, l-au invins pe Napoleon pentru ultima data. Aceasra vietorie a dus la 0 perionda de srabilitare in Europa.

RAZBOAIE

1814 Fortele aliare intra In Franta, Napoleon csre exilat pc Elba.

Pistol ell cremene, purtat de eel din cavalerie

1813·1814 Razboaie de eliberare. Austria, Prusia ji Rusia inving Franta in "Lupra Nariunilor", la Leipzig.

1815 Napoleon se Inroarce pentru 0 perioada scurta de timp, insa este invins la Waterloo.

..

REVOLUTIJ\ FRANCEZA

Campania din 1812 in Rusia

Cand Napoleon, impreuna cu 500.000 de soldati, a invadat Rusia, rusii i-au arras mai adanc in teritoriu, retragandu-se, arzand culturile §i adaposturile pe parcurs. Francezii au ajuns la Moscova, insa, lipsiti de provizii, in iama aspra, mii au murit de foame sau inghep~i.

INTRE 1797 ~I 1815, Europa a travers at 0 perioada marcata de razboaie. Cunoscute sub numele de Razboaie Napoleoniene, acestea implicau Franta, pe de 0 parte, ~i vechile regate ale Austriei, Prusiei, Marii Britanii ~i Rusiei, pe de alta parte. Franta fusese in razboi din anull792, cand armatele sale au luptat pentru a sprijini Revolutia. Cu toate acestea, razboaicle de aparare s-au transformat in razboaie de cucerire, deoarece Napoleon largea granitele Frantei pentru a crea un imperiu. Pilla in 1808, armatele lui Napoleon controlau cea mai mare parte a Europei vestice ~i pareau invincibile. Suprernatia britanica pe mare, campania dezastruoasa a lui Napoleon in Rusia ~i 0 revolta europeana generala au rasturnat insa situatia ~i, pana in 1815, fortele europene unite l-au invins pe Napoleon pentru totdeauna.

Trafalgar Armatele lui Napoleon

1800 Lupta de la Marengo se sfar~c§te eu victoria francezilor.

720

1804 Napoleon devine irnparar. Planuieste sa invadeze Anglia cu 0 armata de 140.000 de soldau, Renunra la aceste planuri dupa Trafalgar.

1805-1809 Printre vicroriile lui Napoleon se nurnara cele de la Auerstadr, Austerlitz, Friedland, Jena §i Wagram. In acel moment, conrrola eea rnai mare parte a Europei.

ARMATE

NAPOLEON BONAPARTE

Parualoni largi sau strdmti, buJan!; in partea de sus

Istoric

1792-1795 Razboalele Revolutiei Franceze:

Franta lupra penrru a-si apara revoluria, confrunrandu-se cu ostilirarca alter pureri europenc.

Catarame I dealama-W

Uniformele

Moralul ridicar ji eficienra erau esentiale pen· tru 0 victorie in lupra, Uniformele elegance Ii fiiceau atat pe soldatii englezi, cir )i pe cei francezi. sa se sirrua mandri ca fac parte din armata. iar rnenrinerea unci rinute ingrijitc ii invata sa fie disciplinari si supusi. Instructia ajuta soldarul sa dud insrinctiv I. lndeplinire ordinele in rimpul luprei.

fiemai durabiLi.

IRAZBOI, AVIOANE

~=~~ AVIOANE.LE AU F(~ST FOLOSITE Lansator de racbete

.. - - - - d -" Sidewinder aer-aer

~ , . ~ -- pentru pnma ata mtr-un

-= <:> conflict in Primul Razboi

- Mondial (1914-1918). Acestea

au devenit de atunci un element esential al conflictelor armate. Avioanele de razboi variaza de la rapidele avioane cu reactie la elicopterele penrru campul de lupta §i avioanele-cisterna, pentru aliment are in timpulluptei. Avioanele localizeaza §i distrug aparatele de zbor inamice §i rintele de la sol. Ele transports trupele §i echiparnentul catre §i dinspre carnpul de lupta. Pe timp de pace, aparatele de zbor militare ajuta adesea in situatii de urgenta §i in caz de foamete.

Tipuri de avioane de razboi

Avioanele de razboi pot participa direct la lupta sau nu, cum este cazul celor care

sus tin alte forte militare, Printre avioanele de iupra sunt cele de lupta propriu-zisa (sau de interceptare), bombardierele ~i bombardierele de Iupta, care ca~tiga luptele aeriene, perrnitand alter aparate sa actioneze deasupra unei zone inarnice. Cele noncombative desfasoara misiuni de recunoa§tere sau transporta rapid rrupele §i echipamentele in zona de Iupra.

Elicopterele de atac Combinane de e~cop[er §i avion de atac, acestea disrrug ,intele inamice de pe campul de lupra ell ajurorul unei rnitraliere, al racherelor sau proiecrilelor.

Avioanele de mare tonaj Avioanele de mare rona] (dreapra] rransporra sure de militari ech ipari complet, de la baze cacre zona de conflict.

Parbriz curbat, tmpotriua pasari/or

A dmisia de aer

Harrier GRS, vedere din fa~a

Harrier GRS

al sistemului de bombardare laser 1iTV

Avionul Harrier GRS este unul dinrre putinele aparate de luptii cu decolare ~i ell arerizare verricalii, care sunt ind.. folosire. Acesra esre propulsar vertical de motoarele Cll reactie ell ajurajele orientate in jos. Nu are nevoie de 0 pisra, deci poate fi camuHat in apropierea frontului de Iupra.

Lumini pentru aterizare

Elementele unui avion Avioanele de lupra §i lansatoarele de rachcre sunt aparate de zbor sofisticate. Cornputerele aflate la bord ajuta pilorul sa navigheze §i sa foloseasd armele. Avioanele de lupta transports

anne aer-aer (rachete §i arme de foe) pentru atacarea altor aparate de zbor §i arme aer-sol (rachete §i bombe), pentru atacarea tintelor aflate pe apa

sau uscat. De asemenea, mai dispun §i de sisteme de autoaparare, printre care se nurnara und.ele electronice §i flacarile pentru derutarea rachetelor lansate impotriva lor.

Lumina anticoliziune

Harrier GRS, vedere laterala

Bomhardierele grele

Bombardierele grele sunr apatate de zbor mart, adesea la fel de mari ca avioanele de pasageri. Acestea zboara la altirudini mari, deasupra cdmpului de lupr •. ~i lanseaza bombe, care cad la sol. Este nevoie de mai multi membri ai echipajului pentru a conduce ~ceSt avion.

Fortele aeriene

,

o foqa aeriana reprezinta mai rnult decat 0 colectie de aparate de zbor, cu echipaje. Exista §i mii de persoane care lucreaza la sol, incluzand inginerii care asigura mentenanta avioanelor. Majoritatea fortelor aeriene sunt imparrite In escadroane. Prima for~a aeriana organizara a fost Forra Aeriana Regala Britanica (RAF), infiintata In anu11918.

Pantaioni impotriva acceleratiei gravitafionale (anti-G)

~--A'Tloan,ele de recuno~tere Cunoasterea poziriei inamicului este misiunea aparatelor de zbor de recunoasrere (sranga). Unele zboara la alritudine joasa rapid, forografiind. Alrele zboara la altirudini mario folosind radarul penrru a derecta alte apatate de zbor,

membru al echipajului unui avion ell reactie, Fortele Aerie~e Regale Britanice

Membrii echipajelor avioanelor ell reactie poarta ~i 0 vesta de salvarc, in eaz col trebuie sa se

".. .JI carapulreze din

/ _ avion.

Oglinda Brop,ra cu coduri

APARATE DE ZBOR ~I BALOANE

ARMATE

MI)LOACE DE PROPULSIE

RAZBOIUL MONDIAL,AL DOILEA

ZBOR, ISTORIC

RAZBOAIE

RAZBOIUL MONDIAL, PRIMUL

ARME

721

Elementele unui vas de lupta Vasele de lupra sunt proieccate sa fie rap ide §i u§or de manevrat. Acestea au carene usoare, din aluminiu, §i motoare cu turbine purernice, pe gaz. In interior, fiecare vas este imparrit in sectoare etanse, care pot fi izolate individual, dad este gaurita carena in timpul unui arac, Aid se gasesc cabinele echipajului, spatiile de depozitare §i camerele de COntrol. Deasupra punrii exista arme §i echipamente de telecornunicatii. Navele de razboi sunt dotace cu diferite tipuri de arme, inclusiv tunuri, rachete §i torpile.

RAZBOI, NAVE

IN RAZBOAIELE MODERNE sunt implicate mai multe tipuri de vase, de la cele mici, rapide, de patrulare, la uriasele portavioane. Fiecare tip de vas indeplineste un anumit tip de misiune, precum protejarea navelor

comerciale impotriva atacurilor sau cautarea vaselor ~i submarinelor inamicului, Un vas de lupta modern este echipat cu sisteme de navigatie ~i arme sofisticate. In mod normal, vasele de lupta actioneaza in grupuri, numite flote. Ele sunt sustinute de nave auxiliare, care furnizeaza provizii, precum cornbustibilul ~i hrana.

Radar pcntru

"

Fregatele

Frcgarele sunt vase de razboi de dirnensiuni medii, uloare jl rapide, Fregatele escorteaza, in mod obisnuit, portavioanele, protejdndu-lc de aracuri. Ele stint docare ell rachete antiacricne ~i antivas §i echipamente de detectare a submarinelor,

Radar

Platforma aerian\

Capcand sonartorpild

Elice

Tipuri de vase de razboi

Vasele de razboi sunt fie de suprafata, fie submarine. Cel mai important vas de suprafata este portavionul. Alte tipuri de vase de suprafara apara porravioanele §i ataca vasele inarnice. Submarinele sunt fie de vanatoare, care cauta §i distrug vasele inamice, fie balistice, cu rachete, care raman ascunse pe fundul oceanului luni inrregi.

Dragor de mine german

Porravion a1 Marinci SUA

Portavionul esre eel mai mare dinrre toate vasele de razboi, 0 baza aeriana plutitoare: poate constitui pista penrru decolari §i acerizari, are hangare unde se poate efecrua service avioanelor, §i tum de control. pemru a comunica Cll pilotii. Cele mai mari porravioane pot transport. pana 1. 100 de avioane, un echipaj de peste 2.000 de ruarinari ~i 1.000 de piloti,

Dragoarele de mine

Dragoarele cauta mine [Incircaruri explozive) scufundare in mare. Ele au echiparnenre speciale care localizeaza ji distrug mine!e de suprafata ji carene din lemn sau plastic. dcoarcce mincle magnetice sunt adesea declansatc cand trcce pe deasupra lor un vas eu carcna de orel,

Crucisatoarele porrelicoprer Crucisaroarele sunt vase de razboi mari, inarrnate cu runuri. rachete §i rorpile. Un crucisaror eu heliport arc 0 punte in partea din spate, unde pot areriza elicoprerele, ji hangare, unde POt fi depozieare.

Crucisator ai Marinei SUA

ARMATE ARME

NAVIGATIA SI ALTE SPORTUlb NAUTICE

RADAR§I SONAR

RAZBOAIE

722

Antend radar pentru control

Fregata a fost proiectata initial in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, pentru a proteja convoaicle de atacuriie submarinclor.

Radar pentru controlui tunului 1i rachetelor

Vasul este

Timid pentr~ tun

Caren.i ufoard, din aluminiu

Flotele militate

in perioada de conflict, misiunea unei flore de razboi este sa rnentina deschise caile navigabile ale unei natiuni, sa protejeze vasele comerciale §i alte vase, sa detecteze §i sa distruga navele inamice §i sa sustina arrnatele ~i fortele aeriene. Pe timp de pace, ele ajuta in zonele calarnitare, salvcaza persoane ~i viziteaza ~ari, prornovand pacea.

Jnsignd de

Sigla

Uniformele Aceasra uniformd a florei sovietice esre in stil traditional. Multo nariuni au 0 uniforrna similara.

Boned.

RAzBOIUL MONDIAL, AL DOILEA

SUBMARINE

TRANSPORT, V1\SE SJ

ISTORIC BARd

RAZBOIUL DE 100 DE ANI

IN 1337, EDWARD III AL ANGLIEI (d. 1327- 1377) a pornit un razboi crancen impotriva Frantei, razboi care avea sa dureze peste 100 de ani. Edward §i succesorii sai se simteau indrepratiti sa revendice tronul Frantei, insa, de asemenea, voiau sa apere §i teritoriile mostenite in sud-vestul Frantei. La inceput, in timpul dornniei lui Edward III §i al srranepotului sau, Henrie V, se parea d Anglia va d§tiga razboiul, Apoi, dupa ce ducarul independent al Burgundiei a

trecut de partea francezilor, situatia

s-a rastu:nat §i Franta a inceput sa Areas francez

d§tige. In cele din urma, francezii i-au alungat pe englezi din tara lor, lasandu-le doar orasul Calais, unicul teritoriu englez de pe continentul european.

Inccputurile

Ajutati de aliatii burgunzi, englezii au repurtat multe victorii, pana in 1429, d.nd francezii, sub stralucita conducere a Ioanei d'Arc, i-au invins la Orleans. Alianra francezilor cu burgunzii din 1435 s-a dovedit a fi prea puternica pentru Anglia, care a pierdut constant teritoriile franceze pe care le detinea.

1340-1360

Englezii au mostcnit Aquitania 1i, In 1347, au cucerit Calais. in 1359, acesria au incercar sa invadeze teritoriul francez. Francezii le-au rinuc piept, urmand Tratatul de la Bretigny, In 1360.

1360-1429

Deji englezii pierdusera Aquitania pana in 1429, ca~tigasera teritorii tn nordul Franrei, prinrre care se afla ?i Normandia. in 30 de ani, pierdusera tor, ultima lor posesiune In Franta ramanand Calais.

Ioana d'Arc

loan a d'Arc (1412·1431) a auzit voci care ii spuneau sa elibereze Franta. La 17 ani, i-a condus pe francezi lntr-o lupra vicrorioasa asupra englezHor. Mai rarziu, a fost prinsa §i vdndura englezilor, care au ars-o pe rug, ca eretica. In 1920, a fast declarara sfanta .

se incordeazii

In lupte, precum cele de la Crecy (1346) ~i de la Agincourt (1415), francezii au folosit asalrurile cavaleriei, care erau cornbarute u§or de englezi, folosind nona §i puternica lor arm a, arcuI lung. Incepand din anuIl420, francezii si-au refacur armata §i au inceput sa toloseasca atacurile rapide, care

au distrus armata engleza §i au conrribuit la victoria francezilor.

Areas englez cu arc lung

Arbaletele franceze

Arbalera era a arma lenra, dar puternica. Dupa fiecare lansare, un mecanism ell parghie tncorda arcul pentru urmatoarea tragere, ceea ce dura 30 de secunde, rimp in care urcasul era descopern.

Arcurile lungi englezesti

Arcullung avea 0 incarcare mai rapid a decar arbalera, Un area? putea trage pani la 12 sigqi r= minut. 0 sagead purea

o armura aflata chiar 1i de la 180 In distanta, insa nu crau la precise ca sagerile trase de a arbalera.

Conducatorii razboiului

Caracterul §i rnaiestria milirara ale Ioanei d'Arc §i ale lui Henrie V al Angliei le-au inspirat adeptilor curaj §i incredcrc. Ducii de Burgundia au avut un rol fundamental dintr-un motiv diferit: acestia determinau echilibrul de forte dintre Anglia §i Franta,

Prinrul Negru

Numit astfel pentru d puna 0 armura neagra, Edward (I 330·1376) a fast eel mai mare dintre fiii lui Edward (] l. A luptar la Crecy ji Poiriers ~i a stapanir. Aquiran!a in anii 1360.

.:~!W' ;:.... ~.~~.~.:.\! •.•

,V!' ',t

I . - . .

, ,!

!

Carol VII al Frantei Carol VII (d. 1422·1461) a fost incoronat rege al Frantei in anul 1429, dupa victoria de Ia Orleans. Arunci, a reusir sa organizeze 0 armata import-iva englezilor,

reritoriilor franceze. 1415 Victoria englez. de la Agincourt; Henrie V controleaza Normandin.

1420 Henrie V este numir mosreniror al tronului franeez. 1422 Carol VI Ii

Filip eel Bun

Filip (1396·1467), duce de Burgundia, a fost la incepur aliar al englezilor, insa a trecut de partea francezilor, ajutandu-i sa dltige. Ducatul sau a devenit unul dinrre cele mal purernice din Europa.

Istoric

1346 Lupra de la Crecy:

Anglia 'Ii aduna fortele impotriva Frantei. 1360 Pacea de la Brerigny. Edward III primC§te Aquitania ~i renunta la alte revendicari asupra

..

ARME SI ARMURI

EUROPA, ISTORIC

Henrie V rnor.

1429 loana dArc elibereaza orasul Orleans 1i 11 escorreaza pe Carol VII carre Reints. pentru a fi uns rege al Franrei. 143110ana d'Arc esre arsa pe rug. ca eretica ..

EUROPA _ MEDIEVALA

Henrie V Henrie V (d. 1423· 1422) al Angliei a cuccrit patru mari erase, prinrre care sc gasea Ii Rouen 1i si-a condus soldarii in muhelupre vicrorioase. Prin casaroria sa ell Caterina de Valois, ar fi mosrenir rronul Frantci de la cumnaru] sau, regele Carol VI, iflSa a murir inaintca acesruia. Piesa lui Shakespeare, Henrie V, descrie realizarile acesruia,

1435 Consilinl de la Arras: Burgundia iIi uneste forrele eu armata franceza.

1453 Victoria Iranceza de la Castillon: Anglia pierde (Date rericoriile Iranceze, eu excepria orasului Calais.

FEUDALISM

723

RAZBOIUL COREEAN, vezi RAZBOlUL RECE. RAzBOlUL CRIMEIl, vezi NIGHTINGALE FLORENCE

RA~~D~~T~~u~~a~s~p~~I~:un PR~~J,

razboi de 0 atrocitate ~i 0 dimcnsiune nemaiintalnite pani l~ . r: ..<Tm"=b.,

atunci. Contlictul, numit atunci Marele Razboi, este astazi Nl~'~r)fiS (,·, .. J~"v""-\

cunoscut ca Primul Razboi Mondial. E1 a izbucnit ca urmare a 7'5' 1~;~ '~;c:.

rivalitatilor economice, coloniale ~i militare dintre imperiile ..... _,. r ~:~ ... ;::~:.:

, , I

europene. Asasinarea, in 1914, a mostenitorului tronu1ui unuia dintre C\~\ .. /

aceste imperii - eel al Austro-Ungariei - a fost scanteia care a declansat c:::::3. t·;\~ ..

razboiul. In d.teva luni, razboiul izbucnise in Europa, Africa ~i Asia. State neutre ;:;;;.0

Pina la sfaqitul conllictului, in 1918, vechile imperii erau ruinate, iar

locu11or era ocupat de 0 nona putere rnondiala - SUA.

Puterile centrale

Austro-Ungaria

Purerile centrale Impcriul Otoman

Trupe impotrnoliic in noroi, fa Passchendaele

Aliatii (1914) Aliatii (1915)

Frontul de vest

Germanii planuiau sa marsaluiasca prin Belgia §i nordul Franrei, sa ocupe

Parisul §i sa-i puna pe francezi in imposibilitate de a Iupta. Planurile au fost dejucate de armata franceza, pe raul Marne. Ambele tabere au sapat transee, pentru a-si proteja pozitiile, care se intindeau de la Canalul Manecii

pana la granita elvetiana,

Raul Somme

La 1 iulie 1916, trupele aliate (cele clin tabira tranceza ji britanica) au incercar sa tread de liniile germane aflare in zona raului Somrne, din Franra, Pin. la sfarjirul unei bit.lii de patru luni, Aliatii avansascrf 8 krn. Un milion de militari au murit.

Transee, in zona raului Somme

Passchendaele

Lupta de la Passchendaele

Izbucnirea razboiului

La 28 iunie 1914, mostemrorul tronului ausrriac a fost asasinar in Serbia. Austria a invadat

Serbia, Rusia a sarit 111 ajutorul acesteia, iar Germania a sustinut Austria. Temandu-se de un razboi pe doua front uri, Gcrmania a invadac Franta ~i Belgia. Mares Britanie a dedarat razboi Germaniei.

Recrutarea

La incepuc, soldarilor de carlera Ii s-au alarurat mii de volunrari. insa, din cauza faptului d. numarul victimelor cre~tea, guvernele au fost nevoire sa aduca recruri (care erau obligari sa i~i sarisfaca serviciul rnilitar), pel1rru a rnenrine forp annatelor.

Afij pentru recrurare in Africa de Sud

Fronturile de est

Razboiul din Europa de Est, dintre Germania §i AustroUngaria, pe de 0 parte. §i Rusia, de cealalta, era mai dinamic decat in vest. Majoritatea Iuptelor aveau loc in camp deschis, In zona in care astazi se afla Polonia §i in cea a Mediteranei de Est. Razboiul s-a extins §i in Asia, cand lrnperiul Otoman a atacat Rusia, la sfar§itul anului 1914 §i Aliatii au lansat campania neinspirata de la Gallipoli. lrnperiul Otornan reprezenta 0 arnenintare atat pentru Siria, cat §i pentru Palestina §i astfel au fost trimise trupe din Egipt sa apere regiunea.

Trupe briranice in Palestina

Manfred von Richthofen

Ccl rnai faimos pilot al razboiului a fost Manfred von Richthofen (1982-l918). Se spune d a distrus 80 de aparate de zbor aliate inainre de a muri, cand avionul sau a fost atins de un proieccil deasupra Franrei. A fost cunoscut sub numcle de Baronul Rosu, darorita avionului sau Fokker rojU aprins.

Mai 1915 Italia intra In razboi de parte a Alianlor.

724

in luna iulie 19l7, Aliatii au mai incercat 0 datil. sa rreaca prin liniile germane, de data aceasta in apropierea satului Passchendaele, din Bclgia. Vrernea rea a transformat zona Intr-o mare de noroi, peste 300,000 de soldati aliati pierzandu-si vieti]e, nemaipurandu-se inainta,

Uniforma unui soIdat briranic, baralionul scotian avea uniforme kaki, pentrll a se camufla.

Echipamenrul infanrerisrilor francezi includea munirie ~i provizii de hrana.

Curen

Istoric

August 1914 Germania declara riizboi Rusiei ~i Pranrei ji invadeaza Belgia; prin urrnare, intra ~i Marea Britanic in razboi: Gennania face Marea Britanie sa se retraga la Mons, Belgia; Germania infringe Rusia la Tannenberg.

Iunie 1914 Arhiducclc Franz Ferdinand. mostenitor al tronului Ausrro-Ungariei, este asasinat: Serbia esre invinuire de asasinat.

Iulie 1914 Ausrro-Ungaria invadeaza Serbia; Franta, Germania ~j Rusia i~i mobilizeazf armarele, pregatindu-se de razboi.

Septembrie 1914 Avantul german esre oprit de britanici ~i de francezi pe raul Marne.

Infanterisc german

Rani/Ii

Ocrombrie 1914lmperiul Otoman intra in razboi de partea Germaniei: in Franta sunt sapare linii defensive sub forma de tran~ee, care se intind de- a lungul fronrului de vest.

Aprilie 1915 Germanii folosesc pentru prima data gaze otraviroare, la Ypres, Belgia; Aliatii incearca sa fortczc Impenul Oroman sa iasa din razboi, invadand peninsula Gallipoli.

RAzBOlUL MONDIAL, PRIMUL

Razboiul civililor

Tanc briranic Mark V

Uriasele arm ate ale Primului Razboi Mondial aveau nevoie de o forfa rnasiva de muncitori de rezerva, care sa le furnizeze armament, hrana §i alre provizii. Inrreaga foqa de munca civila era folosita in activitatile de razboi, producand arme ~i munitie, cultivand produse agricole pentru hrana ~i mentinand industria ~i economia pe linia de plutire, in timp ce milioane de soldati luptau pe front.

Femei-sofer de ambulanpa, pc front

Femeile in razboi

lnainre de anu11914, femeile aveau, de reguJa. rneseriile pe care nu le doreau

barbarii. in umpui razboiului, femeile au fost nevoice sa fad

muncile care erau rezervate in mod obisnuir barbatilor, care luprau pe front. In roars Europa, femeile lucrau ln fabrici ~i biro uri, conduceau autobuze ~i tramvaie, lucrau pamanrul, fad.nd pane ~i din forrele de polirie,

Propaganda

Penrru a inrart moralul ~i a slabi rezistenra inamicului, ambele tabere foloseau propaganda. Oamenii crau rnanipulati prin afi~e, foi volante ji programe de radiodifuziune, care erau folosire toare ca rnijloace de propaganda. Cei care refu-

zau sa lupre primeau pene albe, in semn de "la~itate':

Pcne albe

Istoric

Februarie 1916 Porre]c germane Incearca sa cucereasca forrareara franceza de hi Verdun, intr-o ' lupd de 10 luni,

Mai 1916 Florele germane ~i britanice se Infrunra in lupta neconcludenta din Iutlanda, Danemarca.

Infanterist francez, regimenrnl al XXVI-lea

..

AFRICA, ISTORIC

725

Pusca ell lunetii Ross, canadiana, model MkllI

Primul Razboi Mondial a fosc prima confrumare globala din istorie. Au participat la razboi oameni de pe toate conrinenrele. In Africa ~i Asia, lmperiul Otoman ~i fostele colonii germane au fost infrante de trupele Irnperiului Britanic. Au existat lupte in Orientul Mijlociu ~i In Oceanul Pacific. Inrrarea in razboi a SUA, in anulI917, a marcat sfar§itul dominatiei europene a politicii mondiale.

Noi anne

Principalele arme folosite in razboi erau pu§ca (ell baioneta), rnirraliera ~i obuzele de artilerie. In aprilie 1915, armata germana a introdus 0 noua anna ell efecte morrale - gazl'! - pe care l-au folosit arnbcle rabere. Britanicii au introdus pentru prima data tancuri in lupcele de pe raul Somme, in seprernbrie 1916, ambele tabere folosind din ce in ce mai mulr apararele de zbor - la incepur pentnl recllnoaFere ~i mai rarziu pentru bombardare,

Peisaj din rdzboi, de artistul britanic Paul Nash

Ana in tirnpul razboiului Arrocitati!« razboiului au inspirar pietorii §i poerii din ambele tabere. Vechea idee roman rica a razboiului, vazut ca 0 cauza rnareata, a fost inlocuita de constientizarea cruzirnii ~i forrei sale distructive. Multi artisti 1i scriitori tineri au [uprat pe front; unii dinrrc acestia, prccum poccul britanic Wilfred Owen (1893- 1918), au murit in lupra.

Sfaqitul razboiului

La rnijlocul anului 1918, fortele proaspete arnericane s-au alaturat Aliatilor, soldatii germani Hind macinati de foamete ~i nernulturnire. Aliatii au rupt tronrul german In august 1918. Austro-Ungaria ~i Turcia s-au prabusit in octornbrie, iar Aliarii au Iortar Germania sa fad pace la 11 noiembrie 1918.

Tratatul de la Versailles Tratatul de pace a fost semnat la

28 iunie 1919, in palatul de la Versailles> Franta. Germania a pierduc terirorii ji a fost obligat. sa-~i rcduca armata ~i sa platcascd a compensatie Aliadlor, Tratatele ulterioare au remodel at harta Europei de Est.

Semnarea cratatului

Costul razboiului

Nimeni nu ~de cu exaccitatc di~i oamcnl au murit in timpul Primului Razboi Mandial.

Esre posibil sa f murit aproxirnariv 9

rnilioane de soldari ji alee 13 mil ioane de civili. Alte 20 de milioane de oameni au murit In epidernia de grip. din 1918- 1919, care a decimar Europa. Macii, care au crescut pc carnpurile Frantci, au dcvcnir sirnbol al victimelor razboiului.

Mad

Iulie-noiernbrie 1916 Batalia de pe Somme; se folosesc pentru prima data mncuri.

Aprilie 1917 SUA intra In razboi de partea Aliatilor, Iulie-noiembrie 1917 Lupta de la Passchendaele

Martie 1918 Germania ~i Rusia scrnncazii tratatul de pace la BrestLirovsk,

Martie 1918 Forrele germane fac progreso majore pe Froncul de Vest.

Octombrie 1918 Italia invingc AuscroUngaria, atdt Ausrro-Ungaria, cat ji Turcia eer pacea.

Iulie 1918 Inainrarea rrupelor germane esre oprira.

Noiembrie 1918 Esre semnac arrnlsrlriul inrre Germania ~i Aliari.

August 1918 Cu ajurorul fortelor arnericane. trupclc aliate, intr-o rnanevra decisiva, cup liniile germane.

Hainii de camuflaj vopsira manual

Iunic 1919 Se sernneaza Tratatul de Pace de la Versailles, Franta, Conditiile imp use Germaniei au fosr, mai rarziu, cauza majora a celui de-Al Doilea Razbo: Mondial.

ARMATE

RAZBOIUL MONDIAL, AL DOILEA

EUROPA, ISTORIC

FRANTA, ISTORIC

GERMANIA, ISTORIC

REGATUL UNIT, [STORIC

IMPERII

RAZBOIUL MONDIAL, AL DOILEA

AL DOILEA RA..zBOI MONDIAL a fost eel mai cumplit razboi din istorie. Pentru prima data in istoria onflictelor armate, si-au pierdut vierile

mai multi civili dccat soldati. In s-au

, ,

inregistrat peste 50 de milioane de victime, printre care se aflau 20 de milioane de rusi, 6 milioane de polonezi ~i 6 milioane de evrei. Razboiul, care a durat din 1939 pana in 1945, a implicat oameni de pe toate continenrele, purine ~ari rarnanand neatinse de carnaj. In Europa, a fost nevoie de Iorta arrnatelor r?Sa ~i americana pentru infrangerea Germaniei. In Asia, bomb a atornica a fost folosita pentru prima dati la infrangerea Japoniei.

Razboiul Mondial

In iunie 1941, trupele germane au invadat Rusia. $ase luni mai tarziu, aparatele de zbor japoneze bombardau baza navala americana de la Pearl Harbour. aducand SUA in razboi. Pana Ja sfar§itul anului 1941, se formase 0 alianta inrernationala intre SUA, Rusia §i Marea Britanie, care se infrunta cu Axa formata din Germania, ltalia §i Japonia.

Operatiunea Barbarossa

La 22 iunie 1941, 79 de divizii germane au invadat Rusia, in cea mai mare operatiune militara a tuturor rimpurilor, La inceput, au faeur progrese mari, insa rezistenta rusilor a oprit incercarea de ocupare a Moscovei §i Leningradului.

Inceputuri

Adolf Hitler a preluar purerea in Germania in 1933 §i incepur refacerea pozitiei acesteia in Europa. A organizat armata puternica §i flora aeriana §i a inceput sa extinda teritoriul german citre Europa Centrals §i de Est. La 1 septernbrie 1939, rrupele germane au invadat Polonia. Drept raspuns, Marea Britanie §i Franta au declarat razboi Germaniei.

Razboiul in Europa

Momentul crucial

Pana la jumatatea anului 1942, germanii ocupasera cea mai mare parte a Europei §i Nordul Africii, iar japonezii controlau cea mai mare

parte a Pacificului. Trei lupte au schimbat cursul isroriei: Midway. unde SUA i-au oprit pe japonezi, El Alamein, din Nordul Africii, §i Arricole de imbracarninre din Stalingrad, unde rusii au obligat fortele uniforma unui oflrer german de ocuparie sa se retraga.

E1Aiamein

In 1942, crupele germane ~i iraliene, conduse de maresalu] Rommel, au [recut prin nordul Afrieii, carre Egipt ji Canalul Suez. Inrr-o lupra indelungata, a opra Armata britanica, condusa de generalul Bernard Montgomery sau "Monty", l-a invins pe Rommella EI Alamein, Egipt.

Rommel in Africa de Nord

Razboiul-fulger

Armata germanil si-a adus rancurile rapid pe reriroriul inamic, sustinandu-le ell bombardamenr acrian. Aceasta strategic, nurnita razbol-fulger (Blitzkrieg). a avut succes intre anii 1939 jil940.

Batalia Marii Britanii

Timp de patru luni, in 1940, aparatele de zbor ale Marii Britanii s-au ccnfruncar ell flora aeriana

germ ana. Dupa inrcgistrarea unui nurnar foarte mare de vicrime, Germania ~i-a anulac planurile de invadarc a Marii Britanii.

german !>1e,;ser,:chulidt Bf 1 09£ Avion de lupra britanic Hawker Hurricane Mark 1

17 » v' '/\ .'

(,/.. ..[".\- -:)'.--- 'r:" . Razboiul din

-, " .... {"~ :e3/)~Japo1a Oc~anu1

Chinb. ... ~ ! Pacific

-. ...... r \

• 01'" ~ongKong \ •

,'''. Q • \ ••

I - , ~ .' Oc,,!,nt.( Pacific

\ ,.1"l,' Filipine . .' ;

... .£J'~. 4" .. _>;'.-1

..... ::.~;;...~-~!. .':

'loJ\e conrrolatc de jap'~nezi panain 1942

Ocupatia japoneza ---

<J '

Pearl Harbour

La 7 decernbrie 1941, avioanele

japoneze au lansar un arac-surpriza asupra florei americane din Pacific. srarionara la Pearl Harbour, in Hawaii. ~i a invadat Filipine, Hong Kong ~i Malaya. SUA au declarat curand razboi.

atat Germanei, cat ~i japoniei.

Bombardarea flotei americane

la Pearl Harbour

State neutre

Zone controlate de Alia~i

Starele Axei

o o o

Zone conrrolare de Axa

State Aliate

General maior din armata gerrnana

~

Cizme de

piele

Adolf Hider

Hider (1889·1945) a devenit eancelarul Germaniei In 1933. Foarte rapid, a pus mana pc putere. transformindu-se Intr-un dictator, eondudnd pan, Ia moartea sa, in 1945. Talentul sau de orator i-a convins pe multi ca el era eel capabil sa reinvie mandria

~i rniirctia Germaniei, pierdure dupa Primul Razboi Mondial.

Istoric

Martie 1936 Germania iji tncepe cxpansiunca prin rrimirerea de trupe in eanronul Rhineland.

Ocrombrie 1936 Germania se aliaza cu Italia - formarea Axei Roma-Bcrlin.

Noiembrie 1936 Germania se aliaza eu Japonia.

Martie 1939 Trupele germane invadeazh Cehoslovacia.

intinderea zonei ocupate de germani

Septembrie 1939 Germania ji Rusia invadeaza Polonia; Marea Briran ie ~i Franta declara razboi Germaniei.

Aprilie 1940 Trupele germane infring Danemarca ~i Norvegia.

Mai 1940 German ia ocupa Olanda, Belgia ~i Franta, foqand britanicii sa se rerraga.

luI ie-ocrombrie 1949 Forra aeriana britanlca invinge Germania in Badllia Marii Britanii, lmpiedicand invazia rrupelor germane.

726

Europa sub ocupatie

Viata in Europa ocupata era grea. Hrana era rationalizara, ziarele ~i radioul erau cenzurate §i tori locuitorii erau pusi la rnunca pentru producerea de provizii necesare razboiului german. Evreii se temeau pentlLl viata lor, din ce in ce mai multi Hind adunati §i trimisi la moarte in lagarele de concentrate, precum Auschwitz §i Treblinka.

Rezistenra

In (Dati Eu~opa) oamenii se luprau pe COIU propriu pel1t[u a-si scapa rarile de ocupafia germana. In Olanda §i Danemarca, familiile adaposteau evrei, iar in Franta ?i Iugoslavia, luptatori

lnarmati duceau un razboi crancen impotriva armarelor de ocuparie.

Lupratori rczistcnta franceza

Winston Churchill Churchill (1874-1965) a devenit primminisrru al Marii Briranii in 1940. Bun orator, discursurile sale ridicand moralul

briranicilor In timpu] bataliei Marii Briranii

§i in timpul r.izboiului, In general, Churchill a condus Marea Britanie spre victorie, insa a pierdur puterea in iulie 1945. A for reales prim-rninistru In perioada '51-'55.

Lagarde

In Germania, rnilicane de evrei, ~igani ~i prizonieri de razboi au fost trimisi in lagare. Uncle ave au condamnati la rnunca silnica, care produceau mun irie ~i

alte provizii; altele erau lagare de conccnrrare pentru exrerrninarea evreilor ~i a altor "indezirabi!i".

Condiriile de trai erau de ncconceput ~i multi au rnuri t din cauza tratarncntelor inumane §i a Infcmerarii. Prizonierii de razboi

(dreapta) erau rinuti ji ei in conditii oripilante.

din Pacific, ducand, asrfel, la intrarea SUA in razboi,

Istoric

Decembrie 1941 Japonia bornbardeaza flora americana

1942 Flora americana opreste tnainrarea japonezilor in Pacific, in batalia din Marea Coralilor ji In batalia de la Midway.

Noiembrie 1942 Britanicii lnving fortele germane la EI Alamein, in nordul Africii.

Romanul unui rnilitar american

, ~ -- TH'E -,

, YEARl !NG

'.~ "',~_ \, 1\ I"

\~,~ . ' ,~

I >~.,..

,

I .~, ;~I ~' en

RAzBOIUL MONDlAL, AL DOILEA

Civilii in razboi

Pentru prima data, razboiul ajunsese in casele oamenilor, departe de campunle de lupta, Bombardarea oraselor §i metropolelor insemna ca tintele actiunii inamice erau civilii, care se refugiau adesea in adaposturi. Pe mare, razboiul submarinelor a oprit vasele care transportau hrana ~i alte provizii, provocand foamete.

c~_

Dresda, dupa raidul aerian din 1945

Raidurile aeriene

In anii '40-'41, forra aeriana gerrnana a bombardar multe erase britanice ~i multi civili si-au pierdut viara. Pe rnasura ce razboiul evolua in favoarea Aliatilor, orasele germane crau atacate. in februarie 1940, fortele aliate au bombardar Dresda, fiind cmorati peste 50.000 de oameni.

Rationalizarea

Lipsunle din toara Europa au dus la rationalizarea diferitelor grupe de alimente. Tori primeau 0 cartela pentrll hrana, in care era rnenrionata cantitatea pe care 0 puteau cum para in fiecare saptamin5.. Cei care dctincau gradini i~i puteau cultiva singuri alimentele.

Ratic sapriimanaHi de rnancare pentru un adult englez, 1941

\ Ceai:56g

Zabdr: 226 g

\ \ ... /
\
Margarina: Unt: Slanina: lou
113g 56,6g 56,6g Brdnzd: 28g Sfaqitul razboiului

Pana in 1944, soarta razboiului tusese intoarsa in favoarea Aliatilor, Italia se predase, iar rusii inainrau incet catre Berlin. In iunie 1944, Aliatii au invadat Franta, deschizand un nou front in Vest. Rusii au intrat in Berlin in aprilie 1945, iar Germania s-a predat In mai 1945.

ZiuaZ

La 6 iunie 1944, peste 100.000 de soldari din trupele allare, susrinuri de mii de vase §i aparate de zbor, au trccur Canalul Manecii Ii au debareat pe taunul Franrei. La inceput, s-au eonfruntat eli 0 rezistcnta germana acerba, insa pani la 25 august, Aliarii eliberasera Parisul. pana. la ,f.'litul anului Franta fusese eliberata.

Trupe debarcand in Ziua Z

Semn de cale ferata lu.u de pe 0 clddirc

Hiroshima

Razboiul lmpotriva Japoniei parca ca. va continua, deoarece japonezii luptau eu indarjire pentru a-si proreja lara. La 6 august 1945, forp aeriana americana a lansat 0 bambi atornica deasupra orasului japonez Hiroshima ~i 0 a doua

deasupra orasului Nagasaki, la 9 august.

Japonezii s-au predat cinci zile mai tarziu.

Stidd deformatd de cdldura extraordinard.

Resruri din Hiroshima

lanuarie 1943 Esre combatuc asediul german al Stalingradului (Volgograd).

lunie-augusr 1944 Arrnatele ruse ajung Ia Varsovia. Polonia, ji in Prusia de Est.

Aprilie 1945 Adolf Hitler se sinucide, in timp ce armata rusa ajunge in Berlin.

lunie 1943 Aliatii invadeaza Iralia,

Cutie ell ratii ale unui soldat american

Mai 1945 Germania se preda,

lulie 1943 Dictatorul fascist al Italiei, Mussolini, demisioneaza.

August 1945 Bombele atomice sunt Iansare deasupra oraselor japoneze Hiroshima ji Nagasaki; se preda Japonia.

lunie 1944 Debarcarea din Ziua Z: Alia~ii invadeaza Franta.

EUROPA, ISTORIC

STATELE UNITE, ISTORIC

..

ARMATE

ASIA, ISTORIC

FRANTA, ISTORIC

GERMANIA, HOLOCAUSTUL ISTORIC

REGATUL UNIT, ISTORIC

727

RAZBOIUL RECE

~~U~~

Cortina de Fier

In anu11949, in Europa aparuse 0

sa devina celebra, descriind aceasra situatie ca pe ,,0 cortin i de fier ... (coborand] de-a latul continentului".

Razboiul Coreii

In 1945, Coree, a fosr divizara

intre Nordul cornunisr ~i Sudul sustinut de americani. in 1950, Corcea de Nord a invadat Sudul, SUA au susrinut Coreea de Sud, iar URSS ji China au sustinut Coreea de Nord. Razboiul a continuar pona la armistiriul din 1953. Coreea a ram as divizata pana in prezent.

Comunism

Nava sovietica intorcandu-se in URSS

Criza nucleara cubaneza

In 1962, vasele sovietice au livrat arme nucleare guvernului cubanez. Sratele Unite - af1ate la doar 145 km de Cuba - au instituit 0 blocada asllpra insulei, fapt care a dus la 0 criza intre SUA §i URSS. Dupa mai rnulte zile de tensiune, URSS §i-a retras proiecrllele nucleare.

Spioni

Informariile tehnologice erau foarte importance In Razboiul Rece. Penrru a aBa ce planula cealalra rabara, ,i\rile aflare de ambele par,; ale Cortinei de Fier au folosit spioni. Acestia lucrau sub acoperire, in timcpi civile Ii de aparare, transmitand secrete milirare guvemelor de care apartineau,

Pulbere invizibild pe corpul spionilar, fiind detectabild fa expunerea CIt raze ultraviolete.

Detenta

in anii '60, tensiunea dinrre Est §i Vest a inceput sa slabeasca. in anii '70, Willy Brandt, conducatorul Germaniei de Vest, a negociat en Polonia §i URSS. La sfaqitul anilor '80, Mihail Gorbaciov a inceput sa reformeze URSS, tendinta care a dus la prabusirea

comunismului in Europa de Est. Zidul Berlinului este demolar, 1989

~i Tosi Sralin la Conferinp de la Yalta

Conferinta de la Yalta

In 1945, conducarorii briranici, americani Ii sovierici, Churchill, Roosevelt §i Stalin. s-au intalnir In sratiunea Yalta. din Rusia, pentru a horar! alcatuirea Europe! postbchcc. Confcrinra a consfintit controlul sovietic asupra Europei de Est, ceca ce a declansar diviziunea politica a Europei lntre est ~i vest, pan a In anll11990.

Avion MiG·IS

Teroarea Rosie

La incepurul anilor '50, teama de comunism in SUA a dus la 0 vanatoare de vrajitoare impotriva membrilor CW10SCll~ ai Parridului Cornunist ~i irnpotriva posibililor simpatizanti ai acesrora. Senacorul Joe McCarthy a condus un comitct de guvemare care a creat .. Teroarea Ro~ie" in SUA ~i a dus la osrracizarea a sure de oameni nevinovati,

care si-au pierdut locurile de munca, '

Afi~ anticomunist

Mihail Gorbaeiov

Gorbadov(n.1931)adevenit conducatorul URSS In anu11985. Acesra a incercar sa reformeze URSS ji a semnat acorduri de dezarmare OJ presedinrele american Reagan. in ciuda succeselor sale, a esuat In incercarea de a irnbunaciri nivelul de trai al cerarenilor sovietici ~i a dcrnisionat ln1991.

Istoric

1945 Europa se Imparre in blocurile de Esr ji de Vest.

) 955 Pacrul de la Varsovia srabilcste aliantc rnilitare intre t5.rile comun iste.

1989 Caderea Zidului Bcrlinului marcheaza tncepurul caderii guvernelor cornunisre din coati Europa de Est.

1949 Nariunile vestice organize~za NATO (Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord).

1961 Zidlll Berlinului separa Berlinul (§i Germania de Est de cea de Vest).

1990 Reunificarca Gennaniei.

1991 Gorbaciov dcrnisioneaza; prabusirea comunismului in URSS.

1950-1954 Perioada McCarthy in SUA.

1962 Criza nucleara cubaneza rnarcheaza punctul de varf al Razboiului Rece.

1950-1953 Razboiul din Coreea.

Simholul NATO

..

ARME EUROPA, RAZBOAIE RAZBOIUL MONDIAL,

ISTORIC AL DOILEA

RUSIA, ISTORIC

728

RAURI

ORIUNDE EXISTA DESTULE PRECIPITATII se

,

formeaza rauri, curgand din munti catre mare sau lacuri. Raurilc sunt canale naturale, in care apa curge de la dealla vale. In general, raurile incep ca un firicel de apa ce apare in deal uri. Pe masura ce

curge la vale, apa de ploaie este colectata din mediul inconjurator ~i cursul devine mai bogat, initial fiind doar un izvor, care apoi se transtorma intr-un rau sau un fluviu largo Prin efectul nisipului, al bolovanilor ~i al altor resturi, in piatra se erodeaza un canal. Raul formeaza, in cele din urma, o vale ~i se apropie de mare, intr-o campie larga. Raurilc au adesea un curs serpuitcr in aceasta campie, formand coturi complicate, numite meandre.

vale in forma de "v'; ell, versanti abrupfi

Ghefar

Caracteristici

In portiunea albiei minore, raurile sunt mici ~i adesea formeaza ape repezi ~i cascade. Mai departe, in aval, raurile devin mai largi, pe rnasura ce afluentii contribuie cu mai multa apa ~i aluviuni. In general, cand se apropie de mare, raurile curg de-a lungul unei campii largi de aluviuni, care au fost raspandire in teren in timpul inundatiilor, Acestea se pot separa in brare, formand 0 delta, sau pot curge printr-un estuar largo

AJluent

Albia mijlocie

Cursul rauiui esre rnai purin specraculos pe masura ce cerenul estc mai putin abrupt in zona de albic mijlocie. Atluenrii se al:iwril rdului, marind debirul de apa ji contribuind la 0 parcurgere mai usoara a zonelor unde apa nu esre foarre adanca ..

Tipuri de rauri

Raurile pot fi forme de relief permanente sau sezoniere, depinzand de ploi. In anotimpurile urnede, dupa ce se topqte zap ada, raurile pot avea curs uri atat de abundente incat POt inunda terenurile din jur.

Efemere

in deserturi ~i pe marginile acestora sau in zonele eu roci poroase, raurile au albii efernere ori inrermirente. Acestea se usuca atunci cind nu ploua, liisand in urma 0 vale adanca sau umcda.

Permanente

In zonele umede, raurile sunt, de obicei, permanence - eu alte cuvinre, curg pe roara durara anului. Debirul constant al apei din panza frearica menrine debitul raului constant ~i intre perioadele secetoase.

Albia superioara

in portiunea superioara .. raurile pot jerpui printre deal uri. Vaile formate de rauri sunt ingusre ~i ell vcrsanri abrupri. Adesea, apa este incetinita de vad, care poate avea denivelari, de~i pot exista zone eli ape repezi ~i cascade.

Cand raul erodeaza portiunea exrerioara a meandrului, "gam] de lebida" al acestuia devine din ce in ce rnai in gust. in cele din urrna, apa rupe acest gat, forrnand un lac de meandru.

Deltele

in apropierea marii. cursu I de apa incetineste. Prin urmare, j~i poace deversa inciircatura de aluviuni in forma de evanrai, intr-o delta. ~i se poate imparti inrr-o multime de brare. Deltele arenite au un tarm curbar. Delrele picior-de-pasare au un tanu neregular. care seaman a putin eu un picior de pasare,

Estuarele

La varsarea in marc, raurile se Hirgesc adesea, formind 0 intrare larga, nurnira esruar, Apa din rau poate deveni maloasa, deoareee apa sarara din mare poate face particulele de argila din raul ell apa dulce sa se adune in bulgari, Acesre rnarerii ajung la fundul albiei, ducand la acumularea de sedimenre ji contribuind la formarea deltelor.

Esruarul Blackwater, Regatul Unit

Riul Chiekahominy, SUA

729

Brat mort (lac de meandru)

Albia minora

Cand raul ajunge in zonele joase, el esre desrul de larg. Vaile abrupre din albia superioara ji de mijloc fac loc unor carnpii de inundare largi, care adesea se termina intr-un estuar san intr-o delta.

RAuRI

Aluviunile

Marerialele carate de apele unu i rau poard nurnele de aluviuni. Exista trei tipuri de aluviuni. Aluviunile de pe fundul raului sunt pierrele Ii alte particule de dimensiuni mari care tree de-a lungul apei. Aluviunile in suspensie sunt rnici particule care plutesc in apa. Aluviunile dizolvare sunr marerii nne care s-au dizolvar In apa.

Case adele

De-a lungul cursurilor, raurile pot eroda uneori roca

moale din albie, Hisand in urrna un prag inalt de rod tare. Apa cade de pe acest prag pe roca moale, inferioara, formand 0 cascada. Rocilc ~i pietrele sunt prinse in vartej la baza cascadei, sapand astfel 0 cavitate adanca, numita bazin de plonjare.

Apele repezi

in albia superioara, raurile tree adesea peste portiuni stancoase, ell bolovani. In acestc locuri, pierrele pot fi atat de dure, incat sunt erodate lent de apa, Panrele POt fi arar de abrupre incat raul forrneaza praguri, pe care curge foarte repede,

Raurile erodeaza 'in rnai rnulte moduri, Actiunea hidraulid esre 0 erodare cauzara de presiunea apei in rniscare. prin aceasra, se dcsprind bucari din albie ji mal uri. Totusi, cea mai mare parte a ercz.iunii are loe prin abraziune: acesta esre un tip de eroziune exercirar de bolovanii ~i pierrele care macina albia.

Roca dura este erodatd tncet

Bazin de plonjare

Roca moale este eradarsi rapid

Cursul rdtdu! este turbulent

Aluuiuni dizoluate, la

Direqin dcbitului deapa

Sursele de apa ale raurilor

Toata apa care curge in rauri provine din zap ada ~i ploaie, insa aceasta ajunge in rau in mai multe feluri. 0 parte vine direct peste pam ant, dar cea mai mare parte apare din surse subrerane, dupa ce a fost filtrara. In regiunile muntoase, sursele se POt forma din ghepri.

Ape repezi

Albie stdncoasd

Izvor de munre

suspensie sunt cele purtate de curent

Aiuviumle de pe jimdul raului se rostogolesc in albie

Izvoarele Ca un burere ud, roea devine saturara ell apa, pana la un anurnit nivel. numit nivel frearic. Cand nivelul coincide cu suprafatu, .pa icse prin parnant, fonnand un izvor,

Apa din topirea zapezii

in regiunile reci, apa de ploaie rarnane inghe\ara in zapada ji In ghepri luni intrcgi, an i sau chiar seeole. Cand vremea este mai calda, apa se ropejre. umpland clurile cu apa.

Ghetar cu pirau

Apa de pe pamant

Cand ploaia cade pe pamant, cea mai mare parte se infiltreaza sau siroieste: restul se evapora sau este absorbit de plante. Apa care ~iroie~te, numita scurgere de suprafata, se aduna in paraia~e ~i cursuri de apa. Cand sunr ploi torentiale, scurgerea de supratata poate inunda terenul, forrnand 0 panza de apa care provoaca eroziune de suprafata.

Supra.fo!a de rcurgere

Bazinul hidrografic

Oamenii de jtiin,a impart rclieful In diferire zone, in funcrie de locul in care eurge apa. Zona care genereaza apa care formeaza un rau se numc§te bazin hidrografic. Bazinul versant este 0 regiune ill care rnai mulre rauri se unese lntr-unul singur.

~.'.' ....

lnfiltrafii

NiveL al apei [reaiice subterane

aerare

DE~ERTURI

PLOAIA

..

730

LACURI

NORI

Zona de saturatie cu apa freatiea

ROCI ~l MINERALE

SOLUL

Euapotranspirati« (evaporarea prin plante) apei din copaci.

Infiltrarea

Cand ploua, cea mai mare parte a apei intra in parnanr - un fcnomcn cunoscur sub numele de infiltrare. Daca strarul de rod. esre imperrneabil, adica nu perrnire trecerea apei, aceasta se infiltreaza nurnai in sol, care devine foarre repede saturat.

Scurgerea hipodermica apare arunci cand apa care s-a infiltrar in pamant ajunge la un strat pe care nu 11 poate penetra ~i curge pc pamant, urmand cursul deserts de craparurile

din rocii.

Apele subterane

Apa care parrunde prin spatiile ji craparurile din roci formeaza apele subrerane, Pana la un anumir nivel, nwnit nivel frearic, roea esre mereu saturata. Apa din aceasta zona de saturatic se nume~te apa frearica .. Deasupra nivelului freatic exisra zona de aeratie, care este foarre rat saturata. Apa de la acesr etaj se prelinge mereu in sus sau In jos.

TARMURI

VASE ~I BARCI

Prin ndri intra apa din care sun! detectate subs/ante, precum sangele de la o posibild prada.

Borul asaqir flee rechinul sd aibd un corp mai aerodinamic pentru a se de piasa Ulor

RECHINI ~I ALTE RAIFORME

Top RECHINII ~I TOATE RAIFORMELE sunt pcsti cartilaginosi, ceea ce inseamna d au scheletul format din cartilaj elastic ~i nu din os. Au deschideri separate pentru branhii ~i le lipseste faldul sau operculul, care acopera branhiile pestilor ososi. Rechinii sunt cunoscuti ca pradatori rapizi ~i feroce, dar unii dintre ei, impreuna cu majoritatea celorlalri pesti cartilaginosi, inoata incet, aproape de fundul marii, in cautare de pe~te, crabi ~i alre animale mici pe care sa le manance, Unele specii filtreaza plancton in largul rnarilor, Numai cateva specii sunt periculoase pentru oamem.

Marele rechin alb Un pradator formidabil. marele rechin alb este rernut de

majoritarea oarnenilor, dar rareori araca oamen i. Patrulcaza frccvent In jurul coloniilor de foci in cautarea hranei. De obicei i~i ataca vicrima de dedesubr ji lasa sangele sa se scurga Ina.inte de a-si consuma in

inrregimc prada.

Exista aproximativ 375 de specii de rechin, dintre care cele mai multe traiesc in oeeane. Reehinul albastru po ate fi de asemenea intalnit in rauri ~i laeuri. Rechinii au inotatoarele pectorale prinse spre lateralele corpului, inapoia sau dedesubtul fanrdor hranhiale.

Fante branhiale

Partea superioara a vulpii de mare ondulare

Raiforme

. Exista 456 de specii cunoscute de raitorme, printre care ~i vulpile de mare, pestii-Ierastrau ~i pestii-chitara, Toti au inotatoare pectorale asernanatoare unor aripi unite cu regiunea capului ~i fante ale branhiilor pe partea ventrala a corpului lor aplatizat. Multe raiforme i~i petree aproape toata viata pe sau in apropiere de fundul marii, unde sunt camuflate de desenele de pe partea dorsala. Cele mai mari dintre raiforme, rechinii-rnanta, inoata in largul marilor ~i oeeanelor.

mare ondulate

Specii de raiforme

Aceastd pisicd de mare are doi spini otrdvitori in coada.

Pisica de mare cu pete albastre

Aceasra pisici de mare traiesre in Marea Rosie, in apele calde al~ Oceanului Indian §i ale Oceanului Pacific. De obicci inoata in apele putin adanci.

Pisica de mare eu pete albastre

Jnota/oare pelviana

Pesrele-chirara Exist. in jur de 50 de specii de peste-chnara. Au un corp aplatizat ~i 0 coada lata, ceca ce ii face sa semene putin ell nisre chirare. Cei mai multi pesri-chirara traiesc in mari caldc, dqi unii inoara in esruarc ~i in apa dulce.

Fante

Atunci [and dintii din ford se tocesc, sun! inlocuiti de alfii no; afta!i pe rdndul din spate.

lnotatoare pectorald

Specii de rechini Rechinul-leopard

Aeest rechin cre~(e pana la 1.75 m lungime. t!i perrece eea rnai mare a rimpului inotand tnccr, aproape de fundul oceanului. Sc hrancste eu scoicile

Rechin-leopard

Atingand3m lungime. rechinul doica este un in orator lent Ii adesea se odihneste pe fundul de Port oceanului. Este desrul Jackson de bland. iar scafandrii

sc pot apropia de el.

Jackson Acest rechin esre numir dupa un port din Australia.

Cresre pima la 1,5 m 1ungime.

fori in jurul propriului ax atunci cand vaneaza pesri sau cand esre prins inrr-un fir de pescuir, ii da accsrui rechin nurnele sau. Reehinul rotitor creste pima la 2,5 m lungime.

Rechinul-vulpe Rechmn-vulpe i~i folosesc coada pentru a-si imobiliza

Rechin-vulpe prada. Coada are aceeasi

lungime ca ji corpul, de pina la 2,5 m.

Rcchinii-inger Acesri rechini se ascund in nisipul

de pe fundul rnarii, apoi ~fu?ncsc in sus pentru a prinde prada care se afla In rrecerc.

Rechinii §i raiformele nu au vezica inotatoare pentru a pluti, a§a cum au pestii ososi. Unele specii de rechin au un ficat mare, bogat in ulei, care Ie da 0 mai mare florabilirare, dar cei mai multi trebuie sa inoate tot timpul pentru a nu se scufunda de tot. Rechinii inoata dand din coada dintr-o parte In alta, In timp ce majoritatea raiformelor I§i folosesc

inoraroarele pectorale pentru propulsie.

"Torpila" electrica .:rorpua" elect rid iii asigura propulsia dand din coada lad dintr-o parte in alta. Ondulatiile care rrec de-a lungul i~oratoarelor pecrorale 0 ajura de asemenea sa inoate. Toare raiforrnele elccrrice produc clectricitatc ~i pot ernite pana la 300 de voiti,

Eleetrosenzitivitatea Rechinii pot detecta cantitatile mid de electricitate generate de prada lor. Culeg sernnalele cu ajutorul unor pori de pc borullor. Se pare dl ci ~i navigheaza orienrandu-se dupa schimbarile din campul lor electric in raport cu campul magnetic aI Pamantului.

RECHINI ~I ALTE RAIFORME

Cainele de mare

Pe masurd cc un caine de marc inoata, un val in forma de US' trece de-a lungul corpului sau. carre coada, care asigllra apoi cea mal mare parte a propulsiel. Apa care curge peste inotatoarele pectorale genereaza portanta.

Rechinul-leopnrd apnrtine familiei cdinilor de mare cu piele neted.i.

Pisica de mare patata

Pisiea de mare pataca Aceasta pisica de mare inoata prin unduirea lnoraroarelor sale pecrorale. Valurile tree de la un capat la celalalt, Coada este mult prea subtire pentru a avea un rol in propulsie.

Hranirea

Falcile rechinului de Port Jackson, ell din{i ascutiti in ford ,i dint: la!i in spate, pentru zdrobit.

Totii rechinii §i raiformele sunr pradatori. Cei mai rapizi, preClllTI rechinii mako sau marele alb, urmaresc §i ornoara pesti §i alte prazi. Rechinii mai lenti, preCW11 rechinii-doica sau rcchinul care se urntla, stau in ~teptarea

ictimelor lor pe fundul oceanului sau se hranesc cu animale care se rnisca incet, precum molusrele bivalve. Cele mai rnulte raiforme se hranesc eu scoici aflate prin nisip sau in noroi, dar rechinii-rnanta se hranesc cu plancton, pe care 11 filtreaza din apa.

Diruele unui

~: .. "iroi.:8--rechin-tigru are un varf nscutit ji mmgini sernte tdioase.

Dintii

Form'adin~ilor unui rechin da indicii asupra reglmului sau alimentar. Dinrii ascutiti ?i curbari apnea pesti. Dintii serati raie carnea. Un rand de din~i lari ~i contopip zdrobesc scoieile.

Rechin-balena Cel mai mare ~i eel mai mie

Cel mai mare rechin, care esre de asemenea ?i eel rnai mare pqte, esre rechinul balena care atinge lungimi de cel putin 12 rn. La fel ca ji alti giganti ai oceanelor, retine hrana din api folosindu-si Hlrrele branh iale, dar, de ascmenea, mananca ~i pesri dcstul de mari. Rechinii-lanterna sunt

Filrrele branhiale

In interiorul gurii uriasc a rechinuluiperegrin exista arcuri branhiale captusite cu rilnduri de peri reposi, rrumite filrre branhiale. Filrrele crecaza o sita prin care apa trece inainre de a iqi prin fanrcle branhiilor. Animale minuscule. numire plancton, care pluresc in deriva, sunt prinse In filrre §i apoi inghilite.

"Ferastraul" pesrclui-ferasrrau Pesrit-ferastrau sunt specii de raiforrne care au cite un rand de dinti de fiecare parte a unui bot lung. Ei iii folosesc ,,feras[raul" penrru a sonda In noroi dupa prada torrnara din molusre sau crusracee. I~i poate folosi ferastdiul §i pentru a ucide pesti, riiindu-i atunci d.nd se avanti in mijlocul unui bane.

Reproducerea

Atat la rechini cat ~i la raiforme, masculul depune sperma direct in interiorul femelei cu ajutorul unui organ numit apendice copulator, astfel incar ouale sunt fertilizare in interiorul femelei. Majoritatea rechinilor §i raiformelor dau na~tere la pui vii, dar unele specii, precum cainele de mare, depun oua in invelisuri fepoase. In cornparatie Cll pestii ososi, care depun careva milioane de oua 0 data, rechinii ~i raiforrnele produc lill numar relariv mic de oua 0 dad - de la llnu la 300.

732

BALENE SI DELFIN!

Caine de mare iesind din ou

Nasrerca de pui vii

Un pui de rechin-larnaie se nalte cu coada lnainte. In corpul mamei sale a fost manit de sange1e care trecea prinrr-o

placenta. ca ~i un ferus uman.

Acest lucru esre neobisnuit. Cei mai multi dinrre pni se dezvolta din oua rnari, cu galbcnu§ voluminos, din interiorul mamei lor.

MARELE RECHIN ALB

2 Atunei cand cainele de mare dnar iese din inveliroarea oului, arata ca 0 versiune In m iniaturf parinrilor sai.

1 Un embrion de caine de mare arc ncvoic de aproximariv noua luni pentru a se dezvolra inainte de

DENUMIRE ~T"NTIFICA Chnrcarodon carcharis

ORDIN Lamniforrnes

SUBCLASA Elasrnobranch ii

CLASA Condrichthzes

nevoit sa l§i poarte singur de grija din prima clipa, Curand va incepe sa se hraneasca eu prari mid.

RASpANDIR.E reate oceanele

HRANA pesri, foci, delfini Ii Iesuri de balene

DIMENSIUNI pana la 6 m lungimc

FAUNA OCEANELOR

OUA

REPRODUCEREA

FAUNA.., POLARA

RECIFE DE CORALI Recifelede corali

Recifele de corali acopera peste 619.000 km2 din supralara Pamanrului, Recifele franjurate cresc de-a lungul tiJ.rmurilor. Arolii sunt recife care cresc pe marginea unor vulcani stinsi, existand ~i insule illtregi alcatuite doar din corali. Coralul poate avea 0 gama variata de culori, de Ia ro~u ~i galben la albastru ~i verde. §i cre§te ill diferite forme ~i marimi, de la corali ill forme delicate de evamaie la coralii "coarne de cerb" (Acropora cervicornis) ~i cei ill forma de bolta san de creier. Mulce animale se ascund ill orificiile §i crevasele din recife.

LINE DE FAUNA. de la creveti pina la rechini, recifele de corali sunt cele mai frumoase structuri subacvatice. Este nevoie de mii de ani pentru a se forma un recif de corali, acesta fiind alcatuit din scheletele vii ~i moarte ale unor fiinte minuscule numite corali. Coralii s-au dezvoltat fodrte bine ~i au dat nastere unor recife in apele tropicale putin adanci, acum mai bine de 440 de milioane de ani. Coralii sunt inruditi cu anernonele ~i rneduzele ~i apartin unei familii de animale numite Cnidaria. Marea Bariera de Coral a Australiei are 2.000 Ian lungime, lnsa este senos din cauza poluarii din ce in ce mai intense.

Coraiii se lupta pentru lumina ji curentii purtdtori de brand.

mare se ascund adesea

Recifele de cor ali gazduiesc pesti de roare dimensiunile ~i formele, de la uriasii solitari din familia seranidelor ~i labrii, cu lungimi de pana la 1,8 m, care inoata prin grotele ~i nisele de coral. pana la bancurile de pesrisori din familia pomacentridelor, care mananca algele de pe varfurile coralilor. Unii, precum murena, sunr pradatori ternuti, iar altii, precum pestele papagal. se h:anesc c~ corali.

oada prehensi a

apud algele.

Calutii de mare Call1~ii de mare sunt pesti rubulari, ell corpuri vcrricale. in forma de ,.5'; ji cozi prehensile. Acestia mananca mid

Pestele-mandarin Cei mai vcninosi pesti ai recitelor sunt pesrii-scorpion, printre care se numara si pesrele mandarin. Corpurile acestora sunr acoperire ell plarose osoase ji spini, ale carer capere sunr veninoase.

Pestii-mandarin inoata lent. Acestia rrdiesc aproapc de fundul mar ii, asteprand sa Sf napustcasca asupra prazi].

crusracee, precum crevetii, pc care Ii sug in gllrile tubulare. Femelele dcpun ouii 111 marsupiile ruasculilor, puii se dezvolra ~i ies mat rdrz.iu.

Rechinul negru de coral

Cei rnai rnari dintre locuirorii recifelor sunr rechinul negru §i lndeparrata sa ruda, pisica de mare uriasa, Acesna parruleazf pc vcrsanrii recifelor dinspre largul marii, caurand posibile prazi, care se avenrureaza prca deparre, Pisicile de mare se hranesc

prin filrrare, fiind arrasc de recif daroritd planctonului care se ridica la suprafatii.

Acropora cervicornis. ellberand ovule Reproducerea

Coralii so reproduc asexuat, formand colonii de polipi generic identici. Unii au 0 reproducere sexuata, eliberand ovule ~i spermarozoizi in apa. Ovulele ferril izate se rransformfi ln larve, care se aHi.tura plancronului purtat de curenti, asigurandu-se asrfel 0 raspandire largii..

Polipii de corali se deschid in timpuJ noprii. Polipii se inchid ziua, Polipii

Reeifelc de corali sunt alcatuire din animale numite polipi. In mod normal. acestea rraiesc 10 mad colonii, insa exista catcva specii

soli rare. Coralii rnoi au 0 srrucrura interna rigid a pentru susrinere, iar coralii rari secreta din corpurile lor gelatinoase 0 subsranra care se cransfonna in schelete calcaroase de forma unor cupe. Un cere de tentacule, inarmate ell celule iritante, irnobilizeaza prada ~i 0 transpord prin gura In stomac, Polipii de cor ali se tnchid in timpu] zilei, insa noaptea, reciful revine la viata, iar coralii l?i inrind rentaculele in curcnti. gata pentru a prinde prada.

Reptile

'[esroasele de mare ~i }erpii sunt locuirori ai recifelor care 'par,in familiei reptilelor, Ambii all nevoie sa iasa la suprafata, pentru a se alimcnta eu aer, insa broastele testoase au

nevoie de uscat pentru a se inrnulti: }erpU de mare pot da na~tere puilor vii in mare. Uncle ~estoase sunt pradaroare, iar altele sunt erbivore. ~erpii de mare sunt buni inotatori, Hind ~i cei mai

venmosi serpi din lume. Accstia se hranesc eu pestii numerosi din recifele de corali.

sunt adaptate pentru tnot

'Iestoasa verde

N evertebratele

Recifele gazduiesc §i 0 mare varietate de nevertebrare, precum mdcii de mare. castravetii de mare §i aricii de mare. Recifde protejeaza de impacrul en valurile ani male delicate care se hrc.np<r"_

prin filtrarea apei, precum buretii. Caracatita com una

Reciful este lin mediu ideal pentru

Unde rnoluste bivalve se ascund ill ascunzaror-ile caracaurelor _ corpurile lor

crevase; alrele, precum midiile, se moi pot intra printre crevase. Vanaror

ancoreaza de corali cu peri ce seamana iscusit, aceasra prinde prada Cl1 ajutorul

d 1 tentaculelor eu vcntuze. Cgnd iese afara,

cu nisre ra acini. Mu te crustacee. pre- . .. h' b .

...... . caracatl~a L§L poate sc tm a textura ~l

cum crevetu, se hranesc cu resturile culoarea pielii, camuflandu-se excelent,

care cad prinrre corali. Cocbilin este alcatuita Stfon pentm

reziduuri

Scoicile gigantice din doud jumatafi. Cel mai mare crusraceu cre~te pana la 1 m lungime ~i, precum coralii, gazduie§re alge sirnbiotice. Scoicile se deschid pentru a se hriini cu plancton ji se inchid daca se sirnr amcnintate, Odara ajunse fa rnaruritate, scoicile gigantice devin sedentare.

AUSTRALIA BROA§TE TESTOASE

CARACATlTE ~I CALMARI

OCEAN. FAUNA

PEFI RECHINI

§I ALTE RAIFORME

733

IN SECOLUL XVI, crestinii Europei se bazau pe Biserica Romano-Catolica pemru a fi indrumati in viata lor pe Pamant ~i pentru a ajunge in Rai. Cu toate acestea, multi oficiali catolici au devenit bogati ~i corupti, in timp ce preotii simpli erau saraci ~i nestiutori, Carturarii au inceput sa ceara reforme care sa readud. vechea puritate a Bisericii. Din cauza faptului d. autoritatilor le-a trebuit mult timp pentru a raspunde, carturarii nernulrumiti - sustinuti ~i de anumiti regi ~i printi - au inceput propria lor Reforrna, creand Biserica Protestanta, care a dainuit pana in zilele noastre.

REFORMA

Primele proteste

Predecesorii Reformei au fost carrurarul englez John Wycli f ( cca 1329-1384) ~i preotul cehJan Hus (cca 1369-1415). Wyclif a acuzat Biserica Catolica de incornperenra ~i coruptie. Dupa moartea sa, multi dintre sustinatorii sai, care

au format miscarea ~--.,...-

Lollard, au fost condarnnati la moarte pentru ca au continuat sa sustina ideile acesruia.

Husitii

Hus a ~us\inut eonvingerile lui Wyclif, a cerur reforma Ii a fost ars pe rug ca eretic, Susrinatorii sai, huxitii, l-au proclamat martir ~i au demarat 0 lupta armata impotriva Bisericii. Husitii au fost invinsi, iar Boemia a fosr foqata sa revina la Catolicism.

Protestantismul

Protestantii i~i doreau 0 reforrna a Bisericii Catolice, care, considerau ei, se indepartase de la idealurile crestine stabilire in Biblie, Reformele lor presupuneau inroarcerea la ceremoniile simple, cu mai purin accent asupra interventiei preotilor ~i mai rnult asupra incercarii fiecarui credincios de a-l gasi pe Dumnezeu. De asemenea, rnilitau pentru ca serviciile sociale sa se desfasoare in limba locala, nu in latina, ~i pentru un clef educat ?i incoruptibil.

Alegorie prorestanta, de Cranaeh eel Tilnar Preot beat

Cultivatorii de vila pricepu{i ii simbolizeazd pe protestanti.

Cultivatorii de vifa nepriceputi simbolizeazd

..

CRE.~TINISM

GERMANIA, ISTORIC

734

Martin Luther

Profesorul universitar de nationalitate germani, Martin Luther (1483-1546), a fosr eel care a iniriar Reforma. incepand din 1517, a

la Indoiala aspecte ale inva~atLLrilor ~i cornporramenrului propovaduire de Biserica Carolica. EI. dorit c. oamenii sa-?i aflc credinta in Durnnezeu prin studiul individual al Bibliei. Luther. fost prorejar de printi germani solidari, iar mesajul sdu a fost dlspandit eu ajutorul tiparului care luase avant.

Dizolvarea bisericilor

Ineepand din 1530, Reforma a ajuns in Anglia. Viata mcnahala nu i~i avea locul ln protestantism ~i, astfel, intrc 1536 ~i 1539, rege!e Henrie al VIII-lea. dizolvat (inchis) reate manasririle din Anglia ~i si-a tnsusir domeniile acestora,

Fountains Abbey, Yorkshire, Anglia

Lumea crestina, cca 1560

De obicei, arunci cand conducatorul unui stat trecea Ia protestantism, populatia u urma. Cu toate acestea, in Tirile de Jos ji in Franta, multi oarneni simpli au devenir proresranri de bunavoie ?i au fosr persecurati de conducatorii catolici.

Categorii de protestanti

Biserica Protestanta era 1mpar~ira In mai rnulte segmente, In functie de inva~turile propovaduite de diferiti reforrnarori, cum ar fi Ulrich Zwingli (1484-1531) si Iohn Calvin (1509- 1564). Calvin a avut 0 mare inlluenta asupra Reformei din Elvetia, 'farile de Jos, Franta, Scotia ~i Polonia.

Puritanii Susrinatorii englezi ai lui Calvin se numeau puriraui, de la dorinca lor de a praetica 0 relrgie pura. Unii puritani au obrinur 0 mare putere polirica ~i au fost persccurau, in amp ce alrii au

travers at Atlanticul pentru a srabili colonii

"snnre" in America. ~ase protestanti martiri

Hughenotii

Auronrarilc catolice din Franta au incercar sa-i zdrobeas~a ec hughenoli (sus\inatoru francezi ai lui Calvin). In august 1572, multirnile carolice

din Paris au ucis 3.000 de hughenoti, evenimcnt ce a devenir cunoscur drepr "masacrul din noaprea Sf Barrolorneu" In 1789, hughenotii ji-au d~tigat dreptul de a-ji practica liber religia.

TARILE. DE TOS, , ISTORIC

Contrareforma

Sr Ignatius de Loyola

RELIGII

RENA~TE.RE.A

in timpul sec. XVI, Contrareforma a incercat sa redea Europa prorestanra Bisericii. Socieratea lui Hristos, 0 irnportanta parte a rniscarii, a fost internciara de Ignatius de Loyola (1491-1556) in 1 534. Iezuitii, cum au fost numiti, au devenit faimosi pentru activitatea de misionari in strainatate ~i pentru invaramanr .

REFUGIATI, vez i CALATORlI; RAzBOAIE

E REGATUL UNIT

REGATUL UNIT ESTE ALCATUIT din Anglia, Tara Galilor ~i Scotia, care forrneaza arhipelagul Marii Britanii, Irlanda de Nord ~i sute de insule mai mici. Marea Britanie este separata de Europa continentala de Canalul Manecii ~i Marea Nordului. Tara urbanizata ~i dens populata, Regatul Unit este una dintre cele mai importance economii ale lumii

~i una dintre cele mai vechi monarhii. Insula Man ~i Insulele Canalului sunt teritorii dependente auto nome ale Coroanei: guvernul Regatului Unit se ocupa de afacerile externe ale teritoriilor.

5

Tarmul

Regatul Unit are peste 5.000 km de tarrn. Esruarele stancoase ~i falezele de pe coasra Comwall-ului. din sud-vestul Angliei, contrasreaza ell plajele larg], ell nisip, din sudest. Coasta Canalului Minced este caracrcrizara de falezele albe de calcar ale Albionului.

8

9

11

12 A

Okm 50

B

c

Omile 100

Clima

Regatul Unit are, in general, 0 dim. blanda, insa vremea este schimbaroare, Precipirariile cele mai abundente cad in nord ~i vest ?i cele rnai sarace In sudesrul extrern, Zapada esre obisnuita in timpul iemii in regiunile nordice ~i in cele muntoase.

Folosirea terenului

DATE ESENTIALE REGATUL UNIT

CAPITALA Londra

SUPRAFATA 244.820 km2

POPULATIE 59.500.000 locuitori

LIMDA PRINCIPALA engleza

RELIGII DOMINANTE crcstinism, islamism, hinduism. siism. iudaism

MONEDA lira sterlina

SPERANTA DE VIAl1\. 78 ani

OAMENI PER MEDIC 556

GUVERNARE democratic rnultipartita

ALFADETIZARE 99%

Relief

Campiile verzi, valurite, din sud contrastcaza cu zona neteda, rnlastinoasa din est. Scotia, Tara Galilor ~i nordul Angliei au munti srancosi, eu terenuri rnlastinoase §i dealuri. lrlanda de Nord are pajisti line ~i munti jo§i pe eoastii.

Zona rurala

Vazuta din aer, zona rurala engleza formeazi 0 inrindere pcstritf de petiee care reflects secole intregi de agricultura. Peisajul este intrerupt doar de fermele, sarele ~i drumurile de ~ari. Campurile sunr impartite, in mod traditional, pr in garduri vii, multe dintre accstea Hind vechi granite. Gardurile vii constituie un adipose pretios pen[ru fauna.

-17'C

soc

Term arabil 71%

600rnm

Necultivat 4%

Peste doua rreimi din reritoriul Regarului Unit esre folosit pen[ru agriculrura si crcsrcrca animalelor, Rcgiunca eu cele mai multe localitati este cea de sud-est. Scotia esre de cinci ori mai putin populata decat resrul Regarului Unit.

Localitdri 11%

Pddure 14%

Londra

Capitala Regarului Unit, eel mai mare oral din Europa, care gizduie§te peste §apn: milioane

de locuirori, Londra esre centrul economic ?i adrninisrrativ eel mai puternie al ~arii. Infiintat de rornani, drept centru pentru comertul ell resrul Europei, Londra este un eras aglomerat

§i cosmopolit. in 6eeare an, mil de rurisri viaiteaza cladirile sale istorice, muzeele, galeriile de arta ~i magazinele §i urea in autobuzele supraetajate traditionale.

Big Ben ~i Camera Comunelor

735

REGATUL UNIT

Locuitorii

Englezii, scotienii, galezii ~i irlandezii au propriile obiceiuri, traditii ~i chiar propriile Iimbi. Socierarea britanica este inca irnpartita intr-un sistern de clase sociale bazat pe eredi tate ~i boga~ie. Nivelul de trai

este ridicat, insa exista ~i saracie in unele zone din interiorul

o~

Tim pulliber

Briranicii sunt mari amatori de sport, jucand ~i fiind spectatori de fotbal, rugby, cricket, golf, snooker ~i ten is. Pescuitul, drumetiile

~i ciclismul sunr activitati cunoscure in aer liber. Totusi, multi prefers sa mearga la teatru sau cinema sau sa se relaxeze acasa, la televizor sau citind un ziar bun.

Socierate cosmopolita

Din anii '50. mii de oarneni din fosrele colonii din Asia. Africa ~i Caraibe s-au srabilir in Regarul Unit. Rezulrarul acestor miscari de popularie

esre 0 socieratea cosrnopolita, in care ~i gasesc

loc culruri diferire, fiecare ell 0 garna variata

de rnancaruri, arta, rdigii !i fesrivaluri, precwn colorarul festivallondonez Noning Hill Carnival.

Briranicii sunt gradinari impacimiri, perrecand rnulte ore in acr I iber, creand aranjamenre sezoniere viu colorate. Mii de oameni viziteaza expozirille de flori, iar cenrrele pentru gradinarir, in care se vinde

o varietate bogata de plantc, dir~i ~i echiparnente, reprezinra 0 afacere

89% I 1% 24010cuitori/km.2

urbana rurala

Agricultura

Agricultura briranica este intens mecanizata ~i produce 66% din necesarul de alimenre

al Regatului Unit, insii doar 1 % din forta

de rnunca lucreaza parnantul. Majoriratea fermelor sum mici, Hind conduse cu jurnatate de norma ~i avand doar unul sau doi angajari. Agricultura ~i cresterea animalelor se desfasoara adesea in aceeasi ferrna,

Industria

Taur Hereford

Pana de curand, Marea Britanie a avur 0 industrie prospera a cirbunelui, a fierului ~i a otelului. Astazi, petrolul ~i gazele naturale din Marea Nordului au inlocuit carbunele, iar tehnologia, industria prestatoare de servicii ~i cea financiara au devenit cele mai importante segmeme ale economiei. Resursele din ce in ce mai mici de pe~te au dus la declinul pescuitului.

Industria bancara Dominat de cladlri de birouri elegante, precwn cladirea Lloyds, cartierul City of London este unul dintre

cdc mai importance centre financiare ale lurnii. Siruar strategic lntre Tokyo !i New York. aid se des~ara mai multe schimburi valurare decir in oricare air or~.

Cladirea Lloyds, de Richard Rogers

..

AEROPORTURI

AGRICULTURA

~Jr~ll:l~f:

736

Culturile

Graul. orzul, sfeda de zahar ji carrofli sunt cele mai raspandire culturi din Marea Britanie. Kentul, din sud-est, cste faimos

penmt harneiul folosit la producerea berii. Fennele mari din estul Angliei produc cereale !i legume. precum rnazarea !i fasalea.

Vitele

Virele pentcu lapre ~i carne se eresc in zonele eu pajisri bogare. aile eresc in zonelc de deal, mai aspre. GliiniJe ~i porcii se eresc intensiv atat in ferme, cat ~i in spatii larg deschise.

Autoturismele Marea Britanie ocupa un loc de vdrfin productia

mondiala de autoturismc, cu a productie anuala

de cca 1.300.000 de vehicule. Industria

a arras invesritii din pattea produ~itorilor de autoturisme din SUA.

Germania si Japonia. Vehiculele reprezinta pina la 10% din cxporturi, Printre marcile celebre se afl.i Roils Royce, Vauxhall !i Rover.

Turismul

Peste 25 de milioane de rurisri vizireaza Marea Briranie in fiecare an. Multi SWl[ arrasi de istoria !i culrura oraselor, precum Londra Ii Edinburgh. iar alrii sunr arrasi de peisajele salbarice din Scoria, Tara Galilor !i Districtul Lacurilor.

Briranicii sunt cunoscuri pentru

mic-dejunurile consitente, pentru cinele la

care se serveste &iptud ~i pentru ceaiurile de dupa-arniaza, Esre posibil ca fast-food-urile

sa fi pornit de aid, cu pestele ~i cartofii pdjiti, sandvisul > 0 inventie britanica - ~i cu gust:lrile din Cornwall. Regatul Unit mai produce ~i o gama variata de br.anze~,precum Cheddar ~i Sutton. Baururile nationale sunt ceaiul, berea ~i whiskyul scotian.

Mie-dejun tipic

Hrana

Cricketul

Un meci de varii, pe a pajisre verde de ~ara. cste 0 scena cipic englezeasca, Englczii au invcnrat acest joc in secolul XlV, care este astazi practicat in mulre tad.

Transporturile

Mari camioane cu containere transporta aproape roate marfurile Marii Britanii pe

o retea extinsa de drumuri ~i autosrrazi. Britanicii conduc pe partea stanga a drumului. Trenurile intercity sunt, in general, rapide, confortabile ~i eticiente. Marea Britanie este ~i un centru aeroportuar ~i maritim important.

T unelu.l Canalu1.ui Manecii

Tunelul Canalului Manecii, prima legatura de calc ferata a Marti Britanii eu Europa continentala, s-a deschis in anul 1994. Trcnurile Eurostar, de mare viteza, pleaca din Londra ~i ajung La Paris in <rei ore. Tunelul are 50 krn

lungime ~i 75% din acesta este subacvaric.

Aeroportul Heathrow Siruar in apropierea orasului, Heathrow esre cel mai mare aeroport a1 Londrei. Pe aici

tree 111 jur de 62.000.000 de pasageri Ii 480.000 de zboruri in fiecare an. Existi planuri pentru construirea unui al cincilea terminal.

BANI

EUROPA, ISTORIC

FESTIVALURI GRADINI IMPERII JOCURI CU MINGEA

REGATUL UNIT, ISTORIC

TUNELURI

UNIUNEA_ EUROPEANA

Veche montura briranica pentru hamuri

Britania antica

Pnmii locuitcri ai Britaniei erau vanatori nomazi, care se murau dintr-un loc in altul, in cautarea hranei. In juru] rnileniului IV l. Hr., oarnenii all inceput sa se scabileasca in sate, sa cultive pamantul §i sa creasca anunale.

REGATUL UNIT, ISTORIC

DE-A LUNGUL ISTORIEI, insulele britanice au trecut prin invazii frecvente. Pe rind, celtii, romanii, anglo-saxonii ~i vikingii au invadat insulele ~i le-an stapanit, In 1066, normanzii au invadat ~i au supus Anglia. Incepand cu aceasta perioada, Anglia s-a aflrmat ca natiune puternica, cucerind mai intii Irlanda ~i apoi Tara Galilor, inainte de a se uni in 1603 cu Scotia.

,

Regatul Unit a devenit astfel una

dintre marile puteri industriale ~i coloniale ale lumii, mentinandu-si suprernatia pina 'in zilele noastre.

Invaziile anglo-saxone

Dupa ce au plecat roman ii, in 410, anglosaxonii germanici din nordul Europei au incepur sa invadeze Britania. Pana in anul 613, anglo-saxonii cucerisera toad Anglia, tmpartind-o in ~apte regate.

Lui Isus Hristos ii este oferit un burete inmuiat in otet, ca sd-fi as/ampere setea.

Basorelief anglo-saxon al

Sf. Augustin

Sub stapdnirca romana, cea mai mare parte a Britaniei era crestina, insa anglo-saxonii aveau prcpnii zci. Misionarul cresrin Sf. Augustin a venit la Canterbury in 597 ~i a inccput sa converreasca locuitorii din zona la crestinisrn.

Vikingii ~i Cnut

in 787, marinarii vikingi au facur primele lor raid uri pe ~irmurile engleze ~i all invadat In scurr timp coasrele engleze, punand stapanire pe nordul ji esrul l'riL In J 0 13, acestia au cucerir tnrregul regat; sub ,egele Cnur, Anglia a facut parte din imperiul viking, care se numea Danelaw ji case includea cea rnai mare parte a Scandinaviei.

Regele Cnur

Britania romans

Iulius Cezar a invadat Britania in anii SS ~i S4 i.Hr., pentru a opri triburile celtice care ajutau galii din Franta sa submineze Irnperiul Roman. In anu143 d.Hr., Anglia ~i Tara Galilor au fost cucerite ~i au devcnir parte integrand a imperiului. Romanii au construit mulre ora~e §i drurnuri §i au incurajat comertul,

Orasele romane

Romanii au construit 0 rerea de ora~e care au devenir centre comerciale ~j administrative. Printre acestea erau Londinium (Londra), pe Tamisa, ji Aquae Sulis (Bath), In vesrul Augliei.

Anglia norrnanda

In 1066, William, ducele Normandici, a invadat Anglia penrru a revendica tronul. La Hastings, acesta a invins armata condusa de regele Harold §i a cucerit tara, Normanzii au construit castele pentru a-si consolida srapanirea Iarii §i i-au oferit Angliei un purernic sistern centralizat de guvernare.

Tapiserie Bayeux inIapjiind victoria normanda

Magna Carta

Sub srapanirca normanda exisrau adesea disensiuni intrc rege ~i cei rnai purernici nobili ai SaL. in 121 S, la Runnymede. In Surrey, regele John a parafat Magna Carta eli sigiliul sau regal. Acesr document, imocmit de lorzii seniori, descria responsabillranle ji drepturile cetatenilor ~i ale Bisericii, In legarura ell Coroana. Magna Carta este, in conrinuare, unul dintre cele mai importante docurnenre ale guvernarii engleze.

William I

William I (cca J 027 -J 087) a fosr un descendent al vikingilor, care se stabilise in Normandia, in nordul Frantei. Ca rege al Angliei, a fosr un condud.tor puternic, care a adus srabilitare ~arii. A murit in urma unei cazaturi de pe cal, la Names, Franta.

Magna Carta

Camerele moderne ale

Parlamentului briranic

Parlamenrul

In 1265, Henrie al III-lea a convocat reprezentantii oraselor, Iorzii Ii clerulla primul parlament din Londra, pemru a sfami guvernul. Pe parcursul unui secol. Parlamentul a dobandit dreptul de a elabora legi Ii de

SigiliuI regal al regelui John

Tara Galilor

Anglia a inccrcat sa conduca Tara Galilor din timpul saxonilor, insa s-au opus printii galezi. In 1282, Edward I a cucerit tara ~i a consrruir 0 mulrime de casrele pentru a-§i menrine controlul asupra g.lezilor. Prin Actul Unirii din 1536. Tara Galilor s-a unit in mod oficial cu Anglia. GaJeza a fost inlocuira dupa

care va secole.

Castelul Dolbadarn, Tara Galilor

737

Dinastiile Tudor ~i Stuart

Henric al VII-lea, primul rege din dinastia Tudor, a preluat puterea in 1485. Acesta a redus pure rea [orzilor, a refacut trezoreria regala ~i a condus cu 0 mana de fier. Membrii dinastiei Tudor au condus pana in anu11603. Au fost urmari de cei din dinastia Stuart, sub guvernarea carora Anglia a incercat sa i~i mentina rolul decisiv in polirica Europei, in ciuda unor razboaie crunte.

Desfiintarea manastirilor

in 1534, Henric al VIII-lea a rup' legarura CU Biserica Carolica pentru ca i s-a refuzat drepnrl de a divorta. El a lnfiintat Biscrica Anglicana, Hind conducitorul suprem al acesteia, a desfiinrar rnanastirile, pentru a obnne bani pentru currea sa, §i a pus mana pe pamanrurile Bisericii.

Henrie al VIII-lea, al do ilea rege din dinastia Tudor, porrrer realizat de Hans Holbein

REGATUL UNIT, ISTORle

Plaro§a a unui membrual Parlamentului

Marea Britanie moderna

In secolul XX, Marea Britanie a trecut prin multe schlrnbari, A acordat independenra rnultor rari ce alcatuiau imperiul sau colonial, a pierdut controlul celei mai mari parri a Irlandei ~i s-a luptat cu dcclinul economic. La sfar~itul secolului XX, Marea Britanie a devenit 0 societate cosmopolita, deoarece aid s-an stabilit multi imigranri din fostele colonii din Africa, Asia ~i Caraibe.

Marea Britanie in timp de razboi In anu11940, Marea Briranie a tnfrunrar singura Germania nazisra: pilotii britanici au tinut piept unci invazii aeriene in lupta Marii Briranii, insa orasele engleze au fost bombardate puternic in rimpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial.

Scotia

Scotia a devenit regat pentru prima dati in 843 ~i a ramas independent. timp de secole lnrrcgi. in ciuda invaziilor consranre ale Angliei, In 1603, regele scotian lacob VI a mostenit rronul scotian de la regina Elisabeta I, din dinasria Tudor; in 1707, cele doua ,ari s-au unit in mod oficial.

Coroana Scotiei

Istoric

541.Hr. lui ius Cezar conduce actiunca de explorare a Angliei.

43-410 d. Hr. Anglia ~i Tara Galilor fac parte din lmperiul Roman.

613 Anglo-saxonii fmalizeaza invazia Angliei.

787 Vikingii inccp sa fad incursiuni pe coasrele Britaniei.

Anglia industriala

In secolul XVII, Marea Britanie a devenit prima natiune indusrrializata a lumii. Foarte multi oameni s-au mutat de la tad la oras, pentru a lucra in noile fabrici ~i ateliere: Canalele §i caile ferate asigurau rransportul materiilor prime §i al rnarfurilor pe tot cuprinsul tarii. Pana in anu11850, Marea Britanie a devenit "atelierullumii".

Chipiu de soldar din rabara parlamentarilor

Anglia victoriana In timpul domniei reginei Vicroria (1837-1901), Marea Britanie a devenit eea mai bogata ~ara a lurnii, eu un irnperiu care se inrindea pe un sferr din glob. In ciuda bogii,iei sale, conditiile de trai erau foarte grele pentru multi locuirori ai

oraselor, Expozirie din 1851

Demonsrratie

cartista

Protectia sociala

La incep~rul secolului XX, Maroa Briranie a introdus pensiile nationale Ii sistemul de asigurari, pentru a proreja muncitorii imporriva saraciei, probleme.lor de sanarate ji somajului.Tn 1948, un serviciu national de sanitate of ere a trararnente rnedicalc gratuite.

Domesday Book, un studiu complet al populariei Angliei, efectuar de normanzi

1707 Actu] Unirii Angliei ji Scoriei da na~rerc Regarului Unit al Marii Britanii.

1800 Unirea Marii Briranii cu Idanda.

Plaro~ii de regalist

Lapte oforit

gratiJ~ •. icoli ~

"\ ~

Bunuri oferire prin sisremul de prorecrie socials

Londonezi adapostindu-se in subreran, in rimpul raidurilor aeriene

1016-1035 Cnut conduce Anglia, care facea parte din uriasul Impcriu Scandinav.

1066 Lupra de la Hastings:

Normanzii cucercsc Anglia sub regele William.

1455-1485 Razboiul Rozelor. Casele York ~i Lancaster, reprezentate de rrandafuul alb, respectiv de cel rosu, lupd pentru tronul englez,

1603 lacob 1 (Iacob IVai Scotiei), primul rege din dinasria Stuart, devine regele Angliei, unind Scoria §i Anglia.

Razboiul civil englez

Conflicrele dintre Parlament §i Charles I In leganua cu guvernarea s-au rransforrnar in razboi In anull642. Regele a fost 111Vins ji cxecutar In 1649. Anglia a devenit republica pana in anul1660.

Cartistii

La inceputul secolului XIX, au dcvcnit mai purernice vocile care cereau 0 mai mare reprezentare a rnuncitorilor 'in actul guvernarii, Intr< 1830 §i 1840, grupurile, precum cele ale cartistilor, au rnilirat pem:ru reforma. Acestia au fost numiti dupa Carta Poporului, inrocmitii de William Lovett in 1838. Reformele au fast implementatc rnulr mai rarziu.

Intrarea in Europa

Dupa un referendum la care a participat popularia adulta, Marea Britanie a devenit membra a Cornunirarii Europene [numirf astazi Uniunea Europcana), In anul 1973. Starurul de mernbru a adus rnulre beneficii, Insa rolul Marii Britanii In Europa a ramas unul dintre celc mai controversate subiecte de dezbarere penrru parudele politice britanice.

Afl§ penrru referendumul

european

1837-1901 Domnia reginei Victoria. Imperiul Britanic ajungc I. apogeu.

1922 Cea mai mare parre a Irlandei IIi djtiga independenra fatii de Marea Britanie, luandu-si nurne]e de Srarul Irlandez Liber.

1973 Regarul Unir devine mernbru al Comunitatii Europene. numita mai tarziu Uniunea Europeans.

ANGLOSAXONII

VIKINGII

EUSABETA I EUROPA, IMPERII ISTORle

IRLANDA, ISTORle

IU.ZBOIUL MONDIAL, IU.ZBOIUL MONDlAL, REVOLUTIA

PRIMUL AL DOILEA INDUSTRI'ALA

738

UNIUNEA EUROPEANA

REGGAE, vezi ROCK sr POP

TOATE SOCIETA.TILE care au existat de-a lungul istoriei au simtit nevoia practicarii unei religii, Religia este 0 doctrina care se bazeaza pe credinra spirituala a adeptilor sai, Majoritatea religiilor au unul sau mai multi zei ~i of era raspunsuri la inrrebari, precum cea privind originea Universului ~i cea Iegata de viata de dupa moarte. Adesea, religiile au ritualuri speciale care sunt metode de comunicare cu zeii sau de a marca evenimente majore din viara unei persoane. Religiile implica, de obicei, respectarea unui cod etic, un set de reguli dupa care incearca sa traiasca adeptii.

RELIGII o

.

-: .

.

Religiile lumii

Exisra sase religii majore in lume - cresrinismul, islamismul, hinduismul, budismul, iudaisrnul ~i religia ~iita (§iismul) - precum ~i rnulte alte religii mai purin reprezentate. Pentru multi oameni, religia este un ghid moral, da sens vietii §i of era sentirnentul apartenenrei la 0 cornunitate. Cu toate acestea, in unele zone ale globului, conflicrele religioase au dus la razboaie.

~iismul

A cineea mare religie a lurnii, siismul, a luat nasrere in nordulIndiei, in sec. XVI, fondarorul acesteia fiind Guru Nanak. Religia arc 0 scriprura sf~mra, nurnita Adi Granth.

Jainismul

infiinpd in sec. VI i. Hr., jainisrnul esre 0 rdigie indiana. Ca 1i hindusii, adeptii jainisrnului cred ca, atunci cand oamenii rnor, renasc in aId 6in~a. Calugaritele i~i acopera gurile pentru a evira riscul ranirii fiintelor vii.

Adep!ii eoroastrianismului cred cd focul este sacru, in temple existand mereu 0 jlacarii arzdnd.

~intoismul

Vechea religie a Japoniei, jimo, implies veneraua spirirelor narur ii, sau kami, culcul srrarnosilor, respecrul pentru anumite locuri ~i rradirii §i pentru vimmle militare, precum cavalerismul. A fost religia oficiala a Japoniei pIma in anu11945.

Aceasti religie a fost infiinpta in Asia, in jurul anului 500 i.Hr, Mai esre practicata inca In unele zone din Iran ji India. Adep~ii acesrei religii cred c1 viara este a lupta intre dona forte: binele, reprezemat de zeul Ahura Mazda, ji raul, inrrupar In spiritul Ahriman. Acesria cred di binele invinge. in cele

din urrna, iar Ahura Mazda va aduee Raiul pe pamfUlt.

Religiile traditionale

Popoarele aborigene are Americii de Nord, Australiei ~i Africii au 0 multirne de religii traditionale . Acestea nu au texte scrise, ceremoniile ~i credinra Hind transmise din generatie in generatie, prin viu grai. Mulre religii traditionale irnplica venerarea stramosilor sau cultul pentru forrele naturii.

Acell5ta picturd. australiand pe coa)d de copac injalijeaza un grup ab"'igen strduechi.

Culrul stramosilor

Majoritatea religiilor rraditionale promoveaza credinra tn viata de dupa rnoarte, iar despre spiritul celui mort se crede ca .. mai traieste printre cei ee sunt inca in viara. Stramosii pot fi venerari prin obiecre care ii simbolizeaza, precum toremurile sculprate din nord-vesrul Americii.

Animismul

Credirua conform careia spirirele i~i gasesc sala§ In obiecre se nume§te animism. Aceste spirire nu co ntroleazd doar obiectul, ci ~i vietile oamenilor ~i universul natura1. Animismul este una dinrre formele rimpurii de religie ~i exista inca la oarneni din toara lumea, care pastreaza un stil de via~a traditional.

Comuniearea eu zeii

Oamenii seroagd filo5ind un

Toate religiile au ritual uri, iar unul dintre cele mai importanre obiective ale acestora este comunicarea cu zeii. In forma cea mai simpla, comunicarea en un zeu consta in rostirea unei rugaciuni, insa se folosesc ~i ritualuri mai complexe. Muzica, dansul, citirea din cartile sacre, ceremoniile ~i meditatia se gas esc in toate religiile, pentru a aduce credinciosii mai aproape de lumea spirituala.

Of rand de

in rnulte religii, credinciosii adue of ran de zeilor, of ran de care cons tau 10 bani sau mancarc. In uncle religii, printre of ran de existau ~i sacriticiile umane.

Muzica Muzica ofera 0 cale de comunicare cu zeii. Oarnenii se aduna in acest scop, ctnrand imnuri sau rostind psalmi sau tantre.

Crucifixul II injiitijeazd pe Isus Hristos pe cruce .

..

SEMNE SI SIMBOLlfRI

ALTARE BUDISM CRE~TINISM FESTIVALURI

HINDUISM

ZEI SI ZElIE

ISLAMISM IUDAISM

MUZICA

739

Acoperamanc purtat de calugarU riberani.

Figurinii peruana folosira pentru pazir ea ruormintclor

Q

1,

~~.

~,"'{

~

srramosilor

Colier-amulcta folosit de pmanii africani

Papusi pentru fertilirace, Africa

Sculprura dill lemn animists, Polinczia

Zeu jintoist

Altar [ainist

Biblia cre!tina

Lampa islamica

Tirthankara jainist san ghid

Clopotel pentru dilugari tibcrani

Locuri sfinte

Fereasrra islamica

Templu zoroastrian

Boltd din gresie cenusie, construitd pe 0 bnz, octogonaU

Moschce islamica, Ierusalim

Intrarea Intr-o capel a crejtina, Franta

Mausoleu islamic sau mormanr, India

Minaret pe 0 moschee islarnica

740

Copie a unei statui de bronz din Anrichitare

Petrarca

Poetul Petrarca (1304-1374) a fost un rernarcabil specialist in limb. latina. EI a scudiar scriitorii antici, precwn Platon, Virgiliu §i Cicero, care au devenir cunoscuti drept "Clasici" data rita elegantei scrierilor. Pana la urma, sub acest rermen au fast reunite arhitecrura, arta, dar ~i literacura greadi §1 romana.

RENA~TEREA

Pieta a lui Michelangelo

Originile Renasterii

Renasterca a aparut in Italia, atunci cand poerii Dante, Petrarca §i Boccaccio si-an manitestat interesul pentru civilizatiile antice din Grecia §i Roma. Ei erau de parere ca aceste civilizatii traversascra 0 Epoca de Aur a artelor ~i literaturii in

secolele II §i I tHr., epoca pe care doreau sa 0 reereeze.

INCEPAND DIN SECOLUL xv, Europa a traversat o perioada de rernarcabila intlorire a artelor ~i a

. stiintelor, cunoscuta ca Renastere. Aparuta in

~ [til! • ltalia, Renasterea a cuprins 0 mare parte a Europei

de Vest, rnarcand modul in care oamenii educati priveau lumea ~i scopul ei. Inspirati de societatile antice din Grecia ~i Roma, oamenii de stiinta, ganditorii ~i artistii rcnasccntisti au abandonat pesimismul medieval ~i au pus bazele Umanismului - un mod de gandire nou, optimist asupra viitorului, in care barbatii ~i femeile jucau un rol-cheie in crearea unui rnediu civilizat. Unele dintre cele mai frumoase opere literare ~i artistice dateaza din aceasta perioada.

Noua ordine

Petrarca

Ganditorii medievali considerau d viata petrecuta pe Parnant esre mai putin importata decat viata vesnica. Mai mull' decat atat, oamenii Renasrerii considerau d realizarile muritorilor reprezentau cea rnai imporranta parte a Creatiei lui Dumnezeu. Acest mod de gandire a inspirat exploratori, inventatori §i astronomi sa irnbunatateasd ~i rnai rnult cunoasterea.

investigatii, navigarorii

porrughezi Bartolomeo Diaz Ii Vasco da Gama au descoperir ruta marina catre India. Ferdinand Magellan a pornit lnrr-o dilatorie in jurul Parnanrului, careia

insa nu i-a supravietuit.

Stele ~i planete Astronomul Copernic a fost primul care ~i-a dar seama d Universul nu se invarreste In jurul Pamanrului, ci acesta din urrna In jurul Soarelui. Asrronomii de mai tarziu, precum Galileo Galilei, au sustinut aceasta teorie de la care au pornir in crearea unora noi, folosind acelasi sistern de observare a planetelor al carui pionier a fost Copernic.

Mappa Mundi, incepurul sec. XV Planisphaerium Copernicum, cca 1543

Noiidei

Majoritatea exponenrilor Renasterii considerau ca

omul poate reusi tot ceca cc i~i propune: cu indeajuns de multa lncrcderc, cducane §i credinta in Dumnezeu se va purea erea 0 noua Epoca

de Aur §i 0 societate crestina superioara. Un adevarat geniu, artistul, inginerul ~i omul de §tiin~;i Leonardo da Vinci (1452-1515) si-a dar frim liber

irnaginatiei §i a dcsenat 0 rnasina zburatoare ell 400 ani inainte ca aceasta chiar sa fie invenrara.

Masina de zbor a lui Leonardo da Vinci

Corpul uman

Artistii medievali priveau corpul uman drept "fmewl ofilit care duhnesre in narile Dornnului" Renasterea a schimbat acest punet de vedere, iar arristi preeum Michelangelo, Rafael ~i Titian au evidentiat silueta umaria plina de frumusete §i gratie. Sculptura lui Michelangelo, Piets, idealizeaza formele corpului in incercarea

de a ilustra puritatea lor spirituala.

Michelangelo

Michelangelo Buonarroti (1475-1564) din Caprese, Toscana, Italia, a fost unn] dinrre eei mai mar! creatori artisrici ai perioadei sale. Sculptor, pictor, proiectant, poet Ii arhirect, a fost de-a dreptul fascinat de corpul uman ~i reprezenrarea acesruia. Cel rnai mulr a iubir sculptura, Era de parere ca arunci cand sculpteaza, de fapt "eiibereaza" figurincle inlantuitc in piatra. Cea mai importanta picrura a sa se afli pe bolra Capelei Sixtine, la Vatican, Roma,

Structura corpului uman i-a fascinat pe artisrii Rcnasrerii. Leonardo da Vinci a permis progresul in acest domeniu §i le-a indicae artisrilor cum sa

evidentieze cat rna! exact proportiile umane, prin

n.'._~", schire ale diferirelor figllri ji diagrame ale miscarilor musculare.

~;;;;~~~!!!ri\ Corpul lui Cristos este

! reprezentat asemenca

unui co pi! dormind.

Studiul perspectivei

Cca mai importanra inovatie artistica a Renasterii a fast studiul perspecrivei, Anisrii care doreau sa reprezinte [umea inconjuratoare Cll cat rnai mare acuratcrc au inva~at sa includa spatiul ji disrantele In picumle lor, ceea ce lipsise din lucrarile plane, bidimensionaie, din r-artdloarea in pddure de Paolo Uccello (1396-1475) perioada medieval •.

741

RENAFEREA

Umanismul

Pe rnasura ce Renasrerea se raspandea, oamenii de ~(iin~a din nordul Europei au pus bazele Umanismului, un curent filozofic care aprecia demnitatea §i principiile morale umane. Primii umanisti erau crestini intocati, care studiau operele clasice (texte antice, scrise in latina, gread san ebralca) ~i care au revolutionat inva~amantul predand materii umaniste (filozofie, gramatid, istorie, retorica §i poezie), tara a se mai baza

exclusiv pe invatarea pe de rost a .

Desiderius Erasmus Miscarea umanisra din Europa spa raspandit In Germania, Oland a ji Anglia. Erasmus (cca 1468-1536) a fost un umanist olandez de geniu. care a condus rniscarea de reinviere a inviitamantului. A devenit fairnos dato'rita rraducerilor ~i scrierilor sale religioase, In care sublinia intr-un mod elegant ji amuzant nevoia de reforrna a Bisericii,

Portret al lui Erasmus de Holbein

Biserica Catolica

In sec. xv, Biserica raspandita la nivel global ajunsese bogata ~i corupra. Renasterea contesta in mod direct ceea ce mai ramasese din autoritarea Bisericii, deoarece sustinea irnportanra cercerarii, a intrebiirilor, Clerul a ignorat orice sugestii de retorma ~i, pemru prima data, au incepur sa apara caricaturi care luau in ras Biserica §i incapacirarea ei de a se adapta noilor idei.

Raspandirea cunoasterii

Timp de secole, Biserica fusese eea care conrrolase arrele li Inva\amantul din Europa. La debutul perioadei Renasterii, a avur loc 0 explozie de idei li inventii noi, printre care li ciparul, Pentru prima data in isrorie, cartile riparite au perm is rispandirea ideilor ganditorilor li oamenilor de ltiinl:i din Iralia carre roara Europa. Conducarorii bogati, precum Lorenzo de Medici, au construit biblioreci impresionanre - unele chiar in catedrale - pentru a pastra ware aceste carti.

Interiorul Catedralei San Lorenzo, Toscana, Italia

Caricarura a Bisericii, 1497

Henrie VI I I a construit 0 rCjedinfd temporard.

Printii Renasterii

Pe masura ce Renasterea avansa, conducatorii deveneau din ce in ce mai sofisticati §i nernilosi. Scriitorul politic Niccolo Machiavelli (1469-1527) a descris area conducerii statu lui (merode pe care un conducaror de succes trebuie sa Ie foloseasd pentru a ramane la putere) in carte a Printul (1532). Multe dintre reoriile sale se bazeaza pe cornpararia dintre societatea italiana in care traia ~i cea a Romei antice.

Francisc I

Regele Francisc I aI Frantei (d. 1515-1547) se considera eel mai reprezenrariv print al Renasrerii. Abil ji ager la rninre, iubea artele !i invi~imantul Ji era prorectorul unor personulirdp de gcniu, precuIn Leonardo da Vinci li Benvenuto Cellini (1500-1591). in iunie 1520, s-a intrecut ell un alt mare print renascentist al epocii, Henrie VI[l, tnn-o extraordinara Intalnire care a avut loc pe Campul panzei de aur, Linga Calais. Franta.

Protectia

,

Pe rnasura ce pozitia socials a arristilor se imbunatlitea in perioada Renasterii conducarorii bogati erau bucurosi sa devina protecrori ai acestora, asigurandu-le bunastarea financiara, in timp ce ei i§i creau extraordinarele opere. Familia florentina Medici a fost protecroarea unor mari artisti, precum Michelangelo.

Familia Medici din Florenta

Familia baneherilor de Medici', ajuns la pueere la tncepurul Renasrerii li a avut 0 conrribucie irnporranra la lnflorirea arrelor, Ei au transformat Florcnta inrr-un cenrru cultural ~i artistic, care gazduia rori arrisrii irnporranti. Chiar ~i artisrii care nu erau prorejati de familia Medici, precum Artemisia Gentileschi (cca 1590-1642) veneau la

Florenra pentru a cun0a§te oameni noi ~i pentru a-si imbunara~i rehnica,

EXPLORAREA

FILOZOFlA GALILEO GALILEI

GRECI;). ANTICA

IMPERIUL ROMAN

742

Sir Thomas Moore

Cel mai cunoscur om de jtiinl:i al Angliei, Sir Thomas Moore (1477-1535) a fost un umanisr. Lucrarea sa, Utopia, sustinea di toare neajunsurile politice li socialc vor Ii eliminate atunci cand pdmanrul va Ii derinur in proprietate cornuna, cand arar barbarii, cir li femeile vor avea acees I~ educarie li cand va exisra toleranta rellgioasa, Regele Henrie Vlfl a ordonat executia lui Moore deoarecc acesta a refuzat sa il recunoasca drepc conducator

;;;;~;;;;:::;:;;;;;;;.! al Bisericii Carolice reformate.

Invatiimamul Uma~i~tii credeau ca oamenii erau responsabili de propriul lor destin. idee sustinuta ji de textele grece~ti li romane. Asrfel, profesorii umanisti, precum Sir John Cheke (l514-155711i Nicholas Udall (I 505-1556) u incurajau pc copii sa srudieze operele clasice, In a~a fel incat sa invcte cum sa-~i slujeasci socieratea penrru binele general,

Umanistii sustineau ideea invlitamantutui pentru femei fi bdrbari.

~coala lui Signor Buonovenrura

Albrecht Durer

Germanul Durer (1471-1528) a fost unul dintre cei mai mari arrisri ai Renasrerii, Provenit dintr-o familie eu 18 copii, Durer a devenit ucenie al unui picror

La va.rsta de 15 ani. 4 ani mai rarziu, Durer a pornir lntr-o dilatorie

prin Europa, fadind cunostinta eu idcilc noi ale lui Bell in i sau Rafael. Un adevarat exponent al Renasrerii, cunoscator atar al lirnbii latine, cat ji al matematicii, Durer esre acum cunoscut rnai ales datorita gravurilor sale extracrdinare.

ISTORJA ARTEI

STIINTA, iSTORIC

TJPARUL

LEONARDO DA VINCI

REPRODUCEREA

"M' CA TOATE FIINTELE VII, pemru a asigura

'\' c \ ' perpetuarea speciei, oamenii trebuie sa se

reproduca, Aparatul reproducator este responsabil de activitatea de reproducere. Aparatul reproducator femel este situat in cea mai mare parte in imeriorul corpului, pe cand cel mascul este situat in afara acestuia. Ambele aparate produe celule specializate, numite celule sexuale. Celulele sexuale masculine ~i feminine sunt aduse laolalra in urma

Aparatul reproducator rnascul

contactului sexual. Dad celulele sexuale masculine ~i feminine se intdlnesc, ele se comopesc intr-o singura celula in timpul fertilizarii, din care rezulta apoi 0 noua fiin~a umaria lorrnata din miliarde de celule.

Spermatozoizii Spermatozoizii sunt celulele sexuale masculine. Fiecare spermatozoid are aproxirnariv 0,05 mm lungirne ji este ~_'_'_".,,": dintr-un cap oval, 0 piesa cenrrala, care conrine un nucleu, ~i 0 coada, Sperrnarozoiz.ii SW1t produsi in testiculcle barbatilor adulri. in medie, un biirba~ produce 300 milioane de sperrnarozoizi in fiecare zi.

se matureazd spermatozoizii.

Ciclul menstrual

Ciclul menstrual reprezinta rotalitarea schirnbarilor care au loc la nive!uI aparatului reproducaror feme! in fiecare luna. Ciclul menstrual dureaza aproximativ 28 de zile, iar ovulatia (parte din ciclul ovarian) are loc in

j urnl zilei a 14-a. Dad ovulul nu este fercilizac, stratul superficial intern al uternlui este e!iminat prin vagin. Aeest proces se nume~te menstruatie,

Epiteliul

La jumdtatea cidului este elibemt un

mucoasei uterine Epiteliul mucoasei se ingro,¥d in conrinunre.

Epiteliul mucoasei uterine tncepe

Ciclul menstrual incepe Crt

uterine incepe sa se Jragmenteze.

<",L ;I~~;,~"

¥.'~f.'~:~. eiiminarra

epiteliuiu;

mucoasei uterine prin vagin.

sllngvirt creste.

Contraccptia

Contraceppa sau controlul nasterii insearnna de fapt prevcnirca sarcinii. Diferirele rnerode contraceptive cuprind rnerode de bariera, precum prezervanvul sau diafragma, care lrnpiedica spermatozoizii sa ajunga la ovul, dar ~i metode hormonale, precum pilulele contraceptive, care previn uvulatia.

________ DiaJragma este irurodusd in vagin.

Colonna »ertebrald

Apararul reproduciitor femel Ovarul produce

Uretra

Labiile mid

Ccruixul este descbiderea cdtre utero

Clitoris

Vestibulul vaginal este segmentu! dintre uter ti

orificiul vagina!

Orificiu vaginal

Ovulele

Ovulele sunt celulele sexuale feminine. Ele au forma rotunda> nucleara, cu aproximativ 0>1 mm in diametru. Dupa perioada de pubertare, un ovul se marurizeaza in fieeare luna ~i este eliminar din ovar. Acesr proees se numqte ovularie.

Ovul iesind din ovar

sediul producerii spermatozoizilor:

erect inainten contactului sexual.

Aparatul reproducator

La barbat, sperrnarozoizii sunt produsi in testieule, hraniti de liehidul seminal produs de glanda prostata ~i vezicule!e seminale ~i eliminati prin intermediul penisului in timpul contacrului sexual. La femeie, ovule!e sunt eliberate pe rand de catre ovar, tree prin trornpele utrine catre uter, ~i, dad sunt fertilizare, se rransforma intr-un fat.

Contactul sexual

In timpul contactului sexual barbatul i~i introduce penisul in vaginul partenerei sale. Atunci cand ejaculeaza, lichidul seminal purtand milioane de spermarozoizi este eliberat in vagin. Sperrnatozoizii inoata catre uter ~i, de aeolo, catre trompele uterine unde ar putea avea loe fertilizarea. Perioada de la fertilizare pana la nidatie este conceptia.

Fertilizarea ~i nidatia

Ferrilizarea

Fertilizarea reprezinra unirea unui spermatozoid cu un ovul. Dad. un ovul se afla in trompa urerina, mii de sperrnarozoizi se vor aduna in jurul sau incercand sa patrunda prin invelisul san extern. Un singur spermatozoid va reusi.

3 La pptezeci ~i doua de ore de la fertilizare, oul a devenit 0 formapune eu 64 de celule.

4 Cam in a ~asea zi formatiunea celulara adera la pererele uterin.

2 La parruzeci ~i opt de ore de ia fertilizare, ovulul ferrilizar s-a divizar in patru celule. Din acest

Nidatia

Ovulul fenilizat se rransforma intr-o formariune celulara gaala ia interior, nurnita blastula. In acest moment. esre gata pentru a se implanta in epiteliul uterin ji penrru a deveni embrion. Embrionul va evolua intr-un fetus, iar mai tarziu inrr-un copil,

ori pe zi. Tromps ute rind Ovul

1 La rreizeci ~i

~ase de ore de la ferrilizare, ovulul s-a divizar in doua celule si se deplascaza de-a lungul crornpei uterine.

rlilgin

743

REPRODUCEREA

Ovulul fertilizat

Ovulul ferrilizac sau celula ou se divide rapid pe rnasura ce rrece prin trompa uterina, carre urer, unde se va irnplanra.

Embrionulla §ase sapramani

in acest moment, embrionul arc doar 6 mm lungime. Incep sa se dezvolre apararul digestiv ~i eel circulator, pre cum ~i sisrernul nervos, iar inirna lncepc sa batii. Apar formele initiale ale ochilor, urechii ~i gurii, dar ~i mugurii mernbrelor, din care se vor dezvolra mainile Ii picioarelc.

Sarcina

Sarcina reprezinra perioada de rimp necesara unui fat pentru a se dezvolta in uterul mamei. Incepe in mornenrul conceptici ~i se terrnina odata eu nasterea, in medic, sarcina dureaza 40 saptamani, Abdomenul femeii se mareste treptat, pe masura ce fatui creste inauntru. fatui primeste substance nutritive ~i oxigen de la mama prin intermediul plaeentei, un organ atasat de epireliul merino fatui plureste lnrr-un lichid care are ~i rol de protectie, numit lichid amniotic ~i este legat de placenta prin cordonul ornbilical.

Celula ou a suferit dOtla diuiziuni, producsnd patru celule.

rnugurii membrelor.

Fetusul la 12 sapramani La 12 sapramani, ferusul atinge aproape 7.5 em lungime. Searuana ell 0 fiin~a umaria. S-au format degerele de la mani Ii de Ia picioare, gura se Inchide Ii se deschide Ii poate sa suga. Au aparur Ii urechile Ii pleoapele. Organele genitale externe s-au format, iar fetusnl elimina deja urina in Iichidul amniotic.

Un strat de par fin acoperd pielea

fetusului.

misca tnduntru.

Fetusulla 16 saprarnani La 16 saprimani, ferusul are 16 em lungime, Hind aproape cornpler format, cu toare organele la Iocul lor. in cepe sa creases ~j sa se dezvolre repede, Oasele se tntaresc. iar muschii devin mai puternici.

Inferrilitatea Infcrtiliratea reprezinra incapacitarca unui barbae sau a unei fernei de a concepe un copil, In mulre cazuri, poate fi trarara. Unul dinrre trararncntc cstc fertilizarea in vitro (FIV). Aceasta presupune recoltarea de ovule din ovarele unci fernei. ferdllzarea lor ell spermatozoizi in afara corpului ~i reimplancarca lor in uter pentru a se dezvolra.

Gemenii

Exista doua tipuri de gemeni: gemeni identici ~i gemeni neidentici. Gemenii neidentici apar atunci cand doua ovule sunt eliberate in acelasi timp ~i sunt fecundate de doi spermatozoizi diferiti. Gemenii identici se dezvolra dinrr-un singur ovul ~i sunt rnult mai rari. A avea mai mult de doi copii la 0 singura nastere este chiar ~i mai rar.

Uterui se mdreste

Musculatura uterin.i se va contracta pentnJ. a expulza nou-n.iscutul.

Sacul amniotic este plin cu lichid amniotic.

Epitcliui uterin

Creierul copilului este bine dezooltat.

ombilical !eaga fetusu! de placenta.

De obicei, copilul dfaza in aceastd pozitie pentru a

iffi intdi (U capul la nastere.

Fetusulla 28 de saptamani Ferusul are aproximativ 37 cm lungime Ii estc aproape pe deplin dezvoltar. in timpul

sapcimdnllor de sarcina ramase, eI va acumula rezcrvc de grasime pc rnasura ce aceasta se va depune, Daca esre nascur premarur, in rimpul acesrui stadiu, copilul peate supravictui in incubator.

Margaret Sanger

Americanea Margaret Sanger (1883-1966) a fosr 0 picniera in domeniul ccnrraccprici. Conform conceptiei sale, conrrolul nasrerilor era vital pentru imbunararirea srandardului de

via~a al oamenilor saraci. in 1916, ea u deschis un cenrru de infonnare cu privirc la sarcina ~i a fost

arestara. Dupa eliberare, ~i-a

Gemenii identici

Gemeni identici apar arunci cand un singur ovul fecundar se divide forrnand dona celule separate, din ambele dezvoltandu-se apoi care un fetus. Ambii fetu§i Impart aceeasi placenta. Deoarece se dezvolta dinrr-un singur ovul fccundar, gemenii identici Impart aceleasi gene ~i au intotdeauna acelasi sex.

lOVU'. . ~'~F\:" G.ernenii

.,,"~ identici

.y..~~~;»)/h . .

Ifr;.~'~;~ ~ z.:

,~ f ~' singur

OvItiai se ouul

divide in diuizat.

do"a parfi.

Travaliul

Succesiunea etapelor prin care un copil este expulzat din mer se nume~te travaliu. Acesta are trei etape. Schirnbarile nivelului anumitor hormoni materni declanseaza travaliul. in timpul

primului stadiu, uterul incepe sa se contracte, iar cervixul se desehide. in cel de-al doilea stadiu, se naste copilul. in final, placenta este expulzara la exterior.

timpul sarcinii.

Nasterea

In timpul nasrerii, muschii percrclui uterin se contracta purernic. Copi1ul cstc irnpins prill cervixul deschis catre vagin, din care iese, in mod normal, cu cnpu! inainte. Odatf ajuns i:n afara corpului rnarnei, copilul respira aer pentru prima data. Docrorul sau moal' taie cordonul ornbilical.

-

A PLANTE, INMUL'fIRE

744

BIOLOGIE

CORPUL UMAN

CRESTEREA ~I DEZVOLTAREA

GENETICA

HORMONII ~l SISTEMUL ENDOCRIN

MEDICINA

MU~CHII 51 MI~CAREA

Ce este 0 reptilar

Reptilele sum vertebrate (animale cu coloana vertebrala) cu sange rece. Sum animale tiritoare, numele lor venind din latinul repto, care insearnna "a se tiri". Respira prin plarnani ~i se in majoritatea habitatelor din lume, cu exceptia zonelor reci sau a rnuntilor lnalti, in zonele temperate, supravietuiesc pe timpul iernii prin

hibernate.

REPTILE

Creasta foce dragonui de apd sa pard mai impundtor

ERA DOMINATIEI REPTILELOR a fost era dinozaurilor, cu aproximativ 200 de milioane de ani in urrna, dar cele mai rnulte dintre reptilele moderne au evoluat mult mai tarziu, Dinozaurii ~i celelalte reptile primitive au evoluat din amfibieni, care au avansat pe uscat ~i care nu au mai avut de apa pentru a se reproduce. Astazi, exista peste 6.000 de specii de reptile. Au pielea uscata, acoperita cu solzi sau scuturi, care irnpiedica pierderile de apa, Se reproduc prin fertilizare interna ~i depun oua din care ies pui asemanatori parintilor,

Vdrfi1./ cozii a crescur din nou, dupa ce a flst pierdut, ponte, in fovoarea unui prada/or.

Dragonul de apa rhailandez Dragonul de apfi esre 0 specie de joparla din Thailanda, Traieste in mare parte in copacii afla~i in apropierea apei. Cand se afl. pc pamant, se poate rid iea pe pieioarele din spate ji poate alerga astfel pe distanre scurte, pentru a scapa de

pr5.diitori. Apoi se caplr3. lnrr-un porn

Picioare puternice penlru alergare sau eafdrat in

Coada este joiOJita penlrr/, echilibru in timpul alergiirii, ea 0 carma atunci cand inoatd ,i ca armd de apdrare.

........ -~

sau safe in api ~i inoata.

Grupele de reptile

Exisra patru grupe de reptile - testoasele de uscat ~i cele de apa, ~erpii ~i soparlele, crocodilienii ~i soparlele tuatara. Experrii nu s-au pus inca de acord asupra gradului de inrudire dintre aceste grupe. Unii susrin ci testoasele de uscat ~i cele de apa sunt rude indepartare ale alter ordine ~i ca, spre deosebire de orice alre reptile, crocodilienii sum mai strans inruditi cu pasarile. Tuatara Cdc doua specii de tuatara reprezinra ulrirnii supravietuirori ai reptilclor cu cap ascurir, care all disparur in larga lor majoritate acum 200 de milioane de ani. Tuarara rraiesc pe insulele srancoase de pe coasra Noli

Zeelande. Sum active mai mulr in rimpul noptii, hranindu-se ell inseete.

Testoase de uscar ~i de apa

Exista pesre 270 de specii de astfel de reptile ell carapace dura, care au ramas aproape neschimbate de 200 de milioane de ani. '[estoasele de useat traiesc pe pamant, in timp ee restoasele de apa traiesc in ape dulci sau oeeane. Carapacea dura. este 0 formatiune osoasa ce ere~te ata~ata de coloana vertcbrala §i de coasrele animalului. Este acoperiea eu scuturi din cheratina.

Reptile pe mare Reptilele care traiesc in occane - resroasele marine, crocodilul de apa sarara, jerpii ji iguana marine· sum adaptate la viata acvatica. Au glande care elirnina prin secretie excesul de sare ~i 0 inima purernica, ce susrine circularia in timpul scufundarilor rap ide in adancime.

Crocodilienii se rdcoresc

Crocodilienii Grupul corinne peste 20 de specii - crocodilii, aligatorii, caiman ii, gavialul ji falsul gavial. Sunt supravieruitori aiJurasicului, era dinozaurilor,

Pielea ~i solzii

Tipul de piele ne da indicii in legatud cu viata unei reptile. Micile soparle geko au piele subtire, pergarnentoasa. Soparlele mici (Fam. Scincidae), precum ~i alte soparle ~i serpi au solzi cu margini care se acopera reciproc ~i care permit 0 miscare usoara prin asternurul de frunze sau pe trunchiurile copacilor. Testoasele de uscat au pielea brazdata de negi pe cap, mernbre ~i coada ~i partile care ies de sub carapace. Crocodilienii au 0 piele aspra,

Cameleonul Textura pielii este neregularii ji granulara.Isi poate schimba culoarea.

~oparla mica

(Pam. Scincidae) Solzii miei ji netezi ajuta soparla sa se afunde Ujor in nisip sau 111 astemutul de frunze.

~oparla eu platose Solzii sunt mari, ca niste plarose, ji au rol protector. Permit 0 anume flexibilitare.

Caimanul

Pielea e groasa ji aspra. Pot cxisra zone supraintarite sub piele.

Ocbii mari asigurd o vedere excefentd.

~erpii ~i ~opil.rlele Cel mai mare grup de reptile este impartir in trei subordine: serp], jOparle ji jOparie vermiforme. Au solzi, spre deosebire de carapacea resroaselor ji pielea aspra a erocodililor, ji sum cele mai recent evoluate reptile.

Pitonul

Acest jarpe are solzi mid pe spate ji par\ile laterale ~i solzi mari, care se intretes pe burta,

745

REPTILE

Regenerarea anumitor paqi ale corpului

La fd ca insectclc, reptilele naparlesc sau i~i schimba pielea pe rnasura ce cresc. Mai mule decat atat, unele reptile au capacitatea de a renunta in mod voit la unele parti ale corpului, pentru a scapa de pradatori, De exemplu, unele §oparle l§i pierd coada. Partea pierdura va creste din nou, intr-un proces cunoscut ca regenerare.

de piele Piele de pe spate

Pide de pe burta

Coada noua

Mulre specii de soparle renunta volunrar la coada pentru a scapa de pradaton. ~oparla i§i Incordeaza muschii cozii, iar aceasta se fracrureaza ~i se desprinde. Adesea, bucara de coada se mijd pentru a disrrage pradarorii de la ~oparla care scapi.

1 )oparh skink Iji desprinde voluruar coada pentru a evita sa fie rnancata, astfel salvandu-si viata. Vasele de sange din botul cozii s-au vindecar, pentrll a impiedica soparla sa piardii sange. 0 noua coada va incepe sa creases In curand.

sunt [de mai apropiare de corp.

Inele noi

Arunci cand un §arpe eu clopotei Iji schirnba pielea, portiunca mid. de la varful cozii ramane acolo ~i adauga Inca. un inel la zornaitoarea din coada. De vrerne ce zornaitoarca poate este Jovita, iar schimbarea pielii nu are loc regular, numarul de inele nu indica neaparar varsta sarpelui.

Napilrca schimbandu-si pielea

Pielea noua

Pe miisurii ce sarpele Ii sopula cresc, strarul extern aJ pielit lor devine ncincapator, Cind un nou strat s-a dezvoltar dedesubt, ci leapada pielea cea veche, care iese "dara pc dos" 0 masa copioasii sau aparitia de cicatrice POt, de asernenea, sa snmuleze schimbarea pielii.

Piele n<ipidic;;} a unui §arpe de casd

Coadii notoi, construitd mni mult pe 0 structurd de cartila] decat de os.

2 Noua coada este sirnpla. Ii lips esc solzii cornplecsi ai cozii irutia]e, iar culoarea ~i modelul sau vor f mult mai simple. In interior, vertebrele osoase au fost 1nlocuite de un rub cartilaginos.

Coada nousi este pe deplin dezooltata, dar ii lipsesc cuioarea Ii modelul original.

3 Coada a crescur la rnarimea iniriala. Capacirarca de regenerare a cozii va scadca pe rnasura cc soparla irnbatrancstc.

Incubatia

Femela j;rpelui de porumb depune in jur de 12 oua cu coaja moale. Nu joaca nici lID rol in incubarea acescora, care durecza In jur de doua luni. Femelele piton, pe de alta parre, I!i incubeaza ouale in cercurile pe care le formeaza incolaciudu-se. Cobrele regale construiesc ~i apara Wl cuib.

Inmultirea

,

Cele mai rnulte reptile depun oua, Puietul care se dezvolta in interior absoarbe umiditatea §i oxigenul din atmosfera ~i se hraneste cu galbenu§ul oului. Cojile SUnt adesea moi §i flexibile, dar exista §i oua en 0 coaja mai dura. Unde specii de ~oparle dan na§tere la puii "vii", complet dezvoltati.

1 Un pfpe de porwnb esre gara sa iasa din ou. Face 0 despicacura in coaja acestuia cu

un dime numit dinte de QU, aflat in partea din fatl a buzei

2Capul iese din ou, iar puiu] de prpe ia prima gud de aero M icul prpe se odihneste frecvent ¥i este atent la pericole.

Puivii

Boa, mai cu seama boa constrictor, ~i mai multe specil de vipere au venit pe lume nascuti vii. Puii sunt nascuti Hecare intr-un sac membranes care se rupe la scurt timp dupa nasrere. Aceasta metoda de reproducrie esre ideala pentru joparlele din zonele mai reci, In care ouale nu ar supravierui.

5arpele abia iefit din ott este atent fa pericole.

3 Puiul de prpe iese incer Ii scoare limba sensibila penrru a simri prirnejdia din jur. La cea rnai mica. miscarc se va retrage in carapace.

4in urma rulburiirilor din jur, acesr pui de jarpe s-a retras in coaji penrm aproximariv 24 de ore. A iesir panii la urrna din coaja prinrr-o alta (,ma. Puii de jarpe gata de ecloziune fac uneori mai multe fante pentru a iqi inainre de a para.si efectiv oul,

5 Odata iesit din ou, jarpele de porurnb este pe cont propriu. Acesra va fl sustinut timp de 10 zile de giilbenulul de ou Ingurgitar anterior §i va naparli inaintc de a ataca soparle Ii pui de ~oareci.

maramara,

Ouale ell coaja tare Tesroasele de uscat, de apa, crocodilienii ~i unele specii de sopgrle au QUa ell coaja tare. Ele suporra muir mat bine perioadele de seceta decar cele cu coajii moale, dar sunt muir rnai fragile. Ouale sunr depuse intr-un cuib sau sub pamant pentru a PI prorejate,

Oua ell coaja moale Mulre specii de serpi ji soparle depun oua cu coaja moale. Reprilele au piesele bucale moi ji nu ar fi putut sparge 0 eoch Hie dura. Forma oualor ell coaja moale difed. de La caz [a caz, dar pot fi ovale sau alungite sau presarare eu pete mid, rosii sau decolorate.

Reptile in pericol

Mulre reptile sunt pc cale de disparitie din cauza cornerrului eu anurnire par~i ale corpului lor. Pielea de larpe, !Oparlii ji crocodil este folosira la fubricarea de genIi, panroll ji curele, iar carapacele de testoasa devin ornamente sau piepreni. Carnea de lestaas. de mare so folosesce la supi. BUa sau sangelc de prpe sunt folosire in medicina tradirionala chineza.

AMFIBIENI

BROAFE TESTOASE

~OPARLE

746

CONSERVARE

CROCODILI

DINOZAURI

OUA

~ERPI

~

-

ti

u :J C w

...

::I C as

.-

-a

.-

-& u

J!

--

--

...., ..

U GJ

.....

8

..

Enciclopedia mileniului pentru familie

Planeta Marketing~

LlBER~OVUS

Colectie sponsorizata de:

oriflame

natural swedish cosmetics

Descopera rna; multe 1a www.dk.com

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->