P. 1
13-18

13-18

|Views: 1|Likes:
Published by Elena Oprea
j
j

More info:

Published by: Elena Oprea on Dec 10, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/01/2014

pdf

text

original

Cuprins Argument .....................................................................................................................................pag 2 1. Dezvoltare durabilă în context european 1.1.

Concepte, obiective, principii, similarităţi, diferenţe între conceptele de dezvoltare durabilă şi cel de dezvoltare regională ..........................................................................................pag 3 1.2. Principalele elemente ale dezvoltării durabile .........................................................pag 3 1.3. Elemente definitorii ale dezvoltării regionale ..........................................................pag 5 1.4. Principalele obiective ale dezvoltării durabile .........................................................pag 6 1.5. Principalele obiective ale dezvoltării regionale .......................................................pag 8 1.6. Principii ale dezvoltării durabile ..............................................................................pag 9 1.7. Principiile dezvoltarii regionale ...............................................................................pag 10 2. Modele teoretice 2.1. Psihologia mediului şi dezvoltarea durabilă .............................................................pag 13 2.2. Abordări sistemice – Site-urile comportamentale ....................................................pag 13 2.3. Spaţiul de lucru .........................................................................................................pag 15 2.4. Condiţiile urbane de mediu ......................................................................................pag 15 2.5. Condiţii fizice de mediu ...........................................................................................pag 15 2.6. De la atitudine la comportamentele ecologice .........................................................pag 18 2.8. Deşeurile (poluare şi reciclare) ................................................................................pag 18 3. ISO - Organizaţia Internaţională pentru Standardizare 3.1. ISO 14001 – generalităţi ..........................................................................................pag 20 3.2. Ce este ISO 14001? .................................................................................................pag 20 3.3. Aplicabilitate ISO 14001 .........................................................................................pag 20 3.4. Scopul certificarii ISO 14001 ..................................................................................pag 20 3.5. Certificatul ISO 14001 ...........................................................................................pag 21 3.6. ISO 14001 – Elementele standardului de mediu .....................................................pag 21 3.7. Noua versiune a standardului de mediu ISO 14001.................................................pag 21 3.8. Avantajele ISO 14001 .............................................................................................pag 22 4. Legislatie referitoare la standarde de calitate ISO .................................................................pag 23 5. Cercetare 5.1. Scopul lucrării .........................................................................................................pag 27 5.2. Obiective .................................................................................................................pag 27 5.3. Ipoteze .....................................................................................................................pag 27 5.4. Intrument de cercetare .............................................................................................pag 27 5.5. Prezentare rezultare .................................................................................................pag 27 5.6. Concluzii .................................................................................................................pag 80

1

Argument Mediul reprezintă locul de viaţă al individului, habitatul său. Trăind în strânsă legătură cu mediul său, omul a încercat întotdeauna să-l transforme, să-l utilizeze, să-l adapteze nevoilor sale pentru a supravieţui. Mai exact, omul a asipirat să controleze mediul, să stăpânească aspectele indispensabile supraviţuirii sale pe Terra. După cum se ştie, omul populează toate mediile posibile pe pământ, atât în ceea ce priveşte regiunile reci cât şi cele calde şi uneori chiar şi mediile extreme. Este important, de asemenea, să vedem şi modul în care omul interacţionează cu mediul, modul în care adoptă un comportament adecvat şi altruist în ceea ce priveşte spaţiile în care îşi petrece cea mai mare parte din timp.

2

1. Dezvoltare durabilă în context european Atât dezvoltarea durabilă cât şi cea regională reprezintă concepte noi, apărute în ultimele decenii ale mileniului II. Chiar dacă există un defazaj de câţiva zeci de ani între apariţia şi aprofundarea acestor două concepte, este evident că viitorul umanităţii depinde de dezvoltare, iar corectitudinea definirii şi viteza de implementare în practică a acestor concepte este, dupa opinia noastră, importantă pentru generaţiile noastre. Există multe opinii care susţin că dezvoltarea durabilă nu poate fi abordată decât la nivel mondial, într-un mod unitar si simultan. Cu toate acestea, dificultăţile realizării unui astfel de deziderat solicită abordari punctuale, mai realiste şi cu sorţi mai mari de reuşită. Astfel, practicile recente privind evoluţia favorabilă a unor domenii precum agricultura ecologică, turismul ecologic etc. demonstrează viabilitatea unui nou tip de abordare, la nivel sectorial care poate şi chiar trebuie, după părerea noastră, să devină o optică firească asupra dezvoltării. Europa, în general şi România, în mod particular, pot obţine un avantaj real în viitor, prin implementarea conceptului de dezvoltare durabilă la nivel regional, acolo unde structurile sunt mai flexibile iar soluţiile practice bune pot fi rapid asimilate. 1.1. Concepte, obiective, principii, similarităţi, diferenţe între conceptele de dezvoltare durabilă şi cel de dezvoltare regională Dezvoltarea umană a ajuns la o bifurcaţie. Ceea ce trebuie avut în vedere este legat de necesitatea susţinerii vieţii, în condiţii care să favorizeze acest lucru pe termen lung. Din păcate, actualele tendinţe impun reguli mai mult economice decât ecologice, mai mult sociale decât economice sau mai mult ecologice decât sociale. Aceste tendinţe sunt nocive, dezvoltarea viitoare a societaţii având nevoie de un punct de echilibru care să considere pe acelaşi plan ca importanţă cele trei mari dimensiuni ale dezvoltării umane: social, economic şi ecologic. Din această perspectivă, ultimele decenii au fost “benefice” pentru definirea unor noi concepte ale evoluţiei mondiale care crează speranţe pentru dezvoltarea echilibrată a societaţii. Concepte precum dezvoltarea durabilă sau dezvoltarea regională reprezintă în acest moment esenţa noilor metodologii evolutive, caracteristicile lor fiind nu numai asemanatoare ci şi “autosusţinătoare”. În continuare urmărim prezentarea elementelor definitorii a celor două concepte, astfel încât să putem evidenţia caracterul comun al lor şi, implicit, necesitatea de a fi abordate concomitent. La Goteborg, Uniunea Europeană şi-a stabilit strategia de dezvoltare durabilă care va reuşi să răspundă efectiv presiunii problemelor pe termen lung. În acest fel, dezvoltarea durabilă va susţine reducerea diferenţelor existente între statele membre şi celelalte state europene, direcţionând societatea spre o cale a dezvoltării durabile la toate nivelurile de acţiune – societate şi guverne. Decidenţii europeni de la nivel local, regional sau naţional pot crea condiţiile corespunzătoare acestei forme de dezvoltare, dar durabilitatea nu depinde numai de aceasta; ea depinde şi de deciziile zilnice ale milioane de oameni, referitoare la consumul zilnic, producţia, forţă de muncă, transport etc. Dezvoltarea durabilă presupune această interdependenţă între forţele instituţionale, economice şi sociale în scopul realizării unui viitor comun. Dezvoltarea durabilă este un obiectiv global pe care nici UE şi nici un alt stat nu îl poate obţine singur. Toată lumea trebuie să se implice iar politicile care susţin dezvoltarea durabilă trebuie să aibă un impact pozitiv asupra creşterii economice. În strategia de dezvoltare durabilă a UE se precizează faptul ca una din politicile UE direct implicată în acest process este şi politica de coeziune economică şi dezvoltare regională. 1.2. Principalele elemente ale dezvoltării durabile Punctul de pornire a istoriei conceptului de dezvoltare durabilă este reprezentat de Conferinţa de la Stockholm a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra Mediului Uman din 1972. Atunci a fost pentru prima oară când statele lumii au discutat despre problemele poluării, deşi această discuţie s-a purtat pe fondul unei dispute între Nord – ţările dezvoltate şi Sud – ţările Lumii a Treia. Una dintre consecinţele
3

Conferinţei de la Stockholm a fost crearea Comisiei Mondiale pentru Mediu şi Dezvoltare a Naţiunilor Unite. În 1982, această Comisie a prezentat documentul intitulat “Viitorul nostru comun” (Our Common Future), cunoscut mai târziu si sub numele de Raportul Brundtland – după numele lui Gro Harlem Brundtland, membră a Comisiei (devenită în 1987 Prim-ministru al Norvegiei). Acest document s-a dorit a fi un raport intermediar al rezultatelor Conferinţei de la Stockholm, încercând să pună în balanţă argumentele referitoare la responsabilităţile ţărilor dezvoltate şi a celor din lumea a treia, urmând să traseze linii directoare pentru viitor. Concluzia raportului a fost oarecum socantă pentru vremea aceea: dacă umanitatea va continua să utilizeze resursele naturale în acelaşi mod, dacă incidenţa ridicată a sărăciei va fi ignorată în continuare, dacă vor continua poluarea mediului şi acumularea de deşeuri, atunci este de aşteptat un declin al calitaţii vieţii omului. Pentru a descrie modul de stopare a acestui declin, Comisia a utilizat, pentru prima oară, termenul de dezvoltare durabilă. Se arată că: “Umanitatea are capacitatea de a realiza o dezvoltare durabilă, de a garanta satisfacerea necesităţilor actuale fară a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi”. Cu alte cuvinte, dezvoltarea durabilă este un proces economic corespunzând tuturor nevoilor omenirii fară a diminua resursele actuale necesare generaţiilor viitoare. De fapt, acest concept statuează crearea unui mod de a trăi din venitul realizat din natură şi nu din capitalul său. Noutatea adusă de dezvoltarea durabilă este alăturarea noţiunii de respectare a mediului celorlaltor două elemente esenţiale ale ecuaţiei: asigurarea securităţii economice pentru toţi şi crearea unei societăţi echitabile. Conceptul dezvoltării durabile s-a afirmat plenar în cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare (UNCED) din 1992 de la Rio de Janeiro unde s-a definit dezvoltarea durabilă ca fiind acea dezvoltare care “se confruntă cu nevoile prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface nevoile proprii”. În anul 1997, Raportul Brundtland prezintă o definiţie a dezvoltării durabile unanim acceptată: “satisface cerinţele prezentului fără a compromite posibilităţile generaţiilor viitoare de a răspunde propriilor nevoi”. Acest tip de dezvoltare cuprinde criteriile de protejare a ecosistemelor, a solului, a aerului şi apei, conservarea biodiversităţii etc. Deci, putem spune că dezvoltarea durabilă presupune asigurarea unui echilibru între creşterea economică şi protecţia mediului şi, pe această bază, satisfacerea cerinţelor, prezente şi viitoare, de dezvoltare. Aceste cerinţe includ: 1. creşterea calităţii vieţii oamenilor în condiţiile satisfacerii nevoilor esenţiale şi prin reducerea creşterii demografice necontrolate; 2. redimensionarea creşterii economice, având în vedere o folosire cât mai eficientă şi mai echitabilă a resurselor astfel încât să se obţină produse de calitate cu deşeuri minime, netoxice; 3. conservarea calităţii mediului şi a resurselor naturale; 4. participarea fermă a organismelor de guvernare la luarea deciziilor privind economia şi mediul. Cerinţele sunt valabile atât la nivel global, cât şi la nivel local, impunând un echilibru între creşterea economică regională şi protecţia resurselor de mediu (unele regiuni având în vedere numai protecţia solului, aerului şi apei, în timp ce altele includ flora si fauna, peisajul, energia sau schimbările climatice etc.). În acelaşi timp, dezvoltarea durabilă presupune elaborarea unor prognoze pe termen lung care să integreze în procesul de dezvoltare efectele locale şi regionale ale schimbărilor globale. Procesul de dezvoltare trebuie periodic reevaluat în funcţie de rezultatele cercetării stiinţifice, având în vedere ca utilizarea resurselor să aibă impact negativ minim asupra mediului înconjurător. Dezvoltarea durabilă este mai mult un proces de schimbare decât un scop în sine; ea presupune o nouă viziune asupra oraşelor şi satelor noastre, dar, trebuie să pornească de la interesele comunităţii locale. Problema-cheie a dezvoltării durabile este opoziţia între nevoile în continuă creştere ale populaţiei şi limitele impuse de resursele planetei precum şi de degradarea continuă a mediului. Esenţială este reconcilierea dintre necesitatea continuării dezvoltării economice şi sociale şi îmbunătăţirea stării mediului, singura cale pentru creşterea calităţii vieţii.
4

În aceste condiţii stiinţa trebuie să aibă un rol din ce în ce mai important în asigurarea dezvoltării durabile prin creşterea eficienţei utilizării resurselor. Acest lucru înseamna de fapt un consum raportat la potenţialul ecologic al mediului. Cercetarea stiinţifică trebuie privită ca o componentă esenţială în procesul de restructurare a societaţii şi economiei pentru asigurarea dezvoltării durabile.  conservarea şi gestionarea bazelor naturale ale vieţii şi a patrimoniului cultural. Aşadar. este imposibil să gândim dezvoltarea durabilă fără a accepta ideea de consum. În definirea conceptului dezvoltării durabile un loc important revine stiinţei. în paralel cu aceasta. Obiectivul principal era realocarea resurselor şi redistribuirea veniturilor. Această abordare avea o determinantă economică. Aşadar. bazată pe concepţiile keynesiene conform cărora statul avea de jucat un rol în realocarea resurselor. politica de dezvoltare regională a UE vizează asigurarea unei dezvoltări echilibrate şi durabile a teritoriului Uniunii şi. prin dezvoltarea unor noi tehnologii. procesul de adâncire a integrării prin desavârşirea pieţei unice. Mediul pare total nefavorabil practicării unor politici regionale. Funcţia socială a politicilor regionale era pusă pe primul plan. trendurile negative demografice înregistrate în statele industrializate. reprezintă parţi ale aceluiaşi process. În acest context. şi întreprinderile. la noile condiţii socio-economice. a mediului înconjurator etc. a uniunii monetare şi economice.3. Există. lucrurile sunt radical schimbate. în vederea satisfacerii nevoilor esenţiale ale oamenilor si fără a se coborî standardele de viaţă. Funcţionarea acesteia în condiţii de maximă competitivitate nu putea avea loc în condiţiile unor dezechilibre pronunţate între diversele regiuni ale spaţiului integrat. de productivitate ridicată şi cu consumuri materiale şi energetice reduse. se pot atinge cele trei obiective fundamentale ale politicii comunitare:  coeziunea economică şi socială. de altfel. Tratatul de la Maastricht a conferit coeziunii economice şi sociale un loc prioritar alături de piaţa internă şi uniunea monetară. dar şi o determinare ideologică: politicile regionale se încadrau într-un concept mai larg de protecţie a păturilor sociale defavorizate care erau astfel parţial ferite de tentaţiile marxismului. procesul de adâncire a integrării prin desavârşirea pieţei unice şi realizarea uniunii monetare şi economice au determinat un răspuns la nivel comunitar pentru a asista adaptarea regională la noile provocări economice şi la circumstanţele pe care acestea le generează. Evaluarea stiinţifică a condiţiilor actuale şi a perspectivelor potenţiale. a determinat un răspuns la nivel comunitar pentru a face posibilă adaptarea tuturor regiunilor la noile provocări economice şi. Elemente definitorii ale dezvoltării regionale Conceptul dezvoltării regionale a apărut în cadrul UE fiind indisolubil legat de crearea Pieţei Unice. pe de o parte. un acord total asupra faptului că integrarea europeană. şi eliminarea disparităţilor regionale. cel puţin în sensul lor tradiţional. economia de piaţă este dominant şi funcţionează în varianta ei cea mai liberală. În Europa cursa pentru spaţiul euro a descurajat risipa bugetară şi tentaţiile de realocare a resurselor. prin identificare unor noi resurse etc. Rolul statelor se reduce.Dezvoltarea economică are cele mai multe dintre trăsăturile de fond care pot intra în contradicţie cu dezideratele dezvoltării durabile (utilizare la maximum a resurselor. accelerarea ritmului de consum al resurselor neregenerabile. riscuri de mediu). A vorbi azi despre realocarea de resurse prin intermediul statului pare mai degrabă o “erezie”.  competitivitate mai echilibrată a teritoriului european. Activitatea oamenilor de stiinţă conduce la înţelegerea tot mai aprofundată a unor fenomene cu implicaţii majore asupra dezvoltării în perspectiva a societaţii cum sunt schimbările climatice. ecologice. implicit. în multe cazuri ireversibilă. În prezent. cu posibilitatea distrugerii lor. 5 . bazată pe inovaţiile stiinţifice existente şi în curs trebuie să stea la bază procesului de elaborare a politicilor de dezvoltare. destul de atractiv în acea perioada în multe ţări occidentale. Pe de altă parte. Determinarea economică este şi ea modificată radical: comerţul liber şi competiţia au înlocuit în bună parte practicile protecţioniste. marile firme transnaţionale devin actorii principali. 1. pe de altă parte. degradarea.

Deschiderea pieţelor poartă şi riscul ca regiunile mai puternice şi mai competitive să fie favorizate în detrimentul regiunilor mai slabe. aceasta poate însemna şi creşterea competitivităţii şi importanţei unei regiuni în cadrul structurilor economice europene. ce se va realiza prin: 6 . Summit-ul de la Johannesburg a dezvoltat obiectivele generale ale dezvoltării durabile creând un plan de acţiune având mai multe coordonate principale. cu mai puţine întreprinderi competitive. obiectivele politicilor comunitare nu îşi propun ca obiectiv specific dezvoltarea regională. În acest sens. Adoptarea unei monede unice îndepărtează unul dintre cele mai importante mecanisme de ajustare care putea compensa diferenţele în domeniul competitivităţii. Continuarea procesului de integrare prin primirea de noi membri dintre ţările foste comuniste face ca riscurile accentuării decalajelor la nivel regional să se amplifice. Pe de altă parte. c) Protejarea şi gestionarea resurselor umane. Principalele obiective ale dezvoltării durabile Pe plan mondial există un consens general privind cele patru obiective majore ale dezvoltării durabile:  realizarea unei dezvoltări economice sănătoase. ce se va realiza prin:  elaborarea unui ansamblu de programe regionale şi naţionale prin care să se accelereze procesul de tranziţie a ţărilor în curs de dezvoltare cu ajutorul ţărilor dezvoltate. ele axându-se pe un ansamblu de concepte spaţiale cum sunt:  determinarea zonelor eligibile şi fixarea nivelului ajutorului respectiv.). “impactul regional” implică faptul că măsurile comunitare modifică atât structurile sociale cât şi modalităţile de utilizare a solului şi peisajele. apelându-se la o diversificare a mijloacelor de producere a energiei prin crearea unor tehnologii performante de folosire a combustibililor fosili şi a surselor de energie neconvenţională care să fie transferate şi ţărilor în curs de dezvoltare.  protejarea mediului înconjurator.  starea infrastructurilor (de transport. comunicaţii etc. Evaluarea tendinţelor regionale în curs şi a impactului deciziilor de planificare sectorială asupra dezvoltării regionale presupune un process permanent. toate ţările trebuie să ţină cont de nevoile şi mijloacele ţărilor în curs de dezvoltare şi să mobilizeze toate sursele de asistenţă financiară si tehnică. bazată în principal pe transformări structurale. a) Lupta contra sărăciei – ce se va realiza prin crearea unui fond de solidaritate mondial pentru eliminarea acestui flagel şi promovarea dezvoltării umane şi sociale.4.  adoptarea şi aplicarea de politici şi măsuri privind promovarea metodelor durabile potrivit principiului “poluatorul plăteşte”.  eliminarea distorsiunilor de pe piaţă prin restructurarea sistemului fiscal şi eliminarea progresivă a subvenţiilor ce aduc prejudicii. Dezvoltarea regională a UE reprezintă un proces pe termen lung.  crearea unor mijloace de informare eficace. 1. În general.  distribuirea la nivelul întregii populaţii a beneficiilor dezvoltării economice.  dezvoltarea unui sistem politic care să asigure respectarea drepturilor şi libertăţilor oamenilor.  încurajarea sectorului industrial prin creşterea performanţelor sociale şi ecologice şi prin iniţiative private.  întărirea instanţelor de dialog între producătorii şi consumatorii de energie la nivel regional.  creşterea investiţiilor în domeniul producţiei nepoluante. aceste mijloace de prevenire nu trebuie însă să devină obstacole oculte pentru comerţ. transparente şi nediscriminatorii privind consumul şi producţia durabilă în ceea ce priveşte sănătatea şi siguranţa consumatorilor. în condiţii avantajoase. naţional şi internaţional. b) Modificarea modului de consum şi de producţie.

C. e) Sănătatea şi dezvoltarea durabilă – care se va realiza prin instituirea unor iniţiative internaţionale care să creeze legături între cerinţele de sănătate şi mediu. astfel încât să fie aplicate deciziile luate la Summit-ul mondial. f) Dezvoltarea mijloacelor de asistenţă financiară. proporţia zonelor în care nu există acces la apa potabilă. Acest sistem trebuie sa conţină programul de lucru cuprins în Declaraţia ministerială de la Doha. care se va realiza prin:  onorarea de către ţările dezvoltate a angajamentele luate la Conferinţa de la Monterrey. tuberculoză şi paludism. prin care debitorii şi creditorii internaţionali să se întâlnească în instanţe internaţionale competente pentru soluţionarea cazurilor de incapacitate de plată. mediu înconjurător şi dezvoltare.  progrese/ îmbunătăţiri în formularea şi elaborarea strategiilor naţionale de dezvoltare durabilă ca şi în aplicarea acestora. previzibil şi nediscriminatoriu. până în 2015. ce se va realiza prin:  îmbunăţăţirea colaborării între organismele Naţiunilor Unite.  încurajarea de către state a parteneriatelor pentru punerea în operă a Agendei 21. În mod special trebuie analizat raportul existent între comerţ. aceasta constând în alocarea de resurse suficiente de către Fondul mondial pentru lupta contra SIDA. echitabil. deschis.  examinarea mijloacelor de identificare a unor surse noi de finanţare atât publice cât şi private. cu respectarea angajamentelor luate în Declaraţia de angajare în lupta contra SIDA (adoptata tot la Johannesburg).  finalizarea negocierilor privind o convenţie generală a Naţiunilor Unite împotriva corupţiei care să permită.  reiterarea faptului ca responsabilii politici să se implice în negocierile globale privind Acordul pentru agricultură. ca şi aplicarea Acordului de la Monterrey.  7 .  armonizarea procedurile operaţionale pentru reducerea costurilor tranzacţiilor de către instituţiile multilaterale şi bilaterale specializate în finanţare şi dezvoltare.  dezvoltarea capacităţii ţărilor exportatoare de materii prime de a-şi diversifica exporturile prin intermediul unei asistenţe tehnice şi financiare. recuperarea fondurilor deturnate. Fondurile pentru mediul înconjurător şi Organizaţia Mondială pentru Comerţ.lansarea unui program de acţiune cu asistenţa financiară şi tehnică care să realizeze obiectivul enunţat în “Declaraţia Mileniului III” prin care să se reducă. în ceea ce priveşte accesul pe piaţă a unor produse de interes special pentru ţările în curs de dezvoltare şi examinarea tuturor dispoziţiilor privitoare la un tratament special şi diferenţiat.  reiterarea angajamentului conţinut de Declaraţia Mileniului potrivit căreia se vor face toate eforturile ca înainte de a se împlini 20 de ani de la încheierea Conferinţei de la Rio de Janeiro să intre în vigoare Protocolul de la Kyoto.  facilitarea creării unor parteneriate între sectorul public şi cel privat ca şi a altor forme de parteneriat prin care să se acorde prioritate rezolvării problemei sărăciei. instituţiile financiare internaţionale. astfel încât să se îmbunatăţească substanţial accesul pe piaţă pentru toate ţările şi să se reducă toate formele de subvenţii pentru export. ca şi subvenţiile naţionale care au un efect de perturbare a schimburilor de mărfuri.  reducerea datoriilor şi adoptarea unor iniţiative în favoarea ţărilor sărace şi cu datorii foarte mari. în special. de care să beneficieze toate ţările. g) Îmbunatăţirea cadrului instituţional al dezvoltării durabile. astfel încât să se asigure o dezvoltare durabilă.  eliminarea subvenţiilor care contribuie la pescuitul ilegal.  respectarea angajamentelor luate de O.  repartizarea finanţărilor publice destinate agriculturii către o agricultură ecologică durabilă d) Dezvoltarea durabilă şi mondializarea – care se va realiza prin luarea unor măsuri care să promoveze un sistem comercial şi financiar multilateral.M.

3% din total.  corelarea politicilor sectoriale la nivelul regiunilor astfel încât să se realizeze stimularea iniţiativelor şi valorificarea resurselor locale la nivel regional. Pentru anii 2000-2006.  dezvoltarea infrastructurii regionale. b. .transformarea regiunilor afectate de declinul industrial. astfel încât. adica 22.  valorificarea şi protecţia resurselor şi patrimoniului natural. . 8 .promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor rămase în urma din punctul de vedere al dezvoltării. Obiectivele specifice dezvoltării regionale durabile la nivelul UE sunt:  promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltări socio-economice echilibrate şi prin creşterea competitivităţii. aceasta este urmarită pe tot parcursul ei de reprezentanţii Comisiei Europene. conversie socială şi dezvoltarea sistemelor educaţionale.adaptarea forţei de muncă la schimbările industriale. . Fondurile alocate reprezintă 12. să fie preîntâmpinate producerea de noi dezechilibre. La nivelul anului 2000 aceste regiuni cuprindeau 22% din populaţia UE si obţineau 69. dezvoltarea regiunilor rămase în urmă. din punct de vedere economic. Chiar dacă implementarea programelor de dezvoltare regională a rămas în continuare în sarcina decidenţilor din statele membre. susţinerea regiunilor cu probleme legate de forţa de munca. în perioada 1994-1999 politica de dezvoltare regională propunea şase obiective majore: .  reducerea degradării mediului.  stimularea cooperării interregional atât la nivel intern cât şi internaţional. Cele trei mari obiective urmărite în aceasta perioadă au devenit: a. 24 miliarde euro fiind orientate spre procesele de adaptare şi modernizare a sistemelor de educaţie. În acest sens se urmăreşte promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor rămase în urmă din punct de vedere al dezvoltării generale prin susţinere economică. în ansamblu lor.1. perfecţionarea profesională şi ocuparea forţei de muncă.  facilitarea accesului la informaţie şi cunoaştere.dezvoltarea zonelor rurale.  promovarea unui turism de calitate şi durabil.5. Acestora le-au fost alocate 11.dezvoltarea regiunilor cu densitate a populaţiei sub media UE. c. Lista regiunilor aflate sub incidenţa acestui obiectiv este decisă de Comisia Europeană.  dezvoltarea resurselor energetice care să asigure menţinerea securităţii.  promovarea încurajării dezvoltării generate de funcţiunile urbane şi de îmbunatăţirea relaţiilor dintre oraşe şi sate.  prevenirea efectelor catastrofelor naturale. din punct de vedere socio-economic. Astfel. susţinerea regiunilor aflate în declin industrial afectate de restructurarea economică. .7% din fondurile alocate (136 miliarde euro).5% din fonduri. Principalele căi de atingere a acestui obiectiv strategic sunt:  reducerea dezechilibrelor regionale printr-o dezvoltare echilibrată.5 miliarde euro.  valorificarea patrimoniului cultural ca factor al dezvoltării. Principalele obiective ale dezvoltării regionale Obiectivul strategic al dezvoltării regionale este reducerea disparităţilor regionale prin creşterea competitivităţii regiunilor. UE şi-a restrâns numărul de obiective în scopul realizării unei concentrări sporite a resurselor financiare. Regiunile care pot fi incluse pe această listă sunt cele în care PIB pe locuitor se situeaza sub 75% din media comunitară a ultimilor trei ani.combaterea pe termen lung a şomajului şi facilitarea integrării în muncă .  realizarea unui cadru instituţional care să răspundă criteriilor de integrare în structurile UE şi care să permită accesul la Fondurile Structurale şi la Fondurile de Coeziune.

sociali. Un sistem evoluţionist reclamă menţinerea unui nivel de biodiversitate care să garanteze elasticitatea ecosistemelor de care depinde consumul şi producţia şi. fiecare generaţie trebuie să asigure membrilor săi drepturi echitabile de acces la moştenirea de la generaţiilor trecute. Folosirea durabilă a resurselor Economice: Durabilitatea resurselor poate fi definită ca fracţie consumată sau produsă în fiecare an. Mediul natural are propria sa evoluţie. Ca urmare. Principiul echităţii sociale: Este necesar ca programele de mediu să nu distorsioneze relaţiile sociale. bunăstarea umană. Principiul eficienţei economice: Managementul mediului natural este o parte a problemei generale de alocare a resurselor economice între scopuri competitoare. cunoscând transformări majore de-a lungul istoriei. Ele trebuie să se încadreze în politica de împărţire echitabilă a veniturilor în societate.  zonele de reconversie.  euro-coridoarele. în 1989.6. fiecare generaţie este îndreptăţită la o diversitate comparabilă cu cea a generaţiilor trecute. United Nations University a propus. Aceasta nu înseamnă că programele de mediu trebuie redirecţionate de la scopurile lor centrale pentru a le transforma în mijloace de redistribuire a veniturilor. sau inversul timpului necesar pentru a epuiza sau dubla acea resursă la rata de consum curentă.  zonele rurale.  regiunile de frontiera. 9 . De aceea importanţa este menţinerea flexibilităţii mediului. socială şi ecologică ale dezvoltării durabile. există astfel:  regiunile de coasta si insulare. Celelalte 27 de principii ale Declaraţiei de la Rio pot fi grupate în principii care definesc durabilitatea dezvoltării şi principii care condiţionează implementarea dezvoltării durabile: Principii care definesc durabilitatea Dezvoltării Primum non nocere (în primul rând să nu dăunezi): Păstrarea pe cât posibil a stării iniţiale a mediului prezintă idealul acestui concept. În afara echilibrului de piaţă şi a deplinei utilizări a resurselor productive. a capacităţii sale de adaptare şi evoluţie. fapt imposibil în condiţiile aspiraţiilor oamenilor pentru dezvoltare.  zonele urbane.  bazinele fluviale si oglinzile de apa. condiţia fundamentală pentru ca o economie să fie eficientă este să existe un întreg aparat de pieţe. Conservarea biodiversităţii: Conservarea biodiversităţii nu necesită prezervarea tuturor speciilor. trei principii de baza: fiecare generaţie trebuie să conserve diversitatea naturală şi culturală astfel încât să nu restricţioneze pe nedrept opţiunile generaţiilor viitoare. Principii ale dezvoltării durabile S-a recunoscut necesitatea clarificării legăturii complexe între dimensiunile economică.  peisajele culturale. centrul preocupărilor. Factorul de legatură între activitaţile economice şi diferiţi factori politici.Aceste obiective se concretizează într-o serie de acţiuni cu caracter regional care ţin cont de potenţialul de dezvoltare pe care îl reprezintă diversitatea naturală şi culturală a spaţiului geografic. în UE există o încadrare a regiunilor în funcţie de caracteristicele lor specifice.  munţii. 1. nici menţinerea condiţiilor de mediu curente. sau aproape în. iar pentru o resursaă strict durabilă valoarea indicelui ar fi zero. Principii care condiţionează implementarea dezvoltării durabile: Pacea ca fundament al dezvoltării: Dezvoltarea nu se poate realiza uşor în societăţile în care preocupările militare sunt în. culturali şi instituţionali îl reprezintă folosirea durabilă a resurselor. Resursele care sunt secătuite vor avea un indice de durabilitate negativ. deci.

Specialiştii apreciază că se pot distruge. cu expansiuni şi restrângeri în timp şi în spaţiu. 1. Promovarea dezvoltării durabile reclamă un efort organizat şi elaborarea şi difuzarea noilor tehnologii care protejează mediul. de exemplu. 10 . în acea perioadă. Principiile dezvoltarii regionale Un scurt istoric al construcţiei regionale este relevant pentru ilustrarea setului de valori specifice ce determină definirea unor principii care fundamentează existenţa regiunilor. în timpul perioadei de aur. Ea poate fi realizată în condiţii sociale specifice. până în prezent. în acelaşi timp. raţiunile de exercitare a puterii politice ocupând locul secund. rolul de piaţă fiind. Regionalizarea teritorială a arătat că alături de principiile legate de dezvoltarea economică. Stabilirea priorităţilor şi coordonarea ca modalităţi practice de acţiune: Resursele limitate şi condiţionările interne şi externe determină alegerea variantei şi stabilirea priorităţilor. acorduri pentru transfer de tehnologie. Apariţia şi agravarea problemelor de mediu s-a datorat unei dezvoltări economice zonale şi mondiale disproporţionate şi ireconciliantă cu natura. zonele de piaţă au început să influenţeze organizarea spaţiului. În secolul XVIII. influenţând pe multiple planuri evoluţia societăţii. În aceste societăţi. efort ce se sprijină în primul rând pe schimbul internaţional de tehnologie prin: schimburi comerciale cu produse perfecţionate. Oraşele erau puncte de focalizare a vieţii politice. Justiţia ca pilon al coeziunii sociale: Dezvoltarea durabilă nu poate avea loc în absenţa unui cadru juridic adecvat. religioase şi culturale. odată cu extinderea activităţilor economice.7. Dezvoltarea politicilor regionale a înregistrat o evoluţie foarte diferenţiată. regiunile au supravieţuit datorită faptului că aveau o tradiţie marcată în constiinţa colectivă a populaţiei. Ţările dezvoltate trebuie să-şi adapteze structura economică conform cerinţelor abordării integrative mediu-economie. spaţiul a fost delimitat şi de considerente de ordin cultural. Coordonarea activităţilor şi asistenţa sunt esenţiale pentru obţinerea efectului maxim din folosirea resurselor pentru dezvoltare. De exemplu. înţelegerea şi consensul ca instrumente de realizare a dezvoltării durabile: Statisticile corecte ce monitorizează activitatea economică a unei naţiuni sunt esenţiale în procesul luării deciziilor. Democraţia ca un cadru favorabil de desfăşurare a acţiunilor: Participarea cetăţenilor la procesul luării deciziilor care le afectează viaţa este un principiu de bază. regula era data de suficienţa economică. principiile care au stat la baza definirii unei regiuni au fost de natură preponderent economică şi socială. atenţia acordată regiunilor era motivată de dorinţa de a cunoaşte limitele în care acţionau mecanismele economice şi sociale. iar cele în curs de dezvoltare implementând conceptul dezvoltării durabile trebuie să acţioneze asupra actualelor surse de poluare şi degradare a mediului si să evite greşelile din procesul industrializării celor dezvoltate. 1950-1970. antropologic. iar structura sociopolitică reflectă capacitatea autorităţii recunoscute de a impune unitatea politică pe întreg teritoriul. Dar. trei faze însemnate:  faza de expansiune. În societăţile tradiţionale. dezvoltarea socială nu poate fi susţinută. punerea la dispoziţie de experţi. fără creştere economică. nesemnificativ. Informarea. geografic şi istoric. deşi îşi pierduseră orice fel de semnificaţie funcţională. colaborarea în cercetare.Dezvoltarea economică ca motor al Progresului: Creşterea economică nu asigură repartizarea echitabilă a beneficiilor sau protecţia mediului dar. Colectarea şi analiza informaţiilor este o prerecuzită nu numai pentru susţinerea unor discuţii dar şi pentru formularea unor soluţii acceptabile şi operabile. Cooperarea internaţională: Interdependenţa ecologică şi economică este determinată de existenţa într-un patrimoniu comun – o planetă – după o conduită prescrisă de jurisdicţii şi cutume naţionale. Specialiştii apreciază că ştiinţa regionalizării s-a afirmat la începutul anilor 1950. utilizarea resurselor materiale vizând rezolvarea problemelor legate de mediul nu poate fi abordată şi.

spre încurajarea şi stimularea regiunilor şi localităţilor care puteau intra în competiţia de pe pieţele naţionale şi internaţionale în condiţii de avantaj superior. Aceste opţiuni. sau din jurul pacurilor de stiinţă etc. Motivaţii interne sau externe? Prioritatea acordată motivaţiilor interne sau externe reprezintă o însemnată opţiune strategică. nivel redus de industrializare). s-a practicat exclusiv o “abordare de sus în jos”. pe activităţi legate de tehnologii avansate.  regiuni subdezvoltate. Cu toate acestea. Astfel. Se apreciază. şi implicit. au impus noi cerinţe şi schimbări ale opticii şi funcţionării organismelor naţionale şi internaţionale abilitate în domeniu. s-a dovedit că susţinerea celui mai slab devenea o sarcină dificilă şi neplacută. Elaborarea şi implementarea politicilor regionale. în condiţiile crizei din acel deceniu. este cunoscut modelul suedez. dintre care evidenţiem următoarele: 1.  faza de renaştere. veritabile probleme ale politicii regionale. Se argumenta că sprijinirea regiunilor mai puţin dezvoltate conducea la eficienţă macroeconomică pe termen lung. după cum s-a menţionat. 2. Echitate socială sau eficienţă macroeconomică? Ideologia politicii regionale a acordat o importanţă deosebită echităţii sociale şi egalităţii. problema bipolară a dezvoltării regionale. faza de criză. astfel că echitatea socială şi eficienţa economică nu erau obiective sau principii contradictorii în politica regională. din 1970 pâna în 1980. În consecinţă. plecând de la construirea unui model naţional. argumentele erau pur teoretice. UE se vede obligată să-şi folosească deplin resursele şi capacităţile de care dispune. s-a dovedit că. care sunt deseori rurale. până de curând. cu toate că unele au rămas la stadiul de deziderate. s-a observat accentuarea tendinţei de orientare a politicii regionale spre inovare şi progres. În stadiile anterioare de planificare regională. începând cu anii 1980.  regiuni industriale “vechi” formate în perioada primei revoluţii industriale sau. criterii şi principii ale politicilor regionale cu caracter general pe plan internaţional au constituit. cu întreprinderi cu o producţie de tehnicitate redusă. regiuni orientate pe exploatarea resurselor minerale şi dominate de industrii poluatoare. de asemenea. Unii teoreticieni au fost de părere că politicile regionale trebuie să contribuie la integrarea economiei şi întreprinderilor din regiune pe pieţele şi în comunităţile naţionale şi internaţionale. a devenit una tripolară. inclusiv o analiză sectorială la nivel naţional.. Pornind de la perspectiva globalizării economiei mondiale şi implicit a creşterii concurenţei economice. începând cu 1980. Se procedează apoi la construirea modelelor regionale care trebuie să se încadreze în planul naţional. unde acest fenomen era persistent şi înregistra niveluri ridicate. identificarea unor principii valabile care sa susţină acţiunile respective au relevat existenţa anumitor opţiuni fundamentale ideologice şi strategice. în ţările mai puţin dezvoltate. care considera politica regională drept un instrument de adaptare a realităţii 11 . în faza timpurie de industrializare şi de substituţie a importurilor. respectiv zone cu înalt nivel de dezvoltare (concentrare înaltă a populaţiei şi activitate economică intensă) şi zone periferice mai puţin dezvoltate (cu densitate scazută a populaţiei. Existenţa unor decalaje regionale majore în interiorul UE ar frâna creşterea economică. În acest sens. unul din obiectivele fundamentale ale politicilor respective era reducerea până la eliminare a şomajului în regiunile subdezvoltate. a început să devină manifest conflictul dintre politica de echitate socială şi eficienţa macroeconomică în plan regional. competitivitatea produselor europene. care implica o analiza naţională a problematicii naţionale. zonele din jurul complexurilor tehnologice. În acest mod. Interesul UE privind dezvoltarea regională este esenţialmente economic. atractive din punct de vedere a condiţiilor naturale de mediu (regiuni însorite şi zone muntoase). în principal. că prin trecerea de la dezvoltarea cantitativă la cea calitativă. pentru că. câteodată cu un grad de industrializare scăzut şi fluctuant. de cele mai multe ori. Aceste noi orientări ale politicilor de dezvoltare regională. caracterizată prin:  regiuni cu grad înalt de inovare: anumite zone urbane. bazate.

S-a remarcat faptul că nu a existat o iniţiativă importantă în sensul elaborării şi implementării unor politici regionale menită să contracareze aceasta uniformitate. Astfel. Dimpotrivă. Tezele lui Prebisch susţineau necesitatea abordării critice şi foarte atente a acordării priorităţii motivaţiilor externe în cadrul elaborării şi explicării politicii regionale. Uniformitate sau diversitate în transformarea peisajului cultural? Industrializarea. Argumentele se refereau la schimbările tehnologice. 12 .regionale la schimbările externe. sub acţiunea “mâinii invizibile” a pieţei şi a “mâinii vizibile” a autorităţii publice. O opinie contrară a exprimat Paul Prebisch în cadrul cuprinzătoarei analize economice. continentale şi globale. Se apreciază că aceasta uniformitate nu a constituit obiectivul explicit al vreunei politici regionale sau al vreunui sistem de planificare. pe aprecierea că vor contribui la acest fenomen de uniformizare. Se pare că politicile regionale convenţionale nu plasau în sfera lor de interes transformarea peisajelor culturale. o politică regională orientată pe motivaţii interne poate contribui. atât pe termen scurt cât şi pe termen lung. a relaţiilor centru-periferie manifestate în structura şi dezvoltarea ţărilor Americii Latine. în mod tacit. intercontinentală. 3. la estomparea şi chiar dispariţia distorsiunilor proprii relaţiei centru-periferie şi poate produce creşterea unor activităţi sănătoase în cadrul dezvoltării economice şi sociale interne. Astfel. sociale şi politice a mecanismelor. majoritatea politicilor se bazau. politica regională este un agent pasiv al schimbărilor externe şi este privită drept o modalitate de perpetuare a relaţiilor centru-periferie existente la niveluri regionale. naţionale. dar a rezultat din diferite activităţi. urbanizarea şi modernizarea agriculturii au produs o uniformitate crescândă a peisajului cultural la scară interregională. economice şi manageriale care puteau crea noi fundamente ale dezvoltării interne în regiuni şi localităţi.

la elaborarea grăbită a unor mari ansambluri colective de calitate mediocră şi de dimensiuni adesea inumane şi la găzduirea masivă a imigranţilor. ambele fiind concepte-cheie ale economiei acestui nou secol. Mediul conţine în el însuşi valorile sociale şi culturale ale celor care trăiesc aici. să explice şi să formuleze cunoştinţe susceptibile să pună în lumină condiţiile stării de bine şi să ajute la luarea unor decizii în materie de mediu. La acest lucru se adaugă de câţiva ani presiunile tot mai mari în vederea dezvoltării durabile. Această extindere urbană rapidă a dus la creşterea mobilităţii. a poluării şi zgomotului şi a avut consecinţe nefaste. odată cu acestea. Pentru a înţelege relaţia individ-mediu. Apariţia preocupărilor referitoare la dezvoltarea durabilă modifică amploarea psihologiei mediului. delincvenţa. În Franţa. cum ar fi excluderea. cererea socială şi intituţională a contribuit în ultimii ani la orientarea lucrărilor în psihologia mediului spre o psihologie a ambientului şi a confortului. Psihologia mediului şi dezvoltarea durabilă În opinia lui Graumann. Pentru a descrie această relaţie sistemică. care a pus accentul asupra faptului că. Începutul secolului XXI este marcat de două referinţe majore în măsură să influenţeze profund dezvoltarea societăţilor noastre: dezvoltarea durabilă şi globalizarea.1. precum şi sensibilitatea sporită a populaţiei la problemele ecologice deschid drumul spre preocupări globale. el propune conceptul de behavior setting. mediul. culturală şi economică a individului. precum şi diverse patologii sociale. Aceste din urmă evoluţii. este important să ştim în ce sistem(e) ideologic(e) se situează individul care percepe şi acţionează. pentru a înţelege comportarea indivizilor. pe care îl putem traduce prin „site comportamental”. Iar Raportul Brundtland (1997) a deschis calea unor preocupări legate de modul de viaţă. 2. ca şi în alte ţări europene. care „este studiul relaţiilor interdependente între acţiunile instrumetale ale indivizilor şi site-urile comportamentale în care se înscriu aceste acţiuni” (Wicker. Această abordare a relaţiei mediu/ comportament în termeni de interdependenţă între elementele vii şi cele neînsufleţite constituie baza psihologiei ecologice. relaţiile individului cu mediul său funcţionează ca un sistem. trebuie să ne oprim în primul rând asupra oportunităţilor şi constrângerilor generate de mediul în cadrul căruia pot avea loc aceste comportamente. Trei autori ale căror contribuţii sunt desemnate prin conceptul de psihologie ecologică au influenţat puternic psihologia mediului: Barker.2. Preocupările până atunci centrate pe habitat şi pe locuinţe s-au lărgit progresiv spre modul de viaţă şi spre competenţele pro-mediu. 13 . Este purtător de sens. Interesul pentru abordările ecologice îşi găseşte originea în scrierile lui Kurt Lewin. în detrimentul regiunilor rurale. Modele teoretice 2. ci şi a preocupării pentru „starea de bine” a individului. permiţând situarea socială. persoana însăşi. Acest lucru le-a determinat pe autorităţile publice să se adreseze ştiinţelor umane şi sociale – printre care şi psihologiei mediului – pentru a le chestiona asupra noilor moduri de viaţă urbane şi a calităţii spaţiilor publice şi private. Comportamentul ar rezulta din două forţe active: o forţă internă. Recursul la reprezentările sociale se dovedeşte foarte util în analiza relaţiilor individ-mediu. la dezvoltarea spectaculoasă a mijloacelor de transport şi. Psihologia mediului este în măsură să analizeze. psihologia mediului s-a dezvoltat odată cu cererile sociale specifice în diferite ţări interesate. Referirea la nevoi permite într-advevăr includerea nu doar a necesităţii unei dezvoltări economice armonioase şi care să presupună protejarea mediului. având în mod necesar repercusiuni asupra modului de viaţă în general. şi o forţă externă. În mod tradiţional. ce are efect asupra comportamentului prin percepţiile al căror obiect este. de identitate. perioada de după război s-a caracterizat printr-un exod rural care a condus la aglomerarea populaţiilor în zone urbane foarte dense. 1979). În Franţa.2. Abordări sistemice – Site-urile comportamentale Modelul ecologic al lui Barker nu mai consideră comportamentele indivizilor şi mediul lor imediat nişte elemente independente. Gibson şi Bronfenbrenner. vandalismul. ci în termeni de interdependenţă.

Barker şi Gump (1964). În paralel. pentru că ele sunt legate de site: cunoaşterea acestuia permite prezicerea comportamentelor ce vor avea loc aici. Barker (1968). resursele comportamentale şi activităţile aferente. sunt prea mulţi indivizi într-un anumit spaţiu. spitale) arată că indivizii se comportă diferit dacă o instituţie este folosită sub capacitate. instituţiile sunt adesea suprapopulate. iar site-ul îşi va înceta existenţa. însă nu pot să se implice întotdeauna în mod activ în funcţionare. site-urile comportamentale sunt distincte. Acest sentiment produce reacţii emoţionale negative şi un număr sporit de interacţiuni personale negative. în timp ce în cadrele suprapopulate indivizii sunt satisfăcuţi.Este vorba în egală măsură despre o unitate de bază a mediului şi a comportamentului sau despre ansamblul comportamentelor asociate unui mediu fizic dat. aceste standarde comportamentale colective vor permite identificarea şi descrierea unui site comportamental. Comportamentul fiecăruia are prin urmare o influenţă asupra comportamentului colectiv. Un site comportamental este un sistem activ şi autoreglementat care le impune programul său de activităţi persoanelor şi obiectelor care îl compun. Creşterea populaţiei duce la necesitatea de a extinde cadrele sau de a construi altele noi. un site comportamental trebuie să răspundă exigenţelor ocupanţilor săi pentru ca aceştia să-şi poată continua activităţile. ea duce la o lipsă de comunicare şi de circulaţie a cunoştinţelor. de exemplu. Pentru fiecare situaţie există un număr optim de indivizi prezenţi. La rândul lor. Schemele comportamentale reprezintă mai degrabă comportamentele grupului mai degrabă decât comportamente individuale. Analiza lor se referă la activităţile indivizilor şi la interacţiunile lor în diferite cadre. În oraşele mari. Fiecare situaţie poate fi analizată atunci în termeni de „populare” sau manning. Suprapopularea are consecinţe negative asupra comportamentelor individuale şi asupra calităţii funcţionării site-ului. precum şi pentru calitatea funcţionării locului. în timp ce în oraşele mici ele sunt folosite sub capacitate. În primul caz. Site-ul comportamental este diferit de mediul obiectiv în măsura în care este definit la fel de bine prin elementele de mediu şi prin cele umane. Fiecare loc comportamental necesită un număr maxim şi un număr minim de indivizi pentru a funcţiona. Această noţiune de congruenţă corespunde ajustării dintre individ şi mediul său. oraşul nu le permite citadinilor să se implice direct în activitatea organizaţiilor. În timp ce locul rămâne acelaşi. iar în acest sens ei sunt şi atributul său principal. în caz contrar. ca agregat de locuri comportamentale. asociată cu o lipsă de interes pentru indivizi. Asistăm în acest caz la o scădere a performanţei serviciilor. Barker este interesat de relaţia care există între numărul de persoane prezente într-o situaţie dată şi numărul de persoane necesar pentru garantarea unei funcţionări optime în această situaţie. Ele nu dispun deci de populaţia neceesară pentru o bună funcţionare. Numeroase cercetări în cadrul unor organizaţii (întreprinderi. Dacă. este amenajat în funcţie de un ansamblu de persoane: citadinii. Ca ansamblu de locuri comportamentale suprapopulate. pe care Barker îl numeşte „schemă comportamentală extra-individuală”. Barker şi Wright (1955) consideră oraşul un cadru de organizare cu facilităţile. 14 . indivizii se responsabilizează şi iau iniţiativa unor activităţi importante pentru funcţionare. dacă are un nivel de utilizare optim sau este suprapopulată. ei îl vor abandona. rezultă un sentiment de supradensitate din cauza unei implicări personale mai scăzute şi a sentimentului de a fi supranumerar. deci într-o bună măsură prin comportamente care au loc în interiorul frontierelor definite ale site-ului. dat fiind că schemele comportamentale care definesc site-ul şi sunt impuse de acesta sunt diferite. Oraşul. o schemă comportamentală asociată unui loc particular ce apare la intervale regulate. Unul dintre obiectivele reglementării intra-site este menţinerea unei relaţii congruente între comportament şi structura psihică şi socială. aşadar concordanţei între context şi activităţile pe care subiectul doreşte să le desfăşoare în locul respectiv. Site-ul comportamental este definit ca un ansamblu de interacţiuni într-un anumit loc (locul de muncă în cazul nostru). Cei ce „produc” comportamentele sunt ocupanţii site-ului.

În plus.3. aşa cum subliniază Wicker. Spaţiul este conceput la nivel social. Originea permite o diferenţiere între stresul imputabil prezenţei unor indivizi anume (este cazul zgomotului şi al densităţii) şi stresul provocat de condiţii de mediu generale.5.1. Este vorba despre un spaţiu circumscris atribuit individului pentru o activitate precisă şi pentru o durată determinată. 2.la un sentiment de insecuritate mai ridicat. la o responsabilitate individuală redusă şi la o mică atenţie acordată celorlalţi. dar într-adevăr starea de bine într-un site comportamental depinde de această concordanţă între structura individuală şi cea referitoare la mediu. În ceea ce priveşte statutul se poate face diferenţă între condiţiile fizice (zgomot.4. căldură. Două aspecte ale amenajării spaţiale a întreprinderilor au atras atenţia în mod special atenţia psihologilor mediului: amenajarea birourilor colective sau individuale şi congruenţa între exigenţele individului şi aspectele pertinente şi semnificative legate de locul de muncă.5. Condiţiile urbane de mediu Contextul urban este considerat mai exigent şi mai constrângător decât în oraşele medii şi mici sau decât în zonele rurale. El poate fi înţeles ca un vector de interacţiuni sociale şi constituie un mesaj social referitor la grupul sau societatea care îl ocupă. 1982). Spaţiul de lucru Fischer defineşte spaţiul de lucru ca fiind „ansamblul diverselor situaţii în care indivizii sunt repartizaţi în locuri determinate pentru a efectua o activiate şi sarcini precise”. la modul de a trăi al acesteia şi la valorile sale. birouri sau spaţii de socializare. pentru cei care au o activitate. s-a arătat că diferiţi factori legaţi în special de stres (cum ar fi gradul de vigilenţă. Durata de frecventare a acestui loc este cea mai ridicată după cea a domiciliului. marcajele fizice şi psihologice au o influenţă asupra coeziunii grupului şi a relaţiilor acestuia (Wineman. 2. lucru susceptibil de a reprezenta un stres substanţial. Prin dimensiunile lor. această teorie a populării nu este suficientă pentru a înţelege funcţionarea siteurilor comportamentale. Doi parametri permit diferenţierea şi clasificarea acestora: statutul şi originea lor. Stresorii de mediu desemnează condiţiile susceptibile de a avea efecte nocive asupra individului. Organizarea spaţială reflectă structura socială a întreprinderii. dincolo de funcţionalitatea lor destinată să faciliteze activităţile care se desfăşoară aici. precum şi interesul pentru activitate) pot varia în funcţie de nivelul de populare al spaţiilor de lucru. adică posibilităţile comportamentale. fie că este vorba despre atelierele de producţie. Spaţiul întăreşte diferenţierea socială în cadrul întreprinderii. evaluarea atitudinilor legate de caracteristicile obiective ale spaţiului. Condiţiile fizice de mediu 2. 2. mai mult sau mai puţin cronice. dar şi de cele atribuite acestuia în mod subiectiv poate oferi informaţii despre valorile care constituie „câmpul topologic” al grupului. Conform teoriei populării lui Barker. 1976). marile metropole le impun locuitorilor să se deplaseze zilnic pe autostrăzi sau folosind transporturile în comun. cum ar fi densitatea din cauza unui spaţiu insuficient (Altman. Zgomotul Zgomotul este o „emisie sonoră nedorită”. Totuşi. Această definiţie presupune o componentă fizică în măsura în care zgomotul trebuie să fie perceput de urechea umană şi o componentă psihologică sau chiar 15 . greu de modificat sau de evitat. În acest sens. poluare atmosferică) şi condiţiile interpersonale. reflectă bineînţeles şi diferenţierea socială legată de funcţiile şi activităţile fiecăruia. Amenajările interioare ale spaţiilor de lucru. sprijinul social din partea colegilor de muncă sau al superiorilor.

zgomotul este caracterizat prin intensitate (dBA).3. imprevizibilitate şi incontrolabilitate). Din punct de vedere fizic. Cu cât zgomotul este mai intens. Poluarea Poluarea afectează în egală măsură aerul pe care îl respirăm şi apa pe care o folosim. pot provoca daune fizice considerabile şi sunt susceptibile să aibă o influenţă asupra sănătăţii mentale. în ciuda prejudecăţilor. dacă expunerea prelungită sporeşte riscul apariţiei unor boli cardiovasculare. Aclimatizarea tranzitorie la o temperatură mai ridicată sau mai scăzută necesită în general între trei şi şapte zile. sunt mai puţin stabile emoţional şi sunt în general mai anxioase. Cercetarea privind adaptarea pe termen lung la căldură sunt interesante pentru că ele arată că. 2. opacitatea aerului). În plus. mai ales în oraşele mari şi în centrele industriale. Criteriile pe care se bazează identificarea caracterului dăunător sunt atât vizuale (praf. 1975). cât şi olfactive şi cenestezice (ochi iritaţi. Weinstein arăta că persoanele mai sensibile la zgomot au mai multe dificultăţi relaţionale.2. Dacă un zgomot prezintă în acelaşi timp aceste trei caracteristici (intensitate ridicată. eventual. cu cât acesta interferează cu comunicarea. Orice identificare este însoţită de o evaluare a inconfortului pe care îl generează expunerea şi. Zgomotul intermitent este mai deranjant decât cel continuu. 1983). din cauza neregularităţii şi impulsivităţii sale. a nocivităţii acesteia. Glass şi Singer a arătat că zgomotul într-o clădire situată în apropierea autostrăzii duce la o scădere a performanţelor de învăţare la copiii care locuiesc aici. Pe de altă parte. iar neplăcerea sporeşte. Temperatura: căldura şi frigul excesive Autoevaluarea temperaturii este legată de confortul termic şi este determinată de umiditatea ambientului şi de gradul de protecţie al hainelor (Griffiths. poluarea este în mod considerabil mai scăzută decât acum 100 de ani. 16 . Prin poluare atmosferică se înţelege orice subsanţă ale cărei emanaţii sunt dăunătoare pentru sănătatea individului. durată (pasageră sau cronică) şi previzibilitate (intervale fixe sau întâmplătoare). frecvenţă. efectele negative sunt maxime. el produce o activare fiziologică mai importantă şi necesită mai multă atenţie. Un studiu bine-cunoscut al lui Cohen. Inconfortul poate să se exprime în diverse moduri şi depinde mai ales de locul poluării în ansamblul condiţiilor de mediu la care este expus individul în mediul său de viaţă sau în alte părţi (loc de muncă. dificultăţi de respiraţie). deplasare). zgomotul pare să aibă un efect important asupra performanţelor. acest risc nu există pentru oamenii care au trăit întotdeauna într-un climat cald.5. Neplăcerea provocată de zgomot depinde de: (1) volumul zgomotului. trebuie să distingem între cele care ţin de percepţie şi de evaluare şi cele care fac parte dintre mecanismele de adaptare ale individului la condiţii aversive sau considerate astfel. 2. Chiar la niveluri mai mici de 90 dBA. periodicitate (continuă sau intermitentă). zgomotul este deranjant nu doar la nivel psihologic.5. cu cât activarea fiziologică şi stresul asociat acesteia sunt mai mari. Zgomotul necontrolabil este mai deranjant şi mai stresant decât cel controlabil.cognitivă care îl desemnează ca fiind indezirabil. mai ales din cauza caracterului său iritant şi perturbator. (2) predictibilitatea acestuia şi (3) posibilitatea de control care îi este asociată. audibilitatea condiţionează evaluarea neplăcerii: acelaşi zgomot este considerat mult mai deranjant atunci când acoperă informaţia necesară pentru realizarea unei sarcini (Moser şi Jones. cu atât atenţia care i se acordă sporeşte. Printre efectele poluării. Atunci când depăşeşte 90 dB. Lucrul acesta se explică şi prin faptul că lemnul şi cărbunele sunt folosite tot mai puţin pentru încălzit. ci poate avea chiar consecinţe fiziologice asupra urechii mai ales dacă expunerea durează mai mult de opt ore. deşi studiile asupra acesteia se referă aproape exclusiv la poluarea atmosferică.

densitatea subiectivă poate fi definită drept sentimentul de a fi înghesuit atunci când nevoia de spaţiu este mai importantă decât spaţiul disponibil. Anumiţi autori. mai ales sociologi. consecinţele comportamentale provocate de un exces de dioxid de carbon sunt mai puţin cunoscute. Această distincţie s-a dovedit utilă mai ales pentru cercetarea efectelor densităţii. Stokols distinge densitatea obiectivă. Astfel. manifestându-se print-o scădere a motivaţiei şi o activitate cogntivă redusă. O densitate obiectiv ridicată este o condiţie necesară. ca măsură a numărului de indivizi pe unitatea de spaţiu. Jones şi Bogat arată că cei care sunt expuşi în birouri la fumul de ţigară sunt mai agresivi. perceperea densităţii şi atribuirea ei nu sunt aceleaşi pentru individ în fiecare din cele două cazuri. de densitatea subiectivă (crowding). ca percepţie şi reacţie individuală a unui individ expus la o densitate puternică. pentru ca un individ să aibă sentimentul de crowding. densitatea exterioară are la bază numărul de unităţi habitabile în funcţie de suprafaţă. 1972). La rândul lor. 2.În timp ce efectele poluării aerului asupra sănătăţii sunt bine-cunoscute. Trebuie notat faptul că. Rodin arată că o densitate cronică a locuitorilor este însoţită de comportamente tipice de neputinţă dobândită. Astfel. 1978). asupra aprecierii duratei şi a percepţiei schimbărilor de intensitate luminoasă. În aceleaşi studii. care dau uneori rezultate diferite. disting între densitatea interioară şi cea exterioară atunci când se referă la habitat (Zlutnick şi Altman. Rodin compară performanţele şi 17 . În plus. un studiu privind perceperea vizuală a smogului în Los Angeles arată că nou-veniţii sunt mai sensibili la acest aspect decât locuitorii stabiliţi aici de o perioadă mai îndelungată. copiii par mai vulnerabili decât adulţii la consecinţele negative ale expunerii la densitatea locuitorilor. În plus. Frankenhauser şi Lundberg (1977) compară reacţiile fiziologice ale pasagerilor trenurilor din regiunea pariziană. Într-adevăr. Aiello şi Calesnick. Ea permite să se distingă între două tipuri de manipulări experimentale (fie creşterea numărului de indivizi în acelaşi spaţiu. supraaglomerate sau nu. Poluarea aerului afectează de asemenea anumite procese sociale şi interpersonale. Baum şi Valins (1977) constată simptome de neputinţă dobândită la indivizii care trăiesc în mari ansambluri de construcţii. asupra timpului de reacţie şi a capacităţii de calcul. Un alt motiv care explică dificultatea de a percepe poluarea este caracterul ei continuu. condiţiile necesare sunt similare cu cele care au o incidenţă asupra stresului în general. În timp ce expunerea temporară la o densitate importantă nu face să scadă sensibilitatea individului. 1978).4. fie diminuarea spaţiului disponibil pentru un număr constant de indivizi).5. o expunere cronică la un mediu cu densitate puternică sporeşte toleranţa (Sundstrom. şi constată o creştere a stresului la pasagerii trenurilor arhipline. O creştere lentă şi treptată favorizează adaptarea. independent de faptul că trenul este plin sau nu. Densitatea interioară se bazează pe numărul de persoane care trăiesc într-un apartament de o anumită dimensiune. lucru care permite să se distingă între cartierele de case şi cartierele de imobile colective. Excesul de dioxid de carbon are efecte asupra activităţilor cognitive. dar nu suficientă pentru ca individul să aibă o stare neplăcută. probabil pentru că în acest caz pot încă să-şi aleagă locul şi deci să structureze mediul imediat (lucru care arată iarăşi că sentimentul de control este primordial). McGrew (1972) şi Loo şi Ong (1984) disting între densitatea socială (numărul de indivizi dintrun spaţiu dat) şi densitatea spaţială (spaţiul este variabil pentru un număr constant de indivizi). în două studii de teren. Această adaptare nu este lipsită de efecte negative: un anumit număr de studii arată că ar exista o relaţie între densitatea locuitorilor şi apariţia sentimentului de neputinţă dobândită (Baum. Densitatea fizică şi socială Densitatea ca măsură fizică reprezintă numărul persoanelor care ocupă o suprafaţă determinată. pasagerii care îl iau la începutul traseului sunt mai puţin stresaţi decât ceilalţi. Astfel. Numeroase cercetări constată efectele densităţii asupra memoriei.

(3) comportamentele pe care le atribuie celorlalţi (Moser.7. Copiii care trăiesc într-un spaţiu mai puţin dens au performanţe mai bune.6. putem încerca să înţelegem şi mai ales să prezicem comportamentul eventual plecând de la: (1) normele la care aderă subiecţii. Atitudinea îl pregăteşte pe individ să facă faţă unor noi situaţii. într-un mod foarte apropiat de ceea ce este considerat drept normă de comportare). O densitate ridicată provoacă o suprasolicitare ce reduce calitatea şi cantitatea interacţiunilor. intenţiile de compotament dovedindu-se apropiate de normă (subiectul consideră şi declară că s-ar comporta. o funcţie de afirmare de sine şi de diferenţiere în raport cu ceilalţi şi o funcţie defensivă faţă de unele puneri în cauză.comportamentele copiilor care trăiesc în apartamente suprapopulate şi în apartamente cu densitate mai mică. efectele asociate acestor trei niveluri nu sunt radical diferite. spaţiul personal. În ceea ce-l priveşte pe individ acesta le atribuie celorlalţi comportamente îndepărtate de normă şi mult mai egoiste. densitatea sporită poate provoca o excitare neurovegetativă şi un comportament agresiv la subiecţii consideraţi ca fiind predispuşi la violenţă. lipsa spaţiului personal sau o densitate sporită duc la o scădere a comportamentelor altruite. Astfel. Acest fenomen a fost subliniat de Latane şi Darley şi constituie una dintre explicaţiile majore ale comportamentului urban avansate de Zimbardo (1969) cu numele de deindividualizare. Alţii constată o puternică eterogenitate care pune sub semnul îndoielii existenţa unei atitudini de mediu generale (Heberlein. 2. Altruismul antropocentric concepe preocuparea pentru prezervarea mediului ca fiind motivată de grija protejării unui număr mare de fiinţe de consecinţele negative şi ameninţările legate de degradarea 18 . cu condiţia ca indivizii să fie în situaţia de a intra în interacţiune unii cu ceilalţi. Legătura ipotetică între atitudini şi comportamente poate fi ilustrată print-o experienţă cum este adunatul hârtiilor de pe jos. ele nu sunt legate în mod sistematic de comportamente. 1981). de afectivitate (în special implicarea emotivă şi forţa cu care subiectul este gata să-şi apere punctul de vedere) şi de acţiune sau de intenţie a comportamentului. (2) intenţiile lor de comportament. Diferitele instrumente care există astăzi se referă la concepte distincte care pot să explice atitudinile în favoarea mediului. Asistăm la un declin al performanţei atât în cazul unui spaţiu personal redus. la perceperea suprapopulării de către subiect. cât şi în cazul unei densităţi ridicate. Cu toate că atitudinile pregătesc în vederea acţiunii. Confruntaţi cu dificultatea de a corela aptitudinile şi comportamentele. cum am amintit mai sus. Responsabilitatea individuală este abandonată în favoarea unui anonimat pe care prezenţa celorlalţi îl accentuează. 1996). Aşadar. Dacă examinăm aceste trei aspecte şi comparăm rezultatele cu comportamentul efectiv. într-o situaţie particulară. Valorile şi atitudinile în favoarea mediului Vanliere şi Dunlap (1981) precum şi Stern şi Oskamp (1987) susţin ideea unei variante comune între atitudinile legate de diferite aspecte ale mediului. în diverse grade. teritorialitatea şi densitatea fizică şi socială participă. Precizarea comportamentelor în fucţie de atitudinile exprimate este deci riscantă. De asemenea. 2. Diminuarea comportamentelor de întrajutorare şi sporirea fenomenelor de incivilitate printre indivizii expuşi la o puternică densitate par să se explice mai ales prin diluarea responsabilităţii. Ele au o funcţie adaptivă în măsura în care îi permit individului să acţioneze în funcţie de situaţie şi să elaboreze un răspuns adaptat. Atitudinile prezintă deci un triplu interes pentru funcţionarea psihologică. constatăm că norma o reprezintă comportarea în funcţie de ceea ce este de dorit. De la atitudine la comportamentele ecologice Atitudinea este o structură relativ stabilă ce ţine în acelaşi timp de judecată şi opinie. De asemenea.

indivizii singuri mai mult decât cei în grup. s-a constatat o sporire a aruncării deşeurilor în pubele cu 35% şi mai puţine hârtii pe jos dacă pubelele au un aspect plăcut şi vesel. şi anume altruismul ca valoare sau normă. 1990). 1989). 2. participarea la sortarea deşeurilor.8. Locurile murdare şi pline de resturi sporesc de cinci ori probabilitatea ca trecătorul să arunce el însuşi ceva. Prezenţa unor gunoaie incită la aruncarea altor gunoaie. parcuri naturale. iar pe de altă parte. O singură caracteristică legată de individ pare să joace un rol în adoptarea unor comportamente ecologice. Este vorba mai ales despre comportamente individuale neglijente care dobândesc importanţă prin faptul că se acumulează.mediului. în apropierea marilor axe rutiere etc). „Altruismul – egoismul de mediu” justifică preocuparea pentru prezervarea mediului prin teama de a se vedea pe sine însuşi şi pe cei apropiaţi ameninţaţi de degradarea mediului (Hughey et all. precum şi valorile „ultime” ale clasificării lui Rokeach (1967). Faptul de a se debarasa de resturi oriunde reprezintă o problemă tot mai importantă în anumite locuri (oraşe. 19 . materialism vs idealism (Inglehart. O altă abordare se referă la valorile fundamentale: valori religioase (Eckberg şi Blocker. bărbaţii mai mult decât femeile. Tinerii aruncă gunoaie mai mult decât alte categorii de vârstă. debarasarea de resturi oriunde şi oricând. Deşeurile (poluare şi reciclare) În ceea ce priveşte deşeurile. două aspecte trebuie luate în considerare: pe de o parte. În ceea ce priveşte comportamentul aşteptat. 1985).

sa mentina si sa îmbunatateasca un sistem de management de mediu. Si totusi standardul are 52 de cerinte foarte precise de proceduri. în vederea gestionarii aspectelor de mediu semnificative asociate activitatilor unei organizatii. ISO 14001 este standardul ISO pentru SMM. .1. ISO . actiuni.. . stiintifice. simbolurile comenzilor automobilelor si pasul filetelor.sa stabileasca. ISO 14001 a preluat elementele de baza ale unui sistem continuu de planificare si implementare si le-a adaptat nevoilor de imbunatatire continua a performantei de mediu ale intreprinderilor din intreaga lume. precum si baza (cerintele) pentru efectuarea verificarii gradului de conformare prin audituri.urmarirea certificarii/înregistrarii sistemului sau de management de mediu de catre o organizatie externa 20 . cu sediul la Geneva.sa se asigure de conformitatea cu politica de mediu declarata.Organizaţia Internaţională pentru Standardizare 3. b) planificarea. d) verificare si actiuni de corectie si e) analiza de conducere. ISO a emis primele cateva standarde din seria de management de mediu-seria ISO 14000. c) implementarea si operarea. Standardul constituie cadrul pentru orice organizatie care doreste sa demonstreze conformitatea prin certificarea cu organisme de terta parte. Ce este ISO 14001? Familia de standarde ISO 14000 reprezinta o serie standarde internationale referitoare la mediu. abordeaza teme precum auditul pentru SMM.2.3.urmarirea confirmarii de catre o parte externa a autodeclaratiei sale sau . consideratii de mediu in ciclul de viata al produselor si etichetarea de mediu. 3. ISO 14001 reprezinta standardul de baza (de cerinte) din familia de standarde ISO 14000.sa demonstreze conformitatea cu acest standard international prin: . la sfarsitul lui 1996.urmarirea confirmarii de catre partile interesate în organizatie. ISO 14001 – generalităţi Organizatia Internationala pentru Standardizare (ISO). sa implementeze.3. cum sunt clientii . ISO 14001 a fost construit pe modelul general verificat pentru un bun sistem de management al intreprinderii astfel incat acesta sa se coreleze usor cu celelalte sisteme de management existente. Misiunea sa este de a promova standardizarea pe plan international care sa faciliteze schimbul international de marfuri si servicii si sa promoveze cooperarea internationala in domeniul activitatilor intelectuale. containere de transport. Noi toti intram zilnic in contact cu rezultatele activitatii sale-ISO a elaborat diverse standarde internationale: coduri pentru viteza filmelor. ISO a fost infiintata in 1947 ca organizatie ne-guvernamentala si de atunci s-a ocupat cu mii de probleme de standardizare internationala. Aplicabilitate ISO 14001 Acest standard este aplicabil oricarei organizatii care doreste: . Alte standarde din seria ISO 14000. Etapele de baza in ISO 14001 sunt a) elaborarea politicii de mediu. 3. de aproape oriunde in lume. unele in curs de elaborare. este o federatie de organisme nationale pentru standarde reprezentand circa 130 tari.realizarea unei autoevaluari si autodeclaratii sau . tehnologice si economice. Acestea constituie cadrul de dezvoltare al unui sistem de management de mediu. Dupa experienta incununata de succes in dezvoltarea si aplicarea standardelor internationale de management al calitatii (seria ISO 9000). formatul cardurilor bancare. resurse si documentatie. ISO 14001 este astfel conceput incat este aplicabil la aproape orice organizatie. sa le intareasca si sa introduca principiile de bun management acolo unde acestea lipsesc. de aproape orice dimensiuni..

21 . Mai mult.3. in Romania este in vigoare varianta SR ISO 14001: 2005 – Sisteme de management de mediu. 3.4. Standardul ISO 14001: 2004 – Sistem de management de mediu – este un standard generic. ISO 14001 prescrie cea ma buna practica pentru un management proactiv al impactului asupra mediului al organizatiei dumneavoastra.imbunatatirea compatibilitatii cu ISO 9001: 2000 . 3. Standardul ISO 14001 prezinta cerinte pentru organizatii de a indentifica toate impacturile asupra mediului si aspectele asociate. Noua versiune a standardului de mediu ISO 14001 ISO 14001: 2004 a fost revizuit. Certificatul ISO 14001 Un certificat ISO 14001: 2004 demonstreaza ca Sistemul de Management de Mediu al firmei dumneavoastra a fost testat si gasit corespunzator referitor la standardul de buna practica. si apoi sa implementeze actiuni pentru a imbunatati procesele. certificatul ISO 14001 asigura clientii ca pot avea incredere in faptul ca organizatia minimizeaza activ impactul asupra mediului prin procesele. ISO 14001 – Elementele standardului de mediu Contine elementele cheie pentru un Sistem de Management de Mediu operativ. asupra mediului si de conformare cu legislatia în vigoare. proceduri si activitati. sisteme si tehnici de aplicare.  implementarea si operarea actiunilor.  flexibilitate. Principalele elemente ale standardului sunt:  politica de mediu. ISO 14001: 2004 a fost publicata de catre Organizatia Internationala de Standardizare in noiembrie 2004. Linii directoare referitoare la principii.5. Noua versiune contine multe imbunatatiri si schimbari. principalele directii ale revizuirii au fost axate pe: .6.  verificare si actiuni corective. Poate fi aplicat in acelasi timp domeniul serviciilor dar si sectorului manufacturier.7. este aplicabil oricarui tip de organizatie sau sector de industrie. noul standard nu implica schimbari majore insa in cerinte. acesta se bazeaza pe doua concepte:  imbunatarirea continua. Scopul certificarii ISO 14001 Un sistem de management de mediu certificat demonstreaza angajamentul Dumneavoastra pentru controlul activitatilor care genereaza un impact benefic sau nociv. Noua versiune. standardul are ca cerinta ca acele companii sa adere la procesele sistemului.  revizuirea managementului. Standardul ISO 14001 prezinta cerintele pentru o companie care sa defineasca obiectivele referitoare la mediul inconjurator si tintele de atins si in acelasi timp sistemul de management necesar pentru atingerea acestor scopuri.  planificarea. produsele si serviciile proprii.clarificarea cerintelor In prezent. Creat de Organizatia Internationala pentru Standardizare (ISO). 3. cu prioritate in zonele cu aspecte semnificative. Eliberat de catre un organism de certificare ISO.

3. .promoveaza consistenta si predictivitatea referitoare la managementul obligatiilor asupra mediului inconjurator 22 . Avantajele ISO 14001 .cresterea eficientei si potentiale reduceri de costuri in cazul aplicarii obligatiilor referitoare la mediul inconjurator. .furnizarea unei structuri de baza pentru prevenirea poluarii. .imbunatatirea generala a porformantelor. conformitatilor si flexibilitatii referitoare la mediul inconjurator.8.

el este conform cu reglementarile nationale ale Romaniei ori ale statului membru pe teritoriul caruia este comercializat. incalcarea atrage. in forma. prevazute de reglementarile tehnice. dupa caz. c) aplicarea procedurilor pentru evaluarea conformitatii produselor cu cerintele esentiale. detinerea rapoartelor de incercare. daca produsul se dovedeste periculos.4. . conform procedurilor de evaluare. 245 din 09/06/2004 privind securitatea generala a produselor Adopta Directiva nr. contraventionala sau penala. prin rapoartele de incercare sau prin certificatele de conformitate emise de laboratoare ori de organisme de certificare sau inspectie. 2001/95/CE prevede: ”producatorii sunt obligati sa puna pe piata numai produse sigure” . cu respectarea principiilor internationale privind libera circulatie a bunurilor in comertul intern si international . . si prin marcajul de conformitate. f) contributia la promovarea principiului liberei circulatii a produselor .conformitatea unui produs cu criteriile care au in vedere garantarea obligatiei generale de securitate. . din domeniile reglementate . inainte de introducerea pe piata si/sau de utilizarea produselor din domeniul reglementat. d) asigurarea confidentialitatii si pastrarea secretului profesional. potrivit reglementarilor tehnice aplicabile . evaluarea conformitatii si supravegherea pietei pentru produsele introduse pe piata si/sau utilizate in Romania. e) reprezentarea intereselor publice. a certificatelor sau a altor documente ce atesta conformitatea.principiile pe care se bazeaza procesul de evaluare a conformitatii sunt: a) competenta si impartialitate. 608 din 31 octombrie 2001 privind evaluarea conformitatii produselor – stabileste cadrul legal unitar pentru elaborarea reglementarilor tehnice.un produs este considerat de calitate si sigur din punct de vedere al riscurilor si al categoriilor de riscuri reglementate de standardele nationale neobligatorii relevante atunci cand este conform cu standardele nationale neobligatorii care transpun standarde europene. are obligatia sa asigure: a) proiectarea si realizarea produselor. e) aplicarea marcajului de conformitate. raspunderea civila. Referintele acestor standarde nationale armonizate sunt publicate de catre Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO) . nu impiedica autoritatile competente sa ia masurile corespunzatoare pentru a impune restrictii privind punerea sa pe piata sau sa ceara retragerea de pe piata ori returnarea produsului.conformitatea produselor cu cerintele esentiale este atestata prin declaratia de conformitate intocmita de producator sau de reprezentantul autorizat al acestuia. in absenta prevederilor comunitare specifice privind reglementarea produsului in cauza.incalcarea prevederilor prezentei legi atrage raspunderea materiala. disciplinara.autoritatile competente elaboreaza reglementari tehnice. b) transparenta si credibilitate. Legea nr.608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor si a regulilor de aplicare si utilizare a marcajului national de conformitate CS 23 . c) independenta fata de posibila predominare a oricaror interese specifice. b) intocmirea si detinerea dosarului tehnic.un produs va fi considerat sigur din punct de vedere al aspectelor reglementate de dispozitiile legislatiei nationale atunci cand. dupa caz.71/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea procedurilor ce se utilizeaza in procesul de evaluare a conformitatii produselor din domeniile reglementate prevazute in Legea nr. d) intocmirea declaratiei de conformitate. contraventionala sau penala a celor vinovati. dupa caz. a celor vinovati. . HOTARARE DE GUVERN nr.prezinta sanctiuni pentru incalcarea dispozitiilor prezentei legi.are ca scop asigurarea consumatorilor ca produsele puse pe piata sunt sigure. a caror referinta este publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene. respectand cerintele esentiale. alese de producator. scopul si pe perioada prevazute de reglementarile de calitate tehnice. Legislatie referitoare la standarde de calitate ISO Legea nr. civila.Producatorul sau reprezentantul autorizat al acestuia. dupa caz.

990 din 27-10-2004) LEGE nr.stabileste principii si responsabilitati comune. incluzand si produsele traditionale.alimentele si hrana pentru animale importate trebuie sa fie in conformitate cu cerintele legislatiei in domeniul alimentelor sau cucele prevazute in acordurile incheiate intre Romania si tara exportatoare LEGEA nr. in scopul protejarii vietii oamenilor. consolidare si de reparatii ale acestora . 866 din 2 decembrie 2002). mijloacele de a asigura o baza stiintifica solida.Calitatea constructiilor este rezultanta totalitatii performantelor de comportare a acestora in exploatare.reprezinta baza pentru asigurarea unui nivel inalt de protectie a sanatatii oamenilor si a intereselor consumatorilor in ceea ce priveste alimentele. tinand cont de diversitatea ofertei alimentare. 1198 din 24 octombrie 2002 privind aprobarea Normelor de igiena a produselor alimentare (publicat in Monitorul Oficial. HOTARARE DE GUVERN nr.150 din 2004privind siguranta alimentelor . precum si functionarea eficienta a pietei interne. b) 24 . 150/2004 privind siguranta alimentelor (publicat in MO nr. a exigentelor utilizatorilor si colectivitatilor. care sa conduca la realizarea si exploatarea unor constructii de calitate corespunzatoare. 39/1998 privind activitatea de standardizare nationala OG nr. procesarii si distributiei alimentelor sau hranei pentru animale destinata sau administrata animalelor pentru productia de alimente . a bunurilor acestora. cerinte si proceduri organizatorice eficiente pentru a sustine luarea celor mai potrivite decizii in domeniul sigurantei si calitatii alimentelor si a hranei pentru animale . in scopul satisfacerii.10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea in constructii . . pe intreaga durata de existenta. a urmatoarelor cerinte: a) rezistenta si stabilitate.487/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desemnarea si notificarea nationala a laboratoarelor de incercari precum si a organismelor de certificare si de inspectie care realizeaza evaluarea conformitatii produselor din domeniile reglementate prevazute in Legea nr.prevederile legislatiei in domeniul alimentelor se aplica in toate etapele productiei.stabileste proceduri cu privire la problemele care au un impact direct sau indirect asupra sigurantei alimentelor si a hraneipe ntru animale.1587/2002 privind masurile pentru organizarea si realizarea schimbului de informatii in domeniul standardelor si reglementarilor tehnice precum si al regulilor referitoare la serviciile societatii informationale intre Romania. . a societatii si a mediului inconjurator . pe intreaga durata de existenta a constructiilor. . si sigurantei acestora.se instituie sistemul calitatii in constructii.stabileste principiile generale care se aplica alimentelor si hranei pentru animale.HOTARARE DE GUVERN nr. in special. Exigentele privind calitatea instalatiilor si a echipamentelor tehnologice de productie se stabilesc si se realizeaza pe baza de reglementari specifice fiecarui domeniu de activitate .412 din 18-10-2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. transformare. 38/1998 privind activitatea de acreditare si infrastructura pentru evaluarea conformitatii HOTARARE DE GUVERN nr.se aplica constructiilor de orice categorie si instalatiilor aferente acestora – indiferent de forma de proprietate sau destinatie – denumite in continuare constructii. in general. Partea I nr. modificare. precum si lucrarilor de modernizare. Legea nr.608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor. statele membre ale Uniunii Europene si Comisia Europeana OG nr.Pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare sunt obligatorii realizarea si mentinerea.

care concura la realizarea calitatii constructiilor in toate etapele de concepere.categoriile de activitati finantate de la bugetul de stat in cadrul Programului sunt: a) implementarea si certificarea sistemelor de management al calitatii si/sau a sistemelor de management de mediu. a conditiilor de eligibilitate a beneficiarilor.mecanismul de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Program consta in stabilirea categoriilor de activitati. c) siguranta la foc. exploatare si postutilizare a acestora. sistemelor de management pentru responsabilitate sociala si de igiena alimentara si/sau sistemelor de management al securitatii informatiei. b) implementarea si certificarea sistemelor de management al sanatatii si sigurantei ocupationale. . e) executarea de modele experimentale.stabileste cadrul legal pentru impozitele si taxele prevazute la art.571 din 22 decembrie 2003 privind Codul Fiscal . refacerea si protectia mediului. . g) organizarea si amenajarea in incinta agentilor economici de expozitii si/sau standuri de prezentare si promovare a produselor industriale. PROGRAMUL DE CRESTERE A COMPETITIVITATII PRODUSELOR INDUSTRIALE HOTARÂRE nr. . asimilari de noi tehnologii care se realizeaza de agentii economici pe baza rezultatelor unitatilor de cercetare-dezvoltare romanesti. f) protectie impotriva zgomotului .656/1997. prototipuri.357 din 18 martie 2004 privind aprobarea mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitatii produselor industriale . conform sectiunii D din Clasificarea activitatilor din economia nationala – CAEN. e) izolatie termica.272 pentru aprobarea Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii LEGE nr.Certificarea calitatii produselor folosite in constructii se efectueaza prin grija producatorului. f) efectuarea de analize de evaluare comparativa pentru activit ati din industria prelucratoare in vederea realizarii planurilor de restructuraredezvoltare-viabilizare. in conformitate cu metodologia si procedurile stabilite pe baza legii LEGE nr. regulamente.Beneficiarii Programului sunt agenti economici cu activitatea principala industrie prelucratoare. 601/2002 LEGE nr. d) igiena. sanatatea oamenilor. proceduri si mijloace. precum si modul de calcul si de plata al acestora.cuprinde procedura de modificare a acestor impozite si taxe. aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de sustinere si promovare a exportului cu finantare de la bugetul de stat 25 . c) dotarea si/sau amenajarea laboratoarelor de testare si etalonare. h) inregistrarea si protejarea pe piata externa a marcilor. realizare. actualizata prin Ordinul presedintelui Institutului National de Statistica nr.siguranta in exploatare.50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor HOTARARE DE GUVERN nr.Sistemul calitatii in constructii reprezinta ansamblul de structuri organizatorice. responsabilitati. hidrofuga si economie de energie. dupa caz. a caror implementare va fi monitorizata. precum si acreditarea acestora.autorizeaza Ministerul Finantelor Publice sa elaboreze norme metodologice. instructiuni si ordine in aplicarea prezentului cod si a conventiilor de evitare a dublei impuneri. . d) certificarea produselor. precizeaza contribuabilii care trebuie sa plateasca aceste impozite si taxe. 245 din 18 iulie 2005 pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. precum si a procedurii de acordare a sprijinului financiar. . a criteriilor de eligibilitate a proiectelor. desenelor si modelelor industriale romanesti.2. care constituie venituri la bugetul de stat si bugetele locale.

1196/2002 privind controlul oficial al alimentelor.cadrul legal de desfasurare a activitatilor concrete in cadrul acestui Program. LEGISLATIA DIN ROMANIA PRIVIND SISTEMUL HACCP .97/2001privind reglementarea productiei.357/2004 privind aprobarea mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitatii produselor industriale. 1247 din 13 octombrie 2005 privind aprobarea Mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitatii produselor industriale .Reglementarea 853/2004 privind reguli specifice de igiena pentru alimente de origine animala .G. prevazut initial prin Hotararea Guvernului nr.Directiva 93/43 privnd igiena alimentelor din anul 2004 . 1198/2002 privind aprobarea Normelor de igiena a produselor alimentare .Directiva 94/356 privind produsele din peste . 1956/1995 privind normele pentru introducerea HACCP in industria alimentara . circulatiei si comercializarii alimentelor .HOTARARE DE GUVERN nr. prin aprobarea unei noi hotarari.Directiva 2001/471 privind HACCP la prelucrarea carnii . ORDIN MEC nr.Reglementarea 854/2004 privind controlul oficial al carnii . precum si a modului de gestionare a activitatii Nota de fundamentare – H. s-a initiat cadrul legal pentru sprijinirea operatorilor economici in vederea cresterii competitivitatii acestora. precum si cei care respecta termenele acordate prin graficele de esalonare a datoriilor restante pe baza conventiilor incheiate cu organele fiscale.Directiva 92/46 privind procesarea laptelui . . . cu modificarile ulterioare.Reglementarea 882/2004 privind controlul oficial al nutreturilor si alimentelor. 26 . respectiv Hotararea Guvernului nr.120/2002 privind aprobarea Sistemului de sustinere si promovare a exportului cu finantare de la bugetul de stat. 952/26-10-2005 LEGISLATIA COMUNITATII EUROPENE PRIVIND SISTEMUL HACCP pana in anul 2004 . 150/2004 privind Siguranta alimentelor . a fost modificat si imbunatatit continuu functie de necesitatile rezultate in urma experientei acumulate in cei cca. 137 din 1 aprilie 2005 privind organizarea si functionarea Comisiei pentru derularea mecanismului de acordare a sprijinului financiar. 2.Hotararea de Guvern nr.Legea nr.Hotarirea de Guvern nr.Reglementarea 852/2004 privind igiena alimentelor .se propune finantarea de la buget in proportie de 75% numai pentru implementarea si certificarea sistemelor de management al calitatii si/sau a sistemelor de management de mediu. .54/2002 de aprobare a Ordonantei de Urgenta nr.Ordinul Ministerului Sanatatii nr.Legea nr.Directiva 93/43 privind igiena alimentelor .Of.au acces la program operatorii economici care nu inregistreaza datorii restante la bugetul de stat.prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.1570/2002. nr. nr. a caror implementare este imperios necesara avand in vedere integrarea Romaniei in Uniunea Europeana.5 ani de derulare a sa. 1247/13-10-2005 privind aprobarea Mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitatii produselor industriale Publicata in M.

Determinarea poziţiei angajaţilor faţă de activităţile de protecţia mediului 4.3.5745 Missing da nu in curs Total .7222 Std.5. Administratorii firmelor ar apela mai degrabă la consultanţă decât la alte surse de informare 5.1. D ev = . Identificarea firmelor cu certificare ISO 14001 3.4.2.2 100.0 4.3 94.0 Statistics Valid Valid certif icat iso 14001 18 N Missing 4 Mean 1. Deviation .5. Instrument de cercetare: chestionarul 5. Ipoteze: 1. imagine pe piaţă.8 13.00 1.4 100. Identificarea principalului motiv de a întreprinde activităţi de protecţia mediului 2. Integrarea în UE are o pondere mai mare decât ceilalţi factori în susţinerea activităţilor de mediu 3. Prezentare rezultate Frequencies certificat iso 14001 Valid Percent 33.50 2.0 Total Histogram 12 10 8 6 4 Frequency 2 Std.00 Sy stem Missing Total Frequency 6 11 1 18 3 1 4 22 Percent 27.00 2.57 Mean = 1. Obiective: 1.6 4.00 1.3 61.5 81. integrare în UE etc) 2.50 3.6 100. Întreprinderea activităţilor de protecţie a mediului se face mai degrabă dacă există constrângeri exterioare (legislaţie. Cercetare 5. Determinarea gradului de colectare selectivă a deşeurilor 5.0 Cumulat iv e Percent 33. Scopul lucrării: Atitudini şi comportamente în cadrul firmelor faţă de protecţia mediului 5.3 50.1 5.00 0 certificat iso 14001 27 .72 N = 18.5 18.

2 100.44 Mean = 1.2 23.5 4.5 100.4 9.5 100. Deviation Missing Frequency 19 2 21 1 1 22 Percent 86.0952 Std.5 4.0 Valid Percent 90.30 Mean = 1.00 1.00 colectare selectiva deseuri 28 .5 9.2381 Std. Deviation . D ev = .5 100.00 N = 21.24 0 1.50 2. D ev = .8 100.4364 Frequency 16 5 21 1 1 22 Percent 72.7 95.5 100.5 4.5 4.0 Cumulativ e Percent 76.3008 Total Histogram 20 10 Frequency Std.0 Missing Total Histogram 20 10 Frequency Std.0 .Frequencies activitati de protectia mediului Statistics Valid da nu Total Sy stem Missing Total Valid activitati de protectia mediului 21 N Missing 1 Mean 1.0 Cumulativ e Percent 90.1 95.0 Statistics Valid da nu Total Sy stem Missing Total N Valid Missing colectare selectiv a deseuri 21 1 Mean 1.00 a ctivi tati d e p ro tectia m ed iul ui Frequencies colectare selectiva deseuri Valid Percent 76.00 N = 21.7 22.50 2.00 1.10 0 1.

Dev = .7 100.0 Histogram 20 10 Frequency Std. Deviation Valid Missing 21 1 1.5 100.00 1.67 N = 15.8 100.5 9.5 31. Deviation .0 Valid preluarea apelor uzuale retea canalizare N Missing Mean Std.00 1. Dev = .5 4.Frequencies echipamente de purificare a atmosferei Valid Percent 33.5 4.0952 .3 66.00 Sy stem Missing Total Valid echipamente de purif icare a atmosf erei 15 N Missing 7 Mean 1.5 100.5 100.30 Mean = 1.49 Mean = 1.3008 Total da nu Total Sy stem Missing Total Frequency 19 2 21 1 1 22 Percent 86.6667 Std.00 prel uarea apelor uzuale .retea canal izare 29 .3 100.00 N = 21.0 Cumulat iv e Percent 33.10 0 1.0 Statistics Valid da nu Total .4 9.00 0 echipamente de purifi care a atmosferei Frequencies Statistics preluarea apelor uzuale .5 68.3 4.4880 Missing Frequency 5 10 15 6 1 7 22 Percent 22.50 2.0 Total Histogram 12 10 8 6 4 Frequency 2 Std.1 95.0 Cumulativ e Percent 90.retea canalizare Valid Percent 90.2 27.7 45.00 1.50 2.

1% 22 100.0% 30 .Crosstabs Case Processing Summary Cases Missing N Percent Valid N Percent pozitia personalului f ata de protectia mediului * instruire personal pt protectia mediului * surse de inf ormare Total N Percent 20 90.9% 2 9.

0% 100.0% 100.5% 100. 14 12.0% 100.5% 100. 1 75.5% 12. 2 100.0% 25.0% 100.0% 100.0% 75.5% .0% 75.0% 31 .0% 100.0% 100.0% 75.0% 100.5% 1 12.0% . 3 100.0% 4 25.0% 100.0% 100.0% 4 25.0% 16 87.0% 87.0% 100.0% 100.0% 87.0% 100.0% 100.0% .0% 25.5% 12.pozitia personalului fata de protecti a mediului * instruire personal pt protecti a mediului * surse de informare Crosstabulation instruire personal pt prot ect ia mediului da nu 14 2 surse de inf orm are suf iciente pozitia personalului f ata de prot ectia mediului pozitiv a Total partiale pozitia personalului f ata de prot ectia mediului pozitiv a Total Count % wit hin pozitia personalului f ata de protectia mediului % wit hin instruire personal pt protectia mediului % of Total Adjusted Residual Count % wit hin pozitia personalului f ata de protectia mediului % wit hin instruire personal pt protectia mediului % of Total Count % wit hin pozitia personalului f ata de protectia mediului % wit hin instruire personal pt protectia mediului % of Total Adjusted Residual Count % wit hin pozitia personalului f ata de protectia mediului % wit hin instruire personal pt protectia mediului % of Total Total 16 87.5% 3 100.5% .0% 100.

a surse de inf ormare suf iciente Nominal by Nominal N of Valid Cases Phi Value . No statistics are computed because pozitia personalului f ata de protectia mediului is a constant.1% 22 100.0 instruire personal p 1. a partiale partiale Nominal by Nominal N of Valid Cases Phi .a 4 4 a. surse de informare=suficiente 16 14 3.5 2.0% 32 . No statistics are computed because pozitia personalului f at a de protectia mediului is a constant.5 10 8 6 1.0 instruire personal p Count da .Symmetric Measures Chi-Square Tests surse de inf ormare suf iciente Value Pearson Chi-Square N of Valid Cases Pearson Chi-Square N of Valid Cases .5 4 Cou nt surse de informare=partiale 3.0 12 2.5 pozitiva nu 2 0 pozitiva da nu pozitia personal ului fata de protectia mediului pozitia personal ului fata de protectia mediului Crosstabs Case Processing Summary Cases Missing N Percent N pozitia personalului f ata de protectia mediului * motiv area f irmei pt activ itati de protectia mediului mediu inconjurat or Valid Percent N Total Percent 20 90.9% 2 9.a 16 16 . a.

0% 70.a 20 a.pozitia personalului fata de protectia mediul ui * motivarea fi rmei pt activi tati de protectia mediului .0% 100. No statistics are computed because pozitia personalului f ata de protectia mediului is a constant.0% 100. .0% 100.0% 100.0% 30.0% 100.0% Chi-Square Tests Value Pearson Chi-Square N of Valid Cases a.0% 100. No statistics are computed because pozitia personalului f at a de protectia mediului is a constant. 20 Nominal by Nominal N of Valid Cases Phi 33 .0% 20 70.0% 100. 6 100. 14 30.0% .0% 30.mediu inconjurator Crosstabulation motiv area f irmei pt activ itati de protectia mediului mediu inconjurator da nu 14 6 pozitia personalului f ata de prot ect ia mediului pozitiv a Total Count % wit hin pozitia personalului f ata de protectia mediului % wit hin motiv area f irmei pt activ itati de protectia mediului mediu inconjurat or % of Total Adjusted Residual Count % wit hin pozitia personalului f ata de protectia mediului % wit hin motiv area f irmei pt activ itati de protectia mediului mediu inconjurat or % of Total Total 20 70.0% .0% 100.0% 70.0% 30. a Symmetric Measures Value .0% 100.

0% 21 95.5% 1 4.5% 22 100.0% 21 95.5% 1 4.5% 22 100.5% 22 100.5% 22 100.0% 34 .5% 22 100.5% 1 4.5% 1 4.0% 21 95.5% 1 4.16 14 12 10 8 motivarea fi rmei pt 6 Count da 4 pozitiva nu pozitia personal ului fata de protectia mediului Crosstabs Case Pr ocessing Su mmary Cases Missing N Percent N motiv ar e f irma pt activ itat i de protectia mediului legislatie * activ itati de protectia mediului motiv ar e a f ir mei pt activ itati de protectia mediului moderniz ar ea tehnologiei * activ itati de protectia mediului motiv ar e a f ir mei pt activ itati de protectia mediului imagnie * activ itati de protectia mediului motiv ar e a f ir mei pt activ itati de protectia mediului mediu inconjur a t or * activ itati de protectia mediului motiv ar e a f ir mei pt activ itati de protectia mediului integrare UE * activ itati de protectia mediului Valid Percent N Total Percent 21 95.0% 21 95.

0% 63.0% 57.3% -1.0% 100.0% 100.8% 22.0% -1.0% 42.motivare firma pt activitati de protectia mediului .0% 35 .1% 57.7 19 9.8% 100.2% 100.0% 100.5% 9.5% 1.0% 90.9% 21 90.1% 9 77.0% 100.7 2 57.legislatie * activitati de protectia mediului Crosstab activ itati de protectia mediului da nu 12 0 motiv are f irma pt activ itati de protectia mediului .5% 100.9% 33.7 2 42.2% .5% 100.7 7 .0% .0% 36.1% 1.5% 9.legislatie da nu Total Count % wit hin motiv are f irma pt activ itati de protectia mediului legislatie % wit hin activ itati de protectia mediului % of Total Adjusted Residual Count % wit hin motiv are f irma pt activ itati de protectia mediului legislatie % wit hin activ itati de protectia mediului % of Total Adjusted Residual Count % wit hin motiv are f irma pt activ itati de protectia mediului legislatie % wit hin activ itati de protectia mediului % of Total Total 12 100.

a.055 . Sig. 14 12 10 8 6 4 activi tati de protec Count 2 da nu da nu 0 m otivare firm a pt activitati de protectia m ediul ui . 2 cells (50.086 .086 N of Valid Cases a.171 Value Pearson Chi-Square Continuitya Correction Likelihood Ratio Fisher's Exact Test Linear-by -Linear Association N of Valid Cases 2. The minimum expected count is . Computed only f or a 2x2 table b.0%) hav e expected count less than 5.947 .094 .171 2.375 21 Approx.Chi-Square Tests Asy mp. (2-sided) .933 3.334 .375 .86.674 b df 1 1 1 Exact Sig. b.legi sl ati e 36 . Exact Sig.086 . . Using the asy mpt ot ic standard error assuming the null hy pothesis.807 21 1 . Not assuming the null hy pothesis. (2-sided) (1-sided) Symmetri c Measures Nominal by Nominal Phi Cramer's V Value . Sig.

5% 100.5% 100.modernizarea tehnologiei * activitati de protectia mediului Crosstab activ itati de protectia mediului da nu 12 0 motiv area f irmei pt activ itat i de protectia mediului .0% .1% 57.0% 100.0% 90.0% 100.0% 9.8% 33.5% 9.1% 9 77.0% -1.modernizarea t ehnologiei da nu Total Count % wit hin motiv area f irmei pt activ itati de protectia mediului modernizarea tehnologiei % wit hin activ itati de protectia mediului % of Total Adjusted Residual Count % wit hin motiv area f irmei pt activ itati de protectia mediului modernizarea tehnologiei % wit hin activ itati de protectia mediului % of Total Adjusted Residual Count % wit hin motiv area f irmei pt activ itati de protectia mediului modernizarea tehnologiei % wit hin activ itati de protectia mediului % of Total Total 12 100.7 19 100.3% -1.0% .7 7 .9% 21 90.2% 57.0% 36.9% 42.0% 9.7 2 57.7 2 42.0% 37 .0% 100.5% 100.8% 22.motivarea firmei pt activitati de protectia mediului .1% 1.5% 1.2% 100.0% 63.

2 cells (50. Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.0%) hav e expected count less than 5.modernizarea tehn 38 . (2-sided) .933 3. The minimum expected count is . Computed only f or a 2x2 t able b.674 b df 1 1 1 Asy mp. . 14 12 10 8 6 4 activi tati de protec Count 2 da nu da nu 0 motivarea fi rmei pt activitati de protecti a medi ului . Exact Sig. Sig.807 21 1 .86.086 .375 21 Approx.055 Exact Sig.Chi-Square Tests Symmetric Measures Value Pearson Chi-Square Continuit y a Correction Likelihood Ratio Fisher's Exact Test Linear-by -Linear Association N of Valid Cases 2. Not assuming the null hypothesis. b.094 . a.334 . (2-sided) (1-sided) Nominal by Nominal Phi Cramer's V Value .086 .375 . Sig.086 .171 2.947 .171 N of Valid Cases a.

0% 90.9 2 38.0% 100.0% 68.9 6 .0% 61.5% 100.4% .0% 38.0% 25.imagnie % wit hin activ itati de protectia mediului % of Total Adjusted Residual Count % wit hin motiv area f irmei pt activ itati de protectia mediului .5% 9.5% 100.5% 9.1% 28.0% 31.6% -1.9 2 61.imagnie da nu Total Count % wit hin motiv area f irmei pt activ itati de protectia mediului .0% 100.imagnie * activitati de protectia mediului Crosstab activ itati de protectia mediului da nu 13 0 motiv area f irmei pt act iv it ati de protectia mediului .9% 61.0% .0% 100.imagnie % wit hin activ itati de protectia mediului % of Total Total 13 100.motivarea firmei pt activitati de protectia mediului .0% 100.0% 39 .5% 1.1% 21 90.9% 1.0% -1.9% 8 75.9 19 9.6% 100.imagnie % wit hin activ itati de protectia mediului % of Total Adjusted Residual Count % wit hin motiv area f irmei pt activ itati de protectia mediului .0% 100.

592 1.0%) hav e expected count less than 5.277 4. b. Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis. Not assuming the null hypothesis. Computed only f or a 2x2 table b.414 .414 21 Approx.211 b df 1 1 1 Exact Sig.imagnie 40 . .Chi-Square Tests Asy mp. (2-sided) . The minimum expected count is . 14 12 10 8 6 4 activi tati de protec Count 2 da nu da nu 0 motivarea fi rmei pt activitati de protecti a medi ului .064 .133 Value Pearson Chi-Square Continuitya Correction Likelihood Ratio Fisher's Exact Test Linear-by -Linear Association N of Valid Cases 3. Exact Sig.058 . (2-sided) (1-sided) Symmetric Measures Nominal by Nominal Phi Cramer's V Value . a.421 21 1 . Sig.133 3.259 .058 N of Valid Cases a.040 . 2 cells (50.76. Sig.058 .

7% 33.0% -2.5% 100.0% 41 .4 2 28.0% 100.9% 71.4 2 71.0% 90.0% 100.5% 100.0% 100.0% .6% 28.4% 2.4 19 100.5% 100.0% 21.0% 78.1% 19.0% 9.motivarea firmei pt activitati de protectia mediului .5% 9.3% 100.4% 6 66.4% 71.4 4 .mediu inconjurator * activitati de protectia mediului Crosstab activ itati de protectia mediului da nu 15 0 motiv area f irmei pt activ itat i de protectia mediului .0% .0% 9.5% 2.0% -2.6% 21 90.mediu inconjurator da nu Total Count % wit hin motiv area f irmei pt activ itati de protectia mediului mediu inconjurat or % wit hin activ itati de protectia mediului % of Total Adjusted Residual Count % wit hin motiv area f irmei pt activ itati de protectia mediului mediu inconjurat or % wit hin activ itati de protectia mediului % of Total Adjusted Residual Count % wit hin motiv area f irmei pt activ itati de protectia mediului mediu inconjurat or % wit hin activ itati de protectia mediului % of Total Total 15 100.

513 21 Approx.019 N of Valid Cases a. Sig.127 .018 . Exact Sig.335 5.571 b df 1 1 1 Exact Sig. The minimum expected count is . (2-sided) . (2-sided) (1-sided) Symmetric Measures Nominal by Nominal Phi Cramer's V Value . Sig. 2 cells (50. a.263 21 1 .0%) hav e expected count less than 5. b. Computed only f or a 2x2 table b.57. Not assuming the null hy pothesis.526 2. .019 .019 . 16 14 12 10 8 6 4 activi tati de protec da nu da nu Count 2 0 motivarea fi rmei pt activitati de protecti a medi ului .mediu inconjurato 42 .513 .022 .071 Value Pearson Chi-Square Continuity a Correction Likelihood Ratio Fisher's Exact Test Linear-by -Linear Association N of Valid Cases 5.071 5.Chi-Square Tests Asy mp. Using the asy mptotic standard error assuming the null hy pothesis.

5% 100.9% 11.motivarea firmei pt activitati de protectia mediului .0% 14.0% -.3% 18 88.6 19 9.6 2 14.7% 21 90.integrare UE da nu Total Count % wit hin motiv area f irmei pt activ itati de protectia mediului .3% .0% 43 .6 2 85.integrare UE % wit hin activ itati de protectia mediului % of Total Adjusted Residual Count % wit hin motiv area f irmei pt activ itati de protectia mediului .7% 76.0% 15.integrare UE % wit hin activ itati de protectia mediului % of Total 100.0% .5% 100.0% 90.0% 84.5% 9.0% 100.integrare UE * activitati de protectia mediului Crosstab activ itati de protectia mediului da nu 3 0 Total 3 motiv area f irmei pt act iv it ati de protectia mediului .0% 100.5% .6 16 .integrare UE % wit hin activ itati de protectia mediului % of Total Adjusted Residual Count % wit hin motiv area f irmei pt activ itati de protectia mediului .5% 9.3% 14.2% 100.8% .1% 100.2% -.0% 85.0% 100.0% 100.

Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.0% 21 95.Chi-Square Tests Asy mp.5% N 22 Total Percent 100. Exact Sig. .651 b df 1 1 1 Nominal by Nominal 1. Computed only f or a 2x2 t able b.000 .integrare UE Crosstabs Case Processing Summary Cases Missing N Percent 1 4. The minimum expected count is .29.544 Symmetric Measures Exact Sig. 20 a. b.000 .544 .5% 1 4.0% 21 95.132 .0% 21 95. 10 activi tati de protec Count da 0 da nu nu m otivarea fi rm ei pt activitati de protecti a medi ului .351 21 1 .000 .5% N prev enirea poluarii aer * activ itate prev enirea poluarii apa * activ itate prev enirea poluarii f onica * activ itate prev enirea poluarii radioactiv a * activ itate prev enirea poluarii sol * activ itate 21 Valid Percent 95.544 N of Valid Cases a. (2-sided) (1-sided) Value Pearson Chi-Square Continuit y a Correction Likelihood Ratio Fisher's Exact Test Linear-by -Linear Association N of Valid Cases .368 .5% 1 4. Not assuming the null hypothesis. (2-sided) .420 1.132 21 Approx. Sig.5% 22 100.0%) hav e expected count less than 5.0% 21 95.5% 22 100. 3 cells (75.0% 44 .5% 1 4.5% 1 4.729 Phi Cramer's V Value .5% 22 100.554 .5% 22 100. Sig.

0% 42.0% .2 9 42. Using the asy mpt ot ic standard error assuming the null hy pothesis.5 0 .0% -1.471 .3% 21 100.5% .0% 9.5% .1% prev enirea poluarii . 45 .769 21 a df 3 3 1 Nominal by Nominal . (2-sided) Symmetri c Measures Value Pearson Chi-Square Likelihood Ratio Linear-by -Linear Association N of Valid Cases 4.aer da nu Total Count % wit hin prev enirea poluarii aer % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin prev enirea poluarii aer % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin prev enirea poluarii aer % wit hin activ itate % of Total regional 6 33.4% 11.0% 100.6% -2.7% 28.7% 3 100. b.0% 85.3% international 2 11.5% 100.198 .0% 66.1% Total 18 100.768 2.123 N of Valid Cases Phi Cramer's V Value .198 .5% 14. a.0% 100.0% Chi-Square Tests Asy mp. Sig.1% .0% -.5% 100.29.0% 100.0% 9.471 21 Approx.0%) hav e expected count less than 5.0% 33.9% 100.0% 38.aer * activitate Crosstab activ itate national european 8 2 44.1% 1.0% 9.198 .5 8 38.0% .6 0 .096 a.0% 9.6 0 . 6 cells (75.3% 14.667 5.0% 38. The minimum expect ed count is .9% .prevenirea poluarii .0% -.3% 14.0% 100. Sig. .6 2 9.0% .0% 100.1% 100.6 2 9.3% 2. Not assuming the null hy pothesis.7% 85.5% .2 3 100.

0% 42.5% prev enirea poluarii .aer prevenirea poluarii .9 8 7 6 5 activi tate 4 regional 3 national Count 2 1 da nu eur opean international preveni rea pol uarii .1% .0% 100.3% -.5% .2 1 50.0% 9.0% 9.9% 12.0% .0% 11.apa da nu Total Count % wit hin prev enirea poluarii apa % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin prev enirea poluarii apa % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin prev enirea poluarii apa % wit hin activ itate % of Total regional 8 42.5% 33.5 2 9.5% 4.0% 88.4 8 38.5 0 .9% 38.5% 9.8% .0% 90.1% -.0% 100.0% .0% -.5% 2 100.5% 90.1% 100.0% 9.1% 4.1% international 2 10.8% .4 1 50.9% 100.0% 100.0% 46 .5% 21 100.0% 100.5% .0% 9.5 2 9.2 9 42.0% -.5% 9.apa * activitate Crosstab activ itate national european 7 2 36.5% .0% 87.0% 38.5% 100.5% 100.8% 10.5 0 .5% Total 19 100.

0% 100.0% 38.159 .5% 1.0 3 37.8% .9% 100.5% international 2 15.4% Total 13 100. Not assuming the null hy pothesis.0% 9.4 2 9.3% .4% 19.7% prev enirea poluarii . 10 a.8% .0% 62. Sig.0% 4. .1% 21 100.1% 50. b.582 Symmetri c Measu res Value Pearson Chi-Square Likelihood Ratio Linear-by -Linear Association N of Valid Cases . 8 6 4 a ctivi tate regional 2 national eur opean Count 0 da nu international p reve ni rea p ol ua rii .912 .912 N of Valid Cases a. 6 cells (75.0% -1.0% 47 .fonica * activitate Crosstab activ itate national european 5 1 38.825 .2 0 .6% 23.f onica da nu Total Count % wit hin prev enirea poluarii f onica % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin prev enirea poluarii f onica % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin prev enirea poluarii f onica % wit hin activ itate % of Total regional 5 38.5% 100.0% 9.5% 14. Using the asy mpt ot ic standard error assuming the null hy pothesis.901 .19.5% 50. Sig.2 2 9. The minimum expect ed count is .0% 61.5 4 50.0% 44.0% 42.0% 100.8% -. (2-sided) .5% 100.8% -.a pa prevenirea poluarii .1% 38.Chi-Square Tests Asy mp.5 9 42.0% 55.5% 7.159 21 Approx.912 .5% 38.0% .0% 4.4 1 12.1% 100.9% 37.5% .9% 8 100.530 .0% .0%) hav e expected count less than 5.0% 9.9% 61.5% 23.304 21 a df 3 3 1 Nominal by Nominal Phi Cramer's V Value .5% 100.0 8 38.

a.Chi-Square Tests Asy mp. b.foni ca 48 .268 21 Approx. Sig. Sig. 7 cells (87.5%) hav e expected count less than 5. .386 a.506 2.534 N of Valid Cases Phi Cramer's V Value . 6 5 4 3 activi tate 2 regional national 1 Count eur opean 0 da nu international preveni rea pol uarii . Using the asy mpt ot ic standard error assuming the null hy pothesis.76. (2-sided) Symmetri c Measures Value Pearson Chi-Square Likelihood Ratio Linear-by -Linear Association N of Valid Cases 1. The minimum expect ed count is .750 21 a df 3 3 1 Nominal by Nominal .268 .681 .187 .681 . Not assuming the null hy pothesis.681 .

0% 4.002 .5 4 50.0% 100.5% 50.9% 61.6% 1.0% 4.0 8 38.0% 75.4 2 9.216 .9% 8 100.807 . (2-sided) Symmetri c Measures Value Pearson Chi-Square Likelihood Ratio Linear-by -Linear Association N of Valid Cases .5% 38.807 .8% .5% international 1 7.1% 50.4 2 9. a.radioactiva * activitate Crosstab activ itate national european 6 1 46.8% -.0% 100. Using the asy mpt ot ic standard error assuming the null hy pothesis.7% prev enirea poluarii radioactiv a da nu Total Count % wit hin prev enirea poluarii radioactiv a % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin prev enirea poluarii radioactiv a % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin prev enirea poluarii radioactiv a % wit hin activ itate % of Total regional 5 38.1% 100.8% -. Sig.5 9 42.004 21 a df 3 3 1 Nominal by Nominal . 7 cells (87.9% 25.5% 100.4% 19.9% 100.0 2 25.976 1. Not assuming the null hy pothesis.7% Total 13 100.prevenirea poluarii .0% 4.0% 4.947 a.0% 50.0% Chi-Square Tests Asy mp. .4 1 12.0% .2% 7.1% 21 100.0% 9.6% 23.4 1 12.807 . b.1% 38.5% 100.0% 38.0% 42.0% 55.5%) hav e expected count less than 5.0% 9.5% -1. Sig. 49 .5% 50.0% 9.76.5% 61. The minimum expect ed count is .8% -.0% 44.801 N of Valid Cases Phi Cramer's V Value .216 21 Approx.8% .0% 28.

8% .0% 9.4 1 50.0% -.7 6 5 4 3 activi tate regional national 2 Count 1 eur opean international da nu 0 preveni rea pol uarii .9% 12.0% 42.5% 21 100.1% international 2 10.0% 9.5% 9.0% 11.1% 4.0% 100.5 2 9.5% 100.0% 100.5% .1% 100.5% 33.5 0 .radi oactiva prevenirea poluarii .0% 87.0% 100.0% 9.sol * activitate Crosstab activ itate national european 7 2 36.5% Total 19 100.2 1 50.5% .8% 10.0% 9.5% .0% .1% .5% 100.0% 100.sol da nu Total Count % wit hin prev enirea poluarii sol % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin prev enirea poluarii sol % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin prev enirea poluarii sol % wit hin activ itate % of Total regional 8 42.3% -.5 2 9.5 0 .5% 2 100.5% 90.0% 88.5% 4.1% -.5% prev enirea poluarii .0% 38.0% -.9% 38.0% .0% 50 .5% 9.4 8 38.2 9 42.9% 100.8% .0% 90.

The minimum expect ed count is .582 a.8% Total N Percent 22 100. (2-sided) Symmetri c Measures Value Pearson Chi-Square Likelihood Ratio Linear-by -Linear Association N of Valid Cases .304 21 a df 3 3 1 Nominal by Nominal . a.159 21 Approx.0%) hav e expected count less than 5.912 . 10 8 6 4 activi tate regional 2 national eur opean Count 0 da nu international preveni rea pol uarii .Chi-Square Tests Asy mp.sol Crosstabs Case Processing Summary Cases Missing N Percent 4 18. 6 cells (75.530 .825 N of Valid Cases Phi Cramer's V Value . Not assuming the null hy pothesis. Using the asy mpt ot ic standard error assuming the null hy pothesis.901 .912 . Sig. .0% 51 .159 .912 . Sig.2% Valid N Percent certif icat iso 14001 * activ itate 18 81. b.19.

0% .013 .0% 61.2 1 5. a.0% 100.06.0% 5.7% 50.0 9 50.5 1 9.0% 100.3% 33.5 6 33.0% 33. 11 cells (91.619 1.6% Total 6 100.0% .670 18 Approx.0% 5.948 .0% 16.0% 33.0% .0% -1.7%) hav e expect ed count less than 5.0% -.0% .6% .1% 61.6% 5.182 21.8 0 . Not assuming the null hy pothesis.6% -.013 .0% 11. Sig.0% .0% .3 0 .certificat i so 14001 * activitate Crosstabulation activ itate national european 5 1 83.8% 100.0 9 81.0% -.270 18 a df 6 6 1 Nominal by Nominal .0% 3.1% 100.013 . 52 .001 N of Valid Cases Phi Cramer's V Value .0% -3.0% -.3% 83.0% 50.1% 100.1% 1 100.7 1 9.0% 5.3% 100.0% .3% 16.8 1 100. b.7% 5.0% -3.4 0 .0% .6% 18 100.6% 100.0% 5.3% 27.0% international 0 .6% .260 a.0% Chi-Square Tests Asy mp.0% 50. .6% 1.0% . Using the asy mpt ot ic standard error assuming the null hy pothesis.2 0 . The minimum expected count is .0% 5.1% certif icat iso 14001 da nu in curs Total Count % wit hin certif icat iso 14001 % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin certif icat iso 14001 % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin certif icat iso 14001 % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin certif icat iso 14001 % wit hin activ itate % of Total regional 0 .0% .0% 100. Sig.8% 3.3% 11 100.4 2 11. (2-sided) Symmetri c Measures Value Pearson Chi-Square Likelihood Ratio Linear-by -Linear Association N of Valid Cases 16.0% .1% 50.0% .

10 8 6 4 activi tate regional 2 national eur opean Count 0 da nu in curs international certificat iso 14001 Crosstabs Case Processing Summary Cases Missing N Percent N certif icat iso 14001 * activ itati de protectia mediului Valid Percent N Total Percent 18 81.2% 22 100.0% 53 .8% 4 18.

0% 61.1% 1.3% 16.4% 100.9% .3 1 100.1% 61.0% 64.6% 1.6% 5.0% .5 11 100.0% -.0% 100.6% 5.0% -1.4% 5.0% 54 .0% 33.6% .3% 27.certificat i so 14001 * activitati de protectia mediului Crosstabulation activ itati de protectia mediului da nu 5 1 83.0% 94.2 17 94.0% 5.0% 33.0% 5.0% 5.1% 1 100.5 0 .8% -1.3% 11 100.0% certif icat iso 14001 da nu in curs Total Count % wit hin certif icat iso 14001 % wit hin activ itati de protectia mediului % of Total Adjusted Residual Count % wit hin certif icat iso 14001 % wit hin activ itati de protectia mediului % of Total Adjusted Residual Count % wit hin certif icat iso 14001 % wit hin activ itati de protectia mediului % of Total Adjusted Residual Count % wit hin certif icat iso 14001 % wit hin activ itati de protectia mediului % of Total 29.0% 100.4% .6% 100.7% Total 6 100.2 1 5.3 0 .0% 61.6% 18 100.0% 100.7% .

0% 21 95. .5% 22 100.5% 1 4.314 .0% 21 95.0% 55 .Chi-Square Tests Asy mp.347 N of Valid Cases a.347 . The minimum expect ed count is .06. Sig.5% 1 4. Not assuming the null hy pothesis.673 18 a df 2 2 1 Nominal by Nominal Phi Cramer's V Value .5% 1 4.7%) hav e expected count less than 5. Using the asy mpt ot ic standard error assuming the null hy pothesis.5% 22 100. 12 10 8 6 4 activi tati de protec 2 Count da 0 da nu in curs nu certificat iso 14001 Crosstabs Case Processing Summary Cases Missing N Percent 1 4.5% 22 100. b.196 Symmetri c Measures Value Pearson Chi-Square Likelihood Ratio Linear-by -Linear Association N of Valid Cases 2. (2-sided) . 4 cells (66. a.347 .0% 21 95.5% 1 4.118 2.5% 22 100.343 18 Approx.0% 21 95. Sig.5% N 22 Total Percent 100.343 .317 1.5% N colectare selectiv a metale * activ itate colectare selectiv a hartie * activ itate colectare selectiv a sticla * activ itate colectare selectiv a uleiuri uzat e * activ itate colectare selectiv a altele * activ itate 21 Valid Percent 95.

0% 9. Sig.0% 100.met ale da nu Total Count % wit hin colectare selectiv a metale % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin colectare selectiv a metale % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin colectare selectiv a metale % wit hin activ itate % of Total regional 4 30.0 3 37.0 8 38.0% -1.2 2 9.0% 38.5% 14.4% Total 13 100.5% 100.235 21 a df 3 3 1 Nominal by Nominal . (2-sided) Symmetri c Measures Value Pearson Chi-Square Likelihood Ratio Linear-by -Linear Association N of Valid Cases 3.0% 44.5%) hav e expected count less than 5.0% .5% 1.0% Chi-Square Tests Asy mp.9% 8 100.0% 100.2 0 . 7 cells (87.9% 61.4% colectare selectiv a .5% 1.0% 9.5% .6% 23. The minimum expect ed count is .5% 23.9% 37.1% 38.305 .0% 42.0% 55.0% -1.5% 100.4% 19.76.4 5 62.8% . .626 4.1% 100.0% 9. a.metale * activitate Crosstab activ itate national european 5 2 38.0% 61.8% 1.9% 100.8% international 2 15.305 N of Valid Cases .1% .0% 9.416 21 Approx.4 9 42.2 0 . Not assuming the null hy pothesis.0% .305 .1% 21 100.960 3.colectare selectiva .5% 15. Using the asy mpt ot ic standard error assuming the null hy pothesis.0% -1.072 a. 56 .416 .5% 100.175 Phi Cramer's V Value . Sig.5% 62.0% 100.3% .2 2 9. b.5% 38.

3% .9% 100.0% 57 .0% 9.0% 28.0% 76.0 4.5 national Count 2.8% .1 8 38.5 activi tate 3.8% 23.0% 4.1 2 40.0% 75.8% 21 100.2% 5 100.5 4.5% Total 16 100.0% .hart ie da nu Total Count % wit hin colectare selectiv a hartie % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin colectare selectiv a hartie % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin colectare selectiv a hartie % wit hin activ itate % of Total regional 7 43.0% 50.3% colectare selectiv a .0% -.8 2 9.1 9 42.5% -.0% 9.8% 33.0% 77.5% 100.9 2 9.1 2 40.0 3.0% 9.1% 50.0% 100.0% 42.1% 100.5% .2% 9.5 da nu eur opean international colectare selectiva .0% 100.5.0 1.0% 4.0 regional 2.5% 6.5% .8% international 2 12.5% .9% 25.0% 38.5% 100.hartie * activitate Crosstab activ itate national european 6 1 37.9 1 20.0% 9.2% 76.8 0 .6% -.0% 100.5 5.metal e colectare selectiva .5% 23.8% -.0% 22.

.258 . Using the asy mpt ot ic standard error assuming the null hy pothesis.879 a. Sig. 8 7 6 5 4 activi tate 3 regional 2 national Count 1 0 da nu eur opean international colectare selectiva . 6 cells (75. The minimum expect ed count is .hartie 58 .023 21 a df 3 3 1 Nominal by Nominal .258 21 Approx.706 .706 .Chi-Square Tests Asy mp. a. (2-sided) Symmetri c Measures Value Pearson Chi-Square Likelihood Ratio Linear-by -Linear Association N of Valid Cases 1. Sig.0%) hav e expected count less than 5.400 1.48.748 .626 N of Valid Cases Phi Cramer's V Value . Not assuming the null hy pothesis. b.706 .

8% .3% 14 100.3% 50.67.3% 14.000 a.7% 66.0 6 42.0% 9.313 1.3 8 38.0% 9.0% . Using the asy mpt ot ic standard error assuming the null hy pothesis.3% Total 7 100.8% -.726 .1% 100.6% .0% -1.7% 21 100.919 . Sig.0% 100.589 Phi Cramer's V Value . Sig.5% 14.3% .0% 38.1% 100.0% 33.0% 4.726 .5% 100. 59 . b.9% 100.9% 37.7% .9% 62.0% 66. .0% 100.3 5 35.9% international 1 14.1 2 9.colectare selectiva .1 2 14.000 21 a df 3 3 1 Nominal by Nominal .1% 33.5 1 7.3% 33.7% 28.5% 100.250 .0% 9.3% .726 N of Valid Cases 1.8% -.0%) hav e expected count less than 5.0% 42.250 21 Approx.5% 50. The minimum expect ed count is .0% colectare selectiv a .0 9 42.9% .0% 4. (2-sided) Symmetri c Measures Value Pearson Chi-Square Likelihood Ratio Linear-by -Linear Association N of Valid Cases 1.5% 23.sticla da nu Total Count % wit hin colectare selectiv a sticla % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin colectare selectiv a sticla % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin colectare selectiv a sticla % wit hin activ itate % of Total regional 3 42. 6 cells (75.5% 1. a.0% Chi-Square Tests Asy mp.5 2 9. Not assuming the null hy pothesis.sticla * activitate Crosstab activ itate national european 3 0 42.5% 66.

6% 47.6 8 50.0% 100.9% 100.6% 1.0% 20.0% 100.4% 21 42.sti cla colectare selectiva .6% 11 36.5% 100.5% 9.0% .0% 44.6 2 52.8% .0% 55.5% 100.0% 9.0% 9.1% 9.4% 52.0% 4.uleiuri uzat e da nu Total Count % wit hin colectare selectiv a uleiuri uzat e % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin colectare selectiv a uleiuri uzat e % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin colectare selectiv a uleiuri uzat e % wit hin activ itate % of Total regional 5 international 2 Total 10 50.5% -1.7 6 5 4 3 activi tate regional national 2 Count 1 eur opean international da nu 0 colectare selectiva .0% 4.uleiuri uzate * activitate Crosstab activ itate national european 2 1 colectare selectiv a .9% 38.4% 19.8% -.5% 100.4% 54.0% 9.6 9 75.5% 1.0% 28.6 6 50.6 4 25.1 2 .1% 100.0% -1.1 1 100.0% 60 .6 0 47.6% 23.0% 100.8% .0% 9.0% 100.5% 9.0% -.1% .0% 38.0% 20.0% 42.0% 10.

0%) hav e expected count less than 5.073 4. Not assuming the null hy pothesis.929 . 7 6 5 4 3 activi tate regional national 2 Count 1 eur opean international da nu 0 colectare selectiva . The minimum expected count is .Chi-Square Tests Asy mp. Sig.254 .177 N of Valid Cases Phi Cramer's V Value . b. (2-sided) Symmetri c Measures Value Pearson Chi-Square Likelihood Ratio Linear-by -Linear Association N of Valid Cases 4.254 .uleiuri uzate 61 .517 a. 8 cells (100. Sig. .440 21 Approx.95. Using the asy mpt ot ic standard error assuming the null hy pothesis.254 . a.420 21 a df 3 3 1 Nominal by Nominal .440 .

8% . 62 .0% 4. Not assuming the null hy pothesis.7% .5% .0% 100.4% 71.0% 9.9% 100.7 1 6.0% -.0% -1. Sig.colectare selectiva .0% 38.altele da nu Total Count % wit hin colectare selectiv a altele % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin colectare selectiv a altele % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin colectare selectiv a altele % wit hin activ itate % of Total regional 1 16.6% 28.7 2 9.0% 100.457 .8% -.222 .5 9 42.7% Total 6 100.7 8 38.9 2 13.867 21 a df 3 3 1 Nominal by Nominal .5% 100.352 a.9 2 9.57.8% -1.7% 28.1% 4.7 4 26.173 N of Valid Cases Phi Cramer's V Value . (2-sided) Symmetri c Measures Value Pearson Chi-Square Likelihood Ratio Linear-by -Linear Association N of Valid Cases 4. Sig.0% 42.7% international 1 16.0% colectare selectiv a .0% Chi-Square Tests Asy mp.0% 4.222 .altele * activitate Crosstab activ itate national european 4 0 66.985 . The minimum expect ed count is .457 21 Approx.3% 50.394 4.0% 9.0%) hav e expected count less than 5. Using the asy mpt ot ic standard error assuming the null hy pothesis.6% 15 100.0% 9.5% 100.0% 1. 6 cells (75.7% . .5% 50.1% 1.9% 50.0% .1% 100.5% 71.0% 11.1% 100.4% 21 100. b.222 .0% 19.0% 88.9% 38.5 8 53. a.0% 19.3% 50.

5% 1 4.0% 21 95.5% 1 4.0% 63 .5% 1 4.10 8 6 4 activi tate regional 2 national eur opean Count 0 da nu international colectare selectiva .0% 21 95.5% 22 100.5% 22 100.0% 21 95.5% 22 100.5% 22 100.5% 22 100.5% 1 4.0% 21 95.5% 1 4.altele Crosstabs Case Processing Summary Cases Missing N Percent N asistenta f irmelor in protectia mediului v izit a specialistilor * activ itate asistenta f irmelor in protectia mediului seminarii/ conf erinte * activ itate asistenta f irmelor in protectia mediului inf ormat ii tiparite * activ itate asistenta f irmelor in protectia mediului pagina internte * activ itate asistenta f irmelor in protectia mediului consultanta * activ itate Valid Percent N Total Percent 21 95.

4% 19. 64 .186 .980 N of Valid Cases a.1% 57.9% 100.5%) hav e expected count less than 5.9% 21 42.896 Symmetri c Measures Value Pearson Chi-Square Likelihood Ratio Linear-by -Linear Association N of Valid Cases .0% 4.8% .980 .0% 9. The minimum expect ed count is .v izita specialistilor da nu Total Count % wit hin asistenta f irmelor in protectia mediului v izit a specialistilor % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin asistenta f irmelor in protectia mediului v izit a specialistilor % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin asistenta f irmelor in protectia mediului v izit a specialistilor % wit hin activ itate % of Total regional 5 international 1 Total 12 41.0% 44. Sig.7% 41.0% 100.1 9 37.1% 11.0% 38. Sig.2 2 50.0% .980 .017 21 a df 3 3 1 Nominal by Nominal Phi Cramer's V Value .3% 100.3% 8.5% 100.4 3 50. a.8% .7% 8. 7 cells (87.0% Chi-Square Tests Asy mp.4% 33.094 21 Approx.8% -.3% 11.2 1 50.9% 42.0% 4.0% 9.0% 42. .8% -.4 8 50.1% 9.8% .0% 4.5% 9. b.1 4 62.5% 23.0% 100.5% 100.5% 14. (2-sided) .86.2 1 57.094 .1% 100.0% 55.1% 100.187 .vizita specialistilor * activitate Crosstab activ itate national european 5 1 asistenta f irmelor in protectia mediului .8% -.asistenta firmelor in protectia mediului .5% 100.980 .1% 9 44. Using the asy mpt ot ic standard error assuming the null hy pothesis.0% 4.2 2 42.3% -.9% 38. Not assuming the null hy pothesis.6% 23.

0% 22.7 0 50.9% 100.0% 4.9% 38.0% 25.3% .1% 9.3% -.5% 33.2 2 19.0% 77.2% 41.seminarii/ conferinte * activitate Crosstab activ itate national european 7 2 asistenta f irmelor in protectia mediului .3 9 12.5% .6 5 4 3 activi tate 2 regional national 1 Count eur opean 0 da nu international asistenta firm elor in protecti a m ediului .5% 100.0% 100.7 2 50.5% .8% 33.8% 1.2 1 81.6 8 .0% 9.0% 4.2% 11.0% .3 2 87.0% 100.5% 9.1% 100.8% 5.0% 19.5% 4.9% 100.0% 65 .0% 4 50.0% 25.vizi ta speci ali stilor asistenta firmelor in protectia mediului .0% -.6 1 100.0% 42.0% .0% 81.8% -1.2% 9.8% -.5% 100.0% 9.5% 100.0% 38.seminarii/ conf erinte da nu Total Count % wit hin asistenta f irmelor in protectia mediului seminarii/ conf erinte % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin asistenta f irmelor in protectia mediului seminarii/ conf erinte % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin asistenta f irmelor in protectia mediului seminarii/ conf erinte % wit hin activ itate % of Total regional 7 international 1 Total 17 41.0% 9.0% 100.0% 21 42.

742 a. .109 21 a df 3 3 1 Nominal by Nominal Phi Cramer's V Value . The minimum expect ed count is . Sig.308 21 Approx.574 .38. a. b.549 Symmetri c Measures Value Pearson Chi-Square Likelihood Ratio Linear-by -Linear Association N of Valid Cases 1.0%) hav e expected count less than 5.574 .seminari i/ conferinte 66 .Chi-Square Tests Asy mp. (2-sided) .115 .994 2. Using the asy mpt ot ic standard error assuming the null hy pothesis.308 . Not assuming the null hy pothesis. 6 cells (75. Sig. 8 7 6 5 4 activi tate 3 regional 2 national Count 1 0 da nu eur opean international asistenta firmelor in protecti a mediului .574 N of Valid Cases .

0% .1% 9.041 .0% 4.0% .0% 100.8 8 50.9% 38.7% 28.3% -2.8% -.4 1 50.9% 8 75.012 N of Valid Cases Phi Cramer's V Value .1% 100.5% 7.9% 61. 7 cells (87.0% 9.1% 2.1% 38.0% 9.5% 12.3 9 . b.4 2 38.4 2 50.3% 14.0% 38.5% 100.386 a. The minimum expected count is .628 . Sig.0% 4.76. Using the asy mpt ot ic standard error assuming the null hy pothesis.5% 100.9% 100.0% 12.8% .0% 33.7% 7.1% 21 42.3 6 100.0% 100.0% 38. .279 10.628 21 Approx.0% 4.inf ormatii tiparite da nu Total Count % wit hin asistenta f irmelor in protectia mediului inf ormat ii tiparite % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin asistenta f irmelor in protectia mediului inf ormat ii tiparite % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin asistenta f irmelor in protectia mediului inf ormat ii tiparite % wit hin activ itate % of Total regional 3 international 1 Total 13 23.908 .8% . 67 .0% 4. a.750 21 a df 3 3 1 Nominal by Nominal . (2-sided) Symmetri c Measures Value Pearson Chi-Square Likelihood Ratio Linear-by -Linear Association N of Valid Cases 8.4 1 61.5% 100.5% 9.informatii tiparite * activitate Crosstab activ itate national european 8 1 asistenta f irmelor in protectia mediului .8 0 50.041 .asistenta firmelor in protectia mediului . Not assuming the null hy pothesis.1% 61.0% 66.0% 42.8% -.5% 100. Sig.7% 100.041 .6% 2.0% -2.5%) hav e expected count less than 5.0% Chi-Square Tests Asy mp.

8% -.5% 100.0% 38.3% 12.1% 100.9% 38.8% 23.0% 100.5% 9.2% 76.9% 100.0% 100.5% .2% 21 42.5% 100.0% -.0% 2.0% 6.2 9 50.0% -2.8 2 23.5% 100.10 8 6 4 activi tate regional 2 national eur opean Count 0 da nu international asistenta firm elor in protecti a m ediului .0% 100.1% 9.2 4 50.0% 42.0% 4.9 2 100.0% 9.0% .0% 42.2 8 50.8 2 76.0% -2.0% 68 .8% .0% 9.8% 16 56.0% 9.informatii ti parite asistenta firmelor in protectia mediului .9% 2.0% 80.pagina internte da nu Total Count % wit hin asistenta f irmelor in protectia mediului pagina internte % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin asistenta f irmelor in protectia mediului pagina internte % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin asistenta f irmelor in protectia mediului pagina internte % wit hin activ itate % of Total regional 0 international 0 Total 5 .0% 19.0% .5% 100.3% 25.0% 100.pagina internte * activitate Crosstab activ itate national european 4 1 asistenta f irm elor in protectia mediului .9 1 .0% .0% .2 9 50.0% 20.0% 19.0% 4.

027 Phi Cramer's V Value . Sig. (2-sided) Symmetri c Measures Value Pearson Chi-Square Likelihood Ratio Linear-by -Linear Association N of Valid Cases 7.219 9. The minimum expect ed count is . Not assuming the null hy pothesis.065 .065 N of Valid Cases . 10 8 6 4 activi tate regional 2 national eur opean Count 0 da nu international asistenta firmelor in protecti a mediului . 6 cells (75. . b.586 21 Approx. a.831 21 a df 3 3 1 Nominal by Nominal . Using the asy mpt ot ic standard error assuming the null hy pothesis.065 .Chi-Square Tests Asy mp. Sig.586 .0%) hav e expected count less than 5.pagi na internte 69 .362 a.48.190 .

5% .984 21 a df 3 3 1 Nominal by Nominal Phi Cramer's V Value . The minimum expect ed count is .0% 38.5% 100.19.1% 42.1% 10.0% 38.482 21 Approx.181 N of Valid Cases .consultanta * activitate Crosstab activ itate national european 8 2 asistenta f irm elor in protectia mediului consultanta da nu Total Count % wit hin asistenta f irmelor in protectia mediului consultanta % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin asistenta f irmelor in protectia mediului consultanta % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin asistenta f irmelor in protectia mediului consultanta % wit hin activ itate % of Total regional 8 international 1 Total 19 42.0% Chi-Square Tests Asy mp. b.882 4.5% 9.157 . a.0%) hav e expected count less than 5.0% 50.5% 9.0% . (2-sided) .0% -.2 8 . 6 cells (75. Sig.321 a.5% 2 50.0% 11.0% 9.0% -1.0% 100.181 .2 1 100.1% 100.1% 9.8% .5 0 50.5% 21 42.2 9 .181 .1% 4.0% 88.1% 1.1 2 9. .1% -.0% 100.5% 100.0% 9.8% -2.245 Symmetri c Measures Value Pearson Chi-Square Likelihood Ratio Linear-by -Linear Association N of Valid Cases 4. Using the asy mpt ot ic standard error assuming the null hy pothesis.5 2 50.0% .9% 100.0% 100.5% 5.5% 100.482 .0% .8% 2.2 0 100.0% 4.0% 4.9% 38.0% 9.0% .5% 90. 70 .0% 42. Sig.asistenta firmelor in protectia mediului .9% 38.1 1 90. Not assuming the null hy pothesis.3% 100.

5% 1 4.5% 22 100.5% 22 100.0% 21 95.5% 1 4.5% 22 100.5% 1 4.5% 1 4.10 8 6 4 activi tate regional 2 national eur opean Count 0 da nu international asistenta firmelor in protecti a mediului .5% 22 100.consultanta Crosstabs Case Processing Summary Cases Missing N Percent N colectare selectiv a hartie * colectare selectiv a deseuri colectare selectiv a metale * colectare selectiv a deseuri colectare selectiv a sticla * colectare selectiv a deseuri colectare selectiv a uleiuri uzat e * colectare selectiv a deseuri colectare selectiv a altele * colectare selectiv a deseuri 21 Valid Percent N Total Percent 95.0% 21 95.0% 21 95.5% 22 100.0% 71 .5% 1 4.0% 21 95.

colectare selectiva - hartie * colectare selectiva deseuri
Crosstab colectare selectiv a deseuri da nu 14 2 87.5% 12.5%

colectare selectiv a - hartie

da

nu

Total

Count % wit hin colectare selectiv a hartie % wit hin colectare selectiv a deseuri % of Total Adjusted Residual Count % wit hin colectare selectiv a hartie % wit hin colectare selectiv a deseuri % of Total Adjusted Residual Count % wit hin colectare selectiv a hartie % wit hin colectare selectiv a deseuri % of Total

Total 16 100.0%

87.5% 66.7% 2.2 2 40.0%

40.0% 9.5% -2.2 3 60.0%

76.2% 76.2%

5 100.0%

12.5% 9.5% -2.2 16 76.2%

60.0% 14.3% 2.2 5 23.8%

23.8% 23.8%

21 100.0%

100.0% 76.2%

100.0% 23.8%

100.0% 100.0%

Chi-Square Tests Asy mp. Sig. Exact Sig. Exact Sig. (2-sided) (2-sided) (1-sided) .030 .115 .039 .063 4.512 21
a. Not assuming the null hypothesis. b. Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis. Nominal by Nominal Phi Cramer's V Value .475 .475 21 Approx. Sig. .030 .030

Value Pearson Chi-Square Continuitya Correction Likelihood Ratio Fisher's Exact Test Linear-by-Linear Association N of Valid Cases 4.738 2.481 4.266
b

df 1 1 1

Symmetric Measures

.063
N of Valid Cases

1

.034

a. Computed only f or a 2x2 table b. 3 cells (75.0%) hav e expected count less than 5. The minimum expected count is 1.19.

72

16 14

12 10

8

6 4

colectare selectiva
da nu da nu

Count

2 0

colectare selectiva - hartie

colectare selectiva - metale * colectare selectiva deseuri
Crosstab colectare selectiv a deseuri da nu 11 2 84.6% 15.4%

colectare selectiv a - metale

da

nu

Total

Count % wit hin colectare selectiv a metale % wit hin colectare selectiv a deseuri % of Total Adjusted Residual Count % wit hin colectare selectiv a metale % wit hin colectare selectiv a deseuri % of Total Adjusted Residual Count % wit hin colectare selectiv a metale % wit hin colectare selectiv a deseuri % of Total

Total 13 100.0%

68.8% 52.4% 1.2 5 62.5%

40.0% 9.5% -1.2 3 37.5%

61.9% 61.9%

8 100.0%

31.3% 23.8% -1.2 16 76.2%

60.0% 14.3% 1.2 5 23.8%

38.1% 38.1%

21 100.0%

100.0% 76.2%

100.0% 23.8%

100.0% 100.0%

73

Chi-Square Tests Asy mp. Sig. (2-sided) .248 .530 .253 .325 1 .259 .262
N of Valid Cases 21 a. Not assuming the null hy pothesis. b. Using the asy mptotic standard error assuming the null hy pothesis. Nominal by Nominal Phi Cramer's V Value .252 .252 Approx. Sig. .248 .248

Value
b Pearson 1.335 Chi-Square Continuitya .394 Correction Likelihood Ratio 1.305 Fisher's Exact Test Linear-by-Linear 1.272 Association N of Valid Cases 21

df 1 1 1

Exact Sig. Exact Sig. (2-sided) (1-sided)

Symmetric Measures

a. Computed only f or a 2x2 table b. 2 cells (50.0%) hav e expected count less than 5. The minimum expected count is 1.90.

12

10

8

6

4

colectare selectiva
2

Count

da 0 da nu nu

colectare selectiva - metal e

74

colectare selectiva - sticla * colectare selectiva deseuri
Crosstab colectare selectiv a deseuri da nu 7 0 .0%

Total 7 100.0%

colectare selectiv a - st icla

da

nu

Total

Count % wit hin colectare 100.0% selectiv a sticla % wit hin colectare 43.8% selectiv a deseuri % of Total 33.3% Adjusted 1.8 Residual Count 9 % wit hin colectare 64.3% selectiv a sticla % wit hin colectare 56.3% selectiv a deseuri % of Total 42.9% Adjusted -1.8 Residual Count 16 % wit hin colectare 76.2% selectiv a sticla % wit hin colectare 100.0% selectiv a deseuri % of Total 76.2%

.0% .0% -1.8 5 35.7%

33.3% 33.3%

14 100.0%

100.0% 23.8% 1.8 5 23.8%

66.7% 66.7%

21 100.0%

100.0% 23.8%

100.0% 100.0%

Chi-Square Tests Asy mp. Sig. (2-sided) .070 .205 .028 .123 3.125 21
a. Not assuming the null hy pothesis. b. Using the asy mpt ot ic standard error assuming the null hy pothesis. Nominal by Nominal Phi Cramer's V Value .395 .395 21

Value Pearson Chi-Square Continuit y a Correction Likelihood Ratio Fisher's Exact Test Linear-by -Linear Association N of Valid Cases 3.281 1.608 4.804
b

df 1 1 1

Exact Sig. Exact Sig. (2-sided) (1-sided)
Symmetri c Measures

Approx. Sig. .070 .070

.098
N of Valid Cases

1

.077

a. Computed only f or a 2x2 t able b. 2 cells (50.0%) hav e expected count less than 5. The minimum expected count is 1.67.

75

8% 100.5% 28.6% 2.0% 100.4 5 52.10 9 8 7 6 colectare selectiva 5 Count da 4 da nu nu colectare selectiva .4 5 47.0% 76 .2% 100.uleiuri uzat e da nu Total Count % wit hin colectare selectiv a uleiuri uzat e % wit hin colectare selectiv a deseuri % of Total Adjusted Residual Count % wit hin colectare selectiv a uleiuri uzat e % wit hin colectare selectiv a deseuri % of Total Adjusted Residual Count % wit hin colectare selectiv a uleiuri uzat e % wit hin colectare selectiv a deseuri % of Total Total 10 100.0% 37.0% -2.0% 100.4% 52.0% 76.uleiuri uzate * colectare selectiva deseuri Crosstab colectare selectiv a deseuri da nu 10 0 colectare selectiv a .5% 100.0% 23.2% 23.8% 2.0% .4 16 100.5% 45.6% -2.8% 100.0% 100.4 6 .5% 47.6% 11 54.0% 23.4% 21 76.sti cla colectare selectiva .0% 62.0% .6% 47.

054 .533 .017 a.015 . The minimum expected count is 2.0%) hav e expected count less than 5. Nominal by Nominal Phi Cramer's V Value . (2-sided) (1-sided) Symmetric Measures .966 3.682 21 a.015 Value Pearson Chi-Square Continuity a Correction Likelihood Ratio Fisher's Exact Test Linear-by-Linear Association N of Valid Cases 5.035 5.023 N of Valid Cases 1 . 2 cells (50. 11 10 9 8 7 6 colectare selectiva Count 5 da nu da nu 4 colectare selectiva . Sig.015 . b.38. Computed only f or a 2x2 table b. Sig.Chi-Square Tests Asy mp.uleiuri uzate 77 . . (2-sided) .895 b df 1 1 1 Exact Sig.005 . Exact Sig. Using the asy mptotic standard error assuming the null hy pothesis.723 7. Not assuming the null hy pothesis.533 21 Approx.

0% .colectare selectiva . Sig.43.000 .627 .0%) hav e expected count less than 5.236 .0% 4.0% 23.8% -.2% 80. 3 cells (75.618 1. Sig.627 N of Valid Cases a.3% 23.3% 20.000 .0% 19. Exact Sig. Computed only f or a 2x2 t able b.8% 52.6% 15 100.5 5 23.7% Total 6 100.106 . .7% 28. (2-sided) .550 Value Pearson Chi-Square Continuit y a Correction Likelihood Ratio Fisher's Exact Test Linear-by -Linear Association N of Valid Cases . 78 .8% 100. Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.4% 71.altele da nu Total Count % wit hin colectare selectiv a altele % wit hin colectare selectiv a deseuri % of Total Adjusted Residual Count % wit hin colectare selectiv a altele % wit hin colectare selectiv a deseuri % of Total Adjusted Residual Count % wit hin colectare selectiv a altele % wit hin colectare selectiv a deseuri % of Total 31.249 b df 1 1 1 Exact Sig.0% 100.106 21 Approx.5 11 73. Not assuming the null hypothesis. a.8% .000 .3% 16. b.0% 76.225 21 1 .0% 68.6% 28.635 . (2-sided) (1-sided) Symmetric Measures Nominal by Nominal Phi Cramer's V Value .5 16 76.627 1.0% Chi-Square Tests Asy mp.4% -.5 4 26.altele * colectare selectiva deseuri Crosstab colectare selectiv a deseuri da nu 5 1 83.8% 71.4% 21 100.0% colectare selectiv a .0% 100. The minimum expected count is 1.2% 100.

8 0 .3% 12.2 3 60.8 0 .0% 100.0% 100.5% .5% 100.3% 1.0% 77.2% 5 100.0% 79 .8 2 9.8% 23.0% 9.0% colectare selectiva deseuri * activitate Crosstab ulatio n activ itate national european 5 2 31.0% -.5% 23.0% 100.5% N 22 Total Percent 100.8% 33.0% .12 10 8 6 4 colectare selectiva 2 Count da 0 da nu nu colectare selectiva .0% 100.0% 9.1 2 40.1% 100.5% 23.5% -.1% .5% Total 16 100.8 2 9.5% N colectare selectiv a 21 deseuri * activ itate Valid Percent 95.5% .altele Crosstabs Case Processing Summary Cases Missing N Percent 1 4.8% international 2 12.5% .0% 22.5% 14.9% 100.0% 76.0% 9.5% 100.2% 9.3% .1 9 42.0% 62.5% colectare selectiv a deseuri da nu Total Count % wit hin colectare selectiv a deseuri % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin colectare selectiv a deseuri % wit hin activ itate % of Total Adjusted Residual Count % wit hin colectare selectiv a deseuri % wit hin activ itate % of Total regional 7 43.0% 9.8% 21 100.8% -1.2% 76.9% 37.0% -.2 8 38.0% .0% 42.0% 38.

Not assuming the null hy pothesis. The minimum expect ed count is . Ipoteza conform căreia întreprinderea activităţilor de protecţie a mediului se face mai degrabă dacă există constrângeri exterioare (legislaţie. procentele sunt: .0%) hav e expected count less than 5.467 21 a df 3 3 1 Nominal by Nominal . informaţii tipărite etc. Using the asy mpt ot ic standard error assuming the null hy pothesis.86.Chi-Square Tests Asy mp. Sig.) Avem şi o ipoteză infirmată şi anume: integrarea în UE are o pondere mai mare decât ceilalţi factori în susţinerea activităţilor de mediu – s-a demonstrat că integrarea în UE nu reprezintă principalul factor extern de constrângere în ceea ce priveşte activităţile de mediu. b. a.933 .6.089 2. . imagine pe piaţă. Mai jos amintim aspectele pozitive în ceea ce priveşte protecţia mediului:  În ceea ce priveşte activităţile de protecţie a mediului iniţiate de firme.4% dintre firme susţin activităţi de protecţia mediului .554 . Sig.9.554 .494 a.315 . demonstrând astfel rolul factorilor externi. (2-sided) Symmetri c Measures Value Pearson Chi-Square Likelihood Ratio Linear-by -Linear Association N of Valid Cases 2.48. integrare în UE etc) s-a confirmat.315 21 Approx. Concluzii În urma trimiterii chestionarului s-au primit 21 de feed-back-uri de la companii cu diferite activităţi. 6 cells (75. S-a confirmat de asemenea şi ipoteza legată de faptul că administratorii firmelor ar apela mai degrabă la consultanţă decât la alte surse de informare (pagină de internt.554 .1% dintre firme nu susţin aceste activităţi 80 . 8 7 6 5 4 activi tate regional national 3 Count 2 eur opean international da nu 1 colectare selectiva deseuri 5.402 N of Valid Cases Phi Cramer's V Value .

7% faţă de 22.7%. corelată cu sursele de informare rezultă faptul că angajaţii consideră sursele de informare suficiente în proporţie de 80% faţă de 20%. fără a exista staţii de preepurare a apelor  Echipamente de purificarea atmosferei deţin doar 5 companii  Deşi nivelul cunoaşterii este destul de mare. singurele companii care colectează deşeurile sunt cele locale. Aspectele mai puţin plăcute rezultate în urma chestionării IMM-urilor sunt următoarele:  Din punct de vedere al existenţei certificatului ISO 14001. Colectarea selectivă a deşeurilor se face în proporţie de 72. la care se adaugă cantităţi predominante de peste 1 tona/ luna/ firma  Firmele se declar satisfacute de informaţiile deţinute despre protecţia mediului şi afirmă că personalul este intruit în această privinţă 81 .1% nu au acest tip de certificat o 5.6% urmează să obţină acest certificat  Preluarea apelor uzate se face în majoritatea cazurilor de către reţelele de canalizare.  Referitor la poziţia personalului faţă de protecţia mediului (care s-a dovedit a fi pozitivă în toate cazurile). au reieşit următoarele: o 33.3% dintre acestea au obţinut acest certificat o 61.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->