Fundamentele comerţului internaţional în condiţiile provocărilor globale 1.

MEDIUL ECONOMIC COMPLEX ÎN CARE SE DEFINEŞTE POLITICA COMERCIALĂ Prin intermediul el!r d!u" !m#!nente $le !mer%ului e&teri!r 'ie $re %$r" ()i #!$te $*i+ur$ ! ,$l!ri'i $re *u#eri!r" $ re*ur*el!r de $re di*#une -#e $le$ e&#!rturil!r. )i *$ti*'$ ere$ (n m$i /une !ndi%ii $ tre/uin%el!r !n*um$t!ril!r -#rin intermediul im#!rturil!r de /unuri )i *er,i ii #e $re %"rile nu le #!t #r!du e0'urni1$ del! *$u nu le #!t #r!du e0'urni1$ l$ 'el de e'i ient $ #$rtenerii e&terni.. C$ !ri e #r! e* e !n!mi 2 !mer%ul intern$%i!n$l nu e*te #er'e t2 nu #r!du e num$i $,$nt$3e #entru t!%i #$rti i#$n%ii2 d$r e*te #er'e %i!n$/il !ri de (te !ri $ t!rii e !n!mi i re*#e t$ re+ulile )i #rin i#iile eti e0m!r$le2 $/$nd!n4nd #rin i#iile 5te6ni e7 - $re de ur+ din #utere$ #!liti "2 'in$n i$r"2 milit$r" et . de $re di*#un unii dintre $ e*ti$.. S#e i$li1$re %"ri!r (n ,edere$ #$rti i#"rii l$ * 6im/urile !mer i$le intern$%i!n$le tre/uie *" *e re$li1e1e #!rnind de l$ un *i*tem !m#le& de ,$ri$/ile2 $*t'el (n 4t re1ult$tele 'in$le $l *#e i$li1"rii *" *e m$teri$li1e1e (n '$ t!ri $i de1,!lt$rii e !n!mi e )i *t$/ilit"%ii *! i$le. Te!riile l$*i e )i ele m!derne $le CI !'er" #e de ! #$rte r$%i!n$mente utile (n (n%ele+ere$ tendin%el!r *#e i$li1"rii2 d$r2 #e de $lt" #$rte2 $ e*te$ #re1int" ! *erie de limite (n !'erire$ de *!lu%ii2 e&#li $%i$ #!$te 'i $ ee$ $ limit$rii l!r d!$r l$ $drul e !n!mi 2 (n !ndi%iile (n $re (n%ele+ere$ re$lit"%ii #re*u#une ! $n$li1" interdi* i#lin$r" -#!lit!l!+ie 8 e !n!mie.9 S#re e&#lu2 !n'!rm te!riei $,$nt$3el!r !m#$r$ti,e0rel$ti,e2 4)ti+urile #e $re indi,i1ii *$u !le ti,it"%ile le !/%in #e $le$ * 6im/uril!r intern$%i!n$le *unt *u#eri!$re el!r re1ult$te dintr:! e,!lu%ie i1!l$t". Prin i#iul $,$nt$3ului !m#$r$ti, *e /$1e$1" #e !*tul de !#!rtunit$te -,$l!$re$ #e $re ! !n'erim !/%inerii unui /un 8 unit"%i mun "2 unit"%i m!net$re.. Într:! '!rmul$re m$i *im#li*t"2 $,$nt$3ul rel$ti,0 !m#$r$ti, *:$r #ute$ e&#rim$ $ *#e i$li1$re (n #r!du ere$ /unuril!r $re !m#!rt" rel$ti, m$i multe !#!rtunit$%i )i $re im#li " rel$ti, m$i #u%ine ri* uri. M!del; < %"ri2 < #r!du*e2 1 '$ t!r de #r!du %ie -mun $.0 u.m. = unit"%i mun " -e&.; !re de mun "2 1ile de mun " et .. $. In$inte de *#e i$li1$re; Pr!du*> ?$r$ @ P!rtu+$li$ M$re$ Arit$nie Bin -u.m.. CD 1<D St!'" -u.m.. ED 1DD T!t$l l$ ni,. n$%i!n$l 1FD <<D T!t$l m!ndi$l GED /. Du#" *#e i$li1$re; Pr!du*> ?$r$ @ P!rtu+$li$ M$re$ Arit$nie Bin -u.m.. 1HD : St!'" -u.m.. : 1DD T!t$l l$ ni,. n$%i!n$l 1HD -e !n!mie I 1D u.m. <DD -e !n!mie I <D u.m.. T!t$l m!ndi$l GHD -e !n!mie GD u.m.. !!! Care sunt deficienţele/limitele/ acestui model de analiză? : m!delul de $n$li1$ e*te '!$rte *im#li'i $t -< %"ri2 < #r!du*e2 1 FP.. Un m!del $re !#ere$1" u redu %i!ni*me $re ! m$r3" de er!$re ridi $t"9 : elementul de re'erin%" e*te !*tul2 #rin urm$re *e !mite in ludere$ (n $l ule $ #r!du ti,it"%ii *#e i'i e $numit!r r$muri de $ ti,it$te -re*#e ti, ni,elul ,$l!$rii $d"u+$te. 8 ,e1i riti $ e !n!mi*tului r!m4n M. M$n!ile* u $*u#r$ te!riil!r l$*i e9 : nu e*te lu$t" (n !n*ider$re im#!rt$n%$ *tr$te+i " $ $numit!r r$muri0*e t!$re de $ ti,it$te9 ::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: In economia reala, legea avantajului comparativ este determinată, în principal, de realitatile economice, politice si istorice (o regasim in relatiile metropola colonii; ulterior, in relatiile ex-metropola- excolonii; relatiile pe axa nord – sud , adica in relatiile dintre grupul tarilor dezvoltate – grupul tarilor in 1

!r+$ni1$%iile inte+r$%i!ni*te2 ONK:uri. te&nologizare. dezvoltarea activitatii de cercetare-inovare.i ii L $*#e te !mer i$le $le dre#turil!r de #r!#riet$te intele tu$l" Linter'eren%$ 'lu&uri !mer i$le 8 'lu&uri in.e*ti%i!n$le L !rel$%i$ !mer% 8 mediu2 !mer% 8 !n uren%"2 !mer% 8 #!liti i *! i$le A) O tr"*"tur" entr$l" $ mediului (n * 6im/$re $l #!liti ii !mer i$le e*te er!d$re$ +r$ni%el!r $re m$r 6e$1" limitele dintre #!liti $ e&tern" )i #!liti $ e !n!mi " e&tern" -$me*te $re$ #!liti ii de *e urit$te u e$ e !n!mi " e&tern". L !mer%ul u *er. optind pentru a se specializa in acele domenii cu valoare adaugata si productivitate mai reduse. de regula.i1e$1" *'er$ rel$%iil!r e !n!mi e e&terne $le $ e*tui$ )i este un atribut al suveranităţii.e*t din tim#ul 5r"1/!iului re e7 :$ entu"rii im#!rt$n%ei '$ t!rului !mer i$l (n $drul rel$%iil!r intern$%i!n$le :emer+en%ei !m#etit!ril!r +l!/$li din +ru#ul TNI -?"ril!r N!u Indu*tri$li1$te. : $#$ri%i$ un!r n!i $ t!ri. in consecinta pot diminua si presiunile externe care alterează procesul de exercitare a suveranitatii de stat. Mediul economic complex (n $drul "rui$ de de'ine)te #!liti $ !mer i$l" re1ult" din.. Politica comercială. 8 din A*i$ de Sud:E*t 0 5Ti+rii7 A*i$ti i )i Ameri $ L$tin" -E&. : di.er*i'i $re$ $+endei tr$t$ti."rii *$u re*tr4n+erii * 6im/uril!r !mer i$le e&terne )i $l #r!te3"rii e !n!miei n$%i!n$le de !n uren%$ e&tern". In plan real. : %ine *e$m$ de #$rteneri$tele /il$ter$le )i multil$ter$le )i de #re*iunile l!//J:uril!r intere*$te999 : *e #!$te *itu$ m$i $#r!$#e *$u m$i de#$rte de li/er * 6im/ *$u #r!te %i!ni*m.$lut$r et .el!r KATT0OMC )i $#$ri%i$ de n!i d!menii.. reconcilierea vietii personale$de amilie cu viata pro esionala. etc.e $le el!r < ri1e ener+eti e din 1EF< 8 1EFG2 1EFE 8 1ECD.u $r$ ter 3uridi 2 $dmini*tr$ti. modelul este promovat pentru a !justi ica" tendinta tarilor dezvoltate de a se specializa in acele domenii cu valoare adaugata si productivitate ridicate. : $m#lel!r e'e te ne+$ti. In anii `80 re)te !rel$%i$ #!liti $ e&tern" 8 #!liti $ !mer i$l" $ urm$re $. -trategia de reducere a decalajelor tre#uie sa se #azeze pe actorii endogeni. )ustin *i-+u . (n * !#ul #r!m!. Aceasta din urma este axata pe com#inarea masurilor$reglementarilor cu caracter pur economic cu masuri de sustinere puternica a unui sistem intensiv de invatamint. inanciar. su#evaluarea celorlalte e orturi$resurse implicate). : e*te #$rte !m#!nent" $ #!liti ii e !n!mi e $ unui *t$t2 . atunci cind este vor#a despre ela#orarea strategiilor de dezvoltare ale economiilor mai putin per ormante. in vederea asigurarii parametrilor competitivi $ calitativi in cadrul sistemului socio. Acest tip de specializare este in luentat si modelat de raporturile de putere existente pe plan international.2 'i* $l2 /u+et$r2 'in$n i$r2 . si !acceptat" de tarile in dezvoltare ca solutie pentru demararea impulsionarii economiei. < . (ro . %rept urmare. Ar$1ili$2 Me&i 2 Ar+entin$.dezvoltare). etc. : e*te de'init" *u/ in'luen%$ unui !m#le& de '$ t!ri u #r!nun%$t $r$ ter #!liti ! 8 e !n!mi . protejarea mediului. :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: P$rti i#$re$ (n $drul !mer%ului intern$%i!n$l ne e*it" din #$rte$ *t$tel!r el$/!r$re$ #!liti il!r !mer i$le. :le %iil!r !n'li tului e*t:. singurii care pot sustine o pozitionare avora#ila a statelor in ierar&ia mondiala (in cadrul raporturilor de orte in plan politic. comercial.economic. tre#uie inteleasa di erenta dintre strategia #azata pe avantajul comparativ si cea de reducere a decalajelor care separa tarile in dezvoltare de cele dezvoltate (!catc& – up" strateg'..) si. : u#rinde t!t$lit$te$ re+lement"ril!r $d!#t$te de *t$t . mizarea exagerata pe acest tip de specializare comporta numeroase costuri sociale si economice (su#evaluarea indivizilor in calitate de urnizori de orta de munca si reducerea lor la statutul de mar a a#stracta tranzactiona#ila la cel mai scazut pret.in).

ări cu economie de pia. Actuala criză sistemică este o dovadă certă a alterării în decursul ultimelor decenii a undamentelor de #ază ale pie.. prin raportarea realită. cu semni icative e ecte negative directe .ile mai sus amintite.ării deciziilor politice.. 2 3aport/nd caracteristicile pie.ionare al pie.ărilor dezvoltate.e unc. 2 8la#orarea unui cadru legislativ destinat respectării cerin. despre4 .ionale ( care ec&ili#rează cererea 1i o erta.iilor la nivel glo#al.Pr!m!. @ #ie%ele intern$%i!n$le2 d!min$te de un num"r t!t m$i redu* de m$ri CTN de. Globalizarea re#re1int" un #r! e* de inte+r$re $ e !n!miil!r n$%i!n$le di*tin te2 $re re1ult" din inten*i'i $re$ 'lu&uril!r tr$n*'r!nt$liere )i $re er!de$1" im#!rt$n%$ +r$ni%el!r n$%i!n$le #entru derul$re$ $ ti. despre pie.a cu concuren.ei 1i a consumatorilor.a ideală$ modelul de normalitate). /le au reprezentat de re&ulă cadrul de stabilire a 0re&ulilor de 1oc2 din economia mondială$ fiind socotite drept cele mai importante instanţe de promovare a puterii în aplicarea ideilor neoliberale în ma1oritatea ţărilor lumii! 3rocesele de inte&rare &lobală sub influenţa acţiunii or&anizaţiilor internaţionale pot duce la alinieri ale nivelurilor indicatorilor macroeconomici pe plan mondial sau ale orientări de politică economică$ orientări care uneori pot deveni e#trem de constr n&ătoare pentru unele state ale lumii! 4nii speciali5ti văd în instituţiile financiare internaţionale 0centre de putere2 care ar acţiona oarecum independent în raport cu statele membre$ prin elitele lor te%nocratice! +cestea ar avea tendinţa de G .ionalitate a pie. urilor! @ r!lul !r+$ni1$%ii e !n!mi e intern$%i!n$le -FMI2 A$n $ M!ndi$l".in #ie%e u structură de oligopol: CTN 8 urile $u #!*i/ilit$te$ de $ im#une #re%ul m!ndi$l. asigură mani estarea li#erei ini. este atomicitatea per ectă.iei cititorilor în manualele de economie atunci c/nd este vor#a despre pia. (rin atomicitate se în.a ectarea concuren. (ie. în primul r nd ale celor dezvoltate! "e e#emplu$ solicitarea de desc%idere a unei noi runde de ne&ocieri în cadrul 'r&anizaţiei (ondiale a Comerţului )'(C*$ av nd drept obiectiv principal semnarea unui +cord (ultilateral privind Investiţiile se consideră a fi tocmai e#presia unei astfel de acţiuni a C. %oar a1a se poate vor#i.ele atomicită.ei4 număr redus de 567-uri.iative). CTN:urile *unt .ei 1i reprezintă reperul pentru a aprecia nivelul de dis unc.ă.ernel!r %"ril!r.elege acea situa.elor li#ere 1i democra.a reală) versus număr mare de producători 1i putere mică (pia.ă.elor interna.ă 1i a democra.it"%il!r e !n!mi e.ele cu structură de oligopol pun su# semnul între#ării existen. R!lul CTN (n !n'i+ur$re$ $ tu$lei !rdini e !n!mi e m!ndi$le -OEM. 0odelul pie. ::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: L (rima caracteristică supusă aten.elor interna.ionale.-.ei economiei de pia. Cre)tere$ r!lului CTN:uril!r )i $ entu$re$ #r! e*ului de +l!/$li1$re$ re$1" n!i ten*iuni )i !ntri. în adevăratul sens al cuv/ntului. 0 $ r$#!rturil!r de '!r%e #e #l$n intern$%i!n$l e*te (n re)tere 2 de!$re e.a economiei de pia. despre existen.ă implicită a existen. ::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: @ re$re$ un!r !$li%ii (ntre m$rile CTN 8 uri #!$te du e l$ re$re$ un!r #uterni e #re*iuni $*u#r$ +u.ie în care producătorii 1i consumatorii sunt de puteri aproximativ egale 1i în număr mare. respectiv e ecte negative indirecte rezultate prin presiuni exercitate asupra guvernelor în vederea in luen.ii companiilor mici 1i mijlocii (I00-urilor) 1i protejării intereselor consumatorilor.ei cu concuren. poate corija la nivelul iecărei economii dis unc.ă.elor concuren.a statelor democratice ca cerin. stimulării activită. Kl!/$li1$re$ determin" !n entr$re$ #uterii un!r $+en%i0$ t!ri e !n!mi i -CTN2 in*titu%ii 'in$n i$re 8 FMI2 AM2 $lte !r+$ni1$%ii OMC2 KF. sunt e iciente în alocarea resurselor 1i în selectarea jucătorilor celor mai competitivi.ei loiale de către marii jucători.iei inclusiv în cazul .ionalitate înregistrat de pia.$re$ #!liti il!r ne!li/er$le în anii`90 re !n'i+ure$1" r$#!rtul de '!r%e #e #l$n intern$%i!n$l. pe am#ele categorii de state4 dezvoltate 1i în dezvoltare. o#servăm un grad ridicat de dis unc.ionale (pe componenta o ertă$producători) la cerin.er*e.ii la aceast ideal. putere mare a acestora (pia.ii pie.ă per ectă. de o#icei număr mare 1i putere mică.ionalită.ă per ectă este idealul de unc. (n !n'i+ur$re$ !rdinii e !n!mi e m!ndi$le e*te (n re)tere.e t!ri $i +l!/$li1"rii -#rin intermediul ISD.

ii aproximativ egale. %e1i a ectată de două #om#e atomice în timpul celui de al doilea răz#oi mondial.a jocurile pe scena politico-economică interna.ii cel pu.ie se înscrie orma specială de investi.e*titie *tr$in$ in*e$mn$ intere*ul de m$&imi1$re $ di.le cu interesele altor elite ca$ de pildă$ cele ale lumii de afaceri financiare private! 6n plus$ ele formează alianţe cu elitele te%nocratice din ţările în care sunt aplicate pro&ramele lor economice$ alianţe care tind să depă5ească lo&ica intereselor naţionale! Kl!/$li1$re$ $ uti1e$1" ten*iune$ din rel$%iile CTN u +u.@ $ entul $ $1ut (n #rin i#$l #e redu eri $le t$&el!r .al-0art.ională realizată de 567-uri cre1te într-un ritm superior celorlal.ia interna.al-0art.$m$le )i *" (nl"ture re*tri %iile $ntit$ti.ie externă care a stat la #aza constituirii întreprinderilor comune cu reprezentan.5i autonomiza deciziile$ corel ndu. i. CTN *":)i m$&imi1e1e r$t$ #r!'itului #e *e$m$ $ ti.eleaptă a dependen.egisla. (roduc.reme *$u m$i tir1iu $m!rti1$re$ e'!rtului 'in$n i$r ini%i$l )i tr$n*'erul $tre e&teri!r $ #r!'ituril!r -de e&em#lu $tre un #$r$di* 'i* $l.i indicatori macroeconomici.ări ca <recia 1i (ortugalia. această .. (entru a în.4 .ernele : *" m$&imi1e1e. I:0 1i 7estle ec&ivalau cu (7: al 0exicului 1i Indiei.iilor (prin responsa#ilizarea lor socială) 1i îndeplinirea de către stat. L $ e*te redu eri $u '!*t rel$ti.ională). s-au realizat prin măsuri speci ice destinate apărării 1i dezvoltării industriilor strategice.ile pot aduce la un numitor comun goana oar#ă după pro it a corpora.i+!$re 1EQC 0 <G de %"ri mem/re.ară a mizat puternic pe valoarea resurselor umane.). partajarea ec&ita#ilă a avantajelor pe coordonata na. : $r$ teri*ti " $ REI : $n*$m/lul r$#!rturil!r *imult$ne )i !!rd!n$te2 l$ * $r" *u/re+i!n$l"2 re+i!n$l" *$u m!ndi$l"2 (ntre *t$te inde#endente.ii statului (mixed joint ventures) prin asocierea între una sau mai multe întreprinderi străine cu o irmă de stat auto&tonă în condi.ern$ment$l #rin $re %"rile mem/re *e !/li+" *" re*#e te $numite #rin i#ii2 re+uli )i di* i#line (n d!meniul rel$%iil!r !mer i$le2 *" redu "2 *" elimine *$u *" !n*!lide1e t$&ele .ernele n$%i!n$le $le %"ril!r +$1d".ia niponă impune o participare a capitalurilor auto&tone în propor.a.ut l! e* $l$d$re$ #r!te %i!ni*mului net$ri'$r. <eneral 0otors 1i +ord au avut ci re de a aceri mai mari dec/t întregul (7: al A ricii. u)!r de ne+! i$t L $u +ener$t m$i mult e'e te $#$rente -*imult$n $ $. pe su#ordonarea rolul statului intereselor na. pe accentuarea rolului actorilor endogeni ai dezvoltării 1i pe gestionarea în. . importurile de te&nologie e.e*titi$ *tr$in$ in*e$mn$ m$i de.ional – interna. S M In.in egale cu cele ale capitalului străin.$l!$re$ $d"u+$t" $ CTN (n interi!rul +r$ni%el!r n$%i!n$leN )i ii.elege rolul 567-urilor din perspectiva conceptului de putere (1i implicit capacitatea lor de a in luen.elor de exterior (atragerea de resurse inanciare externe. RIniti$l2 in $drul ne+! ieril!r multil$ter$le< KATT #rimele H runde de ne+! ieri. Q .e*ti%ii *tr"ine dire te. 0itsu#is&i 1i 6o'ota au avut ci re de a aceri compara#ile cu (7: al unor . :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: )aponia o eră un exemplu interesant al modului în care autorită. este relevant a se compara ci rele de a aceri ale acestora cu (7:-ul unor economii na. re#re1int" un tr$t$t multil$ter$l1 inter+u. v/nzările com#inate ale . A*#e te.$m$le.e*ti%i$ nu (n*e$mn$ T$ d$72 in.t.) A. în calitatea sa de actor economic.ionale. 9n această direc. In*titu%i!n$li1$re$ !mer%ului intern$%i!n$l )i in'luen%ele *$le $*u#r$ mediului e !n!mi KATT -Kener$l A+reement !n T$ri''* $nd Tr$de. ::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: : CTN:urile de%in (ntre 10O )i P din #r!du %i$ m!ndi$l" $ urm$re $ inten*i'i "rii 'lu&uril!r de ISD -in.it"%ii l!r +l!/$le∗M -indi'erent de %$r$ de im#l$nt$re. . : A !rdul Kener$l #enru T$ri'e )i C!mer% -$nul intr"rii (n . )i re)terii #!nderii !mer%ului intr$ )i inter: !r#!r$%ii. 2 +u.2 #entru $ !ri e in. /un"*t$re$ #!#ul$%iei.ionale (in prima jumătate a actualului deceniu de ex.i999 1 < Multil$ter$li*mul. etc.ional.c. ără resurse naturale.e*ti%i$ (n*e$mn" T$ lu$79 In.idendel!r $ ti!n$ril!r0/!nu*uril!r m$n$+eril!r e&e uti.e *$u de $lt" n$tur" din $le$ * 6im/uril!r !mer i$le re i#r! e2 tre 4nd tre#t$t l$ li/er$li1$re$ $ e*t!r$. C$u1$ #rin i#$l" e*te $ ee$ " ele $u * !#uri di'erite. a rolului de reprezentant al interesului general al societă.ii civile.

1i în cele din urmă auna unui ecosistem.e*ti%i!n$le.ă.. :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: 0arii producători de organisme modi icate genetic. (e l/ngă aptul că distrug un întreg circuit natural.e ce nu se pot reproduce precum cele naturale 1i tre#uie cumpărate pentru iecare nouă însăm/n. (atentarea semin. : *er. manipulate genetic.! "ri .ii *$u u *#e ii #r!te3$te2 !mer%ul u %"ri0 !m#$nii $ u1$te " '!l!*e* mun $ min!ril!r *$u !ndi%ii de mun " in$de . M$Uuill$d!r$* 8 'ili$le $le !m#$niil!r $meri $ne im#l$nt$te (n 1!n$ de +r$ni%" $ Me&i ului u SUA de*e!ri *unt $ u1$te de $*t'el de #r$ ti i. spre exemplu. i.iden%i$t ! *erie de #r$ ti i !mer i$le $re di*t!r*i!n$u !n uren%$ #e #i$%$ $ e*t!r Tin. 0onsanto încearcă.$te2 -e&.$l!ri 'und$ment$le )i uni. ast el compania instituie un monopol ără precedent asupra principalelor componente alimentare.i iile :$*#e tele !mer i$le $le dre#turil!r de #r!#riet$te intele tu$l" :dimen*iune$ !mer i$l" $ 'lu&uril!r in. G In <DDE2 OMC $re 1OG de %"ri mem/re. : re)tere$ rimin$lit"%ii intern$%i!n$le :inten*i'i $re$ '!rmel!r ile+$le $le * 6im/uril!r În ee$ e #ri.i ii -(n #rin i#$l ele 'in$n i$re2 de !muni $%ii. precum 0onsanto.er*$le )i $u t$n+en%" u dre#turile !mului )i re+ul$mentele $m/ient$le . #e de ! #$rte2 !mer%ul (n e#e *" !'ere !m#!rt$mente $re in $l " .i a marilor erme din -tatele Bnite 1i 5anada. distrug păm/ntul. repetarea la nivel mondial a unui scenariu pe care l-a aplicat de-a lungul timpului în -tatele Bnite. : #ri!rit"%i $le %"ril!r (n de1.G @ #e $+end$ ini%i$l" de lu ru *e #$rti ul$ri1e$1". :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: A)$ um *e #!$te rem$r $ din *u int$ #re1ent$re $ !m#le&it"%ii )i din$mi ii mediului e !n!mi )i $ #r!.. $#$r d!menii di*tin te )i im#!rt$nte $le ne+! ieril!r.!lt$re -$*i+ur$re$ *"n"t"%ii lim$tului !mer%ului intern$%i!n$l u /unuri. mediul $m/i$nt C.! "ril!r $re *e im#un $ 'i lu$te (n !n*ider$re (n de'inire$ #!liti il!r e !n!mi e2 #r!/lem$ti ii multidimen*i!n$le u !m#!nente e !n!mi e2 e !l!+i e )i eti e tre/uie *" i *e r"*#und" #rintr:! *!lu%ie !m#le&"2 $re #!$te 'i de'init" *im/!li ECOPOLITICĂ2 de!$re e.er*$tele #r!du*e m!di'i $te +eneti -OMK. Aceste semin. se dezvoltă în produse arătoase. OMC -intr" (n . R L$ C:$ Rund" KATT : Rund$ Uru+u$J -1ECH 8 1EEG.e)te *e urit$te$ $liment$r" )i de mediu2 *e t!$re tr$di%i!n$le #re um !mer%ul u #r!du*e $liment$re *e !n'runt" u n!i #r!. O .i+!$re (n $nul 1EEO01<C %"ri mem/re.a mondială. semin. !mer% : $lte d!menii de intere* A#$re t!t m$i #re+n$nt" !rel$%i$ COMER? 8 SECURITATE2 de!$re e inten*i'i $re$ #r! e*ului de +l!/$li1$re 'i ilite$1".ele Csinuciga1e".are – a condus la alimentul unei #une păr. Inten*i'i $re$ interde#enden%el!r.2 ee$ e $ e.!mer%ul u $nim$le .i1i/ile7 )i $ +ener$t ne e*it$te$ ne+! ierii un!r norme de conduită *#e i'i e.e vin la pac&et cu ier#icide comercializate numai de 0onsanto. 1.. dar lipsite de gust 1i su#stan.ii alimentare din lume – dintre care cele americane sunt cele mai importante – au început să conducă destinele alimentare ale lumii.R Centrul de +reut$te $l ne+! ieril!r multil$ter$le *e de#l$*e$1" "tre /$rierele net$ri'$re (n e#4nd u a 1aptea rundă <A66 (3unda 6o='o $ >?@A – >?@?). dre#turile de #r!#riet$te intele tu$l" ii. Dire t!rul Kener$l e*te P$* $l L$mJ. te6n!l!+i$ in'!rm$%iei iii.enite din *'er$ !mer%ului u mult: !ntr!. R 1EFD 8 1ECF $ re* ut r$#id !mer%ul u *er.elor Csinuciga1e" produse de 0onsanto – semin. sunt 1i cei mai mari jucători pe pia. Iar cele mai mari corpora. : n!i d!menii.

)i0*$u intan&ibile -e&.elul de *u/1i*ten%". M Ku. ODW din mem/rii OMC nu $u le+i*l$%ie n$%i!n$l" (n d!meniul !n uren%ei2 i$r di.ii irmelor. Din #" $te2 (n #r$ ti " n!rmele *! i$le )i e !l!+i e *er. interna. Alte $*#e te le+$te de !m#le&it$te$ mediului e !n!mi (n $re *e de'ine)te #!liti $ !me i$l" Di'eren%ele *! i$le2 ultur$le2 ele $le *tru turil!r #!liti e2 et . O tr"*"tur" $ mediului #!liti (n * 6im/$re re1ult" )i din corela. M Re*ur*ele ne e*$re #!t 'i tan&ibile -e&.!ri1e$1" ! politică în domeniul concuren. In * 6im/2 (n et$re$ im#!rturil!r din $ e*te %"ri $r +ener$ m$*e de lu r"t!ri de1$'e t$%i2 )!m$3 )i inten*i'i $re$ emi+r"rii. H . O politică comercială de'init" t!t m$i mult #rin li#eralism '$. +u.<. (n er "rile SUA de $ #re*$ V$#!ni$ *" $d!#te *t$nd$rde $meri $ne #entru '$ ilit$re$ $ e*ului e&#!rt$t!ril!r *"i #e #i$%$ 3$#!ne1". RO $lt" $r $teri*ti " $ mediului #!liti (n * 6im/$re e*te d$t" de cre5terea dependenţei între actorii de bază )&uvern$ firme$ '-7. Steri$n Dumitre* u2 An$ A$l 2 8conomie mondială2 2Editur$ E !n!mi "2 Au ure*ti2 <DD<.. D. re)te r!lul ONK:uril!r (n el$/!r$re$ #!liti il!r !mer i$le. -e&:#!*t.. Editur$ ASE2 <DDG.ine t!t m$i +reu de $ e#t$t #entru !n*um$t!rii ! ident$li $ $numite #r!du*e *" 'ie !/%inute '!l!*ind mun $ min!ril!r *$u $ *$l$ri$%il!r remuner$%i u *$l$rii *u/ ni. Au ure)ti. Editur$ E !n!mi $2 <DDG.2 (n tim# e #!liti $ (n d!meniul !n uren%ei !m/$te #r$ ti ile nel!i$le de3$ identi'i $te *$u #r!du*e2 *$n %i!n4ndu:le )i $ %i!n4nd m$i de+r$/" ur$ti.ire l$ $ 6i1i%ii2 'u1iuni2 #r$ ti i $ e#t$/ile )i $r$n3$mente iter: !m#$nii #r!6i/ite.i actori ai competitivită. In #re1ent *e $ entue$1" corelaţia comerţ politica concurenţială2 #r! e* $re $ du* l$ el$/!r$r$ un!r numer!$*e re+lement"ri n$%i!n$le )i re+i!n$le u #ri.!%i im#!rt$n%i $i diploma.. P!liti $ !mer i$l" #rin elimin$re$ *$u redu ere$ /$rierel!r de intr$re #e ! #i$%" (n e$r " *" *timule1e !n uren%$ $ %i!n4nd #re. A#r!&im$ti.ional.. 1. +u.ine un in*trument #rin $re $/$teri de l$ n!rmele +ener$l $ e#t$/ile #!t 'i *$n %i!n$te -e&. De.iei comerciale -e&. interna. Mir!n2 Dumitru. M dilemele de $ut!n!mie im#un !muni $re$ u eil$l%i $ t!ri. ne. G.in importan.ei mai riguroasă. Ai/li!+r$'ie.. $)te$#t" $numite m"*uri din #$rte$ +u.$l!ril!r um$ne )i #r!te3$re$ mediului.er*it$te$ el!r $re e&i*t" +enere$1" un lim$t de in ertitudine )i *ur*" #erm$nent" de !n'li t.ia $ t!rii #rin i#$li $i #ie%ei 8 intere*ele $ e*t!r$.ernele2 'irmele2 ONK:urile *e !n'runt" u dileme de autonomie -d!rin%$ de $ !/%ine !/i ti. A e$*t" de#enden%" +enere$1" $)$:numit$ 5di#l!m$%ie $t$liti "7.!i$ !n*t$nt" de $ *e re$ !$li%ii #e termen * urt (ntre $te+!riile de $ t!ri #entru $ *e !/%ine !/ie ti. Ele #!t e&er it$ #re*iuni $*u#r$ !m#$niil!r (n dire %i$ re*#e t"rii de "tre $ e*te$ $ erin%el!r eti e )i $m/ient$le2 !r+$ni14n *$u $menin%4nd u /!i !tul $numit!r #r!du*e.ional 1i politici comerciale contemporane. Între #!liti $ !mer i$l" )i e$ (n d!meniul !n uren%ei *e !n*!lide$1" ! rel$%ie /iuni. <.! ". +enere$1" $)$:numitele T'ri %iuni *i*temi e7 )i *:$u tr$n*'!rm$t (n #!i.ernele nu $u re*ur*ele /u+et$re *u'i iente .uri*. -e&:$nte.ernele #!t *t$/ili #!liti i de *"n"t$te2 edu $%ie2 #r!te %ie *! i$l" $re de. 5omer.ele #r!#u*e 4nd le li#*e* re*ur*ele ne e*$re. #e de $lt" #$rte2 !mer%ul de. Firmele -CTN:uri2 IMM:uri.ernel!r2 de!$re e d!$r +u. Au ure)ti. Sut"2 Ni !l$e )i Sult$n$ Sut":Sele3$n.ernele nu di*#un de Xn!Y:6!Y *$u 'irmele0 ONK:urile (nre+i*tre$1" de'i it de le+itimit$te.e !mune.e* 2 m$i de+r$/"2 #entru m"*uri #r!te %i!ni*te de 4t #entru re*#e t$re$ eti ii2 $ . 5omer..enti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful