Caracterizarea lui Ion

În centrul romanului stã destinul personajului principal, Ion. În aprecierea acestui personaj trebuie evitat un punct de vedere exclusivist: absolvirea sau condamnarea totalã. În realitate Ion este un personaj complex cu lumini ºi umbre, a cãrui suflet are pãrþi greu de înþeles ºi de explicat. Complexitatea personajului re ultã din sf!ºierea dramaticã sub impulsul unor solicitãri simultane ºi contrare: glasul pãm!ntului ºi glasul iubirii. "eparte de a fi un primitiv, un instinctual, Ion trãieºte o dramã deplin motivatã social ºi psi#ologic. Încã de mic el îºi dã seama cã trãieºte într$o lume în care pãm!ntul repre intã totul: el condiþionea ã pã iþia socialã ºi relaþia dintre oameni. În aceastã lume oric!t de în estrat ar fi omul el nu este apreciat dupã calitãþile sale, ci dupã #oldele de pãm!nt pe care le are. %ãm!ntul este deci garanþia unei vieþi îndestulate ºi fericite. &ºadar nu este vorba în ca ul lui Ion de o sete atavicã de pãmânt, ci de o dorinþã fierbinte de a trãi altfel. Ion nu este un posedat al posesivunii, ci un om, care doreºte sã$ºi sc#imbe viaþa într$o lume, care nu$i oferã prea multe ºanse. &stfel la început el îºi lucrea ã cu #ãrnicie ºi înd!rjire pãm!ntul puþin ºi neroditor. 'unca sa este însã fãrã re ultat( Ion se simte umilit de ceilalþi. Cearta cu )asile *aciu, bãtaia cu +eorge, mustrãrile preotului, reproºurile mamei, cã trage la sãrãcie amplificã buciumul personajului. %entru Ion pãm!ntul înseamnã mai mult dec!t stãp!nirea unui teren întins, înseamnã demnitate, înseamnã dorinþa de a intra în r!nd cu oamenii. ,ingura soluþie de a ajunge la pãm!nt oferitã de lumea în care trãieºte este cãsãtoria cu o fatã bogatã. Cum )asile *aciu nu i$ar fi dat fata de bunãvoie, Ion se decide sã o seducã pe &na. ,etea de pãm!nt înt!lneºte în sufletul lui Ion o re istenþã puternicã pentru cã Ion nu se #otãreºte uºor sã o ia pe &na de nevastã. -eputinþa de a$ºi sc#imba viaþa îl determinã sã aleagã aceastã soluþie. "efapt în vremea respectivã mulþi tineri sãraci se însurau pentru avere cu fete bogate. .omancierul insistã asupra setei de pãm!nt a personajului( aceasta manifestã faþã de pãm!nt un fel de adoraþie pãtimaºã: Cu o privire setoasã, Ion cuprinse tot locul, cântãrindu-l. Simþea o plãcere atât de mare vãzându-ºi pãmântul, încât îi venea sã cadã în genunchi ºi sã-l îmbrãþiºze. I se pãrea mai rumos, pentru cã era al lui. Iarba deasã, groasã, presãratã cu tri oi, unduia ostenitã de rãcorea dimineþii. !u se putu stãpâni. "upse un smoc de ire ºi le mototoli încet în palme. În faþa #oldelor de pãm!nt Ion se simte copleºit( are sentimentul nimiciniei: #lasul pãmântului pãtrundea nãvalnic în su letul lãcãului, ca o chemare, copleºindu-i. Se simþi mic ºi slab, cât un vierme pe care-l calci în picioare sau ca o runzã pe care vântul o vâltoreºte cum îi place. Suspinã prelung, umilit ºi în ricoºat în aþa uriaºului$ Cât pãmânt, %oamne&

"in momentul în care Ion se #otãreºte sã o ia pe &na. "upã ce obþine pãm!nturile. cât mai mult ( Iubirea pãmântului l-a stãpânit de mic copil. sã i se agaþe de opinci. zgrunþuroase ºi umede. o seduce ºi o pãrãseºte. se lãsã în genunchi. îºi coborî runtea ºi-ºi lipi buzele cu voluptate pe pãmântul ud.etea de pãm!nt l$a stãp!nit pe Ion încã din copilãrie: 'otuºi în undul inimii lui rodea ca un cariu pãrerea de rãu cã din atâta hotar el nu stãpâneºte decât douã-trei crâmpeie. stãpân al tuturor pamânturilor. pe când toatã iinþa lui arde de dorul de-a avea pãmânt mult. Satul. cucernic. era plin de sine însuºi. . 0l dob!ndeºte conºtiinþa noii sale po iþii în lumea satului în ochi avea o luminã mândrã.i tot era al lui. 2âinile îi rãmaserã unse cu lutul cleios ca niºte mãnuºi de doliu. sã o crâmpoteascã în sãrutãri. . tratamentul inuman faþã de &na este aproape inexplicabil. 1ºi încruciºã braþele pe piept ºi-ºi linse buzele simþind neâncetat atingerea rece ºi dulceaþa amarã a pãmântului. sã-i soarbã mirosul. mult.poi încet..i-n sãrutarea aceasta grãbitã simþi un ior rece. sã le mângâie ca pe niºte ibovnice credincioase. pe uliþã umbla cu paºi mari ºi cu genunchii îndoiþi . trebuie &+ %e pe atunci pãmântul i-a ost mai drag ca o mamã. "acã p!nã la un punct el poate fi înþeles în baterea sa pentru pãm!nt. îngreunându-le. el dovedeºte o viclenie ºi o tenacitate calculatã. atrãgându-l ca braþele unei iubite pãtimaºe. ( %ragostea lui avea nevoie de inima moºiei. o c#eamã la poartã. ameþitor( Se ridicã deodatã ruºinat si se uitã împre/ur sã nu-l i vãzut cineva. o ignorã c!teva ile. /ãcomia nemãsuratã a personajului reiese din certurile cu )asile *aciu cãruia îi ia tot pãm!ntul. 1l cuprinse o po tã sãlbaticã sã îmbrãþiseze huma. 0utul negru. 1i râdeau ochii. râvnea sa le vazã. )eºnic a pizmuit pe cei bogaþi ºi veºnic s-a înarmat într-o hotãrâre pãtimaºã$ *trebuie sã aibã pãmânt mult. sã-ºi umple ochii de culoarea lui îmbãtãtoare( Su letul îi era pãtruns de ericire. 3aþa însã îi zâmbea de o plãcere nes ârºitã. recându-ºi palmele. luã în mâini un bulgãre ºi-l s ãrâmã între degete cu o plãcere în ricoºatã. 2irosul acru. în .cuma. 1ntinse mâinile spre brazdele drepte. Ion se sc#imbã. de biruitor. iar aþa toatã îi era scãldatã într-o sudoare caldã de patimã. ameþit de fericire se apleacã ºi$ºi sãrutã pãm!ntul: . %orea sã simtã lutul sub picioare. Sorbi mirosul. 1 scenã semnificativã este aceea c!nd Ion. ãrã sã-ºi dea seama. &sistãm la o adevãratã înscenare eroticã: joacã la #orã. lipicios îi þintuia picioarele. tot pãmântul( . -amântul se închina în aþa lui. numai al lui acuma( Se opri în mi/locul delniþei. vorbea mai apãsat cu oamenii ºi veºnic numai de pãmânt ºi avere. -arcã nu mai râvnea nimic ºi nici nu mai era nimic în lume a arã de ericirea lui. Se aplecã. proaspãt ºi roditor îi aprindea sângele.

nici a copilului nu$l impresoinea ã prea mult. vorbele grele. Si pãmântul parcã se clãtina. . comparaþii potrivite pentru a fixa un peisaj.tãp!nirea pãm!ntului îi dã lui Ion senimentul puterii: Se vedea acum mare ºi puternic ca un urias din basme care a biruit. 1ºi în ipse mai bine picioarele în pãmânt. Construcþia romanului este simetricã. . pentru cã nu s$a ºtiut opri la timp. 'oartea &nei îl surprinde. certurile. determinã siniciderea &nei. o atitudine: 1n s ârºit se apropia crãciunul. o ceatã de balauri îngrozitori. dar nu îl sc#imbã.omancierul foloseºte expresii. se închina în aþa lui( "upã cãsãtorie trãsãturile îºi pierd treptat omenescul. 0l manifestã faþã de &na o cru ime ºi o brutalitate greu de înþeles.poi. Împotriva intenþiei declarate a romancierului de a nu acorda atenþie meºteºugului stilistic. &bia dupã nuntã Ion îºi dã seama cã odatã cu pogoanele de pãm!nt primeºte ºi urãþica satului. neagrã ca un bivol adormit. într-o searã rãscolitã de zãpadã mãruntã. În epoca respectivã ºi alþi tineri s$au cãsãtorit cu fete bogate fãrã sã iubeascã dar s$au resemnat ºi ºi$au cinstit familiile 2)asile *aciu3. ca singurul moºtenitor al averii socrului sãu. dec!t în mãsurã în care pãm!nturile lui )asile *aciu depindeau de aceºtia. nesmintit. Casa zãcea în întuneric. alcãtuitã din: . dar parcã nu avea încã destulã putere. . bãtãile. veni mai devreme puþin. +roa a declanºatã de moartea &nei þine doar o clipã pentru cã g!ndul lui Ion se îndreaptã îmediat la copil. 4 iarnã urâciosã se zbãtea sã coboare pe pãmânt. 4reptat Ion îºi dã seama cã fericirea nu stã în pogoanele de pãm!nt ºi în sufletul sãu se simte din nou glasul iubirii pentru 5lorica. )ãzduhul cernea mereu ulgi leneºi care se topeau pânã sã a/ungã /os ºi se prãpãdeau în bãltoacele de noroi( Ion sosea totuºi 5n toate nopþile. exprimarea este sugestivã. ca ºi când ar i vrut sã potoleascã cele din urmã zvârcoliri ale unui duºman doborât. -ici moartea &nei. departe. o situaþie. În finalul romanului Ion moare ucis de +eroge. pãrea un cuib de pãsãri ascuns în vãgaunã de rica uliului. deci printr$o moarte violentã care$i apare ca o pedeapsã pentru cã a vrut prea mult. &titudinea sa inumanã.vale. în lupte grele.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful