INSTITUTUL MILITAR AL FORŢELOR ARMATE „ALEXANDRU CEL BUN”, CHIŞINĂU

CENTRUL DE STUDII STRATEGICE DE APĂRARE ŞI SECURITATE

Ion XENOFONTOV

RĂZBOIUL DIN AFGHANISTAN
(1979–1989)
ÎN MEMORIA PARTICIPANŢILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA
REALITATE ISTORICĂ ŞI IMAGINAR SOCIAL

Iaşi,
2010

Ion XENOFONTOV RĂZBOIUL DIN AFGHANISTAN (1979–1989) ÎN MEMORIA PARTICIPANŢILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA. REALITATE ISTORICĂ ŞI IMAGINAR SOCIAL Editura Lumen este acreditată CNCSIS edituralumen@gmail.com grafica.redactia.lumen@gmail.com prlumen@gmail.com www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.com Consultant ştiinţific: prof. univ. dr. Doru Radosav, Institutul de Istorie Orală, ClujNapoca Redactor ştiinţific: col. (r) conf. univ. dr. Constantin Manolache, Instituţia Publică „Enciclopedia Moldovei”, Chişinău Referenţi ştiinţifici: conf. univ. dr. Valentin Orga, Universitatea „Babeş-Bolyai”, ClujNapoca cercetător ştiinţific I, dr. Stelian Mândruţ, Institutul de Istorie „G. Bariţ”, Cluj-Napoca conf. univ. dr.| Filip Caragea , Universitatea __________________________| de Stat din Moldova, Chişinău Monografia reprezintă prima lucrare ştiinţifică interdisciplinară şi complexă despre participarea moldovenilor în războiul sovieto-afghan (1979–1989). În volum sunt expuse nivelul de cercetare a problemei, reperele teoretice şi metodologice, izvoarele istorice. Având la bază o documentare substanţială – în mod special a informaţiilor furnizate de către martori –, se prezintă contextul general al războiului din Afghanistan, pregătirea ideologică, fizică şi morală a combatanţilor. Conflictul este analizat prin prisma confruntărilor militare, a vieţii cazone, a alterităţilor, a limbajului specific militar, a situaţiilor-limită şi a strategiilor de supravieţuire, a impactului războiului asupra vieţii participanţilor, inclusiv în perioada postbelică, marcată de sindromul afghan. Monografia include contribuţii originale din domeniul polemologiei, de înţelegere a fenomenului războiului şi a consecinţelor sale, de promovare a evitării lui în viaţa socială, şi de acceptare deliberată a valorilor coexistenţei paşnice. Lucrarea conţine un bogat material statistic, documentar, ilustrativ şi bibliografic care întregeşte şi completează structura textului. Este adresată specialiştilor organelor de resort, cercetătorilor ştiinţifici şi profesorilor universitari, doctoranzilor, studenţilor şi tuturor celor preocupaţi de problemele recurente ale istoriei. © Ion Xenofontov, 2010 © Institutul Militar al Forţelor Armate „Alexandru cel Bun”, 2010 © Editura „Lumen”, 2010
__________________________

Responsabili de ediţie: lect. univ. dr. Liliana Rotaru, Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău conf. univ. dr. Larisa Noroc, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Chişinău Redactor coordonator: lt. col. (r) dr. Igor Sofronescu, Institutul Militar al Forţelor Armate „Alexandru cel Bun”, Chişinău Redactor literar: Vitalie Ţurcanu Corector: Elena Pistrui Coperta şi original-macheta: Valeriu Oprea Procesare imagini: Valeriu Oprea, Oleg Cebotariov Traducerea rezumatului în limba engleză: Rodica Bulat Lucrarea a fost recomandată spre publicare la şedinţa Consiliului ştiinţific al Institutului Militar al Forţelor Armate „Alexandru cel Bun” (Chişinău) din 11 martie 2010

SUMAR
PREFAŢĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 INTRODUCERE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
CAPITOLUL I

REPERE ISTORIOGRAFICE ŞI METODOLOGICE DE CERCETARE I.1. GRADUL DE INVESTIGAŢIE ŞTIINŢIFICĂ A TEMEI . . . . . . . . . . . 17 I.2. OBIECTIVE, METODE ŞI SURSE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
CAPITOLUL II

CONTEXTUL GENERAL AL RĂZBOIULUI DIN AFGHANISTAN II.1. AFGHANISTANUL LA SFÂRŞITUL DECENIULUI OPT AL SECOLULUI AL XX-LEA. PRIVIRE DE ANSAMBLU . . . . . . . . . 48 II.2. SITUAŢIA INTERNAŢIONALĂ DIN ANII 1970 . . . . . . . . . . . . . . . . 52 II.3. RELAŢIILE SOVIETO-AFGHANE (1919–1979) . . . . . . . . . . . . . . . . 60 II.4. IMIXTIUNEA MILITARĂ SOVIETICĂ ÎN AFGHANISTAN (1979) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
CAPITOLUL III

PREGĂTIREA COMBATANŢILOR DIN RSS MOLDOVENEASCĂ PENTRU RĂZBOIUL DIN AFGHANISTAN III.1. DISCURSUL IDEOLOGIC DESPRE RĂZBOIUL SOVIETOAFGHAN ÎN PERCEPŢIA PARTICIPANŢILOR . . . . . . . . . . . . . . . 83 III.1.1. Alteritatea în propaganda sovietică cu referire la intervenţia militară în Afghanistan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83 III.1.2. Mijloacele persuasive în ideologia comunistă din RSS Moldovenească (anii 1980) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92 III.1.3. Cauzele războiului în percepţia combatanţilor . . . . . . . . . . . . . . . . . 99 III.2. RECRUTAREA ŞI INSTRUCŢIA MILITARĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . 105 III.2.1. Conscripţia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105 III.2.2. Instrucţia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113
CAPITOLUL IV

RĂZBOIUL SOVIETO-AFGHAN. ISTORIE TRĂITĂ ŞI ISTORIE NARATĂ IV.1. IMAGINEA ALTERITĂŢII. CONFRUNTĂRI MILITARE . . . . . . . 126 IV.1.1. ADVERSARII (REZISTENŢA AFGHANĂ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126 IV.1.1.1. Profilul general . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126 IV.1.1.2. Logomahia noţiunii de adversar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127

3

IV.1.1.3. Configurarea Rezistenţei afghane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131 IV.1.1.4. Identificarea adversarilor, potrivit participanţilor sovietici . . . . 134 IV.1.1.5. Aspectul somatic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139 IV.1.1.6. Tactici şi tehnici de luptă la adversari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141 IV.1.1.7. Mujaheddinii şi războiul psihologic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149 IV.1.1.8. Markaz-ul – tabăra mujaheddinilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151 IV.1.1.9. Adversarii în optica actuală a foştilor combatanţi . . . . . . . . . . . . 153 IV.1.2. LUPTELE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155 IV.1.2.1. Consideraţii preliminare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155 IV.1.2.2. Tipologia şi periodizarea conflictului militar . . . . . . . . . . . . . . . . 156 IV.1.2.3. Poli militari-administrativi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159 IV.1.2.4. Principalele direcţii ale acţiunilor militare . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160 IV.1.2.5. ,,Curăţarea” în localităţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170 IV.1.2.6. Diplomaţia populară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174 IV.1.2.7. Raidurile din munţi şi caravane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176 IV.1.2.8. Războiul subteran . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178 IV.1.2.9. Gafe militare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179 IV.1.3. ARMATA AFGHANĂ ALIATĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180 IV.1.3.1. Sovietizarea armatei afghane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180 IV.1.3.2. Participarea aliaţilor la lupte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184 IV.1.3.3. Cauzele dezertării militarilor afghani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189 IV.1.3.4. Stilul de viaţă al aliaţilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196 IV.1.4. POPULAŢIA CIVILĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200 IV.1.4.1. Reflecţii prealabile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200 IV.1.4.2. Profilul somatic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202 IV.1.4.3. Familia afghană . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206 IV.1.4.4. Locuinţa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211 IV.1.4.5. Subzistenţa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214 IV.1.4.6. Salubritatea şi igiena . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 217 IV.1.4.7. Nivelul social-economic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 218 IV.1.4.8. Spiritualitate, credinţe, obiceiuri (adate), mentalităţi colective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 225 IV.2. ASPECTE DIN VIAŢA COTIDIANĂ A COMBATANŢILOR SOVIETICI IV.2.1. RAPORTURILE IERARHICE DINTRE COMBATANŢI . . . . . . . 232 IV.2.1.1. Relaţiile ierarhice dintre ofiţeri şi soldaţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 232 IV.2.1.2. Raporturile ierarhice extraregulamentare dintre soldaţi. Dedovşcina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 237 IV.2.1.3. Marginalii armatei sovietice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 256 IV.2.2. ASIGURAREA LOGISTICĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 258 IV.2.2.1. Încartiruirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 259

4

IV.2.2.2. Subzistenţa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 264 IV.2.2.3. Uniforma . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 271 IV.2.3. TIMPUL LIBER . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 277 IV.2.3.1. Aspecte generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 277 IV.2.3.2. Igiena şi îngrijirea vestimentaţiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 279 IV.2.3.3. Corespondenţa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 282 IV.2.3.4. Distracţiile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 286 IV.2.3.5. Sportul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 290 IV.2.3.6. Lectura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 290 IV.2.3.7. Tatuarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 291 IV.2.3.8. Hobby, varia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 292 IV.2.4. VICIILE COMBATANŢILOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 294 IV.2.4.1. Drogurile şi narcomania . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 295 IV.2.4.2. Consumul excesiv de alcool . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 301 IV.2.4.3. Traficul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 305 IV.2.4.4. Sexualitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 312 IV.2.5. LEXICONUL MILITARILOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 321 IV.2.5.1. Lexiconul afghan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 321 IV.2.5.2. Alte limbaje . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 322
CAPITOLUL V

IMPACTUL RĂZBOIULUI DIN AFGHANISTAN ASUPRA VIEŢII PARTICIPANŢILOR MOLDOVENI V.1. MORŢI ŞI DESPRE MOARTE ÎN IMAGINARUL SOCIAL . . . . . . 328 V.1.1. Decesul combatanţilor în Afghanistan – subiect tabuizat în societatea sovietică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 328 V.1.2. Dimensiunea tanatică în percepţia combatanţilor . . . . . . . . . . . . . . 337 V.2. HANDICAPURI FIZICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 345 V.2.1. Răniţi şi mutilaţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 345 V.2.2. Maladii: cauze, metode de tratare şi consecinţe . . . . . . . . . . . . . . . . 346 V.3. SUICIDURI ŞI AUTOMUTILĂRI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 352 V.4. PRIZONIERI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 355 V.4.1. Prizonieratul: cauze, consecinţe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 355 V.4.2. Cazul prizonierului Leonid Vâlcu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 361 V.4.3. Cazul prizonierului Vladimir S. din Slobozia . . . . . . . . . . . . . . . . . . 362 V.5. DISPĂRUŢI, DEZERTORI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 364 V.6. FOŞTII COMBATANŢI ,,AFGHANI” ÎN SOCIETATEA ACTUALĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 372 V.6.1. Sindromul afghan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 372 V.6.2. Reinserţia familială şi socială . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 377 V.6.3. ,,Afghanii” sub impactul deschiderii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 396

5

CONCLUZII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 401 BIBLIOGRAFIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 408 ABREVIERI GENERALE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 465 ANEXE Anexa 1. Hărţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 467 Anexa 2. Date statistice despre participanţii la războiul sovieto-afghan, originari din RSS Moldovenească . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 469 Anexa 3. Lista martorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 470 Anexa 4. Propaganda sovietică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 483 Anexa 5. Propaganda afghană . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 489 Anexa 6. Planul de acţiune al unităţilor de elită sovietice împotriva mujaheddinilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 490 Anexă 7. Participarea combatanţilor sovietici la războiul din Afghanistan, reflectată în legitimaţii şi decoraţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 492 Anexă 8. Corespondenţa combatanţilor din RSS Moldovenească la războiul sovieto-afghan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 494 Anexa 9. Prizonieri moldoveni în războiul sovieto-afghan . . . . . . . . . . . . 503 Anexa 10. Banii sovieticilor în Afghanistan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 507 Anexa 11. Documente despre decesul combatanţilor, originari din RSS Moldovenească, în războiul din Afghanistan . . . . . . . . . . . 508 Anexa 12. Creaţiile foştilor combatanţi la războiul sovieto-afghan . . . . . 510 Anexa 13. Registru de termeni (lexiconul afghan, lexiconul militar, argouri, abrevieri, dialecte etc.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 511 Anexa 14. Războiul sovieto-afghan (1979–1989) în imagini . . . . . . . . . . . 519 ABSTRACT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 529

6

Celor care nu s-au întors din război

7

PREFAŢĂ

artea elaborată de Ion Xenofontov, la origine o teză de doctorat (apreciată cu distincţia: Cum Laude) susţinută în cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Istorie şi Filosofie şi Institutul de Istorie Orală din Cluj-Napoca, este o aplicaţie de mare complexitate a metodologiei şi a particularităţilor reconstitutive, analitice şi hermeneutice oferite de istoria orală în reprezentarea unei istorii traumatice din proximitatea noastră temporală. Pornind de la constatarea lui Hayden White că o istorie traumatică precum războiul, genocidele, nazismul, holocaustul, comunismul nu poate să-şi găsească cea mai adecvată reprezentare şi reconstituire decât prin intermediul unei „voci” convingătoare, mijlocii (adică din mijlocul evenimentului) şi care să fie capabilă să emită şi să comunice suferinţa în „mod retoric” în sensul încărcării narative şi stilistice a trecutului traumatizant, cercetarea lui Ion Xenofontov, de istorie orală, este răspunsul la o astfel de provocare şi în egală măsură un exerciţiu reuşit al modului în care comunicarea, reprezentarea şi transfigurarea unui astfel de trecut este realizată prin intermediul memoriei individuale şi colective recuperate la nivelul combatanţilor basarabeni din Afghanistan. Din punctul de vedere al organizării conţinutului cercetării, lucrarea urmează două mari direcţii de investigaţii: o primă direcţie este cea a reconstituirii derulării cronologice a războiului din Afghanistan (de la cauze, motivaţii la consecinţe) şi a doua direcţie este elaborată de modul în care războiul a rămas în memoria individuală şi colectivă prin percepţia adversităţii şi alterităţii afghane, a constantelor vieţii cotidiene în război, a situaţiei-limită şi a strategiilor de supravieţuire, a morţii şi a violenţei transfigurate în imaginarul elaborat în anii războiului şi sublimate la nivelul aşa-numitului simbol afghan ce a marcat biografia postbelică a combatanţilor (criza de identitate în urma experienţelor traumatice, alter ego-ul combatanţilor, criza de adaptabilitate, războiul după război). Există, aşadar, un dialog imanent în structura cărţii într-o istorie a evenimentului şi una a constantelor într-o istorie alertată (politică şi militară) şi o

C

8

istorie lentă recuperată la nivelul sensibilităţilor şi trăirilor conturate de o generaţie şi transmise prin releul psihoistoric al reconstituirii trecutului. Din punct de vedere metodologic cercetarea de faţă a încorporat cel puţin trei nivele: unul centrat de reconstituirea problematică, istoriografică şi ideologică a războiului, al doilea ce urmăreşte modul în care un eveniment din „marea istorie” este consumat la nivelul trăirilor şi percepţiei individuale şi un al treilea nivel, cel analitic şi interpretativ ce urmăreşte prelucrările antropologice, simbolice şi psihoistorice ale unor evenimente violente trăite ca experienţă de viaţă. Pornind de la acest dispozitiv metodologic, lucrarea apelează, în funcţie de articulaţiile tematice şi problematice abordate, la surse ce provin din: istoria orală (interviul individual şi de grup semi-structurat), documente scrise, jurnale, corespondenţă, documente de arhivă ce aparţin discursului oficial (propaganda, ideologia războiului şi acte militare), presă şi lucrări de istoriografie, de polemologie etc. Dacă sursele arhivistice, presa, actele oficiale (deciziile politice şi militare) recuperează o istorie instituţionalizată, sursele orale şi cele memorialistice recuperează şi reprezintă o istorie „trăită” în care actorii evenimentelor îşi dau seama de imponderabilele istorice, de ceea ce nu se vede în discursul oficial al istoriei, şi anume: asumarea şi prelucrarea individuală a discursului ideologizant al războiului, adversitatea şi adversarii în percepţia combatanţilor, strategiile de supravieţuire, percepţia adversităţii afghane, războiul cultural dintre sovietici şi lumea islamică, agenda cotidiană de pe front, vocabularul sau lexicul combatanţilor ce transpune adecvarea şi adaptabilitatea la condiţiile de viaţă şi de comunicare în cadrul frontului, un limbaj al războiului şi al supravieţuirii elaborat ad-hoc, moartea şi prizonieratul în percepţia combatanţilor. Toate aceste aspecte ascunse sau greu detectabile nu puteau fi reprezentate în discursul istoriografic decât prin intermediul istoriei orale, singura ce poate releva o istorie trăită şi narată. Sunt remarcabile efortul şi amplitudinea documentară a cercetării: 125 de interviuri cu martori direcţi şi indirecţi, zeci de arhive personale de corespondenţă şi jurnal, documente din arhiva Ministerului Apărării din Republica Moldova, a Ministerului Muncii, a Uniunii Veteranilor Războiului din Afghanistan, peste 100 de ziare şi reviste, sute de lucrări de specialitate (articole, studii, monografii). Din punctul de vedere al naraţiunii istoriografice se remarcă abilităţile interdisciplinare din construirea discursului reconstitutiv şi analitic extras din

9

psihologie, politologie, sociologie, antropologie culturală, fapt ce conferă cărţii un standard înalt şi de mare complexitate al discursului ei, cu deschideri spre variate lecturi şi utilizări. Dincolo de un segment din istoria războiului, de istorie militară trăită, lucrarea de faţă relevă în mod indirect percepţia unei lumi în schimbare, provocate de dispariţia statului sovietic salvator şi omnipotent ce se suprapune cu evenimentele ce marchează căderea comunismului din 1989 (sfârşitul războiului afghan coincide cu evenimentele din toamna anului 1989 din lumea comunistă). Deopotrivă ea semnalizează modul în care lumea islamică intră odată cu războiul din Afghanistan în prim-planul jocului politic şi militar mondial care, în esenţă, se profilează ca o adversitate culturală faţă de valorile lumii occidentale, adversitate percepută atât de acut în trăirile combatanţilor basarabeni. Această carte este un fragment explicativ şi deconstructiv al pericolelor lansate dinspre lumea islamică spre lumea occidentală confruntată azi cu spectrul şi realităţile terorismului în istoria ultimilor decenii (de la războiul din Golf la cel din Irak şi Liban). Cartea poate fi în egală măsură un manual sui-generis de război şi de supravieţuire, dar şi o expertiză dintre cele mai de luat în seamă, în ceea ce priveşte etica comportamentală şi de comunicare, în contextul confruntării dintre lumea occidentală şi cea islamică. Prof. univ. dr. Doru Radosav, Cluj-Napoca

10

extins pe o perioadă de nouă ani şi şapte săptămâni (1979–1989). purtând cel mai îndelungat război din istoria Uniunii Sovietice. de ruble 1 ) va intensifica şi mai mult criza economică a sovieticilor. de ruble. cât şi a celor din interiorul ţărilor (pentru unele fiind chiar un catalizator al descompunerii instituţiei statale).5 mld. având drept autor al agresiunii URSS. În acest perimetru pot fi menţionate războaiele. Moskva. Dintre acestea se evidenţiază războiul din Vietnam generat de către SUA şi cel din Afghanistan.Motto: „Istoria este cel mai periculos produs chimic al intelectului uman. 110. Paul Valéry INTRODUCERE n istoria postbelică sunt cunoscute o serie de aplicaţii politice acerbe. SR ISO 9 :1997 – şi se referă numai la trimiterile bibliografice şi la bibliografie. venitul public al RSSM în anul 1980 era de 5. p. colapsul Uniunii Sovietice. în final. 1991. fiind condamnate în unanimitate de acea forţă de temeritate – opinia publică.. aveau să finalizeze această imixtiune militară prin victoria lui Pyrrhus. Canalizarea unor sume financiare substanţiale (contribuţia URSS la războiul din Afghanistan a constituit 60 mld. sovieticii. care au modificat atât configuraţia relaţiilor internaţionale. ca paroxism al conflictelor. inextricabile şi inepte. provocate de unele state pe teritoriul altora. Unii autori consideră că războiul din Afghanistan Notă: Transliterarea numelor şi titlurilor ruseşti a fost efectuată conform standardelor internaţionale – International Organization of Standartization. V zaŝitu demokratii i svobody. 1 Î Ševardnadze È. care a marcat. 11 . Pentru comparaţie. Novosti. ea poate să justifice şi să nege totul”. În ceea ce priveşte conflictul militar sovieto-afghan.

Olma-Press. 5 Ibidem. a fost nevoit să implice efective de cca 90 000 de oameni. care. Totodată. de locuitori au emigrat (în Pakistan. 34. 642. războiul a intensificat criza economică (conform profesorului afghan Gany Gausy. . Poteri vooružennyh sil. The Afghan Jihad. 1979–1992. intervenţia sovietică în Afghanistan. iar cel al pierderilor sanitare (handicapurilor fizice) evaluându-se la 469 685 3. prim-planul interesului internaţional. Vestad. Kremlinul. S. nr. a comunismului 2 . Politica mondială după 1945. implicit. prin invazia sovietică. Pentru a menţine Afghanistanul sub influenţa sa. Ruinarea economiei a marcat faptul că această ţară este plasată 2 O. 19. Afghanistanul a avut pierderi financiare de 20 mld. Bucureşti. din considerente de amor propriu.08. numărul total al militarilor sovietici care au efectuat stagiul militar în zonă cifrându-se la 620 000. Rossiâ i SSSR v vojnah XX veka. în condiţiile răbufnirii Războiului Rece” 6. trăind în condiţii de mizerie. Rusia. 6 H. dintre care 90 la sută civili. Allfa. numărul morţilor reprezentând 15 051. Kremlinul. Voennyj ènciklopedičeskij slovar‘. va recunoaşte abia în ultimele momente eşecul în Afghanistan. 17. pe parcursul a 13 ani de război. potrivit specialiştilor. / Pod obŝej redakciej kandidata voennyh nauk.F. dolari americani) şi secesiunea ţării. 5–6 mil. de afghani s-au refugiat în interiorul ţării. p. iar alte 2 mil. 2001. ea ocupă. p. 2007. Enciclopedia statelor lumii. Matei. 12 . Moskva.2001). p. 536.A. Bucureşti. pentru un deceniu. p. Nicolae.. Krivošeeva. Afghanistanul era o ţară uitată. 1994. 1999. Neguţ. 37.C. Polirom. 3 Vezi Peter Calvacoressi. Iaşi. devenind un câmp al confruntărilor americano-sovietice. Farid Maiwandi. a suportat consecinţe de pierderi umane – 1 200 000 de victime. p. Totodată.indiscutabil cea mai gravă greşeală pe care Moscova a făcut-o în politica externă în timpul întregii epoci sovietice” 4 . religioase etc. 1978–1979. mai aproape de lumea medievală decât de cea modernă. în http//www:afghan-politics. în NNI. 2000. Iran). fapt finalizat printr-o amplă confruntare Est-Vest. I. 4 Martin McCauley. Editura Meronia. 2. 522. izolată. Statističeskoe issledovanie. 2008. p. Autorii Enciclopediei statelor lumii (2008) constată pe bună dreptate: „Până în anul 1979.. 1949–1991. professora AVN general-polkovnika G. potrivit unor date oficiale. fiind divizată în perimetrul unui război civil pe principii etnice. America şi războiul rece. Brusc. a semnificat bararea Destinderii şi o . Ingerinţa militară a Uniunii Sovietice în Afghanistan a perturbat profund societatea afghană.. Nakanune vvoda sovetskih vojsk v Afghanistan.a constituit principala cauză a descompunerii Uniunii Sovietice şi.reorientare a politicii externe a mai multe state vizavi de URSS” 5. p.org/ AfghanJihatmhtp (accesat în 07. Moskva.

2-3. a fost transformat într-un mecanism militar. Actualmente. pp. 67-68. op. 19 .în eşalonul celor mai precare state din lume (în 2007 abia a atins un PIB de 1 000 dolari americani /loc. Corupţia marilor puteri. dlâ stud. Chişinău. / Pod red. 11 Vezi Mituri. 8 Âkob Borovoj. O. militare. nr. 2008. – îngropate în sol. Rodrigesa. 40. pp. Bucureşti. 1992. Diana Bencheci. Afghanistanul conform experţilor este „ţara în care se joacă totul cu privire la obţinerea controlului asupra rezervelor energetice ale Orientului Mijlociu” Vezi Miguel Pedrero. Terorismul internaţional în contextul globalizării (analiză politologică). Chişinău. Conform realizatorilor secvenţelor Afghanskij veter. Revistă metodico-ştiinţifică trimestrială. vys.M. Evenimentele din Afghanistanul anilor 1980 au evoluat alături de consecinţele politice. care a alimentat/alimentează terorismul internaţional 10.A. pp. în Studia Universitatis. 2003. Vlados. pp. 2009]. 2007. 13. 2008. Revistă ştiinţifică a Universităţii de Stat din Moldova. p. 36-37. Chişinău. în NV. 2005. fără a fi ulterior înapoiată 8. Conform datelor statistice. Afghanistanul este regiunea de pe Glob cu cele mai multe mine antipersonal – peste 10 mil. Institutul Militar al Forţelor Armate. p. 68.) 7. economice şi cu unele de ordin cultural. nr. nr. Drept urmare a războiului din Afghanistan s-a activizat extremismul islamic. 3. inclus în arcul instabilităţii şi al conflictelor de lungă durată. Afghanistanul. în Administrarea publică. Aspectul politico-militar. 2000. 10 Vezi Ion Frunze. p. p. O poziţie aparte în războiul sovieto-afghan au avut-o participanţii originari din RSSM. 26 . 17. Influenţa terorismului asupra conflictelor armate. /Sub redacţia lui Monique Segrè. učeb. Aprel‘skaâ revolûciâ zakončilas‘ v aprele. subiectul referitor la războiul sovieto-afghan este reflectat în 15 filme artistice. A. Moskva. unde cultura războiului şi violenţele constituie şi actualmente principalele puncte de referinţă. Securitatea ecologică.. (1945–2000). 2009. 119-125. Strategii şi minciuni în politica mondială. Autoreferat al tezei de doctor în ştiinţe politice. dintre care 301 şi-au pierdut viaţa. 30 let spustâ. 10-11. simboluri în societatea contemporană. cit. Vestad. pp. zavedenij: 3 č. Chişinău. 7 13 . 9 Constantin Manolache. rituri. Dokumental‘nyj fil‘m. O parte substanţială a valorilor cultural-istorice a fost distrusă sau sustrasă şi transportată de către sovietici pe teritoriul URSS. Litera Internaţional. Timişoara. Organizaţiile extremiste şi impactul lor asupra terorismului internaţional. Posveŝaetsâ 30 godovŝine vvoda vojsk v Afghanistan [Po zakazu Soûza veteranov vojny v Afghanistane Respubliki Moldova. Amarcord. a riturilor şi a simbolurilor din societatea contemporană 11. specialiştii au surprins faptul că fenomenul afghan a determinat o reevaluare a miturilor. Cristina Ejova. Marcel Bencheci. cifra totală a acestora se estimează la 12 500 de militari. 168-169. Novejšaâ istoriâ stran Azii i Afriki: XX vek : učeb. Nu vom trece cu vederea nici impactul nefast pe care îl provoacă această tensiune asupra programelor de protecţie a naturii şi la accelerarea presiunii antropogene asupra mediului înconjurător 9. 4 sunt dispăruţi.

dar şi pentru întreg spaţiul sovietic.afghani”.01. 28. interesul comunitar faţă de foştii combatanţi sovietici şi a reprezentat. p. cu o experienţă inedită.1960. În acest context. p. Chişinău. cu o altă civilizaţie 13.iar 700 au rămas invalizi 12. De fapt. ucrainenii. a bifat. Un moldovan – participant la eliberarea naţională a norodului indonezian. situaţii tensionate. stratificarea unui segment social. 109..Mesopotamia pruto-nistreană” a cunoscut. cunoaşterea limbii etc. pe de altă parte. Kremlinul s-a reorientat. au favorizat cazurile de evadare. războiul din Afghanistan a marcat o detaşare de societatea sovietică (dimensiune extrem de dificil de realizat în contextul unui regim totalitar) şi o interacţiune. primii soldaţi mobilizaţi proveneau din regiunile asiatice ale URSS. Astfel. moldovenii din teritoriul pruto-nistrean au avut o imagine pozitivă atât în rândul ofiţerilor.. Teriokina. pe de o parte. şi de componenţa naţională a armatei sovietice în Afghanistan. Pentru participanţii din RSSM. Din această perspectivă este imperios un studiu de cercetare şi analiză a cauzelor care provoacă aceste situaţii conflictuale. în premieră. deoarece. care a fost nominalizat cu vocabula . moldovenii (românii). chestiune ce şi-a lăsat amprenta asupra includerii moldovenilor în acest eveniment istoric major.afghani”. Cartdidact. 2000. elementele etnice şi lingvistice urmau să constituie componentele principale ale proximităţii dintre armata sovietică şi cea afghană. Această identificare a veteranilor . Astfel. 13 Populaţia din . cât şi în cel al soldaţilor sovietici din alte regiuni. 4. în opinia liderilor sovietici. în mod participativ. marile evenimente din istoria asiatică încă din secolul al XIX-lea. după revenirea în URSS. Dat fiind acest fapt. 14 . „Politica naţională” în Moldova sovietică (1944–1989). drept o categorie aparte în comunitate. Grosso modo. pe lângă factorii politico-militari. de sustragere şi vindere a armelor.. a generat o serie de disensiuni. situându-se astfel în perimetrul unei mobilităţi geografice şi sociale 14. belaruşii. plasată deseori în dihotomie cu comunitatea. considerent ce i-a plasat. graţie devotamentului şi comportamentului sincer. lucrurile aveau să ia o altă turnură. iar pentru unităţile militare din Afghanistan au fost luaţi în vedere militarii din partea occidentală a Uniunii Sovietice: ruşii. Dinamica implicării moldovenilor în acest război a fost condiţionată. 14 Igor Caşu. deoarece litigiile istorice regionale. Vezi I. fosta RSSM a fost implicată în războiul din Afghanistan şi prin intermediul unor între12 Potrivit datelor din arhiva curentă a Uniunii Veteranilor Războiului din Afghanistan din Republica Moldova. în MS. o identificare distinctă a unor oameni care au trecut printr-o serie de evenimente traumatizante. Odată cu participarea unui important contingent de militari. chestiuni marcate de considerente incognoscibile reciproce şi de lipsa unui dialog constructiv. putem constata că pe parcursul războiului sovieto-afghan componenţa naţională a trupelor ce luptau în Afghanistan a suferit modificări substanţiale.

Chişinău. Dialogul întreţinut cu martorii activi la . nr. XVII–XVIII). 1. Lucrarea se înscrie 15 Viorel Patrachi. care oferă soluţii alternative discursului istoric. lărgesc imaginea intervenţiei sovietice din Afghanistan. în International Conference of Young Researchers.. Moldaviâ i moldavskie kommunisty. 18 Unii observatori plasează cercetarea războiului în perimetrul filosofiei. 6-7. p.. 2008.Mercuriu” 15. Političeskaâ hronika perelomnoj épohi 1988–2008. Moskva.. în cea de autori în elaborarea discursului istoriografic 17. documentelor convenţionale în evaluarea evenimentelor istorice. Mircea Druc sau lupta cu ultimul imperiu. 114. o perturbare a cursului firesc. 228.marii istorii”. pp. 1. de promovare a evitării lui în viaţa socială. Disciplina memoriei. marcând. ca un mecanism sintetizator al informaţiilor furnizate de alte domenii ale ştiinţei. contribuţii originale din domeniul polemologiei. Ion Xenofontov.A.celor mici” constituie una din dimensiunile abordate cu mare interes în demersul istoriografic. Deoarece se constată că în a doua jumătate a secolului al XX-lea cercetarea istorică a cunoscut. 2009. actualmente povestea .prinderi care produceau articole pentru Ministerul Apărării al URSS. Zamolxe. în Revista de filozofie. 5.. adică incidenţa . Chişinău.. 2009.. Bucureşti. Filosofia războiului şi problema progresului în istorie... cel puţin în ţările lumii aflate sub controlul ideologic comunist. cum ar fi cazul firmei . 16 Alexandru Zub. Vezi Vitalie Rotaru.planetei” memoriei 16.. Idem. 1. Chişinău. Cosmin Budeancă. a memoriei trăite şi narate. şi de acceptare deliberată a valorilor coexistenţei paşnice. 17 Doru Radosav. 2008.D. deşi uneori fragmentare şi profund subiective. . 2002. implicit. vezi Cornel Jurju. Problema războiului şi a păcii în gândirea filosofică românească (sec. Buletinul Fundaţiei Academice . 15 . privite în ansamblu. ca subiecţi ai cercetării ştiinţifice. Zurab Todua.arhive vii”. 2003. IX. de înţelegere a fenomenului războiului şi a consecinţelor sale 18. Xenopol” din Iaşi. pp. sociologie şi ştiinţe politice. în Xenopoliana. 3-4. Cluj-Napoca. 117-122. Dacă în perioada sovietică a fost eclipsată de discursul public al istoriei. p. 101-106.Suferinţa nu se dă la fraţi…”: mărturia Lucreţiei Jurj despre Rezistenţa anticomunistă din Apuseni (1948–1958).. nov. Istoria subiectivă. 1998. actualmente se impune ca anumite evenimente să fie analizate şi abordate de istorici prin prisma unor schimbări paradigmatice în domeniul cunoaşterii omului şi a acţiunilor acestuia.marea istorie”. Interviul – valenţă a democratizării discursului istoriei recente. se metamorfozează din ipostaza de participanţi în cea de naratori şi. se apelează la cartografierea . Aceste observaţii-constatări ale foştilor combatanţi. în RIM. 6 ed. 378. Dacia. nr. p. Războiul sovieto-afghan constituie unul dintre impacturile majore ce deschide perspectiva unei investigaţii complexe – de reconstituire (prin intermediul instrumentelor istoriei orale) şi conexare a unor destine individuale cu „marea istorie”. 2009. În acest sens.extragerea” din anonimat a actorilor unui act istoric important şi actual al secolului al XX-lea şi punerea în circuitul ştiinţific a unor veritabile . nr. p. Dezideratul prezentei lucrări îl constituie . p. totodată.

prin discutarea unor aspecte inedite şi chiar . 16 . în exclusivitate pentru zona istoriei recente. în Tyragetia. 1999. o încercare de a aborda un subiect estompat prin prisma multidisciplinară..neacademice”.în dimensiunea istorico-hermeneutică. constituind o tendinţă de extindere. a discursului istoric referitor la tema cercetată şi analizată. Importanţa acestei teme este semnificativă şi graţie faptului că se efectuează. 275-280. 19 Elena Postică. de a face din memorie o formă a justiţiei 19. Memoria istorică ca formă a justiţiei. IX. nr. pp. semnificativă în mod special pentru istoria timpului prezent.

se caracterizează printr-o abordare a conflictului militar axată pe propaganda sovietică. jalonată de restructurarea gorbaciovistă (mijlocul anilor 1980). specialiştii şi opinia publică din spaţiul ex-sovietic s-au aliat acestuia) şi de întreaga comunitate internaţională. cu o tratare ce semnala aspiraţiile proprii asupra chestiunii afghane. liderilor şi analiştilor politici. prin reliefarea simptomatologiei unei .CAPITOLUL I REPERE ISTORIOGRAFICE ŞI METODOLOGICE DE CERCETARE I. s-a plasat literatura de specialitate occidentală. În contextul unui stat totalitar – URSS.. Drept urmare. era sprijinit de un număr mare de autori (după destrămarea Uniunii Sovietice. ostil agresiunii militare din Afghanistan. Curentul proafghan. care. În construcţia istoriografică sovietică constatăm două etape care au influenţat baza discursului istoric. GRADUL DE INVESTIGAŢIE ŞTIINŢIFICĂ A TEMEI privire generală în literatura de specialitate relevă interesul deosebit al istoricilor. în timp ce curentul opus. iar cea de-a doua etapă. discursul istoriografic s-a aglutinat cu propaganda şi cu mesajele liderilor politici. de mass-media şi de literatura publicată în perioada sovietică. Prima etapă (sfârşitul anului 1979 – mijlocul anilor 1980). ziariştilor etc. Întreaga comunitate occidentală s-a canalizat pentru a deconspira intervenţia sovietică în Afghanistan. Fiecare dintre părţile implicate în mod direct sau tangenţial în perimetrul conflictului militar a expus viziuni specifice. a fost susţinut de către conducerea de la Kremlin. ce sprijinea ingerinţa militară. s-au cristalizat şi articulat tendinţele istoriografice ale momentului intervenţiei sovietice în Afghanistan. având drept punct de pornire intervenţia URSS în Afghanistan. au fost analizate prin prisma a două mari curente: pro şi antiafghan. faţă de fenomenul afghan. luate grosso modo. Polaritatea politică care a configurat lumea postbelică a caracterizat şi demersul istoriografic asupra subiectului enunţat.răni deschise” O 17 .1. La extrema abordării sovietice.

în VI. B. Direcţia de abordare a războiului din Afghanistan în literatura sovietică. Afghanistan segodnâ. 122. Novye puti Afghanistana. Brejnev. 24 Programma Komunističeskoj Partii Sovetskogo Soûza. Grossman. Editura Agenţia de presă Novosti.. Politizdat Ukrainy. Mokrusov. Albatros. Pakistan i imperialističeskie deržavy: 70-e – načalo 80-h godov.contingentului limitat sovietic” (formulă lansată de D.. are ca punct de reper şedinţa Biroului Politic din 27 decembrie 1979 21. Voenizdat. prin expunerea laitmotivului despre . 297. preşedintele Sovietului Suprem al URSS. care reprezenta o ameninţare la hotarul de sud al URSS. Drept urmare a directivelor oficiale. Un disident în arhivele Kremlinului. 5. confirmate pe parcurs de o serie de programe ale partidului comunist 24. Političeskij arhiv XX veka. participarea .S. 1986. Kiev.imperialismului american”. 22 Luările de cuvânt şi articole din anul 1980 ale tovarăşului L. Izvestiâ. valabilă cu mici nuanţe până la mijlocul anilor 1980. au semnalat publicarea unei game de materiale referitoare la implicarea din exterior. 131-142. totodată. nr. Kirienko. Astfel. Ustinov. Moskva. Moscova.în problema afghană 20 şi finalizată cu replierea trupelor sovietice din Afghanistan (1989). marchează publicarea unor reflecţii care au instituit o distanţare faţă de varianta oficială a războiului.oamenii politici şi sovietologii şi-au propus care mai de care teoriile. În literatura sovietică. 1986. ministrul apărării al Uniunii Sovietice.V. F. tinzând să explice comportamentul sovieticilor în modul în care i se părea fiecăruia cel mai avantajos” 23. Moskva. pp. 1981. 1981. Voenizdat. pp. 3. p.. 1998. Este de specificat faptul că liderii sovietici şi publicaţiile oficiale.I. Moskva. 120 dnej v Kabule. R. secretarul general al CC al PCUS 22. Moskva. au fost emise indicaţii oficiale. 1983. Judecată la Moscova.F. B. P. 21 A. 23 Vladimir Bukovski. Po dolgu internacionalistov. 4. în mod special cea americană. Novaâ redakciâ. 1984. 1980. Mukimdžanova. 1993. pp. pakistaneză. Iz afghanskogo bloknota voennogo žurnalista. 1985. Moskva.. Kahhar Rašidov. CRU. 18 . pentru a disimula intervenţia militară efectivă a sovieticilor) în Afghanistan era 20 Političeskij doklad Central‘nogo Komiteta KPSS XXVII s‘‘ezdu Komunističeskoj Partii Sovetskogo Soûza. nr. Sekretnye dokumenty iz osobyh papok: Afghanistan. .I.ajutorul internaţional” împotriva . Marbanov. Izgaršev V. NTS i afghanskaâ kontrrevolûciâ. imperative societăţii sovietice. Izdatel‘stvo Nauka. Aceste deziderate ale autorităţilor sovietice. au conservat discursul despre războiul sovieto-afghan începând cu sfârşitul anului 1979 şi până la descompunerea URSS (1991). Politizdat. tinzând. 3-7. 120. p. F. asupra evenimentelor din Afghanistan 25. să minimalizeze sau să prezinte într-o lumină cât mai favorabilă acţiunile armatei sovietice în ţara vecină. 10. Moskva.. 1981. 25 Vadim Kassis. secretar general al CC al PCUS. p. Brejnev. Pravda. obediente sistemului administrativ de comandă.M. Moskva. fiind susţinută şi de către L.

armatei afghane aliate. Sovetskij pisatel‘. pesticide… şi mărfuri de primă necesitate pentru gospodăria sătească din diverse kişlakuri”27. Ob idejno-vospitatel‘noj rabote po ukrepleniû boevogo sodružestva sovetskih i afghanskih voinov. Voenizdat. 1988.N. Moskva. /Pod red. 1985–1991.ajutor în construirea şcolilor. 45. Svet nadeždy.G. Û. Afghanistan glazami očevidca. 1988. Novosibirsk. A. 19 . Moskva. se publicau materiale despre . drumurilor etc. Po zakonam bratstva. Viren. 10. pp. 1984. p. Zvezdy podviga.A. Suhoparov. Ustinov.M. p. V. Loškarev.31 26 V. Moskva. Cartea Moldovenească.).ajutorului internaţional”26 şi crearea imaginii unei armate ce simboliza un . 13-16. fântânilor. 31 Valerij Suhodol’skij. Bočarov. Čto est‘ čto v mirovoj politike. Moskva. Primakova i A. N. care până atunci nu l-au văzut niciodată. dezvoltarea învăţământului. 10. G. 1984. se persevera asupra . Dokumental‘naâ povest‘. 1988. în antiteză cu contribuţiile la confruntările militare. Afghanskij dnevnik. v Afghanistane. 1987.I. 1980. Derevo v centre Kabula (Dokumental‘nyj roman). 1981. Molodost‘ revolûcii. materiale de construcţii. 42. pp. Gromkaâ tišina. A. Moskva. 1986. Moskva. Prohanov. N.” 29 Pentru a camufla intervenţia armatei sovietice şi realitatea cotidiană din Afghanistan. 1986. 1982.viaţă constructivă” din această ţară. Parol‘ – revolûciâ: Afghanskij fotodnevnik. Šedroe.. Morenko. au aprovizionat (pe afghani – n. inclusiv la dezvoltarea economiei (sic!). în una dintre culegerile publicate la Chişinău în anul 1985 se relatează despre plutonierul Mostov şi camarazii săi din Afghanistan care . Moskva. Byl i videl… (Afghanistan. Tam. Gennadij Bočarov. Unele referinţe de genul celor relatate mai sus comportă situaţii ilariante: . Smena èpoh. 1982. Progress. la sfârşitul anilor 1980. Moskva. G. Očerki. 12. Molodaâ Gvardiâ. Pod afghanskim nebom. Izvestiâ. 10. Na zemle Afghanistana. Gajdar. Moskva.. Molodaâ Gvardiâ.. Vl. Opalennyj porohom rassvet.) cu tehnică. 28 Verčenko Ûrij. Moskva. T. 1-2. Kim Selihov. De exemplu.P.n. Ého razbužennyh gor. Gorâčie sekundy žizni (dokumental‘naâ povest‘ i očerki). poziţie acordată. 30 G. 29 Û. şi-i ajută pe dehkani (ţărani – n. consolidarea relaţiilor de prietenie sovietoafghane etc. Moskva. În acelaşi stil propagandistic. de parcă pentru aceasta era nevoie de prezenţa unei armate străine. Samojlenko. 1987. Moskva.A. Povolâev Valerij.S.eroismul poporului afghan” 30..M. Dynin. lichidarea analfabetismului. 1985. Novosibirskoe kn. 1988.. în exclusivitate. 1986). 53-57. G. My – voennye inženery. Afghanskij dnevnik. nr. 1981. Vlasova. G.prezentată.ajutor fidel al poporului afghan”. G. I. I. Voenizdat. Internacional‘naâ missiâ sovetskogo voina. în mod paradoxal cu cele enunţate mai sus.n. p.. 2-6. Moskva. nr. Afghanistan. Vasil‘ev.În timpul liber iau în mâini plugul (militarii sovietici – n. E. Kak otkryvaeš‘ stranu. Slovar‘-spravočnik. se relata despre o .. în VV. Moskovskij rabočij. în publicaţiile Ministerului Apărării al URSS era reflectată misiunea internaţională a armatei sovietice în Afghanistan: de a acorda .M. izdatel‘stvo. nr. pp. în KVS. Verstakov. 27 Sčastie armejskih dorog. Musaelân. DOSAAF. în VV. 1987. 1986. Snegirev.) la lucrarea pământului”28. /Sost. Moskva. Chišinev. t. Krasikov. 1987.au efectuat diverse activităţi: au ajutat să construiască şi să repare. Sovetskij pisatel‘.n.

Ideologiâ. Moskva. 1989. Teplinskij. Au fost publicate studii în care se atenţiona asupra erorilor politicii externe sovietice 37. în Afghanistan. A. Neskol‘ko žiznej afghanskoj vojny. Istoriâ. 14. 1985. 36 G. în ÈP. 39 Devid Remnick. beneficia de acces la serviciile de informaţii secrete şi chiar la M. 1989. pp. în Rodina. Sprâtannaâ vojna. 33 L. istoriei armatei afghane 35. Rašidov. 37 Novaâ filosofiâ mira i vnešnepolitičeskaâ deâtel‘nost‘ KPSS. A. Voenizdat. 113–114. New York. Începând cu mijlocul deceniului nouă al secolului al XX-lea. Având 32 Afghanistan: bor‘ba i sozidanie. Lenin’s Tomb. 1986. Moskva. Taškent. Intelligenciâ v političeskoj žizni Afghanistana. statej. în SŠA. pp. Gl. /Sost. 40 R. Moskva. 59. Vost-Sib. Random House. nr. Moskva. Izdatel‘stvo „Fan”.T. 26-32. 1982. Sb. 1983. Kn.B. în URSS au fost editate materiale care erau plasate anterior în zona tabu asupra evenimentelor din Afghanistan. Aleksandr Filipov. red. 1985. 38-41. Nauka. şablonul ideologic despre războiul sovieto-afghan 36. Ûrgenson. tinzând să marginalizeze. Kem byli my v strane dalekoj?. 35 Istoriâ vooružennyh sil Afghanistana. 1984. O. 1989. 8. Korgun. Sovetskaâ istoriografiâ Afghanistana (80-e gody). Nauka.38 Una dintre revistele de avangardă care a publicat materiale obiective despre ororile luptelor din Afghanistan a fost săptămânalul Ogonёk. 52. în MN.A. problemele reinserţiei sociale etc. kul‘tura. Istoki . 29-31. Uroki Afghanistana. pp. imergentă din actualitatea subiectului şi care venea să suplinească discursul oficial referitor la războiul din Afghanistan a fost dedicarea unor monografii relaţiilor sovieto-afghane 33. L. p. asasinarea populaţiei civile. Èkonomika. Utro svobody (Afghanskaâ tetrad‘). Nauka. 1993. G. Nauka. Gorbaciov 39. nr. Politika. izd-vo. Kak èto načinalos‘ v Afghanistane. 1747–1977.1990. pp. Politizdat.S-a încercat.. Cel care furniza informaţii revistei era un jurnalist de 30 de ani. 7.08. Irkutsk. Moskva. 34-42. pp. O altă gamă de abordare. Lukin. pp. Sovtesko-afghanskie otnošeniâ i ih buržuaznye fal‘sifikatory (1978–1983). nr. nr. 82-91. Artyom Borovik. 19. Halfin. în NV. rolului intelectualităţii afghane în viaţa social-politică 34. 1989. G. totodată. The Last Days of the Soviet Empire. O formă alternativă a demersului oficial despre conflictul militar au constituit-o publicaţiile sovietice care prezentau aspecte din viaţa cotidiană afghană sau un bogat material factologic despre Afghanistan. ékonomika. N. Genrikh. lit-ry. O direcţie aparte în literatura sovietică şi post-sovietică a constituit-o publicarea unor cercetări istoriografice asupra subiectului enunţat 40. 1989. Moskva. Moskva. 46.P. Černeta. V. p. 1989. 20 . 6. 34 V. care graţie susţinerii tatălui său. vost. pe cât era posibil. Adamovič. p. Trudnyj put‘ v buduŝee. 1989. În presă au apărut materiale referitoare la subiectele absconse ale războiului: prizonierii de război. echivalarea imaginii soldaţilor ce-şi satisfăceau serviciul militar pe teritoriul Uniunii Sovietice cu acei din Afghanistan 32. Elin. SSSR i Afghanistan (1919–1981). 38 Pavel Demčenko.krovavyh igr”.

21 . 1988.. T. Moskva. 1989. survenită pe fundalul retragerii trupelor sovietice din Afghanistan şi al demitizării . . Avtoreferat na soiskanie učenoj stepeni kandidata istoričeskih nauk. S. rolul PPDA şi al altor organizaţii în viaţa social-politică afghană 44. istoricii sovietici prezentau informaţii . 1988. NDPA i obŝestvennye organizacii Afghanistana v osuŝestvlennye nacional‘nodemocratičeskih preobrazovanii (seredina 60–80-h godov XX veka). Meždunarodno-pravovye aspekty uregulirovaniâ situacij vokrug Afghanistana.). Molodežnoe dviženie v Afghanistane (1945–1988 gg.A. Kiev. O caracteristică majoră a istoriografiei războiului din Afghanistan din spaţiul sovietic/ex-sovietic. 1988. Avtoreferat na soiskanie učenoj stepeni kandidata istoričeskih nauk. S.V.). Kostîrea (acesta fiind consultantul ştiinţific al Uniunii Veteranilor „afghani” din Ucraina) au publicat lucrări ample consacrate istoriografiei războiului sovieto-afghan 41. Abdulov. problemele şi perspectivele reglementării conflictului regional afghan (1978–1989)45.V. 2005.). 42 K..). Kostyrâ. Istoriografiâ vojny v Afghanistane (25 dekabrâ 1979 – 15 fevralâ 1989 gg.V.ca obiectiv prezentarea unor imagini favorabile armatei sovietice. problema afghană în contextul dreptului internaţional 46. E important faptul că o parte dintre autorii disertaţiilor au fost participanţi la războiul sovieto-afghan. Stanovlenie i deâtel‘nost‘ profsoûzov Afghanistana. bibliografiâ specoperacii SSSR v Afghanistane (1979–1989 gg.). o constituie instituţionalizarea ştiinţifică a temei. Taškent. Avtoreferat na soiskanie učenoj stepeni kandidata nauk. Kostyrâ.Explozia” de teze de doctorat.deconspirative” ale . A. Autorii ucraineni S. 44 Ahmad Valy.. Iskandorov. 43 D.A. Baku. a avut drept subiecte de cercetare: acţiunile tineretului afghan 42. Avtoreferat na soiskanie učenoj stepeni kandidata nauk. Červonopiskij. Aprel‘skaâ revolûciâ v Afghanistane i nekotorye voprosy meždunarodnogo prava. Istoriografiâ. 1988. La sfârşitul anilor 1980 – începutul anilor 1990 au fost susţinute o serie de teze de doctorat referitoare la Afghanistan. 1990. Avtoreferat na soiskanie učenoj stepeni kandidata istoričeskih nauk. Moskva. adică plasarea acestui subiect estompat în mediul academic. Doneck. prin minimalizarea participării acesteia la acţiuni militare. Ahundov. Pamir. Cervonopiskii şi S. constituirea şi activitatea mişcării sindicale 43.V. Problemy i perspectivy uregulirovaniâ afghanskogo regional‘nogo konflikta (1978–1989 gg. 2009. 1989. relaţiile sovieto-afghane (în baza materialelor de 41 S.falsificatorilor burghezi”. Avtoreferat na soiskanie učenoj stepeni kandidata istoričeskih nauk. 1989.G. Taraki. istočnikovvedenie. în mod special din regiunea asiatică. Moskva. Sozdanie i ukreplenie Narodno-Demokratičeskoj Partii Afghanistana (1965–1978 gg. Avtoreferat na soiskanie učenoj stepeni kandidata istoričeskih nauk. 45 S. Avtoreferat na soiskanie učenoj stepeni kandidata istoričeskih nauk. Baku.V. 46 G. Hasibulla Peštaz.ajutorului internaţional”.. Moskva.). Moskva. Salimi. Bor‘ba Narodno-demokratičeskoj partii Afghanistana za razvitie narodnogo obrazovaniâ i podgotovku nacional‘nyh kadrov v DRA (1978 –1984 gg.

S. Cehoslovacia şi alte ţări din Europa de Răsărit (anii 1980)49. când. 52 Gulam Omar Rasuli.K. Mărturiile tumultuoase ale intervievaţilor au surprins viaţa interioară a militarilor sovietici. Destruktivnaâ rol‘ islamskoj opozicii v političeskom uregulirovanii afghanskoj problemy v 1979–1989 godah. Svetlana Aleksievitch. colaborarea culturală 48. M. cât şi în Franţa: Svetlana Aleksievič. Dušanbe. subminând discursul propagandei URSS faţă de intervenţia armată. presa afghană (1978–1989) 50. Rol‘ SMIP i razvitii družestvennyh otnošenij stran s različnym političeskim stroem (Na primere SSSR i Afghanistana 1978–1987 gg. Problemy i protivorečiâ kul‘turnogo sotrudničestva SSSR. Derâbin. Sirii. Мoskva. 51 V. stran Vostočnoj Evropy s razvivaûŝimsâ gosudarstvami (Istoriko-sravnitel‘noe issledovanie opyta 60–80-h godov na primere Alžira. Moskva. Cinkovye mal‘čiki. Avtoreferat na soiskanie učenoj stepeni kandidata istoričeskih nauk. Akimbekov. Molodaâ Gvardiâ. În 1990.R. cooperarea dintre Afghanistan. 1990. Avtoreferat na soiskanie učenoj stepeni kandidata istoričeskih nauk. Usmonov. se caracterizează prin deideologizarea discursului istoriografic. Literatura postbelică din spaţiul sovietic/ex-sovietic. Radžabov. în premieră pentru spaţiul sovietic. jurnalista rusă Svetlana Aleksievici a publicat în revista Drujba narodov (Prietenia popoarelor)54 o serie de interviuri cu foşti combatanţi sovietici din Afghanistan. 22 . Moskva.presă) 47. Sovetsko-afghanskie otnošeniâ (po materialam periodičeskoj pečati na uzbekskom âzyke 1919–1939). 1990. Cinkovye mal‘čiki. nr. inclusiv cele din perioada războiului sovieto-afghan 52. Mirzaev. 1991)..). Moskva. 1990. Rezistenţa afghană 51. 7.A. Moskva. Avtoreferat na soiskanie učenoj stepeni kandidata istoričeskih nauk. 1993. segmentarea . Avtoreferat na soiskanie učenoj stepeni kandidata istoričeskih nauk. 1990.problematicii afghane” şi aducerea în primplan a surselor istorice inedite. Les Cercueils de zinc. Bourgois. 1999. 1989. Avtoreferat na soiskanie učenoj stepeni kandidata istoričeskih nauk. în Družba Narodov. Osobennosti sotrudničestva Afghanistana s Čehoslovakiej i drugimi stranami Vostočnoj Evropy v 80-e gody. 48 Â. Avtoreferat na soiskanie učenoj stepeni kandidata istoričeskih nauk. Taškent. Avtoreferat na soiskanie učenoj stepeni kandidata istoričeskih nauk. Almaty. 54 Svetlana Aleksievič. Afghanistana). circumscrisă conflictului militar din Afghanistan. Strel‘kova. 1990. conflictul afghan şi problema securităţii în Asia Centrală 53. care au lărgit considerabil peisajul tradiţional al fenomenului afghan. au fost editate o serie de docu47 R. Afghano-iranskie otnošenie na sovremennom étape. relaţiile afghano-iraniene. Sistema periodičeskoj pečati sovremennogo Afghanistana v 1978–1989 gg. Afghanskij konflikt i problemy bezopasnosti Central‘noj Azii. 50 R. Moskva. 53 S. 49 Marcel Cintalan.M. Un eveniment de turnură în producţia istoriografică îl constituie anul 1991. Avtoreferat na soiskanie učenoj stepeni doktora istoričeskih nauk. 1990. 1990. I. (Lucrarea a fost editată sub forma unei monografii atât în Rusia. Paris.

fiind prezentat. Po surovoj škale boâ. 1993. V. Gareev 57 şi diplomatul G. 56 55 23 . Isaev. 5. consideraţii surprinse din praxisul URSS62. Agresiunile Uniunii Sovietice împotriva lumii. au reuşit.M. în NNI.M. 1991. 2. În unele studii s-a evidenţiat faptul că soldaţii sovietici nu aveau nivelul necesar de pregătire teoretică şi practică pentru a face faţă situaţiei beligerante din ţara vecină63.. Kak prinimalos‘ rešenie o vvode sovetskih vojsk v Afghanistan i ih vyvode. cum ar fi medicina. în VV. în mod ştiinţific. Punžin. 1992. A. Kornienko. Lâhovskij. pp. Moskva. Trudnyj put‘ k Ženevskim soglašeniâm 1988 goda po Afghanistanu. nr. răspunzând unor provocări ale mediului social şi politic. 63 V.M.A. chiar printr-un titlu sugestiv – Tainele războiului afghan – într-o nouă lumină interpretativă. 60 V. Hristoforov 60 au studiat aspectele de drept internaţional ale intervenţiei militare sovietice în Afghanistan 61. Autorii cărţii. Vagrius. 5. juriştii S.M. 2. 2008. reuşind o performanţă de . 1997. Idem. 44-45. (608 pagini). Plastun a efectuat o analiză a rolului consilierilor sovietici în războiul sovieto-afghan59. pp. Ljahovskij şi V. 209-230.M. Interesul deosebit faţă de războiul sovieto-afghan a suscitat mobilizarea altor domenii ştiinţifice. Moskva. 61 S. 123-130. pp. Contextul istoric al intervenţiei sovietice în Afghanistan a fost reflectat de către istoricul militar M.M. 1.A. s-au publicat şi o serie de articole de specialitate. pp. concretizat şi în alte lucrări valoroase. Afghanistan. (I). un amplu material despre imixtiunea militară sovietică în Afghanistan 55. în acord cu subiectul enunţat. religia. pp. 16-26. 1993. A. Vahromeev atenţiona asupra aspectului etic şi culpabilităţii liderilor sovietici în problema afghană. pp. 24-28. Progress.A Lâhovskij. sociologia.mente inedite. în AAS. 1989. nr. 59 V. Război contra speciei umane. 1990. în Sovetskoe gosudarstvo i pravo.A. 270. 7-10. 3. în care au fost aplicate metode de cercetare temeinice. Oleg Sarin. 1919–1989. 23-47. Plastun.ajutorul internaţional” al Uniunii Sovietice în Afghanistan. S. 107-118.bestseller” pe piaţa ex-sovietică a cărţii 56. participant la războiul din Afghanistan. Alături de studii de sinteză referitoare la războiul sovieto-afghan. Zabrodin (primul colonel. pp. Moskva. nr. 7. 58 G.S. Gor‘kij urok. nr. Zabrodin. nr. 62 Pogruženie v trâsinu (anatomiâ zastoâ). A. nr. 1999. A. pp. 1995 (650 pagini). psihologia. Afghanskaâ problema – tri goda bez sovetskih vojsk. Vvod sovteskih vojsk v Afghanistan: meždunarodno-pravovye problemy. să distrugă mitul despre . iar A. Ljahovskij a continuat proiectul de cercetare. în MŽ. 1991. 57 Mahmut Gareev. Tragediâ i doblest‘ Afghana. Punjin şi V. Plamâ Afghana. şi al doilea jurnalist). Planeta. GRI ISKONNA. Moskva. 1993. V. în NNI. (II). nr. Antet. Hristoforov. Lev Dvoretsky. Tajny afghanskoj vojny. Kornienko58. p..

K. 11. Otdel‘nye posledstviâ i reabilitaciâ postradavših. 1989. pp.a. în VMŽ. în PŽ. Istoriografia occidentală a expus. Smyslovye struktury učastnikov afghanskoj vojny. 67 M. nr.T. nr. nr. Tendinţelor expansionismului fără precedent ale Uniunii Sovietice 70 sau ale imperialismului rus 71 îi erau etalate cauzele intervenţiei militare din perspectiva factorului religios. Philadelphia. Pričiny i mehanizmy razvitiâ sindroma dificita massy tela u voennoslužaŝih v usloviâh žarkogo klimata i gorno-pustynnoj mestnosti. 1991. pp. 65 D.A. Znakov. Psihopatologiâ geroičeskogo prošlogo i buduŝie pokoleniâ. Armand Colin.V. 70 Jaques Lévesque. 5. nr.. V. Reintegrarea în familie şi în societate a foştilor participanţi la războiul sovieto-afghan a fost analizată în studiile de specialitate ale autorilor (majoritatea psihologi) A.D. Olişanskii 65..a. 10. Negaev. M. 164-165. p. Psihologičeskoe issledovanie stereotipov ponimaniâ ličnosti učastnikov vojny v Afghanistane. 1991. 21-25. University Press of America. în PŽ. 241-250.a.V. (Sravnitel‘nyj analiz psihologičeskih posledstvii učastiâ v vojne dlâ veteranov Vietnama i Afghanistana). 5. M. pp. Kinsburskij. Reşetnikov 67. 71 Milan Hauner.V. O serie de studii consacrate problemelor medicale ale combatanţilor sovietici în Afghanistan au fost analizate cu minuţiozitate în ediţiile de specialitate ale Revistei de medicină militară (1991)64. 5. Uroki bor‘by s kišečnymi infekciâmi v period vojny v Afghanistane. nr. Idem. nr. Korol‘kov ş.01. în http:www. 27-31. 1. Idem. 1990. Pis‘mo v redakcii. 85-100. Reabilitaciâ učastnikov afghanskoj vojny v obŝestvennom mnenii. în VMŽ. M. pp. Psihologiâ terrorizma. în LO. Znakov 66. pp.V. nr. The Soviet War in Afghanistan. Luft ş. în PŽ. 1991. în consens. 8.B. 1991.. 1991. Rešetnikov. Ol‘šanskij. A. . 1992. S.09.urmărindu-se studii cât mai sistematice. Moskva. 1991.M. V. în VP. 7-12. p. Paris. Spb. Religioznyj faktor v vooružёnnyh konfliktah sovremennosti.2006). Idem. V. 104-107.a. 1990. 4. Hirurgičeskie aspekty urokov vojny v Afghanistane. tipologizarea şi cauzele imixtiunii militare sovietice în Afghanistan. Patherns of Russian Imperialism. în http: www. V. 1987. Idem. 68 A. t. 1990.ru/heroes. 1990. în VMŽ. 69 D. Sravnitel‘nyj analiz psihologičeskih posledstvii učastiâ v vojne dlâ veteranov Vietnama i Afghanistana..B. în PŽ. În istoriografia germană s-a specificat faptul că fobia faţă de extinderea . 8. Impactul factorului religios asupra conflictului militar din Afghanistan a fost cercetat de către D. Kinsburskij. t.N.artofwar (activat în 22.. t. Opyt sovetskih vojsk. 9-18.N. F. 66 V. A. pp. pp. 108116. 3. pp.htm (activat în 24. Ponimanie voinami-internacionalistami situacij nasiliâ i uniženiâ čelovečeskogo dostoinstva. 11. pp. nr. pp. 3. L ’URSS et sa politique internationale de Lènin à Gorbachev.2002). nr. 2002. 319. nr. 4.afgan. 7. M. Perepelkin. Tutohel ş. pp. Malyševa. Malâşev 69.Afghanskij sindrom”. 7. Idem. 113-124. nr. în SI. Topalov 68 ş. 4-7. pp. 24 .islamului ofensiv” în 64 V. Topalov. Ivaškin. Medicinskoe obespečenie 40-j armii (Cifry i fakty). în VMŽ.. 120-131. Idem. É. 1991.V.

Henry Bradsher. 72 25 . 1990. American Enterprise Institute for Public Policy Research. Afghanistan And The Soviet Union.. 120. Idem.sudul URSS a cauzat intervenţia sovietică în Afghanistan 72. expune un bogat material factologic şi sintetic asupra evenimentului 77. 150. tensionarea relaţiilor chinezo-japonezo-americane. 78 Henry S. A Breakthrough in Afghanistan?.o eră de profundă neîncredere chiar provocată de cei doi Mari (SUA şi URSS – n. Martin ’s Press. 212. URSS s-a implicat într-un război de gherilă de neînvins. Bradsher. 1988. în monografia Război în Afghanistan (1988). Westview Press. Sovietologul francez Nicolas Werth atenţiona asupra faptului că . Rezistenţei afghane îi este consacrată o monografie editată de Grant M. nr. occidentalii au efectuat o serie de lucrări analitice referitoare la evenimentul respectiv.. Polirom. pp. 19.. 1980. 77 Mark Urban. Merriam75.C. 51. p.obsesia securităţii” şi teama înaintării islamului drept explicaţie a acţiunilor sovietice în Afghanistan 73. p. 6-7. War in Afghanistan. 17-31. caracteristicile civilizaţiei afghane şi disensiunile politice interne 76. p. The Politics of Survival. iar jurnalistul Mark Urban. 73 Jean-François Soulet. şi istoricul francez Jean-François Soulet invocă . Najibullah Anwar. nr. 14. 74 Alfred L. 2000. 1981. Durham.)” 79. Farr şi John G. 1987. în Foreign Policy.. 1988. Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 până în zilele noastre. 76 Selig Harrison. Der Opiegel. iar consecinţele au Sowjet-Asien: Jagd nach sicheren Grenzen. 1983. Die Afghanische Aubenpolitic nach dem zweiten Weltkrieg bis Ende der siebziger Jahhre. Monks. Duke University Press. Istoria Uniunii Sovietice de la Hruşciov la Gorbaciov. London. pp. Astfel. confruntate cu interesele strategice ale URSS. în baza cercetării şi analizei situaţiei internaţionale. pp. p. /Edited by Grant M. avril. D. 1985. Pe parcursul extinderii temporale a războiului sovieto-afghan. 193-195. anxietatea înaintării islamului în regiunea asiatică a URSS şi consolidarea poziţiilor sovieticilor în Asia 74. Bonn. în Le Monde Diplomatique. 4-5. Bucureşti. New York. În acelaşi context. 79 Nicolas Werth. Monks considera că decizia intervenţiei militare sovietice în Afghanistan a fost generată de interesele tradiţionale ale ruşilor/sovieticilor în această zonă. Corint. Washington.n. St. Divisions de la Resistance et Conflicts Etnique Hypothequent l’ Avenir de l’ Afghanistan. summer. caracterizează deceniul opt al secolului XX drept o perioadă a transpolării „războiului rece” în Afghanistan78. căutând să explice particularităţile acestui conflict. pp. Alfred L. în Afghanistan.afacerea afghană” a deschis . John W. Farr şi John G. Cercetările americanului Selig Harrison sunt centrate pe analiza geopolitică a războiului sovieto-afghan. 75 Afghan Resistance. The Soviet Intervention In Afghanistan. Merriam. 1998. Iaşi. Yong consideră că.

147-160. Europa Centrală şi de Est în ciclonul Tranziţiei. Serviciul secret chinez. IV. Una dintre personalităţile care a comasat aceste valenţe a fost profesorul de relaţii internaţionale de la Universitatea Columbia. Yong. Pakistan. 81 Pierre Allan. pp. 460-465. 83 Bob Woodward. Arabia Saudită.T. Gallimard. Cluj-Napoca. Marele eşec. Fostul oficial american.fost evidente 80. Nemira. Bucureşti. 2002. Expansion et déclin de l’islamisme. pp. 87 Zbigniew Brzezinski. Istoria mondială a serviciilor secrete. Activitatea serviciilor secrete în Afghanistan a fost subiectul de investigaţii al autorilor Bob Woodward 83. Stock. p. 366-369. Autorii concluzionează că Federaţia Rusă nu a tras învăţăminte din acest război. China. p. Ajutorul acordat din exterior Rezistenţei afghane şi jihad-ului din Afghanistan sunt reflectate în lucrarea lui Gilles Kepel 82. 86 Hedrick Smith.înfunda Uniunea Sovietică în mlaştină. pp. Dieter Kläy. 385386. vol. 1999. 431. Dacia. Remi Kauffer. Meždunarodnye otnošeniâ. cel al veteranilor . 2000.afghani”. 1981–1987. J. 1945–1989. 84 Jefrey T. Richelson. Random House. 472-474. Moskva. care a stat la baza susţinerii rezistenţei afghane. pp. 183. 1995. Bucureşti. New York. 94149. CIA.. Idem. Alexander Alexiev a publicat pentru armata SUA o carte despre intervenţia 80 John W. Afghanskij kapkan. Egipt şi Marea Britanie avea să joace un rol decisiv în a . 94-95. în baza unei solide documentări şi a intervievării martorilor. pp. 1987. în comunitatea sovietică a fost identificat de Hedrick Smith 86.. 418. Politologii elveţieni Pierre Allan şi Dieter Kläy. ceea ce a fost echivalentul unui alt Vietnam” 87. 1993. Paris. A Political History. Roger Faligot şi Remi Kauffer 85. Un segment social aparte. 1991. 26 . Paris. Jihard. Un secol de spionaj. Zbigniew Brzezinski. Guerres sècrètes. de autorităţile din comunitatea ştiinţifică şi politică. Bucureşti. ex-consilierul american pentru securitate (1977–1981). Brzezinski atenţiona asupra escaladării opiniei publice sovietice în problema afghană 88. Richelson 84. Pravda o sovetskom vtorženii. avea să afirme: coaliţia antisovietică. Humanitas. 79. The New Russians. London. 429. Nemira. 88 Idem. 1990. Serviciile de informaţii în secolul XX. Z. 85 Roger Faligot. fapt explicabil prin conflictul militar din Cecenia 81. demonstrează faptul că demersul sovietic în Afghanistan a fost generat în contextul sistemului birocratic al URSS şi al ideologiei comuniste. în mare parte. 2000. constituită din SUA. Naşterea şi moartea comunismului în secolul douăzeci. În anul 1988. pp. 82 Gilles Kepel. Istoriografia americană referitoare la războiul din Afghanistan a fost influenţată. p. 1998. 228. Gold War Europe. 424.

Moskva.)93. Demir Dragnev. Bergen a cercetat şi analizat în mod minuţios confruntările militare dintre liderul mişcării islamice extremiste Oussama Bin Laden şi sovietici 90.sovietică în Afghanistan (1988)89. 1946–2006.) până la căderea talibanilor. sociale. Inside the Soviet Army in Afghanistan. pp. cât şi cea aplicată de Rezistenţa afghană. 2006. 28-356. în plan mondial.frăţia militară” etc.: În inima lumii secrete a lui Bin Laden. într-o serie de lucrări. războiul sovieto-afghan ca temă recurentă a fost abordat. Ion Jarcuţchi. Éximo. Cartea însumează o serie de studii ale istoricilor şi militarilor ruşi. Santa Monica. 2002. pp. 215-234. fiind eclipsat de studierea altor aspecte ale istoriei (istoriei agrare. 1-2. Un interes aparte îl prezintă lucrarea The Soviet Afghan War: How a superpower Fought and Lost (publicată în SUA. pp. . 2004. în presă erau publicate diverse 89 Alexander Alexiev. Runov. Allfa.. 90 Peter L.. În contingenţa propagandei comuniste despre imixtiunea militară. nr. într-o serie de publicaţii. Ştiinţa. După atacurile teroriste din 11 septembrie 2001.. 27 . 91 Stephen Tanner. factorii morali şi disciplinari ai armatei sovietice. războiul din Afghanistan a constituit un subiect tabuizat. inclusiv confruntările dintre mujaheddini şi sovietici a constituit tema de cercetare a lui Stephen Tanner 91. pp. Dihotomic. a fost reflectată. 3-16. 2002. tangenţial sau structurat. ca segment distinct al armatei sovietice. Peter L. Chişinău. prezenţa combatanţilor din RSSM era oglindită în mass-media conform tiparelor oficiale despre . . se analizează atât tactica de luptă sovietică. subiect circumscris mai curând sferei jurnalismului decât istoriei. 1988.Hr. editată de istoricul militar rus Valentin Runov. De exemplu. 50-80.ajutorul internaţional”. economice etc. susţinută de americani 92.Talibana”. University Press of Kansas. Bergen. Participarea moldovenilor la războiul din Afghanistan. Chişinău.eroism”. iar istoria militară a Afghanistanului de la Alexandru Macedon (356–323 î. Având la bază sursele de istorie orală prin intervievarea a 35 de martori la eveniment (printre care un român) şi presa din Uniunea Sovietică. În acest sens. Afghanistan: istoriâ vojn ot Aleksandra Makedonskogo do padeniâ . /Edited by V. autorul a investigat structura şi caracteristica forţelor militare. Războiul sfânt S. Published by RAND Corporation. Ştiinţa istorică din Moldova (1946–2006). Pentru istoricii din Moldova sovietică. 2006. 93 Academia de Ştiinţe a Moldovei: Istorie şi contemporaneitate.A. din acest considerent materialul documentar este îmbogăţit cu mărturiile autorilor. în RIM. Bucureşti. participanţi la războiul sovieto-afghan. 92 The Soviet Afghan War: How a Superpower Fought and Lost. 2002).. Prepared for the United States Army.

pp. în Tribuna. în MM. în SM. lucrarea constituie la ora actuală cea mai importantă producţie în domeniu. 3. 27.1990. p. 96 N.1987. 1990. 6. în SM.03. p. nr. Vasilevskij. pp. Andrei Greşnov. Amintirile rămân neşterse. Rošu. în urma efectuării unei deplasări în Afghanistan. 11. p. 18-20. în MS.. Băiatul meu.08. p. în VS. Ionco. 1989. 14. în Avrora. Intrarea în nemurire. p. evenimentul însă era reconstituit sub un impact profund emoţional. 1. 1989. în MS. Saša.1987. nr. în MS. Idem. nr.1985. 24.1988. Acasă. Flori pentru Dumitru. A. 35-37. marginal oferindu-se referinţe asupra deceselor militarilor 95. 21. 21-25. p. G. a realizat un reportaj despre participanţii moldoveni la războiul din această ţară 97.04. în Tribuna. 13. 4. V. în parte tipărite anterior în presă 99. pp.1988. Al. 4. File din zilnicul afghan.01. în baza unei investigaţii de teren. 4.02.1987. 4. Agapi. Întoarcerea. în MS.08. p. 71-74. nr. originar de la Căinari. 1988. M. în Vocea Poporului. Mereu pe prima linie. 95 Feodor Iaşcenco. În mass-media din RSSM se atenţiona. în Orizontul. în Tribuna. cât şi al autorilor. Totul e plătit. 2. Al.afghani” în viaţa comunităţii sovietice. Adrian. Ostaşilor-internaţionalişti – grijă şi atenţie permanentă.. Kojemeakin. 3.. cercetările efectuate de Ana Manole. 3. 1. în VS.08. 98 Ana Manole. 10. 1988. a publicat Cruciada afghană 98.04.1986. (I) nr. Gherman Boikov. Surşicov. Cruciada afghană. Ziua Memoriei. 1988. 2.09. 27. Moi zemlâki v Afghanistane. căzut în care luptă? Sincere şi cutremurătoare confesiuni ale mamelor ostaşilor căzuţi pe fierbintele pământ afghan. prin vizitarea a cca 200 de familii ale foştilor combatanţi. ostaşi eliberatori. 94 28 . A. nr. 2. (II). Karik. aceştia erau prezentaţi într-o ipostază cât mai favorabilă. În perioada postbelică s-a tins spre o abordare obiectivă a subiectului. în TM. Idem. Cerneavskii. I prihodit tvoj čâs…. pp. 1989. 99 Idem. pp. Thorov. atât al martorilor. Praporŝik. p. p. participant la evenimentele din Afghanistan. ca un etalon al societăţii 96. . pp. nr. 1988. experienţa lor – un bun al tuturor. 29. Afghanistan – durerea şi memoria. p. în Tribuna.02. I. 12. 4. Un reper cronologic major istoriografic îl constituie anul 1991. în Tribuna. 23. Iaşcenco. 8. P. Cuvânt despre fapta eroică a lui Vladimir Pirogov din Rezina. p. atunci când jurnalista Ana Manole. 24-28. Cartea Moldovenească. pp. 24. Între două generaţii. în pofida unei mari distanţe în timp a scrierii. Un băiat din oraşul nostru. A. 3. p. Deşi titlul cărţii nu ni se pare cel mai adecvat. Hudakov.1988. V. 28. 21. Zadorojnâi. Kojemeakin. în VS. Roşu. 19 iunie. Bătrânac. 17. în MS. 09.Vreau să fiu unde-i mai greu”.realizărilor” veteranilor . 2. memoria…. cel drag băiat. 2.1988.03. 3. Confesiunile lui Alexe Murzacu. p. pp. A. 08.articole despre combatanţii moldoveni în Afghanistan 94. D. V.1985. 08. Acasă în doi…. nr.03. p. 09. p. în MS. în VS. în mod special.05. în MS. nr. Carasiov. Ostaşi-internaţionalişti. Recviem. Bologan. Jurnalistul G. p. 22-23. Chişinău. Ora bărbăţiei. asupra .1984. 15. săvârşită pe pământul afghan.1987. pp. Idem. V. 32-35. 2. în Satul Nou. p. 2. 97 G. F. 1988. Manoil.1989. 16. A. Tolcač’.01. 04. Să fii la locul tău. Faptele lor de vitejie sunt mândria noastră. Ostaşul lăsat la vatră. în TM.1985. Novosadiuc. 1991. 17. autoarea neargumentându-l insistent. 21. V.1988.03.09. 2. în Tribuna. 1987.

02. originari din Moldova. fragmente din care au fost publicate în AIO – Anuarul de Istorie Orală (2003)105. profund emoţionată de acest subiect estompat (fapt explicabil şi prin participarea fratelui ei la război. IV. participantă la războiul sovieto-afghan. a lansat cartea Celor de azi: memorii despre războiul din Afghanistan.gov. pe lîngă sânge şi teroare. scrisă de Grigore Jardan. solidaritate şi spirit de sacrificiu” 103. 103 Prim-ministrul Vlad Filat a participat astăzi la lansarea cărţii „Celor de azi: memorii despre războiul din Afghanistan”. Idem. Cluj-Napoca. Tipografia Centrală. căzuţi în războiul din Afghanistan. căzuţi în războiul din Afghanistan (1994)101.2010).md/ (accesat în 18. 105 Idem. pp. ofiţeri. căruia i-a şi dedicat cartea). Războiul sovieto-afghan (1979–1989).. Memoria războiului a fost suplinită şi prin intervievarea mamelor foştilor combatanţi. iar Olga Căpăţină. Soldaţi români în Afghanistan. 102 Olga Căpăţină. pp. Grigore Jardan. din considerente financiare (fiind propusă pentru editare la două tipografii). a editat lucrările În memoria ostaşilor căzuţi în războiul din Afghanistan (1997) şi Colind afghan (2002)102. Două imagini ale unui război pierdut. în http://www.Autoarea. Istoricul Mihai Gribincea a publicat Lista ostaşilor. au fost oameni. le permite martorilor evenimentului să nareze intervenind doar în cazul unor adnotări. În memoria ostaşilor căzuţi în războiul din Afghanistan. 2003. desigur. Potrivit autorului. demnitate. în Cugetul.1992. Colind afghan. Deşi publicarea lucrării e dilatorie. 03-09. Chişinău. în Expres. Unul dintre evenimentele importante în plan istoriografic consacrat memoriei combatanţilor din Republica Moldova în războiul sovieto-afghan îl reprezintă manuscrisul Soldaţi români în Afghanistan a tânărului scriitor Alexandru Vakulovski 104. Lista ostaşilor. nr. şi. 1997 (din motive tehnice cartea n-a fost paginată). La începutul anului 2010. dezideratul lucrării constă în următoarele: „Am încercat să redau războiul văzut de soldatul de rând. pp. originari din Moldova. 29 . combatant în războiul din Afghanistan. 2-3.tragedie despre care nu s-a scris” a constituit mobilul jurnalistului român Sorin Avram. participant la războiul din Afghanistan. nr. 3-11. subofiţeri şi soldaţi care au dat dovadă de cele mai nobile calităţi: curaj. Manuscris. autorul a avut 100 Sorin Avram. Pontos. 187-211. 104 Alexandru Vakulovski. Participarea moldovenilor în războiul din Afghanistan. să arăt că în cei zece ani de război. bărbăţie. Chişinău. ca om de presă. care a consacrat acestei probleme un articol amplu în ziarul Expres (1992): Participarea moldovenilor în războiul din Afghanistan 100.03. 101 Mihai Gribincea. 2002. 8-9. Un aspect important al cărţii îl constituie faptul că autoarea lasă să vorbească şi documentele de familie – scrisorile. Interesul deosebit faţă de o . Presa Universitară Clujeană. 1994. în AIO.

2. P 30 . OBIECTIVE. – constatarea influenţei flagelului militar asupra fizicului şi psihicului foştilor participanţi din Republica Moldova. surprinşi la nivel de autoritate politică şi percepuţi de către combatanţii din RSSM. cu tendinţa de a înţelege . I. demersul istoric asupra acestui subiect dificil de prezentat. la incidenţa dintre experienţa umană . cu aceşti veterani ai războiului din Afghanistan.ce se întâmplă cu ei”. considerent care a şi direcţionat. localitatea de baştină a autorului. În acest perimetru. 11 veterani . – studierea factorilor care au generat războiul sovieto-afghan..combativă” cu imaginarul colectiv.amabilitatea de a ne prezenta manuscrisul acesteia.afghani” din satul Antoneşti. Pentru a focaliza activitatea ştiinţifică ne-am propus următoarele obiective: – constatarea contextului politic şi militar al intervenţiei sovietice în Afghanistan. Alături materialului documentar (surse orale şi corespondenţa) sunt prezentate şi reflecţiile autorului asupra acestui subiect. asupra unei teme de contenţiune. – sesizarea particularităţilor specifice şi comune dintre discursul emitent oficial şi cel surprins din pregătirea şi activitatea participanţilor în realitatea de pe teren. ca un context trăit şi narat de aceştia. în vara anului 2001. – cercetarea integrală a activităţii militare. raionul Ştefan-Vodă. Alexandru Vakulovski a intervievat. cu indicţiune. METODE ŞI SURSE roblematica complexă emergentă din tema participării moldovenilor la războiul din Afghanistan surprinde diverse perspective analitice de abordare a acestui subiect incitant.. – analiza conflictului armat prin prisma combatanţilor moldoveni. dar şi de tabuizare.. Palmaresul istoriografic al fenomenului afghan a înglobat abordarea unui subiect sustras din zona politicului. şi a celei cotidiene. proiectul cercetării şi al analizei praxisului combatanţilor moldoveni în războiul sovieto-afghan se cere elaborat. consumatoare de informaţii scandaloase şi secretoase. Polarizarea discursului istoriografic sovietic/ex-sovietic şi occidental a magnetizat percepţia opiniei publice. lucru important pentru noi în vederea elaborării lucrării. propriu-zisă. La cele 11 interviuri se anexează şi Scrisorile din URSS (centrele de instrucţiune militară) şi Afghanistan. chestiune relevantă în întreţinerea unui dialog constructiv cu martorii. grosso modo.

2. inaugurat în anul 1980. Perspective de abordare. 97-99. se circumscrie şi activitatea Institutului de Istorie a Timpului Prezent (l’IHTP) din Franţa. 2008. Baza de cercetare a istoriei imediate a surprins şi realizări consacrate în discursul istoriografic contemporan. III. 23. 2002. Istoria imediată. 31 . iar retragerea armatei sovietice (februarie 1989) a însemnat finalul participării moldovenilor la acest război. Chişinău. Bucureşti. şi mărturiile orale 110.Revoluţia română din decembrie 1989”. nr. Istoria imediată. se plasează în aria istoriei imediate. incluzând-o atât pe cea a epocii actuale. p..timpului nostru”. chestionând persoane ale acestei perioade. totodată.. 109 Andrei Eşanu.Demersul nostru se înscrie cronologic anilor 1979–1989. 107 Vezi Ion Xenofontov. 108-113. în RIM. Drept tipuri 106 Simona Nicoară. Istoria recentă şi istoria orală. Suportul teoretic şi metodologic al cercetării este la contingenţa realizărilor actuale din domeniul ştiinţific al istoriei. Perspective de abordare. sub aspectul teoriei istoriei. iar din punct de vedere metodologic aparţine istoriei orale 107. Eseuri de antropologie istorică. este prezentată cu convicţiune de profesorul francez Jean-François Soulet în sinteza Istoria imediată. p. pp.. 7. 1-2. Academicianul chişinăuian Andrei Eşanu consideră „istoria recentă – o fază a istoriei contemporane”109. nr. Cluj-Napoca. p. 110 Sidonia Nedeianu Grama. 108 Jean-François Soulet.care se îndreaptă spre o nouă paradigmă a cunoaşterii şi care a făcut deja demonstraţia unor realizări remarcabile sub semnul benefic al pluridisciplinarităţii”106. în RIM. nr.ansamblul părţii terminale a istoriei contemporane. în AIO. alături de documentele scrise. 57. care cuprind perioada amplasării efectivului armatei sovietice în Afghanistan. Presa Universitară Clujeană. Tehnicile şi metodele de cercetare ale acestui tip de istorie înglobează. Tema abordată în studiul de faţă. Cum putem analiza fenomenul . marcând. istoria recentă sau istoria timpului prezent marchează proximitatea perioadei în care trăim. pp. Istoria recentă – o fază a istoriei contemporane. ca parte componentă a Centrului Naţional de Cercetare Socială. În acest context. 2000. Presa Universitară Clujeană. Istorie şi imaginar. o istorie care are drept principală caracteristică faptul că a fost trăită de istoric sau de principalii săi martori” 108. Formula acestor termeni. Chişinău. 2000. cât şi pe cea a ultimilor treizeci de ani. Drept urmare a intervenţiei sovietice în Afghanistan (decembrie 1979) au fost mobilizaţi împreună cu militarii din întreg spaţiul sovietic implicit şi acei din RSSM. 2000. a coabitării istorice actuale. Cluj-Napoca. Soulet delimitează . Aspecte teoretice şi metodologice.. Corint. o aliniere cu perspectivele istoriografiei postmoderne . ca martori sau analişti ai .

se realizează o conexiune din trecut şi un fapt istoric din prezent. Istoria orală surprinde subiecte decomprimate ale naraţiunii istorice şi remite. 2002.marginalizat de pudibonderia academică” 113. 32 . New York. 1992. nr. The Battle of Val e Giulia. /Edited by Raphael Samuel and Paul Thompson. I. Sage Publications. pot fi enunţate şi proiectele cercetării de istorie orală exclusive ale Institutului de Istorie Orală din ClujNapoca. în AIO. 2004. Editorial la AIO. Apelul la istoria orală – domeniu consacrat în discursul istoriografic contemporan occidental 111 – ca metodă de investigare a trecutului imediat este imperios. De l’Université de Bruxelles. Presa Universitară Clujeană. se efectuează o deschidere prin celebrarea democratică a istoriei lumii. 5.ro/nou/2010/02/ (accesat în 09. Prin filiera istoriei orale. Histoiens et histoire orale. Istoria orala este un antidot pentru orice naraţiune care domină!. 115 Doru Radosav. III. New Delhi. 1994. Graţie apelării la memorie. centrat în zona memoriei. London. Almira Ţentea. p. în contextul în care discursul oral. Cluj-Napoca. 1997. Mythobiography in Oral History. 1993. În acest sens.. The Voice of the Past. Oral History. în AIO. Travesti şi clandestinitatea în mişcarea de rezistenţă anticomunistă. 1988.2010). London and New York. 60. un tip de discurs istoriografic care este . în baza anchetelor orale. Oral History and The Art of Dialog.. oferind . nr. Doing Oral History. Alessandro Portelli. Routledge. p. deseori. 6. 67-68. Cluj-Napoca. D.03. 2004. ClujNapoca. Oxford University Press.ordonat” al istoriei şi al tendinţelor de adiacenţă ale ideologiei comuniste cu memoria colectivă. Chaper Hill. Alessandro Portelli.celor mulţi” posibilităţi să nareze din propria lor viaţă 115. Luisa Passerini. resimţit prin retrăirile personale ale martorilor care sunt actanţii principali ai actului istoric 114. Presa Universitară Clujeană. Idem. Oral History. 1979. Thousand Oats. cronici de război. Presa Universitară Clujeană. Ed.de istorie imediată pot fi menţionate lucrările scrise pe parcursul evenimentelor: memorialistica. jurnale sau istorii surprinse cu ajutorul participanţilor şi al martorilor. nr. Presa Universitară Clujeană. 114 Jacques Le Goff. Paul Thomson. în http://revistacultura.. în Mémoires colectives. The Death of Luigi Trastulli and Other Stories. neconvenţională sau nescrisă. oferă soluţii alternative şi veridice în raport cu discursul public . Paul Thomson. Istoria orală le permite oamenilor 111 Vezi James Hopes. Discursul public al istoriei şi sursele orale.A. V. p. pentru istoriografia românească. p. The University of Wisconsin Press. V. The University of North Carolina Press. 1984. V. se configurează existenţa mai multor naratori şi că nu există o singură versiune a trecutului sau a prezentului 112. pp. London. I-X (publicate în anii 1998–2008). Experţii semnalează că prin intermediul istoriei orale se constituie un antidot pentru orice naraţiune care domină. nr. Cluj-Napoca. parte reflectate în AIO. Valerie Raliegh Yow. 2004. 112 Alessandro Portelli în dialog cu Oana Popitiu. Editoral la AIO. în The Myths We Live By. 95. nr. p. Reordering Oral History. 77. 1995. ca o sursă nonclasică. History and Memory. Petrea Icoanei. Form and Meaning in Oral History. 113 Doru Radosav. State University of New York Press. Ritchie. 1991.

nr. în AIO. care pot configura un acord intersubiectiv (consensualitatea). 117 Doru Radosav. a interdependenţei cauză–efect. în AIO. asemenea evenimentului în sine” 118. un fapt istoric. 2008. iar la aceste intervenţii logice se adaugă şi colaţionarea surselor orale cu cele scrise (materialul de arhivă. coerenţa. 1998. 33 . la intervievarea martorilor. 122 Idem. Introducere în istoria mentalităţilor colective. Lazăr de la Rusca: mitbiografia în comunism şi postsocialism. 2008. presa. 26-33. 2. 50. de posibilele escaladări. într-adevăr.. De la mărturia orală la depoziţie sau două modalităţi de apropiere (asumpţie) a trecutului. Biografie şi Istorie (sec... Oxford University Press.acord pe 116 Paul Thomson. Sursele orale şi credibilitatea lor. analizarea conţinutului psihic al intervievatului. Acurateţea în memoria autobiografică. Din altă perspectivă. Presa Universitară Clujeană. Se va ţine cont. prin implicarea unei dimensiuni afectiv-umane.. The Death. p. nr. în raport cu cele nescrise. 119 Ionuţ Costea. 7. 118 Alessandro Portelli. prin conexarea diverselor puncte comune.să-şi găsească locul în istorie.subminare” a obiectivităţii. a unui „trecut care nu vrea să treacă”119. între istoria „îndosariată” (arhivată) şi memorie. VI. The Voice of the Past. 19-45.o formă de istorie în istorie”121. actele oficiale.)122. Este vorba de subiectivitatea unor martori care doresc să înţeleagă „lumea prin care au trecut”.. XX). X. p. 120 Toader Nicoară. pp. Donbas – o istorie deportată. Argonaut. emitenţii oficiali etc. tonalitatea. Ravensburg. 8. mijloc–scop. totodată. nr. Cluj-Napoca. p. p. Veridicitatea informativă a surselor scrise. Presa Universitară Clujeană.. IV. hotarele unor obstacole către .. Presa Universitară Clujeană. este. 7.. 8. Moş Ivănescu din Rusca. 2003.acurateţei în memorie”. Presa Universitară Clujeană. Maria Aldea. I. p. Ticu Constantin. subiectivitatea şi divagaţia anchetelor orale pot fi dinamitate sau edulcorate prin două soluţii: de a surprinde.pe care îl aduce istoria orală este subiectivitatea vorbitorului: ceea ce cred informatorii despre trecut este.. 1998. Cluj-Napoca. inerentele distorsiuni. 1994. în AIO. transgresând. 2005. p. 1988. pp.reprezintă o realitate istorică ca oricare alta”120 sau . aspecte şi dimensiuni consensuale. p. ClujNapoca. Cluj-Napoca. Cluj-Napoca. nr. Oral History. Un punct de vedere. astfel. dintre actorii acţiunilor istorice – martorii evenimentului. spontaneitatea) şi . Mărturia orală produce o serie de tensiuni şi confruntări între „istoricii timpului prezent” şi „memoria îndurerată” şi parti-pris-urile ideologice.în afară” 116. deoarece elementul major . interceptată ca o reprezentare mentală despre lume a martorului . datele statistice etc.. în AIO. realizat în baza maximei conversaţionale (dorinţa şi certitudinea de a expune adevărul. Presa Universitară Clujeană. 38. 121 Doru Radosav. Cluj-Napoca. . un subiect estompat. la fel. Această . între trecutul comun şi trecutul individual 117.

Routledge. 6. de turnură. Jocul cu trecutul. II.marea istorie” – ca şi istoria orală. /Edited by Raphael Samuel and Paul Thompson.. p. 1993. în privinţa credibilităţii surselor convenţionale şi a celor orale. Integralism şi multiperspectivism în analiza socio-umanului. 123 34 ... Cluj-Napoca. în AIO. 1998..dimensiunea umană a istoriei” 128. de a sesiza mecanismul direcţiilor de refracţie şi . antropologia culturală. nr. cea mai mare parte a vieţii sociale”123. Cluj-Napoca. Bucureşti. atribuite timpului imediat şi martorilor care au trăit şi narat evenimentul. Lucian Boia afirma: . de detaşare faţă de discursul oficial 126. 131. în AIO.să ofere motivele pentru care unei părţi îi este atribuită plauzibilitatea. Din altă perspectivă. şi trebuie să explice de ce abilitate de detaşare în raport cu trecutul a dat dovadă vorbitorul”125.. ca receptor al unor realităţi istorice văzute şi trăite de către martori este acela de a transforma . 50-51.documentul brut într-o sursă istorică”. Istoria între adevăr şi ficţiune. cât şi cele orale (şi agenţii acestora – oamenii) resimt emoţionalitatea temei. nu s-a minţit mai puţin în scris decât prin viu grai”124. 127 Paul Veyne. necesitatea distanţării temporale faţă de eveniment este imperioasă unei cercetări istorice obiective şi complexe. deoarece atât sursele documentare scrise. O poziţie importantă în acest context o are medierea istoricilor care îşi asumă responsabilitatea de a povesti .care se clădeşte. 45. 126 Maria Aldea. Duţu. cercetările de istorie orală marchează o interpretare gnoseologică de demitizare politică. p. fiind influenţaţi de factori externi. p. Rolul istoricului oralist.. Bucureşti.evenimente adevărate. V. pp. Presa Universitară Clujeană. se află în interdependenţă cu perspectivele metodologice obţinute şi din inter/transdisciplinaritatea socioumană. La contingenţa cu cele enunţate mai sus. şi-a asumat o hermeneutică istorică aparte. Humanitas. Dimensiunea umană a istoriei. 125 Jean Paneff. în The Myths We Live By. Direcţii în istoria mentalităţilor. Petre Iluţ. Fiind axat pe . 2001.. 1986. 124 Lucian Boia. surprindem interferenţe între subiectul cercetat şi demersul teoretic al temei. subiectul propus cercetării – memoria combatanţilor la incidenţa cu . care a elaborat discursuri ştiinţifice paralele asupra unui subiect comun: istoria mentalităţilor colective. În baza consideraţiilor de mai sus. 128 Formulă care a constituit titlul lucrării lui Al. nr. London and New York. Cum se scrie istoria. Istoria orală şi miturile. în care actorul este omul”127. Presa Universitară Clujeană. şi consecinţele lui. Meridiane. Bucureşti. p. în fond. Myths in Life Stories. 39. de altfel. 2004. 1999. Din această perspectivă.de când este istorie.. Semnalăm o contiguitate dintre coordonatele temporale.

Alternative. În baza principiului epistemologic al unităţii sau complementarităţii metodologice. developează afectivitatea. 1997. Călătorii. a raporturilor existente la nivel de individ şi comunitate. prin prisma martorilor (observaţia participativă) sau a cercetătorilor. psihologia. De la criza conştiinţei europene la revoluţia franceză (1680–1800). Le Goff. 359. Meridiane. descrierea modului de trai al diferitor colectivităţi. al istoriei mentalităţilor. atitudinile vizavi de viaţă şi moarte. 1985. aculturaţie etc.133 Etnometodologia. atitudinile şi comportamentele umane. perspective care reîntregesc imaginea trecutului 130. surprinde metode 129 Mattei Dogan. antropologiei. demografia istorică conexează teme şi metode de istorie ale sensibilităţii – familia. 1982. 1991. sociologia etc. Teză de doctorat. Transilvania.. Zub. individuale şi colective. pp. 1985. religiosul. un om de ştiinţă are mai multe şanse de a inova 129. Istoria Imaginarului. pp. Toader Nicoară. De la istoria critică la criticism. vezi Alexandru Duţu. 1997. 108-109. Literatura comparată şi istoria mentalităţilor. Dimensiunea umană…. Imaginarul medieval. Pahre. Autorii americani consideră că pornind de la centrul unei discipline. 130 Toader Nicoară. Antropologia culturală (etnologia). 27. Imagologie comparată. despre care se efectuează. marcate prin conexiuni. Noile ştiinţe sociale.demografia istorică.. Dogan şi R. spaţiul. 197-210. Bucureşti. 188-212. relatări interesante. cu dezvoltare semnificativă de la mijlocul anilor 1950. 5-6. studierea şi observarea unor populaţii şi culturi . sustrasă din perimetrul literaturii comparate. în mod special cea axată pe o viziune . p. dar pertinente şi obiective. Eseuri. spre periferie. Introducere în istoria…. Bucureşti. Istoria mentalităţilor colective. Societatea rurală şi mentalităţi colective. Bucureşti. Problematica specifică a imagologiei. străinul etc. pp. interferenţe.. Univers.exotice”. inclusiv istoria. Interpretarea disciplinelor. Pahre asupra perspectivelor de creaţie din domeniile ştiinţelor sociale. tentaţiile spaţiilor străine. imagini. 132 Evelyne Patlagean. vezi Toader Nicoară. 131 J. pp. se surprinde domeniul visului şi al utopiei. până la dimensiuni generale: cultura. 133 Al. Introducere în istoria…. se înscriu şi constatările lui M. Hugo Dyserink. pp. R. 167-179. Din această perspectivă. 35 . 5-6.un ansamblu de reprezentări care se plasează dincolo de limitele fixate de constantele experienţei şi de deducţiile logice care le autorizează”132. transgresând hotarele şi penetrând domeniul alteia. sentimentele. Cluj-Napoca. angoasele faţă de necunoscut etc. Studiile etnopsihologice (Völkerpsychologie) surprind o cunoaştere a particularităţilor specifice ale fiecărei comunităţi. Alexandru Duţu. pp. Bucureşti. 212-223. 223-233.holistică”. Idem. Eminescu. conflictologia. constante. pp. permite restituirea şi reconstituirea imaginarului identităţii şi alterităţii. pp.131 O dimensiune aparte a fost configurată în imaginar ca .

Din această perspectivă. diversitatea surselor de informare permite confruntarea acestora. În acest sens. jurnalul sau memoriile care le-a lăsat. Norman Kouplend. La pregătirea lucrării. şi anume: abordarea etică. 1991. autobiografiile. După cum am enunţat mai sus. tiradă care îmbogăţeşte baza metodologică a tezei. din care se înţelege deplin psihologia lui”138. Polirom. Pippidi identifică. Izvoare istorice. Moskva. 28-31.etnografic-calitative – observaţia. Polirom. Iaşi. prin analizarea fenomenului din exterior şi abordarea emică. Voenizdat. 2001. nr. /Volum coordonat de Ute Frevert şi Heinz-Gerhard Haupt. prin studierea din interior 137. Integralism şi multiperspectivism…. considerent finalizat cu extinderea gamei interpretative. Pentru o teorie a istoriei simbolice. analiza comparativă. Despre statui şi morminte. s-a ţinut cont. în aria teoriei istoriei simbolice. analiza de documente materiale şi simbolice – prin care cercetătorul transpune punctul de vedere al indivizilor şi grupurilor studiate. psihologiei militare. II. 136 Omul secolului XX. 137 I. Presa Universitară Clujeană. 39. totodată.persoanele reprezentative”. Iluţ. în AIO. 138 Andrei Pippidi. În acest sens. oferind însă şi soluţii problematizărilor epistemologice 134. Cluj-Napoca. în funcţie de aspectul cercetat. Psihologia socială. s-a sesizat polarizarea demersurilor dintre autor şi subiecţii intervievaţi. 135 134 36 . interviul. 310. Psihologiâ i soldat. A. Matei. pp. Petre Iluţ. Petre Iluţ. 1994. juxtapunerea dintre .. Studierea unui subiect complex necesită o abordare eterogenă din perimetrul izvoarelor istorice – autorităţi esenţiale în reconstituirea peisajului istoric retrăit de martorii timpului. 5. p. Radu. scrisorile. psihanalizei etc. Reconstituirea temei are la bază distincţia conceptuală şi metodologică extrasă din perimetrul ştiinţelor socioumane. psihologiei conflictelor. p. iar imaginea militarului.niciunul nu rămâne mut: vorbesc despre el discursurile. Psihologia şi soldatul (1958)135. menţionăm monografia consacrată a psihologului militar englez Norman Copeland. însă nu actori principali ai actului istoric şi sursele care îi identifică: . life history. psihologia întreţine şi ea un discurs aparte. pp. 2000. P. Integralism şi multiperspectivism în analiza socio-umanului. Iaşi. 2002. mentalitatea acestuia în secolul XX a fost cercetată de către Thomas Kühne 136. Se va ţine cont de realizările din domeniile psihologiei vârstelor (a combatanţilor). Dintr-o abordare diferită.. Cluj-Napoca. alteori fiind surprinsă complementaritatea acestora. p. etnopsihologiei. 295-319. L. în vederea înscrierii caracteristicilor generale şi particulare ale faptelor şi evenimentelor istorice. şi de metodele diacronice. calitativă şi cantitativă a materialului abordat. dialectice.

cum o spun. Drept urmare. p. 2001. 139 Petre Iluţ. am abordat o grilă de întrebări specifice. Un deziderat fundamental angrenat în demersul surselor istorice orale îl constituie validarea mijloacelor epistemice utilizate. Teorie şi Practică. având prestabilită tematica. în baza acestui considerent. deoarece include interacţiunea participanţilor în baza dezbaterii deschise asupra aceluiaşi subiect. pe parcursul procesului de comunicare verbală. 11-12. 142 Ibidem. prin care se urmăreşte dezideratul de a găsi soluţia unei probleme cu ajutorul experţilor 142. Polirom. constituind actanţii esenţiali ai faptelor şi evenimentelor istorice. dinainte formulate. în AIO. tehnica interviului individual semistructurat. participanţi şi ei la războiul din Afghanistan. Valenţele interviului…. Cluj-Napoca. nr. în primul rând. deseori s-au modificat graţie particularităţilor interviului vizat 140. dar ce anume spun oamenii. este important şi graţie faptului că metoda calitativă este surprinsă din considerentul că . în elaborarea cercetării. 12. aplicarea diversităţii de metode şi tehnici. Prestanţa majoră în reconstituirea unei istorii trăite e marcată de martorii acesteia. cum se modifică pe parcurs cele afirmate iniţial”141. Un aspect important în elaborarea temei studiate l-a constituit aplicarea tehnicii Delphy. constituie o extindere a metodei calitative. Iaşi. intervenţiile operatorului fiind aplicate conform principiului . Presa Universitară Clujeană. 140 Petre Iluţ. s-a efectuat un procedeu de investigaţie ştiinţifică configurat cu un scop prestabilit.nedirijării asupra fondului şi dirijării formei” 139. p. am apelat la intervievarea specialiştilor în medicină. Valenţele interviului de grup în studierea socio-umanului.nu ne interesează. intervievator) şi intervievat (respondent). iar în cazul nostru. spre deosebire de interviul individual semistructurat. Acest tip de interviu. 1997. câţi spun un lucru sau altul. 63. 17. în primul rând. ca procedeu de lucru.Surse orale. care a permis o interacţiune între cercetător (operator. am efectuat. 16. Ancheta sociologică şi sondajul de opinie. pp. la ancheta orală. în baza mecanismului de comunicare. p.. care exprimă traducerea trăitului în reflectat şi cunoaşterea lumii subiectiv-simbolice a colectivităţilor respective şi a istoriei lor. Traian Rotariu. sub forma interviului (chestionarului). Astfel. Din perspectiva elaborării demersului istoric asupra istoriei trăite. 141 Petre Iluţ. fiind vorba de mijloacele şi posibilităţile reinserţiei familiale şi sociale a foştilor combatanţi. III. am apelat. care. care. adică martori sau participanţi direcţi la războiul sovieto-afghan. sunt învestiţi cu funcţie de informare.. adică de oamenii care au fost actorii actului istoric şi care. 37 . Un alt instrument de lucru în aplicarea anchetei orale a reprezentat tehnica interviului de grup semistructurat.

Percepţii ale vieţii cotidiene cazone. toată dinamica războiului. ocupaţia. adică a celor care transmit informaţii referitoare la memoria participanţilor direcţi. verişori). a intermediarilor. Imaginea alterităţii – a adversarului. a populaţiei civile etc. Interviurile formale. Discursul oficial despre război în percepţia participanţilor. fraţi şi surori. funcţia militară). soţi. cunoştinţele. prietenii combatanţilor. Relevarea dimensiunii familiale şi sociale în procesul de integrare a combatanţilor în spaţiul originar. înregistrate pe bandă audio sau în notiţe. a funcţiei militare a participanţilor direcţi la războiul din Afghanistan. Acţiunile militare în războiul sovieto-afghan. operaţiilor militare. prenume. cât şi feminină. am elaborat următoarea structură a chestionarului: Întrebări signaletice (nume. 38 . în funcţie de contextul războiului. Ponderea o constituie martorii direcţi la evenimentul istoric analizat – 109 martori direcţi şi 16 martori indirecţi. Perioada efectuării stagiului militar. de opinie (relevă opinia informatorului despre tema anchetată sau recuperează o informaţie indirectă) şi întrebări de performanţă (intervenţia cercetătorului cu ajutorul întrebărilor deschise asupra formei subiectului. majoritatea activităţilor şi gradelor superioare militare ale armatei sovietice în Afghanistan. Segmentul respondenţilor direcţi îl reprezintă 104 bărbaţi şi 5 femei. reflectarea evenimentului istoric atât prin optică masculină.. configurate prin prisma unor întrebări signaletice (informaţii generale despre martori). funcţiile şi gradele militare ale acestora acoperă. cu un număr de 125 de persoane. uneori. fapt ce autorizează. transgresărilor regulamentare etc. considerent care permite o abordare de ansamblu a temei cercetate. copii. studii. Situaţia militară a combatanţilor de sex masculin a evoluat pe parcursul stagiului. practic. Pregătirea teoretică şi practică a recruţilor pentru războiul din Afghanistan. data naşterii. au fost efectuate în perioada 10 aprilie 2001 – 2 februarie 2010. a aliaţilor (armatei afghane).Având la bază o serie de metode şi tehnici de cercetare. pentru a extrage esenţialul din actul istoric). Influenţa conflictului militar asupra vieţii fizice şi psihice a foştilor combatanţi. în această postură se circumscriu rudele (părinţi. iar selecţia eşantionului a fost configurată în baza ipostazelor martorilor faţă de eveniment.

În vederea descifrării simbolisticii complexului comemorativ al combatanţilor căzuţi în Afghanistan „Feciorilor Patriei – memorie sacră” a fost intervievat cunoscutul arhitect Vasile Eremciuc. după atacurile teroriste 143 AlexandruVakulovski. ex-şeful serviciului de cercetare din cadrul Armatei a 40-a. Graţie accesului direct la lucrarea inedită a lui Alexandru Vakulovski. În cercetare au fost luate în vizor şi mărturiile a trei medici. Dm. Alte categorii militare sunt reprezentate de: serviciul de cercetare (7). Documentele orale referitoare la participarea moldovenilor în războiul sovieto-afghan au fost augmentate. care a participat la război. În acelaşi perimetru.afghani”. ofiţer în cadrul serviciului de cercetare. Martorii indirecţi sunt reprezentaţi de: mame (6). Ofiţerii cu cea mai înaltă poziţie ierarhică. asistentă medicală. de martor direct şi indirect. consilier al comandanţilor diviziilor 9 şi 14 de infanterie în armata afghană aliată. verişoare (1). un ofiţer al forţelor speciale. un căpitan de infanterie ş. bucătăreasă (1). care au avut şi cea mai bună pregătire intelectuală. surori (2). traducătoare (1). psiholog-observator (1). genişti (4) ş. Soldaţi români… 39 . în calitate de funcţionar în Comisariatul Militar al RSSM din anii 1980. în perimetrul unor momente imprevizibile.. fost colonel. poate fi plasată Svetlana Andreeva. se pot efectua diverse paralele ale istoriei trăite şi istoriei narate dintre aceste două conflagraţii militare.a. tanchişti (4). a participat la recrutări pentru serviciul militar în Afghanistan şi a fost martor la spectacolul obscur al morţii combatanţilor moldoveni în război. dar care a pierdut un frate în acest flagel militar. plutonier în cadrul Statului-major al Armatei a 40-a. am putut surprinde un subiect comun. Datorită faptului că în războiul de secesiune din Republica Moldova au participat şi veterani . Din categoria soldaţilor din RSSM au prevalat şoferii (32) şi ostaşii în infanterie (16). fost colonel. soţii (4).a. în mod special. cunoştinţe (1). soră medicală (1). care. O poziţie aparte în categoria martorilor indirecţi o are V. au exercitat diverse funcţii militare. care a elaborat o teză despre conflictul militar din Transnistria (1991–1992). Kvaşin. şi Nicolae Petrică. am plasat şi arhiva personală a lui Eduard Boboc. din satul Antoneşti. dar abordat cu o altă grilă de întrebări şi intervenţii ale intervievatorului cu intervievaţii 143. Soldaţi români în Afghanistan. Ancheta orală a fost suplimentată şi de mărturiile celor 11 foşti combatanţi în războiul din Afghanistan. Funcţiile şi gradele militare ale respondenţilor de sex feminin erau următoarele (unele au exercitat mai multe funcţii): medic (1). În ipostază dublă. raionul Ştefan-Vodă. sunt reprezentaţi de Igor Ilciuk.O parte dintre participanţi.

din 11 septembrie 2001 şi de o serie de intervenţii ale foştilor combatanţi în mijloacele de informare audiovizuale144. Monopolul mărturiilor orale în economia lucrării a profilat valenţele, strategiile şi tehnicile narative ale textului. Actul „naratorial” îl putem stratifica, conform clasificării lui W. Schmid, în 5 perspective: perceptiv, ideologic, spaţial, temporal şi verbal 145. Prevalează naraţiunea heterospaţială de tipul aşanumit „auctorial”, adică naraţiunea în care evenimentele sunt actualizate din perspectiva/tendinţa unui narator absent în spaţiul de referinţă, omniscent şi omniprezent 146. Sursele orale, ca principal izvor istoric în studiul de faţă, permit o abordare intrinsecă a actului istoric cu autorii acţiunii, iar în această ipostază un loc aparte îi revine abilităţii cercetătorului de a surprinde elementele majore ale mecanismului complex de cercetare. Corespondenţa. Însemnările efectuate cu scopul de a comunica o informaţie, corespondenţa, într-un sens mai larg, şi scrisorile, într-un sens mai redus, relevă o percepţie individuală şi transferată în alt spaţiu. Misivele din centrele de instrucţie sovietice şi cele din Afghanistan, scrise, respectiv, de recruţi şi combatanţi ne prezintă universul autorilor în raport cu cele trăite în momentele respective, iar în contextul în care scrisorile ,,nu vorbesc” despre anumite aspecte, această ,,tăcere ”, la fel trebuie ,,citită”, deoarece, ca şi materialul scris, ele ,,exprimă” şi decriptează ceva. Cenzura din armată este coroborată şi cu fobia celui care scrie; scopul este de a nu-i alerta pe acei care vor citi mesajul, reprezentând, totodată, şi un automecanism de protecţie, de a evita subiectele tabu şi încurajarea proprie în faţa unui context tensionat. În acest sens am apelat, ca sursă documentară, la scrisori care au fost colecţionate pe parcursul cercetărilor. Arhiva personală a autorului conţine corespondenţa din Afghanistan a familiilor Alfёrov, Botnari, Maşutin, Oncean, Ivanov, Purice, Popa, Zapisocinâi. Corespondenţa din Afghanistan şi cea din URSS, de la centrele de instrucţie militară este reprezentată de misivele familiei Vrabie. Scrisori inedite sunt incluse în manuscrisul lui Al. Vakulovski Soldaţi români în Afghanistan (corespondenţa de la Serghei Bejenaru către Mihai Vakulovski, corespondenţa lui Veaceslav Bojoncă către familie şi corespondenţa de la Anatolie Deleu). Muzeul Combatanţilor ,,Afghani” din sectorul Botanica, muni144 Basarabeni morţi în Afghanistan (imprimare introductivă în limba rusă – 30) – Europa Liberă, 12.08.1985, ora 11:00; Interviu cu Mihai Cebanu, veteran al războiului din Afghanistan – BBC, 20 septembrie, 2001, ora 21: 00-21:30. 145 W. Schmid, Narratologiâ, Moskva, Izdatel‘stvo Âzyki slavânskoj kul‘tury, 2003, p. 127. 146 Jaap Lintvelt, Punctul de vedere. Încercare de tipologie narativă, Bucureşti, Editura Univers, 1994, p. 47.

40

cipiul Chişinău, la fel, este în posesia unei valoroase corespondenţe inedite din Afghanistan (a ostaşului V. Bass, a locotenentului superior V. Moroz, a ostaşului A. Poclitor şi a locotenentului superior A. Zapisocinâi). Din categoria scrisorilor edite ale foştilor participanţi moldoveni la războiul din Afghanistan, cunoscute publicului larg şi puse în circuitul ştiinţific, menţionăm publicaţiile Anei Manole 147. Jurnale, notiţe din armată. În baza unor cutume de a perpetua o tradiţie sau de a adnota propriile impresii, militarii sovietici efectuau pe parcursul stagiului militar o serie de naraţiuni descriptive. Diariştii, conform experţilor, prin intermediul jurnalului intim „îşi analizează angoasele în raport cu sine şi cu realul, asumându-şi pe deplin alterităţile eului”148. Diaristologii şi teoreticienii tratează jurnalul intim ca mod de a trăi (maniére de vivre)149. Corespondenţa privată a combatanţilor reconstituie, fie şi parţial, măsurile în care actorii implicaţi în desfăşurarea operaţiilor îşi reprezentau şi erau reprezentaţi în cadrul acestui conflict, developează realităţile vieţii de pe front. Textul corepondenţei poate include şi un cod metalingvistic, constituit dintr-o expresie sau sumă de expresii lingvistice, inserate de către autor cu scopul de a facilita înţelegerea acestuia de către destinatar 150. Astfel, la unii participanţi la războiul din Afghanistan am fost surprinşi să constatăm o serie de jurnale, notiţe din armată (acta diurna) care relevă universul cotidian şi raporturile constituite cu acesta151. Un interes aparte îl constituie notiţele din armată (1987–1989) ale jurnalistului Eduard Boboc 152. În baza unor reguli deontologice ale jurnalisticii, E. Boboc a colecţionat o serie de expresii sugestive pe parcursul stagiului militar. Olga Căpăţină ne-a comunicat că în Afghanistan a scris un jurnal care pe parcurs a fost publicat cu titlul Colind afghan (2002). Conform criticului literar Eliza Botezatu, lucrarea constituie „un dialog cu destinul şi o judecată morală asupra lumii ” 153.
Ana Manole, Scrisori din cerul memoriei, în MS, 05.03.1989, p. 3; Idem, Cruciada afghană…
148 147

Inga Ciobanu, Alteritate şi identitate în jurnalul intim românesc. Teză de doctor în filologie, Chişinău, 2009, p. 2. Ibdem, p. 37.

149 150

Bianca Mărmureanu, Corespondenţa privată a combatanţilor din Armata română de operaţii în anul 1917, în Caietele Şcolii Doctorale. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi. Facultatea de Istorie, Iaşi, 2007, pp. 114, 119.
151 152

Jurnalul lui N. Medvejonoc, Notiţe din armată a lui V. Gobjilă şi V. Vrabie. Notiţe din armată a lui Eduard Boboc. 153 Eliza Botezatu, O femeie pe drumurile războiului, în Olga Căpăţină, Colind..., p. 3.

41

Fostul prizonier în războiul din Afghanistan L. Vâlcu a scris în captivitate o carte despre odiseea sa, care urma să fie publicată în Franţa. Analizând tema în contextul participării combatanţilor sovietici din întregul spaţiu al fostei URSS, vom ţine cont şi de jurnalele acestora154. ,,Lexiconul afghan”, ,,lexiconul militar”, ,,folclorul militar”. Limbajul convenţional şi creaţiile militare surprind o lume plină de coduri, simbolică, care deschide noi subiecte de cercetare documentară. Acest izvor istoric, eclipsat de studiile istorice, graţie vocabularului neacademic, relevă o realitate cotidiană care nu trebuie eludată de cercetător. În plus, având în sfera de studiu această comunicare specifică, ne apropiem mai mult de mentalitatea celor care o practică, adică a militarilor, iar acest fapt constituie şi o abordare metafizică a vieţii cazone. În acelaşi perimetru, includem şi bancurile militare care îmbogăţesc tabloul informaţional al războiului din Afghanistan. Prin urmare, nu vom ,,abandona” jargoanele militare şi ,,realizările stilistice” ale foştilor militari sovietici, dimensiuni surprinse atât în baza anchetei orale, cât şi în prezentarea ,,brută” a materialului din jurnale, notiţe din armată, creaţii 155, memorii etc. Memorii, interviuri edite. Alături de sursele orale, corespondenţa şi jurnalele, un material bogat în reconstrucţia faptelor şi a evenimentelor istorice este reprezentat în memoriile şi interviurile edite. Tentaţia de a lăsa posterităţii o experienţă deosebită şi interesul opiniei publice pentru un subiect incitant a generat apariţia acestor genuri de publicaţii. Astfel, avem posibilitatea de a confrunta ancheta orală a subiectului propus cercetării cu materialul cunoscut publicului. În acelaşi context, informaţiile au fost expuse într-o perioadă de timp relativ îndepărtată şi anumite viziuni ale autorilor au suferit modificări. Dacă, în cazul memoriilor publicate, autorii nu au întreţinut o conversaţie cu întrebări deschise care oferă noi perspective de studiere asupra unor aspecte ,,uitate”, în cazul chestionării pentru mass-media s-a conştientizat faptul că subiectul abordat poate fi ,,cenzurat”, inclusiv de jargonul militar (care deschide noi obiective de cercetare) sau poate scoate în evidenţă ,,scandalosul” şi interesul tendenţios al jurnalistului doar pentru anumite subiecte. Ţinând
154 A. Golovančikov, Zapiski «afghanca». Otryvki iz dnevnika seržanta zapasa Andreâ Golovančikova, în NV, nr. 27, 1988, pp. 35-37. 155 Cântece colecţionate de la veteranii ,,afghani” din satul Pepeni, judeţul Bălţi – fond personal; Kogda poût soldaty, / Zapis‘ tekstov sostavlenie i vstupitel’naâ stat‘â Petra Tkačenko, Moskva, Izdatel‘stvo Molodaâ Gvardiâ, 1987; Suprunova S.V., Afghan. Stihi, Kaliningrad, Kaliningr. kn. izd-vo, 1991; V. G. Verstakov, Pylaet gorod Kandagar... Stihi i pesni, Moskva, Molodaâ Gvardiâ, 1990.

42

cont de cele enunţate mai sus, am apelat şi la acest gen de rememorare, atât din punctul de vedere al participanţilor moldoveni în războiul sovieto-afghan 156, cât şi al celor din spaţiul ex-sovietic 157. Imaginea războiului din Afghanistan este completată şi de memorialistica altor martori direcţi sau indirecţi din fostul spaţiu sovietic, a liderilor politici, savanţilor, jurnaliştilor etc.158 Discursurile liderilor politici. În dihotomie cu povestea ,,celor mici”, se plasează discursul oficial despre război, care reflectă varianta oficială a flagelului militar. La nivel comparativ, şi pentru a sesiza percepţia ,,celor mari” despre războiul din Afghanistan, au fost studiate şi analizate discursurile liderilor politici sovietici – secretarii generali ai Comitetului Central al PCUS
156 Matei Ştefan, În cercul de foc. Amintirile unui ostaş-internaţionalist, în Chişinău. Gazetă de seară, (I-II-III), 09-12-15.12.1988, p. 13; C. Postică, Ostaşi ai păcii, în LA, 18.02.1988, p. 2; Idem, Unde eşti, camarade Panfilov, în VS, 29.03.1988, p. 4; Ana Manole, Acasă în doi…, în VS, 21.01.1989, p. 2; G. Bologan, Acasă…, p. 2; O. Istomina, Nikogda ne zabudem…, în MM, 24.04.1990, p. 1; Ana Manole, Întoarcerea. Confesiunile lui Alexei Murzacu, originar de la Căinar, participant la evenimentele din Afghanistan, în Vocea Poporului, 19.06.1990, p. 4; Ilie Lupan, Războiul din Afghanistan a fost mai mult decât o crimă internaţională. Interviu cu veteranul Costică, în LA, 21.02.1991, p. 7; Pavel Creangă, Â hoču rasskazat‘…(Vospominanie s ostrym sûžetom), Chişinău, Concernul „Presa”, 1998, pp. 59-94; Teroarea afghană, în Clujeanul, nr. 81, 2001, pp. 1, 3-6; Pavel Creangă, File sângerânde din carnagiul transnistrean, în Accente. Săptămânal liber, 15.08.2002, p. 2; Natalia Cojocariu, „Nu poţi iubi când te macină ura”. Interviu cu Olga Căpăţină, în Timpul, 24.01.2003. 157 A. Borovik, Afghanistan: podvodâ itogi. Interv‘û s Glavnokomanduûŝim suhoputnymi vojskami SSSR, zam. min. oborony SSSR, general armij V.I. Varennikovym, în Ogonёk, nr. 12, 1989, p. 31; V.I. Nosatov, Afghanskij dnevnik, în Prostor, nr. 11, 1989, pp. 117-129; Afghanistan bolit v moej duše…: Vospominaniâ, dnevniki sovetskih voinov, vypolneavših internacional’nyj dolg v Afghanistane, Moskva, Molodaâ Gvardiâ, 1989; Muzaffar Olimov, Iz zapisok perevodčika, în Vostok, nr. 3, 1991, pp. 58-69; A. Morozov, Kabul’skij rezident: meždu Aminom i Karmalem (o sobytiâh v Afghanistane v 1975–1979 gg.), NV, nr. 38, 1991, pp. 36-38; B. Gromov, V našej armii est‘ svoj de Goull, în AiF, nr. 8, 1994, pp. 1, 5; A.M. Mažurov, Pravda ob afghanskoj vojne. Svidetel‘stva glavnogo voennogo sovetnika, Moskva, Izdatel‘stvo Prava čeloveka, 1996. (http://www.rsva.ru, [accesat în 17.08.2004]). A. A. Lâhovskij, Tragediâ i doblest‘ Afghana, în Prednestrov‘e, (I) 29.12.2002; (II) 09.12.2003; (III) 11.01.2003; (IV) 18.01.2003; V.A. Kručkov, Ličnoe delo, Moskva, Izdatel‘stvo Èximo, 2003, pp. 246-247. Anton Vladzimirskij, V korolevskih konûšnâh…, în http://www.hro.org/editions/karta/nr24-25/vladz.htm . 158 V. F. Izgaršev, op. cit.; I. Andronov, T.A. Gajdar, Po volč‘emy sledu. Zapiski special‘nogo korrespondenta, Moskva, 1983; Û.G. Karačarov, V strane pylaûŝego solnca. Iz afghanskih zapisok žurnalista, Gor‘kij, 1986; G.N. Bočarov, op. cit.; G.P. Ustinov, Smena èpoh...; A. Borovik, op. cit., pp. 25-27; G. Kojemeakin, File din...; G. Kožemâkin, Ûžnee Kuşki, în SM, 12.10.1988, p. 4 ; A. Borovik, op. cit., pp. 6-8, 30-31; Interv‘û s Mihail Leŝinskij, byvšij sobkor. Gosteleradio v Afghanistane, în Žurnalist, nr. 2, 1991, pp. 6-12; Andrei Saharov, Memorii, vol. II, Bucureşti, Litera, 1996, pp. 69-90, 329-330, 397-400; Interv‘û s podpolkovnikom rossijskogo specnaza Rèm Habarov, în AiF, nr. 40, 2001, p. 5.

43

L.I. Brejnev 159, I.V. Andropov 160, C.U. Cernenko161, M.S. Gorbaciov 162; discursurile miniştrilor de externe ai URSS, A.A. Gromâko163, E.A. Şevardnadze 164. Alături de poziţia liderilor sovietici asupra evenimentelor din Afghanistan, au fost cercetate şi opiniile conducătorilor afghani Babrak Karmal 165 şi Muham159 L.I. Brežnev, Moladym – stroit‘ kommunizm, Tret‘e dopol‘nennoe izdaniâ, Moskva‚ Izdatel‘stvo političeskoj literatury, Moskva, 1978; Idem, Lеninskim kursom: Reč‘, privestviâ, i vospominaniâ, t. 7, (ânvar‘ 1978 – mart 1979), Moskva, 1979; Idem, Iz reči L.I. Brežneva..., în Pravda ob Afghanistane. Dokumenty, fakty, svidetel‘stva, Moskva, APN, 1980; Otčetnyj doklad Central‘nogo Komiteta KPSS XXVI s‘‘ezdu Kommunističeseskoj Partii Sovetskogo soûza o očerednye zadači partii v oblasti vnutrennej i vnešnej politiki. Doklad Generl‘nogo sekretarâ CK KPSS tovariŝa L.I. Brežneva 23 fevralâ 1981 goda, în Materialy XXVI s‘‘ezda KPSS, Moskva, Politizdat, 1981, pp. 13, 29; Idem, La straja păcii şi socialismului, Chişinău, Cartea Moldovenească, 1980; Idem, Na straže mira i socializma, Moskva, Politizdat, 1981; Idem, Luările de cuvânt şi articole..., pp. 3-7, 72-73, 84-86; Idem, Leninskim kursom. Reč‘, privetstviâ, stat‘i, vospominaniâ. Tom devâtyj, Moskva, Izdatel‘stvo političeskoj literatury, 1982. 160 Û.V. Andropov, Izbrannye reči i stat‘i, Moskva, Izdatel‘stvo političeskoj literatury, 1984. 161 Întâlnirea şi convorbirile dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului comunist român, preşedintele Republicii Socialiste România şi tovarăşul Konstantin Cernenko secretarul general al Comitetului Central al partidului comunist al Uniunii Sovietice, preşedintele prezidiumului Sovietului Suprem al URSS, Bucureşti, Editura Politică, 1984. 162 Političeskij doklad Central‘nogo Komiteta KPSS XXVII s‘‘ezdu komunističeskoj partii Sovetskogo Soûaza. Doklad General‘nogo Secretarâ CK KPSS tovariŝâ M.S. Gorbačeva 25 fevralâ, 1986 goda, în Materialy XXVII s‘‘ezda Kommunističeskoj Partii Sovetskogo Soûza, Moskva, Politizdat, 1986, pp. 13, 29; Zaâvlenie General‘nogo secretarâ CK KPSS M.S. Gorbačeva po Afghanistanu, în Večernij Kišinev, 10.02.1988, p. 1; Mihail Gorbaciov, Cu privire la direcţiile principale ale politicii interne şi externe a URSS. Raportul prezentat de Preşedintele Sovietului Suprem al URSS la 30 mai, 1989, Moscova, Editura Agenţiei de presă Novosti, 1989, pp. 25-28. 163 A.A. Gromyko, Iz vystupleniâ člena politbûro CK KPSS, ministra inostrannyh del SSSR A.A. Gromyko, în Pravda ob Afghanistane..., pp. 17-19; A.A. Gromyko, Vo imâ obespečeniâ mira – obŝego dostoâniâ čelovečestva. Vystuplenie na XXXVI sessii General‘noi Assamblei OON 22 sentâbrâ 1981 goda, Moskva, Izdatel‘stvo političeskoj literatury, 1981. 164 É.A Ševardnadze, Vo imâ pročnogo mira – na zemle i v kosmose. Vystupleniâ na 40-j sessii General‘nogo Assamblei OON i na toržestvennom zasedanii Soveta Bezopasnosti OON, sentâbr‘ – oktâbr‘ 1985, Moskva, Politizdat, 1985; Idem, Soobŝa stroit‘ vseobŝuû bezopasnost‘. Vystuplenie na 42-j sessii General‘noj Assamblei OON 24 sentâbrâ 1987 goda, Moskva, Izdatel‘stvo političeskoj literatury, 1987; XIX Vsesoûznaâ konferenciâ KPSS: Vnešnââ politika i diplomatiâ. Doklad člena Politbûro CK KPSS, ministra inostrannyh del SSSR É.A. Ševardnadze na naučno-praktičeskoj konferencii MID SSSR 25 iulâ 1988 g., în MŽ, nr. 9, 1988, pp. 3-35; Interv‘û É.A. Ševardnadze agentstvu Bahtar, în Pravda, 9.09.1988, p. 4. 165 Babrak Karmal, Nerastoržimoe edinstvo s narodom, în Problemy mira i socializma, nr. 6, 1981; On byl založnikom Kremlâ. B. Karmal‘ rasskazyvaet, în Trud, 24.10.1991, p. 4.

44

mad Nadjibullah 166. Referinţe asupra imixtiunii sovietice în Afghanistan au fost expuse şi de alţi lideri politici 167. Documente de arhivă şi expoziţii. La elaborarea lucrării am apelat şi la o serie de documente inedite, care au completat vidul informaţional, greu de surprins în mărturiile orale: directive oficiale secrete, material statistic etc. Fondul 278 şi 51 din AOSPRM creează o imagine de ansamblu a activităţii CC al PCM şi a organizaţiei comsomoliste din RSSM din anii 1980 în vederea pregătirii tineretului pentru ,,ajutorul internaţional”. Datele statistice din Arhiva curentă a DAMMARM prezintă informaţii despre numărul participanţilor, cifra celor morţi şi dispăruţi în războiul din Afghanistan. Informaţii inedite despre foştii participanţi moldoveni din războiul sovieto-afghan au fost surprinse la Uniunea Veteranilor Războiului din Afghanistan din Republica Moldova, Uniunea Veteranilor Războiului din Afghanistan din oraşul Chişinău, Liga Veteranilor Războiului din Afghanistan din sectorul Botanica, municipiul Chişinău. Date statistice despre sănătatea actuală a foştilor combatanţi ne-au fost oferite de Centrul Republican Experimental Proteze, Ortopedie şi Reabilitare, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova, Uniunea Internaţională a Invalizilor şi Spitalul Clinic al Ministerului Sănătăţii din Republica Moldova. În perioada 13–25 februarie 2009, Muzeul Armatei Naţionale a fost gazda unei expoziţii consacrate împlinirii a 20 de ani de la retragerea trupelor sovietice din Afghanistan, o parte din materialele acesteia fiind valorificate în lucrare. Documente edite. Clasificarea documentelor publicate, destul de extinse, derivă din abordarea unui subiect complex. Se pot distinge: a) documente referitoare la situaţia internaţională şi la relaţiile sovieto-afghane până la intervenţia sovietică în Afghanistan (1979)168; b) documente critice ale
Cuvântarea lui Nadjibullah la televiziunea afghană, în MS, 3.01.1989, p. 2; Osnovy voennoj doktriny Respubliki Afghanistan na sovremennom étape (Tezisy vystupleniâ prezidenta Respubliki Afghanistan na soveŝanii rukovodâŝego sostava Vooružennyh sil 22 iûnâ 1989 g.), în VIŽ, nr. 7. 1989, pp. 35-40. 167 Indira Gandhi, Vnešnââ politika Indii, Izbrannye reči i vystupleniâ, 1980 –1982, Moskva, Izdatel‘stvo Progress, 1982. 168 Dokumenty vnešnej politiki SSSR, t. 2 (ânvar‘ 1919g. – 30 iûn‘ 1920g.), Мoskva, Političeskaâ literatura, 1958; Dokumenty vnešnej politiki SSSR, t. 1, Moskva, 1960; Sovetskoafghanskie otnošeniâ. 1919–1969 gg. Dokumenty i materialy, Moskva, Politizdat, 1971, Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Bucureşti, 1975; Dezarmarea. Documente, /Coordonator Nicolae Ecobescu, Bucureşti, Editura Politică, 1978; Letopis‘ vnešnej politiki SSSR, 1917–1978 gg., Moskva, Izdatel‘stvo političeskoj literatury, 1978; Pravda ob Afghanistane...; Carta Naţiunilor Unite şi Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie, Naţiunile Unite, New York, f.a.e.; Alexandru Vianu ş.a., Relaţii internaţionale în acte şi documente, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, f.a.e., vol. I (1917–1939), pp. 159-161.
166

45

intervenţiei 169; c) acte juridice ale URSS 170; d) material de propagandă al armatei sovietice în Afghanistan 171; e) documente ale veteranilor ,,afghani” 172. Presa. Materialul din mass-media – ,,cronica timpului” – oferă informaţii valoroase referitoare la războiul sovieto-afghan. Dacă presa sovietică a constituit mai mult o tribună a elitei politice 173, cea din perioada post-sovietică174 şi cea occidentală175 expun diverse abordări ale subiectului enunţat. O dimensiune aparte o reprezintă publicaţiile consacrate foştilor participanţi la războiul sovieto-afghan 176. Informaţii de pe internet. Realizările ştiinţifico-informaţionale permit accesul direct la surse documentare de pe internet. Specialiştii afirmă că apariţia unui context comunicativ inedit, specific erei tehnologiilor informaţionale, – Internetul – a generat transformarea dihotomiei clasice discurs oral / discurs scris într-o trihotomie discurs oral / discurs scris / discurs computerizat. Termenul discurs computerizat semnifică activitatea lingvistică individuală în cadrul tuturor formelor de comunicare prin intermediul computerului, în
169 New York: Khronika Press, 1980, în http://www.hro.org/editions/karta/nrr24-25/ lyahov.htm. (accesat în 02.08.2002); Organizaciâ Ob‘‘edinennyh Nacii. Sbornik dokumentov, Moskva, Izdatel‘stvo Nauka, 1981; ONU Raport al Secretarului general, Bucureşti, Editura Politică, 1983; Amnesty International, Jahrebericht, 1984, Frankfurt am Main, November, 1984; Amnesty International, Report 1986, London; Amnesty International, Le rapport 1987, Paris, Aefai; Amnesty International, Rapport 1988, Paris, Flammarion, Edition D ’Amnesty International; Postanovlenie S‘‘ezda narodnyh deputatov SSSR – O političeskoj ocenke rešeniâ vvode sovetskih vojsk v Afghanistane v dekabre 1989 g., în Pravda, 28.12.1989; Afghanistan. Drama v soveršenno sekretnyh dokumentah, doneseniâh i šifrovkah o sobytiâh, predšestvuûŝih vvodu vojsk v DRA, în KP, 27.12.1990; Afghanskaâ tragediâ: vojna za spinoj naroda, în Rossijskie vesti, 23.06.1992, pp. 1-2; Čto ot nas skryvali. Pravda ob afghanskoj vojne, izvlečennaâ iz sverhsekretnoj ,,Osoboj papki”, în Trud, 22.06.1992, pp. 1, 4; A.S. Grossman, op. cit., pp. 3-33; Û.V. Gankovskij, Kto, gde, kogda prinâl rešenie o vvode sovetskih vojsk v Afghanistan?, în AAS, nr. 5, 1994, pp. 2-4. 170 Konstituciâ (Osnovnoj Zakon) Soûza Sovetskih socialističeskih respublik. Prinâta na vneočerednoj sed‘moj sessii Verhovnogo Soveta SSSR devâtogo sozyva 7 oktâbrâ 1977 goda, Moskva, Izdatel‘stvo političeskoj literatury, 1977. 171 Pamâtka sovetskomu voinu-internacionalistu, f.a.e.; Voinu-patriotu, internacionalistu, uvol‘nâemomu v zapas, f.a.e. 172 Memoriul Uniunii Republicane a veteranilor războiului din Afghanistan, în TM, 30.09.1995, p. 2. 173 Pravda, Izvestiâ, SM, Krasnaâ zvezda, Tribuna, TM. 174 Žurnalist, AiF, LA etc. 175 HT, The New Yorker. 176 Russkij kommandos (publicat la Moscova, numărul din anul 1999 este dedicat forţelor speciale sovietice care au participat la războiul din Afghanistan). Afghanec. Priloženie k gazete Specnaz (Chişinău). Primul număr a fost editat în septembrie 1996.

46

general, şi a internetului, în particular 177. Paginile web ale diverselor asociaţii şi organizaţii neguvernamentale ale veteranilor ,,afghani”, muzeele oferă materiale preţioase (consultaţii psihologice, juridice, medicale şi sociale; se face cunoscută corespondenţa veteranilor, fotografii, materiale de propagandă, acte oficiale, sunt editate rubricile Caut camarazii, Forumul războiului din Afghanistan, Înregistrarea veteranilor, Cartea memoriei etc.) ale martorilor direcţi la războiul din Afghanistan. În acest context se înscriu ediţiile electronice ale Uniunii Veteranilor Războiului din Afghanistan din Republica Moldova 178, Site-ul general al veteranilor războiului sovieto-afghan (lansat la 28 august 1997)179, cel al veteranilor ,,afghani” din Kazahstan 180, Estonia 181 etc. Paginile web constituie o estradă şi a muzeelor combatanţilor ,,afghani”; spre exemplu cele din Federaţia Rusă 182, Vitebsk (Belarus)183. Unele site-uri ale foştilor combatanţi sunt specializate, de exemplu, pagini web cu creaţii artistice 184, pagini web particulare ale participanţilor 185 sau ale medicilor psihologi de la centrele de reabilitare 186. Având la bază literatura de specialitate, diverse perspective teoretice şi metodologice de cercetare, certificate de sursele documentare, am surprins o problematică fascinantă, care magnetizează în perimetrul ei interesul faţă de un domeniu pe cât de dificil, pe atât de atractiv; e o tentaţie, dar şi un mobil pentru un subiect cu astfel de valenţe.

177 Elena Trohin, Particularităţile lingvistice ale comunicării în Internet. Autoreferat al tezei de doctor în filologie, Chişinău, 2006, pp. 3-7. 178 http:/www.afgan.md. 179 http://www.afgan.ru, http://veteran.r52.ru. 180 http://afganpress.narod.ru. 181 www.relvavendlus.ee. 182 afgan.smedia.ru. 183 httt://w3.vitebsc.by.8500 . 184 htt://www.artofwar.ru, http://asp.afghanwar.spb.ru, http://boser.chat.ru, www.afghan. hut.ru etc. 185 http://www.pomnite.pri.ee. 186 httt://warstres.city.tomsk.net.

47

Motto: „Condiţiile geografice, mişcările demografice, interesele economice şi financiare, trăsăturile mentalităţilor colective, marile curente sentimentale – iată ce forţe profunde au format cadrul relaţiilor dintre grupurile umane şi în bună măsură au determinat caracterul lor” 187.

CAPITOLUL II

CONTEXTUL GENERAL AL RĂZBOIULUI DIN AFGHANISTAN

O sumară trecere în revistă a contextului general al războiului sovietoafghan este necesară pentru a crea o imagine de ansamblu asupra cadrului teritorial al conflictului sovieto-afghan, asupra factorilor politici, militari care au generat participarea combatanţilor din RSSM la ingerinţa militară din Afghanistan. Fără conexiuni directe – istorice, geografice etc. – cu civilizaţia afghană, participanţii moldoveni au fost incluşi ex abrupto prin filiera mecanismului politico-militar al URSS în războiul din Afghanistan. II.1. AFGHANISTANUL LA SFÂRŞITUL DECENIULUI OPT AL SECOLULUI AL XX-LEA. PRIVIRE DE ANSAMBLU fghanistanul, stat din sud-vestul Asiei, este situat pe o suprafaţă de 652 225 km2 pe platoul iranian nord-est, fiind învecinat cu patru ţări: URSS (actualele state Tadjikistan, Uzbekistan, Turkmenistan, pe o lungime de 1 250 km) la nord, Iranul la vest (820 km), Pakistanul la est şi la sud
187

A

Pierre Renouvin, Jean Baptiste Durrosele, Introduction a l’histoire des relationes internationales, Paris, Armand Colin, 1964, p. 2.

48

(2 180 km) şi China la nord-est (75 km). Teritoriul ţării are un relief predominant muntos – 80% din teritoriu – , constituit din unul dintre cele mai înalte masive şi lanţuri din lume – Hindu Kush, fiind printre puţinele state asiatice lipsite de acces direct la Oceanul Planetar. În partea sa orientală, Hindu Kush atinge înălţimi de peste 7 000 m (Tiradj Mir – 7 700 m, Nusan – 7 500 m). Hindu Kush reprezintă nu doar o linie de demarcaţie geografică, ci şi religioasă, culturală, social-economică etc. În porţiunea central-estică este situat podişul înalt Ghazni-Kandahar (la o altitudine de 2 000 m), iar la nord se extinde câmpia înaltă, piemontană, a fluviului Amu-Darya / Piandž (1 250 km pe teritoriul Afghanistanului). O altă zonă, mai joasă, este reprezentată de câmpiile nisipos-pietroase Dasht-i-Margo şi Registan (în sud-vest). Regiunea cu precipitaţii mai semnificative (500 mm/an), cauzate de musonul indian, este amplasată în estul şi sud-estul ţării, care favorizează dezvoltarea vegetaţiei forestiere, pădurile constituind numai 3 la sută din teritoriu (în munţii din partea central-estică), fiind formate din pin, ienupăr deodar. Clima continentală excesivă este cu nuanţe de ariditate extremă şi cu sol uscat în sud-vest. Oazele ocupă un loc însemnat în regiunile aride. Fauna include: hiene, asini sălbatici, capre-de-munte, leoparzi, diferite reptile (în mod special, cobra), numeroase insecte dăunătoare şi veninoase. Se evidenţiază Rezervaţia Naturală Dashe Newar (cu cel mai înalt loc de cuibărit din lume pentru pasărea flamingo mare) şi Ab-i-Istada (popasul cocorului siberian, specie foarte rară). În anul 1979, populaţia afghană, constituită din cca 15,5 mil. de locuitori, era segmentată în diferite etnii. Etnia de bază, reprezentată de paštuni, era alcătuită din 6 mil. de persoane şi locuia, în mod special, în sudul ţării, majoritatea de confesiune sunnită. Tadjicii, persofoni sunniţi, a doua etnie a ţării, numără 4 mil. de locuitori, localizaţi în estul ţării. Uzbecii, la fel sunniţi, populaţie turcofonă, se găsesc în nordul ţării şi numără 1 500 000 oameni. Hazarahii, de rit şiit şi estimaţi tot la cifra de un milion şi jumătate, locuiesc în centrul ţării. Celelalte naţionalităţi (turkmenii, kirghizii, belucienii, nuristanii ş.a.), repartizate pe întreg teritoriul, constituiau, în total, 10% din populaţia ţării. Afghanistanul se afla în etapa tranziţiei de la feudalism la capitalism, cu profunde tradiţii şi asperităţi tribale (numărul acestora constituind cifra de 25) şi cu un caracter rigid comunitar-patriarhal al societăţii. Majoritatea populaţiei (90 la sută) activa în agricultură. Principala ramură a agriculturii, creşterea extensivă a animalelor, era practicată de cca 3 mil. de locuitori, care duceau un mod de viaţă nomad sau seminomad. Coridorul pastoral a facilitat tendinţa centrifugă, iar zonele fertile au focalizat orientarea centripetă. Această

49

. din cele 129 de ţări în curs de dezvoltare. tifosul abdominal ş. în ţară. Cultura macului a plasat Afghanistanul ca al doilea pol al drogurilor din Asia. analfabetismul fiind total în rândul femeilor 192. echivalentul a şase salarii lunare ale unui muncitor calificat 191. Afghanistanul avea. iar alteori activitatea acestora i-a determinat să fie în conexiune188. doar un singur oraş mare. poziţia 108. de 10 km. un obstacol important al acesteia fiind lipsa căilor ferate189. 1982. Gankovskij. Kandahar. 11. 50 . 188 189 Eric R.. în sud etc. în acest sens. The Great Game Revisited. 192 A..V. Constituind o societate predominant agrară (90% din populaţie locuia în comunităţi rurale). Alături de aceştia. Freedom House. Nerastoržimoe edinstvo. Istoriâ Afghanistana s drevneiših vremen do naših dnej. asigurând mai mult de 1/3 din PIB. De exemplu. funcţionau doar 71 de spitale cu 3 600 de paturi şi o singură maternitate. p. Abdulov. era confesat de 98% din numărul populaţiei. după Myanmar. red. malaria. prin separarea păstorilor de ţăranii-săteni. iar intervenţiile chirurgicale erau foarte costisitoare – o simplă apendicectomie valora 6 000 afghani.polarizare a modelat cursul acţiunilor umane. doar 4 la sută din populaţia afghană putea citi şi scrie. Erau frecvente trahoma. p. op. /Otv. /Edited by Rosanne Klass. 1987. la cca 1 800 m altitudine. Wolf. Û. într-o depresiune drenată de râul Kabul şi dominată de munţii Asmai şi Sherdawaza. 193. cit. În Afghanistan exista o singură cale ferată: Kuşka (URSS) – Toranguday (Afghanistan). Nivelul de trai şi speranţa de viaţă erau printre cele mai precare din lume. Moskva. veriga de coeziune a populaţiei afghane. dintre care 80% sunniţi şi 18% şiiţi. ciment. îngrăşăminte chimice) cu un pronunţat caracter meşteşugăresc. Reacţionar la orice tentative de reforme. Islamul. 25. cu peste 500 000 de locuitori – Kabul. nu depăşeau 200 000 de oameni 190. în vest. tuberculoza. în anul 1979. 24. New York. lipseau asigurările medicale pentru copii. dintre care 84% domiciliau în Kabul. Ţara are o infrastructură slabă. amplasat în estul ţării.a. p. a lipsei de informare. Arc. populaţia era obedientă totalmente notabilităţilor locale şi liderilor religioşi. 2001. Chişinău. Industria slab dezvoltată dispune de mici întreprinderi (textile. Afghanistanul ocupa poziţia 127 în lume în privinţa ştiutorilor de carte. 330. La sfârşitul anilor 1970. Alte oraşe de importanţă secundară sunt Herat. Afghanistanul ocupa. Europa şi populaţiile fără istorie. Mysl‘.. 190 Afghanistan. unul din cinci copii murea până la vârsta de un an. p. p. personalul medical era constituit din 1 027 de doctori. Din cauza analfabetismului. 191 Babrak Karmal. în anul 1977.

op. pp. prin formarea unui cordon sanitar) era dificil de susţinut datorită citadelei naturale. hindusă şi o comunitate de evrei. Pentru comparaţie. Ithaca. tendinţa marilor puteri de a-şi menţine poziţiile strategice în această regiune-coridor (redevenită un pol geopolitic care încă din Antichitate lega traseele de tranzit. Newell. pp. elemente de agregare a resurselor umane la o scară mai largă. pp. Ûrgenson. La fel de distorsionată era şi problema paštunilor de la frontiera afghano-pakistaneză. Imixtiunile străine erau respinse. În Afghanistan. focaliza. un mulla revenea la 270 de oameni. Acest mecanism geopolitic însă a rezistat graţie relaţiilor comerciale şi convingerilor religioase. 15-16. subiect de conflicte. 195 Pierre Centlivres. Clerul era constituit din 250 000 de oameni.. cit. p. cit. Cornell University Press. a reliefului muntos şi spaţiului arid. 1982. 1982. Ed. cit. stat fundamentalist. op. dintre Europa de China şi India.A. de litigii sau de resentimente cu substrat istoric. în mod special. barând. configurarea cadrului geografic a . 197 Richard S. în spiritul tradiţiilor de libertate. şi asigurarea logistică a inamicului. Proximitatea naţională dintre tadjicii. 3. Afghanistan glazami očevidca. astfel. iar în Turcia la 1 600194. 5. Merkulov. în Afghanistan un mulla confesa la 60 de credincioşi. Progres. unul din 10 afghani au efectuat pelerinaje la Medina şi Mecca193. 11-16. 16. Islam v mirovoj politike i meždunarodnyh otnošeniâh. 193 51 . Mark Urban. uzbecii şi turkmenii amplasaţi la hotarul afghano-sovietic suscita un tumult pentru sovietici. Tendinţele de reformare erau obstrucţionate de nivelul precar al dezvoltării social-economice. pentru care stilul de viaţă combativ reprezintă una dintre caracteristicile general psihologice 197. al K. 107. Meždunarodnye otnošeniâ. Afghanistanul s-a profilat. 100-101. 196 Gulam Omar Rasuli. În secolul XX. în Iran. 114. Mozaicul naţional. 1972.existau minorităţi sikh. În acelaşi context. op. The Politics of Afghanistan.. Paris. iar o moschee la 360 de locuitori. p. Hubert Kušnik. sub aspectul tranzitului comercial. diverse tensiuni în plan extern. Moskva. Moskva.. Conservatorismul religios era relevant prin faptul că liderii spirituali menţineau o influenţă substanţială în comunitatea afghană. ca o nouă zonă a drumului mătăsii 196. Micheline Centlivres-Demontes. de aici şi tendinţele de descentralizare. 1988. Et si on parlait de l’Afghanistan? Terrains et textes 1964–1980. 194 G. de la Maison des sciences de l’homme. Până la sfârşitul anilor 1970. pp. în ţară erau 15 000 de moschei (dintre care numai în Kabul funcţionau 464) şi locuri sacre.autonomiei unei comunităţi rurale închise”195 a constituit un impediment în administraţia centrală (ţara era constituită din 26 de provincii /velayat) pentru efectuarea unui control riguros asupra întregului teritoriu.. p. şi de populaţia ţării.

1917–1950. Având la bază o experienţă acerbă. viaţa politică internaţională postbelică a fost dirijată de aceste două superputeri. I. p. al modului de viaţă şi al religiei. Politica şi utilizarea simbolurilor. De la Revoluţia din Octombrie la războiul din Coreea. Situaţia era analizată prin prisma confruntării propriei identităţi cu 198 Andre Fontaine. 318. internaţionale etc. Editura Militară. constituită în special în urma celor două conflagraţii mondiale. S-au simţit însă şi anumite polarităţi. într-o măsură mai mare sau mai mică. presă. în chintesenţă. ameninţări ce pot genera disponibilitatea ca oamenii să fie manipulaţi. În mare parte. 199 Muray Edelman. potrivit expresiei sugestive a liderului britanic W. Dintre acestea fac parte pericolele pentru întreaga naţiune: cele din partea altor ţări şi care au acelaşi caracter neprevăzut. să conştientizeze multiplele chestiuni globale: cursa înarmării. 23. contagiunea mentală avea să se transforme în conjunctură mentală – elementul esenţial al acesteia fiind starea defetistă. considerent soldat prin faptul că Afghanistanul constituia una dintre cele mai paupere ţări din lume. umanitatea avea să ajungă la unele concluzii. 1999. p. sau din partea unor grupuri restrânse din interior 199. SUA) şi sateliţii acestora. astfel. 1992. tensiunilor şi anxietăţilor în perioada postbelică poate fi clasificată în trei mari categorii. Din prima categorie făceau parte statele occidentale dirijate de SUA. cât şi a celor militare) unor state-giganţi (URSS. reiese că perceperea angoaselor. menţinând rigid acest sistem complex în faţa marilor schimbări ale civilizaţiei secolului XX. Polirom. politice. omenirea a început. calomnie etc.comunităţii predominant agrare. acestea vor lua o poziţie aparte. Churchill198. vol. precum şi de alţi factori. suspiciuni. subiect actual până în zilele noastre.. Iaşi. zvon. Mediatizată prin diverse canale de informare (şcoală. Sărăcia vizibilă era alăturată şi de o diminuare a vieţii intelectuale. În urma unei priviri globale asupra problemei. În acest perimetru are loc o intensificare a dialogului interstatal şi intercontinental. despărţite de cortina de fier. SITUAŢIA INTERNAŢIONALĂ DIN ANII 1970 n perioada postbelică. Î 52 . sprijinite de acţiunile (cu folosirea atât a metodelor paşnice. viaţa cotidiană a Afghanistanului. II. Mecanismul tradiţional a instituit. Istoria războiului rece. Ţinând cont de noile realităţi ale lumii postbelice. problema mediului etc.). În funcţie de aspectele ideologice. 2. exprimau ideea autodistrugerii sau a supravieţuirii. Bucureşti. Muray Edelman afirma că anumite ameninţări sunt resimţite de toată lumea sau de majoritatea. care. mediu profesional. statele şi naţiunile au apreciat nivelul de ameninţare în mod deosebit.

construite din imaginarul unei utopii. 2001. Sfârşitul comunismului. armata. Cosmopolitismul înlătură. Au existat. un accent important se punea şi pe dezvoltarea economică. p. 86. ignoră de cele mai multe ori. că ele se vor afla sub această ameninţare şi ar fi bine să se resemneze în faţa situaţiei create”203. pp.. războiul civil şi cel de-al Doilea Război Mondial. Chişinău. iată de ce. 538-540. Ogarkov. partidul comunist sovietic a cunoscut două evenimente istorice. propria identitate. în Probleme actuale ale ştiinţelor socio-umane în condiţiile integrării europene. Cluj-Napoca. 2006. 202 Francis Fukuyama. 1990. A doua categorie de state era constituită din ţările lagărului comunist. Sfârşitul istoriei?. De altfel. în Alternative. 1996. 204 Victor Zubco. 1994.V. continuând să o menţină. războiul dus de către SUA în Vietnam. Obiectivul major al sovieticilor era acela de a se prezenta superiori din punct de vedere militar adversarilor. N. Polirom. în scopul descurajării Occidentului. statele în cauză aveau un mesaj violent împotriva lumii străine. şi excepţii de la regulă. cum ar fi. Militarul reprezenta pentru această categorie de ţări un mijloc. a capitalismului. Politica externă a URSS şi noua gândire. 17-18.. Oleg Casiadi. 203 John Rdwin Mroz. Teză de doctorat. declara patetic faptul că . şeful Marelui Stat-major al Forţelor Armate ale URSS. Vremea. În opinia lui Françoise Thom.Uniunea Sovietică a dobândit superioritate militară asupra SUA.se aşteptau mereu să fie atacaţi” 202.. dar nu un scop în sine. iar în unele cazuri economicul dicta raţionamentele militare. cu un substrat de conflict militar. Experţii occidentali au constatat faptul că Rusia (inclusiv sovietică) ultimelor două secole a deţinut un număr substanţial de soldaţi. Structura şi funcţionarea puterii politice în Republica Moldova. conduse de URSS. 9. Astfel. ruşii . în paralel cu aprovizionarea şi perfecţionarea armatei (percepută ca simbol al siguranţei). 29. marcată de sindromul puterilor mari 204 şi înconjurată de Françoise Thom. nr. Tipografia Centrală. aplicat după modelul Uniunii Sovietice. de exemplu.cea a alterităţii. Hiperbolizând imaginarul alterităţii. evident. 6. Reagan. SUA au compromis economia Imperiului Răului. Hazardul politic în război şi anti-război ca perturbator al sistemului internaţional. care i-au marcat maxima vitalitate şi apogeul – . adică a Uniunii Sovietice. p. în perioada preşedinţiei lui R. dar şi prin menţinerea şi apărarea acesteia. Din perspectiva istorică a sovieticilor. Uniunea Sovietică. p. arsenalul militar constituiau un mijloc de a se impune şi de a intimida adversarul. Sunt singurele perioade când bolşevismul nu s-a aflat în criză” 201. în anul 1979. Bucureşti. 201 200 53 . singurul domeniu în care concurenţa este efectiv măsurabilă prin competiţia declanşată în cursa înarmărilor 200. p. Iaşi.perioadele când a avut un adversar real pe care să-l sfâşie. care se alipeşte unei lumi confuze.

cursa înarmării. 207 Traian Grozea. 2009. 47. 208 Sergiu Verona. de dolari SUA. Chişinău. nr. 233-243. SUA). economice etc. p. moment ce va culmina cu declanşarea unor războaie civile. marile puteri cheltuiau de patru ori mai mult pentru cercetări şi dezvoltare în scopuri militare decât în perioada războiului 208. p. Constituirea unor centre de polarităţi (înglobând şi sateliţii acestora) va avea o influenţă considerabilă în dinamica relaţiilor internaţionale. Conform datelor ONU. 206 Vezi Bogdan Ţârdea.. Dificultăţi teoretico-metodologice în pronosticarea încheierii războiului rece. totalul cheltuielilor militare s-a cifrat la cca 9 000 mld. confruntările militare vor fi caracteristicile unei lumi suspecte. în cele mai dese cazuri. 17. iar în perioada următoare – numai 6 ani 205 Vezi P. 1. se observă totuşi prioritatea celor două mari puteri nucleare – Uniunea Sovietică şi Statele Unite – . Cojocaru. În cea de-a treia categorie se încadrau ţările cu un nivel slab de dezvoltare economică – statele lumii a treia. p. de lumea comunistă şi de cea capitalistă). graţie poziţiei geopolitice. 1981. Editura Politică. Acta. în Revista de filozofie. fiind în posesia unui număr restrâns de state – cinci. Cursa înarmărilor. Larisa Noroc. 2005.ceea ce desemnează o bipolaritate nucleară” 207. sociologie şi ştiinţe politice. Unele ţări.. p. Gheorghe E. Bucureşti. ritmul creşterii acestor cheltuieli nu era constant. Civitas. de dolari americani 209. 29.garanţie a securităţii tuturor ţărilor din lagărul socialist”205. Chişinău. „Elan-Poligraf ”. acestea vor fi terenul de acţiune al celor două mari categorii de state 206. Moskva. 2008. 69. Au fost necesari 12 ani (1960–1972) pentru o dublare a cheltuielilor militare. p. cum este cazul Coreei şi al Afghanistanului. 209 Organizaciâ Ob‘‘edinennyh nacii. 47. În anii 1960–1980. 54 . Armamente-tehnologie-strategie. 5. Cincisprezece ani după cel de-al Doilea Război Mondial. sub impulsul confruntărilor celor două superputeri (URSS. ci o . Bucurest. bugetul militar în plan mondial a atins apogeul în anul 1978 şi se constituia din 400 mld. 1984. Izdatel‘stvo Nauka. Žilin. pregătite oricând să facă faţă unei intervenţii străine.o „salbă de state clientelare” deţinea o armată considerată nu doar o forţă capabilă să menţină securitatea Uniunii Sovietice.. Surprinse de Noua Ordine Internaţională. 1981. Forţa nucleară. 1980. Vooružennye sily SSSR i zaŝita Socialističeskogo gosudarstva. 10-17 VIII. Mai mult. nr. vor cunoaşte şi dezmembrarea societăţii în două tabere antagoniste (susţinute. Curs de prelegeri.A. Victor Juc. Politologie. pp. Editura Politică. Chişinău. respectiv. înregistrându-se perioade tot mai scurte în care ele s-au dublat. Bucureşti. în Commision Internationale D´ Histoire Militaire. Sbornik dokumentov. Implicaţii ale factorului militar în viaţa internaţională. Arma nucleară. 1987. p. Tratatul de Uniune Sovietică. 24.

încă proaspătă (generaţia părinţilor. în anumite situaţii. renunţă la războiul chimic şi biologic 213. generată de percepţia publică a faptului că Statele Unite încălcau norma morală internaţională. Bucureşti. însă trebuie specificat că. cit. 214 Mai detaliat vezi Conferinţa pentru Securitate. pp. 212 Michael Haward. Culegere de Studii.. s-ar fi precipitat distrugerea ambilor adversari şi ar fi generat o catastrofă mondială. în lume au fost înregistrate. pp. Astfel. 282-289. dintre care cele mai multe s-au desfăşurat în Asia – 62. printre altele: nerecurgerea la forţă sau la ameninţarea cu forţa. S-au conturat condiţiile necesare unui dialog de nivel interstatal şi intercontinental.211 O sumară trecere în revistă a acestor cifre înclină spre definirea perioadei postbelice cu termenul metonimic de pacea înarmată. care prevedea. 1997. Timişoara.un stil de viaţă relaxat” 212.. într-o conferinţă de presă. pp. Mai mult. 156 războaie. Războiul în istoria Europei. omenirea a reuşit să evite izbucnirea unui nou război mondial.e. f. E necesar de accentuat însă că. mentalitatea colectivă a influenţat şi deciziile oamenilor politici. Cel mai important eveniment în acest context l-a reprezentat desfăşurarea lucrărilor Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (CSCE). Constantin Morariu. până la sfârşitul anului 1982.a. 52-70. Actul final al CSCE s-a dorit un mecanism de aplanare a multiplelor conflicte interstatale.. Conform cercetătorilor români C. p. 211 210 55 . dialog de creare a unui mecanism de reglementare paşnică a diferendelor internaţionale. reglementarea paşnică a diferendelor. în pofida tuturor divergenţelor şi disensiunilor. În lumea occidentală. McElroy. S-a conştientizat faptul că. op. Sedona. Nixon avea să declare. determinată în literatura de specialitate prin conceptul de destindere.(1972–1978)210. la 25 noiembrie 1969. iar noua generaţie tindea să abordeze . Cei 33 de conducători de state participante au semnat Actul final. 1985. a bunicilor). 157. relaţiile internaţionale s-au configurat într-o nouă fază. a format o opinie publică internaţională ostilă războiului. neamestecul în treburile interne 214. prin folosirea armelor contemporane. că sub presiunea politicii interne. după 1945. 109-110. dintre care 31 în Orientul Mijlociu. În anii 1970. 213 Robert W. preşedintele american R. modelarea mentalităţilor colective în vederea pregătirii unei noi conflagraţii mondiale s-a dovedit destul de dificilă – memoria colectivă. Morariu şi C. Editura Politică. 17 în partea de sud-est etc. alături de alte organisme internaţionale Sergiu Verona. în Despre pace şi război în era nucleară. Codiţă. între 30 iulie şi 1 august 1975 la Helsinki. 19. inviolabilitatea frontierelor. Moralitatea în politica externă americană.. p. Rolul eticii în relaţiile internaţionale. Cornel Codiţă.. Paideia. Confruntările armate în epoca contemporană.

I.. doctrina Carter în SUA216 ş.N. 217 A. 219 Zbigniew Bzezinski. Nu putem trece cu vederea nici cazurile din istorie când marile puteri. 90-101. Moskva. Bucureşti.A. The Soviet Union and the Arms Race. în realitate promova o atitudine ofensivă 219. a devenit singurul lider de partid care a primit gradul de mareşal al URSS. Golful Persic se considera drept regiune de o importanţă vitală pentru SUA.(ONU. pentru legitimarea acţiunilor în politica mondială – doctrina Brejnev în URSS 215. Europa Centrală.Destinderea în niciun caz nu transformă şi nici nu poate transforma Conform doctrinei Brejnev. în mod special. avea să dea o nuanţă duplicitară mesajului politic. conştientizarea unui eventual dezastru mondial au fost catalizatorul principal al contrastului apropiere– îndepărtare. Formarea unui climat favorabil pentru abordarea unor chestiuni de nivel internaţional. În acest sens. conduse de o doctrină ce nu mai corespundea situaţiei. 1979. 76. afirma: . au promovat o serie de doctrine ce îmbrăcau forma unor aşa-zise ajutoare. în anul 1976. p. Deşi Kremlinul declara un discurs pacifist 218. în La politique sovietique de Pais. relaţie a două lumi opuse. 2002. La 24 februarie 1976. Vezi Thomas Parrish. Măsurile politice veneau să reglementeze situaţia tensionată de pe mapamond. CSCE n-a reuşit să aplaneze întotdeauna disensiunile. secretarul general al CC al PCUS al URSS. în pofida acestui fapt.. interese vitale pentru stat. Un banc în vogă circula în Moscova. Yale Univesity Press New York and London. Un aspect important al destinderii îl reprezintă ameliorarea relaţiilor sovieto-americane. deseori contrazic normele de drept internaţional. Brejnev însuşi era un obsedat al imaginii personale de militar. deoarece interesele unor ţări sau lideri politici etc.. L. Făcea paradă cu medaliile sale. 131. pe care le purta cu orice ocazie.a. p. Enciclopedia războiului rece. 1979. Pogruženie v…. Voennoe Izdatel‘stvo Ministerstva Oborony SSSR.). de Al.I. 225. Despre doctrina Brejnev. Conform modelului lui Stalin. Moscou. Migolat‘ev. Imperializm i militarizm.. p.forţe reacţionare”.1968. statele socialiste urmau să vină în ajutor altor state socialiste ameninţate de . lui Brejnev i se efectuase o intervenţie chirurgicală pentru lărgire a pieptului. 216 Potrivit doctrinei Carter.09. concentrat în politica externă (chestiunile interne erau gestionate. au fost semnate 40 de documente ce marcau baza unei coexistenţe paşnice 217. însă. în scopul apărării propriilor interese şi întru extinderea influenţei globale. conservatorismul elitei politice sovietice. Théme du XI-e Congrés mondial de l’Association internationale de science politique”. 2. preşedintele Consiliului de miniştri al Uniunii Sovietice) şi întărirea armatei sovietice 220. 1984. Univers Enciclopedic. p. 51. mişcarea de nealiniere etc. pp. 220 L. una capitalistă şi cealaltă comunistă. Le probleme du desarmement dans la politique mondiale de notre temps. Brejnev. p. a se vedea Pravda. 218 Oleg Bykov. ca să poată expune toate decoraţiile. 26. p. David Holloway. 203. Kosâghin.. 215 56 .

Opinia publică americană avea. principiul de neintervenţie în chestiunile altor state. (s. În opinia lui Daniel Pipers. Acelaşi autor menţionează: . 245. au constituit parametrii esenţiali ce au dat ton pulsului internaţional.n. Aceasta încă o dată demonstrează faptul că socialismul şi pacea sunt inseparabile. atât în sfera politicii interne. Antet. favorabil socialismului 226. 17. Nu ne eschivăm să spunem că vedem în destindere o cale mai favorabilă şi paşnică de construcţie a socialismului şi politicului. Originea şi înflorirea stilului paranoic. 1996. schimbarea echilibrului de forţe.. Consideraţiile respective au fost demonstrate cu lux de amănunte de experienţa sovietică.nu e decât un alt mijloc de a spori cuceririle socialismului pe seama capitalismului” 222. În a doua jumătate a anilor 1970. Trecutul unei iluzii. ce împinge populaţia la război şi poate crea iluzia de forţă care să ducă la un război”224.conspiratismul mai creează un climat belicos.)”221. Paranoia Conspiraţiei.. 515. Mesajul politic al liderului sovietic conţinea şi nişte obiective ideologice: de a pregăti societatea pentru situaţii excepţionale. 694. Moskva. În acelaşi perimetru. 1990. imaginarul alterităţii. p.. În conceptul sovietic. op. îl reprezenta răul (capitalismul). 29. p. Avtoreferat na soiskanie učenoj stepeni kandidata istoričeskih nauk.. cât şi în cea internaţională.. care trebuia distrus prin orice mijloace. În condiţiile unei instabilităţi politice din 221 222 L. nota 13. f. Humanitas. teoria antiimperialistă a conspiraţiei a dobândit o prezenţă extraordinară223. Uniunea Sovietică trăia iluzia unei grandomanii. în deceniul opt. Čûrmanteev.. I. François Furet. în linii generale. Pentru sovietici acest fapt . comunismul va accepta exploatarea capitalistă. 57 . 223 Daniel Pipers. 224 Ibidem. Imobilitatea sovieticilor în gândirea politică internaţională. la apogeul puterii sovietice şi al expansiunii ei teritoriale. Osobennosti formirovaniâ predstavlenij ob SSSR v massovoj soznanii SŠA v 1980-h godov. Eseu despre ideea comunistă în secolul XX. încălcarea principiilor expuse în Actul final al CSCE etc. 226 John Rdwin Mroz.sau schimba legile luptei de clasă. Nimeni nu se poate baza pe faptul că. o imagine negativă referitoare la URSS225. cit. 225 A. de tensiune dintre cele două puteri antagoniste avea să alunece spre o nouă răcire a relaţiilor.a. 153. Brežnev. p. p... Andropov declara cu emfază că Occidentul era constrâns la destindere graţie raportului de forţe în plan mondial. atmosfera de suspiciune. Bucureşti.e. Molodym. p. p.. respectarea independenţei şi suveranităţii lor constituie o condiţie esenţială a destinderii. Cu toate acestea.V.I.V.. în condiţiile destinderii. În anul 1979. lumea a treia reprezenta un măr al discordiei ce avea să pună capăt destinderii.

282-285. cu .această zonă a lumii. astfel ameninţând. Moskva. nedorind să cedeze. p. f. respectiv în zona Golfului. sub nicio formă.152.a. China. V. Totodată. În anii 1975–1978. Istoria petrolului. 228 Jean-Francois Soulet. URSS. 94. alături de motivaţiile de securitate şi expansiune. 263-265. 212. p. II. pp. Din secolul al VII-lea până în secolul al XX-lea.a. În aceste disensiuni. reprezentau interesele economice în Orientul Mijlociu atât ale sovieticilor. Aurul negru al islamului 230. şi exportul ideologic 227. 1981. din punct de vedere geopolitic. Un domeniu disputat al marilor puteri l-a constituit însă Asia. China. vol. pentru sovietici. în componenţa căruia se aflau peste 50 mil. Bucureşti. cit. 1991..e. iar în aprilie 1979 nu a ratificat Tratatul de prietenie sovieto-chinez. A. Bucureşti. La guerre planétaire. totodată. Islamul şi civilizaţia sa. în mod special în anul 1976. 227 58 . revoluţia iraniană (condusă de ayatollahul Khomeini ş. se extrăgea 34% din producţia mondială de ţiţei 232. Aktual‘nye problemy novejšej istorii. Europa Centrală. Volkogonov.. 1983. 229 Vezi John Hackett. Boston-Toronto.A. Peace and International Politics. Meridiane. René Rémond. Corint.. op. miza petrolului. adică 16. War.A. 232 Traian Grozea.. 1999.contra-încercuiri” 229. cât şi ale americanilor 231. E necesar de subliniat. Editions Sylvie Messinger. 344. 324. pentru că aici.. Bucureşti. care.Statele Unite. pierzând în Vietnam. conflictele arabo-israeliene. Koškin i dr. s-a plasat în tabăra antisovietică.. Editura Politică. separată de URSS prin cea mai extinsă graniţă din lume (7 000 km). îşi declara deschis ambiţia de a juca aici un rol dominant” 228. Ziegler. 656-657. sovieticii s-au implicat în conflictul dintre Somalia şi Etiopia (de partea Etiopiei) şi în războiul din Angola. vezi Renè Sèdilot.. cele două superputeri începeau să-şi piardă poziţiile. care efectuau serviciul divin în 450 de moschei. când în Constituţie era statuat faptul că Uniunea Sovietică reprezintă principalul ei adversar. 1994. p. 1979. de musulmani. Paris. Istoria comparată a statelor.5 la sută din populaţia globului (prevalând uzbecii şi turkmenii). Sipols. Ell. 200-207. D. p. Istoria Statelor Unite ale Americii. Bucureşti. Zbigniew Brzezinski. p.. în contextul în care ... iar lungimea frontierei dintre URSS şi lumea islamică la sfârşitul anilor 1970 era de 2 500 km (după anexarea David W. 231 Despre psihoza petrolului din anii 1970.Â. pp.) au atras în câmpul lor de acţiune marile puteri. 343-359. p. Henry Kissinger. Prosveŝenie.. Diplomaţia. Moscova a aplicat un nou poligon militar. 228. un factor demografic şi religios destul de semnificativ privind interesele sovieticilor în Asia: URSS reprezenta un imperiu multinaţional. au fost bazate şi pe realităţi economice. îşi văd afectată influenţa în zonă şi când principala rivală. p. 140. 230 Potrivit formulei sugestive a lui André Mighel. Raţiunile politice. pp. reprezenta o direcţie importantă în politica externă.

Afghanistan. Ruslana Grosu. p. Oradea. p. JeanLouis Martes. 15-16. Marco Politic. pp. Der Opiegel. Cercetare şi inovare – perspective de evoluţie şi integrare europeană. 65-66.a. în mod special militarii din Asia sovietică 237. pp. Bucureşti. 14. burghezie–proletariat. omenirea cunoştea o gamă complexă de contraste: pace–război. 1987. Pe lângă presiunea factorului religios la hotarul de sud al URSS. 697. 8-10. nr. The Great Game. prin mecanismul contagiunii mentale. O istorie a lumii moderne. 1982. cifra s-a dublat)233. Sanctitatea Sa Ioan Paul al II-lea şi istoria secretă a timpurilor noastre.. 1985. dimensiune ce crea premisele unui război de teamă 234. 88-93. Bennigsen. pp. pp. Moskva. / Dirigèe par Jean-Louis Seurin. Papyrus. 163-164. a sufismului şi a mişcărilor de masă. A.. S. 1920–2000. Revenirea islamului în fostul Imperiu rus. 2006. Paul Johnson. Ph. Out of Control. Planeta. o influenţă semnificativă asupra Moscovei o efectuau şi liderii republicilor. Astfel. 234 Martin Wight. Bucureşti. Patrick Karam. p. Andrei Catarău. New York. 22. 1998. 361. conform experţilor occidentali. 2003. 150. Jiri Valentina. un polonez ostil comunismului 236. 1964. Chişinău. Anatol Petrencu.. p. metodele fiind adesea dure. Los Angeles. vii sau expiaţi. 655-658. 1999. în Conferinţa ştiinţifică a masteranzilor şi doctoranzilor. L’ Union sovietique dans les relations interntionales. în anii 1970–1980. pp. URSS crea impresia unui stat încleştat de o mişcare uriaşă de credincioşi. 1980. Se majorează numărul pelerinajelor 235. 237 The Soviet Union After Brezhnev. Paris. p. 235 Aleksandr Prohanov. CEP USM. După cum au remarcat unii autori. Zbigniew Brzezinski. Cantab. From Brezhnev to Gorbachev. capitalism–comunism. în Probleme actuale ale ştiinţelor socioumane în condiţiile integrării europene. Center for International and Strategic Affairs. pp. Ian Derbysnire. 147. 236 Carl Bernstein. Chişinău. Fundamentalismul islamic ca fenomen în procesele politice internaţionale. iar la vest un bastion puternic era Papa. Holmes & Meier Publishers. Economica. London. 1993. Global Turmoil On The Eve of The 21 st Century. religie–ateism etc. Politicul se implica profitând de aceste confuzii. 233 59 . Afghanskaâ vojna: kak éto bylo. Chişinău. Enders Winbush. 15.de către sovietici a Afghanistanului. Chambers.D. september. p. 287-296. Scripta. pp. dinspre sud înaintând mişcarea fundamentalismului iranian (şi afghan). 14-15. Sowjet-Asian: Jagard nach sicheren Grenzen. 23 septembrie 2009. Disensiunile din ţările asiatice erau sesizate imediat de opinia publică sovietică. p. /Edited by Martin McCauley. University of California Press. în URSS se constată o reînviere musulmană a culturilor dedicate şeicilor (sacrilor). 1980. Papa Ioan Paul al II-lea: contribuţii la soluţionarea contradicţiilor lumii contemporane (anii 1970–1980). înglobând şi factorul militar – ca dimensiune importantă în politica externă a lumii contemporane. pp. The Soviet Invasion in Afghanistan. 7. Mystics and Commissars: Sufism in the Soviet Union..e. Humanitas. Moskva. 2009. 1991. f. New York. La sfârşitul anilor 1970. 44-45. Allah după Lenin. Rezumatele comunicărilor: ştiinţe socioumansitice. pp. Tipografia Centrală. The Politics In The Soviet Union. Arc. Politica de putere. Polarizarea vieţii internaţionale şi ideologiile Vezi Nauka i religiâ. 1998.

Zamâtin.. 1964. pp. op. M. conjuncturi mentale. 239 Vezi Terent‘ev M. I-III. Proximitatea dintre Afghanistan şi URSS a constituit principalul element catalizator al legăturilor dintre cele două state. London. (konec XIX veka). Proval britanskoj agressii v Afghanistane. Bailey. 39-42. Corint. nr. op. O 60 . nr. Britain Yesterday and Today. nr.M. Gankovskij. p. reprezentând . 1975. p. Izdatel‘stvo Nauka.A. Paul Brusanowski. pp. care se conducea după formula sugestivă the Great Game pentru a-şi forma un avanpost al Imperiului Indian 239. nota 13. pp. pp. în Polis.. Moskva. C. 143-150. un nivel ridicat de boli psihofizice. 14. Maurice H. pp. Moskva. 1998. a avut un rol substanţial.A.V. Tolipov. Bucureşti. Istoria Asiei moderne. Izdatel‘stvo „Fan”. 6. Moskva. Lextington. Graţie accesului direct la informaţie (şocantă. Andrè Miguel. XIX v. cit. în Transilvania (Sibiu). Emel‘ânova. 72-73.antagoniste au creat o atmosferă dubioasă. 2003. Walter L. François Furet afirma că de la mijlocul anilor şaizeci Uniunea Sovietică era în . 144.A. /Otvetstvennyj redaktor Û. 511. 6-7. Lâkost D.. 1988. 1906. F. 45.. într-un fel. Vojna v Afghanistane i geopolitičeskaâ transformaciâ v Central‘noj i Ûžnoj Azii. 1989. Jan Myrdal. cit. În URSS evoluţia vieţii triadei Brejnev–Andropov–Cernenko avea să anunţe. 2004. Contextul dat a generat cel de-al doilea război afghan (1878– 238 O analiză a stării psihomedicale a oamenilor la nivel global ar demonstra. Taškent. pp. – načalo XX veka. Mir Gulam Muhamemad Gubar. exclusivă) aceştia îşi pot periclita grav starea sănătăţii. 54-56. în Polis.3. II..V. Spb... N. 149. Grulev M. Taškent. S.. Rossiâ i Afghanistan. Afghanistan şi rivalitatea marilor puteri în secolul al XIX-lea şi începutul secolului XX. Moskva. Istoriâ zavoevaniâ Srednej Azii. 1959. Spb. 237. Britain and World Affairs In The Twentieth Century. Editura Tineretului. 9-10. probabil. 1998.. 167185. RELAŢIILE SOVIETO-AFGHANE (1919–1979) privire generală asupra dinamicii relaţiilor sovieto-afghane este necesară pentru a înţelege mai bine intervenţia militară a Uniunii Sovietice în Afghanistan. Sorin Mitu. op. 33-34. Očerki social‘no-ékonomičeskoj i političeskoj istorii Afghanistana. Babahodâev. 2001. Heath and Company. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea.N.mâna unor bătrâni corupţi”.. 49. în Nauka i religiâ. Nauka. iar mentalităţile colective se confruntau cu diverse fluctuaţii. t. Arnstein. p. pp. Nauka. O primă demonstraţie a acestui fapt o constituie starea precară a sănătăţii liderilor politici ai marilor puteri. La răspântia civilizaţiilor. pp. nr. pe lângă factorul istorico-geografic şi cel economic. stresantă 238. Bucureşti. Socèkgiz. 1967. 89-124. 1909. Soperničestvo Rossii i Anglii v Srednej Azii. 10. 2-3. Halfin N. 149-157. Afghanistan. pp. Akimbekov. Afghanistan na puti istorii.. pp. cit. 1987. spre Turkestan şi a intereselor geopolitice ale Marii Britanii. 1830 to The Present. însă. 1971. D. Amanulla. Modelirovanie geopoliticeskih situacij na primere Central‘noj Azii vo vtoroj polovine XIX veka. Rossiâ i Velikobritaniâ v Central‘noj Azii. 2. Afghanistan (spravočnik). 152.” François Furet.momentul când începe înmormântarea ideilor comuniste. colapsul imperiului. pp. Afghanistanul a constituit o zonă-tampon la interferenţa înaintării ţarismului în Asia Centrală.. 1908.F. Dimensiunea cea mai profundă a mentalului colectiv era reprezentată însă prin imaginarul alterităţii şi identităţii. D.

. 54-63. când ambasadorul plenipotenţiar al Afghanistanului. 1982. p. iar situaţia creată în anul 1919 a intensificat interesul ruşilor faţă de ţara vecină şi imediat noul guvern afghan (constituit din reprezentanţii junilor afghani în frunte cu Amanullah Khan) era recunoscut pentru prima dată. pp. bolşevicii aveau în vedere posibilitatea atragerii Afghanistanului în sfera lor de influenţă. într-o perioadă când Rusia a încetat să mai fie o mare putere” 240. acelaşi an. Moskva. la 28 februarie 1919. V.1880). /Dirigèe par Jean-Louis Seurin. 137-141. Bolşevicii. bolşevicii au promovat o continuare a politicii externe ţariste în Asia. drept o zonă geopolitică importantă 241.I. p. se menţiona că . Momentul avea să fie şi mai reliefat între 12 şi 14 octombrie. confirmat doi ani mai târziu printr-un nou tratat ce consacra independenţa totală a Afghanistanului. 1975. Prin această afirmaţie. a avut o întrevedere cu Lenin. 1980. adresat lui Amanullah Khan la 27 mai 1919 de către liderii bolşevici. . cu acest prilej. Diplomatul afghan declara. 243 Dokumenty vnešnej.. 241 240 61 . 171. S. Kotlâr.. prin diverse mijloace. Taškent. pp. cât şi de sovietici. au trimis legaţii diplomatice în Afghanistan.exploatarea Martin Wight. în mod oficial. în sfera ideologiei comuniste.. După lovitura de stat din octombrie 1917. op. la scurt timp după evenimentele din octombrie 1917. preşedintele Consiliului Comisarilor Populari (Sovnarkomului). generalul Muhammed Vali-Han.. Istoriâ vnešnej politiki SSSR. de un stat. 242 P. p. Jean-Louis Martes. În primul mesaj.tendinţa poporului afghan de a-l urma pe cel rusesc constituie cea mai bună garanţie a consolidării şi independenţei statului Afghan” 243.I. şi nu neapărat sub aspect teritorial (lucru greu de realizat. Afghanistanul îşi proclamă independenţa. Kalinin. acţiune finalizată şi cu deschiderea a cinci consulate. cum vom vedea în continuare). atât de ţarişti. Sb. 362. naučnyh trudov. L’ Union sovietique dans les relations internationales. 174. cit. într-o primă etapă..abandonat de către Marea Britanie numai după cel de-al treilea război afghan (1919). în VNNI. ce s-a finalizat cu protectoratul britanic în Afghanistan. însă fără succese deosebite 242. 1. t. Paris. Istoricii francezi au constatat că discursul Rusiei din secolul al XIX-lea faţă de Afghanistan era identic celui de la sfârşitul secolului al XX-lea. 154. inclusiv susţinere militară împotriva adversarilor externi. iar convorbirile britano-afghane de la Rawalpindi (India) din 9 august s-au soldat cu semnarea unui tratat de pace preliminar. Economica. că prietenia dintre ambele popoare poate fi analizată prin prisma eliberării popoarelor orientale de sub . Izdatel‘stvo Nauka. Afghanistanul era considerat. După retragerea armatei engleze. ci prin atragerea. Iz istorii pervoj sovetskoj neoficial‘noj missii v Afghanistane.. Lenin şi M. t.

dar Antanta s-a opus acestei vizite.1919. Gosudarstvennoe izdatel‘stva političeskoj literatury. Planul sugerat de eternul radical 249. după moartea Izvestiâ. 23.B. Afghanistanul se apropia tot mai mult de Rusia. evidenţia faptul că . Suferind insuccese în Europa. 245 244 62 . cit.să ducă toată aparatura militară necesară în Afghanistan”248. pentru a anunţa marile puteri despre proclamarea independenţei Afghanistanului. De altfel. obsedaţi de dogmaticul concept al revoluţiei proletare internaţionale. dacă ne raportăm la Orient.Û. cât şi defensive. în spiritul unei politici flexibile. op.. 1. p. Vnešneââ politika SSSR: 1924–1929 gg. iar bolşevicii.În sfera europeană a politicii mondiale.Asia ar putea deveni arena insurecţiei timpurii”. aceştia pot reprezenta duşmani al căror potenţial nu trebuie subestimat” 246. Armata noastră Roşie are dimensiuni modeste. p. 1994. 248 Dmitrii Volkogonov. Occidentul a favorizat apropierea dintre Rusia şi Afghanistan. Gosudarstvennoe izdatel‘stva političeskoj literatury. Poziţia noastră este total diferită. astfel.. 4. 1963. K. Lenin.e. În acest sens. 1989. Merkulov.B. Мoskva–Leningrad.A.a.10. Orizonturi şi Lider. Troţki sugera înfiinţarea unei puternice baze militare în Ural. Bucureşti. O nouă biografie.. S. p. intenţionau să viziteze şi Europa. p. Bucureşti. Consolidarea forţelor comune împotriva aceluiaşi rival a constituit. baza relaţiilor ruso-afghane. feldmareşalul Lebedev urmând . Moskva. 1945.în privinţa capacităţilor militare ale afghanilor. iar conducătorul bolşevic şi-a exprimat acordul de a asigura sprijin militar împotriva imperialismului englez 245. doreau să înglobeze în sfera lor de influenţă cât mai multe state ale lumii. Troţki afirma în acest sens: . În momentul de faţă. deoarece. o eventuală insurecţie militară în Afghanistan. L. 249 Vezi Idem. 287. Lenin. prin această atitudine. Pornind de la această idee. nr. n-a fost pus în practică. liderii bolşevici şi-au reorientat politica externă în alte regiuni ale lumii. Emisarii afghani. Lider. 6. Vygodskij.imperialismului european”244... L. V. Pentru a ieşi din izolarea internaţională. 17. menită să revoluţioneze Orientul şi afirma că . drumul spre India pare mai uşor şi mai scurt. atât pentru scopuri ofensive. mai ales că majoritatea ţărilor apusene dilatoriau recunoaşterea noului regim afghan. Troţki – eternul radical.I. în una din lucrări. 110. 430. în AAS. sovieticii se pregăteau pentru un atac asupra Indiei prin Afghanistan. p. f. 247 Istoriâ diplomatii. De fapt. 246 Vezi Naša bol‘ – Afghanistan. p. boicotând delegaţia în toate marile capitale ale Occidentului 247. comparativ cu acel ce duce în Ungaria”. tоm tretij (diplomatiâ v period podgotovki vtoroj mirovoj vojny [1919–1939])..

Bolşevicii au reuşit să învingă graţie clivajelor clanice. Faptul că Afghanistanul nu era pregătit. t. promovării politicii de pacificare 255. Rusia.V. t. 254 M. pp.Trebuie să evitaţi eroarea fatală de a disemina artificial comunismul în ţară. se specifica: . În 1924. 255 Vezi Oliver Roy. Cluj-Napoca. a fost sesizat de către unii lideri moderaţi ai Kremlinului. 251 250 63 . semnate de şeful diplomaţiei sovietice G. Sryv otkrytoj intervencii meždunarodnogo imperializma (oktâbr‘ 1917 – mart 1919 g. mobilizării regimentelor de cavalerie. 253 Francis Dvornic. Armata Roşie. p.V. Editura Militară.). folosind toate mijloacele de luptă” 254. Noi afirmăm în faţa guvernului afghan că avem un anumit regim politic.. p. 472. În acelaşi context.. . 216-225. forţe ce s-au opus anexării Hanatului (provincia Buhara). fără o bază militar-administrativă unică. folosirii trupelor musulmane pe prima linie. Frunze (1888–1925). p. 1960. Dokumenty vnešnej politiki SSSR. Moskva. I.n. promovau un război de gherilă. iar proiectul său de Federaţie sovietică mondială a eşuat 250. nu era pregătită pentru extinderea unui conflict în direcţia de sud a ţării 252. Bucureşti. Cicerin şi prezentate ambasadorului rus la Kabul. în maniera obişnuită a bolşevicilor.. 1980. All Educaţional.. 85. Frunze. s-a confruntat cu revolta endemică a basmacilor. Voennoe Izdatel‘stvo Ministerstva Oborony.. 1. Podavlenie vnutrenej kontrrevolûcii. M. condusă de generalul M. În stilul ab antiquo al afghanilor rebeli 253. basmacii constituiţi de diverse etnii. Troţki a fost marginalizat. pentru a fi inclus în componenţa sovietelor. Moskva. această regiune a fost definitiv anexată Uniunii Sovietice. 167. În instrucţiunile din 3 iulie 1921. fostă parte componentă a Afghanistanului. Dacia. În niciun moment nu ne gândim să impunem poporului vostru o astfel de platformă ce îi este străină în stadiul actual de dezvoltare (s. Slavii în istoria şi civilizaţia europeană.V.. 130. Frunze.lui Lenin. iar un milion de basmaci s-au Ibidem. Bucureşti. aplicării în lupte a numeroase trupe.. Opere alese.)” 251. 211-212. p. 1957. În 1920. pp.În luptă se va urmări nimicirea completă a Forţelor Armate inamice. aflată în izolare internaţională şi inclusă într-un război civil (1918–1921). 252 Graždanskaâ vojna v SSSR v dvuh tomah. Nu ne implicăm în problemele voastre interne şi nu intervenim în autodeterminarea poporului vostru. 2001. de regulă din comunitatea rurală. în timp ce voi aveţi altul. era adeptul aplicării metodelor radicale de înlăturare a adversarilor: .V. chiar şi prin prisma teoriei marxiste. conservatoare. întrebuinţării tacticii de contragherilă. Noua Asie Centrală sau fabricarea naţiunilor. dar luptele au continuat. 2001.

prin prisma laicizării. Kaplan.. O razgrome basmačeskih band v Srednej Azii. 123-125. . Orientul Mijlociu şi Caucaz. Călătorii în Balcani. Voledi. 674. de asemenea. nr. Izdatel‘stvo Meždunarodnye otnošeniâ.260 Aceste principii Stèphane Courtois.. Robert D. 15. ce intervin pe teritoriul altui stat” etc. Nicolas Werth. Acest document internaţional statua următoarea condiţie privind definirea unei părţi în calitate de agresor: .invazia Forţelor Armate. Alexandru Vianu ş. 260 Sovetsko-afghanskie otnošeniâ. Articolul 3 din acest tratat specifica faptul că ambele părţi se angajau să nu întreţină sau să încurajeze grupuri ostile. pp.refugiat în Afghanistan. 1998. 1960. la Paghman. A se vedea şi A. Cartea neagră a comunismului. deseori.M. guvernul sovietic i-a cedat Afghanistanului insula Urta-Tugal de pe Amu-Darya.. 226. la 31 august 1926. 2002. Afghanistanul. În vederea soluţionării diferendelor de frontieră şi spre a contrabalansa forţele subversive (pentru sovietici. Moskva. Bucureşti. 256 64 .susţinerea unor bande înarmate. cit.. Uniunea Sovietică şi Afghanistanul au semnat. Islam i obŝestvo. ci acela al basmacilor ”258. 14-15. 2. Bucureşti. lângă Kabul. în SO. a distanţat această regiune de comunitatea tradiţională. p..04. 259 I. de către mai multe state. chiar şi în condiţiile nedeclarării războiului. p. Humanitas. aceştia erau aceiaşi basmaci). 143. I (1917–1939 gg. la Londra la 3–5 iulie 1933. Alături de acesta se cuvine menţionată şi Convenţia pentru definirea agresiunii...a. op.2003. De abia în 1933 Armata Roşie a reuşit să-i zdrobească definitiv pe basmaci ” 256. Akimbekov. De exemplu. unii ţărani bătrâni din sudul Tadjikistanului .. iar la 24 iunie 1931. Opyt istoriko-sociologičeskogo issledovaniâ. t. orientate împotriva statului vecin.S. S. pp. Iaşi. 258 Oliver Roy.. să nu permită trecerea prin teritoriul său a unei forţe armate. cit. 129-131. inclusiv de către Afghanistan.. pp. Impactul revoltei basmacilor asupra memoriei colective a populaţiei din Asia Centrală a fost persistent.). Drept recompensă pentru teritoriul pierdut. op.îşi datează stabilirea actuală «de după război» (paz azjang): acest război nu este al Doilea Război Mondial. p. Kotenov. constituită din iniţiativa Uniunii Sovietice şi semnată. Nauka. Saidbaev. a armamentului sau a altor materiale ce ar periclita securitatea statului vecin 259. Pervoe vtorženie v Afghanistan. 159-161. Istoriâ meždunarodnyh otnošenij i vnešnej politiki SSR. p. Editura Ştiinţifică. reprezentând şi un nucleu al tensiunilor religioase şi naţionale până în momentul colapsului URSS257. 1967. 43. pe teritoriul altui stat”.A. pp. a fost semnat cel de-al doilea Tratat de neutralitate şi neagresiune între Uniunea Sovietică şi Afghanistan. op. un tratat ce statua neutralitatea şi neagresiunea între cele două ţări. în VIŽ. 86. 1987... p. Polirom. Jean-Louis Pannè etc. Moskva. cit. la Kabul.. Vladimir Veržbovskij. 257 T. p. Tendinţa bolşevicilor de modernizare radicală a Asiei sovietice. La răsărit de Tartaria.. 59. 1978.

La 28 februarie 1921 a fost semnat tratatul de pace şi un acord de cooperare între Rusia şi Afghanistan. p. 140-141. Izdatel‘stvo političeskoj literatury. nr. 550. p. O particularitate a presei sovietice şi afghane din anii 1920 a constituit-o existenţa unor fenomene acauzale (coincidenţa semnificaţiilor sau Michel Garder... 265 Mai detaliat vezi Gheorghe Buzatu. Un aspect semnificativ al relaţiilor sovieto-afghane l-a constituit aşa-numitul ajutor sovietic.. utilizată de bolşevici pentru a ţine sub control situaţia din orice regiune a lumii. SSSR i Afghanistan. p. N. Stèphane Courtois. 1994. Pall Mall Press. se avea în vedere şi constituirea unei baze sociale care. bolşevicii au investit în tehnologii. era pregătită. O bază importantă. op. 1978.. Dokumenty vnešnej politiki. 264 Istoriâ vnešnej.. 35. a reprezentat-o Cominternul. 1966. 673. p. Cominterniştii români se pregătesc. pentru a fi expediată în Afghanistan 262.. în MI. 263 Vezi L. pe lângă acest ajutor. ar fi putut ajuta Moscova. infrastructură. la un moment favorabil. utilizând şi diverse metode propagandistice. primii 25 dintre aceştia sosind la Kabul la 7 noiembrie 1921264. o linie radiotelegrafică. p. London. URSS. Teplinskij. la 29 mai 1920. Letopis‘ vnešnej politiki SSSR. 1974. care mai funcţionează şi astăzi. 36-37. 61. R. Sovieticii aveau să contribuie la construcţia liniei telegrafice dintre Kushka. Numărul consilierilor s-a extins pe parcurs. University of Arizona Press. pp. la Taşkent. studierea bogăţiilor subsolului. 18. L. Această linie. în urma căruia sovieticii participau la construirea unei linii telegrafice şi acordau anual suveranului o subvenţie de 500 000 de dolari 263. 2. Adamec.. Tucson.. Din aceste considerente. înzestrată cu tehnică de ultimă oră.. Kandahar şi Kabul. nu excludem posibilitatea includerii Afghanistanului în vizorul acestei organizaţii. care nu a fost doar un for al comuniştilor din toate ţările. aceştia având o contribuţie substanţială la dezvoltarea infrastructurii afghane.W. Herat. Jean-Louis Pannè etc. Radžabov. Pentru a fi la curent cu situaţia social-politică din Afghanistan. În paralel. cit. Astfel. p. precum şi cu teritoriile fostei Uniuni Sovietice şi India postbritanică. asigura legăturile dintre Kabul şi principalele oraşe afghane. Nicolas Werth... constituite în scopul de a-şi menţine securitatea teritorială şi trasarea demarcaţiei de frontieră 261 nu aveau să fie respectate de însuşi semnatarul documentului. Afghanistan’s Foreign Affairs to the Mid-Twentieth Century. cit. uzine. iar mai apoi pentru a pregăti ţara de exportul revoluţiei. A History of the Soviet Army. cit.A.. 83. 19. 42. ci şi o bază de spionaj la scară mondială 265. op.B.internaţionale. 1917-1978. Emel‘ânova. acordat prin intermediul specialiştilor.. 1982. participând la construirea de fabrici. op. 262 261 65 . p. pp.

cit. în înaintarea ei. factorul de contrabalansare a influenţei sovieticilor în ţara vecină l-au constituit interesele geostrategice ale Marii Britanii în regiune. Retragerea celor 800 de combatanţi a avut loc în iunie 1929. Usmonov. bolşevicii se obligau să renunţe la propaganda antibritanică în India şi Afghanistan 267. 19-26. pp. 166. dar şi ca proximitate propagandistică. revolta a fost susţinută de URSS. 674. 270 Grigorij Agabekov. Vnešnââ politika SSSR. 2003. apoi ajutorul sovieticilor era acordat. care au sustras trofee de la negustorii din nordul Afghanistanului. p. 24. 1996. în cel mai bun caz. pp. 2. 1967. 11-12. semnat la 16 martie 1921. pp.W. N.. Afghanistan: 1900–1923. cit.sincronicitatea). Afghanskoe dos‘e. tendinţa suveranului Amanullah Khan de a moderniza ţara. prin hotărârea lui Stalin. Războiul pe care-l purta era inspirat şi susţinut pe criterii religioase. All.. The politics.. cit. cât puteau duce” 270. 267 266 66 . 19. p. p. 2.fiul sacagiu”). în Rodina.. 45. iar militarii sovietici s-au convins că ideile revoluţiei mondiale erau străine băştinaşilor care se împotriveau sau. 1991. fapt ce relevă pregătirea opiniei publice pentru o eventuală schimbare conjuncturală. Har‘kov. p.. 1953. Adamec. 269 Alfred L. University of California Press.. 9... susţinute de aviaţia rusă) au intrat în Afghanistan îmbrăcate în uniforme afghane. pp. Împreună cu sovieticii s-au retras şi funcţionarii lui Gulam-Nabi-Han. Bucureşti. congruenţe. În 1929.K. Vladimir Veržbovskij. diverse mărfuri şi covoare. Berkeley. nr. p. au fost executaţi imediat ” 268. toţi ţăranii întâlniţi de Armata Roşie. Un moment important în relaţiile dintre cele două ţări. Gosudarstvennoe izdatel‘stvo političeskoj literatury. cit. în aprilie 1929. op. Afghan Resistance. Nicolas Werth. Nalёt. se finalizează cu insurecţie şi înlocuirea acestuia cu liderul opoziţionist Bacha-i Saquao (. În perioada interbelică. Jean-Louis Pannè etc. iar ca recompensă a acestei acţiuni au spoliat . Genadij Korž. 59. conform modelului lui Mustafa Kemal Atatürk în Turcia şi Reza Shah în Iran. împotriva necredincioşilor. condus de diplomatul afghan la Moscova. op. L. Gulam-Nabi-Han. Prin Acordul comercial ruso-englez.. 1919–1939. Moskva.. se declarau neutri 269. Rubinštejn.8 lichii (800 000) de rupii.. Au fost omorâţi cinci mii de afghani care reprezentau forţele guvernamentale. l-a constituit instabilitatea social-politică din această ţară de la sfârşitul anilor 1920. Marea Britanie: politica externă şi colonială. Folio.Trupele sovietice (cele mai bune unităţi din Taşkent. care avea să verifice capacitatea sovieticilor de imixtiune în politica internă a Afghanistanului. Alan Farmer. p.A. op. Istoriâ Vojny SSSR v Afghanistane. op. Monks. Bacha-i Saquao a declarat jihadul (războiul sfânt). din ţară fiind retrasă şi I. tendinţa de utilizare a aceluiaşi gen de materiale 266. . 268 Stèphane Courtois. 402-403. regimului anterior. Iniţial.

Moskva. 504. metodă şi strategie a intervenţiei militare sovietice în Afghanistan din decembrie 1979. 1983. Vnešnââ politika Afghanistana. Astfel. a constituit un prototip de organizare. altul. Kratkij biografičeskij spravočnik. Acest eveniment. 2. 1967. SUA acorda Afghanistanului un împrumut de 21 mil. către ţările occidentale. 252-253. 1966. Moskva. 59. fapt ce a permis ca în timpul marii crize economice mondiale din 1929–1933 schimburile comerciale dintre cele două state să evolueze până în anul 1939 cu o majorare de 24% 271. în special către SUA şi Anglia. t. ékonomiki i filologii). London. O direcţie de activitate Oleg Sarin. 4.vistieria Mazar-i-Sharifului. Ûrij Tihonov. 1962. Afghanistanul a reuşit să evite ingerinţa din partea forţelor Axei prin declararea neutralităţii de către Marele Consiliu (Loya Jirga). Americanii au reuşit chiar să domine piaţa afghană. După război. R. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial. dolari americani. rege a devenit fiul lui.S. Taškent. Afghanistan.L.5 la sută şi 4. Sadrinniv. Jan Myrdal. cit. University of California Press.. Zahir-Shah (1933–1973). Lepzig. IMO. 1965. dolari americani. 273 Mai detaliat É.5% anual 274. a semnat un acord comercial cu URSS. iar emirul Amanullah şi GulamNabi-Han au pregătit scena politică în favoarea lui Nadir Khan. p. Û. Gates to Asia. Moskva. Sprijinul militar sovietic a suferit un eşec. I. flexibil în politica externă cu sovieticii şi englezii. Kabul. Veterany vnešnej razvedki Rossii. A. Nuhovič. p. 33-38. în planul relaţiilor economice. care a reprezentat şi o încălcare a Tratatului bilateral de neutralitate şi neagresiune din 1926. 274 Briefing Book. p. Chatto & Windus. Selter.. s-a reorientat. pp. «Marodery» vyhodât iz igry. Ékonomičeskaâ . periclitând astfel securitatea frontierei cu URSS. Kuznec. pp. 263. p.W. O altă pârghie folosită de Statele Unite în economia afghană au constituit-o creditele externe. a intensificat activitatea serviciului extern de cercetare sovietic (NKVD) la sud de râul Amu-Darya 272. p. op. Gun Kessle.M. Vezi G. p. NKVD protiv abvera. Moskva. 1998. însă fobia faţă de intenţiile lui Hitler de a acţiona în acea parte a Orientului Mijlociu. 272 271 67 . L. Ékonomičeskoe razvit‘e Afghanistana (finansovye voprosy). Berkeley. 1992. Olma-Press. Moskva. Anglo-sovetskie otnošeniâ vo vremâ Velikoj Otečestvennoj vojny.. iar în anul 1954.pomoŝ” SŠA Afghanistanu na primere osvoeniâ Glimendskoj Doliny. de 18 mil. Z. Afghanistanul. 1970.Â. Moskva. în detrimentul producţiei meşteşugăreşti locale 273.T. 70. Noul suveran. p. Adamec. 1995. Lev Dvoretsky. op. t. 1972. Sudoplatov. treptat. Tajnaâ žizn‘ generala Sudoplatova: pravda i vymysly o moem otce. Afghanistan: 1900–1923. Rašidov. N. În urma asasinării lui Nadir Shah. United States Agency for International Development of Afghanistan. în Afghanistan (voprosy istorii. Interprax. cu o dobândă de 3. în anul 1950. cit. Afghanskaâ vojna tret‘ego Rejha. Izdatel‘stvo „Fan”. Olma-Press Obrazovanie. 2003. 59. Zur Indienpolitik der fashistischen deutschen Regierung warend des zweiten Weltkrieges. 1978. 6. Moskva. Gurevič. în anul 1933.

501-502. SSSR i Afghanistan.. Afghanistanul a intrat sub sfera de influenţă a URSS” 276. i-a acordat Afghanistanului un credit în valoare de 100 000 000 de dolari pe termen de 30 de ani 277. de unde şi interesul vădit faţă de ţara vecină. Izdatel‘stvo Nauka.. 17. op. Teplinskij. Bucureşti. guvernul sovietic. Editura Politică. Enunţul dat poate fi acceptat.S. L. Voledi. Planning and Growth in Afghanistan. 1976.. Nuhovič.. în lucrarea consacrată politicii mondiale postbelice. Se consideră că la baza construirii acestui obiectiv erau resorturi militare. Idem. p. 125-127. 46-47. începând din anii 1950. A se vedea şi Afghanistan (spravočnik). 295. pp. cit. după cum s-a arătat mai sus. IV. pp. de altfel. p. 9. s-a aplicat etatismul economic pe baza cincinalelor. Peter Calvocoressi. 94. op. Acordul din 1953 a fost reînnoit în fiecare an. vol. În perioada 1951– 1958 comerţul cu ţările socialiste s-a majorat de 3. Moskva. 761-773. a acordat afghanilor asistenţă materială din perioada interbelică. volumul schimbului de mărfuri dintre cele două state fiind în continuă creştere. un acord comercial în baza căruia URSS a livrat Afghanistanului produse industriale şi de consum. cit. Taškent. în International Journal of Middle East Studies. 184. acţiune abandonată din motive tehnice. pentru a contrabalansa ajutorul occidentalilor. Demokratičeskaâ Respublika Afghanistan i stran socialističeskogo sodružestva (političeskoe. la sfârşitul anilor 1950. 1960. op. fapt concretizat prin direcţionarea comerţului exterior al Afghanistanului către Uniunea Sovietică şi ţările lagărului socialist. În 1978. afirma: . 2. la Kabul.8 ori. în opinia noastră. 1964. 54. fapt demonstrat. Referindu-se la acest moment. Ivaşin. nr.. cu anumită discreţie. însă s-a soldat cu eşec 280. Peter Calvocoressi.. 518. pp. iar în 1956..Din 1953. iar comerţul cu Uniunea Sovietică reprezenta.. prin acţiunile SUA din anul 2001.. Uniunea Sovietică.. atunci când Kandaharul a devenit principala rampă de lansare a militarilor americani în Afghanistan 275. op. p. comerţul Afghanistanului cu ţările socialiste constituia 28% 279. Sovetsko-afghanskie otnošeniâ. É. 280 M. 1985.S. Long Term Economic Relations between Afghanistan and the Soviet Union: An Interpretative Study. Noorzoy. cit. 151-173. pp.B. Contribuţii la istoria politicii externe a URSS. În anul 1953 a fost semnat. 276 275 68 . 29% din volumul întregului comerţ al Afghanistanului.. faţă de 14 la sută în 1951278. Avtoreferat na soiskanie učenoj stepeni kandidata istoričeskih nauk.F. 277 I. p. Conform modelului sovietic. pp. Această situaţie îi alarma pe sovietici. Stephen Tanner. 1987. pp. 278 I. cit. p. când a devenit primul beneficiar necomunist al ajutorului sovietic. Între Uniunea Sovietică şi Afghanistan schimburile de mărfuri s-au intensificat pe o bază reglementată.a americanilor a constituit-o construirea aerodromului din Kandahar. tehniko-ékonomičeskoe i kul‘turnoe sotrudničestvo). nr. în World Development. 279 Abdullaev Ravšin Madžidovič‘. 11. vol. 151.

în Afghanistan. Teplinskij. SSSR i Afghanistan. 256. În anii 1954 –1978. 27. Dušanbe. Radžabov. La sfârşitul anului 1977.. Vklad sovetskih respublik Srednej Azii v naučnoj i kul‘turnoe sotrudničestvo SSSR s Demokratičeskoj Respubliki Afghanistan. Izdatel‘stvo lenigradskogo universiteta. a fost construit tunelul Salang. 50% din energia termică era furnizată de întreprinderile mixte sovieto-afghane. Afghanistanul a primit un ajutor economic sovietic de cca 1 mld. şi alta care uneşte punctul de frontieră afghano-sovietic Kushka cu Herat şi Kandahar 285. 1987. pp. 70 la sută din producţia internă din sectorul de stat era realizată de tehnologia sovietică. Sotrudničestvo SSSR i Res. 285 Mai detaliat vezi MŽ. Istoriâ vnešnej politiki. 506. în comparaţie cu 64 523 900 dolari investiţi de americani 284. Nauka. 43. op.. 4. The Road to Crisis. L. 4. cu participarea a 13 000 de afghani şi 600 de specialişti sovietici. Samojlenko. 248. p. Moskva. Lev Dvoretsky. Afghanistan po puti demokratii i progressa.1982. în Afghanistan.A.04. Irfon. Taškent. asistenţa economică şi tehnică sovietică ajutase la înfiinţarea a 120 de centre industriale.. 646. K. pp. în Pravda. statej.B.. Nauka. ékonomika. În anul 1954. Sb. op. A. 1978. Avtoreferat na soiskanie učenoj stepeni kandidata istoričeskih nauk. port pe fluviul Amu-Darya. 92-98. iar afghanii erau instruiţi în instituţiile de învăţământ din Uniunea Sovietică283. Moskva. M. 1963. 1970. Poulladn. M.. Taškent.. 46-47. pornită din nordul ţării. cit. p. Solihov. Izdatel‘stvo „Fan”. Leningrad. 282 N. nr.Ca urmare a implicării URSS în economia ţării vecine..B. 8. Istoki i celi. 286 Novejšaâ istoriâ stran zarubežnoj Azii i Afriki.G. Âkubov. care avea cu Afghanistanul o graniţă comună O privire minuţioasă asupra relaţiilor economice sovieto-afghane din anii 1970 e reflectată în: Ežegodnik Bol‘šoj Sovetskoj Énciklopedii. 284 Vezi Leon B. iar din cei 2 600 km de drum asfaltat. p. Afghanistan: islamskaâ opoziciâ. dintre care 70 funcţionau şi aduceau profituri. Aûpov. Această infrastructură.. ce străbate munţii Hindu Kush pe o lungime de 2 700 m. 1919–1980. unul dintre cele mai lungi din lume. 164. Očerki po istorii sovetsko-afghanskih otnošenij.A. Babahodžaev. 50 let sovetsko-afghanskih otnošenij (1919–1969). 177.. p. la sfârşitul anilor 1970 281. pp. 1 600 de km au fost construiţi prin intermediul unităţilor specializate din Uniunea Sovietică 282. p. peste Hindu Kush cu KizilKala. 1971–1983. 63-64. p.N. p. 128. L. alarmând Pakistanul. Spol‘nikov.N. p. a avut o evidentă semnificaţie strategică. S. 281 69 . Istoriâ. iar în anii 1958 –1964. p.. în Afghanistan. Teplinskij. O altă direcţie de infiltrare în Afghanistan de către Uniunea Sovietică a fost construirea şoselelor ce conexează Kabulul. Afghanistan v oblasti énérgetiki. la altitudinea de 3 363 m 286. cit. V. 283 Vezi Oleg Sarin. Moskva. 1990. Izdatel‘stvo Sovetskaâ énciklopediâ.. The Great Game. Hodžaev. 1971. p. V. 1989. URSS a acordat Afghanistanului credite pentru dezvoltarea infrastructurii. kul‘tura. de dolari. 197. 1974. Moskva. SSSR–Afghanistan: plody dоbrososedstva.

Nauka. Orientalistul Adolphie Ph. Stephen Tanner. Limba rusă constituia limba de specializare a forţelor militare afghane... op. 289 S. p.A. în NV. Radžabov. 287 70 . în anul 1973. 288 Vezi G. p. se acorda asistenţă militară şi se detaşau consilieri militari.09. p. avioane de sorginte sovietică şi cehoslovacă. La începutul anului 1956 a fost semnat un tratat de ajutor militar. Armata afghană era organizată conform modelului sovietic. Arabskih terroristov gotovili v Krymu. 1988.V. Ne po prognozam oppozicii. de dolari. Fişe din istoria afghană. 11. 1997. În politica externă Afghanistanul a promovat liniile directoare ale neutralităţii şi nealinierea 291.. 5. O himeră transformată în coşmar. p. 295. p. 43. conform căruia Afghanistanul achiziţiona din URSS armament vechi în valoare de 25 mil. în primul rând). Antosâk. în anul 1978 288. ministra oborony SSSR generalom armii V.. tancuri. Praeger. Varrenikovym). a fost dirijată în câteva direcţii: schimb comercial. 43. 290 Maikl L‘vovskij. intensificată şi în urma contrabalansării activităţii puterilor occidentale (SUA. situată la 21 km de Simferopol. V. în MI. Solihov. pp. Voenno-političeskoe sotrudničestvo socialističeskih stran. Poseev. Relaţiile economice şi militare sovieto-afghane erau dublate în perioada postbelică şi de cele politice.. 13.. În baza acestei tranzacţii.. cit. fiind asigurată cu armament. 291 Gunther Nollau. Caracteristica de bază Vezi Dorin Matei. V. Russia’s South Flank. cit. constatându-se însă şi poziţia geostrategică a acestor obiective.. Moskva. Usvatov A. Brouder. 276-277. până la 5 000. 28. Frankfurt am Main. Crimeea 290. O altă caracteristică a relaţiilor sovieto-afghane din perioada postbelică a constituit-o intensificarea aşa-numitului ajutor militar. 1963. Cu alte cuvinte. pp. 83. direcţie menţinută de URSS până la sfârşitul deceniului nouă. 1989. op. infrastructură. cit. p. p. A. p.V. A. 2001. activitatea economică a URSS în Afghanistan. op. Una dintre instituţiile de învăţământ care pregătea militari afghani (în intervalul 1965 – sfârşitul anilor 1980) era cea din Pereval’noe. New York. În şcolile şi academiile militare ale URSS au studiat cca 3 700 de ofiţeri şi cursanţi 289. Afghanskaâ vojna. 14. 276-277. s-a constituit un mecanism paşnic de atragere a ţării vecine în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice. nr. asigurare tehnică etc. Antosâk. Semin i dr. în KP.V. chestiune realizată mai târziu de trupele militare ale Uniunii Sovietice 287. Aşadar. 136. Dubois afirma că ruşii vor reuşi să ocupe regiunea abia atunci când căile de comunicaţie dintre ţara lor şi Asia Centrală vor avea un nivel suficient de dezvoltare.. nr. (O položenii v Afghanistane: beseda s zam. op.I. 2. Mark Urban. K. 1988.de 2 000 km. cit. obiectiv finalizat prin politizarea armatei afghane. Hans Jurgen Wiche.V. Semin i dr. Numărul consilierilor sovietici s-a majorat de la 1 500.

Pentru prima dată în istoria Afghanistanului. în cronica sumară a ziarelor centrale comunicându-se că părţile au discutat chestiuni referitoare la relaţiile dintre ambele state şi probleme internaţionale 295. cit. Mlečin.a diplomaţiei sovietice şi afghane din anii 1950 –1960 a constituit-o uniformizarea punctelor de vedere în problemele internaţionale. care a susţinut Afghanistanul în problema regiunii Pathan 292 – un subiect de litigii şi de resentimente. op. op.G. p. Vizite de răspuns ale oficialilor afghani au fost efectuate în anii 1965–1966.1. 1.I. 293 Referitor la această problemă a se vedea mai detaliat Û. 30. 3-4. Izdatel‘stvo VPŠ АОN pri CK KPSS. 1961.. Moskva. inclusiv pentru pregătirea militarilor 296. 8. pp. Editura Politică. p. în NV. condusă de liderul politic N. 176-182. Salim. V. simbolul unificării statale. considerând că o ţară de orientare socialistă ar fi o vecină mai bună decât o monarhie. votând împotriva aderării acestei ţări la ONU. 294 Pravda. În octombrie 1963. au organizat o lovitură de stat. Guvernul Daoud. Pravda. Pakistano-afghanskie otnošeniâ: istoki konfliktnosti. 17. Spolnikov. s-a încălcat un principiu al integrităţii statale: prin abolirea monarhiei a fost înlăturat. după constituirea acestuia în anul 1747. cit. Cronologie diplomatică. Afghanistanul s-a opus recunoaşterii independenţei Pakistanului (1947).S. 1990.1966.02. Demersurile respective nu erau susţinute de Uniunea Sovietică. 1983. aflat într-o vizită în Afghanistan.N. 201. legat de linia Durand (1893) 293 – . Brejnev. a promovat o politică de ameliorare a legăturilor diplomatice cu Occidentul (cu SUA. 11. 2004. Hruşciov. Institut izučenia Izrailâ i Bližnego Vostoka. Meždunarodnye otnošeniâ i vnešnââ politika SSSR (1917–1966). Relaţii internaţionale postbelice. în mod special) pentru a obţine ajutor financiar de la aceştia. În anii 1970. Moskva. 292 71 . ajutat de ofiţeri comunişti afghani. nr. fiind abolită monarhia şi proclamată republica. N. în frunte cu fostul premier Muhammad Daoud (vărul fostului suveran). de fapt. pp. avea să aprecieze relaţiile dintre cele două ţări vecine drept un factor important al stabilităţii şi păcii în Orientul Mijlociu şi Asia Centrală 294. Paničkin. în viaţa social-politică a Afghanistanului au intervenit tensiuni. tensionând astfel relaţiile sovieto-pakistaneze. L. 295 Pravda. URSS a recunoscut noul regim. 1945–1964. p. pe lângă continuarea relaţiilor cu URSS. 296 Vezi S. în Afghanistan v načale XXI veka. p.04. p. Bucureşti. un grup de ofiţeri comunişti afghani.10. 1. p. Kabulul a fost vizitat de către delegaţia guvernului şi a partidului sovietic. La 17 iulie 1973.. 16. preşedintele Sovietului Suprem al URSS L. 480.1963. Islamskij faktor. 47. În anii 1955 şi 1960.1965. p. care s-a arătat vexată şi de represiunile guvernului Daoud împotriva oamenilor politici de stânga.

p. cit. 36-38. Nadjibullah). 10. fiind înlocuiţi de reprezentanţii tribului hilizay (Taraki.G. cit. Fragmenty iz besedy korrespondenta radiostancii . 298 K. Revoluţia din Saur 299 adusese la putere reprezentanţi ai tribului hilizay 300. iar membrii cabinetului arestaţi. cit.1991. op.. vicepreşedinte şi viceprim-ministru – Babrak Karmal. PPDA era format din 20 000 membri. Consiliul Revoluţionar avea să proclame noua Republică Democrată Afghanistan (RDA). 1991. la 27 aprilie 1978. în AAS. până în aprilie 1978.. condusă de preşedintele şi prim-ministrul – Noour Mohammed Taraki. op. A. 1989. 2. Vzglâd iz segodnešnego dnâ. dar şi ca un element concludent. 301 Jaques Lévesque. 1988.01. 2. nr. suveranităţii naţionale şi independenţei de stat. Mihailo Slinkin. 19.lovitura de stat din aprilie 1978 şi expedierea următoare a câtorva mii de consilieri militari şi civili sovietici nu putea fi o ocazie de a atrage Afghanistanul în lagărul socialist?” 301. Istoricul francez Jaques Lévesque observa. atunci când armata afghană. în NV. instruită şi de consilieri sovietici (o treime dintre ofiţerii afghani efectuaseră stagiul militar în URSS). OON I afghanskoe uregulirovanie. Cagalov.horoših parnej” protiv . 302 MŽ. 20-21. ce s-a finalizat cu intervenţia URSS. 6. op. 1990. Morozov. 6-15. nr. Salimi. Un moment important al relaţiilor sovieto297 Referitor la rolul distructiv al acestui partid în viaţa politică a Afghanistanului. 23-26. Prin urmare. Harrison. fiind cel mai mare partid din ţară 298. 17. 3. p. p. p.Svoboda” Viktora Lavrova s byvšim majorom razvedki KGB Vladimirom Kuzičkinym. în MM. membri ai Partidului Democratic al Poporului Afghan (PPDA). 35.Situaţia social-politică avea să se schimbe din nou. în NV. Hasibulla Peštaz. nr.V. în AAS. Naša bol‘ – Afghanistan. în NV. nr. p. ţara a fost condusă de reprezentanţii triburilor durrani. printre altele.. În declaraţia semnată de Taraki. Oleg Antonov. pp. Gankovski a evidenţiat faptul că din anul 1747.plohih parnej”. 1979. 299 Saur constituie luna din calendarul afghan ce cuprinde perioada 22 aprilie – 2 mai. că dezideratul principal al noii republici îl constituia menţinerea integrităţii teritoriale.. Gankovskij. nr.. S. op. Kak sovetskij posol afghanskogo generala vodkoj poil. se specifica. preşedintele Daoud fiind asasinat. nr. liderii comuniştilor afghani. 5-7. pp. Vezi Û. 6.. 46. Vojna . nr. Afghanistan... 2. nr. 311. S. de când s-a constituit statul independent Afghanistan. constituit în 1965 şi scindat în două fracţiuni – Khalq (Poporul) şi Partcham (Stindard) 297. că . Peševarskaâ «banâ» v Kabule. 20-21. op. Gankovskij. cit. a dat încă o lovitură de stat. 49-50. 300 Istoricul I. cit. 72 . o echipă înconjurată de consilieri sovietici. al doilea vicepreşedinte şi ministru al Afacerilor Externe – Hafizolla Amin. pp. 1992. în Vostok.M. în AAS. 1. De menţionat faptul că Uniunea Sovietică a recunoscut acest program302. 16-19. la 9 mai 1978.V. pp. Amin. cit. pp. 1992. din 1978 societatea afghană avea să se confrunte şi cu problema tensiunilor intertribale. KGB: mif i real‘nosti. Û. 8. a se vedea Ahmad Valy.. La începutul anului 1978.. Istoki konflikta. pp. în mod retoric. pp. 28. p. op. 1991.

A.afghane l-a constituit semnarea. bună vecinătate şi cooperare dintre URSS şi noua administraţie afghană. H. p. integrităţii teritoriale şi neintervenţie în treburile interne ale acestora. Lеninskim kursom. Bucureşti. L. cit. formându-şi un cult al personalităţii309. Vizit Nur Muhammeda Taraki v Sovetskij Soûz. reticentă la orice schimbare. deoarece în decembrie 1979.. când a intervenit în Afghanistan.solidaritate revoluţionară. Amin. un adept convins al metodelor staliniste şi maozedonge: . Primele măsuri ale noii puteri de la Kabul. 304 303 73 . Lider şi Sirius. 26. în MŽ. 1991. 216. p. Mirzaev.în Afghanistan sunt 10 000 de mari feudali. URSS s-a bazat pe suportul juridic al acestui document.12. Sistema periodičeskoj.S. 307 A. Afghanskij reportaž.1978.. Politizdat. 1991.I. Taraki vorbea despre . nr. la 5 decembrie 1978. I. în interiorul Vezi Pravda. demonstrau că ţara era hotărâtă să se orienteze spre socialism.. p.. a Tratatului de prietenie. Dokumenty i materialy. aceste direcţii ale politicii externe afghane au avut un rol semnificativ în evoluţia ulterioară a relaţiilor politice şi militare cu sovieticii. s-a anunţat scutirea ţăranilor de datorii faţă de marii proprietari. 548. Axelrod.. p. 13. Phillips.” În articolul 4 al Tratatului se menţiona că cele două state . p. în KVS. 306 V. vor întreprinde măsuri necesare în vederea asigurării unei securităţi a independenţei şi integrităţii teritoriale ale ambelor ţări ” 303. 305 V.. f. nr. evitând însă particularităţile societăţii tradiţionale afghane. Taraki şi Amin au mobilizat mijloacele de informare. 4-7 dekabrâ 1978 goda. Iskusstvo.. 308 L. în una din discuţiile avute cu reprezentantul KGB la Kabul (iulie 1978). 309 Vezi R. În acelaşi context.S. îi vom extermina şi problema va fi soluţionată”307. Dictatori şi tirani. 1983.. 70. p.A. în Afghanistan se va realiza timp de cinci ani… Reveniţi peste un an şi vă veţi convinge că moscheile noastre vor fi pustii ”305. 1. Afghanistan: počemu éto proizošlo. Safrončûk. 135.a.. astfel. expunea perspectivele dezvoltării ţării: .. În stilul liderilor sovietici. iar consecinţa acestei măsuri urma să fie instaurarea socialismului în 18 luni 308. Kručkov. Tratatul se baza pe . p.. 13. p. Asupra metodelor extreme în problema socială. prin epurări masive. Moskva. 128.imperialism şi reacţii internaţionale ” 304. C. se introducea divorţul şi începea un program de alfabetizare. Afghanistan vremen Amina. A. Naţionalizarea şi reforma agrară s-au accelerat.Ceea ce conducerea sovietică a efectuat în Uniunea Sovietică într-o perioadă de 60 de ani. N. alături de tratatul menţionat.. Afanas‘ev. În vizita efectuată la Moscova (4 –7 decembrie 1978). Taraki. 07. 35.se vor consulta şi. cu acordul ambelor părţi. s-a pronunţat şi comandantul revoluţiei 306.. stabilite în aprilie 1978. Brežnev.e. Zolotarevskij. p. op. echitate deplină şi respectare a suveranităţii naţionale. 1978. Moskva.

Evolving Strategic Realities: Implications for US Policymakers. Islam and Resistance in Afghanistan. London. Violenţe s-au manifestat şi în Kandahar. 316 Raymond L. 91-98.. Idem.C. reprezentate prin diverse proiecte . Gathoff. 312 Mark Urban. s-a opus noului regim. au validat două direcţii odografe ale doctrinei politicii internaţionale. The Soviet Invasion in Afghanistan. op. Lexington Books. Willam Morrow and Company INC. National Defense University Press. de pregătire a bazei sociale. fără proces. revendicând constituirea unei republici islamice. 1980. până la sfârşitul anului 1979. oraşul Herat. p. Conform datelor furnizate de Amnesty International.. o gravă eroare. cit. New York. una dintre acestea. p. Kremlinul a început să se preocupe de chestiunea perturbării ţării vecine de la direcţia socialistă.puterii nu exista o unitate. p. p. de infiltrare a consilierilor (inclusiv militari) etc.protectoare”315 economice. notabilităţile locale. 1980. cit.. cit. financiare. în această perioadă au fost închişi.A. cit. Collins. p. op. 177-179. Toronto.echilibrului sau a forţei ”316: de constituire a unui soi de Finlandă Amnesty International Report 1980. Soviet Military Policy. pp. 84.. op. New York and London. în aceste ţări s-au expatriat 400 000 de locuitori afghani 311.. cu o populaţie de 200 000 de locuitori. generate prin prisma . 84-97. În contextul în care situaţia escalada regimul prosovietic de la Kabul. s-au aratăt ostile noului regim. 695. 12 000 de prizonieri 310. D. interesele imuabile ale URSS în Afghanistan. Managing Moscow: Guns or Goods?. New Dimensions of Soviet Foreign Policy. numărul victimelor ajungând la 5 000 de morţi 312. 1986. pp. de dezvoltare a infrastructurii. Mig-urile sovietice au bombardat Heratul.la 12 august. 315 Vladimir Petrov. London. treizeci de consilieri ruşi au fost jupuiţi de vii lângă altarul musulman”314. Joseph J. iar între 15 şi 19 martie 1979. La cererea comuniştilor afghani. Faber & Faber. Pierre Allan. Lansarea terorii a intensificat emigrarea populaţiei în regiunile de frontieră cu Iranul şi Pakistanul. 313 Vezi O. 30-32. 311 310 74 . La sfârşitul anilor 1970. 1986. constituind interzicerea practicării religiei pentru toate confesiunile.. op. Dieter Kläy. Massachusetts. alături de tratatele bilaterale şi internaţionale. Administraţia Taraki a efectuat şi o serie de măsuri antipopulare. iar 50 de consilieri sovietici şi familiile acestora au fost extirpaţi 313. 1966. Washington. pp. p. Vestad. pp. 103. 1984. Cambridge University Press.. al treilea oraş al ţării. Astfel. care au reuşit să reunească populaţia afghană sub stindardul islamului.. Drept urmare. În acest focar de conflict . Arestările şi execuţiile erau analoge represaliilor staliniste din Uniunea Sovietică în anii 1930. ca urmare a acestei acţiuni. 314 Paul Johnson. 143. însuşi Babrak Karmal fiind expulzat în calitate de ambasador în Cehoslovacia. Harry Rositzke. A Study in the Use of Force in Soviet Foreign Policy. 25. instituţii cu o mare autoritate într-o societate cu tradiţii ancestrale. 33..

319 Istoriâ Afghanistana s drevnejših. Gromâko privind Egbal Ahmad. 11. p.). ideologiâ.G. ea ar fi făţiş ostilă guvernului şi. 1989. Avtoreferat disertacii na zdoubuttea naukovogo doktora istoričnyh nauk. el se va îndepărta de noi considerabil şi va fi o lovitură teribilă pentru politica noastră.1988. Kornienko. 22. p. nu excludea nici posibilitatea implicării militare a URSS în această ţară. 297. II. Prihod do vlasti i kriza livogo režimu Taraki-Amina v Afghanistan. pe lângă reliefarea importanţei pe care o reprezenta Afghanistanul. Judecată la Moscova. adică putem vorbi de un război civil. Afghanistanul (s. Avtoreferat na soiskanie učenoj stepeni kandidata istoričeskih nauk. din aceeaşi perspectivă. Salim. op. forţele ostile guvernului de la Kabul efectuau acţiuni subversive în 18 din cele 26 de provincii /velayat.. în consecinţă.. 2001.. o ţară neutră. 320 S. nr. în toată plenitudinea sa 320.).. în NV. p. 318 G. 8.. trupelor noastre. cristalizate prin conceptul de o a doua Mongolie 318. 9-10. 1989. Gankovskij. p. în The New Yorker. prin urmare ajutorul sovietic efectuat ulterior era considerat imixtiune. potrivit sovieticilor. Judecată la Moscova. Usvatova s Û. dar. 58. politika. 317 E 75 . cit. Liderii sovietici şi-au manifestat interesul şi îngrijorarea faţă de situaţia din Afghanistan. un transfer radical de la feudalism la socialism (metoda radicală). M. pp. afacerea ar deveni foarte complicată ”321.asiatică 317 (calea moderată).. Vladimir Bukovski. în sfârşit. iûn‘. iar în cadrul şedinţei din 17 martie 1979 a Biroului Politic al CC al URSS. F. Istoki konflikta.n. Dacă pierdem în acest moment Afghanistanul. Kiiv..IV.A. Gromâko atenţiona asupra escaladării ţării vecine şi necesităţii susţinerii administraţiei Taraki: . Interv‘û A. în niciun caz. 297. 336. 108. Una e să iei măsuri de urgenţă dacă armata afghană este alături de popor. Problemy i perspectivy uregulirovaniâ afghanskogo regional‘nogo konflikta (1978–1989 gg.A. Apud SŠA: ékonomika. şi altceva este dacă ea refuză să sprijine guvernul legal. 321 Vladimir Bukovski. Este important de menţionat că elementele ostile erau din interiorul ţării. exportul şi instalarea revoluţiei nu excludeau şi metodele radicale.. IMIXTIUNEA MILITARĂ SOVIETICĂ ÎN AFGHANISTAN (1979) venimentele derulate în Afghanistan pe parcursul anului 1979 până la intervenţia sovietică din decembrie au reprezentat un spaţiu al tensiunilor social-politice din cadrul societăţii şi elitei politice afghane. Slinkin. p.. Astfel. Bloody Games. p. Richardt J Barnet. 1988.. Poziţia lui A.4.M.Noi nu putem pierde. Dacă. La sfârşitul anului 1979.V. şeful diplomaţiei sovietice. p.. fiind subminată existenţa Afghanistanului ca stat unitar 319. 7. A. Moskva.

cit. p. Načalo vos‘midesâtyh. Političeskie očerki. Kosâghin. 448-449. cit.. îi atenţiona pe liderii de la Kabul că. cit... Potrivit ordinului ministrului Apărării al URSS. p..A. la 3 iulie a. Opyt žurnalistskogo rassledovaniâ. Amin (ultimul solicitând sprijinul în 8 cazuri)323. 1990.a.. Tajny politbûro. p. 1984. E. p. 177.. Vtorženie. delegaţii de consilieri militari (de altfel. Gromyko. Čto ot nas skryvali. David Gaj..11. în realitate fiind vorba de militari sovietici 327. pe lângă rezonanţa internaţională a conflictului. capacităţile vietnamezilor. Judecată la Moscova.. Efimov.M. pp. asigurarea evacuării acestora. pe cât se putea. A. Rasskazyvaût učastniki sobytii. 4-5. 303. membru moderat al Biroului Politic în privinţa problemei Afghanistanului. 2. Afghanistan. o parte din trupele sovietice deja erau dislocate în această ţară. op. 4. 2.. Drama v soveršenno sekretnyh dokumentah. op..E. A. sprijinul militar sovietic a fost solicitat în 20 de mesaje şi întâlniri confidenţiale (dar care nu au fost fixate în niciun document oficial) de către liderii afghani N..A. evitându-se însă. p. Bovin. Pavlovski. echipament militar. 216-219. 76 ... Izvestiâ. Cu alte cuvinte. cu şase luni înaintea intervenţiei militare sovietice în Afghanistan. cel care gestionase invazia sovietică în Cehoslovacia. 178. una dintre acestea a fost condusă. 324 Vezi A.N. timp de două luni. cu bărbăţie îşi apără Patria împotriva atentatelor agresive”326. care . 26.)322. Afghanskaâ tragediâ. societatea afghană era în pericolul scindării într-un război civil 325.1989. Ustinov (semnat la 24 iunie 1979). pp. Pentru a evita flagelul din Herat.singuri. p. p.paranoice” din Memoriile acestuia: . contribuţii cu ajutor material. 325 Vladimir Bukovski. A.F.. 4. în cazuri excepţionale. 323 Vezi Al. 21.A. s-au întreprins o serie de măsuri ce aveau drept scop menţinerea securităţii consilierilor sovietici şi..Este de ajuns să arunci o privire asupra hărţii ca să înţelegi importanţa Afghanistanului pentru securitatea Uniunii Sovietice” (s. Vladimir Snegirev. în KZ. Olejnik. 1991. pp. 1. Prim-ministrul sovietic evoca pentru afghani. Izdatel‘stvo političeskoj literatury. Gromyko. Moskva. în anul 1968)324.. Vestad. implicarea într-un conflict internaţional. 18. 326 O. Efimov. Svidetel‘stvuût dokumenty. drept model. de către I. în Znamâ.n. Începând cu 18 martie 1979.. 327 Genadij Korž. E. la aeroportul din Bahram a fost mobilizată o echipă de consilieri tehnici. pp. Pamâtnoe.. începând cu mijlocul lui august. op. kniga vtoraâ. 322 A. Taraki şi H.. Olejnik. Pravda ob afghanskoj vojne.importanţa geostrategică a Afghanistanului pentru URSS poate fi surprinsă şi din constatările . Vvod vojsk v Afghanistan: kak prinimalos‘ rešenie. kniga vtoraâ. D. Pamâtnoe.G. fapt parţial îndeplinit de către sovietici prin participarea la luptele din Herat. (I) nr. p. Moskva. 4.

D. crearea în Republica Democratică Afghanistan a unei republici islamice libere. Mironov. Esposito. Čto ot nas skryvali. 19. Chişinău. Wood Gray.. p. Islamskie fundamentalisty v bor‘be za vlast‘. Bližnij Vostok i Central‘naâ Aziâ. Mihailo Slinkin. 1992. Situaţia din Iran a făcut ca zona să intre în centrul atenţiei. 1984. 1992. Izdatel‘stvo. W. Spol‘nikov. 77. 1984. Bucureşti. 331 Âkob Borovoj. G. Agenstva pečati Novosti. I. aceştia din urmă fiind îngrijoraţi de faptul că la hotare erau două zone tensionate: China şi Iran.. Izdatel‘stvo Nauka.1979). Serviciul secret. nr. California. Geoffrey Regan. 273-278.. Vezi Lester Sumrall. Silex. p. Efremov.F Ustinov şi B. p.. 385-386. The Islamic Threat. Tentaculele blocului NATO.. cât şi a sovieticilor. chinezii colaborau cu iranienii împotriva consolidării regimului procomunist din Afghanistan332. L. N. 330 Vezi Ram R. Berkeley... În Iran (februarie 1979). trebuie avut în vedere şi contextul social-politic de la Teheran. 24. Vstupaâ v 80-e. iar expedierea vaselor şi avioanelor militare americane în Golful Persic a fost considerată de către sovietici ameninţătoare329.V. 52. conform modelului iranian”328. în AAS. De altfel. Islam i naciâ. 1987. Afghanistan. Oxford. p. 2. semnat de A. čast‘ II. Nauka. Ponomarev: . Militanţii Ayatollahului Khomeini nu excludeau posibilitatea extinderii politicii islamice şi în alte regiuni musulmane ale lumii 330. Pentru a înţelege momentul intervenţiei sovietice în Afghanistan. Sovremennaâ vnešnââ politika SŠA. Keith W. A. Nuclear Competition in South Asia and US Policy. p.. 1999. Antet. care a reţinut ostatici 66 de americani. nr.A.Situaţia din Afghanistan continuă să se deterioreze. 329 328 77 . Oltmans. Ot „Al‘fy” do Omara: 20 let nazad Afghanistan stal arenoj protivostoâniâ Zapada i Vostoka. Subramanian. 34. pp.E. pp. pp. Richard Hofstdter. The Destiny of The Moslem World. Jihad. 4. 25. 51. inclusiv constituirea Republicii Islamice Afghanistan 331. Kratkaâ istoriâ SSSR. în Polis. 1983. 2000. atât a americanilor. p. Olson. 4. în mod deschis. ostilă URSS. Moskva. Moskva. G. 1995. J.Y. 185187. p. în NV.. Andropov. Cartea Moldovenească. 1998. V... nr. monarhia dinastiei Pahlavi (1921–1979) fusese abolită şi înlocuită de un regim radical antiamerican.. 37. Rémi Kauffer. 1980. Prihod do vlasti i. Scurtă istorie a Statelor Unite ale Americii. Gromâko. 332 Vezi Roger Faligot. 12. Cartea gafelor militare. Pravda ob afghanskoj vojne. dimensiune sesizată din raportul Comitetului Central al PCUS (28.Obsesia securităţii a fost alimentată şi de fobia proclamării unei republici islamice. I. The Holy War. Mirskij. Arbatov. majoritatea oficialităţi.N. p. 1986. pp... Pentru URSS. 171-172. ca şi pentru Rusia ţaristă. Moskva. Clerul reacţionar îşi întăreşte propaganda antiguvernamentală şi antisovietică şi predică. Afghanistanul reprezenta şi o zonă-tampon dintre cele două centre. New York. 21. 95-100. Ot Velikoj Oktâbr‘skoj socialističeskoj revolûcii do naših dnej. Acţiunile triburilor rebele capătă un caracter tot mai amplu şi mai organizat. pp. 669.06. pp. p.

Washington. Û.. Iz nedavnego prošlogo. 123-130. 1991. Morozov.A. 124-142. Ediţia a IV-a dedicată Zilei USM.M. A.a. O. A se vedea S.. The First Five Years of Soviet Occupation. punctul 8. ministru al Apărării...V.. t. 22.S.. conducerea Forţelor Militare” reprezenta o prerogativă a . pp. K. şeful KGB. /Sost.problemele păcii şi războiului. p. ministru de Externe. Remi Kauffer.. V.I.A. 140. Moskva.. p. N.V. în Conferinţa Ştiinţifică Studenţească. Afghanistan. C. Afghanistan vremen. pp. V. 1977. p. au stat la baza organizării unei lovituri de stat pentru răsturnarea lui Referitor la acest aspect a se vedea şi J. în AAS.. în componenţa restrânsă a celor mai conservatori membri 336 – L.A. apărării suveranităţii. S. Vezi G. Opyt političeskoj istorii. tratări. V.. Andropov. Supliment al Buletinului Aurora.S. O. Volobuev.I. pp. 36-38. cit. p.. op. organizarea apărării. pp. Pivovar ş. făcând compromisuri liderilor musulmani de dreapta.C. Kto.M. finalizate. 1986. în septembrie 1979...U. p. pp.. La 12 decembrie 1979. Despre aspectele juridice ale intervenţiei militare a URSS în Afghanistan a se vedea S.. op.. Pelşe. 147-148. gde. conform căruia . opinii. Tihonov. 2.Imixtiunea trupelor sovietice în Afghanistan333 a fost catalizată de disensiunile interne din PPDA. nr. 27-29. cit. G. Bruce Amstutz. 1991. Afghanistan. activităţi considerate de politica externă sovietică o ameninţare în Asia Centrală335. Biroul Politic...V.N. 110. 12. 336 Potrivit unor opinii. op. Ustinov.. kogda. 28 aprilie – 3 mai 1999. Kosâghin nu a luat parte la şedinţa Biroului Politic din considerente de sănătate. 527-529.. Taraki de către Hafizollah Amin334. 5. O.A. 78. Ârov..A. 44. Afghanistan vremen. cit. p. Arbatov. în Pravda.N. Afghanistan. 24. 334 În secolul al XX-lea în Afghanistan au fost asasinaţi 7 conducători de stat.M. A. securitatea frontierelor de stat şi a teritoriului URSS. Safrončûk. Roger Faligot. 339 Vezi Sergiu Rusu. Bruce Amstutz. Âkob Borovoj... A. fapt explicabil şi prin contradicţiile interne din cadrul partidului. emise ca formă praxiologică a deciziilor individuale339. Brežnev. Novosti. Rezumatele comunicărilor. Štrihi k političeskoj biografii: Aleksei Nicolaevič‘ Kosygin. Gankovskij. Moskva. Slepcy. 5 august. cu asasinarea lui N. op. p. Chişinău. Deciziile Biroului Politic. op. Vestad.1991. Aksûtin. pp. M. navâzyvavšie sebâ v povodyri. Brejnev. Istoria mondială.F. op. Terra. 1999. Cagalov. Kulešev. Materialy k biografii. pp. Kirilenko. Harrison. A. Kornienko. în primul rând) şi spre China. 7. Decizia finală însă a fost luată de un cerc restrâns de membri ai Biroului Politic. D. Naše Otečestvo. p.P. 337 Û. or Biroul Politic nu era mandatat cu o astfel de atribuţie. 42-57.. D. A. Teoria deciziei: viziuni.. 338 Constituţia (Legea fundamentală) Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. orientându-se spre puterile occidentale (SUA. 335 Vezi J. Grişin.. Ot «Al‘fy». p. cit. Čto ot nas skryvali.. în L. care părea să promoveze un curs politic nefavorabil Moscovei. 19-35. p.I. 333 78 . Punžin. cit. 44. Pravda ob afghanskoj vojne. al Constituţiei URSS. Gromâko..M. Ponomarev – a luat decizia de a interveni în Afghanistan 337. Cernenko. 4. 1992. E. Suslov. p. inclusiv marginalizarea lui Kosâghin. cit. Roy Medvedev.V.V. pp.I. B. Safrončûk. Prin această hotărâre s-a transgresat articolul 72.organelor superioare ale puterii de stat”338. II. A.

2002. în KZ. 342 Pravda.. tocmai era după reparaţii. Imediat după ingerinţă. 4.Štorm-333”. Al. 22. Au fost întreprinse 343 de zboruri..Al‘fy”. pp.11. Belâev. p.. Pentru aplicarea acestui plan s-au efectuat o serie de măsuri. 4. 4. L-am văzut la exterior.I. Bojcami . p. în Znamâ. 1. op. gov. şi constituite din ofiţeri KGB şi GRU. ora 15:00 (ora Moscovei). simbol al fericirii umane” 343. La 27 decembrie a. 343 On byl založnikom. 28. urmau să pătrundă în ţară . în http://svr. în KP. 1991. 695. originari exclusiv din regiunea central-asiatică (de aici şi apelativul batalion musulman). Vladimirskij. e clar.V. 38. 1. pp. Tak my vošli v Afghanistan. corpul expediţionar a ocupat palatul prezidenţial. A se vedea şi Fragmenty iz besedy korrespondenta. instalat de Moscova în fruntea unui nou executiv.12..” La 25 decembrie. Ot . în NNI. cam la 2–3 km era un restaurant. 204-217. p.. pp. Vympel.. Ivanov.htm (accesat în 01.Al‘fy” Karmal doverâl bol‘še.Amin şi înlocuirea acestuia cu Babrak Karmal. Vezi A. p.. 27.. Kak éto bylo. Sovetskij Soûz v „neob“âvlennoj” vojne v Afghanistane (1979–1989 gody): osmyslenie prošlogo. în interior nu am fost.01. Drozdov. pp.N. Vladimir Bukovski. Reşedinţa lui Amin a fost remarcată şi de combatanţii moldoveni: . 894 de unităţi de echipament militar şi 1 062 tone furnituri. Operaciâ . Soldatul găseşte tot. p. N. un nepot şi 20–30 de membri ai personalului341.1989. 1999. snova Afghan. 226-233. Paul Johnson. trupele sovietice au intrat în luptă cu forţele ostile noului regim prosovietic din Kabul. 2009... 1989. nr. de armată. generând astfel un război civil. Vtorženie..12.2009). 341 Vvod vojsk v Afghanistan. care vorbeau dialectul farsi.I.. 3. Era un subsol mare.. 195-196.. M. Boearinov. pentru a transporta 7 700 de oameni.Palatul e o frumuseţe pe care nu o poţi exprima în cuvinte. în cadrul operaţiei ce purta numele de cod Furtuna-333. 308. Rasskazyvaet pervyj komandarm 40-j armii general-polkovnik Û. Pervyj geroj afghanskoj vojny. 3. Noua conducere afghană considera cu emfază Moscova . Judecată la Moscova. p. unităţi ale grupului de comando Speţnaz. p..distrugerea maşinii teroriste a lui Amin şi a protejaţilor săi”342.V. Boltunov. Âkob Borovoj. S-a distrus. preponderent pe cale aeriană.12. čem sootečestvennikam. Babrak Karmal a anunţat la Radio Kabul. intrând în Afghanistan. nr.. Û. 24. p. Astfel. De la palat.” (A. ru/ smi/2002/ ros 20021220. deghizaţi în uniforme afghane.1979. 9. cit. „primul erou al războiului sovieto-afghan” 340.un centru al universului.a. Era ceva plăcut.. Moskva. frumos. 4.la chemarea guvernului Karmal. Tuharinov. Vojna kotoruû my proigrali. 148-162.. timp de 47 ore. Trofeev). I. asasinându-l pe Amin. (II) nr. 14. după o înregistrare efectuată la staţia radio din Termez (RSS Uzbekistan) constituirea unui nou guvern şi . pp. p..I. Moskva.Štorm-333”. conduse de colonelul Gr. 340 79 . 1. în Naš sovremennik. . „Štorm-333”. (I) nr. împreună cu soţia. Butoaie cu vin au găsit băieţii. 24-25. Û. 1991.. V. Drozdov. Rubcov. trupele sovietice au trecut graniţa. Kurilov. în Izvestiâ. Û.1993. Afghan.. 55-56. Gus‘kov..2000. în Literaturnaâ gazeta. Vladimir Snegirev. Acolo a fost plasat centrul administrativ. cei şapte copii. David Gaj. nr.

în baza tratatului de prietenie. V. cit. Kornienko. pp. Sipols. inclusiv vizavi de situaţia din Afghanistan. Marcel Cintalan. 1830 to the Present. Karmal. economic. La 30 iunie 1980. 448-452. Ion Constantin. 1996.S. A. Safrončûk. că americanii vor tolera intervenţia (ca şi în cazul Ungariei şi al Cehoslovaciei). Mihai Retegan. Moscova a considerat. Narcis Dorin Ion.. V. 347 Relaţii internaţionale postbelice. incluzând în componenţa militarilor sovietici şi participanţi din RSSM.. 22. 52. ceea ce părea a se întâmpla în faza iniţială. Implicarea trupelor sovietice.M. inv. drept ajutor internaţional 348. Britain Yesterday and Today. Lexington. 198. Tritonic..C. dos. ff.S. p. reflectate Pravda. Basarabia sub ocupaţie sovietică de la Lenin la Gorbaciov. Aktual‘nye problemy. p. p.. Întâlnirea şi convorbirea.. op. p.I. la 29 decembrie a fost dată publicităţii declaraţia noului guvern afghan (instalat de Kremlin).. 11.. considerată. bună vecinătate şi colaborare. p... Ibidem. În Pravda a fost publicată şi telegrama de felicitare a lui L. moral... p. 1994. Heath and Company. s-a extins pe durata a nouă ani şi şapte luni. liderii comunişti din RSSM au supus discuţiilor poziţia deosebită a României în problemele internaţionale. Bucureşti. 6. Cristina Păiuşan.1979. 1988. a adresat Uniunii Sovietice cererea insistentă de a i se acorda de urgenţă ajutor politic. D.A. Du Style. 4. 29. Brejnev. cit.În scopul legitimării ingerinţei URSS. Koškin i dr. O cronologie politică (1945–1989). V. 435. Arnstein. 13. a suveranităţii şi demnităţii naţionale ”345. Afghanistan pri Babrake Karmale i Nadžibulle: neizvestnye stranicy sovetsko-afghanskih otnošenij. adresată lui B.. pp. inclusiv militar (…). Afghanistan pri. o continuare a doctrinei Brejnev 350.. 11-12.Guvernul RDA (. pp.. iar guvernul Uniunii Sovietice a executat cererea părţii afghane” 344. în mod special de către SUA.. Occidentalii. Ulterior. 346 G.. 1999. cit.. 112-113.. 348 Marcel Cintalan. 29-30. iniţial. 350 John Yong.. 10-12.A.. 421. Volkogonov. 349 Mai detaliat Walter L. potrivit sintagmei URSS. pp. în care se menţiona că . D.. în care se specifica: . op. Bucureşti. Fond 51. în AAS. cit.Â. pp. op. Safrončûk.12. Alfred Grosser. Altfel era considerată situaţia la nivel internaţional 349. în condiţiile actuale... 345 344 80 . 154.). care a interpretat această acţiune drept o manifestare a expansionismului sovietic. la Chişinău. protestele Casei Albe au început a se face auzite la Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite (pe lângă dezaprobările altor state. nr. op. Regimul comunist în România. 10-12. Ţările blocului socialist (cu excepţia României şi Iugoslaviei)347 au sprijinit intervenţia militară sovietică. Bucureşti. pp. 40-42. 250. p. Ţările Europei şi Statele Unite după război. 2002. p. din 5 decembrie 1978. poporul afghan va reuşi să-şi apere realizările Revoluţiei din aprilie. AOSPRM. considerată iniţial de Kremlin doar o acţiune provizorie 346..

N. 170-171. pp. 521. prim-ministrul Indiei. 367. Pierre Milza. Vu Van Lay. La Summitul din ianuarie 1980. Războaiele lui Albert Pike. Scurtă istorie a Statelor Unite ale Americii. Pentru SUA. considerat . Relaţiile internaţionale postbelice. vol. 01. a reprezentat şi o posibilitate de a le oferi sovieticilor războiul lor din Vietnam 355. în 1985 – 122). Statutul de ţară nealiniată. 459-460.. op. 1995. 1987. 311. Moscova avea să procedeze la fel în anul 1984. în teren. Cartea Jocurilor Olimpice: Cronici. În căutarea unei noi lumi (1973 până în zilele noastre). Serge Berstein.. avea să tensioneze relaţiile sovieto-americane.. Sovetsko-indijskie otnošeniâ na sovremennom étape (1980–1986 gg. De menţionat faptul că doar România a încălcat boicotul răsăritean. pp. 1998. Indira Gandhi.. 352 The Departament of State Bulletin. 9. p. războiul din Afghanistan. China şi alte state s-au alăturat SUA. [18 ţări au susţinut Uniunea Sovietică şi alte 18 au declarat neutralitate]. Deplasarea vaselor de război americane spre Golf a însemnat pentru Kremlin acelaşi mesaj353. . 216-217. al miniştrilor afacerilor externe ai ţărilor islamice s-a denunţat în unanimitate. dirigèe par JeanLouis Seurin. 83. rezervat Afghanistanului. asigurând Senate Backs Moscow Olimpics Boycott. Avtoreferat na soiskanie učenoj stepeni kandidata istoričeskih nauk. p. 55. 13. p. 439. pp. 30. 19-21. s-a pronunţat prompt pentru replierea trupelor sovietice din Afghanistan357. în toamna 1980 – 111. După faza iniţială a invaziei. unde Casa Albă îi considera drept ameninţare la adresa Iranului şi a Golfului. cit. Istoria secolului XX. 2. iar Jocurile Olimpice de la Moscova au fost boicotate351.1980. III. iar alături de aceasta. instituindu-se un embargo asupra exporturilor de cereale către URSS. acordul SALT-II nu a fost ratificat de către Congresul SUA. p. 79. 10. p. două treimi din militarii sovietici s-au deplasat în sud-vestul Afghanistanului. Marian Oprea. Thomas Parrish..în 11 rezoluţii: la 14 ianuarie 1980 se pronunţau împotriva intervenţiei – 104 state. op. iar Iranul. p. Portrete. 357 Indira Gandhi. Proclamarea doctrinei Carter. Moslem Delegates Demand Russians Quit Afghanistan.01. Peter Calvocoressi. cit. 351 81 .. Ingerinţa militară sovietică din decembrie 1979 a suscitat atitudini negative şi în Orient. p. 1-2.e.. Pakistanul.). Reflecţii. Economica. 354 Hubert Kušnik. rămânea cu semn de întrebare. 356 William J. Holstein. 353 Mai detaliat vezi Keith Wood Gray. op. 108. Bucureşti. Meždunarodnye otnošeniâ. cit. 29. p.cel mai mare pericol al umanităţii după cel de-al Doilea Război Mondial”354.1980. 2009. Efim Josanu. pp. 2003. All. atunci când nu a trimis niciun sportiv la jocurile de la Los Angeles. p. L’ Union sovietique dans les relations internationales. în HT. de la Islamabad. Bucureşti. Moskva. Jean-Louis Martes.1980. Richard Hofstdter. p.. 355 Vezi K. Tridcat‘ let na Staroj ploŝadi..a. în ianuarie 1980 352. Moskva. s-a accelerat ajutorul acordat rezistenţei afghane. 1. Brutenc. cit. Silex. op. Paris. SA „Tipografia Reclama”.agresiunea contra poporului afghan”356.01.. f. 257-261. Chişinău. pp. în HT. 1982.

Uniunea Sovietică fiind etichetată drept agresor şi demonstrând. ce au mobilizat importante resurse umane. în acest mod.sprijin partizanilor afghani pe parcursul războiul civil declanşat în Afghanistan. valenţele unui stat totalitar. S-au conturat dimensiunile unei lumi ostile (fiecare în parte având mobilul unor justificări ale acţiunilor sale). militare şi financiare. să genereze o schimbare în sistemul relaţiilor internaţionale. astfel. 82 . Fenomenul afghan avea.

Alteritatea în propaganda sovietică cu referire la intervenţia militară în Afghanistan mixtiunea militară sovietică din Afghanistan (1979) a atras atât acţiuni grobiene. Doctrina comunistă. 125. folosită drept bază ideologică în statul sovietic. Cine îl va doborî pe Elţin. cât şi din exterior) sensibilitatea şi . cât şi moderate. lupta de clasă – reprezintă noţiuni ce instigă la violenţă 360..Pentru 358 359 I Oleg Casiadi. 6. Lenin. constituia o ideologie ofensivă. Bucureşti. 2002. p. pp. radicale şi reprezenta chintesenţa unei teorii a războiului continuu...I. Vezi Dmitrii Volkogonov.1. De fapt. liderii politici sovietici au recurs la propaganda militantă ce folosea un limbaj acerb şi de altercaţie la adresa adversarului 359. iar mecanismul coercitiv al dezinformării a reprezentat un mijloc de luptă în profilul strategiei directe şi indirecte a statelor totalitare 361. a folosit un limbaj foarte obscen. cit. în esenţa ei. Vremea. eufemistic.1.. Helene Blanc. 393-399. p. ci şi veritabile crime împotriva umanităţii” Vezi Renata Lesnic.nu numai de greşeli.. În aceeaşi ocurenţă. Lenin. Occidentul – fenomenul occidentalismului. Domino. Partidul bolşevic a proiectat mecanismul retrograd al unei maşinării de strivit duşmanul 358. acesta era limbajul sovieticilor chiar de la constituirea statului. DISCURSUL IDEOLOGIC DESPRE RĂZBOIUL SOVIETOAFGHAN ÎN PERCEPŢIA PARTICIPANŢILOR III. 361 Alexandr Zinoviev. sprijinite de un discurs deseori voalat în faţa realităţii ce tindea să demonstreze opiniei publice (atât din interiorul ţării. dezvolta idei antagoniste. Ajutorul internaţional din lagărul socialist împotriva imperialismului.raţionalitatea” cursului promovat. istoricul rus Iurii Afanasev a acuzat partidul comunist . violente. op. 83 . reprezentând un model pentru toţi conducătorii sovietici. 13.1. V. p. 360 În anul 1990.. care în anul 1986 constata: . violente. reliefăm afirmaţiile pregnante ale lui Henri-Pierre Cathala. 1996.. radicale.CAPITOLUL III PREGĂTIREA COMBATANŢILOR DIN RSS MOLDOVENEASCĂ PENTRU RĂZBOIUL DIN AFGHANISTAN III.

proiectul de propagandă în jurul chestiunii afghane.comunişti. Nu există. atunci contingentul militar sovietic va fi retras din Afghanistan 363. împreună cu alte obiective (informarea ambasadorilor sovietici din Berlin.e. Praga etc. 51 din Statutul ONU.). Varşovia. La şedinţa Politbiuroului din 27 decembrie 1979. Bucureşti. Karmal Babrak (în document este inversat numele liderului afghan – n. Politbiuroul s-a axat pe următoarele direcţii de propagandă: Uniunea Sovietică acordă ajutor militar la solicitarea conducerii afghane. a apărut pericolul înăbuşirii revoluţiei din aprilie. Autorităţile sovietice centrale au pregătit. Ca şi oricare alte state membre ale ONU. Grossman. 223.a. privind situaţia din Afghanistan. 19. p. cit. Despre baza juridică a art. Henri-Pierre Cathala. Având în vedere schimbările din conducerea Afghanistanului. Uniunea Sovietică a răspuns pozitiv la cererea RDA. să se accentueze că acestea reprezintă problemele interne ale poporului afghan. în mod abscons şi minuţios. contingentul limitat al armatei sovietice are un scop substanţial – de a acorda ajutor poporului şi guvernului afghan în acţiunile comune împotriva agresiunii externe. Dezideratul Uniunii Sovietice în legătură cu evenimentele din Afghanistan este acordarea ajutorului împotriva agresiunii externe. 5.S. proiectul de informare al Agenţiei TASS etc. nu există diferenţă între starea de pace şi cea de război. Budapesta. URSS şi RDA au dreptul la autoapărare individuală sau colectivă. op. potrivit art. În contextul în care această agresiune va înceta şi suveranitatea. drept urmare a agresiunii externe şi a implicării în politica internă afghană. şi ei nu o ascund deloc. 363 362 84 . independenţa statului afghan nu va mai fi periclitată. orice dezinformare privind amestecul sovieticilor în politica internă afghană.n. Bucureşti. f. de asemenea. p. de accentuat faptul că. prin invocare de argumente solide. 51 din Statutul ONU a se vedea şi Carta Naţiunilor Unite şi Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie.. pp. vecinătate şi colaborare. Epoca dezinformării. În baza Tratatului de prietenie. între schimbul de informaţii şi spionaj. iar cererea de ajutorare a guvernului afghan şi executarea acesteia de către Uniunea Sovietică reprezintă o chestiune ce priveşte ambele state. Lupta va dura până la triumful definitiv al ideologiei. Să se contrazică. a suveranităţii şi independenţei noului stat afghan. între intervenţia militară şi ajutorul acordat terorismului sau mişcărilor revoluţionare aşa-zise de eliberare” 362. să se ţină cont de Declaraţia publicată a Consiliului Revoluţionar al Afghanistanului şi de Mesajul Preşedintelui Consiliului Revoluţionar.) a fost aprobat şi documentul intitulat Cu privire la propaganda acţiunilor noastre din Afghanistan. A. 10.. URSS n-a avut şi nici nu are nicio legătură cu schimbarea conducerii Afghanistanului. 1991. Editura Militară. diferenţă între propaganda deschisă şi cea ocultă.

de fapt.…imperialismul american utilizează cu fervoare serviciile secrete. În perioada menţionată. Afghanistanul suporta un război nedeclarat al imperialismului şi al acoliţilor săi. care reprezentau. În opinia sa. cum a fost cazul discursului de la Alma-Ata. pp.. ţara vecină solicita ajutorul sovietic. ca cele ale Chinei şi ale Pakistanului.01. în repetate rânduri. iubitoare de libertate din Orient”366. Brejnev avea să facă referiri la situaţia din Afghanistan şi în alte mesaje politice. L.. a combătut . guvernul afghan s-a adresat. Brejnev. se vor găsi soluţii necesare aplanării acestei situaţii şi.bine–rău”. 4. 13. Noţiunile respec364 365 Pravda. informaţia fiind supusă unor arcane – era inaccesibilă chiar şi la nivelurile înalte ale partidului.1980. inclusiv militară. iar URSS a avertizat că dacă agresiunea nu va înceta. iar în peroraţie specifica: .munţii de minciuni” referitor la campania antisovietică din Afghanistan.” Autorul trece în revistă politica retrogradă a administraţiei Amin. într-un amplu interviu acordat ziarului Pravda. Într-un articol publicat în ziarul oficial Pravda (31 decembrie 1979) se afirma că: . titlurilor din presa şi literatura oficială de până la mijlocul anilor 1980.. Ibidem. schema propusă de Brejnev era una simplă: Afghanistan – victimă a agresiunii imperialiste – solicită ajutorul sovietic – Uniunea Sovietică vine în ajutorul ţării vecine. Imixtiunea sovietică în ţara vecină (decembrie 1979) a fost explicată şi justificată de oficialii sovietici ca fiind un pas necesar în protejarea intereselor Afghanistanului şi ale URSS..Aceste linii ale propagandei sovietice..în decursul anilor 1978–1979. 366 Luările de cuvânt şi articole.a refuza ajutorul solicitat de curând de către Afghanistan ar semnifica o eclipsare a colaborării noastre tradiţionale cu această ţară şi un abandon al Afghanistanului într-o confruntare cu forţele imperialismului ce tind să limiteze drepturile şi libertăţile poporului afghan” 364.. în încercările sale de a înăbuşi revoluţia afghană şi de a transforma Afghanistanul într-un nou cap de pod ameninţător pentru Uniunea Sovietică şi ţările independente. În aceste condiţii. au stat la baza discursului politic. 72. 1-2.. s-au întreprins acţiuni corespunzătoare 365.I. consemnează tratatul de prietenie şi colaborare afghano-sovietică din decembrie 1978. Kremlinul a ţinut sub control inflexibil aceste directive.. Uniunii Sovietice cu rugămintea de ajutorare. p. când a menţionat că: . Astfel. suprapuse pe mentalitatea populară asupra conceptelor antitezice . în condiţiile intervenţiei forţelor imperialiste. p. instituind astfel o psihoză a secretului militar. deoarece aceste apeluri nu s-au soldat cu rezultatele favorabile. o categorizare de tip maniheic. 85 .

17. o formă de resemnare. s-a configurat maniheismul. fanatismul cu banalul. în viaţa politică din Rusia. un mister. p..împotriva agresiunii externe”368 etc. propaganda de bază s-a cristalizat pe dimensiunea de mobilizare a societăţii în faţa adversarului.. 369 Andrei Roth. Rusia ocultă de la Ivan cel Groaznic până în zilele noastre. neliniştile. 1980.. 368 Pravda ob Afghanistane. 648. t. în Alternative. creând un pericol direct siguranţei hotarelor de sud ale ţării noastre”370. ce atenta la suveranitatea afghanilor şi la securitatea URSS.aspectul mistic al vieţii din Rusia nu poate fi separat de istoria politică”371. în esenţă.. misticismul cu politica. Regimurile totalitare şi partidul-stat. Propagată intens de oficialii sovietici. Moskva. Izdatel‘stvo Nauka. Bucureşti. 1990. . iar populaţia 367 Istoriâ vnešnej politiki SSSR. 17. până la confuz. p.ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice în această ţară”367. 371 Vladimir Fedorovski. personală a tuturor cetăţenilor”369. Albatros.11. p. II (1945–1980). alături de altele. cum ar fi .. 9.puterea şi-a subordonat nu numai viaţa publică. Prin urmare.. Temerile comune.. 8.valoare nobilă” – aceea de a sprijini ţara munţilor. Departamentul diavolului. crearea fizionomiei adversarului. a avut priză în rândurile cetăţenilor sovietici (noţiune valabilă nu doar pentru ruşi. imaginea unei forţe conspirative – a imperialismului. se impunea.…amestecă. au constituit vocabularul de bază al Moscovei în vederea justificării intervenţiei în zonă. obsesiile pe care le exprimă literatura sunt cele pe care le încearcă zilnic un popor întreg”372. crearea unei imagini confuze. ci şi pentru toate naţiunile din URSS). Cu alte cuvinte. astfel. o . care estima că .. 4.. 86 . pentru care politica promovată de elita politică prezenta. 1997. chiar şi cu ajutor militar. împotriva agresiunii. În acest perimetru.. p. insolitul cu realitatea. p.. denigrarea duşmanului. Prin acest mesaj politic.tive..Legitimitatea” prezenţei armatei sovietice în Afghanistan nu putea fi pusă în aporie în contextul în care . . nr. în mod evident.. când . Poziţia oficială a Kremlinului vizavi de evenimentele din Afghanistan a conturat.imperialismul a intensificat un adevărat război împotriva revoluţiei afghane. liderii sovietici au încercat să-şi convingă cetăţenii că ţara este ameninţată de pericole în permanenţă. 370 Otčetnyj doklad Central‘nogo Komiteta. Analizând literatura rusă. chiar dacă inamicul se afla în exteriorul ţării. p. În condiţiile unui regim totalitar (cum a fost cel sovietic). autorul a constatat că aceasta .. 372 Ibidem.. pare interesantă observaţia scriitorului rus Vladimir Fedorovski. de aici reieşea şi necesitatea unor intervenţii militare ca răspuns la acţiunile respective de agresiune. ci şi viaţa privată. însoţite de prezentarea unei stări defetiste (ce constituia o parte componentă a politicii generale de ghidare şi subordonare a populaţiei).

prin aceasta justificându-se intervenţia militară în Afghanistan. de la probleme naţionale374 sau de la abuzurile regimului. pornite de Vezi Jean-Francois Revel. 1977. Anxietatea era provocată prin diverse canale: mesajul politic. în opinia liderilor sovietici. op. mass-media etc. apărătoarea celor oprimaţi. era folosită şi pentru eliminarea gândurilor de la situaţia economică dificilă (în anul 1975. cât şi forţelor care o sprijineau.. 376 Henri-Pierre Cathala. a unei noi baze antisovietice ce ar înlocui bazele americane din Iran.. pe o lungime de 2 000 km. cândva patria socialismului. 200. Cluj-Napoca. Au fost elaborate diverse scenarii ale unor conspiraţii machiavelice la care participau forţe externe. Studiul consacrat politicii externe a Uniunii Sovietice (1981) prezintă următoarea imagine: . Bucureşti. În profilul metapropagandei 377. Rezistenţa afghană devine promotoare a războiului”376. Reverimentul democraţiei. Editura Antet. iar expansiunea militară disimula primii indici de regresiune a nivelului de trai al populaţiei375. 375 Referitor la mecanismul aplicat de autorităţi în conflictele militare. Dacia. în sprijinul unui comunism ce se clatină. îndreptată împotriva Uniunii Sovietice. 374 Nationalities and nationalism in the USSR: a Soviet Dilemma. deci a purta un război nedrept. a fost imperialismul american. Aceste ţări au organizat acţiuni intense de subminare şi orientate: primo. Manipularea opiniei publice în conflictele armate. În acelaşi context. Bucureşti. cit. După revoluţia din aprilie 1978. catalizată de perceperea unor pericole. p. 1995.Pentru un popor. în plus. a se vedea Dona Tudor. Menţinerea anxietăţii. înseamnă a se face complice cu o agresiune împotriva socialismului. p. Humanitas. Supravieţuirea în zorii secolului XXI. 1995.o exprima cu precaritate până la obsecviozitate. la hotarele de sud ale Uniunii Sovietice cu Afghanistanul. împreună cu alţi sateliţi: Pakistanul şi China. 377 Vezi Alvin & Heidi Toffler. 10.. miile de bande de chinezi şi pakistanezi. însă a se ridica împotriva unei intervenţii militare. spre înăbuşirea revoluţiei afghane. lovitura de bază era aplicată atât acestor puteri. Rezultă că lupta pentru pace şi pacifism este. Şi astfel. în mod obligatoriu. p. 164. 2001. p. economia sovietică a jalonat o cotă de creştere zero373). spre constituirea. iar astăzi. 184. pp. Henri-Pierre Cathala menţiona: . 373 87 . Promotorii războiului sunt întotdeauna adversarii capitalişti sau antimarxişti. a lupta împotriva imperialismului capitalist reprezintă o cauză dreaptă.Noul regim democratic din Afghanistan a fost primit cu ostilitate deschisă de către SUA şi de către ţările vecine – Pakistan şi China. Război şi antirăzboi. fiind înarmaţi de americani. 88-89. adică de compromitere a propagandei adversarului. secundo. Principalul conspirator al revoluţiei din Afghanistan. Washington.

activităţi diversioniste şi teroriste”379.1983. 384 Vezi Pravda. acest fapt 385. se afirma: . De menţionat faptul că şi SUA a acuzat URSS de folosirea armei chimice384. O îngrijorare extremă suscită relatările (neverificate) privind unele cazuri de utilizare a gazelor neuroparalizante. 20. pp. 21. diverse arme chimice produse în SUA...aplicarea de către forţele contrarevoluţionare a armei chimice produse în SUA”381. În 1983. a fost periclitată în cel mai serios mod”378. ce învaţă duşmanii şi trădătorii poporului afghan diverse metode de asasinare.11. p. Russia Charges Sakharov Gave Secrets to West.. a minelor capcană şi a unor tipuri noi de arme. Printre altele se specifică: .pe teritorii străine.” Apud Andrei Saharov. Acelaşi gen de acuzaţii sunt aduse şi în monografia istoricului sovietic P. o scrisoare deschisă adresată Prezidiului Sovietului Suprem al URSS. în aceste centre se află 300 de instructori americani. Hurst.forţele imperialiste” şi de faptul că tind să creeze tensiuni între ţările lumii a treia şi statele socialiste 380. 12.F. 122. Preşedintelui Prezidiului Sovietului Suprem al URSS (Cópii după această Scrisoare au fost adresate Secretarului General al ONU. Lucrările apologetice ale politicii externe ale URSS au mai acuzat .06.. în această perioadă. 397. p. Emite gaze toxice” 382. în propaganda sovietică se ofereau afirmaţii ce imputau . de dolari asasinilor plătiţi.. După cum a informat de curând agenţia de informaţii Bahtar. 1-2. la 27 iulie 1980. Washingtonul a acordat ajutor financiar în valoare de 218 mil. 14. sunt. cu sigla M-12 şi inscripţia Atenţie! Substanţă toxică. p. Pentru a discredita şi mai mult imaginea adversarilor. 1983.1983. 382 Izvestiâ. Kirilenko.1982. în ziarul Izvestiâ se estima: . de către M. 380 Vnešnââ politika razvivaûŝhsâ stran. la 3 februarie 1982.04.1983.07. Moskva.06. A se vedea şi Steven R.. au dus o luptă armată activă împotriva puterii democratice a Afghanistanului. existenţa Afghanistanului. în HT. cit. dar imaginea generală sumbră este mai presus de orice îndoială..1980. 10. 381 Pravda. 379 88 . Kiev. 646-647.Angajaţii instituţiilor de securitate ale RDA au depistat. îndoielnice. poate. Implicarea Kremlinului în acest 378 Istoriâ vnešnej. 383 P. Izvestiâ. din iniţiativa şi mijloacele SUA. Andrei Saharov (1921– 1989) a înaintat. pe teritoriul Pakistanului s-au constituit peste 100 de tabere.1983.1980. În articolul semnat. pp. 24. parţial. Literatura postbelică şi mărturiile combatanţilor de război au confirmat. Meždunarodnye otnošeniâ. şefilor statelor membre ale Consiliului de Securitate). mercenarilor.. Izvestiâ. baze şi centre de învăţământ pentru pregătirea bandelor contrarevoluţionare. Novye puti Afghanistana. A nu se atinge. Kirilenko383. 02.01.De 5 ani SUA continuă intervenţia nemijlocită în problemele interne ale RDA… Este cunoscut faptul că. 140. Ilinskii.1983. 385 Academicianul rus. ca stat independent. op.01. La sfârşitul anului 1979. Obŝie problemy i metodologia issledovaniâ. diversioniştilor şi teroriştilor… În ultimii ani. laureat al Premiului Nobel pentru pace.Există informaţii privind folosirea napalmului. în primăvara anului 1980.. Unele dintre aceste relatări.

ce au cuprins masele largi ale populaţiei afghane. comparativ cu cele ale adversarului. Ustinov.A. din 27–28 decembrie 1979 (semnată la 30 decembrie 1979 de A.c. Ponomarev). a unei părţi însemnate a armatei afghane. forţele opoziţiei. O jumătate de lună mai târziu. aducea câştig de cauză ambelor tabere beligerante: Kremlinul tindea să compromită imaginea liderilor americani în faţa opiniei publice mondiale (inclusiv americane). La nivel de mase. S. în noaptea de 27 spre 28 decembrie a.gen de acuzări avea. a marcat tipizarea răului. încălcarea dreptului internaţional etc. continuând represiunile împotriva forţelor de opoziţie şi promovând un curs de politică proamericană.N. în noiembrie 1969. prezentarea unui lider într-o postură negativă 386 387 Vezi Robert W.. au organizat o intervenţie armată. utilizarea de către sovietici a unor arme militare mai moderate. N. pp.. p.M. Gromâko. 1994. care a salutat constituirea noii conduceri a RDA şi PPDA”387. Andropov. Referinţa în propaganda sovietică la personalitatea scelerată a lui Amin ca instigator principal al violenţelor din Afghanistan. Despre înlăturarea de la putere a lui Amin se menţiona: . iar Casa Albă a folosit efectul bumerangului pentru a-şi consolida poziţiile în faţa electoratului.În condiţiile predispoziţiilor patriotice. cit. cit. a intelectualilor. 16. op. presa sovietică avea să-l declare pe Amin drept agent CIA388. pp. Mecanismele psihologice ale puterii în regimurile totalitare. 89 .. O lovitură puternică propagandei sovietice a dat-o liderul afghan Hafizullah Amin. şi acela de a produce un clivaj în rândurile opiniei publice americane. Amin se afirma în continuare ahtiat de putere. 14-15. op.A. Este bine cunoscut că anume sub influenţa opiniei publice interne americane Casa Albă. a aparatului de stat.1980.).109-110. Astfel.. A. imaginea conspiratorului teribil. 389 Arthur Mihăilă. s-a aliat Protocolului de la Geneva. acţiune soldată cu lichidarea regimului lui H. Această acţiune a avut un sprijin larg din partea oamenilor muncii. în legătură cu introducerea trupelor sovietice.. pe lângă multe alte resorturi (respingerea acuzaţiilor de acelaşi gen înaintate sovieticilor de către SUA. D. a introdus în ţară propriul regim de dictatură. cât şi a celor biologice 386. Grossman. Amin a fost nominalizat ca asasinul secretarului general al PPDA. se pare. 388 Pravda. argumentul privind folosirea armei chimice. B.F. bazate pe respectarea strictă a Tratatului sovieto-afghan din 1978. prin care se interzicea folosirea în lupte atât a armelor chimice. . Taraki. a demonizării şi dezumanizării adversarului la dimensiunea mentalităţii colective.a mentalităţii populare care vede originea schimbărilor în activitatea unor personalităţi istorice”389. În Declaraţia CC al PCUS referitoare la evenimentele din Afghanistan. McElroy. Amin. 5.01. Rezumatul tezei de doctorat. Cluj-Napoca.

scumpi prieteni sovietici. duc operaţii de succes privind descoperirea şi lichidarea bandelor de mercenari ce acţionează la indicaţiile imperialismului american. fluturaşi.07. 22... o viaţă normală. TASS anunţa că: . Seria materialelor din Afghanistan (Kabul) scrise de corespondenţii Izvestia (V. . Din această metonimie reieşea faptul că înlocuirea regimului dictatorial al lui Amin cu cel democratic condus de Babrak Karmal a constituit o acţiune justă. în linii generale. la 9 martie 1980. Afişe. V. cit...instituţiile de stat şi de partid ale RDA.rossijskie solidaristy”. Karaganov.1980. APN.forţelor imperialiste” era reprezentată imaginea pozitivă a sovieticilor în ţara beligerantă. op. 395 Idem. acuzaţiile jurnaliştilor occidentali care susţineau imixtiunea armatei sovietice în Afghanistan395. care circumscria promovarea unei propagande antisovietice şi antiafghane 390. astfel. Agenţia de presă sovietică TASS transmitea informaţii din Kabul referitoare la ciocnirile dintre afghani şi forţele contrarevoluţiei. indiciu obişnuit al conflictelor militare. La polul opus .01. iar pentru acea perioadă salutată de URSS. 1983.1981. nu este foamete”393. serviciile de securitate ale statului. Erau negate. în majoritatea oraşelor. De specificat faptul că acest subiect nu a fost negat în mărturiile veteranilor . primită de la disidenţă391. p. Raşidov) urma un singur şablon: solidaritatea poporului afghan cu acţiunile sovieticilor 392. decurge. Kassia. Vezi B. 44. fără a consemna însă şi militarii sovietici. Izgaršev. Jurnaliştii pregăteau reportaje de genul: . p.. Moskva.al şaptelea an continuă războiul nedeclarat în ţară.vă mulţumim din suflet. Uniunea Sovietică s-a eschivat de la faptul că şi-a implicat trupele militare într-un conflict armat..1980.afghani”. 19. 03.01.G. Moscova a acuzat adversarii pentru aplicarea războiului psihologic. 8-13. op. Nikolaev. Menţionăm că în literatura apologetică a politicii externe sovietice (autorii fiind jurnalişti) era schiţat un peisaj petulant al Afghanistanului: . însă. Bannov..o revoluţie vie şi o contrarevoluţie vie”394.01. în strânsă legătură cu populaţia.F.era mai uşor de perceput decât prezentarea unor idei abstracte. 392 Izvestiâ. 19. Afghanskie basmači i .1980. N-a fost eclipsată nici corespondenţa particulară a cetăţenilor sovietici cu caracter antisovietic. emisiuni ale postului de radio Europa Liberă difuzate în limba rusă în Afghanistan – au fost larg răspândite.. – vorbesc afghanii”.. K. Una dintre metodele folosite de către taberele beligerante a constituit-o războiul psihologic. cit. Spre exemplu. 90 . 393 Û. pp. ale Chi390 391 Izvestiâ. 7. 394 V.

398 Izvestiâ.. 09. obiecte şi metode selecţionate de o colectivitate de specialişti într-o anumită situaţie399. care consideră paradigma un complex de orientări. Uniunea Sovietică. 1996. Babrak Karmal.. atitudini. cu un nivel de dezvoltare extrem de scăzut şi cu o populaţie analfabetă. astfel. duşmanii revoluţiei n-au depus încă armele. 11. Partidul nostru patriotic. furau. unde s-a mizat pe faptul că ideile revoluţionare vor putea fi implementate şi susţinute cu succes. 399 N. strategii. tindeau să creeze în regiune o stare defetistă şi de nerecunoaştere a guvernului RDA”396. În fiecare noapte se creează o patrulă de 2 500 oameni de partid – soldaţii revoluţiei”397. Ei spărgeau casele ţăranilor. Arc. două grupări de bandiţi. Pravda. inclusă în perimetrul tensionat al conflictului militar din Afghanistan. În acelaşi sens. Au fost lichidate.1982. i-au constituit aşa-numiţii militari internaţionalişti. într-o ţară cum ar fi Afghanistanul. un Afghanistan liber. O evaluare a termenului paradigmă. la cel de-al XXVI-lea Congres al Partidului Comunist din URSS. cu tentă mistică.02. cu o mentalitate specifică. 91 . asasinau. în februarie 1981. Chişinău. internaţional şi poporul afghan niciodată nu vor uita acest ajutor frăţesc”398. în discursul rostit.. aceeaşi sursă prezenta o schiţă privind situaţia din Kabul: . Mihai. n-ar fi existat revoluţia.. Doi ani mai târziu. aplicată în studiul de faţă. cât şi un deziderat configurat în ipostaza militarului erou. În Afghanistan. 75. p. mesagerii stenici ai noilor schimbări. erijat şi în dimensiunea statului victimă. considerent ce a plasat 396 397 Pravda. Astfel. independent şi nealiniat. oferiţi de către URSS. tactici pentru promovarea şi explicarea evenimentului respectiv.nei şi ale Pakistanului.. Introducere în filozofia şi metodologia ştiinţei. războiul din Afghanistan a impus ideologii din URSS să traseze direcţii conceptuale. avea să recunoască: ... în discursul oficial a fost invocat şi pericolul ofensiv asupra hotarelor de sud ale URSS (instituind astfel pentru adversari sentimentul de culpabilitate).dacă nu ar fi fost ajutorul acordat de puternicul stat Uniunea Sovietică eroicului Afghanistan.1981.03.1980. noul lider al RDA instalat la putere de sovietici. În concluzie: mesajul ideologic şi alteritatea în propaganda sovietică.03. care a vizitat. Cu alţi termeni. ne este oferită de Th. 26. astăzi. atunci. s-au cristalizat în sinergismul paradigmei statului salvator. cărora li s-a atribuit atât o nouă identitate.în linii generale.. Cu toate acestea. în anul 1981. în Kabul se desfăşoară o viaţă cotidiană obişnuită. E lesne însă de înţeles cărui fapt i se datorau realizările împotriva forţelor contrarevoluţionare. Kuhn. postulatul statului salvator avea drept scop sprijinirea oricărei revoluţii socialiste.

stările de anxietate. Éditions du Rocher. procedee. de insecuritate. reprezintă un adevărat atentat la integritatea psihică a fiecărei personalităţi în parte404. în Memoria. (II) nr. L’information. cetăţeanul sovietic (privat de oricare altă sursă informativă) avea să fie cel care trebuia să asigure şi să servească dezideratelor de arguţie a ideologiei comuniste. estomparea personalităţii conştiente. legitimându-şi astfel acţiunile militare din Afghanistan. 404 Henri-Pierre Cathala. pp. Structura minciunii. Mijloacele persuasive în ideologia comunistă din RSSM (anii 1980) arile acţiuni. pp. 1998. Simon. acest fapt explicându-se prin relaţii imaginare create şi care ar face să surprindă realitatea nu aşa cum este. prin arhitectura concepţiilor aberative şi abordarea în stil eliptic. cit. 22. 1996. p. cit. 89. 43. circumscrise diverselor ramificaţii ale praxiologiei. Almira Ţentea. Reproducerea diverselor mituri de reactualizare a arhetipurilor au atras solicitarea sentimentelor. Coeziunea dintre societatea sovietică şi elita politică a Uniunii Sovietice s-a constituit la nivelul unor raporturi de tip simbolic. 1996. În contextul în care Manualul comunist de instrucţiuni privind războiul psihopolitic.2. esenţa cărora rezidă în tendinţa individului de a percepe activitatea sa şi cea a realităţii în altă ipostază decât se prezenta. Sub impactul acestor premise furtive. 403 Guy Durandin.1.. au presupus aplicarea unei game extinse de metode. este autentic. Presses Universitaires de France. la dèsinformation et la rèalitè. op. (III) nr. intensificării sentimentului anxietăţii. atribuit lui Lavrentii Beria. manipularea inconştientului. 50-63. Paris. emoţiilor. Petit histoire de la dèsinformation. Personalitatea nevrotică a epocii noastre. 402 Manualul comunist de instrucţiuni privind războiul psihopolitic. Vladimir Volkoff. Bucureşti. Nu trecem cu vederea nici faptul că efectul dezinformării (misinformation effect) opiniei publice. 202. 75-80. pp. 1978. Nemira. 1999. III. Piotr Wierzbicki. repetării.. (I) nr. Iri. 50-62. În studiile de specialitate s-a demonstrat că mecanismul distorsionării adevărului în propaganda sovietică avea drept scop final obedienţa cetăţenilor 403. 21. 147.Kremlinul şi în postura de stat-victimă. 19. ci aşa cum s-ar dori să fie 401. atitudinilor. Au fost aplicate o serie de tehnici raţionale şi sugestive – a cadrului de referinţă. se constată faptul că dezideratul propagandistic comunist era manipularea abilă şi acţionarea la nivelul conştiinţei individuale 402. A se vedea M. Editions Le Guf. p. Iaşi. camuflate şi agresive. J. indiferent de caracterul acestora. pp.A. posibilităţi materiale M 400 401 Karen Horney. Barnes. Sociologia minciunii. La nivel psihologic. op. căi. 47. 56-61. 92 . p. 1993. în esenţă. Comprendre les ideologies. p. la fel ca şi mecanismul de protejare împotriva lor (defenses)400. p. p. angoasele sunt omniprezente. deciziile fundamentale. Institutul European. 23.

Mijloacele persuasive în ideologia kemalistă (1923–1938).a. Avtoreferat na soiskanie učenoj stepeni kandidata istoričeskih nauk. 1999. 170-172. 1990. Frunze. Din acest considerent. Avtoreferat na soiskanie učenoj stepeni kandidata istoričeskih nauk. op. marcat de instrumente ideologice şi conceptuale. presa.K. cit. în 1980. la mobilizarea combatanţilor moldoveni în Afghanistan. Reiterată prin diverse canale persuasive (Partidul Comunist. Kulmatova. era folosită intens şi exortativ în vederea pregătirii tinerilor sovietici. Chişinău. menţionăm B. element important al regimului totalitar comunist. inclusiv moldoveni – viitori combatanţi – pentru intervenţia militară din Afghanistan. propaganda modului de viaţă socialist. organizaţiile comsomoliste. a reprezentat teleologia propagandei sovietice. acţiuni care exercitau un rol explicativ al faptelor şi evenimentelor. inv. cinematografia etc.408 În aceeaşi perioadă. Ediţia a IV-a dedicată Zilei USM. chestiunea activităţii internaţionale a tineretului – 1 074 ş. critica ideologiei şi moralei burgheze – 1 896. dimensiune care a contribuit.. 1990. 408 AOSPRM. fiind dublate însă şi de capacităţi mobilizatoare. vom efectua un succint excurs asupra mijloacelor persuasive în ideologia comunistă din RSSM. La începutul anilor 1980. Rezumatele comunicărilor. în praxis. pp. ideologia bolşevică era axată pe modelarea opiniei publice. prin anihilarea opiniei publice şi a conformismului dogmatic. cu putere transcendentală. 405 Vezi Ion Xenofontov. în mod direct. Saydiev.şi spirituale pentru implementarea obiectivelor urmărite de anumite grupări social-politice 405. 1999. chestiunea privind educaţia patriotică şi internaţională – 2 149. Dušanbe. Chişinău. Internacional‘noe vospitanie rabočej molodeži Kirgizstana v 70-e gody. în Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. conform lui Philip Taylor 406). Rol‘ sredstv massovoj informacii i propaganda Tadžikistana v kommunističeskom vospitanii molodeži (1976– 1986). şcoala. dintre acestea menţionăm: propaganda teoriei marxist-leniniste şi a politicii externe a CC al PCUS – 6 647. Concepţiile kemaliste în procesul de modernizare a Republicii Turcia (1923–1938). o perspectivă a dezideratelor politice comuniste pe termen lung. 198.). 30. 407 Ca studiu comparativ pentru anii 1970–1980. 93 . s-a amplificat activitatea de propagandă în rândurile comsomoliştilor şi tineretului. în Conferinţa ştiinţifică studenţească. Fond 278. Idem. p. dos. 23. 20. în vederea asigurării unei legături pe orizontală şi verticală în procesul de mobilizare a societăţii în contexte specifice. la indicaţiile Kremlinului.S. Propaganda (muniţii ale minţii. Acest mecanism de acţiune al liderilor sovietici. au fost ţinute 20 149 de lecţii la Chişinău de către 195 de lectori. Astfel. 28 aprilie – 3 mai 1999. f. cei 8 angajaţi ai organizaţiei comsomoliste din Bălţi (sunt interesante şi informaţiile despre structura acestui personal: funcţia de partid – 2 candidaţi ai PCUS. p. Š. ca şi în celelalte republici unionale 407. 406 Vezi Alvin & Heidi Toffler. 21.

n. în mod organic. 95-96. 94 . inv. p. În ciuda acestor fapte. 1 studii medii. dintre care: propaganda modului de viaţă socialist. dos. studii – 6 studii superioare. cit.. op. ff.a. de ostilitate faţă de orice manifestări ale naţionalismului şi şovinismului”410. f.în faţa comitetelor comsomolului. dos. 729. 413 Vezi Šuravi – značit sovetskij! Dokum. D. pentru alegerea profesiilor militare 411. la mijlocul anilor 1980. Kluban‘. 416 Idem. 1988. sentimentul de prietenie. 4 comsomolişti. 19.). f. Învăţământul şcolar în RSS Moldovenească (1956–1990). 38. Fond 51. 56. care au efectuat stagiul militar în RDA.activităţii organizaţiilor principale de partid de la Şcoala Tehnică Medie nr. 23... 16. se intensifică îndoctrinarea ideologică414. Agapi. dos. 73. autorităţile din RSSM au pregătit o serie de lecţii de orientare profesională a tinerilor.nu acordă o atenţie substanţială educaţiei internaţionale şi patriotice”416. 415 Idem. rasskaz o vospitannikah komsomola Ukrainy. 3. 1 bulgar. Aceeaşi directivă prevedea . inv. ff. p. critica ideologiei şi moralei burgheze – 328. unor organizaţii comsomoliste din RSSM li se imputa faptul că . în permanenţă.. care urmau să amelioreze educaţia militar-patriotică şi internaţională”417. naţionalitatea – 3 ruşi. 101. f. 62. 71. f. Agapi. 1 azerbaidjan) au prezentat 3 923 lecţii.. acordarea unui rol prioritar educaţiei 409 410 Ibidem. astfel erau desemnaţi foştii combatanţi în războiul din Afghanistan)415. 1 evreu. la Cahul se atenţiona asupra . Chişinău. 2 ucraineni. dos. recrutările în rândurile armatei sovietice fiind oficiate la cel mai înalt nivel412. Kiev. convingeri internaţionaliste (s.M. Autoreferatul tezei de doctor în ştiinţe istorice. 81. de întrajutorare. s čest‘û vypolnivših internacionnal‘nyj dolg v Demokratičeskoj Respublike Afghanistan. Drept urmare. a consiliilor ostaşilor în retragere şi a celor internaţionalişti se află o sarcină dintre cele mai importante – să formeze tinerilor. Fond 51 inv. propaganda teoriei marxist-leniniste şi a politicii externe a CC al PCUS – 2 353. să educe un om căruia i-ar fi caracteristic. secretarul UCM. Molod‘. De exemplu. În şcolile din Moldova sovietică. f. Fond 51. inv. chestiuni privind educaţia patriotică şi internaţională – 316 ş. 2004.409 D. se organizau diverse şedinţe la care participau soldaţi internaţionalişti (conform conceptului sovietic. 411 AOSPRM. 34. afirma: .intensificarea acţiunilor cu ostaşii tineri din rezervă şi cu cei internaţionalişti. A. dos. 11. 729. 67. 417 AOSPRM. /Avtsost. 412 Ibidem. ca şi în alte republici unionale413. 71. 32. 90. 1 studii superioare incomplete. Fond 278. la 29 august 1986. 414 Nicolae Bragari. 729.2 comunişti.

cit. 1979. Gerontocraţia de la Kremlin (constituită grosso modo din generaţia a treia) a insistat pe promovarea până la nivel de cult al celui de-al Doilea Război Mondial. articolul 28) . potrivit Legii fundamentale (capitolul 4. 173. Universul. filmelor artistice. 418 419 Ibidem.în URSS. V. pp. 1972. se atenţiona asupra faptului că în privinţa educaţiei patriotice şi militare a populaţiei RSSM. Moskva. Conexiunea dintre trecutul trăit individual şi colectiv. 421 G. mass-media. 175.L.V. 47-48. de altfel. inv. /Pod red. la fapte eroice 423..patriotice şi internaţionale a tinerilor în vederea îndeplinirii hotărârii CC al PCUS Despre rezultatele întrunirii unionale a tinerilor ostaşi de rezervă”418. Ana-Maria Plămădeală. Ediţie enciclopedică. 175. 95 . iar la efectuarea acestor activităţi era . Filmul de nonficţiune. Chişinău. Istoria românilor. Această situaţie. op. 465. comemorărilor.. Filmul de ficţiune. plătind tribut timpului. în Republica Moldova. multe forme şi metode erau perimate. în auditoriile şcolare din RSSM. 14. 1995. propaganda de război este interzisă”422.. dos. ce conţineau un discurs militant. p. f. în URSS se constată intensificarea fără precedent a propagandei militariste şi militarizarea societăţii 421. deoarece toate acestea se întâmplau nu în faţa unui pericol militar iminent. în nota informativă a CC al PCUS din martie 1987. Théme du XI e Congrés mondial de l’ Association internationale de science politique. Idem. de pledoarie a eroismului pentru apărarea Patriei sovietice şi disponibil. p. Platonova. în La politique sovietique de Pais. Moscou. La nouvelle Constitution de l’ URSS et la droit international. 79.. 558. Arbatov. ci în contextul destinderii.necesar să se ţină cont de interesele diferitor naţionalităţi”419. fiind încălcată flagrant Constituţia URSS. Voennoe Izdatel‘stvo Ministerstva Oborony SSSR. 420 Dumitru Olărescu.. În a doua jumătate a anilor 1970 – mijlocul anilor 1980. era paradoxală pentru Uniunea Sovietică. Tipografia Centrală. În anii 1986–1988. p. Anton Moraru.. lozinci ideologice şi steriotipuri. p. programelor şcolare. ritualul statal şi istoric era efectuată prin intermediul aniversărilor jubiliare. 554. Pe fundalul restructurării (perestroika) şi transparenţei (glasnost) gorbacioviste din a doua jumătate a anilor 1980. Basarabia şi Transnistria 1812–1993. Chişinău. Ucebnik dlâ vysših voenno-političeskih učiliŝ Sovetskoj Armii i Voenno-morskogo flota. beletristicii etc. în tematica cinematografiei moldoveneşti erau incluse diverse dogme. În anii 1970 –1980. 423 Voennaâ psihologiâ. în Republica Moldova. 2009. în virtutea acelor idealuri. Astfel. 60. Šelâga. s-a mizat pe noile schimbări ideologice. deoarece. 422 Konstituciâ (Osnovnoj Zakon) Soûza Sovetskih. iar filmul istorico-revoluţionar a fost dominat de spiritul sociologizant 420. Glotočkina. L.. p.. p. A se vedea şi Grigori Tounkine..K. K.

Anataios. p.. Moskva.informaţii ce ar reflecta luptele eroice.pacea îndelungată aduce nu numai moleşire. expusă prin prisma autorilor sovietici. 428 È. militarii sovietici erau decoraţi într-un cadru festiv. Lûdi. Progress. cu 28. 297. . dos. Iulian Fruntaşu.. acest raţionament propagandistic a marcat tendinţa unei convenţii sexual-politice – garanţia de a deveni. 1999. 729.. aceste consideraţii reflectau faptul că moldovenii. marcate de spaimă. 93. p.. 90. 73.. Chişinău. Bern. pe data de 27 august 1986. doar 10% dintre moldoveni preferau să citească literatură despre trecutul poporului. 2. kotorye igraût v igry. Potrivit lui J. Din categoria literaturii despre război. doar în raionul Criuleni. pentru a se remarca prin acţiuni de eroism. 427 Jacob Burchardt. Cartier. 426 Vezi Omul secolului XX. f. ci e favorabilă naşterii unei grămezi de existenţe jalnice. pentru tinerii sovietici. Pentru comparaţie. ocupă anticipat locul adevăratelor forţe şi îngreunează aerul. pp. Fond 51. Mass-media din RSSM 424 AOSPRM. 8-9. cramponată de dreptul de a ajunge cumva să fiinţeze. 1812–2002. 154. . O istorie etnopolitică a Basarabiei. Panaite). Pentru tinerii sovietici. ca soldat. contextul constituit de . pe primul loc. Burckhardt. era anchilozată şi frustrată că nu s-a născut în perioada conflagraţiei mondiale. Potrivit rezoluţiei CC PCUS P206/2 din 27.tendinţa lor de a căpăta recunoaştere” 428 au fost suplinite de către participanţii sovietici la războiul din Afghanistan. Oradea. se identificau cu sovieticii şi evenimentele majore din istoria URSS 425. 430 AOSPRM.Din şcoală am aflat de eroismul ostaşilor sovietici din Afghanistan” (Gh. au fost decorate cu ordine şi medalii 12 persoane 430. în mare. presa urma să prezinte .. 729.06. manifestate în timpul acţiunilor de pe teritoriul RDA şi evenimentele ce ţin de decoraţie”429. inv. dos. Consideraţii privind istoria universală.. Igry v kotorye igraût lûdi. 429 Afghanskaâ tragediâ: vojna za spinoj. faptele de vitejie şi curajul militarilor sovietici. Astfel.. p. pe fundalul unor discursuri ideologice vivifiante. 425 96 . 71. în cercul bărbaţilor veritabili 426. pe fundalul unui conflict latent cu generaţia în vârstă. 2002. hiaturile constituite de criza eroilor moderni. se plasa literatura referitoare la cel de-al Doilea Război Mondial. înjosind viţa naţiunii”427. În acelaşi perimetru. Cu alţi termeni.. f. la nivel cognitiv. 1988. Drept urmare a deciziei pertinente. inv. Plasată în contextul unei comunicări empatice. participanţi la războiul din Afghanistan. 199. Fond 51.. propaganda sovietică a modelat imaginea militarilor-model.1985.2% de cititori moldoveni. generaţia tânără. p.au fost efectuate 206 întruniri cu veteranii de război 424. Conform politologului Iulian Fruntaşu.

Moi zemlâki. Borodai. de exemplu.. în TM.. 3. 1989.. op. V... Vasilevskij. 2. În anul 1988.. 4. p.a reflectat pe larg. se pregăteau cadouri pentru combatanţii sovietici ce-şi efectuau stagiul militar în această ţară434. indica publicarea materialelor de contrapropagandă cu tentă .I. Un mod cu totul deosebit de stimulare a interesului tineretului vizavi de situaţia din Afghanistan a fost şi politica de promovare a foştilor combatanţi în structurile de partid. Se efectuau tangenţe între veteranii celui de-al Doilea Război Mondial şi participanţii la războiul din Afghanistan. marcând o imagine a realităţii de tip conflictual 437. Surişcov. A.. Zadorojnîi. Agapi. imaginea militarului-erou din Afghanistan431.. nr. 432 A. 79 dintre ostaşii-internaţionalişti erau membri ai organelor eligibile republicane orăşeneşti ale comsomolului. CC al Uniunii Leniniste Comsomoliste din Moldova (ULCM) organiza deplasări oficiale în Afghanistan 433. a minciunii oficiale.Vreau să fiu.1987.. Să participi la o revoluţie. 1984. S-a constituit o imagine favorabilă organizaţiilor de partid care manifestau un interes deosebit faţă de militarii sovietici. op. A. Saša. cu o conjuncţie nonformală de înregimentare în universul politicii.ostaşii-internaţionalişti de astăzi au mult în comun cu combatanţii Marelui Război pentru Apărarea Patriei. cit. 434 M. . 1. în Steaua Roşie (Ştefan-Vodă). p. . 22. A. 09. p. Tolkač‘. care învăluia orice aspect al vieţii politice şi sociale”436. De aceasta au nevoie cei vii.1987. Beglov. Ora bărbăţiei. 436 Arthur Mihăilă. ei se află astăzi în prima linie a luptei pentru educarea oamenilor sovietici în spiritul devotamentului neţărmuit (sic!) faţă de Patria socialistă”432.435 Intervenţia URSS în ţara vecină a generat o psihoză informaţională în paginile presei oficiale sovietice. 27-38. 21. pp. în Tribuna. 85. 22-23.. Moskva. Rošu.. 433 Al. 1113.. V. 97 . 435 D. op... p..ofensivă şi 431 Multe din articolele din mass-media aveau şi titluri sugestive: N.. 2. V.02.. Dulceaţă ca la mama acasă. op. cit. cit. p. în unul din materialele ideologice publicate în cotidianul oficial Moldova Socialistă (1988) se afirma: . Manualul presei militare (1989). Thorov. Mereu pe prima. Vnešnepolitičeskaâ propaganda.. cit. De exemplu. Thorov. 2. Ca şi veteranii războiului... Učebnoe posob’e dlâ fakul‘tetov žurnalistiki. fiecare al optulea – membru al comitetului comsomolului. Vysšaâ škola. Cojuhov.În regimurile totalitare propaganda politică vehiculată de mass-media a creat o realitate paralelă. pp. Očerk teorii i praktiki. 437 Vezi S. p. în articole propagandistice.”. Mass-media sovietică a constituit un mecanism de sporire a eficacităţii sistemului politic. pp.. p. 32-35. A.01. p. 2. pp. în consiliile locale au fost alese 106 persoane etc. Banaru.. Carasiov.

considerent ce marca extinVoennaâ pečat‘. p. dos. Voennoe Izdatel‘stva. Obiectivul acestor articole era de a demonstra atât opiniei publice interne. p. încurajarea mişcării comuniste internaţionale etc. pe un eşantion constituit din 306 numere ale ziarului central Izvestiâ. emisiuni TV şi radio din aceste luni s-a reflectat mai bine activitatea organizaţiilor comsomoliste privind educaţia patriotică şi internaţională”442.a. informaţii privind politica guvernului afghan – 8. Moskva. se estima: . 22.în toate ziarele. p. Fond 278. constatăm că au fost publicate 92 de titluri ce ţineau de tema afghană (unele numere ale ziarului publicând şi câteva articole de acest gen). Učebnoe posob‘e. Moskva. 440 Vezi Pavel Demčenko.să dea explicaţii de propagandă privind intervenţia militară”. politica SUA şi a altor ţări ostile intervenţiei sovietice – 24. discursurile liderilor politici sovietici vizavi de Afghanistan – 3. 442 AOSPRM. 1989. p. cit. Economica. cât şi externe necesitatea ajutorului internaţional împotriva forţelor antirevoluţionare (în cea mai mare parte a rubricii Cronica evenimentelor).. /Dirigee par: Jean-Louis Serin.. prezentat de Secţia propagandă şi activităţi culturale a CC al ULCM. doar în anul 1980. Aleksandr Filippov. 14. mesaje şi colaborări oficiale sovieto-afghane – 3. 11.439 La sfârşitul anului 1979. op. 438 98 . În raportul informativ privind activitatea ziarelor de tineret (1982–1983). Strel‘kova. p. cit.R. Paris. specialişti în diverse domenii 443. p. în RSSM mass-media a reprezentat o pârghie de educare a tineretului. 439 L‘Union sovietique dans les relations internationales.Cronica evenimentelor” – 24. . ierarhizate cantitativ. Trudnyj put’ v buduŝee.04. 04..intransigenţă intensă”438. abaterea opiniei publice de la problemele interne ale statului. oamenii sovietici despre Afghanistan – 1. 441 Spre exemplu vezi Izvestiâ. 56. 202. 207. Cercetătorii francezi au analizat caracterul propagandistic al mijloacelor de informare sovietice şi au ajuns la concluzia că acestea aveau drept obiective: prelucrarea unei imagini favorabile despre URSS. inv. fiind totodată instruiţi să nu transmită informaţii despre lupte militare. dintre care: reportaje din Kabul – 29. Â. 1989. op. cit.. Aûpov. 443 A. op. 1982. 26.. Nauka. La fel ca şi în Uniunea Sovietică. Trebuie specificat faptul că în URSS se pregăteau tineri afghani în domeniul jurnalisticii. Kurs voennoj žurnalistiki. s-a constituit o echipă de 6 jurnalişti sovietici ce urmau ..440 Astfel. pierderi de vieţi omeneşti ş.1980. 249. Jean-Luis Mortres. Prin perceperea unei situaţii conflictuale s-a constituit o bază a cristalizării unor semnificaţii de comportament cooperativ – găsim afirmaţii de genul: contingentul limitat al armatei sovietice lichidează cu succes bande contrarevoluţionare 441.

a folosirii unor sloganuri şi lozinci. conjugată de ideologia comunistă. a aplicării dezinformării. Constituind o parte componentă a corpului social. cu obsecviozitate. tinerii combatanţi sovietici. de manipulare a inconştientului cetăţenilor. Bucureşti. fiind în subordonarea zonei politice.. în momente de necesitate. 99 . Astfel. III. militarii sovietici (participanţii la războiul sovieto-afghan) s-au uniformizat conform unei consensualităţi necritice. Conform opiniei lui Serge Moscovici. Epoca maselor.3. mai curând. p. Editura Ştiinţifică. este împotriva noastră. a stat la baza percepţiei cauzelor oficiale ale intervenţiei sovietice în Afghanistan. în contextul unui stat totalitar. superiorilor. p. pentru a face faţă. 42. mai degrabă ca o formă de camuflaj politic. sub aspect ideologic. adică Cine nu-i cu noi. în acest context. Iaşi. Prin urmare. Cauzele războiului în percepţia combatanţilor ecanismul propagandistic al războiului din Afghanistan. a contagiunii sentimentelor. 16-17. care întâmpina dificultăţi majore în vederea înlăturării barierelor psihologice.politica este forma raţională de exploatare a fondului raţional al maselor” 444. tot protiv nas. de sorginte comunistă). folosiţi ca mecanism în necunoştinţă de cauză. În pofida faptului că indicaţiile propagandei comuniste erau sugestive şi părtinitoare. decât un plan de acţiune şi sprijin ideologic. conform definiţiei anglo-saxone 445) despre 444 M Serge Moscovici. oameni bine echipaţi şi destul de abili în acţiune. în societatea sovietică.. op. A se vedea şi Gustave Le Bon. să se confrunte cu adversari concreţi. de limitare a transparenţei.1. atât în peisajul realităţilor false (deception game. fiind bine cunoscută sintagma extremismului bolşevic: Kto ne s nami. 26. Tratat istoric asupra psihologiei maselor. iar imperialismul era prezentat. pp. cauzei ajutorului internaţional şi patriotic (evident. rupt de orice realitate. Comunitatea sovietică. a reproducerii miturilor etc. în vederea atragerii şi menţinerii Afghanistanului în sfera sa de influenţă. cit. tineretul din Moldova sovietică a fost modelat intens. manipulat cu exortaţie de ideologii şi liderii Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. nu era pregătită să se pronunţe cu obstinaţie la adresa autorităţilor.. fără a fi supus unor critici marcate de loialitate. ci a fost aplicat. prin exigere şi reiterare. 2001. 445 Vezi Henri-Pierre Cathala. 1991. prin diverse mijloace şi forme persuasive. cu atât mai mult instituţia militară.derea mijloacelor persuasive ale URSS pe termen lung. Psihologia maselor. aveau. Institutul European. a sugestibilităţii maselor sau influenţei (inculcarea aceleiaşi idei). . imperativul discursului oficial – în esenţă incomprehensibil – nu era supus unor dezbateri publice.

se constată faptul că universul motivaţional şi gama interpretărilor referitoare la intervenţia militară. ai depus jurământul” (V. .n. Oleinic).imixtiunea din Afghanistan. . remisă de către foştii combatanţi sovietici (inclusiv moldoveni)..)” (A. preocupată mai mult de problemele sale cotidiene 450.md/ro/news/30-de-ani-de-la-inceputul-campaniei-sovietice-inafganistan-103934 (accesat în 28. În plan psihologic. Soldatul trebuie să îndeplinească..jurnal.. Furtună).. în Symposia professorum.Noi am îndeplinit ordinul. Omul secolului XX. Noi ne îndeplineam misiunea” (F.Era obligaţie militară. dar nu se discută” (I.. .Politicienii au opinia lor. Soldaţi români.. Cea mai proeminentă figură a curentului antirăzboi. noi îndeplineam sarcinile care ne erau puse. â tebe prikazyvaû!!! (tovarăşe cursant.. n-a manifestat un curent puternic împotriva intervenţiei militare a URSS în Afghanistan. datoria” (P.a şti numai cât trebuia de ştiut” (I. de aceea nimeni nu-i întreba: Doreşti sau nu doreşti?” (Vl. Societatea sovietică. Popa). Afghanskaâ problema.Mi-am făcut misiunea. soldatul execută.Nimeni nu avea o opinie separată. militarii. . „Am fost ostaşi şi am îndeplinit cerinţele jurământului depus”449. Pontos. datoria militară rupe fisura de responsabilitate individuală şi de reflecţie asupra propriului loc în . Sistemul politic al societăţii sovietice în anii ’70 – ’80. s-a plasat în cadrul ideologiei comuniste. Seria Istorie. 156-157. or mesajul ideologic oficial reprezenta.. ca soldaţi. . o directivă de sus ce trebuia acceptată obligatoriu în forma sa.Noi. pp. p..Mi-am făcut datoria”448. 449 http://www.. dar nu discută.Mi-au zis: tovariš kursant. . se îndeplinea ordinul” (A.Îmi vine greu să iau o atitudine faţă de acest război. de . Roşca).Majoritatea băieţilor care plecau în Afghanistan se duceau în calitate de soldaţi. fiind ..a militat cu mult curaj pentru drepturile omu446 447 Mahmut Gareev. Flora)... 448 Alexandru Vakulovski. .12. Gobjilă)... am fost un simplu soldat. .. 100 .. cât şi al deciziilor emise de autorităţi.. Noi credeam în ceea ce ni se spunea” (A. i-a fost dat ordinul – trebuie să-l îndeplinească.. îţi ordon!!! – n.2009). 19. Amelicichin).. (Interviu cu Ivan Oprea). 2003. . au executat ordinele şi s-au supus acestora.Soldatul tot soldat rămâne. Dubenco). Răducan).marea politică” 447. Militarul execută. .. . 309. În politică noi nu intervenim” (Vl. pe care le îndeplineau practic toţi” (Sl. ne-am făcut datoria.. Botnari). 450 Stanislav Covalschi. Chişinău...devotaţi obligaţiei militare”446. deoarece am fost parte componentă a contingentului militar. În armata sovietică. conform unui cod nescris. p. Popovschii). în perioada evenimentelor respective.Am executat ordinul” (N. Ceban). împotriva imixtiunii militare sovietice din Afghanistan a fost reprezentată de către academicianul Andrei Saharov. care se execută. .. Pornind de la această premisă.. Cu alte cuvinte.. El .. în mod indirect.. A fost dat ordinul.

Potrivit aprecierii lui Aleksandr Soljeniţin. vorbeam pe ascuns. Steven R. Era o organizaţie de ofiţeri. dar noi am fost de acord cu aceasta” (I. Doina. dar nu vorbeau cu voce tare. În pofida controlului strict asupra propagandei sovietice antirăzboi. Vectorii propagandei sovietice referitoare la războiul sovieto-afghan – ajutor internaţional şi apărarea hotarelor de sud ale Uniunii Sovietice – au constituit pilaştrii ideologici care au fost percepuţi şi de participanţii sovietici la războiul din Afghanistan. 1-2.. 1987. 1995. era interzis” (P. 453 Vasile Sebastian Dâncu. pentru statul sovietic.01. Popa). Combatanţii sovietici întreţineau discuţii izolate referitor la acest subiect. au bruiat poncifurile de apărare a hotarelor Uniunii Sovietice. 119. iar luarea unor atitudini deschise era presată de osobist. Iaşi. Imaginea armatei şi reprezentarea socială a situaţiei conflictuale. evident de sorginte sovietică.. Saharov i s-au retras toate distincţiile de stat şi a urmat calea exilului la Gorki. Făceau petiţii şi trimiteau la Moscova” (Z). op.Al. Totalitarismul. 452 451 101 . Mihail Gorbaciov. Hurst. Léon Pliakov.Între soldaţi apăreau discuţii controversate în problema Afghanistanului.Apăreau discuţii controversate între soldaţi în problema Afghanistanului. 26. 155-157. În pofida faptului că Kremlinul a perseverat asupra enunţului de ajutor internaţional. . multe. p. Un phénoméne historique dépassé. academicianului A... Explicaţia rezidă în următoarele considerente: tinerii sovietici au fost instruiţi conform sloganului – apărarea Patriei. I. aveau diverse funcţii dintre acei care protestau împotriva războiului. p. 1-2. Fayard. Editura Universităţii .1980. pp. în Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”. unii s-au împuşcat. Ciupercă. Cojocari). XXXIX. pentru viitorii combatanţi. în HT. 1994. valoarea unei bombe cu hidrogen452. Şi tribunal a fost. 1993.I Cuza”..Bineînţeles că existau discuţii pe această temă. 63. 6. Cojocari). exista o coeziune mai solidă în ideea de a-ţi apăra propriul popor Gerd Ruge. nu divulg nume. Paris. cit. Les totalitarismes du XX-éme siécle.S-a format o grupă de ofiţeri care au protestat împotriva războiului. 24. reprezentantul KGB din armată: . s-au constituit diverse curente militare care se opuneau războiului prin diverse metode: . fenomenul Saharov avea. p.lui şi pentru democraţie într-o vreme când acest lucru era foarte periculos în Uniunea Sovietică”451. Mulţi au fost prin tribunal. pp. . Fenomen al secolului XX. Sociologia-politologia. că noi nu avem ce căuta în Afghanistan” (V. un loc interzis străinilor.. Partea I. în Afghanistan. multe erau. Russia Charges Sakharov Gave Secrets to West. reprezentarea armatei ca o emanaţie organică a voinţei de apărare a ţării constituie un simbol pentru securitate şi protecţie 453. la nivel conceptual şi simpatetic. identificat cu conceptul de patriotism sovietic. Drept urmare a marelui curaj civic de a se pronunţa împotriva războiului din Afghanistan. Hedrick Smith. Erau foarte buni ofiţeri acolo. reprezintă cea mai importantă clauză a fiecărui cetăţean. p.

. p. . asta era oficial” (I... Ceriac). Popescu).1996.Ca să apărăm Uniunea Sovietică” (V.. prin eminenţă logică.Hotarele sudice ale URSS erau încercuite” (Gh. Popa). Aşa era băgat în creierul nostru.Pentru a menţine ordinea lumii paşnice (în Afghanistan – n.. . A fost o datorie. . război ce era considerat drept şi plin de onoare.. Ceban). în baza etosului militar: .Era problema frontierei” (N. Cea de-a doua aserţiune (care a tins să se etanşeze) susţinută de Kremlin.Era un patriotism oarecare. Gudalii)... ţara noastră e cea mai bună. Samuilă). .. . din inimă”456.Eu credeam că plec acolo ca să apăr ţara noastră sovietică” (I.n. (Interviu cu Ivan Spătari). Crivoliub). bunăstarea ţării – dacă eu îmi fac cinstit datoria”457. Sovetskie pograničniki po tu storonu sovetsko-afghanskoj granicy v 1979 –1989 godah. .. amplificarea hiperbolică a mizelor implicate în război (sugerarea conceptului conform căruia tot ceea ce este mai valoros este ameninţat)454...Integritatea teritorială a Uniunii Sovietice” (I. Sintagma ajutor internaţional.. Şi. de aici modelul de justificare a intervenţiei militare.Majoritatea mergeam cu ideea că apărăm interesele Patriei” (Vl. . . Pleşu)..Trebuia să apărăm hotarele” (Al.Să ne apărăm Patria” (Vl. Popovschii). . Noi ajutam Uniunea” (I. Zagraničnaâ zastava. (Interviu cu Veaceslav Bojoncă).La început. 457 Ibidem. într-adevăr. în LR..Datorie patriotică..Noi apăram hotarele de sud” (Sl. Mai mult.În mod deosebit se pedala pe motive patriotice” (Nicolae).. . . Furtună).. simţeam responsabilitatea că de noi depinde liniştea. . Răducan).. un tip de aventură pe teritoriul altui stat. 199. cauza războiului sovieto-afghan a constituit-o apărarea exclusivă a URSS. altă religie. . Domenco). Oprea).Am menţinut securitatea hotarelor”455.. 456 Alexandru Vakulovski. . cu alte valori.Ajutor internaţional” (A. . de vigilenţă. op..Era datorie ca să apăr hotarele” (Al. . 4. patriot al ţării şi nimic nu l-a putut convinge ca să nu plece” (Elena Maşutin). . . .Era Vezi Alvin & Heidi Toffler. cultură etc.10..Să îndeplinesc misiunea de internaţionalist” (Al. . pentru unii combatanţi. Casian).de imixtiune decât de a apăra de ingerinţă o naţiune intrusă. eu credeam că lupt pentru Patrie şi nimeni nu mă putea convinge că nu-i aşa” (Şt.. 18.Noi apărăm interesele ţării” (F. Soldaţi români.... Petrică).. Panainte).Noi credeam că luptăm pentru apărarea hotarelor de sud ale URSS.Mi-am făcut datoria faţă de Patrie. .. . Domenco). A..)” (I. Dendu. Ogryzko...Sentimentul de ajutor internaţional” (Irina Arcadevna Şepeltean).Trebuia să ajutăm grănicerii noştri ca să-şi îndeplinească sarcina lor. 455 454 102 . cum s-ar spune.Datoria faţă de Patrie era o demnitate oarecare” (A. un fel de război de apărare.. referitoare la intervenţia sovietică – ajutor internaţional – a fost relevată de către tinerii militari sovietici la nivel secund. cit. Buzic). V. pacea. p.... constituia o noţiune confuză.. .

atunci avea să intervină America” (Al. Samuilă). Dacă nu erau ruşii. erau americanii acolo. ei împuşcau împotriva noastră.Se punea problema cine primii vor nimeri în regiune. pe ei îi ocupau americanii şi pe noi ne-a chemat poporul” (Şt. fără licenţă. noi ajutăm afghanii şi.. dar noi duceam politica partidului pe un teritoriu străin. .vorba de ajutor internaţional” (N. sintagmă emisă din altercaţia propagandei sovietice referitoare la respingerea adversarului.Noi ne duceam să-i ajutăm. Prea puţin apărau hotarele. că acordăm ajutor” (V.. . . .. Unul prosovietic şi altul proamerican. . . . Ei primii au intrat în Afghanistan” (P. aşa şi spuneam” (V. Buzic).A fost frica faţă de americani” (Şt. deoarece aveam sentimentul că-i ajutăm pe afghani.Erau două fronturi. Americanii au întârziat cu o oră. Sergheevici). Matei). acordăm ajutor internaţional poporului afghan” (Vl. ne făceam datoria de ajutor internaţional” (N.Timp de 24 de ore. Lungu). 103 .Era invazie americană.). de altfel.. de aici şi fobia americană: .. apoi 458 Automatul kalaşnikov (AK-47) a fost creat în anul 1947 de către rusul Mihail Kalaşnikov.Acordăm ajutor internaţional poporului afghan.Dacă nu era Rusia în Afghanistan... Novac). Noi am fost rezolvarea politică pe teritoriul afghan. ruşii au reuşit să vină primii. armele kalaşnikov se produc în mai multe modele. . Usatiuc).Noi am intrat cu două ore înaintea americanilor” (A. în esenţa sa. o politică dintre America şi Rusia. Cojocari). Oleinic)... O altă valenţă atribuită cauzelor ingerinţei a constituit-o polarizarea dintre Uniunea Sovietică şi SUA. . Medvejonoc). . Oleinic).. . ori sovieticii” (V. brevet sau acord internaţional. Afghanistanul. Cojocari). . nu prezenta nimic. jumătate din acestea fiind fabricate. Medvejonoc). de fapt..Noi. Ruşii au luptat cu americanii. şi invers: când le dădeau americanii armament. .Ni se spunea că dacă noi nu intram.Am acordat ajutor” (A.Poporul afghan a cerut ajutor. . Luptau două puteri pe un teritoriu străin. a pericolului imperialismului american. că trebuia să vină bazele militare americane” (Radu B.Aşa ni se dicta să spunem.. ori americanii.. .. Când le dădeam noi un kalaşnikov 458 – împuşcau împotriva americanilor..Războiul din Afghanistan poate fi calificat drept ajutor internaţional. Actualmente. soldaţii ruşi.. în 15 ţări... . Mujaheddinii nu ne erau duşmani. mai degrabă.Politica dintre America şi RSFSR (Rusia).. care a rezistat bine” (I. Stan). marea majoritate mergeau cu ideea. Campania aşa-numitului ajutor internaţional în Afghanistan a început în decembrie ’79. ...Noi ne consideram că acordăm acolo numai ajutor” (M. Era. Socoteam că luptăm cinstit. fiindcă.. nu cu afghanii” (N. Noi duceam politica sovietică împotriva americanilor pe un teritoriu străin.. Dolghii). Aceasta era politica ruşilor. Furtună). Botnari). pe oamenii simpli îi apăram de bandele din kişlakuri” (P..Ni s-a spus că trebuie să ajutăm Afghanistanul” (V.

).Aşa şi se pare: dacă nu era Rusia.Era apogeul conflictului dintre SUA şi Uniunea Sovietică” (S..). Ibidem.. însă şi de propriile reflecţii asupra evenimentului recurent..URSS nu mai ştia ce să facă cu armele… Dar. după o informare marcată de procesul de eroziune. Noi eram cotropitori. Cociaş). S. Nu a fost nevoie de ajutor străin. 104 . . ei au rămas să se bată şi azi între ei” (V..Războiul Rece dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite” (I.. .. (Interviu cu Victor Pricop). Cojocari). americanii nu au nimerit mai devreme” (P. . Soldaţi români. export ideologic. Vălean).. . Pleşca).A fost o greşeală politică. (Interviu cu Ivan Oprea). 461 Ibidem.Ziceau că americanii vor să intre acolo. Costrov). . acolo vor intra americanii” (Nicolae). şi trebuia un război ca să abată opinia publică.Rusia avea conflicte cu America.). O parte dintre foştii combatanţi susţin că în faţa pericolului emitent al colapsului Uniunii Sovietice era necesară abordarea de către oficialităţi a motivului referitor la ameninţarea externă: . tendinţa de expansiune a comunismului în întreaga lume” (Gh.. URSS îşi băga nasul peste tot. Să ai sub coastele tale un inamic aşa puternic” 459... Lupu). Dar o bază americană să o ai sub coastele tale nu-i chiar atât de interesant. Un pericol extern ar fi salvat ţara de la faliment” (I.Hotarele nu se apără în altă ţară. Unii dintre foştii combatanţi au emis conceptul de expansiune a Uniunii Sovietice: . 459 460 Alexandru Vakulovski..Unde nu bagă rusul armata sa?” 462 . Cazacu). aşa şi trebuie să fie. avea probleme mari cu bombele nucleare”461. Nu trebuia să ne ducem în altă ţară. distorsiune şi pertractare asupra chestiunilor ridicate de conflictul militar. URSS urma să se descompună.. Cine i-a chemat acolo?” (Şt. trebuia să fie americanii” (I. . Samuilă)...n. În perioada postbelică. Ghizatulin). iar ei îşi apărau ţara” (A. .chiar americanii aşteptau acolo cu elicopterul” (O. Ei se băteau şi între ei” (V.Noi consideram că.A fost un război civil. ceea ce s-a confirmat în ziua de azi” (I.Trebuia să fie bazele americane acolo. erau ceilalţi (adică americanii – n. Şi noi luptam ca ei să nu vină”460. . .În anul 1979. . Numai că noi am intervenit acolo.. 462 Ibidem.Sovieticii îşi băgau nasul pretutindeni. .Pur şi simplu.. de aia nu am câştigat acest război.. (Interviu cu Feodor Morari).. instituind astfel o imagine în acvaforte a războiului sovieto-afghan.În primul rând.. a fost un război departe de apărarea hotarelor. dacă nu eram noi. .premisa americană” a războiului sovieto-afghan cu evenimentele recurente: . într-adevăr.. (Interviu cu Anatolie Deleu).. foştii combatanţi sovietici au expus şi alte opinii. Sârghi). Unii dintre foştii combatanţi sovietici au extrapolat . Ajder).Dacă nu noi vom intra în Afghanistan. . al imperiului” (Radu B. după părerea mea.

Indiferent de nivelul percepţiei discursului oficial referitor la campania militară a URSS în Afghanistan. dar luptă o civilizaţie cu alta” (I. Cociaş). într-adevăr.Imixtiunea militară a URSS în Afghanistan a fost percepută ca un act aspirat de elita sovietică: . M 105 . Războiul din Afghanistan.2.. Novac). volens.. într-o primă fază a implicării. ţara e foarte înapoiată acolo.. până acum.. III. Nu m-a lămurit. Conscripţia obilizarea armatei sovietice în Afghanistan a presupus încorporarea efectivului şi pregătirea specială a combatanţilor pentru adaptarea acestora la condiţii de război. RECRUTAREA ŞI INSTRUCŢIA MILITARĂ III. printr-o participare pasivă la evenimentele din Afghanistan. niciunul. în general. Ghizatulin). Aspectul respectiv a constituit o parte componentă a activităţii premilităriei – după recrutare tinerii urmau să fie instruiţi în unităţile militare din URSS. au făcut mai degrabă investigaţii. iar în cea de-a doua fază a participat de jure şi de facto la ingerinţa militară.Ne-au luat. . în faţa faptului împlinit.Eu cred că n-a fost o politică de ajutor.Nu luptă islamul cu creştinismul. O categorie a foştilor combatanţi consideră motivul esenţial al intervenţiei sovietice în Afghanistan exproprierea valorilor materiale – bogăţiile subterane. ţara era înapoiată” (I. fiind conectat.afghanii”. nici capitalismul cu socialismul. dar să spună de ce am fost noi acolo. sunt zăcăminte. trebuie să fi fost şi petrol acolo.. este considerat de unii combatanţi ca o ciocnire dintre civilizaţii sau o confruntare a marilor puteri: . o dată nu a spus nimeni” (V. se vede că ruşii au vrut să pună mâna pe ţara asta. Conscripţia militară în armata sovietică pentru războiul din Afghanistan a fost constituită pe parcursul conflictului militar. nolens. ca receptor al acestor mesaje propagandistice. Nici acum nu ştim de ce ne-am dus. de ce am luptat. care reprezentau un tip de efebii contemporane... Un segment al participanţilor la războiul sovieto-afghan tinde spre o comprehensibilitate a cauzelor evenimentului: . ca eveniment actualizat. Ceriac).. ne-au dus. Erau şedinţe cu . care însă nu erau (şi nici nu sunt) exploatate în toată complexitatea lor: . Doroşenco). tineretul sovietic a fost inclus. făceau adunări. ne-au scos şi ne-au adus. de toate celea. fiind marcată şi de o serie de particularităţi.Puterile mari împart pământul” (V.Vroiau război pentru ei.1.2. era atunci Leonid Ilici Brejnev” (I..

au considerat iniţial că era vorba de o campanie militară indicţionată. combatanţii sovietici. Pravda. 106 . dar nu ne-a explicat nimeni unde ne ducem. deja în tren.Iniţial ne-au spus că mergem în sectorul militar din Turkistan pentru efectuarea serviciului militar.1980. pe data de 15 ianuarie. Liderii de la Kremlin. Nu ştiau nici gloanţele. Tulbur). relevă perplexitatea subscrierii faţă de intempestivitatea şi aleatorismul evenimentului. de urgenţă. în faza iniţială a războiului. Peste tot era semaforul verde. Îi trezeau la ora 6 după alarmă şi-i duceau în Afghanistan. şi atât. acolo ne-au anunţat că vom intra în Afghanistan. în decembrie 1979 – ianuarie 1980. neştiind nimic. care deţineau informaţii şi din ordinul cărora s-a efectuat intervenţia. Dubenco). ne-au anunţat că plecăm în Afghanistan. cu atât mai mult. Militarii. Presa din URSS s-a inclus într-o campanie de negare a imputărilor jurnaliştilor occidentali care acreditau ideea intervenţiei sovietice 463. nimic. Agenţia de presă TASS transmitea informaţii din Kabul referitoare la tensiunile dintre afghani şi . Această situaţie era condiţionată de faptul că Kremlinul a menţinut în confidenţialitate implicarea trupelor militare în Afghanistan. că plecăm la instrucţie. 10-15 minute. pregătirea specială a soldaţilor. Dar. . se împuşcau unul pe altul” (Gr. deja când am coborât în Duşanbe. În Termez ne-au dat arme” (Gh. selecţia viitorilor 463 464 Izvestiâ..Când eram în Uniune se depunea jurământ la aerodrom.forţele contrarevoluţiei”. .1980. Pe parcursul acestui odograf. cu excepţia celor din grupele speciale de comando.Mai întâi am făcut serviciul militar în Ungaria şi în ’80.. Am mers din Tiraspol până la Termez timp de 7 zile. Grosso modo. . Erau foarte mici opriri..O sumară trecere în revistă a declaraţiilor primilor militari sovietici care au participat la intervenţia sovietică din Afghanistan. au fost mobilizaţi fără o selecţie bine definită şi instrucţie militară.. ce facem pe urmă.01. ne-au luat în Afghanistan. În perimetrul amplificării conflictului armat era necesară constituirea unui sistem de recrutare şi instruire militară... Iniţial nu ne-au spus. Vătavu). Deodată nu am ştiut (noi) ce-i acolo” (Al.. ne-au adunat din toate părţile Uniunii Sovietice” (M.03. cu avionul. 09.Ne-au ridicat pe alarmă şi ne-au îmbarcat în maşini şi ne-au trimis la aerodrom ca să plecăm. fără a menţiona însă şi de armata Uniunii Sovietice 464. considerent cu implicaţii majore şi asupra prestaţiei serviciului efectuat: . atunci. 19. Şi încă ne-au zis. Astfel. la Tiraspol. erau puşi în faţa faptului împlinit. Secretul militar referitor la implicarea armatei în Afghanistan şi. Usatâi). au fost accesibile doar unui cerc restrâns al conducătorilor sovietici. mobilizaţi din unităţile şi cantoanele armatei sovietice din ţările blocului socialist (Ungaria).

” (Vl. Pentru a înlătura suspiciunile în privinţa modului de comportament al viitorilor combatanţi.Sănătatea nu-mi era excelentă” (A. Čikišev.. probabil.. 12-13. Tinerii. Alteori.5–1.. (Interviu cu Feodor Morari). . care trebuia să fie cât mai apropiată de cea a băştinaşilor. de aceea nu prea erau blonzi..Au fost mai multe examene medicale şi comisii decât pentru cei ce mergeau în URSS” (Gh. 28. Costrov).. .La Chişinău.nu se selectau soldaţi care aveau un frate mort în Afghanistan” (V. . .. 467 Alexandru Vakulovski. O verificare aparte era acordată candidaţilor forţelor de comando. niciunul nu era înalt. ..V.... Novac). .. am sărit de 3 ori cu paraşuta” (N. rezistenţă. .. . Toţi erau de 1.6 m. asupra unui standard ridicat al configuraţiei fizice: . Medvejonoc). A se vedea Cristian Burcioiu. . Casian). Umbrele deşertului. . pp. specificăm faptul că starea sănătăţii nu a constituit pentru toţi recruţii premisa de bază la încorporare: . în vârstă de 18 ani. 2004. 107 .Erau chestiuni dintre acestea: ai rude peste graniţă.. de regulă.. La conscripţia militară se ţinea cont şi de exteriorul fizic al recruţilor. deja ştiau că nu se pleacă cu sănătatea mai şubredă.. Lupu). ca să fie mai potriviţi afghanilor” (Şt. prin râpi” (Z). Gobjilă).Trebuia să ai o stare fizică perfectă” (V. iar un aspect sensibil l-a constituit fizionomia. mi s-a reproşat din cauza aceasta” (O. Specnaz v Afghanistane. în infanterie. La urmă luau dintre cei mici. Soldaţi români.. rude care au fost în închisoare. toţi erau mici..Cine avea rude peste hotare nu efectua stagiul militar în Afghanistan. se efectuau şi chestionări tipice: . La comisariatele militare.bufniţe”.Îi alegeau mai smoliţi”467. aşa-numitele ..Ne-au controlat absolut tot: de la unghiile picioarelor până la unghiile mâinilor. Kvaşin). Casiadi). care urmau să aibă condiţie fizică excelentă.combatanţi . de la şcoală” (I. a fost selectat conform unor criterii foarte dure şi antrenamente speciale.Rar era vreunul blond. Talpă). Bâtcă). Dm. La fel şi detaşamentul special român antiterorist din Irak. pentru războiul din Afghanistan.A avut o sănătate de fier” (Alexandra Purice). cam toţi erau negri” (Al. 304.. corespundea cu mecanismul comun de încorporare din armata sovietică. Cucu).2005.11. în mod special. ca să fie cât mai apropiat de configuraţia asiatică466: . A fost o problemă mare. Matei). am efectuat controlul medical de 3 ori.se luau caracteristici de la săteni..În ultimii ani. îndemânare şi coeficient de inteligenţă avansat 465. . 465 466 A. iar pentru cei selectaţi pentru serviciul militar în Afghanistan se atenţiona. Trebuiau oameni de încredere” (V. p. în Libertatea. În acelaşi context. de la colegi. Să se poată ascunde pe după pietre. Moskva.Se alegeau băieţii mai smoliţi. ne verificau de vedere” (V. Olma-Press Obrazovanie. erau supuşi analizelor medicale care urmau să stabilească nivelul condiţiei fizice..La comisia medicală se efectua o selecţie minuţioasă.

469 468 108 . în funcţiile ofiţerilor mergeau ofiţerii” (V.Cei din Asia Mijlocie nu erau luaţi pentru că.: . Deşi sondajul de mai sus necesită a fi analizat cu discreţie.Mergeau oameni cu pregătire diferită. alimentată de patosul propagandei. în Voenno-patriotičeskoe vospitanie molodež’. ei mergeau la adversari” (V. Conform unor sondaje din anul 1988. ofiţerii sovietici. Conform observaţiilor noastre. şi pentru unităţile militare din Afghanistan erau luaţi în vizor militarii din partea vestică a Uniunii Sovietice.. de care aveau nevoie acolo” (V. Glorificarea predecesorilor. 98 la sută. Problemy i opyt. p. Alt procedeu de selectare a recruţilor pentru stagiul militar în Afghanistan era pregătirea profesională. perfecţionate şi în perioada instrucţiei militare. 103. Jurnalista Ana Manole a constatat că .. totuşi acesta indică o tendinţă irecuzabilă a tinerilor de a se încadra în contingentul militar din Afghanistan. Cruciada afghană. considerată a fi o verigă de legătură între armata sovietică şi cea afghană... Dm. Stan). viitorii ostaşi din Uniunea Sovietică.V. (relevant. ştiind limba. Kvaşin). Patriot.Un criteriu aparte al conscripţiei militare l-a constituit factorul naţional. în mod special. în acest context. îi considerau pe semenii ce efectuaseră stagiul militar în Afghanistan drept eroi şi un exemplu bun de urmat 469. religioasă etc.. în funcţia de plutonier mergeau plutonierii.Se alegeau persoane cu o anumită specializare. Kto segodnâ prihodit služit‘? (Social‘no-psihologičeskie osobennosti sovremennyh prizyvnikov).. Moskva. era frustrată că nu s-a născut în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. îşi menţineau funcţia militară şi în Afghanistan. A. O altă clauză a recrutării a constituit-o voluntariatul tinerilor entuziasmaţi de patriotismul de sorginte sovietică. Vozženikov. . fiind legendarul . a stării de Ana Manole. Generaţia tânără. p. a influenţei contagiunii mentale. efectuau serviciul militar în Afghanistan în unităţi militare cu profil tehnic: . ca să se remarce prin fapte de eroism. mizându-se astfel pe proximitatea lingvistică. erau selectaţi recruţii din partea asiatică a URSS. 1991. 11. conducătorii de la Kremlin s-au reorientat. În faza iniţială a războiului. aflată în perimetrul etosului militar. imaginea favorabilă a soldatului sovietic în Afghanistan. iar soldaţii care aveau studii profesional-tehnice. Stan). din cauza dezertărilor evidente din rândurile acestora. erau convergente şi în rândurile recruţilor. a comerţului ilicit etc..batalion musulman”). treptat însă combatanţii asiatici au fost excluşi. În baza expectativei favorabile a propriului statut.majoritatea tinerilor care şi-au făcut serviciul militar în Ţara Munţilor au fost din cei care nu prea s-au evidenţiat la învăţătură ”468. etnică.. de regulă. Din acest considerent.

Bucureşti. .Aveam parcă o aşa impresie când veneau băieţi din Afghanistan.. caracterizat prin legături interioare multiple.. cit. pp.n. care alcătuiesc un sistem dinamic. pp. . că nu-s de armată. deseori cu exacerbare.. în permanentă comunicare cu mediul social. .. Chişinău. am dorit să vedem greutăţile” (Vl. Popescu). 8-9. .) în Afghanistan” (Vl. Cucu). Le-am spus că vreau să-mi apăr Patria” (V.)” (V.. care au trecut prin greutăţile războiului mondial... . pentru a pleca în Afghanistan.. circumscrise. 471 È. ca să demonstrăm că avem în noi un pic de energie. 470 109 . . Tineretul Moldovei: particularităţile socializării în societatea contemporană. Factorul politico-moral în războiul modern. 2004. de a se remarca ca „băieţi tari ”472. Druţă).Vroiam să devin erou. Editura Militară. Jomico). au fost suplinite.Am scris raport. dar şi romantismului afghan (V. 472 Vladimir Blajco. prin aceea că retrăirile subiective ale luptătorilor se raportează la un sistem de valori politice şi etice. într-un fel anumit (s. al microgrupurilor şi grupărilor (. . Timuş)..A fost un moment de euforie. m-a dezamăgit foarte mult... cum ne considerau bătrânii /moşnegii.) Starea de spirit are şi un caracter politico-moral. nu suntem.” Victor Deaconu. umanitare. doi băieţi din cursul trei au depus cereri pentru a pleca (.. cu particularizări la nivelul indivizilor. . au fost multe cazuri din acestea” (Şt. Am vrut un aşa serviciu militar. Furtună).Era o ideologie pregătită la un nivel de patriotism destul de înalt. 16. patriotice... În anii aceia. dr.spirit 470. Jomico). . pentru tinerii sovietici hiaturile constituite de criza eroilor moderni. au aruncat o replică destul de serioasă. exista o problemă în societate: se afirma că tineretul nu-i în stare de nimic. şi eu n-am primit. În momentul în care prietenii mei au primit chemarea de la comisariatul militar. Din şcoală am aflat de eroismul ostaşilor sovietici din Afghanistan” (Gh. Panaitie).trăiri subiective interne. ca să fiu un adevărat militar” (V. starea de spirit indică . se depuneau cereri la comisariatele militare. În alţi termeni.Comandantul unităţii s-a adresat către ostaşi cu apelul ca cei care doresc să acorde ajutor internaţionalist Afghanistanului să se înscrie ca voluntari.La noi au fost cazuri de scriere a cererilor. Veteranii de război... tendinţa lor de a căpăta recunoaştere 471. ca să nu râdă fetele de mine. Anume atunci şi eu m-am cerut în rândurile Potrivit formulării col. Victor Deaconu. op.Eu am cerut să fiu trimis acolo. de către participanţii sovietici la războiul din Afghanistan: .. putem şi noi arăta că suntem urmaşii lor. Talpă). Autoreferatul tezei de doctor habilitat în sociologie.. p.Am dorit să fac armată.Am scris şase rapoarte la comisariatul militar ca să ajung în Afghanistan” (V.. Matei). la un sistem de norme de conduită în luptă. 1980. Bern.. 166-167. iar toate acestea presupun prezenţa unor idealuri politico-morale.. Vroiam foarte mult să efectuez serviciul militar în Afghanistan. Când eram student. am insistat foarte mult ca să mă ia în armată” (A.

. partidul a oferit o explicaţie – deşi cam şchioapă – pentru protecţia manifestată faţă de copiii celor puternici: «Îi trimitem pe cei mai buni în Afghanistan. cit. Că el are mamă.V. Un alt factor care a influenţat sistemul de recrutare. tată. p.. anticipându-se chiar sacrificiul suprem. A.html (accesat în 22.. Soldaty afghanskoj vojny. Marele eşec. op. Conform acestui concept. De exemplu. p. inapţi fizic pentru serviciul militar»” 478. rentabilităţile se distribuie între toţi membrii. de regulă. 11. p. dar copiii conducerii sunt. iar costurile doar între cei care participă efectiv la faptele respective 476. au existat şi o serie de soldaţi versatili. A... 477 Alexandru Vakulovski.Unu’ s-a pus în genunchi să nu plece.. Zadorojnâi. Soldaţi români.. 7.. în cazul unei acţiuni colective. au fost imaginile artistice.lor”473. 475 Sergei Borâkin.. căzuţi în războiul sovieto-afghan (înregistraţi în arhiva curentă DAMMARM): 152 erau colhoznici. 2. Cruciada afghană. de regulă. în http://boser. 10 invalizi 479. Da’ noi nu avem? Pe aceştia îi cam uram”477. 31 funcţionari. (Interviu cu Victor Pricop). relevă destul de elocvent protejarea de către demnitarii de stat a propriilor odrasle şi edulcorarea opiniei publice cu diverse idei elucubrante: ..Rog să nu-mi refuzaţi cererea. unii recruţi care doreau să efectueze serviciul militar în trupele aeropurtate erau inspiraţi de filmul artistic .. alături de mărturiile combatanţilor.În Pravda din 25 noiembrie 1987.09.Nu au fost băieţi din P. 5. op. p.. 476 Vasile Sebastian Dâncu.. Poate părea straniu.2002). În acest perimetru. Un alt argument al faptului că indivizii nu doreau să participe la activităţi militare e relevat de paradoxul lui Olson..Vreau să fiu.În zona specială” 475. Amintirile rămân. deoarece.ru/sol. p.... . 3.chat. 303. 86 muncitori. se sesiza asupra riscului major.”. În unele publicaţii s-a evidenţiat faptul că încadrarea soldaţilor sovietici în conflictul armat din Afghanistan era determinată de apartenenţa şi inicvitatea lor socială: . erau consideraţi veleitari şi priviţi într-o lumină de turpitudine de către camarazi: . Datele statistice. p. . filmele etc. Čikišev. care se eschivau de la participarea în războiul sovieto-afghan. 94. bazat pe voluntariat.. un moldovean de-al nostru. literatura. prezintă interes statutul social al părinţilor celor 279 de participanţi. 479 DAMMARM.. Pentru serviciul militar în RDA m-am pregătit conştiincios”474. 478 Zbigniew Brzezinski. Militarii cu ieremiade.. foarte adesea. cit. 474 473 110 .. În acelaşi context.. Batrânac. A se vedea şi Ana Manole. indivizii sunt dispuşi să-i lase pe alţii să participe la eveniment.

Dar nu au fost luaţi din familii de boşi.. Credeam că aceasta e o cale. eventual profesori” (A.În cazul în care erau fiii unor şefi sus-puşi. nici în Cecenia”480. Eschivarea de la ordinul statului sovietic. în bufet. am încercat să caut un loc de lucru. Valera).Lucrând mai mulţi ani în fosta Uniune Sovietică. oamenii pleacă la câştig. La noi apărea întotdeauna problema de a-i aproviziona şi pe ei. riscantă şi grea. din timpul războiului.. fiind medic pe timpurile celea. aşa şi se spunea. . nici în Transnistria. Oamenii plecau la lucru.Pe cine am văzut în aceste războaie. Dm. dar mai exactă.Aveam un scop în tinereţe – cariera – . O categorie aparte a participanţilor la războiul sovieto-afghan era reprezentată de aşa-numiţii angajaţi ai armatei sovietice din Afghanistan. unde am fi putut activa în condiţii paşnice. Pentru unii angajaţi. Sunt două ţări. În unele cazuri medicii moldoveni au fost extorcaţi de autorităţi să efectueze stagiul militar în Afghanistan. încă două familii de invalizi. în spitale erau militari-medici şi exista un personal auxiliar – surori medicale. Aceştia erau oamenii care plecau la lucru. .. selectam paşapoartele. Am avut colegi numai din familii simple de ţărani sau muncitori. ca şi în alte ţări – Germania. În 1985. invalid de prima grupă. aveau şanse să nu fie trimişi în Afghanistan. Eu.. Pleşa). la salubritate. la bucătărie. partidului. ci câştig de bani. Selecţia era voluntară. De exemplu. deodată. Polonia etc. Nici în Afghanistan. de aceea. Din acest considerent. Plecau şi tinerii. semnifica. (Interviu cu Vasile Midrigan). în mod automat. era şi socru. Speram să ajungem într-o ţară în curs de dezvoltare.. am ajuns la o etapă când în faţa noastră a apărut chestiunea referitoare la îmbunătăţirea situaţiei materiale a familiei.Pentru mulţi era bucăţica lor de pâine. plasarea în tabăra duşmanilor acestora. ceea ce pentru un bărbat este foarte important... Şoferii” (V. trebuia singur să mă realizez” (M. femei de serviciu.familii înstărite. am depus cerere de deplasare în una din ţările asiatice şi peste o perioadă de câteva luni am fost invitat la interviu.. am mai primit o lovitură foarte puternică fiindcă ne-au fost propuse: Afghanistanul sau Nicaragua.. Matei). Erau diferite munci – bibliotecare. Erau conştienţi că pleacă în Afghanistan. 111 . . se etala un pericol real în faţa neconformării ordinului: . nu aveam nici rude la Ierusalim. la câştig.. erau simpli muncitori. Kvaşin). ca şi în oricare instituţie. invalid de muncă.. era şi tata în viaţă.. serviciul în Afghanistan a constituit o modalitate de a-şi suplini veniturile sau de a se evidenţia în cariera profesională: . dar băieţi care nu puteau să se eschiveze de la serviciul militar” (Şt. în alte ţări. în perioada aceea. Soldaţi români. nu era slujbă. deşi mai complicată. fii de ţărani. sau un garant al carierei: fecior de ţăran. Oricât am încercat 480 Alexandru Vakulovski. Fiind invitaţi la Moscova. cu scop de a agonisi ceva pentru familie. Dumnezeu să-i ierte.

pentru femei serviciul militar în Afghanistan era o sursă de venit suplimentar. mă doare tare sufletul. reprezentând o tendinţă de depăşire a unei bariere psihologice şi de frustrare a faptului că în momentele de cumpănă sora nu s-a aflat alături de frate. în anul 1985. O. nici nu avea 19 ani. prezenţa în locul morţii a constituit o recuperare a imaginii în momentele dificile. fără copii. nu se permitea rudelor de gradul întâi.. la înmormântare. În pofida acestui fapt. iar acesta ne-a dat autorităţii Ministerului Apărării al Republicii Afghanistan” (V. 14. pe parcursul a două zile.. dar şi în limitele aceleiaşi vârste cu apropiatul căzut în război. ministrul Sănătăţii ne-a vândut ministrului Apărării. studii minimale de 8 clase. s-a terminat cu discuţiile în Comitetul Central: (.Lucram şi mi se părea că aşa trebuia să fie. În ’85. cum mă durea atât de tare sufletul. ca atare de două ori. p. nu eram impuşi de nimeni” (Elena Mataseevici). principala cauză că am plecat acolo a constat în moartea fratelui meu acolo. Şi atunci. pentru care serviciul militar în armata sovietică era obligatoriu (conform legii din anul 1967. se prestau servicii în baza unor contracte de muncă482: . El a efectuat stagiul militar în Jallalabad. (. cu vârsta cuprinsă între 19 şi 40 de ani. în cazul Svetlanei Andreeva. am fost vândut.. bine. mai avea o lună până a-i împlini. În mod obişnuit. 112 . aflaţi în acelaşi context.) Ştim ce poţi.(. să ştii că nu numai tu. moartea fratelui. De exemplu.. 481 482 Konstituciâ (Osnovnoj Zakon) Soûza Sovetskih.. Spre deosebire de bărbaţi. în VZ. nu atât să mă răzbun.. Eşti de acord. ci şi nepoţii şi strănepoţii tăi vor avea probleme. cu deces survenit în războiul sovieto-afghan să participe în contingentul militar sovietic din Afghanistan. p. pentru noi asta a fost... dar nu te întreabă nimeni. Ouatu).. desigur. analoge: . 1991. principiu inclus şi în Constituţie 481).să refuzăm. condiţie fizică. Îmi este greu să-mi aduc aminte. fă concluzii şi aşteptăm mâine răspunsul. Greşeala noastră a fost că nu am observat că ai sub tutelă doi invalizi. Ženŝiny nužny i armii i flotu. 3. Totodată. cât să văd cum e acolo. Probabil.) A fost ceva şi mai groaznic. femeile puteau fi recrutate în mod voluntar. Ajutorul acordat militarilor. dacă nu eşti. În linii generale. mi-am zis: Am să mă duc în ţara aceea. În martie ’84. nr. probabil.. însă înapoi cale nu mai există. el a împlinit 18 ani şi l-au luat la armată. Acolo a murit fratele meu. a constituit un factor catalizator pentru soră de a se include în rândurile armatei sovietice. Dunaev.) Eu nu am fost în armata sovietică. de prima grupă. Noi ne-am adresat la comisariat şi ne-au primit. în conflictul armat. în baza unor criterii: necăsătorite. de bună voie. l-au adus în sicriu. au existat totuşi şi excepţii expectative. a presupus o îndepărtare a altor situaţii tragice. 1... ştim că nu vrei să pleci acum în Afghanistan..

.2. în mare parte sub formă teoretică. Eu am vrut mult să mă duc în regimentul acela. Personalului auxiliar al armatei sovietice din Afghanistan. tinerii 483 R În acelaşi context se înscria şi Constituţia din anul 1977. Voennoe izdatel’stvo. Aşadar. dar nu mi-au dat voie în Jallalabad. a condiţionat şi voluntariatul. 485 A. în spiritul militarizării. totodată.. Borovik. încorporarea recruţilor a evoluat spre un mecanism ce a instituit o selecţie bazată pe condiţia socială. cu tentă ideologică.cine a fost acolo. evidenţiem două etape ale instrucţiei militare: în prima etapă procesul de pregătire premilitară se desfăşura pe teritoriul Uniunii Sovietice. mi s-a refuzat un an de zile. deşi nu era obligat să participe la război. Moskva. Cel puţin. iar în a doua etapă. Am depus cerere la comisariat. pregătirea morală. s-a ţinut cont. 113 . 1990. 31. pregătirea (dar şi ţinuta) fizică şi profesională. are închipuire cum e. fapt ce garantează o ripostă imediată oricărui agresor”. 149. În mod convenţional. 27-28. Konstituciâ (Osnovnoj Zakon) Soûza Sovetskih. de a fi în permanenţă gata de luptă. cit.. Am ajuns în Kabul. Instrucţia militară se conforma propagandei comuniste 483 şi avea drept deziderat major aplicarea unor metode proxime realităţii acţiunilor militare 484. III. însă nu mi-au permis. cantoane auxiliare.). i-a fost impus. conform superiorilor militari. din punct de vedere psihologic. şi de unele aspecte din viaţa individuală. . Instrucţia ecrutarea era urmată de instrucţia militară din unităţile specializate ale armatei sovietice – poligon. p. Se atenţiona şi asupra cunoaşterii arsenalului militar. – unde se efectuau aşa-numitele . dar cine nu a fost n-are închipuire. Varennikov. ce ar fi asigurat. situaţiilor excepţionale. care în ultimii patru ani ai războiului a condus grupa operativă a Ministerului Apărării al URSS din Afghanistan. Gareev. Generalul V.Datoria Forţelor Armate ale URSS faţă de popor este de a apăra bine Patria socialistă. Conform art.n. (s..în cadrul Forţelor Armate se acordă o atenţie vastă pregătirii fizice şi moralpsihologice a contingentului… Soldatul. ei trebuie.. 484 M. – nimeni nu cunoaşte mintea omului” (Svetlana Andreeva). pp. după aceea mi-au permis. să-şi asume riscul”485. asupra pregătirii fizice. în anumite situaţii. 73. acesta a reprezentat dezideratul conducătorilor militari sovietici.A. sergentul şi ofiţerul trebuie să deţină capacitatea de a face faţă greutăţilor. Obŝevojskovye učeniâ. p. conform spuselor militarilor.cursuri ale tânărului ostaş”.. Pregătirea ideologică a tineretului. psihologică a viitorilor combatanţi.2. Pentru a exclude unele situaţii imprevizibile. serviciu de carantină etc. să se includă în conflictul militar.I.. iar drept urmare se efectua un ciclu de lecţii. op. punctul 9. afirma că . cred.

(Scrisori din Turkmenistan. nedatată. Dacă până în primăvara anului 1984 termenul de instruire a evoluat până la două luni. deşi regulamentul prevedea o instruire de şase luni” 486. Deplasările nemijlocite ale ofiţerilor în Afghanistan erau precedate de cursuri intensive.Două luni am efectuat pregătirea într-o localitate din munţi.aveau să-şi intensifice activitatea militară în Afghanistan. cuprinsă între două săptămâni şi trei-şase luni. te lasă să slujeşti aici ca instructor. referitoare la informaţiile de ultimă oră despre situaţia social-politică şi obiectivele companiei (regimentului) unde urma să efectueze stagiul militar 487. ne-am pornit în kişlak după turte şi ne-au prins. această proximitate geografică a constituit atât o metodă de adaptare. limitele instrucţiei au fost extinse la trei-şase luni. 232-234. localitatea Natalia Cojocariu. considerate corvoade. de acum o încălcare am făcut. refuzând chiar avansarea în funcţii militare: . Pentru combatanţii moldoveni. Nikitenko. probabil iulie 1988). Afghanistan: ot vojny 80-h do prognoza novyh vojn.G. graţie experienţei nefaste de pe teren. pp.)” 488. fixându-ne termen o lună de zile. 487 486 114 . De regulă. cât şi o formă de perplexitate la un nou tip de relief: . La începutul anilor 1980. Eu. Moskva. în oraş e mai bine.. de aici şi variaţia perioadei de instruire. încât să se identifice. iar în apogeul conflictului militar instrucţia militară a fost modificată în conformitate cu particularităţile războiului din Afghanistan (octombrie 1985). centre localizate în aşa fel. Este important faptul că termenul instrucţiei militare nu era întotdeauna respectat conform regulamentului: . E.n. ori ca sergent. op. 2004.. eşti fruntaş în toate. cu tabloul geografic al Afghanistanului.. unii premilitari transgresau serviciul militar. începând cu recrutările din primăvara anului 1984. Kirovograd etc. 24. pentru că dacă eşti disciplinat. lângă Aşhabad.. p. Vostok delo tonkoe. parcurse pe durata a trei zile. dar aici este rău de slujit. În contextul unei game complexe de sarcini..Nu mă chiar strădui să îndeplinesc totul. termenul instrucţiei a constituit o lună). Termez. Astral. dacă facem vreo încălcare. Dificultăţile marcate de război au impus o pregătire specială şi ofiţerilor (din octombrie 1984. unde pregătirea teoretică avea să fie înglobată şi de experienţa dură a războiului. a diverselor vexaţii. viitorii combatanţi ce urmau să-şi efectueze stagiul militar în Afghanistan erau localizaţi în partea asiatică a URSS – Aşhabad.Am întâlnit soldaţi moldoveni împinşi sub gloanţe la două luni de la mobilizare. Pregătirea teoretică şi practică din Uniunea Sovietică presupunea şi calificarea militarilor. într-un anumit mod. ne duc la răcoare (carceră – n. Taşkent. ofiţerii sovietici nu urmau o instrucţie specială pentru activitatea în Afghanistan sau o acţiune soldată doar cu un instructaj intens. 488 Corespondenţa familiei Vrabie. cit.

iar mâine în altă parte” (I.) şi – noi ajutăm poporul” (I.F. . Idem. 63.. Na straže socializma i mira. Moskva. aceste calităţi morale şi de luptă erau expuse şi din mesajul discursului oficial referitor la intervenţia militară din Afghanistan: . Sârghi). Moskva. peatiminutka (şedinţa de cinci minute) – . atunci era să-l ocupe Statele Unite (.Politrukul vorbea de ajutor internaţional” (V.. .. două luni. .... Cociaş). Voennoe izdatel‘stvo. Domenco). . am fost deja în pustiu (. blocul NATO” (V. p.Ne povestea despre Tratatul de la Varşovia. Âzov.Politrukul avea o putere mare” (Radu B. Mentorul politic reprezenta o personalitate influentă. 350. prietenia popoarelor constituia un aspect major al instrucţiei militare din URSS. 489 490 Locţiitorul comandantului pentru lucrul cu efectivul.De fapt. Moskva. Văilean). 491 Conceptul de internaţionalism şi aferentele acestuia – ajutor. . 1987. după ruşi” (N.. p. 1989. 496. 54. 1984. ne explica situaţia internaţională sau cât e de importantă prezenţa noastră acolo. cât şi al ofiţerilor: ..Ofiţerul-instructor ne spunea că trebuie să fim pregătiţi pentru orice condiţii de extremă şi să putem folosi la perfecţie arma.. Novac). atât în rândul soldaţilor. p. Medvejonoc)... Moskva. Piatra unghiulară a instrucţiei militare era marcată de pregătirea ideologică. era susţinută de către politruk (zampolit)489 – ofiţer ce susţinea. cu elicopterul” (O... furnizând informaţii despre politica internă şi externă a Uniunii Sovietice.Informaţia politică era la un nivel superior. Moskva.).Iohoitu. Učebnoe posob‘e dlâ voennyh akademii. Vezi D. ei spuneau că majoritatea erau angajaţi ai americanilor” (Radu B. Negruţă). atenţionându-se asupra pregătirii lor profesionale 490. Lungu).O dată pe săptămână. în plan politic-ideologic. atât pe parcursul anilor 1970. . . . Instructorii politici erau selectaţi în mod minuţios. Ustinov. Izbrannye reči i stat‘i.).Politrukul ne spunea că americanii au întârziat cu o oră. Voennoe Izdatel‘stvo.Instructorul ne spunea că apărăm integritatea teritorială a Uniunii Sovietice. Voenizdat. Apoi.T. Instrucţia militară. 1979. ne făcea şedinţă. Ne spunea că azi putem fi aici...) când am fost în Turkmenistan. Oboronnoe stroitel‘stvo: novye podhody. Doroşenco).Ni se spunea că dacă noi nu intram. p. de apărare” (I. Voennye voprosy v kurse istorii SSSR. p. . 198. 115 . cât e de greu de luptat. Politizdat. Militarii sovietici studiau în baza conceptelor de ajutor internaţional 491 şi patriotism sovietic.Ei spuneau că este un război drept. unde mai puteai vedea munţi? Te uitai şi te întrebai. explica soldaţilor contextul politic şi militar al războiului. unde am nimerit ? Parcă erai în filme indiene!” (A. Aktual‘nye problemy istorii i politiki KPSS.. .. cât şi anii 1980. apoi americanii aşteptau acolo. pentru că ne va prinde bine” (C.Ne ţineau fel de fel de lecţii” (V. săptămânal. erau puse punctele pe următoarele direcţii: dacă noi nu ocupam Afghanistanul.. D. Josan). Voennoe izdatel‘stvo. 1986..

ca la părinţii noştri. dar poartă deja medalii şi ordine. s-au întors înapoi şi povesteau.. care aveau un an. Când am văzut băieţii care aveau 20–22 de ani (cu doi-trei ani mai în vârstă decât noi).. Matei). Noi ne uitam ca la veteranii din 1941– 1945. S-a reliefat aspectul patetic al imaginii aşa-numiţilor eroi din Afghanistan. fiecare soldat asculta pe cei mai cu experienţă. Nu ştiu ce s-a întâmplat cu el după aceea” (V. în URSS..În carantină. Beşleagă). Acelaşi tată a trecut prin război. cu realitatea acerbă a conflictului militar: . Eroismul acesta ne apuca şi pe noi. susţineau diverse cursuri cu tentă exortativă veteranii din Afghanistan. Ei nu erau chiar aşa de bătrâni. şi apoi ne relatau ca şi cum ne povesteau părinţii.. veteranii relatau şi scene dure din contextul războiului. se includea în dimensiunea instrucţiei negre – o familiarizare. te-au luat şi te-au dus pe prima linie. povestea tot şi noi. primul moment istoric pe care eu 492 Alexandru Vakulovski. cum a fost la operaţii.. eram şocaţi.Aduceau băieţi din Afghanistan să ne povestească ce şi cum se petrece acolo”492. Noi am trecut prin război. . cu ordine. Cum a fost în ’41. în luptele acelea crâncene pe care le-au dus. (Interviu cu Anatolie Deleu).O lună de zile ne-am aflat în Aşhabad. de regulă. ne miram cum au trecut prin război. adică erau trecuţi prin calvarul acesta din Afghanistan. şi vroiam să ne ducem acolo. Sunt cunoscute şi cazuri când unii politruci tindeau să expună şi alte opţiuni referitoare la evenimentele din Afghanistan.. este tânăr.. care. 116 . ca să vedem şi noi câte ceva (s.nici ofiţerii nu cunoşteau adevărul. era însă sancţionată cu diligenţă de către superiorii militari: . Perturbarea discursului oficial.. Erau toţi cu medalii. în scopuri propagandistice.Am avut un politruk care ne mai spunea şi lucruri care nu trebuiau spuse. nu era trecută prin filtrul ideologiei sovietice. din diverse surse. Ne pregăteau foarte uşor.. cum a fost aceea. informaţia. fiecare povestea cazul lui.. a fost aşa o strategie de pregătire foarte logică. Soldaţi români. A fost exclus din funcţie.. o făceau intenţionat. făceau cu noi lecţii speciale acei care erau răniţi şi au fost repatriaţi în URSS adică de acum erau veterani şi povesteau cum era acolo. decoraţi pentru merite militare în Afghanistan: . Erau cu medalii şi cu ordine. În perimetrul instrucţiei militare.. Novac). dar erau un pic mai în vârstă. un an şi jumătate. te uitai. se efectuau întâlniri solemne cu eroii Uniunii Sovietice. cum un om tânăr. Pentru viitorii combatanţi. ei erau sub influenţa politrukului” (V.n. Alteori.. Desigur.)” (Şt.. sugerându-ne că trebuie să pătrundem acolo. Acolo au venit doi băieţi. dar acesta era tânăr. Ne ţineau lecţii în fiecare zi. Dar noi.. ce? Eram nişte copii de 18–20 de ani.

cum să ne păzim mai bine. în plan ideologic. radio (de exemplu. concretizate în prezentarea emisiunilor TV. de până la încorporare.. despre iminenţa conflictului militar din Afghanistan asupra propriei personalităţi: . formaţiuni militare sunt exportate pe teritoriul Afghanistanului. de exemplare. Ce să fac? El spunea: Fură o motocicletă. De exemplu.Ostaş al Armatei Sovietice! Patria ţi-a încredinţat o misiune importantă şi de onoare – să acorzi ajutor internaţional poporului prieten din Afghanistan. propaganda era la tot pasul. Nu am făcut prostiile acestea. Trebuie nu doar să-ţi îmbunătăţeşti în permanenţă pregătirea militară. Mii de insurgenţi.. Ajutorul împotriva acestei agresiuni reprezintă misiunea de luptă care ţi-a încredinţat-o guvernul pe teritoriul Republicii Democrate Afghanistan. ca să îndeplineşti cât mai bine datoria militară. albume. Minciuc). Ajder)493. ce se petrecea. Cum îmi va fi mie scris aşa o să-mi fie” (Al. a tinerilor ostaşi în vederea pregătirii pentru războiul sovieto-afghan... p. Imperialismul. El îmi spunea întruna: bre. ce însumau un tiraj de 70 mil. înarmaţi şi pregătiţi în exterior. broşuri. cum să ne comportăm cu populaţia afghană” (I. a declanşat un adevărat război nedeclarat împotriva Afghanistanului revoluţionar. îmi era interesant ce se petrece acolo.. Astfel. 494 Voennaâ pečat’.. lecţii de propagandă. cât şi în Afghanistan. 57.Atât în Uniunea Sovietică. afişajul. cu tematici specifice conflictelor militare. pretutindeni erau lozinci cu inscripţia că apărăm hotarele de sud ale ţării” (Sl. fură o maşină şi ai să scapi. 117 . El e mort. atunci era Vocea Americii. Cum se întâmpla aşa ceva. împreună cu acoliţii săi. presa. una din cele mai populare emisiuni era Au fost decoraţi de Patrie).l-am auzit de la ei. Cum să fur dacă eu nu vreau să mă fac de ruşine? Dacă eu ştiu că sunt băiat de treabă. postere. să respecţi poporul ei. cinematografia. Editura Militară publica anual peste 2 500 de titluri de carte. 493 De specificat faptul că instrucţia neagră era cunoscută de tineri şi în perioada civilă. Domenco)..Acolo vizionam şi filme de genul cum a intrat armata sovietică în Afghanistan. în URSS se publicau ziare şi reviste militare cu un tiraj total de 6 500 000 de exemplare. Sugestii instructiv-educative erau prezentate şi în broşura Călăuza ostaşului-internaţionalist sovietic.. El îmi explica multe. unde se invoca mesajul oficial referitor la război: . ce constituia cartea de căpătâi a tinerilor combatanţi din Afghanistan: .. În cantoane erau expuse afişe propagandistice. propagarea materialelor ideologice. la sfârşitul anilor 1980. literatura. Răducan). unii dintre tinerii sovietici erau sesizaţi de rude. din 28 doar ei doi s-au întors acasă” (P. ne informa mai înainte ca să ştim tactica. cunoştinţe etc.. fă ceva. în cantonamente se expediau peste 100 de filme artistice noi şi 750 de documentare 494: . Anual. ci să cunoşti bine ţara în care te afli.Am avut un cumnat comunist. menţionau că au fost în regimentul lor de infanterie 28 de oameni .. Au fost şi alte metode de mustră.

Măşti antigaz. Prigožinym. S.. şi cu 7–8 clase nu aveai ce face. 497 E. După o perioadă de pregătire. erau necesare anumite cunoştinţe. abordate prin prisma sinergiei şi metodei sinectice 496.. condiţie fizică excelentă: 495 496 Pamâtka sovietskomu voinu-internacionalistu.N. pe parcursul nopţii (timpul rezervat acestei activităţi constituia 30 la sută din instrucţie 497).P. economia şi politica”495..Un prieten de-al fratelui îmi povestea că la ei erau tot felul de exerciţii: erau antrenaţi să mânuiască armele albe sau trebuiau să se apere de mere. de altfel. 1992. . p. Pentru a fi pregătiţi să lupte în Afghanistan.. Josan). Militarilor li se prezenta astfel imaginea unui focar de conflict şi a forţelor care îl generează.. Golub).Exersam cu gloanţe din plastic şi ne jucam de-a războiul” (A.. Militarii sovietici erau antrenaţi pentru a dobândi unele aptitudini în privinţa utilizării tehnicii militare şi a folosirii armelor. p. de aici şi instrucţii militare speciale” (V. cit. vrând-nevrând încercai să te ascunzi. Guţu). (Interviu cu Mihail Malancea). 118 .. Druţă). 3. nu-i plăcut să primeşti o piatră de aia în frunte” (S.Învăţam armamentul” (V. . merele au început a fi înlocuite cu pietre. Un aspect important în pregătirea viitorilor combatanţi l-a constituit instruirea fizică. o lună de zile am stat şi ne-am jucat de-a războiul. Kvaşin).Tehnica era complicată.. Jomico).Ne-au învăţat cum să luptăm cu tancurile prin munţi” 498.. . 498 Alexandru Vakulovski. rezistenţă. în VF. manevre. care erau aruncate în ei... inclusiv structura ierarhică a armatei aliate afghane (oferind însă date foarte sumare despre tactica şi strategia adversarilor). prin munţii ceia” (V.Ne învăţau să împuşcăm din automat. Novac). în continuare.. p. 5.. Soldaţi români. ca să ne obişnuim cu astfel de situaţii. Se punea un accent deosebit pe ajutorul internaţional şi pe patriotismul sovietic ce invoca apărarea hotarelor de sud ale ţării. fundamentată în baza ergometriei.. Sinergetika kak novoe mirovozrenie: dialog s I.G. jumătate de zi împuşcam. nr. se improvizau diverse situaţii de război. Astfel. .Ne fugăreau prin munţi. op.tradiţiile şi obiceiurile acesteia..Făceam antrenamente grele. Nikitenko. în schiţa nominalizată. Knâzeva. . politica acestei ţări. Soldaţii din unităţile speciale executau şi paraşutism: . Dm. . deseori. 12. se prezintă noţiuni generale despre Afghanistan. . am împuşcat cu gloanţe oarbe” (V. La exerciţiul militar – susţinut în contextul unor improvizaţii de luptă cu particularităţile reliefului muntos – se punea accent pe tenacitate. iar toate acestea se efectuau în condiţiile reliefului de munte şi. ne pregăteau pentru război” (V. Tu trebuie să cunoşti istoria afghană. ne învăţau cum se aplică curse. cultura. 234. E. harta geografică a ţării etc... Kurdûmov. combatanţii trebuiau să cunoască şi aspecte din istoria.

502 Vezi P. în munţi.. Vălean). (Scrisori din Turkmenistan..) Măşti antigaz. prin înspăimântări. Pentru a face faţă condiţiilor extreme.. Era un munte abrupt. . ori schiam” (M. 500 499 119 . Vezi şi scrisoarea lui Pavel Grăjdeanu. 25 înapoi.Dimineaţa deşteptarea. tanchişti ş.Acolo ne învăţau (. probabil mai 1988)... Alţii chiar îşi făceau de cap. Am făcut serviciul militar lângă Ibidem.. 503 Ana Manole. câteodată cu mască antigaz. ostaşii studiau discipline militare 502. sambo.1988. Chiar treceam de pe un munte pe altul. (Interviu cu Serghei Bejenaru). Casian). prin munţii ceia. 2. 501 Corespondenţa familiei Vrabie. Toate cum trebuie. practic. Bătrânac. genişti. Făceam gimnastică în fiecare zi” (Al. sub aspect fizic ne-au pregătit prin munţi. în Ana Manole. ne chinuiam la dealul cela. . Ne puneam întrebarea.. Cruciada afghană.Ca să nu ne temem. făceam practică pe tehnică şi învăţam”501. Atunci împuşcam..... unele antrenamente erau practicate cu măşti antigaz: . p. fiecare soldat efectua şi instrucţii de specializare: mitraliori. luam dejunul şi plecam în munţi. Cerac). Fugeam şi înapoi.. atât a revolverului.La instrucţia militară făceam câte un marş în fiecare zi. gimnastică. Apoi primeam armamentul şi. ... De exemplu.. mai în scurt.Cât am efectuat instrucţia. în toată dimineaţa” (V.Aş zice chiar ne fugăreau. Totodată. Era atât de mare fugăreală. fuga 5-6 km. aproape vreun kilometru. Toată pregătirea noastră era prin strigăte. La început era cam greu. . cu frânghiile până jos. . în VS. Josan).. 11. de ce ne pregătesc aşa? Pentru front. Doroşenco). cu mască antigaz.. dar trebuia să te ridici” (V. Cârci).. ne pregăteau acolo mai mult fizic. mânuirea armei. urmau cursuri cu înclinaţii speciale503.a.. chiar nu mai puteai. Suntem internaţionalişti. . dar cum veneam în tabere nici nu le simţeam. 86. 31.. Ne fugăreau 25 km încolo.Noi am fost din Uniune pregătiţi: karate. ne fugăreau cu automatele.. totul ce trebuia” (A.. Amintirile rămân neşterse. nedatată... Strigau.Prin munţi ne fugăreau (. noi trebuia în fiecare dimineaţă să urcăm şi să coborâm de pe el”499. iar seara de abia ne ţineam pe picioare.. militarii din forţele speciale erau instruiţi şi în vederea instigării unor războaie psihologice: . p.) lupte corp la corp” (O.. Ne trezeau noaptea pe alarmă.09. Acolo umpleam rucsacul cu pietre şi toată ziua alergam. Ne-au fugărit cum scrie cartea. cât şi a cuţitului” (I. Minciuc). pe 15 zile. 15-20-25 km. p. că începusem să ne jeluim: De ce aşa pregătire ? Fumam pe brânci. Guţu). . .În armată am efectuat serviciul militar în forţele aeriene speciale.... dar pe urmă te obişnuieşti” (N.. dimineaţa ne trezeam la ora 5. Să fim răi” (Al..Lupte corp la corp. şoferi. făceam gimnastică până la şase. Organ)500.Îţi dădeau jumătate de litru de apă şi te duceai vreo trei kilometri încolo şi trei înapoi..Am fost în deplasare. în Kilita. . Cruciada afghană.

şi din punct de vedere psihologic. direcţia de cercetare a Ministerului Apărării. s-au conturat în două tipuri de aprecieri: pozitive şi negative. . se afla într-o instrucţie. Mai mult aveam ceai.Ne hrăneau slab când am fost la poligon. A fost un băiat de 90 kg şi a slăbit pînă la 70 kg. la prânz serveam borş (ciorbă – n.Aveam următorul regim: dimineaţa – ceai şi peşte roşu cu pâine neagră îmbibată cu nisip. . În şase luni!” (Al.. n-au fost probleme cu pregătirea psihologică a soldaţilor.n. timp de 6 luni de zile.”. Acasă aveam 68 kg şi în poligon am ajuns la 57 kg.. Am suportat multă sete.2009.Erau ideologic bine prelucraţi. pentru unii combatanţi a creat imaginea unei pregătiri intense: . „Da. Cebanu). să formăm bubuituri. . 8.. 14. 120 . Era cel mai greu de suportat lipsa apei.Instrucţia era tare grea. am fost pregătiţi. Tare mult ne pedepseau din partea apei. p..) cu peşte roşu şi cartofi – piure cu peşte roşu. Din ce cauză? Deoarece ne-au pregătit pentru aşa ceva.. Opiniile participanţilor moldoveni referitoare la importanţa instrucţiei din URSS.Aveam zile când ne ţineau fără apă... ca să rezistăm mai mult.. la punctul de pregătire. în OM.. . s-au dus un pic.. secţiunile erau mici. permiteţi-mi să beau puţină apă. Nu ne dădeau apă. panică pe teritoriul duşmanului. . el era un pic pregătit” (S. ca să nu o consumăm. însă el nu accepta” (O.. Pe parcursul instrucţiei militare din URSS.Moscova. Să avem rezistenţă. dar uşor în lupte” (C. De atunci mi s-a dezgustat peştele.n.02.. iar seara – peşte roşu cu ceai.). Făceau şi instrucţii de război.. alături de celelalte exerciţii acumulate într-un timp restrâns.. Savcenco). Cantitatea de informaţie.)..E clar că până ajungea soldatul acolo. în serviciul de cercetare militară” (S. că n-a putut merge 504 Locotenent-colonel Sergiu Zglavoci: „În Afghanistan am pierdut 27 de camarazi de arme. ca formă de pregătire în războiul sovieto-afghan. . în vestitul speţnaz. nici nu am ce zice” (Al.. Medvejonoc). Şi din punct de vedere profesional. am în vedere pregătirea militară. dar ne-a prins bine în momentele critice” (P. soldaţii erau supuşi unei alimentaţii de calitate inferioară şi trebuiau să reziste la sete. Casiadi). după şcoala de pregătire veneau soldaţi relativ bine pregătiţi.. Am învăţat mult. din Statul-major al Ministerului Apărării. el era pregătit timp de o jumătate de an de zile.Ne-au pregătit normal. dar şi condiţiile climaterice afghane: .. Minciuc). că nici acum nu-l mănânc” (N. S.. Minciuc). Pleşa). însă vorba ceea: e greu în studii. mobile… Trebuia să decurgă acţiuni de înlăturare a forţelor speciale străine. voiska speţialinogo naznacenia (forţe militare cu destinaţie specială – n.Fugeam vreo 10-15 km şi când veneam îi spuneam superiorului: Domnule sergent. instruiţi ca să putem face faţă oricărei situaţii”504. Nu erau excluse situaţiile în care combatanţii sovietici trebuiau să suporte atare condiţii în contextul conflictului militar.

vom fi duşi în Afghanistan. nu au avut pregătire suficientă .10. aveau o pregătire precară în ansamblu. 5. .Mulţi tineri nu erau bine pregătiţi pentru acest război” (I. Afghanistan.”507... Din discuţii am aflat că toţi care sunt pregătiţi acolo sunt Ilie Lupan. p. ia-mă acasă!. Moskva. în Afghanistan. 1989. soldaţii sovietici nu cunoşteau. 3. mi se pare. op.. 46. nr. Meždunarodnye otnošeniâ. 509 V. Gromov. stroili.Ne pregăteau moral din timp” (V.)” (P. Alţi participanţi timoraţi au recunoscut faptul că. 2001. 15-21.De multe ori trebuia să trecem peste momente psihice foarte dificile” 506.. 1990. . V. p. timpul limitat de transferare de la un mediu la altul.G. p. cit.. 44. dincolo de Amu-Darya”505. destinaţia acestora. alţii instantaneu retrăgeau mâna de pe trăgaci. Ajder). nr. Isaev.509 Războiul din Afghanistan a demonstrat totuşi că lipsa experienţei. 13. altă direcţie a stagiului militar. se vorbea că. proaspăt sosit de la instrucţie. insuficienţa cunoaşterii adversarilor etc. în VIŽ. Ancheta. Eŝe raz pro vojnu. Borovik. Zaŝiŝali. Sprâtannaâ vojna. Novac). 17. ne temeam (s. Gromov. unii închideau ochii atunci când împuşcau din automate. În alte cazuri. La o vârstă de 18 ani nu am fost pregătiţi. Isaev.. 12. Dificultăţile cu tentă psihologică ale combatanţilor din RSSM au fost recunoscute şi de către generalul B. p.Când am ajuns în Termez. dar nu eram siguri de asta. murmura: Mămică.V.. probabil. Botnari). cit. a refuzat să se ducă în misiuni” (M... obučali. mustrele fiind însoţite şi de exerciţii fizice intense. Un băiat. au constituit factori ce au tergiversat activitatea combatanţilor sovietici în ţara vecină. Revistă de informaţii verificate. 1989. . ultimul comandant al Armatei a 40-a din Afghanistan508. diferită de cea din Afghanistan: . în pofida cursurilor teoretice şi practice.. p. într-o comunitate ostilă oricărei intervenţii armate: . Chiar şi în contextul în care politrukul punea un accent deosebit pe războiul din Afghanistan sau veteranii relatau despre acest conflict. Idem. O caracteristică semnificativă a instrucţiei militare a constituit-o faptul că nu toţi soldaţii sovietici ştiau că erau pregătiţi pentru efectuarea serviciului militar în Afghanistan (cu excepţia recruţilor ce depuneau cerere în acest sens). parcă ceva simţeam. militarilor li se explica. în mod explicit. op. luptele pe un teritoriu străin.. Din punct de vedre psihologic.pentru a fi băgaţi în foc. 508 B. 506 505 121 . Valera). în mod volitiv. comandantul unei unităţi de instrucţie a serviciilor de comunicaţii specifica faptul că. 507 A. în Ogonёk.n. . nu prea am fost pregătiţi. erau inadvertenţi.Ca să fiu sincer.la atac.Un caz din Kandahar. deşi soldaţii erau bine pregătiţi din punct de vedere profesional.. iar unii nu sesizau pericolul grenadelor etc. De exemplu.

Colonelul Petru Splavnic: „Afghanistanul mi-a marcat viaţa pentru totdeauna”.Nici nu ne-au spus că ne duc în Afghanistan.. Deodată ne-am dat seama” (M. . la apel.. în mod direct. în bubuituri. în aviaţie.Nu ne-au spus că vom pleca în Afghanistan” (Radu B.02. Consider că s-a procedat corect. cit. foarte abil. . . .”511 .De Afghanistan nici în cap nu ne-a trecut. când au aflat că pleacă în Afghanistan.. Oca).Într-o seară. căci mulţi se temeau” 512.. ne-au spus că ne duc în RDG să slujim... Victor Tănase. Buzic). în Flux. fără a se preciza destinaţia acestei activităţi. au aflat care şi unde pleacă” (Gh. că suntem în Afghanistan.Nu mi-au spus nimic.. La aerodrom scria – Kabul.. De aceea nu vroiau să spună” (V.. ...). ne-au ridicat pe alarmă şi ne-am trezit spre dimineaţă. p. . pe loc.. . în Afghanistan.” (Carasemir).. .Mulţi au fugit. dar am ajuns în Afghanistan.. că nici nu ştiam. Eram acolo în poligon 22 de băieţi din Moldova care am fost expediaţi în Afghanistan” 510. au fugit acasă.. Auzeam împuşcături” (I. . 6. Ţineau în secret această informaţie. ne-au spus că zburăm în Germania” (V. asupra faptului că sunt pregătiţi pentru războiul din Afghanistan. în caz contrar – ne puteau distruge psihologic” (N. rezidă în doctrina militară sovietică. . 2. Ceriak).Ne-au pregătit şi sub aspect psihologic. Nu ne-au spus că ne pregătesc pentru Afghanistan. .Nici nu am ştiut că ne vor trimite acolo. s-a ţinut cont şi de experienţa obstrucţionistă a mobilizării contingentului militar sovietic: . Se punea accent pe instrucţia intensivă. Medvejonoc). nu ne spuneau că mâine-poimâine plecăm în Afghanistan.. Lupu). Aici ne-au atenţionat că se împuşcă. Într-o noapte. „Iniţial am crezut că mergem în Bolivia.. nu i-au găsit nici pe unul. Toţi au fugit.Noi ştiam de Afghanistan.Nu ne spuneau deoarece înaintea noastră au fost caucazieni şi asiatici şi.. Ne-au urcat direct în avion şi ne-au dus” (I. pe alarmă şi hop: La papuci băieţi ! Singur nu ştiam unde ne duc. Ne-au trezit noaptea. Ilie Lupan.2009. Au fugit mulţi din carantină” (I.Într-o noapte.trimişi drept carne de tun în Afghanistan.În ultimul moment. unde ne vedeam doar prin luminări. (Interviu cu Anatolie Deleu). Soldaţi români.Eu am aflat când am ajuns. Ne-au spus că suntem la lecţii speciale. am nimerit în Afghanistan. ne-au luat pe neprins de veste. În cazul conflictului armat din Afghanistan. dar ne spuneau că ne pregătesc pentru Germania. Costrov). Dolghii)... nu în Germania” (Al. Amelicichin). mergem în Afghanistan! ” (N. Ne-au zis să scriem raport ca să ne trimită în Germania. la ora 5. Cauza pentru care soldaţii sovietici nu erau informaţi.. 20. Botnari). ni s-a spus: Băieţi.. Organ). 511 510 122 . op. nr. 512 Alexandru Vakulovski. Se temeau de război. o pregătire neturbulentă în unităţile militare specializate ale URSS.. dar am ajuns în Afghanistan. Ediţia de vineri. dimineaţa. iar ei nu ne spuneau nimic.

relevându-se însă alte valenţe marcate de stilul combativ: . 18. în mod special.. a practicii militare. pp. 02. când erau conduse de diferiţi şefi... Dar ostaşii trebuie să reacţioneze la contextul militar. politrukul urma să ţină lecţii de propagandă (conform regulamentului. asemenea griji sunt mult mai multe. Cruciada afghană.. Nu era o legătură organică între ei”517. Snegheriov a sesizat o serie de impedimente privitoare la pregătirea ideologică a combatanţilor sovietici: . în mai multe secţii politice ale armatei. mai mult. Prin aceasta am spus totul”516. p. Referindu-se la situaţia armatei sovietice din Afghanistan.. În acest context. în Afghanistan efectuau deplasări funcţionari ai Partidului Comunist al URSS514. nr.În Afghanistan era politruk. de către militarii superiori care efectuau 513 514 Ana Manole. Ca şi în unităţile militare din URSS. 516 G. Trebuie să fie informat despre toate: dacă ostaşii sunt sătui (sic!). Ţin minte bine că perturbarea atmosferei ierarhice. din lecţiile de educaţie ale politrukului. Din cauza specificului funcţiei exercitate. şoferii frecventau mai rar orele politice: . 1988.Noi eram mai mult pe teren.1988. 22. (. dar şi să se implice în viaţa cotidiană a combatanţilor 515. deci nu ştiam ce spunea.. Popa). 1. 3.07. de mai multe ori. în KZ. referitor la conflict” (I. În Afghanistan.. instrucţia militară era extinsă şi în Afghanistan. unde ostaşii erau pregătiţi pentru însuşirea teoriei şi. lecţiile de informaţie politică erau susţinute de trei ori pe săptămână). op.. 123 . mi-am călit caracterul”513. Propaganda sovietică prezenta în felul următor modelul instructorului-politic din Afghanistan: . iar armata de ale sale. În scopuri educative. funcţia de instruire avea să fie exercitată. p. bine instalate aici. şi nu în una din instrucţie. 515 Vezi N. Gromov.V. B.. dacă primesc la timp scrisori de acasă. 134. 1991..Într-o luptă adevărată din Afghanistan. dacă s-au odihnit. Realitatea de pe teren şi specificul funcţiei exercitate în armată aveau însă să eclipseze. jurnalistul rus Vl. 517 David Gaj.. p. era de neconceput. 54-55. excepţii fiind doar în cazurile când veneau mai marii din Moscova. 72. cit. nr. Eram toţi ocupaţi. Vladimir Snegirev. Realităţile de pe teren suplineau activitatea instructivă.Am fost.Într-un anumit mod. în Tribuna.Un ofiţerinstructor politic are întotdeauna mult de lucru. în Perspectivy. Vystuplenie na XIX partkonferencii. Oleinic). care erau agasante.. Kojemeakin. Scrisori din Afghanistan. Vasiliev.) Instructorii politici erau înconjuraţi de un strat mare de hârţoage şi îşi căutau de treburile lor. Nu însă în sens să ne spună ceva. Neizvestnye stranicy neob“âvlennoj vojny. p.. Plecam la operaţii şi nu prea discutam” (A. pentru că foloseau expresii şablon ce caracterizau discursul oficialilor: .

Ofiţerii încercau să ne încurajeze. avea să mai treacă o pregătire suplimentară..)”521. eu armata am făcut-o în haine civile. cit. pază de corp în trupele de elită ale armatei sovietice. o dimensiune aparte aveau camerele leniniste sau ale prieteniei afghanosovietice.... op. care erau prevăzute cu portrete ale clasicilor marxism-leninismului şi al secretarului general al CC al PCUS519. prin crearea unui purtător de sens profund 518..serviciul militar zilnic: . 124 . 154-155. Notiţe din armată. în lexiconul militar se menţiona: . În presa sovietică se afirma că în acele spaţii . aveam un comandant de batalion şi el mai mult ne informa” (A... subunitatea noastră era constituită din 7-8 oameni.Ne învăţau limba. iar în rest sunt catâri (conform efortului depus – n. după aproximativ patru luni de instrucţie în URSS.N-am avut acolo când discuta cu politrukul.. Astfel.n. Kojemeakin. p. Sergiu Vlădicescu. parte componentă a strategiei premilitare. dintre care comandantul (avea grad de colonel sau mai superior). p. pp. Acei combatanţi care aveau să-şi efectueze serviciul militar în unităţile speciale din Afghanistan au beneficiat de o pregătire deosebită. Concepte muzeografice în arheologia şi istoria Moldovei (sec. Teză de doctor habilitat în ştiinţe istorice. Chişinău. materiale şi lecţii de propagandă.. 520 G. File din.încep să ia cunoştinţă tinerii ostaşi de locul unde ei îşi vor efectua serviciul nou... 2009. a tins să reprezinte un jalon de iniţiere în procesul complex de acomodare la contextul tensionat al războiului din Afghanistan. Cucu). lucram în spatele inamicului.Ostaşii din trupele aeropurtate – trei minute sunt vulturi.. De exemplu... de ţara în care se vor afla”520. operatorul de staţii (era tot ofiţer) şi bodyguardul cu şoferul” (S. erau organizate diverse .. destul de dificil. pot număra. 519 Muzaffar Olimov.. dar uneori aveam impresia că nici ei nu credeau în ceea ce spuneau” (V. Pentru viitorii combatanţi instrucţia militară. În cantonamentele militare sovietice din Afghanistan. 67. în Kabul: . al trupelor aeropurtate. până acum ştiu cum să salut: Asalaam alekum – Pace ţie. întruniri. . În profilul conceptului de muzeu memorial s-a inclus autenticitatea spaţiului memorial.muzee ale gloriei” (N. ceremonii cu decorarea ostaşilor. Sergheevici). mass-media etc. 21. Referitor la nivelul de pregătire. Vlădicescu). locţiitorul lui. doi traducători (de origine tadjică sau uzbecă). (II). Instituit 518 Elena Ploşniţă. Ceban). în scopuri propagandistice. de zece zile. Buhu-buhu? – vreţi ceai? Miroboni – bine aţi venit. XIX–XXI). Instruirea ideologică era fundamentată şi de diversele aniversări comemorative. 521 Arhiva personală Eduard Boboc.

în baza unui rulaj de recruţi. aflaţi în con de umbră şi în privinţa experienţei de viaţă. caracterizată de imaturitate şi instabilitate afectivă. mecanismul de pregătire a acestora. au sesizat emergenţa de la o realitate paşnică la altă extremă. 125 . a reprezentat doar siajul într-o terra incognita. Militari sovietici. fiind la o vârstă fragedă. format dintr-un ansamblu de exerciţii teoretice şi practice. concretizată printr-o serie de dificultăţi ce ţineau de adaptarea la fluajul psihic şi fizic al contextului conflictual.

522 126 . în relatările generaţiei în vârstă sau în cadrul instrucţiei militare n-a fost nici pe departe congruentă cu cea din Afghanistan. era greu nu numai să lupţi. p. Acest recul a conturat dimensiunea psihologică a combatanţilor sovietici (de menţionat şi vârsta acestora – 18–19 ani) vizavi de un spaţiu nou. neospitalier. Pentru militarii sovietici. dimensiune constituită în contextul războiului sovieto-afghan.relieful sărăcăcios. 2001. răuvoitor.. 28. 523 AiF. ora 00:00–00:30. fost şef al infanteriei motorizate a armatei sovietice din Afghanistan. TV România 1. pentru afghani orice nouvenit care se afla pe teritoriul ţării sale. ISTORIE TRĂITĂ ŞI ISTORIE NARATĂ IV.. imaginea adversarului reprezentată în literatură. Adversarii (rezistenţa afghană) IV. Ancheta. IMAGINEA ALTERITĂŢII. în anii 1980–1982 şi 1985–1987. militarii din URSS au perceput o lume ostilă.lumea ermetică” reprezentau şi pentru soldaţii români mediul din Afghanistan.CAPITOLUL IV RĂZBOIUL SOVIETO-AFGHAN. 3. 13. combatanţii sovietici desemnau o latură mult mai extinsă a sensului clasic...10. Revistă de informaţii verificate. deseori. nr..2001.1. filme. Răducan)522. nu avea o uniformă militară ce-l discernea şi nu reprezenta un anumit segment al populaţiei. Profilul general lasaţi într-un spaţiu intrus.”. despre starea de inamiciţie a afghanilor: „Fiecare străin care intră în această ţară devine un duşman vânat de toată lumea – militari.1. atât ..1. cât şi . ci chiar şi să te afli acolo” (Sl. Conflictul armat din Afghanistan a decurs într-o „ţară absolut străină. o ţară muntoasă. civili. era un inamic ce trebuia înlăturat. cu o climă şi situaţie geografică deosebită. unde orice contact reprezenta şi o puternică lovitură asupra personalităţii acestora.1. Prin conceptul de adversar.1. Generalul Ruslan Auşev. 15-21. cu atât mai mult înarmat. în contrast cu comunitatea din care proveneau. releva. necunoscut.1. om-duşman (atât oponenţii P De altfel. În perimetrul conceptului indelebil marcat de contextul istoric.2003. 39. chiar şi de natură”523. într-un interviu.. CONFRUNTĂRI MILITARE IV.01. p. Inamicul.

1. iar în cazul nostru vom analiza atât sensul cuvântului de adversar al sovieticilor în Afghanistan. 1999. La coeur de l’homme. Dacă condiţiile geoclimaterice au constituit un ambient neospitalier (cu valenţe asupra calităţii vieţii. în Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie A. Ceriak). 525 Sorin Avram. 25-28. „Trăgeau ei... 49. op. în NV. trăgeam şi noi” (V. 2. În literatura de specialitate occidentală. p. nr. Concepţia jihad-ului a fost preluată şi adaptată de mişcarea de Rezistenţă din fenomen religios în act politic 528. instalat de sovietici. „Ori tu împuşcai. i prevraŝenie Afghanistana v istočnik ugroza dlâ Central‘noj Azii. pp.. iar alături de această noţiune era cunoscut şi termenul mujaheddin. participant la jihad. „Dacă nu trăgeam eu. A. 528 Viorel Panaite. în Caiete de antropologie istorică. p. IV. cât şi dinamica istorică a acestei noţiuni. adversarii sovieticilor din Afghanistan erau nominalizaţi prin conceptul sintetic – Rezistenţă. Editura Ştiinţifică. V. 11. Structuralismul. 527 Afghan Resistance. cit. 17-20. Sârghi). 8. 92. 23-24. 10.D. Istoriâ afghanskoj vojny 1990-h gg. în AAS. aferentul de bază al acestuia fiind asociat cu pericolul lichidării fizice şi mefienţa. Bucureşti. în MŽ. nr. Accent. Lecturi posibile. Izd-vo KRSU. În traducere mojahed sau mujaheddin semnifică luptător pentru credinţă. împotriva necredincioşilor şi a autorităţilor care-i conduc. instituind mecanismul violenţei reacţionale 524: „Îi omorâm şi noi pe ei. 1986. spaţiu străin. adică războiul sfânt al musulmanilor. „Ucideai-ucideau” (Gh.). Paris. 526 J. trăgea el. Xenopol. pp. nr. Brat‘â.1.. cât şi oricare cetăţean afghan). pp. Modžahedy. 127 . pp. Istorie şi violenţă. Dušmany. condiţii geografice şi climaterice nefavorabile. şi ei pe noi – unii pe alţii” (I. 2002. 1991. Mlečin L. Islam i vlast‘. Doroşenco). conform căreia „fiecare cuvânt desemnează un concept care constituie semnificaţia sa”526. p. Knâzev. Štrihi k afghanskim portretam. Astfel erau clasificaţi afghanii ce luptau împotriva intervenţiei sovietice şi a guvernului ateu de la Kabul 527. Logomahia noţiunii de adversar n aspect semnificativ al identificării îl constituie logomahia noţiunii de adversar. p. 6-11. p. XXIII/1. The politics.regimului afghan. sănătăţii etc. Sa propension au bien et au mal. 10. instalând şi un disconfort psihologic. S-a revelat conexiunea dintre cele două tabere antagoniste la frontiera dintre viaţă şi moarte.. asta-i toată filosofia”525. Vătavu). ori te împuşcau pe tine” (I. Afghanistan. 1973. Ostrovskij. Payot. Cluj-Napoca. Apud Toader Nicoară. 417.2. Iz zapiski diplomata. 85. 1995. În calitate de prolegomene vom porni de la constatarea lui Jean Piaget. 2002. Piaget. 1. Korgun. Din istoria dreptului islamic al popoarelor: doctrina djihad-ului (II). p. nr. 1990. Pe parcursul U 524 Erich Fromm. E. imaginea omuluiadversar era complexă. Biškek.

călăi. de fapt. 14. noţiuni aplicate în lexiconul operativpolitic al serviciilor noastre în perioada postbelică. 2002. În limbajul presei sovietice şi al combatanţilor sovietici. Asia de Sud şi Sud-Est 529. tâlhar. aplicat de aviatori. formaţiuni banditeşti. contrariul ostil.. asasinii.. Pentru popoarele din Asia Centrală. Până la mijlocul anilor 1980.V. babay. el. inamici. L. cit. Moskva. adversarii erau nominalizaţi şi prin alţi termeni stocastici ce indicau opusul. duhi. 531 V. mai târziu în memoriile sale. termenul corosiv de basmaci a primit o conotaţie social-politică. esenţa şi 529 530 Gilles Kepel. Cum se întâmplă de obicei. 201.V. Astfel. apelativele utilizate de sovietici pentru tratarea populaţiei afghane ostile erau destul de diversificate şi contingente: basmota. tabere de bandiţi.a. op. Ruki Moskvy. a silui. sinecdoca basmaci. Ogryzko. iar aceasta a constituit un obstacol direct al sovieticilor pentru a identifica forţele reale ale adversarilor. supostaţi etc. p. cit. Algeria. bandiţi. a persecuta. formaţiuni banditeşti. care a efectuat mai multe vizite în Afghanistan. op. utilizarea diverşilor termeni aleatorii indică faptul că propaganda sovietică. Peninsula Arabă. limitează analiza la şabloane comode”530. În demersul istoriografiei sovietice. Noţiunea basmaci şi derivatele acesteia au la bază verbul türc basmak care glosează a da. sceleraţi ş. reveneau în uz în Afghanistan. evită-mă!”. insurgenţi. În una din monografiile ce reflectă acest subiect – Basmacia: geneza. etichetează jefuitor. aceste consideraţii: „Termenii de acţiuni banditeşti. iar pe acest subiect se interpreta melodia „Cioară neagră. cel mai uzual termen în propaganda sovietică referitor la Rezistenţa afghană l-a constituit eufemismul basmaci. Šebaršin. pp. În URSS. termen căzut în desuetudine. Izdatel‘stvo Èximo. 4. constituite din combatanţi antisovietici din Egipt. în sens de elidare a unui pericol iminent 531. nu deţinea informaţii ample despre Rezistenţa afghană. bandă de asasini. adversarii erau numiţi ciori negre. spoliatori. adică basmaci. bandit. jihad-ului afghan i s-au aliat şi „brigăzile internaţionale”. Din perspectivă istorică. sloganurile politice nu permit să identifici realitatea. Şerbaşin. astfel erau nominalizaţi aventurierii ce jefuiau caravanele comerciale. avea să recunoască.conflictului militar. p. bandiţi. duşmani. cu conotaţii morale şi simbolice negative. 128 . bande. mercenari ai imperialismului. În perimetrul limbajului convenţional. inamici. sălbatici. L. 124. antirevoluţionari înarmaţi. mujaheddini. duşmani. şeful serviciului de cercetare externă al URSS. răzvrătiţi. hoţi de drumuri. s-au creat imagini ale demonizării şi dezumanizării oponentului. rebeli. indicându-se un instrument de polarizare prin constituirea unui grup specific de intruşi ameninţători: ei.

6. 59. Kotenov. 3. Basmačestvo: vozniknovenie. de a surprinde la adversari aspecte compromiţătoare. a dictaturii proletare.I. de Nicolae Bocşan.eşecul (publicată. sentimente de suspiciune şi fobie. iar baza ideologică a acestora o reprezenta proclamarea unui islam conservator şi fundamentalist). aplicarea unor termeni desconsiderativi poate semnala şi percepţiile generale ale sovieticilor. p. fiind sprijinite de imperialismul internaţional 535. Toader Nicoară.A. A.. Vocabula duh (astfel erau desemnaţi şi soldaţii sovietici din prima jumătate de an al serviciului militar) era cunoscută. krah. p. /Coord. în Identitate şi alteritate. ca şi întreaga propagandă sovietică. 41. vol.a. pp. iar mai târziu – împotriva reformelor impuse de soviete. inclusiv prin metode verbale. op. e vorba de populaţia care s-a opus expansiunii revoluţiei bolşevice în Asia. în limbajul A. p. Polâkov. Zevelev.. Presa Universitară Clujeană.. p. cit. Izdatel‘stvo Nauka. 532 129 . în mod special.n. conform definiţiei date în literatura oficială sovietică. 41.. Basmacia s-a cristalizat în una din cele mai acute forme ale luptei de clasă. au schimbat macazul termenului de basmaci pentru a indica forţele ce s-au opus intervenţiei militare din Afghanistan 533. extrase din domeniul identităţii şi alterităţii. la Moscova. De altfel. 534 Čto est‘ čto v mirovoj. 536 Simona Nicoară. dacă e să rămânem pe aceleaşi repere interpretative. basmacii primesc şi aferentul conspiraţiei externe – inamicii constituie un element al societăţii lipsite de putere în urma înlăturării regimului feudal şi sprijinite de imperialismul internaţional534. de deviere şi deformare a imaginii Celuilalt 536.. 58-60.. de antipatie. Moskva. XVIII–XIX). în scopul compromiterii inamicului prin toate mijloacele posibile. Autorii cărţii menţionate. sunt acele elemente ale societăţii care erau lipsite de putere în urma înlăturării regimului feudal. Partizanii afghani (elementele sociale ale acestora erau constituite din şefi tradiţionali şi religioşi. împotriva puterii poporului muncitor”532.. 1981. în 1981) se afirmă. Studii de istorie politică şi culturală. Utilizarea unei vocabule obscene a fost evocată în mod deliberat de propaganda oficială sovietică. în stilul obişnuit al epocii sovietice: „După Revoluţia din octombrie (1917 – n. fruntaşi locali. Ipostazele alterităţii şi geneza mitologiei naţionale (sec.. În acelaşi context. foşti militari ş. S-a aplicat un termen cu semnificaţie eufemistică în lumea răsăriteană şi pentru a orienta la o anumită atitudine părtinitoare comunitatea acesteia. 3.) sensul de basmacie a avut şi o anumită semnificaţie socială şi politică. a exploatatorilor înfrânţi împotriva revoluţiei victorioase. 535 Čto est‘ čto v mirovoj. p. Û. conducători de trib. 533 Ibidem. Cluj-Napoca. În demersul istoriografiei sovietice. suŝnost‘.

Soldaţi români. Jomico). Lukin. Această ipostază semnifică şi ceea ce edifică DEX – spirit rău.. Bucureşti.org/afghan/titel_ pred. Aceştia erau foarte cruzi”539. Termenul duh era inclus în lexiconul afghan.htm (accesat în 23. În acelaşi context. pe fundalul restructurării şi transparenţei gorbacioviste.2003). 323. în http://www. cu diverse funcţii reprezentative 540. p. op.). Fără a se ţine cont de interesele acestor forţe. Pentru combatanţii sovietici. (Interviu cu Anatolie Deleu). i-au tăiat pe toţi” (V. „În unele unităţi militare au fost cazuri când a fost tăiat tot postul de pichetare. cit. în percepţia participanţilor sovietici la războiul din Afghanistan.P. adversarilor sovietici în Afghanistan li s-a aplicat sintagma forţe de opoziţie. cit. diavol 537. 539 Alexandru Vakulovski. p. în mass-media şi literatura sovietică. constituia esenţa trivialităţi. ci o forţă militaro-politică reală care nu trebuia denegată. drac.06. Duhii erau remuneraţi în funcţie de numărul victimelor sovietice – torturau prizonierii prin cele mai bestiale moduri 538: „Duhii. 540 A se vedea Afghanskij leksikon (voennyj žargon veteranov afghanskoj vojny 1979– 1989 gg. Derâbin.P. Natura semantică a noţiunii duh indica şi un transfer metaforic. ca bază a stabilităţii în sistemul relaţiilor internaţionale”541. a marcat o dimensiune a discursului altercaţiei. 13. deoarece a adormit unul şi au pătruns duşmanii – duhi.. constituia cea mai negativistă caracterizare a adversarilor.. ca direcţie de abordare pentru adversarii sovieticilor în războiul din Afghanistan542. Lukin atenţiona asupra dihotomiei ai noştri împotriva noastră. Configurarea diverselor noţiuni ale denominaţiei adversarilor.. cum era expus în mijloacele de informare în masă. în ansamblul ei. imaginea adversarilor. 541 V. se indicau raporturile dintre cele două tabere antagoniste. La sfârşitul anilor 1980. Ediţia a II-a. constituit din substratul jargoanelor militare. era puţin probabil să se formeze un echilibru în plan regional.M. M. Vezi capitolul despre prizonieri. într-un fel. 38-41. 542 V. op. Dereabin: „consecinţele campaniei afghane au demonstrat că ireconciliabila opoziţie nu reprezintă o ceată de bandiţi. referitor la definirea adversarilor afghani de către sovietici. Schimbarea macazului.uzual al combatanţilor sovietici.. 130 . pp.. a unui rău survenit sau fezabil oricărui combatant sovietic. cristalizându-se şi în procesul complex al cunoaşterii mutuale. detaşamente militare ale opoziţiei sau opoziţia înarmată.rus. 1998. istoricul V. 537 538 Dicţionarul explicativ al limbii române.. instituite în quolibet. a marcat tatonarea terenului spre a se plasa într-o poziţie favorabilă faţă de o civilizaţie intrusă. a fost reliefată de către cercetătorul rus V.

Horia Şerbănescu.G. op. în VZ. pp. 543 131 . p. Izdatel‘stvo „Fan”. ne calcău pe toţi” (I. Kak éto bylo. Dobrovolec v Afghanistane. Nicolas Werth. Configurarea Rezistenţei afghane ntervenţia „contingentului limitat al armatei sovietice” în Afghanistan a suscitat o mobilizare impetuoasă a afghanilor. Vl... China548. op.1. în Pakistan erau expatriaţi 3 500 000. Jean-Louis Pannè etc. 1989. Olejnik. Potrivit surselor occidentale. 69. 1984. 16-17. numărul partizanilor afghani a fost raportat la pericolul iminent al acestora: „Erau bande. şi alte opt partide şiite.S.. numărul total al partizanilor afghani a fost estimat la 60 000 –200 000 de oameni544. 1998. op. 546 Vezi SSSR i Pakistan. op. Astfel. Kiiv.V. nr. p. p.G. Elin. Gorobeč. Moskva. p. I. Taškent. p. Slinkin. în VIŽ. În anul 1981. Buzov. în Vypolneniâ internacional‘nyj dolg. p. posobie. cantonate în Pakistan. Războiul din Afghanistan. 30-31.1. consolidate pe teritoriul Iranului546. Afghanistan pri.I... cit. pp. nr. Besedy o mire na vojne.. Basmačestvo – orudie reakcii. Prihod do vlasti.. formate din afghani refugiaţi (începând cu a doua jumătate a anilor 1970)545. 8. V. Gulam Omar Rasuli... 137-138. GRVL. Lunin. Prin prisma combatanţilor sovietici. nota 3. Gadinaud). 29. 3. L. formaţiunile paramilitare din Pakistan şi Iran constituiau 5–8% din numărul total al luptătorilor afghani 547. 81-82. 2002. op.V.A. Ioan Scareş . 545 Conform informaţiilor oficiale pakistaneze şi iraniene. 1988. 683. V. p. Centre similare activau în Arabia Saudită şi Egipt. Avtoreferat na soiskanie učenoj stepeni kandidata istoričeskih nauk. A. Grupările Rezistenţei. Fenix. cit.M. Vinogradov. Volkogonov. Vezi V. dacă la sfârşitul anului 1979 numărul mujaheddinilor se ridica la 40 000 de oameni. conform Khad-lui – în serviciile de securitate afghane –. nr. B. 2005. 11. 20-22. op. 14. Turcia. 683. Jean-Louis Pannè etc. iar în anul 1986 aceştia reprezentau deja 150 000 de persoane 543. D. M. Iran.3. au fost constituite din şapte partide sunnite.A. Potrivit surselor occidentale. nr.. Ûsupov. 547 V. erau identificate 200 de tabere ale mujaheddinilor (dintre care 80 – în Pakistan)549.. 1986. Lâhovskij.F. Teritorial‘no-prikordonni problemi u vidnosinah Indii z Pakistanom i Kitaem/60-i – 90-i roki. p. p. po veleniû serdca. în TG. iar în confruntările cu sovieticii în Afghanistan erau implicaţi mercenari şi voluntari din Arabia Saudită. 1981. A. 28. p.IV. p. Afghanistan: itogi i vyvody. 544 Stèphane Courtois.. 1990. Noi spuneam că doar să fi stat cu automatele în mână. 548 V. 4. Po dolgu drujby. Cornel Scafeş. cit.. cit. 8. Efremov. Izdatel‘stvo političeskoj literatury.. numărul luptătorilor inclemenţi URSS era într-o evidentă ascensiune. şi ei numai să fugă. 22. Nicolas Werth. însumând cca 45 000 de combatanţi. Safronov. 67.Û. Stèphane Courtois. 301. Novejšaâ istoriâ stran Azii i Afriki (1945–2004): učeb. aparţinând islamului moderat sau radical. pp. pp. 549 É. în NV. Safrončûk. la sfârşitul anului 1982. cit. cifra s-a majorat în anii 1981–1983. 28. iar în Iran – 1 500 000 oameni. Safronov. Un I A. Zabrodin. Moskva. cit. Japonia. p. Rostov-naDonu. 5. pp.

Il‘in. 3. p. Ltd. Acestor curente ale Rezistenţei afghane li se subscria şi unul diplomatic. 1988. care în traducere semnifică «5 lei»” (N.08. Abdul Hak (a condus Rezistenţa în zona de la periferia Kabulului) şi Ismailhan (liderul mujahhedinilor din Herat). „În anul 1983. Rebels in Afghanistan May Be Gaining Stem. în Ogonёk. G. 11.loc important l-a deţinut Rezistenţa din interior. Printing Publishing Co. Afghanistan: predvoritel‘nye itogi. 1995. 1994. în Christian Science Monitor. 1988. pe anumite chestiuni. Tabibi. Gulam Omar Rasuli. 132 . Tabibi – primul afghan care a condamnat imixtiunea sovietică de la tribuna ONU 552. în http://www. Nicosa. Daniţă). Polevoj komandir daet sovety amerikancam..n. cu un prestigiu personal profund (comparativ chiar cu liderii administraţiei de la Kabul). El trăia în Panjshir. op. Izdatel‘skaâ grupa Progress & Kul‘tura. p. Boston. Gromov. 550 Vezi A.2004). fiecare grupare preferând o strategie de luptă individuală. pp.1989. Dacă prima aripă se pronunţa pentru formarea unui stat în Afghanistan. Un băiat pe care l-a înzestrat Dumnezeu cu minte. Afghanistan: predvoritel‘nye.. liderul uzbek Abdul Rashid Dostum (deţinea controlul părţii de nord. 11.V. acţiona în regiunea Panjshir). B. Chr. The politics. în Izvestiâ. Reminiscences of My Four Decades of Diplomatic Life at the Service of Afghanistan and the World at Large. conform modelului din perioada prorocului Mohammed. Liderii regionali dispuneau de formaţiuni paramilitare... Personalitatea lui Massoud.ru (accesat în 14. 28. Sherwell. 208-209. iûl‘. 19. bifurcat în islamul fundamental (radical) şi tradiţionalist (moderat). Kak voevat‘ s talibami. el (Ahmed Shah Massoud – n. în Panjshir. Caracteristica esenţială a Rezistenţei afghane a reprezentat-o faptul că nu avea un nucleu administrativ unic şi nu a acţionat de comun acord împotriva Uniunii Sovietice. semnau diverse armistiţii. plasate în jurul Mazar-i-Sharifului). a fost evidenţiată şi de foştii combatanţi moldoveni „Ahmed Shah Massoud era un om foarte deştept. 89-91..1979. 15.) era cel mai mare” (V. Curentul diplomatic era constituit din emigranţii intelectuali care atenţionau organismele internaţionale asupra războiului sovieto-afghan. p. cel mai important lider regional. Dintre cei mai reprezentativi comandanţi regionali (cifra totală a liderilor antisovietici constituia 200).da. 64-68. 27. Moskva.. cealaltă aripă se exprima pentru revenirea la perioada de conducere a lui Daoud sau reinstaurarea monarhiei 551. sau a statului khomeinist din Iran. în Krasnoe Znamâ. 551 Afghan Resistance. cit. care milita din exterior. nr.2001. Polevye komandiry. 30. p. Afghanistan.. cu autorităţile de la Kabul şi cele sovietice (percepute drept o perioadă de relaxare pentru noile confruntări militare)550. 146.03. p. 552 Abdul H. Prohanov. Artyom Borovik. Baza ideologică a Rezistenţei afghane a constituit-o islamul.09. Ograničennyj kontingent. pp. s-au evidenţiat comandantul tadjik Ahmed Shah Massoud (1953 – 9 septembrie 2001. Unul dintre liderii remarcaţi ai acestui curent era profesorul Abdul H. Petrică). A fost un comandant foarte bun. p. p. 25. în MŽ..afgan. 3..02. Artyom Borovik.

. în fiecare zi. Tabăra antisovietică a beneficiat de susţinere din interiorul ţării (prin includerea nemijlocită a populaţiei). China contribuia cu arme. nr. 13. 3. graţie proximităţii geografice şi religioase. p. a constituit capitala pakistaneză a Rezistenţei afghane 556. cit. Russian Scorned by Afghans. Ei se aliau împotriva unui duşman. incluzându-se în strategia serviciilor speciale ale URSS. p. Iran. Egipt. Afghanistan. Istoria mondială. . „Bandele nu aveau treabă cu mine.09. SUA. A se vedea şi M. administrare teritorială şi repartizare a furniturilor occidentale erau situaţii când mujaheddinii se asasinau în mod reciproc sau efectuau troc. împreună cu Arabia Saudită. cit. V. în NV. în ajutorarea forţelor anisovietice cu fonduri. Jeffrey T. 34. iar dacă se termina lupta. Zia-ul-Haq.). From Our Special Correspondent. p. N. 29.. 1980. iar Statele Unite furnizau automate kalaşnikov. China etc. principalul protagonist al susţinerii forţelor antisovietice din Afghanistan.. 131-142. 279.. Richelson. vol.. China. p. Mukimdžanov.. Middloman: A Mision For Zia. în Economist. The politics. pp.Mai mult. Borovik. ei iarăşi se distrugeau între ei” (I.. Russia In Afghanistan: Tribesmen Who Took On A Titan. Afghan Resistance. Sovetsko-kitajskie otnošeniâ v 80-h godov. op. în vederea menţinerii acestei situaţii nebuloase. p.. 116. bandele se atacau una pe alta. 155. Vinogradov.Y. pp.. pentru noi aceasta era bine. În baza unui program de ajutor secret din toamna anului 1981. op. Aceste divergenţe interne erau exploatate de către militarii sovietici.. Mridula Goš. p. acesta însumând cifra de 1 mld. p. „Arabia Saudită asigura banii.. Kiev.. ele mai mult se confruntau între ele. În fabricile controlate de CIA. 555 Jeffrey T.. Boston.M. 27. Eŝё raz.. 553 133 . Roger Faligot. pp. Avtoreferat na soiskanie učenoj stepeni kandidata istoričeskih nauk. 461-462. op. op. prin schimb de arme contra droguri 553. se îmbunătăţeau unele arme. 1993. a acordat. Roger Faligot. „Când apărea un partener mai puternic.. p. în Christian Science Monitor. 460. în Time. 556 R. Richelson. pe lângă tehnică militară. 06. Rėmi Kauffer. Cociaş). L. se produceau imitaţii ale armelor sovietice. a facilitat livrarea de arme şi instruire militară.1979. Istoria mondială. trebuiau aţâţaţi unii împotriva altora. op.. V. precum rachetele antiaeriene SA-7 ” 555. Egiptul dădea sprijin în instruire. Levin. Pakistan.. Remi Kauffer. şi un ajutor financiar considerabil. 15. 159-160. conform principiului divide et impera : „Unul din dezideratele noastre prevedea confruntarea grupărilor afghane între ele. nr. vol.. cit. 40. 1980. p. nr. 7186.... rachete antitanc şi alte arme din stocurile americane şi egiptene. din Egipt şi Statele Unite. cit. 8. iar Peshawar – oraş situat la 24 km de frontiera cu Afghanistanul. Statele Unite erau implicate. 554 A. iar eu sub tumultul caravanelor omoram din arme”554. Godster. Pakistan. Bob Woodward. Pakistanul. Iliciuc).. pentru că astfel îşi surmenau forţele” (I. G. G.Mister pulemet” na slujbe CRU. În plus. adică potrivit regulii dezbină şi stăpâneşte. Interview. în disputa de putere. 371. dar şi din exterior (SUA.. But Hanging On. cit..

pe lângă sprijinul material acordat de occidentali..e. americanii „au păţit ca ucenicul vrăjitor al lui Goethe. 1990. Trofeev). de dolari în bani afghani falşi. în acelaşi timp. Vnešnepolitičeskij kurs administracii Ronal‘da Rejgana v . Kuznec. consolidată în jurul ideii de luptă împotriva agresiunii externe a Uniunii Sovietice. op. G. care a chemat spiritele şi nu a mai putut să le stăpânească”560. 299. Serviciile secrete americane au aplicat pe larg cultul bacşişului. Vrabie). conform expresiei sugestive a cunoscutului istoric englez Eric Hobsbawm. cit.A. 115.2002). IV. 21-22. Bucureşti. Homenko. constatăm şi un început al evenimentelor care au culminat cu episodul tragic din 11 septembrie 2001.. pp. „CIA a mai furnizat cel puţin 2 mld.tret‘em mire”. Popovski). Identificarea adversarilor. Zavidoskii. „Nici nu ştiai care ţi-e duşman” (V.L. combatanţii au L Peter Calvacoressi.4. cit. în afară de fondurile ce se cheltuiau pe bacşişuri”559. Ceban). cit. participanţii sovietici la războiul sovieto-afghan nu au perceput repere clare pentru conturarea forţelor adverse. Zaloga. p. 1989. 559 Jeffrey T. D.de dolari americani 557. 557 134 . potrivit participanţilor sovietici a micronivel al conexiunii om–om. a avut un rol hotărâtor în operaţiile militare împotriva URSS. Moskva. Moskva.. 1990. p. Banii falşi au permis Rezistenţei să plătească taxele exorbitante cerute de cărăuşii cu catâri şi de camionagii care introduceau proviziile în Afghanistan.10.ru/iom_2. 70-e – 80-e gody. p. 561 Rasskaz byvšego râdovogo . Era destul de greu. Lider. f..a.kandagarskoj brigady” Ograničennogo kontingenta sovetskih vojsk v DRA. derutare.1. f. „Niciodată nu era clar: Cine-i şi unde-i inamicul? Se părea că nu era şi..phtml (accesat în 27. Elit.. N. „Nu înţelegeai cine cu cine luptă” (V.r52. Avtoreferat na soiskanie učenoj stepeni kandidata istoričeskih nauk. 558 Û. op.a. America. 22. Sovetskaâ istoriografiâ o konceptual‘nyh osnovnyh vnešnej politiki SŠA v 60–80-e gody. p. în final. Ochievschii). era pretutindeni”561. 522. Sau. 560 Eric Hobsbawn. Moskva. Richelson. Secolul extremelor.1. la fel ca şi germanii în perioada celui de-al Doilea Război Mondial 558. 15. p. În acelaşi context. Nu ştiai de cine să te păzeşti!” (F. Avtoreferat na soiskanie učenoj stepeni kandidata istoričeskih nauk. Avtoreferat na soiskanie učenoj stepeni kandidata istoričeskih nauk. şi retragerea sovieticilor din Afghanistan. Duelul sovieto-american şi cursa înarmărilor din timpul războiului rece. p. Padyševa. Referitor la fondurile americane de care a beneficiat Rezistenţa afghană a se vedea E.. imprevizibilitate şi insecuritate: „Acolo nu ştiai unde-i duşmanul” (Al. Din acest considerent. 463. „Nu ştiai care-i prieten şi care-i basmak. instituind la paroxism situaţiile de incertitudine. fapt ce a marcat. „Nu puteai delimita duşmanii” (A. op. Politika SŠA v oblasti postavok vooruženii razvivaûšimsâ stranam.e. 1981–1988. Rezistenţa afghană. Steven J. în http://veteran.B.

fiind ascunşi tot timpul. dar noaptea împuşcă.).n. Malarciuc).surprins o clasificare a adversarului. Dar cum începe să se însereze. iar noaptea deveneau luptători antisovietici.e. oamenii vorbeau în şoaptă. am văzut cum lucrau la livezile de citrice. Conform misionarului creştin David Leatherberry. s-a creat o stare de anxietate. Ziua e la praşă.. 135 . din acest considerent sovieticii considerându-i protei – ziua erau oameni obişnuiţi. când luptam. instituită din dimensiunile războinicilor. Răducan)... Dolghii). Stan).. „Cu mujaheddinii m-am întâlnit de multe ori. de unde şi din ce parte venea raidul. Aveau puncte de observaţie. numai cum venea seara. Ne salutam prieteneşte. f. „Ziua îl verificai dacă are paşaport. La ora două de noapte.. Amelicichin). pp. „Acela care lucra ziua. „Erau nişte oameni care ziua îţi puteau fi prieteni. Medvejonoc). după ora 9 seara. Ziua parcă erau oameni normali. „Acolo nu cunoşti care e duşman. la paza aeroportului. ei.” (V. nimeni nu îndrăznea să vorbească cu un străin. acela şi te împuşca noaptea” (Nicolae). Vrabie). şi în alte contexte tensionate). le ziceam duşmani la oricine împuşca în noi” (N.a. se schimbau – ziua erau saraboz sau ţarandoy. O poveste adevărată despre două lumi. de exemplu.. „La ei era aşa: azi vorbea cu tine. Slănină). ziua toţi erau paşnici” (V. „Ei se informau de cu zi. „Nu-i cunoşti pe ei. de altfel. În această sintalitate şi convergenţă a fost inclusă toată populaţia Afghanistanului: „Ei luptau mai mult noaptea. iar spre seară începea să împuşte (. şi sarbozii. ziua nu ne prea atingeau. Dar din aceleaşi livezi. noaptea însă lua automatul. dacă-i paşnic. când puneau ochirea. ne întâlneam cu ţarandoy.... după imixtiunea sovietică în Afghanistan (fapt sesizat. care acţionează prin mijloace de suprimare: „Noi. 93. Cum aşa se poate? Ziua este om paşnic. 12. Olaru). Oradea. mujaheddinii erau duşmanii noştri. Turtă). iar seara te puteau împuşca – făţarnici” (V. Am observat cum ziulica întreagă aveau grijă de aceste livezi. începe activitatea militară” (N.. aceşti ţarandoy (miliţia afghană). conlocuiau paşnic. dar numai noaptea” (P. Acest comportament de eschivare a instituit o turnură în viaţa cotidiană a afghanilor. de cu zi luau la ochi punctele. lacrimile mele. cum era. însă. mergea şi împuşca” (I. „Nu puteai să-i numeşti duşmani.) Când ne aflam. noaptea. Afghanistan. sau de aici. începeau împuşcături. armata lor populară (afghană – n. „În primele zile eram perplex: ziua ară. noaptea însă împuşcau” (V.. iar amicii nu se mai salutau în public în mod deschis562. combatanţii sovietici se salutau cu aceştia. iar noaptea venea să te omoare” (V. le organizau soldaţilor noştri lupte sângeroase. odată. iar seara sau noaptea erau duşmani” (Sl. Acolo ziua e locuitor paşnic. ştiau toate coordonatele. iaca din partea ceea. iar seara ei luau armele şi mergeau în munţi la luptă. staţia 562 David Leatherberry.

Cebanu). în VV. dukan. percepţia inamicului era destul de vastă. de regulă. Alexandru Vakulovski. Proprietarii de prăvălii (dukane). noi tot aşa procedam” (Carasemir). „Ziua afghanii îşi lucrau loturile de pământ. Moartea lui. această categorie includea atât luptătorii din operaţiile militare. 46. p. Neskol‘ko interv’û ob Afghanistane. iar noaptea era sub puterea mujaheddinilor 568. acţiunile militare le efectuau. Lua arma. 567 G... 1988. în Literaturnyj Kirgizstan.  hoču. Noaptea – Doamne fereşte să nu ai gloanţe cu tine. ori le scoteau ochii. băieţii l-au depistat pe proprietarul de magazin. „Ziua mai stăteam. p.. Se uita din ce parte venea coloana. Kravčenko. 9. ci l-au pus în faţa tancului să simtă. Grupa v zasade. Erau plătiţi cu bani grei dacă distrugeau o maşină cu armamente sau combustibil. ca să nu se piardă gloanţe cu el. El însă trecea printr-un ascunziş.. op. Soldaţi români. cit. sau vestă antiglonţ” (C. 565 Vadim Dudakov. de la care se aprovizionau combatanţii sovietici. Fiecare soldat se ducea la el să cumpere de mâncare. proprietarii de prăvălii ş.. „Ziua. Astfel. De specificat faptul că nu doar populaţia băştinaşă era divizată conform sintagmei ziua – prieteni. exploda o maşină şi trecea drumul înapoi. de asemenea. Brouder. (Interviu cu Anatolie Deleu). Baza infrastructurală Bahram – Jallalabad – Kandahar şi Herat era accesibilă pentru sovietici şi aliaţi doar ziua. La fel era şi cu oraşul Hazny. cit. 1989. aceste aferente fiind atribuite unor artere şi localităţi. sau cască. s-au erijat. fără să se gândească că el se ocupă cu aşa ceva. după-masă sau noaptea. iar noaptea trecea în mâinile adversarilor 567. Această consternare era formată în contextul unui război civil atunci când identitatea adversarului era în contiguitate cu populaţia ţării. într-un sfârşit. p. ne relaxam. p. 60. p. Aplicam 40 de muniţii şi când începeau să împuşte apoi fugeau ca ţistarii. deseori. armata afghană (aliaţii). 566 N. 7.a. în categoria adversarilor: „Duşmanii ziua sunt dukani paşnici. 86... 568 Muzaffar Olimov. având aruncător de grenade. Mai târziu. 563 564 Pavel Creangă. 136 . „Era bandă de aliaţi. nr. care şi cum” (Carasemir). băieţii l-au observat. nr. iar noaptea – duşmani. se disimulează în locuitori paşnici”566.. le tăiau urechile. În contextul în care dukanul-torţionar era identificat. pentru combatanţii sovietici. cât şi populaţia civilă. 75. ziua ţineau cu ruşii. iar ziua următoare deveneau iarăşi locuitori paşnici”563. deoarece când ei prindeau soldaţi de ai noştri.începea să-şi arate efectul. ca noaptea să-i împuşte tot pe ruşi”564. din sud-estul ţării: ziua se afla sub administraţia guvernului de la Kabul. op. iar noaptea iau arma şi luptă”565. cum a fost? Nu l-au împuşcat. tot aşa îşi băteau joc. 21. putea fi linşat în cel mai atroce mod: „El avea magazinul lui.

. ale confruntărilor survenite dintre diurn şi nocturn. în provincia Kandahar au fost capturaţi 27 de mujaheddini. Le era intrată în sânge viaţa războinică. Rašidov. 571 R.. 1984. Unul dintre combatanţii din RSSM îşi anunţa familia într-o misivă că „degrabă vom termina luptele. „Când am ajuns acolo. în efectuarea acţiunilor militare.html (accesat în 24. 572 G. Smert’ v rasrročku. 570 Corespondenţa familiei Purice. în profilul unor mici formaţiuni paramilitare.S-au instituit. în tabere569. 1893–1976): sprijinul acordat de populaţia băştinaşă. iar în sezonul rece adversarii se retrăgeau în munţi. The Great Game.. erau sortite eşecului 572.ru/scripnik/tale_scripnik_2. 137 . după adunarea recoltei. activităţi subversive din kişlakuri. pp. până la primăvară”570. deoarece ei erau numai prin conflicte” (V. configurată şi prin mecanismul violenţei ludice. ei pot însă să-ţi facă ceva rău” (Svetlana Andreeva). acum îi jeleşti.. „Erau copii de vreo 5 anişori care puteau scoate inelul la grenadă ştiind că trebuie să explodeze. 1986. 346-347. Molodaâ Gvardiâ. În acest sens. Lozovan). cit. astfel. nedatată). În categoria adversarilor erau incluşi şi junii afghani. Alte coordonate temporale ale timpului astronomic atribuit mujaheddinilor.. prin îndoctrinarea şi organizarea acestora în tabere pioniereşti. schimbarea frecventă a amplasamentelor etc. Afghanistan. pp. op. constituia unul dintre ritualurile de iniţiere a tinerilor.09. Ustinov. ale timpului de lumină: în prima parte a zilei. 316. fiind aplicate şi elemente din tactica de gherilă. Din acest considerent. Gor‘kij zapah mindalâ. „Foarte răi sunt copiii acolo. dar şi abilităţile acestora în planul pregătirii militare. De exemplu.P. erau marcate în sezonul cald al anului. p. Ştiau şi să împuşte. Scripnik.2002). dintre care 19 erau adolescenţi 571. Din perspectivă simbolică erau evidenţiate şi coordonatele temporale ale afghanilor. elemente de tactică de gherilă inspirate din învăţătura lui Mao Zedong (Tzedun. 4. erau remarcate diverse cazuri de confruntări deschise ale populaţiei tinere cu sovieticii. ştiu că un ofiţer spunea: Aici sunt specialişti. în martie 1982. (Scrisori din Afghanistan. afghanii se reprezentau ca oameni obişnuiţi. Vrabie).T. iar în cea de-a doua parte se încadrau în tabăra antisovietică. iar în anumite cazuri copiii erau instruiţi şi sub aspect teoretic. combatanţii sovietici erau derutaţi de imaginea litigioasă a tinerilor marţiali şi comportamentului acestora conform principiului vivere militare est. 91-92. ca luptători. Tendinţa sovieticilor de a forma noi oameni din junii afghani. „Târâiau ţeava automatului 569 S. în http://artofwar. timuroviste. de mici copii se învaţă în munţi” (Dm. Moskva. considerent marcat şi de faptul că în unele comunităţi afghane arta războiului.

Fiind războinici din fire. băştinaşi care prezentau pentru sovietici surse de referinţe asupra centrelor de dislocare a mujaheddinilor. Cu automatul e învăţat de mic” (C. fiind plătite. Acum.. a zis că lupta pentru bani. „Ei ieşeau cu automatele la plimbare. De altfel. erau periculoşi. Noi am legat-o. mercenarilor nu li se recunoştea statutul de combatanţi şi. dislocat din altă paradigmă a conflictului militar sovieto-afghan – a confruntărilor extreme dintre luptătorii sovietici şi femeile-mercenare 574. din propria experienţă. cum la Chişinău ar ieşi cu câinii la plimbare. ostilă intervenţiei militare sovietice. iar noi am luat-o din altă unitate. care luptau pentru bani. aceştia erau percepuţi de către combatanţii sovietici drept potenţiali duşmani.. şi a zburat cu tot cu mină în aer. nu beneficiau de protecţie acordată prizonierilor de război. conturată în baza tradiţiilor ancestrale: „Ei. Ea a împuşcat în ai noştri. 575 V. Automatele se transmit prin moştenire. Amelicichin). copiii lor au o ciudă pe America. Dar la ei nu sunt. Saka. Dolghi)573. pe urmă. Slănină). aveau 10–12 anişori. 574 Conform Protocolului de la Geneva din anul 1977. mercenarele nu erau graţiate. O categorie aparte au constituit-o informatorii. drept urmare.. Cebanu). înseamnă că-i duşman” (V. foştii participanţi la războiul sovieto-afghan. se contura o nouă generaţie – a junilor afghani –. 2–3 copii. Au prins una dintre acestea. Olaru). dacă ei spun că acela e duşman. În perimetrul războiului ce a fundamentat aceste trăsături. s-a configurat şi educaţia din familie. Amelicichin). Gavrilov. Chişinău. 1997. în Vostočno-Sibirskaâ Pravda. militarii sovieticii aplicau şi pentru aceste amazoane. Pe măsura extinderii conflictului militar. dar umblau deja cu automatul” (V.bez otmetki” v kalendare. Spunea că dacă ucide un soldat are o sumă. „Copiii puteau împuşca de la o distanţă de 20–30 m. Şi această violenţă se transmite” (N. 1994.de pământ. fără mizericordie şi distorsiune. 46. Şi copiii lor tot aşa vor fi educaţi. p. dacă un ofiţer altă sumă.. Viaţă pentru viaţă” (P. Data . 97.. au opinat: . deoarece imaginea armei a fost cea care a eclipsat caracteristicile specifice vârstei juvenile. Vezi Lexicon militar. Violenţa se intensifică. 573 138 . s-au intensificat rândurile taberei adverse. legea talionului: „Acolo erau şi femei-mercenare. Aveau aceasta în sânge” (N. ci mai mulţi. Atunci când erau capturate. În perimetrul irupt al adversarilor s-a conturat şi un segment specific. Multe depind şi de părinţi. În ipostaza când copiii afghani erau înarmaţi. ca la noi. Delatorii nu erau nici în graţiile sovieticilor şi nici a Rezistenţei afghane 575.Această violenţă se transmite. la ei se circulă cu automatul. Când au interogat-o. toţi.. nr.

„Le-am văzut ochii lor răutăcioşi”580. Scripnik. (III). 139 . Talpă). p. op. 578 S.. îţi dai seama? S-a speriat!” (O... în cele mai dese cazuri. 579 Ştefan Matei.. 577 Stephen Tanner. „Era învelit pe cap cu cealmaua. în NV....2005.. „Oricine. în timpul luptei. 16.11. nu numai să ne împuşte” (F. Druţă). p. chiar numai de starea lor te speriai. 5. ar fi apăsat pe trăgaci la vederea unui monstru însângerat.IV. Olaru). 581 Rasskaz byvšego râdovogo. 16. Conform psihologului american Mahzarin Banaji. „Dă-i dracului! (pe adversari – n. creierul uman dinamizează o aversiune... Carasiov. poate spune ce sentimente aveau. (I). op. „Erau nebărbieriţi. „Numai cel care l-a privit pe un afghan în ochi. cit. cit. „Figuri în cealma”581. repugnanţă şi ostilitate. în Libertatea magazin. că găseau s-au chiar cumpărau. op. prin pietrele celea desculţi. 582 A. Aspectul somatic unoscuţi. p.. „Arătau ca dracii” (V.1. noi când îi vedeam... Atâta ură nu am mai văzut niciodată” (A. de credinţa populară referitoare la tartor.. erau şi unii de ai noştri care cumpărau şi ei C 576 Frica de străini este programată în creier (Rompres). desculţă... 583 Alexandru Vakulovski.. în mod direct. cu hasaua învelită pe o parte.”583. înarmat cu două pistoale automate”579. nu aveau haine ca ale noastre.)” (A. „A văzut duh în faţă. chiar şi cel mai curajos ostaş. 23. Un aspect relevant în acest sens îl constituia obiecţia referitoare la ochi. cit. care reprezintă un indiciu al personalităţii. nebărbieriţi.. Bâtcă).n. „Aceşti demoni ”578. nr. „Duşmanii erau îmbrăcaţi terfos. 321. 584 Ştefan Matei. Oskolki vojny. (Interviu cu Ivan Oprea).. În cazul adversarilor a fost remarcată asocierea ochilor cu valenţele negativiste ale indivizilor: „Bărbaţii se asemuiau cu basmacii”577. Se întâmpla. Configuraţia fizică a reprezentat o imagine metamorfozată în cortexul asociativ al mefistofelicului. 1989.. Pleşca). „Un bărbos. ai cărui ochi scânteiau a ură”584. aspectul fizic al partizanilor afghani a profilat elemente de abscons. puneau pe cap ce aveau de pus şi automatul în spate” (P. la nivel de subconştient.. Casiadi). Nu avea pantaloni. 580 Albertas Laurinčûkas.. anxietate faţă de persoanele de altă culoare a pielii sau a intrusului în linii generale 576. ca duşmanii. Smert‘ v. cit. Din acest considerent. 26.1. Soldaţi români. murdari.. Era doar o stofă îmbrăcată... aveau pe ei şi hasa. p. când îi vedeai nebărbieriţi. ne speriam de starea lor. adversarii impresionau prin aspectul somatic. desculţi. „Îmbrăcat într-un halat lung”582. vestimentaţie. op. apropiată. „Erau îmbrăcaţi cu un fel de hasa.5.. nu aveau o formă..

pe el (pe adversar – n. op. op. Hudakov... souravi. 91. cit. op. 7.S. „îmbrăcaţi în haine negre. (Interviu cu Stepan Gaidău)... Vezi Vadim Dudakov. graţie aspectului fizic insolit. păreau nespălaţi. Gavrilov.. Doroşenco). p. hainele reprezentau o metodă de camuflare a armelor: „Mujaheddinii veneau şi în feregea. Cârci). cit..G.. p. Era vorba de aşa-numiţii inamicii obscuri – mercenarii din Pakistan.A. Samojlenko. 21.n. N. cit. Activa unele simţiri instinctuale: „Când intra caravana de cămile. considerent insinuat şi de către mujaheddini 590. această categorie de adversari „erau în aşa măsură de bine pregătiţi. aşa-numitul batalion afghan) instituia parcimonie în comunitatea afghană591. nu-i puteai deosebi. Au fost situaţii când mujaheddinii se deghizau în haine femeieşti sau îmbrăcau haine specifice populaţiei civile (de exemplu. 86. tendinţa sovieticilor de a se deghiza în haine afghane (de exemplu. Au fost cazuri când scoteau de sub feregea automatul” (Şt. 46. Souravi.... cit. dacă nu erau bărbieriţi” (V. inamicul era perceput chiar şi prin olfacţie specifică. cit. Se duceau în kişlakurile apropiate. Burghilă). Apoi localnicii prindeau ciudă pe noi. proiectat într-o formă oripilantă. „Deghizaţi.. 592 G. p. 587 V. făceau. 591 V.câte un costum mai bunişor. În acelaşi perimetru. E de specificat faptul că sovieticii. cu zâmbetul pe faţă şi cu arme sub haină”587.. noaptea se îmbrăcau.. cu toate acestea. A. ca să se răzbune”588. nu zic. p. se schimbau în uniforme de-ale noastre şi făceau dezordine prin sat. a constituit una din direcţiile propagandei sovietice 585.. op. p.. Kravčenko. mefitismul deconspira o formă extinsă a evidenţierii unui ambient agasant – „ţinut extaziat de un mag obscur”592. ciobani. cu haine specifice. cit. De altfel. op. fiind cei mai fanatici”589. O anumită categorie de adversari. instituiau panică în rândul populaţiei băştinaşe. p.. Specificăm faptul că aspectul exterior al adversarilor. ţărani ş. Disimularea era aplicată de către mujaheddin şi pentru a compromite imaginea sovieticilor în faţa băştinaşilor: „. De la astea se începeau cerţi. impesta. 590 V. Suhoparov. cit.) îl simţeai 585 586 Vezi Interv‘û s Mihail Leŝinskij. 588 Alexandru Vakulovski.. la rândul lor.. suscita poltronerie. erau. Musaelân. mulţi erau bărboşi. ori împuşcau ca să prindă ciudă pe noi. p.)586. 3. 114. Îşi băteau joc. 140 .a.. că puteau să se bată corp la corp cu 20–30 oameni” (N.. op. op. 589 Vadim Dudakov.. Soldaţi români. Iată au fost ruşii – souravi. Alteori.

cum le duc. Tactici şi tehnici de luptă la adversari aracteristicile duşmanilor. în calitate de combatanţi. 13. 75. vizau valenţele unor luptători frenetici şi rezistenţi. „Ei nu se spălau şi puţea de la ei.. nr. Ilie Lupan. Florea). 69. conflictele militare reprezintă posibilităţi de manifestare în faţa comunităţii. 16.. fiind bine instruiţi pentru confruntările militare. cit. În cazul combatanţilor sovietici. Burghilă). A. fără nici un glonţ. îşi făceau treaba şi plecau” (N. pe măgar. cămilele puţeau a urină (erau nişte cămile nu din acestea ca de la circ). op. Erau cazuri când se duceau în munţi şi împuşcau. p. acolo erau mujaheddini bine înarmaţi.  hoču. viteji” (Gh.. p. dar puţea de la ei” (V. op. p. Noaptea duhii fumau cearzi. 117. 1988. Şveţ). „Călare pe cal. 68. 597 Pavel Creangă.G. rezistenţi. care mirosea de la 500 m şi stăteam gata toţi cu armele” (O. Brouder. „Duşmani. „După acţiunile lor se vedea că-s oameni bine pregătiţi.. cit. IV. 598 Ana Manole. aşa îi numeam noi. C V. Casiadi). erau coordonaţi.. nebuni” (V. „Se vedea bine că erau comandaţi de instructori cu experienţă”598. Panainte). Aceştia repede cădeau în plasă. bărbăţia acestora în acţiunile militare595. dar se aruncau la tanc” (P. militari. Am văzut odată la operaţii. Cârci).. dar luptau până la ultima picătură” (Şt.1. Puneau 50 kg şi se urcau în vârful muntelui” (V. fiecare-şi ştia locul” (V. Safronov. „Aveau o pregătire bună. p. Stan).6. că-s grele. în Krokodil. de aici rezultă şi fermitatea. Tomiţa). erau oameni învăţaţi. având vreo 80 kg”594. Vrabie). 594 593 141 . instruiţi. luptau bine” (V. p. Beşleagă). Merimskij. care ştiau funcţia” (Svetlana Andreeva). 3. această dimensiune a hybrisului a fost reprezentată chiar cu inicvitate şi pizmă: „Erau curajoşi. bine pregătiţi de război” (S. nr. p. cit. cu mitralierele de la maşinile blindate pe umăr. Vojna v Afghanistane: zapiski učâstnika. „Luptau bine. „Ei sunt rezistenţi. „Bine pregătiţi. „Într-adevăr. Trupele de debarcare sovietice din Kabul au etichetat partizanii afghani cu sintagma de mepriză – viciaţii 593. „Ei puteau fi fără mâncare. ne miram....1. V. perfizi. „Duşmanii aveau o bază de pregătire militară destul de solidă” 596. nu puţea a sânge. 595 G.. 30.. Cruciada afghană. op. Dar cei care ştiau bine ce fac era mai greu să-i prinzi.de la unu-doi km. Povolâev. în NNI. unde împuşcau nu ştiau. Pentru afghani. 596 V. erau răpănoase şi împuţite. Afghanskij slovar‘. Pregătirea fizică a adversarilor a constituit un element de perplexitate: „Uneori îi vedeam pe mujaheddini sus în munţi. Pleşu). „Ca şi militari mujaheddinii se prezentau la cel mai înalt nivel profesional”597. 1995.

p. 604 Ştefan Matei. 16.1988. reprezenta o sursă de venit fabuloasă. cit. 11-14. p. Islamul. E de menţionat faptul că în pregătirea opiului nu este necesară o tehnologie sofisticată. 3. 605 Ibidem. Jomicu). p.09.. 39. op. se simţeau stăpâni” (V. Mai detaliat Vezi Û. a practicat-o pe larg. Rezistenţa afghană. Merkulov.Uneori curajul în lupte era generat de utilizarea stupefiantelor: „Serveau droguri şi ieşeau cu tancul. Cineva a făcut o glumă piperată: insurgenţii îi au pe ihvani. Industria drogurilor în Afghanistan a luat amploare după intervenţia sovieticilor. dacă în anul 1979 prin Pakistan au trecut 270 tone de opium. iar noi pe ai noştri Ivani”604. 87. (I). 19.. în perimetrul acţiunilor militare cu comuniştii atei 607. (III). Tyssovskij.2001.. prevala asupra militarilor sovietici 606. Aproape cu toţii sunt răniţi. A fost relevat bigotismul mujaheddinilor. 1991.. era alimentat de credinţa combatanţilor afghani. op. care erau impulsionaţi 599 600 Ziua. drept caracteristică esenţială în acţiunile militare: „Duşmanii-fanatici erau foarte curajoşi”602. În literatura de specialitate s-a specificat faptul că. Cojocari). 142 . „Pregătiţi să moară la orice pas” (P. op. Macul. 606 V. pentru susţinerea jihadului. ca bază ideologică a mujaheddinilor. Merimskij. procurat de la ţărani şi prelucrat în minilaboratoare. cit. numărul combatanţilor afghani. Modžahedy razvoračivaût narkobiznes. chiar sfidare faţă de moarte. nr. cifra s-a majorat în 1987 la 800 tone 600. împotriva armatei sovietice şi celei aliate”. p. Tenacitatea şi felul extrem de respingere a sovieticilor era evidenţiat şi de alţi combatanţi care au fost martorii unor scene de kamikadze: deseori cei de la mitraliere mureau încleştaţi pe arma care continua să tragă601. 603 A. Kogan. cit. 607 G. Allah atotputernicul le va dărui mujaheddinilor victoria” 605.09.A. p. K.02.A.. „Fanatism iraţional”603. 99. Afghanistan.. în AAS. Într-un interviu acordat revistei Ikram-ili-Nacu. Ei sunt de neîmpăcat. p. însă au jurat să nu se predea. căzuţi în lupte. 09. 601 Ziua. Vojna v Afghanistane. în căutarea unor surse pentru acoperirea cheltuielilor din războiul civil..2001. op. „În moschee se află ihvanii... pp. Spre exemplu. instiga partizanii afghani la acţiuni tranşante. 602 Vadim Dudakov. graţie fanatismului religios. Brouder. unul dintre liderii Rezistenţei afghane afirma: „Avem nevoie de bani pentru întreţinere. Podvig – každyj den‘. „Luptătorii afghani de multe ori se drogau înainte de a lansa un atac sinucigaş asupra taberelor militarilor sovietici”599. 2. „Ihvanii – fanaticii – manifestau uneori neînfricare. p. cit. Se simţeau ca acasă. 9. în VK. 19. fără vreo frică. Fanatismul religios. 2.

S-a întâmplat chiar că ai noştri au prins o căpetenie de bandă de-a lor. dar din gluma asta a ieşit că au luat 70 de soldaţi în captivitate.). Dacă nu le eliberau căpetenia. interpretează cântece şi râd homeric”612.. Mergând pe drum. 109. dintre care şi pe şeful Statului-major al regimentului. p. şi mulţi ofiţeri...a. 121. ţinuturile lor secătuite şi văduvite de copaci le pot fi luate. „La ei. Cel mai mult le plăcea să jertfească soldaţi de-ai noştri”610. de la o unitate de alături. asigurare medicală vulnerabilă etc. 608 143 . Împuşcau cămile. are adepţi care dau dovadă de nesupunere şi rebeliune!” 608 Conform observaţiilor istoricului şi filosofului Jacob Burckhardt. Soldaţi români.. erau surprinse şi imagini de sacrificări violente umane. când dau jertfe lui Allah. tot ce vede – cămilă. p. Dubenco).. În perimetrul religiei. adaptate la condiţiile de război din Afghanistan. cit. 610 Alexandru Vakulovski. Multe jertfe ale lui Allah deveneau soldaţi de-ai noştri. vrei nu vrei i-au dat drumul căpeteniei lor ca să elibereze oamenii din captivitate. oi. de regulă. Bucureşti. În ’88 ai noştri. Drept urmare a acestei emfaze (alături de alţi factori: eroare în tactica militară. este o sărbătoare vara. op. 611 Ibidem. „Această religie care propovăduieşte supunere şi «supunere de sine». op. pentru că era vineri. Marile religii. Cociaş)... (Interviu cu Anatolie Deleu). 349. tot ce le cădea în cale. pierderile umane ale Rezistenţei afghane erau mai mari decât cele ale armatei sovietice: „Viaţa la ei costă foarte puţin. „cine nu poate sau nu vrea să-i schingiuie pe musulmani îi lasă mai bine în pace. Mi s-a întâmplat să fiu pe drum în zilele când ei dădeau jertfe lui Allah. 612 Stephen Tanner. musulmanii dădeau jertfe lui Allah.. dacă ai murit aşa cu arma în mână. toţi deveneau jertfele lui Allah. f. inclusiv ale militarilor sovietici de către mujaheddini: „Când am ajuns la Herat... E pusă în bază de religie. la afghani. probabil. nu-mi amintesc cum se numeşte. ajungi îndată în rai” (I. / Sub coordonarea lui Philippe Gaudin. cit. Nouă ne-a părut o glumă. p. când au văzut treaba asta. 609 Jacob Burchardt. Orizonturi. Alături de credinţă s-a reliefat intrepiditatea mujaheddinilor în perimetrul acţiunilor militare: „Atunci când pleacă în acţiuni militare. Considerându-i pe soldaţii noştri necredincioşi. „La ei se manifesta cel mai mult credinţa musulmană şi Coranul. (Interviu cu Ivan Spătari). Apoi banda lui ne-a transmis nouă că vor da jertfe lui Allah 150 de soldaţi pentru căpetenia lor. dar ei nu pot fi obligaţi să dea ascultare unui stat fără Coran”609. Trebuia neapărat să ucidă ceva. măgar – împuşcă. prin împuşcare”611.e.de conceptul postexistenţei în Eden. însemna pentru ei că trebuia să-i distrugă” (A.

. p. Ei trebuiau să facă lucru acesta. Prohanov. 620 A se vedea A.cruzime trivială”615. caravanele constituiau citadele. Astfel. În acelaşi context..Au fost enunţate capacităţile insidioase ale adversarilor: „duşmani vii şi vicleni”613. „Ţinteau cu cuţitele de la distanţe mari” (P. Amelicichin). Amintirile rămân. deseori.  byl na toj vojne.. dar se arunca la tanc!” (P. le era implantat în memorie” (A.. 11. 615 A. fiind relevante cazurile de sixte ale adversarilor 620.09.. în 613 614 P. „Duşmanul este perfid... Moskva. „Aveau avioane de pe timpul războiului sau automate de pe timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei. le ciuruiau urechile. În mediul combatanţilor sovietici era instituit mitul carabinei engleze. ca formă extremă a ostilităţilor s-au constatat şi alte „arme”. p. p. În faza iniţială a războiului s-a sesizat starea rudimentară de existenţă a populaţiei băştinaşe vizavi de inovaţiile din domeniul militar. mujaheddinii se străduiau să-i rănească pe sovietici. Bătrânac. „Posedă foarte bine mânuirea cuţitelor” (N. Ochievschii). pentru ajutor. S-a considerat că distanţa de acţiune a acestei arme era 1 000 de metri. 28. cit. Afghanskij dnevnik. iar alteori s-a sesizat lipsa cunoştinţelor elementare faţă de arme. cu BTR-ul.. cit. Afghanistan. În diverse situaţii mujaheddinii complexau prin agerime şi tertipuri. 617 Andrei Golovančikov. cit. Mironov.. Verstakov. „duhii preferă surprizele”617. op. 2.. în http://artofwar. p. Dubenco). 618 Afghanistan bolit v moej duše. „ipocrit şi agresiv ” 616.spb.G. Karik. p. p. Kogan. Pe parcursul acţiunilor militare. 616 V. dar ei ieşeau cu beţele înaintea noastră: nu aveau idee ce-i acesta tanc” (Al. 188. 35. Voenizdat. op. deoarece partizanii afghani foloseau cămilele în ipostaza de „scut” – fixându-se de abdomenul animalelor..2002).. 619 V. evidenţiindu-se şi abilităţi de valorificare a acestora: „Luptau împotriva noastră prin diferite metode: nu puteau cu automatul. 1991.html (accesat în 24..ru/mironov/tale_mironov_1. de exemplu. 3.. se aplica tehnică militară vetustă. puternic”614. 144 .. Cojocari). context utilizat de adversari pentru a-i suprima pe ceilalţi militari sovietici 619. armă aplicată în perioada Primului Război Mondial. V. treceau la pietre. teribil. op. – iar balota (aproximativ 500 kilograme pe fiecare cămilă) constituia un adăpost pentru situaţiile tensionate618. „Călare pe cal şi pe măgar. Flora). p. iar urletele acelora puteau apropia camarazii. din secolul al XIX-lea sau chiar de pe timpurile Primului Război Mondial. „. spoliate din muzee. 4. Noi ne duceam cu tancul. Echipamentul militar era constituit din armele sustrase de la armata sovietică şi cea aliată..

p.. Ceban). Pentru combatanţii sovietici. Panaitie). Ajutorul extern deseori era constituit din armament vetust. mitraliere grele DŞK M-38 /47 şi VPU-2. „Aveau arme.. Popescu). În zonele şi localităţile verificate intens de către trupele militare sovietice (de exemplu.. mujaheddinii s-au asigurat cu echipament excesiv şi divers: „înarmaţi până-n dinţi”622. cit. Unde eşti. fapt explicat prin utilizarea armelor de provenienţă străină: „Uneori luam nişte armament complicat de la ei că noi singuri nu-l puteam înţelege” (V.A. Se pare că doar China. Dacă armata sovietică dispunea de o nouă armă – imitaţii ale acesteia erau folosite şi de către adversarii afghani după cca 6 luni de la fabricarea originalului. automate kalaşnikov AK-47 etc. oxidate şi rebuturi. Era străin. 624 Stephen Tanner. Noi aveam un automat. p. livrate de la egipteni 623. p. cum s-ar spune. Rachete aveau din Pakistan. le expedia pe cele neutilizabile. The Politics. 104. Altă opţiune pentru armamentul sovietic rezidă în posibilitatea utilizării de mujaheddini a efectivului militar de la trupele sovietice şi cele guvernamentale. 145 . 621 622 V.. Merimskij. Kalaşnikov. Turtă). Constantin Postică. 4. cu aparate pe care noi nici nu le cunoşteam. „El avea cea mai bună tehnică. era normal. „Mai înarmaţi ca noi. Roger Faligot. îl pregăteam..comparaţie cu automatul sovietic – 400 m şi puşca-mitralieră – 600 m. în scopul neutralizării dovezilor evidente referitoare la implicarea lor în conflictul militar sovietoafghan.. de aici panica provocată de această armă şi acţiunile ofiţerilor sovietici pentru a neutraliza acele informaţii 621. dar tu umblai cu automatul acela şi cu o vestă antiglonţ de vreo 30 kg” (I. Kabul).. p. Arsenalul militar al partizanilor afghani includea arme de sorginte sovietică sau imitaţii după acestea. 334. pistoale automate etc. SUA.. fabricate în Egipt şi China. 14. 153. Stingere – americane. dacă Egiptul a livrat automate vechi AK-47. Bur – englezesc.. arsenalul militar al inamicului era considerat sofisticat. a livrat Rezistenţei armament corespunzător 624.. Aveau armament pe care noi nici nu-l văzusem. care nu corespundea condiţiilor timpului. Aveau tancuri ruseşti” (Gh. angajat în modernizarea armelor. adversarii aplicau armament militar de dimensiuni reduse: explozibil fabricat deseori din improvizaţii proprii. ce fel de arme erau alea” (Vl. preferau să furnizeze partizanilor afghani arme de origine sovietică. 623 Afghan Resistance.. pp. iar Regatul Unit al Marii Britanii. dar ei erau înarmaţi cu diverse muniţii. mai pregătiţi. Rèmi Kauftfer. în baza propriei experienţe. În itinerarul conflictului militar. De altfel. Vojna v Afghanistane.. 71-101. Astfel. op.. Istoria mondială. atunci pentru Turcia Afghanistanul era un gen de „tomberon” al armelor din al Doilea Război Mondial.

Ca atare. Sfeclă). să fie aplicat însă de alţi reprezentanţi ai Rezistenţei: „Am văzut banda adunată. de exemplu blindatele şi. dar arma să nu i-o ia. cu repercusiuni tragice asupra combatanţilor sovietici: „Erau acolo şi stilouri care explodau. XXI asupra dezvoltării ştiinţei militare”. Pe larg erau aplicate kārèzele – canale subterane de irigaţie cu adâncime de până la 30 m.De menţionat faptul că în războiul din Afghanistan au fost testate diversele tipuri de arme. De acum. Drăghinel). „Intrai în kişlak şi găseai acolo un casetofon. era însă minat şi cum te trăsnea. XX încep. „La ei acasă. să rămână la altcineva. Cojocar). se ascundea. http://institutulmilitar. Se tindea astfel ca arsenalul militar să nu fie capturat de către sovietici. Influenţa conflictelor militare din perioada sfârşitul secolului XX – începutul secolului XXI asupra dezvoltării tancurilor. nu erau aşa multe. ci şi să le evite. 2010. în aceste breşe naturale partizanii afghani se refugiau în situaţiile tensionate. Manuscris plasat pe sit-ul Institutului Militar al Forţelor Armate „Alexandru cel Bun”. Menţinerea armelor constituia una din principalele activităţi ale mujaheddinilor. era principala lor armă” (A. apoi toţi ascundeau armele. se transmitea din mână în mână. soldaţii puneau mâna şi mureau” (V.2010). Spre deosebire de sovietici. în 625 Oleg Procofiev. „Mascau minele cu ilustraţii” (P. Ceban). fie ce ar fi. Malarciuc). 146 . mai ales. Institutul Militar al Forţelor Armate „Alexandru cel Bun”. Cojocari). mai multe erau jertfe umane decât arme. Vrabie). Se târau numai ca să nu-i iei arma. aveau intrări sub pământ ca nişte mine. Acest apanaj a constituit un element esenţial în avantajarea adversarilor în perimetrul confruntărilor militare. se vârau sub pământ şi ieşeau cine ştie unde” (A. (accesat în 15. de aceea combatanţii sovietici trebuiau nu doar să accepte aceste daruri. Chişinău. sec. şedeai cu picioarele sus deodată” (V.03. Matei). dar noi nu le ştiam” (T. Ţi-l dădeau ca ciubuc şi explodau. prinsă în ambuscadă. Mai ales aruncătorul de grenade se străduia să nu nimerească pe mâna ruşilor. dacă pe el îl va lua. numai să nu cadă. Aşa că la câte operaţii am participat mai mult luau oameni decât arme.pro. rezultatele se considerau după câte unităţi de arme au fost capturate. 68. „Mascau fructe pe copaci. Orice aferent al inamicului constituia o armă letală. băştinaşii aveau prioritate în cunoaşterea morfologiei terenului. „Unul a cumpărat o gumă de mestecat mică şi când a muşcat a rămas fără dinţii de jos” (V. instituind aşa-numitul război al kārèzelor: „Ei ştiau tare bine pământul. modul de comportare a blindajelor suplimentare de pe tancul sovietic T-55 625.md. „Ei ştiau locurile. p. Ofiţerii ne explicau să nu luăm nimic de la duşmani” (Şt. în Culegere de articole ştiinţifice din cadrul Conferinţei „Influenţa conflictelor militare de la sf. Drept consecinţă a acestor metamorfoze s-a instituit un complex de divinaţii. sec.

„Duşmanii puteau accede într-un loc şi să ajungă în altul”628. Amerika polučit golovnuû bol‘. p. 632 I. Put‘ na Salang. 631 Svetlana Aleksievič. genuliere în detrimentul forţelor sovietice: „Găseau bune poziţii. 15-21. op. 156. 13. 2001. Minciuc). Nu puteai trage în ei nici cu tunul. „Ei ne băteau cu pietre de sus şi noi nu aveam ce să le facem” (P. Cu automate chinezeşti.635 Militarii sovietici erau urmăriţi şi în spiritul tradiţiei ancestrale inexpiabile a răzbunării prin sânge. (I).. Moskva. iar duhii tot mai sunt vii. Odin den‘ .04.. Pb.. Corespondenţa din Afghanistan. în AiF.spb. selectau poziţiile strategice. op. op. „Noi câteodată ne duceam la operaţie şi numai locurile le găseam. 634 Ruslan Aušev.afghanwar.10. Vedeai cum cădeau pietre peste tine” (V.munţi.2001. „Prin kārèze duşmanii reuşeau deseori să se eschiveze” 632. 1992. Îşi trăgea aer pe gură.M. Sunt sigur că două mine lansate de noi în direcţia ceea nu i-ar fi suscitat o afecţiune esenţială”633. „S-au aruncat atâtea grenade. datată cu 12. „Kārèzele. Scrisori de la Serghei Bejenaru către Mihai Vakulovski. cit. 635 V. Adversarii erau consideraţi tacticieni buni. cit. p.. nici cu tancul. Am provocat un schimb de foc intens.. 627 626 147 . Unde intrau. Pe lângă fortificaţiile naturale (munţi. 86. 629 Ancheta. Nu-s. 3. în conformitate cu legea talionului – afghanii. ca şi cum erau acasă. Nici aviaţia nu te putea ajuta.. iar în deşert – toate izvoraşele”626. adversarii foloseau şi alte locuri recurente pentru consolidarea securităţii: locuinţele de lut. (Scrisoarea din Kandahar. Soldaţi români. DOSSAF. „Ofensiva în munţi este dificilă prin faptul că eşti orbit. (II). ca o broască. 633 V. în timp ce adversarii te văd foarte bine”634. în http://www. cunosc orice cărăruie. op. „Sunt mii de tunele”629. parcă era la 50–100 m dar până alergai. peşteri etc.. Prin urmare..I. în Alexandru Vakulovski. 628 Vadim Dudakov.). Nosatov. „Am pierdut o oră de urmărire prin stepa sălbaticului. oamenii ies din acestea ziua şi noaptea. kotoryj za tri. op. Internet-versiâ 05. 630 Ştefan Matei. Dynin. „Duşmanii ştiau toate locurile. nu ştiu” (Al. ru/vova/ . el gata era băgat în nisip şi nu-l mai găseai. hambarele.1988.1988). În nisip. Ştefan Matei. Grigoriev. şi dispărea” (A. când te uitai. 98. grajdurile etc. p. Florea). Sbornik.. încât eram cât pe ce să ne împuşcăm unii pe alţii. cit. „Ei repede se ascundeau. cit. pivniţele. „Din alt loc a ieşit alt duh”627. cit.. Frunză).. 117. p. noi nu le ştiam pe toate” (Carasemir). ca nişte fantome. p. S.. cu pietre în mâini”631. p. nr. înăuntru existau ascunzători” 630. Sălbaticul a evitat moartea prefirându-se într-un kārèz. Revistă de informaţii verificate. 38. Trofeev). 1987..

8. care se transmite din generaţie în generaţie.. Afghanskij dnevnik. De aceea. Răfuirea tribală era aplicată de către mujaheddini şi în cazul elementelor loiale guvernului de la Kabul 638. fie şi neintenţionat – s-a întâmplat adesea – acea maşină trebuia. ori de câte ori plecau în misiune. „Mă cunoşteau la faţă. Ca să te implici acolo.. 639 Afghanistan bolit v moej duše. totul fiind sub observaţie” (C. Cu vreo două zile înainte de ofensivă. Editura Ştiinţifică. 4.. pentru a se evita situaţiile fatale. i-au călcat. apoi veneau şi-i spuneau că pe morţii aceia trebuia să-i „cumpărăm”. p. p. acţiune pentru care se mobiliza întreaga familie a copilului. să sară în aer.. cât slujeşte. de la comunităţile săteşti până la cele mai înalte nivele. 148 .. 313. omniscienţi. Sunt cunoscute episoade când erau misiuni militare care aveau drept scop verificarea unor kişlakuri. Dacă nu-i „cumpăram”. Amelicichin). cunoşteau în detalii atât acţiunile militare ale sovieticilor. p. îmi ştiau numele. Ciugurean). praful se depunea imediat şi identitatea maşinii era astfel ascunsă până la întoarcerea din misiune”637. Pentru a neutraliza vindictele afghanilor. să clarifici nu vei reuşi niciodată” (I. cu tot echipajul. Cociaş). ştiam că la a doua cursă aveam să o păţim. decât să te aştepţi la ceva neplăcut.). Verstakov. combatanţii sovietici efectuau o serie de gesturi expiatorii: „Dacă o maşină a Armatei Sovietice călca un copil. Sergheevici). Novac). inclusiv în Ministerele Apărării şi Afacerilor Interne. Îl ştiau pe fiecare soldat. fiind astfel bine informaţi în privinţa acţiunilor întreprinse de către armata afghană aliată şi cea sovietică: „Duşmanii ne-au surprins exact pe poziţiile noastre de dislocare”639. Veneau şi ne spuneau: dă-mi atâta gaz.în profilul unui aer de familie 636. cit. satul era populat. adică semnalizau unul la altul. Afghanii erau bine informaţi. mai devreme sau mai târziu.. soldaţii ungeau numărul maşinii cu ulei. 638 V. Alteori. „Erau foarte bine informaţi. înseamnă că şi eu pe tine trebuie să te omor!” (N. p. 12. să „cumpere” morţii: „Au fost situaţii când băieţii au lovit afghani din neatenţie. op. iar în momentul intervenţiei sovieticilor se constata că nu mai era nimeni în sat (V.. Mit şi Epopee. adică totul ştiau despre noi” (I. să ucidă pe cineva” (V. ştiind mişcările noastre” (N. Era normal ca să dai ceva.. Slănină). „La ei este răzbunarea prin sânge. sovieticii erau somaţi să-şi corupă duşmanii. Garnizoanele sovietice erau supravegheate în permanenţă de către partizanii afghani. Mujaheddinii activau practic în toate structurile administrative. îşi revanşau rudele-victime: „Zic: Tu mi-ai omorât fratele meu.. 1993. Sorin Avram. Cociaş).G. care 636 637 Georges Dumezil. Bucureşti. cât şi viaţa cotidiană a acestora din perimetrul unităţilor militare: „Când mergem pe drum ei tot timpul îşi aprindeau felinare. totul ştiau despre noi (.

Radiovojna. pp.10.. pp. op. pp. 642 A se vedea şi B. Merimskij. ştiri false. Usmonov.by. Organ soûza pisatelej Uzbekistana. Te trimite A V. 210. Krys‘ko. Mirzaev. nr. fără să ne dăm seama. pp. pp. destul de eficace într-o societate tradiţională.1. presa. în Aktual‘nye problemy žurnalistiki: istoriâ i sovremennost‘. 641 640 149 . opyt). 429. practic. formy. Din acest considerent. 1988. Moskva.. 1987. Boris Gan. cit... Afghanii nu cotropesc pe nimeni. p. nr. fiind difuzate în limba rusă. 45-47. Mirzaev.. 3. în toate unităţile militare se găseau centre de interceptare (goniometrare)642. 1987. op. nauč. Moskva. Mirzaev. 4-41. Kak buržuaznye sredstva informacii organizuût vraždebnye propagandistkie kampanii protiv Afghanistana. doktriny.. Bannov. Al. rumori.7. Pe lângă metodele arhaice. MGU. V. Nikolaev. manifeste etc. 18-21.semnalau la distanţe mari..K. p. Soldaţi români. Poporul afghan are doar un singur scop: să aibă propria ţară. MGU. care utilizau limbile pašto/afghană şi dari/ farsi. V.. metody. cu camera ascunsă”641. Kudinov.afghan/excursion/room (accesat în 25. Apărarea oraşului Kalat. 2. incluzându-le în aşa-numitul război psihologic. zadači. 5. pp. cât şi ca o sursă de intimidare a moralului sovieticilor. 411-420. Jeffrey T. statej. Moskva. cit. se expunea un deziderat major al poporului afghan – independenţa – şi-i îndemna pe ostaşii sovietici să se retragă din Afghanistan: „Soldat! Ai fost trimis aici ca să omori afghani.1. Acest amalgam ideologic.2002). Panfilov. Iskusstvo.. 93-113. Kanaly. iar orice tentativă a sovieticilor de a neutraliza aceste semnale erau soldate cu eşec 640. IV.vitebsc. R. în Korespondent. 99-100. sensibilă la răspândirea de zvonuri denaturate. radiourile pirat. utilizate în sistemul de cercetare.S. Istoriâ i sovremennost‘. cu luminiţe sau diverşi indici de demascare. adresate sovieticilor. Neob‘‘âvlennaâ vojna: Teatr dejstvij – Afghanistan.85. R. Richelson.F. (Interviu cu Veaceslav Bojoncă). p. Sekrety psihologičeskoj vojny (celi. Pe larg se aplicau mecanismele de propagare a acestora – posterele. 25-31. Vojna v Afghanistane. A.S. era conceput atât ca metodă de mobilizare a populaţiei afghane. Alexandru Vakulovski. R. cit. erau aplicate şi mijloace moderne: „Noi am acaparat o casetă de la duşmani în care ne-au filmat foarte mult. op. ei doar îşi apără pământul. praktika. 1988. în ZV. Mujaheddinii şi războiul psihologic dversarii foloseau în mod abil mijloacele de contrapropagandă.G.. I. osnovnye napravleniâ vraždebnoj DRA propagandy.A. http://w3. iar unele materiale erau adresate în mod direct sovieticilor. 1987. Soldat! Puterea te minte. 1984. 102. p. Lucrau operativ. În unul dintre manifestele mujaheddinilor (scris în limbile rusă şi pašto). în VS. Minsk.S. în Aktual‘nye problemy žurnalistiki razvivaûŝihsâ stran. Sb. pp. Naučnaâ konferenciâ molodyh učenyh fakul‘teta žurnalistiki MGU. însă nu de intervenţionişti americani sau chinezi. Sistema vraždebnoj DRA propagandy: apparat. 1999.

mai târziu am aflat că acolo scriau şi altceva. găseam foi volante. cu tot felul de fleacuri” (A. dar asupra băştinaşilor acţiona” (S. Dar ceilalţi spuneau că au văzut afişe lipite pe munţi. Se spunea: Ivan. „Eu am văzut fluturaşi aruncaţi din elicopter. expoziţii foto. chiar agramat. ceva s-a întâmplat. Au un sistem de comunicare foarte rapid. Făceau presa aceasta undeva în Pakistan şi apoi o aduceau aici. Pleşa). Deodată se vedea. Acolo erau prefirate şi multe calomnii.. coroborate şi cu manifestări artistice (filme. spre exemplu. Pleşu). militari” (I.. Amelicichin). deja tot kişlakul ştia că tu eşti un om nou şi informaţia despre acest om se transmitea fulgerător” (I. La piaţă te puteai informa foarte bine. Dar pentru perioada aceea aveau un conţinut slab” (N. împotriva la tot. Ilciuk). era orientat totul împotriva noastră. orice informaţie nouă era imediat interceptată: „Deseori prindeam posturi de radio care emiteau în limba rusă.. te uitai era exact ca al nostru. Pe larg era aplicată dezinformarea. Era răspândită printre soldaţii noştri.. erau dezinformări împotriva armatei noastre. Mulţi chiar dacă răspândeau aceşti fluturaşi nici nu înţelegeau ce fac. cum duşmanii foloseau presa? La ei se publicau ziare. Când ne trezeam dimineaţa. De ce să se verse sânge? Nu vă vom lăsa nici pe unul viu dacă veţi continua tot aşa. ei puteau face aşa ceva. „Erau afişe pe care le puneau la porţile de acolo.). dar era desenat că ajungea la cunoştinţa fiecăruia mesajul. muzică. dar conţinutul era o insultă la adresa armatei noastre. „Propaganda aceasta la ei era foarte eficientă. pleacă acasă. deodată din aceasta făceau diverse creaţii. Domenco). În momentul acela era ceva foarte simplist. lansări de cărţi şi reviste etc. Dădeau în mod special câte o informaţie de aceasta cercetaşilor noştri. Acolo aproape nu era nimic scris. în sat. Dar o foaie volantă mi-a nimerit şi mie. municipiul Chişinău. Muzeul combatanţilor afghani din sectorul Botanica.. E clar că asupra sovieticilor nu influenţa. 150 . împotriva sistemului nostru. editându-se în întregime. Ilciuk). sistemului nostru. Era o dezinformare la ei foarte bine pusă la punct. departe de apropiaţii tăi şi de Patria ta”643. „De exemplu.. de genul Krasnaâ zvezda (editat de Ministerul Apărării al URSS) sau Komsomol‘skaâ pravda. sau în kişlak. Fie că a mers o maşină de-a noastră. Atunci era un mesaj foarte simplist şi neconvingător.la o moarte dezaprobată de toţi. dar ceva care nu era esenţial. Ei vedeau unde erau repartizaţi soldaţii noştri. grupe sau alţi oameni de-ai noştri. dacă venea un om nou. pentru a 643 Manifestul mujaheddinilor. Tendinţele sovieticilor de a efectua campanii de propagandă în comunităţile rurale afghane cu ajutorul brigăzilor artistice. Multe gesturi făceau ca noi să capitulăm” (I. Era o dezinformare totală. Elemente circumscrise războiului psihologic au fost sesizate şi de combatanţii sovietici: „Erau fluturaşi scrişi în limba rusă.

170. Însă obiceiurile lor vechi le interziceau acest ajutor. cit. japonezii dându-le centrale electrice. cit. instruirii şi echipamentului superior. Šebaršin. Rezistenţa afghană. op. Ilciuk). dar văzând că nu vin. propagandişti. 645 151 . Armamentul greu. Astfel. în ZV. C 644 Karpenko O. p. grâu. p. constituit în situaţiile tensionate. care reprezenta un sistem defensiv.1. am pornit mai departe”644. Acolo era periculos pentru aşa chestiuni. Eu nu cunosc nicio localitate unde am proiectat filme.. 411. iar încălcarea acestor măsuri de către afghani erau intransigent pedepsite: „Filme am arătat în locurile accesibile. pentru a neutraliza acţiunile militarilor sovietici. alături de formele specifice societăţii tradiţionale afghane.). conturbau duşmanul. erau soldate deseori cu insuccese. Oamenii aveau nevoie de ajutor medical. unde erau sate întregi. frăţii consolidate în casa războiului. dar nu şi în localităţi. IV. L. a reprezentat o metodă de acomodare (flexibilitate în arta militară) a afghanilor la noi metode şi tehnici de luptă. era oriunde şi înţepa ca şi o viespe. Ne-au pregătit intens (din punct de vedere propagandistic – n.. graţie acţiunilor antipropagandei mujaheddine şi tradiţiilor băştinaşilor care interzic aceste acţiuni. 1987. În peşteră unde trăiau duşmanii erau multe ieşiri. nr. a aplicat şi elemente moderne. Oameni care cunoşteau limba dari.. modern.V.1.n. puteau muri oameni. care erau foarte economice în peşteri. am aşteptat oamenii. comparativ cu cel al adversarilor. Markazele erau amplasate în ansambluri geografice favorabile condiţiilor de trai.avea un impact afectiv mai puternic. Le aduceau filme patriotice” (I. inspirate şi susţinute din exterior. acolo intrau medici. „În urma noastră au rămas câteva kişlakuri moarte. Aceştia mergeau dintr-un kişlak în altul. raidurile aviaţiei care bombardau de la o înălţime de 7 000–8 000 m. profesori. militarii sovietici erau frustraţi de insuccesele frecvente: „Duşmanul – un mojic bărbos şi agramat – ne-a privat de superioritatea aeriană. 211. la o înălţime de cca 50 m era o peşteră cu nişe. În pofida ţinutei. Petreceam anumite acţiuni ca detaşamente de ajutor pentru populaţia locală.8. Medicii acordau ajutor. castele. cu o solidă bază materială şi arsenal militar. op. Cociaş). Markaz-ul – tabăra mujaheddinilor ombatanţii moldoveni au surprins şi aspecte din markaz – tabăra mujaheddinilor cu tangenţe în aşa-numitul ribât 646. p. 12. dar nu-l distrugeau”645. „Sovieticii umblau cu propaganda. oamenii se temeau” (I. le mai duceau prin kişlakuri făină. de securitate şi de luptă: „Aici e peştera: un râuşor. Iz afghanskogo dnevnika. 646 Vezi Viorel Panaite.

Druţă).. cu sistem de ventilaţie” (I. Manoil. Cantonamentele mujaheddinilor erau asigurate cu rezerve de „saci cu făină. Mecanismul economic instituia o autonomie relativă a acestor garnizoane faţă de exterior: „Ei aveau în munte depozite.. „Sus în munţi spitalul duşmanilor era. spb. treptat. mujaheddinii erau asiguraţi şi cu spitale în pământ (P. 648 647 152 . carne. Dacă la începutul anilor 1980 partizanii afghani se retrăgeau în kişlakuri. Internet-Versia 05.). Ograničennyj kontingent. a mai apărut o problemă B. Žigunov. fiind supuşi ofensivelor intense. 26 janvier au 1 fevr. „Era o peşteră mică. Nouristan: La nouvelle retance afghane. (Interviu cu Stepan Gaidău) Despre ajutorul sanitar al Rezistenţei afghane în markaze a se vedea M.2004).. erau pregătiţi pentru iarnă. alături de lipsa acută a armelor. Guvernul de la Kabul lua diverse măsuri pentru a neutraliza acţiunile Rezistenţei sau pentru a crea dificultăţi în asigurarea cu echipament militar. Soldaţi români. a organizaţiei din provincia Parvan (3 octombrie 1982). 63. lăzi de zinc cu cartuşe pentru mitralierele de mare calibru” 648.. adresate Societăţii Islamice a Afghanistanului. cu produse (. în Nouvelle Observateur.V.. se impunea retragerea în munţi şi defileuri: „Familii întregi îşi lăsau casele. cit. 650 V. Olaru). Noč‘ bez vystrela.1998. În una din misivele lui Ahmed Shah Massoud. 1981.afghanwar. Baza care ne-a creat dificultăţi pe parcursul unui an şi jumătate era dotată cu ultimele inovaţii în domeniul ingineriei. a arsenalului militar şi a mijloacelor financiare.. Ochievschii). „În mod special luptau din munţi. se releva asupra deficienţelor cu care se confruntau partizanii afghani în cantonamente: „Actualmente. 651 Ilie Lupan..htm (accesat în 23. nr. Barry.ru/stories/3. Ruşii puteau să bombardeze liniştiţi. 3. acolo. Acolo se puteau depozita zeci de tone de combustibil. op. aveau alimente” (P. Gromov. p. op. produse alimentare şi arsenal militar”647. în http://www.lumină trasă. de peste tot locul erau” 649. „Duhii erau plasaţi în peşteri. averea şi se retrăgeau în munţi. p. Pe lângă baza materială solidă. 649 Alexandru Vakulovski. era toată acoperită şi creştea iarbă deasupra. „Era un fel de localitate în formă de farfurie unde ei păzeau” (Al..07. Acolo se găsea şi apă şi produse alimentare. aşa erau întăriţi” (A.. Acolo doctori şi din America şi din Pakistan. Între peşteri erau amplasate depozite uriaşe din beton armat. Unde intrau oameni era o gaură. „Tabăra adversarilor era veche şi avea diverse condiţii: avea rezerve importante de muniţii şi alimente ce le permiteau duşmanilor să se menţină câteva luni. Era făină.. ca o cameră. de unde ne atacau”651.. de unde nu ieşeau câteva zile. Ilciuk). Dubenco). Anglia. Olaru). depozite întregi de mine italiene. A. cit. 846. deoarece nu le făceau niciun rău”650. camuflată cu un tufar” (V.

A. 100. fiecare coabitant îndeplinea o anumită funcţie civilă (de exemplu. a impus un control strict asupra tuturor dukane-lor. Dacă pentru comandanţii Rezistenţei perioada de instruire constituia 4–5 luni. ce distribuie aceste articole. Markazele erau utilizate drept centre de reconfortare şi aprovizionare cu muniţii. Adversarii în optica actuală a foştilor combatanţi ctualmente. Zabrodin. V.dificilă: lipsa uniformei de iarnă pentru mujaheddini. Merimskij. Lâhovskij. Markazele erau amplasate nu doar pe teritoriul Afghanistanului. este imposibil să ne asigurăm cu haine şi încălţăminte pentru iarnă de pe piaţa internă afghană. op.06.) şi militară 654.1. îşi analizează foştii adversari afghani prin optica a două dimensiuni extreme: a răzbunării (e o dimensiune ce se include şi în perimetrul A 652 Corespondenţa lui Ahmed Shah Massoud.12. practic. cizmar ş. În altă corespondenţă (24. IV. în luna decembrie după colectarea roadelor).A. de obicei. iar acestor dificultăţi li se mai adaugă şi lipsa cuverturii pentru iarnă” 652. în http://artofwar. deciziile referitoare la acţiunile militare erau luate de mujaheddini. În cantonamente. erau deseori utilizate ca baze de instruire.. Primăvara partizanii afghani părăseau bivuacurile. ci şi pe teritoriul altor state. grădinar. 656 V. cit. Conform tradiţiei. liderul afghan specifica faptul că situaţia luptătorilor era atât de dificilă. 654 Vezi A.G. Safronov.. încât „majoritatea mojahedinilor împrumută încălţămintea şi hainele acelor care îi înlocuiesc pe poziţiile de luptă” 653. iar cele mai cunoscute erau cantonamentele din Pakistan şi Iran.a.1. de pe teritoriul Pakistanului a fost constituită în mai 1978. Guvernul recunoaşte faptul că avem nevoie de haine pentru sezonul rece şi încălţăminte... pentru a continua operaţiile militare ineluctabile. Spre exemplu. brutar.2005). prima tabără paramilitară. Vojna v Afghanistane. Operaţiile militare erau efectuate în perioada caldă a anului (finalizate. de obicei dimineaţa după servirea micului dejun şi al ceaiului 656. pp. 153 . în mod special. combatanţii afghani organizau un sistem specific de viaţă. 653 Ibidem. 87-88. în sezonul rece al anului. cit. p. pentru soldaţi era de 1–3 luni. op.shtml (accesat în 06. 67. 655 V. Cifra mujaheddinilor din amplasamente era completată şi cu dezertorii din armata afghană aliată şi a miliţiei populare (ţarandoy). Din acest considerent.ru/g/greshnow_a_b/ text_0040.M.. veteranii moldoveni. participanţi la războiul din Afghanistan.9.1982). De aceea. p. de aceea taberele din Pakistan şi Iran erau solicitate. iar în primăvara anului 1980 erau instituite deja 80 de formaţiuni paramilitare655.

Iar noi eram nişte unelte în mâinile Kremlinului”658. Cât să se fi purtat ruşii de bine acolo. „Nu i-am considerat niciodată duşmani pe mujaheddini. pentru că înţelegeam: ei îşi apără pământul. 20 septembrie. marcaţi de defulare şi traumatism. Sârghi).. dispărut fără urmă în Afghanistan.europalibera.. Aneta David. dar ce le-o trebuit lor să caute pe pământ străin. parcă îi susţin pe americani câteodată şi bat din palme (imaginar) când aud că efectuează câte o operaţie şi o câştigă (e vorba de acţiunile militare ale americanilor lansate în urma evenimentelor din 11 septembrie 2001 – n. dezagregat dintr-o formă particulară a frustrării. ci şi a cognoscibilităţii 657 Interviu cu Mihai Cebanu. conexiunea dintre foştii combatanţi sovietici şi populaţia afghană s-a inclus la frontiera dintre două civilizaţii insolite şi ostile. 154 .” 659. în altă ţară. Agresiunea militară a Uniunii Sovietice împotriva poporului afghan a fost repudiată şi de rudele participanţilor la războiul sovieto-afghan.2010). respectiv a foştilor adversari: „Ei îşi apărau pământul lor” (I. reflectat nu doar sub forma unor confruntări militare deschise. Cruciada afghană.)” (V.” 660. ţinând cont de experienţa tragică a conflictului militar. ca duşmani.. în http://www.. demnitatea.. Aşadar. ora 21:00-21:30. Astfel. Interviu cu generalul Nicolae Petrică.. Valentina Ursu.. Oca). În altă extremă se plasează cea de a doua categorie a veteranilor „afghani”. 71.. veteran al războiului din Afghanistan. 658 Ilie Lupan. cit. la BBC. libertatea lor.. Un veteran moldovean al războiului sovietic din Afghanistan. O parte dintre foştii combatanţi. p. originar din Goteşti. intervievată de jurnalista Ana Manole. Vă spun că eram consideraţi ocupanţi” (I. înlăturarea unui blocaj psihologic. „Noi am fost acolo ca ocupanţi.sindromului afghan). Raporturile dintre cele două tabere opuse au evoluat într-un context voalat al realităţii. consideră că o victorie fezabilă asupra foştilor duşmani (chiar şi simbolică) ar semnifica şi reevaluarea unei experienţe eşuate. iaca eu una. 660 Ana Manole. totuna ce să te amesteci în casa omului. în baza apoftegmei horaţiene bella matribus detestata. n-o pot înţelege şi gata.. Am o ură pe duşmani. mama ostaşului Gheorghe David. 2001. femeie neînvăţată. org/content/article/1957978 (accesat în 16. 659 Alexandru Canţâr. care estimează intervenţia militară a URSS în Afghanistan ca o tragedie a poporului afghan. Jomicu)..n. „Nu trebuia să intrăm în această ţară străină” 657. Cantemir. „Atunci noi am înţeles că nu se poate de obţinut biruinţă în Afghanistan. op. mulţi băieţi au murit. afirma: „Armata parcă e condusă de oameni învăţaţi.02. dar şi a înţelegerii tragediei afghane. Această categorie de veterani resimte ca necesară o vendetă plenară a morţii foştilor camarazi de luptă: „Simt că-s înrăit pe afghani.

1. drumurile de acces.1. separarea populaţiei băştinaşe în raport cu intruşii. şi împotriva lor” (I.2. clanuri şi . fiecare lupta împotriva la toţi şi apoi... coroborată în plan ideologic cu islamul. surprinsă din perspectivă istorică. Consideraţii preliminare a începutul secolului XX. s-au soldat cu înfrângeri. reflectate atât prin imagini extrase din creaţii gnomice populare. Cociaş). O retrospectivă istorică. au numit inexpugnabilul Afghanistan ţara jihadului 661. iar după realizarea acestui obiectiv se amplifică tensiunile intertribale. acest casus belli – ce au ca puncte de plecare incursiunile lui Alexandru Macedon şi perpetuate până la expansionismul Marii Britanii. pentru participanţii sovietici adversarii au suscitat sentimente de aversiune şi repugnanţă. Ilciuk). IV.reciproce. dar. ab antiquo. Amelicichin). psihologia liderilor de clan. ci luptau şi între ei. E o constatare vernisă. Aceasta li s-a transmis din punct de vedere genetic” (N.. a specificului mentalităţii orientale evidenţiază: dezechilibre social-politice (forţele centrifuge şi de unificare a statului). mai pe scurt. să-şi impună autoritatea. iar tendinţele de cucerire. cit. n-a eclipsat însă nici conturarea unei imagini marcate de episoadele de violenţă sau tendinţa de etalonare a unor valori general acceptate: abilităţile de luptă şi intrepiditatea adversarului. 155 . fiind impresionaţi de capacităţile combative ale populaţiei de munteni. păşunele.. Însă unificarea naţională. ba cu alţii.2. era axată pe convergenţa unui deziderat major – lupta pentru independenţă. luptau familii.. op. Luptele IV. Rusiei ţariste şi URSS... europenii. refractare marcată de: perplexitate vizavi de un nou spaţiu social-cultural. Tihonov. Într-o formulare laconică se evidenţiază tradiţia războinică şi mecanismul de înglobare a afghanilor în perimetrul conflictelor militare: „Ei luptau nu numai cu noi. deoarece afghanii au demonstrat ostilităţi excesive în faţa incursiunilor străine. iar unele triburi mari asigurau protecţia altora mai mici).1.. ambiguitatea conceptului de adversar. când îi trebuia era de partea la toţi” (I. fiecare în parte. strategie şi tactică de luptă specifică etc. care tind. cât şi prin reflecţii proprii. L 661 Û. „Luptau împotriva noastră. p. Deşi. unificarea triburilor împotriva duşmanilor externi.N. diacronică. grosso modo.. Pentru militarii sovietici chestiunea cea mai pregnantă a constituit-o identificarea adversarului. aspectul fizic şi somatic impropriu. marcată de instinctul puternic de libertate şi individualism. „Se poate spune că ei toată viaţa luptă: ba cu unii. mozaicul multinaţional şi tribal (printre cauzele esenţiale ale clivajelor tribale erau sursele de alimentare cu apă. În dinamica istorică a societăţii afghane se constată un ciclism. 6.

Chişinău. prin hărţuirea permanentă a adversarului. de regulă. statele cu un potenţial demomilitar redus. 1941–1945 664). se reduceau efectivele militare ale acestuia. instituie un conflict de durată. http://institutulmilitar. treptat acestea au fost înlocuite de formaţiuni mici (constituite din 8–20 de combatanţi) şi mijlocii (formate din 20–100 de oameni). În realizarea acestui obiectiv. în linii generale. dispersate pe întreg teritoriul şi care. 2002. p. Potrivit acestui concept. sec. Univers Enciclopedic.. printr-o rezistenţă îndelungată şi tenace constrâng adversarul să renunţe definitiv la desfăşurarea acţiunilor militare.md . 664 Iurie Gârneţ.pro. sec. părţii slabe 662. „Era războiul de partizani.. Manuscris plasat pe site-ul Institutului Militar al Forţelor Armate „Alexandru cel Bun”. 195. Dacă la începutul anilor 1980 mujaheddinii aplicau tactica de luptă în contingente mari. prin aplicarea de furnale. 2010. prin acţiuni sinergice. instituind însă un handicap adversarului prin insuficienţa valorificării efectivului uman şi tehnicii militare.. prin igniţie. în Culegere de articole ştiinţifice din cadrul Conferinţei „Influenţa conflictelor militare de la sf. cit. în vederea înfrângerii forţelor adversarilor. op.03. prin intoxicarea apei. a recoltelor şi a aşezărilor. prin constituirea unui gol demoeconomic. 323. XX – încep. favorabilă. 45-46. recurgeau la războiul de gherilă (cu elemente de strategie identică ca şi în războiul din Vietnam şi războiul de partizani din URSS.2010). 662 156 . stabilind astfel o formulă de pace. XXI asupra dezvoltării ştiinţei militare”. Republica Moldova şi războiul viitorului. The politics. fapt ce submina aplicarea tehnicii militare sovietice în toată amploarea: „Era un război ascuns. mobile. manevre derutante). a împuşcat şi a fugit” (N.2. în vederea înlăturării pericolului extern ineluctabil. atacau prin surprindere cu rapiditate şi impetuozitate. Tipologia şi periodizarea conflictului militar ntervenţia sovietică în Afghanistan. timpul de noapte. (accesat în 15. Noi nu ştiam pe I Vezi Afghan Resistance. evitau acţiuni militare deschise. 663 Stephen Tanner. 82-83. pp. Bucureşti. s-a inclus în tipologia conflictelor asimetrice.1. O istorie sinceră a poporului român.. instruite în taberele pakistaneze şi iraniene. prin evacuarea populaţiei şi distrugerea. foloseau abil condiţiile favorabile lor (relieful muntos. Florin Constantin. A ieşit. neorganizate şi confruntări deschise.. Rezistenţa afghană a evitat operaţii militare în câmp deschis prin implicarea tuturor forţelor. p. conform principiilor răscoalei tribale 663.2.IV.. sprijinul populaţiei băştinaşe. Institutul Militar al Forţelor Armate „Alexandru cel Bun”. care poate fi considerată drept o perioadă combatantă a populaţiei afghane. Instituirea aneantizării. pp. iar demoralizarea era configurată prin starea de insecuritate creată. Partizanii afghani manifestau un spirit ofensiv. Cârci).

„Chiar şi în condiţiile când nu luptam. că ei există. incapabile să reprezinte o forţă puternică împotriva armatei URSS665. Strategia de menţinere în câmpul vizual al adversarului constituia una din tradiţiile militare ale afghanilor. Întoarcerea. Minciuc).. în toată seara era schimb de foc. Îşi făceau treaba cât puteau şi când simţeau că-i bâja. în linii generale. niciodată nu ştiam unde se afla inamicul. cât dovedeau. cit. 107. Ochievschii).n. şi dintr-o parte” (Al. din ce parte se va 665 666 V. Şi dispersaţi” (Al. au aprins prima şi ultima maşină.A. cât şi cele de modificare a strategiei mujaheddinilor.. o grupă acolo. „Pe parcursul operaţiilor militare. Oca).. Pe noi ne-au informat că ei nu umblau mulţi. să distrugă ceva (. Ei nu ieşeau în atac niciodată: hai la ura! Mergea coloana. „Efectuau ambuscade. De menţionat faptul că pentru militarii sovietici senzaţia de chietudine.. Incursiunile inopinate generau pierderi de echipament militar. Asta era principala lor tactică.. Şi asta tot ne obosea” (N. Vojna v Afghanistane. Eu mai n-am dat duba (era să mor – n. umblau până la 9 oameni. Ucideau până când venea ajutorul. Petrică). Beşleagă). „Tot timpul aveam impresia că sunt urmărit” (V. Aşa era. Ana Manole. considerate ca epifenomene. iar ubicuitatea acestora reverbera anxietatea. 4. situaţii defetiste.) sub un astfel de foc” (Vl. p. Gobjilă)..). cel mai des. cădeau şi atunci băieţi. Merimskij. dacă era posibil. dacă nu. „Nu umblau mulţi. că ies după colţ şi mă taie” (O. Detaşamentele partizanilor afghani erau apreciate în mod derizoriu ca neorganizate. 667 Ştefan Matei. o ştergeau. în mod special în munţi. Trebuie să împuşte. Casiadi)... (I). „Se întâmpla că şi din tufari puteau să te nimerească” (V. „Principalul era ca noi să ştim tot timpul că în jurul nostru sunt duşmani (.. suscitau panică. Vroiau să demonstreze tot timpul că ei sunt. marcând însă şi scene de sucombări şi estropieri... nu veneau. „Duşmanii atacau prin surprindere şi de aceea purtam întotdeauna automate şi trăiam cu frica în oase” 666. au şi şters-o” (Nicolae).unde să ne ducem. oriunde. şi-i tot. 157 . Să vină deschis în unitate. începeau să ucidă. intempestivitate şi omniprezenţă invizibilă a adversarului era mai dificil de suportat decât prezenţa vizibilă a inamicului – profilul virtual a reprezentat catalizatorul de bază al mefienţei: „Aveam impresia că bandiţii sunt peste tot.. Grupe mici. op. Inamicul era sesizat în permanenţă. Vrabie).) O grupă aici. De specificat faptul că superiorii militari sovietici. au subestimat atât acţiunile de luptă. dar ei erau 2–3 la o companie de-a noastră” (I. „În orice clipă de după vreo piatră de la marginea drumului puteam fi atacaţi”667. „Duşmanul poate să te lovească şi din spate. p..

Conform strategiei aplicate de Rezistenţă. 672 Arkadij Malyš. Rasskaz byvšego râdovogo. În cea de-a doua etapă. 670 Pavel Creangă.. op.. Retragerea soldaţilor: se înapoiau soldaţii care oricum se demobilizau. s-a cutremurat pământul. Odată s-au spars toate ferestrele din cazarmă. se caracterizează prin faptul că nu s-au efectuat acţiuni militare active şi de amploare (excepţie ar fi cea din Paktia în anul 1987). Togda nagrad ne davali. la fel era considerat tensionat pentru starea psihică a combatanţilor: „Nu-mi place mie această linişte” 671. săreau ferestrele” (I.01. p. considerent negativ asupra stării psihologie a soldaţilor şi ofiţerilor”668. 83. 66. ca şi cel efervescent. cazărmile.. în VK. Reliefarea prezenţei continue a constituit în esenţă una din tacticile de luptă ale afghanilor. Prima etapă marchează intervalul decembrie 1979–1982. Aplicarea tancurilor şi blindatelor din cauza infrastructurii precare şi a munţilor s-a dovedit ineficace. 671 Ştefan Matei. Â hoču. A explodat un depozit de armament. „Încercau să pătrundă. Domenco). chiar 668 669 Pavel Creangă. În aceast interval. În mod convenţional. constatăm trei etape ale războiului sovieto-afghan. trupele sovietice şi-au fixat poziţiile în zonele şi obiectivele (în apropierea bazei de infrastructură. au retras tehnica veche şi au adus înapoi alta nouă. Gorbaciov la conducerea Uniunii Sovietice (1985) şi tratatele de la Geneva (din ianuarie 1985) care au generat problema retragerii trupelor sovietice din Afghanistan.. 29. (I). iar asigurarea efectivului militar sovietic era în declin..1988.) în fiecare zi”672. 1982 – mijlocul anilor 1980. „Mujaheddinii supravegheau fiecare palmă de pământ. Contextul silenţios.. cit. p. Â hoču.deschide focul. să distrugă ceva.S. Etapa a treia are ca punct de cotitură alegerea lui M.n. „Duşmanii efectuau incursiuni asupra militarilor noştri (sovietici – n. intruşii erau semnalizaţi prin considerentul că sunt prezenţi pe un teritoriu străin fiind supravegheaţi passim şi atenţionaţi continuu. 158 . În acelaşi context. chestiune finalizată la 15 februarie 1989.. În linii generale. Dar pe ruşi nu-i ghidezi uşor. surselor de alimentare) strategice ale Afghanistanului. Din acest motiv ne aflam întotdeauna în tensiune.. Au fost cazuri când maşini cu oameni explodau chiar la ieşirile de aprovizionări”670. acţiuni defensive şi contraofensive. URSS înregistrând şi cele mai mari pierderi umane.. „Undeva se ascundea duşmanul invizibil ” 669. constituind. sovieticilor li se configura o stare defetistă. mai curând. are loc escaladarea conflictului armat. p. dar înapoi veneau tinerii. s-au desfăşurat cele mai acerbe acţiuni militare. 3. unii combatanţi au surprins tertipurile autorităţilor sovietice. încălcându-se astfel acordurile internaţionale: „În ’86 au retras 6 regimente.

Druţă). care de obicei mergeau în urmă (la „curăţarea” localităţilor. Eu am fost demobilizat la ora 4. Distrugem tot. de obicei. afirma: „Armata a constituit o marionetă în mâinile politicienilor moscoviţi şi ale celor din Kabul.).. cinci tone” (Z. în AAS. considerată a fi ziua retragerii armatei sovietice din Afghanistan: „Vreau să accentuez că armata a fost retrasă la 15 februarie. cât am fost noi în Afghanistan. 7. ei deja au raportat faptul că «Triumful puterii populare în Afghanistan este în desfăşurare»”673. din perspectiva armatei sovietice putem realmente vorbi despre poli administrativi indirecţi – o „dominaţie peste un spaţiu care se extinde ori se reduce prin cucerire militară”674. Noi ne duceam şi ei veneau (s. însă Moscova comunica: „contextul militar-politic din RDA este favorabil” şi „din cele 286 de judeţe şi sectoare.. în provincia Hazny din sud-vestul ţării. p.)” (N.). Adică pe noi ne-au retras şi apoi iarăşi ne-au implicat” (V. nr.. parafrazându-l pe Oliver Roy.. oficial se considerau eliberate doar 438 (14%)...3. op. Referindu-se la corelaţia armată– politic. Petrică). 159 . IV. dar noi am luptat până în mai.n.. din cele 286 de centre administrative ale Afghanistanului. op. Spre exemplu. cit.2. Oliver Roy. regimentul acestora. cit. de trei tone. din cele 3 018 de kişlakuri abandonate. În ansamblu. Ofiţerii înţeleg că toate acestea sunt nişte iluzii. p. ceea ce nu avea nicio bază. La sfârşitul anului 1983. spre exemplu. cifra incluzând şi localităţile rurale sau complet distruse 676. constituia avangarda – n. p. 676 Vezi Muzaffar Olimov. „În Kabul veneau şi în ’88 maşinile cu bombe. în martie 1985. Astfel. Acest considerent a fost sesizat şi de unii foşti combatanţi: „De fapt. 40. 1989.de două ori mai mult” (Anatol). 6. jurnalistul rus Mihail Leşinskii. Controversată este şi data de 15 februarie 1989. fixăm drapelul guvernului din Kabul. Au hotărât. noi tot timpul biruiam în orice luptă în munţi. pe 15 februarie. doar 35 erau supravegheate de guvernul de la Kabul şi 124 parţial.n. mâine se vor întoarce duhii şi vor reduce la zero toate cuceririle noastre. Poli militari-administrativi remlinul a hiperbolizat consecinţele victorioase ale operaţiilor militare sovietice din Afghanistan. ca în provincia Herat să consolideze puterea populară... Eu am fost din securitate. cronicarul oficial al războiului sovieto-afghan. n-am avut treabă cu armata sovietică. p. Politicienii sunt mulţumiţi. Cu armele se poate hotărî orice. 675 Vezi Naša bol‘ Afghanistan.1. considerau ei. Se mobilizează un regiment sovietic şi aliaţii afghani. Se dădeau instrucţiuni Statului-major. 59. apoi ne întoarcem în Kabul. sunt eliberate 206”675. 60 K 673 674 Interv‘û s Mihailom Leŝinskim. 4.

cu efectiv militar. Cantab. indiferent de amploare. 66-67. menţineau securitatea şi controlul a cca 20% din teritoriul ţării – „s-au mulţumit să menţină marile axe. inclusiv cu minarea terenului din zonă şi aplicarea unor măsuri de cremalieră: „Erau terenuri minate de vreo 3-4 m şi nu aveai chip nici să ieşi” (V. cit. op. cit. V.. cit. includea în mod special partea centrală (cu relief în preponderenţă muntos).M.. Nicolas Werth.4. O parte a efectivului militar sovietic. în mod special cel din aviaţie şi unităţile specializate. care era subordonat administraţiilor consiliilor islamice ale mujaheddinilor. în valea Panjshirului şi Herat. alături de forţele guvernamentale afghane. specifice contextului. D. Safronov. conduse de un ofiţer sovietic şi un comisar politic afghan. în gaze şi în petrol. Afghanistanul a fost divizat în 7 centre geografice. 679 Vezi Ian Derbyshire. 70. Horia Şerbănescu. cit. de est şi sud-vestul ţării (Dasht-i-Margo şi Registanul) – un semipustiu. lipsit de infrastructură. în limitele arterelor Bahram–Jallalabad–Kandahar. cu o rezonanţă substanţială în istoria războiului sovieto-afghan. unde era o singură intrare” (I. Ioan Scareş.A. 160 . În funcţie de importanţa strategică. pp. Aceste focare militare.1. acestea reprezentau mai multe centre de putere 679. op. s-a implicat în operaţii militare la scară extinsă (munţi. oraşele principale. izučaûŝie boevye dejstviâ v Afghanistane. p. p. op.. V. Din punct de vedere militar-administrativ. pentru a menţine controlul zonal 678. C 677 678 Stèphane Courtois. pp.2. 21.la sută din efectivul armatei sovietice. 2. pustiu) 681. Principalele direcţii ale acţiunilor militare onfruntările militare (în literatura sovietică. „Noi eram înconjuraţi de sârmă ghimpată. op. nr. 66. 28-30. p. era minat. în VZ. strategie etc. IV. V. op. 1991. Polučen neocenimyj opyt – tak sčitaût amerikanskie voennye specialisty. cit. 681 Vezi V.. De fapt. 683. numărul total al acestora a însumat cifra de 400 680) – dintre cele două tabere beligerante – Rezistenţa afghană şi armata sovietică (însoţite din umbră de forţe speciale sovietice şi de forţele aliate) – s-au conjugat în patru direcţii: de-a lungul frontierei.. 1000 m şi 3000 m. Lâhovskij. Regiunea geografică a Afghanistanului arondată de administraţiile consiliilor islamice ale mujaheddinilor.G. Doroşenco). Zabrodin.M. Cornel Scafeş. au fost surprinse şi din mărturiile foştilor combatanţi din Republica Moldova. p. zonele bogate în cereale. erau nominalizate sintetic – operaţii militare. 680 A.. fiind coroborate pentru protecţie. cit. 82. Ghizatulin).. op. Jean-Louis Pannè etc. Zabrodin. Lâhovskij. a căror producţie era evident destinată Uniunii Sovietice”677. Gobarev.A. p.. garnizoanele armatei sovietice erau dislocate la o distanţă de 500 m. Aceştia urmau să aplice forţele militare. spaţiu arid (sub 100 mm/an). A.

sintagmă ruptă din altercaţia discursului oficial al Kremlinului despre război. cit. 39. conform sintagmei aplicate de indigeni. 686 Corespondenţa particulară a familiei Alfёrova. era nominalizat drept Valea Blestemată – o zonă plină de praf. 685 Alexandru Vakulovski. de multe ori. 138. de acolo putea să te împuşte cu aruncătoare de grenade”685. zelyonkă (verdeaţă). Gorâčaâ zemlâ: sovetskie vojny v DRA.. 472. 684 Ana Manole. sovieticii). Mă uitam la locul acela şi mă lua groaza!” (Svetlana Andreeva).. topos care i-a marcat pe combatanţii moldoveni până la limitele unui topofobii: „Când treceam Salangul spre Uniunea Sovietică era un loc care se numea Valea Morţii. cu tentă simbolică. Cruciada afghană. l-am luat pe Saşa. Râdeam. Neam oprit în Văgăuna Morţii. Ochievschii). 79. Şoferii au sesizat şi specificul itinerarului din această zonă: „În Dalină (Vale – n. de 1 000 de kilometri formată din fluviul Amu-Darya (anticul Oxus. 161 . Moskva. 11.. p. de după stânca aceea se împuşcă.. „Această vale soldaţii o numesc Cuibul de Viespi”687. acolo era zona verde. Bucureşti.. p. „Într-un raid.)... Taranenko I. piemontană. Un regiment s-a îmbolnăvit de malarie. un ostaş tânăr.05. Fii atent. duşmani? Ieşiţi să vă arăt eu!. Noi ne temeam de zona verde.. la o înălţime de 4 000 m. Znanie. p. se intersectează cu un deşert vast care.e.. „Din trecători şi văgăuni se împuşcă”686. călduri insuportabile. darya – în limba persană semnifică mare sau fluviu)... El însă s-a urcat pe un deluşor şi: Unde sunteţi. „Ne-a zis să trecem de locul blestemat.Teritoriul de frontieră al Afghanistanului cu Uniunea Sovietică reprezentat de o câmpie înaltă.a. Pericolul extinderii conflictului armat şi în interiorul URSS. în scopul asigurării mobilizării 682 Vezi Anton Zischka. Se povestea că demult a fost tentativa Marii Britanii de a ocupa Afghanistanul.. total neprietenoasă 683. Această regiune septentrională a Afghanistanului. Soldaţi români. habitat al diverselor convieţuitoare – şerpi şi scorpioni 682. pe măsură ce coloana se deplasează drumul se extinde” (C. dar când am făcut cale întoarsă duşmanii au deschis foc”684. f. op. Lupta pentru puterea mondială a bumbacului. îi zic. prima maşină merge cu 40 km iar ultima cu 180 km/oră şi nu se ţine de prima. Pul-i-Khumri.1981). aflat la confluenţa fluviului Pandş şi apele Vacşului care se revarsă din Pamir.I. (Scrisori din Afghanistan. 687 Studenikin P.n. militarii n-au putut ieşi. p.. prevăzută drept o acţiune militară strategică de acoperire.A. (Interviu cu Mihail Malancea). indică drept suşă ciocnirile militare dintre populaţia băştinaşă şi intruşi (englezii. „Până la Kandahar era aşa-numita Valea Morţii” (Al. 1988. Cebanu). 683 Francis Dvornik..

. fiind însă şi regiuni favorabile agriculturii. şi importante zone strategice. decembrie. Unul dintre atacuri a fost îndreptat împotriva unei baze industriale. Teama că atacurile vor duce la represalii sovietice l-a determinat pe prim-ministrul pakistanez să anuleze operaţia” 688. în scopul distrugerii taberelor de mujaheddini 690. a instituit măsuri intense de securitate la hotarele de sud. Drumuri încercuite de munţi. am intrat vreo 10 km şi apoi prin emiţător comandantul unităţii ne-a chemat urgent înapoi” (O. s-au desfăşurat unele din cele mai semnificative operaţii militare dintre sovietici şi afghani. 28-30: (II). 24-27. trupă specială. Oprea). care au reprezentat bastioanele de bază ale Rezistenţei antisovietice. Despre acest incident de frontieră a se vedea şi Dusco Doderand. Linia de demarcaţie sovieto-afghană nu era respectată nici de aviaţie. pp. 227. bazate pe oaze urbanizate. Loise Brancon. ianuarie. Permanent ne aflam la controlul graniţei. op. Jeffrey T. p. 30-31.. Războiul din Afghanistan. Richelson. mobilul operativ.. în TG. Smert’ v. pp. înzestrat cu armament.) Eram bine echipaţi” (I. 463. Heretic in the Kremlin.forţelor proprii. Confruntări aeriene cu ţările limitrofe. din oraşul Hayraton şi până lângă Kabul. În pofida mecanismului impetuos al securităţii graniţei Uniunii Sovietice. mujaheddinii au pătruns până la 25 km în interiorul sovietic. numai cu ajutorul câinelui (. 690 S. Vălean). (I). (III). având teritoriul nostru stabil. 2003. p. Gudali). 2002. „Trebuia de ajutat grănicerii noştri ca să-şi îndeplinească sarcina lor. În aceste centre administrative. minate cu explozibil acoperit cu plastic. în mare parte cauzate de confuzia demarcaţiei liniei Durand. pe care nu-l putea detecta niciun aparat.. Jallalabad. 2002. deminam drumurile începând de la frontieră. tehnică specială” (A. în anul 1987. erau efectuate de către armata sovietică şi cea afghană: „Odată mai nu am ajuns în Pakistan. „Am făcut parte din grupa de grăniceri. 689 Vezi Alexandru Stratulat. cit. din punctul de vedere al infrastructurii. aşa era declarat oficial” (I. Incidente de frontieră cu Pakistanul. Costrov). la 3 octombrie 1987 două elicoptere sovietice au aterizat în apropierea oraşului pakistanez Chitral. 688 162 . armata sovietică însă fiind amplasată pe teritoriul statului vecin: „Erau misiuni tipice pentru apărarea graniţelor sovietice de sud. octombrie. Kandahar etc. iar după ce Ministerul Afacerilor Externe al URRS şi-a cerut scuze în mod oficial. dar pe partea cealaltă. totodată.. Echipe de comando sovietice au efectuat diverse misiuni în Pakistan. 1990.. susţinute de irigaţii. De exemplu. Copyright. Cele mai dinamice regimente militare sovietice erau cele din Bahram. pp. Gorbachev. Scripnik. focare ale conflictului militar care reprezentau. adică pe teritoriul Afghanistanului. Am participat la multe operaţii. echipajele au fost eliberate 689.

. op.n. Âkimovič.. kogda proezžaeš‘ po nei.1983.” 695. Cele mai tari atacuri erau aici. ripostau. „Kabulul se află la o distanţă de 180 km de Jallalabad. tabloul sinistru al Kandaharului era sintetizat în următoarele versificări: „Ce-i acela Kandahar? Muşte. coloanele de maşini sovietice erau supuse de multe ori incursiunilor din partea adversarilor.. La 10–20 km stau posturi pe fiecare munte. Vadim Dudakov. „Coloana care înainta pe drumul Bahram-Kabul a dat peste un câmp de mine” 694. Aeroportul era situat într-o depresiune. Sub aspect tactic.04. p. 697 Ibidem.). p. dar rezolvau. op. în PU. cit. „Kandaharul a fost cea mai fierbinte zonă de război. în acest bastion activau cca 40 de formaţii paramilitare 693: „Din Bahram şi până la Kabul era cel mai periculos. În anul 1983.. duhi şi coşmar.. Budni Kandahara. Vezi V.Din cauza pericolului iminent al Rezistenţei afghane.. 694 Gherman Boikov. 693 L. cit. primeau bătaie. când treci prin ea. ca 6 avioane să stea deja de veghe” ( Radu B.. R. est‘ čiornaâ ploŝad‘ takaâ. cel puţin era destul să ataci un post. un teatru de acţiuni militare acerbe dintre sovietici şi mujaheddini: „Podul Kandaharului. sistemul de securitate era pus la punct. Cântecul acesta l-a scris locţiitorul politic al companiei noastre”696. cit. râuri subterane” (A. inima bate – t. p. acolo e toată apa subterană.T. cit. Rašidov. 03... Ostaşi-internaţionalişti.. 82. care păzeau şi aeroportul. Soldaţi români. serdce b‘ёt (La marginea Kandaharului se află o piaţă neagră. ambuscade în halta coloanei sau în fluxul intens 691 692 A.. În acelaşi context. la aerodromul din Bahram (aflat la 60 kilometri de nordul Kabulului).G. de 10–20 m. creau curse.. Casiadi). Čikišev.V. adversarii aplicau furnale.. sta o maşină blindată cu 10 oameni. fiind cel mai mare din Afghanistan.. Kandaharul a reprezentat. şi cei din Kandahar primeau bătaie în fiecare zi” (O.. era „un oraş plin de duşmani” 692. chiar este un cântec cu Na samom kraû Kandagara. 27. 163 . astfel. 92. drumul trecea prin trecători. (Interviu cu Anatolie Deleu).. stau câte 6–7 soldaţi. Amelicichin).. 696 Alexandru Vakulovski. Verstakov. aici erau cei mai buni struguri.. op. (Interviu cu Stepan Gaidău). p.. Pylaet gorod Kandagar. Andrei Greşnov. patrulau în permanenţă două avioane sovietice echipate cu arsenal militar 691.). 695 Svetlana Aleksievič... op. „Între Jallalabad şi Kabul trebuia numaidecât să treci pe un drum unic. p. 39. Trofeev). Kandaharul a inspirat mai multe poezii lirice ale combatanţilor sovietici. În folclorul soldaţilor sovietici erau configurate creaţii artistice ce reflectau mediul ostil. De exemplu. 4. Nu a fost niciodată ca să nu străbatem fără împuşcături” (N.. A fost un atac puternic”697. „Pe cei din Bahram eu i-am văzut noaptea luptând cu unităţile speciale ale americanilor. Kandaharul. al doilea centru important al ţării.

împuşcături. p. pentru că era foarte stresat. ne-au împuşcat basmacii. Furtună). Şoferii se deplasau pe aceste odografe – drumuri ale vieţii 700 – cu viteză maximă pentru a evita ploaia de cartuşe.. din Pul-i-Khumri. 2. ca să trecem mai rar una de la alta. 701 V. Corespondenţa particulară a familiei Alfёrova. distrugeau. Ne temeam. Traseele morţii (drumurile minate) marcau emoţii.. anxietate pentru combatanţi. (Interviu cu Stepan Gaidău). dar uneori viteza mare ne salva de la moarte – zburam peste mine şi nu explodau” (N. „Odată mergeam la operaţie în Kandahar şi înaintea mea a zburat un proiectil. „Când ne-am întors în batalion. Amintirile rămân. p. de regulă. doar şoferul a fost rănit la mână şi maşina a fost ciuruită”699. Cum este vorba: nu beleai ochii. n-ai să vezi casa” 698. sigur că lucrau lunetiştii. Duşmanii aşteptau..02. apoi scăpam” (V. Talpă). prima şi ultima maşină din coloană.. care asigurau securitatea acesteia: „Mergea coloana.. ştiind dacă este mai mare viteza.). mâncam bătaie numaidecât acolo. Eriomin. dacă nu dovedesc o şterg. „Am trăit momente când şuierau gloanţele deasupra capului. Bătrânac. Şi aşa s-a întâmplat că ei împuşcau ca să reţină coloana. unde a fost cel mai fierbinte punct de lucru. Drumurile bărbăţiei. 11. Doar când îi puneam automatul la gât şi-l frigea soarele. Dacă în faza iniţială a războiului această intempestivitate marca un impact nefast asupra vieţii şi moralului combatanţilor sovietici. pe urmă retrăieşti momentul de ţi se urcă părul în cap. 164 . (Scrisori din Afghanistan. dacă mergeam ca săgeata (în sensul că maşina se deplasa la viteză maximă – n. împuşcau mai mult în maşinile mai mari” (M. acolo mulţi băieţi s-au pierdut.. atunci şi probabilitatea de a nimeri sub foc este mai mică” (Vl. Nu ne auzea când îi ziceam să oprească sau să micşoreze viteza.. şi-i tot” (Nicolae). din lunetepuşti. Ei.. atunci schimba viteza.. 4. Pul-i-Khumri.. mergeam cu maşina blindată din Bahram la Kabul şi la un moment am auzit şuierat de glonţ – poate câţiva centimetri de lângă cap.1988.al transportului.. 698 699 Ibidem... de aceea acceleraţia mare pe aceste itinerare constituia una dintre metodele eficace de protecţie împotriva minelor: „Şoferul maşinii noastre conducea cu viteză foarte mare: 75–80 km/oră. se străduiau să ne disperseze la 20–30 metri de la maşină la maşină.1981). cât dovedesc. „Lângă Bahram. Medvejonoc). 700 P. treptat s-au elaborat diverse forme de neutralizare a ofensivelor: „Când coboram de la Bahram nu era zi ca să nu fi primit bătaie. Toată coloana mergea şi unde erau mai mulţi duşmani.n. război ca războiul. am scăpat teafăr.. au aprins prima şi ultima maşină. în Învăţământul public. dacă a fost posibil şi încep a ucide. conducându-se după următoarea formulă: „Nu-ţi distrage atenţia nici pentru o secundă” 701. Slutu). 24.05. ne străduiam să mergem cu viteză maximă.

. 55. cele mai bune aule.. cu benzină. 7.. Acolo nu a rămas nimic.M. o vale inexpugnabilă. Afghanistan bolit v moej duše. cit. dokumentah. Pe urmă au aprins 12 maşini cu motorină. Explozii pe aproape de tine din aruncătoare de grenade... însă era şi o mare concentraţie de duşmani. cu vederi frumoase (spre deosebire de alte părţi de acolo). (Interviu cu Valeriu Morari). ca imersări ameninţătoare asupra întregii coloane de transport: „Acum noi numai cât ieşim la însoţire în Kandahar. În completarea acestor informaţii războinice. cu un puternic impact moral asupra sovieticilor. aşa-numitele suculente 702. Roşu. constituind o verigă de legătură între sudul şi nordul ţării. acelaşi autor transpune tabloul incursiunilor militare: „Dar când ne ducem la acţiuni militare.. adică butoaiele cu petrol. dar totdeauna duhii.. . din tun fără recul. Alteori tactica pământului ars era aplicată şi în scopuri defensive: „Duhii au incendiat pentru a se retrage neobservaţi. maşini BMP-uri. Din această zonă se efectuau diverse 702 A se vedea G. 706 A. Afghanistan. Borovik.. Profizdat.. Zboară gloanţele pe deasupra capului. Facem drum ca să treacă coloana cu muniţii.. p.). Au rămas doar pereţii de lut” (Olga Căpăţină)... Între două generaţii. motorină pentru tancuri... Acţiuni militare de amploare s-au efectuat şi în valea Panjshirului. adică cele mai bune locuri. din aruncătoare de grenadă. svidetel‘stvah očevidcev... a constituit-o incendierea automobilelor de aprovizionare cu combustibil. Al. Eŝё raz..07. Posle Afghanistana... cu producţie pentru brigadă. 2. Bočarov. 703 Corespondenţa din Afghanistan. 165 . Moskva. 94.N. Aşa în toată ziua câte 2–5 maşini” 703.Un tip de luptă aplicată de mujaheddini. numai cât ieşea colb” 704.G.1988. Scrisori de la Serghei Bejenaru către Mihai Vakulovski. p. În una din misivele din Afghanistan erau adnotate informaţii referitoare la suculente. I. 1990. toate satele fiind distruse intenţionat. acolo un pic e mai straşnic. 705 Ibidem. ca să nu aibă duşmanii provizii. Într-o zi au aprins o maşină de-a Voentorgului (şefului de depozit – n. numai să nu bem apă” 705. op. din arme de ţintaşi aprind câte 2–3 maşini.Afghancy” v pis‘mah. în Alexandru Vakulovski. Scrisoarea din Kandahar.. p. În aceste zone s-a practicat tactica pământului ars şi intoxicarea surselor de apă – pentru a-i lipsi astfel pe adversari (metodă aplicată de ambele tabere) de condiţii de supravieţuire: „De la Kabul şi până la Bahram erau vreo 40 km.. „Aruncau otravă prin fântâni.. Aici erau locurile unde creşteau vii. p. Soldaţi români. p. 704 Ibidem. poziţionată la nord-est de Kabul. Când a venit Armata a 40-a a distrus toate aulele şi toate satele ce erau de la Kabul până la Hândan. Dynin.n. Stăm la bloc. 35. datată cu 09. constituind un sistem de securitate” 706.

01. a creat o solidă reţea de spionaj. în taină”708. 08. fostul preşedinte al KGB 709. Snegirev. care era numărul efectivului militar.Sh. 79-80. 29. 22. inclusiv printre ofiţerii voştri şi generali. dar şi a eternului revoluţionar latinoamerican Che Guevara (1928–1967). În această regiune geostrategică. Kriucikov. 360. afirma: „Cu 24 de zile înaintea operaţiilor militare aveam o imagine completă a planurilor de acţiune ale superiorilor voştri. „avea drept obiectiv neutralizarea mecanismul militar al sovieticilor” 707. Oamenii mei erau pretutindeni. Ciarikar şi trecerea Salang. în AAS. Krûčkov. inclusiv numele comandanţilor voştri. deja cu două săptămâni înainte de începerea acţiunilor militare. cit.N.. Peter L. 8. p. 708 Vl. în cele mai mici amănunte. Gabriel Peneş. a generalului francez Charles de Gaulle (1890–1970).2002. Massoud a fost recunoscută de către V. fiind pregătiţi ideologic de către comandanţi politici. Unii prezentau informaţii pentru bani. p. în Trud. p. dislocarea trupelor sovietice. p. îşi preDjihad vblizi. 1. 36. inclusiv despre blocada Stalingradului din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. op. Ilciuk.1992. şi-a perfecţionat tactica de luptă. pp. Cunoşteam toate detaliile.. Avea cunoştinţe solide despre istoria URSS. unde vor fi dislocate forţele de comando. alţii deoarece ne simpatizau. Asupra acestui aspect estompat se referea şi I. Soldaţii lui A. 236. Afghanskie vstreči. Nekrasov. În consecinţă. aplica strategia de dispersare a trupelor militare pe mai multe fronturi sau de extindere a ariei de acţiune. inspirată de experienţa şi teoria liderului chinez Mao Zedong (Tzedun).ofensive în Kabul. potrivit Favoritului.Sh. 6. op. Ahmed Shah Massoud. timp de un deceniu.. 1991. Massoud erau dotaţi cu armament modern. Bahram. nr. cunoştea limba şi literatura franceză. Într-un interviu acordat jurnalistului rus Vl. Genadij Korž. Bergen. Massoud fixa un sistem complet de cercetare. analiza. Rezistenţa afghană. cât şi ale celorlalţi lideri regionali. alias Leul din Panjshir.N. au respins nouă ofensive majore ale armatei sovietice. Cunoşteam toate detaliile: ce obiective vor fi supuse bombardamentelor.A. cit. în NV.12. partizanii afghani conduşi de legendarul Ahmed Shah Massoud (în limba dari semnifică Favoritul. fostul şef al serviciului de cercetare al Armatei a 40-a: „Când terminam planificarea operaţiei.A. Activitatea operativă a serviciilor de contrapropagandă sovietică a lui A. dintre care a cincea şi a şasea au reprezentat cele mai semnificative confruntări militare din istoria războiului. în Libertatea de duminică. 1953–2001) – afghanul care a câştigat Războiul Rece –. Fiind sprijinit de experţi americani. vedeam că Ahmed Shah. Generalul Massoud – Che Guevara al Asiei. Vezi V. 2001. cit. Ahmed Shah Massoud: Sredi moih agentov byli i sovetskie generaly. 4-5.. op. 707 166 .. p. pp. care ţinea sub vizor atât acţiunile armatei sovietice. 709 V. Sneghirev. ce arme vor fi aplicate. nr.

) am încercat de mai multe ori să cucerim aceste locuri bogate. 712 Ilie Lupan. o piatră preţioasă. lazurit. care evident se împărţea. smaralde şi noi (militarii sovietici – n. Veniturile totale ale lui A. Pentru sovietici Panjshirul reprezenta o zonă importantă din punct de vedere geostrategic. însă nimeni nu mai era. Au căzut şi mulţi băieţi de-ai noştri” 710. curăţam toată infanteria. s-a dat una din cele mai grele lupte. Dolghii). foarte frumos. tancuri. 5-6 km pe zi efectuam. Ultima oară. Ilciuk). Ghizatulin). Acolo nu era numai Ahmed Shah. cit. Se poate spune că la el în mină lucrau sclavi. (Interviu cu Veaceslav Bojoncă).n. în defileul Panjshir.Sh.Sh.) Panjshirul acolo în trecătoare. „Raionul pe care îl ocupa el (Ahmed Shah Massoud) era foarte bogat în lazurit. unde era vândut. în septembrie 1982. ca să nu mai vorbim de maşini blindate. Petrică). de unde scoteau afghanii diamante şi le dau pe armament” 711. Eu eram în unităţile de transmisie. şi nici populaţia. 711 167 . era o caravană de-a lui... „Ţinea (A. Printre ei lucrau şi prizonieri – soldaţi şi ofiţeri de-ai noştri. Soldaţi români. ci multe bande. cit. însă constituia şi o atracţie din punct de vedere material. op. Ilciuk). Alexandru Vakulovski. lazurit. cu rucsacuri pline” (I. A fost foarte nereuşită. apoi ne înlocuiau alţii” (M. Noi veneam acolo. „Prin munţii aceia au şi pietre scumpe” (V...venea populaţia care fugea din aceste raioane. Erau multe ieşiri spre Pakistan” (N. Mărturiile foştilor combatanţi sovietici relevă eşecul URSS în regiunea Panjshir: „Prima mea operaţie a fost în Panjshir. care e foarte scump. „Eu am fost în Roha. Trebuia să luăm legătură cu Statul-major. „Se zicea că există zăcăminte de diamant. fiecare a ţinut câte o lună. Cum să menţinem în secret dacă aveau interese reciproce? Dar ei puteau să scurgă informaţia care putea uneori se parvină chiar şi din rândurile noastre” (I. op. Aceste deziderate au stat la baza confruntărilor militare dintre cele două tabere: „Acolo era bogăţie mare.n. Adică se transmitea că până pe data respectivă trebuie să părăsiţi acest raion. avea zăcăminte de diamante. atunci era în munţi. de fapt erau 50 km de lungime acolo. Extrăgeau acest lazurit. camioane. pietre semipreţioase. La noi cum era tactica? 7 km băteam înainte. Pentru acesta primeau bani. Duşmanii aveau armament teribil. „De fiecare dată mâncam bătaie. Nu se respectau operaţiile în secret. un kg costa 350 de dolari americani.. Noi am intrat în Panjshir. care era transportat cu animalele în Pakistan.. Massoud. Usatâi). Massoud – n. Nici duşmanii. 710 Ilie Lupan. Personal am participat la trei operaţii de luptă în munţii Panjshirului. am avut o pierdere mare. deşi nu ştiam concret unde se află zăcămintele” 712.. între care se împărţea lazuritul” (I. căci după câte ştiam am pierdut vreo şapte elicoptere militare.

reprezenta o zonă favorabilă sub aspect geoclimateric şi geostrategic.. Jurcenson a înaintat afirmaţia ipotetică că regiunea Panjshirului ar fi constituit în Antichitate locul legendarelor mine ale regelui Solomon (965–928 î. cu un băiat de la mine din sat. 714 G.. p. Štaba. Ûrgenson. op.. bombardamentele. cunoscut încă din secolul XIX prin cabaline şi ca un punct fructifer bogat 715. Ea ar aduce Angliei în mod indirect bogăţiile incalculabile mai mari. constituiau. era locul de naştere a mai multor oameni renumiţi din ţară. Heratul ar ajunge vaca de muls a Indiei nordice. p.. Independenţa financiară. ar acoperi toate cheltuielile prilejuite de ocupaţia Afghanistanului şi pe deasupra ar mai spori şi veniturile bugetare ale statului. iar alţi experţi le estimează la câteva sute de milioane dolari 713. 13. nr. Acesta ar fi însă cel mai neînsemnat dintre avantajele pe care le-ar aduce cu sine ocupaţia. Davydov. Turk. 717 Mark Urban. Heratul era considerat de Marea Britanie ca o eventuală „staţiune britanică. p. Gamil‘ton. şi capacităţile de luptă i-au permis lui Massoud să-şi asigure în totalitate debitele militare. m-am dus ca mitralior. fiind estimat şi pentru aeroport. argument bazat şi pe sursele toponimice 714. ca să nu stau în regiment. potrivit unor informaţii. cu case confortabile etc.. tipo-lit. pp. Eu.). Èlek. 60 mil.. cit. La sfârşitul secolului al XIX-lea. Acest centru important avea şi o valoare simbolică considerabilă.realizate în urma comercializării smaraldelor pe piaţa mondială (în deceniul al nouălea al sec. pierderile de vieţi umane şi traumele fizice au marcat episoade de violenţă în peisajul ostilităţilor dintre cele două tabere adverse: „În provincia Herat ne-au ridicat pe alarmă. inclusiv faţă de cea din exterior.. 6. 95-96. ca şofer. 168 . Hr. cit. oferindu-i cheia Asiei Centrale” 716. a reprezentat o altă bază solidă a Rezistenţei afghane. 715 A. XX un kilogram de smaralde valora 3 600 dolari americani). op. de dolari. terenurile minate. pp. astfel numai în ianuarie mujaheddinii (numărul total al acestora era de 5 000 de oameni) au asasinat 60 de funcţionari guvernamentali 717. Okruga. Confruntările militare sovieto-afghane. 13 716 Jan Myrdal. în AAS. 2000.-par. Geologul rus G. eu. Heratul.. ca mitra713 A. 1911. instituind şi o importantă reţea de spionaj.. Voen..una dintre posesiunile cele mai sănătoase şi mai plăcute.. El. ambuscadele.. Regiunea Heratului din vestul ţării. aflată în apropierea Iranului. . Taškent‘‘. La răspântia. 49-50. Acţiunile militare ale sovieticilor în Herat s-au intensificat în mod special din anul 1982. Problemy vosstanovleniâ ékonomiki Afghanistana. 4.. Afghanistan (Geratskaâ i Kandagarskaâ provincii). care a contribuit la respingerea ofensivelor sovietice.

băiatul dinaintea mea era un moldovean din Şoldăneşti. Vojna v Afghanistane. Şoferul a primit contuzie.. Seara am înţeles că au mai chemat pe alarmă încă un detaşament de cercetaşi. în zonele cu o importantă poziţie geostrategică.. „Ei vroiau. ministrul Apărării al Republicii Afghanistan. Apoi se ridicaseră studenţii. din dreapta.. străvechi oraş întemeiat încă din timpul lui Alexandru Macedon.. Cu rachete mai trăgeau în noi. dar şi economică. capitala Afghanistanului. el a mers pe aceleaşi urme. ci să mergem cât mai repede. dar din câte auzisem. p. fapt care de altfel necesită forţă.... care de curând venise în armată (nu ştiu nimic despre el. în capitala Afghanistanului au fost sesizate diverse acţiuni militare deschise împotriva Uniunii Sovietice. era plin cu maşini arse” 718. „Când ajungeam în apropierea Heratului. A mers pe urmele noastre pe acelaşi drum. cu scopul evident de a păzi administraţia afghană prosovietică. Soldaţi români. „În februarie 1980. care se revoltau pentru a fi retrasă armata. la începutul anilor 1980 era ritmat de un flux demografic intern şi cifra o populaţie de 1 000 000 de oameni. şi cartierul militar sovietic era considerat un oraş relativ protejat de acţiuni antisovietice.. În pofida acestui fapt. când s-a ridicat tot oraşul Kabul. 169 . Pentru combatanţii sovietici aceste centre erau percepute drept focare ale războiului din Afghanistan.. dar ai noştri îi bombardau imediat” (Gr. Tulbur).. se vede că în timpul acela a fost pusă mina între noi şi ceilalţi care au trecut. ca atare. Noi toţi am 718 719 Alexandru Vakulovski. De la acel moment trecuse undeva două ore. dar a călcat pe o mină. mai eram încă câţiva băieţi din echipă. nu-i ştiu nici chiar adresa). când toate garnizoanele din oraş şi de la periferie au fost blocate de populaţia civilă. Nu ştiu cum. S-a urcat băiatul acesta la volan. începeau împuşcăturile. (Interviu cu Ivan Spatar). să ia Kabulul. Muhhammed Rafy.. ştiu doar că i-a sărit o bucată de carne. Acţiunile militare dintre forţele prosovietice şi Rezistenţa afghană s-au purtat. în maşina mea. poate aşa a fost momentul lui. Datorită staţionării efectivelor militare sovietice. Au fost tancuri răsturnate. iar cea mai amplă acţiune a constituit-o insurecţia din 20–23 februarie 1980. Kabulul Nou şi Kabulul Vechi. Ianuarie şi februarie 1980 erau aproape două luni de zile de când venise sovieticii. încât a solicitat ca armata afghană să fie condusă de sovietici 719. alături de mine şedea un alt moldovean. era atât de derutat de evenimente.. Când mergeam a căzut roata de dinainte.. mulţi au murit care erau în patrulare. care scanda lozinci antiguvernamentale şi antisovietice. acolo era bombardat” (Al.. „În Herat era grav. 98. Când treceam pe drumul acela.lior. V. Nu trebuia să ne oprim. Au fost multe tentative. Merimskij. Josan). astfel. Slutu).A.. deja din spusele altora” (M. Kabulul.

Ne păzeam să nu vină asupra noastră. Gromov. 35. Referindu-se la evenimente din 20–23 februarie 1980. Vasilevskij. p. Trofeev). Deodată. cum ne duceam în acţiuni militare. Afanasiev.V. după aceea s-au început ‹‹curăţările››. deseori eşuau. kişlakul fiind bine populat..1. În unele cercetări şi referinţe despre intervenţia sovietică I 720 721 A. 723 Al. graţie serviciului operativ de informare al adversarilor. A. cu aparaturile acestea. pentru că ştiam tot ce se face cu Pakistanul.fost ridicaţi pe alarmă.. „Săpam tranşee. 722 B. conform necesităţilor de război” 722. cit. ci au denotat şi anumite concluzii. Gromov. ci viceversa. făceam goniometrarea cu astea. Au fost cunoscute cazuri când. estima impactul acestui eveniment asupra amplificării măsurilor de securitate: „Evenimentele din 20–23 februarie din Kabul au devenit pentru noi nu doar imprevizibile. S-au relevat următoarele: contingentul militar nu se afla pe un teritoriu amical. Aceste misiuni. finalizate cu moartea a 300 de oameni. Alexandru Vakulovski. generalul B. aşa şi nu am intervenit” (A. s-a evidenţiat şi o microanaliză a situaţiilor conflictuale. Novac).. p. „La 22–23 februarie toate străzile principale ale Kabulului erau pline de insurgenţi. Soldaţi români.. ocupând fiecare din noi poziţiile sale. IV. Rošu. 72. Combatanţii moldoveni au inserat opinia referitoare la implicarea din exterior a Rezistenţei în evenimentele din Kabul şi tendinţele sovieticilor de a intercepta semnale. prindeam cu ajutorul undelor astea tot ce era secret” 721. fost comandant al armatei sovietice din Afghanistan.. În acelaşi context. unde trebuia să fie slujba noastră.. înainte de atac. în baza tehnologiei de specialitate: „Pe data de 2 februarie – cu alte maşini. efectuarea unor acţiuni ofensive şi distrugerea arsenalului militar din acestea723. 170 . (Interviu cu Victor Pricop). ştiu că pe data de 23 februarie a venit o bandă din Pakistan” (Al. op.5. O formă de confruntare militară dintre combatanţii sovietici şi partizanii afghani a constituit-o „curăţarea” în localităţi. „Curăţarea” în localităţi maginiile de mai sus au surprins o viziune de ansamblu asupra luptelor dintre cele două tabere adverse.. ce trimiteau din Pakistan.. tot cu aparatură secretă – am venit în Kabulul Vechi. au fost blocate accesele la centrele administrative” 720. însă în oraş. Ne duceam la operaţie când ne ridicau pe alarmă. Moartea soldaţilor noştri în lunile ianuarie şi februarie a impus superiorii Armatei a 40-a să ia măsuri de siguranţă pentru trupele noastre..2. Prin „curăţare” se înţelegea localizarea aşezărilor adversare. Ograničennyj kontingent. în momentul declanşării misiunii militare se constata că locuitorii s-au refugiat (V. Moi zemlâki. Ochievschi).

şi atunci ideea devine absurdă. trebuie să fii nerod de tot ca să faci o grosolănie de genul acesta. 185-187. cit.. Cum mureau oamenii civili? (.).06..din Afghanistan a fost vehiculată ideea că soldaţii sovietici.. Flamarion. „Se selectează. torturau prizonierii de război 724.1999. cit.. dacă vrei să trăieşti. pp. 1986.. 306. op. 726 Nina Neculce. pp. E o chestie să omori oameni civili. iar tu deja vei selecta materialul. pp. s-o argumentez. 5... chiar şi în timpul operaţiilor de „curăţare” a localităţilor. 70. op.. când ne arunca în kişlak. putem vorbi de un My Lay în Afghanistan 725 ? E un subiect ce nu comportă un caracter retoric.. Aefai. Amnesty Internaţional. am omorât. L. În unele misive ale combatanţilor se fac referinţe la scenele militare şi inerenţa macabră de distrugere fizică a adversarilor: „Acum umblăm ca fasciştii prin auluri şi-i mântuim pe duşmani. p. Spovedania generalului Nicolae Petrică. cit. ci chintesenţa acestei chestiuni estompate. toată lumea civilă – babe. Nicolas Werth.. cit. Vezi Geoffrey Regan... în Accente. Raport 1988. 7. Nicolae Petrică. în literatura de specialitate. p. iar acum nimeni nu se mai uită că acolo pot să fie şi bătrâni. adică lupta s-a transformat în asasinarea oamenilor civili? Da. n-a fost. 727 Omul secolului XX. 322.2002. dar. London. pp. 29-31. Paris. 7. dar este o argumentare. În acelaşi perimetru. Amnesty Internaţional. aceasta scriem. Totul depindea cum se ducea lupta.. pp. soro-lume: o lacrimă ca un strigăt de alarmă. 160-162. de 724 Svetlana Aleksievič. 205-209. decimau populaţia civilă..05. Lume. 1987.. atunci. Sunt nişte chestiuni speculative. 1988. 397.. Stĕphane Courtois. militarii sovietici au sesizat ambiguitatea acestui aspect reflectat în mijloacele de informare. Elin. Au murit oameni civili. da-ţi explic cum am omorât. când se ducea lupta. Nu purtăm nicio vină pentru faptul că natura a născut politicieni netalentaţi. Aici se omoară unul pe altul. p. Peter L. pp.. pp. toţi nu vroiau să împuşte. Jean-Lois Pannĕ etc. op. copii. 58.. Cu alte cuvinte. Le raport 1987. Din acest considerent.. aspecte deseori dificil de sesizat. Eu vreau să argumentez chestia aceasta. op. cit. Aproape în toată ziua umblăm la operaţiile acestea.. Se ducea războiul.02.. La început. moşnegi. Caleley care a ordonat masacrarea a sute de vietnamezi la My Lay în anul 1968. a omorârii adversarilor.... însă nimeni n-a pus vreun copil de 10 ani la perete ca să fie împuşcat în ceafă. p. copii.. În ce constă? S-au omorât oameni civili. 01.. p. Stephen Tanner. 27. în JC. În acest context sunt relevante şi informaţiile furnizate de Amnesty Internaţional: Amnesty Internaţional Report 1986. 06-12. p. Paris. n-a fost aşa ceva. Andrei Saharov. Îi greu să împuşti în oameni. 171 ... op. e vorba de configurarea unei experienţe incomunicabile. ţărani – se duceau să se ascundă într-o casă sau într-o grotă. un subiect care îl poate înţelege doar acel care a trecut-o nemijlocit 727. 685-688. Bergen. Neskol‘ko žiznej. şi copii” 726. Referinţele combatanţilor la acest subiect surprind focalizarea unei dihotomii: adversari – populaţia civilă.. cit. aceasta nu scriem. op. bebeluşi. 178-179. Generalul Creangă suspectat de crime de război..2009. în Flux. 725 E vorba de cazul locotenentului american William L.

Vrabie)... Novac). poate dintr-o parte. Dacă intrau duhii în localităţi. iar pentru ei este om matur. de strivit tot.... „Când se desfăşura operaţia militară. chiar dacă nu aveau armă. Aşteptam. populaţia era anunţată de către autorităţile locale. să ţină arma în mână. făcând provocări imediate” (V. „În primul rând. ca să intri în casă. acesta a fost motivul că se împuşca populaţia paşnică” (P. Atunci ce făceam? Aruncam o grenadă pe geam. Cei care erau cu musca pe căciulă nu ieşeau” (Carasemir). ei începeau să împuşte sau să bombardeze. chiar dacă el are 12 ani. pp. Pur şi simplu. „Înainte de a se desfăşura vreo luptă în kişlak. nu pot să mă sacrific. da..” (V. Eŝё raz. Erau oameni paşnici care nu aveau cu noi nimic. normal puteau fi în casă. Erau raioane de duhi pe care noi le ştiam conform coordonatelor.. îl înconjuram cu tehnică militară şi duceam tratative cu populaţia civilă ca să iasă din localitate. poate din spate... luau oaia subsuoară şi măgarul de gât. Ajder). Dar restul rămâneau şi după aceasta se începea operaţia. nimiceau tot la nivel cu pământul. ci trebuia să fie cu toată lumea. el nu avea ce căuta acolo.. Astfel trebuia să se apere ca să scape. În timpul operaţiei tindeam să neutralizăm duşmanii. trupele de comando bombardau tot.. toţi se omoară.. dacă eu arunc grenada prin geam şi acolo este un civil. ne asiguram dacă sunt sau nu duşmani.. Nu este vina mea că. iar populaţia paşnică să fie cruţată” 728. populaţia paşnică a început să arboreze fanioane albe. şi duşman. mergeam în cercetare. în pofida faptului că are 12 ani. acolo însă la 12 ani au dreptul să se însoare. pentru că atunci când apăream. „Când vroiam să luăm un sat.unde urlau. până la pământ .. Şi numai după aceea satul era supus atacului” (V. 228-230. Comandantul batalionului. Gata. Dar este o chestie: vârsta de 12 ani la noi desemnează un copil. „Sufereau şi femei şi copii. poate şedea cu arma în faţa noastră.. pentru noi este copil. Iar populaţia băştinaşă care făcea parte din bande era înarmată. Şi ieşeau cei care erau paşnici. trebuia. Olaru). şi civil. Noi ştiam dacă erau. Borovik.G.. Druţă).. care exploda. noi ştiam că acolo de unde se vocifera erau civili şi nu bombardam.. Afghanistan. infanteria. a ordonat să se împuşte doar în duhi. şi copii. Având armă: este deja altceva fie că mă omoară el pe mine. ţipau.. „După începerea luptelor militare. plângeau. ce mai aveau acolo şi mergeau afară. fie că eu îl omor pe el.. Se întâmpla că băieţii ieşeau la luptă piept la piept şi începeau să împuşte primii. şi bărbaţi. Dar dacă el şedea acolo eu nu aveam de unde afla: este ţăran sau pur şi simplu duşman. În acest caz. „Erau nevoiţi să «curăţe» satul 728 A. noi ziceam: Oamenii paşnici să iasă din kişlak. Artileria. Unde puteau să fie. să nu rămână nimic” (P. puteau să-ţi taie gâtul. 172 .

Spre exemplu. dar nu vroiau să iasă şi au fost nevoiţi să «curăţe» tot satul” (V. atrocităţile. Au fost aşa cazuri. băieţii se sălbăticeau” (I. ca simbol al virilităţii. . În acelaşi perimetru. de a fi omorâtă. Altfel se prezenta chestiunea că aceştia îşi apărau ţara730. acţiuni calificate drept infracţiuni de război 729.. Domenco). potrivit combatanţilor. au rezultat din faptul că soldaţii se înţelegeau pe ei înşişi ca pe o comunitate răzbunătoare. 304. Cruciada afghană. „Se mai adaugă şi răzbunarea” (O. op. transgresări comune tuturor războaielor.. La datoria de a răzbuna moartea camarazilor din solidaritate bărbătească” 731. şi excese ale răzbunării). 188 din oraşul Chişinău. 2006. brutalizări (acestea fiind considerate.. jafuri. Pentru sovietici... siluiri. Autoreferat al tezei de doctor habilitat în drept. p. 729 Alexei Barbăneagră. Vezi Ana Manole. În linii generale. Drept urmare a ataşamentului faţă de tineri a hotărât să urmeze cariera pedagogică.. Evident. Reîntors la baştină s-a angajat în funcţia de educator la creşa-grădiniţă nr... Răspunderea penală pentru infracţiunile contra păcii şi securităţii omenirii. devastări. incendieri de locuinţe. infracţiunile de război. Doroşenco). se circumscriu şi constatările combatanţilor: „Deseori băieţii se înfierbântau. Vălean). 731 Omul secolului XX. alţii răspundeau cu aceeaşi cruzime la violenţă. p.. copilul cu arma în mâini a fost considerat un pericol de moarte. nu excludem injoncţiunile acerbe. cazuri aberante de genul militari cu psihicul dezechilibrat nu au constituit excepţii nici în cazul războiului din Afghanistan.. aşa cum s-au dovedit pentru armată. cât şi faţă de exitusul camarazilor. moldoveanul Sergiu Condrea a participat la o operaţie de protejare a 100 de copii afghani. 29. cit. Astfel. cutare. p. „Unii vedeau ferocitatea dintr-o durere cumplită pentru libertatea călcată în picioare. al vindictei.. Le-au spus să iasă.Solicitat de ziarişti s-a realizat un film despre el – Dădacul cu mustăţi”. de toate.. 173 . dimensiune ce se aronda mecanismului de revanşare atât faţă de propria personalitate. „Multe dintre crimele împotriva populaţiei civile. 99. a existat totuşi o cutumă a războiului: populaţia afghană care nu se opunea acţiunilor militare ale sovieticilor evita riscul de a fi supusă unui atac armat. Homicidul populaţiei civile a reprezentat un tip de vendetă a combatanţilor sovietici. parcă vroiau să se răzbune” 732. 732 Ilie Lupan. Auzeam s-a curăţit cutare sat. Să vezi că prietenul tău l-au împuşcat. 730 Situaţii tensionate din Afghanistan au marcat evidenţierea unor calităţi înnăscute ale combatanţilor.acela şi de casă şi de masă. Chişinău.

cei 1 551 de delegaţi ai marii adunări tradiţionale Loya Jirga. nu-i atingeau. ca ţara să-şi menţină neutralitatea. iar Said Mansura. 156. l-a desemnat. o situaţie când. tot prin mijloace nonverbale. în dimensiune laxistă. Muftauddin Safi. despre starea lor familială. deasupra capului. cit. Krûčkov. Na zaŝite revolûcii. acţionând şi asupra rivalităţilor interne: „Ieşeau din partea lor delegaţi care spuneau că sunt neutri. cit. ne povestea nouă.. op. pe Hamid Karzai preşedinte „al administraţiei islamice de tranziţie”. absolut deloc. Zelёnye kraski žizni. Politica de pacificare. S-a constituit o înţelegere tacită dintre băştinaşi şi sovietici referitor la evitarea reciprocă a confruntărilor militare. etnie. la fel pledând şi în 1941. instinctul de supravieţuire a conexat taberele antagoniste733. Acest context era definit în mod special de Marele Consiliu ( Loya Jirga). 235-236. era marcată de ralierea comunităţilor rurale. 734 A. Laurinčukas.1983. „Erau sate paşnice unde nu erau duşmani. considerent care. nici avioanele. Ahmed Shah Massoud a încetat ostilităţile pe parcursul unui an. În anul 1915. reuniţi în prezenţa regelui Zahir-Shah. A fost şi aşa ceva” (S.11. nepoţilor. Soldaţii. El verifica o mare parte din Panjshir. indiferent de ideologie. iar la cel din 1985 a fost condamnată intervenţia URSS în Afghanistan. Noi nu-l vom atinge. în Naš sovremennik. m-a marcat în a atenţiona şi asupra acestui aspect sensibil al lucrării. Ilciuk). veteran al celui de-al Doilea Război Mondial. Diplomaţia populară n contextul războiului sovieto-afghan.2.1. contrar dispoziţiilor oficiale. trib şi naţional (la această treaptă se consideră echivalentul unui referendum). 735 V. De specificat faptul că diplomaţia populară era aplicată în mod constructiv de către serviciile secrete sovietice 735 şi guvernul de la Kabul 736. nr. op. notabilităţilor şi înalţilor demnitari. în Leninskij put‘. sfatul bătrânilor.6. La 13 iunie 2002. Pleşu). 733 174 . liderul regional din Banhlai. 23. Aveam cu el o înţelegere. În cele mai multe cazuri şi germanii povesteau sovieticilor. 736 L. inducând în eroare chiar superiorii militari. La Marele Consiliu (Loya Jirga) din 1977 a fost adoptată Constituţia. pp. Bunicul. 1. Un an de zile am fost Î În acest context mi se pare interesantă şi relatarea răposatului meu bunic – Eremia Tuluc. s-a aliat armatei afghane: „Iniţial aveam relaţii bune cu Ahmed Shah. evitându-se astfel moartea combatanţilor din ambele tabere.A. rasă. de altfel.1987. demonstrându-le astfel duşmanilor (nemţilor) câţi copii le-au rămas acasă. Iz afghanskogo dnevnika. trupele noastre nu vor intra acolo. s-a aplicat diplomaţia populară sau coexistenţa contrariilor (coincidentia oppositorum). Marele Consiliu (Loya Jirga) convocat în Kabul a luat decizia ca Afghanistanul să nu participe la Primul Război Mondial. cu condiţia că el nu va face incursiuni (bandele lui) asupra poziţiilor noastre” (I. ale căror decizii erau mai importante decât orice act legislativ al statului 734.IV. p. Să fie o coexistenţă paşnică.. deseori secvenţe din luptele militare. uneori ridicau mâna sus. astfel putând să-i cruţe. o soluţie alternativă operaţiilor militare. cu 81% din voturi. Pe baza diplomaţiei populare. Marele Consiliu (Loya Jirga) poate fi convocat la trei nivele administrative: kişlak. Âkimovič. Ca rezultat se produceau schimburi de rafale false.

dar efectuau serviciul de securitate a comunităţilor locale 738. Am investit atâţia bani în munţii afghani. aplicând sintagma „ce nu poţi cuceri. în timpul Marelui Război Pentru Apărarea Patriei. 234. Ei păzeau drumul acesta – prima noastră cerinţă. de altfel. conform principiului < se duc ai noştri şi vin ai noştrii >. Atenţie merită şi localităţile afghane neutre. 3. tot ce vedeam împuşcam. „Banii în Occident joacă un rol substanţial. nu ne zicea nimeni nimic.. p.la pichetare şi eram alături de ei şi nu am avut probleme: dacă noi pe voi nu vă deranjăm. Afghanistan bolit v moej duše. 175 . că nu aveam nevoie de viaţa lor care aparţinea lui Allah. de toate. Druţă).. iar alţii poimâine. nu doar prin cuvinte frumoase. Din Jallalabad şi până la Stroibad (cca 105 km) mergeam cu maşini. La noi. Locuitorul paşnic nu mai ştia ce să facă. am atras conducătorii de triburi afghane. ce am dorit să facem. p. poţi cumpăra” (I. atunci îi băteau pe ei. Cociaş). N-a fost nicio problemă. fără pază. dar le ceream ca şi pe noi să nu ne persecute. Şi dacă spuneam că dorim să trăim în pace. niciodată. minimalizând astfel pierderile umane. Veneau arabii. atunci noi îi distrugeam. Dar preferam să trăim în pace. Sau instigau conform principiului luptei cu forţe străine. nr. nu trăgea în partea noastră” (I. atunci nici voi pe noi nu ne deranjaţi. Intram în acel oraş şi ieşeam. Petrică). uneori pe jos. avioane. „Ne întâlneam cu bătrânii. Ei îşi păzeau localitatea lor. Ceban). acestea nu făceau parte componentă din armata RDA. O formă militară de protecţie a acestor comunităţi o constituiau malişii – formaţii paramilitare din componenţa triburilor locale. nici de partea lor. Alteori sovieticii au aplicat pe larg cultul bacşişului pentru coruperea notabilităţilor locale. „Ei ne dădeau pace nouă. Pe urmă am găsit limbă comună cu ei. 39. care la ei erau lideri. 2001. care tindeau să nu-i susţină în acţiunile militare nici pe mujaheddini. Cociaş). Şi nimeni. aceştia se duceau şi sosea altă bandă. din cauza presiunilor făcute de ambele tabere. 39. La timpul nostru. au fost sesizate de unii dintre foştii combatanţi sovietici în baza propriei experienţe: „Erau kişlakuri care nu erau de partea noastră. 737 738 AiF. Zic: astăzi au fost unii şi au luat.. „Veneau în kişlak şi luau impozit de la populaţie. dar dacă ei îi susţineau pe arabi. şi noi lor” (Nicolae). situaţie însă dificil de menţinut. „Comandantul le-a spus: Dacă vreun cartuş va trece prin detaşamentul nostru. apăreau neînţelegeri.. Dacă încălcau tratativele. dar nici pe sovietici. atunci nu va rămâne din kişlakul vostru nimic. Dacă ei nu-i susţineau. de ce îi susţin?” (V. chiar ne serveau şi cu citrice” (A.. Aveam tancuri. Astfel era cu mult mai efectiv decât să ne împuşcăm unul pe altul” (N. nr. că ar fi fost de ajuns să construim drumuri în toată lumea” 737. Dificultăţile acestor localităţi – de a fi între două tabere adversare –.

Alta: dă” (I.. Ilciuk). 1969. Şi acolo era la fel. „Ei cel mai des împuşcau în noi din munţi. considerent marcat chiar şi de teoria militară sovietică. de exemplu.. Astfel. iar pe ei toţi îi văd”740. nu o puteam folosi din cauză că ei erau ascunşi în munţi şi ne priveau. Florea).” (P. Olaru). 742 Ancheta. Ograničennyj kontingent.10. din manualele de specialitate. estompând acţiunile acestora în regiunile promontorii: „Tehnica noastră. în timp ce relieful muntos a reprezentat o citadelă vernisă sau o genulieră favorabilă partizanilor afghani. Echipamentul militar al sovieticilor în munţi era ineficient. Revistă de informaţii verificate. în unele locuri intram ca în gura balaurului. Unde şi unde era câte o cărăruie” (P. şi toţi luau. după aceea au venit alţii. era imposibilă. a creat posibilitatea ca acela dintre beligeranţi care s-a aflat în inferioritatea numerică de forţe să schimbe acest raport în favoarea sa” 739.. era valabil doar pentru teatrul acţiunilor militare din partea europeană741. Surişcov. 15-21... au venit partizanii noştri. iar nivelul pregătirii fizice trebuie să fie extraordinar de ridicat”742.2. pentru militarii sovietici a constituit o problemă destul de dificil de soluţionat.. 2001. 743 V. 13.2001. se putea ieşi numai cu un transport. Erau multe cazuri când intrau în munţi şi nu aveau unde să se întoarcă. Când eram mic.: R Dumitru Atanasiu. 739 176 . capitolul despre desfăşurarea operaţiilor militare din munţi. Gromov. Bucureşti. rezonanţei etc. Fiind doar câte o maşină. sunt extraordinar de greu de urcat. p. 740 AiF. Relieful muntos „a favorizat întotdeauna apărarea. Capturarea mujaheddinilor în munţi. au luat de la bunicul un cojoc. cu toate că era bună.. Factorul geoclimateric şi lupta armată.. au reprezentat o altă formă de conflict armat dintre taberele beligerante. primejdia te urmărea la orice pas” (C. considerate mai mult campanii militare punitive şi apoi strategice. 741 Vezi B. Noaptea au venit duşmanii au luat slănină. bunicul se trezeşte şi întreabă: Pentru cine? Pentru puterea sovietică? Mai erau şi alte grupări. Erau şi partizanii noştri. 39. „Cei care înaintează în munţi se comportă ca nişte orbi – ei nu văd pe nimeni. papucii. IV.V.exact aşa era. 51. Ora bărbăţiei. „Din munţi au început a trage pe neaşteptate” 743.1. ceva călduros.7.. 3. Editura Militară. noaptea venea la noi acasă. practic. nr. p. A venit banda aceea: dă. p. din cauza poziţiei favorabile. au luat pâinea şi altele. 33. p. realitate compromisă în condiţiile specifice ale Afghanistanului: „În munţi trebuia să fii foarte atent. Raidurile din munţi şi caravane aidurile din munţi. Negruţă). „Acei munţi înalţi şi strâmtorile lor sunt într-adevăr impresionante.

dar această metodă de desfăşurare a acţiunilor militare a avut efecte favorabile până la mijlocul anilor 1980. 269 de avioane şi elicoptere sovietice 746. avansând plafonul de luptă sau efectuau looping-ul. 1991. Era greu să le depistezi. mai ales ziua. care permiteau să contracareze atacurile aeriene ale sovieticilor 744. sovieticii au aplicat în regiunile muntoase forţele aeriene ale Armatei a 40-a (la începutul anului 1980 erau constituite din 52 avioane SU-17 şi MIG-21. Importanţa rachetelor Stinger. cele cca de 900 Stinger-uri americane. Kânenko. sisteme sofisticate de armament portabil antiaerian. Bergen. 746 Ibidem. aveai unde te ascunde” (A. pp. „În munţi îi percepeam ca pe nişte umbre. cit. a fost relevată de A. Juravliov). niciodată nu eram siguri dacă i-am învins” (A. considerent cu obstacol în itinerar. Pleşu. deşi erau periculoase. erau bine înarmate. Din cauza aplicării Stinger-urilor. în Voennaâ mysl‘. figură acrobatică aeriană care consta în decolarea avionului în plan vertical pe o traiectorie circulară. Oleg Sarin. răsuna şi nu se ştia din care parte se împuşcă” (T. Odată cu perfecţionarea tacticii de război. op. Olga Căpăţină). Vălean).. „Nici nu ştiai de unde împuşcă. acestea. drept cotitură în războiul sovieto-afghan. op. Cârci). aplicate de mujaheddini. Venind şi avioanele. 82. când se împuşca. MIG-23 MLD) şi forţele aeropurtate. erau considerate chilipiruri pentru militarii sovietici: „De obicei caravanele erau însoţite de mercenari din Pakistan.A. p. aviatorii sovietici executau o serie de măsuri de securitate. se opreşte coloana şi încep să ne atace” (A. În anii 1986–1987. nu era nimeni. datorită muniţiilor pe care le transportau. Boevoe primenenie VVS v Respublike Afghanistan. când mergeam în munţi. Lev Dvoretsky. se împuşca în stânga şi-n dreapta” (O.Sh. inclusiv rachetele Stinger. 8. pp. Drăghinel). „Ei şedeau într-un vârf de munte şi împuşcau în noi.„Du-te şi-l caută în munţi!” (N. de exemplu. 744 Vezi A. astfel cei 40 km de la Bahram şi până la Kabul erau efectuaţi în circa o oră (S. au reuşit să lichideze. „În munţi. Un alt aspect al confruntărilor militare l-au constituit incursiunile împotriva caravanelor. până la sfârşitul războiului. ulterior modernizate cu avioane tip SU-29. ei fugeau şi se ascundeau” (Carasemir). Massoud: „Două lucruri le sunt necesare afghanilor: Coranul şi Stinger-ul” 745. 177 . Dubenco). 260-261. Pleşa). Au împuşcat din munţi. când Rezistenţa afghană a primit ajutor din SUA. 24-28. nr. „Acolo e regiune muntoasă.. cit. 745 Peter L.

VDV ) acţionau luptători cu un nivel de pregătire militară superioară. Odată am fost paraşutaţi la 15 m de ei. a se vedea şi schema luptei din defileul Marabar A. Războiul subteran onfruntări militare de amploare – după structură. 9. având. Specificăm faptul că activitatea din umbră a forţelor speciale sovietice era negată apodictic de către oficialii moscoviţi.. se atenţiona asupra poziţiei lor strategice. C 747 748 Mark Urban.8. camuflate în haine civile afghane. pp. Mobilitatea acestor efective era cu atât mai importantă. prezentat de S. Lupta cum se ducea? Noi aveam arme bune şi puternice.S. Astfel. condiţiilor geoclimaterice etc. descoperirea şi distrugerea obiectivelor militare importante.IV. p. amplasamentelor militare. lansarea de zvonuri false. Luam armele şi ne mobilizam. spun doar cum duceam noi luptele. nr. Împuşcai într-o casă şi aceasta rămânea întreagă. din 10 oameni 5 erau cu mitraliera. alături de activităţi militare de afluire sau de operare izolată ce presupuneau echipament.. 2 erau lunetişti. nimeni nu ştia cum acţionau.: „Nu ştiu cum era în armata sovietică. tactică – erau direcţionate de unităţile de elită sovietice. aşa-numiţii combatanţi nelegali. op. cit.2.1. 178 . de regulă. au aplicat şi elemente incluse în profilul războiului psihologic – coruperea liderilor Rezistenţei.748 Alteori. dezbinarea partizanilor. instigarea conflictelor interne. Special‘nye operacii: Maravary.. cu cât aplicarea tehnicii militare grele (tancuri. explozive. care aveau îndatoriri bazate pe un consemn particular şi practicau un război subteran 747. 33. capturarea de documente şi informaţii secrete. care efectuau o serie de misiuni periculoase şi dificile. a comunicaţiilor etc.S. prezentat de S. Anexa 6 Planului de acţiune împotriva mujaheddinilor. Scopul acestor forţe îl constituia asasinarea sau răpirea liderilor regionali. a infrastructurii. grupele de comando sovietice. aparatură specială de interceptare a convorbirilor. 2001. Pentru comparaţie. arsenal. formau nişte implozii-schimbări de presiune atmosferică. Normal că au vrut să fugă. 148-150. erau lansate pe calea aerului sau infiltrate pe linia frontului. De exemplu. În aceste formaţiuni militare duble (KGB. conform Planului de acţiune împotriva mujaheddinilor. Kisten‘. echipate cu armament uşor. vreo trei cu superlunete (arme foarte sofisticate. formate din două ţevi. manifeste etc. a diversiunilor. care se numeau draconice.. GRU. în Bratiška. aveam date despre o caravană şi unde s-a oprit. blindate) era greu de aplicat în condiţiile geografice ale Afghanistanului. de fotografiere şi de transmitere a informaţiilor prin radio. Aceste subunităţi specializate. substanţe toxice. un contact nemijlocit cu adversarul. sabotajului. infiltrarea agenţilor în grupările mujaheddinilor.

IV.) cu o grupă într-o unitate care a fost dislocată între Kabul şi Hândan. Druţă). conducătorii caravanelor ce transportau armament care veneau din China. Când începeam să atacăm.9. era o luptă de antigherilă.dar când intrai acolo toate măruntaiele din om erau scoase.n... acele forţe care au folosit arme ultrasecrete şi au desfăşurat activităţi militare de performanţă. Am fost vreo trei zile acolo şi a început la un moment un schimb de focuri.). mujaheddinilor. ploua cu împuşcături şi ei. 179 .S. şi structura unor lupte militare haotice. În contextul războiului au fost sesizate şi cazuri aberante. „Trebuia să efectuăm acţiuni de înlăturare a forţelor speciale străine. nu pentru că eram mai bine pregătiţi decât ei (ei erau mai bine pregătiţi ca noi).n. Slănină). nu puteau să ridice capul. să nu-i încurci pe ceilalţi” (V. Unităţile specializate ale sovieticilor în Afghanistan au fost... rămâneau întregi doar pereţii). Murea totul ce era viu.2. ca să nu opreşti traficul. preşedinţii consiliilor islamice. astfel. De exemplu. Smert’ v. „Ne ţineau un fel de instrucţiune înainte de a porni la drum. Gafe militare latură esenţială a războiului din Afghanistan a reprezentat-o pregătirea nemijlocită a combatanţilor sovietici pentru acţiunile militare. au fost situaţii când militarii sovietici. dacă mai eşti viu trebuie să întorci maşina. deseori.) să contrabalansăm acţiunile partizanilor. cred că nu ne mai vedeau nici cei care luptau şi nici noi pe ei (adversarii – n. din cauza erorilor de coordonare a acţiunilor militare. Era destul de dificil de prizat terenul acţiunilor militare. considerent marcat şi de slaba asigurare topogeodezică: „Lupta dura două-trei ore. cât de bine pregătiţi ar fi fost. Noi apăram coloana. Ce au făcut şi ce O 749 Referitor la aceste aspecte a se vedea şi romanul autorului S... acţiuni direcţionate într-un cadru teritorial extins. ochi săriţi.)” (Radu B. Dacă partizanii pregăteau o ambuscadă.n. Distrugeam liderii lor. Conform regulamentului. se suprimau între ei: „Prima dată am mers (la luptă – n. militarilor li se prezenta planul operaţiilor de luptă: „La fiecare deplasare nouă ni se citeau instrucţiuni şi planul de acţiuni.1. deoarece glonţul fermecat putea să-l omoare.) 749. unde stăteam şi eu. Acţiunile împotriva partizanilor se efectuau cu aceleaşi metode cu care se lupta împotriva armatei sovietice. panică pe teritoriul duşmanului (. Doroşenco). şi noi pregăteam... noi doar datorită acestui fapt câştigam luptele (s. să tragem după comandă” (V. mâinile răsucite. Pakistan” (S. adică a sovieticilor. Experienţa de pe teren a configurat. avea loc un schimb puternic de presiune atmosferică. au dat coordonatele pentru artileria noastră. să efectuăm bubuituri. Scripnik.)” (V.

cit. 1990. în mod special. serviciile de securitate.) de comando i-a asaltat palatul. că a trădat poporul. nu cunoşteau.). Până a fi preşedintele Afghanistanului. A. dar şi materială. Noi îl cognomeneam – Kolea Babru.. „Au crezut că sunt duhi şi au început să împuşte în ei. nr. în NV. p. Ilciuk). Narodno-demokratičeskaâ partiâ Afghanistan. Izdatel‘stvo SGU. Până la urmă. împuşcau unii în alţii” (I. aşa glumeam. Cociaş). l-au numit pe el. Samuilă). Armata afghană aliată IV. reprezenta doar o aparenţă pentru opinia publică internaţională. gradul de pregătire a combatanţilor sovietici etc. consilier al comandantului diviziilor a 9-a şi a 14-a de G 750 Mlečin L. 48. Axelrod. iar mai târziu detaşamentul nostru (sovietic – n. IV. pp.au dres.. militare etc. op. În acest palat lui Babrak i se da de înţeles că era disolut.3. Chestiunile politice. u vlast‘.1. s-a încredinţat Moscovei. dar în realitate conduceau sovieticii. Amin l-a asfixiat pe Taraki cu o pernă. Patria. factori cu impact demobilizator asupra operaţiilor militare ale sovieticilor la nivelul întregii ţări. C. Kto daval sovety Kabulu?. ale Afghanistanului erau soluţionate de către consilierii sovietici – reprezentanţii de jure şi de facto ai Kremlinului –. Consilierii noştri îl consfătuiau. fost colonel.1. doar 10 la sută din populaţie îl sprijinea pe conducătorul afghan 750: „M-am întâlnit cu Babrak Karmal. Se considera că el conduce. Nicolae Petrică. armată etc.F. condus de Babrak Karmal.). Ostilităţile dintre armata sovietică şi Rezistenţa afghană. dar au început să împuşte toată unitatea noastră şi cel mai paradoxal nu în locurile unde erau duşmanii! Atunci au murit 5 băieţi – ucişi de ai noştri” (Olga Căpăţină). a fost ambasador în Cehoslovacia. s-au inclus în tactica de luptă a URSS de a cuceri şi a menţine bastioane militare pe teritoriul unui stat străin.. „Cu susţinerea Uniunii Sovietice. în centrele cu o importantă situaţie geostrategică. în esenţă. Slinkin. 265. p. Făcea tot ce era necesar pentru noi.1. iar atunci când a fost lichidat Amin.. 1999.. iar el era de acord cu aceştia” (I.3. Phillips. Vremâ Taraki-Amina. pustiu) al Afghanistanului. tactica de luptă a mujaheddinilor. Imaginea administraţiei prosovietice era considerată una de quisling chiar şi în plan intern. 28-31. Contextul respectiv s-a desprins însă şi din cadrul geografic (munţi. Se spunea că el suferea greu de ce se întâmpla (. 234... în partidul de conducere. M. localizate. Poporul îl considera trădător de Patrie” (Şt. la putere a venit Babrak Karmal. Sovietizarea armatei afghane uvernul-marionetă de la Kabul. (1978– 1979 gg. 180 . Simferopol‘.n. care erau infiltraţi în administraţia publică centrală şi locală.

)” 756. Niciun pas nu puteam efectua fără consilierii voştri. 755 Afghanistan: podvodâ itogi.. p. avea mai mare încredere în garda personală sovietică decât în cea a conaţionalilor 752. p. 757 Û.. de altfel.. cu cine şi în ce condiţii urmau să activeze. Despre consilierii militari a se vedea Pierre Allan. – şi în partid. On byl založnikom. 2006. op. şi în armată” 751. pentru cantine. 752 751 181 ... la 1 ianuarie 1988. p.G.. 3. 12.infanterie în armata afghană. pp. practic comandam divizia afghană. Aceste consideraţii au constituit o turnură în relaţiile sovieto-afghane în linii generale şi în raporturile dintre armata sovietică şi cea aliată în mod special. Liderul afghan. p. op. 756 Muzaffar Olimov. şi în stat. cit. 754 A. cit. ca şi celelalte instituţii.. 753 Referitor la consilierii militari sovietici a se vedea V.. 199-201. în Ogonёk. Leahovskii şi V.” Influenţa simandicoasă a consilierilor sovietici în viaţa social-politică afghană era recunoscută. fiind în funcţia de consilier în divizie. dispuneau doar de imagini sumare create de propaganda noastră (sovietică – n. Boltunov.n. Consilierul sovietic I.M. pentru construcţia casei. el spunea: vă dau tot ce doriţi. N.A. M. Zabrodin. Nicio promovare din Kabul sau din provincie nu era hotărâtă fără aprobarea lor (. de însuşi Babrak Karmal: „Consilierii voştri (sovietici – n.. Vladimir Snegirev. Moskva. 1989. 3. Vtorženie. El a permis să-i învăţăm să trăiască ca şi noi.M. 66. Ei dictau ce trebuia de făcut. cit. nu cunoşteau limba băştinaşilor etc. preşedintele statului. cit. op. op. 232. parte din aceştia nu dispuneau de cunoştinţele necesare referitoare la civilizaţia asiatică. De toate problemele armatei răspundeam tot noi: câţi au fost încorporaţi. 6.L. Potrivit autorilor ruşi A. nr. Kuzneţ avea să recunoască mai târziu că experţii sovietici se ghidau în Afghanistan după directivele partidului. Lâhovskij. Plastun. numărul consilierilor militari sovietici din cadrul Forţelor Armatei afghane era constituit din 1 007 persoane 754. p.: „Mulţi dintre tovarăşii noştri nu aveau cunoştinţe de orientalistică. dar faceţi ordine. Politik i diplomat. cit. Armata afghană. Zabrodin. situaţia social-politică din Afghanistan.n. care luau deciziile finale în acţiunile militare 753. Dieter Kläy. Kuznec. 4. toate problemele care ţin de un om militar. V. Egoryčev. „Kniga i biznes”. în cadrul unui interviu. rememora: „În 1985. op. cit.A.L.) erau pretutindeni. Dogmatismul din perioada stagnării nu putea să nu-i fi influenţat mentalitatea şi activitatea” 755. 223. 216. p. p... O problemă majoră a reprezentat-o nivelul de pregătire al resortisanţilor sovietici. câţi au dezertat. p. op.... „Nu ştiau absolut nimic.). Atunci era Babrak Karmal. (II). David Gaj. dar nu după realitatea şi specificul civilizaţiei afghane 757. era administrată de către consilierii sovietici.

Prin optica discursului sovietic era reflectată imaginea armatei afghane şi de către membrii guvernului de la Kabul.. Pust‘ budet legkoj doroga domoj. armata afghană a crescut numeric. 761 O.758 Potrivit documentului de mai sus... nr.06. p.. op. 15. ziarul MinisteruAfghanskaâ tragediâ: vojna za spinoj. fără a se consemna participarea la luptele militare comune. 29. să se indice doar un număr limitat de militari sovietici (mici echipe) pe lângă militarii afghani care asigurau paza diverselor obiecte.. prezentându-i în ipostaza ajutorilor fideli ai armatei afghane. relevând astfel un aspect ce reflecta mai mult un mesaj de retorică decât de substanţă. militarii sovietici urmau doar să-şi îndrume aliaţii în diverse activităţi. a însuşit măiestria militarilor sovietici. a sporit şi spiritul combativ. 2. ceea ce le permite cu siguranţă să soluţioneze obiectivele de luptă în mod independent.1985 indica presei să prezinte instrucţiuni comune dintre forţele militare ale Uniunii Sovietice şi cele din Afghanistan. într-un interviu acordat jurnalistului rus Alexandru Oliinik (1988). deminarea terenului.Un deziderat esenţial al propagandei sovietice referitoare la conflictul militar din Afghanistan l-a constituit conturarea unei imagini propice colaborării cordiale dintre aliaţii afghani şi sovietici. Presa militară afghană (de exemplu. afirma: „În dinamica războiului nedeclarat. ministrul Apărării al Republicii Afghanistan.. Propaganda sovietică a tatonat prin minimalizarea activităţii militarilor sovietici. p. Kojemeakin. G. Armata şi forţele de grăniceri sunt echipate totalmente cu tehnică modernă. propagandiştii afghani plastografiau „succesele” armatei revoluţionare în confruntările cu partizanii afghani 761. Rezoluţia CC al PCUS P206/2 din 27. pilotaj comun etc.. p. al organizării şi s-a fortificat în lupte. Conform modelului sovietic. În presa sovietică se publicau schiţe în care se elogiau capacităţile de luptă ale armatei afghane: „A sporit evident măiestria de luptă a ostaşilor afghani. 1988. Astfel. Şi acum ei ripostează cu succes opoziţia înarmată” 759. s-a consolidat sub aspect ideologic. Scrisori din. Muhhammed Rafy. 20. mass-media avea drept obiectiv major prezentarea unor informaţii sumare referitoare la activitatea contingentului militar (mici echipe) al Uniunii Sovietice. Specialiştii sovietici urmau să acorde consultaţii Forţelor Armate afghane în vederea studierii tehnicii militare. 22. să asigure paza centrelor industriale şi de comunicaţii” 760. 760 A. Ca şi în cazul consilierilor. cit. Olejnik. Reportaž iz sovetskih voinskih častej gotovâŝihsâ k vozvraŝeniû na Rodinu iz Afghanistana. 759 758 182 . p. însoţirea mijloacelor de transport. Ârov. în NV.

V. 5.. Afghanskaâ žurnalistika: Novaâ situaciâ. Slinkin.D. p. 1976. p. 17-19. 45. Institut obŝestevennyh nauk CK NDPA. G. Afghanistan: trudnye sud‘by revolûcii. Imperiului Ţarist). Nicolas Werth. Moskva. dotate cu avioane sovietice de tip vechi – MIG-23) 764. novye zadači. p. pp. 6-9. Kak snimali Babraka Karmalâ: svidetel‘stvo očevidca. Izgaršev. E. Kuz‘mina.I. Izdatel‘stvo Nauka. în DŽ. vlast‘.V. Drept urmare a intervenţiei militare sovietice. Potrivit surselor sovietice. În comparaţie cu sovieticii care deţineau un rol substanţial în administraţie. Gurevič. Stèphane Courtois. Armiâ i politika v stranah Azii i Afriki. în Žurnalist. Zaŝiŝaâ revolûcionnye zavoevaniâ (o sredstvah massovoj informacii Demokratičeskoj Respubliki Afghanistan). 1970. 12. E. 29-30.A. aveau studii efectuate în afara ţării 766. 764 G. 11. 58-71. pp. 2000. Moskva. 5-9. procesul de comasare a armatei sovietice şi a celei afghane. 5. nr..G. Yemenului etc. 14. 7. În literatura din URSS erau prezentate. Studiile occidentale menţionează faptul că numărul militarilor afghani prosovietici a fost într-o descreştere continuă. nr. 190. op. Mirskij. Moskva. Obŝestvo. armiâ. în Afghanistan s-a constituit. Iranului. Kabul. Na službe revolûcii: Sredstva massovoj informacii DRA. Radio i televidenie Afghanistana. novye problemy. în anul 1982. Fahri. M. 1985.. 766 A se vedea G. cifre exorbitante referitoare la numărul militarilor din armata RDA. Nauka. 1988. iar superiorii militari. iar la sfârşitul anului 1982 s-a majorat până la 130 000 de ostaşi 763. V. cit. nr. 71-75. Brouder.. cit. V. pp. din decembrie 1979. în DŽ. op. K.Tretij mir”. seria 10. Basov. Izdatel‘stvo Nauka. Žurnalistika. Spravočnik. p. de fapt. armata afghană era constituită din cca 40 000–45 000 de militari. p. cit. Baklanov. 1984. Šadan. în aceleaşi obiective propagandistice. p. 683. Kruglov. guvernul de la Kabul a decretat recrutarea militarilor în rezervă. 1983. Budni afghanskoj žurnalistiki. Afghanistan. în Vestnik Moskovskogo Universiteta. Âgodin.F. În realitate însă cca 60 000 de militari erau încadraţi în serviciile de securitate şi doar 30 000 de combatanţi erau implicaţi în acţiunile militare 765. de la 90 000 la 30 000 – 40 000 de combatanţi (alţi 7 000 de militari activau în forţele aeriene. 1986. A. Idem. armata afghană (ca şi forţele militare ale Turciei. pp. nr. pp. nr. 3. Na peredovoj. 765 M. seria 10.. .A. 763 Istoriâ vooružennyh sil Afghanistana. 1988. Adevărul ostăşesc) aborda tematici în stilul mass-mediei sovietice 762. Polâkov. la sfârşitul anului 1979. 762 183 . Žurnalistika.) a fost formată în baza dezideratului de respingere a intervenţiilor militare străine (Marii Britanii. Jean-Louis Pannè etc. nr. 1747–1977. 33. L. 61-62. 1982. 1982. op. 11. aliaţii reprezentau doar o imagine-simbol. în AAS. pp. iar în martie 1983 a fost instituită mobilizarea V. Conform directivei Kremlinului. Conform tipologiei de constituire a forţelor militare. în Vestnik Moskovskogo Universiteta. de regulă. pp.lui Apărării al RDA. Znanie.

Afghanistan i ego vooružennye sily. În pofida acestor măsuri intransigente.Vârstele în armata afghană erau din cele mai diferite. sau. Mazdur. zelionâie (ultima vocabulă a fost configurată din limba rusă – verzii –.”. Armata Albilor (adversarii bolşevicilor în războiul civil) etc.. autorităţile reuşeau să încorporeze. Moskva. militarii afghani. DOSSAF.. 768 767 184 . sarboz. 772 V. Afghanistan.M.. cit.E. erau aplicate o serie de prevederi derizorii: majorarea stagiului militar.1. ca şi populaţia băştinaşă. p. 771 În armata sovietică s-a instituit o tradiţie de utilizare a unor apelative simbolistice cu valenţe cromatice – Armata Roşie. Snesarev: . I. în multe cazuri.. A. Afghanistan i ego armiâ. nr. Eŝё raz.F.. 120.. op. Elementul noţional A Stèphane Courtois. 45. p. Participarea aliaţilor la lupte liaţii erau nominalizaţi de către combatanţii sovietici prin apelativele: ţarandoy. de la 17–18 ani). această noţiune simbolizează o persoană ameninţătoare..3. În acelaşi perimetru. Suhodol‘skij.. Moskva. op.. o comunitate cu un sistem social-economic dezvoltat. asker (askar). pp. şi terminând cu cărunţii. 1983. Russkaâ Panorama. 1986. 2002.generală pentru toţi bărbaţii în vârstă de peste optsprezece ani 767. bătrânii vulnerabili. IV. p.G. Situaţia generală a armatei afghane era una lamentabilă şi nu era susţinută de o bază socială puternică770. instituind astfel un termen descriptiv ce face trimitere la valenţele de subordonare. în funcţie de centrele administrative. V. Nicolas Werth. fără mustăţi. vârsta recrutării în armata afghană era 21 ani (deşi era aplicată.. p.E. în altă ordine de idei. The Afghan’s Rebels Haphazard War. vol.G. 80. 2. începând cu tânărul de 17 ani. 142. La sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea. 769 A. V. M. sarbaz. p. Verstakov. 183... 1933. Borovik. Newsweek. Pentru a suplini deficitul de recruţi...A. Vančenko A. Lâhovskij. Afghanistan. p. p. doar între 20 şi 60 la sută din potenţialul recruţilor 769. 770 S. 1928. Jean-Louis Pannè etc. reflectate în baza relaţiilor dintre populaţia băştinaşă şi intruşi 772. 120. Kak snimali Babraka Karmalâ. Moskva. dar faţă de care se manifestă o tendinţă de angajament – pentru afghani sovieticii prezentau şi un model specific. Zabrodin.2. Shuster. p. Parol‘ – revolûciâ: Afghanskij fotodnevnik. A. Ţarandoy reprezentau miliţia populară a Afghanistanului sau patrulele înarmate ale armatei afghane. apelativ aplicat conform culorii verzi a chipiului) 771. iar stagiul militar se efectua pe o perioadă de 18 ani. Afghanskij dnevnik. reducerea treptată a vârstei de recrutare (de la 21 până la 16 ani) 768. Snesarev. Moskva–Leningrad. Mozaicul de vârste din armata afghană era zografisit sugestiv de istoricul rus A. Afghanistan... spre exemplu. 683. Afghanistan bolit v moej duše.. i-au nominalizat pe combatanţii sovietici cu apelativele ierarhice comandor. 1213. aplicarea metodelor violente în procesul de recrutare. A se vedea şi I. cit. Slinkin. 166.

întotdeauna trebuiau să meargă şi reprezentanţii armatei lor” (A. „Tot armamentul lor era de al nostru. Unde plecam noi. în general – totul era de sorginte sovietică. În chintesenţă. Daniţă). Nişte automate utilizate în luptele de partizani.. Fără ei. De specificat faptul că şi combatanţii sovietici au aplicat vocabula comandor. Ceban). Armata afghană urma să formeze. Ei intrau primii şi noi după ei” (A. nu se permite să intre vreun om străin. Nişte BTR-uri vechi. în etapa iniţială. la câte operaţii am participat. „Chiar alături de unitatea noastră era o unitate afghană. le-au mai dat ai noştri (sovieticii – n. 185 . Sfeclă). Într-un amplu interviu acordat revistei Jurnalist. Constituirea unui singur corp de armată. În orice caz. pentru combatanţii sovietici armata aliată reprezenta doar o imagine simbolică.. nu avea nicio configuraţie. KGB-ul lor şi ţarandoy. pentru a disimula acţiunile sovieticilor şi a respecta. fără stăpânul casei.” (A. Aprovizionarea cu arsenal militar reprezenta. de pe timpul lui Petru I. fără armata lor nu acţionam. a reprezentat doar o chestiune de imagine. Ghizatulin). Dacă noi ieşeam la operaţii. Zinovev). afirma: „Selectând materiale pentru reportaje. ei mergeau permanent cu noi. ei ne familiarizau cu cele necesare” (Vl. armata lor. cu poziţia metopică a afghanilor. „Ei fără armata sovietică nu plecau nicăieri.comandor era circumscris şi tradiţiilor istorice ale afghanilor de a surprinde la străini caracteristici combative.. chiar şi formal..). Ulterior. Acţiunile militare se efectuau în deplin acord dintre tabăra sovietică şi cea afghană aliată.n. noi nu ne duceam şi. veneau şi ei la operaţii” (V. Popovskii). Erau datori ca să meargă împreună cu armata sovietică.. tradiţiile ancestrale: „La noi toate operaţiile se făceau cu khadii. când intram în kişlak (sat).. Noi.. aliaţii erau asiguraţi cu armament de sorginte rusească.. Doream să-i prezentăm sub diverse forme: învinşi. îi bărbiereau. noi le spuneam zelionâe. Sub aspect tehnic. nominalizând astfel efectivele de elită ale aliaţilor (I. noi plasam duhii în situaţii nefavorabile. în spiritul consuetudinilor. fost corespondent la Radioteleviziunea centrală în anii 1985 –1989. Casian). până şi BTR-urile” (A.. Gobjilă). Leşinskii.. de aici şi exploatarea muniţiei arhaice: „Aveau tehnică veche rusească. sau fără soldatul afghan. îi spălau bine-bine.) ajutor” (F. M. protocolară: „Pe ei îi filmau. Ceban). după tradiţie. mai mult o formă instructivă. „La operaţii militare trebuia să participe şi armata afghană” (Al. Era slabă. ţarandoy. Ultima îngloba poziţiile de avangardă. o verigă de legătură dintre străini şi populaţia locală – „ca să nu fugă” (Radu B. rău înarmată. Dar aşa armata lor era dotată la fel ca şi cea sovietică. în primul rând. „La ei. mai povesteau băieţii. format din două forţe absolut diferite.

Dubenco). Kručkov. cit. dispăreau” (A. „Mergeam la atac parcă împreună. laşilor: „Era o armată slabă. „Când ne duceam la operaţii ei se ascundeau. 774 V. Despre efectele speciale ale lui M. Sfeclă).) totdeauna pe câmpul de luptă fugeau.. militarii sovietici au caracterizat aliaţii ca o armată a oportuniştilor. mâncau ce găseau. Petrică. lăsând teren liber sovieticilor şi viceversa. „În ei nu puteai avea nicio încredere. Îi lăsau pe şouravi (din limba persană shoura. aliaţii noştri. Vălean). Aşa i-am văzut eu. dar deodată a fost jaf. iar ei. aliaţii. Puteai să mori că nu-ţi dădeau o mână de ajutor. 246-247. fiind fricoşi” (Gh. Au fost cazuri când abandonau armele. rău îmbrăcaţi. în uniforme” 773. ei deja chefuiau. momente de trădare şi chiar de deschidere de foc. 7. Cociaş). se uitau să ia lucrurile de la oameni din case” (A. tunul. pp. Ai noştri mergeau înainte şi luptau. Când intrai.A. Conform combatanţilor moldoveni.. Dar dacă nu era nimeni. a configurat o imagine şifonată a celor din urmă. Pe afghanii din Kabul. în momentele cele mai tensionate. Ei adunau din urmă schije” (O. nebărbieriţi. băieţii cădeau.. însă când era vorba de luptă.n. În majoritatea acţiunilor. abandonarea acţiunilor militare de către tabăra afghană aliată. puteau să lupte împotriva ta” (A.. aliaţii afghani erau văzuţi într-o lumină negativă. ne străduiam să nu-i implicăm pentru că nu aveam încredere în ei” (Vl.. Deşi aveau în dotare tehnica noastră Interv‘û s Mihailom Leŝinskim. întorceau capul” (Anatol). p. Spuneau că aşa lucruri le-au luat basmacii şi le luau de la oameni. se retrăgeau prompt. imediat dispăreau. ei niciodată nu se băgau. cam în proporţie de 90%” (I.. ei dacă simţeau că banda e acolo. Leşinskii referitoare la regizarea scenelor din războiul sovieto-afghan. Vătavu). fugind. Ca formă de acţiune impasibilă a aliaţilor s-a relevat imobilitatea acestora pe parcursul acţiunilor militare 774.) să se ducă. poate că pe urmă s-au mai civilizat un pic. „Când se duceau la operaţii. a se vedea interviul cu N. „Când erau luaţi în calitate de ajutor (aliaţii – n. de multe ori o bună parte dintre ai noştri erau nevoiţi să se întoarcă cu ochii la ei să vadă ce vor face. provocau repugnanţă. Dacă era vreo bandă. tindeau să abuzeze în condiţiile când operaţiile militare erau victorioase: „Ne apropiam de vreun sat unde trebuia să efectuăm „curăţarea” sau o razie. cu aşa ceva se ocupau. „Ei mai mult umblau prin case şi luau. Din cauza eschivărilor de la operaţiile de luptă. În perimetrul confruntărilor militare. Ceban). În optica combatanţilor sovietici. 773 186 . astfel erau nominalizaţi ruşii – n. ei se duceau prin toate casele. op. ei se trezeau în spatele nostru. Dacă vedeau că pierd..înjosiţi. Furtună). din urma lor. în contextul situaţiilor tensionate. „Mai mult ai noştri luptau. îi prezentam sub altă formă – ordonaţi. fricoasă.n..

..A. kotoryj. din regimentul al XIV-lea din provincia Hazny au dezertat 1 640 de militari. 119-120. Soldaţii afghani se eschivau să lupte. V.. cit. ţarandoy. din armata afghană au dezertat 2 350 de militari. iar conform ordinelor comandantului de batalion. evadând în tabăra adversarilor.. în noaptea de 03. dacă erau la îndepărtări mari. confiscându-se echipament... „Puteau în timpul luptelor militare să împuşte sus şi să se întoarcă. ca şi în cazul sarbozilor. Cifra dezertorilor afghani varia între 20 000 şi 25 000 anual 778. ei nu împuşcau. Conform informaţiilor furnizate de serviciile de securitate şi Departamentul Administrativ-Militar al RDA. asociate şi cu sustragerea de echipament militar.1987. 14. Ochievschii).. File sângerânde. În acelaşi perimetru.M. în februarie – 2 600. Kak snimali Babraka Karmalâ. ne cesionau nouă acest aspect” 776. şi aceea însă nu în toate cazurile” 777. Cum numai militarii afghani se pierdeau prin kişlakuri. Grigorev. Nosatov. în tabăra adversarilor a dezertat batalionul 34-p din Kandahar. În contextul în care sovieticii îi atenţionau pe ofiţerii de cel mai înalt grad ai armatei aliate asupra necesităţii pedepsirii conducătorilor militari responsabili de dezertările exorbitante. în ianuarie 1987. Zabrodin. erau considerate reduse: „Detaşamentele de autoapărare.. un automat la cinci persoane. 45. 776 775 187 . V. în anul 1984. din acest detaşament se menţinea doar denominaţia. iar prin acest comportament imobilizau şi forţele noastre.. Superiorii se retrăgeau şi. 780 Ibidem. însuşindu-şi şi echipament militar de sorginte sovietic. op. „La primele împuşcături se retrăgeau” 775. De exemplu. 779 A. sau se ascundeau după fortificaţii. pp. Aliaţii erau pasibili să-i trădeze pe sovietici.. p. mai mult pe ai noştri îi împuşcau” (Al. „După primele împuşcături. Lâhovskij. în martie – 2 900.erau rău pregătiţi. Slinkin.. M. 4. Gardinaud).. nu aveam nicio încredere în ei” (V. ştiam că poate interveni o incursiune sau schimburi de foc cu duşmanii. p. Brouder. capacităţile combative ale ţarandoylor. se retrăgeau prin arâce şi văgăuni.. p. op. soldaţii şi ofiţerii care se eschivau de la ordinul retragerii erau împuşcaţi 780.I. 118. cit.. De obicei. p. Spre exemplu. Pavel Creangă. cit... Aceeaşi sursă indică şi cazuri de dezertări ale unor detaşamente de ţarandoy. Autorităţile de la Kabul îi plasau pe aceşti luptători în diverse kişlakuri. iar numărul recruţilor urma să se ridice la 800 de militari. Afghanistan. 778 G. „Armata afghană se retrăgea şi fugea. sarbozii părăseau maşinile şi tehnica. iar în aprilie cca 3 000 de combatanţi 779..04.. se dădeau într-o parte şi noi ne duceam” (I. Odin den‘ . op.. 777 V. Frunză).

. Alteori soldaţii sovietici asistau inert la ofensiva directă din partea taberei aliate: „Într-o zi a trecut garnizoana lor (a aliaţilor – n. că ei peste o lună iar cu automatul în mână erau” 783. Nu era niciun schimb de foc” (N. prescrise în cazul prizonierilor de război: „Ţarandoy îi luau şi le făceau judecata. ci chiar şi în procesul instrucţiei militare: „Comandantul diviziei Hayzrat prezenta o instruire. Amelicichin). Dar ofiţerul nostru ne-a spus: În niciun caz să nu trageţi focuri. Popovskii). p. au fugit de partea lui (Ahmed Shah Massoud – n.). (Interviu cu Stepan Gaidău).n. zeci şi sute de comandori de-ai lor. S-au predat cu tot cu arme...n. 783 Alexandru Vakulovski. Aveau punct de control pe deasupra batalionului. p. spunând că „pe 15 martie eu atac” (1984 – n.. relevă mai multe episoade de dezertări ale militarilor afghani: „Nu reuşim să ajungem la unitatea noastră că ei de acum s-au şi predat. am tăcut” (V.V. Soldaţi români. Petrică). cit. Dezertările din armata afghană aveau loc nu doar în timpul luptelor. al patrulea regiment s-a pregătit să atace. atunci ei singuri au făcut legătură prin raţie cu batalionul. unul acolo. op. o să atace. la fel. Şi de atunci s-au tensionat relaţiile cu ei. cit. de-acum în martie şi apoi în aprilie s-a început operaţia în Panjshir.) prin coloana noastră. intensificând astfel cutumele referitoare la răzbunare în spiritul legilor talionului. „Au fost cazuri când s-au dat de partea basmacilor” (F.. militarii sovietici aplicau diverse metode de pedepsire a familiilor dezertorilor 782. Atunci când au spus că o să fie. Pentru a dejuca planul dezertărilor. Ne împuşcau pe noi. 781 782 A. Dolghii). Când să coborâm.. au urcat pe munte şi au fugit! El a zis: Gata. Au început a împuşca ziua în amiaza mare.n. Afanasiev.aceştia declarau ingenuu: „înseamnă că nu au putut interveni”. dar nu a atacat. Un alt aspect de indolenţă al aliaţilor era relevat şi prin formalităţile de judecăţi. au fugit foarte mulţi. Mărturiile foştilor combatanţi moldoveni. sus la cca 3 000 m. pluton acolo. L. Šebaršin. de-al lor. „Lângă noi stătea un regiment de comando. 226. iar în privinţa admonestării se făceau referinţe la particularităţile societăţii tradiţionale: „aşa ceva la noi nu-i admisibil. 188 . Ghizatulin). cum trebuie de luptat în munţi. oamenii vor fi ofensaţi” 781. 72. toată compania fugea.)... fugind” (I.. Când s-au tensionat relaţiile cu Ahmed Shah. Iată companie. op. daţi-vă înapoi! Dar care înapoi? A fugit toată compania” (N. înapoi! Ne-am ascuns. Dar ce judecată.

Bloody Games. p. în www. nu ştiu.afganwar. Ajutorul comandantului de detaşament odată a plecat la un chef.1988. Barnet. Cunoaşterea în profunzime a particularităţilor armatei afghane.Deseori informaţiile confidenţiale. cea a aliaţilor era reprezentată într-o formă mai sumbră786. aliaţii constituiau un indiciu al identificării adversarilor: dacă în timpul operaţiilor de luptă comune afghanii se retrăgeau. cit. apoi două ore nu împuşcau. poate a avut noroc sau poate că duhii s-au ţinut de cuvânt” (A. mai curând. Amosova (po materialam gazety «Kontingent» (Orenburg). 189 . Sovetsko-afghanskaâ gruppa S. Richardt J. erau sustrase de adversari prin intermediul aliaţilor. În anumite situaţii. diminuând astfel şi mai mult imaginea aliaţilor 784. Zece soldaţi de ai noştri cu 10 duşmani de ai lor. sovieticii atribuindu-le primilor valenţe mai favorabile: „Aveam mai mare încredere în duhi (duşmani – n. Juravliov). Nu! Au plecat la lupte! ” (A. Dacă spuneau că nu vor împuşca două ore. derulat într-o ţară cu alte tradiţii culturale. Când mergeau cu noi la operaţii scoteau cealmaua din cap. combatanţii sovietici au plasat armata afghană.V.3. Čikišev. apoi aşa era.) decât în ţarandoy. Circumspecţia sovieticilor faţă de aliaţi era manifestată prin faptul că ultimii seara erau dezarmaţi. acest semn marca prezenţa inamicului în imediată apropiere 785. deţinute în comun acord de liderii sovietici şi cei afghani. dezvăluie diverse explicaţii referitoare la comportamentul transigent al afghanilor cu sovieticii şi eschivarea R 784 V. op.n. 118. A. prin apelativul inamicului. p.I. 787 Egbal Ahmad. combatanţii sovietici îi tachinau pe aliaţi vizavi de participarea la acţiunile militare.spb. De unde ştii cine-s ei? Ei considerau că-s oameni normali. 785 V. în The New Yorker. Cauzele dezertării militarilor afghani aliaţi elatările de mai sus reprezintă o percepţie constituită în contextul unui război civil. În contextul relatărilor de mai sus.3.. Timuş).IV. 29. 786 Vezi paragraful referitor la adversari. Dolghii). 11. Aceştia dacă spuneau aşa. Alteori.1. Cu alţi termeni. în perimetrul adversarilor decât în tabăra comună a forţelor militare. în mod direct. iar dimineaţa li se restituia echipamentul 787. schiţând un limbaj acrimonios: „Când plecam la operaţii glumeam: Ţarandoy şi-ar mai lua cu ei şi câteva oiţe. combatanţii afghani erau indicaţi. cit.ru . Grigorev. IV.. În contrast cu imaginea adversarilor. Nosatov. la vreo 40 km şi s-a întors viu şi nevătămat. ca să-i putem deosebi de duşmani” (V. aferentul circumscris aliaţilor fiind atribuit doar vestimentaţiei: „La operaţii ne duceam împreună. op.

Nu puteau să împuşte în fraţii lor” (O. Şi într-adevăr aşa a fost.. taică-său ori neamului” (P. Mai mult pe ai noştri îi împuşcau. Nu iroseau gloanţele în partea ceea” (I. fratele mai mare tot. 790 Alexandru Vakulovski. Când s-a început lupta. trupuri. „Dacă taică-său şi frate-său mai mare erau duşmani. frate-său. ficate. cit. afghanii nu împuşcau în ei (adică în adversari – n.n. Pleşu). Ochievschii).. parametru ce alimenta fervoarea antirăzboinică. ei nu împuşcau. Minciuc). iar pe urmă trec şi eu în partea ceea. dar el îşi făcea misiunea aici. Pentru acei care încălcau tradiţiile ancestrale: „Odată vreo două săptămâni le-am aranjat locul. ca apoi să auzim că mujaheddinii le-au distrus absolut tot.... El se gândea la ziua de mâine” (N. Încălcarea acestor principii poate crea ostracizarea individului sau chiar lichidarea lui fizică... unei case (. Florea). alt frate făcea slujba militară.. mâini. Era război civil” (Al.) Poate că erau pe pământul lor” (Al. 8. Când am trecut pe acolo. El niciodată nu putea să-şi ridice arma contra fratelui său.. 190 . (Interviu cu Serghei Bejenaru). Turtă). Numaidecât trebuia să fie unul” (S. Clauza acestei „recluziuni” e marcată de faptul că se consideră că astfel individul „şi-a trădat şi şi-a dezonorat familia şi poporul. apoi unul trebuia să fie duşman şi altul trebuia să fie ţarandoy. cit... „Îi întrebam pe soldaţii aceia afghani. faptul că aliaţii îi considerau pe sovietici duşmani: „Armata afghană se retrăgea şi fugea. p. diferite părţi ale corpurilor aruncate peste tot. acolo fiind tat’so. David Leatherberry. p. aducând ruşine şi dizgraţie asupra acestora” 789.. Petrică). dacă erau doi fraţi. „Armata afghană nu era indiferentă faţă de bombardarea unui sat.de la lupte sau război prin implicarea hiperbolică a mizelor de ezitare în conflictul militar. Fratele? Duşman? Dar tu de ce eşti aici în armată? El zicea: eu acum mă învăţ a împuşca. „La ei se întâmplă aşa: un frate era ţarandoy. Nicolaevici). op. op. tribul şi comunitatea constituie principalele elemente care se circumscriu în spiritul religiei şi cutumelor afghanilor.. 788 789 Sorin Avram.. au fost constate fapte când armata afghană imprima din tradiţiile răzbunării prin sânge (S. S-a remarcat caracterul fratricid al războiului din Afghanistan. Taică-său era cu duşmanii. „Ajungeau că nu vroiau să tragă. 44.. Soldaţi români. „Nu-i trăgea inima (. Aveau deja un miros îngrozitor” 790. Astfel. „După cum spuneau ei. am văzut numai cizme. picioare. Organ). iar altul se afla printre duşmani. care erau mai tineri: Unde-i taică-tău? Dar el zice: Îi duşman. „Armata revoluţionară” asigura mujaheddinii cu armament prin intermediul rudelor 788. Vălean).) Trebuia să înţelegi omul şi atunci îţi dădeai seama de ce el nu omoară tot ce-i viu pe pământ..). La ei jumătate erau aşa. Coeziunea cu familia. erau neamurile lor” (M.. tot frumos.

793 Maksim Ûsin. Drept testimoniu puteau fi reprezentate diverse organe. liderii jihadului remunerau lichidarea fizică a şefului Khad-lui cu sume cuprinse între 500 000 şi până la 1 000 000 de afghani.A. 25. op. de exemplu. a unui membru de partid – cu 100 000 afghani. Chestiunea consta în faptul că în armata afghanilor luptau aceiaşi mujaheddini. Taranenko I. Opyt rossijskogo .. îşi menţineau viaţa. 792 791 191 . Druţă). Pât‘ urokov Afghanistana.. Nu erau laşi. 3.V. în perioada concilierii naţionale. o ureche 792. Baza economică. trecea de partea cealaltă. Maxim. care a efectuat o deplasare în anul 1989 în Afghanistan. aici îl băteau.ograničennogo kontingenta” možet prigodit‘sâ amerikancam. 19.„În provincia Ghazni. de acum îl ştiam. Îl luam. Acelaşi individ l-am luat de trei ori în prizonierat. promovate de Muhammad Nadjibullah. erau băieţi de treabă. În coerenţă cu aceste afirmaţii.. adversarii lui Muhammad Nadjibullah) le-ar fi propus un preţ mai mare. ca să nu moară.. Rabbani (liderii mujaheddinilor. Studenikin P. ar fi trecut de partea acestora793. Jurnalistul rus I. V. p. „Erau de pe loc şi îşi vindeau viaţa” (N. p. iar jura credinţă revoluţionarilor. Ûsupov. iar îl prindeam. banda lui Pira Aphandy a asasinat aviatori afghani – au fost decapitaţi. cit. se pare. cit. lupta în orice tabără. cât şi de cealaltă. făcea treabă. 122.Û. op. preşedintele Afghanistanului. iar dacă Hikmatiyar şi B. O altă explicaţie. Era om simplu. Îl băteam de atâtea ori de câte ori îl luam prizonier. p. iar corpurile le-au fost secţionate” 791.. apărându-şi sănătatea şi viaţa” (V. Nosatov. El a luptat o jumătate de an.I. Conturul acestui argument era desprins din contextul că sovieticii înşişi se situau între două extreme – viaţă şi moarte: „Noi tot timpul am luptat cu ei alături. op. lupta. constituia unicul motiv al angajării afghanilor de partea sovietică. atribuită de combatanţii sovietici absenţei soldaţilor afghani în perimetrul operaţiilor militare. B. cit. mergea la atac. Spre exemplu. atât de o parte. p. a fost martorul unei discuţii conform căreia un detaşament de 800 combatanţi a trecut de partea Kabulului graţie cumpărării cu arme şi bani.2001. 21. Rezistenţa afghană retribuia cu sume exorbitante lichidarea fizică a liderilor obedienţi guvernului de la Kabul.. Petrică). împuşca în partea ceea.. în kişlakul Dulani. Când pierdea aici. se constată şi observaţiile combatanţilor moldoveni: „Ei luptau pentru cei care le plăteau... Lunin. iar omorul unui soldat afghan era recompensat cu câte 5 000–7 000 de afghani. în Izvestiâ. Când vedea că aceştia mănâncă bătaie.02. prin comportamentul lor. Dacă nu se É.I. îl închideau pe o lună de zile şi îl puneau să lupte de partea noastră. trecea iar de partea ceea. Relatările foştilor combatanţi sovietici relevă şi aspectele economice care au adnotat devierea aliaţilor de la operaţiile militare. era relevată prin faptul că aceştia.

pentru a ajunge la socialism” (O. Triburile manhale (din partea centrală a Paktiei).. Davydov. Şeful Statului-major al armatei afghane avea pământ la minele lui Ahmed Shah Massoud. partizanii afghani. op. circulau în teritoriu cu gardă de corp destul de sumară. cu o populaţie de 120 000 de oameni. ci erau incluse în sistemul de securitate a graniţei. Mai mult ca atât. sovieticii n-au înţeles acest lucru până la capăt. în regiunea Fareab).. fără a fi ţinta atacurilor din partea Rezistenţei afghane. p. pentru bani” (S. care a prevalat proprietatea colectivă. Cociaş). ceea ce au făcut Stalin şi Lenin. nu s-a ţinut cont de particularităţile diverselor triburi. 123. cit. „Aliaţii ne spuneau că ei luptă pentru că sovieticii ne plătesc. iar ca sursă de venit practicau munca sezonieră în Pakistan. nu recunoşteau autoritatea centrală. Novac). sistemul de recrutare din aceste triburi. V. care era inamicul numărul 1 al armatei sovietice. iar ruşii urmăreau altceva – colectivizarea. Afghanii spuneau direct că luptau la început cu noi. primul trimitea om special care dădea 10% pentru lucrarea acestui pământ.S. Combatanţii moldoveni au sesizat mecanismul economic al acestei consecuţii: „Era interesul proprietăţii private. 64.puteau aranja la locurile din armata unde se plătea. Astfel. erau o sumedenie de cazuri” (I. op. 794 795 Vezi A.796 Din cauza tradiţiilor ancestrale. Între adversari şi armata aliată erau constituite relaţii social-economice. erau remise contra sumei de 10 la sută obţinută din extragerea pietrelor preţioase 794. triburile paštune din sud-estul ţării nu efectuau serviciul militar. trebuie să conducă. or. Fiecare gintă deţinea un teritoriu bine determinat. supravegheat de detaşamente militare ce includeau şi un sistem de cercetare. p. achitau impozite guvernatorilor prosovietici 795.). Unii administratori de provincii /velayat (de exemplu. cit. consideraţi loiali sovieticilor. Ei au înţeles una: aflându-se la putere. iar când pleacă armata sovietică putem lupta cu alţii. p. Nosatov. 13. „Schimbul şi trădarea în ţările orientale e ceva obişnuit. ne susţin. Casiadi).I. pe urmă se vor alătura adversarilor (bandiţilor)” (V. în parametrii tradiţiilor ancestrale: „Erau lupte pentru sfere de influenţă” (Nicolae). bazându-se pe cutume. alături de populaţia provinciei. Au fost relaţii de proprietate privată. era dificil de realizat la scară naţională. primeau un automat acolo şi fugeau. considerate proprietate a lui Ahmed Shah Massoud. pentru efectivul militar.. minele din Panjshir. conform consuetudinii. op. Spre exemplu. 192 . cit. Dezertările din armata afghană erau generate şi de eşichierul multinaţional al Afghanistanului. apoi fugeau în bandă. 796 Vezi Muzaffar Olimov. Arabia Saudită etc. fiind bine asigurate cu efectiv militar. Conform tradiţiei.

a unui briş (sergent) – 3 000 de afghani. 797 193 . Era o constatare şi asupra stării de spirit resimţită de uzbecii din armata sovietică. cinematografe. erau implicate în activităţi agricole. comerţ. cit. terenuri sportive. considerent ce a bifat intensificarea tensiunilor dintre aceste tabere. drept consecinţă a intervenţiei sovietice în Afghanistan. în http://artofwar. Pentru comparaţie. totodată. Pregătiţi în spiritul loialităţii faţă de autoritatea centrală. aceştia fiind. din motiv că erau consideraţi inapţi. spre exemplu. 162. Microraionul „vetust” din Kabul a reprezentat o tabără de acest gen. hrană gratuită şi o serie de privilegii. ofiţerii afghani erau remuneraţi cu sume substanţiale de bani (comparativ chiar cu salariul ofiţerilor sovietici).E.a. Configuraţia militară a paštunilor a fost constituită în perioada lui ZahirShah şi consolidată. tadjicii. de masă. construită în perioada lui Daoud. creşterea vitelor. turan (căpitan) – 8 000 de afghani. Moi boevye tovariŝi. p. Recruţii din aceste etnii nu dispuneau de o experienţă suficientă referitoare la instrucţiune şi activitate militară. formată din paštuni. În extrema opusă era plasată elita armatei afghane. şcoli. O altă cauză a dezertării era marcată şi de caracteristicile psihologice ale combatanţilor afghani în privinţa disciplinei – „afghanul e rebel după natura sa şi dificil se conformează directivelor generale” 799. Sau. Grešnov. de aceea plăteau impozite.ru/g/greshnow_a_b/text_0140.. djak briş (sergent superior) – de 6 000 de afghani. 798 A. a unui djagran (maior) – 10 000 de afghani. Snesarev. a constituit un impediment în contingenţa celor două Din perspectivă istorică. Prin urmare. elita armatei afghane a fost eclipsată de diverse privilegii. Asasinarea unui ofiţer paštun era răzbunată în spiritul legii talionului 798. 799 A. în sistemul administrativ de comandă de tip sovietic. salariul mediu al unui interpret sovietic din armata afghană era – 10 000 de afghani. uzbecii au fost singura etnie impasibilă de stagiul militar.. a configurat şi omogenizarea identităţii militarilor. prin diverse forme normative. hazareinii ş. utilate cu piscine. grădiniţe pentru copii etc. conduşi în baza unui mecanism strict ierarhic. op. Unele comunităţi. parţial.În dezertările şi capacităţile de luptă ale aliaţilor şi-au lăsat amprenta şi alte tradiţii etnice. până la intervenţia sovietică în Afghanistan (1979) salariul mediu al unui dighearval (colonel) era de 13 000 de afghani. dar care a fost distrusă de către sovietici.B. Pentru ofiţerii paštuni se construiau tabere militare permanente. considerate cu impact nefast asupra capacităţilor de luptă. configurat pe verticală – de sus în jos. iar tendinţa sovieticilor de a se impune. Astfel. shtml . de aceea ei reprezentau efectivele militare din infanterie. în timpul guvernării Daoud. optica sovietică în viaţa disciplinară a armatei s-a dovedit incompatibilă cu cea din armata afghană. Prin urmare. munci ilicite. uniformizarea socială. uzbecii 797.

recalcitranţi. Armata afghană urma directivele Kremlinului. Iskandorov. în alte zone se arătau neîncrezători. 13. Iskandorov. În disputa cu V. referitoare la dezertare 801.G. În consecinţă. lipsa scaunelor şi cearşafurilor curate (!). aceştia alegând alternativa de a se eschiva de la serviciul militar.. 1989. p. nr. Conscripţia 800 801 L. nu primeau subsidiile la timp. Plastun specifică faptul că soldaţii afghani dezertau din armată din următoarele considerente: nu aveau un scop bine determinat. nu ştiau pentru ce luptă. p. 26. op. cit. Conform tradiţiilor istorice.. p. Šebaršin. le-am impus afghanilor propriile maniere de recrutare. am proferat în sfera internaţională. de faptul că ofiţerii îi impuneau să întreţină relaţii homosexuale. 803 K. iar instructorul alteia. Fostul consilier sovietic. să zicem în cazul când comandantul aparţinea unei fracţiuni.. op.. general-maior.. Pe lângă cauzele nominalizate mai sus.. 12. K. 134. p. Plastun a participat şi L. Gankovski a menţionat că armata afghană era slab aprovizionată din punct de vedere logistic. cit. (II). În diverse studii au fost evidenţiate o serie de cauze ale dezertării afghanilor din armată: K. promiţând supunere şi efectuarea stagiului militar. cit. 802 E. neavând astfel posibilităţi să-şi întreţină familia. Nikitenko. Serebrov. iar în urma intervenţiei URSS acest sistem coercitiv a fost suplinit şi prin participarea sovieticilor. factorul moral era compromis şi de disensiunile partinice ale ofiţerilor. 4. prin transferul în tabăra adversarilor. am impus regulile noastre – ne-am adresat cu tu. la înrolarea tinerilor afghani (unde se practica pe larg mita. 6..” Vezi V. fapt ce se reflecta asupra spiritului de luptă şi a capacităţilor militare. inclusiv exponenţi ai organizaţiilor de tineret afghane (conform prototipului sovietic al comsomoliştilor) 803. care a evidenţiat şi alte cauze: . Mecanismul de recrutare a soldaţilor afghani era instituit prin două canale: 80 la sută dintre soldaţi erau triaţi conform metodei arhaice a arcanului şi doar 20% prin intermediul comisariatelor militare 802. Dacă în unele regiuni afghanii se arătau resemnaţi sau simulau resemnarea. în teza de doctorat. consacrată mişcărilor social-politice ale tineretului din Afghanistan. Istoricul rus I. ne-am format un aliat neloial şi incapabil de a lupta” 800. afirmă că metodele violente de recrutare formau o imagine negativă în rândurile tineretului afghan. în AAS. V.V. cit. op.armate aliate. la fel. op. aserţiune cu impact negativ asupra percepţiei băştinaşilor referitoare la război.Soldaţii erau nemulţumiţi de muşamalizări. p.. Vezi Naša bol‘ – Afghanistan. Iskandorov. am lovit cu pumnul în masă. s-a reliefat şi arhitectura armatei afghane aliate. considerent ce implica dificultăţi majore în procesul de colaborare militară sovieto-afghană. jafurilor din cantină etc. Acest context a fost reliefat şi în relatările lui Leonid Şebarşin. ci am comandat. p. fostul şef al serviciului de cercetare externă al KGB-ului: „Noi nu am ajutat şi consultat. op. 194 . Astfel. 212. în mod special a familiilor pauperizate) participau reprezentanţi ai armatei şi societăţii civile. structura internă a armatei aliate. cit. Plastun. a generat dezertările din rândurile acesteia.

l-am trimis la lupte” (I. de aceea erau cunoscute situaţii când printre încorporaţi erau şi ofiţeri afghani. Pleşu). Olaru). puţini de tot. Am încercuit multe sate. „O parte din ei. Aceasta-i recrutarea lor” (M. Slutu).militară era dificilă şi din considerentul că nu era constituită o bază statistică a tinerilor recruţi. îi încălţau şi-i luau în armată. Noi ţineam ca să nu treacă. îi prindeau şi-i luau în armată. în kişlakuri. clar că nu ştiau nimic” (S. Oleinic). Care dovedea să fugă în munţi şi gata nu-i mai vedeai. Eu ştiam. după informaţia primită. Din ce cauză? Fiindcă recrutarea era foarte interesantă. Erau verificaţii toţi bărbaţii care au documente. cred că prin Pakistan. că acesta va merge ca soldat mai departe. care nu.. confuzie 804.. Am umblat. ei trebuiau să slujească până la 50 de ani . 112. Pentru conscriptibili. ei scriau.. dar îi dădeam pe mâna armatei afghane. înrolarea reprezenta un transfer prin evulsie.) datorită faptului că aveam activişti de-ai lor.. îi îmbrăcau. îi luau ca şi cu arcanul. „În armată îl prindea cu arcanul. îi prindeam (pe afghani – n. mai crescut. „Îi prindeam până la 50 de ani. Nu cunosc limba lor şi nu ştiu ce au vorbit. dintr-un mediu în altul – rupt de casă. Minciuc). L-au văzut pe drum că-i mai sănătos. Turtă). Pe urmă ei făceau instrucţia şi armata. prin munţi. să-i înhame pe toţi.A. Din sate mari. Nu ştiu pe unde erau fugiţi. nu ştiau. dar puţini. îmbrăcaţi în haine civile. mai înalt. p. Noi înconjuram un kişlak. Stăteam în ambuscadă. Un an de zile unul a luptat împotriva noastră şi l-am prins. care erau repartizaţi în diverse regiuni ale ţării. Dar puţini strângeam.. dacă aveau vârsta de armată. Aşa îmbrăcaţi şi încălţaţi” (Nicolae). 4-5-6. nu vroiau. „Dezertau ostaşi. înconjura satul şi căutau băieţii care trebuia să fie în armată” (P. „Când ne duceam la operaţii. se temeau de noi” (A. Umblam prin sate.n. A doua zi fugeau la duşmani.. şi uniformizat la sistemul militar de tip cazarmă: „Îi luam forţat. retrăgându-se atât în regiunile muntoase ale Afghanistanului. prin diverse forme violente. „Este interesant cum îi luau în armată... Vojna v Afghanistane. 804 V. până la zece. care au slujit era bine. dar am văzut dintr-o parte cu ochii mei că l-au luat şi l-au urcat în maşina lor şi l-au dus. tinerii se eschivau să se înroleze. aşa era formată armata. mergea ca recrut. hai la armată. Ochievschii). până ce-i pregăteau pentru război” (Al. „Odată am participat şi la recrutarea lor. nu-i găseam. dacă strângeam. Până la 50 de ani. Aplicarea metodelor de bărbunc erau însă destul de ineficiente. care erau luaţi din kişlak şi aduşi în armată. Noi îi arestam. Mai multe batalioane încercuiam satul şi strângeam. cinci dintr-un sat. era mult” (Al. considerent ce producea consternare. altfel nici nu putea fi. Merimskij. 195 . şi se forma armata lor. era civil.. fără nicio pregătire. iar din partea ceea mergeau ai lor. cât şi în afara ţării: „Am fost.

cit. S 805 806 G.. cum rezistau la aşa minimum de existenţă? Soldaţii lor mâncau o dată în zi. a fost relevată de participarea armatei afghane aliate la acţiunile militare comune cu sovieticii. regimul alimentar. corturi. Dar apoi. p. Din optica combatanţilor din RSSM. acestea însă nu reprezentau doar spaţii de preparat bucate. toţi mergeau în aparatul administrativ sau în unităţile de securitate şi în trupele operative ale poliţiei. Valera). combatanţii moldoveni au surprins faptul că diurna aliaţilor era formată doar dintr-o singură masă.1. cit.4. iar hrana era pregătită individual 805. I-am dat armă şi la luptă. 60. au fost surprinse diverse argumente istorice.. cum făceau caşă (terci – n. fără hornuri. raportate la aceleaşi dimensiuni ale vieţii cotidiene cu ale sovieticilor. Stilul de viaţă al aliaţilor tilul de viaţă al aliaţilor afghani.I. naţionale etc. IV. O lună-două stă cumsecade. pe el l-am încorporat în armată. Û. care au condiţionat eschivarea aliaţilor de la lupte. cit. situaţie considerată o parabioză pentru combatanţii sovietici: „Pentru noi era ceva deosebit: eu aşa şi nu i-am înţeles până la capăt. ei făceau pe loc mâncare. 118. Conform modelului sovietic. Fisura provocată de realităţile societăţii afghane şi discursul propagandei URSS.. practic. de teamă. De ce? Aşa era situaţia. Nosatov. Ne arăta şi nouă pâine de-a lor de secară. vite mici cornute. au surprins prin sobrietate. De aceea mulţi dezertau (. alimente. 196 . cu automatul în mână şi cu prietenii fug acasă” (N.807: „Acolo era şi unitatea afghană. după sare cu măgarul împreună şi noi am legat măgarul de par. sociale. n-ai ce spune. L-au prins pe drum. op. economice. Tulbur). Deşi unii observatori considerau meniul zilnic al aliaţilor constituit din dejun (în jurul orelor 10:00-11:00) şi cină (servită la ora 15:00) 806. 11. 807 Vezi V. soldatul nostru să fi fost hrănit ca ei nici nu ar fi putut să se ridice în picioare” (M. Toţi membrii de partid îşi făceau unităţile lor.) ei singuri” (Gr.Cei mai buni tineri. soldaţii afghani erau obligaţi să dispună de lenjerie şi veselă proprie. op. ci veritabile mecanisme ambulante de transportat vestimentaţie. În perioada anterioară intervenţiei URSS în Afghanistan. p. cei mai deştepţi. vreascuri etc. Petrică). ducându-se acasă şi l-au dus în armată. Karačarov. în funcţie de percepţiile individuale asupra subiectului abordat. în unele unităţi militare afghane funcţionau bucătării mobile afumate. Ûrgenson.. op. Noi de unde să luăm oameni? S-au coborât din munţi. De frică. alături de cel al administraţiei de la Kabul.G. p.3. şi restul beau ceai.) Fugeau pentru că aveau acasă copii..n.

cu un redutabil impact politic). Sunt multe lucruri la ei. configurată în baza tradiţiilor. Ceea ce luau de la mac taie cu un cuţit în jur scurgându-se laptele. soldaţii dormeau pe saltele direct pe pământ) 100 000 erau sustrase 809. 78. Ei dormeau. O problemă stringentă în armata afghană a constituit-o nivelul de pregătire militară. aceasta nu a trasat o schimbare substanţială în arhitectura logistică a armatei afghane. era consumul excesiv al stupefiantelor.. puteai să-i iai cu tot cu coliba lor” (Vl. Spre exemplu. deşi cunoşteau arsenalul militar. „Noi numai cât treceam postul în timpul nopţii. cum aveam noi. cum se producea” (N. îmi arătau acolo. dacă era ceva referitor la interesul propriu li se deschideau ochii imediat. Acest aspect fiind inclus în stilul lor de viaţă. nu era” (N. Ilciuk). un fel de drog. 109-110.. puţin îi păsa” (I. făcând tot cum considera el. Pentru soldaţii afghani stagiul militar reprezenta o corvoadă. soldaţii afghani. Era acceptat ca să trăiască şi cu măgarul.A. adică un drog în doză mică. La ora 6. Astfel. pe urmă. În perimetrul vieţii cotidiene a aliaţilor erau surprinse o serie de particularităţi. instituite în baza realităţilor civilizaţiei afghane. Cazărmile. În pofida munificenţei materiale acordate de URSS aliaţilor (instituită ca o formă simbolistică a puterii Uniunii Sovietice. p. 197 . O foloseau şi se simţeau bine. reflectate la nivel comparativ cu cea din comunitatea sovietică: „Nu am observat să se bată soldaţii la ei. Adunau laptele. el dădea afirmativ din cap.. aici trebuie. odată cu asigurarea arsenalului militar. Vojna v Afghanistane.. fără o 808 809 V. Ce era în comun. care însă era eşalonat nefast. mai degrabă. creau impresia unei ambianţe „tenebre şi incomode”808. op. Genadij Korž. Popescu). Petrică).. Fiecare askar avea iarba aceea. la începutul anilor 1980 paturile constituiau un echipament valoros. cit. strângeau praful acela de două ori. iar metoda de „prelucrare” şi „consumare” o forma meconiul: „În armata lor era răspândit dosvai. ca să îşi bată joc. pp.. dacă nu se cocea aceasta. construite din lut. un jold: „Ostaşii sunt foarte leneşi. Până când un consilier de-al nostru nu-l impunea la o anumită acţiune. din 500 000 de paturi alocate de sovietici (de altfel. Ei povesteau.Condiţiile de trai ale soldaţilor afghani erau dintre cele mai precare: „trăiau pe nişte nuiele” (Vasile Stan).. O caracteristică a soldaţilor afghani. Atitudine de gen dedovşcina. Da. considerat.. pentru că-i personal.. sovieticii. unde stăteau ţarandoy. erau impasibili faţă de serviciul militar. Conform mărturiilor foştilor combatanţi sovietici. repartizau şi material de intendenţă. Merimskij. Putea să trăiască şi soldat cu soldat. Petrică). Şi apoi postul acela ca şi cum nu exista. de abia se trezeau.

Din cauza insuficienţei cadrelor superioare militare. Unii ofiţeri afghani. fiind reglementate în baza sistemului tradiţional: „Deodată ofiţerul devenea domn. 14. Zice: A.. Poziţia ierarhică a ofiţerilor afghani etala prestigiul social în faţa comunităţii. de ce aceea. îi curăţa încălţămintea. În Afghanistan se aplica pe larg mita. Potrivit modelului sovietic. la începutul anilor 1980. safep. Dacă mergeau împreună. Ei stăteau în tanc” (V. în Rodina.. deja era stăpân. Dar nu o curăţ. comercializau în propriile dukane. fapt ce se răsfrângea asupra nivelului de pregătire al acestora. el a zis că într-adevăr îi spune ceva. De ce cureţi aceea. čto predšestvovalo vvodu vojsk v sosedniû stranu. p. Conform datelor statistice. Dar el: Nu. ce-i aceea tactică militară” (N. Afghanistan: a zavtra byla vojna (pričiny.) La ei e foarte greu să depăşeşti această tradiţie. 1989. nu exista o selecţie minuţioasă. iar alteori îşi angajau 810 811 V. Asta trecea momentan. iată din ce cauză unii militari îşi cumpărau gradul militar (Z). gata. 11. Ochievschii). Unul dintre ofiţerii lor m-a întrebat de unde sunt eu? Îi spun: din Moscova. îi ducea geanta. considerent cu impact evident asupra calităţii pregătirii acestora811. Vl. Avea dreptul să dea orice comandă şi avea dreptul să uite de aceasta. echipaţi în uniformă militară. Zaplatin rasskazyvaet o tom. Petrică)... din Moldova. Am întrebat dacă îi zice ceva numele acestei republici. din Moldova. Între ofiţerii afghani se configurau conflicte de interese şi rivalităţi de branşă. Relaţiile dintre soldaţi şi ofiţeri erau foarte distanţate. iar 43% dintre comandanţii de companie şi pluton nu aveau studii militare 810. nr. iar deseori acest considerent era reflectat şi în dimensiunea instructivă a ofiţerilor. iar unii au satisfăcut stagii militare chiar în RSSM: „Erau mulţi care au învăţat în Uniunea Sovietică. Noi le făceam observaţii. Snegirev. A zis că în Moldova e tare frumos. Şi nu poţi interveni.P. Superiorii militari se eschivau de la operaţii militare. din ce republică? Zic: din Chişinău. Din această cauză erau organizate diverse cursuri pentru perfecţionarea instrucţiei militare: „Timp de trei luni am făcut un program ca să-i învăţăm să citească.. p. Lungu). 112.. a paraşutat la Vadul-lui-Vodă. Când din doi ostaşi unul devenea peste o lună comandant. General-major V. predšestvuûŝie vojne). Parte din ofiţerii afghani au efectuat studii în Uniunea Sovietică. în armata afghană erau pregătiţi instructori politici într-un timp record (două luni). Merimskij. aşa-i legea” (N. el însă a zis că nu poate pentru că statul i-a plătit studiile şi el trebuie să lucreze aici” (Al.. Vojna v Afghanistane. I-am spus să se reîntoarcă încoace. 198 .bază de studii specifice. Petrică). gata e şef. doar 26 la sută dintre cadrele militare superioare afghane aveau studii superioare. în detrimentul soldaţilor: „Îi dădeau o lipie la soldat şi el se ducea la luptă. inclusiv în cadrul armatei.N.A. Dar ofiţerul se ferea. pur şi simplu asta e a mea (.

„Înţelegeau foarte bine limba rusă. combatanţii sovietici au evidenţiat şi o serie de caracteristici pozitive ale aliaţilor. Erau destul de buni specialişti. În orice caz erau ospitalieri” (M. se învăţau din practică. ca şi un mort. care astfel îşi desfăşurau întreaga perioadă a stagiului militar 812. Se învăţau unul de la altul. ospitalitatea. deseori plecam la ei în vizită. S-a constituit aşa-numita categorie a soldaţilor cu soldă. Uzbecii noştri ştiau mai rău limba rusă decât afghanii. în http://afganpress. din fugă. În pofida aspectelor defavorabile enunţate mai sus. al doilea îl urmăreşte ce face şi pe urmă îl schimbă.10. merge mai departe cu maşina. 5. Specialişti buni. Slutu). evident în altă direcţie decât cea a acţiunilor comune afghano-sovietice).06. A. rememora faptul că a fost martor la o altercaţie verbală. Merge unul la volan. Ivanenko. la cină ne invitau” (O.. 812 Otryvok iz pis‘ma oficera. op.htm (accesat în 27.2002). Ofiţerii deţineau o serie de avantaje: erau printre categoriile cel mai bine remunerate din ţară. 71. Luptau bine. Afghanistan: armiâ i revolûciâ. Puteau şi să lupte. Combatanţii afghani aveau posibilităţi să achiziţioneze produse din depozitele armatei cu 50 la sută mai ieftine decât cele comercializate pe piaţă. Mărturiile participanţilor din Republica Moldova la războiul sovieto-afghan reflectă o explicaţie alternativă referitoare la dilatoria războiului şi iluzia ajutorului internaţional.. puteau totul” (N.ru/oksv/vet/abdul. la care a reacţionat prin faptul că „a devenit palid. au fost evidenţiate aceste caracteristici la combatanţii aliaţi.. iar în caz de moarte a ofiţerului. În profilul fanatismului religios. dexteritatea. respins de înseşi forţele afghane aşa-zise prosovietice. Petrică). Şi ei la noi. „Ostaşii erau buni.1988. Ciugurean). Se uita cum merge tancul şi peste două zile ei deja cunoşteau cum să-l pornească. Vălean). fost consilier militar sovietic în Afghanistan. de mici îi învăţau” (I. p. Astfel. p. iar unele aspecte relevau chiar nuanţe de poxie. Ilciuk). 199 . Nu trebuia să treacă prin şcoli. ultimii mai uşor reţineau logica cuvintelor” (C. La prânz. 18. Colaborarea dintre sovietici şi armata afghană era eclipsată de politica de forţă aplicată de sovietici în cooperarea cu aliaţii. 814 A.narod. Afanasiev. Ultimii reprezentau. „Alături de noi era un detaşament afghan. cit. sagacitatea: „Din arme de ochire împuşcau excelent. Afanasiev. de fapt. comprehensiunea. S-a reliefat pregătirea militară (mobilizată. s-a speriat teribil”814. „Ne serveau cu pilaf de-al lor. privilegiu instituit şi ca formă de atragere a recruţilor 813. familia acestuia era sub protecţia statului. când unui combatant afghan i s-a insinuat pedeapsa lui Allah. în KZ. 813 V. copiii lor studiau în şcoli cu nivel de pregătire înalt.subalternii în propria afacere.

819 Genadij Kožemâkin.. de aici şi reflecţiile asupra paracivilizaţiei surprinse dintr-o perspectivă corosivă a mentalităţii etnocentrice. „Noi am ajuns din secolul XX în secolul XIV” (Sl. 817 Carmen Maria Andraş. în Xenopoliana. Pentru combatanţii sovietici.e.pentru poporul afghan.a. populaţia afghană a reprezentat ceva distinct. 2-4. În urma unei analize nepărtinitoare şi distanţată în plan temporal. Imaginea românilor la călătorii englezi. „La prima cunoaştere a Afghanistanului rămâi profund impresionat. 2000. s-a prezentat prin „contrastul propriei imagini”815 cu mediul din care au sosit cetăţenii URSS. Rezumat. „Sensibilitatea şi acuitatea acestor sentimente pot fi relativizate prin însăşi relativizarea hetero-imaginilor şi stereotipiilor identitare”817.S... 816 Sophie Bessis. Acest fapt se subscrie percepţiilor paranoice generale în faţa „patologiei celor postcolonizaţi” 816. opusă confruntărilor militare. în mod special pe cei din partea europeană. p. cit.4. Cluj-Napoca. Răducan). „Parcă ne-am fi aflat într-un loc unde avea loc numărătoarea inversă a anilor” (A. dar nu Î Adrian Cioflâncă. În linii generale. 4. Transferul brusc în altă lume absconsă a stupefiat profund combatanţii. p. Cunoaşterea alterităţii ca formă de putere. Sergheevici). nr. op. Occidentul şi ceilalţi: istoria unei supremaţii. Trebuie să înţelegi bine unde ai ajuns şi de ce” (N... relevând caracteristicile unei terra incognita. s-a constituit un spaţiu repugnant care „a brodat imagini excentrice” 818: „După Europa să ajungi în Asia.4. f. 2002. Civilizaţia afghană. 3. „De atâta timp sunt în Afghanistan. Ai impresia că un vrăjitor te-a transferat din civilizaţia secolului XX. clivajul dintre aliaţii afghani şi armata sovietică era razant din contextul războiului fratricid şi particularităţilor specifice lumii afghane. combatanţii moldoveni au sustras şi aserţiuni obiective vizavi de comportamentul aliaţilor pe parcursul conflictului militar. op. cit.1. Reflecţii prealabile n altă ipostază. misterios pentru sovietici. ci şi cu o altă cultură şi dimensiune cvasiologică în care s-a reliefat însuşi mecanismul funcţional al întregii societăţi afghane. o reflectare în clonă a sovieticilor în Afghanistan. p. „Eu am nimerit din Europa în sistemul feudal” (S.).1. 818 Simona Nicoară. p.1. Runa. 255. 815 200 . 209. Despre orientalism şi balcanism. 117. IV. Populaţia civilă IV. p. în secolul XIV” 819. pare primitiv. Afghanistanul nu a reprezentat doar o ţară cu un alt nivel social-politic. Teză de doctorat. Juravliov). X. Bucureşti. cu alt nivel de dezvoltare social-economic şi psihologic.

trebuie să acceptăm. religiozitatea. urechile. op. Surprinşi de cantitatea informaţiilor inedite. op. chiar diametral opus. vom analiza: exteriorul fizic. p. adică unul şi acelaşi lucru noi îl tratăm diferit. „Un popor unic în felul său (. Clivajul dintre cele două lumi antagoniste a reprezentat. Autorul cărţii a fost martor în discuţiile dintre foştii combatanţi sovietici în războiul din Afghanistan care se salutau utilizând cuvântul respectiv. unele aspecte au fost percepute la nivel tahistoscopic sau de agnosticism) să se reflecte în peisajul cognoscibil al noii civilizaţii. cit. familia şi locuinţa. în conexiune substanţială. p. 821 820 201 . o diversitate de aspecte ale caracterului şi temperamentului populaţiei băştinaşe. Este o imagine absolut diferită” (Irina Arcadevna Şepeltean)...mă pot obişnui cu imaginea medievală. Sunt două civilizaţii opuse” (M. p. sunt bacha” 823. noţiunea de bacha semnifică şi . Žurčenson. ale arhitecturii ambientului afghan. în continuare. dimensiunea de bază în care a fost surprinsă comunitatea afghană. „Ei sunt un popor cu alte tradiţii. de parcă aş vedea toate acestea pentru ultima oară”820.I. p. astfel. cu alte valori” (Sl. stilul de viaţă. 4. 822 G. În lexiconul afghan. au reprezentat.. cit. Cociaş). 321. În vizorul combatanţilor sovietici au fost relevate.). oferite de societatea afghană. nu au putut fi concepute în profunzime de către foştii combatanţi sovietici.. cu toate cele cinci simţuri absorbi acest exotism. Conform lui Iurie Cociaş. 102. „Se părea că efectuăm o călătorie în timp şi ne-am înapoiat în Asia medievală” 821. starea social-economică. „Viziunile noastre şi viziunile lor sunt diferite” (I. Trăsăturile psihosomatice. Răducan). credinţele şi obiceiurile. cit. Avem valori care nu sunt înţelese de ei. incoercibilitatea şi incomprehensiunea acestora. indiferent de vârstă. op.băiat folosit de oamenii bogaţi în relaţii sexuale”.. unii participanţi vor estima că afghanii „. op. de aceea cu ochii. mentalitatea etc. din care. „Afghanistan reprezintă o punte de legătură din Evul Mediu în secolul XX”822. deseori cu pedantism. 124. termen ce identifica şi copiii (băieţii) afghani: „Comandantul batalionului ne-a învăţat cum să ne comportăm cu populaţia civilă: Toţi afghanii. Un alt sens atribuit termenului bacha îl reprezintă camarad de luptă. alimentaţia. populaţia civilă era nominalizată prin termenul dual bacha. salubritatea... stilul de gândire etc. Nosatov. acei parametri care au tins (felul de a fi al aborigenilor. V.sunt oameni care au o psihologie diferită de a noastră. cit. 823 Svetlana Aleksievič.. Valera). Stephen Tanner..

dar cum treceau de perioada aceea – gata. apoi te sperii de dânsele.IV... După douăzeci de ani e o adevărată băbuţă” (P. „Aici îs numai ciuri (negrese – n. Florea). mai concret o altă culoare a pielii”824. (I) p.. (Scrisori din Afghanistan.05. Erau şi în Kabul.. de exemplu. „Femeile care le vedeam erau frumuşele” (P. Profilul somatic spectul fizic. că parcă-s ca fundul la tigaie de negre”825.1981). „Până la 15–19–20 de ani erau foarte frumoase. slab. alături de vestimentaţia afghanilor. În pofida unei imagini confuze.. Din această perspectivă. care erau frumoase.. uscăţivi şi puternici”827.. dar el este şi mai mic.1... File din.). 826 G. Kojemeakin. „Erau nişte oameni subţirei. dar ia un berbec în spate şi cum ţi-l duce. frumuşele” (A. „La ei bărbaţii din munţi (muntenii) sunt foarte frumoşi. Vălean). la nivel de subconştient.. Sergheevici). „Copiii sunt foarte frumoşi.n. E mic. 827 Corespondenţa familiei Alfёrov. nedatată. august–noiembrie 1988). „Ele sunt frumoase până cel mult la 30 de ani” (V. Petrică). Un om de-al nostru la aşa ceva nu ar rezista” (N.4.2.. p. amintesc de popoarele noastre din Asia Mijlocie (din fosta URSS – n. 11... dar foarte rezistenţi” (I.. un bătrânel. „ceea ce observă creierul nostru la prima vedere ca fiind semnul alterităţii. a constituit dimensiunea primordială care a suscitat interesul deosebit al combatanţilor din RSSM. Cociaş). „N-am văzut eu aşa frumoşi” (I. slab. „Sunt oameni foarte rezistenţi. în spate şi merge zburând.. nu mai erau aşa frumoase. un bătrân poate duce o sarcină că A 824 825 Frica de străini. Pe la 10–15 ani au nişte sprâncene lungi.. Petrică). Eu sunt tânăr şi nu m-aş aventura să-l ridic” (O. Şi dacă le vezi.. care în lumea musulmană reprezintă simbolul virilităţii şi sobrietăţii: „Acolo aveau barbă până la brâu şi putea să aibă doar 18 ani” (N. Vorbeam chiar cu băieţii. Alături de unitatea noastră erau studente. Olaru). Eu sunt mic. Conform psihologului american Mahzarin Banaji. Gudalii). (Scrisori din Afghanistan. 5. Pul-i-Khumri. al «străinului» este o altă înfăţişare. „Fetele sunt frumoase. „Un bătrânel care parcă are vreo 80 de ani ia un sac aşa mare..n. Etalonul frumuseţii. fruste şi de abhorare: „Fetele erau. Timuş).. dexteritatea: „Oamenii sunt.)” (Irina Arcadevna Şepeltean). Cazacu). s-a evidenţiat forţa fizică. militarii sovietici au oscilat în privinţa evidenţierii caracteristicilor fizice. „Sunt foarte rezistenţi. Numai că repede îmbătrânesc” (A. care mai nu le vezi la faţă. Juravliov). a fost raportat la specificul mediului geografic. 202 . cât şi dizgraţioase. A fost evidenţiat şi portul bărbii.. ochi albaştri” (N. Afghanilor li s-au atribuit atât trăsături venuste. Corespondenţa familiei Vrabie. 26. „Bărboşii”826..

. eu gândesc că la vreo 30 de ani arată ca la toţi 80. ei foarte bine se întremau după operaţiile cele mai dificile. Leningrad. iar în afară de aceasta. Vrabie). Cu toate acestea. fapt condiţionat de comercializarea opiului”828. cu mai multe soţii” (V. ei nu lecuiesc copiii. Nauka. „La 50 de ani rar care scapă. 203 . Dubenco). „Acolo moşnegi de 60 de ani. în urma vizitei efectuate în Afghanistan în anii 1920. „Ei sunt rezistenţi. nu mai ţin minte. Mai repet – cu o cantitate minimă de medicamente dădeau reacţii foarte bune după diferite boli” (Irina Arcadevna Şepeltean). „Ei sunt mai înalţi. Majoritatea. De altfel. 1987. mediul precar sănătăţii – epidemiile – se asociau cronologic cu evenimentele esenţiale din viaţa populaţiei băştinaşe: „În principiu. Pât‘ kontinentov. s-au selectat natural... În acelaşi context. pe care i-am văzut mi-a plăcut fizicul lor. E un om de piatră. mai zdraveni. nu ar putea-o mişca din loc. doar câte unul” (P. Influenţa nocivă asupra aspectului fizic al afghanilor era condiţionată totodată şi de consumul excesiv de stupefiante. dar toţi slăbănogi. alimentaţia etc. Nici nu-mi venea să cred prima dată când am văzut aşa ceva” (N..unul de-al nostru. „Condiţiile climaterice şi condiţiile de viaţă acolo pentru europeni sunt drastice. „Sunt oameni vânjoşi” (I. majoritatea. Amelicichin). adică oamenii sunt chinuiţi” (I. Cauza condiţiei fizice excelente a afghanilor rezidă în adaptarea organismului la nivelul condiţiilor de trai din regiune. 825 N.I. Cociaş). Pentru noi era ceva deosebit. ţi se pare că dacă-i dai un pumn îl distrugi.. toată apa este infectată. mai tânăr. organismul lor nu-i atât de intoxicat ca al nostru.. în regiunile muntoase sunt mai sănătoşi. p.. „Arată de tineri foarte bătrâni. Ouatu). „Au imunitate” (Radu B. eu nu mă sui. nu. Valera). prin abiotrofie. Aşa-i caracterul lor. apoi îţi schimbi părerea. Nu am văzut acolo oameni aşa graşi. la faţă. aşa şi nu i-am înţeles până la capăt cum rezistau” (M. dar el se suie. Ghizatulin). neavând niciun fel de medici.I. O altă cauză a speranţei de viaţă scăzute o constituie mariajul: „După 35–40 de ani de acum îl poţi vedea ca pe un moşuleţ. deoarece sistemul sanitar este unul din cele mai precare din lume. să zicem ceva de genul vaccinei. au imunitate mai bună. restul. dar ei nu suferă din aceste considerente. Nevoile lor şi orânduirea lor cu supraîncărcările lor sexuale. ei se însoară/mărită de la 12–15 ani. adică cine era mai slab murea deodată. Sunt oameni viguroşi” (C. Cu medicamente minime aveau reacţii foarte bune. boleau în copilărie şi aveau imunitate relativă. Vavilov.. cauza vieţii scurte a afghanilor – media 42 de ani – o constituie diverşi factori: nivelul precar al asigurării medicale. Olaru).. Puneau 50 de kilograme şi se urcau în vârful muntelui” (V. Cebanu). să-mi zică să mă urc pe munte. afirma: „populaţia are un aspect fizic extenuat. erau mai puternici faţă de soldaţii noştri” (A. Vavilov. 44. Academicianul rus N. dar când îl vezi ce face.). modul de viaţă.

05. confecţionat dintr-o pânză ce ajunge până la 6-7 metri lungime.1983). „Umbla cu cealma de aceea la cap. op. 109.. Dubenco). Încălţămintea o poartă pe piciorul gol.. ca un cearşaf cu care se înveleşte şi mănâncă de pe el” (V. „Bărbaţii erau îmbrăcaţi în pantaloni înfăşuraţi pe picior care se umflau” (A... văl). Valerij Povolâev. cu puşcă. 831 Îmbrăcămintea tradiţională a afghanilor o constituie pantalonii sau şalvarii trei sferturi şi cămaşa peste care se poartă o vestă. fapt inclus în propaganda oficială prin afişarea publică a funcţionarilor cu soţiile lor fără văl. făcea faţă condiţiilor climaterice: „Erau înveliţi cu un fel de cearşaf şi aveau turbane”831 (Al. femeile afghane erau obligate să se izoleze în public prin respectarea unei vestimentaţii riguroase burqa.” (P. Alexianu. op. „Populaţia aici se îmbracă foarte prost. Meridiane. Oleinic). „Aveau turbane. nişte pantaloni largi” (Gh. de muşte” (Al. 5.. (Scrisori din Afghanistan. p. 65. Rochii lungi şi mai mult desculţă” (I.. cit. cit. Josan). „Se îmbrăcau cu haine de ocazie” 833. o parte o puneau dedesubt şi cu o parte se înveleau. Ceriak). cit. Druţă). Trofeev). În pofida anulării pardah-ului în anul 1959. 832 Corespondenţa familiei Zapisocinâi. „Era un frig de nu mai puteai.. unde se munAl. Ochievschii). Potrivit tradiţiei inaugurate de musulmani şi adaptate de diverşi hinduşi. Ceban). 834 Ûrij Verčenko. discreţia femeilor era sesizată prin menţinerea pardah-ului (în hindi parda – paravan. puneau pe cap ce aveau de pus. Cinci secole de istorie costumară românească. cu hasa învelită pe o parte.. perplexitatea shalwar qamizului era relevată prin contrastul izbitor al acestui port. Modele şi veşminte din trecut. cunoscută în mod special în mediul urban. p. vol.. Ei nu aveau pantaloni.. Vezi I. Olaru).. 830 Carmen Maria Andraş. 16. Kim Selihov. op. 1987. cu cealmaua în cap” (Nicolae). „Duşmanii erau îmbrăcaţi terfoşi” (V. ce defineşte „la prima vedere condiţia fiecăruia”829. 168. „Aveau ştergare în cap.. „Turbanul îl învălătuceau pe cap seara. Pe cap se poartă turbanul. 31. Hainele sunt simple. cu tot” (A. cit. Kabul.. „Cealmaua – un fel de cearşaf. I. dar ei fugeau desculţi” (Anatol).Vestimentaţia. se păzeau de ţânţari. „Desculţă pe zăpadă” (A. p. cum poartă haina ceea ce le serveşte şi drept faţă de masă şi pentru toate celelalte. Era doar în material îmbrăcat. op. Bucureşti. „Era învălit pe cap cu cealmaua şi hasa aveau pe ei. Vătavu). „Şi vară şi iarnă purtau nişte galoşi pe piciorul gol şi nu îngheţau. Doroşenco). comparativ cu cel european). Voledi. p. nu aveau haine ca ale noastre. 829 204 . p. „În ce haine sunt îmbrăcaţi ei.. fiind şi un „element identitar la frontiera civilizaţiilor”830. un fel de cămaşă. 833 Svetlana Aleksievič. Deşi sumară şi extravagantă..” (A. însă foarte colorate” 832. ca formă a stării superioare (fiind foarte incomodă mediului rural. era desprinsă dintr-o lume exotică (de exemplu.. „Băieţii umblau desculţi”834.

02. Cu noi în cort era o fetiţă de 13 ani a unui aviator afghan. La răspântia.1984). În îndreptarul Călăuza ostaşului-internaţionalist sovietic se atenţiona asupra comportamentului indispensabil combatanţilor sovietici. în vederea respectării tradiţiilor din lumea afghană: „Când te afli în comunităţi. în mod special. prin ridicarea vălului. Nu se da voie nici să intri la ele în cameră. (Scrisori din Afghanistan. Doroşenco)..cea fizic mult.1983). 28. Din cauza contextului beligerant. Soldaţi români. Ele erau cu feregea. care a făcut şcoală în Uniunea Sovietică. a urinat. a avut şi febră noaptea. Sistemul tradiţional al vestimentaţiei era menţinut cu rigurozitate şi de către afghanii care au studiat în Uniunea Sovietică: „Când am fost bolnavă de febră tifoidă. 839 Pamâtka voinu. ceea ce lor nu li se permitea. Kunduz. nu-i prea vedeai” (V. 836 835 205 . decât soţului: „La ei hainele.. mai intram pe la ei în vizite... Daniţă). Orice tendinţă de a te uita la faţa femeilor. Multe musulmane poartă văl. (Interviu cu Ivan Oprea). de aceea femeile din comunităţile săteşti întorceau capul când venea cineva şi nu vorbeau cu străinii) – „un veşmânt asemănător unui sac care le acoperea trupul din creştet până în tălpi”835. „Erau cu ţolul pe faţă” (V. din kişlakuri de acestea. Alexandru Vakulovski... la musulmani este considerată o mare insultă”839. 5.. „Femeile îs îmbrobodite întotdeauna. „Fetele erau acoperite pe faţă cu feregea. Copila ceea era în pantaloni şi cu capul descoperit. foarte bolnavă. ea acoperea gura” (V. Ni s-a dat Călăuza ostaşului-internaţionalist sovietic. iar feregeaua se poartă de la vârsta de 12 ani şi nu permitea expunerea faţă de alt bărbat (inclusiv rude). (Scrisori din Afghanistan. 12. cu feregea. am stat multă vreme în spital. 249. „Cum poţi să o vezi dacă-i în feregea? Chiar dacă descoperea ochii. cum se spune.. sugestiile de mai sus nu se respectau cu severitate: „La femeile lor nu se permitea să te uiţi... Noi aveam mulţi prieteni. p. p. în mod special de văl – element caracteristic de pudoare a femeii musulmane.. 837 Corespondenţa particulară a familiei Maşutin. nu te uita prin curţi sau ferestre. Eu am dezbrăcat-o. La încercuiri.09.. „în oraşe însă poţi vedea că mulţi au port european” 838. unii combatanţi aveau să adnoteze în corespondenţă: „Vedem aici ceea ce alţii privesc la televizor sau citesc de prin cărţi: femei în parangeu”837. Noi la astea nu ne uitam” (V. doar era o fetiţă bolnavă. Impresionaţi de portul populaţiei. Cazacu). Dar cu femeile era strict. am luat hainele la spălat şi am învelit-o într-un cearşaf. Eu i-am replicat: Doar ai învăţat în Rusia! Dar el răspunde: Doar peste un an se va mărita! ” (Olga Căpăţină).. Acolo scria totul: Jan Myrdal. Taică-său s-a înfuriat şi a venit s-o bată către toţi. Lungu). 838 Corespondenţa particulară a familiei Pirogov. ca-n filme”836.

era sfidată de forma poligamică. Cu feregeaua era absolut strict. Nu se admitea să te uiţi pe fereastră. IV. aceasta putea genera dubii: ce ai cu soţia lui? Erau nişte lucruri de care am fost informaţi. Ouatu). cunoscută militarilor sovietici. după cumpărături. peste perete locuia un afghan care avea trei soţii. lucru cunoscut de altfel sovieticilor 840: „Doamne fereşte să întrebi de soţie. Dar ne uitam” (Al. dimensiune care uimea anume prin aceste valenţe: „Noi locuiam la bloc.1. inclusiv în mediul citadin: „Când plecam în oraş.ce trebuie să facem şi ce nu. poduri. Nu se accepta să ridici feregeaua. deoarece potrivit Sharia nu aveau dreptul să comunice cu nimeni” F 840 În Călăuza ostaşului-internaţionalist sovietic se atenţiona asupra comportamentului necesar combatanţilor sovietici în raport cu familiile băştinaşilor: .n. femeile cât de frumoase ar fi fost. p. Da. primeai câte un cadou – mărgele. Ouatu). De aceea în comunicarea cu un musulman nu este indicat să vorbeşti despre sănătatea soţiei lui. s-a perpetuat de la mecanismul comunicării nonverbale până la reprezentările imagologiei celor două spaţii culturale distincte.3.. Manifestările şi evenimentele publice. nu ne dădea voie. Aspectul fizic. rus.. Eşti frumoasă. Minciuc). Nouă ni s-a dat comandă să ne uităm. în discuţii. femeie frumoasă – afg. aşa şi era: doar se purta feregea!” (Elena Mataseevici). 206 .. mai reveniţi pe la noi ” (Olga Căpăţină).. hanum krasivaâ (femeie blondă.). că putea să te taie. În altă dimensiune. atunci când acestea se conexau cu comunitatea afghană. nici nu se uitau în partea ceea. de regulă. opusă celei relatate. se uitau: – hanum belaâ. Când eram pe drum. întâlnirile cu străinii etc. hanum! Chiar dacă nu cumpărai nimic.. dacă intra una blondă – venea şi-ţi zicea: Ţine bacşiş. dacă erau negruţe. Familia monogamă. era perceput aspectul fizic al femeilor sovietice. Nu am dat niciodată peste niciun duşman. aveam dreptul să verificăm şi de multe ori am fost scuipaţi în faţă de ele. „Când mă vedeau intrând într-un magazin. împreună cu vestimentaţia. într-un apartament de patru odăi” (V. Intimitatea familiei reprezenta un subiect tabu în comunicarea cu patriarhul familiei. mai bine să întrebi: ce face capra sau oaia? Dar de soţie nu ai dreptul să întrebi. Erau duşmani care puteau să se camufleze.. în oraş. Familia afghană amilia afghană era considerată o zonă anonimă.. erau şi cetăţeni care locuiau în bloc. Puteau şi să te ucidă pentru asta. Aşa eram informaţi. de parcă nu au mai văzut femei. nu vorbesc despre femeile lor.4. – n. reliefate din optică excentrică. nu era bine acceptată informarea referitoare la soţie. 5. reprezintă dimensiuni inaccesibile femeilor: „Cu femeile nu ne vedeam. ştiam” (V.” Vezi Pamâtka voinu.Bărbaţii. parcă erau nişte sălbătăciuni. configurată în intimitate.

cit. „Erau care aveau şi câte 10 femei. probabil. Voenizdat. prezenţa publică a tinerilor înainte de matrimoniu e considerată repugnantă. Mi-a spus că atunci când se înţeleg. la bărbaţi e tardivă. La afghani. caută momentul potrivit când nu era nimeni pe stradă şi se înţeleg. Răducan). Dacă te îndrăgosteşti de vreo fată şi vrei să te însori.) este aplicată de mire şi nu de mireasă. Se considera un comportament josnic dacă stătea de vorbă cu băieţii. se duc tratative în vederea căsătoriei. Demixtarea constituie o caracteristică a societăţii afghane. 1981. p. rente anuale etc. care nu este ştiut de tatăl său. care şi cum aveau bani aşa cumpărau femeile” (Al. cu atât are mai multe” (Irina Arcadevna Şepeltean). op. A se vedea V. Moskva. apoi trebuie să o furi. Din moment ce s-au orientat asupra viitoarei nurori. constituie 13 şi 15 ani. cu cât e mai bogat. etalate ca semn de distincţie pentru bărbat. Dar dacă părinţii sunt de acord să se 841 V.. de altfel. Olaru). Minciuc). undeva se ascund şi se întâlnesc acolo. reflectat şi asupra vârstei tardive de căsătorie. atât în urma unei informări. Dar am întrebat cum totuşi se căsătoresc. nu se aude nimic şi se ascund într-o tufă de vie sau sub un copac. Verstakov. Izgaršev. la ei doar se cumpărau femeile. Aceasta mi-a spus” (Al. se ştiu poate de mai mult timp. dota (constituită din bani. variază între 18 şi 30 de ani. mireasa e desemnată pentru mariaj. în prealabil. Fără cunoştinţă. p. că ei sunt speriaţi.(Sl. a fixării zestrei (kalâm). Situaţia materială nu permitea însă tuturor tinerilor să se căsătorească. Tam. 7. „La ei numai şeful bandelor avea şi 7–8–9 femei. viitoarea mireasă era furată: „Aici nu ştii ce legi îndrăcite sunt. determină şi numărul de soţii (potrivit Coranului. E important faptul că adversarii sovieticilor au lansat diverse informaţii propagandistice prin care se insinuau modalităţile „invadatorilor ruşi de a sustrage cele mai selecte femei”841. iar părinţii nu vor. Astfel. v Afghansitane: očerki. se întâlnesc noaptea când nu se aude gălăgie. Fata nu are voie să vorbească cu un băiat străin. între cele două familii se stabilesc relaţii prieteneşti. Eu cred că nu se mai întâlnesc cine ştie cum. asupra calităţilor şi comportamentului. ştia rusa. dar pur şi simplu să stea şi să discute. Alteori. cât şi a situaţiei familiale de către părinţii mirelui. 10. aceasta de-acum se ştia. Posibilităţile economice.F. bărbaţii au dreptul la 4 soţii legitime): „Au câte 4–5. vite. dacă vârsta căsătoriei la femei e precoce. 207 . Pe fundalul cutumei musulmane. Poate au trecut ca să nu-i vadă cineva. ca formă de soluţionare a problemei căsătoriei. iar populaţia majoritară avea câte o soţie” (P.G. fapt. acest fapt putând periclita imaginea viitoarei soţii: „Am făcut cunoştinţă odată cu o afghană care a făcut studii în Uniunea Sovietică. Fetele sunt supravegheate în toate celea. Ochievschii). pe chestiuni mari.

din care anume. s-a dus să o ia de acasă. În acelaşi ritm. ca să dea fata” 842. Saidbaev. se joacă.. constituit dintr-o structură ierarhică.1983). Cum merge. Teoretizarea revoluţiilor.S. p. dacă va mai coase încă două covoare. Bruxelles. Iaşi. la râul Kuinar. El zice că de doi ani o păzeşte pe fata aceasta: Iau binoclu şi mă uit cum iese din casă. kalâmul. op. în ce-i îmbrăcată. În pofida măsurilor revoluţionare ale puterii laice. 842 208 . costa 50 000 de afghani. T. apoi mirele trebuie să plătească la părinţii fetei vreo 5 000–10 000 de afgani. Şi când se ducea să se dezbrace. Corespondenţa familiei Vrabie.întâlnească. Dar el a zis că vreau sacul acela. se dezbracă. cântat. Nosatov. După ce a strâns banii ceia. 845 V. Polirom. Şi zice: Mi-am cumpărat soţia” (N. dar taică-său zicea: poate iei sacul acesta? A ales sacul. deşi locotenent-colonelul Mişa era poziţionat într-un rang ierarhic superior. am mâncat. însă mai persistă kalâmul. S-a servit. ia pe care vrei. plătind totodată şi taxa ordinară părintelui. Şi aşa mai departe. Un argument solid care demonstrează insuccesul autorităţilor laice asupra tradiţiilor specific musulmane îl constituie cazul Mişa: „Odată am fost invitat cu soţia la o nuntă. nedatată. A adunat banii. Şi încă foarte extins” 844. 2004. era considerat o investiţie profitabilă: „Bătrânul şi-a căsătorit fiul mijlociu cu o ţesătoare. 844 Corespondenţa familiei Zapisocinâi. Acolo. pp. tranzacţiile financiare – sistemul de cumpărare a viitoarei soţii – erau instituite la interconexiunea vechilor practici şi cutume: „Evident autorităţile interzic să-ţi procuri soţia. Scoate. cum se cade. ce a avut tendinţa de preluare a modelului de emancipare a femeilor.I. achitând un kalâm în valoare de 150 000 şi deja anul acesta a cusut un covor de 2/3 metri. / Volum coordonat de John Foran. august– noiembrie 1988). locţiitorul comandantului regimentului de artilerie. 843 Mai detaliat vezi Louis Gardet. În harem. Editions Complexe. Taică-său a pus în rând trei saci şi a zis: poftim. Petrică). Approche des mentalités. Astfel. pp. se scaldă. când ies. Acolo a fost masă. Kabul. una principală. Kabul. dar să se găsească în apropiere de cărarea aceasta. Este cărare unde se duc femeile la apă. autoritatea era deţinută doar de una dintre soţii – „privilegiata”: „Erau 2–3–4. (Scrisoare din Afghanistan. cit. 375-380. inspirat din experienţa Asiei Centrale sovietice şi din Yemenul de Sud 843. Şi nu are nimeni dreptul nu să se uite. În unele cazuri.. La ei nunta se face astfel că bărbaţii stau într-o parte şi femeile în alta. tot timpul fugea. cit. kalâmul va fi achitat în întregime şi atunci nora va aduce un profit consistent” 845. La ei aşa este. 129-130. perceput ca dimensiune financiară a familiei. care valorează până la 40 000 de afghani. el nu a putut să se eschiveze de la tradiţii: şi-a acostat viitoarea soţie în spiritul obiceiurilor.05. Mişa era un locotenent-colonel. 31. Les Hommes de l’ Islam. op. 159-166. 126. 2 000 de ruble de ale noastre. s-a dansat. pp. (Scrisori din Afghanistan.

S. 1997. cât şi soţia trec la alt bărbat. şi Vestala. Voledi. aşa se poartă.ea comanda. ea lucrează” (I. O încercare de antropologie istorică. bărbatul îşi ia o nouă soţie” (Irina Arcadevna Şepeltean). A cerut tata mulţi bani pentru ele şi nu s-au putut mărita.. soţia fiind cea care face menajul: „Bărbatul e puternic în familie. „La ei. „Femeile la ei parcă ar fi sclave. persane. pentru că ele trec de la un bărbat la altul. O. Bucureşti. La care acela răspunde: E adevărat. vol. IV. Bărbatul mergea în urma haremului. vol. Deşi Coranul a abolit tradiţia leviratului (cunoscută la civilizaţiile arhaice ebraice. bazat pe cutume preislamice. p. 1998. Cum vrea. 428. I. 298. Bărbatul poate să-şi repudieze soţia în cazul când aceasta nu e în stare să procreeze: „Dacă soţia nu poate naşte. Olaru). Soţul o cumpără. Jack Goody. p. el şede şi bea ceai. Însă la ei iarăşi nu rămân văduve. Saeculum I. A cumpărat-o şi ea devine marfa lui. potrivit căreia bărbatul era obligat să o ia de soţie pe văduva fratelui său)846. dacă a murit bărbatul. vol. 1997. De fapt. o omoară. Unele din cele mai complexe mărturii relevă aspectele economice. Bucureşti. apoi femeia are dreptul să trăiască numai cu fratele bărbatului. Familia reprezintă un sistem monolitic şi protecţionist.). Idem. această zestre îi va asigura existenţa. Soţia pierde dreptul asupra zestrei în urma unui comportament indecent 848.. Murzac). s-o omoare. În situaţia în care soţul îşi va renega soţia pe nedrept. „Femeile parcă sunt nişte sclave” (Tatiana Akimova). Idem. cit. desigur. 106. 47. Pot trece şi la verişori. 240-241. Iaşi. p. dar ele lucrează. dirija” (N.. Familia europeană. Atât copiii. pp. Femeile la ei nu sunt considerate oameni” (S. 2003. 209 . să se mărite” (P. Istoria culturii şi civilizaţiei.. Toată greutatea cade pe umerii acestora” (N. I. Petrică). kalâmul nu reprezintă echivalentul cumpărării femeii. Polirom. iar prin acest fapt se eclipsează personalitatea femeii 847. Bucureşti. Petrică). în baza cărora se constituie căsătoria. ca soţie. şi Vestala. multe văduve. iar un drumeţ îi zice: De ce încalci Sharia? Femeile doar merg în urma bărbatului. p. „Bărbaţii sunt mai păstraţi. Saeculum I. Se odihnesc. ci un gaj. Istoria culturii. dar trecem printr-un câmp de mine. era o ţară în conflict militar. 847 Autoritatea necontestată şi comportamentul hidos al bărbatului musulman asupra femeii era reflectată în unul din bancurile combatanţilor sovietici în Afghanistan. Şi în al doilea rând. de unde rezultă şi raporturile dintre soţi şi soţii: „Soţia este o marfă. Petrică). unii dintre foştii combatanţi sovietici au întâlnit această practică şi în viaţa afghanilor contemporani: „Erau femei necăsătorite. op. de la un frate la altul. Sharia acceptă autoritatea necontestată a bărbatului în familie. 18. O. Incursiuni în civilizaţia omenirii. Aşa-i gândit la ei mecanismul ca să nu rămână copiii pe drumuri” (N. Petrică). 848 Vezi I. Castitatea (fecioria) femeii înainte 846 Mai detaliat vezi Ovidiu Drimba. Vrea să o folosească ca soţie. Nimeni nu are dreptul să se implice în problemele lor” (N. În timpul războiului au rămas.

d. deoarece menirea ei majoră „este de a face copii”850. Se educă unul pe altul” (N. ea este divinizată de către copii: „Fiecare mamă are cam 8–10 copii. Vârsta la care o femeie afghană procreează este timpurie: „La 12–14 ani de acum năşteau” (P. Bucureşti. să zicem. cit. Nadia Anghelescu. a constituit o dimensiune ruptă din altă realitate. în a treia zi va primi un nume. revelată din perpetuarea unor societăţi tradiţionale afghane. reprezintă un eveniment celebrat într-un cadru fastuos.de căsătorie e obligatorie în lumea musulmană: „Nimeni nu avea dreptul să doarmă cu ea până la căsătorie. tu o omori pe loc. 111. Drăghinel). Introducere în Islam. Cucu).. p. Petrică). Petrică). ne-au atacat inamicii. plângea. p. iar după mai puţin de 18 luni va mânca la fel ca un om mare”849. Toţi râdeau de Vanea. L-au găsit mort. 104. după câteva luni va fi ras pe cap. Dacă copilul se naşte sănătos. op. el dacă o aducea. rase. Conservatorismul instituţiei familiei afghane este relevat prin faptul că nu se acceptă căsătoriile cu reprezentanţii altor confesiuni. Totodată. aveau copii. naţionalităţi. Sergheevici). Petrică). din unitate. dar nu-i puteau aduce încolo pentru că la ei e legea. Editura Enciclopedică. Mai bine să trăiască cu măgarul decât să-şi vândă trupul. Femeia sterilă putea fi oricând repudiată. un episod alegoric. 1993. s-a îndrăgostit de o fată afghană. care trăiau într-un aul din munţi. se aduc daruri. În contextul în care soţia se află în strictă dependenţă de soţ.. Astfel. cu atât mai mult a intruşilor etichetaţi ca adversari: „Am stat acolo de vorbă cu mulţi ofiţeri care fusese prin Moscova. Infidelitatea femeii era aspru pedepsită: „Dacă soţia ta. familia afghană este numeroasă. ea putea fi omorâtă de rudele lui.” (N. 210 .. Ea venea în fiecare zi la locul acela şi punea flori. „Se trag salve de puşcă. familia poligamă.m. iar copiii îşi pot perpetua instruirea: „Au familii mari: câte 12–15 copii.. Petrică). de la noi. Ea mergea în fiecare dimineaţă pe lângă postul pe unde sta Vanea (era din Cernăuţi) şi se ducea la bunicii ei. fusese o luptă. cu cineva. Considerăm că este necesară o mică paranteză pentru a reliefa un caz excepţional din război. care a fost o marfă pentru bărbat. 849 850 I. Nu a mai râs nimeni de ei” (V. pentru combatanţii sovietici. învăţase. Aceasta se rezolva pe loc” (N. La ei aşa-i legea – numai de a lor” (T. aveau familie şi soţii rusoaice.a. e sfântă pentru copil” (N. Olaru) „La 11–14 ani devine femeie” (N. se toastează în sănătatea mamei şi a nou-născutului. mama. Voledi. tradiţionalism etc.. Ca şi componenţă cantitativă. a eredelui. surprins din contextul unui sincretism romantico-dramatic: „Un soldat. a surprins prin structură. fiind mamă. pe urmă poate să se spânzure că au avut-o ş. Apariţia unui copil.

dacă a pregătit masa mai mult nu o vedeai. unul cu altul se îngrădeşte. conform tradiţiei. (Scrisori din Afghanistan. sciziunea era marcată şi în interiorul locuinţei – încăperea rezervată femeilor şi copiilor o constituie endemul 851.curăţare” a teritoriului de adversari. 853 Corespondenţa familiei Zapisocinâi. „Casele lor erau din lut şi gardul era ca o cetate. de unde-i? Ea venea cu cealmaua. sunt nişte cerinţe. Locuinţa voluţia culturală. 31.În casa afghanului-musulman femeile se află într-o jumătate a acesteia. 855 I.4. 854 Corespondenţa familiei Pirogov.1984). 36. Călăuza ostaşului-internaţionalist sovietic oferea sugestii: .02. să nu le vadă femeile. „nu au nici fereastră. Prin jalonarea împrejmuirilor cu ziduri înalte sau delimitarea cu paravane şi draperii în interiorul casei. livadă. Olaru). Nu încerca să pătrunzi în partea unde se află femeile.M. fără stăpânul casei” (A. au fundamentat aspectele arhitecturale ale locuinţei tradiţionale. Domiciliul marchează o protecţie faţă de intruşi şi.. 852 Otryvok iz pis‘ma oficera. ceva era îngrădit ca să nu vadă nimeni ce-i acolo..IV. Accesul în domiciliul afghanilor nu e permis fără stăpânul casei: „La ei.. nu se permite să intre omul străin. Kabul. „Veneau. Nu ai dreptul să o întrebi: cum o cheamă. „Locul gardului e deţinut de pereţi din lut. Dynin. în limba persană. cine-i. „La ei nu trebuie să se vadă unul pe altul. o disimulare de privirile indiscrete: „Fiecare casă la ei este o cetăţuie. Pe lângă divizarea acestui cadru. Petrică). nimic. ele (femeile – n. mai ales în procesul de . în acelaşi timp. Kabul..1983)..1983). alături de obiceiurile familiei afghane. apoi masa era pregătită şi ea nu mai era acolo” (P. (Scrisori din Afghanistan. Până intram la ei în cameră. 31. în prezenţa bărbaţilor străini nu apar. Să nu vadă copilul. 211 . E 851 Ca şi în alte cazuri referitoare la comportamentul necesar combatanţilor sovietici. Spaţiul locuibil este bipolar: interior (biroun. Minciuc).05.” Vezi Pamâtka voinu. Nu se permitea să pătrunzi pe teritoriul lor” (Al. „Sunt pereţi înalţi sau întărituri”853.. Să nu vadă bogăţia care o are.. să nu vadă nimic. 12. curtea este înconjurată de un gard de 3–4 m înălţime.. Put‘ na.4.1. îţi aduceau ceai.. Nu-i puteai vedea” (Svetlana Andreeva). apoi soţia. domeniul femeilor) şi exterior (andaroun în limba persană – domeniul bărbaţilor). Ceban)... având o înălţime de trei metri”854. (Scrisori din Afghanistan. Olaru). Fiecare. Sunt locuri unde şi pământurile erau înconjurate. Aşa-i obiceiul. Vie. cu o grosime de jumătate de metru” 852. numai forma de fereastră” (P. „Erau ziduri înalte” 855. p. un metru şi ceva. Dacă şedeam împreună cu un afghan. E necesar să specificăm faptul că acest considerent nu era respectat. iar „camera de oaspeţi” reprezintă domeniul amfitrionilor şi al invitaţilor: „La ei casa e împărţită în două. 5. Intimitatea locuinţei este menţinută şi prin faptul că „practic nu au ferestre”856. te serveau şi reveneau în cămăruţa lor.. Kunduz.. habitatul constituie o citadelă în viaţa cotidiană a afghanului.n. 856 Corespondenţa familiei Zapisocinâi.) nu aveau dreptul să iasă din ogradă” (N. p.05.

p. 12. Frunză). care se întărea la soare” (C. „Casele lor evidenţiindu-se prin lipsa lucrurilor de prisos. 1991. Acoperişurile examinate de la înălţime. din avion spre exemplu.02. 857 858 Corespondenţa lui Anatol Timotin. 39. Moskva. Tot era din lut... p. Vara dormeau pe acoperiş” 862. pe jos se afla un aşternut de fân. Casa este iluminată dintr-o lampă de gaz care se aseamănă întrucâtva cu «liliecii»” 861. Rar unde am găsit ceva vase.A... Cotor lângă cotor erau puse rezistent. pe care soldaţii le numeau cocioabe. Literaturno-hudožestvennyj al‘manah. de regulă. 33. p. „Pe jos aveau o rogojină pe nisip.. nevopsită. 859 I.. cel mai popular element al interiorului locuinţei fiind o rogojină.. 1. în Ana Manole...Materialul construcţiilor – lutul.. în zid de-abia rămânea o urmă. Vyp. Populaţia locală construia acest zid din lut. şi nu se risipea nicio casă” (Al..1984). „Casele sunt joase şi-s făcute din lut”857. iar mobilierul redus şi amenajarea interioară reflecta o ambianţă ştearsă: „Mobilier foarte sumar. trebuia să mergi gârbovit”859. alţii nu aveau nici chiar uşi” (V. Kunduz. podul din lut” (P. 861 Corespondenţa familiei Pirogov. nu aveau nimic. 66. Din mobilă aveau numai o ladă. că îl poţi da jos cu un ciocan” (F. constituie un produs rezistent atât la intemperii. Cruciada afghană. (Scrisori din Afghanistan. nr. clădit şi uscat. redau un „epicarp semisferic” 860. Polânskij. Leningrad. Luam material din satele părăsite pentru a face bordeie în unitatea militară. 1990. (Interviu cu Valeriu Morari). Lenizdat. V gorah Afghanistana: o mužestve sovetskih voinov. „N-aveau paturi. 3. 212 .. nici vase nu vedeam la ei. N-au nici mese şi nici scaune în casă. proiectilul nu-l străpungea. „Acolo podelele erau de lut” (I. Prin aceasta se reduceau deteriorările cauzate de focurile de artilerie” 858. ba şi aceea. Soldaţi români. ternă”. Turtă). Negruţă). şi de dimensiuni mici. 33. Talpă). din lut făcute toate. Minciuc). pereţii amintesc o structură de plastilină. unde găseai câte un ceaun” (Al. se făcea o gaură mică şi el rămânea aşa. „Mobilier în genere nu aveau. 860 A. fără niciun lemn. „Prin încăperile fără ferestre.F. Atmosfera din locuinţe „era tenebră. Voennye stranicy. „Zidurile erau construite din lut. 2001. „Trăiau în case foarte rele.. Este un material tare. Casele sunt construite la fel. cât şi la ofensivele militare: „Gardurile sunt făcute din lut. p.. rar case unde am găsit aşa ceva. „Zidurile erau construite din lut. dar nu ca la noi. de obicei zdrenţuită. AiF. Se începeau ploile din luna decembrie şi ţineau până în mai. tencuite cu lut şi pleavă. ce improvizează comoda şi poliţa de veselă. fiind atât de rezistente.. Voenizdat. Olaru). 862 Alexandru Vakulovski. încât în urma unei lovituri puternice dintr-un tanc. dormeau pe jos.. Ponomarev. „Casele în Afghanistan sunt din lut. Ochievschii).

Era benzină.Unui individ din centrul Europei îi este pur şi simplu insuportabil să trăiască în atare condiţii” 863. şeful serviciului de cercetare din cadrul Armatei a 40-a în anii 1983–1984: . . nr. afghanii sustrăgeau combustibil din conducte. Cineva lua o găleată-două. nici baie. Astfel. vă daţi seama cât combustibil se ducea în pământ.Acolo munţii sunt goi. care păzeau aceste ţevi. cântare. Iau o ustensilă şi distrug ţeava. o butelie. nici toaletă. Afghanii sunt un popor şmecher. Mobilierul redus din locuinţele societăţilor tradiţionale este cauzat şi perpetuat de populaţia majoritară pauperizată864. Afghanii nu au cu ce face focul. unde trec ţevile. 213 . 3. trase din Hayraton-Termez. în cazul când se consemna un loc posibil. dar pe mine pentru aceasta mă mustrau.. p. singuri ne-am tăiat singuri creanga de sub picioare. cit.G.” Despre problema conductelor de gaz. Ba pentru avioane. au închis cu o cârpă gaura aceea.” Corespondenţa familiei Pirogov. Au ars acestea. Karagorov. echivalentul preţului a 776 de pâini 863 Alexandr Thorov. Ilciuk). tot ce doreai. Acolo lemnele se vindeau”865 (I. Plita de foc nu are nicio ţeavă. 865 Lipsa lemnelor impunea aplicarea unei munci titanice. Acest fapt s-a reflectat şi asupra procesului de conservare a căldurii: . Hayraton. nu ţinea de cadrul serviciului de cercetare. ca să nu se ducă căldura” (N.. iau o căldare şi pleacă. op. 8. dar cantitatea de ţevi eu o raportam. în TSSVS. 864 Andrè Miquel.Unul din obiectivele batalionului nostru îl reprezintă securitatea conductelor. Špinkov. 33. Dar ţevile erau la suprafaţa solului. Dacă ştiau că ani în urmă a fost un copac. erau plutonieri. (Scrisori din Afghanistan.. nu aveau cu ce face focul. care se declanşau la micşorarea presiunii. Erau în jur de 27-30 de ţevi. p. Erau păduchi. La fiecare post nu erau aşa de mulţi ofiţeri. Cantitatea de combustibil nu o puteam verifica. Potrivit jurnalistului rus I. Au fost puşi pe parcursul drumului soldaţi. În funcţiunea mea era ca în fiecare dimineaţă să raportez numărul de spargeri la ţevi şi cât combustibil a fost sustras. în toamna anului 1982. p.. Maşinile noastre funcţionau cu diverse tipuri de benzină. Pe mine mă întrebau de ce se proceda aşa. Dacă îi pedepseşti.. restul se ducea în pământ. Combustibilul aici e foarte scump. în Chişinău. Pirogov menţiona în una din scrisori: . Găuresc conducta.1993. a se vedea M. Vsegda s lûd‘mi. 10.. Câte mijloace s-au epuizat? Pentru soldaţii noştri care se aflau la aceste ţevi era greu. nu erau îngropate cu nimic. Nu aveau lemn. Şi dacă îl mai aprindeau. dacă nu era nici baie. Acolo aveam o bază material-tehnică. într-un mod complex. Casele dispuneau de campaduri. apoi săpau ca şi cum la noi se sapă fântâna şi-i scotea toată rădăcina.04. 17 posturi.. eu zic.11. 387. deficitul de combustibil era suplinit prin comercializarea lemnelor: „Mergeai prin Kabul şi vedeai lemne tăiate. Azizola. Pentru a proteja aceste linii de tranzit petrolier. era deficitar” (A. S-au făcut posturi. cum se va uita populaţia locală la aceasta? Singuri. Curierul de seară. nimic. Dar plutonierii singuri spărgeau şi vindeau combustibilul şi-l aprindeau ca să zică mai apoi că duşmanii. sovieticii au construit două linii de conducte: din Helagaja – tunelul Salang până în Bahram şi de la Kushka-Herat până la Obeh.. Problema conductelor ne-o prezintă. Pentru asigurarea armatei cu combustibil.1983). Trofeev). Vl. Igor Ilciuk. 7 kg de lemne se vindeau la preţul de 80–90 de afghani. ba pentru motoarele diesel. Aceasta nu era funcţia mea. 20. În pofida acestor măsuri de securitate. iar un aspect dificil îl constituia încălzirea locuinţei. Interviu la rugămintea cititorilor. la fiecare 100 m erau aplicate sisteme automate.Erau două conducte. sapă o groapă în nisip şi îşi umplu butelia. Sergheevici). 1986... vreo 14 oameni.Adunau beţişoare şi totul cărau în spate şi făceau focul. Acolo nu era nici cantină. Era greu.

în Uniunea Sovietică 866. 85. de atâtea ori te îmbrăţişezi. op.. de câte ori te întâlneşti. IV. de-acum nu luptam. cu militarii afghani.” 869...A.G. dar se vor răzbuna. 15. Mergeam toţi şi luam câte o mână.G. Istoria mentalităţilor. salut! Cu îmbrăţişări. 867 Philippe Ariès. dacă nu mâncaţi îi jigniţi.. în www.shtml . Magia darului. Editura Enciclopedică. 214 . 177. M-am dus la masă. p. nu iartă. aborigenii) îi plasau pe străini în extrema generozităţii şi mansuetudinii: „După cum ne-au spus şi după cum am observat şi eu. nu uită. Iată aşa erau. p. Ahmed Shah Massoud. Aşa din observaţii. dar dacă i-ai supărat se vor răzbuna.. dar copiii erau atât de mulţi” (Svetlana Andreeva). Aşa-i obiceiul. 1997. p. deoarece reprezenta o valenţă sacrosanctă a prieteniei şi ospitalităţii. Minciuc).4. Aşa-i şi în Cecenia.ru/l/ljahowskij_a_a/ text_0010. Ne duceam undeva în vizită.. cit.. În mod obligatoriu hrana oferită comesenilor trebuia consumată alături de semeni.1... Karačarov. Atunci era numai începutul.. Subzistenţa limentaţia – caracter esenţial al culturii 867 – a inclus o serie de obiceiuri. am ieşit. Lâhovskij. A se vedea V. Afghanskij dnevnik. ci pe oră.. de respectare a anumitor reguli şi uzanţe de etichetă. primii am început să mâncăm pilaf din blidul comun etc. Suprafaţa locuinţelor raportată la numărul membrilor de familie a fost considerată destul de limitată: „Casa era mică.. dar erau cei din armata afghană şi ne spuneau: Luaţi şi mâncaţi. 868 Ofelia Văduva. incluse în perimetrul darului total 868. pe urmă s-a complicat situaţia” (F. vor muri. „Ne pregăteau ceaiuri. Erau fructe uscate.5. Bucureşti. palan. primii am rupt din pâine. „La ei. Am ieşit acolo. http://artofwar.. Popovskii). prin care se valorifică relaţiile afghanilor cu invitaţii: „În calitate de oaspeţi la prânz am fost serviţi conform onorurilor tradiţionale: primii ne-am spălat mâinile din ulcior şi le-am şters cu un prosop curat. ne serveau cu palan. Am venit dimineaţa: O. Ne era interesant cum se petrec toate chestiunile acestea. ci şedeam toţi împreună” (Al. m-am dus. dar nu am avut cu ei legături de aproape. Iaca m-am dus. Ne duceam frumos. peste 20 de A 866 Û.. foarte gustoase. 46. Introducere în istoria. L-ai atins. Nu pe zi. vezi Toader Nicoară. frate. Verstakov. care ne-a întâmpinat cu talger şi noi nu ştiam ce să luăm. lipie – era pâinea lor preferată. iar în caz contrar – atunci când nu era servită –. după obiceiurile lor. în munţi era un bătrân cu barbă albă. 869 A... p.. constituia un indiciu al faptului că amfitrionii (în sens extins.

N. aksakalul. 12. Î. 111. Se consideră o băutură energizantă care potoleşte setea. Chişinău. Vara. 873 Ana Manole.Nu aş vrea să spun că-i făţărnicie. îi strecura în buzunar o bucăţică de pâine”873. Paşi spre sacru. pp. în schimb. altfel era estimată această chestiune pentru afghani: „Prima dată când am ajuns acolo. vreun prieten bun era petrecut la drum lung şi primejdios. cel mai bătrân reprezentant al neamului. Din etnologia alimentaţiei româneşti. e necesar să se consume trei ceşti de ceai: prima ceaşcă de băutură potoleşte setea. prima dată se cuprind obraz la obraz de trei ori.. 65..E. fără zahăr. iar a treia simbolizează reverenţă faţă de stăpânul casei 876... 871 Alexandru Vakulovski.. În perimetrul relaţiilor de ospitalitate şi a codului culinar. noi tot nu eram aşa învăţaţi. la care se mai adaugă stafide sau felii de portocale. op. (Interviu cu Veaceslav Bojoncă). şi chiar bărbaţii care îs duşmani. Bucureşti. 875 Vezi I. ceaiul reprezintă băutura tradiţională a acestora. dar este în sângele lor. era din făină cu tărâţe. Astfel. Dacă pentru sovietici regimul alimentar nu suscita disensiuni vizibile. câte o bucăţică de nan în buzunar. 215 . 874 E preparat din orez cu carne de oaie. Tašakor. Pâinea: aliment şi simbol. prin periclitarea cadrului tradiţional. se consumă ceaiul negru. šuravi! Iz afghanskogo dnevnika. Svetikov. cit. iarăşi mă îmbrăţişează: hai la ceai! ” 870 (N. 870 În comparaţie cu occidentalii. 872 Varvara Buzilă. 109-110. când se întâlnesc. 1996. 877 Ofelia Văduva.. De fiecare dată când vreo rudă apropiată. celor sovietici. Iarna. Alexandru Filippov. p. afghanii consumă aşa-numitul sabz – ceai verde.. marca elemente de noncultură 877. diferenţa alimentară putea genera tensiuni şi elemente vexatorii dintre sovietici şi băştinaşi. se întreabă de sănătate” (V. p. care. potrivit tradiţiei afghane. 77. 876 V. Experienţa sacrului. apreciat şi prin capacităţile miraculoase: „În timpul diverselor operaţii militare ne strecura şi nouă.. Amelicichin). p. pentru încălzire 875. Combatanţii sovietici erau constrânşi în diverse condiţii să se acomodeze la modalitatea de alimentare a afghanilor. Ouatu). în perioada caniculară.P. în caz contrar. Cruciada afghană. a doua se bea pentru sănătate.minute m-am întors. 138. Ceaiul mi-a plăcut tare. am avut un pic de conflict cu ei. 1987. Avea capacitatea de a te feri de primejdii. „Mie tare îmi plăcea pâinea lor. p. Dacă palanul constituie mâncarea naţională a afghanilor 874. op. afghanii au un cod specific al bunelor maniere: . Voledi. Ştiinţa. în Dal‘nyi Vostok. Editura Enciclopedică. „Ne serveau cu turte de-a lor” (N. foarte vitaminoasă şi gustoasă. Petrică). Ca simbol al afecţiunii şi de „afirmare semiotică a cotidianului” 872 era considerat nan-ul (pâinea). cit. Eram în relaţii bune” 871. p. 1999. Soldaţi români.

vinul era .. dar nu ştiam.nu ştiam. Renan susţine faptul că interzicerea consumului cărnii de porc constituia o măsură preventivă contra paraziţilor intestinali.O. p. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Altfel se prezintă situaţia la europeni. Introducere la Coranul. Noi am adus porci şi am început să-i creştem. Am tăiat porcii şi gata” (S. Ne deplasam prin kişlakuri. II. p. Fiecare avea ceaşca lui. Amelicichin). 1997. Aşa se comercializează la ei băutura Sisi (băutură răcoritoare olandeză pregătită din citrice. Petrică). pentru civilizaţia Occidentului medieval. 879 În Coran. Eta. Pleşa). E. rezervate consumului. 878 216 . 612. 50. „Beam rachiu şi apoi ceai” (I. Se bea ceai verde şi rece. 880 Silvestru Octavian Isopescul. a trichinei şi cisticercului. totuşi. Saeculum I.) şi băuturi (în mod special excluderea absolută a vinului din consumaţie)879. În altă ordine de idei. „Cum să serveşti o sută de grame.. ci şi în păstrare sau comercializare. vol. 1987.” Vezi Ovidiu Drimba. dacă acolo ţara e musulmană? Dar unde a fost Ivan.. nota 1. Abstinenţa de la diverse alimente (de exemplu. Murzac). Am înţeles. 244. Bucureşti. alături de obligaţiile de ospitalitate faţă de străini şi călători reprezintă una dintre caracteristicile lumii musulmane 880. servit şi cu un fel de mazăre. p. pe unde umblam. şi nu prea vedeam produse alimentare” (I. vol. Ţinând seama de condiţiile climaterice nefavorabile. nu era nevoie de frigider. erau depozitate în condiţii speciale: „Săpai doar un metru în nisip şi era altă temperatură. la orice persoană se pregătea ceai. până când a venit unul din ei mai îndrăzneţ şi ne-a spus care-i problema. năut prăjit sau ceva nucşoare. cit. iar ei s-au supărat. I. regimul alimentar a conturat şi o dimensiune a conexiunii dintre cele două civilizaţii opuse: sovietică şi afghană.considerat un izvor de sănătate şi o binecuvântare a Cerului. şi Vestala. carnea de porc etc.e. Vedeam că se uită chiorâş la noi.n. asemănătoare cu Fanta – n. De exemplu. Cluj-Napoca. p.a. Pentru noi această modalitate de a servi votcă era. o bătaie de joc” (N. op. Istoria culturii şi civilizaţiei. Ceaiul în ebuliţie trebuia sorbit domol. La ei porcul e cel mai murdar animal 878. Ghizatulin). Se făcea o diferenţă de temperatură. tot este ceva de băut. vinul – considerat de provenienţă diabolică – este interzis nu doar în consumaţie.)” (N. trebuia să te acomodezi să bei rachiul ca şi ceaiul. f. Vezi Nadia Anghelescu. Cantitatea de alimente consumată de afghani era considerată foarte sumară: „Eu nici nu ştiu ce mâncau ei. Vezi Ovidiu Drimba. Acolo se depunea un efort foarte actoricesc ca să mimez. cu înghiţituri mici şi să te faci că este încă şi cald. 38. Bucureşti. băuturile răcoritoare. Istoria culturii şi civilizaţiei.

stau precum femeile. „O femeie spăla vasele. De obicei îl susţin cu un băţ sau cu o sfoară. p. Şi e greu să-i dezveţi de asta” 882.. salubritatea populaţiei. 125. în Libertatea. a spaţiului în amonte. se foloseşte mecanismul de arâc. 107. Aici au tăiat o oaie.1. pe data de 10 august. igiena băştinaşilor a fost surprinsă şi de jurnaliştii români: . o culoare galbenă. „Sunt foarte murdari. Casiadi).. nu erau spălaţi. „Erau murdari” (V. op. mănâncă pe pământ. Sunt oameni murdari” (N. a marcat aversiune şi mefitism. cit.. Kabul. 883 Într-o deplasare în Afghanistan. 9. „Aici e mult P 881 882 Corespondenţa familiei Zapisocinâi..6. deoarece potrivit cutumelor straturile de mizerie constituiau un remediu de protejare în faţa situaţiilor funeste 884. S-a evidenţiat contrastul dintre salubrizarea comună şi igiena personală: „La WC ei plecau întotdeauna cu ceainicul de apă. Petrică). Amelicichin).. iar altcineva putea să bea tot din acelaşi râu. al treilea lua apă pentru ceai” (N.4.. muşte mari. împreună cu praf ” (O. 28..IV. „În Kabul este un râu. se spălau.) ca în iad. Salubrizarea nu era dezvoltată nici în capitala Afghanistanului. Salubritatea şi igiena entru combatanţii moldoveni.. Acesta trece chiar în imediata apropiere de palatul prezidenţial”881. altul îşi spală altceva. mai sus de cursul apei. asta-i o igienă personală. Alţii mai pun ţărână în palmă. altul bea de acolo” (A. altul îşi face necesităţile. de obicei. „Canalizaţie nu au.” Dorin Chioţea. Unul se scaldă. Starea de igienă şi curăţenie a afghanilor a conturat imaginea negativistă a mediului de convieţuire şi o existenţă sordidă: „Am fost martor când au cumpărat o vacă şi cum au sacrificat-o.Pe lângă ziduri sunt gropi unde bărbaţii îşi fac nevoile. În apa aceea unul îşi spală picioarele. Aprovizionarea cu apă.. 217 . Tomiţa). p. un fel de WC-uri publice. (Scrisori din Afghanistan. p.. la ora 11 ziua (1986 – n. Dar oamenii beau orice fel de apă. miros greu tot timpul” (Olga Căpăţină). Au tăiat-o în mijlocul drumului şi dă-i bătaie. cit..05. prin care pluteşte mizeria. inclusiv din râuri. E aproape un cult. Dendiu). Andrè Miquel. cu menţiunea că nu iau penisul direct în mână. Pentru pipi. Copiii (bacha). Cociaş). Nevoile le făceau unde se nimerea” 883 (I.1983). era perpetuată de societatea tradiţională afghană din perioada când resursele de apă nu reprezentau focare ecologice: „E o tradiţie ca apa curgătoare să fie curată. murdărie în râul cela” (I. 31.n.2002. condiţiile de existenţă ale Afghanistanului au creat un tablou sinistru – un mediu precar condiţiilor igienice: „Numai m-am dat jos din avion. sursele de apă erau deversate şi endoreice: „Sistemul de canalizare lipseşte. Al treilea îşi spală hainele. Cociaş). au mâncat-o şi au aruncat-o. A fost sesizată neprotejarea de către populaţia băştinaşă a pânzei de apă freatice. Libertatea în Afghanistan. Pentru unii combatanţi atmosfera. op. 884 Svetlana Aleksievič.09. prin felul deosebit de a fi.

Şveţ). Botnari). Mulţi aveau studii superioare.. fiind vorba de relaţiile de tip capitalist. În linii generale.7.1983). anume din cauza situaţiei materiale precare: „Este o ţară săracă şi pentru bani se face totul” (I.praf.” (Svetlana Andreeva). dar în general se foloseau de cremene” (Gh. proprietarii de automobile şi animale: „Dukanii constituie una dintre categoriile cele mai respectate şi avute din comunitatea afghană.1988.. „ Puteai cumpăra orice pe bani” (N. „Trăiau doar din ajutorul umanitar. De altfel. IV. Oca). Modelul oamenilor bogaţi îl prezentau dukanii. ianuarie. în Avantaje. 218 . Nivelul social-economic ivelul dezvoltării social-economice al afghanilor se caracteriza prin contrastele izbitoare – de la penurie. şi militarii români participanţi la operaţia de luptă contra terorismului Enduring Freedrom. „Mai ales cei din pustiu foarte greu trăiau. Vătavu). Slănină). în Alexandru Vakulovski. Nu ştiu cu ce trăiau! Probabil că trăiau doar cu ceai” (V. nimic. cum puteai să înţelegi aşa ceva?” (I. „Te surprindea dobitocia. 60. „Prin auluri (sate – n. Amelicichin).. „Arau cu calul şi cu boul şi avea maşină BMW. mizerie” 887. pe toată viaţa” 886. Drăghinel). 2003. Mergi un pic şi cizmele se transformă din culoare neagră în albă” 885. Scrisoarea din Kandahar.05. nici tu mâncare. vai de capul lor. Afghanii au lăsat impresia că pot fi corupţi. „Majoritatea populaţiei trăia greu” (V.06. p. „Erau oameni săraci. 100 de zile la Kandahar. iar unele au fost plasate la nivelul unui contrast izbitor faţă de cele cunoscute în Uniunea Sovietică. 887 Monica Dragomir. Dendiu).1. datată cu 13. Corespondenţa din Afghanistan. Kabul. Gardinaud). 16. care are un fel de culoare albă.. La fel au fost surprinse şi alte forme de relaţii economice. dar nu aveau nimic” (I. Cebotari). mizerie până la sibaritism. au perceput praful extrem de fin care instituia senzaţia de disconfort. „Banii rezolvau totul” (V. sărăcia lor” (Il.) focul îl aprindeau cu cremene. care nu ştiau ce înseamnă bani. fără să aibă altă sursă de existenţă. Scrisori de la Serghei Bejenaru către Mihai Vakulovski. (Scrisori din Afghanistan. obţinute în N 885 886 Corespondenţa familiei Zapisocinâi. mătincă.4. Dolghi). „Familiile trăiau foarte-foarte sărac” (Tatiana Akimova).. Soldaţi români.n.. magazinele (dukanele) fiind supraîncărcate cu diversă marfă de import – de la care cu boi până la limuzine de marcă. Lucrau. „Ei se înmulţesc şi nu au ce mânca” (Nicolae). s-a conturat tabloul de subzistenţă a unei populaţii paupere: „Era mare sărăcie” (A. generând şi probleme medicale: „tot timpul trebuia să te păzeşti de praf. „Aici am înghiţit colb.. Nivelul economic al populaţiei a marcat şi valorile ei materiale. „Trăiau greu” (T. din Afghanistan (2002). prin oraşe erau şi chibrituri.

aflate în colaps financiar. ZIL-urile funcţionau în baza motorului diesel” 889. vine un autobuz.. cit.1983).Acolo erau ZIL-uri. comerţul particular era în ascensiune: 1978/1979 – 61 la sută. El mergea cu un picior pe jos cu altul în autobuz. prostituţie şi homosexualitate. caroseria o umpleau până la dimensiuni inimaginabile. se prindeau şi deasupra. implicaţi în mod special în creşterea vitelor. facem o mică paranteză pentru a prezenta imaginea mijloacelor de transport ale afghanilor. 891 A. dacă aşa era! Deodată când ne-am dus. în NAA. pp. maşini care aveau cabina distrusă. de genul Mercedes. 2005. Deşi era vopsit. Mai erau încă vreo patru oameni cu două capre. etalau alte criterii sociale: „În pustiu cu ce te puteai ocupa? Numai cu creşterea vitelor. Presa Universitară Clujeană. Cebanu). s-a rupe gâtul.. op. (Scrisori din Afghanistan. Înăuntru şi afară – capre. în AIO. nu aveau nici prestanţă în societate” (S. Te-ai agăţat mergi.. Noaptea nu se circula. p. alcool. Combatanţii sovietici.. trafic. Se prindeau de acoperiş. unde era şi capră şi om.capitale occidentale”888. n-ai ce face. Hayraton. 28. Clădiţi sus şi jos. Toyota şi de ale noastre (sovietice – n. 1989. 1985/1986 – 73% 891.La ei erau autobuze cu două etaje supraaglomerate.F. iar la dânşii era ceva normal” (C. ce circulau fără nicio restricţie şi virare în condiţii optime. toţi erau uimiţi. Aveau maşini din toate colţurile lumii. pe toate celea. aşa-numitele barabuhayce sau barbuhace. Valera). 890 Vezi Ion Xenofontov. ca fiind unica activitate economică a afghanilor: „Când se căsătoresc. cit. Numai ce nu făceau ei din aceste maşini. 2. p. Cu cât aveau mai multe oi. Polânskij. transportau marfă de unde puteau şi aveau venituri fabuloase. Viciile combatanţilor sovietici în războiul sovieto-afghan (1979– 1989): droguri. p. Ford. În Uniunea Sovietică nu se practica aşa ceva. fără scaune. Dar în autobuz cum se circula. ei se Genadij Kožemâkin. În acest mediu era implicat un semnificativ segment al populaţiei. 889 888 219 .V. cu atât erau mai bogaţi. 1983/1984 – 67%. de prin anii 1940. Erau maşini sovietice vechi. autobuzul nu se opreşte. de nu mai înţelegeai” (V. Cluj-Napoca.11.n. dacă te-ai aninat mergi. că nu am văzut aşa ceva. deoarece lipseau semnele de circulaţie. sector căruia s-au alăturat şi militarii sovietici 890.. din cauza securităţii. 289). Cea mai cunoscută şi rentabilă ocupaţie a afghanilor era considerată industria drogurilor (narcodolari ). Corespondenţa familiei Pirogov. unele cu inscripţii din Coran (Vezi A. . ori vine un autobuz. imagini care i-au surprins pe combatanţi: . dacă nu aveau capete de vite. În acest context. Te uitai. nr. 283-290.). ci şi conducătorii de transport. 20. au sesizat şi formele acesteia de activitate economică. Un alt tip de activitate economică a afghanilor îl constituia comerţul. ai căzut. fiind în contact nemijlocit cu populaţia civilă afghană. Nacional‘noe primenenie v Afghanistane: novyj podhod NDPA k nacional‘noj buržuazii. nu înţelegeai. nu s-a rupe. 3. Odată stăteam la post şi vine o maşină de a lor. VI. ori vine o grămadă de oameni. Parcă era o movilă de oameni. Circulaţia începea la ora 6 dimineaţa până la ora 6 seara.. nr. op.) îndeajuns. Unii combatanţi au plasat comerţul în sfera exclusivismului. Afghanii. Viktorov.S. Dacă ai căzut. Spre deosebire de alte ocupaţii economice. domeniu care a conjugat interesele economice ale băştinaşilor cu sovieticii. „Bogaţi erau consideraţi nu doar dukanul.

(Asupra importului de mărfuri se referea şi Igor Ilciuk. video. de calitate superioară: „Intrai în magazinul lor. Amelicichin). de orice fel. Toate străzile din Kabul erau aglomerate de prăvălii. „În pofida războiului şi ruinelor. citrice. ei erau oamenii” (I. „Cu businessul se ocupau. care se vindeau pe valută” (O. şeful serviciului de cercetare din cadrul Armatei a 40-a în anii 1983 –1984: „Acolo erau de toate. „Erau haine mai bune decât la noi şi foarte ieftine” (V. mai mult de genul cumpărare-vânzare” (V. Vrabie). de comerţ” (Al. 220 . ceasuri. Kabul. găsind ceva uzat la maşină îşi puneau ceainicul şi stăteau.” (I. scaune... 17. 892 893 Muzaffar Olimov. pentru că au fost toată ziua la serviciu. Când eram acolo. americană. Activitatea comercială era practicată în aşa-numitele dukane – magazine din complexe comerciale sau individuale..”). erau cca 20 000 de dukane. Petrică). Corespondenţa familiei Zapisocinâi. inclusiv marfă de export. „Doar cu zece ruble de ale noastre puteai cumpăra o duzină de blugi.. dar mâine îi va merge la sigur” (N. Panasonic. Câţi bani am îngropat noi acolo?. Dacă unul dintre ei nu vânduse nimic. Nu i-a mers astăzi.ocupă. fără ca cineva să-i întrebe «marfa». veneau coloane de maşini. Au început să facă ordine în domeniul comerţului”893. Casian). semnată de Anatol Zapisocinâi. Înainte era totul gratis şi mereu se transportau. în dukan. Cebotari). erau aprovizionate cu o gamă variată de produse. Erau însă bărbaţi în vârstă. Uniunea Sovietică. În URSS însă costau cam 70 de ruble perechea” (D. Kamaz-uri transportau frigidere. Ei transportau acolo marfa lor.1983). În corespondenţa din Afghanistan. În fiecare seară însă primeau cca 500–1 000 de afghani. după câte se spunea. zilnic. În această branşă se evidenţiau o serie de capacităţi ale afghanilor: „De cumpărat şi de vândut. maşini de spălat.. cit. iar de acolo importau aparatură audio. să aibă cu ce să supravieţuiască. Era reliefată solidaritatea „partenerilor” de afaceri: „De exemplu. mărfurile erau importate din Uniune. Mărfuri importate din Japonia. de firmă. importate din Pakistan. Rabadja). şi vedeai aparate electrice japoneze. Ghizatulin). Dar. mai toţi. Deşi aveau încăperi modeste. germană şi alte produse deficitare pentru noi”892. o coloană întreagă mergea prin Kabul.. Franţa.07. (Scrisori din Afghanistan. care. haine” (N. Vălean). „Erau electrocasnice de marca: Sharp. 68. Daniţă). standurile dukanelor erau supraîncărcate cu mărfuri de origine japoneză. lemne. op. Republica Federală Germania. se releva: „Găseşti în dukane absolut totul. p. Pe parcursul acestui război. erau trei inşi. „La ei o pereche de blugi valora cât un kilogram de sare. fiecare contribuia cu câte o anumită sumă pentru a-l susţine pa acel care nu a vândut nimic. chiar dacă nu au făcut nimic. Mai înainte erau aduse din Pakistan şi Iran.

(Scrisori din Afghanistan. Era ceva interesant pentru noi” (Irina Arcadevna Şepeltean). Am vizitat bazarul. în dukane se găsea un asortiment bogat de mărfuri şi totul putea fi procurat. 896 Ibidem. dar erau şi de stat. nu ştiu să scrie. Multe chestiuni sunt încă bizare pentru mine. Prima dată am intrat şi am studiat marfa. Referitor la parfumuri şi diverse suvenire standurile erau arhipline. iar a doua oară nu m-am putut reţine şi mi-am procurat un ceas electronic din Hong Kong şi un ceas cu alarmă muzicală. mărunte şi mari.. Zapisocinâi: „În linii generale. În acelaş context. (Scrisori din Afghanistan. Un alt aspect economic.Subiectul despre dukane a fost extins şi în altă scrisoare a lui A. Emulaţia economică a fost sesizată şi de către alţi participanţi moldoveni: „Trăiam în socialism şi nu ştiam de concurenţa dintre comercianţi. 05. În dukane puteau lucra atât maturii. o anunţa că o geacă din dukane varia la preţ şi calitate. Din naraţiunea foştilor combatanţi sovietici nu era eclipsată nici personalitatea proprietarilor de prăvălii – dukanii: „Şi socot banii aia ai lor. 897 Ibidem. E adevărat că toate aceste tarabe erau private.. Ceea ce am văzut mai înainte pare nesemnificativ în raport cu imaginea acestuia. Hayraton. nou pentru sovietici. scriindu-i soţiei Irina.. 25.08. toate lucrurile.10. care lucrau în dukan ca vânzători 894 895 Ibidem. adunate din toate colţurile lumii. l-a constituit negocierea: „Le place foarte mult să negocieze. lucru necunoscut în cadrul sistemului administrativ de comandă din Uniunea Sovietică.1983). o chestiune greu de descris”897. Vl. ca nişte maşini specializate” (N. E adevărat că erau multe tarabe private care comercializau mărfuri contrafăcute după licenţa unor firme cunoscute”894. Atunci pentru prima dată am cunoscut aceasta.. Vladimir Pirogov. chiar şi cele din arsenalul militar. cât şi copiii. apoi pentru un fleac sunt în stare să te jupoaie de piele.1983). însă nu era nicio diferenţă între ele” 895. în una din misive avea să nareze rudelor: „Astăzi mi-am format o serie de impresii afghane. Astfel. Kabul. ochii îţi fug în toate direcţiile. Într-un dukan „costă 1 800 de afghani. Petrică). 221 . Am pierdut două ore ca să-i studiez sistemul de funcţionare. Corespondenţa familiei Pirogov. echivalentul a 120 de cekuri. ultimii se evidenţiau chiar prin capacităţi şi abilităţi în branşa comerţului: „Ceea ce m-a impresionat cel mai mult este faptul că bacha. Nu ştiu să citească. dacă pentru un lucru valoros pot să-ţi ceară un preţ modic. Orice găseşti acolo... Pirogov relevă şi fenomenul concurenţei. care se numeşte dukan. dar banii îi numără foarte bine. impresionat de dukane. cu toate că în alt dukan proxim costă 2 700 de afghani şi este de o calitate inferioară” 896.

p. „La marginea aulului erau aşteptaţi la canalele de irigaţie de către dehkani”900. se găseau mărfuri pentru care la noi trebuia să depui un efort imens şi să plăteşti sume considerabile ca să le ai. Era răspândit sistemul de rulaj al celor care foloseau barajul. viţa-de-vie şi pomi fructiferi. p. graţie canalelor subterane (kārèze). inclusiv cu scopul de a aduna bani pentru perspectivele mariajului 898. Trofeev). orz. nu aveau pompe de irigare.. „Tot aşezământul era lângă râuleţ. În unele zone mai aride. 900 V. 2006. 16.): „Cu agricultura se ocupă cei care trăiesc mai aproape de resursele de apă” (A.a. la ei însă era” (I. agricultura constituie o altă activitate economică a populaţiei. s-a constituit mecanismul conexiunii dintre consumator şi producător: „În regiunile unde era mai multă verdeaţă şi apă erau mulţi care se ocupau şi cu vânzarea pe piaţă. „Fetele aveau dreptul să comercializeze până la 7–8 ani” (N. V gorah dolgo svetaet. Băieţii erau antrenaţi de la o vârstă fragedă în comerţ. ce cauţi? afg. 101. porumb. în Afghanistan. care transportă apă prin forţa gravitaţională către câmpiile din jur. Florea). Voenizdat. Timuş). pentru piaţa internă. La noi erau aşa magazine mari.. Totul irigau manual. audio. Cebotari). Majoritatea însă (mă refer la gospodăriile mici) se ocupau în kişlakuri cu agricultura de consum” (P.S. Menţionăm perplexitatea sovieticilor în faţa contrastului dintre dukanele din Afghanistan şi magazinele din URSS. fapt reflectat prin gama de produse: „Îmi părea rău de ţara noastră când vedeam nişte cocioabe. cultivând grâu. cu 2–3 etaje şi nu întâlneam nimic de genul acesta” (N.. clan ş. Născut în URSS.. Polirom. cit.n. Amelicichin). Petrică). Dubenco). „Acolo. Vasile Ernu. Irigaţia reprezintă baza agriculturii (se cultivă grâu – 20% din suprafaţa arabilă. Ei se plasau pe lungimea râurilor. În contextul unei societăţi preponderent rurale. 898 899 G.puteau să te fraierească. toţi se rânduiau şi se alimentau” (P. În funcţie de condiţiile climaterice favorabile pentru recoltă. 1990. Šuravi č’to išeš‘? (Rusule. p. cartofi. spre deosebire de URSS. dar marfă nu era. cultivarea e practicată doar în zone favorabile. op. în acea ţară săracă şi uitată de Dumnezeu. orez. Moskva. are vreo şase ani şi nu prea acordai atenţia. „Copiii lor de mici umblau cu nişte pachete de bani în mână. de la ochelari de soare până la casetofoane Sony. pentru export) chiar şi în zonele cu văi. dar ei puteau să te fure şi de bani” (A. situate de-a lungul marginii interioare a masivului şi a lanţului muntos. Vozvikov. Te uitai. plasate în arii de structuri aluvionare. orez etc. Existau multe mărfuri care tentau.” 899. 222 . aria cultivată era extinsă. iar necesitatea organizării unui complex de canale de derivaţie implică conservarea şi menţinerea unitară a comunităţii rurale (trib.)” (A. Iaşi. rus. Florea). 12. – n. Ûrgenson. dar ce aparatură electrocasnică! Video. „În Uniunea Sovietică erau magazine frumoase.

cămile. În schimb.I. Trebuia să depui puţin efort şi puteai obţine o roadă bună.n. Forma de activitate economică a afghanilor a fost percepută şi prin prisma tradiţiilor etnice locale. 20. „Am văzut acolo cum treierau grâul cu măgarul.. p. 70.Pentru o parte a populaţiei afghane.. Pashtunwali and Widerstand. Uzbekistan. Sunt triburi care se ocupă de cultivarea pământului. Dar să se ocupe cu agricultura nu era ceva acceptat. „Măgarul era principala forţă de tracţiune. care se ocupau cu creşterea pepenelui verde. cit. afirmând că aceasta nu-i pentru ei. Prima dată am văzut cum arau cu boii şi cu plugul de lemn. lână. Corespondenţa familiei Pirogov. Aceste culturi cresc bine la ei. Grâul are un spic foarte bogat. se lucra cu sapă de lemn sau cu plugul de lemn” (N. În ianuarie – februarie strângeau orezul” (N. Combatanţii sovietici au surprins metode arhaice de lucrare a pământului: „Am văzut atunci şi m-a uimit cum cresc orezul.11. de altfel. Ei se hrănesc cu ceea ce este. 903 V. „Plugul cu care ei lucrau pământul la noi era raritate prin muzee”901. Vătavu). p. Hayraton. Grâul îl semănau cu boii” (Gh. p.” (M. în Turkmenistan. (Scrisori din Afghanistan. cu plugul de lemn. Au lapte. op. Nosatov.1983). cu o vegetaţie luxuriantă. unele triburi neglijează această ocupaţie.). Stammesgesellschaft in Staat: Die Pashtunen in Paktia. orez.. ceea ce auzisem de la părinţi că era cândva la noi. plină de cuie lungi” 903. dimensiune.” (I. ci cu boii care trăgeau pluguri de lemn” 902. oi. p. op. cu carne de capre. o constituia regiunea Panjshirului: „Unde era Ahmed Shah Massoud este o câmpie de la 500 m la 5 km.. Ilciuk). 1980. Steul. a modului de trai. 905 Vezi W. cit. 122. 904 A. Cruciada afghană.. cultivarea pământului constituie principala branşă: „În Afghanistan este pământ unde se poate semăna ceva. „Pământul nu-l arau cu tractorul ca la noi. Boabele erau mari şi de calitate superioară” (I. roşii. Zona cea mai favorabilă pentru agricultură. un pământ foarte fertil. Am văzut cu ochii mei. secera” 904. Afanasiev. datorită climei. dar ei nu vroiau. Frankfurt am Main. E păcat în faţa lui Dumnezeu. în Revolution in Iran und Afghanistan.. Semănau nişte ridichi. Petrică). pepenelui galben. 261. „Pământul era lucrat cu plugul de lemn. 126. în Ana Manole. despre care am povestit deja. Corespondenţa lui Alexei Murzacu.. Slutu). „Cărau cu vaca.. Petrică). Murzac). E cusur să te ocupi de agricultură” (I. Ilciuk). a habitatului etc. Erau aşa triburi. Erau unele zone unde adunau trei roade pe an. 902 901 223 . eludată de guvernul de la Kabul 905: „În Afghanistan o anumită populaţie se ocupă până în ziua de azi cu creşterea vitelor. Aceste tradiţii s-au răspândit chiar şi la noi (fosta URSS – n. De la o arie se hrănea familia de 10–15 copii. Allah. săpăliga. nicăieri nu am văzut aşa ceva. „Plugul era înlocuit cu o scândură lată.

singuri ne-am tăiat creanga de sub picioare. I-a spus o dată. amplificând tensiunile dintre băştinaşi şi sovietici 906: „Singuri. Schimbarea acestui echilibru. ei au zis că noi aşa vom proceda. Ilciuk). spre deosebire de sovietici. Aceea era cărarea lui. acordate paštunilor. oamenii acum dispută. p. 2. Trimitea feciorul de 12 ani sau de 5–6 ani. în mod special pentru cei care practică transhumanţa. Izdatel‘stvo Znanie. habitatul reprezintă nu doar locul unde se convieţuieşte. ci şi o sursă de venit suplimentar – formă de cutumă derivată din relativa independenţă faţă de puterea centrală 907. 907 Š. Acel de munte avea cărarea lui. Migrau la nord şi la sud.n. 43-44. 463.Războiul sovieto-afghan a influenţat. de la poalele munţilor. iar noi nu le permiteam” (I. Specificăm faptul că SUA. eu zic. Oamenii de secole au trăit. Ouatu). Stră-străbunicii lor aşa au mers. De aici au şi făcut în Kashmir. era eludată de către paštuni.. Richelson. p. instituită între proprietarul locului care asigura trecerea-drumul şi trecătorul ce folosea această infrastructură. pe parcursul conflictului militar sovieto-afghan. S-a constituit o înţelegere tacită. Zaripov. a generat diverse disensiuni: „Dacă luăm paštunii. dacă noi nu am avut folos. Şi era simplu. marcată convenţional pe creasta munţilor. mai ales a ovinelor (cu rasa oilor caracul Afghanistanul ocupa locul doi în lume după URSS în această ramură). iar vara la sud. că noi nu am avut aici folos şi cei care vor veni tot să nu aibă folos. Englezii au fost acolo 100 de ani. trebuie să plăteşti atâtea mii. fie ca nici alţii să nu aibă folos. 1990. Sultanov. plecau. era hotarul la nord. rămânând un singur soldat. graniţa şi gata. Moskva. 908 Vezi Jeffrey T. în Pakistan. 906 Lordul Curzon (1859–1925). spunându-i că dacă va vedea caravana să zică: Tata a spus că dacă doreşti să treci cu caravana pe cărarea noastră. op.. unde a murit un detaşament întreg. 39. pp. istoriâ. 1990. Doamne fereşte dacă era culcat (asasinat – n. în zona de frontieră cu Pakistanul. Au trasat această linie. un corpus. nr. a depus eforturi speciale pentru a soluţiona chestiunea barierelor interne 908. şi au trasat linia Durand..Z. aşa şi au zis. Š. de exemplu. Linia Durand. au trasat linia şi au împărţit Afghanistanul şi Pakistanul. Regional‘nye konflikty i glubokaâ bezopasnost‘. fiindu-le indiferent. trasată în anul 1893 de către britanici. cit. aveau cu totul altă mentalitate. era hotar indicat de sovietici sau nu.. filologiâ.. nemijlocit. care sunt 2 categorii – cei de la munte şi cei de la câmp. trebuia să îndeplinească” (V. Pentru un segment al populaţiei. în mod special al celor care practicau creşterea nomadă şi transhumanţa. Seria: Vostokovvedenie. Şi aceia tot ştiau. în Izvestiâ Akademii Nauk Tadžikskoj SSR.) copilul acela. atunci cel cu care stătea copilul de vorbă poate primi un glonţ în frunte. Rol‘ i mesto kočevyh plemen v političeskoj žizni Afghanistana. a pacificat regiunea de graniţă prin subsidii regulate. şi modul de viaţă tradiţional al unor triburi paštune. 224 .

Moskva. intensificând pauperizarea autohtonilor.La nivel macroeconomic. În acelaşi perimetru. obiceiuri (adate).P. am restabilit această fabrică.8. conflictul militar a schimbat balanţa ocupaţiilor tradiţionale ale băştinaşilor. indicii economici erau inferiori celor de la sfârşitul anilor 1970 909. combatanţii moldoveni au constatat bipolaritatea economică. am invitat oameni din kişlakurile din apropiere. o dimensiune opusă civilizaţiei occidentale. credinţe. Din perspectiva foştilor combatanţi sovietici. Când s-a început acest război. care dădeau şi profit. op. Aşadar. 225 .1. Când am venit noi. IV. dar oamenii nu veneau cu tragere de inimă” (I. În alt context – condiţii paşnice (situaţie. 1986. marcată de penurie şi sibaritism. Huntington. Sectorul industrial. ar fi instituit o altă dinamică de dezvoltare în Afghanistan. p. activităţi excentrice (industria drogurilor) etc. deşi prezenta elemente economice rentabile. A. ai cărei membri sunt convinşi de superioritatea culturii lor şi sunt obsedaţi de inferioritatea puterii lor”910. Războiul din Afghanistan a jalonat o turnură de ansamblu în viaţa economică afghană. Ilciuk). Fabrica de covoare nominalizată mai sus era considerată de către afghani o citadelă a forţelor străine. 910 S.4. demonstrată de evoluţia sectorului economic din perioada antebelică) –. „Problema fundamentală a Occidentului nu este fundamentalismul islamic. dar duşmanii asasinau persoanele care veneau să lucreze la fabrică. Viktorov. p. 105. domeniul industrial din Afghanistan în anii 1980 era în declin. economia URSS. iar la ei această poziţie este menţinută I 909 Spravočnik propagandista-meždunarodnika. 28. structurată divers şi având relaţii economice specifice (inclusiv mecanismul concurenţei). modelând forma mentis şi comportamentul populaţiei băştinaşe. o civilizaţie diferită. cit. constituie un element increat al afghanilor. mentalităţi colective slamul. protejat de către Uniunea Sovietică în perioada conflictului militar. Spiritualitate. de altfel. reprezintă universul care înglobează viaţă cotidiană a acestora. 1998. au fost omorâţi acolo oameni şi totul s-a oprit. apreciată prin aculturaţie. De aceea am fost nevoiţi să păzim această fabrică.. credinţele şi obiceiurile afghanilor erau plasate în dimensiunile fanatismului. pp. neobişnuitului: „Orice societate se uneşte printr-o anumită formă. era într-un declin moral: „Era în Liubohar o fabrică de covoare de nivel internaţional. 130-131. Bucureşti. confesat de 98% din numărul populaţiei.V. Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale. ci islamul. Potrivit observaţiilor lui Samuel P. Huntington. Confecţionau nişte covoare extraordinare.

Sentimentul religios este într-atât de inoculat la afghani. 38. Cociaş).de către islam şi acest factor nu poate fi distrus. ei practic fiecare ştiu de rădăcinile provenienţei. Şede cu Coranul acela în mână şi el se uită acolo. au registru şi mulţi încearcă să demonstreze că provin de la Mohammed. işanii. Cluj-Napoca. care a fost o personalitate reală. analizată prin prismă comparativă şi chiar a modelului pozitiv: „Spre deosebire de noi. 911 226 .” (V. ei aştern covoraşele şi se roagă lui Allah” (Olga Căpăţină). Primul nivel e reprezentat de urmaşii direcţi ai prorocului Mohammed – şeihii. Ilciuk). istorie. El era şeful. 189-192.. Conducătorii spirituali deţineau o influenţă considerabilă în comunitatea afghană. citate din Coran şi din închinări ale corpului.). Toţi îşi ştiu rădăcina şi se conduc în viaţă după anumite principiivirtute. de la Proroc. Silvestru Octavian Isopescul. acest considerent a constituit. Traducere din arabă dr.). Ouatu)911.. Virtutea se reflectă din provenienţa acestora. Răducan). mzulavii (persoanele care au studii teologice) şi mullahi. Conducea satul. Cociaş). pirii. credinţa islamul” (I. îi dădeau orientare” (S. o dimensiune valoroasă. premergându-i spălarea. . „La ei mullahii erau cum la noi e primarul. liderii religioşi conduceau Rezistenţa afghană: „Cei mai culţi oameni la ei erau mullahii 912. ulamii. aveau şi magazine unde târguiau şi cu pornografie. încât îşi identifică arborele genealogic începând cu Mohammed (570/571–632). S. ultimii fiind implicaţi şi în chestiuni laice: „Mullahii erau ca şi un popă.. A se vedea şi Marile religii. Eta.e.a. ceea ce în Moldova nu este. Ultima treaptă e reprezentată de carii sau hatibi (lectorul Coranului) şi muădzinii. Ei conduceau poporul. sistemul de zece puncte. iar pe lângă aceasta tind să se comporte corespunzător unor urmaşi demni. şcoala lor este destul de puternică şi metoda lor de notare nu-i ca a noastră. să scrie” (S.” Vezi Introducere la Coranul. pp. fie cea mai aprigă luptă. De altfel. foştii combatanţi sovietici au sesizat şi flexibilitatea liderilor spirituali.. 912 Structura ierarhică a clerului e constituită din trei nivele.Rugăciunea care. iar după imixtiunea sovietică în Afghanistan. Să nu facă ceva care i-ar da de ruşine pe înaintaşi. În contextul unei populaţii analfabete. Îmi face impresia că acest fapt ar trebui să-l aplicăm şi noi în primul rând. Ce spunea el aşa era” (Al. Cociaş). dar rosteşte pe de rost câte un fragment dimineaţa de câte trei-cinci ori” (I. şi cu ce vrei” (I. „Când vine ora să se roage lui Dumnezeu. Minciuc). Pentru foştii participanţi moldoveni la războiul din Afghanistan. p. La şcoală nu umblă. „Sunt foarte devotaţi credinţei” (I. „Îi învăţa să citească. f.. nu poate citi. S. „De cinci ori în zi ei se roagă” (V. el nu ştie (are vreo 5–6 anişori) să citească. mullahii se identificau cu dascălii: „Copilul se ducea la mullahi acasă. categoria intermediară e formată din imami (conducătorii meceturilor). hazraţii.. În acelaşi context. se îndeplineşte de cinci ori pe zi cu faţa spre Mekka şi constă din formule anumite.. Ouatu). La ei câţi elevi sunt în clasă atâtea note au. „O influenţă puternică a religiei” (Sl. de altfel.

trebuie să fii atent.. Sensul morţii în lumea musulmană indică dorinţa omului. cea a divinităţii. ca şi în Evul Mediu” (I. poate să-ţi fure pistolul. Cociaş). „O sticlă de Coca Cola erau în banii noştri 10 ruble pe timpurile celea. dacă nu erai atent”913. Şi-s mici.. „Din mers îţi scoteau oglinzile de la maşină. Şi zi şi noapte acolo stăteau. fiind percepută ca un sacrificiu în spiritul credinţei. 227 . era o cinste extraordinară” (V.. trebuia să păzeşti neapărat. opt–zece ani dezvârteau cu unghia tot ce le trebuia de la maşină. „Acolo erau legile islamului.. Ghizatulin). Asta înseamnă dacă ai furat îi tăia mâna. iar pentru individ. La o mică demonstrare fugeau îndată” (I. pentru combatanţii sovietici era necesară o precauţie sporită în anturajul junilor afghani: „Prima dată când am văzut puştani afghani. Am aşteptat un ofiţer un minut şi nici nu am observat cum mi-au furat cutia de la radiator” (O. „Furau aluminiu de la noi” (I. constituie o valoare nobilă în comunitatea afghanilor. iar în acest scop se apelează la metafizică pentru a-şi organiza gândirea 915... Pe urmă am început să le arătăm că avem şi automate periculoase. ba îţi şterpelesc o piesă. Ceea ce la noi. ca atare. pp. dar nici la unul nu-i trecea prin cap să se apropie insidios şi să fure o sticlă ca să o vândă.Conceptul de probitate. dukane. o intermediere în altă lume. „Copiii de şapte. la ei funcţionează în realitate” (Irina Arcadevna Şepeltean). Casiadi). Erau magazinele lor. ajustând un mod vivifiant pentru a face faţă dificultăţilor. câte 5–6 ani. „Da’ te furau din ochi. nu. Spre deosebire de civilizaţia occidentală. bătrânii (combatanţii cu experienţă – n. 153-154. iar orice abatere de la normele convieţuirii în societate erau intransigent pedepsite: „Ce mi-a plăcut la acest popor o constituie sinceritatea. Ibidem. pierdut în abisul realităţii. în Biblia noastră se spune: Nu fura.. (Interviu cu Ivan Oprea). Altfel însă era considerată sustragerea bunurilor materiale de la intruşi. Săraci lipiţi pământului. ordinea. instituit din sentimentul religios.5 ruble. conţinutul 1. Pentru afghani influenţa considerabilă a credinţei s-a increat şi asupra atitudinii în faţa morţii şi handicapurilor fizice. capul. restul costa sticla. Am prezentat mai sus extragerea abilă a combustibilului din conductele de gaz.n. Ouatu). Din acest considerent combatanţii sovietici se confruntau adesea cu problema sustragerilor. ba oglinda ţi-o sustrag. că furau de rupeau” 914.) m-au atenţionat: Ai grijă. de a intra în contact cu divinitatea. pline cu lăzi de sticlă. Soldaţi români. o primeau oriunde. În acelaşi context. Râbac). fatalismul său îl ajută 913 914 Alexandru Vakulovski. (Interviu cu Anatolie Deleu). 915 Marile religii. în cea orientală sucombarea e o chestiune provizorie.. Din mers stăteau în maşină şi ţi-o descărcau..

nu au frică de moarte. fiind supuşi unor imblocaţii: „După credinţa lor. Afghanii dacă vedeau aşa ceva considerau că este un păcat groaznic asupra noastră” (I. cit. mergeau după lupte fără picioare. Introducere în istoria. Allah a luat” (N. se consideră că dacă omul îi împuşcat. 109. sau aceste beţe şi încingeau focul. nu ştiau de aceste datini. datorită religiei lor. pentru care îşi pot sacrifica şi viaţa” (N. de aceea adunau o crenguţă. chestiune ce configura atitudinea deosebită în faţa morţii: „La ei era credinţa. „Acesta e un popor care practic. Amelicichin). Rubedeniile se străduie să realizeze acest deziderat. ca la noi. ei nu plâng. Sergheevici). Asupra morţii. iar la noi datoria.. „Moartea ei o primeau ca pe ceva dumnezeiesc. p. Culoarea roşie simbolizează faptul că el are duşmani de sânge şi rudele lui sunt obligate să se răzbune pentru el.să treacă peste obstacolele vieţii 916. dacă au murit cu arma în mână se considera un fapt de eroism” (I. op. De exemplu. dar nu se lamentau” (Irina Arcadevna Şepeltean). Citat după: Michel Vovelle. lemne nu erau. Aceasta pentru noi ar fi ceva superstiţios” (Irina Arcadevna Şepeltean). Totul îndeplineau oameni tineri. dacă şedeau lângă cimitir. p. Un om tăiat de cuţit 916 917 Jacob Burchardt. relevând şi motivul instituţionalizat al vendetei..a. „Când moare unul din copii. Dumnezeu îi cheamă la El şi mergeau la moarte cu cântece. cu atât mai mult că ei pentru ţară au fost educaţi ş. S-a relevat şi forţa motrice care genera acţiunile celor două tabere ostile. tribulaţia morţii (vizualizată chiar şi prin prisma adversarilor) reprezintă ceea ce. Pentru comunitatea afghană. potrivit sintagmei sugestive a lui Pierre Chaunu. Comemorarea constituie o cutumă sacră pentru afghan. Dacă e de culoare verde. nu toţi sucombaţii aveau „privilegii” divine. coloneii etc. Ouatu). la ei se fixează un băţ. care efectuau o serie de vituperaţii sau erau impasibili faţă de obiceiurile băştinaşilor: „Foarte dureros reacţionează când cineva nu le tolerează religia... trebuia de aprins rugul. 228 . vezi Toader Nicoară. Soldaţii noştri. Cociaş). un gunoi oarecare.m.. constituie o derivă a speranţei de viaţă 917. înseamnă că cel înmormântat nu are rătăcire şi nici duşmani pe pământ. Din perspectiva foştilor combatanţi sovietici.. 354. mureau acolo.d. Poate să-şi ducă liniştit viaţa de veci. dimensiune extinsă în mod special în contextul conflictului militar: „La ei viaţa valorează foarte puţin. fericiţi. o crenguţă cam de 3 m de care este prins un petic de stofă. „Au o credinţă foarte puternică. Sunt ghidaţi de religie. fapt nesesizat din diverse considerente de către combatanţii sovietici. în procesul de înmormântare la creştini este primită ca simbol crucea. Ilciuk). Pentru ei e o cinste.” (V. graţie semnelor punitive. dar zic: Allah a dat. trebuie înmormântat.

ca suferinţă fizică. era dificil să asculţi aşa ceva” (Irina Arcadevna Şepeltean). spre surprinderea lor. Cauzele acestui comportament rezidă în credinţa care contura acest hybris: „În pofida faptului că acolo erau explozii. e pedepsit pe pământul acesta. continuu asistentele medicale trebuiau să se ducă şi să împartă şi prin alte saloane nucşoarele. Era un spital construit de sovietici după toate regulile. Să aibă nişte biscuiţi. Faptul în sine a fost constatat. de către combatanţii sovietici şi cei afghani. pentru noi semnifica ceva. nu vedeai. Seara. îl atingeai pe cineva întâmplător.era lăsat să se descompună până când îl vor mânca ciorile. Era regulă că el e luat mai mult în seamă de Allah. unde să mai auzi cântece. În unele clipe de repaus. Doamne fereşte. Dacă intrai în spitalul sovietic. Seara. de către medicii sovietici. Erau câte 2–4 pacienţi. Atmosfera morală din clinica băştinaşilor era marcată de acuitatea interpretărilor. o discuţie sinceră. care în baza principiilor fundamentale deontologice au venit în contact cu populaţia afghană: „Era o diferenţă substanţială dintre un salon de bolnavi sovietici şi unul afghan” (Irina Arcadevna Şepeltean). Nu vedeai zâmbet pe faţă. În mod diferit erau percepute semnele premonitorii şi boala. N-are picioare.. să-l laude că arată bine. Acest tip de moarte – de a muri de arme – pare o tendinţă de acomodare la noul context al războiului. Amelicichin). Mai mult. „Eu lucram în spitalul afghan. Treceau pe lângă el. Să servească un ceai cu el. în spitale se mai auzea muzică. astfel trebuie vizitat. cu glume.. o ţigară. la ei. Diferenţa era ca între cer şi pământ. măcar prin câteva cuvinte bune. deosebite de-ale noastre. unde se murea implicit din arsenal militar. unde suferinţa nu era cantabilă” (V. putea să explodeze. se serveau nucşoare. pacientul avea dreptul să fumeze. cu cât omul avea o traumă mai mare semnifica faptul că el era mai aproape de Allah. iar pe urmă începeau să cânte.. fără picioare. e fără mâini. se putea spune că era un cimitir viu. Ceea ce era diametral opus cu spitalul sovietic. nişte nucşoare.. de ţi se ridica părul măciucă. Erau nişte cântece de suflet. biscuiţi. considerent ce reprezenta un contrast comparativ cu marasmul sovieticilor: „În spitalul afghan erau bolnavi bandajaţi şi cântau de te treceau fiorii. cântau încât îmi provocau lacrimi şi mie. să vină şi să-l încurajeze. iar ei erau zâmbăreţi. în jurul fântânii arteziene se auzeau şi se vedeau numai bastoanele. În spitalul afghan unde eu lucram se interpretau cântece. dar nu-l luau” (N. un cântec. unicate. biscuiţii. o clădire cu 8 etaje. deoarece nu în zadar Allah l-a luat în seamă. înseamnă că el şi mai mult este unsul lui Allah decât acel care are picioare” (Irina Arcadevna Şepeltean). Noi eram mai necăjiţi. Ouatu). De acum are locul lui stabilit acolo şi datoria fiecăruia era. 229 . Erau doi pacienţi care erau fără mâini şi fără picioare. însă vizitam şi spitalul sovietic. spitalul acela îmi aducea aminte de filmele sovietice care tot aşa erau.

Introducere. „învăţăturile coranice nu sunt de natură să determine obligaţie a prozelitismului”920. Foştii combatanţi sovietici au sesizat ostilitatea afghanilor prin imiscibilitatea şi inclemenţa conceptelor acestora referitoare la diverse valori. aparţin etnosului exteriorizat. „Dacă te-a iubit. 113. Petrică).. nu sunt ca europenii. în mod special cu ocupanţii – trăsătură definitorie a lumii musulmane. „Afghanul iubeşte libertatea şi este mulţumit de viaţa pe care o duce. foloseau limbajul eufemistic. spre deosebire de ruşi sau toţi europenii. În revelaţiile lui Mohammed se poruncea război de nimicire împotriva tuturor necredincioşilor 918. La baza disensiunilor dintre poporul afghan şi alte popoare se includ şi particularităţile etnopsihologice (Völkerpsychologie). care. Sergheevici). cum este la noi. Mijloc nu este la ei. a lăsat drept „testament pentru urmaşii săi cucerirea Siriei sau în înţeles mai larg supunerea întregii lumi”919. Opinia publică mondială a reacţionat prompt la cazul sensibil al cetăţeanului afghan Abdul Rahman. care a fost arestat în luna martie 2006 şi urma să fie judecat de autorităţi. Cluj-Napoca. Deşi. ori eşti duşman. Eta. Astfel. după cum au demonstrat-o unii autori. „fantazând despre cer şi îngeri”. poate să moară.Modul de gândire al afghanilor relevă un comportament combativ în relaţiile acestora cu străinii. 2003. Dar ei minau şi explodau aceste locuri” (N. diferite de cele ale occidentalilor: „Afghanii . 918 230 . Corint.n. îţi va da tot ce are de pe el. pp. Unii autori consideră că afghanii se înglobează în tipologia etnosului interiorizat. au fost constatate şi paradoxuri ale lumii musulmane: „Nu puteam înţelege una: de ce aceşti duşmani.. 919 Ibidem.. 920 Ali Mérad. din aceeaşi ţară. el riscând pedeapsa cu moartea. 19. o religie ofensivă. Bucureşti. deoarece a renunţat la religia islamică şi s-a convertit la creştinism. Amelicichin). el nu vrea să schimbe ce are” (I. Dacă îl atingi. îşi distrugeau propriile moschei? Noi încercam să evităm locurile sfinte sau o moschee. La moartea Profetului (8 iunie 632). Islamul contemporan. indigenii îşi creau impresii indecente faţă de acţiunile sovieticilor. convertirea unui musulman la altă religie constituie un subiect litigios de actualitate.” (N. la europeni (s. în esenţă. Ei au o mentalitate de genul: ori tu eşti prieten. 1995. îndrăgit. Nu este consens. Gudali). la Coranul. dar nici ca asiaticii. se comportau violent. dar se va răzbuna” (N. „Sub aspect psihologic. ori ai venit ca prieten şi eşti prieten” (Z). p. În pofida fanatismului religios. p.). impuneau Silvestru Octavian Isopescul. în substanţă. Doar la oamenii civilizaţi este consens. Dacă nu. Ori ai venit cu război şi duci război. În acelaşi context. în vârstă de 41 ani. nu este un popor liniştit.. Islamul constituie. La ei nu există. care nu le respectau tradiţiile. 17– 18. atunci gata.

Specificul mentalităţii afghanilor în raport cu străinii. însă. doar prin manifestări exterioare. cit. stratificând o dimensiune relativă a cunoaşterii şi comunicării (în măsura posibilităţilor). unul dintre foştii combatanţi sovietici a conchis: „Pe ei nu-i mai scoate nimeni la capăt.. rezervat în exclusivitate proprietarului indigen. cit. ci de a-i aclimatiza la socialism. 923 Ibidem. pentru că-i altă formă. În trăirile interioare cred că ne considerau o barieră în soluţionarea conflictelor dintre fracţiunile politice şi cele teritoriale”922. 127. dar cuceriţi nu. scopul nu era de nimicit. arhaism şi exotism etc. Cociaş). care era în componenţa Uniunii nu era aclimatizată. nimiciţi pot să fie. dar ce-i de nimicit acolo. cu alte sisteme social-economice este sesizat şi din demersurile băştinaşilor: „Atât mie. marcat de dihotomia diferenţă /identitate a conturat prisma cognitivă prin care a fost percepută populaţia băştinaşă de către militarii sovietici. Ei pot fi nimiciţi. op. p. 231 . În pofida limitărilor impuse de contextul războiului. alte tradiţii de viaţă au. Foştii combatanţi sovietici au marcat nivelul salubrizării populaţiei afghane 921 922 Muzaffar Olimov. Drept o sinteză a comportamentului afghanilor în raport cu intruşii. de atâţia ani. 68. Dacă familia (surprinsă ca structură barată) şi locuinţa afghană (aceasta fiind rezervată doar în coordonate limitate de spaţiu şi timp oaspeţilor) au constituit un spaţiu intim.propriul model de comportament şi paradigmă de gândire 921. p. după opinia mea. 125. p. dar ce să mai vorbim de ei?!” (I. V. civilizaţia afghană absconsă. iar factorii influenţabili ai acestora i-au reprezentat: condiţiile climaterice. Contrastul celor două sisteme social-economice. unii participanţi sovietici au sesizat caracterul interiorizat al afghanilor vizavi de străini: „Afghanii de multe ori îşi schimbau atitudinea faţă de noi. sovietic şi afghan. stilul de viaţă etc. cât şi semenilor mei le este străină calea europeană (capitalistă) şi rusească de dezvoltare a ţării. Asia Mijlocie. atunci prin hrană s-au relevat raporturile de ospitalitate instituite între băştinaşi şi străini (sovietici). De altfel.I. La nivel liminar a fost sesizată configuraţia somatică a afghanilor. uluia prin mecanismul de funcţionare. În concluzie specificăm următoarele: Surprinsă din alt punct de vedere – detaşat de confruntările militare –. până la capăt. surprinsă din imaginea fizică şi vestimentară. Noi dorim să trăim după propriul model” 923. a noastră. op. Nosatov. diversitatea aspectelor comprehensive relevă interesul major faţă de viaţa cotidiană a indigenilor..

prin felul acesteia de a fi. unele plasate în zona excentrică.n. Zinovev). şi a celei afghane. Contrastul frapant dintre veracitatea arhitecturii administrative şi instrucţiei cazone din Uniunea Sovietică şi a celei din unităţile militare sovietice din Afghanistan a fost sesizată de unii combatanţi în randomizările ofiţerilor nou-veniţi: „Trebuia să te conduci după Regulament.1. Starea social-economică surprindea prin pauperizare şi abundenţă a noi forme de relaţii economice etc.1. – al echilibrului modus vivendi – a suscitat tensiuni. Pentru combatanţii sovietici. iar alteori militarii sovietici s-au conectat la mecanismul economic afghan atât ca şi consumatori. ASPECTE DIN VIAŢA COTIDIANĂ A COMBATANŢILOR SOVIETICI IV. scris cu câţiva ani de zile în urmă.1. „Care veneau prima dată se purtau mai rău şi pe urmă înţelegeau care-i acolo mersul. în linii generale. cât şi cele care acţionează pe linie orizontală (instituit în raporturile dintre soldaţi).)” Î 232 . reflecţii amplificate şi pe fundalul flagelului militar. dar Regulamentul. Tomiţa). dar erau şi care nu prea înţelegeau” (V. suspiciuni etc..2. cât şi ca implicaţi. cu valenţe substanţiale asupra factorului moral al armatei. Relaţiile ierarhice dintre ofiţeri şi soldaţi n mediul combatanţilor sovietici din Afghanistan s-a inoculat un sistem de comunicare tipic. în mod particular. pe urmă se linişteau” (A. Raporturile ierarhice dintre combatanţi IV. prin care se marcau şi raporturile băştinaşilor cu lumea exterioară. aplicat în perimetrul unor conjuncturi tensionate. au fost supuse unor metamorfozări aplicate intrinsec într-un nou spaţiu sociocultural. Viaţa spirituală a afghanilor a fost sesizată ca un amalgam de valori. considerent reliefat însă şi prin accentuarea imaginii negativiste a stilului de viaţă acordat adversarilor. IV.. „Mi-au zis că aici nu-i ca în Uniune (s. necunoaşterea specificului lumii orientale. Erau alte condiţii de trai şi de climă.2. depăşite de noile realităţi.2... din partea băştinaşilor. nu corespundea cu viaţa militară din acel moment. Atât legăturile pe filieră verticală (aplicate în relaţiile dintre soldaţi şi ofiţeri). erau care înţelegeau.prin repugnanţă. consideraţii coroborate cu nerespectarea cutumelor. stabilite în baza unei arhitecturi consacrate pe cutume şi a unui set de norme regulamentare. impietăţii etc. stil de viaţă deseori parvenit la limitele infamiei. mozaicului multinaţional şi al profilului psihologic al combatanţilor din URSS.

„Înţelegeau situaţia. Oca). Se ţinea cont de experienţa acestora” (M. Drăghinel). Sergheevici). Rabadja). ca tata şi cu fiul. cu mintea aceea a lor” (Svetlana Andreeva). un ajutor. „Nu am avut aşa probleme cu ofiţerii. Ofiţerii nu erau chiar aspri. „Ne stimam unul pe altul. „Noi eram stimaţi de ofiţeri. Ne înţelegeam ca prieteni. am fost prieten cu ei. Mi se pare că în Uniune era mai aspru decât acolo.(N. Eram conduşi după toată legea. nu-l lăsa niciodată” (O. „În raporturile ierarhice trebuia să se ţină cont de faptul că situaţia care era în Afghanistan totuşi era mai specială” (S. Ne simţeam liberi. Erau ofiţeri mai în vârstă” (A. Oprea). îndrumări. de acum am înţeles ce se face acolo. 233 . Pleşu). Dolghii). instruiri.. Ajder). a dificultăţilor marcate de contextul conflictului militar. Erau oameni în vârstă. „El a fost doi ani de zile în cantonamentele din Uniune şi apoi venea şi ne făcea ordine conform Regulamentului. Vălean). Contingenţa dintre ofiţerii şi soldaţii sovietici s-a instituit în baza distingerii noilor realităţi.)” (V. Tomiţa). Unii combatanţi sovietici au constatat. subordonarea asta nu se răsfrângea intransigent. Dacă era cineva rănit. să alergăm” (A. din Ţările Baltice şi din Tula. Normal” (D. prestigiul ofiţerilor s-a circumscris imaginii patriarhale – părintele (tata) a fost înlocuit de soldaţi cu ofiţerul care oferă sugestii. să-şi bată joc: ne puneau să facem sport. e cu totul altceva. Lucram împreună. Cebanu). „Comandantul e clar că-i tată spiritual (s. Relaţiile de sobordonare dintre militarii sovietici din Afghanistan de asemenea erau susţinute de un climat consensual ce reprezenta baza comunicării în activităţile cotidiene: „Erau relaţii bune. nu era chiar atât de strict din partea ofiţerilor” (V. trăiam normal” (P. „Ne străduiam să nu greşim. Dubenco). Era ca un sfat. climatul amical pe care îl susţineau ofiţerii cu subordonaţii. Niciodată nu-l împila pe cineva.. „Relaţiile erau cordiale. Dar eu cât am slujit acolo ei de acum nu ştiau să se comporte” (T. „Băietanul acela venit la 18 ani de acasă şi totuşi. ambient marcat de eventualitatea retrăirii unor dificultăţi majore şi necesitatea instinctului uman de constituire a unor relaţii mobilizatoare. „Venea câte unul din Uniune. marcate de o autoritate în domeniu. „În Afghanistan ne întâlneam cu comandanţi de-ai mei din Uniune. În perimetrul unor astfel de raporturi.n. Ei ştiau unde ne ducem atunci şi nu ne făceau niciodată probleme. Sfeclă). îndrumare” (A. te îndrumă. incluzând însă şi valenţele unor protectori: „Încă în carantină am înţeles comportarea foarte bună a ofiţerilor faţă de noi. deja pe parcursul instrucţiei militare. În tot cazul. când era cineva mai în vârstă şi poate conduce. „Ca şi într-o familie: ofiţerul trebuie să-i ştie psihologia la fiecare om. eram cam la un nivel. ca şi cum era în Uniune” (A. Casian). comandantul de companie îl proteja personal. o subordonare permanentă exista. Desigur. nu au fost cazuri ca să ne prea pedepsească” (Al. Slutu). Vorbeam liber unul cu altul” (I.

„Ce mâncam eu. Usatâi). considerent aplicat datorită motivelor de securitate. Beşleagă). dintr-o ceapă mâncam toţi. „Soldaţii cu ofiţerii se numeau pe numele mic” (I. fixează condiţia socială. nu erau respectate o serie de formalităţi: „Nu era ca el să se simtă că-i ofiţer. să-i dăm salut. comandantul nostru (de naţionalitate rus) îmi zicea frate ” (A. combatanţii sovietici nu circumscriau strict spaţiul şi actul alimentar. Murzac). „La noi nu erau diferenţieri. cei mai sus-puşi.” (A.. Nu era titulatura «Tovarăşe locotenent». de sorginte populară: „A fost un comandant de aur (s. atunci când se lupta „cot la cot” (Vl. (Interviu cu Stepan Gaidău). masa fiind comună: „Mâncam din aceeaşi bucătărie” (A. Hrana şi locul de consum.n.. fapt ce configura o apropiere şi mai mare dintre soldaţi şi ofiţeri: „Ni s-a dat ordin să rupem toţi epoleţii” (Radu B. Vlădicescu). Cociaş). „Uniforma fără epoleţi. „Mâncam ce era. Beşleagă).. Timuş). „Toţi mâncam dintr-un ceaun.)” (S. Daniţă). Râbac).Unii combatanţi au evidenţiat caracteristicile personale ale superiorilor militari prin diverse atribute. Poziţia ierarhică a militarilor sovietici era înlăturată şi prin însemnele militare.. să dea mâna. Florea).)” (I. În pofida sistemului de egalare în privinţa alimentaţiei. puteau. s-a marcat şi diferenţa dintre alte categorii de superiori militari: „Dar unii nu luptau. de-amu şi el dacă e om.. Tolea etc. Vanea. însă. dar aşa ne numeam pe numele mic: Serioja. Timuş). Ei făceau planuri de atac şi rapoarte la Moscova” (Vl. spaţiul (masa) de consum al hranei era delimitat: cel rezervat ofiţerilor şi cel al soldaţilor. graţie priorităţii altor obiective majore. dar noi nu. Trăiam toţi ca fraţii (s. În perioada războiului din Afghanistan. se dădea şi el cu politica” (I. Apogeul proximităţii dintre cele două nivele – soldaţi şi ofiţeri – era surprins pe parcursul luptelor militare. „Galoane fără epoleţi”924. Trofeev). Soldaţi români. „Îmbrăcaţi fără epoleţi” (V.n. conform raporturilor ierarhice. cu cât limbajul ofiţerului era mai familial: „Nu erau respectate momentele de onoruri etc. toţi pregăteam într-un singur ceaun” (S.). Spre deosebire de unităţile militare din URSS. în anumite situaţii. Prestanţa soldatului era cu atât mai majoră. fără nimic” (M. Sau puneam acolo un ceai toţi” (P. pur şi simplu. Conform unor consuetudini din armata sovietică. Nicolaevici). în cele din Afghanistan. 234 . mâncau şi ofiţerii” (Carasemir).. totodată. Ofiţerii batalionului nostru puteau să vină şi să se salute simplu cu noi. Pur şi simplu «locotenent Boris». „Numai de la maior în sus era tovarăş maior etc. în unele unităţi militare s-a menţinut diferenţierea spaţiului alimentar în perimetrul relaţiilor 924 Alexandru Vakulovski.

. prin forţa acţiunilor. să aibă paravan. eu nu ştiu. când se duceau undeva în munţi. chiar cu comandantul nostru de companie. nu era bun. Dendiu). Vrabie).. Factorul esenţial ce a aglutinat corelaţia imperioasă dintre soldaţi şi ofiţeri s-a situat în limitele infailibilităţii reciproce.ierarhice pe verticală: „Mâncarea ofiţerilor era puţin mai bună. „Raporturile dintre soldat şi ofiţer erau la un nivel. dar noi soldăţească” (V. cu noi merge zamul (locţiitorul – n. trebuia să fie cu noi” (V. expunând chiar aserţiuni ce reflectă conceptul de înlăturare a barierelor de subordonare: „Relaţiile dintre soldaţi şi ofiţeri erau egale. Era om tare bun. n-am văzut aşa ceva. îl stimam. mergea genistul înainte. aveam frică de viaţa mea. Ceban). iar a noastră în mâinile lor. Prestigiul ofiţerilor se circumscria unei baze etice şi morale majore. şi noi îi respectam. dar asta nu însemna nimic” (S. mergea în mijloc. în linii generale era bun om. Având nişte soldaţi prieteni. aplicată în raporturile dintre ofiţeri şi soldaţi. aşa că ne înţelegeam” (V.). el al doilea. iar în caz contrar. Pe un maior puteam să-l înjur. Au fost multe cazuri când acelaşi soldat îl acoperea pe comandant şi-i salva viaţa” (S. Ne susţineam unii pe alţii şi ofiţerii nu aveau încotro. „Ne duceam la operaţii şi vedeau atitudinea fiecăruia. Vlădicescu). Tomiţa). ca om era tare rău. Totuşi această familiarizare nu era aşa că tot se putea de făcut. nu se deosebeau acolo” (A. Am fost cu el. un om tare bun. probleme nu erau” (A. Povesteau. Vorbeam liber unul cu altul” (I.n. Ne simţeam liberi. n-am fost niciodată la război cu dânsul. „Soldaţii şi ofiţerii erau cam la acelaşi nivel. „Fiind ofiţer. te simţeai mai protejat decât cu nişte soldaţi ostili. îl stimai. unii combatanţi vor trage concluzii ineluctabile referitoare la relaţiile ierarhice. după genist. la acelaşi nivel” (Il. dar spuneau băieţii înainte. reprezentau uneori un etalon de temeritate şi sapienţă. Era o legătură mai strânsă dintre soldat şi ofiţer. Dacă îl stimai. Ei aveau cantina ofiţerilor. iar dimensiunea de bază o constituia prezervarea vieţii: „Viaţa ofiţerilor era în mâinile noastre. sau nu-l stimai. A plecat acasă odată cu noi. aceştia erau subestimaţi de companie: „La noi era subordonare bazată pe stimă. „Ne stimam unul pe altul. Botnari). nu era om bun” (I. comandantul de batalion se aşeza în mijloc. Pleşu). iar noi eram mai mulţi.. Ghizatulin). ei veneau câte unul. Vrabie). Noi când mergeam la drum. Surprinşi de noua gamă comportamentală. punea împrejur soldaţi. Era colonel şi eu soldat. Furtună). Unii cu alţii ne ajutam în caz de împuşcături sau ambuscade.. 235 . căci ei ştiau tactica şi ne respectau. Lucram împreună. Făceam tot posibilul ca să-mi menţin viaţa mea şi a altora” (Vl. Această linie era ştearsă.. eram cam la un nivel.. Oca). „Situaţia care era în Afghanistan totuşi era mai specială. Ofiţerii. iar alteori constituiau un model stigmatizat: „E clar că erau diferiţi ofiţeri. după mine cu o zi-două.

ce crezi? Am nevoie să faci ordine sau să te chinui? Momentele tensionate. dar eu tocmai nu aveam. el o venit în cort şi o luat o foaie 925 926 Alexandru Vakulovski.V. mă tem că l-o bătut. mari dobitoci au fost ei”925. cit.. Nu erau relaţiile egale” (P. „Ofiţerul e ofiţer şi soldatul e soldat” (N. lui galoanele să i se ridice. Se întâmplau cazuri când ne mai ciondăneam aşa. însă aşa cazuri erau excepţii de la regulă” 926. iar când voi veni acasă îl voi lichida”927. iar la replica soldatului că ar fi.n. „Odată un ofiţer a cerut un pic de apă. În orice caz.. nu pot fi la acelaşi nivel. cumpără un câine şi supranumeşte-l Sergent. 236 . (Interviu cu Stepan Gaidău). În una din misivele din Afghanistan. „Era totuşi o diferenţă” (Gr. disciplina era la nivel” (F. În una dintre misivele din centrele de instruire din Turkmenistan se relatau consecinţele molestărilor unui recrut de către ofiţeri. op. Lor ce le era. 25. Comandantul era comandant. fapt finalizat cu sinuciderea încorporatului. Florea). „Ofiţeri tare spurcaţi erau. steluţe lor le trebuiau. Popovskii). p. nu ca ofiţer.) nu vroia să îndeplinească comenzile sergenţilor şi sergenţii l-au spus la comandantul regimentului. op. şi gata. Dar el zice: dar pe mine nu mă interesează. Comandantul l-o chemat la el în cabinet. În acelaşi perimetru. Negruţă). Tulbur). n-au eclipsat însă raporturile dintre soldaţi şi ofiţeri. totuşi. mai comod să facă ordine cu mătura.În pofida unor destinderi ale sistemului de subordonare. Čikišev. Soldaţi români. dar când i-o dat drumul. sergentul l-a apostrofat: Tu. El să iasă.. cu impact tragic pentru viaţa militarilor sovietici.. p. cit. intruziunea directă şi abuzivă. cu disciplină. obstinaţia şi aplombul personal. un soldat îi scria mamei sale: „Mamă. Pe mine nu mă interesează ” (V. 300. Cârci). „Au fost cazuri când unii ofiţeri aplicau forţa pumnilor pentru argumentare. lor nu le era că copilu-i a cuiva sau ceva. nu au fost excluse cazurile tensionate dintre soldaţi şi ofiţeri. Dar ca oameni. Este altceva dacă ne înţelegeam noi ca oameni. Malarciuc). Ofiţerul e ofiţer. şi nu ştiu ce i-o făcut. A. „Era o stimă. marcate şi de situaţii decelabile: „Mi-a povestit un prieten. n-a fost totuşi eclipsată prestanţa superiorilor militari în faţa subalternilor: „Raporturile ierarhice erau de conducere. cum comandantul său avea pică pe el şi-l punea în timpul operaţiilor militare în cele mai sensibile poziţii” (C. 927 Svetlana Aleksievič. ultimii tinzând să etaleze stringenţa ierarhică. soldatul era soldat. Toată comanda era de la ofiţer. Într-un banc care circula în mediul militarilor sovietici se relata despre un sergent care-l şicana pe un soldat ca acesta să măture cu barosul. din raionul Călăraşi. soldatul este soldat” (Marcu Slutu). „În relaţiile cu ofiţerii era un sistem de conducere.. dar şi revolta conaţionalilor împotriva infamiei: „Un cursant (recrut – n. du-te şi caută! Dar nu aveam de unde! Du-te şi caută.

Dedovşcina acă în limitele conduitei dintre soldaţi şi ofiţeri grosso modo s-a instituit un climat aceptabil.2. dar opus celui menţionat mai sus.. noi am început să-l căutăm. Anumite conflicte dintre soldaţi şi ofiţeri au fost catalizate însă de neacomodarea la noile condiţii. 20. (Scrisori din Turkmenistan. staroslujaşcii (slujbaşi bătrân) babay (bătrân) ş.930 reflectă raporturile neregulamentare din unităţile militare sovietice. o alianţă constituită în perimetrul unor situaţii tensionate. opuse celor circumscrise Regulamentului militar. deseori uniformizate la nivelul raporturilor de subordonare dintre soldaţi şi ofiţeri. pe acesta o să-l judece”929. El era de naţiune azerbaidjan. instituind o serie de norme comportamentale cu soldaţii mai tineri. etalarea superiorităţii funcţiei etc. 22.11. când aşa-numiţii bătrâni îşi asumau un rol hegemonic. Fără a minimaliza camaraderia (din limba latină camera – amicul de cameră ). că pământenii lui vroiau să se răzbune pe sergenţi. iar la apelarea de seară tot nu o fost. IV.2. Aceste transgresări regulamentare au fost nominalizate cu noţiunea dedovşcină. de acum tot regimentul. circumscriindu-se unor momente de iniţiere a D 928 929 Corespondenţa familiei Vrabie.a. unde împuşcam. 237 .de hârtie şi o scris nu ştiu ce în limba lui. În noaptea aceea nu am dormit nimic. după care iar am început să-l căutăm. dar cu valenţe mobilizatoare în limitele conjuncturii tensionate. Ibidem. Raporturile ierarhice extraregulamentare dintre soldaţi. o pus-o în buzunar.12. Gadinaud). 930 Un corespondent în limba română. fiind marcată de iminenţa sfârşitului acestui flagel. Perioada de decădere a prestigiului ofiţerilor în războiul sovieto-afghan poate fi considerată sfârşitul anilor 1980. în unităţile sovietice din Afghanistan era cunoscut un sistem de relaţii bazate pe consuetudine. în oraş.. Am început să nu prea executăm aşa ordinele” (I. vroiau să intre în cort şi să ne bată. s-o spânzurat. mai în scurt. Vocabulele dedovşcină (sub aspect etimologic ded – bătrân.1987). ded (moş). un amalgam de comunicări. şi l-am găsit într-un tir. nu o fost după aceea. când soldaţii aşteptau apropierea repatrierii lor: „Mai complicat a fost când am aflat că armata se retrage din Afghanistan. (Scrisori din Turkmenistan. „În regiment. reflectat în limitele unor relaţii informale. o ieşit şi s-o dus la cină. Contextul războiului din Afghanistan a marcat. constituind termenul cel mai uzual). astfel.1.1988). am stat toată noaptea la. un cursant o împuşcat un plutonier. îl constituie termenul deşcă (din limba sârbă dečko – băiat). dar nu au putut”928. un alt fel de conexitate s-a format în sfera comunicativă dintre soldaţii sovietici.

tinerilor soldaţi în cadrul armatei sovietice 931. În URSS, dedovşcina, ca ansamblu organizatoric şi al ierarhizării informale, marca o serie de conexiuni cu reglementările subiacente penitenciarelor, instituţiilor de învăţământ (în mod special, din şcoli profesional tehnice) etc.932 Conform Abecedarului recrutului (1989), dedovşcina a fost instituită în baza „apatiei, infantilităţii şi laşităţii celor din anturaj”933, fiind considerată, astfel, o dimensiune peiorativă a unui grup social. Sociologul D.V. Klepikov a elaborat o teză de doctorat în care a analizat dedovşcina ca instituţie socială 934. În acelaşi context, unii ofiţeri sovietici au estimat că în armata sovietică dedovşcina – apreciată şi ca un teribil social (conform generalului Boris Gromov) – era vehiculată din cauza lipsei instruirii, spiritului de amiciţie etc. şi viceversa, dedovşcina putea fi anihilată prin instruire 935. În opinia noastră, acest enunţ poate fi apreciat cu discreţie, deoarece unele elemente ale dedovşcinei se regăsesc şi în instituţiile de învăţământ superior, iar în armata sovietică dedovşcina, după cum vom atesta în continuare, era cunoscută şi în anturajul ofiţerilor, adică a celor cu un grad înalt de instruire militară. O privire din perspectivă istorică şi a conotaţiei etimologice relevă faptul că dedovşcina era cunoscută în Rusia ţaristă în rândurile căzăcimii. Spre deosebire de alte naţionalităţi ale Imperiului Romanovilor, bărbaţii cazaci, încadraţi în 11 detaşamente, prestau serviciul militar timp de 20 de ani, considerent pentru care dispuneau de un statut special, fapt ce le conferea prestigiul personal în perimetrul senectuţii 936. Problemele dedovşcinei, drept dimensiune de comunicare (în relaţiile cu soldaţii, populaţia civilă etc.), în Armata Roşie era investigată atât în anii 1920 937, cât şi în anii 1970 938.
931 Instituţia dedovşcinei, ca relaţii neregulamentare dintre militari, funcţionează şi în etapa actuală în armata Republicii Moldova şi a spaţiului ex-sovietic. A se vedea Liliana Gurez, ,,Dedovşcina”– spaima recruţilor moldoveni!, în http://www1.azi.md/ comment?ID=23481 (accesat în 31 martie 2003); K. Markarân, U sovetskih ,,dedov” v Latvii ostalis‘ vnuki, în KP, 02.06.1993, p. 8. 932 S. Vorošilov, Â. Gilinskij, Voennaâ deviantologiâ, Chişinău, 1994, p. 54. 933 Azbuka doprizyvnika. Sbornik, / Sost. A. Kerdan, Perm‘, Kn. izd-vo, 1989, pp. 5-6, 109. 934 D.V. Klepikov, Dedovŝina kak social‘nyj institut. Avtoreferat na soiskanie učenoj stepeni kandidata sociologičeskih nauk, Spb., 1997. 935 A. Ruckoj, Est‘ u naroda armiâ, în KZ, 08.01.1989, p. 1; A. Polâkov, General-lejtenant B. Gromov, în KZ, 18.03.1989, p. 1. 936 A. Horeev, Gnil‘. Razmyšleniâ o dedovŝine, în KZ, 11.02.1989, p. 3; S.V. Kulešov, O.V. Volobuev, E.I. Pivovar, op. cit., pp. 205-206. 937 S. Vorošilov, Fenomen ,,dedovŝiny” ili počemu trudno upravlât‘ povedeniem voennoslužaŝih?, în MM, 07.12.1991, p. 12. 938 Voennaâ psihologiâ..., p. 287.

238

Potrivit mai multor discuţii susţinute cu foştii soldaţi ai armatei sovietice, la geneza dedovşcinei s-au aflat evenimentele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Atunci, fiind într-o criză de soldaţi, liderii bolşevici au introdus în luptă şi un contingent de deţinuţi, iar celor ce se distingeau în luptă sau rămâneau în viaţă urma să li se acorde graţierea. Condamnaţii aveau să transmită propriile lor legi şi în armată: ierarhizarea, iniţierea etc.: „Din închisoare a pornit totul. După al Doilea Război Mondial. La sfârşitul anilor 1950 s-a transmis din an în an. Soldaţii care au fost în închisoare şi au nimerit în armată, de acolo au adus acest viciu” (I. Ilciuk). Potrivit generalului Nicolae Petrică, în anii 1980, în URSS au fost eliberaţi o parte dintre deţinuţi, care au menţinut propria structură în cadrul armatei sovietice: „Noţiunea de starik. Are multe rezonanţe şi cu penitenciarele. Chestiunea a constat în faptul că în anii 1980 se punea problema unei pregătiri solide. Atunci Uniunea Sovietică era ţara de care se temea toată lumea. Trebuiau oameni, trebuiau ostaşi. Dar de unde? Au început să-i ia şi pe cei de la puşcării..., iar ei au venit cu jargoanele lor” (N. Petrică). Promovată în baza instituţiei informale, dedovşcina a funcţionat în mod tacit în armata sovietică şi a fost incitată de către sistemul conservator al armatei sovietice, care etala sintagma conform căreia „toţi militarii trebuie să suporte temerar şi stoic toate greutăţile şi penuriile stagiului militar” 939, iar unele consecinţe obstrucţioniste ale dedovşcinei (sinuciderile, dezertările etc.) nu erau recunoscute de regimul autoritar comunist. Un alt impediment în soluţionarea dedovşcinei îl reprezenta considerentul potrivit căruia combatanţii sovietici care informau despre disensiunile din cantonamente erau etichetaţi cu cognomine desconsiderative: stukaci, zalojnic (un fel de sicofanţi), fiind, în consecinţă, ostracizaţi de comunitate, deseori fiind aplicată parimia: stukaciul este însoţit întotdeauna de topor 940, de aceea militarii agresaţi afişau cu discreţie situaţia în care se aflau, iar din partea camarazilor era susţinută o solidaritate de breaslă. În acelaşi perimetru, soldaţii nu aveau confienţă în ofiţeri, considerându-se că astfel ar putea agrava circumstanţele. La rândul lor, nici ofiţerii sovietici nu aveau tendinţa să raporteze despre transgresările din bazele militare, iar datele statistice referitoare la abuzuri erau minimalizate 941.
E.N. Gurenko, Dva goda ,,vstroennogo nablûdeniâ”, în SI, nr. 5, 1990, p. 126. Vezi S. Turčenko, Zakon protiv ,,dedovŝiny.” Na voprosy korespondenta ,,KZ” otvečaet zamestitel‘ glavnogo voennogo prokurora general-major ûsticii V. Parfeonov, în KZ, 13.10.1989, p. 2; Svetlana Aleksievič, op. cit., pp. 22-24, 105; D.S. Baldaev, V.K. Belko, I.M. Ûsupov, Slovar‘ tûremno-lagernogo-blatnogo žargona (rečevoj i grafičeskij portret sovetskoj tûr‘my), Moskva, Kraâ Moscvy, 1992, p. 340; A.V. Žitkov, Žizn‘ i smert‘ seržanta Šelomova: povest‘, Moskva, Molodaâ Gvardiâ, 1992, pp. 115, 120. 941 V. Kločkov, N. Panûkov, Kuda zavodit ,,blagopolučaâ cifir”, ili „Počemu poroj neéffektivna bor‘ba s dedovŝinoj”, în KZ, 15.06.1989, p. 1.
940 939

239

Insinuarea dedovşcinei în unităţile militare sovietice din Afghanistan, ca parte componentă a instituţiei armatei, a fost considerată de către combatanţii sovietici un etos militar, instituind un mecanism incoercibil şi alternativ soluţionării problemelor de ordin administrativ: „Specifică armatei sovietice... dedovşcina în armata sovietică a fost, este şi o să fie...” (Vl. Gobjilă). „Ce fel de armată mai e şi asta, fără dedovşcină?” (V. Cucu). „Orişiunde este dedovşcină ” (A. Ceban). „Dedovşcina a fost şi va mai fi” (A. Timuş). „În fiecare armată este dedovşcina... A fost şi am îndeplinit... fiindcă, dacă o îndeplineşti eşti soldat, mai departe, iar dacă nu o îndeplineşti, nu eşti” (F. Talpă). „Nu-i armată, dacă nu este dedovşcină ” (D. Rabadja). „Este o vorbă: nu-i pădure fără uscături, aşa nu-i armată fără dedovşcină ” (V. Dolghi). „De ce eşti ostaş? Trebuie să treci şi prin acestea. Asta este” (Al. Casian). „Acolo trebuia să fie ordine” (Anatol). „Unde nu era dedovşcină, nu era ordine” (Radu B.) „A fost şi dedovşină. Aceasta era pentru ordine” (I. Domenco). „Dacă nu ar fi dedovşcină, ordine în armată nu ar fi, la nivelul care ar trebui” (P. Florea). „În baza dedovşcinei se ţinea toată armata. Atât în Uniune, cât şi acolo (s.n.)” (D. Rabadja). Amploarea dedovşcinei s-a manifestat, în mod special, în unităţile militare cu o implicare diminuată în zona conflictelor militare: „Eu aş zice că dedovşcina se întâmpla atunci când nu aveam ce face. Când eram ocupaţi, nu ne era nouă a dedovşcină ” (M. Slutu). „Îşi băteau joc numai atunci când nu aveau altă ocupaţie” (A. Pleşu). „La noi nu prea era (dedovşcină – n.n.), eram tot timpul în lupte” 942. „Toate necazurile de la dezi se obţin în cazărmi, unde soldaţii au mult timp liber şi nu-l utilizează în mod raţional” 943. În dihotomie se plasau grupările specializate cu „riscuri mai mari, în cercetare, genişti şi în grupele speciale, acolo nu erau chestii cu dedovşcină ” (I. Cociaş). Având la bază o serie de cutume, structura ambivalentă a dedovşcinei a fost considerată drept „un stil de viaţă”944, o unitate funcţională în gestionarea raporturilor interumane din unităţile militare, acest mecanism însă putând fi reglat de anumiţi factori, cum ar fi, spre exemplu, autoritatea intelectuală şi fizică: „Mult depinde de personalitatea omului, cum te impui, dacă eşti băiat deştept sau chiar fizic te impui. Mie mi-a mers vestea de moldovean rebel ” (A. Timuş). „Între soldaţi totuşi sunt mai slabi, dar sunt şi mai puternici” (V. Dolghii). „Unul e mai dezvoltat fizic, altul e mai dezvoltat moral, şi cel care-i dezvoltat moral e mai slăbuţ decât acel care e dezvoltat fizic. Acesta
942 943

Alexandru Vakulovski, Soldaţi români..., (Interviu cu Mihail Malancea). I.M. Dynin, Posle Afghanistana..., p. 9. 944 S. Vorošilov, Social‘nye otkloneniâ v voinskom kollektive, în Ştiinţa, nr. 2, 1993, p. 12.

240

care e dezvoltat fizic e Mowgli, cum s-ar zice. Poate face lucruri mai bune şi mai concrete ca altul şi el a nimerit între oamenii aceştia, pe el încep să-l înjosească, nu se uita că-i din contingentul lor” (P. Florea). „Armata era o selecţie” (I. Cociaş). Sinecdoca dedovşcina includea un sistem complex, ierarhizat, un fel de caste, bazate pe diverse rituri şi forme de iniţiere, blufuri, atitidini batjocuritoare şi despotice, cu impact puternic asupra personalităţii, formând o genune în relaţiile dintre combatanţi şi instituind, la nivel de comunicare, un jargon distinct, derivând un limbaj maliţios. În folclorul miliar sunt expuse, în mod metaforic, două etape ale dedovşcinei, instituite în baza dihotomiei inculpaţii şi răzbunătorii : „în primul an al stagiului militar eşti fără nicio culpă inculpat, iar în al doilea an al slujbei eşti în căutarea răzbunătorilor nepedepsiţi”945. Pe parcursul a doi ani de stagiu militar, combatanţii sovietici traversau, de-a lungul liniilor de falie ierarhică, patru etape substanţiale (comparate taxonomic) ale dedovşcinei: duh-cerpak-ded-civil. Reîntors din Afghanistan, în una din bazele armatei sovietice din Turkmenistan, unul dintre combatanţi estima perioada cronologică dificilă şi fluentă a serviciului militar: „Slujba mea a fost foarte grea un an şi jumătate. Acuma e uşoară”946. „Când eram civil, băieţii povesteau că în armată e bine, că ei făceau aşa şi pe dincolo. Dar ei povesteau numai de sfârşitul slujbei, ultimul an, şi mai ales ultima jumătate de an. Dar la începutul slujbei, când eram duh, şi apoi cijaci, niciunul nu povestea. Mie un an şi vreo trei luni mi-o fost greu, primele şase luni ucebka, şi apoi Afghanistanul. Mai ales Afghanul mi-o rămas în inimă pentru toată viaţa. Eu nu vreau niciodată să vadă copiii mei şi nepoţii mei ce am văzut eu în slujba mea” 947. În prima etapă a dedovşcinei, care marca sub aspect cronologic un an de zile al stagiului militar, erau incluşi soldaţii veniţi din URSS care primeau calificativul generic duh 948. În funcţie de termenul instrucţiei militare din URSS (de la trei la şase luni), se delimita jalonul inferior şi cel superior al acestei trepte. În limitele cronologice ale duhilor, se instituia o subetapă – a substituenţilor (nou-veniţi) 949 sau a celor maladye (din rusescul – tineri ), a imberbilor : „De la jumătate de an până la un an, eram maladoi ” (N. Medvejonoc), iar pentru cea de a doua subetapă – care corespundea stagiului militar de şase luni – până
945 946

Arhiva personală Eduard Boboc. Notiţe din armată. Corespondenţa familiei Vrabie, (Scrisori din Turkmenistan, 18.IV.1988). 947 Ibidem, (Scrisori din Turkmenistan, 22.11.1988). 948 Echivalent cu tilicarii, bibanii. 949 Svetlana Aleksievič, op. cit., p. 71.

241

la un an de zile, se utilizau noţiunile cij, cijari (cinteză) 950. Combatanţii novici erau nominalizaţi şi prin alte noţiuni: svejaciok (proaspăt), salaga – „soldat tânăr, fără experienţă”, cerep (în traducere directă, ţeastă), synok (fecior) – soldatul din primele luni ale stagiului militar. Recrutul, alungat din rai 951, devenea duh şi ocupa poziţia ierarhică cea mai joasă şi prin urmare dispunea şi de cele mai sumare drepturi, fapt ce se resfrângea negativ asupra personalităţii acestuia, instituind o serie de complexe de inferioritate, menţinute într-o conjunctură tensionată. Diferenţierea ierarhică era marcată printr-o serie de simboluri, cum era, spre exemplu, considerentul că nou-veniţii, adică duhii, erau poziţionaţi pe nivelul doi al paturilor din cazarme, iar paturile cele mai comode erau ocupate de către dezi 952: „Paturile erau etajate şi de obicei nou-veniţii se culcau la etajul doi” (C. Cebanu). „La primul etaj eram ai noştri, bibanii, la al doilea veteranii”953. Noţiunea duh prescria şi obligaţiile tânărului soldat; de a fi plin de energie în efectuarea rapidă a diverselor prestaţii pentru bătrâni. S-a instituit chiar un sistem al umilinţelor, care era desemnat prin genericul letat‘ (din rusescul a zbura): „După trei luni de zile eu am venit în Afghan, eu eram duh. Duhul nu avea dreptul la nimic... nici la viaţă... Toţi te umileau... cădeai în deznădejde dacă erai mai slab, mulţi tare s-au sinucis... Duhul. Duhul trebuie să zboare, adică să faci tot ce-ţi spune ţie, clar că nu orbeşte, mai aveai şi un pic de demnitate. Dar totul duhul executa până la un an de zile. În momentul când împlineai un an de zile, dar nu înainte de a-ţi veni schimbul. Dar eu aveam deja trei luni, mai aveam încă nouă luni de zile. Acei care veneau din Uniunea Sovietică de la 6 luni de zile aveau prioritate că numai şase luni zburau...” (O. Casiadi). „Cijii, adică băieţii care au efectuat stagiul militar şase luni, i-au avertizat pe feciori că trebuie să fie atenţi şi să facă doar ceea ce li se cere” 954. „În regiment viaţa ciji-lor era insuportabilă” 955. Duhul era la discreţia bunătăţii sau răutăţii dezi-lor, corectitudinii sau incorectitudinii acestora, fiindu-le impus să suporte cu pacienţă toate corvoadele
950 Cinteza (Fringilla coelebs) este o pasăre mică, de mărimea unei vrăbii, cântătoare cu ciocul conic, scurt şi tare, cu penajul cenuşiu-albăstrui sau brun-roşcat, având pe aripă o dungă albă. Vezi Andrei Munteanu, Tudor Cozari, Nicolae Zubcov, Lumea animală a Moldovei. Păsările, vol. 3, Chişinău, Ştiinţa, 2006, pp. 203-204. Aspectul fizic al pasării urma să indice valenţele nou-sosiţilor în faţa dezilor. 951 Arhiva personală Eduard Boboc. Notiţe din armată. 952 A se vedea şi O. Ermakov, Blagopolučnoe vozvraŝenie, în NM, nr. 8, 1989, p. 157. 953 Alexandru Vakulovski, Soldaţi români..., (Interviu cu Ivan Spatari). 954 O. Ermakov, Rasskazy, în Znamâ, nr. 3, 1989, p. 94. 955 Afghanistan bolit v moej duše..., 1990, p. 218.

242

şi punitivele dezi-lor. În folclorul militar se fac referinţe la posibilele consecinţe ale agasării dezi-lor: „Conflictul cu ded-ul se echivalează cu aprinderea paielor în cap”956. Duhul avea o serie de obligaţii, gratuitus labor, deseori instituite la nivelul unor ordine faţă de bătrâni, inclusiv aprovizionarea acestora cu ţigări: „Dacă eram mai tineri, pe noi ne trimiteau după ţigări” (O. Casiadi). „Mi-a spus dedul, iaca aşa, dă-i ţigăretu, adică s-o aprinz, eu nu am zis niciodată că nu pot” (V. Talpă). „Într-o seară, unu’ cică: Naşte o ţigară ” 957. „Din maladye nu fuma nimeni, aşa spuneau dezii, că nu fumează nici un maladoy ” 958. Duhii menţineau salubritatea, igienizarea, prestând cele mai deplorabile servicii, aşa-numitele lucrări întinate, chiar având grija vestimentaţiei bătrânilor: „Cineva trebuie să spele podelele, cineva trebuie să aştearnă paturile, să cureţe lavoarele, cineva trebuie să măture... Cineva trebuia să facă lucrul ista, până la jumătate de an făceai cel mai negru lucru (s.n.), iar a doua jumătate de an treceai la post” (Radu B.). „Eu, dacă eram ded, puteam să te trimit să faci curăţenie” (Şt. Burghilă). „Trebuia să-i speli şi o şosetă, o haină. Te punea să fie călcat, ceea-ceea” (Al. Casian). „Nu se duceau la spălat vesela (adică dezii – n.n.)” (P. Cojocari). „Trebuia cineva să spele forma sau colţunii (şosetele – n.n.), sau să coase” (V. Dolghii). „În infanterie, veteranii îi puneau pe ăştia, pe bibani, să le spele hainele, ciorapii... Mai făceam curăţenie prin cort”959. „Nu era să spele el, care a slujit doi ani de zile, podeaua. Veneau maladye... Ştiai că aici trebuie de făcut ordine, acolo trebuie să freci, să nu laşi aşa murdărie... Să mai faci încă o dată curăţenie, dacă erai de serviciu, ori te puneau la un lucru mai greu, sau să speli vasele” (I. Domenco). „De obicei, se acorda atenţie la curăţenie, care era în grija celor tineri” (A. Juravliov). „Am fost şi eu tânăr, maladoi... Dacă a trebuit, am spălat şi podele, a trebuit, am stat şi la post noaptea în locul altuia, am stat... Maladoiul trebuie să aibă grijă de curăţenie” (P. Florea). „În cameră curat făcea cel mai maladoi... Se mai întâmpla să speli podelele, să înlocuieşti la post” (V. Vrabie). „Puteau de exemplu să-ţi ordone să-i speli cuiva maşina pentru că el e ded ” (V. Stan). „În regiment eram doar eu tânăr, zece dezi şi doar eu singur tânăr... Spălam toată vesela, tăiam lemne şi menţineam salubritatea” 960. „În rest totul este pe vechi: cijicii foşnesc, iar bătrânii trândăvesc” 961.
956 957

Arhiva personală Eduard Boboc. Notiţe din armată. Alexandru Vakulovski, Soldaţi români..., (Interviu cu Feodor Morari). 958 Ibidem, (Interviu cu Anatolie Deleu). 959 Ibidem, (Interviu cu Serghei Bejenaru). 960 Svetlana Aleksievič, op. cit., p. 105. 961 A.V. Žitkov, op. cit., p. 172.

243

Una din obligaţiile duhilor o constituia pregătirea mesei pentru dezi: „Du-te şi adă mâncare, cartofi prăjiţi” (Şt. Burghilă). „Peste douăzeci de minute bucătăria a fost eliberată, rămânând doar cijicii, care, conform procedurii, urmau să adune tacâmurile”962. Spre deosebire de dezi, care puteau să refuze anumite feluri de mâncare (de calitate inferioară), tinerii nu dispuneau de acest privilegiu 963. Obedienţa duhilor era marcată prin faptul că aceştia nu aveau dreptul să prezinte onoruri ofiţerilor: „Noi, cei care aveam vechime de un an, nu aveam voie să-i dăm onorul la ofiţeri; numai cei de doi ani” (V. Vrabie). Duhii erau supuşi diverselor şicane, ergotismului, aplicării unui vocabular jignitor, frecuşurilor şi abuzurilor fizice din partea soldaţilor bătrâni, începând chiar cu centrele de repartizare din Afghanistan: „Am zburat din Samarkand la Kabul. Şi am dormit o seară acolo. Prima seară am primit o bocăneală în Kabul” (V. Malarciuc). „Cum a spus unul, în primul minut a mâncat bătaie de 23 de ori... Acolo a fost dedovşcină mortală... Numai m-am dat jos din avion, pe data de 10 august, la ora 11, ziua era ca în iad, o culoare galbenă, aşa cu colb, nişte automate roase, nişte maşini. Şi aud: Pastrojlisi, svin‘i, kazly, pidarasy, blead‘ vy čto dumaite, zdesi Soûz? Â vašu mamu... (Aliniaţi-vă, porcilor, ţapilor, poponarilor, curvarilor, voi ce credeţi, că-i Uniunea? Eu pe mama voastră am...) Băi, îmi tremurau picioarele de frică. Era un moldovan acolo: O, anuka, dai čâsy sûda! (Dă ceasul încoace! ) Acela: Da net, éto moâ pamât‘, mama podarila. Â tebe... (E o amintire, mama mi l-a dăruit. Eu te voi...) Văi Oleg, na ţie ceasul... da mai du-te tu... vrei pe mine să mă bată... Nu ştia ce să facă, repede l-a băgat în cizmă, tremura, când i-a dat vreo trei picioare în spate. Măi, ca pe oi... când ne-au luat la bătut: suki, pastroilis‘ vy čto dumaite mumu zdes‘ budite?... (Canaliilor, aliniaţi-vă, aţi venit aici la cules mure?...). Nişte jargoane... am murit de frică. Când ne-am dus acolo, era un fel de pază militară şi te distribuia. Au venit nişte băieţi şi ne-au întrebat: vy hotite v desantnuû? Da, hotim. (Vreţi în serviciile aeropurtate? Da, dorim). Cine v-a striga, să nu ieşiţi, doamne fereşte. M-au strigat: Casiadi. Čto suka ne slyšiš? Da net čto, â v tualete byl. (Ce, canalie, n-ai auzit? Nu, am fost la WC.) Unde ai fost? La toaletă? Boc vreo trei picioare. Asta era repartizarea. Ei m-au luat şi pe aerodrom mă duceau pe jos, peresyl‘nyj punkt (centrul de transfer – n.n.) se numea în Kabul, unde oamenii se repartizau în tot Afghanistanul, şi femei, şi bărbaţi, toţi. Am luat-o pe jos, ceea ce mi-a dat de înţeles că suntem undeva pe aici, într-adevăr RTB – Radio tehničeskij batalion (Batalionul radiotehnic). Eu ca şofer. Azi am
962 963

Ibidem, p. 12. Ibidem, p. 16.

244

venit la ora 9 seara şi pe la ora 5 dimineaţa era deşteptarea în Afghanistan, iar pe maşină, un GAZ-76, bun, nou, ceea ce-i un plus pentru un om care vine direct acolo. Prima zi ne-au culcat, tot acolo, nu ne-au spus nimic şi ne-am sculat dimineaţă ne-am dus la gimnastică, cum se face tot normal, când am venit repede: vse postroilis‘... v umyval‘nik! (Toţi alinierea, la chiuvete!) Ne-au luat la bătaie: vy čto? (Ce faceţi?) s-o dus să facă gimnastică, dar cine, măi, o să spele pe jos, eu?” (O. Casiadi). „Seara când au început a se grămădi... şi au început a ne vârcoli, că noi tinerii...” 964. „Doi cu patul în piept la un om... mâncam bătaie” (Al. Josan). O altă formă de umilire a duhilor, la centrele de repartizare, a constituit-o menţinerea stării de anxietate şi a marasmului: „Noi dintr-o parte ieşeam din avion, pe de altă parte băieţii demobilizaţi urcau, veneau acasă dembelii. Toţi ţipau la noi: duhi, vešaites‘! Înţelegi asta cum? Adică, bibanilor, spânzuraţi-vă! Duhi, vešiates‘ că aici e, Doamne fereşte! Ne speriau” 965. Starea de umilire a duhilor era tolerată, iar uneori chiar generată şi de către ofiţerii sovietici: „Dacă ştiai că eşti mai tânăr, tot ce făcea dedovşina ştiau ofiţerii. Acolo aşa se obişnuia” (V. Malarciuc). „Eu prima dată am plecat în coloană, eu nu ştiam nimic. Plus că la filtru era înfundată nişte vată acolo, nu mergea şi eu nu ştiam ce să-i fac. Aceştia râdeau şi mă băteau (s.n.). Şi eu credeam că avionul dacă merge prin Kabul... Eu nu ştiam ce-i, iar ei nu-mi explicau, doreau să te ţină în stare de groază (s.n.). În orice caz, eu aşa am înţeles, dar aşa era peste tot. Din maşină a început să curgă lichid de la frână. Ce să fac? Nu ştiam cum s-o instalez. Era un plutonier şi toţi în sopka ceea, da’ sopka asta-i un fel de deal. Da’ eu, până am ajuns în sopka ceea, am transpirat, eu mă gândeam că poate îi minat. Tot la sopka ceea: Tu... duh. El fiind prezent, ofiţer, cel mai mare în coloană: kogo â dogonû â rastrelâû! (pe cine îi ajung, îi împuşc!). A tras de două ori, când am rupt-o..., fugeam mai ceva ca ogarii” (O. Casiadi). Dezii aplicau o serie de punitive – torturi fizice pentru cei tineri – , care pot fi clasificate în mai multe categorii: molestări fizice, nutriţionale, privarea de somn etc., toate marcând însă implicaţii psihologice (torturi psihice) asupra tinerilor combatanţi: „Noi fiind de acum dezi, îl băteam pe unul: Vspyška sverhu. (Stai cu mâinile în jos şi cu picioarele sprijinite de perete), vspyšca szadi (Tu stai cu faţa în pat). Vspyška sprava (stai în stânga). Sta în poziţia vspyška sverhu şi intră zampolit, din Nicolaev. Aiştia mai bătrâni sunt în relaţii foarte bune cu toţi ofiţerii. Da aista: treneruimsâ? Da, da tovariš‘, podpolkovnik. Harašo, nado,
964 965

Alexandru Vakulovski, Soldaţi români..., (Interviu cu Ivan Spatari). Ibidem, (Interviu cu Anatolie Deleu).

245

nado. (Vă antrenaţi? Da, da tovarăşe, colonel. Bine, trebuie, trebuie). A dus unul o sticlă de rachiu şi toată problema s-a rezolvat. Dar el nici n-o contestat chestia asta. Da, treneruimsâ... (Da, ne antrenăm...). Asta era la cantină. De ce? Când mi s-a adus mâncarea, sosul nu era fierbinte, imediat puneau vreo trei linguri de piper roşu, trei linguri de piper negru, trei linguri de sare, tot la vreo 150 g de cafea cu lapte şi: Â sčitaû do sta, čtoby ty ego skušal... (Eu număr până la o sută, dar tu să-l consumi). Dar ştii cum număra? 98, 99, 100. Boc! N-ai vrut? Trei pahare după asta să bei... Asta eu am tras-o... eu n-am auzit, eu am tras-o...” (O. Casiadi). „La început la noi era un băiat, tare aspru era cu ei, el cândva a fost maestru în sport, sportiv, ne punea la post în locul lor, ne bătea” (V. Botnari). „Se mai întâmpla că luai şi bătaie” (I. Domenco). „Da’ am aninat bătaie bună, cu picioarele”966. „Nici nu ştii cât de mult ne băteau, când eram maladoy. În fiecare zi: cu treabă, fără treabă, după ce ne trezeam, ne chinuiau până ne pierdeam cunoştinţa”967. „Bătaie era. Bătaie era fără milă, fără niciun Dumnezeu. La noi era un uzbec, Kadam îl chema, tare nebun era, el când se îmbăta, cu cuţitul la noi sărea...” 968. „Dormeam trei ore pe zi”969. La maltratările din unităţile militare sovietice se referea şi unul dintre militarii moldoveni în misive: „Aici, dacă îţi zice trebuie să faci, ori mănânci bătaie, ori nu dormi nopţi”970. Jurnalistul rus Vladimir N. Sneghirev, care a vizitat Afghanistanul în anii 1980, a marcat episoade de violenţă fizică între combatanţii sovietici: „Odată o soră medicală mi-a povestit cum la un control medical a remarcat la un soldat semne de violenţă. S-a constatat că în ajun dezii le-au organizat tinerilor un jurământ: i-au bătut teribil cu catarama de la curea” 971. Brutalizările fizice se intensificau în momentele bacanale, atunci când dezii serveau băuturi alcoolice şi întreprindeau acţiuni violente: „Au început să mă bată. M-au ţinut noaptea două ore şi m-au bătut, el sta şi bea dar eu... cu piciorul da în burtă, în stomac. Ca un copil, eram fraged, puteam deveni calic. Să nu spui la nimeni. Într-adevăr, eu mă uitam la el şi vroiam să-l plesnesc cu ceva în cap” (P. Florea). „O lună de zile în viaţa cantonamentului a survenit monotonia, de aceea soldaţii au început să adune o roadă bogată de struguri şi piersici. De la struguri au şi început toate. Dezii au hotărât să facă bragă. Cam la o săptămână după colectare, braga a fermentat, iar dezii au început
966 967

Alexandru Vakulovski, Soldaţi români..., (Interviu cu Feodor Morari). V.G. Verstakov, Afghanskij dnevnik..., p. 55. 968 Alexandru Vakulovski, Soldaţi români..., (Interviu cu Anatolie Deleu). 969 Svetlana Aleksievič, op. cit., p. 105. 970 Corespondenţa familiei Vrabie, (Scrisori din Turkmenistan, nedatată, mai–iulie 1988). 971 David Gaj, Vladimir Snegirev, Neizvestnye stranicy..., p. 71.

246

să-i instruiască pe cei tineri”972. „Ei (dezii – n.n.) luau zahărul şi făceau bragă, asta e un fel de vin, din zahăr şi drojdie... Ei beau, se îmbătau, ei toată ziua dormeau, dezii, noaptea nu aveau ce face, nu le era somn, trebuia să... astea, mă băteau pe mine, eu mă duceam să mă culc, îl chemau pe altul, apoi pe altul, aşa pe rând” 973. „În noaptea de... spre... septembrie 1985, T. fiind în stare de ebrietate a început să-l «educe» pe S., aplicând forţa fizică. Loviturile, inclusiv în partea inferioară a piciorului, erau intense şi periculoase... Brutalizarea lui T. a atins limite maxime, agresivitatea a fost generată de alcool...” 974. Una din formele excesive ale violenţei era reprezentată de aşa-numitul „ordin al nerozilor.” Conform acestei bastonade, veteranii îi loveau pe cei tineri în pieptul febril, în poziţia celui de al doilea nasture de sus (unul din punctele sensibile ale organismului uman – n.n.), conform sintagmei – suflet, la luptă!, iar leziunile insinuau decoraţia 975. Drept formă de înjosire arbitrară a tinerilor erau improvizate diverse tertipuri, cum era, spre exemplu, aşa-numitul očko (a ochi ) – „să urli în closet, prin imitarea unei voci grave”976, uscarea obielei 977 sau lingerea şosetelor: Spală-mi, ciji-lei, şosetele! Aceasta încă nu reprezintă nimic, dar uite ceva mai dur: Ian ciji-lei, linge-mi şosetele. Dar să mi-i lingi bine, ca să vadă toţi”978. În acelaşi perimetru, semnalăm faptul că mecanismul dedovşcinei putea intensifica tensiunile naţionale şi confesionale. Astfel, în regiunile asiatice ale URSS, în mod special la ceceni, armeni etc., lucrul cel mai repugnant era efectuat de către femei, prin urmare pentru asiatici acest lucru detestabil semnifica un grav atentat asupra orgoliului virilităţii (I. Cociaş). Dezii puteau să sustragă de la duhi diverse lucruri personale, cum era spre exemplu rucsacul 979. Una dintre prestaţiile soldaţilor tineri o constituia menţinerea atmosferei agreabile pentru bătrâni: „Te puneau să cânţi ce vroiau, aceea te puneau să faci” (Al. Minciuc). „Pe paturi s-au instalat bâtrânii, care se amuzau, iar sub paturi se târau cijii, care imitau sunetele maşinilor de luptă”980.
972 973

V.I. Nosatov, op. cit., p. 120. Alexandru Vakulovski, Soldaţi români..., (Interviu cu Anatolie Deleu). 974 D. Ol‘šhanskij, ,,Afghanskij sindrom”, în LO, nr. 3, 1990, p. 16. 975 O. Ermakov, Rasskazy..., p. 104. 976 Svetlana Aleksievič, op. cit., p. 43. 977 O. Ermakov, Afghanskie rasskazy..., p. 102. 978 Svetlana Aleksievič, op. cit., p. 52. 979 Ibidem, p. 102. 980 A.V. Žitkov, op. cit., p. 94.

247

ian vino să te învăţăm cum sunt la noi legile. orice eroare. rezervă” (C. au zis: Ian vino încoace. dar eu mă aflăm în partea dreaptă. p. eu singur mergeam”982. Čikišev. Druţă). când ne duceam. tinerii erau supuşi obligaţiilor de probă. în BTR. Dembelul (cei care urma să se demobilizeze – n. 302. urmau să reprezinte avangarda. „Când trebuia să trimită undeva. verificam toată cărarea să nu să se producă explozii. te-ai săturat de trăit. A fost diferită. timp de 5 minute trebuia să aduci canistra în deal.Unora dintre dezi li se consacrau ode: „V. prietenoşi în timpul operaţiilor de luptă. la limitele dintre viaţă şi moarte. efectuată de tinerii combatanţi. Nu te-ai încadrat în cinci minute. care cânta la nebunie la chitară..S.) îi punea ca timp de 5 minute să aducă din vale apă (ei aduceau apă nu ştiu de unde).V. Slutu). unde se efectuau o serie de disciplinări inumane: „Soldaţii. eram ded atunci” (V.. Alexandru Vakulovski. deasupra capului. Împuşcăturile au început din partea stângă. dacă veneau elicopterele şi trebuiau să ducă pe munţi apă – nu se ducea un veteran. la aşa-numitele judecăţi-razboruri (trieri ). un fel de pandemoniu. dacă un tânăr soldat în timpul raidurilor din munţi consuma rezerva de apă. după caz. aplicau diverse subterfugii: „Dedovşcină. du-te şi caută. în unităţile militare puteau fi torturaţi bestial. Malarciuc). sancţionate şi retrogradate de dezi prin răbufniri de violenţă. Am dat să trec în partea ceea. Malarciuc). În timpul operaţiilor militare. Cel mai adesea tortura era aplicată după operaţiile militare la aşa-numitele razboruri (explicaţii).. Dar ei ce făceau? Au mai făcut rost de o canistră şi o ţineau ascunsă..” (V. a diverselor corvezi. Când au văzut dezii. dar deasupra zburau ghiulele. şi eu nu mai vreau. Până la un an de zile îmi spuneau: mergi înainte. cum se zicea în Afghanistan. Şi am luat vreo două sub coaste” (V. op. vrei ca eu să explodez? Eu mai am două luni de serviciu. Ies afară.. tot îl trimitea pe unul mai tânăr” (M.. mi-a dedicat un cântec.. cit. Cebanu). şi el soldat a fost şi ştie. te mai duceai o dată. avea două canistre.. iar ultimii. ca să-mi iau poziţia mea. de către tineri. nu-i trimitea pe acei care au efectuat serviciul militar mai mult. de la caz la caz. sau dacă din cauza oboselii n-a reuşit să transporte echipamentul. protejându-i astfel pe cei bătrâni de eventualele primejdii: „La toate operaţiile acestea militare. ar fi încălcat legile nescrise. 981 982 A. sau dacă adormea la post” 981. „Dacă venea momentul să plecăm. conform aprecierilor. Spre exemplu.n.. 248 . Soldaţi români. (Interviu cu Veaceslav Bojoncă). Gafele tinerilor din timpul operaţiilor militare şi transgresările regulamentare erau exasperate. de pildă. În timpul misiunilor. destinată întregului grup. deoarece. Altă metodă de agrement pentru dezi o constituia efectuarea. era sancţionată de bătrâni: „Eu nu ştiam toate regulile. M. a crăpat.

Potrivit manualului sovietic Psihologia militară (1972). fiind perpetuate. Băteam fără niciun Dumnezeu. soldaţii din anul doi al stagiului militar aveau tendinţa de a-i imita pe predecesori. Cum s-au comportat cu mine. Şi dă-i bătaie. p. în Uniunea Sovietică puteau să ia mâncarea de la cel tânăr. aşa am făcut şi eu mai departe. ca el să poată urca înălţimea ceea. pp. Alexandru Vakulovski. maladye... Nu mi-era milă. „Şi totuşi ei ne dădeau untul... aşa. 987 Svetlana Aleksievič. conform tradiţiilor nescrise.. era pedepsirea tinerilor prin efectuarea diverselor exerciţii fizice. numai să râdă. dacă ai încălcat ceva” (I. cât şi în cele negative985. „Toată pedeapsa se extindea la pedepse de sport.. Pe lângă umilinţele cele mai teribile. Cojocari).. făceai 100.Un alt aspect malign îl constituia faptul că dezii îi obligau pe tineri să-i asasineze pe prizonierii de război 983. Elin. 30. deoarece reglementa fortificarea metabolismului în faţa diverselor boli: „Puteau să te bocănească că nu mănânci. 249 .. dacă le poţi face.. Acolo sunt multe boli şi trebuie să mănânci bine. bineînţeles. De ce îl bat eu pe el? Şi apoi îmi aminteam: dar de ce mă băteau pe mine? Înseamnă că pe mine mă băteau pentru nimic? Înseamnă că şi eu trebuie să-l bat pe el tot pentru nimic. 986 Alexandru Vakulovski. Câteodată stăteam şi mă gândeam – de ce îl bat eu pe băiatul acesta? Parcă mi-era milă... auxiliare.. 297. şi reproducându-se. atât în reprezentările pozitive. la cei tineri” (P. Ei şedeau toţi pe paturi întinşi şi râdeau de noi. Neskol‘ko žiznej. considerate chiar imperioase. Domenco). în spiritul principiului empiric al celui slab şi al celui puternic: „Atunci am început noi să ne batem joc de alţii. op. (Interviu cu Anatolie Deleu). (Interviu cu Anatolie Deleu). 983 984 L. 985 Voennaâ psihologiâ. ca o formă de răzbunare. Se uita. Astfel. şi la bară ne învârteam”984. bine – 100. o metodă moderată. 50 de flotări. cit. desigur. Făceam. Cum primeam şi eu. Făceam până la urmă şi 150. nu poţi – 120.”986.. iar mai apoi tu trebuia să aplici forţa”987. aspect considerat indispensabil. făceai 120 –150. dar la noi era invers. dintre care cele mai cunoscute fiind flotările şi exerciţiul la bară: „Te punea să faci îndoirea şi dezdoirea braţului.. „Iniţial te bat pe tine. Astfel.. considerată utilă. ca să le eviţi” (Anatol). 105-106. după 100 de flotări tremuri. Soldaţi români. răbufnirile de violenţă erau de caracter metonimic şi iminent. Oca). „Am avut parte de toate: ne-au bătut şi mai târziu am bătut şi noi” (N. erau şi altele. să coboare” (I. Prin filiera dedovşcinei s-a penetrat şi respectarea regimului alimentar de către tinerii soldaţi. Soldaţi români. „La pământ! Şi fă flotări. p. Medvejonoc).

fiind complementar sistemului creat de dedovşcină: „Soldatul tânăr constituia doar un obiect ” 989. în aşa mod ca să-i facă pe plac ded-ului. acolo. Cerpak-ul răspundea. El aranja. Promovarea duh-ilor în cerpak era efectuată conform ceremoniei celor 12 curele: „. 31. Identitatea sa civilă trebuie să fie distrusă.. O lovitură de curea simboliza o lună” (I. evolua pe parcursul a şase luni. op. care urma să efectueze o serie de obligaţii către ded: „Cerpak-ul acesta era omul care conducea cu duhul.. (Interviu cu Anatolie Deleu). gestiona buna activitate a duhului. Noi treceam în cerpaci ” 991. „Dezii. asta era o palmă zdravănă pentru „onoarea” cerpak-ului. pentru înfumurare.. 991 Alexandru Vakulovski.. 990 Arhiva personală Eduard Boboc.. pentru a face loc noii identităţi ca obiect supus al superiorilor militari şi ca rotiţă care să funcţioneze perfect în angrenajul aparatului militar”988. op. Duh-ul era promovat la un an de zile de către superiorul său. În faza a doua a dedovşcinei.. adică reprezenta intervalul 12–18 luni al stagiului militar.. 250 .... de 988 989 Omul secolului XX. Până la un an de zile.. – care. El te bătea până mâine dimineaţă. el tot făcea.. de fapt. Contextul constituit de dedovşcină avea să fie relevat în notiţele militarilor prin afirmaţiile „unde am ajuns noi.. care aveau un an şi jumătate de stagiu militar. îi transferau pe ceilalţi în cerpak” (O. cit. Casiadi). În această ipostază. obiceiul celor 12 curele nu era respectat. o reformare a constituţiei psihice şi fizice a recrutului.. coloana vertebrală psihică să fie frântă. „Până la un an de zile trebuia să faci ceea ce-ţi spuneau ei” (V. Casiadi).. îi dispărea personalitatea. primeai la buci 12 curele. putea fi majorat: „12 curele erau pentru transfer. Notiţe din armată. militarul era privat de o serie de drepturi.n. Cerpak-ul reprezenta un fel de ordonanţă a ded-ului.. p. sub aspect cronologic. Svetlana Aleksievič. Gadinaud). „Am primit şi 12 curele. cu valenţe simbolistice. pentru cutezanţă”992. cit. şi dracul a dat bir cu fugiţii” 990. acolo n-au făcut duhii. Numărul de lovituri.): Oleg. Malarciuc). pentru impertinenţă. duh-ul era avansat în următoarea treaptă – cerpak. Mai mult nu trebuie să-mi spună. „Idee de a-ţi bate joc de oameni. dezideratul major al acestor şicane marcând „o transformare sau.. 299.. 28. În momentul când făcea observaţii ded-ul şi îmi spuneau (fiind cerpak – n. 992 Svetlana Aleksievič. În unele unităţi militare. p.. Soldaţi români. adică ded-ul.... p. Aveam nişte steluţe pe buci. tu nu ai cuvânt” (O.Resorturile cu valenţe de umilinţe instituiau anihilarea personalităţii tinerilor comabatanţi. alte şase pentru forţele speciale şi altele trei – pentru unitatea de cercetare.

. iar soldatului demobilizare 996: „În momentul în care ţi-a apărut ordinul. Notiţe din armată. Medvejonoc). Odin den‘. respectiv lunile a 18-a – a 24-a ale stagiului militar: „După un an şi jumătate de amu erai mai liber” (Radu B. te numeau după prenume şi nume după tată. Malarciuc).afghani” din sectorul Botanica. op. Rabadja).. nu se dădea voie” (V. care înglobează întregul sistem ierarhic. constatări surprinse şi în folclorul militar – demobilizarea constituie o lumină la capătul tunelului sau pace–păcii. Demobilizarea jalona finalizarea serviciului militar şi era considerată de soldaţi ca un moment salvator din calvarul dedovşcinei. 59-60. Al patrulea nivel al dedovşcinei era reprezentat de civili. Muzeul combatanţilor .. substituenţi 995 sau demobilizaţi. 998 A. 1986. poate să se elibereze” (D. oraşul Chişinău. Grigorev. 995 Po gorâčej zemle.n.09. p. Afghanistan. erai scutit de îndatoriri şi protejat” 998. Demobilizaţii deţineau o serie de ritualuri specifice: „La stodnevkă (la o sută de zile – n. kotoryj. O. de obicei.V. civilii erau excluşi de la operaţii militare: „Dacă ai efectuat serviciul militar doi ani. /Sost. Molodaâ Gvardiâ.. tu erai civil.aceea că lui i s-au făcut observaţii. în ultimele douăzeci-treizeci de zile până la demobilizare. te vom pune noi să «ari» până la demobilizare şi vei pleca acasă ca şi un «cimo» (degradat – n. 997 Corespondenţa din Afghanistan a lui Aurel Poclitor (21. după executarea ultimei misiuni militare – cea mai lungă luptă 997.G. 994 993 251 .G.1980). op. Îţi dai seama? Unde l-au pus pe el. p. ca şi în faţa unui Dumnezeu – înţelepţi. puternici şi curajoşi” 994. Casiadi).n. cit. V. 226. Cerpak-ul avea o serie de privilegii: „După 12 luni se permitea să-ţi coşi pantalonii. Treapta superioară a dedovşcinei. p.n. era reprezentată de ded şi parcurgea şase luni. să-ţi leşi mustăţi. adică a soldatului care a trecut prin ciur şi prin dârmon. care acum se subordonează slujbaşilor bătrâni.. poate să influenţeze negativ tinerii soldaţi. „Bătrânii i-au zis: Dacă nu vei pune cijicii la «arat» (adică să lucreze intens – n. 59. Svetlana Aleksievič. V. cit.. p.. 80. când apărea ordinul de eliberare.. dar aşa. la ce problemă!” (O. Dacă nu. cit. de exemplu.)”993. Verstakov. Žitkov. pp. Eŝё raz. Dezii fundamentau prestigiul personal prin proiectarea unei titulaturi apoteotice. Oleg Afanasevici” (O. Tinerii erau A. poate rămânea acolo. ne rădeam pe cap” (N.). ţinând cont chiar şi de prestanţa altor grei din companie: „Maltratarea demobilizatului. „Dacă el vrea. Borovik.). Casiadi).. 158.). În faza finală a serviciului militar. Moskva. 996 Arhiva personală Eduard Boboc. op. Ermakov.

p.Moldova Suverană” (. 14. era un plutonier. unele centrate pe factorii naţionali. locotenent-major. Erau ofiţeri puternici.Suverennaâ Moldova”). şi-l bătea. (Interviu cu Anatolie Deleu). nr. p. nu erau excluse cazurile când în soluţionarea diverselor Svetlana Aleksievič. Era acolo un cazac. 1002 Mark Šteinberg. băiatul acela era din Moscova” (Elena Mataseevici). Aceiaşi dezi l-au impus dimineaţa să spele podelele pe muribund”1002. bejte. Adică: Băieţi. Dar plutonierul a fost de treabă. dedovşcina se da după ofiţeri. Şi cazacul acela ştiu că-i zicea la unul să-i facă anumite servicii. Glotov. aşa şi era. referitor la spitalizaţi: „Erau cazuri când în secţii. de facto. Demobilizarea marca terminarea serviciului militar şi jalona un nou început. 1001 V.. dintr-acei soldaţi să-i umilească pe alţii. Ofiţerii puţini. „Unul dintre soldaţii uşor răniţi. regionali. Mi-a plăcut” (Al. ştergar. Era un rus. în Eženedel‘noe priloženie – daidžest gazety . „Când am trecut la stadiul acesta.1993. Notiţe din armată. De specificat este faptul că mecanismul dedovşcinei era colportat nu doar în cadrul unităţilor militare şi a operaţiilor de luptă.. 12. Dialog s synom.. de dezi. Astfel. şi de către ofiţeri: „Acolo totul conducea dedovşcina. 3. instituind arhitectura unor subculturi. Am dat eu de el. Dedovşcina a reprezentat un sistem de subordonare complex. Minciuc). Când m-am aflat primele luni acolo. a fost într-atât de extenuat. cadou pentru iubită” 999. Pentru a exclude situaţiile de umilinţă la care erau supuşi. broboadă pentru mama. Cum spune dedovşcina. Pe urmă ne-au dat la un locotenent care nu făcea nimic. fiind recunoscută..n. „Asta-i dedovşcină? În spitale nu era atât de puternică”1001. Dar erau slabi. 1003 Alexandru Vakulovski. internaţi la infirmeria militară. tak i tak. Arhiva personală Eduard Boboc. Majoritatea erau cazacii şi uzbecii. ucraineni şi moldoveni. op. Soldaţi români. camaraderie sau figuri titulare. p. acolo erau diferite naţionalităţi. Medicii au concluzionat că nu va supravieţui şi l-au lăsat să moară în acelaşi cort. instituind o formă alternativă de administrare. soldaţii nouveniţi creau diverse alianţe şi înţelegeri subversive. Plutonierul era din Ucraina. 28. faceţi ce vreţi..) plutonului. s-a apropiat de noi singur şi ne-a zis: Rebâta. no štob byl porâdok u nas. Acela mi-a plăcut.. ci şi în perimetrul clinicilor. 1000 999 252 .obligaţi să le asigure demobilizaţilor o serie de daruri.. 1988. 14. o deplasare în viaţă1000. în Ogonёk. apoi ofiţerii se dădeau după dedovşcină. Armiâ v Afghane.03. dar să fie ordine în cort ”1003. Vă spun toate cazurile. Bravo. cit. comandirul (comandantul – n. încât a băut două pahare de oţet. necesare deplasării: „Diplomat. delajte čto hatite. acela (eu eram în tură) a vrut să-şi pună capăt zilelor..

Dar dacă îi superi. îs un popor fierbinte.. deşi mie îmi era. „La început aveam kryşă (protecţie – n. bucătarii puteau bloca sistemul alimentar: „Da’ eu am avut cel mai mult de suferit din cauza lor. de exemplu. mai uşor decât băieţilor din contingentul meu: aspectul meu fizic (am început să le arăt deodată dinţii).. sprijinul caucazienilor au reprezentat factorii de bază ce au instigat spiritele şi surprindea”1005. grosso modo.. Unele simpatii ale combatanţilor sovietici – circumscrise dedovşcinei – erau părtinitoare: „Cecenii îs tare prietenoşi. imediat rezolvam problema. Casiadi).. Astfel. „Dacă suntem dintr-un sat şi deja sunt veteran.. băgau antiaeriana. Soldaţi români. de trupe aeropurtate.. acolo se adunau maşinile. îndată rezolvau totul. pe mine mă ţineau de rezervă. moldoveni. combatanţii apelau la conaţionali sau efectuau mici conspiraţii împotriva şicanatorilor: „Având în vedere că aveam mulţi pământeni.” (O. desigur că pe tine n-o să pună mâna nimeni”1004. 60 şi 100 de maşini. 253 . (Interviu cu Stepan Gaidău). îi udau cu apă şi iar uciganie”1006. Pe ruşi îi băteau. Plus ei aveau legături şi când se începea un tărăboi acolo.. Dar şi ei din cauza mea. erau şi coloane mari.. puse pe maşină şi băgau forţele aeropurtate şi ne păzeau ei. erau consideraţi nonviolenţi. comparativ cu caucazienii. Tasuiev. atunci veneau batalioane de securitate. „Era un băiat din Cantemir. dacă nu. Unica ce nu le ajungea. (Interviu cu Ivan Spatari). el ţinea toată compania pe spatele lui. ieşirea din Kabul. avea de suferit stomacul lor” (Gh. În momentul când erau 50–60 de maşini. Moldovenii unde se duceau. două-trei lunete băgau şilka. Lupu).) – dedovşcina din Kiev” (N. se constituia o coloană de maşini care era repartizată. în mod incontestabil. În contextul dedovşcinei au fost remarcate şi anumite particularităţi etnopsihologice (Völkerpsychologie). Moldovenii. te împuşcă.n.n. 1006 Alexandru Vakulovski. ci faptul că nu erau bătăuşi. nu că nu erau uniţi. comparativ cu popoarele asiatice. erau ruşi. ca fraţii. Ei mai râdeau de vorba mea. considerent precar în anumite situaţii: „Moldovenii sunt de caracter domol şi muncitori. au tins să neutralizeze mecanismul dedovşcinei. 218-219.. trebuie să ai ruşine. pp. îi scoteam eu din situaţie. pe ruşi îi băteau de Doamne fereşte! Băi. Medvejonoc). un fel de tanc. băieţi – le ziceam.) la Tioplâi Stan.. dacă nu mă lăsau în pace.disensiuni... Erau 14 maşini din batalionul nostru şi-i întâlneau (pe dezi – n. antiaeriana avea două ţevi. „În companie viaţa cijilor era insuportabilă. el era cel mai şmecher. 1004 1005 Ibidem. deşi uneori era cazul să fie ” (I. Iată. era unul. 1990. dar cu patru ţevi. Afghanistan bolit v moej duše.” Unii combatanţi. Cociaş). graţie funcţiei pe care o aveau. eu de a lor. te fărâmă. Eu tare bine mă înţelegeam cu ei...

o să fim ambii „afghani”.11.. un ucrainean. iar unele acţiuni. Alţii fugeau. că era greu. Chiar a fost. nu ştia cum miroase. nu mai pot” (V. La noi au venit băieţii. Chiar şi acum îi ştiu familia – Petrenco. în corespondenţă. dar acasă nu scrii. Talpă). a dezertat. toate celea şi el fugea în munţi.. consemnat de Cornel Gologan. au văzut că nu are să o ducă. a generat sinucideri şi dezertări în rândul combatanţilor sovietici: „În Statul-major lucra el. Două zile i-am căutat tot oraşul şi i-am prins în parc”1009.. fiind instructive pentru ceilalţi militari sovietici: „S-a întâmplat că unul s-a 1007 1008 Ibidem. Au fost multe cazuri de acestea” (Carasemir). 110. scurt interviu cu Cosmin Zidurean. ne opream şi stăteam. fiindcă au fugit doi ciurbani (asiatici – n.. ai să ai scutiri ca şi mine..) molodâe. Bineînţeles că toţi îl umileau: Ce fel de „afghan” eşti? Că tu încă fum de glonte nu l-ai mirosit. da’ ai să mergi acasă. de aceea. Ultragierile şi agasările cazone au instituit ranchiuna. tare mare. p. Lăsa tot.Regimul dur din cazarmă. O parte dintre tineri nu rezistau aprehensiunilor impuse de dedovşcină. 22. vroiau ca să-mi permită. pe fundalul crizelor nervoase. tracasările. Afghanskie. fugeau” (V. veniţi şi mă luaţi. nr. 254 . îi dădea una la faţă. el până la urmă singur lua automatul şi se împuşca.. dar ne-au tăiat concediul la toţi din batalionul nostru... „Au fost multe cazuri de dezertare. le solicitau părinţilor repatrierea: „Dedovşcina a fost la unii băieţi grea. p. (Scrisori din Turkmenistan. „Acolo era dedovşcină. dar a dezertat că.. provocat de dedovşcină. dacă stătea numai în Statul-major cu pixul în mână şi scria. 1009 Corespondenţa familiei Vrabie. în Playboy. Iaca ne opream noaptea de o pildă la puncte. I-am bătut şi ei o luat şi o fugit. Malarciuc). Ermakov.. psiholog. „De la dedovşcină tot puteau să dezerteze. 17...1988). mă bate. El se aşeza la politinformaţii şi scria patru foi. „Eu trebuia să vin în concediu. la părinţi că slujba-i grea. „De obicei.n.A face armata este un act voluntar”.. când ne-au dus deodată şi au văzut că-i slută treaba. În inimă îi scris. Îl torturau.. 2000. Şi lăsa şi automatul...” (A... şi noaptea el se ridica şi fugea. Şi acolo îl găseau. Ceban). (Interviu cu Anatolie Deleu). nu a suportat dedovşcina asta” (I. Murzac). „Dezii implicaţi în dezertarea tânărului soldat au fost băgaţi la închisoare”1008. O.. 10. Într-o dimineaţă l-am găsit spânzurat la baie”1007. crispările şi depersonalizarea (identificarea personalităţii ca pe o furnică într-un muşuroi1010) în mediul combatanţilor. printre ruşi erau practicate scrisorile de genul acesta. 1010 Vezi . dedovşcina e foarte rea. au generat conflictele interne vindicative cu impact pernicios. El se preda singur.. n-a văzut fum de glonte. Au fost cazuri când băieţii au scris că lor le este greu..

adică nu ştiu mai înainte.html (accesat în 23. Un ostaş a aruncat grenada în companie. Coboară în groapă. Înainte de noi era cunoscut acest obicei. p... unde am slujit” (C. raionul Rezina. Petrică). În unele unităţi militare. A fost un caz deosebit când un soldat a fost într-atât de ofensat. (Interviu cu Vasile Midrigan). „La noi dedovşcina nu mergea. a luat automatul. 255 . „Exista dedovşcină. prin imitaţie. Acest caz îmi aminteşte de o situaţie similară din anii 1980. doi dezi l-au constrâns într-o noapte pe un tânăr să sape o groapă. dedovşcina a fost bagatelizată: „Cu el trebuie să lupţi mâine.. că într-o bună zi a luat arma şi a omorât un detaşament întreg.zharov. el i-a împuşcat pe ambii. A rănit vreo 16 oameni grav” (N. 1993.. după care acesta a fost supus maltratărilor. te duceai la operaţii şi nu mai veneai” (F.com/ afgan/ssylki. „Putea să-ţi dea un glonţ în frunte şi să te distrugă. Ibidem. au făcut uz de violenţă forţând un amic să-şi sape groapa.. 68. Stan). din viaţa civilă în viaţa cazonă sau viceversa. 1014 Svetlana Aleksievič. prin acoperire reciprocă” (Nicolae). dacă îl superi pe om. Se pare că aceste răbufniri de violenţă sunt contagioase şi aplicate.. asta nu-i normal!” (V. „Odată. „La noi nu era dedovşcină. „Erau cazuri când îi ucideau.. cot la cot. Câţiva tineri. Acela s-a dus. Dacă el merge din urma ta” (Mihai).... „Dacă l-ai pălit.L‘vom Pandžšera”. Îi atârna doar capul.. Şi de atunci. dar la noi aşa s-a întâmplat şi gata. prinşi de hazardul jocului de cărţi. dar şi eu” (V. V pogone za . „Spuneau că au fost aşa cazuri că îşi băteau joc de cei tineri şi l-au împuşcat pe unul. puteau să te împuşte” (V. fiind în stare de ebrietate.”1011.. toţi se temeau de soldaţi” (Mihai).. (Interviu cu Mihail Malancea). Sârghi). acela 1011 1012 Alexandru Vakulovski. A coborât. De atunci s-a încercat prin toate metodele să se anihileze acest obicei în unitatea militară. Moskva. l-a ciuruit tot pe veteran”1013. Toată noaptea l-au maltratat. Nu mergea pentru că şi el era sub arme. Cârci). el poate să se răzbune” (N. Negruţă)..2004).. Dolghii). 1013 Ibidem ... un băiat care venise după lupte şi veteranu’ îi dăduse automatul să-l curăţe. „În Kunduz. cit.. acolo. îi împuşcau. În ’86 duceam lupta în oraşul Jellalabad. L-au acoperit până la gât cu pământ.aghesmuit.. Un caz.. A se vedea V. când l-au dezgropat. Soldaţi români.A. Dimineaţa. „Poate se temeau. însă mai era şi frica automatului” (I. Băieţii ştiau şi nu era aşa ceva”1012.06. Lupu). op. s-a dus la un maladoy (tânăr) şi i-a tras un pumn. Merimskij. şi ofiţer. Referitor la acest caz a fost citită sentinţa în toată armata”1014.. Rezumat preluat din http://www. ca în URSS. graţie incriminărilor şi consecinţelor funeste create de mediul ostil. din una din comunele învecinate cu satul Echimăuţi. „Toţi înţelegeau că e război.. inclusiv l-au urinat. Popovskii).. „Dedovşcina. „Unii care nu se lăsau umiliţi. grenade şi. Acesta a săpat-o. (Interviu cu Serghei Bejenaru). „Fiecare avea automatul în mână.

dar fiecare se temea. Jomico). puteai să-l ucizi nu numai pe acela. dar pe mai mulţi” (Gr. cit. a celor resemnaţi.. veneau aceştia tineri. erau desemnaţi prin O 1015 De altfel. p. sintagmă ce profila lipsa experienţei şi diferenţierea acestora de ceilalţi militari din efectivul de comandă al Forţelor Armatei. cit.V. Â.1. şi se includeau lumii marginale. şi nimeni nu-ţi făcea nimic. de acasă şi în felul acesta ieşea un fel de dedovşcină ” (V.. Fiecare avea automat. Ofiţerii nou-veniţi în Afghanistan erau nominalizaţi prin noţiunea de student. Vrabie). 300. Čikišev. şi B. loc rezervat ofiţerilor nou-veniţi. caracterului. puteai liber să-i tragi un glonţ” (V. chiar dacă am fost comandant de subdiviziune. acei care veneau din Uniune trebuia să-i stimeze pe acei din Afghanistan” (V.2. dacă ajungea acolo lui i se rupe coarnele şi îl învăţam politica care trebuie să fie – politica de război. Marginalii armatei sovietice categorie de combatanţi sovietici. aşa între noi. Ograničennyj kontingent. Această categorie a deviaţilor. ignarilor era supusă diverselor interdicţii şi anateme. a sesizat dedovşcina în prima sa deplasare din Afghanistan de la începutul anilor 1980. trebuia să obţină autoritatea celor care aveau o anumită experienţă”1016. Gromov.V. IV. 1016 A. viitorul comandant al Armatei a 40-a. direct în Afghanistan. Oca). Dedovşcina” (Al. că el trebuie să ne stimeze pe cei mai bătrâni. iar la lupte erau trimişi doar ofiţerii nou-veniţi1017. acolo puteai să-l împuşti pe oricine. Chiar ofiţerii şi plutonierii. se simţea că el are sânge fierbinte.. ci şi în cel al ofiţerilor 1015: „Şi între ofiţeri era dedovşcină. Gilinskij. Dacă nu era nervul în regulă. La noi.3. fiind inegali în drepturi. Dendiu). De ce? Dacă ei veneau. A se vedea B.. Vrabie). dar mai întâi am spălat o lună de zile vesela. i s-a propus să-şi aleagă patul la nivelul II. şi să înveţe câte ceva de la noi. dar acolo primul an nu erai nimeni ” (A. erau excluşi din anturajul celorlalţi. a accepta). toleraţi (din latină tolero – a suporta. 55. Gromov. Seara stăteai la post. Atunci când s-a cazat. de la studii. Vorošilov. să te împuşte” (I. Minciuc). Mecanismul polivalent al dedovşcinei era cunoscut nu doar în mediul soldaţilor. „Eu. puteau sluji 20 de ani. „Se temeau mulţi şi noi ne temeam. „Acolo era dedovşcină multă. 256 . 1017 S. Nu că veneau tineri şi era cu mintea de la viaţa civilă. un fel de paria în unităţile militare. Soldaţii marginali. din Azerbaidjan erau. op.poate să se răzbune pe tine. a răbda. op. pierderii autorităţii personale etc.. pe noi. „El era venit proaspăt şi trebuie să-i stimeze pe cei mai bătrâni. când era la operaţii. „Dacă un ofiţer venea din URSS. p. în slujbă. Tulbur). „Ne mai ciondăneam noi. graţie temperamentului.

fizic şi social... care desemnau o titulatură militară degradantă: fecior etern (în sensul că erau privaţi de dreptul de a avansa în ded ). pe care altcineva nu doreşte să şi-l asume”1020: „Am avut unul din Tiumeni. cu o vestimentaţie neîngrijită. un fel de epavă. Cociaş). În pofida plasării soldaţilor marginali în epicentrul intoleranţei. putea fi tras de ureche. Era plin de păduchi. care. supuşi respingerii. Ermakov. îmbrâncit.. dar el de acum dormea..) etc. erau nominalizaţi cu termenul peiorativ şi stigmatizant cimo – om desconsiderat moral. marginalii se asociază cu nonconformismul faţă de „regulile normalităţii”1018. făcut aşa. la post numai îl puneam şi ne îndepărtam 10–20 m. Despre tolerare. aparte. 1021 O. p. 2002. Eu îl stropeam cu apă. Erau întotdeauna ridiculizaţi. Afghanskie.n. era ca un paria acolo. Polirom. în general.. noaptea era frig. dar până la urmă. „În regiment erau câţiva feciori eterni. putea deveni fecior etern. Michel Izard ş. Şi mulţi erau de aceştia. El avea aparte un aşternut din saci. ca să aibă legătură cu batalionul. el păzea WC-ul. îl mai împingeau” (I.diverşi termeni eufemistici. nu avea grijă de el.. pus să spele podelele în cazarmă. p.. nici nu-l culcam cu toţi împreună. El cu noi nu şedea. fiind privaţi de posibilităţi de avansare ierarhică.). pentru noi el era ca neom. Ne duceam noaptea. Iaşi.a. Ei. 1018 257 . veneau şi ei eroi” (I. 1019 Michael Walzer. cu vehicularea majoră a defectelor. 1020 Ibidem. Orice ciji. 98. descriminării şi degradării cotidiene. La post nu-l puneau băieţii. a dispreţuirilor şi persecuţiilor permanente din partea dezi-lor şi a soldaţilor tineri. „De ce te formezi ca şi un cimo? Dacă vei Dicţionar de etnologie şi antropologie. „Mai nimerea câte unul nepriceput. ei s-au obişnuit cu statutul lor special”1021. Băieţii seara făceau de gardă. nu aveai ce face cu el. tot veneau şi ei acasă. Să nu lenevească şi să se gândească că el şede pe degeaba.. Proscrişii. 47. ceados (soldaţi lipsiţi de caracter – n. pe dânsul îl udam.. 350. iar tolerarea constituie o relaţie de inegalitate a diverselor grupuri în raport cu altele. mânca deoparte. Nu era de al meu. bătea vântul. se mai râdeau de el. Era un fel de neom..n. i-am făcut post aparte. cu aspect fizic abject. sveazist. erau întotdeauna murdari şi păduchioşi. pe el nu-l puneam. Iaşi. p. Feciorii eterni. „a tolera pe cineva este un act de putere: a fi tolerat înseamnă să-ţi accepţi slăbiciunea”1019.. mârcav. supranumit cu diverse forme acrimonioase. îl udam cu ceainicul dinainte. mi l-a trimis din batalion. deoarece joacă un rol util. să trieze alimentele. El era sveazist (militar în unităţile de transmisiune – n. Institutul European. / Volum coordonat de Pierre Bonte. aceştia erau obligaţi şi la diverse expiaţii. Ghizatulin). această categorie instituia însă şi o atribuţie substanţială – nu era „expulzată. În perimetrul social. 1999. poate nu a adormi.

cât şi al ofiţerilor. iar în unele circumstanţe marcând consecinţe fatidice. La limitele dintre două lumi antagoniste – una parvenită dintr-un mediu paşnic şi alta instituită în ambianţa ostilităţilor – s-au conexat proximitatea şi repudierea comportamentală dintre combatanţii sovietici. op. cit. În concluzie. Aspectul cel mai dificil în mecanismul de comunicare dintre combatanţii sovietici a fost instituit de dedovşcină. uniformă – . fiind mai aspră în Afghanistan decât în unităţile militare din URSS. Dedovşcina a fost raportată la o dimensiune a marasmului. o formă de convieţuire bazată pe consuetudine. relaţiile interumane din cantonamentele sovietice din Afghanistan s-au stratificat conform persistenţei cutumelor din armata sovietică. ca un punct de sprijin. Asigurarea logistică climatizarea efectivului uman al armatei URSS la condiţiile specifice din Afghanistan (condiţiile climaterice.2. fapt reflectat în peisajul diferendelor. argument irefutabil al imprimării la nivel de subconştient a unei lumi subiacente. spaţiu şi necesitate ontică de ansamblu al sistemului de mobilizare şi organizare (aprovizio1022 1023 A A. hrană. prin străpungerea convenţiei sociale şi structurarea unei ierarhii duplicitare. dezertările din cazărmi. fiind însă bifate şi de contextul acerb al conflictului militar. Mediul combatanţilor sovietici a înglobat şi categoria marginalilor.) a presupus şi asigurarea logistică – cazare.V. cea din Afghanistan era excesivă şi prin atmosfera creată de război.2. Este de amintit şi faptul că în perioada postbelică veteranii războiului din Afghanistan au menţinut în limbajul cotidian o parte dintre jargoanele ierarhiei dedovşcinei. 105. IV. 14. morfologia terenului etc. o imagine metamorfozată în cea patriarhală. care a marcat o structură informală. pp. 258 . p. Ibidem. şi. prin farniente. 173. erau nominalizaţi prin noţiunea şlang 1023. drept formă extremă a degradării şi proscrierii umane. cunoscută atât în mediul soldaţilor. În comparaţie cu dedovşcina fixată în URSS. tu nici nu o vei putea proteja”1022.. uneori.veni din armată şi vagabonzii o vor agresa pe prietena ta. iar configuraţia arbitrară a relaţiilor extraregulamentare a generat sinuciderile. Žitkov. N-au fost excluse nici afişarea funcţiilor ierarhice. cu un lexicon specific. ofiţerii au fost receptaţi de către recruţii juvenili. Soldaţii care se eschivau de la obligaţiile de muncă. a inclus un sistem de torturi fizice şi morale. În linii generale.

nare) a combatanţilor sovietici. precis stabilite.1. 1027 Afghanistan: bor‘ba. Verstakov. a uniformizării sale militare. Deoarece conflictul militar din Afghanistan a fost considerat de către liderii sovietici un eveniment provizoriu în faza iniţială a războiului (începutul anilor 1980). Nu sunt plasate în apropierea resurselor de apă şi a fântânilor. 31. Afghanskij dnevnik. 299.12. 1025 Omul secolului XX. (Scrisori din Afghanistan. 16. funcţia militară. iar distribuirea taberelor noastre. ar fi fost bucuroşi să primească chiriaşi.. 113.1983). fiind sesizate dificultăţi acute de cazarmament – „nu dispunem de lemn. Cazarma. a fost gândită în aşa fel ca să nu perturbeze lucrarea pământului şi nici a păşunilor. în baza caracteristicilor simbolice adaptate după Mircea Eliade. p. clei etc. (Scrisori din Afghanistan. incluzând o serie de reguli colective: „să doarmă în adăposturi comune. sistemul logistic constituie o barieră în manifestarea individualismului şi limitează orice posibilităţi de retragere privată în concesia celei colective. combatanţii sovietici erau amplasaţi în spaţii temporare. hârtie.2.. IV.. 259 . plasate direct în spaţiu teluric. deoarece toate materialele de resort erau Î 1024 Mircea Eliade. În perimetrul armatei. bazat pe consemnare. Cu alte cuvinte. sunt instalate în cele mai nefavorabile condiţii de trai”1026. şi totul la ore fixe.. dinamica războiului. amplasate în corturi. „Forţele militare sovietice sunt situate în centre nepopulate”1027.2. Kunduz. Încartiruirea n literatura sovietică de specialitate s-au prezentat teorii elucubrante referitoare la campamentele combatanţilor sovietici în Afghanistan: „Locuitorii. În realitate. p. p. însă nu au posibilităţi.. au constituit principala formă ce campa instalarea provizorie a combatanţilor. Kunduz. 48. un axis mundi 1024 care contura cadrul general al unei ontologii şi impunea militarilor. condiţiile climaterice etc. 1994. izolată de mediul înconjurător... Humanitas. Lumea din interiorul cazarmei devine realitatea exclusivă a recrutului”1025. intrinsecul microcosmosului.. creioane. cazarea era condiţionată de o serie de factori: poziţia strategică a amplasamentului. 1029 Corespondenţa familei Pirogov. un stil de viaţă spartan. probabil. 1028 Corespondenţa familei Pirogov.1983). constituia.. vopsea.10. Corturile (cele mai rezistente fiind construite din prelată). p. 1026 V. Eseu despre simbolismul magico-religios.G. să mănânce împreună. cu o restrângere a spaţiului privat şi asigurarea unui minimum al condiţiilor de trai. Imagini şi simboluri. 15. sub aspect gregar. cuie. Bucureşti. bordeiele. În cantonamentele militare era „necesar de construit foarte multe”1028.”1029 – .

Soldaţi români. 1035 Victor Tănase. corturile reprezentau locuinţe valetudinare: „Când am ajuns acolo ne-am făcut corturi. toate. dar în palătci (corturi – n. militarii. Domenco). 1033 Corespondenţa familei Alfërov.. iar noi dormeam în corturi. (Interviu cu Ivan Spatari). aplicau diverse improvizaţii pentru a-şi încropi corturi: „Noi când ne-am dus deodată nu aveam unde dormi. op. Moroz (02. Noi am lipit tot..12. dormeam îmbrăcaţi”1036. „Noi nu trăim în cazarmă. în Alexandru Vakulovski. 09. iar în corturi – umezeală. Muzeul combatanţilor ..M. Tulbur). acolo era frig” (C. p. Izgaršev. n-a rămas nimic”1034. p. erau doar nişte corturi. în Pravda. cit. op. „Trăiesc în bordei”1031. 1031 Scrisori din Afghanistan de la V. „În corturi era greu” (I.afghani” din sectorul Botanica. (Scrisori din Afghanistan. la noi în aşa încăperi trăiesc porcinele. am construit.. Talpă).. cit. A venit un vârtej şi ca şi cum ţi-ar sufla şapca de pe cap aşa a luat corturile.. paturi. O prioritate a ofiţerilor o constituiau şi modulele. Komandarm. pe pământ gol. 6. ce aminteau de cisternele trenurilor marfare1037: „Soldaţii dormeau în bordeie şi corturi. Fărâmam cutii şi făceam podea” (Gr. „Iniţial trăiam în foste cazarme afghane. iar ofiţerii în vagoane” (V.. „Un an şi jumătate am dormit în corturi. 260 . 1034 Alexandru Vakulovski.1981).)”1032.03.asigurate de URSS. practic. Scrisori de la Serghei Bejenaru către Mihai Vakulovski. plapume. „Noi am improvizat nişte corturi din materiale de la un avion” (Şt. frig. Soldaţi români. Turtă). Afghanistan bolit v moej duše. reprezentau un oraş mare din corturi 1033.1981).1988. în pământ.. minus 10 grade noaptea.. 1036 Ilie Lupan. locuinţe comune din lemn şi pal melaminat: „Trăiam într-o casă mare de lemn.05. în aşa-numitele butoiaşe.n.. Trăiam în beci. au început să aducă pietriş. Am făcut singuri bordeie. „În cort eram toată compania. municipiul Chişinău. Dimineaţa ne trezeam toţi cu promoroacă pe faţă”1035. 1032 Scrisori din Afghanistan. Alteori. 2. pături. 3. din lipsa resurselor de mijloace susceptibile.. Stan). municipiul Chişinău. „Erau 36 de soldaţi într-un cort” (I. după aceea în bordeie” (A. un fel de vagoane mobile de formă cilindrică. Am făcut din piatră. „Noi trăiam în bordeie. Unele cantonamente sovietice.. absolut. 1037 V. p. Cu timpul. Trăim ca nişte regi”1030. 11. care se 1030 Scrisori din Afghanistan de la Bass (18. p. cam 27 de oameni” (F. Usatiuc).1980). Acum ne-au adus corturi. Spre deosebire de soldaţi. Muzeul combatanţilor „afghani” din sectorul Botanica. ofiţerii erau cazaţi în alte spaţii. Ciugurean). „Era un frig groaznic.08. „Era iarnă. Olaru). Burghilă). cum era cel din Pul-i-Khumri. „Deodată erau corturi de patru persoane” (M. 7. Din cauza intemperiilor. Ceban).. „Şi iarnă şi vară am fost numai în corturi” (P.

. 323-324.. conform rangului militar. Afghanskij dnevnik. 16. Locuinţele erau repartizate de ambele părţi. cit. de aceea aminteau apartamentele din căminele comune”1039. aceste două obiective erau cel mai bine reparate. Noi ştiam în ce condiţii ne aflăm. Erau nişte barăci constituite dintr-un singur etaj. disciplinare. pereţii blocului sanitar erau din faianţă. Nu erau construite din lemn sau întărituri.. Deasupra era pus ceva rezistent.. „Corpul de ofiţeri trăieşte în module (clădiri mari din lemn. ca element de poziţie. Aceste adăposturi de tip subteran. instituite din diverse motive (de securitate. Spaţiul repartizat ofiţerilor includea un anumit confort. Kunduz. majoritatea camerelor erau îngrădite cu dulapuri. Kabul. 261 . Ne bucuram că avem acoperiş deasupra capului şi de aceasta eram mulţămiţi” (Maslinicov). pp. în două nivele” (Olga Căpăţină). lungi şi late. 20. Contextul războiului a somat asigurarea unor lucrări genistice de fortificaţie – cazemate – ce aveau drept obiectiv asigurarea securităţii militarilor împotriva mijloacelor de nimicire şi a punctelor de observare ale inamicului. deoarece interzicerea prin consemn a ieşirii militarilor din cazarmă marca starea de anxietate. op. erau 74 de paturi. ce includeau parapetul. În fiecare cameră erau câte 5-6 oameni. săpat sub pământ. erau consolidate prin împrejmuirea spaţiului cazon cu o reţea de sârmă ghimpată. unde se află un pat.) Blindajele şi poziţiile de luptă erau unite cu tranşee” (I. Podeaua în barăci era din ciment. masă şi televizor”1040. 1040 Corespondenţa familei Zapisocinâi. Polânskij. (Scrisori din Afghanistan.. Verstakov. Locotenentul Anatol Zapisocinâi specifica în una dintre misive: „Am o cameră separată. destul de largi. Ghizatulin). Un alt tip de construcţii îl constituiau barăcile „din lemn. sanitare etc. iar alta superiorilor militari: „Locuiam în blindaj.F. de aceea nici nu pretindeam la altceva. element negativ în starea psihologică a combatanţilor sovietici. (Scrisori din Afghanistan.G.numea modul – un coridor comun şi o mulţime de camere. Un alt sistem inexpugnabil îl constituia amplasarea între corturi a buncărelor – bordeie utilizate în scopul menţinerii securităţii1041. după modelul spitalelor)”1038. p. comparativ cu acela al soldaţilor.1983). o anumită suprafaţă era rezervată soldaţilor..). Antreul lung şi îngust era întotdeauna sumbru.. de trasare a canalelor de securitate şi minarea perimetrului taberei. Extinderea războiului sovieto-afghan impunea înlocuirea cantonamentelor cu staţionări de durată. la fel erau supuse unor delimitări.1983). ca sistem de consolidare. 112. Din URSS erau mobilizate o serie de detaşamente 1038 1039 Corespondenţa familei Pirogov. şi bretela. 1041 A.. ci din pal melaminat. V.10. „Module. Ofiţerii trăiau la al doilea etaj (. Măsurile deosebite. biuta şi gratia.06. Acestea erau acoperite cu nişte lemne.

cit. iar dacă este caniculă ne bronzăm.04. s-a îmbunătăţit asigurarea logistică a militarilor. nu era priza ceea. op.. 171. 1045 A.n. p. 3.. p. eram prezentă.A.. ofiţeri mari. trupele sovietice din Afghanistan erau staţionate în 179 de oraşe militare (32 de garnizoane)1045. Drept urmare a construcţiilor obiectivelor de lungă durată.. În una dintre scrisorile din Afghanistan. cum erau aşa-numitele cazane „în care trebuia să aruncăm tot tim1042 1043 V.. ceva important. erau cazărmi. timpul nu întotdeauna este favorabil construcţiilor. Atunci când le-am dat cazărmile. cazărmile sovietice au fost jefuite în mod special de către ofiţerii armatei afghane aliate: „Ţarandoy veneau la noi. „Activitatea acestora a suscitat două interpretări: una pozitivă şi alta negativă. ale unui militar sovietic din unităţile de construcţii. 1044 V. cele invarabile includeau o serie de avantaje: „Mai târziu a fost mai uşor. în februarie 1989. da’ eu consider: dacă era ofiţer de aşa rang mare. V. Erau chiar şi calorifere conectate la cazangerie” (I. Merimskij. La sfârşitul războiului. p. Zabrodin. Vă spun. Pul-i-Khumri. cit. 08. dar şi ne-am întristat – prin această aserţiune am înţeles că cantonarea armatei va fi de durată”1042. „în timp de o lună se construia tot” (V. când dădeau în primire ai noştri (sovieticii – n. Corespondenţa familiei Popa. în faza finală a războiului.1988). În sistemul de încălzire a cortelurilor se utilizau diverse instalaţii improvizate. Izgaršev. dar ei când au venit. soldaţii au trebuit să dea instalaţiile de iluminat. rupeau ca nişte. Lâhovskij... Datorită activităţii intense a detaşamentelor specializate.. Ne-am bucurat deoarece.specializate în construcţia cazărmilor.” (Svetlana Andreeva).M. poate şi necesitatea aceasta că erau săraci. Doamne fereşte. (Scrisori din Afghanistan... Turtă). sau nu facem. Vojna v Afghanistane.. se reliefau condiţiile climaterice care influenţau construcţia obiectivelor militare pe termen extins: „Construim băi. De altfel.) şi ei când au început a smulge. adresate unui camarad. când au intrat. Spre deosebire de staţionările provizorii. ofiţerii. Daniţă). 1046 V. militarii. unele garnizoane sovietice erau dotate chiar şi cu fumoare1044. pur şi simplu. ansamblul de clădiri şi instalaţii ale unităţilor militare sovietice a fost remis autorităţilor de la Kabul1046.. ca de altfel şi în perioada ploioasă şi rece”1043. Noč‘ bez vystrela. în faza finală a războiului sovieto-afghan (anul 1988). nimic. astfel. op.. erau cu steluţe mari.A. De specificat faptul că la retragerea trupelor militare sovietice. 262 . când au început să rupă perdele. Žigunov. cu lipsa mijloacelor elementare de trai. 96. aşa. să fie orişiunde bine şi curat.

cu marca Ural. Voenizdat.pul cărbune.K. aşa-numitele polaris. 7..09..... cantonamentele erau amplasate în cele mai nefavorabile condiţii geoclimaterice. 1991. 1054 Vezi S. acelaşi militar estima: „Am transportat muniţii. dar nici acela nu ajungea”1047. 7. 220. în lipsa sacilor de dormit. Nikitenko. luptătorii sovietici au degerat mortal (cazul celor 17 combatanţi de la Shutuli. p. Na zemle Afghanistana. inclusiv cu repercusiuni actuale: „Am fost tare chinuiţi. Znanie. Bočarov.G. iar un an şi jumătate – combustibil.. Au fost cunoscute cazuri când din imprudenţa ofiţerilor. 1049 Idem. iar alteori. destul de practici şi necesari pentru raidurile din munţi. 1055 Ana Manole. fapt reflectat şi asupra sănătăţii combatanţilor.spb.. pp. V. 94. Učastie voinov zapasa i voenno-patriotičeskom vospitanii. p.. p. Tot aşa au păţit şi alţi prieteni de-ai mei. în divagaţia enunţului. Dynin. autocamioanele „care transportau combustibil în Afghanistan erau numite făclii.. În perimetrul operaţiilor militare. 50. iar cele mai cotate erau şpoierele din metal. În mai puţin de doi ani mi-au ars complet patru maşini. p. Potrivit unui fost combatant. la Ilie Lupan. 9. p. făcuţi parcă din tinichea”1055. Aleksandrov. cit. Moskva.. Turtă).. combustibilul era transportat cu camioanele sau elicopterele. 17. sau sobe mici1048. Kniga 3. în www. 196.. unităţile militare au fost asigurate cu saltele.N..afganwar. o dată la două-patru săptămâni.1052 Sacii de dormit.. Moskva.”1051. I. Afghanistan bolit v moej duše. p.. p. p.. Combustibilul era asigurat prin linia de conducte de la Hayraton la Pul-i-Khumri.. au fost utilizaţi doar în faza finală a războiului1053.G. 1048 1047 263 .. constituite din „ţevi pentru aprovizionarea cu motorină şi altele pentru evacuarea fumului”1049 şi reşourile electrice (I. 178.. munţii Panjshiri)1054. Аfghanskij dnevnik. din cauza intemperiilor excesive. 7. 1050 E.”. 55. My snova v stroû.M. Moskva. 1052 Afghanistan bolit v moej duše.. Pe parcursul conflictului militar. 1053 Ibidem. cit. op. Zvezda podviga. iar din anul 1985 a fost ataşată şi conducta Pul-i-Khumri–Bahram. ce funcţionau în baza motoarelor diesel. 4. Tam. Capacitatea de funcţionare a acestei instalaţii era de 445 tone pe zi 1050. Verstakov. Întoarcerea. 1991. p. op. 1051 Ilie Lupan.. Un alt apelativ al autocamioanelor care transportau combustibil îl constituia suculentul. p. p.2002). 304-305.. op. Idem. op. cit.. Šutul‘skaâ tragediâ. p. 1988.ru (accesat în 22. Posle Afghanistana. „sacii de dormit erau ţepeni. 23. plapume din bumbac etc. Vezi G. cit. căci ardeau frumos când insurgenţii trăgeau şi se aprindeau cisternele. În regiunile fără acces la aceste canale de aprovizionare cu energie. v Afghanistane.

„Într-un defileu. am fost nevoiţi să petrecem noaptea în vârful munţilor. deoarece este confecţionat din prelată”1057. te îndoia. Cantonarea combatanţilor sovietici în perimetrul unei situaţii tensionate. Drăgănel). 8. 24.. mă ţineam din toate puterile.) şi somnul deja ne-a şi luat”1056. Jupuiam o oaie şi ne culcam pe blana ei şi gândacii fugeau de la mirosul de blană. 195. apoi dormeam acolo. Şindand şi Kabul1059. ca să nu reuşească să mă strângă. regimul alimentar al combatanţilor sovietici din Afghanistan era divizat pentru perioada de vară şi iarnă.. op. Dar nu avem ce face. mai ales iarna. 264 . op. Dar unde să dormi. Dormeam unde ne prindea noaptea. am luat zăpada şi am dormit. gândaci.. lipsită.2. a marcat totuşi un bastion în mecanismul de protecţie a vieţii. Practic. Noi dacă nu ajungeam la un punct şi era zăpadă.2. din Pul-i-Khumri. M-am trezit. puteai să rămâi infirm.1984). şedeam cu lunile. Kabul. p.n. cit.. am fixat pe pietre bronikul (vesta antiglonţ – n. p. Oleinic). „Seara ne-au permis să dormim 2-3 ore. Să îngheţi în el este imposibil. Usatiuc).operaţii dacă ne duceam.G. starea infrastructurii precare şi din lipsa mijloacelor de transport. instituind Î 1056 1057 V. 1058 Sorin Avram. Noč‘ bez vystrela. Dormeam pe pietre” (A. Vedeam unde sunt pietre goale.. Žigunov. de un minim de confort. 1059 E. echipament şi alte materiale de resort era efectuată din depozitele speciale ale armatei sovietice.. „Nopţile de pândă pe pietrele reci ale munţilor l-au pricopsit cu o poliartrită şi un reumatism ce-l recomandau ca inapt de a continua serviciul aici”1058. aprovizionarea mijloacelor de intendenţă era tergiversată de contextul conflictului militar. Corespondenţa familei Zapisocinâi. cit. sub cap RD-ul (rucsacul – n. Potrivit Regulamentului militar. (Scrisori din Afghanistan.). Când ne apuca câteodată cârceii ceia. Numai am apucat să adorm că a început să plouă şi să tune. cu un sistem de securitate mai acceptabil sau mai efemer.. aşterneam o plapumă şi acolo dormeam. Subzistenţa n Afghanistan. deseori.2. iar eu practic nu am suferit. „Noi dormeam şi pe zăpadă. „Am dormit pe saltea. deoarece eram în sacul de dormit. printre scorpioni. Dacă te strângea. Uneori era nevoie de două-trei luni de masaj ca să-ţi revină înapoi mâna” (T. din cauza greutăţii. Asigurarea militarilor sovietici cu alimente. dormeam în munţi. Rucsacul şi tot ce era în el au fost înmuiate. nu aveam un regim.n. Nikitenko.07. condiţiile climaterice nefavorabile. dar haina era îngheţată în cort” (M. IV. În jur doar pietre şi ghimpi de cămilă..

zahăr rafinat (50 g). cit. alta. Subzistenţa combatanţilor sovietici în Afghanistan era constituită uneori conform meniului de mai sus. 3 buc.). de regulă. 1063 Arpacaşul a fost inclus în regimul alimentar al militarilor ruşi în perioada lui Petru I. operaţiilor militare. Dar deodată era rău” (Gh.). p.. caramel (10 g). într-o zi – 300 g. caramel (10 g). suc de fructe (inclusiv fructe de pădure – 140 g). prevăzută consumului unei persoane în sezonul cald. hrană caldă (75 g).ru (accesat în 22. decât după o alimentaţie ordinară1060. incluzând şi alte produse alternative. acest produs. cantitatea de produse cu un conţinut identic hranei reci.preparate de hrană proaspătă (consumate ca alimente încropite) şi hrană rece sau semipreparate.G. Erau indicate şi o serie de ustensile: şerveţele igienice (3 buc. comparativ cu cantitatea de alimente prevăzută. 125. ceai (2 g). într-o zi – 300 g. aşanumita zi de hrană. Referindu-se la calitatea alimentaţiei în armată. p.09. pesmeţi din făină integrală de secară (100 g). hrană caldă (76 g). iar alteori era sumară.). desfăcător de conserve (1 buc. vitamine (1 buc. 1061 1060 265 .2002). sare de lămâie (2 g). Raţia zilnică.). op. glucide şi lipide. în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. vitamine (1 buc. pesmeţi din făină integrală de secară (200 g). cit. Era şi unt. 196. dar pe urmă hrăneau bine. op. http://www. pesmeţi Arctica (30 g). prânz – conserve (varia. una. cină – conserve din carne (100 g). iar altă zi – 350 g). În lexiconul militar. chibrituri (ce rezistau la vânt.afgan. arpacaşul era definit. Pe lângă aceste două tipuri de hrană. iar altă zi – 250 g). mai erau şi alimente de rezervă. era constituită din: pesmeţi (300 g). Nikitenko. „Se servea Norman Kouplend. Pentru sezonul rece cantitatea de hrană pe care trebuia să o consume un militar sovietic în Afghanistan era constituită din următoarele: dejunul – conserve din carne (100 g). În pofida faptului că armata sovietică era asigurată cu 1–3 maşini termoizolante (marmite) pentru aprovizionarea cu carne proaspătă1062. lapte conservat cu zahăr (110 g). concentrate alimentare. ceai (4 g). lipsea din raţia zilnică a combatanţilor: „Dădeau câte un terci1063. Cu alte cuvinte.). lapte condensat cu zahăr (110 g). 1062 E. La o privire de ansamblu se constată faptul că în cadrul universului culinar se atenţiona asupra unei nutriţii bogate în proteine. consumată în timpul raidurilor. saţietate adaptată la condiţiile geografice şi climaterice ale Afghanistanului.. sare de lămâie (2 g). cunoscutul psiholog englez Norman Copeland afirma că militarii sunt mai energici după o hrană de calitate caldă. conserve din carne şi asortate (varia. iar în războiul din Afghanistan – fracţiunea 8 şi terciul din grâu cu fracţiunea 16. s-a stabilit o raţie alimentară. Vătavu). suc de fructe (inclusiv fructe de pădure – 140 g). prin sintagma – moartea tanchistului. zahăr rafinat (30 g)1061.

Erau stricate.. Nu puteam să mănânc. pâine cu unt.ciorbă. „Pe parcursul unui an cât m-am aflat acolo. În afara unităţii militare se aplica un regim alimentar special. dar nimeni nu-l atingea. normal. Acolo ne dădeau. cu ştampilă din anul ’47.. mai hrăneau cu hrişcă.) Mi se părea că erau îngheţate.) În alte părţi. ci prezentau concentrate alimentare extrase din depozitele speciale ale armatei sovietice.. Oprea). caşă fără nimic. „Câteodată poate nici nu-ţi era a mânca. terci. nu mai spun. că de-amu’ erai sătul de mâncarea ceea. Gavrilov. dar noi când vedeam hrişca. Când mergeam la operaţii. iar seara piure.. Casian). Băteam în masă scoteam viermii şi mâncam” (A. ceea ce statua sănătatea precară a combatanţilor: „Pâinea deseori se termina şi mâncam pesmeţi. peşte roşu. „N-am mâncat 5-6 ani conservă de peşte roşu. Acest fapt se reflecta asupra termenului de valabilitate (deseori depăşit). pesmeţii. nu ştiu cum se chema. am mâncat mult. „Produse proaspete practic nu erau. iar odată cu aceasta şi asupra calităţii produselor. eu acasă toată viaţa nu am consumat atâta cât am mâncat acolo varză murată” (V. peşte” (A. Aveam deja dureri mari (. deseori nu constituiau fabricaţii de manutanţă. ne dădeau mâncare rece: conservă de carne. Era pâine neagră în pungi” (Dm. 266 . Crupa o turnau din sac şi când ţi-o amestecau şi ţi-o dădeau parcă era lapte. hrişcă” (A. conserve. aşa ceva. mâncarea era servită la pachet: „Când ieşeam la operaţii. Lozovan). Pesmeţii erau de prin ’40 – 41 încoace” (Al. mi se pare era de prin anii 1940. fapt ce influenţa negativ starea de bine: „De foame nu muream. Dendiu). Atât pâinea.. stătea în gât. „Dimineaţa – hrişcă. cât şi alte alimente. de la praful acela.. „Multă mâncare. Unele când le destupai aveau pe jumătate viermi” (Carasemir).. de-amu’ varză murată.. de amiaza – mazăre şi seara – conserve din peşte. Medvejonoc). din depozite speciale. ne jucam fotbal cu ele” (N. Am mâncat aluat crud. „Erau multe conserve (. „Mâncam terci. Dar să spun că mă simţeam tare bine. Dimineaţă ceai. am reuşit doar de două ori să consum pârjoale.. În rest. Doroşenco). „Erau conservele din acela. Cam aceasta în toată ziua era” (I. o cană de ceai” (Al... carne congelată” (Tatiana Akimova). cit. carne de oaie. Minciuc). era bucătărie mobilă şi ne făcea acolo tot terci. crupe.. Te săturai de terciul cela. Am văzut o conservă din anul ’48” (Tatiana Akimova). când mâncam. ne frigea în gât. Guţu). op. la prânz aşa. Măcar să o fi pregătit bine” (V. „Ne-au dat de mâncare din anii 1940. Sfeclă). doar carne conservată şi peşte roşu. Produsele de consum urmau acelaşi asortiment. parcă vedeam aur. „Un an şi jumătate am mâncat numai un fel de terci din crupe. Ghizatulin). aşa numeam noi conservele din peşte preparate în pastă de roşii”1064. Poate de atâta şi mi-am afectat şi stomacul. Clar că nu era calitatea 1064 V. tot un fel.

Am mâncat şi pâine de 5 ani de zile proaspătă.. combatanţii sovietici improvizau diverse cuptoare (N. p. „Doar numai la noi pot pregăti atât de gustos”1070. marcând momente nostalgice. p. Sub aspect psihologic. în Afghanistan au fost transportate 25 tone de fructe. op. Noi. pentru militarii moldoveni. momentele când serveau produse din locurile natale erau surprinzătoare. aveam bomboane..: „În ’86. Costrov). cit. p.. 53. 16..ceea” (I.. 1069 Ofelia Văduva. Am mâncat produse de prin anii 1946 –1950. Nimeni nu servea aşa ceva şi bucătarul a ameninţat că nu va mai pregăti masa”1066. 267 . plante medicinale. instituind chiar şi aferentele colaterale.. Astfel. Armata sovietică din Afghanistan era aprovizionată şi cu alimente din RSSM. miere. carne îngheţată. Medvejonoc). însă de provenienţă străină. Ceea ce a fost în rezerva statului. 1068 M. cit. Mirosea puternic a spirt. „Mâncam din rezervele puse de ani de zile în urmă. Era franzelă proaspătă” (M.. op. Ei o păstrau în pungi şi cu spirt. Tot ce-i legat cu baştina bucură” (I. Fără miros şi culoare”1067. Spre exemplu... nuci. erau tare cleioşi” (I. 1071 Afghanistan bolit v moej duše. 2. evident. contribuind la conservarea în timp a unor trăsături specifice cu forţe particularizatoare”1069. „Şedeam doar cu cartofi cleioşi. „intervenţia memoriei afective în privinţa alimentaţiei este parcă mai puternică decât în oricare alt domeniu al vieţii. Žitkov. „Eu am adus colţunaşi de acasă” (Tatiana Akimova). oamenii circumscriindu-se acestei dimensiuni. Mai mult. Am sărbătorit tot detaşamentul. cit. îmi amintesc.. Şveţ). Gudalâi). În regimul alimentar era inclus şi cleisterul 1065 – cartofii uscaţi şi carnea vegetariană (produsă din soia): „Ne hrăneau cu cartofi uscaţi. 1070 M.V. dor de casă.. p. În Afghanistan doreşti să fie de provenienţă sovietică. Pentru coacerea turtelor (lipiilor). 7.. oameni sovietici. Era ca şi fibra lemnoasă. „La cină ne serveau cu clei din făină – fulgi de cartofi fierţi în cazane.. dulceaţă pregătită în condiţii de casă1068. Acest aspect al memoriei gustative. la sfârşitul anului 1986. 2. „Sucul şi compotul veneau din Tiraspol sau din Bender” (V. cit.. pregătită pentru militari. p. 15. 1065 1066 A. p. op. Slutu). prin filiera ULCM.. op. Oca). 16.. 1067 Svetlana Aleksievič. Dar aşa pâinea era proaspătă. Ibidem. Cojuhov. chiar şi praful să fie sovietic”1071.. am primit mâncarea pe trei zile. era sesizat şi de alţi combatanţi sovietici: „De curând am primit colet de la surioară. Doreşti să fie case sovietice. Cojuhov.. şi când mă uit – nişte borcănele de suc natural produse la Tiraspol. nişte bomboane. p. Paşi spre sacru. asociate cu aspectele melancolice faţă de spaţiul nativităţii.

Până seara. mă puneau să gust din mâncare” (Gh. caise. p. combatanţii foloseau şi surse de alimentare alternative. op. din care preparau diverse compoturi şi gemuri1073. sustrase din gospodăriile băştinaşilor. toată unitatea a avut diaree. ambuscadele adversarilor (efectuate atât cu scopul de a-i lipsi pe sovietici de provizii. combatanţii sovietici se aprovizionau cu „vişine.V.: „În defileu mai putem fura câte o găină”1072. Tehnicile de pescuit. într-o măsură minoră cu transportul aerian).05. 306. erau. în privinţa utilizării alimentelor din sectorul privat al afghanilor. le-am făcut o ciorbă şi nu aveam verdeţuri. piersici. 1076 Alexandru Stratulat. Čikišev. p. (II). 24.. 1072 1073 Scrisori din Afghanistan de la Bass (11. avea un puternic efect laxativ. I. 24-25. care potoleşte setea. Au fost momente când. un elicopter MI-8 al acestei unităţi militare. Kojemeakin.07. în dorinţa de a diversifica meniul cantinei cu pepeni verzi. Corespondenţa familei Zapisocinâi. Drept consolare.. înainte de a lua masa. adică a militarilor: „În Kabul am fost la prins peşte odată. am aflat de la medicul-şef că această iarbă era de fapt o plantă medicinală anticonstipantă. 268 .1984). Kabul. într-un fel. dificultăţile majore în infrastructură (asigurarea era efectuată cu camioanele pe doar două drumuri: Termez–Kabul şi Kushka–Kandahar şi. în căutarea unor surse de alimentaţie. op. adaptate la condiţiile consumatorilor. Cebotari). Slănină). unele situaţii fiind chiar ilariante: „În primele luni. Tergiversarea aprovizionării cu hrană. dukane etc. bogat în vitamine.. 1075 A. militarii sovietici aplicau sintagma conform căreia „revoluţia le va trece la pierderi” sau recuperau prin faptul că în „bazele militare nu-i va hrăni nimeni cu carne proaspătă şi roşii”1075. situată la 20 km în interiorul teritoriului pakistanez1076. În luna august 1980. cit.În perimetrul apetenţei şi resurselor gastronomice. Astfel. (Scrisori din Afghanistan. Se consumau diverse băuturi specifice zonei climaterice. a aterizat din eroare la o harbuzărie din apropierea bazei aeriene „Āutta”. Cum îl prindeam? Aruncam şapte grenade şi ieşea totul” (V. de exemplu. 1074 G. Slănină. având şi efecte terapeutice1074. mere. Eu am pus aceste buruieni. aguţi şi struguri”. turmele de vite ale păstorilor locali. În acelaşi context se circumscrie şi cazul echipajului din Regimentul 280 Elicoptere. După acel caz. militarii au avut cazuri mai speciale. cit. 26. A. Lângă bucătăria noastră creştea un fel de iarbă. V.. (I). din rădăcina ghimpilor de cămilă se prepara ceai de culoare roşie. File din. Mai târziu. drept vitamine. având gust de leuştean. Lupu). Alteori meniul era completat saporific în urma vânătorii şi pescuitului (Carasemir. terenuri cultivate. în ciorbă. Oprea.1980). ce seamănă cu mărarul nostru. În regiunile favorabile agriculturii. pp.

.. „Foametea.. fără mâncare. Cociaş).. noi ne-am dus să-i scoatem de acolo. Nu puteau ajunge avioanele cu provizii. pentru că ruinarea neamului care s-a produs atunci nu a fost recuperată nici până în ziua de azi. adunat din numai trei silabe.. Ne-am dus la bucătar. plin de mizerie. Cojocari). câte o ploscă de apă. ca să ne salveze... Peste o jumătate de secol acest cuvânt scurt.. Era un râu. cit. Beam apă şi nişte făină. op. iar uneori combatanţii au răbdat foame. în unitate nu era nimic de mâncare. şi şoareci. în Larisa Turea. Am primit comandă să sărim. În luna mai am stat fără mâncare şi băutură 7 zile. şi mahna care ne-a cuprins atunci mai umbreşte şi azi bucuriile noastre”1077. Au încercat să vină elicoptere. au sesizat gravitatea terorii înfometării (famine-terror)1078: „Am fost în situaţia când am stat la post două săptămâni. Bucureşti. ne va tulbura inima şi sufletul ori de câte ori va fi ajuns la urechile noastre. fără zahăr. 7.. pe undeva le am scrise.. Cartea foametei. luam cana cu apă. elicopterul de comando a nimerit între munţi. Este necesar să facem o paranteză cu referire la un subiect sensibil al memoriei colective – foametea din anii 1946–1947 din RSSM.n. 11. Am mâncat şi şerpi. temperaturile excesive.. am nimerit în ceva groaznic. prin filiera naraţiunilor istorice ale înaintaşilor şi prin experienţa războiului sovieto-afghan. Druţă). „De câte ori am stat şi fără masă. ca să sărbătorim Anul Nou în unitate. Ciugurean). clima şi condiţiile de depozitare etc. au reprezentat factori ce s-au reflectat negativ asupra nutriţiei. „În ’87 eram în munţi şi nu puteau să vină după noi şi să ne ia. „Primeam două pâini. p. A fost un dezastru. În luna aprilie (1988 – n. dar au fost distruse.. combatanţii moldoveni. trânteam 6 pastile şi o beam aşa. Curtea Veche Publishing. Dădeam totul la o parte. Cu alte cuvinte. 269 . Acesta a spus că e timp de război.. noi am sărit. Nu mai ţin minte datele..” (V. p. era tare periculos. „A fost o chestiune tragică pentru mine.cât şi pentru propria siguripsire). la 20 de oameni.. 2008. şi n-au putut ajunge la noi. ne va cutremura coloana vertebrală. am nimerit într-un foc încrucişat. Bucătarul l-a chemat pe comandant. O grupă de-a noastră a nimerit în ambuscadă.. 1078 Larisa Turea. Eram doar cu armele. care 7 zile nu ţine. În contextul războiului au fost situaţii când furnizarea alimentelor era dificilă. făceam nişte turte acolo” (I.. „Pentru o cutie de 1077 Ion Druţă.. Am stat aşa... fapt ce s-a reflectat şi asupra raţiei zilnice.. care înainte costau 16 copeici. Cunoscutul scriitor-academician Ion Druţă avea să dezlege esenţa acestui fenomen tragic pentru populaţia din spaţiul pruto-nistrean..) trebuia să mă demobilizez. Am protestat.. Au rămas doar 9 conserve şi ceai. şi broaşte ţestoase.” (F. Popovskii). Schimbarea neamului la faţă. Ne-a dat 9 conserve care trebuiau distribuite pentru 3 zile la 20 de oameni” (C. şi toate celea” (V.

era un praf de nu puteam mânca” (P. praful. Dacă deschideai conserva. 1081 Svetlana Aleksievič. Se întâmpla că săptămâni întregi trăiam doar cu apă şi zahăr” (P.06. Ochievschii). „S-a întâmplat că de mâncare nu am avut trei zile. p.peşte am descărcat o maşină de obuze.. dacă o lăsai. 60. cit. muştele dădeau năvală” (V.1983). Usatâi). p. „Vara era o căldură mare – 55 grade. Două săptămâni aşa ne-am hrănit. p.. 60. Dubenco). „Tot timpul aveam senzaţia foamei”1081. Alexandru Vakulovski. Popovskii). apoi o pâine am tăiat-o în 12 şi pentru două fire de varză alergam toţi la cazan. Fiindcă cineva şi-a adus aminte că a rămas în caroserie o cutie de peşte. nu rezista” (V. cit. „La operaţii. trebuia îndată s-o pregăteşti şi s-o mănânci. la căldura ceea. iar în unele cazuri extreme au sistat regimul alimentar. nu te vedeai de la un metru şi jumătate. Totul era calm. afghane. care puteau fi înlocuite cu diverse 1079 1080 Ana Manole. în limbajul combatanţilor – vântul afghan sau vântul celor 120 de zile.G. parcă era incubator de muşte. Erau câte două-trei zile când nu mâncam nimic” (V. „Câteodată. aşa imediat” (I.. Timp de 5 minute. Olaru). am mâncat ceapă de asta roşie şi varză. îţi umplea ochii şi urechile cu praf şi aceasta dura până la orele două” (Al. Soldaţi români. că nu puteai mânca” (F. Cruciada afghană. Garmasilul. Cociaş) şi care declanşează furtuni de nisip în deşert: „E adevărat că mâncarea. Nisipul acela era pretutindeni. inclusiv în bucătărie” (A... O prestanţă precară asupra alimentaţiei au reprezentat-o vânturile. Consumul de alimente era considerat favorabil în perioada de până la răsăritul şi apusul soarelui1083. „un uragan care se ridică din nimic. Kabul. 20. Un alt factor negativ în alimentaţia combatanţilor sovietici l-a constituit situaţia tensionată şi lipsa cantinelor. Olaru). când erau bombardate convoaiele noastre de produse”1079. Condiţiile climaterice. dacă n-o mâncai. temperaturile ridicate pe timp de vară (ce se reflectau asupra perisabilităţii proviziilor şi incomodităţii de consumare) au influenţat negativ raţia zilnică. mâncarea se altera uşor. Dolghi). iar cel mai atroce dintre acestea fiind vântul de nord-vest. 1082 Corespondenţa familei Zapisocinâi. „Uneori se ridica un vânt. dar pe la 11 se pornea un vânt de nu te vedeai de la 10 metri... se porneau vânturile acelea mari. (Scrisori din Afghanistan. care ţineau şi câte o săptămână. „Când începea vântul. Când am venit acasă nu am putut un an să mănânc varză şi ceapă”1080. 270 .. „Am îndurat şi foame.. op. „Şedeam 12 soldaţi la masă.. op. când ieşeam. Karaganov. 1083 Û. 13. Mai mult se consuma mâncare rece. Vrabie). praful pătrundea pretutindeni”1082. „Condiţiile climaterice erau foarte grele. Deschideai conserva şi când te uitai era negru pe deasupra. (Interviu cu Mihail Malancea). care o va prinde.

n. 130. Tulbur). 1086 Azbuka doprizyvnika.V. încălţămintea înaltă şi lustruită până la luciu1087 şi accesoriile pentru hainele militare (epoleţi. hrana oferită de adversari era periculoasă şi chiar fatală: „Care scăpau de mine sau de altceva. s-a otrăvit” (N. individualismul. Alături cu raţia propriu-zisă – factor indispensabil vitalităţii.rus. 204. purtată în mod obligatoriu de combatanţi. Apa era servită doar după ebuliţie. de ce îţi este murdar gulerul. insigne nu am avut. Uniforma estimentaţia militară reprezintă simbolul dezagregării de la viaţa paşnică la cea de cazarmă... instrucţie. „Nu era reguli ca şi în Uniune. ca şi cum ne-am fi dus într-un marş turistic de o zi-două”1084. în mod special sursele alimentare de la baştină. operaţii militare. în lexiconul afghan era utilizată şi DP (din ruseşte dopolnitel‘nyi payok – raţie suplinitoare) constituită din conserve. p. 1087 I.improvizaţii: „Mâncam la repezeală pe nişte mese lungi.2. p. Totodată. 4. pesmeţi şi ţigări1085. serviciu.) au fost considerate ţinute militare inadecvate situaţiei de război: „Epoleţi noi nu am avut când să le facem.. este omogenizat cu îmbrăcămintea croită după acelaşi model şi culoare. 271 . de ceremonii – paradka (tunica). iar alteori a fixat şi momente alegorice.org/afghan/afglit.3. aceste tipuri de uniforme erau divizate pentru sezonul cald (de vară) şi rece (de iarnă).A. op. A. Hrana combatanţilor sovietici în Afghanistan a marcat o sursă de subzistenţă. Întoarcerea. Ponomarev. adaptată la condiţiile de luptă şi la modul de viaţă al luptătorilor.) era război” (Al.). medalii etc. zilnică. p. Perioada de tranziţie la hainele de vară/iarnă era stabilită de către superiorii centrelor militare1086. cit.2. Medvejonoc). iar acolo (în Afghanistan – n. instituind însă şi momente de dificultăţi majore (foamete. „Într-un cort mai mare ne hrăneau pentru a ne proteja de nisip” (Gr. instituit prin forma specifică a hainelor. Numai în URSS aveau aşa ceva. 157. calitatea inferioară a produselor etc. La nivelul superior V 1084 1085 Ana Manole. înjghebate de mântuială... Žitkov. era divizată în cinci categorii: ceremonii. Atât prezenţa şi menţinerea uniformei oficiale. p. modelată conform elementelor tradiţionale şi celor de modă ale timpului respectiv. mureau altfel. În contextul războiului. Un băiat stătea la post şi un duşman l-a servit cu o portocală şi până seara a murit.. http://www. cit. IV.htm . Ochievschii). În armata sovietică uniforma militară. aceasta la noi nu era” (Carasemir)... op.

Ograničennyj kontingent. cit. (I). 10 grenade. dacă nu reuşeam să ajungem la locul potrivit. Al. muniţiile şi echipamentul erau foarte grele.. automatul. raniţa era completată cu lucruri personale (hrana de rezervă. A. iar acest considerent eclipsa deseori din comoditate şi presupunea o bună pregătire fizică (inclusiv antrenarea progresivă a organismului). Însă ce se ascunde după aceste cuvinte va înţelege 1088 1089 B. rachete de iluminat. Manoil. era iarna şi când ne urcam în munţi. gloanţe.V.10.. „Rezervele de apă. Rošu. 1092 A. dar ne mai asiguram încă cu o duzină de gloanţe”1090... se utiliza şi sacul de materiale. Dar eram rezistent. Când ne opream.. Gromov. op. Atunci eu cântăream vreo 76 kg. 3. Unul zice: ia o bucată de zahăr în gură. aveam şi automat şi . N-avea mănuşi‚ şi-şi juli – până la sânge – mâinile de piatra muntelui”1092. Pavlovskii din anul 19791088.. confecţionat din pânză impermeabilă cu chingi de prindere pe sub braţe. deoarece erau foarte grele. dar rezistent. p. 34. Când m-am dus prima dată în cercetare.al ofiţerilor sovietici din Afghanistan se prefera vestimentaţia civilă. am mâncat şi mi-a trecut. 1090 Sovet afghancev. ne era foarte greu. Unii ameţeau. Ziua. În două penare de tipul RD – mine de 82 de mm. Aveam cca 60–70 kg pe mine. fiindu-le aplicat chiar apelativul taur1089.. 3 litri de apă în ploscă.. le-am spus băieţilor mai în vârstă că mi se învârte capul. Pe lângă acestea.1989. Am luat 2 bucăţele de zahăr. transpiram şi când ne opream. Moi zemlâki.. Drăgănel)... Deasupra hainei de protecţie ne-am echipat cu corsaje cu şase încărcătoare pentru pistoale-mitralieră şi câte patru grenade în fiecare. Eu de abia pe loc drept mergeam. În echipament erau incluse 10 grenade. noi de acum ne camuflam şi aşteptam deja noaptea până când vom ajunge. Normal.. Şi încă hrană la pachet. Nu eram înalt. dar nerezistenţi” (T. „În Afghanistan cercetaşii din echipele aeropurtate aveau pe ei aproximativ 40 kg.. Aceasta era oficial. grenadele. am văzut moartea nu o singură dată. 272 . cit. În sistemul logistic al armatei sovietice din Afghanistan s-au aplicat uniformele şi echipamentul de luptă necesare securităţii şi aprovizionării combatanţilor.. inclusiv ploşti cu apă cu capacitatea de doi litri”1091. iar alţii chiar mureau din cauza greutăţii echipamentului. pe noi ne încărcau foarte greu. produse de întreţinere igieno-corporală): „Prima dată când am fost în cercetare. grenade. 2. ustensile de bărbierit. tradiţie aplicată începând cu vizita lui I.. p. lumânări fumigene. mai ales iarna. îngheţam imediat. op. Vasilevskij. „În rucsacul de desant aveam câte 500 de gloanţe. „Am participat la operaţiile de luptă. gamela. erau băieţi solizi. 1091 Ştefan Matei. p. 13. A fost greu. echipament militar. în KZ.

antigazul şi atunci o să vă faceţi închipuire despre echipamentul ostăşesc”1093. un fel de costum împotriva armei chimice. plasată impropriu în universul masculinităţii. Kluban‘. pe podeaua prăfuită. p. 35. Kiev. pentru control dozimetric. echipamentul militar greu. sau bavetă: „Sub rucsacuri. fabricată din material de titan”1095. „Mâine voi primi vesta antiglonţ. nu e un lucru rău. cit. 97. rezerva de alimente.1984).G. muniţiile – toate le duceam în spate. „Produsele. 1096 Afghanistan bolit v moej duše.n. care erau destul de grele” (N. op. mitraliera sau arma de lunetist. ce-i drept. (Scrisori din Afghanistan. Kunduz. grenadele.A. Medvejonoc). alte rucsacuri.) şi grenade”1097. p. fapt condiţionat de vesta antiglonţ. Întoarcerea. În limbajul combatanţilor sovietici.cu adevărat numai acela care a dus în cârcă vesta antiglonţ de 18 kg.03. lopata. băieţii purtau veste antiglonţ şi căşti” (I. argumentând că este mai bine să mai ia o rezervă de gloanţe. Alături cu aceasta.. e destul de grea... Combatanţii încercau să evite. Afghanistan.. cizme şi diverse rufe murdare”1096. preferând să se asigure.. 13.. era plină cu gloanţe pentru AK (Automatul kalaşnikov – n. cit. 1098 Corespondenţa lui Andrei Păvălache. 1099 Corespondenţa familiei Pirogov. 1095 Andrei Golovančikov. palmele ne erau pline de bătături. în loc să o îmbrace”1099. în schimbul acestuia. 4.. „Mai târziu m-am uitat la baveta colonelului. Eŝё raz. iar umerii – roşii de la curele”1094. pe cât era posibil. pachetul individual de medicamente. Domenco). îmbrăcăminte impregnată. sutiene.. Ana Manole. p.. 29. I. combinezon.... 183... 1097 A.. însă. vesta de luptă era indicată cu vocabula ilară sutien. p. p. 21. echipamentul. „Deasupra uniformei ne echipăm cu încărcături pentru pistoale-militare”1098.. Peste zi. Dokumental‘naâ povest‘. 52. Mulţi încearcă să renunţe la aceasta. Borovik. 1094 1093 273 . Cruciada afghană. p. „Interesant este organismul uman: îţi este frig la 50 de grade de căldură. automatul. vesta antiglonţ. 1990. casca. ca măsură de securitate mai sigură: „Vesta antiglonţ o solicitam doar în cazuri extreme. Cruciada afghană. Avea vreo 50 kg şi trebuia să rezişti la 50 grade căldură” (Al. În cazuri excepţionale s-a aplicat echipament special. Echipament special era aplicat şi în cazul soldaţilor ce asigurau paza unităţilor militare: „Patrula circula zi şi noapte. purtam 300 de cartuşe. Echipamentul de camuflaj era nominalizat de către combatanţii sovietici în Afghanistan prin apelativul indigen afghanka1100 sau aferentul Ana Manole. Molodi. cu muniţii... Ishod. Ponomarev. p. vezi Ana Manole. decontaminare: „S-a întâmplat câteodată că ne-au îmbrăcat şi în ozonka. 1100 Vezi A.. p. erau adunate valize. op.M. 186.. plus încă două ploşti cu apă. Casian).

care la fel reprezenta un element de camuflare: „Ne-au dat pălării. Echipamentul de luptă al ofiţerilor era constituit din păşa. Аfghanskij dnevnik. p. 1106 A. de către combatanţii sovietici era neglijată din cauza aspectului fizic diferit. V. cit. reprezentanţii forţelor de securitate (KGB. Pentru a se evidenţia de adversari. 1107 V. p. Spre deosebire de militarii sovietici. p. Din motive de securitate. 1103 Aleksei Čikišev.)”1106. flanelă. Geaca de vară. 1105 V.n.G. iar de la mijlocul anilor 1980 s-au aplicat aşa-numitele experimentale. Se atenţiona şi asupra vestimentaţiei de galanterie. 12. Tkačenko . hăbcik1107..terenului – nisipos1101. aspect care nu eclipsa observaţiile diverselor servicii secrete occidentale1103. era desemnată prin noţiunile de habă.afghanwar. cit.. cu buzunare mai sus de genunchi. 96.spb.: „Erau cazuri când ne îmbrăcam cu hainele ţarandoylor. 1102 V.. care avea aceeaşi uniformă militară. 50. Întrebuinţarea vestimentaţiei populaţiei băştinaşe sau a armatei aliate.. ambele tabere fiind originare din regiunea orientală.. Noč‘ bez vystrela.. pentru a se distinge de armata afghană.G. la geci curelele elastice au fost înlocuite cu eghilet şi se purtau chipiuri cu viziere1105. în www. pentru a se deghiza. Samuilă).. formate din pantaloni de camuflaj. Dar îşi dădeau seama. 274 . a presupus măsuri speciale de ajustare cu echipament adecvat: „M-am îmbrăcat cu două jerseuri. Peste o anumită perioadă de timp luau culoarea nisipului” (Al. cu climă continentală excesivă (diferenţe mari de temperatură produse în timp scurt)... Vojna v Afghanistane. ei tot sunt deştepţi. Žigunov. pantaloni căptuşiţi. la fel fiind înarmate cu automate kalaşnikov. 136. Verstakov. – tunică din compoziţie de lână şi bumbac.. Suhodol‘skij.. Verstakov. de exemplu banderola albă a fost aplicată de batalionul musulman la sfârşitul lunii decembrie 1979. în scopuri militare.) ai URSS erau echipaţi cu haine civile. păr lung înseamnă că-s şouravi” (N. Merimskij.09.F.G. Maravarskaâ rota.A.. Afghanistan.. cizme de munţi. Ochievschii).. iar impermeabilul – mascator1102. pe parcursul nopţii.. 1104 A se vedea şi V. combatanţii sovietici aplicau uniforma armatei afghane aliate (Şt. La diverse operaţii militare. flu. Grigorev. Borovik. 375. ofiţerii nu purtau însemne militare. pregătită din compoziţie de bumbac.Slovo o Maravarskoj rote”). p. Vedeau că dacă nu aveai barbă. Eŝё raz.. p. de culoare verde-maro. ca să nu ne deosebească.ru (accesat în 29. p. (po knighe P. Afghanskij dnevnik. forţele de comando etc. la asedierea palatului lui Amin.2004). op. necunoaşterea obiceiurilor indigenilor etc. hăbăşka. Cârci)1104. op. pentru mascare. Factorul geoclimateric al Afghanistanului. 243. iar ca să-mi protejezi picioarele am luat şosete de la CDS (acronim ce semnifică compleu de securitate – n.. 1101 V. sovieticii utilizau diverse însemne.

nu puteam dormi. Bucureşti. p.. în vestimentaţia militară confortul fiziologic (sanogenetic) prevala în faţa celui optic (estetic): „Era foarte cald. Noi aveam o cisternă cu apă. 375. A. Aşa. mai dormeam ceva” (Al. în http://artofwar. p. Casian). chiar uzată.. Medvejonoc). valetudinare la condiţiile geoclimaterice etc. Astfel. Astfel. se practica duşul direct cu haine: „Nu-mi vine a crede că se poate acomoda cineva la peste 50 de grade căldură.2004). o haină obişnuită.). Spre exemplu. Verstakov. creşterea temperaturii corporale de la 36. ne udam. „Săream în apă şi după aceea. Cu alte cuvinte. se considera că o astfel de ţinută sfidează pietatea populaţiei băştinaşe. de primenire vestimentară.5°C. O parte din uniformele militare imprimau funcţii simbolice – „semne ale puterii. Până se mai usca lenjeria. vetuste. 1110 François Marie Grau. era considerată mai comodă la nivel psihologic decât un echipament militar perfect. 1109 1108 275 .B. deficitare. fiind considerate caracteristice doar unităţilor specializate. La nivel prezumtiv. o modalitate de a se rupe din tiparul contextului tensionat. În condiţiile în care militarii sovietici foloseau haine sumare în locuri publice.html (accesat în 28. hainele se uscau” (N. Ziua.Uniforma şi echipamentul armatei sovietice din Afghanistan. Cu excepţia situaţiilor în care era aplicată îmbrăcămintea specială. O pol‘ze vodki. adidaşi şi geci”1108. considerăm conduita militarilor apropiată celei din viaţa civilă ca un rapel. renumitele tricouri vărgate – tel‘nyashki. îmbrăcaţi. apropiat celui din viaţa civilă: „La operaţii militare ofiţerii şi chiar soldaţii se îmbrăcau fiecare în felul său. Din cauza căldurii. în limitele posibilităţilor. umblam în halat găurit” (N. fapt reflectat prntr-o imagine obstrucţionistă a armatei sovietice în Afghanistan1109. 2002.G. doar slipul. erau V. Meridiane. din cauza diverselor incomodităţi (grele. peste 15 minute. pentru operaţii militare. era aplicat stilul civil. reprezentau dificultăţi majore în ţinuta combatanţilor. Alteori. Amelicichin). combatanţii recurgeau la haine comode pentru a face faţă caniculei. la 40-60 grade. Este cunoscut faptul că disconfortul cauzat de îmbrăcăminte are impact negativ asupra psihicului uman. Istoria costumului.04. spre exemplu. sau mai concret în hainele menţinute din Uniune sau cumpărate în Afghanistan pentru afoni şi cekuri: în treninguri. şi peste o oră eram deja uscaţi.ru/g/greshnow_a_b/text_0080. Grešnov. apropiat celui din mediul paşnic... 7. Drept formă alternativă la ţinuta de campanie. la 39°C determină psihicul uman ca în 45% din decizii să ia hotărâri eronate. militarii deseori preferau stilul de vestimentaţie comod. ale autorităţii”1110. din cauza caniculei. Аfghanskij dnevnik..

utilizată în sezonul cald. erau inadmisibili caniculei1115. Pentru combatanţii sovietici. să-i trimită adidaşi” (S. p. iar kirzacii.. Eŝё raz... În lipsa îmbrăcămintei şi încălţămintei se utilizau produse second hand reparate. cit. p.. O altă problemă a constituit-o insuficienţa încălţămintei de schimb: „Noi aveam doar. Borovik.. 14. Din cauza dificultăţilor în aprovizionarea cu încălţăminte nu se respectau formalităţile acestui echipament: „A lăsat dracului bocancii şi a scris acasă. 220. 1113 Ibidem. Afghanistan. p. uniforma şi echipamentul militar) a armatei sovietice în Afghanistan a evoluat conform dinamicii războiului. utilizaţi de forţele speciale ale armatei sovietice.. De menţionat faptul că purtarea tel‘nyashkii-lor era interzisă netitularilor şi în perioada postarmată: „Când am venit acasă se aninau de noi.. iar în alte regimente erau considerate haine factice.. 56. Eŝё raz. p. Nu aveau pijamale.. cu toate elementele incluse noului stil de viaţă.. Golub). în unul se colectau hainele civile. la părinţi. 1115 Svetlana Aleksievič. Casca de protecţie. 1988. op. op. p. suscitau tensiuni şi formalizări între militari1111. se distribuia echipament second hand – tricouri din anul 1945. Borovik.”1112. Pijamalele au apărut mai târziu. 1114 A.. 1116 Afghanistan bolit v moej duše. Moskva... p. de ce ne îmbrăcăm în tel‘nyashkă şi s-a început o bătaie” (V. nu rezistau intemperiilor şi reliefului muntos din Afghanistan1114. 77. hrană. La începutul anilor 1980. în privinţa asigurării cu mijloace de intendenţă: „Primii răniţi pe care i-am văzut erau în lenjerie intimă şi cizme. situaţia din spitale era destul de dificilă. aşa-numitele kimri (pantofi sport fabricaţi în oraşul Kimri). Afghanistan. Şi cearşaful. 149.. 149.. microuniversul din cazarmă.. Asigurarea logistică (cazare. preluaţi din fondurile de rezervă ale Ministerului Apărării URSS. p. Olejnik. iar în altele. 1111 1112 A. Talpă).întrebuinţate de forţele speciale. antitetică mediului parvenit. botine”1113. cit. Şi papucii de cameră la fel.M. Pamâtnik v Kabule.G. kirzaci (cizme). marcând dificultăţi majore în serviciul de intendenţă.. 1117 A. Un aspect dificil de soluţionat l-a constituit asigurarea cu încălţăminte. a constituit o ruptură promptă. Svetlana Aleksievič. Spre exemplu.G. era considerată un dispozitiv inadmisibil stării de bine1117. 49. Molodaâ Gvardiâ.. câte o pereche de bocanci”1116. 276 . iar unele articole constituiau fabricaţii din perioada celui de al Doilea Război Mondial: „Erau amplasate două corturi.

cu intense implicaţii emoţionale ce eclipsau deseori datele calendaristice. hiperprosexia acestui fapt. 40 cm. Superiorul militar sau ded-ul putea interveni cu diverse dispoziţii. Caseta nr. inexistenţa sau fuga1120 timpului liber în conflictele militare.. 1997. Trebuia să ne pregătim de A În linii generale. în http: //www. 104 săptămâni. în notiţele efectuate de Eduard Boboc în armată.2. dar cu chiu cu vai găsim timp liber pentru odihnă şi scrisori”1123.htm (accesat în 24.3. la I.1. Notiţe din armată. timp şi cauzalitate la poporul român.kherson. Aspecte generale ctivitatea participanţilor la războiul sovieto-afghan a fost combinată atât cu situaţii extreme (panică. rezidă în situaţiile tensionate care generează obsesia nesiguranţei1121. formalităţi de protocol). Viaţa cazonă cu preluarea consemnelor. 24 de luni.A. op. 730 de zile. 1121 B. Situaţia respectivă ţinea însă şi de contextul războiului. Timpul liber. conjugată în perimetrul conflictului militar. că noi singuri deja ne programam. 884 m. p. Kolodzin. 9. chiar până la secunde. 1122 Interviu cu Valentin Varta. 1123 Corespondenţa familiei Oncean. durata stagiului militar era menţionată în felul următor: . p. Timpul liber IV. a constituit o necesitate psihofiziologică. marcând o existenţă acronică. între băieţi. 1118 277 .05. obligaţii şi în orele de repaus ale soldatului. Kak žit‘ posle psihičeskoj travmy.3. după caz. iar odată cu acestea şi momentele de răgaz: „În timpul liber.IV. Medvejonoc simbolistica timpului era efectuată prin inscripţionarea 730 de zile şi prezentarea a două cizme militare. 1120 Vezi expresia din corespondenţa locotenentului Viktor Losev. şi întrebam: măi. lupte militare.2004). azi ce zi este? Noi aşa de încordaţi eram şi era fixată sistema aceasta în cap. (Scrisori din Afghanistan. 130. stres). timpul în armata sovietică era calculat de militari în mod minuţios. Humanitas. Andronov.2 ani. T. Timpul liber nu reprezenta un regim bine programat. s-a intercalat nemijlocit şi cu spaţiul intim al combatanţilor. ca fenomen simţit interior 1119.” Arhiva personală a lui Eduard Boboc. iar. disciplină militară (instrucţie. În carneţelul cu însemnări din Afghanistan al lui N. p. Astfel. cit. Acele ceasului (care indică secundele) ar parcurge o distanţă de 24 km.madap. „Timp liber aproape că nu-i. 14. „Noi şedeam aşa. 1119 Ernest Bernea.. de respiro – timpul liber1118. Spaţiu. o evadare din cotidian. Oprea). Gajdar. o formă de refugiu din contextul violent al flagelului militar.2.. 1 051 200 de minute. Potrivit psihologilor. „Orice minut liber îl consacram tehnicii şi armamentului”1122. 63 072 000 de secunde în papuci (adică la serviciu militar – n. ua/afghanwar/kolodzin. octombrie 1981). Kabul. Cadrul conflictual a consacrat o intensă activitate defensivă. trebuia să stai cu ochii în patru” (A. 86. era chiar exclus din viaţa cotidiană. cât şi cu un segment de timp mai relaxant.. fapt jalonat şi prin imperceptibilitatea temporală. Bucureşti.n.). 17 520 de ore. Arhiva personală Eduard Boboc.

. Sfeclă). cit.. „Timp liber nu aveam... 2. Chiar şi atunci când dormeam – şi ofiţerii şi soldaţii –. Oca)... Usatâi). 3. Doroşenco). Nouă ne spunea că trebuie să fie armamentul 100%” (V. de altfel. 125. aspect evidenţiat de mai mulţi intervievaţi: „Dar mai era timpul acela liber?” (V. G. „Nu prea ne lăsau să ne odihnim” (Al. „Nu era timp liber. nu 1124 1125 Vadim Dudakov. Amintirile rămân.) le observa”1125. „Nici un fel de zi liberă” (I. 1128 http://veteran. eram încleştaţi de automate”1127. „Timp liber mai nu aveam” (I. „Era timp liber? La noi nu era timp liber” (I. iar dacă erau marcate. 1130 P. 1127 Arkadij Malyš. Bologan. p.. op. Timp liber era cam puţin” (V.10. echivalentul menţinerii: „Dragă fiule. Combatanţii deseori nu au sesizat recursiile şi siestele.operaţii la nivel necesar” (I. Slănină). p. combatanţii au subscris modului de viaţă aceste principii majore de securitate: „Dacă dormeai două ore şi atunci cu automatul lipit de tine”1129. 2. „Când aveam timp liber. Pe parcursul a doi ani fie că am luptat. Oleinic).ru/iom_2. „Actualmente. „Nu ne odihneam zile şi nopţi la rând”1130.n. 1131 Ana Manole. deşi nu prea aveam când (s. Oprea). Soldaţi români. Acasă. iar pe al doilea plan – mâncarea. Ilciuk). 1126 Ana Manole. În una dintre scrisori. „Timp liber nu era” (V. „Timp liber nu am avut niciodată” (P.. Acolo niciodată nu aveai cum să şezi. Ajder). un părinte îşi povăţuia fiul care lupta în Afghanistan ca să-şi modeleze două forme (principii) de habitudini – credo major era recondiţionarea armamentului (echivalentul siguranţei) şi apoi regulă subsidiară. Pericolul evident al războiului. Bătrânac. Ochievschii).. fie că eram în aşteptarea incursiunilor. 52..).. Cruciada afghană. 278 . derizorii şi nu se raportau la viaţa personală. „În orice clipă puteam fi atacaţi”1126. cu influenţă considerabilă asupra repartizării temporale. „Tensiunea persista deoarece nu cunoşteai cât timp te vei odihni”1124. să te bronzezi.... Cruciada afghană.n... Râbak). p. De aici şi percepţia „invizibilităţii” timpului liber.. cit. De altfel. „Timp liber nu prea era” (A. p. apoi asigură-te cu apă şi numai după aceea gândeşte-te la hrană”1128. mi se pare şi acum că pe parcursul celor doi ani de stagiu militar eram inclus doar în lupte. op..2002). 88.. p. mergeam la operaţii” (Al. au fost considerate efemere.. Cojocari). era sesizat.. „Deşi a trecut ceva timp. „Pe primul plan era armamentul.. 1129 Alexandru Vakulovski. „Am avut de întâmpinat numeroase greutăţi. Florea).. „Sunt mereu ocupat”1131. practic. chiar nu căutam de noi” (A. „Timp liber cam puţin aveai” (P. mai întâi ai grijă ca să cureţi arma (s. p. şi de către părinţii combatanţilor. Oca). (Interviu cu Valeriu Morari). cea a subzistenţei –.r52.phtml (accesat în 27.

Vătavu). Pe lângă aceste trepte temporale. În contextul în care s-a constituit. le dezinfectam. dar atunci când aveam spălam hainele” (V. În cele ce urmează. Aşadar. hobby.1984). „Nu prea aveam timp liber. „Acolo umblam murdari. Cojocari). Cucu).3. varia. împreună cu camarazii. Kabul. constituia una dintre priorităţile orelor libere: „În timpul liber ne spălam. a mort” (Olga Căpăţină). fapt ce marca conexiunea momentelor de repaus cu o doză de animaţie. În anumite situaţii igiena personală reprezenta simbolul deconexiunii de o imagine sinistră: „Când am coborât în Şandand. prezentăm o sumară trecere în revistă a diverselor forme de petrecere a timpului liber. În astfel de ocupaţii era implicat un individ sau mai mulţi. miroseam a mormânt. Coordonatele temporale acordate igienei. iar în situaţiile speciale erau marginalizate: – „Baie făceam pe unde apucam” (V. „În timpul liber spălam hainele. Florea). superiorii militari.2. Domenco). timpul liber era repartizat neuniform şi cuprindea o serie de activităţi. corespondenţa etc. Stan). noi puţin şedeam” (Gh. sport etc. (Scrisori din Afghanistan. mai era însă şi un timp complementar ce includea diverse activităţi: lectura. rar ne băiam” (V. Acolo era foarte cald. 22.02. am îmbrăcat alte haine. condiţii majore acordate voluptăţii. În această categorie se includeau: igiena corporală. am aruncat toate hainele. IV. Coseam nasturii căzuţi. Dar aşa timp liber pentru câteva ore sau zile. În Afghanistan era arhicunoscută sintagmaadagiu – „Baia şi scrisoarea sunt cele mai plăcute lucruri” –. una alta. Chiar şi atunci când erau în criză de timp. vestimentaţiei personale ţineau de contextul activităţii combatanţilor. mai ne spălam. pentru a finaliza gestiunea unităţii militare (pentru ofiţeri). Igiena şi îngrijirea vestimentaţiei giena personală şi îngrijirea hainelor. 279 . nu aveai apă unde să te speli. necesitate fizică majoră. la noi nu era” (N. În I 1132 Corespondenţa familiei Zapisocinâi. mai scriam scrisori. parte componentă a vieţii cotidiene. aprovizionarea se realiza cu maşina” (I. timpul liber s-a scindat în două dimensiuni: timp liber individualizat (privat) şi altul extins la nivel interuman – comun. a arsenalului militar etc. Chestiunile ce aparţineau în exclusivitate individului instituiau un segment de timp privat necesar. „În timpul liber făceam baie. Timpul liber derulat în unitatea militară. ne coseam hainele” (P. ne bărbieream. Călcam hainele.am timp liber”1132. Amelicichin). Alteori era necesar un program prelungit. îngrijirea vestimentaţiei. Timpul liber individual era cel mai apreciat de către combatanţi. militarii sovietici nu excludeau din vizorul lor intimitatea: „Timp liber cam rar aveam noi. se includea în limitele vieţii publice: distracţii. am făcut baie.2.

. Kunduz. Aveam cisterne mari. erau fântâni arteziene ce pompau bine. am mai contribuit şi noi.ru/oksv/vet/art. era şi Ilie Lupan.narod. Am improvizat noi o baie din stuf. Stan). soldaţii aveau baie de câmp. vara mai ales. din această cauză se foloseau diverse improvizaţii: „Baie. în Alexandru Vakulovski. Scrisoare de la Sergiu Bejenaru către Mihai Vakulovski. Novac). însă am avut noroc de soare”1134. de două ori pe săptămână.2002). apa o încălzeai la soare” (A. „Baie era. „De multe ori era lipsă de apă. puteai rămâne fără păr”1136. râuri” (Radu B.n. „Nu puteai menţine curăţenia. Olaru)...acelaşi perimetru. Era baie pentru ofiţeri . profilând o existenţă sordidă.1988. Apa. „Ne băiam cu apă rece” (P. Dubenco). p.09.). „O dată în zece zile te duceau la baie” (Radu B. însă se află în exterior”1137. din cauza necesităţilor elementare s-au constituit diverse remedieri pentru igienă: „Deodată când m-am dus.. 60 de grade de căldură. 1135 Scrisori din Afghanistan.. „Era un cort unde ne băiam. nici haine de schimb”1133. s-a inclus în limitele asigurării bazei igienicosanitare.).1983). spălăm maşinile de colb”1135. op. Pentru combatanţii sovietici în Afghanistan timpul privat. Albiturile le spălam singuri” (V. băi. iarna mai puţin” (A. 20.. acordat igienei corporale şi vestimentaţiei. Apa era adusă” (P. „Era baie. Pe parcursul conflictului militar. Un factor esenţial în întreţinerea igienei corporale a reprezentat-o şi calitatea apei. era foarte rece..1984). 7. 13. atunci când erau posibilităţi. desigur.. (Scrisori din Afghanistan. cit. 16.. În scopul asigurării igienei personale se foloseau râurile din munţi: „Odată ne-am improvizat baie într-un râu de munte. Soldaţi români. Se făcea baie mai mult la chiuvetă” (V. „Noi am făcut duşuri.10.06. căci nu era nici apă de spălat. „Avem o baie minunată cu bazin şi alte comodităţi. 1136 http://afganpress. Corespondenţa familiei Zapisocinâi. Buzic). 1134 1133 280 . Vrabie). bazine special amenajate. în multe unităţi militare nu au fost create condiţii speciale pentru igiena personală. marţea şi sâmbăta” (Al. În faza iniţială a războiului (în mod special la începutul anilor 1980).. deşi trăiam în cort. „Era foarte bună baie. Aveam o cisternă de trei tone de apă” (V.10. Tomiţa).) şi ne scăldăm. Cojocar). pe bază de motorină.. ne ducem la orâc (arâc – n. Era lipsă acută de apă. Nu era baie. ca la ţară. Kabul. când şi cum. „Era greu cu spălatul. scândură. Ceban). Deseori combatanţii foloseau arâcurile (sistem de canalizare) pentru a face baie: „Noi aicea tot ne scăldăm. 1137 Corespondenţa familiei Pirogov. orele de igienă erau programate la aşa-numitele pomyvka: „În toată sâmbăta făceam baie cu aburi” (V. (Scrisori din Afghanistan. Kandahar. specificului condiţiilor climaterice etc. care a fost considerată sangvinară: „După ce te spălai pe cap cu apă afghană. Pe urmă aveam condiţii de baie normale.htm (accesat în 27.

ca să nu ne mănânce păduchii” (Şt. „Dacă era tifos înseamnă că erau păduchi” (S. Medvejonoc). Totul depindea de condiţiile climaterice şi resursele materiale”1138. Spălam şi salopeta în benzină. 281 . „La noi era baie cu aburi în divizie. apă era fierbinte” (I. „În unele unităţi funcţionau chiar saune şi bazine. „Când ne umpleam de păduchi fierbeam hainele în apă pură” (N. Ardeam 2 tone de motorină.. Jomicu). Samuilă). Au venit cu deratizarea şi au făcut dezinfecţie. Oleinic). băgam în benzină. „Păduchii. „Condiţiile igienice noi le-am făcut. Josan). şedeau câte un ceas de vreme. „Păduchi împreună creşteam (cu ofiţerii – n. „Spălam hainele cu benzină. totul.). nu aveam unde să ne băim.03. Ilciuk). aduceam apa de la un izvor departe de noi. Gobjilă).. restul apă pe două pietre. Ghizatulin). ectoparaziţii (în mod special.). înţelegi ce înseamnă? Benzina doar mănâncă tot. Florea).. le prelucram. Beşleagă). le uscam.2006). Ceban).shtml (accesat în 31. Panaite). au turnat acolo apă şi stăteau acolo. noi trăiam aparte. Hainele erau arse de benzină” (Al. ne popal – radujsâ. Potapov. Pediculosus capitis) făceau deseori ravagii în unităţile militare. Cazacu).. era baie. acolo umblam în lenjerie intimă. „Aveam baie în unitatea noastră.. „Era special baie rusească. „Era păduchi tare mulţi la 1138 Û. ca să nu ne mănânce păduchii (. am făcut şi una cu aburi” (V. M-am băit în baia ceea şi apoi am venit acasă” (Al. o încălzeam pe loc şi ne spălam aşa” (P. În benzină. „În ultimul timp nici nu dădeam lenjeria la schimb. „Ne-am făcut noi singuri o baie. Aici veneau şi cei din unităţile vecine pe care-i umpluseră păduchii” (V. Doamne fereşte!!! Luam şi ne dezbrăcam şi le fierbeam” (V. vezi http://www. luam tot. O dată. Ne temeam să nu ne împlem de păduchi.n.. cu maşina” (I. apa era mai scumpă. Băieţii au făcut piscină” (V. Sfeclă). Singuri ni le spălam. în Soldaty Afghanistana. „Ofiţerii au făcut nişte gropi cimentate. ne mâncau păduchii. măşcaţi. Eu cât am fost în Afghanistan doar o dată m-am băit. atunci. vâram în benzină. „Aveam grijă de haine. Popal v VDD gordis‘. În pofida sistemului igienic. m-am băit. păducheraie. nu puteam scăpa acolo” (I.. abia am scăpat de ei. să ne spălăm pentru că avem păduchi. „Baie era. şedeau câte un ceas de vreme. numai le scoteam afară şi nici 5 minute nu treceau că erau deja uscate” (A..saună” (Gh. Minciuc).. mai mult noi ne străduiam să atragem. „Am făcut uşi.info/biblio/prose_af/index. Până trece un ceas-două” (A.. Vrabie). Aveam cisternă cu apă” (Vl. dar făceam. ferestre la o baie acolo.) „Spălam şi hainele de lucru în benzină. Da’ aşa în toată sâmbăta noi fierbeam hainele şi plăpumile cu insecticid. „Erau şi păduchi acolo” (V.rsva. Benzina doar mănâncă tot” (A. „Acolo erau nişte păduchi mari. Noi aveam părul scurt” (Al. Popa). Ochievschii). Botnari). de aici şi necesitatea unor măsuri pentru dezinfectare: „Noi le ziceam mandavoşky. S.

lingvistică: „Am primit scrisoarea Voastră şi Vă mulţumesc foarte mult. În război. p. de aceea în unele scrisori combatanţii solicitau ca în plicuri să fie anexate şi lame1139. apoi aş fi cel mai fericit T 1139 1140 Corespondenţa familiei Alfёrov.1980). Deficitul de lame de bărbierit era acoperit cu sprijin de acasă.3.. corespondenţa cu apropiaţii constituie pentru militari acel echilibru care îi scoate din marasmul moral şi le fortifică aspiraţiile de vieţuire1140.1984). Spălam hainele cu benzină. totuşi. 11. Bologan. impresiile. 263. În una din scrisorile expediate din Afghanistan de către locotenentul-major Abdulin Rustam (1960–1985) rudelor acestuia se reliefa importanţa corespondenţei ca element spiritual. ca nicăieri. „Să vă spun sincer. Pul-i-Khumri.03. 1142 Corespondenţa familiei Pirogov. drept motto. emoţiile combatanţilor erau expuse în corespondenţă – veriga de legătură sacrosanctă dintre mediul străin şi casă.. tare mi-i dor de casă”1142. de părinţi. (Scrisori din Afghanistan. Acasă. Când cineva din echipajul nostru primeşte o scrisoare.1985). „Tare mi-i dor de Moldova. 282 . op. „Ca şi în cazul tuturor soldaţilor. moralul avea de suferit când scrisorile de acasă şi de la cei dragi nu soseau decât cu mare întârziere”1143. atât de mult.. era enunţat şi în misiva altui combatant: „Mamă. dorul de casă. aici. Corespondenţa răirile interioare.03. 1143 Oleg Sarin.1981). 1141 G. 18.06. Prioritar şi indispensabil traiului. 1145 Corespondenţa familiei Purice.04. A se vedea în acest sens relatarea Galina Josan. (Scrisori din Afghanistan. Acelaşi laitmotiv. Dar numai pentru vreo două-trei zile dispăreau” (Gr. familie. Hayraton. să-mi uşureze oleacă sufletul” (31. 23. ne bucurăm împreună”1145. Lev Dvoretski.2. încât simt nevoia de a scrie în limba mamei. ostile. Tulbur). timpul privat acordat igienei corporale şi vestimentaţiei a fost condiţionat de o serie de factori (situaţia beligerantă. mediul geografic etc.1980). scrie-mi măcar o scrisoare. 2. (Scrisori din Aghanistan. În perimetrul unei civilizaţii intruse.08. am s-o păstrez toată viaţa” (15. dorul de căminul familial constituia un obstacol greu de suportat: „Cel mai greu de suportat e.08. dar şi cu valoare documentară. scrisorile bucură şi te calmează.1987). Ca să fiu sincer. 1144 Corespondenţa familiei Botnari. (Scrisori din Afghanistan. „Am atâţia fraţi şi dacă mi-ar scrie fiecare câte o scrisoare. 13. de regulă. cit.. sintagma: „Sincere salutări fierbinţi şi cu mult dor din Afghanistan”1144.) ce au implicat dificultăţi în menţinerea condiţiei fizice a combatanţilor. IV.3.ei. aşa-i clima. p. al afecţiunii. Epistolele relevau. de fraţi şi de surori”1141.

1151 Ibidem. Ofiţerii încurajau combatanţii să scrie într-o formă pozitivistă şi să evite anumite subiecte invocând şi argumente sensibile: „Trebuia să scriem că totul e bine. Soldaţi români. Luam o scrisoare şi o mai citeam o dată cu glas tare. le păstram şi le reciteam”1147. ele ne însufleţeau şi ne inspirau încredere pentru a reveni acasă. Sfeclă). Deseori doar imaginea plicului.. ne toarnă noi puteri”1146. Era cenzură” (V. semnat de apropiaţi..” Ibidem. parcă eram om nebun. cureaua strânsă. 1147 1146 283 . Soldaţii care perturbau formularea şablon a scrisorilor erau apostrofaţi: „Un moldovean din Floreşti a scris că a murit tot regimentul. „Ne încurajau şi ne spuneau ca să nu distrugem părinţii. Când n-aveam ce face – cum nu aveam ce face? – mi-era dor de casă. Scrisorile erau pentru noi ceva important. vorbeam singur. să nu vadă nimic. de aceea superiorii militari erau atenţi la corespondenţă..„afghan”. pp. „În orice caz. (Interviu cu Mihai Malancea). Combatanţii erau atenţi la ceea ce expuneau pe foaie.. descriu mai extins calvarul războiului. „Nu permiteau să vorbeşti de frică sau că ai păţit ceva”1150. 1152 Ibidem. „Nu aveam voie să dăm informaţii. 1149 Alexandru Vakulovski.. era pentru noi un reper moral de maximă importanţă”1148.). 1150 Ibidem. Şi eu am scris multe. (Interviu cu Veaceslav Bojoncă). să le spunem altceva”1152. la antrenamente. neidentificate de cenzură. Misivele conţineau un sprijin moral pentru combatanţi. Minciuc). 1153 Ibidem.. Soldaţii Corespondenţa lui Alexei Murzacu. lectura atentă permite intuirea indirectă a situaţiei în care figurau autorii misivelor. normal”1149. 1148 Pavel Creangă. (Interviu cu Ivan Spătari). ştiau că textul putea fi verificat de către cenzura militară. Au venit şi l-au luat şi nu l-am mai văzut”1153. Scrisorile simbolizau un mesager direct al familiei. 84... iar deasupra împuşcau. Unele scrisori. Alexandru Vakulovski.. pe noi ne-au informat ca să scriem cu atenţie scrisorile” (A.. scrisorile.  hoču. ne tămăduiesc..n. toată slujba. Căci ele. 121-125.Unde erau arme nu ni s-a dat voie să ne filmăm” (Al. Nu ne dau voie să scriem nimic rău”1151. Soldaţi români.Fotografii trebuia de făcut doar după regulament: cu nasturii încheiaţi. Cruciada afghană. Pe tehnică nu ne permitea să ne fotografiem... (Interviu cu Mihai Malancea): . Specificăm faptul că şi pozele erau restricţionate: . „Pe parcursul a doi ani de serviciu militar în Afghanistan am primit cca 250 de scrisori. Eu scriam acasă că totul este bine. în Ana Manole. Nu aruncam scrisorile. că a rămas doar el şi comandirul companiei şi le-a dat Krasnaâ zvezda (ordin – n. Totodată.. al casei: „Scrisori am primit de-acasă opt. (Interviu cu Stepan Gaidău). (Interviu cu Victor Pricop). p.. .trebuia să te fotografiezi fără tehnică. dacă eram un moldovean şi nu vorbeam cu nimeni româneşte. Novac). (Interviu cu Feodor Morari). „Scriam tot timpul că îs la poligon.” Ibidem. (Interviu cu Mihai Malancea).

se aude. Dar părinţii au înţeles.. Lungu). de obicei – cuvintele astea. se vorbeşte. Sfeclă). culegem struguri şi banane” (Vl. M-a pus un ofiţer să scriu acasă faţă de dânsul. normal. chiar am avut probleme. ne hrăneşte. Slujesc în Mongolia. „În prima jumătate de an ne forţau să scriem acasă. Era pus om special care să-i pună pe soldaţi să scrie acasă. Cât mai des. Nu numai că nu ne permiteau să scriem altceva. (Interviu cu Ivan Spătari). Gobjilă). p. Nu te nelinişti. Ibidem..A. Mă aflu în Mongolia. Gobjilă).. 1159 Alexandru Vakulovski. sunt sănătos. bine. Ceban). „Cine nu scria scrisori acasă era scos ca la şcoală în faţa careului şi ocărât”1154. nimic în detalii.. ca să afle părinţii că suntem vii şi sănătoşi” (Al. scria părinţilor: „Serviciul decurge normal.care se eschivau să scrie erau mustraţi: „Era zi specială când se permitea să scrii scrisori” (Vl. Dumitru Grosu (1966–1984). apoi ne certa. „În inimă îi scris. Deoarece scrisorile combatanţilor erau în vizorul cenzurii militare. Sănătos. cu băieţii şi comandanţii mă împac binişor”1157. p. Gajdar. soldaţii se eschivau să relateze despre veracitatea conflictului militar. Dacă nu trimiteai. p. Scria: Treburile merg bine. după adresă. mamă”1158.. cit. Sunt viu. care au fost în Afghanistan”1159. 284 . îs în Mongolia. Pentru a exclude impacientările rudelor. nu-s bolnav”1156. înainte de a trimite o scrisoare acasă. (Interviu cu Anatolie Deleu). „La noi... aici e bine.. Trebuia să scriem. 1156 I. „Eu am spus că-s în Mongolia: Mamă. 86. Nu vă 1154 1155 Ibidem. dar tu? Nu vroiam să-şi facă griji” (A. (Interviu cu Veaceslav Bojoncă). 2. de la vecini.. „La mine totul este în ordine. se expunea subiectul unui serviciu ordinar. Am primit mustrare că nu scriu acasă.. Buzic). „În privinţa scrisorilor. 1158 Ana Manole. căzut în Afghanistan. „La mine totul este bine.. Andronov. Ca să nu sufere părinţii” (I. nu scriai în timpul liber. sănătos. 1157 I. op. dar acasă nu scrii. Adrian. combatanţii se eschivau să informeze chiar şi în privinţa locului stagiului militar. armata merge normal. Flori pentru Dumitru. T. Cruciada afghană. Oca). Acasă eu nu am trimis o grămadă de timp. Soldaţi români.” (A. „Eu am scris întotdeauna că-i totul normal.. De acasă au trimis scrisoare la comisariat. în conţinutul acestora se cuprindeau formulări universale.. te duceai la politruk şi te însemna că ai trimis-o.. ”1155. Mama ostaşului Oleg Colodzeav (1966–1987) afirma: „Oleg a ascuns adevărul că slujeşte în Afghanistan.. Chiar am venit acasă şi mama zice: Cum toţi vorbesc. 3. dar nici nu aş fi putut să scriu: mamă mă împuşcă şi. „Scriam că totul este bine. „Eu o jumătate de an nu am scris. M-au impus să scriu” (V.. tot e bine.

eu te rog de scrisoarea pe care ţi-am trimis-o mai înainte să nu ştie nimeni. dificultăţile cu care se confruntau participanţii sovietici la războiul din Afghanistan.1983).06.)”1164. „M-am săturat de aşteptat scrisorile de acasă şi tot degeaba. „Odată ai mei nu au primit scrisoare” (V.n.)”1165. Vladimir Pirogov (1957–1984). pp. p. expuneau. ce ţi-am scris. Eu nu doresc la nimeni să pice pe aşa pământ cu slujba (s. ai plăcerea ca să aştepţi un soldat din Afghanistan? (s. (Scrisori din Afghanistan.. dar fără niciun răspuns” (11. (Scrisori din Afghanistan. doar pentru anumite persoane. Multe scrisori nu ajungeau la destinaţie. 65. n-am dorit să se îngrijoreze” (A. (Scrisori din Afghanistan. specifica: „De patru luni de zile aştept scrisori de acasă.10. (Scrisori din Afghanistan. în una din scrisori avea să specifice: „P.S. „Scrisori scriam. 1162 Ana Manole. 120-121. În una din misivele din Afghanistan. Oprea). Unele epistole. Cruciada afghană. Pe unde rătăcesc oare? În acest răstimp am expediat la baştină 6 răvaşe. că nu-i nimic. Alexei Murzam.1980)1162. mai ales să nu afle părinţii. Za menâ rebâta otdadut dolgi. erau excluse din circuit. atât aici. Vrabie – n. deoarece se vorbeşte că nu toate scrisorile ajung. Pul-i-Khumri. 1164 Corespondenţa familiei Vrabie. probabil. combatant din Căinari. 18.. şablonate erau prezente şi în cazul corespondenţei camarazilor în Afghanistan: „Mai întâi de toate vreau să-ţi comunic că noi toţi suntem vii şi sănătoşi. Kunduz. a ştiut doar sora. 1161 1160 285 . iar în momentele unor exalări emoţionale avea să remarce: „Tania (prietena şi viitoarea lui soţie V.). în Gorizont. În scrisori confirmaţi că aţi primit răvaşele mele. 1988. Alteori în misive se releva sensibilitatea afectivă a combatanţilor şi individualizarea lor militară: „Tu vrei ca să mă aştepţi din armată.1980). corespondenţa din Afghanistan marca o joncţiune – a participantului la război (plasat în cadrul unei civilizaţii intruse) şi a emisarului Maâ Ionko. nu le primesc” (12. 2. 16. nedatată. Formulări tradiţionale. Eu le scriu cu totul altceva: că e bine. Corespondenţa familiei Popa. ceea ce-ţi doresc şi ţie din toată inima”1161. Daniţă).îngrijoraţi”1160.1987).05. altele. 1163 Corespondenţa familiei Pirogov. În linii generale. nr.n. august– noiembrie 1988)..n. 1165 Corespondenţa familiei Botnari. cât şi de aici”1163. Kabul. căzut în Afghanistan. care n-au trecut prin filtrul cenzurii. unele din condiţii obiective.. combatantul moldovean Valerie Vrabie sublinia decalajul dintre realitatea de pe teren şi cele expuse în corespondenţa cu părinţii.04. din cauza conţinutului. dar părinţii până la sfârşitul serviciului nici nu au ştiut că am fost în Afghanistan.. 8. dar numai eu ştiu ce-i aici şi băieţii care slujesc şi care au slujit.1983).06.

. în Alexandru Vakulovski. Soldaţi români. vizionarea filmelor. Scrisoarea din Kandahar. Rozenbaum l-am dus cu avionul meu. Ptiţa sceast‘â era cântecul nostru preferat” (Al.... „Un concert a fost cu Kobzon şi o formaţie de ţigani. Botnari). vreo două cântece. În anii 1980. Golubye Berety” (V. Dendiu).. Talpă. Conexiunea dintre artişti şi public (militarii sovietici) era întreţinută prin mesajul interpretărilor: se invoca dorul de casă. interpretări din repertoriul propriu. Roza Rymbaeva. datată cu 12. sau „Al. dorul de casă. în mod special cele din Moldova.1983). dar constituiau şi un sprijin moral pentru a face faţă atmosferei tensionate a războiului: „Chiar şi doi băieţi moldoveni au fost la concert.1988. Exploziile emoţionale erau înăbuşite prompt de evaluările pozitive. „De 9 mai (1983 – n. Veneau şi din Moldova. Pleşu). Scrisori de la Serghei Bejenaru către Mihai Vakulovski.) a venit în turneu Iosif Kobzon şi artişti de la „Moscova-Concert”. S-a bucurat de un succes deosebit. Cepraga (Nadejda Cepraga. mici chefuri etc. „A fost chiar şi din Moldova.narod.05. mai mulţi interpreţi sovietici au efectuat turnee artistice în Afghanistan (e de specificat faptul ca repertoriul artistic era strict selecţionat de o comisie din Moscova1167): „Erau şi concerte. „În ’86..htm (accesat în 27.ru/oksv/vet/art. tot artişti”1169. Aşa din casete aveam numai vreun cântec. Unul cânta din vioară. Referindu-se la turneul efectuat în Afghanistan din octombrie 1981. Rozenbaum” (V.n. (Interviu cu Victor Pricop). „A fost grupa Kaskada. Kabul. Soldaţi români. din Kabul în Kandahar. Distracţiile tmosfera din cantonamente. A. „Pe Al. corturi era descătuşată de radiocasetofoane1166. apoi a fost Lazariuc” (P. Trofeev). s-a detaşat. temporar. Atunci ce curaj? Ce inimă? Cântec moldovenesc. un ansamblu împreună cu unul rusesc. limbă etc. la 17 octombrie a fost Ala Pugaciova. Acolo aveam casetofoane. 286 . artistă a poporului – n. IV.4.) a fost acolo” (V..2002). Atâtea aplauze şi cuvinte bune am auzit. Ca şi într-un mesaj diplomatic. Minciuc). artistă a poporului din Republica Kazahstan. (Scrisori din Afghanistan.10. încât nu A 1166 Corespondenţa din Afghanistan. 1167 http://afganpress.04. 31. 1168 Corespondenţa familiei Zapisocinâi. Cânta Sofia Rotaru. Olaru). limbajul era selectat. fiind destinsă însă şi printr-o gamă variată de activităţi distractive: concerte. Şi casete mai aduceam. Diverse şlagăre invocau atât momente de nostalgie. Au cântat şi dansat moldoveneşte” (A. rememora: „Soldaţii şi ofiţerii reprezentau cel mai agreabil public. Ceban).n.3. din Bălţi. iar informaţia furnizată era marcată de o analiză riguroasă. Este a treia oară în ultimii ani când vine aici”1168.2.unei lumi de care. 1169 Alexandru Vakulovski. mi-a lăsat un autograf ” (S.

Filmele cu tentă propagandistică evocau în mod special tema celui de-al Doilea Război Mondial. care se putea finaliza şi cu insucces: „A venit o interpretă. nu era lumină şi nu puteau să pună toate instrumentele celea. considerent reflectat şi în structura concertului. Dar aceşti supermani pierdeau în fiecare lună câte 10–20 de camarazi”1171. A cântat ceva.md/jomir/ (accesat în 12. Acolo. 287 . Cu ce plăcere am împuşcat. Iar când se executa muzică a popoarelor din URSS. acolo un ceas de vreme. băieţi! Aplaudaţi. Amelicichin) sau erau restricţionate de superiori: „Eu numai o dată am nimerit la concert. de diverse naţionalităţi. Cum nu aveam lumină!? Motorul acela se strica şi noi mai ascultam cu opaiţul” (I. plasticienii moldoveni Mihai Jomir. Kabul 1172. Victor Hristov. 1172 http://arhiva.htm . nu erau eclipsate însă nici secvenţele cu arte marţiale sau caracter obscen (filme pornografice.2004). o aştepţi ca şi pe o persoană apropiată. Eudochia Zavtur au prezentat lucrări la expoziţia tinerilor plasticieni din RSS Moldovenească în capitala Afghanistanului. A apărut pe scenă şi a afirmat: Când am zburat către voi. Superstarul a sosit la supermani. 46. A fost Sofia Rotaru. A plecat.11. fapt important. A cântat.narod. băieţi! Nimeni nu a aplaudat. avea în repertoriu cântece sufleteşti. În anumite cazuri însă programul artiştilor era distanţat de cunoaşterea realităţilor severe ale războiului. cum duci dorul femeilor.pot să le redau. În cantonamente se proiectau filme documentare şi artistice. op. O altă dimensiune creativă au constituit-o expoziţiile artistice. iar la refren a solicitat sprijin: Aplauze. în anul 1983. În atmosfera tensionată a războiului au fost „şi cazuri în care concertele erau dublate şi de împuşcături” (N. se miza pe sprijinirea factorului moral al militarilor sovietici. p.ru/oksv/vet/art. 1170 1171 http://afganpress. Ghizatulin). şi mulţumeau pentru faptul că departe de Patrie au putut audia în limba lor”1170. spre exemplu). Sursele de aprovizionare cu filme erau atât ambasada Uniunii Sovietice în Afghanistan. Nouă nu prea ne da voie. iar concertul s-a soldat cu decepţie. Concertele erau axate pe dimensiuni propagandistice.. iar alături cu acestea erau şi producţii cinematografice artistice. cât şi dukanele. cit. cu activitate artistică” (Elena Mataseevici). încă poate” (T. Unele activităţi culturale ale combatanţilor se desfăşurau în perimetrul comunităţilor afghane: „Ne duceam cu concerte. Drăghinel). mi-au oferit să ţintesc din automat. după concerte se apropiau tineri.. Svetlana Aleksievič.art. O femeie foarte frumoasă. Contextul în care se desfăşurau reprezentările artistice nu era din cel mai fast: „Când a fost un concert de la Filarmonica din Moscova. Astfel.. Linişte.

Ne arătau filme bune. p. Erau casete fel de fel” (A. 11. ele repurtează în schimb ca şi conţinut.. în http://www. avea să-i scrie mamei sale: „Practic în fiecare zi privim filme. ili „kto uvidel gruppu – tot ne žilec”. „Interpretam doar cântece despre Afghanistan”1179. te făceau să nu bagi totul în cap”1178. Jomicu. op. Filme cu conţinut obscen erau livrate şi de la mujaheddini 1175.2003). sfârşitul anului 1984). deoarece ne-au ajutat să 1173 1174 Corespondenţa familiei Zapisocnâi. Pul-i-Khumri. Toate cântecele despre Afghanistan – asta-i realitate.. (Interviu cu Stepan Gaidău). Vl. Soldaţi români.hro. 1177 Corespondenţa familiei Alfёrov. proiectate pe scene alegorice. 1179 Interv‘û Sergeâ Romanova s râdovym zapasa vozdušno-desantnyh vojsk special‘nogo naznačeniâ Sergeem Dubko: „Nas gotovili k glubinnoj razvedke”.a. pe toate le-am văzut acolo (A. Dexterităţile muzicale au instituit aşa-numitul folclor militar afghan – o varietate de compoziţii genuine ale combatanţilor sovietici. Josan). Filmele. 1176 Alexandru Vakulovski. Corespondenţa familiei Purice. ne aduc aici filme bunicele. căzut în Afghanistan în anul 1985. Conform participanţilor la războiul din Afghanistan. erau „derulate de câteva ori”1177. cântecul tot îţi spune. 3. „Pentru noi aceste versuri modeste au fost şi rămân mai scumpe decât orice gen clasic. nu dădeau voie.. fiind marcate de o structură aerată şi cantabilă.05. Locotenentul Abdulin Rustam. care deşi nu reprezintă întotdeauna o valoare artistică. Gobjilă ş. Kogan. îmbogăţind informaţiile referitoare la război. (Interviu cu Victor Pricop). Cântecele ne relaxau. Au fost rulate filmele: Moscova nu crede lacrimilor.1981).. (Scrisori din Afghanistan. Trofeev). (Scrisori din Afghanistan. (Scrisori din Afghanistan. „Deja de trei ori au adus de la ambasadă filme cu secvenţe de karate”1173.. la afghani se închiriază filme”1174. Alteori combatanţii redau diverse şlagăre din URSS: „Interpretam cântece ruseşti – Kalina krasnaâ. asta a fost. Nu arătau de dragoste. Sfeclă)... moldoveneşti – Sanie cu zurgălăi ” (Tatiana Akimova). V.org/editions/karta/nrr24-25/dubko. primele care ieşise şi erau cele mai bune. 1175 A. 288 . ca formă. „Ne arătau filme patriotice. cu „un cearşaf în loc de ecran”1176.12. Novac. Deseori soldaţii executau din propriul repertoriu.1983). le fortifica speranţa de supravieţuire: „cântece tare frumoase despre Afghanistan.htm (accesat în 02. 1178 Alexandru Vakulovski. deoarece era o criză de noi produse cinematografice. Se mai scăpa şi câte un film pornografic care îl căpătam de la populaţia locală. folclorul militar afghan le reprezenta retrăirile.08.). cit. Kabul. Combatanţii au vizionat şi producţii cinematografice montate de Moldova-Film (A. Piraţii secolului XX ”. iar forma cea mai extinsă era interpretarea aleatorică la chitară (V.deoarece reflectau conţinutul secvenţelor: „Noi nu eram departe de ambasada Uniunii şi de acolo luam filme. nedatată. Soldaţi români. 07. emoţiile.

. Delectările din timpul războiului instituiau forme de nervozitate.supravieţuim şi să nu ne pierdem speranţa”1180. Problema psihologică a morţii. 84. O altă formă de creaţie care reflectă sentimentele interioare ale combatanţilor era reprezentată prin efectuarea diverselor notiţe în carneţele – memoria anilor de armată: „Desenam în carneţele: fete care plâng la gară. 1184 Scrisori din Afghanistan. râdeam şi plângeam”1186. (Interviu cu Anatolie Deleu). Medvejonoc). Unii psihologi atenţionau asupra faptului că „pe câmpul de luptă se râde mai mult decât în timpurile normale”1185... De sărbători nu dormea absolut nimeni.. 16.. Extras din revista de psihologie din Cluj-Sibiu. Scrisori de la Veaceslav Bojoncă către familie.. p. Soldaţi români. cit. „Ieri. „Fiecare soldat avea carneţel de cântece. p. manifestate până la hidos. Ne îmbrăţişam. 1183 V. care le petreceam după posibilităţi” (F. modest. cit. „Se mai întâmplau şi zile de naştere. adevărate „eliberări” din evenimentele macabre: „Am dat frâu liber sentimentelor. Radu B.. astfel unii dintre aceştia au recunoscut efectul pozitiv al audierilor muzicale în spitale – „de a te ridica în picioare”1183. Ogryzko.) mi-am făcut ziua mea. Samuilă. Anul Nou îl petreceam cu salve. 1182 Alexandru Vakulovski.). prin care se fortifica viaţa”1187.. de regulă.. 1187 Zevedei Barbu. atunci când contextul specific al războiului jalona un element de echilibru în viaţa cotidiană a acestora. Astfel. 1942. 1185 Zevedei Barbu. nu rareori combatanţii moldovenii înăbuşeau surescitările prin nararea diverselor bancuri (Şt. A fost interesant cu prietenii să stai la masă”1184.  hoču. Alteori. Salve frumoase” (Al. E ca şi cum ai deveni dependent de aceasta”1181. păsărele care cântă” (N. p. Pavel Creangă. p. chefurile erau pregătite. 9. Eu o ascult. Rar soldat care nu avea”1182. din motive de securitate. tort. 1181 1180 289 .n.. Am făcut pirojoace (plăcinte – n. p. Svetlana Aleksievič.10. constituiau o „tehnică a inconştientului. Soldaţi români.. op. în Alexandru Vakulovski. 4.). Pentru militari momentele de relaxare au fost instituite în baza posibilităţilor de organizare a timpului liber. op. Stan). Sărbătorile. s-a reliefat o gamă variată a emoţiilor. „Îmi este aproape de suflet toată muzica afghană.. adversarii considerându-le momente favorabile pentru ambuscade: „Duşmanii pândeau sărbătorile noastre.. 1186 Ştefan Matei. duminică 4 octombrie (1987 – n. Cântecele din folclorul militar afghan au reprezentat pentru participanţii la război şi metode de tratament. op. V. Talpă. (III)...n. 5. cit. Interpretarea unui jurnal de război. 9.1987. Minciucu). casa cu flori la geam. iar în dimensiune psihologică. cit. op.

Pregătirea fizică era necesară luptătorilor în condiţiile războiului.IV. Corespondenţa familiei Alfërov. „Ne ocupam cu sportul. dar luai lada de cartuşe şi care mai bine o ridica. care trebuie să fie bine pregătit sub aspect fizic. ci şi la întreceri sportive. p. de aceea se punea accent pe reconfortare: „Ne trezeam dimineaţa. Jomicu). ne-am bătut. După asta. curajos (a se ţine cont de specificul vârstei care impunea şi un aspect agreabil.. Nu neapărat făceam sport dimineaţa. Sportul entru unii soldaţi armata a echivalat cu simbolul temerităţii – omul puternic. Practicat în timpul liber. iar metamorfozarea sportului într-o formă ludică a marcat un element al distracţiei. relevându-se astfel forme extreme ale afecţiunii umane: „Erau kişlakuri ce aveau diverse orientări. pe când vom merge acasă să arătăm frumos. Popa).. care mai bine împuşcă şi care mai bine fuge. 305.. Mulţi îşi măreau muşchii ridicând haltere. beam sucuri Sisi ” (Gh. Beşleagă). Dacă la începutul anilor 1980 nu funcţiona „nicio bibliotecă”1189. I. ci şi în timpul liber. acesta a fost războiul” (V. mulţi tineri aveau prietene acasă sau urmau să aibă). făceam gimnastică. Ceban. volei. (Scrisori din Afghanistan. sportul îmbina utilul cu plăcutul. iarăşi ne luptam. Ne-am făcut complexul nostru sportiv: l-am deghizat în aşa fel că din munţi nu se vedea. Băieţilor le plăcea sportul.. 290 . jucam fotbal. după-masă. am ajuns cu ei la conflicte. Lectura n timpul liber.1981). Botnari). ci şi pe parcursul zilei. Panaitie). Aveam şi aparate pentru sport. când era cald. Talpă. „Acordam o atenţie sporită sportului. făceam sport” (V. şine de la tancuri”1188.V. de la ora 11 până la 16.2. peste câteva zile. În complexurile sportive puteai vedea combatanţii din forţele de comando antrenându-se cu cuţite şi bastoane nu doar pe parcursul gimnasticii de dimineaţă.6. adversarii de luptă se întâlneau nu doar în cadrul confruntărilor armate.2. op. F. şedeam şi ne trânteam. dacă erau călduri mari” (V. care e mai forţos. care mai bine împuşcă. toţi erau energici” (V. 11. „Ne-am făcut acolo o bară. Ei erau între două focuri.. Druţă). după asta am ajuns la pace. cine mai bine cară în spinare. cit. „cine era mai deştept citea” (V. P IV. treptat s-au organizat săli de lectură „foarte bune” (Svetlana Andreeva). iar o parte din fon- Î 1188 1189 A. Pul-i-Khumri... Tomiţa).3. Mai mult. Erau unităţi militare unde sportul era practicat intens. creându-se chiar un cult al acestuia în perimetrul complexurilor sportive: „În timpul liber făceam sport. Čikišev.. nu ca nişte slăbănogi” (V. Cele mai populare genuri de sport erau luptele corp la corp şi culturismul. ridică o ladă – nu aveam haltere..3. Se organizau competiţii sportive între combatanţii sovietici şi cei din armata aliată: „Ne întâlneam cu soldaţii afghani.05.5.

Unii autori consideră ca tatuajele reprezintă o modalitate prin care oamenii îşi impun anumite trăsături de personalitate sau inconsecvenţă1191. cit. „Am citit Război şi pace de-a lui Tolstoi” (A.. „Şi eu mi-am scris DRA (abrevierile ruseşti ale Republicii Democrate Afghanistan – n. Am avut cu mine un manual de limba română” (A. 2. dorind astfel să etaleze elementul diferenţiat faţă de societate. 10 -11. S-a conştientizat faptul că. în Clujeanul. „Am un semn pe mână unde-i scris anul serviciului militar” (Vl..12. Potrivit unor discuţii susţinute de autorul lucrării cu specialiştii din saloanele de tatuaj din Cluj-Napoca.html .2. La unitatea noastră. Analiza minuţioasă a tatuajelor şi mărturiilor combatanţilor mai relevă o aserţiune care a generat tatuarea: prin inscripţionarea unor spaţii geografice s-a jalonat cuplarea intimă faţă de această zonă.3. la infanterie altul. dar când eram în batalion nu. Moda tatuajelor. Pleşa). Pentru unii combatanţi lectura era instructivă: „Eu mă pregăteam pentru examenele de la facultate. lumină nu era. 291 .). era un simbol. Ca să fie o O 1190 1191 M. soldaţii improvizau instalaţii electrice: „În regiment citeam.durile bibliografice erau aprovizionate din RSSM1190. 1192 Patrice Podină. IV. din cauza luminii livide. Această opţiune... Împuşcam şi după aceea luam duzele şi turnam motorină. cei din unităţile speciale aveau altceva.. op. În unităţile militare combatanţii se cultivau prin lecturarea ziarelor. iar pentru alţii reprezintă un accesoriu original sau o podoabă la modă1192. Ne aduceau şi proaspete câteodată. deoarece tatuajul se integrează celorlalte componente ale fizicului: „Fiecare unitate trebuie să aibă un simbol.n. oamenii se tatuează pentru a se distinge de comunitate. dar tot mai târziu ajungeau” (Al. apoi cu patentul trăgeam până se aprindea şi aceasta era lumina noastră” (V. Gobjilă). Astfel. http://mtc. era valabilă şi pentru participanţii sovietici la războiul din Afghanistan.7. care erau recepţionate cu dilatoriere: „Citeam ziare. spre deosebire de ceilalţi militari sovietici. la artilerie. pp.. În situaţia în care parcurgerea era dificilă. Minciuc).md/~mecagro/istoria2. Botnari). funcţia militară exercitată în armată era reprezentată prin diverse simboluri. Fiecare avea semnul său specific. Cojuhov.2005. 28-04. Fiecare unitate militară specializată avea tatuajul său” (P. la fel. Olaru). Timuş). p. Tatuarea formă a divertismentului pentru combatanţi a constituit-o imprimarea unor însemne. aşa-numiţii „afghani” reprezentau un segment diferenţiat Aceştia au parcurs o experienţă distinctă şi n-au dorit să se piardă în „mulţimea ordinară”..

Baldaev. graţie căruia se puteau recepţiona programe TV (chiar şi color)1197.. Hayraton.2. Isupov. 20. Militarii sovietici erau surprinşi de de- H Alexandru Vakulovski. Astfel.3.. Soldaţi români. Soldaţi români. adversarilor). (Interviu cu Serghei Bejenaru). De exemplu. Programele muzicii de estradă în totalitate sunt preluate de la televiziunea noastră. 451. Tehnica de tatuare era constituită din diverse improvizaţii sumare.. Gromov.1983).. Olaru). în simbolistica tatuajului.. O altă semnificaţie a vulturului.amintire” (Al. Alteori tatuajele marcau atât simboluri aspirative.8. Rar „afghan” care nu are tatuaj” (P. acţiune cu impact imprevizibil asupra stării de sănătate a celor tatuaţi. Kabul. (Scrisori din Afghanistan. Conţinutul identic al programului local şi al celui din URSS a fost sesizat de către combatanţi. „Băieţii mai făceau tatuaje. Hobby. op. 1195 Alexandru Vakulovski. I.. Deseori sunt prezentate filme documentare şi artistice”1198. ai făcut” (P. În vara anului 1980. 17. 1198 Corespondenţa familiei Zapisocinâi. IV. Ochievschii).S. Anatol Zapisocinâi (1959–1984) le scria apropiaţilor: „La televizor vizionăm canalul I din Uniunea Sovietică şi programul local (care este unicul în RDA). (Scrisori din Afghanistan... Belko. Vezi D. 1196 Corespondenţa familiei Pirogov.1983). V. Iniţial se umflă pielea deasupra. În desant de asaltare ei îşi făceau câte o paraşută şi dedesubt scriau Demokraticeskaâ Respublika Afghanistan şi anul. În unele unităţi militare combatanţii vizionau programe TV: „Astfel timpul trece mai agreabil”1196.07. după realizarea tatuajelor e necesar un tratament special.. primul rând pică şi apoi dă a doua zi altă procedură. 1197 B. Aici dinainte am un basmak. 1194 1193 292 .11. varia obby-urile şi diversitatea activităţilor din momentele libere au fost extinse de către combatanţi printr-o gamă variată. „Mai făceau băieţii tatuaje cu mâini de basmaci”1195. de evitare a contactului cu apa şi soarele: „Improvizam dintr-un aparat de bărbierit şi fiecare făceam diverse imagini.K. unele plasându-se în sfera excentrismului. cât şi desconsiderative: „Tatuajul meu reprezintă globul pământesc şi un vultur. Un alt aspect semnificativ îl reprezentau metodele de întreţinere a tatuajelor. Ograničennyj kontingent. în URSS a fost lansat un satelit special pentru Armata a 40-a din Afghanistan. Un uzbec a încercat să şteargă tatuajul cu soluţie manganică. p. cit. de amu ce ai făcut. o reprezintă autoritatea (în faţa camarazilor. Mai scriau şi grupa de sânge pe mână”1193. dar a rămas rană.M. Vulturul e simbolul păcii1194 şi globul pământesc – soarele.. În esenţă. (Interviu cu Feodor Morari).V.. Olaru). se preiau multe programe sovietice.

. cit... iar adevărul despre operaţiile militare sovietice era surprins din informaţiile furnizate de mass-media occidentală1201. minciuni grosolane”1199. op. op. le îmbrăcam” (Al. În preferinţele combatanţilor sovietici era inclusă şi îngrijirea pisicilor. Dintre vietăţi prevalau câinii (de regulă..calajul informaţional prezentat în emisiunile televizate: „Vizionam emisiuni sovietice despre Afghanistan. Golub) sau porumbei în corturi1203. Alteori combatanţii îşi petreceau repausul prin fabricitate: „meşterind ceva” (Ion Popa). Matei). cit. Timuş). „jucând dame” (A. Acesta însă înţelege rusa.. cit. 1204 Svetlana Aleksievič. prin felul 1199 1200 Interv‘û Sergeâ Romanova… Muzaffar Olimov. La televizor demonstrau una. p. Minciuc). în serviciile de cercetare şi al geniştilor. Tomiţa). după constatările băieţilor miaună cu accent şi este puţin răguşit”1202. într-un mod hilar: „Am făcut rost de un motan obişnuit. Stan). unii combatanţi au sesizat faptul că populaţia afghană nu agrea filmele sovietice care reflectau genericul eliberării1200. probabil că afghanii le oferă o altă educaţie. pe aţe şi erau purtate ca şi broşe”1204. 1202 Corespondenţa familiei Purice. nedatată. Şveţ). Diversitatea de activităţi nesemnificative constituia momente de relaxare.. care. 1203 Alexandru Vakulovski. Grigorev. S. aş spune chiar că-i unul sovietic. care erau utilizaţi în mod special pentru asigurarea securităţii unităţilor militare. „zaruri” (V.. Abdulin Rustam (1960–1985) scria din Afghanistan rudelor. Diferenţa era ca între cer şi pământ. iar realitatea de pe teren era alta. 1205 V. în mod special din scorpioni şi şerpi: „Destul de voluminoase. Soldaţi români. Uneori se improvizau „arene” pentru vieţuitoare: „Prindeam păianjeni veninoşi şi scorpioni şi-i puneam să se bată. „şah” (Şt. unii combatanţi sovietici îşi confecţionau din ele diverse suvenire şi bijuterii. din rasa celui ciobănesc). 68. (Scrisori din Afghanistan. 293 . Într-o serie de unităţi militare erau întreţinute privighetori în colivii (Tatiana Akimova. 1984). 67. E de vârstă medie şi este vărgat. kotoryj. Era interesant să constat contrastul. Gobjilă). Pentru unii combatanţi era îngrijirea animalelor şi păsărilor de companie un hobby. Motanii de aici practic nu reacţionează la şobolani. Odin den‘. În mediul militarilor sovietici deseori se practica jocul de cărţi – balbesul 1205. „povestind” (V. op. „Şerpii numai îi jupuiam şi făceam curele şi brăţele. În pofida inoculării propagandei URSS a imaginilor-model referitoare la Asia sovietică eliberată. sau „plecau la magazin” (Vl. Fascinaţi de animalele exotice din Afghanistan. să vedem care-i mai otrăvitor” (V. p. 1201 Ilie Lupan. acestea atârnau în agrafe. (Interviu cu Ivan Spătari). Minciuni.

acolo unde eşti iubit şi aşteptat”1206. Alţi participanţi sovietici la războiul din Afghanistan au echivalat agrementul cu contemplarea şi nonşalanţa. Alexandru Vakulovski. Soldaţi români.. luptele militare s-au configurat într-o formă banală a vieţii cotidiene. Dimensiunile de bază ce au trasat preocupările participanţilor la război erau influenţate de diverse tipuri de personalităţi. Moskva. te plictiseai. fumau1208. naţionalităţi. Pentru unii soldaţi. marcate de o evadare din anost: „Te gândeai de azi pe mâine. „În puţinele clipe de răgaz fiecare dintre noi se întorcea (a câta oară?) la locurile dragi. apropiindu-se astfel mediului paşnic: „Era o oarecare combinare dintre armată şi viaţa civilă” (A.. Molodaâ Gvardiâ.4. p. Tulbur). Pentru unii combatanţi sovietici. Oprea). 87. familie. Bâtcă).. O formă alegorică de evadare din împrejurările războiului o reprezenta crearea unei lumi virtuale. lianţi marcaţi însă şi de specificul vieţii cotidiene. autorităţi. 294 . Ceban). E vorba de un spaţiu ce ţine de intimitate. dintre care unele erau plasate în exteriorul activităţilor cotidiene.2. În timpul liber. coeficienţi de inteligenţă. compensativă a dificultăţilor de supravieţuire: „Orice s-ar fi întâmplat – credeam că-s în film”1207. posibilităţi etc. 1990. 47. o conduită şi un complex de frământări interioare în care este extrem de greu de pătruns – individul este reticent în a consemna anumite subiecte considerate tabu şi inavuabile. E o chestiune personalizată care. 1208 V. să treacă mai repede timpul. Cruciada afghană. în cantonament.. Ceban).. interese. din cauza fobiei faţă de comunitate. IV.. Noč‘ bez vystrela. în momentele de pauză. „Mai făceam câte o ţigară. Savcenco). resciziu1206 1207 R Ana Manole. şi parcă nu aveai ocupaţii. combatanţii sovietici erau incluşi într-o serie de activităţi. 1209 N.. iar timpul postconflictual era considerat o verigă de legătură pentru noile acţiuni militare: „Veneai uneori de la operaţii militare.. p.de organizare. drog din care serveam pe rând” (V. Žigunov. nu era exclus consumul drogurilor: „În timpul liber culegeam mac” (A. (Interviu cu Veaceslav Bojoncă). cum să treacă timpul” (Gr. au contrastat flagelului militar. Viciile combatanţilor ăzboiul din Afghanistan a marcat un aspect al comportamentului uman care a fost mai puţin cunoscut de societate. Drept modalitate de petrecere a timpului liber. Vozvraŝenie iz Afghanistana.” (P.I. Slănină). siesta echivala cu lipsa oricărei activităţi sau indolenţa: „Ne odihneam” (A. „Îmi petreceam timpul şezând în pat” (V. „Ne relaxam. legislaţie. Dormeai şi aşteptai când vei reveni la operaţii militare. Plecai la lupte.. Alteori combatanţii. ca şi la serviciu”1209. Samuilă). Strelkova. „Mai fumam cânepă” (Şt.

Knâzev. ca subiect deviatologic (din latină deviatio – abatere). BIC ALL. 1213 Războiul sovieto-afghan a intensificat dezvoltarea industriei de stupefiante în Afghanistan. 2. p. IV.1. trupele ruse staţionate în Asia Mijlocie. 148. sminteală. oamenii caută alinarea neîmplinirii lor în alt viciu. În altă perspectivă. această ţară ocupă al doilea pol al drogurilor în Asia. IV. New York. de la mijlocul anilor 1980 a constituit un eşec total. despre aşa-numitul ajutor internaţional sau stil de viaţă sovietic 1211. p. nespuse sau travestite 1210. pp. În acest context. Drogurile afghane sunt exportate prin Pakistan în statele Asiei Centrale. în AAS. p. 28. după Myanmar. analizat prin prisma realităţii acerbe. Bucureşti. Ilim. în Sociologičeskie issledovanie. Rascvet prestupnogo biznesa. cefirului. 95. 5-16. din realitatea teribilă. Vezi H. a memoriei clandestine şi conspirative. Actualmente.ne. 1993. 335.. narke – amorţeală. nr. Conform informaţiilor furnizate de ONU. Kalačev. Billington. instituind demersul istoriei orale secrete. p. iar mai apoi pentru societatea sovietică (şi post-sovietică). cu drogurile (narcodemocraţia)1213. Consumul de alcool a fost suplimentat prin înlocuitori toxici de alcool: folosirea apei de colonie. K istorii i sovremennomu sostoâniû proizvodstva narkotikov v Afghanistane i ih rasprostraneniâ v Central‘noj Azii. Biškek. considerată de populaţia autohtonă o sursă de supravieţuire. M. ca urmare a unor măsuri severe ale autorităţilor ţariste împotriva utilizării alcoolului..2. mania – pasiune. în anul 1998 Afghanistanul a livrat 39 la sută de opium din lume. p. cremei de ghete unsă pe pâine. 2005. A. Devid Remnick. inspirat de propaganda sovietică. morală etc. 1992. nr.F. 2000. SUA şi alte ţări occidentale. nu mai puţin periculos”1212... cit. 1211 1210 295 . au început să utilizeze stupefiante. 183. p. Hašimbekov. 1212 F. de 13 ori mai mult decât toate ţările din America Latină şi de 20 ori mai mult decât Pakistan. Drogurile şi narcomania (gr. a relevat tendinţa unor evadări. Moskva. 1989. dezinfectanţilor de vase şi de baie etc. Cartwright. Granica. Petrea Icoanei.S. 57. Russia Transformed: Breakthrough to Hope.M.4. 2003. op. în mod special. 73. Narkotiki v armii. Plehanov. James H. iar „odată ce unul din aceste mijloace se demodează. A. Gorbaciov din Uniunea Sovietică. Bolile şi istoria. nu este exteriorizată public şi se plasează în perimetrul unei „zone anonime”. conflictul militar din Afghanistan.. nebunie) mplicarea nemijlocită în lumea afghană a combatanţilor sovietici a înglobat cunoaşterea acestora cu unele obiceiuri vicioase ale băştinaşilor şi. utilizate pentru anestezierea răniţilor. Biddiss. Este de specificat faptul că şi campania antialcool a lui M. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea – începutul secolului XX. Folosirea stupefiantelor în armata sovietică din Afghanistan I Doru Radosav. a drogurilor. 1214 B. unele aduse prin contrabandă de peste fluviul Amu-Darya1214. a reprezentat pentru tinerii combatanţi sovietici în primul rând. p. demolarea mitului politic. incidenţa racilelor combatanţilor. Acestea au fost cunoscute iniţial în armata ţaristă sub forma unor medicamente analgezice. prin diverse mijloace. Otdel‘nyj korpus pograničnoj straži Rossii.

Potrivit informaţiilor statistice. alte cauze – 7. p. teribil. inclusiv în Afghanistan. ca ceva normal” (C. pp. p. Activităţile de exploatare şi utilizare a drogurilor din Afghanistan s-au circumscris acestei civilizaţii: „La ei. / Coordonatori Philippe Ariès şi Georges Duby. p. 52. Gilinskij. în KP.. p. Vozvraŝaâs‘ k mirnoj žizni. iar aplicarea acestora într-un context tensionat a fost perpetuată prin intermediul comuniunii (de la populaţia băştinaşă. reiterare – 28.F.7%. 21. Stress i zdorov‘e. materie primă pentru substanţa halucinogenă din care se extrag stupefiantele: „Sunt foarte multe droguri. op. p.” (I. 1217 S. 1997. În acelaşi perimetru se includ şi concluziile experţilor care consideră că „nu există toxicoman înnăscut. cit. op. Ilciuk). folosirea drogurilor de către militarii sovietici în timpul conflictului militar din Afghanistan era determinată de: curiozitate – 59. ei scot punga cu droguri şi aruncă droguri sub limbă şi le ronţăie. 1990. 09. motivul utilizării acestora explicându-se prin insuficienţa instrucţiei militarilor sovietici în vederea unui eventual contact nemijlocit cu populaţia băştinaşă. 3. IX. mac. 1216 I. 1218 Istoria vieţii private. viaţă monotonă etc. V. De la Primul Război Mondial până în zilele noastre. 1988.07.. „Creşteau mac cât duce trenul” (S.P. Vorošilov. ci avem de a face cu întâlnirea dintre un teren propice şi un mediu sociocultural”1218. Uzbekistan.a fost prezentată tangenţial în literatura sovietică. în cadrul unităţilor militare).6%1217. Cebanu). în KP. Kožuhov. Štiinca. 228. de imitare a camarazilor de luptă.1988. ci a ţinut de specificul vârstei. Datele statistice indicate anterior relevă faptul că utilizarea stupefiantelor nu a constituit un remediu de bază în contracararea situaţiilor tensionate. Â. prin lipsa cunoştinţelor referitoare la tradiţiile şi obiceiurile populaţiei băştinaşe1215 sau prin faptul că acest viciu era adus din societate (opinie înaintată de conducătorii armatei)1216. vol.9%. Nu este nevoie să-l cultivi. 296 . cum la noi ar fi ţigara. nr.1989. Cresc mac. Furduj. Romanenko. 56-61. Industria drogurilor în Asia Mijlocie. Učebnyj tekst. a fost favorizată de condiţiile climaterice care au stat la baza culturilor de mac. Nicolaevici). Informaţiile de mai sus indică faptul că interferenţa cu o altă civilizaţie a direcţionat interesul faţă de obiceiurile endemice (ceea ce ţine de neobişnuit). nu numai în Afghanistan. ci şi în Turkmenistan. Kišinev. al tentaţiilor spre dimensiunea discreţiei.I. „Cu droguri mult trăiesc. în AiF. Bucureşti. Meridiane. Se fuma din plictiseală. Kalačev. drogurile nici nu se conştientizează că sunt droguri. situaţii de stres şi experienţă traumatică – 3. natura acolo a creat condiţii. cit.. 43. O 1215 M. Aleksandrova. care şi aşa creşte. 139. 1219 F. Conform unor date sociologice. 5. Na straže – carandoy. B. Sunt multe lalele.01.. segmentul de vârstă cuprins între 18 şi 24 de ani este cel mai predispus spre a consuma droguri1219. Acolo-i mama drogurilor.8%.

plan. în Ziua. făceau koseakuri (în lexiconul afghan noţiunea koseak semnifică ţigări cu droguri – n. În unele regiuni se aplica o tehnologie specifică prelucrării drogurilor. De pe corp rădeau cu cuţitul şi făceau şuşuleţe şi le lăsau să se usuce. de fapt poate nu chiar aiurea. Dudont. pentru că era semănat de ei”1223. Pe urmă. p.. care constituia o sursă de venit sigură. aiurea.03. mai ales anashaua. Kak sovetskij posol afghanskogo generala vodkoj poil. Mai mult în Asia se face”1220. 1223 Alexandru Vakulovski. Drogurile la ei sunt o sursă de existenţă” (N. puneau în ţigări. (Interviu cu Feodor Morari). Lungu). în NV. dukanii (proprietarii de prăvălii – n. Spre exemplu. A se vedea şi Mirunea Munteanu. Se fuma” (V. În timpul războiului din Afghanistan. 1992. Soldaţi români. Merg şi le comercializează. Davydov.. Erau sute de hectare. A.. cit. 1226 Ibidem. Ei se dezbrăcau până rămâneau goi. V. impozit islamic asupra producţiei de mac1222. Amelicichin). 1225 Ibidem.. 1224 Ibidem. opiu. Polenul se lipea de corp. „Erau Alexandru Vakulovski. 1221 1220 297 . Casiadi). Dacia. 28. 14-15. În cultura macului erau implicaţi ţăranii. Cele mai cunoscute şi uzuale substanţe halucinogene le-au constituit: hashish-ul (plan).. factorul economic al cultivării macului este marcat de următorul considerent: pentru mac e suficient doar o jumătate din apa necesară grâului. iar comandanţii mujaheddinilor (adversarii sovieticilor) preluau zakatul. iar unele constatări ale combatanţilor moldoveni erau deduse din observaţii hilare: „. p. „Acolo e mama narcoticelor. „Se ocupau cu drogurile. tablete.. pp.n. (Interviu cu Vasile Midrigan). opiul (khan sau cearz) şi marijuana. Cel mai întrebuinţat drog a fost koknarul. p. mai ales dimineaţa. În Afghanistan erau cunoscute aşa-numitele bazaruri de opiu 1221: „Te duci la piaţă. însă profitul pe care îl aduce este de 7–10 ori mai mare.ţară puternică în droguri” (V. pentru mulţi fermieri afghani fiind chiar singura soluţie de supravieţuire (în mod special pentru cei cu familii numeroase şi cu puţin pământ).2002.).anasha (haşiş). 1996. op. nr. o vindeau. o fumau. 23. Dolghi).. substanţă derivată în urma unei tehnologii de fierbere a macului: „Rar care nu se droga”1224. dar chiar şi pe drum mergi. Cluj-Napoca. drogurile erau întrebuinţate deseori şi de către militarii sovietici. şi auzi: cearz.n..)”1226. Afghanistanul şi dilema opiului. „Era heroină. „Foarte mulţi fumau chestiile astea” (O.. „Acolo nu-i soldat care să nu încerce narcotice”1225. (Interviu cu Victor Pricop). şi umblau prin cânepă.. 17. E foarte dezvoltată aceasta acolo.. 88. Soldaţi români. Populaţia afghană era implicată în mod direct în această ramură. (Interviu cu Victor Pricop). De la Tiraspol la Zagreb. Era făcută din cânepă. 1222 Oleg Antonov. 1. Dosare secrete. numeroase notabilităţi locale.

. 120. „Din treizeci de combatanţi.. cit.băieţi care le mai încercau (drogurile – n... ci marca şi o strategie de luptă.. marijuana.. dar pe parcurs le repartizau gratis: Fumează. E ca narcotic şi din cauza aceasta am cam slăbit”1227. ca şi la grajdancă (în viaţa civilă – n. dar acolo am fumat şi cearz. „Mulţi. cearzul ) era în topul preferinţelor. Fac schimb.. îl întreb pe comandant: De ce umblă soldaţii noştri? Îmi răspunde că aceştia nu-s soldaţi. Ei vin acolo şi schimbă.. op.. doar patru nu fumau”1229. Anasha. Casiadi). Era noiembrie sau decembrie. iar uneori stupefiantele erau utilizate ca echivalent de schimb între afghani şi sovietici: „Dukanii adulatori.. Olaru). rar soldat care nu a folosit” (P. rusule! Ia şi fumează. înlăturarea abilităţilor combative ale adversarilor. „Narcotic. „Acolo fiecare avea. Rabadja). cearz ” (A. Militarii sovietici se asigurau cu droguri din dukane.. şi cojoace. „Droguri ajungeau..)” (Radu B. şi opiu. (droguri – n. p. La magazin te duceai frumos şi cumpărai” (O. 1230 V. op. 1229 Alexander Alexiev. Mergeam aşa prin oraş. 298 . 1231 Svetlana Aleksievič. Şi apoi picau şi-i împuşcau” (Carasemir).)” (Al. „În Afghan fumam din când în când. şi heroină. cit. E un frig sever.). „Mulţi fumau.n. mai–iulie 1988). Ei nu au diverse haine şi le schimbă cu ale noastre... Pentru afghani. Dar cine? Duşmanii. se vindea. Nu o sută de procente. Deseori administrarea stupefiantelor (în mod special.. Juravliov). Nosatov. nedatată. 16.n. Pe ce? Pe droguri” (I. p. acolo se vindea cum se vinde pâinea în Cluj. ca deziderat major. lichidarea lor fizică: „Iniţial. p. Aprovizionarea cu droguri în unităţile militare sovietice era realizată prin două canale: filieră directă (de la populaţia afghană) şi filieră indirectă (prin intermediul camarazilor). Casian).”1231. şi pantaloni călduroşi. „Se fuma cearz (un fel de buruiană. consumul spirtoaselor fiind îngreunat şi de condiţiile climaterice. în limba afghană). Ilciuk). iar prin aceasta se viza. iar starea de ebrietate era mai uşor de remarcat decât cea survenită în urma drogării. La un moment dat am constatat că în oraş sunt mulţi soldaţi de-ai noştri. le dădeau ca să-i distrugă. 50. Daniţă). (Scrisori din Afghanistan. ne vindeau drogurile în dukane. mai mult ca sigur. a încercat” (D. Şi papuci. asigurarea militarilor sovietici cu stupefiante nu constituia doar o afacere comercială. Acolo e Hindu Kush. le expuneau soldaţilor şi ţigări cu travkă (iarbă)”1230. în tanc. Odată am venit acolo cu comandantul unităţii. odată cu marfa. care costau bani. Svetlana Aleksievič. aşa se vindeau drogurile.I. noi îl cumpăram la Jallalabad. cit. munţi. „Cine a dorit să încerce. era frig. „Noi aveam garnizoane în Pul-i Khumri etc. au fumat. „Veneau puşti de aceea şi le dădeau la soldaţi droguri gratis. op. „Să obţii heroină acolo 1227 1228 Corespondenţa familiei Vrabie..n. şepci – totul. deoarece preţul votcii era ridicat.. ci 90%” (V. 42. op. cit.). p.”1228.

în mod special prin intermediul camarazilor din regiunea asiatică a URSS. graţie tradiţiilor. A. erau achitate de către mujaheddini ”1233. Ofiţerii sovietici. fie ale comercianţilor din dukane sau ale puştilor din kişlakurile învecinate. A reprezentat una din metodele de distrugere a armatei sovietice. Nu era nici clădire. Gilinskij. era exersat de către combatanţii sovietici în mod deschis. care ar defini distracţia – n. Noi căutam armament şi dacă dădeam de anasha. ruşi – rar am văzut să fumeze. Soldaţi români. în esenţă. – uzbecii. „De obicei. se transmite” (I. conform instrucţiunilor militare. băieţii. op. de obicei.. probabil. cit. se numea. 1234 Alexandru Vakulovski. nimic: săpau o groapă. „Deodată. Consumul stupefiantelor.n.n. o sustrăgeam. fără ferestre. numărul consumatorilor de droguri în armata sovietică prevala în rândurile militarilor din Asia Centrală şi Caucazul de Nord1235. p. La ei ereditar. Cociaş).. Trebuia un timp oarecare ca să te obişnuieşti. anasha. p. iar în unele unităţi militare doar dezii deţineau prioritatea de a se afişa fumând. Vorošilov. 304. tadjicii – au început să fumeze ţigări. Spuneau că e o iarbă uşoară şi fac aceasta dl‘â ponta/pentru pont (cu sens de aplomb. aşa îl luam. Â. Aceasta 1232 1233 Interv‘û Sergeâ Romanova. în timp ce duhii urmau să se eschiveze de la acest praxis. dar. Iniţial copiii îl distribuiau gratis”1232. (Interviu cu Victor Pricop). p. de vreo trei metri.. era mai răspândit printre popoarele asiatice” (D.. Čikišev.). Îl puneam la noi în buzunare”1234. Îi puneau la duval (la afghani semnifică o încăpere construită din pereţi de lut..). 50. uzbecii. Ucraineni. Deja ştiam ce-i aceasta. Apoi aveau marijuana. Îi căutam prin buzunare.). aplicau diverse măsuri-pedepse pentru înlăturarea utilizării excesive a drogurilor: „Eu. o puneau în nas. Combatanţii moldoveni aveau să cunoască stupefiantele în Afghanistan. în caz contrar erau pedepsiţi1236. şi îi dădeau drumul cu scara.n. 108... probabil. majoritatea celor din Asia – cazahii.. marijuana. cum am intrat. Dubenco). ca şi comandant.. care.. trebuia să le interzic. un fel de carceră – n.. 1236 Alexander Alexiev. „Se încerca să se influenţeze prin votcă. „Deseori afghanii îi serveau pe militarii sovietici gratis (cu droguri – n. Nu erau excluse nici cazurile în care soldaţii confiscau drogurile de la băştinaşi pentru a le întrebuinţa în propriile scopuri: „Nu cumpăram. op. 1235 S. obiceiurilor şi proximităţii geografice cu Afghanistanul. op..era simplu. Conform statisticilor. cit.V. noi nu eram deprinşi. 299 . ceva negru.. S.. erau versaţi în domeniul industriei de droguri: „Cel mai mult asiaticii le foloseau.)” (Al. Toate cheltuielile afghanilor. cit. Rabadja). nu au ajuns la rezultatele dorite” (S. şi-l ţineau în groapă.

op. Amelicichin). Soldaţi români.. Čikišev. p. Era cu heroină. fumau mult. participant la războiul din Afghanistan.. aiureai” (O. (Interviu cu Victor Pricop). mai învârteau. 51. Soldaţi români. Аfghanistan..).. Au fost pedepsiţi să umble în vestă antiglonţ şi cască la 62°C” (C. (Interviu cu Ivan Oprea). Eŝё rаz. cit. „Cei care fumau veneau cu nişte ochi. l-au expulzat din Afghanistan” (O. Până la urmă au fost prinşi de comandant. doar atunci”1242. care cânta.. În unele unităţi militare ofiţerii sancţionau soldaţii consumatori de droguri prin înăbuşirea trabucului – koseak-ului – în mâna consumatorului1237.. Cebanu). Dacă se duceau băieţii la punctele fierbinţi de luptă..era pedeapsa” (Al. Au fost situaţii în care soldaţii din URSS au participat la misiuni militare sub influenţa drogurilor. op. Vălean. 1240 A. îl puneai pe mucul de la ţigară... Nici prin cap nu-ţi trecea că pot să te împuşte – noi cântam”1239. cit. 1239 Ibidem.”1238. aflaţi în imunosupresie. după cum erau narcoticele din ţigară. considerent plasat într-un cadru virtual. era negru şi când îl rupeai şi te uitai la lumină strălucea ca şi sticla. Drept urmare a consumului arbitrar de stupefiante. Şi-a luat doza şi nu mai ştia ce face” (N. O parte dintre militarii sovietici aflaţi sub influenţa nocivă a drogurilor au dezertat în tabăra adversarilor: „Dezertare era. p. Numai când dau dracii în noi. Casiadi). încolo-încoace. Un şofer sovietic. şi aşa ieşea un fum ca o satană. că ne temeam. deoarece conducătorii autocamioanelor subapreciau distanţa. „Noi o aveam tot timpul. o vârau prin ţigări şi fumau. dar nu tot timpul o consumam. dacă trăgeai 5 fumuri. Am reuşit să scăpăm. Până la urmă. afirma că unele accidente erau generate de consumul stupefiantelor. După aceea ne duceam altfel. 1242 Alexandru Vakulovski.. 1237 1238 A.. „A fost un atac puternic..G.. Ochievschii). „La operaţiile militare cel mai bine e să pleci drogat: devii bestial”1240. Alexandru Vakulovski. Putea fi cauzată de narcomanie.. care după cum simţea. Luam o ţigară la patru. (Interviu cu Anatolie Deleu). considerate remediu în anihilarea anxietăţii. Fumam o ţigară şi mergeam. mai trăgeau băieţii. Care plângea. 1241 Alexander Alexiev. vezi şi Radu B. p. considerată a fi mai mare1241. – aşa-numiţii narkoşa – care erau repatriaţi în Uniunea Sovietică: „La noi era un plutonier care a devenit dependent de droguri. la cinci băieţi. 2 zile nu ştiai ce-i cu tine. 305. Majoritatea combatanţilor din RSSM au transpus în sfera diabolicului puseul drogurilor asupra stării de spirit. Borovik...V. ce contura o stare de marasm: „Cearsul .. marcând însă şi stări de hipertimii: „Care se duceau la lupte.. 173. s-a constituit un segment de drogaţi. 300 . deasupra. mai puneau anasha.

Am adormit ca un mort două zile. armata sovietică a aplicat concomitent drogurile şi consumul de alcool.„Erau băieţi care fumau şi cinci ţigări de astea. De asemenea se consuma shpaha – alcool preparat din combustibilul avioanelor..”1244.. Militarilor li se interzicea fumatul noaptea: „Noaptea dacă aprindeau vreo ţigară. care. koseakuri (jointuri). Se lua jumătate de tub şi se fierbea într-un borcan. Medvejonoc).rus. iar caracterul netradiţional al acestei practici modice a etalat refularea ei. fumatul era periculos. N-au încercat să mă trezească. ”1243. Se folosea cremă de ghete. 2004. mai bine să nu fumezi. Olaru). dar unde aprindeam acolo şi împuşcau. eu am încercat. Drăghinel).. 301 . 1245 Alexandru Vakulovski.. acest fapt fiind frecvent atât în mediul ofiţerilor..htm . 1246 Despre . IV.. spunea că ofiţerii Î 1243 Ibidem.. „Odată am primit o scrisoare de la fecior. Am încercat şi eu şi am zis că nu-i bună. extrase din perimetrul unei experienţe tenebre. a se vedea Venedikt Erofeev. (Interviu cu Vasile Midrigan). op. unsă pe pâine. s-a conştientizat faptul că toxicomania reprezenta un mixtum compositum.4. „Am încercat anasha. graţie extremităţilor în obişnuinţa patologică de a consuma substanţe toxice. practică aplicată şi în armata sovietică. „Apoi băieţii au început să bea apă de colonie cu pastă de dinţi”1245. pentru că era inutil” (N.2. unde îmi povestea lucruri îngrozitoare. uleiul pentru frână era nominalizat cu noţiunea antifriz. Se bea antigel pentru camioane. Doamne fereşte. p. Soldaţi români. dar nu aşa.org/afgan/asymbol. ulei de frână*. Moscova–Petuşki.2. nici nu ştiu cum a ajuns scrisoarea aceea. Vezi http://www. cit. Cea mai bună pastă de dinţi fiind Bulgarian Pomorin. a marcat degradarea fizică şi psihică a indivizilor: „Se bea After Shave şi apă de colonie. Cartier. aşa de repede reacţionau” (T. da’ am văzut că nu-i bun şi nu. Chefurile se transformau uneori în bacanale: „Ce fel de soldat rus fără votcă?” (P... fuma straşnic. mai pe îndosită ca să nu vadă ofiţerul. * În limbajul combatanţilor. cum le zicea. 52. După revenirea combatanţilor moldoveni în cadrul societăţii civile.cultul lui Bachus” în URSS. din considerente de securitate. În limitele toxicomaniei s-a instituit o altă practică imundă. 1244 Alexander Alexiev. pastă de dinţi. În contextul războiului. lipici. Consumul excesiv de alcool n cadrul unor cutume1246 şi al posibilităţii de a evada dintr-o realitate sumbră. Era un calmâc. Chişinău. s-a configurat laitmotivul unei chibzuinţe... cât şi printre soldaţi. (Interviu cu Feodor Morari). i se usca creierul şi osul de la ceafă.

... op. cit. Grešnov. „Ofiţerii care navigau din URSS şi invers aranjau afaceri consistente. p.” (Evghenia Petrovna Alfёrov)..V. èlectronnaâ versiâ. de aceea nu rare erau cazurile când în comerţul ilicit de băuturi erau implicaţi superiorii militari1253. intensificând dedovşcina şi provocând fapte reprobabile1251. 1252 V. Medvejonoc rememorează că atunci când a revenit din Afghanistan acasă...2004).rus. Kozlačkov. 3.2002). Polosa 8.1998 g. au fost depistate maşini ce transportau câte 700–800 sticle de votcă...beau. Sursele de aprovizionare cu alcool (în mod special. Pentru comparaţie.. de aceea era dificil de procurat (I. nomer 001 (75) ot 09. Putea stoarce o cantitate nelimitată de alcool. cit.. pe care ne-o aduceau aviatorii din Uniune” (Gr. p. Šuravi v Afghanistane. Conform unor informaţii. Sergei Aleksandrov. puteai selecta”1247.htm (accesat în 14. Slănină). cu votcă) erau militarii ce efectuau deplasări în Uniunea Sovietică. Cociaş). . două sticle de votcă). 1254 David Gaj. în cazul soldaţilor. cit. Mark Šteinberg. „Dacă se îmbătau. Neizvestnye stranicy. „Beţiile din detaşament” (Olga Căpăţină). 1251 A se vedea capitolul despre Dedovşcina.09. 1249 D. În urma unor verificări inopinate. Tulbur). Mulla. Conform unor cutume din armata sovietică. 66. preţurile la produsele alcoolice depăşeau plafonul normal. chestiune dificil de realizat.. angajaţii Armatei a 40-a. avea chiar şi un supranume – Pompă”1248. se îmbăta tot batalionul. Din pricina abuzului de alcool (alcoolismului) sunt cunoscute cazuri în care militarii sovietici erau repatriaţi în Uniunea Sovietică1249. cum noi o nominalizam. în Nezavisimoe voennoe obozrenie.. a achitat 5 cekuri pentru traseul Odesa–Bălţi...10. dar ne încărcam şi cu rachiu” (V.Afghanskij sindrom”. «Aviaţia regală».. op. în http://artofwar. p. 1253 A. „Mai serveam câte o sută de grame de votcă. Ol‘šanskij. „Instructorul politic de la noi din detaşament nu ar fi fost un exemplu pentru ceilalţi ideologi. Murzac) „Era un dezmăţ total acolo: aveam votcă cât pofteai. convertită în produse deficitare sau afghani”1252. Etilismul a tensionat şi raporturile dintre soldaţi. 1250 A. În mod oficial.01. la punctele vamale doar ofiţerii puteau transporta băuturi alcoolice (de regulă. 13. op. http://www.ru (accesat în 22. însă. Vladimir Snegirev. Slănină).: „Veneam la Kushka şi ne încărcam cu bombe. În magazinele armatei sovietice (aşa-numitele cekuşke). „Beam rachiu şi apoi ceai” (I.spb.org/afgan/afarch 1.B. 30 de cekuri constituia 150 ruble ruseşti sau cca 10 000 afghani. 1248 1247 302 . transporta în Afghanistan votcă. consumarea băuturilor alcoolice era interzisă infirmilor şi turnătorilor (ultima categorie era proscrisă pentru a nu divulga secretele din unităţile militare)1250. aviatorii etc. N. preţul unei sticle ajungând la 30 de cekuri (echivalentul rublei sovietice)1254. Gavrilov. de la soldat până la comandant” (V.

pp. cit. 1261 Alexandru Vakulovski. Pentru Merite Militare” (I. în cekuşke varia între 35 şi 40 de cekuri1255. op. op. unii ofiţeri le adjudecau subordonaţilor ordine de luptă: „Un plutonier îl îmbăta pe locţiitorul comandantului şi acela îi iscălea toate hârtiile. fiind grizaţi: „De acum înainte vom lupta fără votcă”1260. ce constituia un chef cu ocazia revenirii din concediu sau otval‘naâ (evacuarea). p.” Arhiva personală Eduard Boboc.. Sprâtannaâ vojna. de obicei. 1256 1255 303 ... 29.. 1257 A. Tretij tost.. chefuri etc.. fetele m-au învăţat cui să-i dau două sticle de votcă pentru ca să am un serviciu mai uşor”1259. la sărbători. 187. însă consumul acesteia era destul de periculos. era gata cu tine. Pentru a facilita sinecurismul.info/biblio/prose_af/index.. cit. 53. Votca era consumată. pentru a facilita formalităţile protocolare. 1259 Svetlana Aleksievič. fără a se ciocni paharele1258. cu prilejul terminării stagiului militar1257.. A. intercesiunile şi transferurile. era cunoscută aşa-numita taxă pentru demobilizare: ofiţerii primeau drept danie o anumită cantitate de votcă. „Mai luam pentru cei morţi” (N. cu diverse ocazii speciale. Moskva.preţul unei sticle de votcă. 144-145.shtml (accesat în 31..2006). În unele unităţi militare. Afghanistan bolit v moej duše. Tretij tost (apokrif voennogo reportera). De altfel. deoarece era cald” (V. Nu au fost excluse şi cazurile în care combatanţii sovietici au participat la operaţii militare sub influenţa alcoolului. 8. op. 1991. p. A. Prohanov. rsva. cit. 1262 Svetlana Aleksievič. degrevările. care era băut de camarazii de luptă în mod silenţios.M.. Notiţe din armată. p. A fost decorat cu ordine pe nemeritate. deoarece erau cunoscute multe cazuri de intoxicaţii1256. op.V.. 300.A. Vrabie). în unităţile militare din Afghanistan se practica impetraţia cu alcool: „La punctul de transfer. (Interviu cu Ivan Spătari). Decesul unui combatant sovietic se circumscria celui de al treilea toast. 15. Dyšev. Un factor susceptibil în consumul votcii era menţinut de intemperii: „Dacă beai 100 g de spirt. 1260 Artyom Borovik. de exemplu Steaua Roşie. pericolul consumului excesiv de alcool era sesizat în armata sovietică şi prin unele expresii sugestive – . de marca Stolicinaia. Dukanii vindeau votcă. p. Čikišev.03. în http://www. cit. Kozlačkov. A. vroiau să ucidă toţi basmacii deodată”1261. p. Sergheevici).. Alteori. Žitkov. Soldaţi români. 1258 A. op. Cociaş). Graţie etilismului.. p. iar în rândurile ofiţerilor era cunoscută aşa-numita etichetă de votcă. alcoolul (spirtul) era aplicat şi în scopuri medicinale1262.V.Un aviator în stare de ebrietate e mai teribil decât un tanc... Consumul excesiv de alcool instiga sovieticii la acţiuni violente: „Ruşii când se îmbătau. cit. Voenizdat. începeau să împuşte aiurea.

„Se făcea palincă” (A. Pentru a anihila consumul excesiv de spirtoase. care „deţinea un miros respingător. 8. în pungi de polietilenă”1266.) copţi. totodată. sfârşitul anului 1988). un rachiu din struguri” (N. Medvejonoc).. de acum de vreo trei ori am făcut. 1264 Alexandru Vakulovski. Ultimul era o palincă afghană.. Grigoriev. în toată ziua mâncam. „Moldovenii făceau din struguri vin”1264. nedatată. „Am făcut şi vin din rodii. (Interviu cu Mihail Malancea). op. câteodată. remediu de înlăturare a mirosului de alcool 1267. Chiar şi pe ofiţeri i-am servit. Noaptea băieţii se duc şi aduc poamă. Grigoriev.. cu un grad redus de alcool. Cociaş). era foarte gustos. două zile – şi vinul e gata. Odin den‘. iar noi ziua facem vin şi punem la umblat (fermentat – n. ofiţerii şi plutonierii. ca să nu ne afle comandantul. făceau ca un fel de vin. Kabul.Deficitul de alcool era suplinit prin diverse improvizaţii. kotoryj. 1267 V. el tot ştie a face vin. Kozlačkov. surogat reflectat şi în calitatea băuturilor: „Acolo mai era coniac armenesc” (P. aveam tremurici. Eu cu Oleg (un camarad – n. (Scrisori din Afghanistan. că vinul este etichetat drept un produs de origine diabolică în civilizaţia musulmană (în Coran sunt interzise nu doar Corespondenţa familiei Vrabie. Aşa ne distram şi noi” (P. Sergheevici). „Făceau băieţii braşcă din apă.. zahăr şi din drojdie. din care ne făceam un fel de vin. în una din scrisorile din Afghanistan. poate că era ceva mai bună decât gazul. Savcenco). „Se făceau spirtoase absolut din toate: şi din bomboane. te apuca o fericire.n... 1263 304 ... cit.. combatanţii sovietici foloseau pastila antipoliţai. Braga o puneau în maşina de spălat şi timp de o zi era preparată” (I.) e coaptă. Lucrul acesta se făcea în mare secret. Ochievschii). Un combatant din RSSM. kotoryj. nu-i tare”1263. Fără a ne referi la stigmatul moral al consumului de alcool din tabăra sovietică.. menţiona: „Aici de acum sunt harbuji (pepeni verzi – n. Era o tehnologie specială care permitea ca în timp de o zi băutura să fie pregătită.n. „Făceam şi noi. Minciuc). bragă. Dar a doua zi era groaznic. şi din zahăr. ne durea capul.. dar nu i se primeşte ca nouă. Dendiu). „Beam sharom. Am făcut. Soldaţi români. care erau mai bătrâni pe acolo. consemnăm.. 1265 V.n. şi palincă” (N. În anturajul combatanţilor sovietici din Afghanistan era cunoscută palinca de dud 1265 şi kişmişul.n..) facem vin. p.).. 1266 A.n. în topul preferinţelor combatanţilor moldoveni fiind vinul.” (Al. Aici este un gruzin.). şi numai de către câţiva soldaţi.. Când beai sucul acela. Era vândută. dar mai rea decât benzina. dar ei nu înţelegeau” (Al.. poama (struguri – n. Odin den‘. iar materia primă şi tehnologia de preparare erau dintre cele mai diversificate. Olaru). „Erau acolo nişte pomuşoare de culoare neagră. Eu le spuneam că-i moldovenesc. zămoşi (pepeni galbeni – n.

baionete. face altă chestie” (I. p. 305 .3. Fiecare cum poate. de pe poziţia lui şi după orientare. IV. iar pentru altcineva – huzur>. Traficul ontextul războiului a prezentat situaţii când unii combatanţi au tras concluzii de genul: „Este o vorbă: <pentru cineva războiul este un chin. cineva trebuie să profite. cit. În altă dimensiune.. efectua legăturile de schimb cu mărfuri sovietice. sintagma mercantilismului în perioada conflictelor militare este valabilă pentru statele învingătoare. 16. Câteodată schimbam pentru bani şi mâncare. În oraşul Kabul era vestit Pul-e Bag-e Umoomi – bazarul rusesc. Între combatanţii sovietici şi populaţia băştinaşă s-a instituit o latură extinsă a comerţului ilicit. aproape în fiecare zi. fapt ce se reflecta. aflată într-o criză social-economică.2. 1271 Alexander Alexiev. marile corporaţii etc.. La nivel macro. de regulă. Bazaruri ruseşti funcţionau şi în comunităţile rurale: „Vindeam motorină diesel de la tanc. de unde se puteau achiziţiona echipamente. Eu cred că nu-i om care nu s-a ocupat. partidele politice. adică dacă el vede că merge. cu cearşafurile noastre pe cap. Da. băieţii noştri vindeau totul”1269. p. distribuit de ultimii prin pieţe1270. iar populaţia afghană.n.4.. p. op. evident. în perioada războiului din Afghanistan.. Vindeam muniţii şi pentru gumă de mestecat C 1268 1269 Nadia Anghelescu. op. orice tip de arme. acest considerent – războiul ca business – a fost cunoscut şi în cadrul unităţilor militare. inclusiv în armata sovietică.. În complexul comercial erau deschise un număr mare de magazine ce desfăceau produse şi echipament rusesc (inclusiv vestitele maiouri dungate în alb şi negru – teln‘ashki). au tins să-şi formeze diverse surplusuri. op. p. Printre comercianţi se aflau şi soldaţii ruşi care vindeau bunuri materiale şi cumpărau hashish1271.n. şi asupra imaginii armatei sovietice din perimetrul componentei semantice şi etice a băştinaşilor.consumul vinului. cit. aflaţi într-o criză de produse occidentale. cit. „În kişlakurile vecine afghanii erau îmbrăcaţi cu pijamale din spitalele noastre (sovietice –n. Ajutorul umanitar acordat de sovietici afghanilor era... „Ca şi în orice război. pentru a-şi asigura un mod de viaţă decent. cit.). ci şi comercializarea acestuia1268). Dolghii). cum ar fi pepenele galben şi struguri. op. în loc de turbane.)” (V. Militarii din URSS. Cociaş). 1270 Genadij Korž. Cineva se îmbogăţeşte în urma războiului (s. adică diferenţa e numai de risc. 109. Svetlana Aleksievič. 54. 50. stabilindu-se un schimb de bunuri materiale.

Kogan.. Militarii sovietici obţineau bani şi din tehnica rebutată: „Era contrabandă chiar şi cu tehnica... pe urmă două butoaie de două sute în maşină şi a rămas unitatea fără benzină a doua zi.. 1276 Alexandru Vakulovski. care-şi lucra pământul.S.americană”1272. cu plutonierul B. Veriga de legătură dintre populaţia băştinaşă şi depozitele unităţilor militare sovietice era asigurată. deseori se practica vinderea benzinei. 1275 Din motive lesne de înţeles nu vom divulga identitatea martorului. deoarece ultimii ar fi fost.. venea altă maşină nouă. În armată avea un anumit termen tehnica. bani de-ai lor. deoarece nu mă verifica nimeni” (C. D.).. el se ducea şi schimba ce găsea acolo – o pereche de papuci. „Dacă soldatul nu avea ţigări şi vroia să fumeze. 1277 Pavel Creangă. produse etc.. De exemplu.. În mediul militarilor era arhicunoscut bancul despre plutonierul răscumpărat de la duşmani de către locuitorii unui kişlak. „Făceam negoţ cu localnicii. Fiecare se acomoda cum putea. (Interviu cu Veaceslav Bojoncă). Cebanu).. ce mai vorbă? Ei într-o zi vindeau toată benzina. broboade.. luni... am uitat cum îi zicea.. Noi le vindeam lemne. Fiecare se ocupa cu asta. am verificat o coloană şi m-am convins că din 50 de maşini doar jumătate aveau acumulatori”1277. „Eu când făceam slujba erau trei moldoveni: D. unul două sute.. Dar maşina veche încă era bună – o vindeau”1276.. 306 .. 1272 1273 Ibidem..” (I. 1274 Mark Šteinberg. Au fost situaţii când maşinile se expediau fără acumulatori... p. care numărau cu beţişoare. op.. „Bani aveam din ce vindeam: benzină” (N. 68. droguri”1273. Din cauza traficului. Se împărţeau. „Mai vindeam şi noi una-alta şi cumpăram. în mod contrar.. În kişlak trăia lumea civilă. M. 25 000–26 000 de afghani. cit. cit. 3. Aiwa etc. ex-adjunctul comandantului Armatei a 40-a. de către plutonierii sovietici. Un târg mare.. p. şoferi buni. preţul unui casetofon dublu de marca Sharp. muritori de foame1274. în mod special. p. tot ce mai găseam acolo. în schimb primeam ţigări. Medvejonoc). „Benzina nu era o problemă. Pavel Creangă. 3. Referindu-se la acest aspect. puteam lua pe zi şi 300 de litri. afirma: „Un set de cauciucuri sau un acumulator de KAMAZ valora 3 000 de afghani – preţul a două perechi de blugi. dacă la un KAMAZ i-a trecut timpul.. Odată.. şi era o piaţă mare. care nu era supusă unei evidenţe riguroase: „Benzină mai vindeam..  hoču. Soldaţi români. op. altul două sute. erau tare şmecheri.. Josan). Un motor de BTR.”1275.. aur. Ei s-au îmbătat şi au cumpărat casetofoane – Sony. Alături de comercializarea diverselor obiecte. mai schimbam pe mâncare” (A. votcă şi aşa mai departe” (Radu B. o parte din tehnica militară sovietică cădea în desuetudine. Mai dădeam câte o canistră de benzină. „Ne-a propus în schimb material pornografic... ce era” (Carasemir). Cociaş). şi încă unul. mai facem te miri ce. A.

mai departe. cit. bijuterii.). şi mă găteam eu de demobilizare. doar erau caravane comerciale”1279.. p.. dar şi din dukane sau locuinţele afghanilor.. p. p. Unii combatanţi sovietici exersau chiar diverse afaceri ilegale cu profit semnificativ: „Am luat o sticlă cu rachiu. coliere. piese. nedatată. Din cantine dispăreau cuţite. ceasuri... Care în timpul operaţiilor militare. Aveai de unde alege. pumnale.. oglinzile de la maşini. furau aparate de radio sau covoare. din unităţile militare. se vindea. Neizvestnye stranicy. un combatant se referea. ceasuri. medalii”1280. Interv‘û Sergeâ Romanova. protejaţi de oficialii din ambasada Uniunii Sovietice în Kabul.. linguri. îndeosebi. încălţăminte.. cit.. se fura straşnic. 1279 1278 307 .. Mai pe scurt. p. ca şi afghanii. „Luau porţelan. (Scrisori din Termez. s-a furat practic totul.. pe când în baza militară din URSS nu avea posibilităţi de afaceri: „Eu să fi fost în Afghanistan. pentru a finaliza stagiul militar.. furau cei de jos. le sustrăgeau absolut tot. 21. Dispăreau baionetele. iar unul dintre combatanţi rememora: „Cineva a reuşit să ia din obiectele de palat: arme.. 686. Vindeai ceva şi făceai afghani (bani). oamenii acolo s-au îmbogăţit (s.n. Adevărate chilipiruri erau considerate caravanele comerciale: „. jafurilor. 1282 Stèphane Courtois..La originea furturilor aplicate de armata sovietică în Afghanistan a fost batalionul musulman. cit. „Soldaţii sovietici. casetofoane japoneze. veselă. în una din misive.. 1283 Corespondenţa familiei Vrabie. militarii forţelor speciale erau scutiţi de percheziţiile de la punctele de frontieră. Bunurile materiale erau valorificate în cadrul luptelor. săbii şi casetofoane”1278.. Nicolas Werth. op. În unităţile militare nu se inventariau cănile. Revenit din Afghanistan în Uniunea Sovietică (Termez). covoare. Opreau coloanele care veneau din Pakistan cu marfă. Jean-Louis Pannè etc. Care cumpăra. Şi. Vladimir Snegirev.. Se fura. „În Afghanistan se fura tot ce era posibil de spoliat. că se fura. care a constituit veriga militară a intervenţiei sovietice în Afghanistan din decembrie 1979. smulgeau bijuteriile femeilor”1282. umbrele. op... scaunele.. 65. apoi nu-mi trebuiau bani de acasă. că acolo era altfel. cumpără” (Olga Căpăţină).. op. furculiţe. care unde erau. şi droguri”1281.. magnetofoane. cele sustrase se comercializau populaţiei băştinaşe sau erau substituite pe bunuri de larg consum – blugi. Dar aici nu-i ca acolo”1283. „Tricouri.. pixuri cu ceasuri.. La întoarcerea în URSS.. 1281 David Gaj. când plecau prin kişlakuri. probabil începutul anului 1989). asupra faptului că în Afghanistan reuşea să câştige şi bani.. Armata a 40-a a fost furată toată. ciocanele. 12. care schimba. diamante. Eu eram printre puţinii care nu aveam idee cum se vinde. între fosta componentă ierarhică: plutonierul. 1280 Svetlana Aleksievič. pe care am schimbat-o pe un bariz Apud Aleksei Čikišev.

aveau paraua. nişte soldaţi.. în caz contrar. iar consilierul a fost promovat”1285. ne cumpărăm nişte aparatură. Uite. p. dar de unde? S-a întors cu bine şi povestea. haide să-i împuşte şi i-au împuşcat . chiar şi prin lichidarea fizică a băştinaşilor.). Casiadi). securistul. Vameşii noştri (sovietici – n. În traficul ilicit. p. când. 45.M. Osobist-ul. a ales drumul cel mai scurt – Kushka. Spolierea. se învârteşte şi acolo.... Soldaţi români. ce să facă? – Stai că este un magazin aici.. O venit primarul satului şi ei de-acuma s-au învăţat... Plastun.. Era noaptea . pe două sticle – o pereche de blugi.. au vrut să-i pună în puşcărie. Ishod. cum se învârtesc şi la civil. dar cu o rezonanţă mai mare. plecând în concediu acasă. 25.(batic – n. dislocate în Herat. măi?! Am vândut o remorcă cu lemne” (O. erau implicaţi şi ofiţerii sovietici. acolo era un sac cu bani. dar băieţii care puteau să se învârtească. cine era? Prietenul lor.. casetofoanele au fost transportate la Moscova. nu îţi mai trimiteau. În cele din urmă. eu ştiu moldoveni. V.... Erau câteva milioane” (O.) i-au confiscat 50 de casetofoane japoneze. Erau legături. rememora: „Fiind în deplasare în provincia Herat. Peste o lună şi jumătate dădeau banii înapoi. Casiadi). gata. plin cu bani (afghani. unul cu bicicleta. puteau fi transmise atunci când se duceau ofiţerii în concediu. Au luat sacul cu bani şi au venit. (II). cu scopul să fie transmise în Uniunea Sovietică.. Băieţii aceştia nici nu au ştiut cui le duceam aceste casetofoane. în mod persiflant. fost consilier sovietic în Afghanistan.. Care poate.. dar măcar banii înapoi. nu toţi. pe blugi – şase sticle de rachiu. Consilierul instructorului-şef al unei unităţi militare afghane. op. Plastun. vindem. Camarazii au crezut că nu se va mai întoarce. V. Au venit şi au dat banii înapoi. Când veneai acasă. Kluban‘.) la osobist. pe care am luat două sticle. m-am întâlnit cu ei...n.. ce pantofi rupţi.. au cumpărat aparatură: centru muzical. afacerişti. aşa şi acolo trăiau foarte bine. noi le spuneam afoşti).n. care nu au fost valorificaţi. „Soldaţii sovietici în Afghanistan. ne facem parale. Erau banii la un aul (sat – n.. 308 . măi. a instituit una din formele cele mai violente de suplinire a chilipirului: „Mergeau doi afghani.n.n. Ofiţerii profitau de poziţia ierarhică pentru a sustrage produse industriale din dukanele unităţilor militare1286. cit. Au luat bocanci noi. ca salariu. Trofeele de 1284 1285 Alexandru Vakulovski. 1286 A. Intra şi vorbea cine au fost la ora ceea şi.. cu cei doi afghani morţi nu-i nimic (?). iar altul pe jos. au scos de sub KAMAZ aşa o torbă cu bani! Ce-i. intrau direct în osobyi otdel (secţia specială – n. iar când ne demobilizăm le transportăm într-un diplomat dublu. am auzit de la ofiţerii Armatei a 40-a următorul caz. (Interviu cu Feodor Morari). trebuia să aduci ceva cadouri pentru mama”1284.. dar care se întorceau înapoi.).

A venit mai repede şi nu a găsit pe nimeni în apartamentul din Moscova.. iar părinţii lui primesc sicriu cu 10 zile înainte. Noi am ajuns pe 15 mai acasă. dau documentele şi reuşesc să mă întorc în termen înapoi.. greutatea care o avea el a fost pusă în sicriu cu contrabandă” (P. cât şi între ofiţeri. unii ofiţeri veneau special cu avioane. Când şi-a revenit.n.. p. Chiar un băiat din Ermoclia. chiar şi cu momente de „resurecţie”: „Venea un soldat până în Taşkent sau Aşhabad. „Mafia sovietică a fost tare în Afghanistan.). dar nu ne duceam niciunul. deoarece aveau. Doar că el nu era în sicriu. În apartamentul cela trebuia să-l mântuie (omoare – n. erau plasate droguri. op. 309 . când l-a văzut taică-său – a leşinat.... astfel. 1289 Stèphane Courtois. Unele acţiuni de acest gen urmau diverse scenarii tragice pentru vieţile combatanţilor. dar el era viu.n. . Ce s-a întâmplat. Ce s-a gândit el: mă duc o fugă acasă.. Când l-au văzut. Părinţii îl credeau mort... dar şi între superiorii militari de la Moscova1287. De menţionat este faptul că unele reţele de tripotaje erau organizate de KGB1289. Au fost cunoscute diverse cazuri obscure când în schimbul combatanţilor morţi în Afghanistan. de obicei. Ne-am pornit toţi. posibilităţi să-şi suplinească prada de război. Dumnezeu cu acela.). În astfel de circumstanţe – a afacerilor cu sicrie –. Nicolas Werth. numai am ajuns acasă. Neizvestnye stranicy. a rămas perplex: cum să mă îngropaţi. când colo. de la noi din raion (raionul Ştefan-Vodă – n. erau implicaţi unii superiori militari sceleraţi. op. instituite în dimensiunile quiproquo. 683. Finalizarea luptelor abia era aşteptată de unii superiori militari. Olaru). cit. eram 10. 65. Pe el trebuia să-l ia în contrabandă. de fapt? Băiatul a venit viu. Vladimir Snegirev. A. puteau să se includă direct şi să faciliteze aceste acţiuni triviale. într-un apartament. noi trebuia să venim cu trenul... a vândut ce a vândut şi a venit cu avionul. mă duc să văd părinţii şi mă întorc imediat la Moscova. după acţiunile militare. feciorul vine din Afghanistan.. oamenii se întorceau de la cimitir. de la înmormântarea lui. până a mă duce eu în Afghanistan. A fost scris şi în ziare. Jean-Louis Pannè etc.. datorită etalării poziţiei ierarhice. dacă îs viu? A sunat la comisariatul militar. se sfârşeau adecvat. s-a scris şi în ziare. Când a venit acasă.război erau împărţite atât între soldaţi.. El se ducea. pe 5 aprilie. părinţii lui se pregăteau să-l îngroape. El trebuia să vină cu trenul. A venit acasă sicriul de zinc. p. a venit pe 15 mai 1987. 300. p. Băiatul mergea acasă. pentru a-şi selecta trofee1288. să ducă nişte documente..V. care. iar altele. părinţii au leşinat. L-au trimis. cit. Pe băiat îl trimisese din Afghanistan în Moscova. Čikišev. a fost un caz. şi unde s-a dus băietul cela şi s-a pierdut. cum avea nişte bani. ce urmau să fie transportaţi în sicrie în URSS. secţia de 1287 1288 David Gaj.

într-adevăr. 1297 Svetlana Aleksievič. au dezgropat mormântul. mi-au şi zis băieţii. acolo erau narcotice.miliţie. am auzit. L-au găsit. I-au dat un plic să transmită. a vrut să vadă ce-i în plic. 1294 Ibidem. „Când venisem acasă. din ştabul diviziei”1291. blugi”1297.. El (însoţitorul – n.”1293.n. Băiatul a hotărât să treacă mai întâi pe la părinţi. acolo – un general. Un alt expedient din cadrul armatei sovietice era comercializarea armamentului..) la afghani. „Noaptea cineva a furat automatul unui militar căzut în lupte. (Interviu cu Anatolie Deleu). „Au fost cazuri când un soldat a vândut automatul basmacilor” (Al. Treaba asta desigur o făceau ofiţerii şi cei de mai sus.. cit. Un cartuş pentru kalaşnikov era remunerat cu 25 de afghani. „Au prins o asistentă medicală care vindea patroane (gloanţe – n.”1295. Până la urmă. Ochievschii). s-a pus la pândă în cimitir. Contrabandă”1292. „Vindeau acelaşi armament cu care se împuşca. Erau situaţii când soldaţii sovietici efectuau tranzacţii 1290 1291 Alexandru Vakulovski. Numai ca să treacă graniţa.. op. „Armament era acolo foarte divers şi mult. 310 . Au fost aşa cazuri”1294. la Moscova. apoi soldaţii ştiau ce înseamnă. étogo uničitožyt‘ (marfa de distribuit. iar automatul ajungea până la un milion”1296. „Au trimis într-un sicriu un soldat mort acasă. care.. Chiar la duşmani dădeau.. 1295 Ibidem.. Aşa scria: tovar raspredelit‘. Tatăl lui. (Interviu cu Veaceslav Bojoncă). 64. a doua zi din el împuşcau în noi. 1293 Ibidem. A prezentat cumpărăturile: două casetofoane. Gavrilov. Trebuia să meargă cu sicriul un soldat însoţitor. 1296 V. nu s-a dus el la Moscova. în ultimă instanţă. l-a convins să deschidă plicul. Cu treaba asta se ocupau mai mult ăştia din ştabul armatei (Statul-major). cit. Noaptea. 1292 Ibidem. au scos sicriul. Le înmuia praful. L-a vândut în dukan pentru suma de 80 000 de afghani. era utilizat de adversari: „Erau care vindeau şi gloanţe” (V. că ăştia nu aveau nici când şi nici cum. p. gata. da ’ acolo miliţia păzea. (Interviu cu Feodor Morari).) moldovean – nu-i o legendă. Când au deschis sicriul. probabil. (Interviu cu Victor Pricop). Ibidem. din instinct. s-a întâmplat că trimiteau narcotice în loc de soldaţi în sicriu de zinc. sicriul – plin cu narcotice. Ea măcar le fierbea. Nu ofiţerii de prin brigăzi sau regimente. pe acesta – de nimicit).n. Era un soldat de al nostru. Daniţă).. „Totul era foarte bine taxat... Soldaţi români. op. Când s-au dus în apartamentul în care trebuia să ajungă el.. Au venit clienţii. se ocupa cu narcotice”1290.

V. 1304 David Gaj. cit. Comerţul ilicit din bazele militare sovietice era considerat drept recompensă pentru sacrificiile din acest conflict militar.. 16. 311 .N. a menţionat faptul că soldaţii şi ofiţerii sovietici „proveneau dintr-o comunitate a deficitului total de bunuri de larg consum.. Unii autori consideră că anumite predispoziţii ale militarilor sovietici de a sustrage bunuri materiale erau create în cadrul societăţii sovietice. V.. a fost evaluat ca insignifiant comparativ cu impactul flagelului militar: „Da. p. 31. care a vizitat Afghanistanul în anii 1980. Furturile din armată. nu ai fost în Afghanistan?” 1300. 28. Cociaş. peşte mucegăit. arsenal militar erau pedepsite de către tribunalul militar. Sharp. S-a evidenţiat însă şi specificul moralei duplicitare. op. Erau serviţi cu carne stricată. Dar ce. Ei mureau pentru trei ruble pe lună – soldatul nostru primea 8 cekuri pe lună – trei ruble. p. în rest. A. brichete muzicale”1301. formate în cadrul familiei. mi-au căzut toţi dinţii din faţă”1302. Borovik. 1302 Ibidem. Nicolae). înşişi ei erau implicaţi) considerau că în cadrul flagelului militar dezideratul major îl constituia „acţiunile militare. pp. I. p.. erau implicaţi şi generali sovietici1299.. iar cei identificaţi erau sancţionaţi (V.. Eŝё raz. Plastun. p. Vladimir Snegirev. pp. 24-25. Neizvestnye stranicy.. Mai mult. totul se va trece la pierderi: la război. 245. Vl. op. Traficul prohibit din armata sovietică din Afghanistan a fost tolerat şi datorită faptului că unii ofiţeri (după cum am arătat mai sus.. Daniţă. contrabanda cu stupefiante. În traficul de arme.. băieţii noştri vindeau totul. p.. 74.. 69. Sneghirev. „Ne-am întors cu casetofoane Sony. Afghanistan. cit... cit. fabrici.. ca la război ”1303. furnizate adversarilor. Cauzele traficului cu stupefiante ale arsenalului militar şi ale furturilor rezidă în arghirofilie. Spolierea era practicată de militari şi în scopul asigurării cadourilor pentru demobilizare: „Ai adus geacă? Dar casetofon japonez? Nimic n-ai adus. unde furtul bunurilor comune constituia o chestiune acceptată. 1303 Pavel Creangă. Žitkov.de troc – arsenalul militar era circumscris drogurilor1298. 1300 Svetlana Aleksievič. (II). de la unităţile de construcţii”1304.G. 69-70. Nu-i condamn..  hoču. 1301 Ibidem. Unul din mobilul acestei pervertiri l-a constituit aşa-numitul fenomen al contagiunii mentale – ceea ce practică toţi îmi este admis şi mie. inclusiv ilegale. 1298 1299 A. desfăşurarea operaţiilor. tendinţa militarilor sovietici de a-şi extinde surplusurile materiale prin diverse căi. op.. p. de cele mai multe ori nu-i condamn. nu se considera ceva amoral să se fure de la uzine. Toţi aveam insuficienţă de calciu.

iar ei (militarii – n.n. Prezenţa femeilor în armată a fost considerată drept un factor de sprijin moral al combatanţilor sovietici. N. În unităţile militare sovietice din Afghanistan femeile. anturajul femeilor de ocazie reprezintă o modalitate de evacuare temporară1308 din perimetrul tensiunilor. „Domnişoară. V dvuh šagah ot raiâ. Războiul între moarte. CEP USM. fizice etc. se estimează ca „bărbaţii au sex. în cele mai dese cazuri. traduceri.1309. marcând aspecte cu implicaţii morale. 1308 Cornel Jurju.. Nu erau femei la noi. ca să obţii anumite informaţii. 57-58.09. formă extremă de sardanapalism.. Petrică). Şi nu le foloseam”. aşa tot timpul mă străduiam să nu afişez că am şi eu problemele mele” (Svetlana Andreeva). de esenţă occidentală. Ilciuk. 59. op. secretariat. Rezumatele comunicărilor: ştiinţe socioumansitice. Când ieşeam la serviciu zâmbeam. Şi apoi va povesti acestuia orice informaţie... ex-şeful serviciului de cercetare al Armatei a 40-a: „Nu aveam nicio femeie în cercetare. cit. op. pp. Cercetare şi inovare – perspective de evoluţie şi integrare europeană.) spuneau dežurnaâ ulybka u tebâ (ai o mimică de protocol – n.n. p. Din dimensiunea paradigmei cunoaşterii. În spaţiul conflictelor militare.4. în Conferinţa ştiinţifică a masteranzilor şi doctoranzilor.2002). 112. În altă dimensiune.Femeile la război nu aduc succes…. p. Eu ziceam că am dispoziţie.). Mărturiile combatanţilor. Chişinău. artofwar.4. 1309 Despre impactul femeilor în cantonamente a se vedea Norman Kouplend. femeile de consum erau din diverse ţări – Franţa. I. 23. a fost cunoscută în unităţile militare sovietice din Afghanistan. militarii sovietici au sesizat însă o anumită categorie de femei care aveau un mod de comportare frivol şi lasciv. nr. în nici un caz. 23 septembrie 2009. 1307 Svetlana Aleksievič. p.2. reprezentate prin aşa-numitul contingent feminin. 312 . Grecia (S. atunci aşa va acţiona încât se va îndrăgosti de duşman. Un an de zile nu am văzut nicio femeie”1307. viaţă şi captivitate. Sexualitatea ediul ce pare că aparţine în exclusivitate bărbaţilor nu exclude. 2009. niciun fel de dežurnaâ. biblioteci etc. Singurul domeniu militar din Afghanistan unde femeile nu erau reprezentate era serviciul de cercetare. Explicaţia acestui fapt este oferită de I. Imaginea corpului feminin în societatea de consum. iar femeile au corp”1306. Românii pe frontul de Est. În Afghanistan. M 1305 În una din creaţiile foştilor combatanţi sovietici în războiul din Afghanistan se specifica asupra discreţiei cu care era privit anturajul femeilor în război: . anturajul femeilor1305.” Vezi Mihail Evstafiev. Turcia. în http://www.. Eudochia Saharneanu. 1999. 1306 Natalia Munteanu. Prostituţia. de încurajare: „Când le era greu la militari trebuia să-i îmbărbătezi. lasă chipiul jos.IV. medicină. Nicolaevici. Înainte am citit că dacă îi dai femeii o sarcină. erau angajate în diverse activităţi: bucătărie. Presa Universitară Clujeană. în AIO. Cluj-Napoca.ru/mikhail_evstafiev/tale_estafiev_2html (accesat în 24. etice. cit.

?. Casiadi). duduile!!!”1310. Dar cel mai mare curvărism era între ai noştri. S. acolo. Peste câteva săptămâni percepea câte 3 000. cit. Conform unor indici. Nosatov. a noastre se. femeile de consum. erau nominalizate cu noţiunea cekiste (de la cek – salariul în Afghanistan era retribuit în cekuri. Pentru soldaţi constituia o sumă foarte mare”1314. în mod direct. 10 cekuri o tură... cit.. se dădea câte ceva.). Slutu). Una când e bărbat şi alta când sunt femei. mi se pare că se spunea că era ceva. cit.ru/w/wasilenko_a/ text_0500. echivalentul banilor – n. op.. p. desigur... op.” (I. p. a možet. În jargoanele cunoscute în Afghanistan de către militarii sovietici.. „Nu ştiu. cekiste” (O. cu dukani ceia. Kabul: „Erau prostituate” (S. cât şi a populaţiei băştinaşe (în mod special a dukani-lor): „Erau şi curve în Armata a 40-a. op.. da’ neoficial.. Gavrilov V. Petrică). Sergheevici). pe cekuri. erau practicate şi la trecătoarea Salang: „Femei – de care doreai – lasă pantalonii şi pregăteşte-te. Acelea care făceau serviciul acolo. În unele case de Mark Šteinberg.Vl..” (N.. 28.. Olaru). Vasilenko.” (P.11.) sau duduile butoiaşelor (în lexiconul afghan butoiaşe semnifica vagoanele unde locuiau ofiţerii sovietici.. 120.. ca de altfel şi în alte unităţi militare: „Prostituţia era tot pe bani. remunerarea fiind oferită atât din partea combatanţilor sovietici.. Am auzit că erau case de toleranţă. petrecute în anturajul femeilor. „În Kabul. V. nu ştiu. în http://artofwar. p..I. dar am auzit că erau” (N.. 1311 1310 313 .. dacă nu vei vedea cealaltă parte a trecătoarei. În alte cazuri. Cociaş). Se dezbrăcau. nu pot spune concret. „Fetele acestea percepeau pentru fiecare şedinţă câte 25 de cekuri”1311.. adică ele într-adevăr îşi îndeplineau lucrul. Daniţă). Se ocupau cu toate. ai nimerit.n.sunt reţinute referitor la acest subiect... „Case de toleranţă erau în Kabul” (V. cit. Şi cu afghanii. prezenţa femeilor de consum din URSS în mod special în capitala Afghanistanului.. cine doreşte – poftim. 1312 A. op. intervievaţii au indicat. începând cu gradul militar de maior). „Să zicem aşa nu. Nu cred că nu ar fi fost aşa ceva” (M. deşi recunosc că cea mai veche profesie şi concupiscenţa n-a fost eclipsată nici în cadrul armatei sovietice: „Nu pot spune despre aceasta.. pentru bani.2009)... „În prima zi când a venit în Kabul s-a culcat cu soldaţii pentru o sută de afoni (bani afghani – n. nu ai nimerit la. „Pentru cekuri tot regimentul a avut-o”1312.. Ai dat 10 cekuri. Petreceri turbulente şi indecente festinuri. 3. 1313 Interv‘û Sergeâ Romanova. 1314 Svetlana Aleksievič. până când s-a orientat... retribuite cu cekuri. e normal. O čekistkah...n. Dar nu am avut ocazia.shtml (accesat în 01. obligate nu erau de nimeni. nu ai dat. pentru cekuri.). prostituatele din Kabul erau remunerate cu 10 cekuri1313.

ea pentru mine este ca şi pierdută ”1318.. 1317 Svetlana Aleksievič.. Sprâtannaâ vojna. Toţi pleacă să susţină revoluţia. p. preţul celei mai ieftine prostituate constituia 6 ruble – „o bătrână fără dinţi şi repugnantă”1315. p.. se adaugă şi A. aproape mort. ordin pentru merite militare – n. ca să nu zicem mort . ţine ritmul cu focuri de mitralieră.. 39. dar Baba Hârca – dotată cu ceasuri Montana. (Scrisori din Afghanistan. p. primul rapper din Afghanistan.. nedatată. 1318 Ibidem. Koşcei Bessmertnâi. „. „Acolo era aşa o vorbă: Za p. Baba Hârca şi Preafrumoasa Vasilisa reprezintă personaje din basmele ruseşti.”1322. Zmeu Horânici are doar un cap atârnat.. dali Krasnuû zvezdu (pentru p. începutul anului 1989). op. Ordinele de luptă sau decorarea femeilor în Afghanistan primeau alte interpretări în mediul militarilor sovietici: „Nu am văzut ca fetele să fie decorate cu ordine de luptă. se întâlnesc legendarii: Zmeu Horânici. prezenţa femeilor în Afghanistan a fost considerată în alte scopuri decât cel etalat în mod oficial: „Îndepliniţi datoria internaţională în paturi!. Unul din bancurile apărute şi răspândite în Afghanistan transpune în termeni metaforici imaginea prostituţiei din unităţile militare sovietice: „În Kabul. în http://artofwar.toleranţă. 1320 Artem Borovik. Kazakov. 1323 Bogdan Nicolai. blugi.shtml . 24. Face muzică rap pe versuri din Coran. op. Pe lângă acest factor. Dj Besho. Băieţii care efectuau stagiul militar aici aşa şi ziceau: Dacă aud că o fătucă a fost în Afghanistan. nu vom divulga numele martorului. 24. Koşcei Bessmertnâi şi Baba Hârca1316. Una şi-a afişat medalia Pentru merite militare. cit. Sekretnaâ komandirovka. „Aici femei serioase nu-s”1320. Ţi-ai ieşit din minţi Babă Hârcă? În Uniune eram Babă Hârcă.).2005). p. Peste doi ani se întâlnesc în drum spre casă. Să vedem ce poamă îi ea”1319. 1319 Corespondenţa familiei Vrabie.M. în Libertatea.. cit. toţi au început să râdă – Pentru merite intime. 13. deoarece este nemuritor. În tendinţa de a cunoaşte femei din lumea musulmană. s-au ales cu Steaua Roşie. 1316 Zmeul Horânici. Conform unor adnotări şi calomnii.ru/k/kazakow_a_m/ text_0100. frecventate de către soldaţii sovietici.....2006. 1315 314 .. aşa şi a fost care au Steaua Roşie. combatanţii sovietici erau obstrucţionaţi de conservatorismul religios – „pentru că islamul interzice orice discuţie despre sex”1323. 29. restul le-a pierdut în lupte. 1322 Din motive lesne de înţeles.06. la punctul de transfer... (accesat în 07. Koscei Bessmartnâi. e veselă şi mulţumită: Eu m-am înscris şi pentru al treilea an în stagiul militar.05. 1321 Svetlana Aleksievič. Deoarece toţi cunosc: medalia o puteai obţine după o noapte petrecută cu comandantul de batalion”1321.n. dar aici sunt Preafrumoasa Vasilisa” 1317..

Vezi Malenkij dokument bol‘šoj vojny (Po materialam zapisi doprosa 30 oktâbrâ 1981 goda uroženca naselennogo punckta Šaha Doliny Pandšžer Mir Bači. că nu sunt bărbaţi adevăraţi1327. o taie. se tem” (N. A fost o răzbunare. mergeau gratis. aici. ritualul arhaic al violului ţinea de forţa de inerţie a virilităţii războinice. iar în funcţie de gradul militar avea loc şi repartizarea acestora: „Acolo se mergea după rang” (P. ci a bărbaţilor acestora. în patru luni am văzut numai de vreo trei ori femeie rusească. (Interviu cu Stepan Gaidău). în http://artofwar. Conform interpretărilor simbolice. eu le-am văzut pe toate. nerespectaţi de afghane (chiar şi în scopuri de repugnare a combatanţilor sovietici). se vindeau pe bani. ce urmau să fie supuse siluirilor de către intruşi1325. 1326 A se vedea.ru/g/greshnow_a_b/text_0150. inclusiv în regiunea asiatică a URSS).1988). pentru aprovizionarea Armatei a 40-a. syna Nikuhana).shtml (accesat în 07. cât mai departe.06..2005). care nu ştiu ce înseamnă dragoste”1324. Olaru).. pe parcursul conflictelor militare...tradiţiile de familie. în acest sens Al. constituia un impediment în subzistenţa relaţiilor intime. Mesalinele constituiau o predilecţie şi o luxură a ofiţerilor. a venit partea femeiască cu frate-său. 10. Soldaţi români. iar în Afghanistan sovieticii erau percepuţi ca duşmani: „Eu. Acolo. au adunat regimentul ca să-l recunoască. „La noi numai ofiţerii aveau trecere la ele” (Al. Petrică). afghanele nu întreţineau raporturi sexuale cu militarii sovietici. cu ceasul.03. Unii dintre veteranii războiului sovieto-afghan au invocat şi factorii igienici... Panjshir. Cu excepţia cazurilor de siluiri1326. ce fel de prostituţie? La musulmani e slută treaba cu prostituţia” (V.. eu am auzit asta la radio. în Kabul. (Scrisori din Turkmenistan. iar atunci când erau deconspirate circumstanţele de viol.. 1325 1324 315 . nu a respectat legea!” (P. După aceea. În anii 1979–1980 au fost asasinaţi datorită zelului cu care au apărat patru femei captive. Peste două zile l-au omorât.. o ucide.. Ochievschii). peste două zile. „. Prima care venea în unitate era a comandantului. „La ei e sistema că nu-i dă voie. a doua era a locţiitorului. Mesajul violatorului indica faptul că bărbaţii-adversari nu erau în stare să-şi ocrotească femeile. „Europa Liberă transmitea: a venit încă un avion cu 270 de curve. Triajul femeilor era efectuat la centrele de dislocare. Vakulovski. Olaru). dar în Kandahar. dar aşa numai sălbăticiuni din kişlakurile acestea.. La noi. Şveţ). E legendar cazul celor 24 de captivi afghani din localitatea Shaha. 308. a treia Corespondenţa familiei Vrabie. 1327 Omul secolului XX. p. pudoare (fapt cunoscut de unii recruţi. băştinaşii se răzbunau inexpiabil pe sovietici în spiritul tradiţiilor ancestrale: „A fost un caz când un soldat sovietic şi-a bătut joc de o afghană. care la fel. Aceste orgii sexuale nu erau orientate împotriva femeilor agresate. Pietatea femeilor afghane este protejată cu elan de către populaţia masculină a Afghanistanului.

. mai tânără.. deoarece Ruţkoi nu putea uita chestia aceea” (Olga Căpăţină)... Mărturiile feminine extrase din contextul unor evenimente violente. p. a circumscrierii „diferenţei dintre amintirile masculine şi cele feminine”1334. e şi imaginea bărbatului-militar în optică feminină..”1332. a patra – a combatanţilor. p. dar faceţi ce faceţi.. Nosatov. acestea riscau să fie supuse diverselor pedepse. „Odată în detaşament au venit din Kunduzul îndepărtat două surori medicale. erau predispuşi la aşa-numitele plăceri trupeşti şi deşănţări.. p. era o copilă. Ofiţerii au făcut baie împreună cu oaspeţii”1331. „Dintre femei cel mai bine se descurcau acelea care se culcau cu plutonierii”1333. Sute de femei.. Comandantul a ordonat să fie încălzită bine baia. op. p. „Aceiaşi ofiţeri se adresează către noi pentru altceva”1330.. după cum evidenţiază cazul de mai jos.a comandantului de subunitate. 316 . fiind somaţi ei înşişi. formând chiar mici conspiraţii. care se întâlnea cu un maior. p. tot tânăr. 39. Doar femei. vorbea cu aceştia de la pază: băi.I. Când de-acum m-am întors acasă şi trecuse vreo trei ani. Maiorul acela mult timp nu a fost promovat. dar numai să le aduceţi” (O.. Una dintre cele mai complexe mărturii relevă metodele de racolare a femeilor de către superiorii militari. op. cit. 1332 Svetlana Aleksievič. 1334 Omul secolului XX. În acelaşi perimetru. nicio problemă. Ruţkoi (colonel – n. întoarce-te în partea cealaltă. marchează o tentă mai dură decât mărturiile masculine. se retrăgeau în mod lamentabil.. Ibidem. 59. „Femeile nu au dreptul să utilizeze baia ofiţerilor. care-i mai simpatică..... Eu am fost şi am văzut. totul se reducea la personalitatea femeii: cele mai puternice au putut face faţă şi situaţiilor celor mai acerbe. 311. cit. 1330 Ibidem.. Când femeile dezaprobau avansurile unor ofiţeri militari sus-puşi.. p. M-a chemat un maior.n. cit. Ea însă îl refuza. op. 1331 V.. Ca să fiu sinceră. 59. 120. ne mai sunam. chiar pe termen lung: „A... La rândul lor. considerent 1328 1329 Svetlana Aleksievič. Casiadi). Femeile sunt abjecte. Vin ofiţerii şi selectează.. Ofiţerii sovietici. Venea ofiţerul şi spunea: pregăteşte că. după cum se constată din mărturie. spre deosebire de naraţiunile anterioare.) îi făcea curte Larisei...... „La punctul de dislocare . În altă dimensiune.... 22.. După două săptămâni m-a chemat comandantul: Tu vei trăi cu mine ”1328. că ies. „Ce te revolţi? Nu cunoşti unde ai venit? ”1329. şi mâne la şase dimineaţa iar îs înapoi.. Aceiaşi ofiţeri se adresează la noi doar pentru. 1333 Ibidem. de constrângeri.

Chiar dacă nu eram vinovată. Primele două luni am avut nişte neplăceri extraordinare. după educaţie. Într-atâta mă tachinau la fiecare pas. 1335 Ruxanda Cesereanu. Daţi-vă seama! Dar n-am cedat şi să vă spun de ce îi cred pe toţi nişte laşi. pentru cariera lor. extraordinar de fricoşi. să cheme femei. Gulagul în conştiinţa românească..n. a â za 24 câsa otpravlû.. fiindcă a fost o. Dacă să-ţi iai un bărbat trebuie să iubeşti bărbatul acesta. Vedeţi. Eu. Mi-a fost foarte greu până am înţeles subtextele.. Fiind din nordul Basarabiei.). 93. Dar. în magazin nu vroiau să-mi vândă absolut nimic. te voi trimite la toţi dracii. în Uniune. au întors-o pe a lui Căpăţină din Afghanistan.n. îmi spuneau şi femeile: Da prekrati ty. Călătorie spre centrul infernului... â tebâ nahren otpravlû otsûda v Soûz za moral‘noie povedenie i ty poedeš tuda i ne dokažeš‘. vedeam altceva. puteam să vin cu o oră înainte de lucru. puteam să fac lucrul acela extraordinar. şi în Afghanistan au fost femei diferite. îi raportau despre fiecare pas de-al meu şefului de spital. p. aveau să zică: Ei. adică eu i-am văzut cu altfel de ochi pe bărbaţii militari. nu permiteam lucrurile acestea. vom expune naraţiunea integral: „Superiori militari îşi permiteau.. totuna. mă acuzau pe nedrept. Eu n-am întâlnit oameni mai laşi ca militarii. totuna.. te voi expulza dacă nu vei veni în noaptea aceasta şi nu te vei culca cu mine – n.. Dacă nu eram la Chişinău şi nu lucram la radio sau în altă parte. Eu nu înţelegeam ce înseamnă: să-ţi găseşti. Bucureşti. A durat vreo două luni. radi Boga. atunci mă ignorau.. îmi dădeam seama că dacă vin cu o astfel de caracteristică acasă nimeni n-o să mă creadă.. ştiţi. laşi. cu o caracteristică imorală vei pleca acolo şi voi vedea atunci cum vei demonstra că.). m-au obijduit într-atâta şi m-au umilit.. čto.. 317 . Se prea poate că în alte părţi nu avea să se întâmple lucrul acesta ... militarii sunt nişte oameni tare fricoşi. educată cu totul altfel. la fiecare pas. ca şi oriunde. Nimeni nu dorea să vorbească cu mine. În fond... pentru Dumnezeu.. ştiind că şi comandantul batalionului le-a dat ordin ca să fie toţi răi cu mine. esli ty ne pridioš‘ segodnâ nočû i ne perespiš‘ so mnoj! (Ascultă. fiindcă toţi. de aici. 1998.marcat de predispoziţiile feminine de a contura un tablou mai aprins afectiv1335. fiind o fire mai altfel. ori că eu am dat de un nemernic care a fost comandantul meu şi ceilalţi erau afectaţi. naidi sebe takogo i bol‘še nikto tebâ ne tronet (Încetează cu astea. era absolut tot pe taloane. Graţie complexităţii aspectelor pe care le evidenţiază. şeful punctului militar. Editura Fundaţiei Culturale Române. având şef al Statului-major. îmi găseau un neajuns. pentru tot absolut.. spre deosebire de cei cu grade mai mici.. caută-ţi un bărbat şi nimeni nu se va mai agăţa de tine – n. aceasta nu-i tot. Până am înţeles eu în ce constă şi cum să te aperi de ei. na... ştiţi cum mi-a spus comandantul batalionului: Ty.. însă când am venit în armată şi când s-au început toate chestiile astea.

veneau rar scrisorile. vreo 3–4 luni... puteai să te duci să-ţi iei nişte ceai.. dureri de cap. a esli kto-to budet pristavat‘? (Comandante. soţiile ofiţerilor. adică. dar acestea care au rămas aici. ona porâdočnaâ ženščina.. dar pe urmă mi-am scos eu pârleala după ce au trecut vreo câteva luni. Nu mă duceam la dans.având secretar de partid. ai doar soţie acasă. Chiar femeile cumsecade. Când a ajuns la uşa cabinetului de fizioterapie. după ce şi-au petrecut soţul. îţi cresc fetiţele şi dacă cineva s-ar agăţa de ele? – n. u tebâ dočiki rastut. (. A venit şi la spital deschizând toate uşile. Adică nu ca acelea care au plecat în Afghanistan de s-au făcut curve. erau femei cumsecade. adică absolut nu-mi permiteam. putea să-mi facă nişte mizerii – eu nu aveam ce încălţa. acceptau pe cineva.. mi s-a rupt încălţămintea şi nu vroiau să-mi vândă nimic.n. şi îndată a întrebat: Kto takaâ? (Cine-i? – n... gata. Mi-a fost foarte greu primele vreo 5–6 luni. am suferit mult – în primul rând. u tebâ žena doma... adică se putea – secretarul de partid era maiorul Kozlov.d.m. se ştia care – uite aceea este cekistă. nu şi-a permis să mă trimită acasă.. Eu am nimerit într-un anturaj foarte neplăcut avându-l pe locotenent-colonelul Fedotkin.) Şi când a deschis cabinetul de fizioterapie. pe urmă nu mă puteam adapta şi aveam nişte dureri straşnice la coloana vertebrală. unele care puteau să se ducă noaptea asta pentru 50 de cekuri.. mâncam. nici nu-mi era interesant.a.).. erau foarte cumsecade care îşi aşteptau soţii ani de zile.). Şef era generalul-maior Romaniuk. trebuia să te duci să iei talon. fiindcă eu nu aveam acces. adică Fedotkin. atunci îl luai. ca să nu fie persecutate... să-mi cumpere. Venise o verificare de la Moscova. citeam. imediat. trebuia să-i dau cuiva bani să-l rog să se ducă după talon. Tu puteai să te duci să-ţi iei nişte bomboane. Toate.. chiar şi un soldat îşi strângea bani.. čto vy delaete. Praporŝik sovetskoj armij. nicăieri. când a fost un control de la Moscova şi Kabul. s-au dus cu un alt bărbat. toţi erau şefi majori. dacă hotărau ei să ţi-l dea. ce faceţi. chiar după gard.. erau diferite femei. depindea totul de om. erau femei care. nu mergeam la film. nu puteai să-ţi iei televizorul acela... toate lucrurile erau împărţite de către secretarul de partid. având. putea... am făcut totul ca să fie bine. măcar unul să zică: Komandir. numai se uita. lucrurile cele mai bune.n. Nimeni n-a îndrăznit să spună aceasta. fiindcă s-a uitat în dosarul meu şi a văzut că sunt jurnalistă. s-a uitat la mine. adică împărţeau totul între ei. nu ne nado. totuna. făcea presiuni.. Femeile care au rămas în Uniune... tensiune ridicată ş.. s-a terminat. la aceea se poate de dus. doar e o femeie onestă. i s-a făcut frică. vreo jumătate de an. şeful.. sufeream că nu-mi văd copiii. adică: a venit un televizor şi chiar dacă ai venit primul tu. în afară de produse alimentare. inclusiv de la Statulmajor al Armatei a 40-a. oricât costa ea să doarmă cu cineva. mă duceam la ospătărie.. (Plutonier al 318 . uite.

praporšik? Tebe komandûŝii. (Până la ora 6 – n.. Vsё. M-au urcat în avion. mi-au arătat odaia unde am să locuiesc.).. toate celea.). din cadrul Statului-major al Armatei a 40-a – n. emu rasskazat‘ éto vsё. să-i povestesc despre toate acestea sau cum?). Puteam să mă duc la comandantul regimentului.Olgu Ivanovnu k komandovaniû. se temeau să nu povestesc despre beţiile din detaşament: Ona vsё rasskažet! (Va povesti totul! – n.). ili kak? (Peste 15 minute iese comandantul Gromov de la proceduri. (A repartiza plutonierul. Do 6. adică singură am trecut totul. În Statul-major al Armatei a 40-a era cu totul altfel. Am lucrat jurnalist la Compania Teleradio-Moldova. s-a terminat totul. mi-au spus: Vas perevodât v 73 polikliniku pri štabe sorokovoj armij (Vă vor transfera la policlinica nr.).. crainic. vroiam cu totul altceva. toate neplăcerile mele.. mi-au dat pentru delegare un plutonier.. am început să-mi frec mâinile.. plutoniere? Comandantul.. Dar pe parcursul acelor luni.n. Mi-am dat seama că dacă pot să-l trimit pe Fedotkin .. pot aşa ceva.n. Atât.. magazine... – n.).. Fedotkin s-a speriat de moarte. Cerez 15 minut vyhodit komandûŝii Gromov s procedur. Acela a înţeles că ceva s-a întâmplat. Pe urmă a venit ordin de transfer.. A venit de dimineaţă şi mi-a repetat: Vy do kotorogo čâsa rabotaete? (Până la ce oră lucraţi? – n.n. (Ce-ţi permiţi. a alergat în urma lui..n. aici nu te presa nimeni. Cât au mai stat ei acolo. peste trei zile vine ordin: Napravit‘ praporščika . Erau cafenea.. Era un cantonament cu 5 000 de oameni. mi-a dat caracteristici pozitive... Olga Ivanovna la comandament – n..n.)....n. eu însă vroiam să fiu în unitate. 319 ... am înţeles psihologia lor 1336. torta este pregătită. a luat dosarul meu personal. Am luat o sticluţă cu spirt. s-a dus la Statul-major.. era ceva.). 73..).... my idёm k komanduûšemu (Plec la maşină. La ora 5 m-am dus la şeful secţiei: Permiteţi-mi să plec azi mai devreme.. absolut totul. Republica Moldova... adică n-au fost presiunile acestea.). policlinica 73 era în subordonarea directă a Statului-major al Armatei a 40-a... Dar nu eram eu omul care să merg să fac plângeri. a plecat la Kabul. adică acela m-a transferat din unitate. tot pentru el.. Fedotkin a închis biroul.. Am cerut să fiu transferată într-o unitate 1336 Olga Căpăţină a absolvit Facultatea de Psihologie a Universităţii Pedagogice de Stat din oraşul Bălţi.. dar nu m-am dus niciodată. L-am aşteptat şi la ora 6 am plecat.n. Am venit la Kabul. A venit şeful şi mi-a spus: My segodnâ večerom idёm v gosti k komanduûšemu (Deseară plecăm în vizită la comandant – n. – n. tort gotov. absolut nimic... Să vedeţi cum au trimis maşina cu ofiţeri. Plecăm la comandant – n. să mă întâlnească. cu toate că se spunea că armata era foarte mare. apoi cu un general este cu totul altceva.. Am venit la policlinică.n. Â podbegu k mašine.armatei sovietice. să merg la operaţii militare. A doua zi vine: Ty čto sebe pozvolâeš‘.n.

în cadrul Statului-major. Ei. Artemis.n.. sunt diferiţi..... nu ştii ce. Ol‘ga Ivanovna. – n.I.unde puteam participa la acţiuni militare. Şi uite. Unii autori afirmă că în armată „mediul bărbătesc tinde să devină închis în sine”1337 şi instituie o „societate de acelaşi sex”1338. Olea. Aşa a şi făcut. Gilinskij. Având posibilitatea să-i verific pe toţi. Homosexualitatea în Grecia antică. kogda uže poidёt éta spletnâ. Racilele au reprezentat un plafon al emoţiilor şi sentimentelor. zato nikto menea ne tronet (Nimeni nu va afla când se va răspândi această bârfă. 1991... pe prietena ta – n.. Da nikto ne budet znat‘. hodila kogda-nibud‘ s étim? (Cum. – n..). ca şi în alte părţi. nu ştiau cum să vorbească cu mine. 320 ..). furtunuri de la alimentarea maşinii. Social‘nye otkloneniâ...... Bucureşti.. poate. Să vezi cum dădeau totul jos de pe ei şi . Gomosexualizm: mify i real‘nost‘. Mai mult. dar îţi spun eu: . Moskva. ne scuzaţi.. începutul meu a fost foarte urât şi foarte greu... dar elita este extraordinară.). E vorba de homosexualitate..n.n. Olâ. Am transmis zvonul. aşa. M-au întrebat unde şi eu îndată am răspuns: în Jellalabad şi am fost transferată ca şefă a serviciului medical la Jellalabad. nikto ne vspomnit. am fost transferată la secţia de cercetare. în principiu. 1994.”1339.). că sunt amanta generalului Gromov: Ty čto. Olga Ivanovna. kto pervyj šepnul.. militarii. foarte deştepţi. Pokažy kak ty.. bystrei na.. când îţi dădeau două în cap: Pokažy ty.). da tak vot. în Amor şi Sexualitate în Occident. p. Vorošilov.... noi. de atunci n-am mai avut neplăceri. svoû podrugu (Arată cum ai. 1338 Â. apoi îi puneau jos sub maşină şi .. cu ajutorul unui cunoscut.n. să retracteze. Za zdorovyj obraz žizni.. 45. Desprinsă dintr-un spaţiu al intimităţilor... Nu sunt omul care doreşte să facă rău. nu vom divulga numele intervievatului. p.. istoria confidenţialităţii a constituit o dimensiune a impactului conflictelor militare în spectrul defecţiunilor morale şi disciplinare ale combatanţilor sovietici în războiul din Afghanistan.. Tabloul sinistru al războiului din Afghanistan a fost suplimentat şi de un desfrâu mai puţin cunoscut opiniei publice.. S.. Olga Ivanovna. 13. Depindea şi de regiune.. dar cu cât ţi-e mai greu la început.. arată mai repede. pur şi simplu. răbufnite 1337 Maurice Sartre..n.. nimeni nu-şi va aminti cine a lansat-o. îşi băteau joc cum vroiau. veneam la aerodrom însoţită de generali: Po stoike smirno stoâli. izvinite.. my éto. 1339 Din motive lesne de înţeles. iar de mine nu se va mai agăţa nimeni – n. pp. (Stăteau în poziţie de drepţi. Am întâlnit oameni foarte cumsecade. încetişor. să fiu răzbunătoare” (Olga Căpăţină). Institut sociologii AN SSSR. (arată.. ne znali kak so mnoj razgovarivat‘... da ty čto. 153-154. A fost dezastru în privinţa aceasta. te-ai dus vreodată cu ăsta? – n. Ol‘ga Ivanovna. care se reflectă şi în raporturile sexuale: „A fost şi homosexualitate acolo şi . cu atât ţi-e mai uşor pe urmă.

Limba română prin exerciţii. incluzând chiar şi limbajul dialectic (de exemplu. „aşa vorbesc aviatorii” etc. „limbajului militar. koseak – ţigări cu droguri ş. utilizate în bazele militare sovietice (de sorginte rusească). p. altele bazate pe consuetudine (alcoolul).. argou soldăţesc.. p.5. 2009.a. În acelaşi context. reprezintă un sincretism de noţiuni. studenţesc. lexicon militar uzual. pentru a nu fi înţeleşi de restul societăţii”1341 sau pentru „a se izola de restul vorbitorilor. Chişinău. 144.1.2. indecenţe (prostituţie şi homosexualitate). cupiditate (traficul). Potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române (1998). capacitatea de a exprima nuanţat gândirea şi experienţa umană”1343. un limbaj specific unei subculturi care configurează cadrul general al unei ontologii de esenţă semantică cu diverse funcţii reprezentative.). cât şi din diverse tipuri formalizate – a jargoanelor militare. 1342 Vasile Bahnaru. p. Ion Bărbuţă.. conţinând însă şi o serie de termeni şi metaplasme preluate de la populaţia băştinaşă afghană..2. 546.). Lexiconul afghan n procesul de comunicare a combatanţilor sovietici s-a constituit lexiconul afghan. instituit atât din metalimbajul lingvistic. Combinatul Poligrafic. îi sunt proprii plasticitatea. Ştiinţa. creat şi folosit de vorbitorii unor grupuri sociale marginale şi relativ închise. Lexiconul afghan. elasticitatea. 14. 2009. IV. care a preluat o serie de argouri aplicate în mediul şcolar. p. specialiştii estimează argoul drept „limbajul convenţional secret. muncitoresc. Chişinău. vidik – videocasetofon. Conform literaturii de specialitate.dintr-un context al violenţei şi infamiei. lexicon militar etc. ca şi vocabularul militar sovietic. babki. la fel ca oricărui limbaj natural. „şoferii îl definesc”.. 1341 1340 321 . Unele pasiuni au fost conjuncturale (drogurile). Elemente de semasiologie română..5.. mai sunt cunoscute şi alte calificative ale vocabularului specific: jargon militar. Lexiconul militarilor IV. Î Dicţionarul explicativ. 1343 Lexicon militar. de a se impune în faţa ascultătorilor şi de a colora exprimarea”1342. Pe lângă genericul lexicon afghan. kapusta – bani... iar unele forme ale limbajului convenţional erau cunoscute doar în cantonamente de anumite grupări militare profesionale (de exemplu. al penitenciarelor (de exemplu. prin limbajul specific (jargoanele) al anumitor categorii sociale se „reflectă dorinţa celor ce-l vorbesc de a se distinge de masa mare a vorbitorilor”1340. „după cum discutau tanchiştii”. 6. dar îmbogăţit şi în perioada războiului sovieto-afghan.

). I. muşaver – consilier militar străin. o realitate sumbră la o dimensiune familiară. militarii sovietici infirmi erau nominalizaţi prin codurile – 300 sau 021). 1976.. abrevieri (de exemplu. Belko. conserve – mine..afoşka – afghani – unitatea monetară.2. „se realizează o comunicare în accepţia largă a termenului. sistemul de comunicare instituit în Afghanistan a fost treptat extins şi în limbajul scris – beletristică. sicrie de zinc). Isupov. p. pluralitatea sensurilor şi unitatea de sinteză lingvistică a unui grup. ca transfer de valori care nu este fizic. . burubuhaika – mijloc de transport al populaţiei băştinaşe etc. a încălţa – a schimba roata la automobile etc. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.).rus. op. Baldaev. E abordarea unei lumi „simţite” şi exprimate de o categorie de oameni care tind să formalizeze şi să transpună. Limbă şi gândire în cultura indiană. cu profunde semnificaţii metafizice.). corespondenţă etc. s-a constituit „o formă a limbajului.2003). burbuhaika sau barbuhaika. independentă de actul cunoaşterii discursive.).). plin de semnificaţii şi alegreţe. IV.S. unele chiar utilizate şi din considerente de securitate pentru a nu fi recepţionate de staţiile serviciilor de cercetare ale adversarilor (de exemplu. 1345 Ibidem. de şarjă.2. coroborate de multireferenţialitate. expresii preluate din limbajul literaturii despre războiul civil din Rusia. combatanţii sovietici au aplicat o serie de enunţuri pe care le putem considera „limbajul subconştientului”. iar parloarului îi creează starea/iluzia benefică a L 1344 Sergiu Al-George. Din perspectiva corelaţiei dintre gândire şi limbaj.M. elemente-cod.K. Având la bază exprimarea orală. Alte limbaje a nivel de metalimbaj. kefir – ulei de frână etc. paronime (de exemplu. derivarea termenilor (de exemplu.5. accentuată de stilul de emfază şi de patosul verbal uzual al militarilor. rotnâi – comandant de companie etc. formă de natură simbolică prin care se metaforizează înţelesul tuturor cuvintelor. 40. 322 . în raport cu ei şi ceilalţi. Bucureşti. creând un nou sens global la un alt nivel semantic”1344. Lexicon militar. ci simbolic... V. al Doilea Război Mondial (de exemplu.. 1346 Mai detaliat D. AKM – Automat kalaşnikov modernizat) etc. Introducere în semiologia indiană. p. cit . Lexiconul afghan reprezintă un act simbolic. borbuhaika. Arhitectura semantică a lexiconului afghan includea diverse exprimări bazate pe: enunţuri metaforice (de exemplu.org/afgan/titel (accesat în 23. 42. prin care individul comunică cu o nouă realitate.06. presă.Afghanskij leksikon” (voenyj žargon veteranov afghanskoj vojny 1979–1989 gg. imediat. în http://www.1346. ca în orice practică semiotică”1345. Sincronia lexiconului afghan relevă caracterul lui pragmatic. cu abordări de ordin epistemologic. Mediul funest e temperat de un limbaj pozitiv.

. Kilgore. 3. considera „înjurătura – formă de administrare a armatei”1347. Cucerirea militară era însoţită în mod nemijlocit şi de implementarea limbii ruse. pentru o identificare reciprocă şi excludere a posibilităţilor de asasinări reciproce. Datorită exasperărilor pe care le luase practica oximoronului. evident din domeniul comerţului. cit. Juravliov). Matei. p. 2000. în mod special bacha – copiii. 1348 Aleksei Čikišev. „am fost la Afghanistan” (Şt. se efectuau diverse pedepse. p. în modul de exprimare. 25. Za kulisami politiki. Astfel. nu se apreciază vorbirea tumultuoasă”1350. cuvintele obscene” (A.. indecent sau injurios este specific grupurilor sociale mai puţin cultivate1349. În anturajul combatanţilor sovietici era dezaprobat stilul locvace şi apreciat limbajul brevilocvent: „La noi. Hayraton. vocabularul licenţios.10. 1996.)”1351. unii dintre veteranii moldoveni ai războiului sovietoafghan. Cociaş). în armata sovietică. 1349 Vasile Bahnaru. fost ofiţer sovietic în Afghanistan (ex-comandantul Armatei a 14-a în războiul din Transnistria). acrimoniau combatanţii sovietici în limba rusă1352: „Vulgarităţile repede le învăţau” (O. în linii generale. care intrau în legătură cu militarii sovietici. în scopul de a contracara invectivele: „Pentru o înjurătură puteai sta o lună arestat” (I. Tiraspol‘. Pe parcursul acţiunilor militare.n. (Scrisori din Afghanistan. Dubossary. 1350 Afghanistan bolit v moej duše. 242.1983). Văilean).. P. Lebedi. 1351 Corespondenţa familiei Pirogov. 147-148. 6. Un aspect aparte al comunicării. în anul 1980 sloganul „Proletari din toate ţările.. Al. pp. op. l-a constituit imprecaţia. 1347 323 . Limba rusă era aplicată de populaţia afghană la nivel de comunicare.. militarii sovietici comunicau cu voce tare şi proferau în limba rusă1348. fiind cunoscută mai bine de micii comercianţi (dukani). Z. sau chiar de copii (bacha). în unele cantonamente. în mod special. aborigenii.unui triumfător. dacă ceva nu cunoşteau ziceau: Citat‘ i pisat‘ ne mogu (Nu pot citi şi scrie – n. Astfel. scrisă cu alfabet arab. 1352 A se vedea şi A. limbă oficială Dûkarev V. p. uniţi-vă!” era afişat în prima sală de aşteptare de la aeroportul din Kabul. Ajder). Din anul 1936.. O caracteristică a imperiului sovietic a constituit-o rusificarea şi ideologizarea. „Aproape toţi dukanii vorbeau în limba rusă. cit. 18. întrebuinţează limbajul „domesticit” al unui „învingător”. Specialiştii consideră că unităţile lexicale grosiere. Uprpoligrafizdat PMR. „Învăţau. variantă persană şi persana /dari. p. 1989–1992 gg. op. se comunica în două limbi oficiale: afghana (pašto). În acelaşi perimetru. în Afghanistan. de exemplu. Raid în Afghanistan.

şeful pazei de corp al lui Ahmed Shah. o civilizaţie a ochiului. Scrierea daseinogramă. Vâlcu şi-a aprofundat cunoştinţele studiind şi limbile engleză şi franceză. captivii islamizaţi recurgeau în comunicare la noile nume. Dificultăţi majore în procesul de comunicare – un fel de „afazie” – cu un evident accent Orientul. În secolul al XIX-lea. L. V plenu. deoarece stăpânilor nu le plăcea limba1355. spre deosebire de Occident. s-a conformat la limbajul autohtonilor: „După nouă ani de zile practic şi-a uitat graiul.1992. 1354 Oliver Roy. Spre exemplu.. în afară. autorităţile coloniale britanice şi ruse instruiau funcţionarii în persană. marca identitar o componentă a propriului prestigiu. L. Leonid Vâlcu. cit. pp. pentru a citi Coranul. în fond. aş fi putut face uz cu uşurinţă de limba în care comunica paštunii. de cei care ştiau limba afghană” (Gh. semnalând deficienţe evidente de vorbire. 3. Vezi: Alexe Rău. Snegirev. în mod special a prizonierilor.N. De specificat faptul că limba persană (din familia indo-europeană. erau mai apropiaţi. cât şi prin nominalizarea acestei limbi prin dari. considerent care atrăgea alte atribute. p. dar dacă nimereau alţii. 1. Islamuddin. având şi nume de musulman – Azizola. prin urmare Orientul reprezintă. ieroglifică. în Trud. p. confundând-o deseori cu limba persană. „Cu timpul. nu a trecut la alfabet. pp. 3. era peste bariere” (V.” Pe lângă idiomul aborigenilor. în lumea afghană a impus studierea limbii băştinaşilor. grupul iranian) este considerată în Asia Centrală un idiom de comunicare al elitelor urbane şi limbă a islamului. 31. culturii etc. Chişinău. Aceste forme de scriere sunt proxime de natură prin faptul că reprezintă o apropiere de imaginea obiectelor redate. ramura indo-iraniană. a studiat în captivitate limba dari (persana). 1355 Vezi Alexandr Thorov. op.12. fost prizonier de război.. cum ar fi elementele ospitalităţii: „Îi asfixiau. pe care o vorbea fluent”1356. 1356 Vl. „Cunoşteau limba. nr. Vâlcu s-a convertit chiar la islam. ci a rămas fidel sistemului de scriere ideografică. 1353 324 . În acelaşi perimetru. într-un sens ori în celălalt. op. Occidentul cu scrierea sa alfabetică este un sistem al sunetelor şi constituie astfel o civilizaţie a urechii. araba. chiar şi de către inamici.. Cunoaşterea limbii adversarilor constituia un element avantajos şi providenţial pentru prizonierii sovietici.şi în Iran1352. sociologie şi ştiinţe politice. Prestigiul limbii persane în Afghanistan este relevat atât prin declararea acesteia ca limbă oficială (la egalitate cu pašto). fiind adaptate la felul de a fi al hipotalamusului şi constituie vizibilul. 92-93. Talpă). 2007. nu înseamnă cucerire militară sau impunere forţată: este o problemă de dinamică socială şi de prestigiu cultural”1354. „schimbarea de limbă. Panainte). deoarece pentru afghani respectarea limbii. adică limbă a curţii. Potrivit unor autori. Includerea militarilor sovietici. De altfel.. 33-34. în Revista de filozofie. cit. străduindu-se să nu vorbească în rusă.. de fapt rusul Nicolae.

Era moldovean. „Azi au venit soldăţei noi. exotic. 20.. p.persan.). când combatanţii moldoveni îi învăţau pe vorbitorii de limbă rusă. Astfel. Atunci am aflat şi eu ce semnifica!” (N. idiomul oficial al URSS. Motivaţiile studierii limbii române de către combatanţii ruşi în Afghanistan erau diverse: limbaj alegoric. al Industriei.1980. deoarece a auzit limba sa (s. Arutûnân.12. Pentru nativi. Au fost cunoscute şi cazuri insolite. Nauka. În pofida mozaicului naţional al combatanţilor sovietici în Afghanistan. Cuvântul kirpici din limba rusă – cărămida. Dokumental‘nyj fil‘m. ora 2:30–3:00. 1360 Opyt étnosociologičeskogo issledovaniâ obraza žizni (po materialam Moldavskoj SSR). ce ai păţit? Cum te simţi? Acela l-a rugat: Salvaţi-mă. inclusiv nativi ruşi. care urmau să utilizeze drept mijloc de comunicare limba rusă. Pentru militarii sovietici interrelaţia de comunicare cu afghanii a marcat şi unele situaţii inconvenabile şi retractabile: „Erau multe cuvinte pe care noi le pronunţam şi ele corespundeau unor echivalente obscene în limba afghană. cit. pe cât era posibil.. în cele mai dificile momente: „Am cunoscut un caz. substantivul dukani. la fel moldovean şi l-a întrebat româneşte: Frăţioare. Alături de lexiconul afghan. p. p. Moskva. alegru. în limba maternă. De el s-a apropiat un chirurg. respectiv. Astfel.)”1358. Svetlana Aleksievič. Am o soţie pe care o iubesc şi o fiică drăgălaşă. magazinele afghane. Cruciada afghană. unul dintre factorii de bază ce au contribuit la bilingvismul moldovenilor şi ruşilor din oraşe l-a reprezentat armata. 8 sovetskih plennyh. repatriat în Federaţia Rusă.. Û.. De altfel.. Tare vreau să fac cunoştinţă cu ei.. era translocat în unităţile comerciale ale cantonamentelor sovietice.04. A murit. Erau multe cuvinte care trebuia să le spunem altfel. op.4% moldoveni şi 1. Trebuie să mă întorc. sunt şi din Moldova. au fost sesizate şi la unul din protagoniştii filmului documentar „8 prizonieri sovietici”. – ORT. când un ofiţer a plâns. 14. 1358 1357 325 . Sovieticii au preluat o parte din noţiuni din vocabularul populaţiei băştinaşe. şi tot spuneam acolo kirpici. Corespondenţa lui Alexei Murzam (24. Petrică). 52. 174. limba rusă şi româna1360.n. militarii moldoveni iubeau foarte mult limba română. dar a plâns. Însă mi-a zis să nu mai spun cuvântul acesta.2 la sută ruşi au studiat în armată. limba română. la sfârşitul anilor 1970.2006. limba română suscita emoţii intense.V. după 14 ani de captivitate în Afghanistan1357. 1359 Scrisori din Afghanistan. 125. / Otv. 1980. vezi Ana Manole. mecanismul de comunicare a fost amplificat şi de limbile naţionale ale combatanţilor sovietici. Îl învăţam pe ministrul lor. în limba lor este un cuvânt trivial. Trebuie să trăiesc. Red. optând să comunice. să vorbim în graiul nostru”1359.

trebuie să ştii vreuna. Nici nu ştiu de unde. cum să nu ştiu? Şi de unde cunoaşteţi? Sunt româncă. L-am învăţat cum se conjugă verbele.. daţi-mi o maşină. avea capacităţi. La un moment am observat că ne-au înconjurat vreo 12 bărbaţi. Casiadi). Am plecat. gata s-a terminat cu noi. eram vecini. al aparenţelor. de două ori. Acest transfer ludic şi de tertip dubla o turnură în viaţa protagonistului – din postura unei posibile victime în aceea de stăpân al propriului destin şi de erou al conjuncturii: „Cum limba română mi-a salvat viaţa? Era una din Floreşti (localitate din Republica Moldova – n. Iura Musatov. I-a plăcut limba şi a învăţat-o. percepere cognitivă. până aici. Şi nu ştiu ce m-a făcut pe mine să vorbesc româneşte cu Galea: Măi tu. Soldaţi români.. Da’ el: învaţă-mă o poezie moldovenească. şi îmi zice: Olga. . la un dincolo. nişte lucruri extraordinare. În diverse contexte combatanţii moldoveni erau implicaţi în retroversiuni de quolibet: „Era un băiat din Voroteţi care în două luni de zile a învăţat limba română. ce să facem noi acum? Da.. Ei. dacă am fost codaş în şcoală? – Nu se poate. Iar ea zice: Olea.). „Iată cu băiatul acesta din Ulianovsk. Eu stăteam şi ascultam. Dar de la ce s-a luat? Cânta la radio Suruceanu (Ion Suruceanu – interpret de muzică de estradă din Republica Moldova – n. vorbăşte româneşte? Până atunci nu prea auzisem de limba română. am început a vorbi o limbă impecabilă românească. da ’ eu am impresia că de aicea nu mai ieşim cu viaţă. Cântec. prin seducerea lumii. Veaceslav. Tu n-ai accent moldovenesc.. singura cale de evadare a constituit-o apelarea la metafizic... iar eu. cum cântă italienii! Veaceslav.. femeile de acolo purtau blană sau cizme înalte? M-am adresat generalului Bilţ. Era un raion foarte ieftin – afghanii primeau multe ajutoare umanitare. foarte mult i-a plăcut” (O. el zice: Uite măi.nu-mi cunosc limba mea? Dar el deodată m-a atenţionat: Tu nu eşti moldovean. tare bine am trăit. aceştia îs moldovenii! Ba.n.frumos. hai te voi învăţa eu! Şi l-am învăţat poezia Şade ursu-n deal şi urlă...). dar ce. deoarece doresc să-mi procur ceva haine. Galea. În contextul unei aversiuni iminente.n.. Situaţiile marcate de modul coercitiv al limbii române au inclus şi momente speciale de comportament al adversarilor.”1361. ce să facem? Vedem noi ce facem mai departe. – Iurka. frăţioare. am rupt cuiul. era din Moghiliov-Podolsk. vorbeşte cu şefii ca să ne permită să plecăm după cumpărături. O dată. nu vezi că suntem înconjurate. nu. o comunicare prin fascinarea ei cu un joc verbal la rândul lui cifrat. Galea. Tovarăşe general. ce poezie să te învăţ. Da’ ce faceţi aicea? Păi sunt într-o deplasare în Statul-major al Arma1361 Alexandru Vakulovski. poezie l-am învăţat româneşte. (Interviu cu Stepan Gaidău). Dă-mi pace şi-i tot. Şi să zici că nu-i Dumnezeu? Am zis: Da.. tot moldoveneşte.. 326 . Frăţioare. E adevărat că vorbeam bine ruseşte. dacă-s din Ocniţa. Şi la un moment dat unul din aceştia întreabă: Doamna..

a exprimării retractare... Şi mi-a arătat unde să vin. dacă doriţi. Eu vă petrec până la maşină. Zice: Doamnă. iar alteori a constituit şi o metodă de instruire. ştiţi că puteaţi fi arestată? Mi-am dat eu seama. Dar de ce în Armata a 40-a? Sunt de la România liberă (nici nu aveam idee dacă exista un astfel de ziar). mâine am să vă arăt oraşul. cu noi valenţe. Am zis: Da. am copil acolo. Unele tehnici şi forme de exprimare al lexiconului afghan au fost menţinute de foştii combatanţi şi în perioada postbelică. Dar ce faceţi aici? Am venit să mai fac nişte cumpărături. Dar unde locuiţi? Pe bulevardul Ştefan cel Mare. cu mare plăcere. puteţi veni. o cale de penetrare într-o societate intrusă. 327 . iar aplicarea acestora necontextuală putea tensiona procesul de comunicare sau o aplicare. cum să nu? Evident că a doua zi n-am venit. sustrase din perimetrul unui mediu comunicativ specific..tei a 40-a. dar uite aşa limba română mi-a salvat viaţa!” (Olga Căpăţină).. dar am crezut că am să mă descurc. mergeţi unde aveţi de mers şi. Aşadar. limbajul a instituit un sistem de comunicare incoercibil. drept metodă consensuală. am soţie. Şi dumneavoastră de unde cunoaşteţi româna? Am făcut facultate.. Mă bucur foarte mult că am cu cine vorbi aici în limba română.

1991. Stèphane Courtois. op. au dispărut. Wars In The World. cit. obţinute în dinamica operaţiilor şi incursiunilor militare sau în cantonamente.moralul nu va rezista la aşa ceva”1363.. Rănile şi mutilările fizice. 89. V. cit... p.CAPITOLUL V IMPACTUL RĂZBOIULUI DIN AFGHANISTAN ASUPRA VIEŢII PARTICIPANŢILOR MOLDOVENI Pentru participanţii la războiul sovieto-afghan a persistat o lume ermetică şi ambiguă unde limitele dintre viaţă şi moarte s-au manifestat prin diverse conexiuni.1. Florin Matrescu.. reprezentau elemente de praxis. de aici şi autoestropierile. Arnold. p. 696. indicând o cifră ostentativă minimă.tăcere” a autorităţilor sovietice la fel poate să nareze . s-a conturat o realitate inefabilă. 164. MORŢI ŞI DESPRE MOARTE ÎN IMAGINARUL SOCIAL V. 1998. reflecţie cu impact psihologic de şoc – .1.. p. 328 . pp.. Această . Holocaustul roşu sau crimele în cifre ale comunismului internaţional.1. op. Decalajul substanţial al acestor date se datorează faptului că oficialii de la Kremlin se eschivau să etaleze numărul exact al celor morţi. Din acest considerent.. suicidele. S-a constituit însă şi o categorie de combatanţi care nu au putut subzista acestui flagel. iar cel din Afghanistan n-a constituit o excepţie în acest sens. 683. Numărul maxim era prezentat 1362 O G. Numărul total al morţilor din componenţa militarilor sovietici se estimează între 13 500 şi 50 000 de suflete1362. 1363 Istoria vieţii private. şi anume. Jean-Louis Pannè etc.. London.. p. Decesul combatanţilor în Afghanistan – subiect tabuizat în societatea sovietică rice conflict armat înglobează sacrificii umane. pur şi simplu. Paul Johnson. Bucureşti. Nicolas Werth. 131-132. explicaţia acestui fapt rezidă în fobia liderilor de a expune pentru comunitate informaţii autentice. Alţi militari sovietici au fost surpaţi de prizonierat sau.ceva”. Unii au dezertat în tabăra adversarilor.

Idem. în Cugetul.358%). 4. Unele aspecte ale creării Armatei naţionale a Republicii Moldova (1989–1992). 22-24. bulgari – 1 (0. p. 108. 24 ofiţeri. belaruşi. uzbeci.358%). că după editarea lucrării a mai descoperit încă 5 foşti combatanţi.. 279 de participanţi au sucombat în Afghanistan1366. Apartenenţa de partid: 22 membri ai Partidului Comunist. evaluarea totală a pierderilor umane în războiul sovieto-afghan punctează 15 051 de morţi (căzuţi în lupte. drept urmare a unei ample investigaţii de teren – . cit. 1368 Olga Căpăţină. Victor Gaiciuc. 1366 DAMMARM. Vezi Rossiâ i SSSR. p. 240 erau soldaţi. 285-286. 1365 1364 329 . 1999. Revistă metodico-ştiinţifică trimestrială. 1999. 3. În memoria ostaşilor. în anii 1980–1989. A se vedea şi Mihai Gribincea. Materialul inedit din arhiva curentă a DAMMARM (cercetate de autor în 2001) permite să evidenţiem şi anumite caracteristici referitoare la cei 279 de combatanţi morţi în războiul din Afghanistan. 170. tătari. ruşi – 35 (12. din numărul totalul de 383 de militari moldoveni decedaţi în cadrul armatei sovietice. în anii 1980–1989. pp.. 3 angajaţi ai armatei. şi viceversa. tătari – 3 (1. Idem. p. Chişinău. căzuţi în luptele din Afghanistan. Premise ale formării organismului militar al Republicii Moldova. op. Conform mozaicului naţional.au ţinut în mare secret cifra totală a pierderilor lor. pp. decelând totalul morţilor din propria tabără. numărul moldovenilor căzuţi în conflictul militar este de 188 (67.în literatura occidentală. Potrivit funcţiei militare. Ibidem. Constituirea Armatei naţionale a Republicii Moldova.)1365. 2006. Conform cercetărilor de ultimă oră.. Teză de doctorat. după ruşi. 12 plutonieri. 1367 DAMMARM.. Chişinău. în Administrarea publică.075%). Autoarea ne-a relatat. E un fapt bine cunoscut că beligeranţii oricăror războaie . în Tyragetia. turkmeni. Aceeaşi sursă estimează numărul moldovenilor decedaţi – 212 (poziţia a noua. cazaci. nr. morţi în urma rănilor şi diverselor boli... Constituirea Armatei naţionale a Republicii Moldova în contextul evenimentelor istorice. catastrofelor etc.m-am dus din sat în sat” –. nr. Olga Căpăţină. nr. 187 erau membri ai organizaţiilor comsomoliste.358%).383%).544%). Potrivit datelor oficiale. tadjici).942%). umflând la maxim pe cea din lagărul advers”1364. 2000. pp. belaruşi – 1 (0.978%). într-un interviu. 536. ucraineni – 39 (13.) din cadrul Forţelor Militare ale Armatei Sovietice (inclusiv ale unităţilor de grăniceri şi forţelor interne etc. p. Vitalie Ciobanu. IX. 164. marieni – 1 (0. găgăuzi – 11 (3. 70 – fără apartenenţă politică1367. simpatizantă a mişcării de Rezistenţă afghană.. ucraineni. autoarea cărţii În memoria ostaşilor căzuţi în războiul din Afghanistan (1997)1368. a localizat 297 de participanţi morţi în războiul sovieto-afghan. 3-11..

Kirilenko: – Ar fi iraţional să instalăm acum monumente funerare. N.A.A. deoarece ar fi putut compromite politica Kremlinului promovată în ţara montană. A. nu constă în bani. iar monumentele funerare nu erau inscripţionate. Chestiunea. pentru ca societatea sovietică să nu cunoască realitatea despre insuccesul intervenţiei militare din ţara vecină. militarii trebuie înmormântaţi cu onoare. Liderii sovietici. dar în faptul că dacă noi de pe acum vom menţine în memorie.10. însă să le instalăm monumente funerare e prea timpuriu. Propun ca fiecărei familii să-i fie acordate câte 1 000 de ruble pentru plasarea monumentelor funerare. Suslov : – Ar fi necesar să ne gândim şi ce explicaţii să le dăm părinţilor.neînregistraţi oficial. În cadrul şedinţei Politbiuro-ului din 30 iulie 1981 s-a discutat problema militarilor căzuţi în Afghanistan: Stenograma şedinţei Politbiuro-ului CC al PCUS din 30 iulie 1981 Document: Strict secret Mapa specială a CC al PCUS M. M. Tovarăşul Tihonov a prezentat o notă CC al PCUS referitoare la comemorarea militarilor căzuţi în Afghanistan. Răspunsurile trebuie să fie laconice şi în esenţă standarde”1369. Procesele de înmormântări urmau să se desfăşoare în mod secret. 330 . evident.A. copiii cărora au căzut în Afghanistan. de fapt. vom inscripţiona pe monumentele funerare. Rudele 1369 http://veteran.r52. Tihonov : – Evident că trebuie înmormântaţi. atunci din punct de vedere politic nu-şi găsesc o justificare. Suslov : – Aş dori să mă consult. în unele cimitire. ci de ajutor internaţional.2002). A. aspect jalonat în obiectivele-directive ale liderilor de la Kremlin. Una dintre caracteristicile esenţiale ale flagelului militar din Afghanistan a constituit-o ocultarea. Andropov : – Evident. alta e chestiunea dacă e necesar să inscripţionăm monumentele. Această şedinţă a statuat baza demersului oficial vizavi de sepulturi. nici nu operau cu noţiunea de război. aceste morminte vor fi câteva. ritualul de înmormântare a soldaţilor căzuţi în Afghanistan.ru/iom_5. disimularea din vizorul comunităţii a combatanţilor sovietici care şi-au pierdut viaţa în război.phtml (accesat în 27.A. Aici nu ar fi necesare răspunsuri libere. Potrivit datelor de ultimă oră furnizate de Uniunea Veteranilor Războiului din Afghanistan din Republica Moldova numărul total al combatanţilor moldoveni morţi în războiul sovieto-afghan este de 301.P.

.. înfăptuirii datoriei de ajutor internaţional acordat poporului afghan”1374. Ultima împuşcătură... a raportat Biroului Politic într-un mod de gândire kominternist că militarii sovietici care au luptat în Afghanistan şi-au dat viaţa îndeplinindu-şi datoria internaţională1375. Dimitri Iazov. în Calea leninistă. Lenin.. 20. demonstrând eroism şi bărbăţie”1370.6.a informa despre vitejie în lupte..06. după o formulă stereotipă: .Patria noastră iubită. 3. a fost adoptată Rezoluţia CC al PCUS P206/2 din 27.A murit în timpul îndeplinirii datoriei internaţionale (sic!)”1372. eliminării forţelor de insurecţie. Băiatul meu. devotat jurământului militar. În 1991. în MS.. p. Partidul Comunist (s.. Paţanov. 512. manifestate în timpul acţiunilor de luptă de pe teritoriul RDA.Vă aducem la cunoştinţă că feciorul Dumneavoastră a căzut în lupte. 6.1989. Arhiva familiei Oncean.1988. p. eroismul şi bărbăţia militarilor sovietici.1985 avea drept scop şi crearea imaginii soldatului-erou. fără succese majore – anii 1984 –1985 au constituit apogeul pierderilor de vieţi umane. 2.îndeplinind obligaţiile de luptă. p. 2. ministrul Apărării al URSS. care se desfăşura în al cincilea an.. conform căreia în presă urmau să fie publicate ..09. El a iubit cu ardoare viaţa. părinţii erau gratulaţi în timpul festivităţilor sovietice (23 februarie. . dovedind sacrificiu şi 1370 Comunicatul despre moartea sergentului inferior Oncean Oleg la 4 decembrie 1981. 17. 1374 Afghanskaâ tragediâ: vojna za spinoj.Fiul Dumneavoastră şi-a dat viaţa apărând libertatea şi independenţa poporului prieten afghan. îndeplinindu-şi datoria de ostaş-internaţionalist”1371. referitoare la moartea soldaţilor (în mod special cele din a doua jumătate a anilor 1980)... Rezoluţia CC al PCUS P206/2 din 27. 1371 Ana Manole. 2. se configura conceptul morţii pentru . p.erau informate de către comisariatele militare despre moartea celor apropiaţi.01.. Ziua Armatei Sovietice): . p. şi momentele de decorare a acestora”1376. Pe fundalul conflictului armat. Durerea acestei pierderi reflectă mândria pentru tinerii cetăţeni ai ţării noastre care cu cinste şi temeritate au realizat datoria patriotică şi internaţională.. 1373 Lilia Jmurco. p. 1376 Afghanskaâ tragediâ: vojna za spinoj. În unele avize.1985.fapte unicate şi separate (nu mai multe decât una pe lună) referitoare la militarii sovietici răniţi sau morţi în urma efectuării serviciului militar. 331 . de regulă....) şi poporul sovietic”1373. În acelaşi stil propagandistic. 1375 Vezi Dmitri Volkogonov.n. Această direcţie propagandistică a fost menţinută de către liderii sovietici până la colapsul Uniunii Sovietice.. dimensiune constituită în scopul susţinerii moralului comunităţii sovietice pentru pierderile umane: . 1372 G.. .

inclusiv a celor sucombaţi în urma rănirilor grave. Compozitorul şi interpretul rus Al. un avion obişnuit militar de transport.afghan. hut. Rozenbaum. în munţi.(. şi erau transportate cu avionul tip AN-12 (ce purtau şi un nume de cod alfanumeric – GRUZ-200 – pentru transportarea morţilor. Primul itinerar al Lalelei negre a fost efectuat din Bahram de către colonelul Voitov 1379. Memoria celor care au murit acolo în mod eroic este sacră pentru noi”1377. În avion erau plasate.10..) Am zburat cu acest avion (. cântec devenit ulterior imnul veteranilor 1378.10. în taină faţă de comunitate. expedia ruta GRUZ-200 ” (M. Afghanistan.) AN-12. între 8 şi 15 sicrie de zinc (în lexiconul afghan coşciugele erau nominalizate cu noţiunea conservă.(..hro... în sensul de închidere ermetică). iar GRUZ-300 – a răniţilor). fapta lor este un exemplu pentru generaţia în creştere a Patriei.. de atâtea ori era mort.htm (accesat în 2. Era un avion gri.10. . la două. în atelierele de prelucrare a lemnului din oraşul Taşkent. Au fost şi cazuri excepţionale de deplasare a cadavrelor în condiţii de descompunere intensă a acestora: . 1378 Vezi Al. a creat melodia Laleaua neagră. 1377 332 . ... Rozenbaum. În Kandahar a Felicitare adresată părinţilor Alexandru Gavrilovici şi Natalia Anatolevna Zapisocinâi de către Consiliul Raional al PC al Moldovei. A. Valera). Acţiunile propagandistice ale Kremlinului n-au putut însă eclipsa momentele tragice ale familiilor combatanţilor căzuţi. Vspomnim tovariŝ. unde erau special aşezate nişte suporturi de sicrie.8500/afghan/excursion/room (accesat în 25... afghanii. într-un ...salon ce avea un miros teribil de cadavru”1380.ru/ afghan/songs/Song12. da’ ntr-o săptămână vreo şapte morţi treceau” (V..org/editions/karta/nr24-25/tulpan.2002).Odată m-au delegat să duc nişte cadavre. care a vizitat Afghanistanul în câteva rânduri. Arhiva familiei Zapisocinâi. în Nezavisimaâ Moldova.vitesc. Mai târziu. 1380 http:/www.by.htm (accesat în 27.. de la el am aflat.ru/afghan/songssong12. la trei.htm (accesat în 27. Noi ca atare.2002). Comitetul Raional al Comsomolului (23.. Sicriele combatanţilor sovietici erau pregătite confidenţial.2002).afghan.2003). Botnari).eroism.hut.. acolo la unitate. . ca toate AN-12 ” (O..) Practic Al. http://www. 1379 http://www3. Rozenbaum a făcut mitul acesta cu Laleaua neagră. Deja din Afghanistan decesul era învăluit de mister: de la felul în care erau transportate cadavrele până la modalitatea în care erau prezentate rudelor. acest avion a fost supranumit Laleaua neagră – simbol al morţii. Până atunci eu n-am ştiut de aceasta. Bušinskij. Monolog pilota „Čёrnogo tûlpana”. de câte ori trecea avionul special deasupra. dacă nu la două. Poporul nostru are un profund respect faţă de cei care au efectuat serviciul militar în Afghanistan.Când eram la post.03.1988). 07. Casiadi). de obicei. Toată viaţa lor.02. în http://www.08. Asta dacă nu la o zi...2001. Comitetul Executiv Raional al Deputaţilor Poporului.

Nu ştiam cum să procedez” (V. Sicriele de zinc erau expediate la comisariatele militare de unde fuseseră recrutaţi cei căzuţi în lupte. Când am coborât în Şandand. 333 ... I-au plasat în avion. cu altceva.Laleaua neagră venea noaptea. parcă îmi pierdusem şi cunoştinţele. vin de la comisariatul militar. Rudele combatanţilor căzuţi în războiul din Afghanistan erau anunţate deseori cu mari întârzieri. i-am invitat în cameră. au încercat să ascundă evenimentul.Am avut un serviciu la comisariatul militar. mai erau un plutonier şi un maior. miroseam a mormânt. am înţeles îndată despre ce-i vorba şi am început să plâng. sună.ars morga. L-au înmormântat în regiment cu rânduială militară.09.2002). . nu ştiu de câte ori mi-a ţinut maiorul acela mâinile pline cu tutun şi răsuflam. de obicei. Au descărcat acolo lăzile acelea. Piloţii erau închişi ermetic în cabina lor. La morgă era o ladă obişnuită. S-au salutat cu mine. ce era instruit cum să însoţească cortegiul1381. Graţie serviciului. Intră un colonel.afghan. a mort” (Olga Căpăţină).. o căldură teribilă. pentru pasageri civili.n. am aruncat toate hainele. Din Kabul mi-au spus: Olga Ivanovna. nu mai era nimic din ei. un maior şi un căpitan. Şi iată acest maior (erau undeva vreo patru oameni) a vorbit. în ultimele momente: .). Nu era încă transparenţă. iar soţul ei era adjunctul şefului secţiei politice. am făcut băi.. s-a luat în mâini şi a plecat cu ei la morgă. plecaţi în Kandahar.. Tulbur). am îmbrăcat alte haine. Doamne fereşte! Am leşinat. în http://www. Intră şi s-au adresat iniţial mie: Natalia Anatolevna! Eu. naznačennomu dlâ soprovoždeniâ groba s telom pogibšego (umeršego). era august. Kvaşin). Erau înveliţi în masă plastică şi legaţi. În această ladă era sicriul. trebuia să informezi familia Evghenii. Iar soţul s-a ridicat brusc.. Dm.De obicei. Era anul 1984. dar nu în sicrie. instructor militar. Îmi spunea că a ars morga şi morţii au fost expuşi la soare trei zile. locuiam atunci la Botanica (sector din oraşul Chişinău – n. Erau sărbătorile din noiembrie şi nu doreau să facă o paradă de groază. Aeroportul era unul ordinar. Feciorul lor (pe atunci eram adjunctul comisarului militar) a murit în Afghanistan. Acolo aveam o colegă. Dar nu mi-au spus ce fel de deplasare era: Veţi afla! Am ajuns la Kandahar. dar eu în altă parte. noaptea ca să nu fie în vizorul societăţii sovietice: .. ca mamă. care erau cu ferestre închise” (Gr. de regulă martor la operaţia fatală. Soţul tocmai citea. Erau două corturi unde erau sicrie de zinc. iar de acolo veţi lua un transport în Şandand.ru (accesat în 22. Era un maior acolo care mi-a zis ce fel de miros era acolo. Coşciugele erau transportate. Nu era un loc special unde putea fi descărcat sicriul şi de aceea l-au pus într-o 1381 Vezi Pamâtka predstavitelû voinskoj câsti. Cadavrele erau însoţite de un ofiţer din unitatea militară sau de un fost camarad. vreo jumătate de oră am aşteptat şi la un moment am simţit un miros teribil.

dar eu am refuzat. Sicriul din Afghanistan a fost adus de către un băiat din satul Mărineşti..ladă banală. – Dar noi de trei zile ne străduim să-l luăm! Pe urmă ne-a permis.În 1979 a fost înrolat în armată şi în 1981. se demobiliza. mai bine să-l ţin minte aşa cum a fost. Vin la noi şi ne zic de ce nu-l luăm acasă.. dar băieţii s-au pregătit. era totul ascuns (s. de când a murit.) Ne-au dat câte 1 000 de ruble pentru înmormântare. ziua morţii. Era foarte slab. Doreau ca ceremonia de înmormântare să fie la Casa Ofiţerilor.Avionul a venit târziu. fratele a vrut noaptea să desfacă sicriul. se temeau că soldaţii vor vedea că vin morţi de peste hotare. mergem la cimitir şi facem pomană. au cumpărat salam. Nu ne-au permis să-l deschidem. parcă nu avea un corp. Pentru această zi pregătesc plăcinte cu varză.. mulţumesc băieţilor. Pe urmă au venit acasă. unde putea fi văzut. deasupra avea o ferestruică. tot din raionul Lazovsc (actualmente – Sângerei). Vin câte 30–40 de oameni. era acoperit cu pânză roşie. Nu ne permiteau să aducem sicriul de zinc acasă. era parcă strânsă la loc din bucăţi. În an am fost bolnavă. aşa şi l-am îngropat. Se vedea faţa. Abia de l-am recunoscut după nas.. peste 3–4 săptămâni. El a spus că nu poate la moment să povestească. sandviciuri. Familia l-a aşteptat. Parcă nu era el. se vedeau nişte scânduri. . . Au venit şi ne-au dat o bucată de bumbac roşu ca să acoperim sicriul. A murit exact peste o lună şi jumătate” (Rodica Blanovschi).n. au făcut copturi.. era foarte ars. 334 . Şi acum facem slujbe de pomenire în decembrie. Instructorul politic n-a permis. În ajun de Anul Nou. să se uite. Ne-au transmis de la comisariatul militar. Era doar o ferestruică. coniac. Nici soţului nu i-au spus (pentru că tocmai atunci tatăl efectua serviciul militar şi s-ar fi priceput în ce constă chestiunea [Galina Metodii]). mai erau încă 15–16 băieţi morţi. buze. Sicriul. chiar o porţiune nu a ajuns. dar după patru luni se va întoarce şi va povesti. de 6. Am făcut o slujbă de pomenire cu băieţii. din metal.. Iar acum. Ziua Forţelor Speciale. unul Halaim. ziua de naştere şi 15.. Nu doream ca să-i văd faţa arsă şi întotdeauna să-l am în ochi. cu cinste ostăşească” (Natalia Zapisocinâi). (.n. Veneau şi pe data de 2 august. Ne-au dat calmante. (e vorba şi de diferenţa de timp. am luat votcă. Iar în detaşament era deja o ladă acoperită cu material roşu.. plec la cimitirul Doina. cine ştie ce era acolo? Sicriul a fost dus de 8 combatanţi.. de pe 15 pe 30 decembrie [Galina Metodii]). La aceste întâlniri am făcut cunoştinţă şi cu alte mame. Până la 10 ani am făcut servicii religioase de pomenire.. cu Zapisocinâi” (Alexandra Moroz). am dorit ca în memoria mea să rămână el aşa cum l-am ştiut.). din raionul Sovietic (sector din or. Chişinău – n. dar am cheltuit cam vreo 3 000 de ruble. La înmormântare mama lui Oleg l-a întrebat pe băiatul care l-a condus ce s-a întâmplat.). Nu ne-au permis nici să punem inscripţii că a fost în Afghanistan. N-a mai apucat să povestească. aici la noi era.

La urmă am găsit un morman de oase şi vreo 15 kg de carne carbonizată – tot ce a rămas din camaradul nostru.Astfel. Mă iertaţi că vă fac să retrăiţi 1382 V.. aviatorul a ars complet. Într-un interviu acordat ziarului Literatura şi arta (1991).afghan” rememora: .. p.doar jumătate de găleată de carne” 1383 sau echipajele militare din avioanele distruse de Stingere reprezentau dificultăţi majore în reconstituirea aspectului fizic: . 7. şi-a pierdut fiul în acea catastrofă. unii participanţi nu erau identificaţi în .. A explodat un aruncător modern de proiectile cu 40 de ţevi. numai forma de om” (V.Bună ziua. ca şi în cazul D-stră. Sicriele de zinc au reprezentat. În scrisoare se fac referinţe la tipul de sicrie fără ferestre – formă strict secretă de coşciuge: . 161. cit. Èksmo. Ne-am dus să-l scoatem şi el s-a rupt în jumătate. 1384 Ilie Lupan. P. În memoria ostaşilor. Osobaâ rota. O cisternă cu benzină s-a aprins şi şoferul n-a reuşit să sară din maşină... op.. Ceremonia incognito de sepultură a combatanţilor a tins să plaseze evenimentul într-o dimensiune anodină. Podvig v Maravarskom uŝel’e. p. Tkačenko. op. Moartea fără urme fizice era cunoscută şi în cazul aviatorilor sovietici din Afghanistan. Vă scriu. iar echipajul a ars de viu1385. Eram într-o operaţie de luptă la Panjshir. Moskva.Odată veneam de la Pul-i-Khumri. 15.docimazie”. Druţă). Astfel. ars ca un cărbune. şi am fost atacaţi. Grigoriev. mult respectaţii părinţi ai lui Rustam Rustavelici. la fel. după caz.. De exemplu. doar anumite spaţii simbolistice – locul unde era necesar să fie amplasaţi combatanţii decedaţi. Auzeam numai nişte răcnete înfiorătoare... 1385 Vezi Olga Căpăţină. la minele de diamant. a vanităţii postume.01. ci doar parţial – . Folosirea combatanţilor drept carne de tun într-o aventură militară a fost vizibilă şi în ceremonialul înmormântării acestora.. În arhiva personală a Alexandrei Purice (mama lui Abdulin Rustam) am depistat misiva unei mame care. Spre exemplu. familiile combatanţilor căzuţi în războiul sovieto-afghan aveau să suporte în mod direct consecinţele dezastruoase ale politicii de intervenţie a URSS în Afghanistan.după diverse accesorii sau părţi de haină”1382... p. nişte părinţi amărâţi din oraşul Breansk. cit... 335 . 2006. la 22. 1383 Svetlana Aleksievič. Comunitatea sovietică nu trebuia să cunoască unde şi-au pierdut viaţa militarii Uniunii Sovietice.1985 avionul în care se afla şi Abdulin Rustam Rustaveli a fost lovit în plin de o rachetă.Am luat trupurile. Alt caz. Rămăşiţele pământeşti au fost strânse într-o pătură şi apoi trimise în sicriu acasă... Contextul războiului a creat situaţii când specificul stagiului militar şi-a lăsat amprenta şi asupra morţii. din soldaţii detonaţi rămânea . Marvarskaâ rota. spre trecătoarea Salang.. un veteran . Din şoferi am găsit numai o mână sfârtecată”1384.

Doar atât a zis: Liubov Alexeevna.mila” şi rea-credinţa cuiva a ajuns în Afghanistan. comandantului unităţii. în detalii. 08. aşteptăm cu nerăbdare scrisoarea D-stră. s-au întors în Habarovsk.). am avea multe de povestit. Cum am rămas în viaţă. Sicriul nu avea fereastră (s. a efectuat serviciul militar în oraşul Habarovsk. Dar ce să facem. din ei doar nu a rămas nimic.. Scrieţi. vă rog.. dacă ne-am întâlni. Am toate cele 6 adrese.). O altă cauză dificilă pentru a reconstitui rămăşiţele fizice ale militarilor sovietici era generată de condiţiile climaterice specifice din Afghanistan. nu mi s-a răspuns. I-a rămas o prietenă foarte bună. Am trimis scrisoare în Afghanistan. Au fost loviţi de o rachetă şi toţi au fost recunoscuţi.. Dumneavoastră ştiţi că este imposibil ca totul să descrii într-o scrisoare.1986). Dacă au fost distruşi de o rachetă la o înălţime de 8 000 m. acolo e război! La 16. Adresa D-stră am primit-o din Afghanistan. dar din . A adus lada aceea afurisită un locotenent. nici nu pot să vă descriu acest calvar. acolo nici nu era nimic. Mi-au răspuns peste 4 luni. Fiul meu a murit la 22 de ani. îndată ar fi fost clar ce era înăuntru. fiind plutonier superior de comunicaţii în aviaţie. Nu a fost căsătorit. Vă scriu această scrisoare şi ochii îmi lăcrimează asupra acestor rânduri. despre moartea fiului şi după ce semne a fost recunoscut. unde şi cu cine a efectuat serviciul militar fiul D-stră? Câţi ani are Rustamicic al D-stră? A fost căsătorit? Mai aveţi D-stră. La revedere. dar după ce anume.. Scrieţi. Cu respect pentru D-stră Liubov Eliseevna şi Nicolai Egorovici Kurocikin. Încă o dată scuzaţi pentru deranj.. doi însă erau din altă unitate militară.n. Kurocikin Iurii Nicolaevici. Dar el n-a spus nimic.1986”1386. Faptul că a fost transferat în Afghanistan nu mi l-a divulgat. deşi în echipaj erau opt oameni. Toată viaţa mea era strâns legată de fecior.20 a fost întreruptă legătura – a murit tot echipajul. el doar era singurul meu fiu. Fiul meu. sicriul avea fereastră? În fine.) Peste trei luni am aflat că el a decolat împreună cu alţi membri ai echipajului pentru a efectua o sarcină militară. Ştia că eu aveam frică de acest Afghanistan. e o rană fără tratament.06. acolo a fost transferat la 15 iunie 1984. Mi-au comunicat despre acest fapt la 30 ianuarie. atunci nu puteau fi identificaţi. (. aveam 39°C (. scrieţi-mi despre toate celea. Dar iată că la 22 ianuarie 1985 această viaţă a încetat. copii? Am rămas cu soţul singurei. Ast1386 Corespondenţa familiei Purice. vă rog. Doamne. cerând să-mi explice. Serghei Nastereic. Eu în ziua aceea m-am îmbolnăvit de gripă. Evident. 336 . nici nu ştiu. (Scrisori de la părinţii Kurocikin.06. Şi când mă gândesc că membrii echipajului lui sunt toţi în viaţă. 08. Până acum nu-mi pot ierta faptul că nu am deschis sicriul. După toate probabilităţile.emoţiile negative. ce v-au spus despre moartea fiului.

Impacienţa războiului a marcat aplicarea unor măsuri speciale. p. op. În folclorul militar afghan.02. în februarie 1989. Komandarm. 1391 Cântece colecţionate de la veteranii . cit. din cauza caniculei erau cunoscute cazuri când cadavrele nu . sucombarea a constituit un subiect tabu pentru societate. Astfel. comisariatul militar de unde au fost recrutaţi. iar pentru participanţii la războiul sovieto-afghan a reprezentat un subiect obsesiv de necromanie. acest aspect a avut efectul unui bumerang. p. nisip. negarea realităţii macabre au constituit pentru apropiaţii acestora acţiuni afective profunde. element teribil al flagelului militar.2. Potrivit unor autori.. în pofida faptului că au primit înştiinţări despre moartea soldaţilor.reuşeau să se descompună. probabil. În ciuda faptului că URSS a tins să menţină în taină moartea combatanţilor sovietici..1989.. totuşi îi aşteptau să revină: . familia. 337 .1. Combatanţii sovietici. în discuţiile noastre referitoare la acest subiect unii martori ne-au relatat şi unele mituri... convertit în suferinţă şi anxietate. 7... de autorităţile sovietice: sicriele din Afghanistan nu trebuiau desigilate din raţiunea că puteau fi un focar de infecţii (ca şi în cazul miturilor despre piramide). lansate. la retragerea trupelor sovietice din Afghanistan.fel. 16. anul naşterii.. în mod special acei care plecau în misiuni speciale. 33. toate aceste informaţii fiind fixate într-un tub de cartuş1389.afghani” din satul Pepeni. se carbonizau.feciorii nu pot fi înlocuiţi prin cuvinte”1388.V.. 183. cit.. a dezvăluit adevărul despre ce se întâmplă în realitate în Afghanistan1390. până la 60°C” (I. prenumele. specificul morţii a generat utilizarea unor sicrie speciale – fără oberliht – pentru ca rudele celor căzuţi în războiul sovieto-afghan să nu constate vidul interior. Žitkov. judeţul Bălţi – arhiva personală. numele. cit. Cociaş). Afghanistanul era considerat drept ţara morţii1391. sicriul fiind închis ermetic”1387. numele unuia dintre părinţi. V. op. T 1387 1388 Ilie Lupan. notau pe o foaie adresa. 1390 John W. Din acest considerent . op. aşa temperaturi înalte erau.. prevăzute în situaţii excepţionale. în KP. p. una dintre acestea fiind bruioanele post-mortem. 1389 A. Misterul faţă de combatanţii expiaţi şi tendinţa de descifrare. 4. Mai mult. Kožuhov. M.. Aşadar. din Afghanistan se trimiteau uneori în sicriu de zinc pietre. Dimensiunea tanatică în percepţia combatanţilor ransfigurată în zona anonimă. în contextul în care hotarul dintre viaţă şi moarte a fost abolit. în oraşul Termez erau rude care. p. Yong.

. Muzeul Uniunii Combatanţilor . 338 .. p... Lasă.1983). de aceea combatanţii au repudiat ideea morţii. Pentru combatanţii sovietici în Afghanistan.06. prin bravarea sucombării se schiţa un sprijin moral în perpetuarea vieţii şi evitarea aspectelor insurmontabile existenţei: . mamă.htm (accesat în 23. În jur se auzeau împuşcături şi răcnete. în cazul morţii indirecte.2003). Astfel. mă simt bine. îmi şopteşte: acasă n-ai să ajungi.afghani” din sectorul Botanica.. apropiatului etc. a constituit un subiect angoasant.ru/magia/ mag/usop-war. prin implicarea personală a combatanţilor. Combatanţii îşi sprijineau atât rudele.. matale numai să ne fii sănătoasă. 150. Cred că lucru acesta m-a salvat. Tolea” (02. o prezenţă continuă şi decelabilă în corespondenţa combatanţilor căzuţi în războiul sovieto-afghan. Toţi se uită şi se miră: ce fel de psihologie ai tu? 1392 Elisa Barker. 33...un sentiment de familiarizare cu moartea”1393. semnalând . Anatol Timotin (1965 –1984). ultima zonă spaţială. căzut în Afghanistan adnota: . 1393 Toader Nicoară. în corturi. Clio în orizontul mileniului trei. p. în expozeu cu o eventuală tragedie. 06. Pis‘ma živogo usopšego o vojne. Cruciada afghană.Nu mă gândeam niciodată la moarte. deşi indica un loc mai sigur. municipiul Chişinău. Moartea. Moartea directă era omniprezentă: operaţii militare. Eu n-o ascult. 2002. din cele 18 scrisori expediate din Afghanistan. p. aspectul tanatic era marcat prin două dimensiuni de transcendenţă cognitivă: prin cunoaştere directă (reflexie sesizată în timpul operaţiilor şi incursiunilor militare) şi cognoscibilitate indirectă (prin moartea camaradului. totul va fi bine. oricând puteau fi supuse unor ambuscade. 1394 Scrisoarea lui Zapisocinâi din Afghanistan (Kabul. cât şi pe ei. nu-ţi fă griji. 47.Eu sunt viu şi sănătos” 1394. la 2 noiembrie 1984 a fost rănit mortal). în http://guru. ea însă se zbate şi parcă mă ameninţă.fobia în faţa morţii constituie cea mai torturantă suferinţă a civilizaţiei europene1392.06. Anatol Zapisocinâi (în timpul unei operaţii militare din Panjshir. militarii sovietici asistau infirmi. Exploatări în istoriografia contemporană.1984)1395. derutaţi şi introvertiţi. înlocuind-o imuabil cu cea a vieţii.narod. WC.. Misivele paliative aveau drept scop sugestionarea faptului că totul derivă acceptabil. unitate militară (la cantină. Dacă ideea morţii directe era reprehensibilă printr-un stil activ.). Ubicuitatea şi obsesia decesului erau într-o confruntare impetuoasă cu instinctul de autoconservare – ideatica vieţii. În ultima scrisoare.. în raport cu valenţele vieţii. mamă. Cluj-Napoca. incursiuni militare.Mamă.. Nişte vise numai nu-mi dau pace: să făcea că alergam pe un câmp minat. antrenamente). în acest perimetru combatanţii remarcau proiectată propria moarte. Ce să fie mamă? Inima nu-mi dă pace. Orice s-ar fi întâmplat – credeam că-s în film. bordeie. avea să evidenţieze în 16 din ele – . 1395 Ana Manole. Cu drag. Accent.

de aceea era respinsă cu perseverenţă: . Eu îţi scriu aşa scrisoare că aici din zi în zi îi mai greu (s. dă-mi iertare. Că eu nu ţi-am făcut nici un rău ţie şi că noi am trăit bine.n. Toată ziua eşti alături de dânsa.. Alteori sucombarea constituia un truism.). am fi noi vreo dată fericiţi în viaţă ori nu. poate eu am făcut cândva vreo greşeală.1981). în mod direct.. Oleg Oncean (1962–1981). moartea în sine reprezenta un tabu redutabil 1398. iar în ultima scrisoare. Simultan acestui proces. 1400 Corespondenţa particulară a familiei Ivanov. nu se ştie. Conceptul sintetic dânsa nu nominaliza. s-o înveţi. posibilitatea unei sincope era obsesivă. 10. adresată soţiei Inna. din toată inima. dimensiune reflectată mai curând în stil eliptic. iar prin acest act se evita sentinţa fatală. aici n-ai cum să te păzeşti. adică de noi au şi uitat. le scria prietenilor: .Tu scrii să mă păzesc.Eu trebuie şi sunt obligat să mă întorc acasă” 1399. inclusiv pe linie de filiaţie: .1981).. n-ai ce face.) şi când o să vin acasă. dacă voi scăpa cu bine apoi voi vedea mai departe ce să fac.) Îţi spun prin câteva cuvinte că am nimerit la dracu’ în praznic ”1397. Soldaţi români. (Scrisori din Afghanistan. (. 148. p. stimulator vieţuirii. Kabul. în una din misivele adresate surorii sale releva un spaţiu macabru al realităţii inefabile : . să-i spui.” La nivel conceptual şi ontologic. iar de noi comandanţii nici vorbă.. faptul în sine. Eu sincer nu pot înţelege până acum de ce am eu aşa o soartă de grea (adică noi). cine a fost tăticul ei. fiindcă e tare greu de spus. 1398 Toader Nicoară. Pul-i-Khumri.am nimerit la dracu’ în praznic. nu dau drumul la nimeni. căzut în Afghanistan..03. Dacă cu mine se întâmplă ceva să ei seama de Lilea (fiică – n. Este doar o trecere de la o viaţă la alta”1396. 1397 1396 339 . Combatanţii evitau să pronunţe deschis această vocabulă... Clio în orizontul.Nu mă tem nici azi de moarte. avea să prescrie un testament indubitabil cu îndemn de pacificare sentimentală. era atât de evidentă încât combatanţii considerau necesară o conciliaţie creştinească cu apropiaţii. Moarte nici nu există... (Interviu cu Veaceslav Bojoncă).Am putut fi adus acasă în sicriu de zinc de trei ori”1400. căzut în timpul unei operaţii militare. tanatofobia putea fi rectificată prin evitarea articulării acestui termen corosiv.. (Scrisori din Afghanistan. 13.. noţiunea moarte. conştiinţa despre un eventual impact tragic nu era ruptă însă de contextul funest – . Plutonierul Tudor Ivanov (1956–1986). nu pot spune.. da’ ca să spui dinainte ce o să fie îi tare Alexandru Vakulovski.Inna. în afară de soldaţi.. s-o creşti.n. tare mi-i jale de Lilea că a crescut mai mult fără mine. (Scrisori din Afghanistan. În percepţia militarilor sovietici. Corespondenţa particulară a familiei Oncean. să îngrijeşti de ea şi despre mine să-i zici. 1399 Corespondenţa particulară a familiei Alfёrova . mai 1981). eu am o rugăminte către tine.

.) Ibidem.G.. contextul războiului a modelat un tablou incontestabil al morţii. În folclorul militar moartea soldaţilor este substituită unor noţiuni ce identifică o evadare din prezent – . s-a pierdut... de aici şi mesajele concepute într-un mod creştinesc.Dar a dat Dumnezeu că am venit înapoi” (V. nu cum era mai înainte.. 1404 Arhiva personală Eduard Boboc. cit. Eŝё raz.. marcat însă de culpabilitate în faţa camarazilor morţi1405: .. Borovik. (Scrisori din Afghanistan.. câte vezi tocmai însureşti (încărunţeşti – n. 1403 A. a plecat în rezervă1403.Prima dată când am văzut trup (cadavru – n.. op. considerent ce reliefa un mediu de parabioză. acum e mai greu”1401. În acelaşi context. poate”1406.Doamne de ce el.n.Când voi reveni la viaţa civilă. Skrâtnaâ vojna.greu de spus..) Sigur nu ştiu dacă încă voi scăpa de aici. percepută introspectiv ca o eventuală moarte proprie.Şi eu de trei ori văzusem moartea în ochi”1402. fiindcă săptămâna trecută a plecat acela. drept un favorit al sorţii. Notiţe din armată. (iunie 1981). dar nu eu? Dar eu când? Peste un minut sau peste 50 de ani? (s. 1407 A. probabil noiembrie 1988). p. a petrecut. La nivel de pronie era susţinută şi transfigurarea din zona morţii: . de aici nici nu ai chip să nu te faci nebun. 134. V. fiindcă nu se ştie ce o să fie până mâine.n. prescrisă unui fenomen implacabil. acasă. (. iar sucombarea. Lexiconul afghan include o diversitate de termeni disimulatori care definesc aspectele necromaniei. 1402 1401 340 . instituind şi un dialog virtual cu divinitatea.). a unui eroism învăscut în viaţă. Militarii erau afectaţi direct de moartea camarazilor. 1405 A se vedea paragraful Sindromul afghan. înainte de vreme cu Laleaua neagră. iar tendinţa combatanţilor sovietici de a nu se pronunţa în termeni clari asupra morţii camarazilor relevă contiguitatea acestui aspect şi fobia faţă de noţiunea fatală: a zburat.n. spectacol al morţii cu impact afectiv major asupra tuturor participanţilor. Doroşenco). Borovik.. . Fiindcă acum e foarte greu. oricând putea surpa combatanţii de cei apropiaţi. Bun băiat a fost şi-mi pare rău de el. Kabul. Drama războiului o constituia faptul că luptătorii aveau surpriza de a constata moartea camarazilor. ei se duc şi nu se mai întorc”1404. a zis să luptăm fără el. 2. sau până seara.soldaţii nu mor. a luat rigola. Săptămâna trecută l-am petrecut pe un băiat în Ucraina.. Pentru combatanţii sovietici.)”1407.. .. în sicriu de fier. 1406 Corespondenţa familiei Vrabie. Afghanistan. p. 17. p.. a plecat în obscuritate.. Cerneavskii. nedatată. contrastul evident dintre cel mort şi cel viu relevă o victorie a supravieţuitorului. s-a demobilizat de urgenţă. dar poimâine vin şi eu.

Băieţii plângeau. vreau să fiu sincer. Mi s-a spus că erau cei căzuţi în luptă. Murise un ofiţer. 1411 Corespondenţa familiei Purice.. 4. L-o adus să-şi ia rămas bun băieţii... Soldaţi români.03.. p. drept între sprâncene..) Când mi s-a spus că el este mort. (. A se vedea A.Am intrat acolo unde erau soldaţii. ca babele” (V. Niciodată în viaţă n-am văzut ca atâţia băietani mari să plângă”1411.Cel mai greu e să-ţi pierzi prietenul”1408. V. Mulţi veneau şi întrebau.. ca să rămână în memorie. 1410 Alexandru Vakulovski.). am primit scrisoarea D-stră cu o săptămână în urmă. tendinţa de conservare a memoriei celor morţi indică o sensibilitate ostăşească. mi s-au tăiat mâinile şi picioarele” (V. L-au adus acasă” (V. ce-i aceea? Muzeu? Am zis că rămăşiţele soldaţilor au fost transportate şi aici nu trebuie să fie niciun fel de muzeu. 1412 Simbolul sucombării soldaţilor sovietici în Afghanistan – obeliscurile – au fost şi ele retrase odată cu armata sovietică din Afghanistan în februarie 1989. . Zabrodin. Nu ştiu cum.. aflaţi pe teritoriul unui stat străin. Alexandra Sergheevna. 2 martie (1985 – n.1985).. Nu pot să vă explic ce impresie mi-a lăsat. p..M. Soldaţii nu doreau să expulzeze din memorie foştii camarazi. N-am să vă zic că toţi plângeau. (Scrisori de la Vadim şi alţi camarazi de luptă cu Rustam.. din arme. Beşleagă). Saša.. au trimis sicriu acasă... erau împotriva acesteia. era împuşcat în frunte. Iertaţi-mă. Totodată.. pentru a nu fi profanate de adversari. .A. Sergheevici)1412. Erau paturi aranjate..Mâine. Lâhovskij.. N. 211.Am avut frică până a murit cel mai bun prieten al meu.Am încărcat la graniţă cu Pakistanul optzeci de băieţi morţi”1410. jale era. l-am văzut pe Andrei. 2. şi tot batalionul a început a plânge. curat şi portrete cu chipiuri de soldaţi... Botnari). când l-au adus pe dânsul. murise. 1409 1408 341 . 01.În ziua când am ajuns eu în unitate. Soldaţii. p. cică a fost foarte de treabă. cit. Tolkač‘. era bine.E foarte dureros când se pierd aşa băieţi”1409. ca un fel de muzeu. vreo 5 oameni erau. cu artificii. Acţiunea superiorului a fost marcată de profunzimea cunoaşterii psihologiei militare. desigur. În unele cantonamente din Afghanistan comemorarea camarazilor de luptă era menţinută prin formarea unor muzee. Mai erau acolo şi alţi băieţi.n. dar am dat-o să o citească şi băieţii din echipa mea.. Aspectul sucombării V. dar şeful regimentului a permis echipei noastre să stăm seara la cantină şi să ne amintim de prietenii căzuţi.. cit. Dar împotriva superiorilor nu poţi face nimic” (N. . op. se împlinesc 40 de zile. dar toţi aveau lacrimi în ochi.în Afghanistan. . ... Cerneavskii. Era împuşcat în cap. simboluri ale solidarităţii militare: . în Ucraina. ... op.. un muzeu al morţii ar fi constituit un impediment moral pentru combatanţii sovietici. Cazacu). cu care am făcut instrucţia militară. Am citit fiecare câte un fragment.. Împuş