P. 1
17.AVANGARDELE

17.AVANGARDELE

|Views: 5|Likes:
Published by Patrascan Violeta
Avangardelr
Avangardelr

More info:

Published by: Patrascan Violeta on Dec 11, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/11/2013

pdf

text

original

AVANGARDELE

1. ISTORIC
Istoria artelor plastice din secolul al XX-lea este istoria artelor de avangardă. Ele se caracterizează printr-o succesiune rapidă de tendinţe, într-o perioadă încărcată de evenimente politice majore şi de importante transformări socale. Cele două răz oaie mondiale vor constitui fundalul numeroaselor mişcări artistice care şi-au făcut apariţia în acest secol. !ermenul de avangardă face aluzie la tendinţele care au luat naştere înainte de "rimul #ăz oi $ondial %fauvismul, e&presionismul, cu ismul şi futurismul' şi la cele care s-au dezvoltat în perioada dintre cele două răz oaie mondiale %a stracţionismul, noua artă figurativă, dadaismul şi suprarealismul'.

2. CARACTERISTICI COMUNE AVANGARDELOR
s-au manifestat ca nişte grupuri restr(nse de artişti care s-au opus convenţionalismului estetic al epocii în care trăiau, adopt(nd un ton polemic şi re el) s-au caracterizat prin dorinţa ruperii de trecut, prin agresivitatea şi provocarea impusă de noile lim aje artistice, originalitatea şi inovaţia fiind noţiuni fundamentale pentru valoarea unei opere de artă) şi-au constituit propriile manifeste sau te&te programatice în care îşi declamau noile principii sau viziuni artistice) ruperea de tradiţia picturală proclamată de toate avangardele s-a făcut prin a olirea perspectivei renascentiste, a iluziei spaţiului tridimensional. *e la accepţiunea că este o fereastră care imită realitatea, ta loul a ajuns să fie considerat ca fiind e&clusiv de natură plastică şi un spaţiu idimensional. "arisul va constitui scena pe care se vor derula noile mişcări artistice, devenind punct de atracţie şi cel mai important centru artistic mondial de la începutul secolului al XX-lea.

3. FOVISMUL
+ovismul este prima mișcare artistică importantă a secolului al XX-lea ce apare în momentul în care arta europeană, zguduită de revoluția impresionistă și după euforia decorativă a Art Nouveau, caută drumuri noi cultiv(nd culoarea vie, strălucitoare, într-o e&plozie lirică ce mută accentul de pe impresie pe expresie.

,

66. red(nd tușelor amploare și li ertate. 9stfel. în raporturi violente ce au la ază dialogul culorilor complementare. Culorile nu mai sunt ataşate de un o iect. iar >ra?ue va scrie2 4#educe totul la sc0eme geometrice. @ucrările foviştilor se caracterizează prin independenţa culorilor pure. putem înt(lni o mare roşie. li se va adăuga printre alţii şi >ra?ue. redarea c0ipurilor asemenea unor măşti astfel înc(t demersurile picturii însemnau o întoarcere la puritatea modurilor de e&presie. "rintre artiştii participanţi la e&poziţie se aflau 5enri $atisse %. la cu uri.3 Caracteristici2 forma este esenţa o iectelor. !ermenul fauve a fost cur(nd aplicat și altor pictori înrudiți prin coloritul viu și prin e&presia nemijlocită a trăirilor.*onatello parmi les fauves3 %4*onatello printre fiare3'./ desc0is la 1rande "alais. dar te&tul Observaţiile pictorului de $atisse reflectă opinia sa cu privire la pictură.-/8' liderul grupului.-.laminc< %. a făcut un comentariu ironic2 . înconjurată de un ansam lu de picturi cu o puternică forţă cromatică. cel mai persistent e&presionismul.-. mai t(rziu.. $aurice . cu ecouri mai îndepărtate și comple&e. +ovii au animat viața artistică contri uind la dezvoltarea unor noi curente între care cel mai apropiat cronologic a fost cu ismul. ele posedă o puternică valoare emoţională.-/6'. +ovii renunță la efectele divizării culorii în pete din ce în ce mai mici cum se înt(mpla în postimpresionism.Calificativul fauves %fiară. și.-/8'. 9ndr: *erain %. cărora. 4. al cilindrului şi al conului3.6=7-. CUBISMUL C:zanne va intui esenţa cu ismului atunci c(nd e&primă într-una din scrisorile sale2 4Batura tre uie tratată prin intermediul sferei. nondescriptivă.67--. însă aceasta este mult simplificată) spaţiul este conceput prin realizarea pe planuri şi ung0iuri diferite a peisajelor şi a figurilor) arta picturală este concepută ca o ştiinţă dominată de o iectivitate) artiştii plastici împărtăşesc interesul pentru arta primitivă) C . c(nd un critic ce contempla o sculptură în ronz ce reprezenta un copil realizată în manieră renascentistă. +oviştii nu au avut program artistic și nu s-au constituit ca o școală în adevăratul sens al cuv(ntului. un cer gal en etc. prin interesul pentru arta primitivă din 9frica şi Aceania. $işcarea fovistă acordă un puternic interes e&presivităţii culorii în sine. a stracționismul și constructivismul. așez(nd culoarea în suprafețe mari. sălbatic' a fost pentru prima dată menţionat la Salonul de toamnă din . "unctul de plecare al foviştilor l-a reprezentat postimpresionismul şi teoriile opticii fizice despre culoare ale lui C0evreul. a liniilor cur e şi a ara escului.

fapt ce reprezintă o caracteristică marcantă a artei secolului al XX-lea.. văzută din trei sferturi. Fn versiunea finală. "icasso şi >ra?ues. Batura moartă cu fructe este prezentată și ea ca o proiecție pe un plan. dintre tradiţie şi modernitate. își arată spatele spectatorului. au luat naştere două etape diferite. 9stfel. Cele trei personaje feminine din partea st(ngă mai păstrează unele referinţe cu arta tradiţională. în timp ce acela de deasupra are trăsăturile unei măşti africane cu muc0ii tăioase şi linii paralele. un marinar șezînd) la st(nga.edem ta loul ca printr-o cortină desc0isă. c0ipul din dreapta-jos prezent(nd trăsături văzute at(t din profil c(t şi din faţă. au ajuns la concluzii asemănătoare. dar scena nu se situează într-un spațiu care să ai ă tangență cu realul. Budurile amintesc de $emei la scăldat de C:zanne. "ersonajele sunt simplificate. dar c0ipul îi este întors către el) în cele din urmă. încă din #enaștere. în timp ce personajele din dreapta sunt realizate inovator. Inspirat de disciplina logicii. conflictul dintre vec0i şi nou. cunoscute su numele de cubism analitic şi cubism sintetic% 4. un memento mori. Ei fragmentează formele. care seamănă una alteia și a căror poziție o amintește pe cea a unor femei culcate) o fmeeie șez(nd cu picioarele depărtate. "erspectiva este variată2 personajul din st(nga stă în picioare și este văzut din profil. Dpecificul ta loului nu constă în tematica sa E nudurile feminine put(nd corespunde reprezentării pe care artiștii o dădeau cu dragă inimă 1rațiilor.-. Compoziţia este scindată astfel în două componente care semnifică tensiunea. "rin articularea corpurilor și a golurilor care le separă se o ține un spațiu plastic nou. Intenţia lor imediată a fost descompunerea corpurilor şi mai apoi recompunerea lor. Fn desenele pregătitoare. Ca și cum ar fi un colaj. un t(năr care ținea în m(nă o carte și în care puteam g0ici un student la medicină %în alte sc0ițe. fără vreu spațiu clar definit.-. în ta lou sunt a șezate cinci femei. $ai multți critici au văzut aici o alegorie2 un avertisment împotriva olilor venerice. cu ismul analitic descompunele formele în toate ung0iurile din care pot fi privite. E . CUBISMUL ANALITIC Aperele lui >ra?ue şi "icasso care aparţin cu ismului analitic sunt cele create în perioada . !a loul are un efect mai degra ă provocator și șocant.C. și de unele scene de ordel ale lui !oulouse-@autrec. Dpecificitatea este dată de maniera în care "icasso structurează motivul. privind către dreapta ta loului) alături. el are în m(nă un craniu'.Apera care marc0ează naşterea cu ismului este Domnişoarele din Avignon (1 !"# de "a lo "icasso. două femei pictate din față. fără ca eclerajul să fie uniform și fără vreun raport de comunicare între ele. iar lumina evidenţiază separat fiecare G .1. "icasso a introdus două personaje masculine2 în mijloc. ta loul răm(ne un mister neelucidat care îl o ligă pe privitor să reflecteze pe cont propriu. dec(t erotic. cei doi fondatori ai cu ismului. în dreapta ta loului se găsește o femeie în picioare. culorile a ia modulate și aplicate în tente monocrome. .

-/7' şi alţii. 4.66. EXPRESIONISMUL Cele mai reprezentative grupuri ale e&presionismului în pictură au fost Die &r'c(e %)odul' din *resda şi >erlin. Culoarea este asociată austerităţii şi severităţii. violente şi plate. Ca şi în cazul fauviştilor. cadrul tematic nefiind ceva ce tre uie imitat. ci sentimentele. e&poziţiile au fost numeroase. al astru înc0is. ocru. #ăsp(ndirea cu ismului s-a produs foarte repede. Fn aceste opere e&presioniştii nu au încercat să transpună pe p(nză natura sau trupul uman. astfel că. rezuma statutul cu ismului şi anticipa posi ilităţile viitoare. Culorile austere ale cu ismului analitic devin vii şi vesele.-.-=7'. *in acest grup vor face parte Ernst @udJig Kirc0ner %. iar. se încearcă sintetizarea acestora într-o formă unică. 4"icturile cu iste. un grup de studenţi de la ar0itectură au 0otăr(t să se dedice e&clusiv picturii şi au fondat un grup căruia i-au dat numele Die &r'c(e %)odul'./.faţetă geometrică.ustra de +riedric0 Bietzsc0e2 4$ăreţia omului constă în faptul că el este o punte şi nu un ţel la care să ajungi.a -arat.3 Budul şi natura au fost temele care au reflectat cel mai ine aspitaţia lor spre o lume mai pură. Culorile se asociază cu o anumită stare de spirit. deşi artiştii doreau să facă parte dintr-o tendinţă unitară.-.C. în . dar şi 0(rtie peste care ulterior aveau să picteze.2.-G6'. Ceea ce poate fi iu it la om este că el e o trecere. $editaţii estetice3.67=-. spre deose ire de fragmentarea tipică perioadei anterioare. Emil Bolde %. Batura moartă şi portretul devin temele cele mai între uinţate.-. un singur sim ol care să transmită semnificaţia o iectului.-. culorile nu tre uiau să răm(nă fidele realităţii. cafeniu. 5. Karl Dc0midt-#ottluff %. şi Der &laue *eiter %+ălăreţul albastru' din $Inc0en.668-. "rin folosirea diferitelor materiale ca unelte de e&presie se desc0ide calea către noi oportunităţi estetice ce anunţă cubismul sintetic. formele se reconstituie prin planuri mai ample. CUBISMUL SINTETIC Fn loc să ofere diferite puncte de vedere pentru un singur o iect. 8 . un element efemer.C. Hlterior vor fi introduse în pictura cu istă primele litere şi cifre. gamele predominante fiind de gri. Fn . "icasso merge mai departe şi realizează primul colaj. *e aceea au folosit culori stridente. !e&tul poetului 9pollinaire. însă ceea ce îi diferenţia de aceştia era dezinteresul lor total pentru armonie. Fn anul . Bumele grupului se pare că a fost preluat de Dc0midt-#ottluff dintr-un pasaj din Aşa grăit. dar începuseră să se diversifice stilurile. ci constituind doar un stimulent.

şi . "rin admiraţia pentru alte culturi şi epoci se dorea respingerea prezentului e&istenţial întruc0ipat de urg0ezia înstărită care considera că progresul industrial era adevărata c0eie a fericirii. Fncetul cu încetul.G şi a fost şi numele dat almana0ului pe care l-a pu licat în .668-. prefer(nd să picteze animale care devin întruparea perfecţiunii.ul a devenit un te&t decisiv pentru g(ndirea artistică a secolului al XX-lea.-. ultimul a ord(nd numai portrete realizate prin linii / . la "aris îşi face simţită prezenţa un grup de artişti cunoscut su numele de 1ltimii blestemaţi. a forţei şi a energiei vitale.-.-8.-6.-.C. intenţion(nd să elimine diferenţele dintre spaţiu şi lumină şi demont(nd desenul cu ajutorul petelor de culoare.-.' s-a integrat în grupul din $Inc0en încă din . monstruoase.-8G' şi 9medeo $odigliani %. aşa înc(t trecerea sa de la e&presionism la a stracţionism a fost foarte naturală. *orinţa de a redo (ndi puritatea elementelor primitive a dus la recuperarea te0nicii &ilografiei şi la realizarea unei ample opere grafice.-C.asili Kandins<i %. E&presionismul se răsp(ndeşte în ţările de influenţă germană. +ălăreţul albastru este o pu licaţie su al cărui nume s-au organizat în . alienarea. 9m ilor le plăcea culoarea al astră.. ne unia. . care amintesc de sculpturile din 9frica şi Aceania.-. Fn acest timp. Almana. @a Dc0iele. +ranz $arc %. Hlterior descoperă cu ismul încerc(nd sinteze geometrice elementare. "rin aplicarea nenaturală a culorii.-88' l-a pictat în .-.-6/'. Convieţuirea dintre a stracţia pură şi elementele figurative ajung la un ec0ili ru .66.6-8. Bumele provine de la un ta lou pe care ."e l(ngă li era aplicare a culorii ei adaugă forme cu linii fr(nte şi ung0iuri ascuţite. l-au regăsit în arta şi viaţa primitivă. propunerile grupului )odul s-au împuţinat. Kandins<i a dus teoria foviştilor la e&trem.6-. /mprovi0aţii şi +ompo0iţii.6' prezintă o lume frăm(ntată.. iar lui Kandins<i îi plăceau călăreţii. E&presioniştii care t(njeau după paradisul pierdut.-.7' a păstrat în opera sa o profundă viziune mistică şi panteistă asupra naturii. A dată cu mutarea grupului la >erlin apar teme noi precum singurătatea. C0aim Doutine %. As<ar Ko<osc0<a %. demonstr(nd astfel preferinţa pentru suprafaţa plană şi nu pentru volum.a crea o serie de lucrări pe care le va clasifica în trei categorii2 /mpresii.' şi Egon Dc0iele %.C. alte grupuri artistice devenind mesagerii acestui nou lim aj imagistic. care se răsucesc într-un coşmar. *eşi nu a fost un manifest.667. "aul Klee %.'.6=--.-. Ideea le-a venit în timp ce am ii eau o cafea. împreună cu +ranz $arc.. "rintre aceştia se numără $arc C0agall %. în $Inc0en două e&poziţii la care au participat şi mem ri din grupul )odul şi pictorul suedez "aul Klee. calul era animalul preferat al lui $arc. cu c0ipuri vulgare.677-.66=-. opera sa capătă o puternică încărcătură erotică.-.

Ei c(ntă progresul te0nic ţi glorifică răz oiul ca iz ăvire a lumii. fluide.3 Cromatica este agresivă.-76'.-77'. Fn acest fel.-. "rima generație de creatori de noi idei din primii ani ai secolului al XX-lea.. mai ales datorită str(nsei sale legături cu fascismul adus la putere de $ussolini . 7 .8 a iz ucnit "rimul #ăz oi $ondial.-.66C .-. Nud cobor4nd scara. Fn august ./. ce reprezintă personaje alungite. FUTURISMUL !ermenul de futurism a fost inventat de poetul +ilippo !ommasso $arinetti care.. ci douăzeci. @uigi #ussolo %.7'. Fn 1ermania. "rincipiul fragmentării în cioburi specific cu ismului analitic. este un e&emplu elocvent. ci un proces în devenire. "arisul nu a mai fost orașul mi șcărilor de avangardă și au apărut noi propuneri artistice care s-au remarcat at(t prin radicalism. cu g(t de le ădă şi oc0i goi.66= .-. Dcopul lor este să ajungă la o pictură completă. este mai frumos dec(t 3ictoria de la Samotrace. pe culoarea fauviştilor şi pe descompunerea cu iştilor. care să se adreseze tuturor simţurilor. Hn automo il de curse cu caroseria împodo ită cu ţevi de eşapament groase. astfel că viața artistică europeană a fost întreruptă rusc. pe elanul decorativ din 9rt Bouveau. în . asemenea unor şerpi cu suflu e&ploziv. Cu ismul şi futurismul şi-au pus dura il amprenta asupra artei secolului XX. *upă "rimul #ăz oi $ondial pierde din importanţă. *ată fiind persistenţa imaginii pe retină. Fn maniera lor de a picta. se deformează urm(nd unul altuia ca vi raţii precipitate în spaţiul pe care îl parcurg. 6. +uturiştii se întorc către viitor şi îndrăgesc forţa de acţiune născută de te0nologie. Ei nu caută să redea o stare. în spijinul lui $arinetti vor semna 4$anifestul picturii futuriste3 o serie de pictori italieni2 Hm erto >occioni %. cu o privire melancolică. pu lică în ziarul parizian 2e $igaro primul manifest futurist2 4Boi declarăm că splendoarea lumii sa îm ogăţit cu o nouă frumuseţe2 frumuseţea vitezei.. totul se transformă cu repeziciune. d(nd astfel naştere unor opere numite cu o-futuriste. totul curge.. totul se mişcă. a fost înrolată și mulți artiști au murit pe front. 1ino Deverini %.-.simple.-..66/ . !a loul lui $arcel *uc0amp %.-77'2 4Fn realitate. un cal care aleargă nu are patru picioare. +uturismul atinge apogeul între .-CC.. +ranz $arc face parte dintre artiştii care îm ină elemente cu iste şi futuriste cu anumite trăsături e&presioniste. opoziție și denunțarea realității trăite. iar imaginea lor este triung0iulară.-.3 Fn . precum şi colajul de fragmente realizat de cu ismul sintetic sunt reluate de mulţi artişti în lucrări originale şi fuzionează cu dinamismul şi simultaneitatea futurismului. fără pupile. ei se azează pe divizionarismul lui Deurat.66G . o iectele în mişcare se multiplică. c(t și prin încercarea de a crea un liant între artă și viață.C E . iar fragmentarea slujeşte la vizualizarea rapidităţii mişcării.

Este momentul de început c(nd viața artistică agitată a acestui secol este pusă în fața unor imagini nonfigurative ce nu conțin date din lumea o iectuală. su liniind astfel conținutul lor non-figurativ. cercul.-.G. "ropunerile se caracterizau prin semne distincte dar aveau în comun faptul că puneau la îndoială realismul în arta figurativă. "entru Kandins<M culorile pot fi comparate cu sunetele. după o zi de studiu în mijlocul naturii. = . negrul rezervat pentru figura pătratului. "rintre aceștia se numără Kazimir $alevici %. Și în #usia este evidentă tendința de a evada din lumea o iectivă prin a stracționism. asemănător muzicii. E&pozițiile avangardiștilor parizieni $atisse. Consider(nd că societatea este alterată la rădăcină de aviditate și materialism.6=6-. Fn ta lou n-a recunoscut niciuna dintre formele lumii vizi ile. Bașterea artei abstracte este legată de o înt(mplare ușor anecdotică. Țările de Los. crucea' și culori pure %al ul pentru fond reprezent(nd spațiul infinit.7. Fntorc(ndu-se în atelierul său din $Inc0en. +ranz $arc. care propune o variantă de a stracționism azată pe forme geometrice %pătratul. "rin artă abstractă era desemnat orice curent artistic care îndepărtează din imaginea plastică elementele lumii vizi ile și așează un sistem de linii. care a contri uit la afirmarea artei a stracte. #usia și centrul Europei au ini țiat mai multe curente de artă a căror evoluție a avut drept scop arta abstractă. 9rtiștii au rezolvat această pro lemă neg(nd orice aluzie imitativă a artei. era un ansam lu de pete de culoare. lumina apusului descompunea imaginea inițială într-una nonfigurativă. care p(nă la urmă s-a dovedit a fi una din propriile sale lucrări figurative care era întoarsă pe dos astfel înc(t. ei vor căuta o cale de salvare în lumea imagina ției pure. este vor a de cartea lui Kandins<M Spiritualul 5n artă. c(țiva artiști din +ranța. #evelația posi ilităților noi de e&primare E concretizate cur(nd într-o serie de /mprovi0ații E a făcut o iectul unui amplu și cele ru studiu..-. care afirmă supremația sensi ilității pure în artele plastice. "aul Klee. "icasso și alții îi va determina pe mulți artiști ruși să aleagă calea a stracțiunii. inițiatorul suprematismului. petrecută lui Kandins<M.-G/'. Este motivul pentru care alege ca titluri pentru două dintre seriile sale de picturi a stracte denumiri din domeniul muzicii2 +ompo0iții și /mprovi0ații. un lim aj secret. și celelalte culori primare'. pete. ABSTRACȚIONISMUL *upă anul . 9rta a stractă își are începutul în mișcarea +ălărețul albastru din $Inc0en inițiată de Kandins<M. Hna dintre lucrările cele mai cunoscute ale lui $alevici se intitulează )ătrat negru pe fond alb realizată în . volume ce e&primă în formă pură acțiunea raționalității și sensi ilității umane. a avut surpriza să descopere un ta lou necunoscut ce e&ercita în lumina crepusculară o vrajă ciudată asupra lui..

apărută la începutul celui de-al doilea deceniu al secolului al XX-lea. N"ictură concretă și nu a stractă E scrie acesta E într-un 6anifest al artei concrete E pentru că nimic nu este mai concret. al contracompoziției sau al dizarmoniei deli erate E este a stractă. 9stfel tre uie amintite orfismul lui #o ert *elaunaM %.-. într-un ta lou. concretă. raionismul lui $i0ail @arionov %. o vacă elemente concreteO Bu E o femeie.2.-. sau. dec(t o culoare. cu plăcere c0iar. mai iluzorii. în primul r(nd.-8.-=-'. dar în cadrul picturii ele sunt mai a stracte. van *oes urg introduce termenul de artă concretă.obiectivismul lui 9le&andr #odcen<o %.. nicio evocare a realită ții evocate.2. Fn . neoplasticismul lui "iet $ondrian %.3 7.1. opera de artă fiind considerată o realitate în sine. $ic0el Deup0or. mai limitate.6-.66/-.1. legendarul 6 . expresionismul abstract cu action. ceși propune muzicalizarea tonurilor.. 3 Fn alt loc su liniază2 N!emele lumii o iective sunt mai puțin numeroase. întreaga artă fiind considerată a stractă ca rezultat al procesului de a stragere al realității în imagine.oi spune.66. $arcel >rion scrie2 N. mai uzate dec(t cele ce se găsesc în lumea spiritului. dimpotrivă.-/G') deasemenea. "lec(nd de la numele lui Arfeu. abstracționismul rus din anii premergători și imediat ulteriori #evoluției din Actom rie .6=C-. !oată arta pe care tre uie să o judecăm. fie că această relație este sau nu punctul de plecare al artistului. Fncerc(nd să facă o sinteză teoretică a curentelor și e&periențelor în domeniul artei a stracte.66/-. ORFISMUL Arientare aristică. precizează2 N Bumesc artă abstractă toată arta care care nu conține niciun reper. mai vagi.-78'. non. arta a stractă înregistrează manifestări dintre cele mai diferite.3 @a r(ndul său. al compoziției. în mod legitim. din punctul de vedere al armoniei. folosirea sa a pendulat între accepții e&tremiste. o femeie. și o voi demonstra mai departe %în volumul său Arta abstractă' că arta a stractă ni se pare mai capa ilă să e&prime o mai înaltă și profundă spiritualitate dec(t arta figurativă. POLEMICA ABSTRACT/CONCRET !ermenul de abstract este mult prea general. Dunt. un ar ore. MANIFESTĂRILE ARTEI ABSTRACTE Fn mesajul dinamic al artei secolului al XX-lea.7. a volumelor. 7.= remarcat în suprematismul lui Kazimir $alevici %.ladimir !atlin %. al ordinii E sau al dezordinii.-/7' sau constructivismul lui . termenul concret nu va reuși să-l înlocuiască pe cel de abstract în dreptul căruia pu licul și teoreticienii artei continuă să alinieze creații ce nu trimit direct la realitate.66/-. unul dintre cei mai uni cunoscători și susținători ai acestei direcții.painting și color.-G. păr(ndu-i-se a surd să numească a stractă o creație artistică ce are o e&istență concretă.field etc. mai speculative dec(t un plan sau o linie. mai real dec(t o linie. și.-G/'. un ar ore.3 Cu toate aceste încercări. o vacă sunt concrete în cadrul naturii. dec(t o suprafață.' și a Doniei *elaunaM %.-88'.6=6-.

.2. #ealismul socialist pune capăt acestei avangarde în . tocmai pentru a marca lectura imaginii ca pe o compoziție muzicală.-C.3.-G6 pictează trei mari *itmuri. Fn .-. 7. - . termenul a fost folosit în .8.-. Fn epocă.2.8 de pictorii @arionov și 1oncearova. influenț(nd în special mișcarea De Sti8l.-7/. Ideile artiștilor ruși se difuzează în Europa cu începere din . pentru a cunoaște mai t(rziu.6 un ciclu Negru pe negru. Arfismul se afirmă pu lic în cadrul Dalonului Independenților de la "aris din .-.-. odată cu e&odul acestora.-. care sunt ultimele sale opere mai importante. mozaicuri..-. . Interesul pictorului se îndreaptă spre cuprinderea impresiei luminoase a corpurilor și spre ordonarea lor într-o compoziție. *upă .2. Hlterior ei se mută la "aris pentru a concepe decora țiuni pentru trupele de alet ale lui *iag0ilev. *orind să-i de o replică lui $alevici care realizase cunoscutul său ta lou suprematist intitulat )ătrat negru pe fond alb. "ictorii adepți ai orfismului sta ilesc o legătură directă între proprietățile fizice ale culorilor și ecoul pe care îl trezesc în privitorul ta loului. #odcen<o realizează în .-.C de 9pollinaire pentru a defini arta lui #o ert *elaunaM și a Doniei *elaunaM care.ladimir !atlin pune azele constructivismului rus.-.-C.2.. CONSTRUCTIVISMUL Cu reliefurile picturale e&ecutate în .4.-.. RAIONISMUL *enumirea provine de la cuv(ntul francez ra7on Q rază și desemnează o mișcare artistică inițiată în #usia între anii . *elaunaM creează aproape e&clusiv artă a stractă. se mai folosește termenul de simultaneism sau de sincronism. actualizarea și consacrarea deplină la $uzeul de 9rtă $odernă din BeJ Por<.-. în anii . #aionismul se îndepărtează de reprezentarea lumii concrete. în . unde culorile ec0ivalează funcțiile sunetelor muzicale. NON-OBIECTIVISMUL Este o mișcare inițiată de 9le&andr #odcen<o. pentru a defini programul orfismului. caseină și piatră de șlefuit pentru a efectua reliefuri.-GC. 7. folosind ca materiale nisipul.G. opuneau rigidității geometrice a cu ismului un mod mai armonios de compoziție. @arionov redactează un 6anifest al raionismului pentru care mișcarea reprezintă o sinteză între cu ism. Către ..8 face desene a stracte în care formele geometrice sunt tratate cu rigla și compasul. denumire care apare prin anii . 7.fondator al poeziei și misterelor orfice.-G. futurism și orfism. Dpectacolul pe care îl oferă ta loul raionist se compune din fascicole de raze asemenea efectelor trecerii unei surse de lumină printr-o prismă de cristal.G.-.

E&plorarea principiilor constructive îi conduce pe artiști către o iecte tridimensionale. #ezultă o re țea de linii cur e și pete care surprind spontaneitatea actului creator. piese asam late și colaje-relief. care studiază raporturile spațiale și dinamice ale formelor prin intermediul unei sinteze a culorii și a formei pure %suprafețe monocrome' și geometrice %spirală. COLOR FIELD Fn engleză înseamnă c4mp de culori. a se scurge' este adaptată intenției de a picta nu ceea ce se vede.-G.-. 7..-. planuri'. lăs(nd să se scurgă stropii de culoare de pe pensula energic alansată ca un pendul deasupra ei. "ictura ocupă un loc minor în eneficiul structurilor. . ACTION-PAINTING Este un termen englez tradus prin pictură.2. Rillem de Kooning %. de ani și care a continut p(nă la sf(rșitul vieții lui $ondrian. picturile lui $ondrian arată o comple&itate mult mai ad(ncă dec(t simplitatea lor aparentă. separate de linii groase.-.2. ci ceea ce simte pictorul. "olloc< renunță la șevalet. în general nonfigurative. și care consistă în niște forme rectangulare de roșu.acțiune. +rontierele dintre pictură.--=' etc. Ceea ce contează în creațiile gestuale este înregistrarea cu fidelitate a tensiunii spirituale și fizice a autorului în momentul picturii. emoția eli erată de orice constr(ngere conștientă.2.-=. ta loul devenind o inedită seismogramă a neliniştilor sale./-. a descărcărilor de energie. sunt de fapt rezultatul unei evoluții artistice care s-a înt(mplat în cursul de aproape G. NEOPLASTICISMUL SAU DE STIJL Alandezul !0eo van *oes urg %. cerc.-=.-/7'. *eși ine cunoscute.-.5. sculptura și relieful su denumirea de reliefuri picturale sau contrareliefuri.7.G-. .C-. așterne p(nza pe podea. 9rtiștii realizează. des parodiate și c0iar trivializate. gal en.' împreună cu "iet $ondrian fondează în .gestuală sau gestualism. 7.66G-. arcade. Fn această revistă $ondrian va pu lica primele sale eseuri despre teoria sa pe care o numește neoplasticism.8-. !e0nica sa denumită dripping %to drip 9 a picura. >arnett BeJman %.Constructivismul propune un nou tip de artă care com ină pictura.-. desemn(nd pictura unor artiști precum $ar< #ot0<o %. afișe și lucrează pentru teatru. pictură. "icturile nonfigurative pentru care este cel mai ine cunoscut. iar linia este concepută ca o categorie plastică universală. negre și rectilineare. sculptură și ar0itectură se șterg. "entru aceasta.6. 7.' care practicau o pictură din pete mari de culoare. care definește o direcție a e&presionismului a stract practicat de artiști americani încep(nd din deceniul al cincilea2 Lac<son "olloc< %. de asemenea. triung0i.= grupul și revista De Sti8l %Dtilul' ce se va ucura de o largă audiență. al astru și negru.'.

privitorul este c0emat să-și a andoneze comportamentul distant pentru a ajunge la o conștiință de sine mai intensă. . Fn . 9stfel au apărut o iecte dificil de încadrat2 pătratul manifest. el atacă autoritatea operei de artă. care năzuiește să producă un efect meditativ. made al lui $arcel *uc0amp %. provoc(nd dezordinea și stupoarea prin organizarea unor spectacole de scandal îndreptate împotriva artei. mișcarea nu va cunoaște o amploare mai largă în timp. personalitatea cea mai marcantă a dadaismului neJMor<ez.66=-. cultul și adorarea personalității artistului. și c0iar și peste ocean.6-.-76'.-=7'. Culoarea aplicată în tente monocrome împiedică orice efect de iluzie a spațiului. "rin forța spațiului cu multiple profunzimi creat de relațiile între culori. DADAISMUL Iz ucnirea răz oiului a determinat fuga unui grup de intelectuali și artiști în orașul elvețian SIric0..-77'. cel care a ales acest nume desc0iz(nd la înt(mplare un dicționar. aceștia se vor muta la "aris. în care uneori își fac apariția principii ra ționaliste. !otodată.7 unul dintre ei va desc0ide +abaretul 3oltaire. la sugestia lui "ica ia. *adaismul ca și mișcare respingea valorile societă ții urg0eze și promova înnoirea mijloacelor de e&presie. *adaismul cultivă ar itrariul. o iectul read7. "aris. 9ici va fi pu licată și o revistă în al cărei prim număr apare pentru prima dată termenul dada. să fie caracterizat de lipsă de unitate stilistică.dispuse în tente plate.-CG constituie anul oficial . iar la doi ani după aceea apare și 6anifestul dadaist. ordonatoare. pe aceeași stradă pe care locuia @enin. să apară sute de manifeste dadaiste. 9cest negativism declarat se manifestă su forma rupturii dintre g(ndire și e&presie. la BeJ Por<.-/G' este invitat de !zara să participe la creațiile dadaiste sau să-și aducă contri uția la realizarea revistei Dada. C0iar dacă lipsit de unitate stilistică sau estetică și nu neapărat decurg(nd sau urm(nd dadaismului din SIric0. *adaismul a fost o mișcare artistică al cărei răsunet s-a făcut simțit în mai multe orașe europene precum >arcelona. KTln.-.-. *e aici rezultă monocromia puternică a ta lourilor lor. sculptorul și pictorul francez +rancis "ica ia %. Fn data de 7 fe ruarie . 9ici se va reuni un grup de artiști tineri printre care scriitorul rom(n !ristan !zara %. a olirii oricărei logici. unele contradictorii.-7G' sau pictorul și sculptorul alsacian 5ans 9rp %.66=-. active în același plan. 5anovra. respingerii formelor tradiționale și a distrugerii genurilor. NDadaism nu înseamnă nimic3 scria !ristan !zara. 9ceștia s-au preocupat îndeaproape de filosofia 9siei orientale % udismul zen' și s-au inspirat din arta acesteia. moralei tradiționale. gustului estetic. să-și nege la un moment dat c0iar și propria sa finalitate artistică. și raiograma lui $an #aM %. Hlterior. neprevăzutul.6-7-. 9nul .-. >erlin.-. "lecarea lor și înc0iderea +abaretului 3oltaire au marcat sf(rșitul dadaismului la SIric0. .6=--. Era firesc ca un curent ale cărei principii se îndreaptă din start împotriva oricărei unități sau coerențe.

marcat de a stracție. în arta conceptuală și în arta pop. Fn . împiedic(nd astfel dezvoltarea li eră a posi ilităților de care dispunea omul. >reton definea termenul suprarealism ca fiind2 NHn automatism psi0ic pur prin care se încearcă e&primarea ver ală. pictura a c(știgat tot mai mult teren. >reton l-a vizitat și a rămas fascinat de teoriile psi0iatrului vienez. El a unit arta a stractă cu un tip de artă antia stractă. Fn . marca.. nu știa niciodată ce avea să picteze și era primul surprins la vederea rezultatului. într-un sens general. *adaismul. și majoritatea campionilor dadaiști s-au convertit cur(nd în suprarealiști oficiali. numită suprarealism. AUTOMATISMUL GRAFIC 9utomatismul psi0ic la care făcea referire >reton. !e0nica creației ca un rezultat al înt(mplării s-a regăsit în suprarealism. oferea pictorului două modalități de acțiune2 să se a andoneze impulsului grafic. care a descoperit că su conștientul funcționează pe ază de imagini. sau automatismului sim olic. *adaismul a fost privit de unii ca o primă etapă a suprarealismului. antimodernă. și nu ver ală. un grup de poeți conduși de 9ndr: >reton a decis să se separe de su versivul dadaism. Fn acest manifest. Era imposi il ca artiștii să se apropie de pictura suprarealistă fără să ia contact cu cercetările lui Digmund +reud despre vis și su conștient.-C. !. $irU afirma că atunci c(nd se așeza în fața unei p(nze. în care unii au văzut o violentă reacție emoțională la frustrările și distrugerea valorilor cauzate de cataclismul celui de-al doilea răz oi mondial. 9rtiștii nu își planificau ce urmau să picteze. o tranziție de la un tip de artă la altul. e&presionismul a stract. scrisă sau su orice altă formă. spre deose ire de caracterul literar al suprarealismului la începuturile lui. în a sența oricărui control e&ercitat de către rațiune.3 Este așadar clar că suprarealismul este teoria iraționalității și a inconștientului. iar lumea viselor este de natură vizuală.C . la limita oricărei preocupări estetice sau morale. Ideile dadaiste s-au convertit în ideile suprarealismului. SUPRAREALISMUL Fn .-C. *adaismul a influențat arta secolului al XX-lea. așa-numitului automatism grafic. o dată cu trecerea timpului. !. "rimul era ec0ivalentul plastic al scrierii automate E m(na pictorului era g0idată de impulsuri incontrola ile. ajung(nd la o dezvoltare e&traordinară.-C8 noua mișcare se constituie definitiv o dată cu pu licarea 6anifestului suprarealist al lui >reton.1.de dispariție a dadaismului. Duprarealiștii considerau că în cultura occidentală se pusese prea mult preț pe rațiune. "entru ei . a modului de func ționare a g(ndirii. dispariție anunțată tot de !ristan !zara într-un discurs fune ru pu licat într-o revistă germană și rostit în orașele germane. Fn felul acesta. astfel că rezultatul o ținut era un lim aj foarte personal.

planul su conștientului din care răsar viziunile plastice. pun(nd în serviciul său tot repertoriul picturii tradiționale. iar stilul său se adaptează acestei precizii a imaginii. folosind inclusiv un stil academic. Construcțiile mentale interioare și viziunile sale sugestive apar în ta louri care dau dovadă de claritate e&presivă.-G. *in momentul în care va lua legătura cu scriitorii suprarealiști Luan $irU începe să creeze o iconografie cu totul nouă. pictorul lucra total conștient. Hniversul lui $irU este cel al unui copil inocent care încă nu s-a lăsat cenzurat de educație. Hnul dintre cei mai cunoscuți pictori este Loan $irU %. primele ta louri în manieră suprarealistă ale lui Dalvador *ali apar încep(nd cu anul . *upă ce parcurge întreaga panoramă a avangardelor.-6-' și #ene $agritte %. sim ol falic. )ersistența memoriei. @umea misterioasă și o scură a inconștientului stă la originea cognitivă și estetică a suprarealismului.G .-7=' se numără printre cei care vor aplica această te0nică în pictură. un cap sprijinit de sol care îl reprezintă pe pictor. "rin acest procedeu automatismul se reducea numai la procesul de alcătuire al imaginilor. Capul de leu reprezintă intensitatea dorinței. cei doi îm rățișați face referire la primele înt(lniri dintre *ali și 1ala din . *ali va ela ora metoda paranoico. 9cesta ocupă cea mai mare parte a ta loului și conține diverse elemente. *in partea inferioară răsar o volută de factură modernistă și ustul unei femei cu o floare.-C=2 6arele masturbator. Fn loc de gură se remarcă o lăcustă verde. a cărei urtă e plină de furnici care sim olizează descompunerea și fac referire la o sesia de moarte a artistului. Fn partea de jos. Hlterior. Dalvador *ali %. azată pe un lim aj plastic a solut personal și. . Dpațiile mari și tăcute recreează lumea viselor. !. însă în momentul transpunerii acestor imagini pe p(nză. Imaginea multiplă sau paranoică se concretizează prin mai multe niveluri ale lecturii sau prin percepția unui singur o iect în mai multe forme.. rod al convertirii pulsiunilor în imagini.acțiunea de a picta era una suprarealistă. Ele transcriu viziuni onirice și delirul imaginației sale.-C-.critică încep(nd cu anii . AUTOMATISMUL SIMBOLIC 9 doua metodă pentru a realiza imagini suprarealiste este cea a automatismului sim olic. ogate în detalii sim olice.6-G.-6G'. 9ceastă metodă se opunea automatismului primilor suprarealiști deoarece introducea componente active în ela orarea imaginilor.-. prelungind situația de delir paranoic al somnului la starea de veg0e.2. )remoniție despre ră0boiul civil. control(nd cu rațiunea procesul de realizare a operei de artă. universal. Este vor a de pictarea viselor și suprarealizarea imaginilor. o reprezentare a fanteziei sale erotice. Iată unăoară în lucrarea 6arele masturbator. care conferă creațiilor sale o li ertate de spirit și un ton poetic și oniric. în același timp.6-6-.8-. asemenea unor fotografii. 9par și mici pietre și scoici care amintesc de plim ările sale pe plaja din Cada?ues. Fncepe să picteze imagini clare și suprarealiste.

+ap rafaelit sf4r4mat. *ali este e&clus definitiv din cercul suprarealiștilor. Fn lucrarea +ap rafaelit sfăr4mat *ali pictează o +ecioară rafaelită care în loc de cap are cupola "anteonului roman din interiorul căruia iese lumina. *ali și-l e&plică prin progresul științelor. 5ristos nu își arată c0ipul. artistul continuă să ia parte la inițiativele suprarealiste întruc(t grupul avea nevoie de o personalitate care să atragă pu licul pentru care *ali era sim olul suprarealismului. după o ceartă cu >reton. conceput ca o apariție mistică în interiorul unei structuri solide. +rucifixul Sf4ntului /oan al +rucii. unde răm(n p(nă în .-86 c(nd se întorc în Europa. suspendată deasupra mării din "ort @ligat.elVs?uez. iz ucnit în . ta lou care se situează în contradicție formală și conceptuală cu reprezentarea tradițională a #ăstignirii. +ruce nucleară sau +ina cea de taină folosește elemente ale ta loului suspendate în spațiu asemenea unui fragment desprins dintr-o formă completă. Fn .Fn . prevăz(nd că nou stil se va numi realism cuantic. Fn ciuda acestui fapt. "ictorul va aduce cu el ta loul 6etamorfo0a lui Narcis care ilustrează faimoasa metodă paranoico-critică. va pu lica cele rul 6anifest mistic în care enunță propriile sale idei asupra picturii sacre. El pretinde că recuperează dimensiunea spirituală pe care o circumscrie domeniului științelor. făc(nd aluzie la ec0ili rul forțelor de atracție și de respingere din interiorul atomului și la particulele care compun materia. *ali va c(știga simpatia lui +reud care va accepta o întrevedere cu el la @ondra. "recizia te0nică și fotografică a caracterizat .-G6. prin spiritualitatea metafizică a su stanțialității în fizica cuantică și de forța de coeziune a iluziilor mai puțin su stanțiale. *ali va cunoaște etapa misticii nucleare. iar trupul său nu prezintă urme de violență E răni la m(ini și picioare sau coroana cu spini -. +reud era rezervat în privința deciziei suprarealiștilor de a-l alege drept protector și părinte.-G7.-// pictează +ina cea de :aină. *ali și 1ala se refugiază în Dtatele Hnite. Fn lucrări precum 2eda atomică.-G-. iar personajele din jurul ărcii sunt inspirate dintr-un ta lou al lui @e Bain și un desen al lui . Fncep(nd cu anul . ci este reprezentat în toată ro ustețea Da. $ecioara din )ort 2ligat. iar artiștii vor vor i de o frumusețe imponderabilă. geometrice.-/. Boul său stil utilizează su iecte clasice și religioase interpretate prin intermediul conceptelor științifice. Efectul descompunerii capului seamănă cu o e&plozie de energie în urma căreia sunt eli erate fragmente ale feței de forma unor corni de rinoceri E element specific metodei paranoico-critice. Fn ce privește criza misticismului său.8 . 9cesta este un alt e&emplu al revenirii la tema religioasă și a clasicității figurației. Fn timpul celui de-al *oilea #ăz oi $ondial. Fn . !a loul este inspirat dintr-un desen atri uit Df(ntului Ioan al Crucii. Fn partea de jos a ta loului se află un peisaj marin din "ort @ligat.-86. încuraj(nd în același timp interesul pu licului față de ta loul +rucifixul Sf4ntului /oan al +rucii. 5ristos se află în centrul Hniversului și în centrul triung0iului care îl circumscrie asemenea nucleului unui atom. Fn .

a misticii nucleare și a studiului științific al percepției vizuale se află gara "erpignano unde *ali are viziuni tridimensionale sim olice. vidă și emfatică. împotriva avangardiștilor și a neoavangardiștilor contemporani. matematica esteticii și știința culorii.-=. nu are efectul stereoscopic prezent în operele ulterioare. !oate cele văzute vor fi . *ali va fi unul dintre primii artiști care va contri ui la valorificarea artei pompier ce-l avea ca reprezentant pe $eissonier. și nu pentru că sunteți genii. 9ici el va descoperi . 5ristos.ara din )erpignano pictat în .. artă ce era considerată conservatoare. în contrast cu figurile suspendate. d(nd naștere fenomenului stereoscopic prin utilizarea punctelor. *in această mică figură se desprind patru raze de lumină în forma unei cruci malteze. *ali este atras de realismul și clasicismul formal în sens academic. 9rta "op. !a loul .-77 și . singura care poate opune rezistență noilor curente artistice. cele două capodopere %circa G metri pe 8' pe care *ali le pictează între anii . cu linii microscopice asemănătoare cu oc0ii muștelor. "ercepția vizuală a ta loului se azează mai degra ă pe efectul de profunzime generat de figura centrală. Fn centrul cercetărilor sale asupra spiritualității materiei. demonstrează poziția sa teoretică.pictura tridimensională în ulei. Iată cum o anală gară devine pentru artist centrul universului și al delirului său. Este vor a despre portretul lui *ali cu picioarele și rațele depărtate. artistul le spune contemporanilor săi2 3*acă refuzați să studiați anatomia. în contrast cu principiile inovatoare pe care le a ordase în perioada suprarealistă. și care reprezenta plase de pescuit pentru ton.3 "rin această judecată aspră.dintotdeauna stilul lui *ali. 9cest loc decisiv și sim olic reprezintă dorința de a se întoarce la origini. mult iu ita 1ala. de tip urg0ez. Fn această fază de reflecție asupra semnificației vieții și artei prin intermediul valorilor e&istențiale E spiritualitate și știință . grija meticuloasă pentru detalii. de dimensiuni mai mari. Du iectul 3epic3 al primului ta lou i-a fost suferat de tatăl său care i-a arătat o sc0iță a unui artist elve țian. adopt(nd o poziție rigidă și conservatoare. arta desenului și a perspectivei. ultraacademic și conservator. Fn această perioadă de tranziție spre operele stereoscopice din ultimii ani. peisajul din localitatea "ort @ligat.alucinogenic. 9rta Aptică etc. de a recupera locurile familiare și mitologice din viața sa. pentru care ideea și proiectul primau în fața a ilității te0nice a e&ecuției %curentul Informal. mem ru al mișcării )ompieri.într-un moment pe care-l descrie drept cel mai fericit din istoria artistică .'. căz(nd în gol. în care apar toate elementele imaginației sale speculative2 cuplul din <ngerul lui $illet. conținutul istoric și eroic și formatul la scară largă. !a loul reprezintă o adevărată sinteză a g(ndirii lui *ali p(nă în acel moment./ .nu putea să lipsească considerația asupra picturii tradiționale. *ali respinge toate curentele neoavangardiste care animaseră dez aterile culturale din acea perioadă. Fn =urnalul unui geniu.-7/. levitația și un inegala il sens al vieții și al morții. Elementele acesteia erau realismul e&trem de precis. 2a pescuit de ton și :oreador . 9ction "ainting. o faceți din comoditate.

care nu se aseamănă cu niciun curent artistic. a stractizarea geometrică. Este vor a despre jocul optic aplicat picturilor clasice. pentru a crea elemente a solut originale și autentice.interpretate prin prisma cunoștințelor sale teoretice. prin suprapunerea a două imagini diferite. Fntre anii X7. și anume picturile 3stereoscopice3. controlat și planificat. Știința se com ină cu metafizica și tradiția cu te0nicile de percepție vizuală. în care sunt redați patruzeci de ani de cercetări e&presive și fgurative pe care. pentru care a folosit te0nica percepției tridimensionale a o iectelor prin intermediul viziunii inoculare.. 9cesta este răspunsul lui *ali la cercetările vizuale și cinetice ale artei americane 3"op 9rt3 contemporane. conștient sau nu. . poantilismul. pompierismul. *ali reușește să le adune într-un ta lou monumental2 suprarealismul. 9rta "op și arta psi0edelică.3 !a loul este considerat un fel de operă-testament. ating(nd un înalt nivel de energie 0iperestetică. *ali o ține cele mai interesante rezultate. plasa de pescuit cu marginile sale solide reprezintă cosmosul limitat2 3Iată de unde provine energia înspăim(ntătoare a acestui ta louW !oți acești pești și toți oamenii care îi ucid personifică universul limitat) asta înseamnă că acest cosmos al lui *ali se concentrează în spațiul limitat al plasei. Conform teoriei lui !eil0ard de C0ardin.7 . Dtilul li er de a picta al lui *ali este precis. pe care o interpretează prin prisma tradiției figurative. și X=. 9ction "ainting. cre(nd impresia am iguă de mișcare.

BICADI9. Istoria picturii.=. Editura Enciclopedia #ao. K9B*IBDKI. trad. trad. G. Lean-+rancois) 1#YBE. 9ntonio +ilipe. C. /. >ucurești.#E. trad. "#H!. arhitecturǎ . 8. 9melia "avel. C.= . Corina Dtancu. Cameleon. >ucureşti.. >ucurești. Viața și opera lui Dali. Editura $eridiane. C. Lace<) +9. Dicționar de artă modernă și contemporană . Mișcări artistice în pictură.--6.-. . >ucurești. >ucurești. C. "ABCE *E @ZAB. Editura Hnivers Enciclopedic. Spiritualul în artă. Constantin. RassilM. sculpturǎ. *E>ICKI.-. Editura 9devărul 5olding. Editura Enciclopedia #ao. C.. . Editura !eora. "atricia) $9#C9*Z.C.. Istoria artei picturǎ. 7.. . >ucurești.BIBLIOGRAFIE .. Isa elle. *ietric0) "I$EB!E@. trad.--8. +#I*E-C9##9DD9!.9@*. +iorella. Cristina @uță.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->