P. 1
Semio Logie

Semio Logie

|Views: 9|Likes:
Published by Iliut Claudia

More info:

Published by: Iliut Claudia on Dec 11, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/08/2014

pdf

text

original

INTRODUCERE

În etapa actuală a dezvoltării medicinei problema fundamentală a învăţământului Semiologiei Medicale este de a fi integrată în contemporaneitate, în raport cu progresele ştiinţei şi tehnicii moderne şi cu sarcinile ocrotirii sănătăţii din ţara noastră. În învăţământul medical superior Semiologia Medicală este o disciplină de bază, cu rol hotărâtor în pregătirea teoretică şi activitatea practică a studenţilor în medicină, a viitorilor medici. Semiologia Medicală semeion ! semn" logos ! ştiinţă, studiu# se ocupă cu observaţia, studiul şi interpretarea simptomelor şi semnelor omului bolnav, cu însuşirea metodelor e$amenului clinic anamneză, inspecţie, palpaţie, percuţie şi auscultaţie# şi a tehnicii investigaţiilor paraclinice. %rin analiza valorii diagnostice a simptomelor şi semnelor clinice, precum şi a datelor de laborator, printr&un proces de sinteză, se elaborează diagnosticul, actul fundamental în activitatea cotidiană a medicului. În procesul instructiv&educativ al studenţilor în medicină, Semiologia Medicală reprezintă o 'punte de unire' între învăţământul preclinic şi cel clinic deoarece la această disciplină se face sinteza cunoştinţelor însuşite la disciplinele preclinice (natomie, )iziologie, *iochimie, )iziopatologie, Morfopatologie etc.# pentru a interpreta fenomenele clinice şi rezultatele investigaţiilor paraclinice. +ată fiind funcţia formatoare şi de modelare a Semiologiei Medicale, ea ocupă o 'poziţie centrală' în dezvoltarea fondului uman şi profesional al studenţilor din anul ,,," pregătirea temeinică teoretică şi practică la această disciplină, constituie premiza indispensabilă, şi temelia sigură o eficienţei procesului instructiv&educativ la toate disciplinele clinice din anii superiori, a activităţii viitorului medic. În această perspectivă, această disciplină de bază nu reprezintă o delimitare rigidă şi nici o -oncţiune formală în cadrul .

departamentului de medicină internă/ Semiologia Medicală este începutul învăţământului clinic & în general, şi în special de 0linică Medicală & deoarece ea reprezintă, de fapt, punctul de %lecare al e$amenului clinic al fiecărui bolnav. )ondatorul Semiologiei Medicale ,a )acultatea de Medicină din *ucureşti şi în ţara noastră, a fost %rofesorul ,. 1anu Muscel, care a utilizat cu virtuozitate, percuţia şi auscultaţia ca pe cele mai sigure drumuri care pot duce la diagnostic. 2lterior, înv3ţ3mântul acestei discipline a fost e$tins şi în celelalte centre universitare din ţar3. %ersonalit3ţi reprezentative ale 2niversit3ţii din 4ransilvania şi în acelaşi timp creatorii şcolii de medicin3 intern3 din 0lu-&1apoca, %rofesorii ,. 5aţieganu şi ,. 6oia, au pus bazele înv3ţ3mântului de Semiologie Medical3 în cadrul (lmei Mater 1apocensis în .7.7 şi de&a lungul anilor au creat o valoroas3 tradiţie care şi&a câştigat un binemeritat prestigiu în întreaga ţar3. (ctivitatea didactica din acest domeniu a fost continuat3, în timp, la )acultatea de medicina în *ucureşti, de %rof. 0.0. +imitriu, 8. *rauner, 0. %3unescu, 6h. 6alea şi M. (nton" la )acultatea de Medicin3 din ,aşi, de %rof. 0. 0. +imitriu, 0. Strat şi 6h. 0reţeanu, iar la )acultatea de Medicina din 4imişoara de %rof. (. %3unescu& %odeanu şi %aula 9osin. RELAŢIA MEDIC – BOLNAV Medicina este în acelaşi timp ştiinţ3 şi art3 în practica uman3. În desf3şurarea oric3rui act medical, pe lâng3 cunoştinţele care se refer3 la boal3, este absolut indispensabil ca medicul s3 dea dovad3 de o comprehensiune faţ3 de om, & de 'persoana care e atins3 de boal3' %aracelsus#, cu importante implicaţii de ordin psihologic, psiho& somatic, şi social. (stral, rice act medical se înscrie în cadrul unei relaţii inter personale, ca o 'relaţie interuman3'. :

Relaţia medic-bolnav. Studentul în medicin3 e considerat medic în devenire;# %rimul contact al studentului<medicului cu bolnavul are o însemn3tate covârşitoare în stabilirea unuia dintre cei mai importanţi factori ai actului medical/ relaţia medic&bolnav. În cadrul primei întâlniri dintre medic şi bolnav, prima impresie decide calitatea afectiv3 a acestei relaţii/ ea influenţeaz3 în mod permanent atmosfera de încredere sau dimpotriv3, de nelinişte, de simpatie sau în sens invers de antipatie, în care se va desf3şura actul medical. =rice boal3 afecteaz3 fiinţa uman3 în totalitatea ei, şi este o constatare de ordin general, c3 oamenii reacţioneaz3 în mod diferit când sunt bolnavi, în comparaţie cu situaţia când sunt s3n3toşi" diferitele afecţiuni organice modific3 tonusul, emoţional, comportamentul, personalitatea bolnavilor. +e obicei, în enorma ma-oritate a cazurilor, relaţia medic& bolnav se datoreşte iniţiativei bolnavului, care solicit3 a-utor, fiind într&o stare de tensiune afectiv3 deosebit3. *oala genereaz3 panic3, iar bolnavul confruntat cu cele mai. mari dificult3ţi de ordin psihologic, este dominat de an$ietate. În aceste circumstanţe, actul medical nu poate fi redus şi nu constă numai din valorificarea cunoştinţelor referitoare la simptomele şi semnele unei boli, ci şi din cunoaşterea rezonanţei psihice pe care o au fenomenele somatice, a fenomenelor subiective pe care le 'trăieşte' bolnavul. (stfel, în relaţia medic bolnav intervine & ca o punte & 'al treilea factor' ).M.>oomis# reprezentat de comprehensiune, adică de o 'comunicare' fundamentată pe comuniune afectivă şi reciprocitate, cu rol important în eliberarea bolnavului de an$ietate. În concluzie, este necesar şi obligatoriu ca medicul, din primul moment al întâlnirii cu bolnavul, să acorde întreaga sa atenţie nu numai 'bolii', ci şi 'omului bolnav' şi să cunoască şi să trateze ?

această dualitate 'reunită' în aceeaşi fiinţă umană. În general, în cadrul activităţii practice medicale, după %.8. Schneider, se pot distinge două tipuri modele# ale relaţiei medic& bolnav/ l. Relaţia medic-bolnav de ti te!nic 'modelul ştiinţific'# în care boala devine 'obiectul ştiinţific' al investigaţiei. )iind dominată de medicul&tehnician, relaţia interpersonală este diminuată sau minimalizată, având, uneori, un caracter restrictiv. %acientul devine 'un obiect' de studiu, iar medicul nu va avea ca partener al actului medical 'un om bolnav' ci 'un om purtător al unei boli'. (cest tip de relaţie medic&bolnav se întâlneşte în unele specialităţi oftalmologie, otorinolaringologie, urologie, ginecologie, traumatologie etc.# unde bolnavul vine, sau este trimis de un alt medic, pentru o afecţiune bine localizată şi individualizată. :. Relaţia medic-bolnav de ti "i!analitic modelul analizei psihosomatice# se desfăşoară după tehnica, 'ascultării deschise', care va permite pe lângă cunoaşterea simptomelor de ordin somatic & şi investigarea vieţii emoţionale şi conflictuale a bolnavului. @ste vorba de o relaţie inter&personală, într&un conte$t social cu totul deosebit, care se desfăşoară pe anumite coordonate ce diferă total de contactul social obişnuit cotidian, a două persoane, fără legături subiective/ pacientul & omul, în 'situaţia de a fi bolnav', solicită a-utorul unui alt om, & medicul, investit cu competenţă şi prestigiu profesional, căruia i se acordă o încredere totală. +e cele mai multe ori, pacientul şi medicul, sunt două persoane care erau mai înainte 'străine', dar care, simultan, vin unul în întâmpinarea celuilalt, având un obiectiv comun/ restabilirea stării de sănătate, alinarea suferinţelor. (mbii caută să depăşească rapid acest impas, de moment prin a stabili relaţii de cooperare care se vor dezvolta într&o atmosferă de încredere mutuală şi de comunicare afectivă pozitivă. (cest model psihanalitic stabileşte o relaţie inter&personală A

bazată pe o reciprocitate afectivă care va avea ca rezultat o apropiere între medic şi bolnav/ pe lângă simptomele de ordin somatic, bolnavul va relata medicului şi emoţiile, tulburările, neliniştile sale de ordin psihic şi în consecinţă actul medical se va desfăşura în condiţii favorabile. (cest tip de relaţie medic&bolnav se stabileşte, de obicei, în spital. În activitatea sa cotidian3, medicul generalist omnipracticianul# utilizeaz3 în general, ambele modele & dup3 necesitate & adoptând o atitudine caracterizat3 prin supleţe şi ofer3 bolnavului, cu generozitate şi tact, toate posibilit3ţile de comunicare. '%rimul contact al studentului cu bolnavul' are o dubl3 apartenenţ3 şi în mod egal, o dubl3 subordonare, care condiţioneaz3 desf3şurarea relaţiei medic&bolnav într&un climat emoţional deosebit. %e de o parte, studentul, în halatul alb, imaculat, care simbolizeaz3 şi confer3 competenţ3, prestigiu şi onoare profesional3 este investit cu calitatea de 'ucenic al. lui @sculap'. Studentul încep3tor, lipsit de cunoştinţele şi e$perienţa necesare activit3ţii clinice, 'tr3ieşte' emoţia şi bucuria începutului profesiunii de medic. În -urul lui sunt numai bolnavi B şi, simultan, este cuprins de un sentiment de nedumerire, inerent oric3rui începutB dar, mai ales, este copleşit de un profund sentiment de îngri-orare şi compasiune în faţa 'universului necunoscut' al suferinţei umane. %e de alt3 parte, este bolnavul, internat în spital, care se afl3 într&o stare de tensiune afectiv3 particular3, în care teama de boala sa, se intric3 cu dorinţa, şi speranţa restabilirii st3rii sale de s3n3tate. *olnavul ieşit din mediul s3u obişnuit, familial şi social, este 'transplantat' în mediul tehnic specific spitalului, str3in şi necunoscut lui, fiind supus anumitor restricţii. 1ecunoaşterea cauzei şi gravit3ţii bolii, determin3 o stare de stress" îngri-orat, fr3mântat de nelinişti, bolnavul se teme nu numai de riscurile s3n3t3ţii sale, ci şi de viitorul s3u" în noua sa 'situaţie de bolnav' este preocupat de organizarea C

vieţii şi activit3ţii sale, a familiei sale, în mediul social din care face parte. +e obicei, respectând regulile unei tradiţii umane multiseculare, & la intrarea sa în spital & bolnavul este întâmpinat de medic şi întreg personalul medical au$iliar, cu cordialitate şi atenţie plin3 de compasiune. 0u toate c3 este handicapat de suferinţele produse de boal3, bolnavul observ3 cu atenţie noul mediu şi este impresionat pozitiv de starea de igien3, şi liniştea spitalului" ţinuta e$emplar3, disciplina şi respectul faţ3 de suferinţele bolnavilor internaţi" desf3şurarea dialogului medic&bolnav într&un climat de reciprocitate afectiv3" efectuarea e$amenului obiectiv cu pricepere şi blândeţe" acordarea imediat3 a primelor îngri-iri... reprezint3 tot atâţia factori importanţi, care demonstreaz3 interesul ce i se acord3 bolnavului şi la care el, de fapt, se aştepta; (nsamblul acestor factori creeaz3 o atmosfer3 de destindere & atât de necesar3, şi cu efecte binef3c3toare & care contribuie la risipirea sentimentelor de îngri-orare ale bolnavului, şi în acelaşi timp sporeşte încrederea sa în medicul s3u, amplific3 speranţele sale de vindecare. %e de alt3 parte, intervine un alt aspect al problemei. %e fundalul de disconfort moral, afectiv, şi somatic determinat de procesul morbid, bolnavul trebuie s3 fac3 un considerabil efort adaptativ la acţiunea simultan3 a unor multipli factori de stress determinaţi de spitalizare/ izolarea de mediul s3u obişnuit, anamneza şi e$amenul obiectiv într&un salon comun restricţii impuse de boal3 & eventual imobilitatea la pat &, multiplele procedee de investigaţie prelev3ri de produse biologice, .sonda-ul gastro&duodenal, e$amin3ri radiologice, electrocardiografice, biopsii etc#" înţelegerea insuficient3 a unor noţiuni şi a limba-ului medical, gravitatea bolilor vecinilor de pat, aplicarea m3ştii de o$igen, eventualul deces al unui bolnav etc. (nsamblul acestor factori ai mediului spitalicesc D acţionând pe un teren sl3bit de boal3 & are a deosebit3 rezonanţ3 asupra psihicului E

şi are valoarea unei 'lu3ri de contact'. 0u prile-ul acestui e$amen medical. serviciul militar. bolnavul are nevoie de a fi a-utat s3 treac3 mai uşor peste sentimentele de îngri-orare şi team3 faţ3 de atmosfera de spital. anga-are la un loc de munc3. fapt ce poate crea dificult3ţi în interpretarea simptomelor şi semnelor bolii. admitere la facultate. 2neori. insomnie. c3s3torie. de foarte multe ori. %acientul se prezint3 la medicul generalist omnipractician# sau specialist. instabilitate. având ca obiectiv obţinerea unui certificat de s3n3tate. (cest comple$ de fenomene coloreaz3 viu şi amplific3 tabloul clinic. bolnavul este dominat de an$ietate. asigurare etc. constituie un imperativ cotidian & cu caracter de permanenţ3 & în desf3şurarea activit3ţii din fiecare spital. & care. e$agerarea acuzelor de ordin somatic etc. Relaţia medic-bolnav #n cabinet$l medical +ispensar& %oliclinic3#. şi pentru c3 tocmai în acest 'moment'. care. adeseori. 0unoaşterea. lips3 de cooperare. e vorba de un control al st3rii de s3n3tate.'se formeaz3' relaţia medic&bolnav. şi eliminarea factorilor de stress ai spitaliz3rii. În acest conte$t.# sau pentru informare personal3. 8elaţia medic&bolnav debuteaz3 printr&un ritual social obişnuit. deoarece cu acest prile. nu se e$teriorizeaz3 direct" ci se manifest3 în mod indirect prin multiple tulbur3ri funcţionale/ irascibilitate. În acest conte$t. pentru o problem3 de s3n3tate şi doreşte s3 fie a-utat.bolnavului. poate s3 apar3 rece sau chiar ostil3. o diminuare a aptitudinii de a suporta boala şi o e$agerare a percepţiei senzoriale a diferitelor simptome. care se va manifesta printr&o tendinţ3 crescut3 la reacţii de alarm3 SelFe#. numai iniţial. este posibil ca medicul s3 constate unul sau mai multe G . şi temporar. 'primul contact al medicului cu bolnavul' are o importanţ3 şi valoare inestimabil3.

absolut nimic hipertensiune arterial3. când durerile sunt deosebit de intense angin3 pectoral3. un rol deosebit de important îl are comprehensiunea impactului bolii asupra bolnavului. o afecţiune despre care pacientul nu ştia. bolnavul cronic H . responsabilitatea profesional3 şi urgenţa m3surilor terapeutice. colic3 biliar3. În stabilirea acestei variante a relaţiei medic&bolnav. tratamentul adecvat sau a se recomanda internarea în spital.# şi însoţite de o an$ietate e$cesiv3. într&un 'conte$t de urgenţ3' determinat şi -ustificat de gravitatea imediat3 a situaţiei.u. anterior. cu evoluţie cronic3. colic3 nefretic3 etc. (stfel. în raport cu vârsta. ştiinţific & 'modelul tehnic' & în care boala devine 'obiectul ştiinţific' al investigaţiei. în mod fortuit. dup3 anumite reguli în conte$tul specialit3ţii respective" la e$amenul obiectiv. cu un debut brusc şi brutal" cu o profund3 alterare psiho&somatic3. relaţia medic&bolnav este 'scurtcircuitat3'" ea se deruleaz3 rapid. 8elaţia medic&bolnav se prezint3 sub multiple aspecte şi cu anumite particularit3ţi. cu pusee recidivante şi de agravare. Relaţia medic-bolnav c%onic. precum şi cunoaşterea modurilor de adaptare faţ3 de boala sa. cât mai repede. care necesit3 consultaţii repetate sau spitalizarea. îmbrac3 mode. 8elaţia medic&bolnav care.#. se stabileşte în cadrul acestei întâlniri. Relaţia medic-bolnav ac$t. statutul social al bolnavului şi cu evoluţia & acut3 sau cronic3 & a bolii. stenoz3 mitral3 etc. =rice boal3 cronic3 induce aproape întotdeauna. o regresiune pe poziţii infantile şi comparativ cu subiecţii s3n3toşi. se poate descoperi. atenţia medicului se îndreapt3 spre organul în suferinţ3 pentru a se inaugura.simptome sau semne cu o anumit3 semnificaţie. În bolile acute. +e obicei. anamneza se desf3şoar3 mai rapid.

a-utorul medicului este de neînlocuit. (deseori. Medicul se v&a str3dui s3 induc3 încura-area şi un sentiment de securitate. 0u timpul. eventual necesitatea unei readapt3ri profesionale etc. aparţine p3rinţilor şi este mai puţin fidel3. (tît anamneza. anamneza este indirect3. 2neori survin situaţii dificil de suportat. În mod frecvent. de la început. cât şi e$amenul obiectiv sunt handicapate de posibilit3ţile limitate de e$primare personal3 ale copilului. ca medicul s3 e$plice bolnavului. la intervale regulate. În bolile cronice ale copiilor. nu numai de bolnav. devin din ce în ce mai intense. relaţia medic&bolnav va fi dominat3 de afectivitate. relaţia este reprezentat3 de o triad3/ pediatru&copil&p3rinţi. cu sc3derea capacit3ţii de munc3. care implic3 acceptarea rolului de bolnav cronic. confruntat cu un bolnav la care. se intric3. @ste important şi necesar. & de la o vreme. cu mult3 r3bdare şi cu tact. paralel cu evoluţia progresiv3 a bolii. +urerile şi an$ietatea au alte dimensiuni la copii. 4ocmai în astfel de circumstanţe.'tr3ieşte într&o alt3 lume'. pentru a&l preg3ti în vederea adapt3rii la boala sa cronic3. caracterul evolutiv cronic al bolii. evolueaz3 cu o atitudine de 7 . a&i reface încrederea şi a&i da speranţ3. boala cronic3 a copilului. & suferinţele de ordin fizic şi psihic. alteori apar fenomene de agresivitate determinate de suferinţa sa cronic3. Medicul este. de impactul pe care&l produce boala asupra statutului s3u familial şi social. se influenţeaz3 reciproc/ bolnavul se claustreaz3 în boala sa şi este permanent preocupat de suferinţa sa care progreseaz3. adeseori. cit şi social. bolnavul îşi d3 seama c3 încura-area verbal3 şi eficienţa mi-loacelor terapeutice au limitele lor/ uneori se instaleaz3 resemnarea. Medicul trebuie s3 aib3 comprehensiune faţ3 de aceast3 situaţie/ în consultaţiile sale. pentru a încura-a bolnavul. care consider3 viaţa ca pe o povar3 & ci chiar şi de cei mai apropiaţi membri ai familiei. atât din punct de vedere psihic şi somatic.

aşa zise. În cadrul relaţiei medic&bolnav. medicul trebuie s3 înfrunte. agresivitatea acuzatoare a p3rinţilor. 4emeinic preg3tit profesional. în care medicul are un rol covârşitor în evoluţia şi dezvoltarea psiho& somatic3 a copilului. boala şi adeseori 'uit3' de omul bolnav. 8elaţia medic&bolnav se e$tinde pe o lung3 perioad3 de timp. uneori. care se e$teriorizeaz3 prin diferite dificult3ţi în comportamentul s3u. din mediul familial şi şcolar. medicul desf3şoar3 o activitate laborioas3. 'reconfortarea bolnavului' constituie o problem3 cardinal3 cu importante implicaţii de ordin psihologic. pasionat de arta sa. legate de particularit3ţile sau gravitatea cazului.izat3 şi transformat3 în 'relaţie medic&boal3'. 'strict profesionale'. medicul studiaz3. în menţinerea unui echilibru funcţional cât mai îndelungat" în orientarea profesional3" în îndep3rtarea spectrului decompens3rilor şi a complicaţiilor bolii. cu conştiinţ3 şi responsabilitate profesional3/ ascult3 cu atenţie şi r3bdare anamneza" efectueaz3 cu scrupulozitate e$amenul obiectiv" interpreteaz3 simptomele şi semnele şi elaboreaz3 diagnosticul. . în eşecurile terapeutice. cât şi în terapie. relaţia medic&bolnav este depersona. o adenopatie etc. medicul & şi în special studentul încep3tor & este. adeseori. preocupat mai mult de unele aspecte tehnice profesionale/ se str3duieşte s3 precizeze caracterele. şi cauza unei matit3ţi la baza hemitoracelui drept" e$istenţa şi caracterele unui suflu la.J . atât în evoluţia bolii. (stfel. Recon&o%ta%ea bolnav$l$i. %reocupat fiind de problemele. În tot timpul afectat unei consultaţii. 0ând boala evolueaz3 ine$orabil în mod nefavorabil. cu deosebit interes.pasivitate. nivelul inimii este sau nu o stenoz3 mitral3I o insuficienţ3 aortic3I#" s3 interpreteze o splenomegalie.

bolnavul se afl3 într&o stare de tensiune afectiv3 particular3.. r3spunsul medicului la o întrebare presant3 privind gravitatea bolii sale şi perspectivele de vindecare. permanent. uneori. de noi temeri şi nelinişti. este incurabil3I În acest 'moment psihologic' reconfortarea bolnavului.. se poate trata.. dar mai ales la sfârşitul e$amenului clinic. şi un e$trem de atent observator. pe care. statutul social al bolnavului# & pentru a creea o atmosfer3 de destindere şi în credere mutual3. unele elemente ale e$amenului medical de e$. gravitatea bolii lui. de la începutul bolii. şi aşteapt3 cu ner3bdare şi team3.# care a urm3rit. cât mai de vreme. generatoare. şi an$ietatea.. de a afla 'r3spunsul' la întrebarea care l&a fr3mântat.. În realitate. . care va fi adaptat3 şi individualizat3 & în funcţie de gradul de cultur3. @nunţarea diagnosticului incumb3 & pe lâng3 responsabilitate medical3 & mult tact şi o atitudine de comprehensiune. În tot timpul actului medical. cu multiple nuanţe. 2n . când bolnavul se prezint3 la medic.. medicul l&a negli-at. e o boal3 grav3. )aţa sa pe care e înscris3 suferinţa. fiecare gest.. f3r3 r3gaz. uneori. toat3 fiinţa sa. constituie un imperativ care umanizeaz3 actul medical. nuanţele vocii medicului. medicul nu ia în considerare decât 'boala' şi poate avea iluzia c3 este singur. pentru a descifra. el îşi începe istoria acuzelor sale spunând/ '@u nu ştiu ce am' . %entru omul bolnav cu o deosebit3 labilitate psihic3. +e fapt. bolnavul pe care l&a e$aminat şi cu care a cooperat la actul medical. totodat3. a palp3rii ficatului etc. e$prim3 'dorinţa de a şti'. în tot acest timp. investigaţiile.. natura şi gravitatea bolii. repetarea ascultaţiei inimii. mimica. 'doreşte s3 ştie'.# & dep3şind capacitatea sa de compensaţie & pot constitui factori de stress.(bsorbit de problematica bolii. de îndoial3. cu o rezonanţ3 psihic3 neb3nuit3. întreb3ri pentru precizarea unor detalii. şi la sfârşitul consultaţiei. probabil. a fost.

este de remarcat aşa numitul 'remediul medic' M. ce va risipi temerile bolnavului.cuvânt liniştitor şi de încura-are va proiecta o raz3 de speranţ3..: . prima îndatorire a medicului este de a reconforta bolnavul. şi&l va elibera. îl poate avea medicul în diagnosticul şi mai ales în tratamentul bolilor. . nu bolnavul este pentru medic ci medicul pentru bolnavK. la sfârşitul e$amenului clinic. pentru că. de povara an$iet3ţii. >a prima întâlnire a medicului cu bolnavul. în cadrul relaţiei medic&bolnav. *alint# adic3 rolul central pe care. În acest sens.

'EMIOLO(IA (ENERAL) .? .

.A .

*+ ,OAIA DE OB'ERVATIE CLINIC)
)oaia de observaţie ).=.# clinic3 reprezint3 documentul care consemneaz3 toate datele furnizate de diferitele metode de investigaţie a bolnavului. =biectivul final al oric3rui act medical este tratamentul şi deci vindecarea&bolii îns3şi raţiunea de a fi a medicinii#. %entru o terapie eficient3 este nevoie de un diagnostic corect, care presupune cunoaşterea manifest3rilor bolii şi interpretarea lor logic3. Manifest3rile de boal3 pot fi/ .# de ordin subiectiv, adic3 cele resimţite şi relatate de bolnav, numite simptome durere, greţuri etc.#, obţinute în cadrul 'interogatoriului', adic3 a convorbirii cu bolnavul" :# de ordin obiectiv, cele observate şi obţinute de medic prin e$amenul clinic al bolnavului inspecţie, palpare, percuţie şi ascultaţie#, numite semne. >a acestea se adaug3 rezultatele diferitelor e$amene paraclinice de laborator#. Simptomele şi semnele se grupeaz3 apoi, în funcţie de mecanismul etiologic şi fiziopatologic comun, în sindroame. ).=. reprezint3 un document clinic duce la elaborarea diagnosticului#, ştiinţific surs3 de prelucrare ştiinţific3 a datelor acumulate pe un num3r mare de bolnavi, boli şi metode de investigaţie paraclinice# şi, în unele împre-ur3ri, -uridic bolnavul este obiectul unei situaţii penale, bolnavul sau familia se adreseaz3, -ustiţiei#. ).=. clinică este alcătuită din/ .# datele generale informative#" :# anamneza" ?# starea prezentă" A# evoluţia bolii" C# .C

epicriza. %rimele două părţi se întocmesc folosind interogatoriul, cerând bolnavului relaţii asupra persoanei sale vârstă, profesiune, domiciliu, etc.#, antecedentelor personale fiziologice şi patologice# şi rudelor apropiate, simptomelor prezentate până în momentul venirii sale la consultaţie. Starea prezentă cuprinde semnele datele e$amenului obiectiv# şi investigaţiile paraclinice, la momentul e$aminării bolnavului. I+ DATELE (ENERALE ,1)=8M(4,L@# cuprind datele cu caracter personal numele, vârsta, se$ul, profesia, locul şi data naşterii, domiciliul# şi general data internării şi ieşirii din spital, numărul zilelor de spitalizare, starea la ieşire, diagnosticul de trimitere şi cel de ieşire din spital etc.#. ..Lârsta/ bolile infectocontagioase ru-eola, rubeola, tusea convulsivă, scarlatina etc.# sunt mai frecvente la copii, anginele şi reumatismul articular acut 8((#, la adolescenţi, hipertensiunea arterială 54(# şi ulcerul gastroduodenal, la adult, ateroscleroza şi emfizemul pulmonar, la vârstnici. :.Se$ul/ boala *asedoM, litiaza biliară şi stenoza mitrală sunt mai frecvente la femei, iar ulcerul duodenal >"N.##, spondilita anOilopoetică şi boala (ddison, la bărbaţi. ?.+omiciliul/ interesează atât domiciliul actual cât şi cel anterior, precum şi locul naşterii, întrucât e$istă unele zone endemice guşa în 1eamţ şi 0împulung Moldovenesc#. A. %rofesiunea/ anumite no$e de la locul de muncă, care acţionează pe o lungă perioadă de timp, determină apariţia bolilor profesionale saturnismul, silicoza, antracoza etc.#" lucrul în mediu .E

umed favorizează reumatismul" muncile de răspundere favorizează apariţia 54(, infarctului miocardic şi 2+. II+ ANAMNE-A anamnesis!amintire# reprezintă totalitatea datelor obţinute de medic din convorbirea cu bolnavul. ,mportanţa anamnezei pentru precizarea diagnosticului este foarte mare, uneori capitală, cum este cazul 2+ 'anamneza este totul, restul nimic'#, anginei pectorale etc. 1u e$istă o metodă standard, universal valabilă, pentru luarea anamnezei. Se recomandă totuşi ca, iniţial, bolnavul să fie lăsat să&şi povestească singur boala. *aza metodologică a anamnezei este conversaţia dintre medic şi bolnav privind boala acestuia. cu toată problematica ei#" între ei se stabileşte o relaţie umană. (namneza cuprinde/ motivele internării, istoricul bolii actuale, antecedentele personale şi eredocolaterale, condiţiile de viaţă şi muncă. ..Motivele internării includ simptomele ma-ore care au determinat bolnavul să se interneze :&? simptome consemnate succint, în ordinea dominanţei. şi semnificaţiei lor#. :.,storicul bolii actuale reprezintă de fapt, istoricul simptomelor bolnavului. Se lasă bolnavul să&şi povestească boala de la debutul ei până în prezent, intervenind cu întrebări pentru completări şi precizări. @ste punctul cel mai important al anamnezei, capabil, uneori, s3 fumizeze date capitale pentru diagnostic 2+, angina pectoral3#. Se precizeaz3/ a# data uşor de stabilit în bolile acute, greu de precizat în cele cronice# şi modul de debut al bolii, care poate fi acut infarct de miocard, pancreatit3 acut3, tahicardie paro$istic3 etc.# sau insidios 2+, cord pulmonar cronic etc.#" b# cronologia, localizarea, intensitatea şi evoluţia simptomelor" c# .G

circumstanţele de apariţie/ abuz alimentar pancreatita acut3#, efort fizic angina pectoral3#" d# consultaţiile, tratamentul şi intern3rile anterioare. ?. (ntecedentele personale/ a# fiziologice, în special pentru femei ciclul menstrual, avorturi, naşteri, menopauza#" b# patologice/ bolile infecţioase acute scarlatina şi anginele pot determina 8(( şi glomerulonefrit3, hepatita viral3 acut3 poate fi urmat3 de hepatit3 cronic3 şi ciroz3 hepatic3# şi cronice tuberculoza & tbc, sifilisul#, intervenţiile chirurgicale pentru ce anume#, tabagismul implicat în bronşita cronic3, cardiopatia ischemic3#, alcoolismul implicat în hepatita cronic3 şi ciroza hepatic3# şi alergia la medicamente. A. (ntecedentele heredocolaterale/ se consemneaz3 bolile de care au suferit p3rinţii, ceilalţi membri ai familiei şi rudele apropiate. @$ist3 boli ereditare determinate strict genetic hemofilia#, boli cu predispoziţie ereditar3 2+, diabetul zaharat# şi boli care apar în agreg3ri familiale condiţionate de o contagiune familial3 tbc şi hepatita viral3#. C. 0ondiţiile de viaţ3 şi munc3/ a# condiţiile de viaţ3/ alimentaţia carenţial3 duce la hipovitaminoze, iar supraalimentaţia la obezitate" locuinţa umed3, întunecoas3 şi supraaglomerat3 favorizeaz3 tbc şi reumatismul" viaţa familial3 cu nemulţumiri şi conflicte determin3 tulbur3ri psihice diverse" b# condiţiile de munc3/ umiditate reumatism#, praf, pulberi pneumoconioze#, poziţii defectuoase, materialul întrebuinţat în producţie plumbul determin3 saturnism#. Dificultãţi în luarea anamnezei/ a# bolnav comatos sau cu tulbur3ri neuropsihice avansate anamneza se va lua de la rude sau însoţitori#" b# bolnav timorat" c# cultur3 medical3 redus3" d# b3trâni cu .H

tulbur3ri de auz hipoacuzie#. III+ 'TAREA .RE-ENT) cuprinde datele e$amenului obiectiv de ansamblu şi pe aparate, după e$aminarea bolnavului 'din creştet până în tălpi'. Se folosesc următoarele metode/ inspecţia, palparea, percuţia şi ascultaţia. IV+ EVOLUŢIA, notată zilnic, însumează datele subiective şi obiective care definesc mersul bolii.

V+ E.ICRI-A reprezintă concluziile asupra cazului avut în îngri-ire, cu date rezumative asupra diagnosticului şi tratamentului, menţionarea unor elemente de prognostic, indicaţii de tratament şi de recuperare a bolnavului.

/+ E0AMENUL OBIECTIV
IN'.ECŢIA ,nspecţia reprezintă cea mai veche şi, probabil, cea mai importantă metodă obiectivă, care începe de la primul contact al medicului cu bolnavul. ,nspecţia are valoare diagnostică decisivă în unele boli, permiţând medicului cu e$perienţă să formuleze diagnosticul chiar în această etapă a e$amenului clinic boala *asedovu, mi$edemul, bolile eruptive etc.#, prin aprecierea, 'dintr&o privire' a unor particularităţi morfofiziologice şi psihice ale bolnavului. Te!nic1/ medicul, aşezat în faţa bolnavului, inspectează de preferat la lumina naturală, pe rând, diferitelor regiuni ale corpului bolnavul fiind dezbrăcat#. Se începe cu e$tremitatea cefalică şi se .7

continuă cu gâtul, toracele, abdomenul, membrele superioare şi inferioare, după care bolnavul este ridicat pentru e$aminarea părţii posterioare a corpului. ,nspecţia se termină prin observarea unor mişcări ridicarea din pat, mersul, etc.#. .AL.AREA %alparea dă informaţii asupra volumului, suprafeţei, sensibilităţii, consistenţei şi mobilităţii organelor. Te!nic12 %oziţia bolnavului este diferită decubit dorsal, lateral sau ortostatism#, în funcţie de organul palpat. *olnavul trebuie dezbrăcat nu se palpează peste haine#. Medicul, cu privirea spre bolnav pentru a&i observa mimica cu care poate reflecta sensibilitatea dureroasă la palpare# şi având mâinile calde, stă, obişnuit, la dreapta bolnavului, dar poziţia sa este în funcţie de organul pe care îl palpează. Metode de al a%e/ .# palparea superficială, cu pulpa degetelor sau faţa palmară a mâinii#, uşor, fără apăsare" :# palparea profundă, prin apăsare, cu mai multe variante/ mono manuală, bi manuală, prin balotare lovire#. %alparea tegumentelor/ normal, pielea este netedă, elastică şi uşor umedă. @lasticitatea pieli se pierde/ la vârstnici şi în deshidratări masive. %alparea ţesutului adipos subcutanat dă informaţii asupra stării de nutriţie" normal, ţesutul adipos subcutanat este uniform şi armonios repartizat. În condiţii patologice/ ţesut adipos subcutanat mult dezvoltat obezitate# sau mult redus caşe$ie#, edem, lipoame şi noduli, abces şi flegmon senzaţie de fluctuenţă#, emfizem subcutanat prezenţa aerului dă la palparea pielei toracelui sau gâtului senzaţia unor crepitaţii asemănătoare celor produse la apăsarea uşoară a unui strat de zăpadă#. :J

. %alparea ganglionilor. se interpune un corp solid c3ruia i s&a dat denumirea de plesimetru" ast3zi. cu mişc3ri ale mâinii numai din articulaţia radiocarpian3 braţul şi antebraţul nu trebuie s3 participe la percuţie#. . . %ercuţia se face cu aceeaşi forţ3 de :&? ori. flectat. atrofie locală sau generalizată# în unele/ afecţiuni neurologice şi caşectizante. în practic3. se loveşte perpendicular falanga medie a degetului care serveşte ca plesimetru. drept plesimetru se utilizeaz3 degetul mi-lociu de la mâna stâng3. cele mici produc un sunet slab.ERCUŢIA Metode de e%c$ţie2 . între aceasta şi degetul percutor. repetându&se la acelaşi interval de timp.%alparea muşchilor aduce date asupra tonusului şi dezvoltării sistemului muscular/ bine dezvoltat la sportivi. 0lasificarea sunetelor de percuţie se face în raport cu intensitatea. ci. @rorile în percuţie ţin de poziţia incorect3 a degetului plesimetru şi a celui percutor. lipite între ele şi încovoiate în form3 de ciocan" nu se mai practic3. %alparea sistemului osteo&articular. iar cu degetul mi-lociu de la mâna dreapt3. şters şi confuz" :# percuţia indirect3 sau mediat3/ percuţia nu se face direct pe suprafaţa corpului.# percuţia direct3 sau imediat3 se face prin percutarea unui anumit teritoriu cu pulpa degetelor de la mâna dreapt3. metoda fiind denumit3 percuţie digito&digital3. deoarece sunetul obţinut este slab. Te!nica e%c$ţiei di3ito-di3itale2 degetul mi-lociu de la mâna stâng3 se aplic3 intim cu suprafaţa sa palmar3 pe teritoriul de percutat. 4onalitatea sau înălţimea sunetului# variază în funcţie de frecvenţa vibraţiilor sonore" :. tonalitatea şi timbrul lor.ntensitatea sunetelor depinde de amplitudinea vibraţiilor sonore/ vibraţiile ample dau un sunet intens. '$netele de e%c$ţie.

splină#. :.din acest punct de vedere distingem/ sunet de tonalitate ridicată şi sunet de tonalitate -oasă.Sunetul sonor se caracterizează prin intensitate mare şi tonalitate -oasă" se obţine la percuţia plămânilor şi a abdomenului. denumit sonoritate pulmonară" spre deosebire de sunetul timpanic. intensitatea acestuia este mai redusă şi nu are timbru muzical. cu următoarele deosebiri/ a# la abdomen. AU'CULTAŢIA Metode/ .# linişte deplin3 în salon cabinet#" :# aplicarea corect3 a receptorului pe suprafaţa pielei" ?# adaptarea perfect3 a olivelor stetoscopului în conductul auditiv e$tern" A# evitarea zgomotelor parazitare date de atingerea tubulaturii stetoscopului cu mîna sau hainele#. neigienic3#sunt mai mari decât avanta-ele simpl3. o tonalitate mai -oasă şi un timbru muzical" este aşa&numitul sunet timpanic asemănător cu cel obţinut prin lovirea timpanului unei tobe#" b# la plămân torace# se obţine un sunet sonor netimpanic.# auscultaţia direct3 prin aplicarea pavilionului urechii pe suprafaţa regiunii respective" dezavanta-ele incomod3. :: . 4ehnica auscultaţiei presupune îndeplinirea unor condiţii/ . cu stetoscopul.. . nu necesit3 aparat#" :# auscultaţia indirect3 mediat3#. mat şi sonor în unele procese de condensare pulmonar3#. ficat. 4imbrul depinde de vibraţiile secundare accesorii# care însoţesc sunetul fundamental" se distinge un sunet cu timbru timpanic şi un sunet cu timbru netimpanic. sunetul are o amplitudine mai mare. Sunetul submat submatitatea# este un amestec de sunete.Sunetul mat se caracterizează prin intensitate mică şi tonalitate ridicată" se obţine la percuţia ţesuturilor şi organelor fără conţinut aeric muşchi.

aplecat înainte peste perna aşezată pe genunchi 'semnul pernei'#" f# torticolis/ înclinarea unilaterală a capului şi limitarea :? . No%mal6. gambele flectate pe coapse şi acestea pe abdomen în meningita tbc#" e# genupectorală/ spri-init pe coate şi genunchi 'rugăciunea mahomedană'#. . spri-init pe mâini în criza de astm bronşic.a"iv6/ adinamic3. insuficienţa cardiac3 global3#" în aceast3 poziţie.O-IŢIA5 (titudinea poziţia# bolnavului în pat poate fi/ . bolnavul fiind ţintuit la pat. în pleurezie la început pe partea s3n3toas3 pentru evitarea durerii. a compensa pe cel parţial scos din funcţie" c# decubit ventral. caracteristic3 unor boli. liber3. iar mai târziu o dat3 cu acumularea lichidului. a-utând dinamica respiratorie" b# decubit lateral.#/ a# ortopneea/ bolnavul st3 la marginea patului într&un fotoliu sau în pat cu c3p3tâiul ridicat. în pericardita e$udativă" în această boală. ?. pe partea bolnav3 pentru a l3sa liber3 e$pansiunea pl3mânului s3n3tos şi. . în care bolnavul adopt3 instinctiv o anumit3 poziţie pentru a calma un simptom dispneea.o%ţat6. flasc3. :. astfel.. durerea etc. în crizele de ulcer gastric şi duodenal/ bolnavul st3 ghemuit. de decubit indiferent şi posibilitate de mişcare. hematoza se face în condiţii mai bune întrucât o parte din sângele care stagneaz3 în mica circulaţie trece în p3rţile declive. capul în hipere$tensie. f3r3 posibilitatea de a&şi schimba poziţia din cauza pierderii tonicit3ţii musculare în boli grave#. asem3n3toare unei persoane s3n3toase. activ3. astm cardiac şi edem pulmonar acut. bolnavul mai poate adopte o poziţie şezândă.ATITUDINEA 4. iar muşchii respiratori accesorii intr3 în funcţie. ap3sând cu pumnul regiunea epigastric3" d# 'cocoş de puşc3'/ decubit lateral.

prin interesarea întregii musculaturi simetrice. mitral stenoza mitral3#/ cianoza pomeţilor.#.mişcărilor din cauza contracturii muşchilor latero&cervicali boli ale coloanei vertebrale cervicale#" g# opistotonus/ decubit dorsal. buzelor şi nasului.#.ACIE'UL5 )izionomia reprezintă ansamblul trăsăturilor feţei cu e$presia rezultată bucurie. 4ipuri caracteristice de facies/ . trunchiul fiind încovoiat pe partea respectivă" 'ortotonus'. faţ3 alungit3. ulcer perforat#" căutări de noi poziţii antalgice şi agitaţie psihomotorie colica renală şi cea biliară#. care contrasteaz3 cu paliditatea din -ur" :. corpul având o poziţie rigidă#" h# alte poziţii forţate/ decubit dorsal cu coapscle în semifle$ie. aceste două noţiuni fizionomia şi faciesul# sunt folosite cu acelaşi înţeles de facies#. iar faciesul cuprinde modificările aspectului feţei induse de anumite boli. Încât a primit denumirea lor mitral. b3rbia mare şi proiectat3 înainte prognatism#" :A . . e$agerarea proeminenţelor osoase pomeţii. mânie etc. În cele ce urmează. arcadele zigomatice şi cele sprâncenare. e$tensie forţată a corpului. având ca puncte de spri-in capul şi călcâiele în tetanos. prin contractura muşchilor laterali de o singură parte. mi$edematos etc. la bolnavii cu dureri abdominale cu componentă peritoneală colecistită acută. )aciesul poate prezenta în unele boli modificări atât de caracteristice.I-IONOMIA 4. 'dintr&o privire' *licOdiagnose#. bosele frontale#.. afecţiune în care s&au mai descris şi alte poziţii/ 'emprostotonus' & poziţia fătului în uter & prin interesarea musculaturii fle$orii anterioare" 'pleurostotonus'. acromegalie acromegalie#" nas mare. acromegalic. diagnosticul fiind pus la prima vedere. care descrie un arc.

'în lun3 plin3'. fanta palpebral3 l3rgit3. peritoneal sau hipocratic în peritonite acute#/ faţa palid3 & p3mântie acoperit3 cu sudori reci. rinofima/ nas mare. nas ascuţit.. vultuos pneumonie#/ congestionat. hipersecreţie lacrimal3. încerc3naţi. cu placard eritematos al nasului şi pomeţilor" .#" 7.. cushingoid sindrom 0ushing.A. hipertiroidian sau basedoMian hipertiroidie#/ e$oftalmic bilateral3.E. ftizic în tbc pulmonar3#/ emaciat. lobulat.?. ochii înfundaţi în orbite. 'mumie'.?. privire an$ioas3" G. dup3 tratament îndelungat cu corticosteroizi#/ rotun-it. aortic insuficienţa aortic3#/ palid&g3lbui" . ochii str3lucitori aspect de 'spaim3 îngheţat3'#" C. tetanic sau. lupic în lupus eritematos diseminat#/ aspect 'în fluture'. în timp ce fruntea încreţit3 e$prim3 tristeţe" E. ochi str3lucitori" .J. buzele şi nasul subţiri. clipitul foarte rar" H.<? e$terne a sprâncenelor " A.C. risus sardonicus' în tetanos#/ gura. 'masc3 de cear3' sau 7icoan3 bizantin3' în sclerodermie#/ ine$presiv. secundar :C . n3rile şi ochii se modeleaz3 ca pentru râs. dolofan. e$presie de blândeţe" . împ3stat. 'nas în şa' sifilis congenital#/ nasul este turtit la baza sa" . palid cu nuanţ3 teroas3#. 7de paiaţ3' în ru-eol3#/ plâng3reţ şi p3tat" . privire vie. de oameni somnoroşi absenţa . pomeţii roşii impresie fals3 de s3n3tate . deformat. parOinsonian sau 'de masc3' boala %arOinson#/ ine$presiv. mi$edematos hipotiroidie#/ rotun-it 'în lun3 plin3'#. privire fi$3. cu ştergerea şanţurilor fiziologice pleoapele tumefiate aspect buh3it. roşeaţa pometului de partea bolnav3" .:. cu pielea întins3.

f3r3 telangiectazii" b# în paralizia facial3. cu ştergerea pliurilor nasogeniene. de culoare roşu&deschis. 'TATURA8 TI. globul ocular deviaz3 în sus şi în afar3#" c# facies pletoric la hipertensivi şi obezi# & roşu. nu poate închide ochiul când încearc3 acest lucru. iar în tipul * predominenţa bronşitei cronice#. cu telangiectazii pe pomeţi" un faries asem3n3tor. culoarea pielii nasului fiind normal3 forma glandular3# sau roşie forma angiomatoas3#" . 'ciocolat3'#" h# 'faţa roşie'. iniţial descris3 la m3celari. cu tent3 teroas3" f# facies hipopituitar în nanismul hipofizar# numit şi Pinfanto& senescentK. dar prezent3 la toţi cei care consum3 carne în cantitate e$agerat3 culoarea se datoreaz3 telangiectaziilor produse prin alter3ri ale peretelui vascular. dar cu o nuanţ3 vişinie a tegumentelor şi mucoaselor#.hipertrofiei glandelor sebacee şi ţesutului con-unctiv periglandular.UL CON'TITUŢIONAL 'tat$%a în3lţimea# variaz3 în anumite limite în funcţie de/ vârst3 şi se$. alte tipuri de facies a# 'rubeoza diabetic3' & facies 'în lun3 plin3'. de partea bolnav3/ hipotonie muscular3. cu scurgerea lacrimilor pe obraz. se întâlneşte în polirglobulia esenţial3 " d# faciesul în bronhopneumopatia cronica obstructiv3 D în tipul ( predominenţa enfizemului # aspectul faciesului este de Pgâfâitor rozK PpinO D pufferK#. lagoftalmie. +e notat c3 în3lţimea a crescut pentru ambele se$e şi pentru fiecare grup3 de vârst3 în ultimii :E . 0ea mai rapid3 creştere statural3 este în primul an de viaţ3 apro$imativ :J cm# şi în perioada pubertar3" în3lţimea definitiv3 este în -urul vârstei de :: ani.G. palid. întrucât pielea feţei are aspect mi$t infantil şi îmb3trânit#" g# addisonian boala (ddison# & culoare închis3 'cafea cu lapte'. faciesul este cianotic şi buh3it Pblue bloaterK#" în insufienţa renal3 cronic3 stadiul uremic# D facies buh3it. determinate de alimentaţia hiperproteic3#.

definit ca rezultanta caracterelor morfofuncţionale. @$ist3 numeroase clasific3ri ale tipului constituţional. 'proporţionat'. :. scurte faţ3 de trunchi şi capul mare în raport cu dimensiunile corpului#. limite considerate ca valoare ma$im3 normal3# produs3 prin hipersecreţie hipofizar3 de hormon somatotrop. litiazei biliare şi psihozei maniacodepresive. deşirate. cardiopatiei ischemice. hipertiroidici..CJ&. mi-locie şi scund3" e$tremele sunt/ . Ti $l con"tit$ţional. de origine câştigat3 şi ereditar3.. coleric..:J&. :G . începând cu cea a lui 5ipocrate sanguin. cu dezvoltare somatic3 deficitar3 pe toate liniile în3lţime. ţesutul adipos şi muscular reduse" la astenici ar e$ista o frecvenţ3 crescut3 a ulcerului gastro&duodenal. robuste. flegmatic. 'disarmonic'.. pitic cu membrele. torace bombat" la hiperstenici ar e$ista o frecvenţ3 crescut3 a obezit3ţii.7J m la femei. cu gâtul lung. a"tenic longilin#. 'armonic'.#. în funcţie de ereditate şi factorii de mediu social. difer3 de la o persoan3 la alta. 6igantismul2 creşterea e$agerat3 în în3lţime peste : m la b3rbaţi şi . cu dou3 variante/ a# nanismul hipofizar&. deosebim trei tipuri/ . toracele alungit şi subţire.. caracterizat prin predominenţa dimensiunilor transversale în raport cu cele verticale" persoanele cu acest tip constituţional par voinice. !i e%"tenic picnic#. ca urmare a insuficienţei secretorii multiple de tropi hipofizari. cu predominenţa dimensiunilor verticale în raport cu cele transversale" persoanele astenice par slabe. gâtul scurt şi gros. 1anismul/ statur3 mic3. Statura poate fi înalt3. pitica . îndesate. cu capul rotund. caracterizat prin proporţii armonioase ale corpului" :. diabetului zaharat. dar. no%mo"tenic. în ansamblu.CJ m pentru tara noastr3#.JJ de ani. melancolic#. dar cu funcţiile psihice normal dezvoltate 'om în miniatur3'#" b# nanismul tiroidian & 'disproporţionat'. visceroptozei şi schizofreniei" ?. greutate etc. gutei.

# peste CJQ. În funcţie de distribuţia depunerii de grăsime. trunchi şi partea superioară a abdomenului# şi ginoid depunerea de grăsime predominent pe fese.C cm în regiunea toracic3. abdomen şi membre" :. Modi&ic1%i atolo3ice2 . dar în practica clinic3 este suficient3 corelarea greut3ţii în Og cu num3rul de centimetri care dep3şesc . şolduri şi coapse#. m în în3lţime formula *roca#/ de e$emplu. =bezitatea reprezintă creşterea greutăţii corporale pe seama ţesutului gras cu peste . a musculaturii şi prin cânt3rire. apro$imativ.# segmentară. GC Og. =bezitatea este consecinţa/ .GC cm trebuie s3 aib3 greutatea de. cu realizarea a două tipuri mai importante/ android acumularea grăsimii predominent pe ceafă. 2n criteriu clinic important pentru aprecierea st3rii de nutriţie îl constituie grosimea pliului cutanat normal.# sub ?JQ" :# medie gradul . s&au propus mai multe formule. sindrom adiposogenital obezitatea de tip ginoid#...JQ din greutatea ideală" în obezitate. în care acumularea de grăsime este relativ uniformă pe torace. uşoară gradul .'TAREA DE NUTRIŢIE 'ta%ea de n$t%iţie se apreciaz3 prin cercetarea ţesutului celuloadipos subcutanat. %entru aprecierea greut3ţii 'ideale'. obezitatea poate fi/ .# între?J&CJQ" ?# severă gradul .# generalizată. obezitatea poate fi/ .. În funcţie de valorile procentuale ale plusului ponderal faţă de greutatea ideală.# sau a retenţiei hidrice edeme de diferite etiologii#. o persoan3 cu în3lţimea de . nu se încadrează plusul ponderal realizat pe seama musculaturii sportivi de tipul luptătorilor şi halterofililor etc... în care acumularea de grăsime se face în anumite zone ale copului. mai ales în prezenţa unei activităţi fizice reduse sedentarism#" :# tulburărilor endocrine & sindrom 0ushing. abdomen şi coapse#. climacterium" ?# :H . mai mic de .# aportului e$agerat alimentar în special lipide şi glucide#.

transparenţa stratului epidermic şi e$punerea la radiaţiile solare. se constată o diminuare a musculaturii striate" c# marasmul. Modific3rile patologice includ/ :7 . apar tulburări metabolice şi hidroelectrolitice grave. în funcţie de particularit3ţile individuale ras3. vârst3#. însoţită de somnolenţă şi insuficienţă respiratorie. stenoză piloriră.. voit cură de slăbire# sau nevoit prizonierat etc. care apare la bărbaţii tineri. +eficitul ponderal reprezintă scăderea greutăţii corporale cu peste . anore$ie mentală etc. E0AMENUL TE(UMENTELOR . boala Simmonds.#. pe lângă dispariţia ţesutului adipos şi topirea maselor musculare. trunchiul şi membrele mult subţiate#" b# caşe$ia. 0auzele deficitului ponderal/ aport alimentar insuficient. vascularizaţia sanguin3 a dermului. de obicei ireversibile. în care ţesutul celulo&adipos este aproape sau complet dispărut bolnavul prezintă proeminenţele osoase ale feţei evidente prin dispariţia inclusiv a bulei *ichat. stenoză esofagiană. cu obezitate marcată. sau datorat unor afecţiuni diverse neoplasm cu localizări diferite. în care.#. se$.JQ din greutatea ideală" are trei variante/ a# emacierea. tipul mai avansat de deficit ponderal. pe lângă dispariţia paniculului adipos. globi oculari înfundaţi în orbite. :. stadiul final al deficitului ponderal în care.terenului genetic & e$istenţa mai multor persoane obeze în aceeaşi familie teren genetic dar şi obiceiuri alimentare comune. în sensul unei hiperalimentaţii#" A# unor factori neuropsihici" C# sindromului %icOvuicO.Modi&ic6%ile de c$loa%e 0uloarea normal3 a pielei variaz3 de la un subiect la altul. de conţinutul ei în pigmenţi. diabet zaharat.

b# 5erpesul este format dintr&un grup de vezicule cu lichid clar. uşor proeminent3. bolile febrile pneumonii#. paliditatea are nuanţe diferite/ galben3 'ca paiul' anemia *iermer#. a# @rizipelul este o plac3 roşie. Le9i$nile elementa%e a*e ielii E. la faţ3 şi e$tremit3ţi. Icte%$l A. dureaz3 câteva minute. varicel3 şi tifos e$antematic. E%$ ţiile c$tanate sunt frecvent întâlnite în bolile infecto& contagioase. apare în st3rile emotive 'eritem psihic' sau de pudoare'#. ca în poliglobulia esenţial3 şi limfoleucoza cronic3 'oamenii roşii'#. creşterii num3rului de hematii şi cantit3ţii de hemoglobin3 5b#. sau localizat3 la faţ3. care dureaz3 secunde. scarlatin3. rubeol3. cu marginile neregulate dar bine delimitate. apoi se sparg şi se usuc3 formând o crust3 g3lbuie. into$icaţia cu o$id de carbon culoarea roşie&carminat3. a feţei#. de dimensiuni variate" are origine streptococic3 şi se localizeaz3. încon-urate de o aureol3 hiperemic3" dup3 . Ciano9a ?. 'ca hârtia' anemia posthemoragic3 acut3#" verzuie& 'cloroza' tinerelor fete anemia feripriv3#. :. sindromul carcinoid roşeaţ3 care apare brusc. minute sau câteva zile localizat3 în special la faţ3. ?J .a# %aliditatea tegumentelor apare în anemii. leucemii. În anemii. conţinutul lor devine tulbure. mi$edem neoplasm diverse localiz3ri# etc. cu elemente caracteristice pentru diagnostic în ru-eol3. Di"c%omiile C. 'ca cireaşa'. de predilecţie.&: zile. 8oşeaţa persistent3 poate fi generalizat3. b# 8oşeaţa anormal3 a pielei se datoreaz3 dilataţiei vaselor cutanate. dispnee astmatiform3 şi diaree#. ca în diabetul zaharat 'rubeoza diabetic3'# şi etilismul cronic roşeaţa intens3 îndeosebi a nasului#. predomin3 la faţ3 şi se însoţeşte de o senzaţie de c3ldur3. 'ca varul' sau. în valuri. 8oşeaţa trec3toare.

obişnuit simetrice" fiecare nodul este încon-urat de piele s3n3toas3. nas herpes nazal#. . punctiforme. are o evoluţie de. în ţesuturi hematoame#. galben3. hemofilie. ?. apro$imativ. Se datoreaz3 virusului varicelo&zosterian. În marea ma-oritate a cazurilor. c# 9ona 9oster este o erupţie herpetic3 situat3 pe traiectul unui trunchi nervos. avitaminoze etc. localizate cu predilecţie. în cele din urm3. alergie. care nu dispar la presiune ceea ce le deosebeşte de eritem#. leucemii. tbc. c# @ritemul nodos/ nodozit3ţi cu diametrul variabil :&? mm la :&? cm#. G. scarlatin3 etc. factori to$ici medicamentoşi etc. purpur3 trombocitopenic3 şi vascular3. localizarea este la nervii intercostali. boli infectocontagioase febr3 tifoid3. d# +ungile 4rousseau dermografism#/ eritem intens şi trec3tor. dung3 tras3 cu unghia#. apoi violacee&verzuie şi. 0auze/ reumatism. însoţit3 de durere vie. produs printr&o hipere$citabilitate a nervilor vasomotori în nevroze. @rupţia fiind dispus3 în 'band3'. cancer.J zile şi se vindec3 f3r3 a l3sa cicatrice. unilateral. de forme diferite. . isterie#" apar prin e$citaţie mecanic3 uşoar3 de e$emplu. de culoare roz&g3lbuie apoi livide#. pneumonie bacterian3.#.Sediul locul de predilecţie este limita dintre tegumente şi mucoase#/ buze herpes labial#. pe faţa anterioar3 a gambelor. organe genitale herpes genital#. +up3 dimensiunile lor se deosebesc/ a# peteşii & hemoragii mici. ciclul menstrual herpes catamenial# etc. 0uloarea purpurei se schimb3 prin transformarea local3 a 5b#/ la început roşie. @ste produs de un virus şi apare în grip3. articulaţii hemartroz3# etc. rotunde sau ovalare" b# echimoze & pl3ci hemoragice mari. 0anze/ traumatisme. :emo%a3iile c$tanate purpura# apar sub form3 de pete roşii. de&a lungul spaţiului intercostal.#. 5emoragiile se pot produce şi la nivelul mucoaselor bucal3 ! stomatoragie" gingival3 ! gingivoragie" nazal3 ! epista$is" uterin3 ! menometroragie#.

consecutive devitaliz3rii ei în urma unor tulbur3ri de irigaţie. Ci%c$laţia venoa"6 colate%al6 "$ e%&icial6. însoţit3 uneori de cianoz3 şi edem 'în pelerin3'" indic3 un obstacol pe L0S tumori mediastinale#. tromboza venei porte#" :# cavo&cav inferior & circulaţie venoas3 colateral3. (an3lionii lim&atici . a# +eger3turile sunt determinate de frig. urechi etc#.H. tumori abdominale. 1ormal.# şi vena cav3 superioar3 L0S#.. ateroscleroz3. cu eliminarea lui" poate fi uscat3 şi umed3 ultima apare secundar suprainfecţiei bacteriene cu anaerobi#.. în form3 de 'cap de meduz3'" indic3 un obstacol pe vena port3 ciroz3 hepatic3. T$lb$%6%ile t%o&ice c$tanate reprezint3 modific3ri structurale ale pielei şi ale altor ţesuturi adiacente#. de intensitate diferit3 de .. Se descriu trei tipuri de circulaţie venoas3 colateral3 superficial3/ .J. ascit3 etc. vena cav3 inferioar3 L0.# porto&cav& reţea venoasa subcutanat3 periombilical3. 0auze/ arterit3 *urger.#" ?# tavo&cav superior & reţea venoas3 colater3 predominent3 pe faţa anterioar3 a toracelului. apoi se produce necroza mortificarea# ţesutului. pe lâng3 tegumente. localizate la e$tremit3ţi degete.a simpla hiperemie. 7. c# @scara este o gangren3 profund3 intereseaz3. în gradul . Edem$l . la necroz3 şi gangren3 umed3. venele subcutanate de în nivelul abdomenului nu sunt vizibile" evidenţierea lor indic3 un fenomen patologic cu semnificaţia unui obstacol pe unul din cele trei trunchiuri venoase profunde/ vena port3.L#. muşchii şi chiar osul#" apare în regiunile e$puse presiunii ?: . diabet zaharat. b# 6angrena reprezint3 mortificarea tegumentelor şi ţesuturilor moi" la început se manifest3 printr&o coloraţie albastr3 neagr3 a pielei. embolii arteriale. în gradul . mai dezvoltat3 pe abdomen decât pe torace" indic3 un obstacol pe L0.

hipercolesterolemie#. f# =steoartropatia hipertrofică pneumică %ierre Marie#/ îngroşarea degetelor şi oaselor lungi radius. în artroz3#" b# lipoame & noduli formaţi din gr3sime. cu dimensiuni şi topografie variabil3. cancer pulmonar. d# 2lcerul perforant plantar mal perforant# este o ulceraţie profund3. de culoare galben3R localizarea în regiunea palpebral3 în apropierea unghiului intern al pleoapei superioare# este denumit3 $antelasm3" d# tumori metastatice. cubitus.# şi nu beneficiaz3 de o atent3 îngri-ire. Nod$lii "$bc$tanaţi a# -u$ta arliculari&apar în diferite forme de reumatism noduli Meţnet.#. . rotund3. fibroze pulmonare" :# cardiace & endocardit3 bacterian3 subacut3. consistenţ3 moale" c# $antoamele &noduli ce apar în leg3tur3 cu o tulburare primar3 sau secundar3 a metabolismului lipidelor diabet zaharat.#. 0auze/ . şi deformarea unghiilor bombarea lor în form3 de sticl3 de ceasornic sau încurbarea longitudinal3 în form3 de cioc de papagal#. la bolnavii gravi care nu se pot mobiliza paraplegie febr3 tifoid3 etc. angiocardiopatii congenitale cianogene" ?# digestive&boal3 0rohn. Mecanismul prin care se produc modific3rile structurilor moi şi osoase digitale nu este înc3 precizat se incrimineaz3 hipo$ia generalizat3#. abces pulmonar. e# +egetele hipocratice constau în îngroş3ri simetrice ale falangelor. în caucerul pulmonar. tibia etc.:. predominând pe faţa palmar3 din cauza îngroş3rii p3rţilor moi#. hepatit3 cronic3 activ3" A# hematologice & poliglobulii primitive şi secundare#. la nivelul porţiunii distale a primului sau a celui de al C&lea metatarsian. ?? . diabet zaharat. 0auze/ tabes. în 8((. situat3 în talp3. bronşiectazie. noduli 5eberden. coate etc.corporale fese. # respiratorie & tbc. c3lcâie.

de feomelanin3 substanţ3 înrudit3 cu melanina#" dispariţia pigmentului este urmat3 de decolorarea albirea# p3rului. administrare de citostatice şi heparin3.#. 5ipopilozitatea hipotricoza# apare în hipotiroidie. boala (ddison etc.ATOLO(ICE . 0uloarea p3rului este în funcţie de cantitatea şi calitatea pigmentului melanic/ culoarea brun3&închis3 este dat3 de melanin3. la acest nivel.. regiunile/ frontal3. de form3 rotund3. 03derea p3rului este de natur3 ereditar3 sau câştigat3 neoplasm. iradiere etc. 5iperpilozitatea reprezint3 dezvoltarea e$cesiv3 a pilozit3ţii.)RULUI 1ormal distribuţia pilozit3ţii pe tegumente este inegal3..#" b# hirsutismul & hiperpilozitate care dep3şeşte zonele normale p3roase. care pot conflua. la femei având topografie masculin3. tratament cu difenilhidantoin3 etc. mai ales în verte$. MODI. parietal3 şi occipital3 calviţia hipocratic3 sau chelia adev3rat3#" c# pelada este o alopecie insular3 & mici insule lipsite de p3r. ?.'EMIOLO(IA . :.IC)RI . la femei#. infecţii severe. (re trei variante/ a# hipertricoza & hiperpilozitate cu topografie normal3 pentru se$ul respectiv. Lariante/ a# alopecia este c3derea parţial3 sau general3 reversibil3 sau ireversibil3# a p3rului" b# calviţia reprezint3 c3derea p3rului numai din regiunea p3roas3 a capului. arsuri. iar cea blond3 galben&roşcat3#. Modi&ic6%i de o%din cantitativ . la b3rbaţi şi abia prezent3. pe torace şi braţe. în funcţie de num3rul foliculilor :JJ<cm: pe pielea capului. de cauz3 ereditar3 şi câştigat3 porfirie. CJ<cm: pe cea a braţelor# şi de se$ accentuat3. de cauz3 ereditar3 şi câştigat3 neoplasm ?A .

. culoarea unghiilor este roz&sidefie# a# >euconichia este colorarea în alb a unghiei" ea poate fi parţial3 pete albe. :. 0aniţia înc3runţirea# este albirea p3rului pe m3sura înaint3rii în vârst3" începe obişnuit la tâmple şi.#" c# virilismul pilar este o asociere a hipertricozei defeminizare# prin e$agerarea pilozit3ţii feţei. mici. 'EMIOLO(IA UN(:IILOR . albirea p3rului se poate produce brusc în minute sau ore#. deger3turi.#" apare în hiperproducţia de hormoni androgeni boala 0ushing. >eucotrichia/ lipsa congenital3 a pigmentului. tumori ovariene virilizante#.. septicemie. ciroz3 hepatic3.ovarian. treptat. b# Melanonichia reprezint3 colorarea în negru sau brun a unghiilor. . cenuşie accese de malarie#. 0auze/ contactul mâinilor cu substanţe colorante. c# (lte modific3ri/ unghii de culoare cianotic3 cardiopatii cianogene#. albinism. Modi&ic6%i de c$lon%e .. tratament îndelungat cu tetraciclin3. %e lâng3 caniţia fiziologic3. unghiile sunt conve$e şi cu marginea liber3 în arc de cerc# ?C . e$ist3 unele boli care produc înc3runţirea p3rului diabetul zaharat. 0auze/ ereditar3. hipertiroidia etc. sindrom 0ushing etc. valvulopatiile.. :. se e$tinde la tot p3rul capului. pe suprafaţa unghiei# sau total3 cuprinde întreaga unghie#. atrofia mamelelor etc. cu fenomene de interse$ualitate androgenizare & îngroşarea vocii. poate fi localizat3 sau generalizat3 albinism#. Modi&ic6%i de &o%m6 normal. fenolftalein3 etc. a liniei albe etc.. a regiunilor mamare. manichiur3. Modi&ic6%i de c$loa%e normal.#" în cazul unor traume psihice serioase.

Mecani"m de %od$ce%e. ?. prin dispariţia curburilor normale în anemia feripriv3#. poate fi/ .# localizat3" :# generalizat3. c# =nicofagia/ obiceiul d3un3tor de a roade cu dinţii marginile e$terne ale unghiilor.#.+ CIANO-A 4C+5 De&iniţie. panariţii. prognostic şi chiar terapeutic se deosebesc dou3 forme de 0. A. b# Soilonichia/ unghii concave aspect de lingur3# subţiri şi fragile în anemiile feriprive#. care poate fi urmat de infecţii panariţii#. c# 2nghiile hipocratice/ conve$e.a# %latonichia/ unghii plate. +in punct de vedere patogenetic. este important în cazuri de anemie#. b# şanţurile transversale şi şanţurile longitudinale apar. 0. se înţelege coloraţia alb3struie a pielei şi mucoaselor. 4opografic.JJ ml sânge normal/ :. %rin 0. Modi&ic6%i dive%"e a# =nicoliza/ desprinderea unghiei de pe patul unghial micoze.AgQ în capilare.C gQ în sângele venos şi J./ . d# =nicogrifoza unghia are aspect&de ghear3 sau cioc de papagal în deger3turi şi arsuri ale degetelor#. Cla"i&ica%e.# concentraţia absolut3 a 5b reduse în capilarele sanguine dep3şeşte C g<.<? din cantitatea total3 de 5b din sânge acest ultim parametru definitor al 0. la mai multe unghii eczeme. obişnuit. 0. apare când/ . turtite cu conve$itatea ştears3#. . ?E .# periferic3" :# central3. psoriazis#.GC gQ în sângele arterial#" :# 5b redus3 indiferent de valoarea sa absolut3# reprezint3 cel puţin . piodermite etc. cu aspect de 'sticl3 de ceasornic'.

embolii şi tromboze arteriale#" în acest caz. C+ e%i&e%ic6 este urmarea stazei şi utiliz3rii crescute a o$igenului la nivelul ţesuturilor şi deci creşterii desatur3rii periferice a o$ihemoglobinei# şi apare datorit3/ a# tulbur3rilor de circulaţie venoas3 & îngreunarea sau blocarea întoarcerii venoase prin modific3ri ale peretelui venelor tromboflebit3. marmorate pete mai albastre. arterit3 aterosclerotic3. tromboz3. plan este ischemia segmentar3. are urm3toarele particularit3ţi/ . urmat3 de a doua faz3 de apariţie a unei 0.# limitat3 numai la teritoriul aferent obstrucţiei" :# însoţit3 de edem cu aceeaşi topografie" ?# asociat3 cu peteşii care pot conflua# la început de culoare roşie. cu o prim3 faz3 de paloare şi r3cire a tegumentelor. temperatura cutanat3 apreciat3 cu faţa palmar3 a mâinii# fiind mai ?G . varice# sau prin compresiuni e$trinseci a. se accentueaz3 la frig şi se însoţeşte de transpiraţii e$cesive în zona cianotir3. 0. cu urm3toarele particularit3ţi/ . periferice/ .#" în aceste situaţii. se manifest3 numai la e$tremit3ţi degetele de la mâini şi de la . din sindromul 8avnaud datorat unor spasme ale arteriolelor distale de la degete. (specte particulare/ a# 0. alternând cu altele mai palide# şi. urmat3 de o faz3 de 0. care produc vasodilataţie periferic3 cu staz3 sanguin3 şi..# este 'rece'. pierderea unei cantit3ţi mai mari de o$igen la nivel tisular" 0. cu evoluţie în crize/ faz3 de paloare însoţit3 de durere.. apoi brun& verzuie" b# tulbur3rilor de circulaţie arterial3 & sc3derea debitului sanguin arterial arterit3 *urger.# localizare în zona aferent3 tulbur3rii de irigare arterial3" :# pe prim. în cele din urm3. de instalare a gangrenei. apare 0.e venelor de origine neoplazic3 etc. în consecinţ3. indus3 prin tulbur3ri neurovegetative.<: inferioar3 a gambei în -os#" are aspect marmorat. %articularit3ţile clinice ale 0. a degetelor" b# acrocianoza întâlnit3 la femeile tinere# & 0.

de origine cardio& pulmonar3. C+ cent%al6 este consecinţa deficitului de o$igenare a sângelui 5b# deci noţiunea de 0. persistenţa canalului arterial#" A# scleroza arterei pulmonare secundar3 luesului dar şi altor infecţii cronice nespecifice#. din inima dreapt3 trece în inima stâng3 şi deci în teritoriul arterial sistemic defect de sept interatrial şi interventricular.sc3zut3 decât în mod normal R :# predomin3 la e$tremit3ţi/ ?# nu intereseaz3 limba şi mucoasa bucal3" A# dispare la masa-ul lobului urechii când acesta este interesat#. temperatura cutanat3 fiind normal3 sau mai crescut3 decât cea normal3" :# intereseaz3 limba şi mucoasa bucal3" ?# nu dispare la masa-ul lobulului urechii. mi$t3. sulfhemoglobin3 etc. centrale/ .a pl3mân" stenoza arterei pulmonare#" ?# congenitale.# este 'cald3'."e$dociano9a rezum3 modific3ri de culoare ale tegumentelor şi mucoaselor asem3n3toare 0. tbc etc. bogat în 5b redus3. nu de nervos&central3# şi apare datorit3/ a# afecţiunilor cardiace/ .# care produc o staz3 pulmonar3 prelungit3 stenoza şi insuficienţa mitral3#" :# asociate cu un aport insuficient de sânge . cu şunt dreapta&sting3. dar care are un mecanism biochimic diferit. în sensul c3 este produs3 prin derivaţi anormali de 5b methemoglobin3. . care determin3 o 0.# 'cianoz3 hemoglobinopatic3'#. :. nuanţ3 alb3struie#. pneumotora$# şi cronice emfizemul pulmonar. %articularit3ţile clinice ale 0.#" c# cordului pulmonar cronic/ 0. sclerozele pulmonare. Methemoglobinemia/ factorii importanţi în producerea ei ?H . în care sângele venos. intens3 'cardiacii negri' denumiţi de (terza#" b# afecţiunilor pulmonare acute pneumonie. 'central3' are semnificaţie de 'pulmonar3'.

C gQ#" :# creşterea presiunii hidrostatice staz3 venoas3#" ?# hiperaldosteronismul creşte reabsorbţia tubular3 de sodiu şi. EDEMUL CARDIAC ?7 . inflamator şi angioneurotic. (ene%alit6ţi+ Cla"i&ica%e. cu ştergerea cutelor obişnuite şi pierderea elasticit3ţii. +up3 aspectul clinic. limfatic. reprezint3 acumularea de lichid în ţesutul celular subcutanat.# sc3derea presiunii coloidosmotice forţa principal3 care se opune presiunii hidrostatice#. tibian sau maleolar# apare o depresiune local3 godeu#. iar prin ap3sarea ei pe un plan osos obişnuit. fenacetina şi sulfamidele#. poate fi/ cardiac. constipaţie cronic3#. intervin numeroşi factori/ . cu infiltraţia hidric3 a pielei. consecutiv.sunt cei medicamentoşi nitriţii. Mecani"m de %od$ce%e. Sulfhemoglobinemia apare în diverse tulbur3ri funcţionale intestinale. 0ând @. caşectic. hepatic. se foloseşte termenul de anasarc3. enterite. de ap3#" A# hipersecreţia de hormon antidiuretic (+5#" C# creşterea permeabilit3ţii capilare" E#obstrucţia drena-ului limfatic. <+ EDEMUL 4E+5 De&iniţie. peritoneu. renal. prin eliminarea apei din zona respectiv3. %ielea edemaţiat3 este lucioas3 şi transparent3. endocrin. se generalizeaz3. cauze şi mecanisme de producere @. În producerea @. prin hipoproteinemie" proteinelor plasmatice în particular albuminelor# le revine rolul important de a reţine lichidele în vasele sanguine @. pericard#. cu revenirea la forma anterioar3 o dat3 cu întoarcerea apei la locul de unde a fost îndep3rtat3. apare când albuminemia scade sub :. @. cu trecerea lichidelor în cavit3ţile seroase pleur3.

sindrom nefrotic. dup3 eforturile f3cute de bolnav în cursul zilei#. tulbur3rile circulaţiei limfatice şi hipersecreţia de (+5. cu rol secundar. turgescenţa -ugularelor. din glomerulonefrita acut3 edem nefritic# şi sindromul nefrotic edem nefrotic# cuprinde factori AJ . Mecani"m de %od$ce%e. apoi cianotic prin staz3 venoas3 generalizat3#" b# sediu&simetric. creşterea permeabilit3ţii capilare şi a hidrofiliei tisulare. la care se mai adaug3.Ca$9e/ insuficienţa cardiac3 dreapt3. insuficienţa cardiaca global3. decliv adic3 manifestarea ma$im3 se g3seşte în p3rţile cele mai -oase. apoi devine permanent" d# consistenţa variaz3 între moale şi dur totuşi depresibil la ap3sare# în funcţie de vechime" e# este dureros numai în formele care se instaleaz3 rapid" altfel evolueaz3 nedureros" f# @. )actorul important este creşterea presiunii venoase care determin3 creşterea presiunii hidrostatice#. peretele abdominal şi toracic. apoi. contracarând factorul gravitaţional#. hiperaldosteronismul. în cele din urm3. cu caracter vesperal ma$imum de intensitate seara. a-ungându&se. pericardita cronic3 constrictiv3. A" ect clinic/ a# culoare & la început alb. lipseşte dimineaţa la sculare decubitul din timpul nopţii favorizeaz3 resorbţia lichidului.#" c# la început primele s3pt3mâni sau luni de evoluţie a insuficienţei cardiace# este intermitent. coe$ist3 cu alte semne de insuficienţ3 cardiac3 cianoz3.#. hipoalbuminemia. faţa şi pleoapele. ascit3 etc. ca dosul piciorului şi retromaleolar. hepatomegalie dureroas3 etc. la anasarc3 hidrotora$. În virtutea acţiunii hidrostatice#. coapsele. cuprinzând gambele. Mecani"m$l de %od$ce%e al @. cu evoluţie ascendent3. EDEMUL RENAL Ca$9e/ glomerulonefrit3 difuz3 acut3.

@. se produce drenarea lichidului spre p3rţile declive#" în stadiile avansate. cuprinde şi alte regiuni ale corpului gambe. localizat în p3rţile declive maleole. A" ect clinic/ a# culoare & alb&palid" b# consistenţ3 & moale. dar cu valoare inegal3. rolul determinant îl are creşterea permeabilit3ţii capilare. la care se adaug3 hipoalbuminemia prin deficienţ3 de sintez3 hepatic3#. nefrotic. la care se adaug3 insuficienţa inactiv3rii hepatice a hormonului# este factorul principal. edeme de r3zboi# A. A" ect clinic/ alb. pleoape" este mai accentuat dimineaţa la sculare şi se amelioreaz3 pân3 la dispariţie# în cursul zilei datorit3 gravitaţiei.ATIC Ca$9e/ ciroza hepatic3. coapse etc. .patogenetici comuni. moale las3 godeu#. Mecani"m de %od$ce%e/ hiperaldosteronismul prin reducerea volumului circulant eficace. nefritic. partea inferioar3 a gambei#" În stadiile avansate se generalizeaz3 anasarc3#. creeaz3 între presiunea coloidosmotic3 a plasmei pe care o scade# şi presiunea hidrostatic3 în favoarea acesteia din urm3#" în @. şi factori caracteristici. EDEMUL CARENŢIAL Ca$9e/ inaniţie edeme de foame.# şi se poate generaliza. hipoalbuminemia secundar3 pierderilor renale masive# are rolul important prin dezechilibrul pe care&. interesând şi cavit3ţile seroase anasarca#" d#nedureros. las3 cu uşurinţ3 godeu" c# localizare&faţ3 şi. creşterea permeabilit3ţii capilare. EDEMUL :E. în particular. În @. hiperestrogenia prin deficit de inactivare hepatice# şi hipersecreţia de (+5 secundar3 hiperaldosteronismului şi inactiv3rii hepatice deficitare#.

ciroz3 hepatic3#. Mecani"m de %od$ce%e/ în mi$edem & trecerea lichidului în interstiţiul subcutanat şi depuneri interstiţiale de mucoproteine" în hiperfoliculinism şi hipertiroidie & creşterea permeabilit3ţii capilare indus3 de modific3rile hormonale" în sindromul 0ushing & hipersecreţie de glucocorticoizi şi<sau (045. sâni şi gambe. este ciclic periodic# ap3rând la -um3tatea ciclului menstrual sau cu câteva zile înainte.# -oac3 rol secundar. produs prin hipoalbuminemie secundar3 insuficienţei hepatice de sintez3 T consum proteic crescut#" se localizeaz3 numai în -um3tatea inferioar3 a corpului cea superioar3 are aspect scheletic#. moale. mucos alb&palid. tbc. întâlnit în stadiut avansat al bolilor consumptive neoplasm. şi androgeni. @. e$tins la tot corpul. metastaze etc. alb. hipertiroidie. = variant3 a @. A" ect$l clinic este asem3n3tor cu cel al @. carenţial este edemul caşectic. procese patologice ganglionare leucemie. ENDEMUL ENDOCRIN Ca$9e/ hipotiroidie mi$edem#. EDEMUL LIM. sindrom 0ushing.ATIC Ca$9e/ compresiune pe vasele limfatice tumori#. nu las3 godeu" b# în hiperfoliculinism. procese A: . glucocorticoizi.Mecani"m de %od$ce%e/ rolul important îl deţine hipoalbuminemia sc3derea presiunii coloidosmotice#. localizat la faţ3 în special la pleoape#. hiperfoliculinism menopauz3. hiperaldosteronismul etc. tratament cu (045. renale. A" ect clinic/ a# în mi$edem & @. secundar3 deficitului alimentar proteic" ceilalţi factori patogenetici creşterea permeabilit3ţii capilare.#.

dispare dimineaţa#. varice. @lefantiazisul reprezintă o formă particulară de @. boala serului. Mecani"m de %od$ce%e/ creşterea permeabilit3ţii capilare. EDEMUL ALER(IC 4AN(IONEUROTIC5 Ca$9e/ boli alergice urticarie. dureros. limfatic cronic" pielea este îngroşată şi prezintă tulburări trofice. prin instalarea stazei în teritoriul superficial corespunzător. alergii medicamentoase etc. pielea lucioasă şi destinsă" cordonul venos roşu sau cianotic# se palpează numai în tromboflebitele superficiale" b# @. apoi cianotică.#. sau alb şi dureros. gamba cu volum mai mare. limfatic neinflamator compresiune tumorală etc. A" ect clinic/ a# @. @. A? . consistenţă crescută.# pe trunchiurile venoase. tromboflebită. A" ect clinic/ a# în tromboflebita profundă. dur. EDEMELE VENOA'E Ca$9e/ compresiune tumorală etc. dur.inflamatorii limfangită# şi parazitare filarioză#. limfatic inflamator limfangită#&culoare roşietică. Mecani"m$l de %od$ce%e cuprinde factori mecanici compresiuni venoase obişnuit însoţite de compresiuni pe vasele limfatice# şi inflamatori tromboflebită#. poate fi cianotic. Mecani"m$l de %od$ce%e include factori mecanici compresiuni pe vasele limfatice# şi inflamatorii limfangită#. prin asocierea limfangitei şi comprimării capilarelor pielei phlegmasia alba dolens#. culoare iniţial albă. nedureros" h# @. secundar varicelor & uni& sau bilateral în funcţie de localizarea varicelor#.# & alb. accentuat în ortostatism caracter vesperal. edem UuincOe.

A" ect clinic/ roşu.LAMATOR Ca$9e/ abces. alimentaţie etc. (naliza sistematic3 a atributelor durerii este indispensabil3 pentru un diagnostic corect.# sediul localizarea# la o zon3 topografic3 şi nu la un organ durere în hipocondrul drept şi nu durere de ficat#" :# iradierea. în mod special. consistenţ3 moale.A" ect clinic/ culoare alb3. în angina AA . care poate fi tipic3. cel mai frecvent simptom întâlnit în practica medical3.# se refer3 la compararea durerii cu alte senzaţii" A#intensitatea 'lovitur3 de pumnal' în infarctul miocardic etc. în ulcerul gastro&duodenol.# şi tulbur3ri de circulaţie venoas3 şi limfatic3. dureaz3 puţin.#" C# durata minute. ghear3 etc. dând relaţii privind organul de origine. de obicei la faţ3 şi. nitroglicerin3. flegmon. @a poate fi f3cut3 pe urm3toarele .TOME MA>ORE DUREREA +urerea reprezint3. =+ UNELE 'IM.J caracteristici/ . EDEMUL IN. limitat la anumite teritorii. cramp3. Mecani"m do %od$ce%e/ creşterea permeabilit3ţii capilare secundar3 eliber3rii locale de histamin3. cald. ore zile#" E# frecvenţa şi periodicitatea" G# timpi speciali de apariţie" H# factori agravanţi alcool. Anali9a d$%e%ii. localizat limitat în vecin3tatea procesului inflamator#. empiem toracic etc. probabil. apare şi dispare brusc edem fugace#. la pleoape şi buze#. sau atipic3 e$emplu/ iradierea durerii în angina pectoral3#" ?# caracterul sau calitatea arsur3.#" 7# factori care amelioreaz3 alcaline. dureros. serotonin3 etc.

hipotensiune arterial3" :# int%ac%aniene & tumori cerebrale. în pnenmonie. în surmena-. lumin3# şi amelioranţi repaus. nocturn etc. s&a propus reţinerea ordinii literelor care definesc undele ecg&%U8S4&în care/ %!factori produc3tori agravanţi# şi paliativi amelioranţi#" U!calitatea caracterul#" 8!regiunea sediul#" S!severitatea intensitatea#" 4!timpul durata#.# va"c$la%e/ a# cefalee vasomotorie. insomnie# sau digestiv anore$ie sau bulimie#" b# tulbur3rile vizuale &primele manifest3ri ale crizei cel mai adesea un scotom#" c# cefaleea & sediu strict unilateral obişnuit în regiunea fronto&orbitar3#. sinuzite. astigmatism#. menghin3.#. &: ore#. în ulcerul gastro&duodenal#. linişte#. otite. trebuie s3 precizeze sediul difuz. Mi3%ena sau !emic%ania se caracterizeaz3 prin evoluţie în trei faze/ a# prodroamele permit bolnavului de a prevedea criza# pot fi de ordin psihic iritabilitate. alcoolism. meningite. encefalite.#.#. agravat3 de lumin3. occipital. ca în orice tip de durere.ALEE (namneza. v3rs3turi etc. tabagism" b# tulbur3ri vasculare determinate de spasme de acomodare presbiţie. Ca$9e/ . întuneric. caracterul pulsatil. calmat3 de linişte şi obscuritate" are caracter pulsatil.J# simptome de acompaniament tuse şi e$pectoraţie. cu intensitate crescând3 atinge ma$imum în . greţuri şi v3rs3turi. CE. durata. orarul matinal. hemicranie. %entru memorarea mai uşoar3. factorii agravanţi zgomot. de arsur3 etc. spondiloz3 cervical3. simptomele de acompaniament greţuri. durat3 variabil3 ore&zile#. edem cerebral glomerulonefrit3 acut3#" c# modific3ri ale tensiunii arteriale & 54(. intensitatea. staz3 cerebral3 cord pulmonar cronic#. zgomot şi mişc3ri. terminându&se progresiv. însoţit3 de greţuri sau v3rs3turi. AC .pectoral3#" .#. abces cerebral" ?# e?t%ac%aniene & nevralgie de trigemen. frontal etc.

însoţite de pierderea conştienţei. =bişnuit. ascultaţia cordului etc. 'inco a "i!o3en6 criza histeric3# se caracterizeaz3 prin/ a#e$amen clinic puls. bolnavul are o stare nedefinit3 'de r3u'.. bloc atrio&ventricular total# etc. niciodat3 f3r3 scop etc. iar dup3 :&? minute îşi revine spontan. fibrilaţie auricular3 cu ritm rapid. aritmii cardiace tahicardie paro$istic3. tulbur3ri vizuale. 4ermenul de 'lipotimie' 'leşin'# se utilizeaz3 pentru pierderea conştienţei de scurt3 durat3. paloare în sincopa 'alb3' produs3 prin sc3derea presiunii în circulaţia cerebral3# sau cianoz3 în sincopa 'albastr3' produs3 de oprirea brusc3 a respiraţiei#. )orme clinice/ .IERDEREA CUNO@TINŢEI 'inco a reprezint3 pierderea. de scurt3 durat3. Se prezint3 sub dou3 forme/ . @pilepsia generalizat3 se caracterizeaz3 prin crize convulsive tonico&clonice. dup3 care îşi pierde conştienţa şi cade de obicei f3r3 s3 se loveasc3#. transpiraţii reci. ca urmare a insuficienţei circulatorii cerebrale.#. (ccesul AE .# normal în timpul inconştienţei" b# tr3s3turi teatrale niciodat3 f3r3 public. vârstnici#" ?# 'sincopa în timpul tusei' se instaleaz3 la sfirşitul unui paro$ism de tuse bronşit3 cronic3 la fum3tori şi alcoolici#" A#'sincopa micţional3' apare în timpul sau dup3 efortul de micţiune" C#'sincopa asociat3 cu mişc3ri ale capului' sugereaz3 o insuficienţ3 arterial3 vertebro& bazilar3. tensiune arterial3. E ile "ia este o pierdere a conştienţei secundar3 alter3rii activit3ţii electrice a creierului. ameţeal3.# 'sincopa de efort' apare la bolnavii cu debit cardiac sc3zut stenoz3 aortic3#" :# 'sincopa postural3' este secundar3 hipotensiunii arteriale în ortostatism diabet zaharat..#. Ca$9e/ sc3derea marcat3 a tensiunii arteriale hemoragii severe etc. a conştienţei datorit3 reducerii circulaţiei sanguine cerebrale.

@pilepsia localizat3 6agarin&VacOson# apare în tumorile şi traumatismele cerebrale.#. pneumonie etc. 2rmeaz3 faza tonic3.#. pulmonare tbc. crize paro$istice AG . (poi. bolnavul cade într&un somn profund. endocrine hipertiroidia#. respiraţie stertoroas3. face spum3 la gur3 şi pierde urin3. îşi pierde conştienţa şi cade.# 0reşterea cantităţii de secreţie sudorală hipersudoraţie. hemoragie digestivă.#. se instaleaz3 faza clonic3. caracterizat3 prin contracţii musculare bruşte. accidente vasculare cerebrale. Modi&ic1%i atolo3ice2 . iar la deşteptare prezint3 cefalee şi nu&şi aminteşte nimic din cele petrecute în timpul accesului. comă hipoglicemică şi hipercapnică tahicardie paro$istică supraventriculară. cel mai important în privinţa implicaţiei în patologie fiind clorura de sodiu. electroliţi etc.se instaleaz3 brusc. 0onvulsiile cuprind segmente de membru sau diferite grupe musculare şi nu se însoţesc de pierderea conştienţei. activitatea fizic3 şi gradul de aclimatizare individual3 în condiţii normale de repaus şi activitate. boli infectocontagioase bruceloza. bolnavul îşi muşc3 limba ca urmare a convulsiilor clonice ale mandibulei#. bolnavul scoate un strig3t. cu deplas3ri de segmente. uneori precedat de aur3 semne premerg3toare#. În compoziţia secreţiei sudorale intr3 o serie de elemente uree. hiperhidroză# apare în/ tulburări neurovegetative şi emoţii. gripa etc. de contractur3 generalizat3" bolnavul devine cianotic şi respiraţia se opreşte. 'ECREŢIA 'UDORAL) Secreţia sudoral3 transpiraţia. neurologice boala %arOinson# şi dermatologice infecţii cutanate. +up3 aceast3 faz3. cantitatea secreţiei sudorale este de apro$imativ HJJ ml<:A de ore#. sudoarea# & produs al activit3ţii glandelor sudoripare & are rol deosebit de important în termoreglare şi variaz3 în funcţie de temperatura mediului e$tern. pitiriazis versicolor etc.#. :.

se m3soar3 în regiunea a$ilar3 iar la copii şi sublingual sau rectal#. de mărimea gămăliei de ac. 8((. Înregistrând 4.H#. beladonă etc. & termometria & însoţeşte obligatoriu orice e$amen medical. timp de . cu conţinut clar.CY0#. rectal3!?GY&?G. psoriazis etc. 4.ERATURII COR. care acoperă pielea ca o rouă. după diverse tratamente aspirină. apos" este consecinţa obstrucţiei canalului glandelor sudoripare" b# hidrosadenita este o inflamaţie supurativă abces# a glandelor sudoripare localizate în regiunea a$ilară" c# modificări ale compoziţiei secreţiei sudorale &în mucoviscidoză e$istă eliminări crescute de 0l1a. salicilat de sodiu#. iar braţul respectiv apropiat de torace.J minute.CY&?GY0 4.# reprezintă rezultanta procesului de termogeneză producere de căldură# şi termoliză pierdere de căldură#. pe foaia de observaţie se obţine curba termic3. obişnuit peste GJ m@WX. =bişnuit.#.CY0" 4. 4ermometrizarea se face de dou3 ori pe zi/ dimineaţa în -urul orei G# şi seara în -urul orei . dup3 ştergerea pielii de transpiraţie. 4. normal sub CC m@WX#. hiposudoraţie# apare în afecţiuni dermatologice sclerodermie. ?# (lte modificări patologice/ a# sudamina reprezintă o erupţie caracteristică. :# Scăderea cantităţii de secreţie sudorală hipohidroză.# şi neurologice polinevrita# siudromul 0laude&*emard& 5omer hipohidroză pe -umătatea homolaterală a feţei#. sub formă de proeminenţe multiple. M3surarea 4. hipotensiune arterială ortostatică administrare de medicamente atropina.IC)RILE TEM. reglat de centrii termoreglării situaţi în hipotalamus#. cutanat3 variaz3 de la o zon3 la alta la e$tremit3ţi este de numai ??Y0# şi în cursul zilei mai AH .#.de 54( feocromocitom etc. Lalori normale/ ?E. MODI. sublingual3 !?G.ORALE Tem e%at$%a co% $l$i 4. termometrul cu rezervorul de mercur fiind aşezat în unghiul superior al fosei a$ilare.

redus3 dimineaţa decât seara#. ,EBRA hipertermia# reprezint3 creşterea 4. corpului peste valorile normale creşterea 4. a$ilare peste ?GY0#. Ca$9e/ boli infecto&contagioase bacteriene, virale etc.#, infecţii locale plag3 infectat3, abces, flegmon etc.#, afecţiuni maligne leucemii, boal3 5odgOin, cancer renal, pulmonar, pancreatic etc.#, colagenoze lupus eritematos diseminat, dermatomiozit3#, 8((, de natur3 medicamentoas3 etc. 6radul de febră/ .# stare subfebrilă ?GY & ?HY0# R :# febră moderată ?HY&?7Y0#" ?# febră ridicată ?7Y&A.Y0#" A# hiperpire$ie peste A.Y0#. @voluţia febrei se face în trei perioade/ iniţial3 de debut#, de stare şi de declin defervescenţ3#. .. %erioada iniţial3 de debut, ascensiune, invazie sau de creştere a 4.# & stadium incremente & poate dura minute, ore sau zile. 0reşterea %. poate fi brusc3, obişnuit precedat3 de frison senzaţie de frig însoţit3 de tremur3turi inegale, neregulate de scurt3 durat3, ale întregului corp, datorate contracţiilor musculare care determin3 intensificarea arderilor în organism şi deci creşterea termogenezei#, cum se întâmpl3 în malarie pneumonie bacterian3 etc. sau, dimpotriv3, lent3, progresiv3 febra tifoid3#. :. %erioada de stare & stadium fastigium & reprezint3 apogeul curbei termice, care poate îmbr3ca diferite aspecte în platou, febr3 remitent3, recurent3 etc.#" dureaz3 ore, zile sau s3pt3mâni. ?. %erioada de declin de defervescenţ3 de sc3dere a 4.# & stadium decremente & în care predomin3 termoliza. Sc3derea 4. la valori normale poate fi/ a# brusc3 'în criz3'N#, ca în pneumonia bacterian3 şi malarie" b# lent3 'în liz3'#, treptat3, în timp de câteva zile, ca în pleurezia serofibrinoas3, febra tifoid3 etc. =bişnuit, concomitent cu criza termic3 revenirea 4. la normal# are loc a criz3 A7

sudoral3 transpiraţii abundente#, o criz3 poliuric3 de creştere a diurezei#, o criz3 hematic3 num3rul globulelor albe revine la normal şi se normalizeaz3 num3rul respiraţiilor şi frecvenţa pulsului. Ti $%i de &eb%62 .. ,eb%a contin$6 în platou# se caracterizeaz3 prin menţinerea 4. la un nivel ridicat în -urul a ?HY&?7Y0#, cu oscilaţii mai mici de .Y între 4. de dimineaţ3 şi 4. de sear3, cu o durat3 de C&.A zile pneumonie bacterian3, febr3 tifoid3, erizipel#. :. ,eb%a inte%mitent6 se caracterizeaz3 printr&o creştere brusc3 a 4. pân3 .a ?7Y&AJY0 acces febril#, care dup :&? ore scade brusc la normal infecţii urinare şi biliare, malarie etc.#. În malarie, febra intermitent3 este periodic3 accesele febrile putându&se repeta zilnic febr3 cotidian3#, la : zile febr3 terţ3# sau la ? zile febr3 Wuart3#. ?. ,eb%a %emitent6 4. prezint3 variaţii cu diferenţe mai mari decât .Y0 în cele dou3 etape ale zilei, f3r3 ca limita inferioar3 s3 scad3 sub ?GY0 supuraţii pulmonare, tuberculoz3 pulmonar3 grav3, septicemie, flegmoane etc.#. A. ,eb%a ond$lant6 se caracterizeaz3 printr&o curb3 ascendent3 care atinge un apogeu, apoi descreşte treptat, zi de zi, atingând valori subfebrile, dup3 care ciclul se repet3 boala 5odgOin, bruceloz3#. C. ,eb%a %ec$%ent62 perioade câteva zile# de febr3 ridicat3 alternând cu perioade câteva zile# de afebrilitate se întâlneşte în febra recurent3#" se deosebeşte de febra ondulant3 prin ascensiunile şi sc3derile bruşte sau treptate# ale 4. E. ,eb%a !ectic6/ oscilaţii zilnice mari, de :Y&CY 0 septicemii, formele grave de tuberculoz3#. G. ,eb%a de ti inve%" se caracterizeaz3 printr&o 4. mai ridicat3 dimineaţa decât seara tbc pulmonar3 grav3#. CJ

H. ,eb%a #n 7cocoaA6 de c6mil678 în dou3 faze, prima de febr3 urmat3 de revenirea 4. la normal, a doua de creştere continu3 a 4., pân3 la valoarea ma$im3 viroze#. 7. ,eb%a ne%e3$lat6 oscilaţii febrile nesistematizate, neputând fi incluse în nici unul din tipurile de febr3 descrise abces pulmonar, bronşiectazie, angiocolecistite etc.#. :I.OTERMIA este sc3derea 4. sub valorile normale sub ?EY0 a 4. a$ilare#. Ca$9e/ e$punere la frig, inaniţie şi caşe$ie, insuficienţ3 hepatic3 grav3, mi$edem, come cu e$cepţia celor neurologice şi septice#, colaps cardiovascular into$icaţii morfin3, digital3 etc.#, perioada imediat urm3toare st3rilor febrile septicemie, pneumonii bacteriene etc.#.

B+ 'EMIOLO(IA (AN(LIONILOR LIM,ATICI
@$amenul clinic se refer3, în special la ganglionii superficiali cervicali, a$ilari, inghinali etc.#, uşor de palpat, cei profunzi mediastinali, abdominali# fiind în afara posibilit3ţii decel3rii prin metodele clinice uzuale. 4umefierea ganglionilor se numeşte adenopatie. (an3lionii "$ e%&iciali In" ecţia. (denopatia poate fi vizibil3 deformând tegumentele" se apreciaz3 aspectul pielei normal, infiltrat ulcerat# şi se inspecteaz3 obligatoriu regiunea aferent3 grupei ganglionare respective, pentru constatarea porţii de intrare a infecţiei şi a limfangitei care apare sub forma unui cordon hiperemic#. C.

%alparea tuturor ariilor ganglionare reprezint3 metoda cea mai important3 a e$amenului clinic al ganglionilor. 4ehnic3/ întotdeauna şi indiferent de regiunea cercetat3, palparea se e$ecut3 glisant în planul tegumentului pentru 'prinderea' ganglionilor între min3 care palpeaz3# şi planurile profunde. %entru palparea ganglionilor submandibulari şi submentonieri, se insinueaz3 vârful ultimelor patru degete sub mandibul3, în timp ce bolnavul ţine capul uşor flectat de partea respectiv3. %alparea ganglionilor laterocervicali se face de&a lungul marginii posterioare a muşchiului sternocleidomastoidian, capul fiind uşor flectat de partea respectiv3. %alparea ganglionilor a$ilari se face, cu bolnavul în decubit dorsal sau în ortostatism#, având membrele superioare pe lâng3 corp. Ca%acte%ele adeno atiei2 .. >ocalizarea adenopatiei se poate limita la unul sau la mai mulţi ganglioni dintr&o grup3 ganglionar3 regiune# sau la mai multe grupe ganglionare superficiale şi profunde adenopatie generalizat3, poliadenopatie#. În adenopatia regional3 localizat3#, cauza este, obişnuit, inflamatorie sau neoplazic3. (denopatia supraclavicular3 stâng3 semnific3 metastazarea unui proces neoplazic la distanţ3 cancer gastric&ganglionul Lirchovu&4roisier# sau de vecin3tate cancer faringian sau tiroidian#. (denopatiilc multiple poliadenopatiile# se întâlnesc în cadrul unei prolifer3ri limfoide şi reticuloendoteliale leucemie, boala 5odgOin etc.#. :.M3rimea ganglionilor variaz3 de la dimensiunea unei alune, la cea a unei portocale#" în general, se poate deosebi o adenopatie mic3 sau moderat3 microadenopatie#, întâlnit3 în mielom multiplu, reticuloze etc., şi una marcat3 sau e$trem3 macroadenopatie#, prezent3 în leucemia limfatic3 cronic3 şi boala 5odgOin. ?. )orma/ regulat3 rotund3, ovalar3# sau neregulat3. C:

A.0onsistenţa/ moale inflamaţii acute#, ferm3 inflamaţii cronice#, dur3 proces tumoral sau metastaze#. C.Sensibilitatea/ ganglioni nedureroşi metastaze, boala 5odgOin etc.# sau dureroşi inflamaţii acute#. E.Mobilitatea pe planurile profunde mobili lues primar şi secundar# sau nemobili adenopatii tumorale#. G.4endinţa la fistulizare/ în adenopatia tbc. H.4endinţa la confluare/ în adenopatii inflamatorii acute şi cronice şi în cele proliferativ&tumorale. 7.0aracterul uni&sau bilateral, simetric leucemia limtatic3 cronic3# sau asimetric boala 5odgOin#. .J. Semne asociate/ febr3, splenomegalie etc. (an3lionii %o&$n9i .. 6anglionii intratoracici nu sunt decelabili la e$amenul clinic dar, când devin masivi, pot da semne de compresiune mediastinal3" pentru decelarea lor se efectueaz3 radiografia toracic3. :. 6anglionii intrabdominali şi retroperitoneali sunt decelabili la palpare doar când au un volum considerabil" pot da îns3 fenomene de compresiune ascit3 şi edem la membrele inferioare#. %entru decelarea lor este nevoie de e$amen ecografic sau radiologic cu substanţ3 de contrast limfografie#. CAU-ELE ADENO.ATIILOR ,. ADENO.ATII IN,LAMATORII .. Adeno atii in&ecţioa"e a# acute & angine, erizipel, panariţii, mononucleoz3 infecţioas3 rubeol3 etc." b# cronice D tuberculoza, sifilis, bruceloz3, histoplasmoz3, etc. :. Adeno atii in&lamato%ii nein&ecţioa"e2 sarcoidoza C?

*esnier&*oecO&Schauman#. ,,. ADENO.ATII MALI(NE .. Metastaze ganglionare :. 5emopatii maligne & leucoze, boala 5odgOin, limfosarcom, mielom multiplu etc. (denopatiile infamatorii acute şi cronice sunt induse de germeni bacterieni sau virali" pot fi localizate sau generalizate. (denopatiile inflamatorii acute localizate regionale# se întâlnesc în inflamaţiile acute angine, erizipel etc# şi includ ganglionii în care dreneaz3 vasele limfatice din teritoriul unde este leziunea ganglionii submandibulari în angine, ganglionii inghinali în erizipel localizat la membrele inferioare#" ganglionii sunt dureroşi, de consistenţ3 medie, adenopatia fiind însoţit3 sau nu# de cordon limfangitic şi de alte simptome constant febra#. (denopatia inflamatorie acut3 generalizat3 apare în mouonucleoza infecţioas3/ poliadenopatie constant cervical3# simetric3, dureroas3, f3r3 modific3ri ale pielei, consistenţ3 ferm3, mobil3 pe planurile profunde" clinic se asociaz3 febra, angina şi splenomegalia, iar e$amenul hematologic evidenţiaz3 leucocitoz3 cu mononucleoz3 atipic3. +intre adenopatiile inflamatorii cronice remarc3m/ a# adenopatia tuberculoas3 & localizarea obişnuit laterocervical3 cu periadenit3 care fi$eaz3 ganglionii pe planurile supra&şi subiacente# şi tendinţ3 la fistulizare" las3 cicatrice" b# adenopatiile luetice/ în perioada primar3, adenopatia însoţeşte şancrul de inoculare & ganglionii inghinali" moderat m3riţi cât o nuc3#, unul dintre ei este mai mare decât ceilalţi 'cloşca cu pui'#, consistenţ3 ferm3, nedureroşi, mobili" în perioada secundar3, adenopatia este generalizat3, bilateral3 şi simetric3, de dimensiuni reduse micropoliadenopatie#, consistenţ3 ferm3, nedureros3, mobil3 pe planurile din -ur, f3r3 tendinţ3 la fistulizare" c#în bruceloz3&poliadenopatie a$ilar3, cervical3 etc.# de volum obişnuit mic, consistenţ3 ferm3, nedureroas3 şi mobil3. CA

f3r3 tendinţ3 la abcedare sau fistulizare. întâlnită în afecţiuni orbitooculare traumatisme malformaţii. obişnuit bilaterală. C+ E0AMENUL OC:ILOR MODI. nedureroas3.Adeno aliile mali3ne/ . nedureroşi. duri. flegmon# şi encefalo&craniene tumori hipofizare#. ganglionii fiind de dimensiuni variabile alun3. obişnuit. cu dimensiuni între :&E cm macroadenopatie# consistenţ3 ferm3. afecţiuni inflamatorii sau tumorale ale glandelor salivare" b# a$ilar & hidrosadenit3" c#inghinal & hernie inghinal3.# adenopatiile metastatice tumorale intereseaz3. care produce îngustarea fantei palpebraleTmioză# CC . tumori maligne. consistenţ3 ferm3. în sindromul 0laude&*ernard&5orner enoftalmie unilaterală T ptoza pleoapei superioare. Dia3no"tic$l di&e%enţial al adeno atiei se face cu alte tumefacţii de la nivel/ a# cervical & lipoame. nuc3#.. :. neaderent3 la planurile adiacente. E?o&talmia este proeminenţa globilor oculari în afara orbitelor.ICDRI LA NIVELUL (LOBILOR OCULARI . în peritonite şi caşe$ii" b# unilaterală. f3r3 tendinţ3 la fistulizare sau la conglomerare" b# boala 5odgOin & macropoliadenopatie asimetric3. neaderent3 la planurile din -ur. bilateral3 şi simetric3. Eno&talmia este înfundarea globilor oculari în orbite" ea poate fi/ a# bilaterală. tipul reprezentativ fiind cel din boala *asedovu" b#e$oftalmie neendocrină. în general unilaterală. un grup ganglionar. aderenţi la planurile profunde şi f3r3 tendinţ3 la fistulizare" :# adenopatiile din hemopatiile maligne/ a# leucemia limfatic3 cronic3 & adenopatie generalizat3. Se poate clasifica în/ a# e$oftalmie endocrină.

de reîntoarcere la punctul fi$. A. E. privirea unui obiect de departe# şi patologice administrarea de atropină. în ictere" c# sclerele brune sau negre. Modi&ic1%i le nivel$l co%neei/ a# inelul SaFser&)leischer & inel de culoare brun&verzuie la limita sclerocorneeană prin depunere de cupru#. C. into$icaţii cu opiacee. datorită CE .din compresiuni tumorale pe segmentul cervical sau toracic al nervului simpatic suferinţele domului pleural în cancerul vârfului pulmonar#. la muribunzi etc. în boala (ddison" d# sclerele roşii caracterizează. creşterea intensităţii luminii# şi patologice paralizia simpaticului cervical. în sindromul >obstein origine ereditară#" b# sclerele galbene. rotatoriu#" poate fi congenital sau dobândit leziuni vestibulare. aceasta din urmă definind şi sensul nistagmusului orizontal. into$icaţii cu alcool etc. de tipul cocainei. administrarea de pilocarpină#" b# midriaza mărirea.#" e# inegalitatea pupilară amizocoria# apare în sifilisul nervos" d# hippusul pupilar se caracterizează prin modificări de diametru ale pupilelor semnul >andolfi#.#. ?. alături de surditate şi fracturi osoase multiple. compusă din două secuse/ una lentă care deviază privirea şi alta rapidă. dilatarea pupilei# se întâlneşte în stări fiziologice întuneric. procesele inflamatorii sclerite#. semn patognomonic pentru degenerescenţa hepatolenticulară boala L2ilson#" b# inelul senil geronto$onul# & inel de culoare albă sidefie sau albă&albăstruie depunere de lipide# la limita dintre cornee şi scleră semn de ateroscleroză#. Modi&ic1%i de c$loa%e la nivel$l "cle%elo%/ a# sclerele albastre apar. Modi&ic1%i la nivel$l $ ilelo%/ a# miosa micşorarea contracţia pupilei# apare în condiţii fiziologice privirea unui obiect de aproape. anestezice locale. Ni"ta3m$"$l reprezintă instabilitatea motorie involuntară a globilor oculari. în special. dar apar şi în poliglobulia esenţială. vertical.

CG . vânt şi fum. A. cu imposibilitatea închiderii pleoapelor în paralizia periferic3 a nervului facial#.pulsaţiilor vaselor iriene în insuficienţa aortică" e# refle$ele pupilare & pierderea refle$ului fotomotor cu păstrarea celui de acomodare la distanţă semnul (rgFll&8obertson# se întâlneşte în tabes şi tumori craniene. C%eAte%ea "ec%eţiei lac%imale în/ boal3 *asedovu. aer rece. proeminent3.LEOA.ICDRI LA NIVELUL . alergic3. 'c6de%ea "ec%eţiei lac%imale în diabetul zaharat şi sindromul S-ogren. cardiac3. :. traumatic3 şi inflamatorie..#. con-unctivite. Ec!imo9ele al eb%ale/ în traumatisme ale feţei..ARATULUI LACRIMAL . ?.a nivelul unghiului intern al pleoapei superioare. La3o&talmia reprezint3 l3rgirea fantei palpebrale f3r3 e$oftalmie#. :. situat3 .to9a leoa ei "$ e%ioa%e/ în paralizia nervului oculomotor comun. secundar3 depunerii de lipide ateroscleroz3. contact cu substanţe iritante. MODI. C. lumin3 puternic3. 0antela"ma/ pat3 g3lbuie.ICDRI LA NIVELUL A.EI+OR . şi în sindromul 'lacrimilor de crocodil' ap3rut la cei cu fracturi craniofaciale hipersecreţie lacrimal3 în timpul mişc3rilor de masticaţie#. hipercolesterolemia etc. corpi str3ini intraoculari. . MODI. Edem$l al eb%al de origine renal3. nevralgie de trigemen.

având în zona cea mai proeminent3 areola mamar3 zon3 circular3 cu diametrul de :&A cm. situat3 la nivelul bifurcaţiei carotidei. 1ormal.al a%ea "Hnilo% se face cu palma întins3 la femeie şi cu degetele la b3rbat. de aceeaşi culoare cu areola#. carotid. G+ E0AMENUL 'FNILOR @$amenul sânilor este absolut obligatoriu la orice femeie. Modi&ic6%i dive%"e/ torticolis. dimensiuni variabile în funcţie de vârst3 şi sensibilitatea la hormonii ovarieni#. Anomalii con3enitale/ gâtul 'scurt'.ICDRI . este o anomalie congenital3 relativ frecvent3 fuzionarea vertebrelor cervicale#. ?. cu limitarea mişc3rilor.ATOLO(ICE2 CH . mamelele fiind uşor accesibile e$amenului clinic inspecţie. %alparea ganglionilor a$ilari şi supraclaviculari staţii ganglionare ale limfei mamare# este obligatorie. MODI. situarea şi proeminenţa mamelonului. sânii au form3 hemisferic3.E+ E0AMENUL (FTULUI @$amenul gâtului poate evidenţia/ . consistenţ3 elastic3 şi ferm3 la tinere. aşezat3 în decubit dorsal. cu tegumente netede. palpare#. :. cu mâinile deasupra capului.. de nuanţ3 rozat3 la tinerele fete şi brun3 în rest# şi mamelonul proeminenţ3 cilindrico& conic3 în centrul areolei. şi apoi în poziţie ridicat3 şi aplecat3 înainte" se roteaz3 forma şi simetria sânilor. pulsatil3 şi mobil3 orizontal niciodat3 vertical#" c# guş3. In" ecţia "Hnilo% se face cu bolnava dezbr3cat3 pân3 la mi-loc. De&o%m6%i prin/ a# adenopatii" b# tumor3 de glomus. moale şi flasc3 la multipare şi persoanele în vârst3. culoarea tegumentelor. .

aderent3 la planul costal subiacent şi dureroas3" tumorile benigne chisturi. ale sistemului nervos siringomielie#" c# tratament îndelungat cu gonadotropi. neoplazice cancer pulmonar sau hepatic#. estrogeni. formaţiuni chistice şi nodulare.. lucrurilor şi C7 . M@14(>@ l. nedureroase şi care nu modific3 mobilitatea sânului" :# abcesele şi flegmoanele mamare" ?# mastoza chistic3 la palpare. apare în condiţii fiziologice pubertate. definit3 ca hipertrofia mamelelor.#" b# boli needocrine/ hepatice hepatite acute şi cronice. fibroame. având aceeaşi evoluţie ciclic3 form3. adenoame.1(8@( S4[8.La b6%baţi. ciroz3 hepatic3#. hematologice leucemii#. spironolacton3. de consistenţ3 redus3. ginecomastia. hermafroditism etc. accentuarea desenului venos superficial. rezerpin3 etc. hipofizare şi suprarenaliene feminizante. hiperpigmentarea areolei mamare şi mamelonului. Il$9iile sunt percepţii deformate ale fiinţelor. vârst3 înaintat3# şi patologice/ a# boli endocrine tumori testiculare.# tumorile mamare maligne determin3 retracţia pielei care are aspect de coa-3 de portocal3# şi mamelonului.# ca şi mamelele normale" C#mameloanele plate sau invaginate reprezint3 malformaţii uni& sau bilaterale care fac imposibil3 al3ptarea" E# modificarea sânilor în timpul sarcinii & hipertrofia sânilor. consistenţ3 etc. *I+ 'EMIOLO(IA . nodulare. de consistenţ3 crescut3.'I:IATRICA @Z(M. renale insuficienţ3 renal3 cronic3#. tumora palpându&se ca o formaţiune obişnuit unic3. lipoame# se simt ca formaţiuni multiple. La &emei/ . multiple şi nedureroase#" A# mamelele supranumerare accesorii# constituie atavisme şi se pot constata de&a lungul unei linii care uneşte apro$imativ# a$ila cu -um3tatea arcadei inghinale. digital3.

delirul poate fi/ . usc3ciunea gurii etc. plăcute sau neplăcute epilepsie#" c# tactile înţepături etc. care. +e menţionat că şi la persoanele sănătoase pot apare iluzii. pune st3pânire pe gândirea acestuia şi. boli infecţioase#. contrar voinţei individului. umilinţ3. b3nuial3#. :al$cinaţiile & percepţii ireale fără obiect# & pot fi/ a#vizuale & scântei etc. Deli%$l reprezint3 o idee fals3 pe care îns3 bolnavul o tr3ieşte ca adev3rat3 psihoze.etc. into$icaţii. schizofrenie#. în manie" b# paranoid persecuţie. A. în psihoze senile" :# nesistematizat. nevroză astenică.#. into$icaţii cu substanţe halucinogene >S+#. frecventă fiind confuzia o persoană cu alta etc.# sistematizat. cu urm3toarele variante/ a# e$pansiv de putere. +up3 tematic3.# reprezint3 o stare de team3 de fric3 continu3. +elirul poate fi violent cu agitaţie psihomotorie# sau. claustrofobia teama de spaţii închise#. schizofrenie. Ob"e"ia & idee dominant3.obia este o idee obsesiv3 dublat3 de an$ietate & cancerofobia teama de cancer#. ?. psihopatii#" b# gustative şi olfactive gusturi şi mirosuri diverse. C. grandoare. nu poate fi în. percepţii false cu obiect#" apar în boli infecţioase. f3r3 obiect. cu idei haotice şi EJ . schizofrenie" c# micromanic autoacuzare. st3ri de surmena. alcoolism#" d# auditive D pocnituri. An?ietatea în nevroza astenic3. schizofrenie etc. în ciuda unei lupte conştiente de îndep3rtare a ei. cu fenomene apatice" uneori este însoţit de carfologie mişc3ri automate ale mâinilor. în alcoolism cronic. .obiectelor reale deci. ca şi cum bolnavul ar vrea s3 prind3 obiecte imaginare#. nozofobia teama de microbi#. 'fiziologice'.#. dispnee. supraestimare#. zoofobia teama de animale#. E. din contr3. însoţit3 obişnuit de un ansamblu de tulbur3ri neurovegetative transpiraţii.3turat3 st3ri depresive. cu caracter absurd. megalomanie. cântece etc.#. agorafobia teama de a traversa strada#. forţ3. urm3rire. :.

#. având şi un grad de dezorientare surmena-. afectând toate sectoarele vieţii psihice a individului oligofrenie. +up3 intensitatea alter3rii conştienţei.contradictorii. mi$edematoas3. addisonian3#" ?# e$ogene into$icaţii cu morfin3. H.#. hepatic3. embolie.a e$citanţi" :# vigil3. cu reacţie . T$lb$%6%ile de "omn/ a# insomnie" b# hipersomnie. însoţit3 de alterarea grav3 a funcţiilor vegetative cardiorespiratorii#" acest tip de com3 este obişnuit ireversibil3. encefalit3. 7. subcom3#. schizofrenie. cu p3strarea funcţiilor vitale vegetative. d3 impresia de 'om r3t3cit' st3ri to$ice.# centrale hemoragie. 0=:. meningit3. boli infecţioase#. anumite idei depresive etc. uremic3. traumatisme#" :# endogene diabetic3&hiper&şi hipoglicemic3. G. cu pierderea total3 a couştientei şi reflectivit3ţii la e$citanţii e$terni. c# Stupoarea reprezint3 o accentuare a obnubil3rii. b# Jbnubilarea & bolnavul r3spunde cu greu la întreb3ri. somnifere etc. Atenţia poate fi/ a# diminuat3. E. 0auzele comelor/ . boli febrile etc. tumori. T$lb$%6%ile de conAtienţ6/ a# 4orpoarea somnolenţa# este asem3n3toare fazei de inducere a somnului. tumori cerebrale.# uşoar3 precom3. dar limitat3 la anumite sfere de preocupare starea de s3n3tate. boli infecţioase#. în care este p3strat3 sensibilitatea dureroas3" ?# profund3 'carus'#.#. d# %ierderea conştienţei/ Sincopa 0oma se caracterizeaz3 prin pierderea total3 a st3rii de conştienţ3 şi a vieţii de relaţie. se deosebesc trei grade de com3/ . demenţ3#" b# e$agerat3. . bolnavul prezentând tulbur3ri de memorie şi dezorientare temporo&spaţial3 schizofrenie.

@05. 'cocoş de puşc3'" ?# în paralizia radialului&mân3 balant3.L (4. cu picioarele apropiate. ţop3it coree#" G# 'talonat' & bolnavul prezint3 o dimensionare greşit3 a mişc3rilor. în poziţie vertical3. cu corpul aplecat înainte boala %arOinson#" E# 'dansant'. parapareze#" ?# 'cosit' & duce lateral membrul inferior bolnav. corpul anteflectat. este rugat s3 închid3 ochii.*82> +. capul. .0 staţiunea vertical3# este tulburat în leziuni ale sistemului vestibular.42+. greoi. în tabes şi polinevrite. târând picioarele scleroza în pl3ci#" :# 'târât' & cu c3utarea unui punct de spri-in pentru mâini şi dup3 ce&.0 M@8S2># poate prezenta urm3toarele tulbur3ri/ .>. E: . parc3 ar fi beat sindrom cerebelos# & 7# 'leg3nat' & 'de raţ3' sau 'mersul salutând'. privire fi$3 şi clipitul foarte rar" :# în meningit3&poziţia de. 'în gât de leb3d3'. pe dou3 c3r3ri.*82> S4(4. în caz de leziuni vestibulare şi ale sensibilit3ţii profunde tabes. polinevrite#. bolnavul nu poate menţine aceast3 poziţie proba 8omberg este pozitiv3#" la cerebeloşi proba 8omberg este negativ3" @05.%oba Rombe%3/ bolnavul.**+ 'EMIOLO(IA NEUROLO(ICD @Z(M@12> 1@28=>=6. bolnavul îşi trage piciorul histerie.# 'spasmodic' & mers rigid. descriind un semicerc hemipareza spastic3#" A# 'stepat' & piciorul cade balant. g3seşte. ridic3 membrul inferior mai sus şi&l fi$eaz3 pe sol cu c3lcâiul tabes# H# 'ebrios' & 'în zig&zag'.0 =*.>. cu o mimic3 ine$presiv3. nesigur.@04. cu vârfurile şi c3lcâiele lipite. sistemului e$trapiramidal boala %arOinson#. antebraţele şi genunchii uşor flectaţi aspect de 'semn de întrebare'#.# În boala %arOinson&atitudine rigid3.1@(/ .1(M. bolnavul flecteaz3 mult gamba pe coaps3 şi coapsa pe bazin pentru a nu atinge solul cu vârful degetelor paralizia nervului sciatic popliteu e$tern#" C# 'rigid' & mers cu paşi mici.

Se cerceteaz3/ . bolnavul nu atinge ţinta dismetrie#. Ata?ia ce%ebeloa"6 întâlnit3 în leziuni ale cerebelului şi c3ilor cerebeloase# se caracterizeaz3 prin/ .>. +enumirea paraliziei este în raport cu segmentele afectate/ monoplegie paralizia unui membru#. hemiplegie paralizia unei -um3t3ţi de corp cu membrele respective#.ş0\8. 0==8+=1(8@( M.4(4@( L=>214(8\ (04.cu aplecarea pe spate la fiecare pas lu$aţie unilateral3 congenital3 de şold#.# mişc3rile spontane prin simpla inspecţie a bolnavului" :# amplitudinea mişc3rilor cerem bolnavului s3 e$ecute diferite mişc3ri în diverse articulaţii#. în funcţie de interesarea c3ii sensibilit3ţii profunde inconştiente sau conştiente poate fi de tip cerebelos sau tabetic. M=4. paraplegie paralizia ambelor membre inferioare# şi tetraplegie paralizia membrelor superioare şi interioare#" în cazul parezei se folosesc termenii de/ monoparez3. viteza rapiditatea cu care se face mişcarea# şi forţa muscular3 se cere bolnavului s3 e$ecute o mişcare în timp ce medicul se opune ei# Motilitatea activ3 poate prezenta un deficit parţial parez3# sau total paralizie#. succesive şi de sens contrar# evidenţiat3 prin proba închiderii şi deschiderii rapide a pumnului şi prin proba 'moriştii' învârtirea rapid3 a unui inde$ în -urul celuilalt# " A# tremur3tur3 cerebeloas3 static3 apare în timpul staţiunii şi mersului.>=8.# dismetrie cu hipermetrie pus3 în evidenţ3 prin proba inde$ & nas se cere bolnavului s3 duc3 degetul ar3t3tor pe vârful nasului # şi c3lcâi & genunchi bolnavul. este solicitat s3 duc3 c3lcâiul pe genunchiul opus#" în ambele probe.L\#. dispare în decubit# şi E? . paraparez3 şi tetraparez3. ezit3 şi chiar o dep3şeşte hipermetrie#" :# asinergie defect de coordonare a mişc3rilor simultane care particip3 la e$ecutarea unei mişc3ri comple$e#" ?# adiadococinezia imposibilitatea de a e$ecuta mişc3ri repezi. în decubit dorsal. care. Rtulbur3rile de coordonare duc la ata$ie. hemiparez3.

0lonusul const3 în producerea unor mişc3ri ritmice.. percutându&se tendonul şi obţinându&se contracţia muşchiului respectiv/ a# refle$ul rotulian & percuţia tendonului rotulian determin3 e$tensia gambei pe coaps3" se poate cerceta în mai multe poziţii" b# refle$ul achilian& percuţia tendonului lui (chile produce contracţia tricepsului sural.# diminuate sau abolite în tabes. Re&le?ele c$tanate se cerceteaz3 e$citând pielea cu un vârf de ac/ a#refle$ul palmo&mentonier/ e$citaţia regiunii tenare produce contracţia muşchilor b3rbiei homolateral. Re&le?ele o"teo-tendinoa"e 8=4#. în timpul mişc3rilor voluntare" C# tulbur3ri de scris neregulat. tremurat#. polinevrite" :# e$agerate în leziuni piramidale. Ata?ia tabetic6 în tabes# se caracterizeaz3 prin/ . în zig&zag#. menţinând aceast3 poziţie# sau piciorului mişcare brusc3 de fle$ie dorsal3 a piciorului#" apare în EA . contracţia muşchilor abdominali în regiunea corespunz3toare refle$ul este diminuat sau abolit în leziuni piramidale#" c# refle$ul cutanat plantar/ e$citaţia marginii e$terne a plantei de la c3lcâi spre degete produce.# mers talonat. fle$ia degetelor" în leziuni piramidale. nevrite. la nivelul rotulei e$aminatorul apas3 brusc rotula în -os cu primele dou3 degete de la mân3. monoton3. se e$cit3 pielea abdomenului la nivelul respectiv şi se obţine. normal. de vorbire sacadat3. cu baza l3rgit3" :# dismetrie cu hipermetrie. mielite. regulate şi involuntare. normal. Modific3ri patologice ale 8=4/ . 0ercetarea 8=4 se face cu un ciocan de refle$e. degetul mare face o mişcate de e$tensie semnul lui *abinsOi#. lent3# şi de mers nesigur. care poate fi însoţit3 de desfacerea în evantai a celorlalte degete. când bolnavul închide ochii" ?# proba 8omberg pozitiv3" A# abolirea 8=4. :.Oinetic3 intenţional3#. în leziuni piramidale" b# refle$ele cutanate abdominale superior mi-lociu şi inferior#/ cu bolnavul în decubit dorsal. 8@)>@Z@>@ .

iar la dep3rtarea lui se dilat3 midriaz3#.#"$biective & a# parestezii senzaţii anormale percepute ca furnic3turi. se aşteapt3 câteva secunde şi apoi se descoper3 brusc. câte un ochi" normal.# fotomotor de reacţie la lumin3# & bolnavul priveşte în dep3rtare. pupilele se micşoreaz3 mioz3#" :# de acomodare la distanţ3 & se cere bolnavului s3 urm3reasc3 degetul e$aminatorului situat la .# disociaţia siringomielitic3 & pierderea sensibilit3ţii termice şi dureroase cu conservarea celei profunde şi tactile în siringomielie#" :# disociaţia tabetic3 & pierderea sensibilit3ţii profunde şi tactile cu conservarea cetei termice şi EC . se acoper3 cu palmele ochii bolnavului. leziuni medulare etc.*. hernie de disc etc. în nevrite.# sensibilitatea profund3 vibratorie se cerceteaz3 cu a-utorul diapazonului. S@1S. în tumori. în nevrite. %ierderea refle$ului fotomotor cu p3strarea celui de acomodare la distant3 se constat3 în sifilisul nervos semnul lui (rgFll&8obertson#. termic3 prin aplicarea pe piele a unei eprubete cu ap3 cald3 şi a uneia cu ap3 rece# şi dureroas3 se cerceteaz3 cu vârful unui ac#" tulbur3rile includ diminuarea hipoestezie# sau abolirea anestezie# sensibilit3ţii superficiale" b# tulbur3ri ale sensibilit3ţii profunde în tabes.>. la apropierea degetului pupila se micşoreaz3. pe rând.#.leziuni piramidale. Re&le?ele $ ila%e/ . 4ulbur3rile de sensibilitate sunt/ . polinevrite şi tabes" b# durere. +isociaţiile de sensibilitate/ .4(4@(. polinevrite. înţep3turi etc.C cm înaintea nasului# care se apropie şi se dep3rteaz3" normal. ?. & tactil3 se cerceteaz3 cu a-utorul unei buc3ţi de vat3 cu care se ating diferite regiuni ale pielei#. care se aplic3 pe eminenţele osoase. polinevrite etc. prin a cere bolnavului cum st3 cu ochii închişi# s3 recunoasc3 poziţia imprimat3 de medic# unui segment de membru." :# obiective & a# tulbur3ri de sensibilitate superficiale. iar sensibilitatea mioartroOinetic3 sensul atitudinii şi al deplas3rilor segmentelor#.

a"cic$laţiile m$"c$la%e sunt contracţii limitate la fibrele musculare. 0onvulsiile clonice reprezint3 o succesiune de mişc3ri bruşte. care apar la frig. epilepsie. 0onvulsiile tonice sunt contraţii musculare durabile. uremie etc. de amplitudine variabil3. localizate la degetele de la mâini. diminu3 dup3 ingestia de alcool alcoolism#" senil3 & ritm rar.J<sec boala *asedovu#" intenţional3 & apare în cursul mişc3rilor voluntare scleroza în pl3ci. Se întâlnesc în coreea SFdenham determinarea nervoas3 a reumatismului# şi coreea 5untington boal3 ereditar3#.1L=>214(8@ . egale şi de amplitudine mic3. tetanie. 0onvulsiile pot fi generalizate şi parţiale. intereseaz3 mâinile şi capul. emoţii etc. tonice şi clonice. MiAc6%ile co%eice sunt dezordonate. bruşte.ş0\8. accentuate de mişc3rile voluntare" diminu3 în repaus şi dispar în somn. :. ilogice. de HD.#. care pot fi statice în repaus#. ?. Se disting/ a# tremur3turi fiziologice. . T%em$%6t$%ile sunt mişc3ri involuntare ritmice. mai accentuate dimineaţa pe nemâncate. Conv$l"iile sunt contracţii musculare bruşte. A. C. regulate. care se traduc prin mişc3ri ondulante ale muşchilor siringomielie#. regulate. eclampsie. separate prin scurte intervale de rezoluţie muscular3 epilepsie.>@ . iar dup3 durat3. neregulate şi intermitente. M. Miocloniile sunt contracţii involuntare bruşte" de scurt3 EE .dureroase în tabes#. into$icaţie cu stricnin3#. Oinetice la mişc3rile voluntare# şi statoOinetice/ parOinsonian3 D apare. leziuni cerebeloase#" ereditar3 esenţial3# &apare în repaus şi mişcare" alcoolic3 & tremur3turi mici.. care determin3 o rigiditate şi imobilitate a segmentelor interesate tetanos." b# tremur3turi patologice. care duc la deplas3ri ale segmentelor. în reapos şi dispare la mişc3rile voluntare şi în somn boala %arOinson#" basedovuian3 & ritm rapid.

1@8L.#. înot3torului. nu produc mişc3ri ale segmentelor encefalit3 epidemic3. epilepsie etc.#" discromatopsia tulbur3ri de vedere pentru culori# poate fi congenital3 şi intereseaz3. 4ulbur3ri/ ambliopia diminuarea vederii# şi amauroza sau cecitatea pierderea vederii# apar în nevrite optice de diverse etiologii diabetic3 uremic3 etc. Ne%v$l o tic. vegetaţii adenoide etc/ :. întotdeauna acelaşi crampa scriitorului. 0auze/ tumori nazale. cu diferite substanţe cunoscute.#. culorile roşie şi verde daltonism#" hemianopsia pierderea vederii într&o -um3tate de câmp vizual# se întâlneşte în tumori pe c3ile optice chiasmatice şi retrochiasmatice" scotoamele pete oarbe în câmpul EG . sinuzite. . E. pentru fiecare nar3 în parte. cu e$cepţia actului profesional.. Se cerceteaz3 mirosul. 08(1. H. accentuate de emoţii. C%am ele &$ncţionale sunt contracţii tonice. Se cerceteaz3/ a# acuitatea vizual3 cu optotipul" b# câmpul vizual cu campimetrul" c# fundul de ochi cu oftalmoscopul. limitate la un grup muscular care particip3 la un act profesional. tetanos. pianistului etc. în special.#. Ne%v$l ol&activ. parosmia confundarea diverselor mirosuri#. T%i"m$"$l reprezint3 contracţia maseterilor cu imposibilitatea deschiderii gurii tetanie. ca cele determinate de curentul electric. 0aracterul funcţional al crampei este relevat prin faptul c3 orice alte mişc3ri.durat3. localizate la un singur muşchi sau la un grup muscular. hiperosmie creşterea capacit3ţii olfactive#. diminuate de voinţ3" dispar în somn e$emple/ clipitul pleoapelor. trec3toare. ridicarea um3rului etc. se fac în condiţii perfecte. cacosmia perceperea oric3rui e$citant olfactiv ca un miros dezagreabil#. G. cu caracter semi&conştient. 4ulbur3ri/ hiposmia diminuarea mirosului# anosmia pierderea mirosului#. nu dispar în somn. uremie etc.#.. Tic$%ile sunt mişc3ri bruşte.@1.

ştergerea pliurilor şi şanţurilor feţei şi frunţii. %aralizia facial3 periferic3/ asimetrie facial3 cu devierea gurii spre partea s3n3toas3. cu deosebirea c3 bolnavul poate încreţi fruntea şi închide ochiul. A. Ne%v$l &acial %aralizia facial3 cauze/ infecţioase. Ne%vii oc$lomoto% com$n8 atetic Ai oc$lomoto% e?tem inerveaz3 musculatura globilor oculari. în raport cu sediul leziunii neuronului periferic sau central. ochiul de partea bolnav3 r3mâne deschis. plâns# şi cele active ar3tarea dinţilor# accentueaz3 aceste semne" bolnavul nu poate fluiera.#" hiperacuzie & creşterea intensit3ţii de percepţie auditiv3 migren3. leziunea nervului acustic se traduce prin/ acufene & sunete şi zgomote pocnituri etc. iar leziunile lor se traduc prin/ strabism devierea globului ocular în direcţia opus3 nervului lezat# şi diplopie vedere dubl3#" paralizia oculomotorului comun determin3 ptoz3 palpebrala. încreţi fruntea şi încrunta de partea bolnav3 R când încearc3 s3 închid3 pleoapele. tumorale. nevroze#" diplacuzie & acelaşi sunet auzit simultan în dou3 variante diferite ca tonalitate" hipoacuzie şi surditate de transmisie conducerea aerian3 a sunetelor este compromis3 ca în otite medii.ameţeal3# & fals3 senzaţie de deplasare a individului în raport cu elementele EH . C. Ne%v$l ac$"tico-ve"tib$la%. 54( etc.vizual# apar în nevritele optice. ?. dop de cerumen etc. lagoftalmie prin c3derea pleoapei inferioare. în leziuni ale urechii interne şi nervului auditiv#. >eziunea nervului vestibular determin3/ a# verti. Mişc3rile automate râs. vasculare# se clasific3 în periferic3 şi central3. iar globul ocular merge în sus şi în afar3 semnul lui 0harles *ell#. scurgerea lacrimilor pe obraz. absenţa clipitului toate de partea bolnav3#. coborârea comisurii bucale. %aralizia facial central3 &aceleaşi semne ca în paralizia periferic3.# percepute de bolnav f3r3 e$istenţa unei surse sonore e$terioare care s3 le produc3 otite.# şi de percepţie afectat3 atât conducerea aerian3 cât şi cea osoas3.

E7 . după iodarea regiunii lombare şi mâinilor. E?amen$l cito-bacte%iolo3ic. se iodează locul puncţiei şi se recomandă bolnavului să stea în decubit dorsal.# 1ormal & limpede ca apa de izvor. meningită limfocitară#" b# hemoragic hemoragie meningeana#" c# $antocromic tumori cerebrale.(1 >08# . a-ungându&se la spaţiul epidural unde se întâlneşte o rezistenţă dura&mater# după care se pătrunde în spaţiul subarahnoidian" se îndepărtează mandrenul şi >08 curge picătură cu picătură. apoi se îndreaptă puţin acul oblic în sus şi se penetrează ţesutul celular subcutanat şi ligamentele. hemoragii subarahnoidiene#" d# tulbure meningite septice#. se pătrunde cu acul de puncţie cu mandren# în spaţiul dintre vertebrele >A&>C. în condiţii de asepsie perfectă.$ncţia lomba%1.+2>2.+. pe ac. biologice şi citobacteriologice. A" ect$l LCR. sau >?&>A. . pentru preîntâmpinarea sindromului postpuncţional meningism#.mediului încon-ur3tor sau ale acestora faţ3 de individ" b# tulbur3ri de echilibru" c# nistagmus. tbc sau luetic3#" b# creşterea polimorfonuclearelor în meningitele septice. #" având ca reper creasta iliacă. neuroviroze. E?amen$l c!imic. @Z(M@12> >.# 1ormal/ . =dată puncţia terminată. 4ehnică/ cu bolnavul în poziţie şezândă sau în decubit lateral. @$amenul bacteriologic include frotiu. culturi şi inocul3ri. :# %atologic/ a# creşterea limfocitelor poate fi moderat3 lues neurovascular# sau marcat3 meningit3 virotic3. 0@)(>=&8(5. . timp de AH de ore. cu capul fără pernă. imediat deasupra apofizei spinoase a vertebrei inferioare.05. se străbate perpendicular pielea pe linia mediană. :# %atologic/ a# limpede neurolues. se retrage acul.&? limfocite<mmc. în eprubete care se trimit laboratorului pentru determinări chimice.

'INDROMUL MENIN(EAN Ca$9e2 meningit3 tbc şi netuberculoas3#. e$agerat3 de zgomot. ?. hemoragie meningee. :. 6lobulinele se cerceteaz3 prin reacţia %andF şi 1onne& (ppelt" reacţiile sunt pozitive în meningite. lumin3 şi mişcare" :# v3rs3turi f3r3 efort.?J gX# scad în meningita tbc. tumori cerebrale. lues nervos. cefei imposibilitatea fle$iei anterioare a e$tremit3ţii cefalice prin limitare algo contractural3#" :# semnul *rudzinsOi tentativa. Reacţii biolo3ice/ *L2.# redoarea. de J.. în concentraţie normal3. Sahn etc. se flecteaz3 gambele pe coapse şi coapsele pe abdomen#" A# disociaţia puls&temperatur3 pulsul mai puţin accentuat#.CJ&J. A. 'im tome clinice im o%tante/ .C&J.HJ gX# creşte în encefalita epidemic3 şi coma diabetic3" scade în meningita tbc. pentru decelarea sifilisului nervos.. +isociaţia albuimino&citologic3 hiperalbuminoza cu reacţie celular3 nul3 sau moderat3# se întâlneşte în compresiuni medulare şi poliomielit3 stadiul avansat#" disocinţia cito&albuminic3 pleiocitoza marcat3 cu albumina în cantitate normal3# apare în encefalite şi poliomielit3 stadiul iniţial#. permanent3.# cefalee difuz3. 6licorahia normal" J. 'emne obiective & a# contracturile cu/ . de fle$ie a cefei antreneaz3 o tripl3 fle$ie a membrului inferior#" ?# semnul Sernig ridicând membrele inferioare complet întinse. 0lorurile normal & G. GJ .?J g X" hiperalbuninoza apare în meningite paralel cu creşterea simultan3 a elementelor citologice#. 0itochol.# (lbuminele sunt.

. Manevrele de elongaţie >asegue. str3nut. .21. accentuat3 de mişcare.>@ @>@M@14(8@ (>@ %. @$amenul obiectiv evidenţiaz3 o serie de puncte dureroase la presiunea pe traiectul sciatic de la emergenţ3 zona fesier3# pân3 la gâtul peroneului. Le9i$nile elementa%e %in modi&ic6%i de c$loa%e. 'im tomatolo3ie/ durere pe traiectul nervului sciatic de&a lungul regiunii posterioare a membrului inferior#. %etele discromice. au culoare brun3 sau neagr3 şi pot fi congenitale nevii pigmentari plani# sau dobândite efelide G. %ata sau macula reprezint3 o modificare circumscris3 sau difuz3 de culoare. hernie de disc etc.@>.. Se deosebesc urm3toarele tipuri de pete/ . *onnet# sunt pozitive/ produc durere#. spondiloz3. %rezenţa pe tegumente de formaţiuni cu dimensiuni. forme şi coloraţii variabile se numeşte erupţie cutanat3 sau e$antem" când localizarea acestora este pe mucoase. temporar3 sau definitiv3. secundare e$cesului sau lipsei pigmentului melanic. cuprind/ a# petele hipercrome pigmentare#. poart3 numele de enantem. prin e$ces de pigment. +in punct de vedere clinic şi fiziopatologic. tuse. f3r3 alterarea reliefului pielei..'INDROMUL 'CIATIC Ca$9e/ tumori vertebrale. */+ 'EMIOLO(IA DERMATOLO(ICD >@9. leziunile elementare ale erupţiilor cutanate se împart în/ .

%etele vasculare sunt/ a# eritematoase. sifilis secundar etc. caracterizat3 printr&o îngroşare a pielei şi accentuarea pliurilor. ulcerare şi cicatrizare sifilis terţiar.. alergiile medicamentoase şi alimentare." ?# tuberculul & nodul dermic. din întret3ierea c3rora aspect de mozaic# rezult3 pseudopapule eczem3 prurigo etc. înţep3turile de insecte etc.# papula & leziune proeminent3 de dimensiuni mici câţiva milimetri#. lepr3#" A# nodulul & sediul în dermul profund. roşie. ? vibice lineare# şi echimoze hemoragii întinse#" au culoare roşieviolacee care vireaz3 cu timpul spre galben&verzui şi maroniu# şi nu dispar la vitropresiune apar în diverse forme de purpur3#.. dur3. datorate unei vasodilataţii.#" H# tumora & formaţiune circumscris3.#" :# placa urticarian3 uşor proeminent3. de culoare variat3 las3 cicatrice sifilis terţiar. net delimitat3. au culoare roz&roşie şi dispar la vitropresiune eczem3. . psoriazis etc. de peteşii hemoragii punctitorme#. prin introducerea substanţelor str3ine în piele tatua-#.#" G# vegetaţia & formaţiune pedicular3. de dimensiuni mari" C# goma & nodul care evolueaz3 spre ramolire. prin lipsa pigmentului melanic. :. dispare şi reapare rapid câteva ore#. mai mare decât papula..#" b# purpurice prin e$travazarea sângelui în afara vaselor hemoragie#.. Le9i$nile elementa%e c$ conţin$t lic!id/ . rotund sau ovalar. sub form3. dimensiuni variabile" consistenţ3 elastic3 asem3n3toare leziunilor provocate de urzic3#.# vezicula G: .melanodermie#" b# petele acromice. Le9i$nile elementa%e "olide cuprind/ . apare. uneori de aspect conopidiform sau de 'creast3 de cocoş' vegetaţii veneriene. au culoare alb3 şi sunt de natur3 congenital3 albinism# sau dobândit3 vitiligo#" c# petele artificiale. care îmbrac3 variate aspecte clinice şi histologice benign3 şi malign3#. tuberculoz3#" E# lichenificarea D leziune consecutiv3 grata-ului din afecţiunile pruriginoase.. caracterizând dermatoza alergic3 urticaria#. . de culosre roz&roşie. sângerând3. tuberculoz3 vegetant3 etc. de culoare diferit3 lichen plan.

sânge. obişnuit consecutiv3 grata-ului pediculoze. sub forma unui ţesut mortificat de culoare neagr3&cenuşie. eczem3#" :# bula flictema# & leziune mai mare decât veziculaR conţine lichid serocitrin sau hemoragic impetigo. care se detaşeaz3 de pe suprafaţa pielei în lamele fine pitiriazis versicolor#. având o culoare care variaz3 de la galben impetigo# la maronie&neagr3 e$coriaţii#" ?# sfacelul escara# rezult3 dintr&un proces de necroz3. primitiv3 sau secundar3 prin transformarea veziculelor sau bulelor#/ .#e$coriaţia D pierdere de substanţ3 liniar3 superficial3 sau profund3.L. proeminent3.# cicatricea este ţesutul de neoformaţie. şancru moale#" A# fisura ragada# &soluţie de continuitate liniar3 superficial3. fiind rezultatul secreţiilor fiziologice sau patologice de la nivelul tegumentelor/ .. lame psoriazis# sau în lambouri scarlatin3#" :# crusta se produce prin uscarea unor secreţii serozitate. sau profund3. eczem3#" ?# ulceraţia & pierdere de substanţ3 profund3. Le9i$nile elementa%e %in "ol$ţie de contin$itate . care apare la locul unde a e$istat o G? . situat3 la comisuri infecţie streptococic3#. care se elimin3 şi las3 cicatrice gangren3 diabetic3#. puroi# de pe suprafaţa ulceraţiilor sau eroziunilor şi din interiorul veziculelor. pemfigus#" ?# pustula & leziune cu conţinut purulent. care se vindec3 f3r3 cicatrice şancru sifilitic. L. de culoare alb3 sau cenuşie. herpes zoster. bulelor şi pustulelor. cu lichid serociclin/ cu sediul în epiderm herpes simplu. care las3 cicatrici lineare dispuse radiar sifilis congenital#.# scuama rezult3 din e$folierea celulelor cornoase. de dimensiuni variate. V+DeAe$%ile c$tanate sunt leziuni care se elimin3 de pe suprafaţa pielei. care înlocuiesc pe cele distruse/ . vindecare cu cicatrice ulcer tuberculos. varicel3. 'ec!elele c$tanate sunt leziuni reziduale constituite din ţesuturi de neoformaţie. prurigo etc#" :# eroziunea e$ulceraţia# & pierdere de substanţ3 superficial3 nu dep3şeşte membrana bazal3#.&leziune mic3 câţiva milimetrii#.

cu e$acerbare nocturn3. cu leziuni de grata. prin nevoia imperioas3 de sc3rpinare. %ruritul patologic poate fi localizat sau generalizat. groas3. *oli digestive/ icter obstructiv. *oli hematologice/ boala 5odgOin. %ruritul fiziologic apare la orice persoan3 normal3 în variate condiţii de mediu e$tern. *oli metabolice/ diabet zaharat. iar când este veche are culoare alb3 uneori este îns3 pigmentat3#" cicatricea poate fi 'normal3' neted3. MODI. intensitate mic3 şi dispariţie spontan3.J&?J minute.42> @ste un simptom întâlnit în numeroase afecţiuni şi în acelaşi timp. parazitoze intestinale A. E. pân3 la sânge#. şi se caracterizeaz3 prin durat3 scurt3. dur3 şi de culoare roşie" :# atrofia se caracterizeaz3 prin subţierea straturilor pielei lupus eritematos#. supl3 şi neaderent3# sau 'vicioas3' retractil3 şi aderent3 la planurile sub-acente#" cicatricea 'cheloid3' este monstruoas3. gut3. *oli dermatologice/ psoriazis.ICDRI . *oli alergice/ alergii alimentare şi medicamentoase. subiectiv se traduce printr&o senzaţie de furnic3tur3. un factor de agravare al acestora mai ales prin insomnie#. leucemie limfatic3 cronica. Ca$9ele %$%it$l$i2 .pierdere profund3 de substanţ3. când este recent3 are culoare violacee. gâdilitur3 sau arsur3 local3. greu de suportat. C. care determin3 nevoia de sc3rpinare uneori violent. GA . iar obiectiv. şoc anafilactic :. are intensitate mare. care. *oli parazitare/ scabie pediculoz3.. ciroz3 biliar3 primitiv3. acnee. apare de obicei în crize de .ATOLO(ICE CUTANATE %828. poliglobulie esenţial3. ?.care se pot infecta.

Mecanismul de producere al vergeturilor îl constituie distrugerea fibrelor elastice prin hiperdistensia lor şi<sau intervenţia unui factor hormonal#. caracterizate prin apariţia de striaţii paralele între ele. de culoare iniţial roşie. H.>@ Ve%3et$%ile reprezint3 modific3ri ale pielei. sarcin3 în particular. asociat3 cu cea a areolei mamare şi a liniei albe supra& şi subombilical#. fie prin lipsa acestuia acromie#. 0onstituţionale/ pigmentaţia rasial3 negri. sc3dere e$cesiv3 în greutate şi în scurt timp#. %atologice/ a# nevii pigmentari pete plane.# şi localizate cu predilecţie pe abdomen şi flancuri. : )iziologice/ sarcin3 hiperpigmentarea feţei & 'masca gravidic3'. sarcin3. sindrom 0ushing. efelidele sau pistruiele pete cât o g3m3lie de ac.S08=M. sinuoase#. . e$ces de pigmentaţie cutanat3" pot fi/ . +. la multipare#. de diferite forme drepte. ?. L@86@428. tratament cu glicocorticoizi şi (045. apoi alb3&sidefie. obişnuit. e$punere la soare. prurit etc. localizate mai ales pe faţ3 şi gât în special la blonzi şi roşcaţi. 0auze/ obezitate. mulatri#. nevroz3 astenic3. cloasma & este.G. *oli renale/ insuficienţ3 renal3 cronic3. +iverse/ prurit senil. neînsoţite de alte manifest3ri cutanate erupţii.. f3r3 semnificaţie patologic3. de culoare brun& închis. brun& GC .>@ Di"c%omiile reprezint3 modific3ri de culoare ale pielei care apar secundar tulbur3rilor pigmentului fiziologic & melanina & fie prin e$ces hipercromie#.. T$lb$%6%ile de ti !i e%c%omic 4melanode%mii5 se caracterizeaz3 prin..

1+8=(M@>@ (14@5. la unii bolnavi cu cancer gastric#" d# sindromul %eutz&Veghers&polipoza intestinal3 pete mici brun&violacee localizate peribucal#" e# hemocromatoza sau diabetul bronzat pielea are aspectul ardeziei#" f# Pmelanoza vagabonzilorK.I-A S. ca urmare a deplas3rii pigmentului melanic deci nu a lipsei lui. T$lb$%6%i de ti !i oc%omic Ai ac%omic se caracterizeaz3 prin reducerea sau absenţa pigmentului melanic. iris translucid#. asem3n3toare ardeziei sau cafelei#" c# achantosis nigricans culoarea negricioas3 a pielei în regiunea a$ilar3. probabil carenţelor nutriţionale şi leziunilor de grata. uneori acoperite cu p3r#" h# boala (ddison melanodermia tegumentelor şi mucoaselor.. . localizat3 prodominant pe gât Ppelerina vagabonduluiK#.O. Ac%ome3alia este boala secundar3 hipersecreţiei de somatotrop adenom hipofizar eozinofil#. secundar3. e$agerarea GE . :... (spectul general/ de maimuţ3&faţa alungit3. nistagmus. (lbinismul&piele de culoare alb3.9(8@ ..infestare cu p3duchi#" g#hiperpigment3ri circumscrise D efelide pistrui# nevi pigmentari. fibromatoza sau boala von 8ecOlinghausen tumorete cutanate associate cu pete. Litiligo & zone de tegument de culoare normal3 alterneaz3 cu zone depigmentate culoare alb3# şi hiperpigmentate. asimetrice. ca urmare a absenţei totale a pigmentului melanic se asociaz3 cu lipsa pigmentaţiei p3rului. galben Dbrun sau de culoarea Pcafea cu lapteK# . *.+ 'EMIOLO(IA ENDOCRINOLO(ICD :l.# dintr&o zon3 în alla. fotofobie.negricioase. de origine ereditar3. în special pe trunchi.%=).

1+8=(M@>@ %=S45. police enorme# şi membrele inferioare devin groase. bosele frontale şi pomeţii#.#" afecteaz3 îndeosebi se$ul feminin şi se manitest3 clinic prin anore$ie. :. membrele superioare palme late. traumatisme etc.proeminenţelor osoase arcadele zigomatice şi cele sprâncenare. Simptomatologia/ cefalee şi tulbur3ri de vedere. amenoree. sc3dere ponderal3. GG . Pneto$ic3K sporadic3 sau endemic3# reprezint3 m3rirea de volum a tiroidei. c3derea p3rului a$ilar şi pubian. nasul mare. uneori ascutaţie#" normal la palpare. meningo&encefalite. TIROIDA 4iroida este singura gland3 cu secreţie intern3 accesibil3 e$amenului clinic inspecţie şi palpare. ma$ilarul inferior se hipertrofiaz3 prognatism#. .%=). ($Aa simpl3. hipertricoz3. 8adiografia cranian3/ şaua turceasc3 deformat3. tiroida este mic3. nedureroas3. Simptomatologia este dominat3 de poliuria abundent3 peste ? l<zi# şi polidipsia imperioas3 diurn3 şi nocturn3#. cauza cea mai frecvent3 fiind carenţa de iod din regiunile endemice. limba groas3. diminuarea funcţiei se$uale. S. dinţii din arcada interioar3 par rar implantaţi 'în evantai'#.. In"$&icienţa !i o&i9a%6 boala Simmonds# apare consecutiv reducerii secreţiei de hormoni antehipofizari tumori.9(8@ Diabet$l in"i id este datorat absenţei hormonului antidiuretic (+5# în tumori ale regiunii hipofizo & hipotalamice şi traumatismelor sau intervenţiilor neuro&chirurgicale. hipertrofia organelor genitale e$terne. mobil3 cu mişc3rile în timpul deglutiţiei. de consistenţ3 moale.

ochi str3lucitori. :i oti%oidia mi$edemul# apare secundar reducerii secreţiei hormonilor tiroidieni. asociat3 cu l3rgirea fantei palpebrale. permanent3#. gingii etc.<? e$terne a sprâncenelor. vorbire monoton3 şi rar3" ?# alte simptome/ bradicardie. f3r3 godeu. difuz3. postchirurgical. transpiraţii. în pliurile de fle$iune. somnolenţi. cu reducerea memoriei şi atenţiei. mobil3 cu deglutiţia. 0auze/ idiopatic3. friguroşi. se$ual3#" b# melanodermie în zonele descoperite. sc3dere în greutate. p3rul uscat cade uşor#. reci şi uscate. absenţa .# guş3 volum variabil.:J<min. :i e%ti%oidia boala *asedovu# este afecţiunea caracterizat3 prin hipersecreţie de hormoni tiroidieni adenum tiroidian sau de origine cortico&diencefalic3#. secundar unui proces lezional cauza cea mai frecvent3/ tbc bilaterali asupra renalelor#. aspect de spaim3. fine. ?. vorbire rapid3. limba groas3" :# tulbur3ri pshio&motorii & bolnavii sunt apatici. Simptomatologie/ . vascular3#" :# e$oftalmie bilateral3. 'U.. hipersecreţie lacrimal3#" ?# simptome nervoase & tremur3turi ale e$tremit3ţilor involuntare. iradiere. insomnie.:. care d3 aspect împ3stat tegumentelor. rapide. iritabilitate. mimic3 mobil3" A# alte simptome & tahicardie . Simptomatologie/ . Simptomatologie/ a# astenie global3 muscular3.J&. mameloane şi mucoase buze. constipaţie.# infiltraţie cutaneo&mucoas3 edem mucos. permanente#. omogen3. tratament cu tiouracil etc. t3cuţi. lipsiţi de energie. simetric3. tegumentele palide. faciesul rotun-it în 'lun3 plin3'#. In"$&icienţa "$ %a%enal6 boala (ddison# apare ca urmare a sc3derii secreţiei de hormoni mineralocorticoizi şi glucocorticoizi.RARENALA . pleoapele tumefiate..#" c# sc3dere în GH . psihic3.

cu sediu fi$ sau caracter migrator. ad3ugat3 modific3rilor descrise. impotenţ3 se$ual3. tumefiere. 'ind%om$l C$"!in3 rezult3 din hiperproducţia de hormoni glucocorticoizi tumori benigne sau maligne ale glandelor suprarenale#.. slab. pomeţii roşii şi proeminenţi încât ochii par mici# ţesutul adipos se g3seşte depus pe lîng3 faţ3# în regiunea mamar3. D$%e%ea & intensitate variabil3 vie în artritele acute moderat3 în artroze#. faţa rotun-it3 în Plun3 plin3K#.# modific3ri morfologice& a# obezitate facio&troncular3. subombilical şi la r3d3cina membrelor. 'prevestesc schimbarea vremiiN#. iar ghemul de gr3sime interscapular realizeaz3 aspectul de Pgât de bivolK" b# hiperpilozitate care. diaree etc.M%4=M@ . Redoa%ea a%tic$la%6 se prezint3 sub forma unei rigidit3ţi G7 . puls mic. *<+ 'EMIOLO(IA 'I'TEMULUI O'TEOARTICULAR S. :. obişnuit intensificat3 de mişc3ri. cu respectarea e$tr3mit3ţilor. deseori cu meteorotropism evident accentuat3 în anotimp friguros. la faţ3. Simptomatologie/ . simetric3 sau nu.M%=84(14@ . ameliorat3 în cel cald. dar regulat" e# tulbur3ri digestive anore$ie.#. însoţit3 sau nu de modific3ri obiective articulare roşeaţ3.greutate important3 şi rapid3#" d# hipotensiune arterial3. c3ldur3 local3#. :. realizeaz3 aspectul de 'cap de bufniţ3'#" c# vergeturi" :# hipertensiune arterial3" ?# diabet zaharat" A# osteoporoz3" C# tulbur3ri genitale & amenoree.

cifoz3. In" ecţia poate demonstra/ . tendoanele şi muşchii. scolioz3. Mobilitatea a%tic$la%6 activ3 mişc3ri articulare efectuate de bolnav# şi pasiv3 mişc3ri articulare efectuate de medic. ?. urm3reşte prezenţa şi intensitatea durerii. . pierdut în anOiloze şi e$agerat în sindromul Marfan#. care se face îns3 cu dificultate artroze#" b# total3. hemartroza hemofilic3 m3reşte gradul hemartrozei# şi în artropatiile prin fractur3 HJ . îngroş3rii capsulosinoviale sau m3ririi capetelor articulare osteofite#" :# hiperemia local3#" ?#atitudini vicioase antalgice ale articulaţiilor genunchi var sau valg etc. echimoze sau pl3gi în traumatisme#.al a%ea se e$ecut3 atât cu întreaga palm3 cât şi cu vârful degetelor" se palpeaz3 succesiv tegumentele. Im otenţa &$ncţional6 poate fi/ a# parţial3 permiţând o oarecare mobilizare. imobilizând complet bolnavul artrite acute#. epifizele articulare şi bursele seroase periarticulare. care -eneaz3. gradul de amplitudine al mişc3rilor redus în artrite şi artroze. E0AMENUL CLINIC AL ARTICULAŢIILOR Re3$li/ .# m3rirea de volum a articulaţiilor datorat3 rev3rsatului lichidian în cavitatea articular3 hidartroz3. ţesutul celular subcutanat.# priveşte inspecteaz3#" :# simte palpeaz3#" ?# mobilizeaz3" A# m3soar3" C# compar3 cu partea opus3. în sensul fiziologic#. lordoz3#" A# alte modific3ri/ circulaţie venoas3 şi tegumente albe în 'tumora atb3' a osteoattropatiei tbc#. Mobilizarea articular3 este contraindicat3 în artritele acute piogene intensific3 mult durerea#. hemartroz3# edemului periarticular. mişcarea f3când articulaţia temporar imobil3" apare în poliartrita reumatoid3 dimineaţa la sculare# şi în artropatii degenerative artroze#.dureroase.. cu blândeţe. apariţia de 'cracmente' şi dificultatea în mers.

:# polidactilia şi sindactilia fuziunea unor degete# H.# degete lungi şi subţiri 'arahnodactilia'#. nedureroşi cu pielea supra-acent3 de aspect normal" . în acromegalie" :# tumefieri digito&articulare simetrice şi pro$imale poliartrita reumatoid3# sau asimetrice şi distale artroze.poate disloca capetele fracturate#. . situaţi pe feţele de e$tensie ale articulaţiilor mari şi sub pielea p3roas3 a capului" . în sindromul Marfan" . situaţi pe faţa dorsal3 a articulaţiei interfalangiene distale în special pe inde$ şi medius#.. guta.# creşterea volumului mâinii. sau Pbutonier3K în poliartrita reumatoid3" A# atrofia muscular3. psoriazis#" ?# deviaţia ulnar3 a degetelor cu deformarea lor în Pgât de leb3d3K.J# nodulii/ MFnet în 8((#. E?amen$l mHinii poate evidenţia urm3toarele modific3ri patologice/ . în hepatita cronic3 şi ciroza hepatic3" E# modific3ri ale unghiilor" G# contractura +upuFtren retracţia aponevrozelor palmare cu fi$area mâinii în fle$ie#. în boli neurologice" C# eritemul palmar. în ciroza hepatic3 alcoolic3" H# degetele hipocratice" 7# nodulii 5eberden în artroz3# & noduli mici bob de mei#.

ECIALD H: .'EMIOLO(IA '.

*+ 'EMIOLO(IA A. H? .IRATOR Suferinţa aparatului respirator se e$primă prin/ simptome de ordin general şi simptome şi semne de organ. (cestea sunt decelate în urma efectuării anamnezei. bronhopneumonii#. trahoebronşite.ARATULLUI RE'. >a sugar şi copilul mic sunt frecvente afecţiunile c3ilor aeriene superioare rinofaringite. I+ ANAMNE-A VH%"ta Se coreleaz3 cu incidenţa unor afecţiuni ale aparatului respirator. a e$amenului fizic obiectiv şi a e$amenelor de laborator paraclinice#.

tusea convulsiv3# se pot complica cu o bronhopneumonie şi pot favoriza instalarea bronşiectaziei. pe când la femei predomină astmul bronşic. *olile cardiovasculare valvulopatii mitrale# care duc la staz3 în mica circulaţie pot favoriza infecţii pulmonare repetate. cordul pulmonar cronic. Antecedente e%"onale atolo3ice *olile infecţioase din copil3rie ru-eola.>a pubertate şi la adulţii tineri predomin3 tuberculoza. 4uberculoza pulmonar3 nu se transmite la descendenţi. pneumoniile şi astmul bronşic. cancerul bronho& pulmonar. *olile alergice urticarie şi edem UuincOe# sugereaz3 posibilitatea apariţiei astmului bronşic. bronşita cronică şi emfizemul pulmonar. cancerul pulmonar. emfizemul pulmonar. (fecţiunile nazofaringiene deviaţii de sept nazal şi vegetaţii adenoide# se pot complica cu bronşit3 cronic3 şi astm bronşic. bronşite şi pneumonii. 'e?$l >a bărbaţi sunt mai frecvente bronşiectazia. 2nele st3ri alergice & edemul UuincOe. Antecedente !e%edo-colate%ale (stmul bronşic şi boala chistic3 pulmonar3 au caracter heredo& colateral. >a vârstnici o incidenţ3 ridicat3 au bronşita cronic3. +iabetul zaharat agraveaz3 tuberculoza pulmonar3 sau alte HA . rinite spasmodice & pot avea caracter ereditar. dar posibilitatea contagiunii intrafamiliale trebuie avut3 în vedere. Lirozele respiratorii repetate pot anticipa instalarea pneumoniilor sau a unui astm bronşic.

insidios. bronşita acută. prin rezistenţa scăzută.pneumopatii infecţioase. sunt cuprinse simptomele generale şi de aparat ale episodului actual datele referitoare la alte afecţiuni respiratorii sau nerespiratorii. HC . congestiile pulmonare. chisturile aeriene congenitale. cronice şi pentru tuberculoza pulmonară. uneori pneumoconioze silicoza. favorizează inflamaţia mucoasei bronşice şi alveolare şi pot produce bronşita acută şi cronică. emfizemul pulmonar şi poate agrava afecţiunile virotice şi bacteriene pulmonare. chistul hidatic pulmonar. pe lângă datele legate de debut. emboliile pulmonare. antracoza etc# şi astmul bronşic. 6raviditatea sau lăuzia. 4ratamentul prelungit cu antibiotice produce micoze pulmonare I"to%ic$l bolii Începutul afecţiunilor respiratori este variat/ acut. cum ar fi pulberile minerale sau organice. bronşita cronică. În istoric. Între afecţiunile cu debut acut menţionăm/ virozele respiratorii. cronic sau inaparent. Condiţii de viaţ1 Ai m$nc1 (limentaţia insuficientă dezechilibrată#. pleureziile. etilismul şi locuinţa insalubră sunt condiţii favorizante pentru afecţiunile respiratorii acute. bronşiectaziite. )actorii nocivi de la locul de muncă. neoplasm bronhopulrmonar. +ebutul insidios îl întâlnim în bronşitele cronice. )umatul reprezintă un factor de risc important pentru cancerul pulmonar. edemul pulmonar acut. pneumonia francă lobară. pneumoniile virotice. emfizemul pulmonar. gazele to$ice şi temperaturile e$cesive. pot favoriza apariţia tuberculozei pulmonare.

dispneea. apical3. scădere ponderală etc... afecţiuni ale aparatului respirator. tusea însoţită sau neînsoţită de e$pectoraţie. afecţiuni cardio&vasculare. astenie. inapetenţă. hemoptizia. D$%e%ea to%acic1 +urerile toracice reprezintă un simptom ce poate orienta spre o afecţiune a aparatului respirator. interscapulo& vertebral3. >ocalizarea D retrosternal3. transpiraţii.a# Simptome de ordin general sunt reprezentate de/ alterarea stării generale. frisoane. afecţiuni abdominale Ca%acte%ele d$%e%ii sunt . afecţiunile esofagului şi mediastinului. laterotoracic3. sputa. la nivelul bazei unui hemitorace" :. .radierea durerii dac3 iradieaz3 sau nu#" HE . b# Simptome de ordin local/ durerea toracică. febră. dar ele pot surveni şi în alte afecţiuni/ afecţiuni ale peretelui toracic.

A+ D$%e%i to%acice #n a&ecţi$ni ale e%etel$i to%acic (fecţiunile peretelui toracic reprezintă GCQ din cazurile de dureri toracice şi sunt reprezentate de/ afecţiuni ale pielii. afecţiuni ale coloanei vertebrale. C. la mers.?. pericardit3#. embolie pulmonar3#. În funcţie de cauza şi mecanismul ei de producere. nevralgii intercostale. se accentueaz3 la mişc3ri ale toracelui. 0ircumstanţele de apariţie/ & în repaus. neo&vertebral#" la frig. nevralgii#. subfuziuni hemoragice. transfi$iant3 afecţiuni pleuro&pulmonare#. 0aracterele durerii. umezeal3 spondiloze. fracturi costale. durerea toracic3 este descris3 de bolnavi în mod foarte variat/ lovitur3 de pumnal pneumotorace. câteva minute sau secunde. nocturn. la nivelul musculaturii pot apărea dureri datorită afecţiunii musculare ! mialgii" la nivelul coastelor/ fracturi costale. A. ale ţesutului celular subcutanat. la str3nut afecţiuni pleuropulmonare. erupţiile ce apar la nivelul tegumentelor pot da senzaţia de arsură permanentă sau de înţepătură la nivelul ţesutului celular subcutanat D tumorete localizate în diferite zone. +urata durerii D permanent3. metastaze. caracter de ghear3 infarct miocardic#. 9ona 9ooster. fisuri HG . lipoame. discopatii. afecţiuni musculare. la puse. caracter constructiv angin3 pectoral3. caracter de arsur3 9ona 9ooster# etc.

poate fi cauza unor dureri toracice. strict limitată la porţiunea cartilaginoasă.. Se observă o erupţie pe traectul nervilor intercostali. cu caracter de arsură permanentă. dacă nu s&a produs un traumatism.. . B+ A&ecţi$ni ale a a%at$l$i %e" i%ato% +urerea toracică de origine pulmonară poate apărea în/ pneumonia acută D durerea toracică are caracter de -unghi" -unghiul este foarte violent. care pot fi traumatice sau spontane → crepitaţii. e$istă o fractura osoasă ce se realizează. se manifestă prin dureri continuu. *olnavul dezvoltă pe această erupţie vezicule cu lichid opalescent care se sparg spontan sau prin grata-. HH . şi .L. izolată sau însoţind procese pulmonare cronice.. localizate. traumatisme.. parasternale uni& sau bilaterale" afecţiunile coloanei vertebrale D spondiloze spondilactroze. metastaze osoase" prin presarea nervilor pot fi cauza unor dureri toracice radicularalgii#. printr&o metastază osoasă ce duce la liza ţesutului osos" la nivelul nervilor intercostali" nevralgia intercostală este consecinţa unei stări inflamatorii proprii a nervilor intercostali sau este secundară unei afecţiuni pleurale. osteomielite. de obicei. *oala poate recidiva tot pe aceeaşi zonă" Sindromul 4ietze D tumefierea dureroasă a e$tremităţilor sternale a coastelor . .costale.. care se pot intensifica în paro$isme" 9ona 9ooster intercostală evoluează cu dureri violente. şi îndeosebi afecţiunilor coloanei vertebrale dorsale. spondilite. discopatii.

forma apicală ce a cuprins domul cervical şi simpaticul cervical descris de %ancoast D 4obias#. durerea. uneori cu iradiere în braţul stâng sau drept. însoţită de tuse ca o arsură se întâlneşte în trahoebronşite" neoplasmul bronhopulmonar D dureri difuze cu scădere ponderală. ptoză palpebrală neo bronhopulmonar. iar persistenţa lui sugerează apariţia unei supuraţii la nivelul focarului pneumonic" pleurezia acută în forma uscată D intensitatea durerii este mare. stenoza mitrală. are caracter unei Plovituri de pumnalK. . pericardita. infarctul miocardic. C+ A&ecţi$ni ca%diova"c$la%e (ngina pectorală. flutterul atrial. uneori. @ste localizată laterocervical.ntensitatea lui diminuă după :A D AH ore.accentuat de tuse şi se însoţeşte de os tare generală proastă. cianoză. fiind accentuată de tuse. D+ A&ecţi$nile e"o&a3$l$i Ai media"tin$l$i 0oe$istenţa durerii toracice cu tulburări de deglutiţie D H7 . se asociază cu dispnee e$primată. uneori tahicardia paro$istică. embolia pulmonară. constituie unele dintre cele mai frecvente cauze ale durerii toracice cu sediul precordial. submamelonar" embolia pulmonară D durerea este localizată la baza toracelui" pneumotoracele spontan D durerea apare mai frecvent la nivelul regiunii mamare sau subscapular. fenomene de şoc" la nivel retrosternal. cu tuse seacă. an$ietate şi. etc.

neproductivă" productivă. instalată brusc. sânge#. rebelă. boabe de porumb#. = tuse uscată. 4usea reprezintă o reacţie de apărare a organismului în vederea eliminării produselor patologice din căile respiratorii. interstiţiale pulmonare#. trezeşte bănuiala unui accident prin inhalaţie a unui corp străin în arborele traheobronşic nasturi. care are ca rezultat e$pulzarea violentă şi sonoră a aerului intrapulmonar. splinei şi pancreasului pot da dureri ce iradiază la nivel toracic. emfizem mediastinal etc. T$"ea 4usea este un act refle$ sau un act voluntar. precum şi a eventualelor patologice mucus. umedă. mai ales la copii. foarte sonoră uneori cu un timbru 7J . stridentă. evocă o afecţiune mediastinală tumori mediastinale. rebelă. sau a corpurilor străine. E+ A&ecţi$ni abdominale >a nivelul organelor abdominale. care se instalează lent. progresiv la adulţi sau vârstnici. tusea devine răguşită. pledează pentru o tumoare intrabronşică. 4usea uscată.disfagie. eructaţii D sugerează afecţiuni ale esofagului esofagite. a unui edem în pelerină. din arborele traheobronşic.#. ulcerul gastric şi duodenal. afecţiunile veziculei biliare. prin coafectarea laringelui. al bronşitelor acute faza de cruditate# şi al bolilor eruptive când. neo esofagian#. 4usea uscată. puroi. monede. a# 4usea uscată este prezentă în tabloul clinic de debut al virozelor respiratorii bronşice. în timp ce prezenţa unei cianoze a e$tremităţii cefalice. 4usea este de două feluri/ uscată.

un zgomot glotic şi unul bronşic. adesea fetid în abces pulmonar. opac3. cantitatea sputei. . sputa constituie un amestec în p3rţi egale de secreţie de provenienţ3 bronhoalveolar3. galben3 sau verzuie în faza de ]cocţiuneK a bronşitelor acute în bronşitele cronice pneumonii.# mucoas3/ incolor3. gangren3 pulmonar3. salivar3 şi nasofaringian3. alb&rozat3 în edemul pulmonar acut#" A# mucopurulent3. 1e intereseaz3 aspectul sputei. tusea este uscată şi are un timbru metalic. În pneumotorace. A" ect$l Ai c$loa%ea sputei/ . care evoluează cu hipersecreţie bronşică. 2neori tusea are un timbru bitonal compus din două zgomote. care survine în caz de adenopatii. în forma e$udativ3 a tuberculozei pulmonare#" C# sputa purulent3 D format3 e$clusiv de puroi galben&verzui. ' $ta +efinit3 ca produs patologic comple$ eliminat prin e$pectoraţie. prin compresiunea traheei sau a bronşiilor. în bronşiectazie. transparent3 sau albicioas3 perioada de debut a traheobronşitelor#" :# seroas3 în insuficienţa cardiac3 cronic3#" ?# spumoas3. mai mult sau mai puţin abundentă. tumori. b# 4usea umedă productivă#. 7. orientează diagnosticul spre o afecţiune mediastinală adenopatii. un indiciu al unei afecţiuni a aparatului respirator. mirosul sputei şi culoarea ei. 4usea însoţită de e$pectoraţii. 4usea umedă constituie deci.lătrător. e o tuse productivă şi are un caracter umed. anevrisme#.

sputa poate prezenta un miros fetid. amestecat cu sput3 şi nu coaguleaz3. stenoz3 mitral3#. aerat. abces hepatic sau subfrenic. cancer pulmonar. survenită brusc. sufocant. stare de şoc. Mi%o"$l " $tei Sputa. în caz de acces pulmonar. 0onţinutul poate fi evacuat dintr&o dat3 D vomic3 masiv3 D sau fracţionat. În anumite st3ri patologice. abcesului pulmonar sau gangrenei pulmonare. chist hidatic. de obicei nu are miros sau prezint3 un discret miros fad. 7: . emfizem. :emo ti9ia 5emoptizia se caracterizeaz3 prin eliminarea unei cantit3ţi variabile de sânge provenit3 din c3ile respiratorii inferioare sau dintr& un organ vecin arborelui respirator. Lomica apare dup3 efort. se caracterizeaz3 prin prezenţa sângelui în cantitate variat3 în una din formele de sput3 descrise tuberculoz3 pulmonar3. 0antitatea de sânge pierdut3 prin e$pectoraţie este variabil3. Vomica Lomica este o formă particulară de e$pectoraţie şi este definită ca o eliminare masivă. în mai multe reprize D vomic3 fracţionat3. însoţit3 de dureri toracice. datorit3 proteinelor degradate din cursul evoluţiei bronşiectaziei infectate. tuse intens3. dispnee. Sângele provenit din aparatul respirator este roşu deschis.bronşiectazie abcedat3" E# sputa sanghinolent3 sau hemoptoic3. cianoz3. tuse sau traumatism. a conţinutului unei colecţii de material patologic lichid sau semilichid.

e$pectoraţie în ]peltea de coac3z3K#" bronşiectazia e$pectoraţie mucopurulent3. neoplasm gastric etc. apare în conte$tul unei dispnei. cataclismice#. varice esofagiene. febr3 şi uneori prezenţa unei flebite" suferinţe cardiace stenoza mitral3.CJ ml sânge" hemoptizii mi-locii. +in acest punct de vedere hemoptiziile se clasific3 în/ hemoptiziile minime. şi chiar mai mult. pân3 la CJJ ml.de la :J ml. în care se pierd peste CJJ ml sânge fudroiante. Ca$9ele cele mai frecvente de hemoptizie sunt/ tuberculoza pulmonar3" cancer bronhopulmonar hemoptizii puţin abundente. striuri sanguinolente#" pneumonii acute bacteriene hemoptizii cu sput3 ruginie#" infarctul pulmonar. în care pierderile de sânge sunt pân3 la CJ ml" e$primarea pe plan clinic o reprezint3 sputele sanguinolente" hemoptizii mici D estimate între CJ&.CJ& :CJ ml sânge" hemoptizii mari sau grave în care se pierd :CJ&CJJ ml sânge" hemoptizii de foarte mare gravitate. dureri toracice. 7? . ciroz3. în care se pierd de la . consecinţa emboliei pulmonare. (namneza ne orienteaz3 de cele mai multe ori spre o afecţiune digestiv3/ boal3 ulceroas3. 5emoptizia trebuie diferenţiat3 de hematenez3 v3rs3tur3 cu sânge roşu închis cu cheaguri# din tractul digestiv dintr&o surs3 de sângerare din esofag sau stomac#.

@ste o respiraţie rapid3 şi superficial3 puţin eticace *radipneea Dsc3derea frecvenţei respiraţiilor sub . Subiectiv dispneea se traduce prin senzaţia 'lipsei da aerNN. +ispneea poate evolua cu/ &tahipnee" &bradipnee" &mişc3ri respiratorii neregulate" &polipnee.A<min.J&?J secunde ateroscleroz3 cerebral3. %olpipneea poate s3 apar3 şi în condiţii de efort fizic. emoţii. bronşiolila capilar3#" bradipnee cu inspiraţie prelungit3 afecţiuni obstructive ale c3ilor aeriene superioare#" 8espiraţia neregulat3 este de cele mai multe ori e$presia unei iritaţii a centrului respirator.insuficienţa cardiac3#. 7A . %olipneea hiperpneea# & creşterea amplitudinii mişc3rilor respiratorii. into$icaţii cerebrale. D poate fi compensat3 fiziologic3# şi decompensat3 patologic3#" *radipneea fiziologic3 se întâlneşte la sportivi *radipneea patologic3 se poate prezenta sub dou3 aspecte/ bradipnee cu e$piraţie prelungit3 astmul bronşic. @a are o durat3 scurt3 şi nu este însoţit3 de alte fenomene. %oate prezenta mai multe variante &respiraţia 0heFne&StoOes&alternaţe de polipnee neregulat3 ca amplitudine cu apnee care poate dura . emfizemul. Di" neea +ispneea este a tulburare a respiraţiei caracterizat3 prin modificarea ritmului şi intensit3ţii mişc3rilor respiratorii. insuficienţ3 cardiac3 stâng3. 4ahipneea & creşterea frecvenţei respriratorii peste :J<minut. e$citaţii nervoase etc.

infecţii grave. =bstrucţia difuză a căilor respiratorii de calibru redus realizează o dispnee e$piratoare prelungită. metastaze# şi pleurale pleurezii. (ceastă formă de dispnee are cauze parietale spondilita anchilozantă.nspiraţia şi e$piraţia de aceeaşi durat3 sunt separate de pauze egale comele diabetice.depresiunea inspiratoare a p3rţilor moi ale toracelui#. uremice. fracturi costale etc. II+ E0AMENUL OBIECTIV . agonie#. bronşii mari#. infarctul pulmonar.1S%@0^. în timpul activ al respiraţiei cu scăderea capacităţii pulmonare totale şi creşterea efortului de ventilaţie. paralizia muşchilor intercostali.# pulmonare pneumonia. .meningite#" &respiraţia *iot&mişc3ri respiratorii întrerupte periodic de apnee cu durat3 de C D ?J secunde meningite. dispneea are caracter inspirator. profund3 zgomotoas3. st3ri de agonie#" & respiraţia Sussmaul&respiraţie în patru timpi. Cla"i&ica%ea di" neei2 a# +ispnee obstructiv3 obstrucţia parţial3 a c3ilor respiratorii# În obstrucţia c3ilor respiratorii mari laringe. pneumotorace#. hepatice. trahee. septicemii. şuierătoare. aşa&numitul vheezing. fiind însoţit3 de stridor zgomot respirator# şi&tira. paralizia nervului frenic. b# +ispneea restrictivă este determinată de limitarea e$pansiunii plămânului.( In" ecţia 3ene%al1 ne oferă câteva informaţii de ordin 7C .

de partea bolnav3 şi adesea însoţit3 de herpes labial şi nazal. supuraţii pulmonare prelungite etc. ducând uneori la emaciere tuberculoz3 pulmonar3 cu leziuni e$tinse. nasului. • • • In" ecţia to%acel$i .nspecţia toracică vizează e$plorarea toracică globală şi a 7E . neoplasm pulmonar.general privind/ poziţia în care îl găsim pe bolnav.#" inspecţia tegumentelor şi mucoaselor/ faţa vulturoas3 roşeaţa feţei şi îndeosebi a pomeţilor#. pomeţilor şi urechilor#. este frecvent întâlnit3 în afecţiunile respiratorii" degetele hipocratice deformarea degetelor în form3 de sticl3 de ceasornic şi îngroşarea ultimelor falange prin hipertrofie periostal3# apar în suferinţe respiratorii complicate cu insuficienţ3 respiratorie/ bronhopneumopatie obstructiv3. ce ne poate oferi valoroase indicii" starea generală a bolnavului" în afecţiunile respiratorii poate fi variată până la agravarea ei e$tremă" starea de nutriţie/ unele afecţiuni respiratorii pot anga-a în evoluţia lor repercusiuni importante asupra st3rii de nutriţie. este caracteristic3 pentru pneumonia bacterian3 facies pneumonic#" paloarea feţei. este întâlnit3 la tuberculoşi" cianoza feţei coloraţia violacee a buzelor. abces pulmonar. tuberculoz3 pulmonar3. frecvent cu o dominant3 unilateral3. bronşiectazie.

ţesut subcutanat. 4oracele infundibuliform poate surveni dup3 unele traumatisme toracice. fi$at în inspiraţie forţat3. îndeosebi în copil3rie sau la pantofari. coastele orizonatlizate. toracele infundibuliform. %entru patologia respiratorie. prin presiunea e$ercitat3 de calapod în aceast3 regiune de unde şi denumirea de torace Pde pantofarK. ţesut muscular.elementelor sale contructive/ tegumente. sternul proemin3. toracele rahitic apare la copii şi adolescenţi cu carenţe în metabolismul calcic. semnificaţia acestei deformaţii este minim3. în butoi# D conformaţia toracelui este modificat3 în toate dimensiunile sale/ unghiul $ifoidian este m3rit. +eformaţii simetrice bilaterale#/ toracele emfizematos globulos. +eformaţia const3 în apariţia de nodozit3ţi ale articulaţiilor condrocostale bilaterale m3t3nii costale#. +eoarece claviculele şi umerii sunt ridicaţi. gâtul este scurt. osos şi ganglionii limfatici. prezint3 o depresiune a e$tremit3ţii inferioare a sternului congenital sau dobândit. iar capul înfundat între umeri. fosele supraclaviculare şi subclaviculare sunt pline. 7G . 4oracele emfizematos caracteristic emfizemului pulmonar cronic este un torace rigid. în special prin lipsa vitaminei +. 0onformaţia toracelui D toracele normal este simetric şi uniform boltit. spaţiile intercostale l3rgite. amplitudinea mişc3rilor respiratorii sunt reduse. 8epercusiunile aparatului respirator sunt minime.

tumori pulmonare. chist hidatic. 4oracele cifo&scoliotic se repercurt3 nefavorabil şi asupra inimii drepte. degenerative sau congenitale. pneumotora$. atât în plan anterior cifoz3#. a elasticit3ţii şi mobilit3ţii lor. ca urmare a reducerii. starea funcţional3 a toracelui D mişc3rile respiratorii. favorizând apariţia cordului pulmonar cronic. 4ulbur3rile de ventilaţie şi de irigaţie a pl3mânului cifoscoliotic e$plic3 vulnerabilitatea la diferite afecţiuni infecţii acute şi cronice. hepatomegalii importante de staz3 sau tumorale#. 0auzele acestei deform3ri toracice de origine vertebral3 pot fi traumatice inflamatorii. iar pe de alt3 parte. +eformaţii toracice asimetrice unilaterale#/ 4oracele cifo&scoliotic D apare prin deformarea coloanei. prin irigarea lor sanguin3 deficitar3. tuberculoz3. pe de o parte. *ombarea unui hemitorace se poate realiza prin/ rev3rsate pleurale masive. senil nu prezint3 importanţ3 pentru patologia respiratorie.# a bolnavilor cu cifo&scolioz3. vom obţine informaţii noi.4ipurile de torace astenic. În acelaşi timp. simptome şi semne privind/ conformaţia toracelui şi eventualele modific3ri la nivelul peretelui toracic. %(>%(8@( %rin palparea toracelui confrunt3m şi verific3m datele obţinute în cadrul interogatoriului şi al inspecţie. +eformaţia toracic3 afecteaz3 şi funcţionalitatea unor organe abdominale prin compresiunea şi dislocarea lor. etc. cât şi lateral scolioz3#. +ezvoltarea pl3mânilor în toracele cifoscoliotic este mult perturbat3. 7H .

care rezult3 în timpul mişc3rilor din atingerea celor dou3 fragmente costale. crepitaţii#. dac3 e$ercit3m o presiune moderat3 asupra peretelui toracic.prezenţa unor noi simptome şi semne dureri." afecţiuni ale muşchilor şi nervilor intercostali" de obicei durerea este provocat3 de mişc3rile respiratorii şi este localizat3 pe întreg spaţiul intercostal. de natur3 pleural3. +urerile localizate pe traiectul unui spaţiu intercostal şi declanşate de presiunea e$ercitat3 în punctele lui _allei$ spinal. diminu3. a$ilar şi parasternal# → nevralgie intercostal3. abcese. se amelioreaz3. deoarece 77 . +urerile superficiale pot surveni în/ procese inflamatorii ale ţesuturilor moi/ furuncule. nervilor şi ale sistemului osos şi dureri profunde. +urerile profunde D pleurale se caracterizeaz3 prin urm3toarele particularit3ţi semiologice/ se intensific3 în respiraţie şi pot iradia în epigastru. pe lâng3 precizarea sediului durerii şi a fracturii. afecţiuni ale coastelor şi sternului" în fractura unei coaste. ale muşchilor. perceperea transmiterii vibraţiilor vocale la peretele toracic D fream3tul pectoral. frec3tura pleural3. D$%e%ile to%acice Se disting dureri superficiale. determinate de afecţiuni ale tegumentelor şi ale ţesutului celular subcutanat. celulit3 etc. prin palpare se percepe senzaţia de crepitaţie.

în registrul vocal cel mai coborât silabe cu sonoritate deosebit3. perceptibil3 prin palpare. transmis3 acestuia ca urmare a fenomenelor sonore produse prin fonaţie. se e$agereaz3 la flectarea hemitoracelui afectat înspre partea s3n3toas3. *olnavul pronunţ3 rar. Modific3ri patologice/ . Libraţiile corzilor vocale sunt transmise prin coloana de aer a arborelui traheobronşic pân3 la alveolele superficiale şi apoi la peretele toracic. tumori. @$aminatorul surprinde vibraţiile prin aşezare simultan3 a ambelor palme pe regiuni simetrice şi în diferite zone eta-ate ale ambelor hemitorace.%eam6t$l ecto%al 4vib%aţiile vocale5 )ream3tul pectoral este vibraţia peretelui toracic. 4*0" în unele cavit3ţi formate în parenchimul pulmonar camere de rezonanţ3#.. infarct pulmonar.(ccentuarea fream3tului pectoral se produce/ în procese de condensare pulmonar3 din pneumonii. care intr3 în rezonanţ3.prin aceast3 manevr3 diminu3m mobilitatea toracelui. tuse sau respiraţii zgomotoase. . Modific3ri fiziologice apar în condiţii diverse/ fream3tul pectoral este mai intens la cei cu voce grav3 şi mai puţin intens la cei cu voce înalt3" este mai intens la persoanele slabe comparativ cu obezii" sunt diferenţe legate de anatomia toracelui/ fream3tul pectoral este mai crescut în regiunea anterioar3 şi în partea dreapt3. cu bronhie liber3 . tare. care se e$agereaz3 la flectarea toracelui înspre partea bolnav3. prin aceasta se diferenţiaz3 de durerile din nevralgia intercostal3.JJ .

tumori" interpunerea între plămâni şi peretele toracic a unui mediu care face dificilă propagarea vibraţiilor vocale/ un revărsat lichidian pleurezie#. aer pneumotorace# sau o pleură îngroşată pahipleurită. e$udat bronşic masiv. . infarct miocardic acut.cancere.J. 2neori ea poate fi contraindicat3/ hemoptizie. pleurezie#. %ercuţia este digito&digital3/ degetul percutat mediusul mâinii stângi# este plasat în spaţiul intercostal. perpendicular pe . care vor fi e$aminaţi în decubit dorsal sau lateral#.( %ercuţia toracelui trebuie s3 respecte anumite reguli impuse de starea general3 a bolnavului. simfiză pleurală#" ?. :. stenoze bronşice prin corpi străini. insuficienţa respiratorie acut3. având o aderenţ3 perfect3 pe tegumente" degetul percutor mediusul mâinii drepte# e$ecut3 mişcarea de percuţie din articulaţia pumnului. - %@802^. bronşiectazii#" în zonele de hiperreactivitate respiratorie compensatorie pneumotora$. cu rela$area musculaturii. %oziţia bolnavului este şezând3 sau în ortostatism e$cepţie f3când bolnavii gravi. ca urmare a diminuării calibrului lor prin secreţii bronşice abundente bronşite cronice#. tumori. +iminuarea fream3tului pectoral/ reducerea permeabilităţii bronşiilor. (bolirea fream3tului pectoral poate surveni în/ pleurezie masiv3" pneumotorace/ obstrucţia bronşiilor prin corp str3in. adenopatie.

%ercutând toracele în ariile de proiecţie ale pl3mânilor. cât şi în -os.. se obţine un sunet sonor D sonoritate pulmonar3. În stânga. =biectivele percuţiei sunt/ determinarea limitelor superioare şi inferioare ale pl3mânilor" determinarea mobilit3ţii active pulmonare" datele percuţiei toracelui în condiţii patologice. şi .J: . )aţa anterioar3 D sonoritatea este mai manifest3 în spaţiul . )aţa posterioar3. intercostal şi diminu3 atât în sus la nivelul foselor subclaviculare. )eţele laterale. Se percut3 toate cele trei feţe ale hemitoracelui. a cu matitatea hepatic3. pân3 în spaţiul L intercostal unde apare un sunet timpanic dat de spaţiul 4raube !zona de proiecţie a tuberozit3ţii gastrice#.. sonoritatea pulmonar3 este mai puţin intens3 decât pe faţa anterioar3 cu e$cepţia zonelor intrascapulare şi infrascapulare#.. %ercuţia se începe de la vârfuri spre baz3 este comparativ3 şi topografic3. sonoritatea pulmonar3 vine în contact cu matitatea cardiac3 descriind un arc de cerc cu conve$itatea e$tern3. . sonoritatea pulmonar3 prezint3 o sonoritate ceva mai redus3 decât la nivelul feţei anterioare. I+ Dete%mina%ea limitelo% "$ e%ioa%e Ai in&e%ioa%e ale l6mHnilo% se face pe baza sunetelor de percuţie obţinute la nivelul aparatului respirator.degetul percutat. continuându&se în dreapta de la nivelul coastei a L.

. III+ Datele e%c$ţiei to%acice #n condiţii atolo3ice Sonoritatea pulmonară reprezintă elementul semiologic obţinut prin percuţia toracelui în ariile de proiecţie a aparatului respirator. = ascensionare unilaterală a marginii pulmonare inferioare poate apărea în rela$area diafragmatică. %e lângă modificările ei fiziologice. tumori pulmonare. astm bronşic în criză. În condiţii patologice. revărsat pleural. În continuare bolnavul este invitat să respire profund/ în condiţii normale. meteorism. În cursul unei respiraţii normale această mobilitate este de . limita inferioară a plămânilor coboară cu E&H cm. ea se modifică într&o serie de situaţii patologice uni&sau bilaterale/ +iminuarea sonorităţii pulmonare se denumeşte submatitate" (bolirea sonorităţi pulmonare se denumeşte matitate" (ccentuarea sau creşterea sonorităţii pulmonare se denumeşte hipersonoritate" (ccentuarea hipersonorităţii se denumeşte sunet timpanic timpanism#.II+ Dete%mina%ea mobilit1ţii active $lmona%e @ste reprezentată de coborârea în inspir o dată cu diafragmul a bazelor plămânilor până la nivelul sinusurilor costodiafragmatice. diminuarea ei unilaterală se poate întâlni în pleurezie. hepatomegalie. ascită masivă. splenomegalie. simfiză pleurală. +iminuarea bilaterală a mobilităţii active pulmonare apare în emfizem sau în peritonită. limita inferioară a plămânilor poate fi mai ridicată sarcină. cm. tumori# sau mai coborâtă emfizem.J? . bronşită cronică#.

infarct pulmonar. în e$pir din alveole producându&se o hiperinflaţie pulmonară. abces pulmonar. pahipleurite. aterectazie#" interpunerea unui mediu lichid care nu conţine aer.JA . tumori pleurale#" modificări ale peretelui toracic din/ obezitate. chist hidatic D evacuate prin tuse şi e$pectoraţie#" pneumotorace. bronşiectazii sacciforme. edem. tumori. 4*0.III+ *+ Dimin$a%ea "a$ aboli%ea "ono%it1ţii $lmona%e 4"$bmatitate8 matitate5 În afecţiunile aparatului respirator. III+ /+ C%eAte%ea "ono%it1ţii $lmona%e 4!i e%"ono%itate8 tim ani"m5 5ipersonoritatea se întâlneşte în afecţiuni bronşice care realizează o dificultate în evacuarea aerului. între plămân şi cutia toracică pleurezii.( . 4impanismul se întâlneşte în două situaţii/ cavităţi pulmonare caverne tuberculoase. (2S02>4(^. astm bronşic în criză" emfizemul pulmonar" pneumotorace pătrunderea aerului în cavitatea pleurală virtuală prin ruptura pleurei viscerale sau parietale#. percutând asupra toracelui vom obţine submatitate sau matitate în trei circumstanţe/ zone de parenchim care în loc de aer au o condensare pneumonie. bronhopneumonie.

auscultaţia aparatului respirator evidenţiază două fenomene auscultatorii diferite după zona tipografică unde se formează suflul tubar fiziologic şi murmurul vezicular. Elemente atolo3ice ale a$"c$ltaţiei a a%at$l$i %e" i%ato% (ccentuarea murmurului vezicular D apariţia unei respiraţii înăsprite/ . În vederea practicării auscultaţiei aparatului respirator. de sus în -os. *olnavul va fi solicitat să respire ritmic. se recomandă ca bolnavul să fie în poziţie ortostatică sau şezândă dacă starea generală nu permite atunci bolnavul va sta în decubit dorsal sau lateral#.#.JC . se face după o anumită metodă/ se e$plorează în mod simetric şi comparativ faţa posterioară. Murmurul vezicular/ @ste realizat de trecerea coloanei de aer în inspir şi e$pir prin bronhiole şi alveole. faţa anterioară şi cele două feţe anterioare ale toracelui. În mod fiziologic murmurul e mai prelungit în inspir raport inspir / e$pir ! ?/. inspecţie. 8ela$area musculaturii toracice este o condiţie indispensabilă în timpul auscultaţiei. în mod progresiv. palpare şi percuţie. Elementele &i9iolo3ice ale a$"c$ltaţiei a a%at$l$i %e" i%ato% În mod normal. mai profund şi cu gura întredeschisă. (uscultaţia.@ste metoda cu care încheiem e$aminarea clinică a bolnavului datele ei fiind interpretate în conte$tul celor obţinute din anamneză. Sulflul tubar fiziologic/ @ste produs de trecerea aerului prin orificiul glotic şi se auscultă normal la nivelul laringelui şi traheei cervicale până în zona manubriului sternal iar posterior în porţiunea posterioară a spaţiului interscapular.

procese patologice parietale deformări toracice. murmurul vezicular poate să fie abolit.JE . caşectici sau. tumori#. care amplifică e$cursiile respiratorii şi. tumori pulmonare#. la obezi duce la diminuarea murmurului vezicular.în cadrul unei afecţiuni respiratorii cu dispnee. alveole sau cavităţi . corpi străini înghiţiţi# sau inferioare astm bronşic. În revărsatele abundente sau în pneumotoracele cu presiuni mari. cancer laringian. fracturi costale#" afecţiuni care realizează un obstacol pe căile respiratorii superioare polipi. +iminuarea sau abolirea murmurului vezicular apare în/ scăderea amplitudinii mişcărilor respiratorii la persoane în stare gravă. hidrotorace# sau procese solide aderenţe pleurale. intensitatea murmurului vezicular" în procesele de condensare pulmonară cu bronşie permeabilă pneumonii bacteriene. apare silenţiu respirator. secreţie abundentă. deci. care pot determina fie diminuarea fie abolirea murmurului vezicular" interpunerea între peretele pulmonar şi peretele toracic de lichid pleurezie. -3omotele %e" i%ato%ii "$ %aad1$3ate >a nivelul aparatului respirator se pot asculta zgomote supraadăugate care pot avea următoarele arii de producere/ în căile respiratorii. tumori pulmonare#" procese de condensare pulmonară cu bronşie obstruată atelectazie#. din contră. emfizem pulmonar. crup difteric. zona 9ooster.

8alurile alveolare şi bronşioloalveolare sunt raluri umede. (ceste tipuri de raluri apar în/ bronşite acute şi cronice. care poartă denumirea de raluri" în cavităţi pleurale. se aud în ambele faze ale respiraţiei şi se aseamănă cu un sforăit" raluri sibilante D se formează în bronşiile de calibru mi-lociu. astm bronşic. bronşii. @le au o amploare mai mare . 8alurile crepitante apar în pneumonia bacterian3 e$udat alveolar intecţios#. denumite frecături pleurale.JG . au tonalităţi înalte. alveole sau cavităţi pulmonare. seamănă cu ţiuitul vântului. în infarctul pulmonar. emfizem pulmonar. Ral$%ile 8alurile sunt zgomote respiratorii anormale care rezultă din conflictul aerului în pasa-ul său respirator cu secreţii ce se află în trahee.pulmonare. se aud în ambele faze ale respiraţiei. realizând un sunet comparat cu scârţâitul zăpezii sub călcâi. & ralurile subcrepitante sau buloase & se formeaz3 în momentul spargerii bulelor de aer formate în lichidul din c3ile respiratorii. edem pulmonar acut transudat alveolar#. în insuficienţa cardiac3 stâng3 cronic3 ralurile se aud numai la baze#. 8alurile crepitante au intensitate ma$im3 la sfirşitul e$pirului şi se accentueaz3 dup3 tuse. Se diferenţiază în/ raluri bronşice" raluri uscate" raluri ronflante D iau naştere în trahee şi bronşiile mari" au tonalităţi -oase. raluri crepitante D se produc prin apariţia e$udatului fibrinos în alveolele pulmonare. bronşiectazie.

tuberculoza pulmonar3. localizat. bronhopneu& monie. care prin frecarea în inspir şi e$pir a foiţelor pleurale va realiza un zgomot cu tonalit3ţi medii. . (par în pneumonii bacteriene în rezoluţie. neinfluenţat de tuse.%ec6t$%ile le$%ale Se produc în inflamaţia celor dou3 foiţe pleurale. edem pulmonar acut.1L(9.LORAREA . frec3tura pleural3.JH .. cu care seam3n3. III+ E0. urmat3 de un e$udat fibrinos pleurite#. 8espiraţia profund3 amplific3 frec3turile pleurale" apneea le face s3 dispar3" e$ercitarea unei presiuni cu pâlnia stetoscopului asupra tegumentelor bolnavului intensific3. de aceea. de obicei.. de asemenea. .ARACLINICD .decât ralurile crepitante. bronşiectazie.. @Z%>=8(8@( %81 M@4=+@ 1@. cu caracter aspru.. la baza toracelui uni& sau bilateral. supuraţii pulmonare. @le se aud în ambii timpi ai respiraţiei.L@ @$plorarea paraclinic3 a aparatului respirator prin metode invazive cuprinde/ e$amenul radiologic al toracelui" tomografia computerizat3 şi rezonanţa magnetic3 nuclear3" scintigrafia pulmonar3" * Examenul radiologic al toracelui & este metoda de investigare cu cea mai mare aplicabilitate în bolile aparatului respirator şi se realizeaz3 cu a-utorul radioscopiei pulmonare şi al radiografiei pulmonare. mai sunt denumite raluri subcrepitante.

.>@ . @Z>=8\8.L@ / ` Bronhoscopia este o metod3 invaziv3 care are urm3toarele indicaţii / @ste o metod3 de vizualizare direct3 deosebit de preţioas3 pentru diagnostic care se face cu a-utorul bronhoscopului. clar. 4*0 şi corpilor str3ini intrabronşici. (stfel. din bolile de colagen" & lichidul serohemoragic hemotorace# & traumatisme toracice. parapneumonic3. fiziochimic. se descriu urm3toarele tipuri de lichid pleural/ & lichid seros.. se pot descrie/ & aspectul vaselor pulmonare" & anomalii de transparenţ3 a parenchimului pulmonar opacit3ţi pulmonare & infecţii. (pare în pleureziile din ruptura posttraumatic3 a canalului toracic sau datorit3 .:. .1L(9. la nivelul ţesutului pulmonar. infarctul pulmonar" & lichidul purulent empiemul pleural#" însoţeşte evoluţia unor procese supurative intraparenchimatoase abces pulmonar#" & lichidul chilos sau chiliform/ este format din limf3.. ` Puncţia pleuralã (pariţia unui sindrom pleural impune efectuarea puncţiei pleurale pentru stabilirea etiologiei acesteia. %ermite aprecierea imagistic3 şi practicarea biopsiei şi este utilizat3 în evidenţierea cancerului pulmonar. neo pulmonar şi pleural. neoplazii" hipertransparenţe pulmonare & emfizem pulmonar#" &anomalii pleurale" & anomalii mediastinale. >ichidul obţinut prin puncţie se analizeaz3 macroscopic. reumatismal3.>a e$amenul radiologic.J7 . transparent & în pleurezia tuberculoas3. microscopic şi bacteriologic.

compus3 din ventilaţia intern3 şi perfuzia" & difuziunea gazoas3 la nivel alveolocapilar" %8=*@>@ )210^. Se m3soar3/ & presiunea parţial3 a o$igenului arterial %a = 2#" sc3derea lui ..JJ<0L#. 6(9=M@48.UNCŢIONALD )uncţia aparatului respirator se compune din ? procese/ & ventilaţia" & distribuţia aerului.J .LORAREA .( (84@8.comprim3rii acestuia de c3tre formaţiuni tumorale" V+ E0.=1(>@ 8@S%. respectiv. a# (precierea volumelor pulmonare statice/ & capacitatea vital3 0L# & volumul pulmonar ma$im ventilabil" & volumul rezidual L8# & volumul neventilabil.MS#" indicele 4iffenau L@MS $ .8(4=8.. care r3mâne în pl3mâni la sfârşitul unei respiraţii forţate" & capacitea pulmonar3 total3 0%4# ! suma 0LTL8" b# (precierea volumelor pulmonare dinamice/ volumului e$pirator ma$im pe secund3 L@MS#.(>\ 6azometria arterial3 m3soar3 concentraţiile sanguine ale gazelor respiratorii. inspirator L.

. este un proces de baz3 în astm.. factori iritanţi praf. care cedeaz3 spontan sau la tratament.#" & predispoziţia familial3. fiind implicat3 atât în hiperreactivitate. pene. Etiologia: %rincipalii factori etiologici sunt/ alergia la praful de cas3. =bstrucţia reversibil3 din astm se însoţeşte de accese de dispnee. & vârsta şi se$ul în HHQ din cazuri (* apare înainte .nflamaţia c3ilor aeriene. Clasificare: astmul bronşic alergic e$trinsec#. V+ 'INDROAMELE CLINICE DIN A.cu peste .IRATORII 'INDROMUL BRONAITIC 'ind%om$l clinic din a"tm$l b%onAic (stmul bronşic (*# este o boal3 caracterizat3 printr&o hiperreactivitate bronşic3 la diverşi stimuli şi se manifest3 fiziopatologic prin îngustarea difuz3 a c3ilor aeriene. astmul bronşic infecţios intrinsec#. . pulberi" & nfecţia bronşic3.J mm5g este patologic3 şi se numeşte hipo$emie" & saturarea cu o$igen a sângelui arterial Sa =:#" & presiunea parţial3 a 0=: arterial" & p5&ul sanguin. polen. bio$id de sulf. poluarea etc. cât şi în obstrucţia respiratorie. o$izi de azot. f3in3 de grâu. gaze. tuse şi vuheezing.. prezent3 la toţi astmaticii. fumatul pasiv. p3r. fum.ECŢIUNILE RE'.

tuse. 0riza de astm bronşic se caracterizeaz3 prin/ & simptome prodromale aura astmatic3# dup3 care bolnavul recunoaşte apariţa crizei/ rinoree. care este paro$istic3. factori psihici stres. str3nut. iritativ3" crizele ce apar predominant noaptea.&: ore dup3 care simptomatologia retrocedeaz3.. Examenul obiecti!: &În criz3/ bolnavul este.de AJ de ani" pân3 la pubertate. neliniştit. e$piratorie. cefalee. bradipneic3" & tuse. cu amplitudinea mişc3rilor mult diminuat3" & Percuţia evidenţieaz3 hipersonoritate pe toat3 aria . transpirat" & "nspecţia: torace destins. 0riza evolueaz3 în trei faze/ aura astmatic3. în faţa geamului. şuier3toare Mheezing #. de obicei. agitaţie. spri-init pe mâini pentr a favoriza acţiunea muşchilor respiratori accesori" & *olnavul este agitat. iar la sfârşitul crizei apare e$pectoraţia caracteristică. iritativă. faza dispneic3. cianotic. vâscoasă sputa perlată#" 0riza dureaz3 de obicei . transpiraţii" & dispnee. trezesc bolnavul din somn cu dispnee. albă. imptomatologia: Sindromul clinic din astmul bronşic se caracterizeaz3 prin crize de dispnee paro$istic3 de tip e$pirator. incidenţa este mai crescut3 la b3ieţi#. tuse seac3. traume psihice# şi efortul. & medicamente aspirina#. faza cataral3. l3crimare. în ortopnee. imobilizat în e$pir. care este la început seacă.: .

uneori.? . realizînd tabloul insuficienţei respiratorii acute. nu cedeaz3 la tratamentele obişnuite. e$pir prelungit. . crizele astmatice sunt subintrante sau continui. supraad3ugat apar ralurile bronşice sibilante ronflante şi subcrepitante. Paraclinic: & @$amenul radiologic evidenţiaz3 în criz3 o hipertranspa& renţ3 pulmonar3" & @$amenul microscopic al sputei arat3 spiralele 0urschmann şi cristalele lui 0harcot&>eFden" %robele ventilatorii în criz3 arat3 o disfuncţie ventilatorie obstructiv3" 4estele imunologice urm3resc descoperirea alergenului" @$amenele hematologice pot ar3ta o eozinofilie. • 'ind%om$l clinic din b%onAita ac$t6 imptome: tusea cu e$pectoraţie mucopurulent3 este simptomul dominant#" & dureri retrosternale cu caracter de arsur3" & febr3. subcrepitante. constituind 'zgomotul de porumbar'. murmur vesicular. (ceasta este o mare urgenţ3 respiratorie. dureaz3 peste :A ore realizând starea de r3u astmatic.pulmonar3" & (uscultaţia/ inspir scurt.. Examenul obiecti!: # inspecţia$ palparea$ percuţia toracelui relaţii normale" auscultaţia toracelui/ raluri bronşice sibilante şi ronflante şi. În unele cazuri.

'ind%om$l clinic din b%onAita c%onic6 imptomatologia: tusea cu e$pectoraţie mucopurulent3.A • . subcrepitante. f3r3 a avea o alt3 cauz3 decelabil3" e$pectoraţia este mai evident3 dimineaţa toaleta bronşiilor#" & dispneea cu caracter respirator" ea apare în fazele avansate. Paraclinic: &@$amenul sputei indic3 germenul implicat şi sensibilitatea acestuia la antibiotice" & %robele ventilatorii pot ar3ta o disfuncţie ventilatorie de tip obstructiv în formele avansate ale bolii" • 'ind%om$l clinic din b%onAiecta9ie *ronşiectazia este o boal3 care se caracterizeaz3 printr&o dilatare a bronhiilor. cel puţin ? luni pe an. sacciforme#.Paraclinic: & @$amenul sputei deceleaz3 germenul implicat" & @$amenul radiologic nu prezint3 modific3ri specifice. (cestea pot fi congenitale sau dobândite şi predispun la stagnarea secreţiilor bronşice la acest nivel. Examenul obiecti!: # "nspecţia$ palparea$ percuţia toracelui & relaţii normale" &%uscultaţia toracelui/ raluri bronşice sibilante şi ronflante şi.. imptome: & generale/ febr3 sau subfebrilit3ţi. cel puţin : ani consecutive. cu diverse aspecte chistice. transpiraţii. . uneori. cu suprainfectarea lor. astenie. realizând o supuraţie pulmonar3.

sero&muco& purulent3. 'INDROAME DE CONDEN'ARE . Examenul obiecti!: & general/ cianoz3. care . febr3 ?7&AJY0. mai ales. @voluţia este trenant3. realizând patru sindroame bronşic. degete hipocratice. febr3" & pulmonar/ semnele fizice toracice depind de sediul. vizualizînd aspectul arborelui bronşic" & @$amenul microscopic al sputei evidenţiaz3 germenul implicat. pleural sau cavitar#. cu zone de condensare în -ur" & *ronhoscopia şi bronhografia este mult mai util3 pentru diagnostic.ULMONARD 0uprind afecţiunile pulmonare cu leziuni anatomo&patologice ce duc la creşterea densit3ţii parenchimului pulmonar. repetate" & dispnee. de efort în formele avansate. "&D'()*+ C+"&"C D"& P&E*)(&"% B%C. în cantitate mare are miros fad#" & hemoptizii mici.E'"%&%neumonia bacterian3 este o inflamaţie f3r3 supuraţie a ţesutului pulmonar determinat3 de agenţi bacterieni variaţi. de condensare. care realizeaz3 o serie de tulbur3ri fizice şi funcţionale.C . întinderea leziunilor.sc3dere ponderal3" & respiratorii/ tusea cu e$pectoraţie abundent3. imptomatologia: & +ebutul este brusc cu frison unic şi solemn. precum şi de starea de umplere sau de golire a bronşiilor. cu acutiz3ri frecvente grefate de multiple complicaţii pulmonare şi sistemice.. Paraclinic: & @$amenul radiologic pulmonar arat3 o accentuare a desenului peribronhovascular.

dureaz3 câteva zile febra în platou#" & +ureri toracice sub form3 de -unghi toracic sub mamelonar sau bazal pe partea afectat3" & 4usea este la început seac3, iritativ3, apoi apare o e$pectoraţie caracteristic3 ruginie aspect de -eleu de coac3z3#" & +ispneea este polipneic3, mai ales la taraţi" & Stare general3 alterat3. Examenul obiecti!: & general/ facies congestionat pe partea afectat3, herpes labial, febr3, puls accelerat" # inspecţie: diminuarea amplitudinii mişc3rilor respiratorii pe partea afectat3" # palparea: fream3tul pectoral este accentuat" # percuţia: submatitate sau matitate în zona afectat3" # auscultaţie: suflu tubar încon-urat de raluri crepitante la debut crepitante de inducere#, apoi suflul tubar dispare, apar raluri subcrepitante, iar în final & din nou raluri crepitante crepitante de reducere#. Paraclinic: & @$amenul radiologic pulmonar arat3 o opacitate pulmonar3 neomogen3 de form3 triunghiular3, cu vîrful la hil şi baza la periferie" & @$amenul sputei arat3 bacteria implicat3" & 4estele sanguine & inflamatorii nespecifice alterate" S"&D'()*+ C+"&"C D"& ,.*)('"+E P*+)(&%'E 4umorile pulmonare pot fi primitive sau metastatice. imptome: & tuse iritativ3" & hemoptizii" & sindrom de impregnare neoplazic3 astenie, sc3dere ponderal3, transpiraţii, subfebrilit3ţi#" ..E

& dispneea apare în stadii avansate" Examenul obiecti!: în funcţie de localizarea şi întinderea tumorii, se pot realiza un sindrom de condensare, o atelectazie, un sindrom cavitar, un sindrom mediastinal sau pleural" Paraclinic: & @$amenul bronhoscopic este obligatoriu la cei la care se suspicioneaz3 un cancer pulmunar, deoarece prin aceast3 metod3 se evidenţiaz3 tumora şi se practic3 biopsii" & @$amenul radiologic este util în stadiile avansate ale tumorii, când apar opacit3ţi pulmonare, eventual adenopatii hilare" & În sput3 apar celule neoplazice" & În cazul tumorilor localizate în câmpurile pulmonare periferice, pentru stabilirea diagnosticului, este necesar3 efectuarea scintigrafiei pulmonare sau a tomografiei computerizate, sau chiar a puncţei pulmonare transtoracice aspirative. @ste necesar un diagnostic cât mai precoce şi e$act, pentru a putea îmbun3t3ţi prognosticul. "&D'()*+ C+"&"C D"& %,E+EC,%/"E (telectazia este un sindrom determinat de un deficit de ventilaţie într&o zon3 pulmonar3, cu p3strarea perfuziei sanguine. 0auza principal3 este obstrucţia bronşic3 de diverse etiologii tumori, adenopatii, corpi str3ini#. Examenul obiecti!: realizeaz3 un sindrom de condensare cu bronşie obstruat3 caracterizat prin/ # inspecţie: sc3derea amplitudinii mişc3rilor respiratorii pe partea afectat3, cu tira- localizat" #palpare: fream3t pectoral diminuat sau absent" #percuţie: submatitate sau matitate" #auscultaţie: murmur vezicular diminuat sau abolit. +ac3 obstrucţia intereseaz3 o bronşie de calibru mare, poate ap3rea vuheezing" ..G

Paraclinic: & @$amenul radiologic arat3 o opacitate retractil3" & @$amenul bronhoscopic precizeaz3 cauza atelectaziei.

"&D'()*+ C+"&"C D"& "&0%'C,*+ P*+)(&%' ,nfarctul pulmonar este consecinţa obliter3rii acute a unei ramuri a arterei pulmonare de c3tre un embol sau de c3tre un tromb. imptome: & debut brusc cu dureri toracice intensc" & dispnee polipneic3 sever3" & tuse cu e$pectoraţie hemoptoic3" & alterarea st3rii generale, febr3. Examenul obiecti!: & febr3, puls tahicardic" # percuţie: zon3 de submatitate" # auscultaţie: murmur vezicular diminuat, eventual, suflu tubar, uneori apar frec3turi pleurale. Paraclinic: & @$amenul radiologic pulmonar arat3 o opacitate pulmonar3 necaracteristic3 sau o zon3 de hipertransparenţ3, prin dispariţia desenului vascular" - Scintigrafia pulmonar3 stabileşte diagnosticul e$act. 'INDROAME .LEURALE "&D'()*+ P+E*'%+ +"C1"D"%& Se produce prin acumularea de lichid în marea cavitate pleural3 din diverse cauze. imptomatologia: & dureri toracice intense pe partea afectat3, care cedeaz3 odat3 ..H

cu acumularea lichidului" & dispneea polipneic3 este proporţional3 cu cantitatea de lichid acumulat3" & tusea este seac3, iritativ3, chinuitoare" & simptomele bolii de baz3 cauzatoare a pleureziei. Examenul obiecti!: # inspecţia: bombarea toracelui pe partea afectat3" # palparea: amplitudinea mişc3rilor respiratorii redus3, fream3t pectoral abolit, frec3tura pleural3" # percuţie: matitate pulmonar3 la baze. 0ând cantitatea de lichid este mare, limita de demaraţie a matit3ţii este o curb3 elipsoid3 descris3 de +amoiseau" # auscultaţia: abolirea murmurului vezicular, frec3tura pleural3, suflu pleuretic" Paraclinic: & @$amenul radiologic cvidenţiaz3 o opacitatc lichidian3 omogen3" & %entru stabilirea etiologiei pleureziei se practic3 puncţia pleural3 şi analiza lichidului pleural. În hidrotorace simptomele sunt fruste sau absente. "&D'()*+ C+"&"C D"& P&E*)(,('%2 %neumotora$ul reprezint3 acumularea de aer din cavitatea pleural3. %oate ap3rea în urma traumatismelor toracice sau a ruperii bulelor de emfizem. imptomatologia: & durere toracic3 violent3, care împiedic3 respiraţia" & tusea iritativ3, care accentueaz3 durerea" & dispneea intens3 polipneic3 cu cianoz3, transpiraţii, stare de şoc. Examenul obiecti!: ..7

# inspecţie: bolnav imobilizat, cianotic, cu amplitudinea mişc3rilor respiratorii redus3" # palpare: abolirea fream3tului pectoral" #percuţie: timpanism" #auscultaţie: murmur vezicular abolit. Paraclinic: & @$amenul radiologic & hipertransparenţa marginal3 a hemitoracelui, f3r3 desen pulmonar, pl3mân redus de volum, cu limita fin3, colabat în hil. & >a puncţia pleural3 se e$trage aer. 'INDROMUL MEDIA'TINAL @ste e$presia clinic3 a proceselor patologice ale organelor din mediastin care prin compresiune, obliterare sau iritare produc fenomene funcţionale caracteristice/ & compresiunea organelor vasculare & pe vena cav3 / cianoza e$tremit3ţii superioare a toracelui şi a capului, edem al feţei, capului, al membrelor superioare, al cefei şi al -um3t3ţii superioare a toracelui edem în pelerin3#. & compresiunea formaţiunilor nervoase/ paralizie de recurent cu voce bitonal3, paralizia simpaticului cervical cu sindrom 0laude& *ernad & 5orner mioz3, enoflalmie şi ptoz3 palpebral3#" & compresiunea esofagului & disfagie, regurgitaţii" & compresiunea traheei cu dispnee bradipneic3" compresiunea canalului toracic determin3 edeme pe torace, membru superior stâng, membre inferioare şi rev3rsat chilos pleural sau peritoneal.

.:J

/+ 'EMIOLO(IA A.ARATULUI CARDIOVA'CULAR
I+ ANAMNE-A În diagnosticul bolilor cardiovasculare un interogatoriu atent poate oferi date deosebit de interesante din trecutul bolnavului antecedente personale# ori ale membrilor familiei sale antecedente heredo&colaterale#, date privind condţiile de viaţ3 şi de munc3, factorii de risc în bolile cardiovasculare. (cestea au un rol deosebit, deoarece un procent ridicat de bolnavi care sunt e$aminaţi pentru afecţiuni cardiace au doar tulbur3ri funcţionale deci f3r3 substrat organic cardiac#, iar unele modific3ri obiective obţinute prin e$amenul fizic şi e$amene de laborator# pot ap3rea uneori tardiv. VH%"ta >a naştere şi dup3 naştere preşcolari# se evidenţiaz3 frecvent cardiopatii congenitale, respectiv, malformaţii congenitale, e$primate clinic prin/ dispnee, sincope de efort, prezenţa sau absenţa cianozei. >a şcolari este frecvent3 infecţia streptococic3, care determin3 angin3 sau rinofaringit3, scarlatin3, reumatism articular acut şi coree acut3, care pot atrage atenţia spre o valvulopatie câştigat3. >a tineri se noteaz3 mai frecvent o nevroz3 cardiac3 sau 54(, adeseori secundar3 unei boli renale sau endocrine. >a adulţi, mai ales la b3rbaţi, se noteaz3 prezenţa cardiopatiei ischemice în forma ei dureroas3 angina pectoral3 şi infarctul miocardic# sau în forma nedureroas3 moartea subit3, aritmiile cardiace şi insuficienţa cardiac3#. >a vârstnici predomin3 ateroscleroza sistemic3, cu determin3ri coronariene, cerebrale, renale, arteriopatii periferice şi insuficienţa cardiac3.

.:.

@$ist3 posibilitatea inducerii unei boli congenitale de cord . directori. când se pot dezvolta şi ateroscleroza sistemic3 şi cardiopatia ischemic3. ?. comportamentali etc. în care se noteaz3 şi o afecţiune cardiac3 sindromul Marfan. Antecedente !e%edo-colate%ale În general. şi intervenţia altor factori de risc dietetici. stenoza hipertrofic3 subaortic3#. la vârste tinere dactilografe. A. dismetabolici.# întâlniţi în hipertensiunea arterial3 54(# şi în ateroscleroza sistemic3 (4S#. În unele profesiuni. pe lâng3 factorul genetic.'e?$l >a femei se noteaz3 mai frecvent stenoza mitral3. :. militari#. >a b3rbaţi se întâlnesc mai frecvent ateroscleroza sistemic3. oameni de afaceri etc#. se poate face nevroz3 cardiac3. l. insuficienţ3 aortic3 şi cord pulmonar cronic. telefoniste. cardiopatia ischemic3 dureroas3 angina pectoral3 şi infarctul miocardic#. . 0ardiopatia reumatic3 este indus3 de infecţia streptococic3 faringo&amigdalian3.%o&e"i$nea Se noteaz3 o incidenţ3 crescut3 a 54(. a aterosclerozei sistemice şi a cardiopatiei ischemice dureroase infarct miocardic# în cazul profesiunilor cu munci de r3spundere medici. ţes3toare. @$ist3 boli cu transmitere genetic3 cert3. chiar şi la vârste mai tinere. 2nele boli cardiace presupun. obezitatea şi 54( dup3 menopauz3. este dificil de a se preciza rolul eredit3ţii în bolile cardiovasculalre.:: . Se noteaz3 o aglomerare familial3 în unele boli cardiace.

fie determinând leziuni organice specifice. fie producând o suprasolicitare. pot determina endocardite. sau pericardului izolat sau global pancardita reumatismal3#" b# %oliartrita reumatoid3. hipotiroidie (4S#.:? . care se complic3 adesea cu stenoza sau boala mitral3" c# Spondilita anchilopoetic3 & insuficienţ3 aortic3" d# Scarlatina & endocardit3" e# 4*0 & pericardit3 e$udativ3. atrâgând atenţia asupra predispoziţiei la (4S sau alte boli cardiovasculare. coronarite. 54( secundar3 în 0ushing" h# *olile renale/ glomerulonefrita acut3 şi cronic3 se însoţesc de 54( şi insuficienţ3 cardiac3" pielonefrita acut3 de 54( în stadii mai înaintate" i# . Antecedente e%"onale atolo3ice Multe din bolile generale se însoţesc de manifest3ri cardiovasculare. care genereaz3 embriopatii grave şi anomalii cardiace. constrictiv3 saa simfize pericardice" f# *olile metabolice diabetul şi obezitatea# pot determina (4S şi complicaţiile ei coronariene şi cerebrale. prezenţa de accidente coronariene ori vasculare cerebrale sau arterit3 la ascendenţi. de cauz3 streptococic3.nfecţiile de focar buco&dentare. mio&. 2n fapt de observaţie clinic3 este. de asemenea. (stfel/ a# 8eumatismul articular acut poate determina afectarea endo&. .întâlnite la copiii ale c3ror mame fac rubeol3 în primul trimestru de sarcin3. Se noteaz3 la bolnavii obezi şi diabetici o incidenţ3 crescut3 a 54( şi a accidentelor coronariene şi cerebrale ma-ore" g# *olile endocrine se însoţesc de afectare cardiac3 în/ hipertiroidism cardiotireoz3#.

*olnavii cardiaci o descriu cu termenul de oboseal3. bogat3 în glucide şi lipide.:A . Dispneea de efort este indicator de suferinţ3 numai dac3 apare la un nivel de activitate motorie inferior limitei presupus3 normal3. hipertensiunea arterial3 paro$istic3. dispneea paro$istic3. +ebutul este brusc în infarctul miocardic şi în cardita reumatismal3.Condiţiile de viaţ6 Ai de m$nc6 @fortul fizic intens. +ispneea de efort cu caracter progresiv este caracteristic3 bolnavilor cu insuficienţ3 . I"to%ic$l bolii Ma-oritatea afecţiunilor debuteaz3 insidios şi au o evoluţie lent3. durerea precordial3 şi palpitaţiile. pe lâng3 datele legate de debut. pot favoriza sau agrava boala cardiovascular3. fumatul şi unele no$e profesionale pot constitui factori de risc în apariţia şi dezvoltarea unor boli cardiovasculare. 2nele cardiopatii se manifest3 sub form3 de paro$isme. unele aritmii cardiace. surmena-ul intelectual. colapsul. sincopele. Di" neea >a bolnavii cardiaci întâlnim urm3toarele tipuri de dispnee/ dispneea de efort. În ordinea descrescând3 a semnificaţiei şi importanţei clinice. stres&ul emoţional şi conflictual şi alimentaţia hipercaloric3. În istoric. cu alur3 cronic3. putând pune în pericol viaţa/ angina pectoral3. sunt cuprinse şi simptomele de organ şi cele generale. 0onsumul de alcool şi cafea în e$ces. dispneea de repaus cu ortopnee. care survin brusc şi sunt foarte dramatice. cele trei principale simptome subiective acuzate de bolnavii cardiaci sunt/ dispneea. sedentarismul.

foarte grave. e$prim3 un grad mai avansat de insuficienţ3 cardiac3 şi apare la botnavii care au avut dispnee de efort. Dispneea paroxisticeã nocturn3# Se caracterizeaz3 prin apariţia spontan3 a unor accese de sufocare. +e regul3. Dispneea de repaus cu ortopnee/ apare în rapaus şi oblig3 bolnavul s3 adopte o poziţie şezând3. respiraţie şuier3toare# şi edemul pulmonar acut dispnee an$ioas3.al itaţiile %alpitaţiile & senzaţia de percepere a propriilor b3t3i de inim3. o faz3 foarte avansat3 de insuficienţ3 cardiac3 stîng3. . 0aracteristic3 este apariţia în timpul somnului. însoţite de tahipnee. (re caracter continuu şi tr3deaz3. f3r3 o cauz3 aparent3. Ma-oritatea afecţiunilor cardiace se însoţeşte de palpitaţii. ortopnee. D$%e%ea %eco%dial6 (namneza are rol deosebit în a diferenţia cauzele de durere . tuse cu e$pectoraţie spumoas3. (ceasta e$plic3 prezenţa palpitaţiilor şi la persoane s3n3toase în cursul unui efort fizic sau sub influenţa unei emoţii puternice. rozat3#. tulbur3ri de ritm#. aerat3.ventricular3 stâng3. @a se poate manifesta sub dou3 forme în funcţie de gravitatea manifest3rilor clinice/ astmul cardiac dispnee marcat3. debitul cardiac neputînd fi asigurat nici în condiţii de repaus. consum de cafea sau alcool. de unde şi denumirea de dispnee paro$istic3 noctum3. tuse. de regul3. dup3 fumat. 0el mai caracteristic apar în aritmiile paro$istice cardiopatii. 0rizele de dispnee paro$istic3 pot ap3rea în cursul unui efort fizic sau sub influenţa unor emoţii puternice" dar mai frecvent se instaleaz3 în repaus.:C .

în ceaf3. +urerea precordial3 de cauz3 coronarian3 îmbrac3 urm3toarele aspecte/ %ngina pectoralã este cauza cea mai frecvent3 de durerc precordial3. 0a iradieri atipice/ în ambii umeri. în repaus sau în cursul nopţii în angina spontan3" alte circumstanţe declanşatorii/ e$punere la frig. de obicei. (cestca din urm3 pot fi de origine coronarian3 sau de origine necoronarian3. +urerea în angina pectoral3 are urm3toarele caractere/ & localizarea/ în forma sa tipic3 este localizat3 precordial. în angina de efort. în regiunea posterioar3 a toracelui" & caracter/ bolnavul descrie durerea ca o constricţie toracic3. În angina stabil3 administrarea de nitroglicerin3 duce la cuparea durerii. act se$ual etc" & condiţii de dispariţie/ angina cedeaz3 la repaus în angina de efort.precordial3/ cauze e$tracardiace afecţiuni pulmonare. intens3" & durata/ de la câteva secunde. dar este insuficient3 în angina instabil3" & alte simptome asociate/ an$ietate. dup3 mese copioase. în alte afecţiuni cardiovasculare pericardite. În infarctul miocardic acut durerea este localizat3 precordial . pe marginea intern3 a braţului stâng pân3 la nivelul ultimelor dou3 degete" Mai caracteristic este iradierea în mandibul3 şi la nivelul gîtului. transpiraţii. dispnee inspiratorie. parietale.C minute şi chiar ?J de minute în angina instabil3/ & condiţii de apariţie/ la efort. mediastinale# şi cauze cardiace. fumat.:E . stres. aortite#. bolnavul ar3tând cu palma zona dureroas3. @$ist3 şi localiz3ri atipice/ spaţiul interscapulovertebral. de obicei retrosternal. în hemitoracele drept" & iradierea/ durerea iradiaz3 spre um3rul stîng. câteva minute pân3 la . regiunea epigastric3. ca o 'ghear3'" & intensitate/ angin3 este. ameţeli.

hipoglicemie.L 6@1@8(> . zile" & durerea poate ap3rea dup3 efort. noctum. greţuri. v3rs3turi. poate fi locatizat3 la nivel abdominal. uneori.şi are urm3toarele caracteristici/ & intensitate deosebit de mare. (pare în circumstanţe previzibile hipotensiune ortostatic3. paloare. agitaţie psihomotorie. Psenzaţie de sfârşeal3K. şocant3" & durata peste o or3 şi chiar ore sau.@04. 0aracterele durerii din infarctul miocardic nu sunt întodeauna tipice/ uneori durerea este atenuat3 sau chiar poate lipsi. A"tenia (stenia este un simptom frecvent întîlnit la cardiaci. emoţii. transpiraţii. bloc a&v. necesitând administrarea de opiacee morfin3#" & prezint3 an$ietate e$trem3. stenoz3 aortic3. 'inco a Sincopa reprezint3 pierderea conştiinţei pe durat3 scurt3 reversibil3 spontan. în repaus" &durerea nu cedeaz3 la nitrog. însoţit3 de simptome digestive" alteori poate lipsi sau este estompat3 de complicaţiile infarctului miocardic.:G . dispnee. atac ischemic tranzitor#. II+ E0AMENUL OBIECTIV @Z(M@12> =*.icerin3. tulbur3ri de ritm. etichetat3 de bolnavi ca Poboseal3K .

cu corpul aplecat înainte. >a bolnavii cu cord pulmonar cronic decompensat se realizeaz3 o cianoz3 intens3 a obra-ilor. localizaţi la nivelul pulpei degetelor.. toracele. %oziţia de ortopnee este caracteristic3 bolnavilor cu insuficienţ3 cardiac3 stâng3 acut3. bolnavii stau în poziţie şezând3. În endocardita bacterian3 pot ap3rea nodulii lui =sler. pomeţilor. %aloarea apare datorit3 vasoconstricţiei şi este prezent3 în mai multe suferinţe cardiace/ în endocarditele bacteriene. endocardita bacterian3 şi în cordul pulmonar cronic apar de3etele !i oc%atice+ Edem$l ca%diac apare în insuficienţa cardiac3 congestiv3. nasului. . shuntul veno& arterial. şocul cardiogen. >a început apare la nivelul maleolelor. %rimii doi factori determin3 cianoza de tip central. care le amelioreaz3 dispneea. apare lichid în cavitatea abdominal3 ascit3# şi pleural3 hidrotora$#. fiind consecinţa micilor embolii septice din aceast3 boal3. valvulopatii. În pericarditele e$udative. hipertensiunea arterial3. insuficienţa cardiac3. caracteristic3 facies mitral#. realizând aspectul de . tulbur3rile de ritm paro$istic. realizându&se faciesul caracteristic acestor bolnavi. Ciano9a & urm3torii factori sunt responsabili pentru producerea cianozei la cardiaci/ staza pulmonar3. staza sanguin3 periferic3 şi poliglobulia.Atit$dinea2 0opii cu cardiopatii congenitale cianogene adopt3 o poziţie aplecat3 'pe vine'.a nivelul tegumentelor pot ap3rea dou3 manifest3ri ma-ore din reumatismul articular acut/ eritemul marginat şi nodulii subcutanaţi rareori întîlnite#. . În cardiopatiile congenitale cianogene.acie"2 În stenoza mitral3 apare o cianoz3 a buzelor. infarctul miocardic. iar ultimii realizeaz3 cianoza de tip periferic. urc3 la gambe şi progresiv poate cuprinde peretele abdominal. tumefierea pleoapelor cu cianoza con-unctivelor şi venectazii la nivelul feţei.:H .

se întâlneşte mai ales la copii şi adolescenţi. 'etracţia regiunii precordiale se întîlneşte în simfiza pericardic3 din pericardita constrictiv3 cu mediastinopericardit3 aderenţe între pericardul parietal şi mediastin#. >a aceast3 vârst3. la obezi şi în emfizemul pulmonar. *ombarea.( Se face cu bolnavul în poziţie şezând3 şi în decubit dorsal. "mpulsul apical sau 3ocul apexian se poate observa sub forma unei bomb3ri punctiforme. din punct de vedere morfologic. @a poate pune în evidenţ3 bomb3ri sau retracţii şi pulsaţii normale sau patologice în regiunea precordial3. @ste localizat în spaţiul L intercostal stâng pe linia medioclavicular3 şi este produs de mişc3rile pe care le produce vârful inimii cu ocazia fiec3rei contracţii. este lesne de înţeles c3 impulsul ape$ian este e$presia sistolei ventriculare stângi. din ventriculul stâng. care este dureroas3 şi rece. turgescenţ3 -ugular3# şi semnele clinice de cardiopatie. la femei. din cauza glandei mamare.1S%@0^. ritmice şi sincrone cu b3t3ile inimii. când elasticitatea toracelui permite dilatarea sa. Întodeauna sunt prezente şi celelalte semne de insuficienţ3 cardiac3 congestiv3 hepatomegalie de staz3. Întrucît vârful inimii face parte. ca e$presie a cardiomegaliei.mpulsul apical este greu vizibil la atleţi cu musculatura toracic3 foarte dezvoltat3.anasarc3. . toracele elastic cedeaz3 relativ uşor presiunii cordului hipertrofiat. lniţial apare seara şi cedeaz3 pân3 dimineaţa" la palpare las3 amprent3 digital3 godeu#. cu condiţia ca boala s3 apar3 în copil3rie. Bombãri în regiunea precordial3 se pot observa în dilat3ri ale inimii şi în pericardita e$udativ3 cu lichid abundent.:7 . . .

. (poi vom palpa în decubit lateral stâng.. mai ales în situaţia când impulsul apical nu se percepe clar. iar la nevoie.. chiar în împre-ur3ri normale. 1e vom obişnui de la început s3 palp3m comparativ ambele hemitorace.. toracic. intercostale stângi şi în afara liniei medioclaviculare" & 5ipertrofia ventriculului drept se observ3 în spaţiile . nu se . (stfel. @ste important de reţinut c3 impulsul apical nu este perceptibil întodeauna. se pune bolnavul în poziţie şezând3 sau în ortostatism. cu bolnavul plasat în decubit dorsal. %alparea se începe prin aplicarea palmei la nivelul vârfului inimii. %rin patparea regiunii precordiale obţinem urm3toarele informaţii semiologice/ & caracterele impulsului apical" închiderea patologic3 a valvelor cardiace" prezenţa frec3turii pericardice" Impulsul apical sau şocul apexian @ste o pulsaţie vizibil3 şi palpabil3 pe o suprafaţ3 mic3 de apro$imativ :cm în spaţiul L intercostal stâng. intercostal parasternal drept sugereaz3 o dilataţie a aortei ascendente sau un anevrism aortic..?J . %(>%(8@( %alparea regiunii precordiale completeaz3 datete obţinute la inspecţie. pe linia medioclavicular3.&. lniţial vom palpa regiunea precordial3..8egiunea precordial3 poate fi şi sediul unor pulsaţii anormale/ & 5ipertrofia şi dilatarea ventricular3 stâng3 produc pulsaţii în spaţiile L&L.. în stânga. apoi se trece în regiunea mezocardic3 şi sc termin3 cu baza inimii.&L intercostale stângi şi în afara liniei medioclaviculare" %rezenţa pusaţiilor în spaţiile .

este deplasat în -os. (sfel.. În condiţii patologice.. îl deplaseaz3 spre stânga. . +e asemenea. în decubit lateral stâng. (stfel. criza de astm bronşic#. în procesele pulmonare care produc hiperinflaţie emfizem pulmonar. în prezenţa sarcinii.?. tumori abdominale voluminoase #. În condiţii fiziologice. hepatosplenomegalie. Modific3ri apar şi în procesele care produc creşterea presiunii intraabdominale ascita. iar pleurczia stâng3 îl deplaseaz3 spre dreapta. iar în decubit lateral drept. vom plasa bolnavul în decubit lateral stâng şi vom c3uta impulsul apical în aceast3 poziţie. nu se palpeaz3 în prezenţa ţesutului bogat reprezentat la persoane cu musculatur3 hipertrofic3 şi la femei cu conformaţia particular3 a glandei mamare. În cifoscolioz3 impulsul apical poate avea cele mai bizare poziţii. meteorism. se deplascaz3 cu un cm înâuntru. impulsul apical sufer3 modific3ri în ceea ce priveşte sediul şi intensitatea cu care se percepe. )odificãrile sediului impulsului apical 5ipertrofia şi dilataţia ventriculului stâng deplaseaz3 impulsul apical în -os şi în afar3. când este situat mai sus. În evaluarea semnificaţiei sediului va trebui s3 ţinem cont de faptul c3 impulsul apical poate fi deplasat şi de factorii e$tracardiaci. %rin modificarea poziţiei diafragmului.ntensitatea impulsului apical este dat3 de forţa de contracţie a ventriculului staîng. +ac3 este vorba de o cardiomegalie global3.L intercostal stâng# şi la femei. scdiul impulsului apical variaz3 cu poziţia bolnavului. sau L. 5ipertrofia şi dilataţia vetriculului drept deplaseaz3 impulsul apical în afar3. iar lateral va atinge linia a$ilar3. . se deplaseaz3 cu : cm în afar3. impulsul apical se va palpa în spaţiile L. În asemenea situaţii. . Mai variaz3 cu vârsta la copii este în spaţiut . pleurezia dreapt3 abundent3.percepe dac3 b3taia vârfului cade pe faţa posterioar3 a coastei.

îl etichet3m ca fream3t sistolic şi fream3t diastotic. & infarctul miocardic acut/ & insuficienţa cardiac3 1u se palpeaz3 în pericarditele e$udative şi în pericardita constrictiv3 Freamãtul cardiac )ream3rul cardiac. +iminuarea intensit3ţii impulsului apical se întâlneşte în/ & stenoza mitral3. & cardiopatiile dilatative. în condiţiile unui perete toracic subţire. intercostal stâng. În general. +up3 faza în care se produce. parasternal zona arterei pulmonare. percepem un fream3t sistolic când e$ist3 o stenoz3 . sau trilul. sub denumirea de NNfremissment cataire' 4ermenul sugereaz3 asem3narea fenomenului cu senzaţia ce o percepem când aplic3m mâna pe spatele unei pisici care toarce. în efort. a unor sufluri de la nivelul inimii sau a marilor vase deosebit de intense. )ream3tul a fost descries pentru prima oar3 de >aennec. se percepe când flu$ul sanguin este forţat s3 treac3 printr&un orificiu strâmtat. în prezenţa stenozei mitrale echivalentul uruiturii diastolice#. În zona ape$ian3 se percepe fream3t diastolic. creşte la atleţi. reprezint3 senzaţia tactil3.În condiţii fiziologice.?: . În spaţiul . În condiţii patologice impulsul apical creşte în hipertrofiile ventriculului stâng cu sau f3r3 dilataţie/ & hipetensiunea arterial3" & insuficienţa aortic3 impulsul arterial este puternic şi poate fi palpat pe o suprafaţ3 mai mare 'şoc în bil3' sau 'şoc în dom'#" & insuficienta mitral3..

reprezint3 aria matit3ţii relative a inimii. Frecãtura pericardicã Se produce în pericardita uscat3. îns3. 4eritoriul care ofer3 sunet relativ mat.pulmonar3. prin frecarea între ele a celor dou3 foiţc pericardice îngroşate prin depunerea de fibrin3.?? . dispare în apnee %@802^. Se percepe în zona mezocardic3. Se percepe mai bine aplecând bolnavul în faţ3 sau ap3sând peretele toracic cu palma. obţinem aria matit3ţii absolute a inimii zon3 ce nu e acoperit3 de ariile pulmonare#. percepem un fream3t sistolic similar când e$ist3 o stenoz3 aortic3. În spaţiile . pe peretele toracic. cât şi în diastol3. În zona în care inima este acoperit3 de pl3mâni se va obţine la percuţie un amalgam de sunet sonor cu sunet mat. atât în sistol3. care. În spaţiul l. deci un sunet relativ mat.L&L parasternal stâng se percepe un fream3t sistolic în defectul septal ventricular. %ercutând în zona unde inima vine în contact direct cu peretele toracic. parasternal. inima fiind un organ plin +ac3 delimit3m acest teritoriu cu sunet mat.( %rin percuţia regiunii precordiale se determin3 aria de proiecţie a suprafeţei anterioare a inimii. se va obţine un sunet absolut mat. +elimitarea ariei matit3ţii absolute/ >imitele ariei matit3ţii absolute se prezint3 dup3 cum urmeaz3/ & limita superioar3 marginea inferioar3 a coastei .L stângi" & limita dreapt3/ marginea sternal3 dreapta" & limita stâng3/ linia curb3 cu conve$itatea e$terioar3 care uneşte limita superioar3 cu sediui impulsului apical" . se aseam3n3 cu frec3tura pleural3. intercostal drept.

. unde zgomotul . +elimitarea ariei matit3ţii relative (ria matit3ţii relative este mai mare şi are. >imitele se situeaz3 dup3 cum urmeaz3/ & limita superioar3/ marginea superioar3 a coastei . se procedeaz3 auscultaţia întregii regiuni precordiale. %entru aceasta.limita inferioar3/ linia hepato&apical3.( (scultaţia inimii se face cu a-utorul stetoscopului biauricular. (poi se va insista asupra sistolei şi asupra diastolei.. -3omotele inimii (uscultând regiunea precordial3. o form3 triunghiular3 care include triunghiul matit3ţi absolute. apoi se ascult3 la baza inimii. *olnavul se afl3 în decubit dorsal. & limita dreapt3/ marginea sternal3 dreapt3. (uscultaţia începe cu determinarea celor dou3 zgomote cardiace. unde zgomotul . 9onele de auscultaţie ariile de ausculotaţie ale inimii# sunt/ spaţiul .?A . şi zgomotul : e$ist3 o pauz3 .. spaţiul . de asemenea. stângi" & limita stâng3/ linia curb3 care uneşte limita superioar3 cu sediul impulsului apical. are intensitate mai mare. Între zgomotul . cu toracele dezvelit.. spaţiul . şi vârful inimii zona 'mitral3'#. (2S02>4(^. la un subiect normal. sistolic# şi zgomotul : diastolic#. intercostal stâng zona 'pulmonar3'#. este mai intens. (uscultaţia nu trebuie s3 fie limitat3 la aceste zone" dac3 modific3ri importante sunt prezente la alte localiz3ri. @ste reprezentat3 de o linie dreapt3 care uneşte limita superioar3 cu limita inferioar3" & limita inferioar3/ se confund3 cu linia hepatoa$ilar3. intercostal drept zona 'aortic3'#. percepem în mod obişnuit dou3 zgomote/ zgomotul . indiferent de alte fenomene supraad3ugate.. se ascult3 la nivelul vârfului inimii.L intercostal stâng zona 'tricuspidian3'#.

o pauz3 mare diastolic3#. infarct miocardic. prin asincronismul de închidere a sigmoideior aortice şi pulmonare sigmoidele pulmonare se închid mai târziu decât cele aortice#" /gomotul 6 este un zgomot de intensitate şi frecvenţ3 -oas3. +e aceea se mai numeşte şi zgomot sistolic. >a copii şi la tineri se mai poate percepe un al treilea zgomot. & Se aude cu ma$imum de intensitate în zona apical3" & @ste determinat în special de închiderea valvelor atrioventriculare" & @ste accentuat în 'stres'/ febr3.?C . anemie. . În fine. Succesiunea celor dou3 zgomote se desf3şoar3 absolut ritmic. iar între zgomotul : şi urm3torul zgomot .. /gomotul 4 este sincron cu impulsul apical şi marcheaz3 începutul sistolei ventriculare. în unele situaţii se aude şi un al patrulea zgomot. care precede primul zgomot zgomotul A sau zgomotul atrial#.mic3 sistola#. s3n3toşi. adic3 la acelaşi interval de timp. hipertiroidism" & @ste înt3rit în stenoza mitral3" & @ste înfundat când scade contractilitatea miocardului/ insuficienţa cardiac3. dând senzaţia auditiv3 a unor b3t3i de ceasornic. miocardit3" & @ste dedublat în blocurile de ramur3 sau în e$trasistole" /gomotul 5 marcheaz3 sfârşitul sistolei ventriculare" & @ste dat de închiderea valvulelor sigmoide aortice şi pulmonare/ & Se percepe cu ma$imum de intensitate la baza inimii" & @ste accentuat în scleroza aortei. sarcin3. care se situaz3 imediat dup3 zgomotul : zgomotul ? fiziologic#. hipertensiunea arterial3" & @ste înfundat sau absent în stenoza aortic3" & În zona pulmonar3 zgomotul : se percepe dedublat la ma-oritatea subiecţilor tineri.

iar bolnavul plasat în decubit lateral stâng" & Se percepe în mod fiziologic la 7CQ din copii şi tineri. deci în prima faz3 a diastolei protodiastol3#" & Se aude mai bine în zona apical3" contactul cu tegumentul trebuie s3 fie fin.a naştere din impactul ce se produce între coloana sanguin3 e$pulzat3 de contracţia atrial3 şi masa miocardului ventricular. = stenoz3 localizat3 în scurgerea sângelui sau o creştere brusc3 a diametrului vascular poate. (ccentuuea zgomotului A are semnificaţie patologic3 şi se cunoaşte sub denumirea de galop atrial sau galop presistolic.ap3rând la J. '$&l$%ile ca%diace Suflurile sunt fenomene acustice date de vibraţiite produse în interiorul inimii sau în pereţii vaselor mari. /gomotul 7 este e$cepţional audibil. disp3rând la adulţi" & >a adult/ se aude prin umplere ventricular3 rapid3 sau compliant3 ventricular3 stâng3 redus3 insuficienţ3 cardiac3.?E . +e regul3.JC secunde de la sfârşitul zgomotului :. Cla"i&ica%ea suflurilor +up3 mecanismul de producere şi semnificaţie clinic3 sunt/ & sufluri organice" . s3 produc3 turbulenţ3 şi deci s3 apar3 sufluri. . @ste un zgomot de frecvenţ3 -oas3 şi intensitate mic3. prezenţa lui are semnificaţie patologic3. @le sunt martorul unei turbulenţe în scurgerea sângelui. care precede zgomotul . insuficienţ3 mitral3#" & (ccentuarea zgomotului ? la copii şi tineri sau perceperea zgomotului ? la adulţi are semnificaţie patologic3 şi se cunoaşte sub denumirea de galop protodiastolic. chiar în prezenţa unei viteze sanguine normale. Se percepe în zona apical3 şi cronologic se plaseaz3 în presistol3 la sfârşitul diastolei#..

diastolice. anemie. Se întâlneşte în/ insuficienţa mitral3 şi tricuspidian3. Suflurile organice traduc o suferinţ3 valvular3 sau apar în malformaţii congenitale comunic3ri între atrii sau ventriculi#. sunt circumscrise. stenoza aortic3. interpretarea lor este mai uşoar3 în ma-oritatea cazurilor. febr3 debit cardiac crescut#. la tineri. +upa faza ciclului cardiac în care apar/ & Sufluri sistolice" & sufluri diastolice" & suiluri continui sistolo&diastolice#. . Suflurile sistolice pot fi/ protosistolice ocup3 prima treime a sistolei#. f3r3 iradiere. Suflurile accidentale anorganice# apar la s3n3toşi. având semnificaţia unei cardiopatii organice.nterpretarea lor este îns3 dificil3. anemii vâscozitate sanguin3 sc3zut3#.& sufluri funcţionale" & sufluri accidentale anorganice#. hipertiroidism. Suflurile sistolice sunt relativ uşor de perceput acustic. sarcin3#/ se percepe un suflu sistolic.?G . dispar la schimbarea pozişiei. sarcin3. Suflurile diastolice sunt mai greu de auzit. mezosistolice treimea medie a sistolei#. f3r3 s3 fie vorba de o cardiopatie" & prezenţa unor factori e$trinseci se percepe un suflu cardio& pulmonar produs prin compresiunea şi rela$area determinat3 de activitatea inimii asupra lamei pulmonare învecinate. telesistolice treimea final3 a sistolei# şi pansistolice ocup3 toat3 sistola#. În schimb. Suflurile funcţionale apar f3r3 modific3ri cardiace organice/ efort fizic intens. au intensitate sc3zut3. . stenoza pulmor3 insuficienţa aortic3. sistolo& diastolice. +up3 faza ciclului cardiac în care apar pot fi/ sistolice. 8ezult3 din/ & creşterea vitezei flu$ului sanguin hipertiroidism febr3.

amplitudinea puls amplu & pulsus magnus. în interiorul tendonului e$tensor al halucelui" i# tibiale posterioare. în regiunea marginii anterioare a muşchiului sternocleidomastoidian" c# humerale. şi cel mai uşor la artera radial3. prin compresiune pe osul radius" e# aorta abdominal3. se urm3reşte/ frecvenţa. în abdomenul superior paravertebral stânga" f# femurale. retromaleolar intern" +e regul3. presistolice ocup3 treimea final3#. ritmul regulat sau neregulat#.?H . @ste caracteristic pentru stenoza mitral3 şi stenoza tricuspidian3. în triunghiul Scarpa" g# poplitee. . în şanţul bicipital" d# radiale. la orice arter3 palpabil3. în şanţul pulsului. celeritatea viteza ascensiunii undei pulsatile#. în regiunea temporal3/ b# carotide. @Z(M@12> (84@8@>=8 %alparea arterelor ne ofer3 cel mai important element de semiologie arterial3/ pulsul arterelor periferice. în regiunea poplitee" h# pedioas3. tensiunea forţa necesar3 comprim3rii arterei pentru a disp3rea pulsul#. puls mic pulsus parvus#. %alparea se utilizeaz3 în mod curent pentru/ a# artere temporale.Suflurile diastolice pot fi/ protodiastolice ocup3 prima treime a diastolei mezodiastolice ocup3 treimea medie#.

trombangeita obliterant3. anevrismul de arter3 etc. boala 5orton. (naliza semiologic3 a @06 permite/ stabilirea a$ei electrice a inimii.1L(9. calcularea frecvenţei cardiace.ARACLINICD .( @06# reprezint3 înregistrarea activit3ţii electrice a inimii.L@ @$plorarea prin metode neinvazive cuprinde/ e$amenul radiologic" electrocardiografia" fonocardiografia" ecocardiografia" e$plorarea izotopic3" tomodensitometria cardiac3" rezonanţa magnetic3 nuclear3" e$plorarea biochimic3 enzimele cardiace#" @Z(M@12> 8(+.. pulsaţiile cardiace şi vasculare. -ocul respirator al diafragmului" & @ste util în depistarea semnelor radiologice de insufcienţ3 ventricular3 stâng3.0 & Se efectueaz3 în incidenţa de faţ3. @>@048=0(8+.=>=6. III+ E0. S.. incidenţ3 oblic anterioar3 dreapt3 şi incidenţ3 oblic anterioar3 stâng3" & (preciaz3 volumul cardiac..LORAREA . @Z%>=8(8@( %8. arcurile umbrei cardiace.. 4 şi 2. dreapt3.?7 .=68(). . 8.1 M@4=+@ 1@. U. 4raseul @06 este format din unde electrocardiografice care au fost arbitrar desemnate de c3tre @inchoven cu literele/ %.+iminuarea sau absenţa pulsului tr3deaz3 o arteriopatie organic3/ arteriopatie obliterant3.

(0 0onst3 în introducerea anterograd3 prin vene# sau retrograd3 prin artere# a unor catetere în cavit3ţile inimii.L\ 0(4@4@8.SM2> 0(8+. cu diferite scopuri/ diagnostic şi terapeutic... volumul cardiac şi grosimea pereţilor acestora" & +3 informaţii asupra flu$ului cardiac direcţie.( @0=# 2tilizeaz3 ultrasunetele în diagnosticul cardiologic.AJ . vizualizând leziunile valvulare. . analiza morfologic3 a @06 unde. IV+ 'INDROAMELE CARDIACE Se disting dou3 grupe de suferinţ3 cardiac3/ & prirn afectarea anatomic3/ a miocardului ischemic3 şi necrotic3 & cardiopatia ischemic3 şi infarctul miocardic" inflamatorie & miocarditete şi cardiomiopatiile#" & a pericardului pericardite#" & a endocardului endocardita. . cardiopatii valvulare#" & prin afectarea funcţional3 a inimii/ tulbur3ri de ritm şi de conducere.: @Z%>=8(8@( .- - stabilirea ritmului. intervale#. )=1=0(8+.( )onocardiografia este metoda care permite înregistrarea grafic3 a zgomotelor produse de inim3 în activitate/ cele normale şi patologice sufluriie#. @0=0(8+.=68().1L(9. vizez3#. insuficienţa cardiac3..=68().

schemia se poate manifesta clinic prin durere angina pectoral3# sau poate asimptomatic3 ischemia silenţioas3#" se mai poate manifesta prin tulbur3ri de ritm sau conducere sau prin tablou clinic de insuficienţ3 cardiac3. de regul3 în cursul efortului.A. marginea intern3 membrului superior stâng pânâ la nivelul ultimelor dou3 degete. În mod brusc. S. subdenivelarea segmentului S4.=%(4. ma$imum & .schemia miocardic3 se produce prin diminuarea perfuziei cu sânge la inim3. e$amenul fizic al cordului este negativ.1+8=M2> M. 0auza mai frecvent3 o reprezint3 ateroscleroza arterelor coronare. În contrast cu simptomele subiective dramatice. iradiaz3 spre um3rut stâng. se disting dou3 forme de angin3 pector3/ angina stabil3 şi angina instabil3. 0riza dureroas3 dureaz3 câte minute în ma-oritatea cazurilor :&? minute.=0(8+. +ificult3ţi de diagnostic sunt atunci când un subiect prezint3 dureri precordiale de . ..( . situat3 retrosternal.0\ . . +urerea are caracter constrictiv. oblig3 s3 înceteze imediat efortul. datorit3 dezacordului între necesit3ţile în o$igen ale miocardului şi posibilit3ţile oferite de circulaţia coronarian3 într&un teritoriu al miocardului.L.C minute# şi cedeaz3 spontan.0 0(8+.. @$amin3rile paraclinice/ & @lectrocardiograma @06# de repaus poate prezenta modific3ri de ischemie sau de leziune miocardic3/ aplatizarea sau inversarea undei 4. la repaus sau prin administrarea de nitroglicerin3. (ngina stabil3 (ngina stabil3 apare la efort sau emoţii. (ngina pectoral3 În funcţie de caracterele durerii anginoase.S05@M. botnavul este cuprins de o durere atroce transfi$iant3. care&i taie respiraţia şi&. .

nfarctul miocardic acut reprezint3 principala cauz3. . %acienţii cu angin3 %rinzmetal au toleranţ3 bun3 la efort. şi angina spontan3 f3r3 a fi provocat3#.tip anginos. @a include trei tipuri de angin3/ angina de novo debut sub ?J zile#. de deces. criza este declanşat3 la administrarea intravenoas3 sau intracoronarian3 de maleat de ergonovin3. în repaus sau în efort. severitatea sau durata sa. În aceste situaţii se efectueaz3 proba de efort la bicicleta ergometric3 sau covorul rulant cu urm3rirea @06 în timpul efortului şi dup3 efort. urmat3 de necroz3 miocardic3. proba de efort este negativ3. @a cedeaz3. însoţite pe @06 de supradenivelarea segmentului S4. (ngina instabil3 este o form3 specific3 de angin3 spontan3.nfarctul miocardic acut . . & 0oronarografia selectiv3 d3 informaţii morfologice detaliate privind gradul leziunilor de ateromatoza coronarian3.A: . permite evidenţierea ischemiei miocardice. deoarece angina de novo sau angina stabil3 agravat3 pot trece în angina spontan3. & Scintigrafia miocardic3 cu tehneţiu sau cu talium. putând face confrunt3ri cu @06 privind topografia ischemiei. descris3 de %rinzmetal. survenite spontan noaptea între orele :&A. angina stabil3 anterioar3. +e altfel. datorit3 unui trombus survenit pe ruptura sau pe ulceraţia unei pl3ci de aterom care duce la ocluzia vasului coronarian. deobicei. @l rezult3 printr&o ischemie prelungit3. (ngina instabil3 (ngina instabil3 este definit3 ca o angin3 de novo sau angin3 care s&a agravat privind frecvenţa. cu apariţia supradenivel3rii segmentului S4. (ceste tipuri de angin3 nu sunt întotdeauna distincte. modific3ri care cedeaz3 la administrarea intravenoas3 de nitroglicerin3. la administrarea de nitroglicerin3 sublingual. care se caractetizeaz3 prin crize anginoase repetate. iar @06 de repaus este normal3. care s&a agravat brusc. În schimb.

%atognomonic este unda U negativ3 numit3 şi und3 de necroz3. 0omplicaţiile infarctului miocardic acut sunt/ aritmiile ventriculare.+ebutul clinic este de regul3 brusc. uneori pân3 la dispariţia undei U de necroz3. @le sunt decisive pentru diagnostic atunci când aportul @06 este incert. .A? . +ozarea enzimelor de citoliz3 miocardic3 creatin&fosfoOinaza lactico. transfi$iant3. durerea lipseşte şi infarctul debuteaz3 sub forma unei aritmii parcsistice. +urerea persist3 ore întregi. nu cedeaz3 la nitroglicerin3 şi nu se calmeaz3 decât la administrarea de morfin3. continu3. (lteori. & 0oronarografia se practic3 atunci când se pune problema unui tratament chirurgical. & @cocardiografia +oppler" este util3 în investigarea complicaţiilor infarctului miocardic. în repaus uneori în somn. responsabile num3rul ridicat de morţi subite. & @$plorarea izotopic3 este sensibit3 atât în aprecierea insuficienţei pompei miocardice. cu pr3buşirea tensiunii arteriale. transaminaza glutamic o$al&acetic3# confirm3 diagnosticul de infarct. cât şi în precizarea topografiei infarctului. printr&o durere retrosternal3 atroce. sau prin tabloul clinic al edemului pulmonar acut. suflu de regurgitare mitral3. @$amenul obiectiv poate evidenţia prezenţa de tulbur3ri de ritm sau de conducere. 0onconmitent se produce o stare de şoc. insuficienţa cardiac3. dehidrogenaza. brutal. În evoluţia infarctului miocardic. @$amin3rile paraclinice/ & @06 este investigaţia de baz3" ea ne precizeaz3 diagnosticul de infarct miocardic. şocul cardiogen ruperea cordului. blocurile atrioventriculare. galop ventricular. imaginea @06 poate s3 se amelioreze.

nsuficienţa cardiac3 se defineşte prin incapacitatea miocardului de a furniza circulaţiei periferice un volum sanguin suficient. . insuficienţa ventricular3 dreapt3 şi insuficienţa global3â. +up3 ventriculul afectat. zgomote cardiace asurzite.1S2).M. & %uncţia bioptic3 endacavitar3 evidenţieaz3 modific3ri histologice şi imunologice. & +etermin3ri bacteriologice. În procesul inflamator poate fi cuprins uneori şi pericardul mio&pericardit3#.AA . & @cocardiograma poate evidenţia dilat3ri camerale şi tulbur3ri ale Oineticii ventriculare.@1^( 0(8+. subfebrilit3ţi. 2nda de puls poate fi slab3. aritmii cardiace. se deosebesc/ insuficienţa ventricular3 stâng3. decelarea de aritmii cardiace. @$amin3rile paraclinice/ & @06 poate evidenţia subdenivel3ri ale segmentului S4 sau unde 4 negative.nsuficienţa cardiac3 nu este o entitate patologic3. @tiologia/ .(0\ . dispnee. @tiologia/ cea mai frecvent3 este cea viral3. .4@>@ Miocarditele sunt definite ca un proces caracterizat printr&un infiltrat inflamator al miocardului cu necroz3 şi<sau degenerescenţa miocitelor adiacente. @$amenul obictiv general & paloare" local & şocul ape$ian poate fi deplasat în afara liniei medioclaviculare. Simptomatologia/ astenie. ci urmarea uneia sau a mai multor afecţiuni cardiace. palpitaţii.0.=0(8+. suflu sistolic de regurgitare mitral3. urmat3 de infecţia streptococic3 din reumatismul articular acut.

. @dem pulmonar acut tulbur3ri de ritm. tulbur3ri de ventilaţie#" & suprasolicitare de presiune a ventricului stâng 54(. b# insuficienţa inimii drepte/ edeme ale p3rţilor declive perimaleolare. iniţial cu insuficienţ3 ventricular3 stâng3. ritm de galop. gastrit3 de staz3. endocrine#" & bradi&. ficat de staz3 palpabil. staz3 în venele gâtului. 0auza cea mai frecvent3 a insuficienţei inimii drepte este insuficienţa inimii stângi. anevrism de perete cardiac#" & impiedicarea umplerii stenoz3 mitral3#" & cardiomiopatie to$ice. reflu$ hepato-ugular.& deficit de o$igen la nivelul miocardului de e$. anemie. raluri umede la bazele pulmonare. cianoz3. . stenoza aortic3# sau ventricului drept" & suprasolicitare de volum prin insuficienţ3 aortic3 sau insuficienţ3 mitral3" & necroz3 miocardic3 infarct. anasarc3#. apoi cu insuficienţ3 global3. ortopnee mai ales nocturn3#. sput3 hemoptoic3. metabolice./ boal3 coronarian3.abloul clinic a# insuficienţa inimii stângi dispnee de repaus şi de efort. cianoz3. tahiaritmie 0azurile cele mai frecvente/ 54( şi boala coronarian3. gambiere. tuse iritativ3.AC . hepatosplenomegalie.

acoperite de e$udatul fibrinos" are caracter de presiune sau de arsur3. Explorarea paraclinicã @06/ arat3 semnele bolii de baz3/ 54(. uremic3.L. diametrul cavit3ţilor. când apar semnele tamponadei cardiace. de obicei este precedat3 de febr3. +up3 apariţia lichidului în sacul pericardic durerea se estompeaz3. @tiologia/ viral3.1+8=M2> %@8. tuberculoas3. Clinic: & +urere precordial3. bacterian3. care se poate resorbi sau se poate acumula în sacul pericardic & faza e$udativ3. este continu3. - - . hipertrofie ventricutar3 dreapt3 sau stâng3" 8$ toracic/ m3rirea inimii mai ales spre stânga#. fungic3. & +ispneea tahipneea# poate fi prezent3. neoplazic3. ea putând reveni dup3 rezorbţia lichidului. dup3 infarctul miocardic acut.nflamaţia pericardului realizeaz3 în prima faz3 un e$udat fibrinos între cele dou3 foiţe. poliartrit3.AE . hiluri pulmonare m3rite difuz. >@S. sclerodemie# etc. rev3rsat pleurat" @0= cardiac/ evidenţierea leziunilor cardiace.:. S. produs3 prin frecarea celor dou3 foiţe pericardice aspre. proteinurie.0(8+. nu este influenţat3 de efort sau nitroglicerin3. boala coronarian3. Examennl obiecti!: . nicturie. reducerea spaţiului retrocardiac. contractilitatea pereţilor. mai ales în cazul acumul3rii unei cantit3ţi/ mari de lichid. autoimun3 în 8((.rev3rsat pleural. dureaz3 zile. .0 %ericarditele.

se aude în ambele faze ale ciclului cardiac. nu este influenţat3 de respiraţie. . @cografia M&mode este suficient de sensibil3 pentru a detecta lichid pericardic în cantitate de :J ml. microvolta-ul comple$elor U8S. %rezenţa lichidului realizeaz3 un dublu contur. are caracter rugos. ischemia subepicardic3 unda 4 negativ3#. impulsul ape$ian este slab sau absent.1+8=M2> @1+=0(8+. pulsaţiile inimii sunt diminuate. +iminuarea sa semnific3 fie vindecarea pericarditei. în urm3rirea acumul3rii sau resorbţiei acestuia în timp şi în aprecierea st3rii funcţionale a inimii. @$amenul radiologic/ M3rirea siluetei cardiace apare dup3 acumularea a peste :CJ ml de lichid.AG .0 Suferinţele endocardului se refer3 la afectarea endocardului valvular.& )rec3tura pericardic3 este simptomul patognomonic în faza uscat3 a pericarditei este situat3 precordial. S. la inspecţia şi palparea regiunii precordiale.?.L. (cesta poate fi afectat în mai multe moduri/ & infecţios/ în cadrul 8(( cardiopatii valvulare#. fie în cadrul . sau poate fi palpat în spaţiile ? sau A intercostale" (mplitudinea pulsului diminu3 în inspir ! pulsul parado$al Sussmaul" >a percuţie & m3rirea matit3ţii cardiace absolute sau relative" >a auscultaţie & zgomotele cardiace pot fi asurzite sau chiar absente" @06 evidenţieaz3/ leziunea supepicardic3 supradenivelarea segmentului S4#. @cocardiografia este metoda cea mai precis3. se accentueaz3 aplecând bolnavul înainte. rapid3 şi utilizat3 în evacuare rev3rsatului pericardic. fie acumularea de lichid în sacul pericardic" În funcţie de cantitatea de lichid din sacul pericardic.

ţesutul celular subcutanat. care poate afecta inima. roşie. 0(8+. foarte rar sunt afectate valvele tricuspid3 şi pulmonar3. sistemul nervos central. @$plorarea paraclinic3 poate evidenţia marOerii infecţiei streptococice/ & prezenţa streptococului în e$udatul faringian" prezenţa anticorpilor antistreptolizina = în ser . are caracter migrator se mut3 de la o articulaţie la alta# şi afecteaz3 p3rţile moi periarticulare.agresiunii unor germeni microbieni cantonaţi direct pe valve endocardite bacteriene#" & displaziec prin alterarea structurii aparatului valvular congenitale sau degenerative în cadrul aterosclerozei#" & ishemic&necrotic/ prin afectarea echipamentului valvular în cardiopatia ischemic3 cu sau far3 infarct miocardic" & traumatic/ ruptura valvelor sau dezinserţia inelului valvular & funcţional în dilat3rile camerale ale inimii şi în insuficienţa cardiac3 congestiv3 se poate produce dilatarea inelului valvular. (ceast3 boal3 este o boal3 inflamatorie acut3 determinat3 de infecţia faringo&amigdalian3 cu streptococ beta&hemolitic grup (. În unele situaţii nu e$ist3 modific3ri obiective. afectarea endocardului valvular endocardita# se vindec3 cu sechele regurgitare sau stenoz3 valvular3#. %ot fi atinse toate cele trei straturi ale inimi pancardita# sau unul sau dou3. cu impotenţ3 funcţional3 care îns3 retrocedeaz3. articulaţia este tumefiata. Sunt afectate valvele mitral3 şi aortic3.. (rtrita se produce de obicei la articulaţiile mari. În puseu. pielea. ci numai subiective durerea anicular3 D artralgii#. (fectarea inimii realizeaz3 cardita.AH .=%(4.>@ L(>L2>(8@ 0el mai frevent sunt consecinţa 8((. articulaţiile. realizându&se regurgitare valvular3" pot fi reversibile. %ericardita şi miocardita de regul3 se vindec3 fâr3 sechele" în schimb. cald3.

A7 . nodulii subcutanaţi" Manifest3ri minore clinice atralgiile. Stenoza mitral3 survine mai des la femei decât la b3rbaţi @tiopatogenia. eritemul marginat. @lectrocardiograma/ tahicardie. cu hipertrofia şi dilatarea acestuia" ulterior creşte presiunea în circulaţia pulmonar3. un bara. +iagnostic/ Se utilizeaz3 criteriile lui Vones Manifest3ri ma-ore/ cardita.baramitral# care va împieta asupra umplerii ventriculare în timpul diastolei. titrul (S>= crescut#. artrita. alteori repetate edeme pulmonare acute" . alungirea intervalului %8 pe @06. +iagnosticul de 8(( se impune în prezenţa a dou3 manifest3ri ma-ore sau în prezenţa unei manifest3ri ma-ore şi a dou3 manifest3ri minore. e$trasistole.titrul (S>=#" proteina 0 reactiv3 este crescut3 LS5 crescut3 peste . 'teno9a mit%al6 Se caracterizeaz3 prin îngustarea orificiului valvular mitral. bloc atriorventricular. 0onsecinţe hemodinamice/ creşterea presiunii în atriul stâng. 0auza cea mai frecvant3 este 8((. febr3#/ paraclinice LS5 crescut3 proteina 0 reactiv3 prezent3. imptomatologia este în relaţie cu gradul stenozei/ dispneea de efort. corea. prezenţa streptococului betahemolitic în e$udatul faringian.JJmm<h" leucocitoz3. Îngustarea orificiului valvular creeaz3 un obstacol în calea scurgeri/ sângelui din atriul stâng în ventriculul stâng.

mai poate fi locailzat3 interscapulovertebral stâng prin atriul stâng dilatat.CJ . prin dilatarea ventriculului drept. dat de contracţia atriului stâng dilatat" Explorarea paraclinicã confirm3 diagnosticul enunţat clinic.hemoptizia" durerea toracic3/ ea poate fi localizat3 retrosternal prin distensia arterei pulmonare. pulsaţii difuze ale regiunii pprecordiale şi în zona $ifoidien3. numit şi uruitura diastolic3. e$presie a hipertrofiei ventriculare drepte" palparea/ sediul impulsului apical este deplasat în afara liniei medio&claviculare." care are caracter de pleznitur3/ zgomotul de deschidere a mitralei clacmentul de deschidere# urmez3 dup3 o scurt3a pauz3 de la sfârşitul zgormotului : şi are la baz3 deschiderea valvulei mitrate scleroase şi rigide" suflul diastolic. - - . aria matit3ţii precordiale se m3reşte în sens transversal. În zona apical3 se palpeaz3 şocul sistolic sau vibraţia mitral3 e$presie a închiderii zgomotoase a valvulei mitrale stenozate & precum şi fream3tul diastolic. percuţie/ datorit3 dilat3rii ventriculului drept. care comprim3 r3d3cinile nervoase. începe imediat dup3 zgomotul de deschidere şi are la baz3 trecerea sângeiui prin orificiu" mitral stenezat" suflul presistolic. auscultaţia/ & accentuarea zgomotului . Examenul obiecti!: inspecţia/ facies mitral.

aspcctul valvelor. @tiologia/ 8(( congenital3.nsuficienţa mitral3 are la baz3 închiderea incomplet3 a orificiului mitral în timpul sistolei ventriculare. traumatisme.dar mai ales apreciaz3 gradul stenozei. >@S. In"$&icienţa 4%e3$%3ita%ea5 mit%al6 . hipertrofie ventricuiar3. &@$amenul radiologic/ m3rirea atriului stâng şi a ventriculului drept. mai ales când debitul cardiac scade" Examenul obiecti!/ inspecţia/ date neconcludente" palparea/ şoc ape$ian nemodificat sau poate fi puternic şi deplasat în -os. o parte din conţinutul ventricular stâng va regurgita în atriul stâng. iar volumul de sânge care curge în diastol3 în ventriculul stâng va fi m3rit. . (stfel. ischemia sau necroza muşchiului papilar sau a corda-elor tendinoase. dilataţia arterei pulmonare.C. & @co&+oppler permite calcularea presiunii în circulaţia pulmonar3. prezenţa de eventuali trombi intraatriali. cu ocazia fiac3rei contracţii ventriculare. imptomatologia: & dispnee de efort" palpitaţii" senzaţie de oboseal3 pregnant3. & @cocardiografia bidimensional3/ permite aprecierea gradului stenozei. ceea ce duce la hipertrofia şi dilatarea acestuia. endocardite bacteriene etc. în afara liniei meclioclaviculare" . 0onsecinţe hemodinamice/ regurgitarea unei p3rţi a sângelui din ventriculul stâng în atriu stâng va duce la dilatarea acestuia. gradul hipertrofiei pereţilor şi diametrul camerelor inimii. ateroscleroza. &@06/ hipertrofie atrial3 stâng3.

EJ 4( dist. .L. e$presie a dilataţiei ventriculare stângi. în funcţie de gradul regurgit3rii zgomotul .AJmm5g pentru ma$ima 4( sistolic3#.(>\ @ste definit3 ca o afecţiune cardiovascular3 cu un debut cel mai adesea insidios. Lalori normale/ . aria matit3ţii va fi m3rit3 global.AJ & . @co&+uppler permite calcularea regurgit3rii transmitrale şi a hipertensiunii pulmonare. a 7C 4( sist.EJ 4( diast. a . 5. auscultaţia/ & suflu sistolic în focarul mitralei cu întindere variabil3 în sistol3.percuţie/ aria matit3ţii cardiace este m3ritâ în sens longitudinal.HJ 4( diast. 0lasificare/ 54( cu valori de graniţ3 54( labil3 54( 54( sever3 54( malign3 0riz3 hipertensiv3 4( sist. Examenele paraclinice/ @06 şi radiologia aduc date nesemnificative pentru diagnostic. deasupra limitelor normale pentru anumit3 vârst3.C: .A. este asurzit.%@84@1S. 7J mm5g pentru minima 4( distolic3#. este caracterizat3 printr&o creştere a presiunii arteriale sistolice şi<sau diastolice în marea circulaţie. 0ând se asociaz3 şi dilataiţa inimii drepte.C 4( ↑↑dificil de influenţat cu medicamente 4( în criz3 peste :JJ<. a .:J cu manifest3ri neurologice şi<sau cardiace %entru un diacnostic corect este necesar3 obţinerea a . .. a . 7J&7C %acientul nu prezint3 mereu 54( 4( sist.21@( (84@8.

feocromocitom#" & 54( nerogen3 hipertensiune intracranian3. periorbital. sindromul cardiac hiperOinetic#. arteriole rectilinii . în clino& şi ortostatism.C? Stadiul . al arterelor renale. @$amenul obiecriv/ & m3surarea 4( la ambele braţe. 54( secundar3 simptomatic3#/ & 54( renal3 renoparenchimatoas3. renovascular3. acromegalie. tonus simpatic crescut. antireumatice. hemicranie" & ameţeli independente de poziţie" & tulbur3ri trec3toare de vedere & 'muşte volante'. al arterelor femurale" & palparea abdomenului/ anevrism al aortei" & e$amenul fundului de ochi. @tiologia/ a# în peste 7JQ din cazuri. diagnosticul este cert.minimum ? seturi de valori 4( crescute. tumori#" & 54( vascular3 insuficienţa valvulei aortice.J. )undul de ochi în 54( Îngustarea arterelor. sincope atac ischemic tranzitor#. fosfene" & acufene vâ-âieli în urechi#" & epista$is. . b# rareori. hipertiroidism.. în diferite momente ale zilei" întotdeauna se ia şi pulsul" & status vascular/ sufluri la nivelul carotidelor. determinate la interval de cel puţin o s3pt3mân3. +ac3 la prima vizit3 medical3 4( a . stenoza arterei renale#" & 54( medicamentoase contraceptive. cervicooccipital3. hiperparatiroidism. hormoni tiroidieni#" & 54( endocrin3 sindrom 0onn. 54( primar3 esenţial3#. glucocorticoizi. sindrom 0ushing.HJ<. Simptomatologia/ & cefalee matinal3.

@$plorarea paraclinic3 @$amene de laborator/ & LS5" & S1a.CA . tablou sanguin anemie.ECŢIUNILOR E'O. glicemie. creier şi ochi.. poliglobulie#" & 0olesterol. zone de degenerare e$udate# @dem papilar Stadiile 54( dup3 =MS# & Stadiul .+ 'EMIOLO(IA A...L Semnul încruciş3rii. @06/ semne de hipertrofie sau de ischemie" 8$ thoracic/ dimensiunea inimii. & f3r3 modific3ri de organe" & Stadiul . VH%"ta În copil3rie şi adolescenţ3 întâlnim mai frecvent amigdalita şi apendicita" în decadele ?&A & ulcerul şi în decadele C&E & cancerul 'e?$l . anevrisme. tumori pararenale# . & leziuni hipertonice la inim3. neregularitate de calibru 5emoragii. (1(M1@9( În diagnosticul bolilor digestive un interogatoriu atent ne poate oferi date din trecutul bolnavului antecedente personale# ori ale membrilor familiei sale antecedente de viaţ3 şi munc3#.Stadiul . & hipertrofi3 de inim3 stâng3 şi<sau modific3ri de fund de ochic şi<sau proteinurie" & Stadiul .. Stadiul . trigliceride" & @$amen sumar de urin3.A(ULUI ... @cocardiografia @0= abdomen superior rinichi. Stadiul .ARATULUI DI(E'TIV 'EMIOLO(IA A..

%o&e"i$nea @$punerea la no$e saturnism & into$icaţia cu %b#. visceroptozele. meserii nevrogene" mesele şi somnul neregulat predispun la ulcer. neoplasme digestive" se urm3rese eventuale afecţiuni congenitale. lues congenital. rectocolite.CC . esofagite#" intermitent3. Condiţii de viaţ6 Ai m$nc6 St3rile de stres pot fi factori de tip favorizant şi agravant. sau de corpii str3ini esofagieni. +isfagia poate fi de mai multe feluri/ continu3 neoplasm. regurgitaţia . în esofagitele posteaustice. iar apoi şi . 'im tomele a&ecţi$nilo% e"o&a3iene Suferinţele esofagului. e$citante. tulbur3rile endocrine. prin compresiunea esofagului de c3tre diverticuli" hernia hiatal3. ulcer. legat de un factor accidental. la început pentru solide. urmat de evoluţia lent3. +isfagia &progresiunea dificil3 a bolului alimentar şi<sau a lichidelor dea lungul esofagului. supra& sau subalimentaţia.*3rbaţii fac mai frecvent ulcer şi cancer. progresiv3. Antecedente !e%edo-cotate%ale @$ist3 familii cu colelitiaz3. disOinezii biliare. în cazul stenozelor cicatriceale sau a neoplasmului esofagian. se traduc prin triada simptomatic3/ disfagie. dar şi un debut insidios. achilie gastric3. colecistite. progresiv3. . I"to%ic$l bolii Ma-oritatea afecţiunilor au un debut brusc. în timp ce femeile fac mai frecvent rectocolite.. 1aşterile numeroase favorizeaz3/ litiaza. =biceiurile alimentare sunt factori de risc/ mese neregulate. durere esofagian3.

ulcer. ?.pentru lichide neo&stricturi postcaustice#" parado$al3 & în cardiospasm spasm esofagian#. @$ist3 câteva cauze care sugereaz3 etiologia esofagian3/ & @ste influenţat3 de ingestia de alimente" & . +urerea esofagian3 se prezint3 sub trei forme/ & pirozis ! arsur3 retrosternal3" este caracteristic3 pentru esofagita de reflu$.CE . & durerea retrosternal3 propriu zis3 +urerea esofagian3 trebuie diferenţiat3 de multiple cauze de durere retrostemal3. dar apare ca simptom de însoţire şi în esofagite de alte cauze. hernia hiatal3" & odinofagia ! durere ap3rut3 în momentul deglutiţiei" apare în procese intlamatorii local tulbur3ri neuromusculare.. ales de angina pectoral3. dup3 ingestie. dar înghite mai uşor alimente solide. bolnavul nu poate înghiţii lichide.@04. hipocalcemie :. f3r3 efort de v3rs3tur3. .. @Z(M@12> =*. 8egurgitaţia D revenirea alimentelor în cavitatea bucal3.L %oziţia sa de organ mediastinal profund face ca esofagul s3 fie . întâlnit3 în histerie. dilataţii de esofag#. +isfagia trebuie diferenţiat3 de senzaţia de nod în gât.radiaz3 în gât. aplecare" & 4rezeşte pacientul noaptea" & 0edeaz3 la antiacide" & (pare asociat3 cu alte simptome de suferinţ3 gastro& esofagian3. umeri" & 1u are relaţie cu efortul" & (pare dup3 înghiţire. 8egurgitaţia poate s3 fie/ & imediat3 stenoze înalte#" & tardiv3 stenoze -oase.

:. @$amenul radiologic ne d3 indicii privind/ pasa-ul substanţei baritate. care pot fi deteminate de e$istenţa unor tumori la acest nivel. diverticulii esofagieni. %(>%(8@( %rin palpare obţinem informaţii privind/ e$istenţa unei formaţiuni tumorale cervicale neo esofagian#.. adenopatia latero&cervical3 neo esofagian#. .0\ . @a permite aprecieri asupra reperelor anatomice şi funcţionale.0 @$amenul radiologic se face cu fluid sau cu past3 baritat3. varicele esofagiene.1S%@0^. @Z%>=8(8@( %(8(0>. . e$istenţa unor procese inflamatorii. precizeaz3 natura şi sediul unui abstacol. .. @S=)(6=S0=%.(. prin esofagoscopie se pot e$ecuta câteva manopere terapeutice ca/ e$tragerea unor corpi str3ini intraesoafagieni.=>=6.( (tât percuţia. permite recoltarea de secreţii şi efectuarea de biopsii ţintite. . În plus. cât şi palparea nu ofer3 date semnificative... stenozele esofagiene.. %@802^. tumorile.aproape inaccesibil e$plor3rii prin mi-loace clinice clasice..1. ..( @ste o metod3 comple$3 de diagnostic şi tratament..CG . (2S02>4(^. morfologia esofagului..( >a inspecţie putem observa eventualele deform3ri ale regiunii cervicale inferioare. @Z(M@12> 8(+.

+urerile mari . al3turi de localizare. . care poate fi însoţit3 de alte simptome. +urerea abdomial3 +in punct de vedere clinic. 0aracterul durerii poate fi descris de bolnavi ca şi colic3. sediului anatomic al viscerului interesat. ?. în funcţie de gradul de percepţie psihic3 a durerii.. >a durerea abdominat3 trebuie analizat/ . persistent3. înţep3tur3. caracterizeaz3 foarte bine un anumit tip de durere & +urerea din colica biliar3 este localizat3 în hipocondrul drept şi iradiaz3 la baza hemitoracelui drept şi în umarul drept" & +urerea din colica nefretic3 este localizatp3 în regiunea lombar3 şi iradiaz3 de&a lungul ureterelor pân3 în organete genitale e$terne" & +urerea din pancreatit3 este locailzat3 în epigastru şi periombilical şi iradiaz3 'în bar3' în hipocondrul drept şi stâng. -unghi.radierea. :. difuz localizat3 şi corespunde.CH . +ebutul şi durata/ durerea poate debuta brusc sau poate ap3rea treptat" poate fi. C. >ocalizarea durerii & sediul durerii corespunde poziţiei anatomice a viscerului afectat A. dar şi în funcţie de natura suferinţei abdominale. (1(M1@9( În suferinţele abdominale apare în prin plan durerea abdominal3.ntensitatea durerii este diferit apreciat3 de bolnav. arsur3. @a pate fi moderat3. 'EMIOLO(IA A. în general.. lovitur3 de pumnal etc. intens3 sau insuportabil3.cauterizarea sau badi-onarea unor leziuni sau chiar incizarea unor abcese. durerea visceral3 este destul de imprecis3. .ECŢIUNILOR ABDOMINALE . recurent3 sau intermitent3.

Simptome de însoţire/ În colica biliar3 apar greţuri.@04. în colica biliar3 abuz de gr3simi. %arametrii urrn3riţi în timpul inspecţiei sunt/ forma şi volumul abdomenului. fac ca bolnavul s3 fie agitat. la o persoan3 normoponderal3 abdomenul este suplu. 0ircumstanţe de apariţie sau intensificare ale durerii/ greşeli alimentare în ulcerut gastro&duodenal acrituri. G. condimente#. În colica renal3 apar tulbur3ri de micţiune.1S%@0^... maioneze#.L . la antalgice şi antispastice colica renal3 sau biliar3# etc. 0ircumstanţe de diminuare sau dispariţie/ la alimentaţie sau medicamente ulcerul duodenal#. E. . în colica renal3 e$punere la frig sau trepidaţii#. bolnavul fiind complet dezbr3cat. H.. @Z(M@12> =*. cu cicatricea ombilical3 uşor înfundat3. . poziţia aspectul cicatricii ombilicale.sau insuportabile întâlnite. eventual icter.C7 . tulbur3ri de tranzit intestinal. vârs3turi. )orma şi volumul abdomenului =bişnuit. în colica reno&ureteral3 sau în colica biliar3.( 4ehnica/ bolnavul st3 în decubit dorsal. transpiraţii" În enterocolit3 durerea este însoţit3 de diaree . v3rs3turi bilioase. neliniştit şi s3 adopte poziţii antalgice. aspectul tegumentelor abdominale şi modul în care abdomenul ia parte la mişc3rile respiratorii. cu membrele superioare de&a lungut trunchiului şi cu membrele inferioare în uşoar3 fle$ie. (poi inspecţia se va face în ortostatism. cu capul şi trunchiul uşor ridicate pe o pern3. febr3. meteorism. de e$emplu.

flancurile sunt destinse. fie segmentar. pancreatice sau ale lobului hepatic stâng" & *ombarea hipocondrului drept apare în cazul hepatomegaliilor enorme din chistul hidatic sau în cancerul hepatic şi. fie în totalitate.EJ . *ombarea segmentar3 a abdomenului confer3 acestuia o asimetrie/ & *ombarea regiunii epigastrice se întîlneşte în/ stenoza piloric3.În condiţii patologice. astfel încât. epiploon" & în rev3rsatele peritoneale ascit3# de diverse cauze/ peritonit3. prin depunerea gr3simii pe peretele abdominal. & În pneumoperitoneu ! perforaţia uuui organ cavitar cu conţinut aerian stomac. *ombarea abdomenului în totalitate se întâlneşte în urm3toarele situaţii/ & la obezi. intestin#. în decubit dorsal. ciroz3. în cazul hepatomegaliei de staz3" & *ombarea hipocondrului stâng se întâlneşte în caz de splenomegalie important3 leucemie. dilataţia acut3 a stomacului" mai rar în tumori gastrice. tumori#" . acesta se dispune pe flancuri. sau provocat în scop diagnostic sau terapeutic" & În ocluzia intestinal3 prin distensia anselor intestinale deasupra obstacolului#" & În chistul ovarian gigant" & În sarcina avansat3. în mezenter. abdomenul fiind comparat cu cel de batracian. %rezenţa ascitei modific3 aspectut abdomenului în funcţie de cantitatea de lichid acumulat/ &În ascitele voluminoase abdomenul este globulos. mai rar. foarte destins" în ascitele cu lichid în cantitate mic3. abdomenul poate s3 fie bombat sau escavat. anasarc3 edem generalizat T ascit3#.

. (ceast3 form3 de abdomen poate fi întâlnit3 şi la femeile multipare cu rela$area important3 a musculaturii abdominale. Esca!area abdomenului în totalitate. a spinelor iliace si a simfizei pubiene conferă abdomenului aspectul de. tumori uterine. tumori vezicale" = serie de bomb3ri asimetrice ale abdomenului se evidenţeaz3 atunci când facem inspecţia în ortostatism/ & În ascitele cu cantitate mic3 de lichid apare o bombare în -um3tatea inferioar3 a abdomenului prin dispunerea lichidului în aceast3 zon3 abdomen de batracian#" & În visceroptoza generalizat3 abdomenul are un aspect caracteristic 'în desag3'.E. Esca!area parţial8 a abdomenului în porţiunea sa superioară apare în visceroptoză şi la femeile multipare. rinichi polichistic. cu porţiunea inferioar3 mult dilatat3 în comparaţia cu porţiunea lui superioar3. glob vezical prin retenţia acut3 de urin3#. luntreK sau de..Se întâlneste în/ &stările de denutriţie e$cesivă/ inaniţia. cu proeminenta rebordurilor costale. chist ovarian. /+A" ect$l cicat%icei ombilicale În condiţii normale.& *ombarea regiunii ombilicale se întâlneşte în hernia ombilical3. fibrom uterin. canoeK&abdomen scafoid. Înfundarea cicatricei ombilicale se întâlneşte în ansarcă şi în .. cicatricea ombilicală este situată la -umătatea distanţei dintre apendicele $ifoid şi simfiza pubiană şi este deprimată faţă de peretele abdominal. ptoz3 renal tumori ale colonutui ascendent sau descendent" & *ombarea hipogastrului se întâlneşte în/ sarcin3. prin contractură musculară. în eventraţiile postoperatorii" & *ombarea flancurilor se întâlneşte în/ tumori renale. stenoză esofagiană sau pilorică. neoplasme în stadiu avansat" &peritonitele acute.

&circulaţia venoasă abdominală de tip cavo&cav dispusă pe flancuri#sau porto&cav dispusă în epigastru şi periombilical# <+MiAc1%i la nivel$l abdomen$l$i Mişcările respiratorii&în mod normal peretele abdominal se destinde în porţiunea superioară în inspiraţie. înainte de instalarea parezei intestinale. *ombarea în afară a cicatricei ombilicale ea a-unge la nivelul peretelui abdominal sau îl poate depăşi în formă de . .obezitate. meteorism#.+A" ect$l te3$mentelo% abdominale &0uloarea pielii abdomenului este albă. Mişcările peristaltice nu sunt vizibile în condiţii normale. pot apărea în copilărie şi adolescenţă. când abdomenul este bombat în totalitate. abces subfrenic. în febra tifoidă.+iminuarea sau lipsa participării la actul respirator apare în/ peritonită.În febra tifoidă iau aspectul unor papule lenticulare. %(>%(8@( . superficiale. Lergeturi patologice de culoare roşiatică sunt întâlnite în tumorile anterohipofizei b. datorită creşterii rapide. ocluzia intestinală incipientă.E: . care dispar la digitopresiune. presiune abdominală crescută ascită.0ushing#. în/ stenoza pilorică. (par vizibile atunci când sunt amplificate. lucioasă în ascită.. care iau naştere prin ruperea fibrelor elastice şi musculare din derm. rozacee. &erupţii la nivelul abdomenului pot apărea în bolile eruptive. prin mărirea de volum a abdomenului. cu aspect sidefiu. deget de mănuşăK#se produce atunci când creşte presiunea intraabdominală în ascita voluminoasă#. la femei&în sarcină. în stenozele intestinale. galbenă în icter" &0icatrici postoperatorii &Lergeturile sunt cicatrici mici.

se pot evidenţia eventualele tumori lipoame#.+e asemenea. . care e$ploreză viscerele abdominale. tumori. atingând pielea cu pulpele degetelor sau cu un mic tampon de vată. cârpă înmuiatăK. care evidenţiază starea de nutriţie a bolnavului.@a devine îngroşată şi infiltrată în caz de anasarcă. bolnavul va efectua o fle$ie uşoară a coapselor pe abdomen.E? . %entru aceasta. ţesutul muscular. nu are tendinţa să revină la normal după pliere şi. Medicul se va aşeza de o parte şi de alta a bolnavului. b# ^esutul celular subcutanat poate fi apreciat făcând un pliu cutanat. ţesutul celular subcutanat.5iperestezia cutanată este primul semn de iritaţie peritoneală prin inflamaţia unui organ abdominal apendicită. rezervată structurilor peretelui abdominal.(ceasta se evidenţiază printr&o palpare e$trem de delicată. decubit lateral si în ortostatism. şi palparea profundă. eventuale puncte herniare. %alparea abdomenului trebuie să respecte doua etape succesive/ palpare superficială. %alparea superficială vizează cele trei straturi ale peretelui abdominal/ pielea. colecistită. +e mare importanţă semiologică este evidenţierea hiperesteziei cutanate.Se palpează cu faţa palmară a degetelor. %alparea se poate face cu ambele mâini palpare bimanuală#sau cu o singură mână palpare monomanuală#..0ondiţia esenţială pentru palparea abdomenului este completa rela$are a peretelui abdominal. ulcer gastric sau duodenal perforat#. în timp ce picioarele se spri-ină pe planul patului cu toata talpa.>a multipare şi la bolnavii emaciaţi pielea îşi pierde elasticitatea . în funcţie de zona palpată. c# %alparea musculaturii peretelui abdominal permite a aprecia gradul ei de dezvoltare. cu degetele în uşoară e$tensie.4ehnica/ palparea se face în decubit dorsal. în ansamblu. oferă senzaţia palpatorică de. a# %ielea abdomenului este în mod normal elastică şi mobilă pe planurile profunde.

%alparea profundă e$plorează viscerele abdominale. În stadiile iniţiale ale inflamaţiei unui viscer abdominal apărarea musculară este localizată.În ascită unda de percuţie transmisă de lichidul acumulat in cavitatea peritoneală se transmite de la degetul . %alparea profundă se efectuează monomanual sau bimanual învingând rezistenţa peretelui abdominal. @$aminatorul plasează suprafaţa palmară a unei mâini într&unul din flancuri. iar în cazurile perforaţiei organului inflamat în cavitatea abdominală contractura musculară devine gneralizată. peretele abdominal poate deveni flasc sau. (ici vom insista numai asupra a trei repere semiologice mai importante/ împăstarea . ca o scândură abdomen de lemn#. rigid/ &peretele abdominal este flasc la multipare si la indivizii debilitaţi sau denutriţi" &la sportivi musculatura se lasă greu palpată.EA . (părarea musculară este un semn patognomonic al iritaţiei peritoneale peritonită#. a# Împăstarea este o senzaţie de rezistenţă păstoasă condiţionată de o reacţie peritoneală de natură inflamatorie. fie este vorba de o contractură musculară patologică denumită ap8rare muscular8. întregul abdomen este rigid.În cazuri patologice. semnul valului si tumora abdominală. dimpotrivă. În aceste cazuri se ridică două probleme/ fie este o contractură involuntară a musculaturii abdominale în afara unei suferinţe abdominale#. Sediul ei orientează asupra naturii procesului care a determinat&o. se palpează toate zonele topografice ale abdomenului. b# Semnul valului este pozitiv în caz de ascită. în timp ce cu degetul mediu sau cu inde$ul celeilalte se e$ercită o percuţie repetată şi moderată asupra celuilalt flanc.

neregulată#" &conturul net sau difuz#" &consistenţa/ moale. %@802^. fie prin intermediul unor manevre de provocare a durerii. Morris. combinată cu datele palpării profunde. sunetul de percuţie obţinut . c# 4umora abdominală ridică adesea probleme dificile de diagnostic.Mac *urneF#. @videnţierea durerii se poate face prin intermediul fie a unor puncte dureroase abdominale.%roiecţia sa la nivelul peretelui abdominal. cea mai mare parte din abdomen fiind ocupată de organe cu conţinut aerian stomac. Durerea pro!ocat8 +urerea abdominală este unul din simptomele cele mai frecvente. elastică chiste#. dar valoarea lor clinică este limitată. solar.percutor şi este percepută în partea opusă ca o senzaţie de undă sau de val.EC . sau fluctuentă chist.@a poate fi apreciată după următorii parametri/ &poziţia anatomică raportată la zonele topografice ale abdomenului#" &forma rotundă. abces#" &sensibilitatea" &mobilitatea" &dacă tumora este animată de mişcările respiratorii sau de pulsaţii.( %ercuţia abdomenului se e$ecută în decubit dorsal. %unctele dureroase abdominale sunt numeroase colecistitic. apendiculare. colon#. reno&ureterale. intestin.În mod normal. provocată sau numai provocată prin palpare. permite a aprecia organul abdominal implicat în suferinţa. ea poate fi/ spontană. ovalară. dură neoplasme#. epigastric.

hepatosplenomegalie" &în ascită lichid liber în cavitatea peritoneală#. meteorism. ocluzie intestinală. retenţia de urină.4rebuie să precizăm că în ascitele puţin voluminoase matitatea apare e$clusiv în flancuri. inaniţie" . când acesta adoptă poziţia genupectorală. sarcină avansată. atunci când ridicăm bolnavul în picioare. pneumoperitoneu aer în cavitatea abdominală#.( În condiţii normale plasând pâlnia stetoscopului pe suprafaţa peretelui abdominal vom auzi zgomotele intestinale.0aracterul esenţial al matităţii în ascită este mobilitatea ei în funcţie de poziţia bolnavului şi de limita ei cu concavitatea îndreptată spre torace. care semnifică peristaltica intestinală. gastroenterite. În ascită se va obţine la percuţie matitate asupra colecţiei şi timpanism sau hipersonoritate deasupra ei.ntensificarea peristalticii intestinale se întâlneşte în faza iniţială a ocluziei intestinale.@le au intensitate şi tonalitate diferită/ &. lipsite de conţinut aerian şi care vin în contact cu peretele abdominal/ tumori abdominale solide sau chistice. (2S02>4(^.EE . dilataţie acută a stomacului. Modificările patologice obţinute la percuţia abdomenului sunt/ hipersonoritatea şi înlocuirea timpanismului cu matitate sau submatitate. 1ipersonoritatea se întâlneşte în/ aerogastrie. şi se mută în regiunea hipogastrică. )atitate 3i submatitate se întâlnesc în/ &în cazul în care ansele intestinale sunt goale inaniţie# sau pline cu materii fecale constipaţie#" &la nivelul unor formaţiuni abdominale voluminoase. sau în regiunea ombilicală. a cărui tonalitate va depinde de dimensiunile. regularitatea şi conţinutul organului percutat.va fi timpanismul. în decubit dorsal.

. &tomografia computerizată şi 8M1.&+iminuarea peristalticii intestinale se intâlneşte în ilesul paralitic şi în peritonita acută. cuiburile de rândunicăKsau cu tuburile de orgă...nvestigarea completă şi corectă a aparatului digestiv presupune utilizarea următoarelor metode/ &e$plorarea radiologică. În anevrismul aortei abdominale se ascultă un suflu sistolic în epigastru. În stenoza de arteră renală se ascultă un suflu în hipocondru. &laparoscopia. @Z(M@12> 8(+.1..=>=6. &puncţia abdominală paracenteza#. dispuse în ariile de proiecţie a intestinului..@ste deosebit de utilă în două situţii patologice/ &În ocluzia intestinală ansele intestinale dilatate vor da aspectul de imagini hidroaerice. putând merge până la dispariţia peristalticii silenţiu abdominal#. @Z%>=8(8@( %(8(0>. asemănate cu. &În perforaţia unui organ cavitar cu conţinut aeric stomac. >(%(8=S0=%.0 @$plorarea radiologică se efectuează în poziţie ortostatică pe gol fără altă pregătire a bolnavului#. &ecografia.Se evidenţiază aspectul .EG . în decubit dorsal. intestin#la e$amenul radiologic se evidenţiază prezenţa aerului sub cupolele diafragmatice ca două semilune în ortostatism#sau dispus periombilical.0[ .( @ste o metodă paraclinică utilă în e$aminarea directă a cavităţii peritoneale cu a-utorul laparoscopului.

/ în ulcerul complicat cu penetraţie durerea iradiază în spate#" d# intensitatea&variabilă&de la durere intensă până la senzaţia de -enă dureroasă şi chiar de absenţă a durerii" e# periodicitatea&apare mai ales primăvara şi toamna" f# ritmicitatea&legătura orară cu ingestia alimentară" durerea gastrică apare precoce până la . iar alimentaţia calmează durerea.ECŢIUNILOR 'TOMACULUI 'I ALE DUODENULUI . prezenţa unor tumori sau chisturi abdominale.peritoneului. durerea apare tardiv. intens. +urerea din ulcerul gastro&duodenal are următoarele caracteristici/ &este acută. &apare primăvara şi toamna marea periodicitate#. pe versantul superior. &în ulcerul duodenal.. (1(M1@9( 'im tomele di3e"tive frecvent întâlnite sunt/ durerea. vărsăturile.EH . la ?&Ah şi coincide de obicei cu următoarea masă durere înainte de masă!foame . &în ulcerul gastric este accentuată de alimente.&:h# de la ingestia alimentară" durerea duodenală apare tardiv după ?&Ah# de la ingestia alimentară. în ulcerul gastric al micii curburi. bolnavul are vărsături care îi calmează durerea. În durerea abdominală&se analizeză/ a# caracterul/&acut. &durează :&? săptămâni. sub formă de colică" &cronic insidios#" b# localizarea&necaracteristică" c# iradierea de e$. 'EMIOLO(IA A. a suprafeţei ficatului. hematemeza.

hipercalcemii. senzaţia de gol#. tahicardie. afecţiuni hepatobiliare. 6reaţa poate fi percepută ca senzaţie de repulsie faţă de alimente sau cu nevoia de a vărsa. durerea fiind contiunuă. Se urmăreşte/ &frecvenţa rare.%oate fi însoţită de tulburări nervoase. fără durere. boli neurologice tumori#.dureroasă#" în ulcerul bulbului duodenal. ca o senzaţie de apăsare. colici reno&ureterale. frecvente. 0auzele cele mai importante sunt/ &digestive/ gastrite. ulcer. hipotensiune arterială. duodenite. rău de mare. când apare durerea este o fază avansată a cancerului" &durerea este de intensitate variabilă. În gastrita acută. vasomotorii paloare. În gastrita cronică. Vărsăturile Lărsătura reprezintă evacuarea în e$terior a conţinutului gastric în urma unor contracţii abdominale.E7 . . hipersalivaţie. incoercibile#. into$icaţii medicamentoase. migrene de diverse etiologii. iar alimentele uşurează şi calmează durerea. durerea apare nocturn. În cancerul gastric/ &debutul este insidios. etilism. transpiraţie. este neregulată şi permanentă" &nu este influenţată de alimentaţie" &nu este caracteristică periodicitatea. afecţiuni pancreatice şi colici biliare" &e$tradigestive/ sarcină. durerea este de intensitate mare. bolnavii au durere imediat după ce mănâncă. boli renale. Greaţa %oate fi un simptom solitar sau poate preceda vărsăturile.

duodenite. a# Lărsăturile centrale sau spontane. pancreatite. sarcină#. 5ematemeza trebuie diferenţiată de/ hemoragia esofagiană. hepatite acute şi cronice. afecţiuni biliare. hemoptizie. epista$isul posterior. e$plozive.GJ . . &orar/ matinale la etanolici. Lărsăturile pot fi centrale şi periferice. miros fecaloid. Hematemeza şi melena 5ematemeza este definită ca eliminarea prin ărsătură de sânge proaspăt sau digerat. în diabetul zaharat. în fistula gastro&colică. &conţinut/ apos&mucos gastrită. având la origine o sângerare digestivă superioară. polipoza gastrică. peritonite#" &boli e$tradigestive afectări ale urechii medii şi labirintice#. în gastritele etanolice. provenit din stomac şi duoden. de culoare neagră ca păcura#şi de aspect lucios.&cantitatea. fiind determinate de tumori şi de accidente vasculare cerebrale. în traume cerebrale si sarcină" postprandiale&precoce ulcer gastric. 0auzele sunt multiple/ ulcer gastric şi duodenal. Lărsăturile periferice sunt întâlnite în/ &boli digestive gastrite. de rânced în staza gastrică şi stenoza pilorică. Melena reprezintă eliminarea de sânge digerat prin scaun. de amoniac. fistula gastro&coică#. biliar afecţiuni duodeno&biliare#şi sanguinolent în zaţ de cafea# în hemoragii digestive superioare de diverse etiologii. rupturi ale varicelor esogastrice. gastrita acută hemoragică. fără efort şi neprecedate de greaţă. la cirotici. alimentar stenoza pilorică#. hernia hiatală etc. de acetonă. tumori maligne. &mirosul/ de alcool. fecaloid ocluzie intestinală. în gastrita uremică. gastrite acute#si tardive ulcer duodenal#.

d# %arore$ia este definită ca o pervertire în sarcină şi în unele stări patologice. hipertiroidoză. în diabet zaharat. duodenite# şi în afecţiuni e$tradigestive psihoze. gastrice& ulcer. pentru unele alimente de e$. faringiene.%oate fi întâlnită în/ afecţiuni digestive cancer. indus de alimente spanac#. tumori anorectale. rectocolita ulcero& hemoragică. sau selectivă. hemoroizi sângerânzi . parazitoză intestinală. Tulburări ale apetitului a# 5iperore$ia e$agerarea apetitului#. 4*0#. lemnem. manifestându&se prin ingestie de cretă. pământ. esofagiene. var. dar bonavului îi este frică să mănânce pentru a nu&şi declanşa durerea afecţiuni bucale. în cancerul gastric#. care poate fi totală. În condinţii normale e$istă aer. polifagie./ pentru carne. în ulcerul duodenal. c# Sitofobia este o stare în care apetitul este păstrat. cancer#sau pentru a slăbi. (coria sau absenţa totală a senzaţiei de saţietate se instituie în psihonevroze sau tumori cerebrale. . cancer.G. (nore$ia mentală se întâlneşte în unele psihopatii si la femei tinere cu tulburări endocrine. bulimie foame de lup# cu revenirea senzaţiei de foame imediat după mese.Melena se deosebeşte de scaunul închis la culoare. b# (nore$ia inapetenţa#reprezintă lipsa senzaţiei de foame. hemoragii digestive inferioare produse de/ ano& sau rectoragii sânge roşu#. pentru orice fel de mâncare. medicamente )e. Meteorismul abdominal 8eprezintă o creştere a conţinutului gazos al tubului digestiv. coprofagie sau prin ingestie de animale necomestibile alotriofagie#. dizenterie etc.*i. mai ales în zona fundică . cărbune medicinal#.

tardiv sau permanent. 0auze de producere/ tahifagie. În funcţie de intensitate. .1S%@0^..Se produce prin aerofagie şi prin procese bacteriene de fermentaţie şi putrefacţie intestinală. sugerează prezenţa alimentelor în stomac.(&nu au valoare. . poate fi uşor. ocluzii. situat la unirea treimii superioare cu treimea medie pe linia $ifo&ombilicală" &clapota-ul! zgomote hidroaerice ce se provoacă prin palparea sacadată cu degetul în regiunea epigastrică" dacă apare la mai mult de E&Hh de la ingestia alimentară. .(.+@Z(M@12> =*. moderat sau mare. eliminare insuficientă de gaze. Meteorismul abdominal poate fi localizat sau generalizat. în enterită.L @$amenul obiectiv al stomacului şi duodenului oferă date puţine.G: . postprandial precoce. hernie hiatală. în cazul stenozelor gastro&duodenale.@04. %(>%(8@( &durere la palparea în epigastru" &puncte dureroase care pot sugera ulcerul abdominal&punctul epigastric.gastrică şi în zona cecală. %@802^. colite de fermentaţie şi de putrefacţie. ciroză hepatică etc.( >a inspecţia regiunii epigastrice putem întâlni/ &bombare în regiunea epigastrică&în neoplasmele mari" &peristaltica vizibilă în epigastru&mai ales în stenozele compensate. iar după orar.(2S02>4(^.

@ste produsă de contracţii spastice. proteine. ritmic. cancer de colon. dizenterie# de into$icaţii cu %b colica saturniană#sau de distensia bruscă si puternică a intestinului în aerocolie accentuată etc. osteomalacia. vitamine. &+ureri intense. sindromul de maldigestie&malabsorţie" &anemiile. invaginaţiei intestinale. de asemenea. astenia" edeme carenţiale care apar. b9 imptome locale: În principal întâlnim/ durerea intestinală. puternice ale intestinului enterocolite acute. carenţele vitaminice. care sunt provocate de iritaţia peritoneală volvulus.'EMIOLO(IA INTE'TINULUI 'im tomele a&ecţi$nilo% inte"tinale2 locale şi generale. cancerul de colon" &pierderea ponderală survine în bolile cu diaree cronică. stenozele inetstinale. accentuate de palpare. care cedează uneori tot la fel de brusc spontan sau după tratament#. violente. cu debut brusc şi accentuare progresivă şi rapidă. cu care ocazie pot apărea şi . tetania. &+ureri inetstinale cu caracter orar. cu durată mai lungă. a9 imptome generale/ &febra însoţeşte bolile diareice acute. infarct mezenteric. determinate de leziuni intestinale limitate la un segment scurt durerea apare în momentul progresiunii conţinutului intestinal prin zona respectivă#. uneori cu colici. tuberculoza intestinală. tulburările tranzitului intestinal. calciu. apendicită acută#. osteoporoza. Durerile intestinale &0olica intestinală este o durere vie.G? . perforaţii intestinale. în maldigestie& malabsorţie cu referire la fier. tulburări în emisia gazelor. balonări abdominale meteorism#.

ntestinul conţine în mod normal gaze rezultate din procesele de fermentaţie. Sediul durerii/ generalizat în enterocolite.Se observă în special la bolnavii hepatici. a9 Diareea&se caracterizează prin emisii frecvente ale scaunului. (pare în hepatopatii. tumori#. insuficienţa secretorie digestivă. zgomote hidroaerice mai accentuate. constipaţie şi ileus. se elimină sau se rezorb deficitar. de putrefacţie şi din aerul înghiţit aerofagie#. ateroscleroza vaselor mezenterice.contracţii peristaltice. arsuri sau tensiune dureroasă rectocolită.+acă se produc cantităţi mai mari de gaze. cu conţinut macroscopic sau microscopic de resturi alimentare nedigerate.+iareea este produsă de e$agerarea peristaltismului intestinal. insuficienţa cardiacă. determinată de inflamaţie. Tulburări n emisia !azelor .= parte din aer este absorbit prin mucoasa intestinală şi o parte este eliminat. vizibile pe peretele abdominal. iritaţie prin to$ice şi unele medicamente. în bară în colita transversă şi fi$ în fosa iliacă dreaptă apendicită# şi în fosa iliacă stângă sigmoidite#. se produc unele tulburări/ #)eteorismul#se produce prin creşterea conţinutului gazos intestinal. provocând senzaţia de plenitudine. cu consistenţă redusă. în caz de meteorism. cauze nervoase si . (ceste tulburări se manifestă prin/ diaree. #0latulenţa&se defineşte ca o eliminare repetată a unei cantităţi crescute de gaze prin anus. Tulburările tranzitului intestinal Se mai numesc şi tulburări în emisia scaunelor. crampe uşoare . peri ombilical în enterite.GA . &+ureri anorectale cu caracter de tenesme!senzaţia imperioasă de defecaţie asociată cu dureri rectale.

cu balonare în partea inferioară a abdomenului.endocrine. &0ontracţiile peristaltice se observă în cazuri de obstacol la . invaginaţie etc.( .@ste generalizat în pareze intestinale şi în ileus paralitic. în cazul diaree.GC . iar în visceroptoză se observă o escavare în partea superioară. b9 Constipaţia&se defineşte ca o tulburare caracterizată prin eliminare de materii fecale cu frecvenţă redusă.. şi resturile nedigerate..nspecţia decelează meteorismul. .L .@Z(M@12> =*. hiperdigerate. în care scaunele sunt neomogene. &Meteorismul poate fi generalizat sau localizat.@ste localizat în stenoze şi ocluzii intestinale &8etracţia abdomenului se produce în 4*0. sunt caracteristici esenţiale pentru cele două tulburări. stenoză pilorică boli cu denutriţie marcată#.În formele acute este suprimată eliminarea materiilor fecale şi gazelor ceea ce este definit de ileus. în cazul constipaţiei. retracţia abdomenului şi mişcările peristaltice. consistenţă crescută. 5iperdigestia. precum şi în deshidratări mari diaree incoercibilă#. formate din schibale amestecate cu părţi lichide sau elemente patologice.@04.)alsa diaree este tot o constipaţie. ca urmare paraliziei musculaturii ileus dinamic#sau ca urmare a unui obstacol organic volvulus.@ste vorba de o încetare a activităţii motorii normale a intestinului. c9 "leusul&în mod obişnuit constipaţia are caracter cronic.#.1S%@0^. volum redus.

în constipaţie.0 .Se efectuează palparea de blocuri inflamatorii blocul apendicular#.În constipaţia dreaptă atonă se palpează cecul.nivel intestinal ileus mecanic#. în timp ce în constipaţia spastică se palpează colonul descendent şi sigmoidul ca o coardă. . .GE .1. @Z(M@12> 0=%8=>=6.. irigografia.0[ 0onstă în următoarele grupe de e$plorări/ &e$amenul coprologic/ &e$amenul endoscopic/ colonoscopia şi rectoscopia" &e$amenul radiologic/8Z intestinal. (2S02>4(^. inaniţie. fiind sensibil în constipaţii asociate colitelor. %@802^.. cu tonalitate muzicală.. irigoscopia..( &silenţium abdominal ileus paralitic#" &sunet înalt.. în caz de meteorism" &matitate.( &hipersonoritate. @Z%>=8(8@( %(8(0>. palparea de procese tumorale intestinale sau palparea colonului în întregime.. deasupra obstacolului ocluzii#" &suflu sistolic paramedian în dreapta stenoza arterei mezenterice#. .. %(>%(8@( %alparea furnizează date importante pentru diagnosticul afecţiunilor intestinale.

se produc . cărbune. procesele patologice intestinale şi sediul lor. semilichide sau chiar lichide. bismut.Mai poate fi negru după ingestie de spanac.GG . în hemoragii digestive inferioare 5+. b# 0uloarea/ 0uloarea poate fi brună&cafenie normal#" închisă in regimul carnal" deschisă în regimul vegetarian sau lactat" alb&argiloasă în icter mecanic" verzui în tranzit accelerat" negru în caz de melenă. dure uneori ca nişte pietre coproliţi#. afine.În diaree scaunele sunt moi.JJ&CJJg. după care se recoltează materiile fecale şi se supun e$amenelor macroscopic. sfeclă roşie. în funcţie de cantitatea alimentelor/ la vegetarieni&scaune abundente" în regim carnal&reduse.#" &mucus&e$istă în mod normal secretat de către intestin" prezenţa unei mari cantităţi de mucus sau mucozităţi în scaun reprezintă o stare patologică care denotă iritaţii sau inflamaţii" uneori sub acţiunea mucinazei o enzimă#. apare în hemoragia digestivă superioară 5+S#" &sânge roşu. c# @lemente patologice/ &sânge negru melenă#&trebuie diferenţiat de alte cauze alimentaţie.)urnizează date prin care se apreciază starea digestiei şi absorbţiei. Examenul macroscopic În mod normal. @$amenul macroscopic oferă date despre/ a# 0onsistenţa şi forma scaunului/ Scaunele normale au consistenţă păstoasă. mucusul coagulează. biochimic.În constipaţie scaunele sunt solide. medicamente#. 8egimul Schmidt&Strassburger este compus din toate principiile alimentare şi determină balanţa timp de trei zile. cantitatea materiilor fecale este de . omogenă şi formă cilindrică. consum de derivaţi ai fierului. microscopic şi parazitologic.

(lte elemente patologice/ leucocite şi hematii. în ulcere.În tulburări de digestie şi absorbţie. sub formă de mase opace. paraziţi intestinali#. cancer gastric. şi ouă ascarizi. in enterite.pseudomembrane care pretează la confuzii cu viermii intestinali tenii#" &puroiul&apare în sindromul recto&sigmoidian rectite. evidenţiază elementele patologice puroi. ouă de paraziţi#. se întâlnesc în insuficienţa pancreatică. sânge. ele apar în scaun/ a# grăsimi neutre în e$ces!steatoree insuficienţa pancreatică. frecvente. +igestia grăsimilor 6răsimile sunt absente în scaunul normal. cancer#. se pot evidenţia componenţi normali/ &reacţia normală este alcalină" în fermentaţie este acidă. b# )ibre musculare în placarde. parazitoze" protozoare 6iardia lamblia. Examenul chimic al materiilor fecale Se determină reacţia materiilor fecale. şi acizi graşi. cancer. insuficienţa biliară#" b# acizi graşi sub formă de cristale insuficienţa biliară#" c# săpunuri. dizenterie. cu păstrarea striaţiilor şi a nucleiilor. iar în putrefacţie este hiperalcalină" .GH . pledează pentru o insuficienţă secretorie gastrică deficit de secreţie a acidului clorhidric în gastrite cronice. abcese perirectale. mucus. Examenul microscopic @$amenul microscopic al materiilor fecale oferă date asupra gradului digestiei şi absorbţiei. +igestia proteinelor a# )ibre musculare izolate. o$iuri. fără nuclei şi cu striaţii şterse. rezecţii gastrice#. tenii#.

ulceraţii. . @$amenul endoscopic se face cu aparate speciale anoscop. mai ales neoplazice. este normal absent.0 8ectoscopia şi colonoscopia sunt indispensabile în diagnosticul unor afecţiuni ale intestinului. ?. :.. determinat cu soluţie >ugol.. fistule. @Z(M@12> @1+=S0=%. de asemenea. dizenterie#.. @le se pot asocia cu biopsia ţintită la nivelul formaţiunilor patologice. cancer. @Z(M@12> 8(+.# şi evidenţiază o serie de aspecte patologice ca/ hemoroizi interni.. dar şi după consumul unor alimente care conţin hemoglobină carne# sau fier spanac#.=>=6. evidenţierea unor procese patologice ce scapă altor mi-loace de investigaţie tumori. sau reacţii fals pozitive la cartofi" &determinarea grăsimilor fecale" &determinarea amoniacului" creşterea lui & e$agerarea proceselor de putrefacţie" &determinarea azotului fecal" valori crescute în creatoree" &amidonul fecal.G7 ..&pigmenţii biliari/ absenţa lor pledează pentru o ocluzie coledociană completă" &prezenţa de sânge&sângerări digestive superioare şi inferioare. . . care urmăreşte. diverticuli#. stenoze cicatriceale. dizenterici#sau a infecţiilor intestinale specifice 4*0. Examenul bacteriologic @$amenul bacteriologic al materiilor fecale coprocultura# este necesar pentru depistarea purtătorilor şi e$cretorilor de germeni patogeni tifici.. fără a&l înlocui.0 @$pansiunea endoscopiei a redus interesul pentru e$amenul radiologic al intestinului. 0olonoscopia este o metodă ceva mai dificilă. rectoscop etc.

8epartiţia afecţiunilor hepatice pe diferite grupe de vârstă este următoarea/ la copii este frecvent icterul hemolitic congenital. de regulă în continuarea celui gastro&duodenal. la adulţi&hepatita cronică şi ciroza hepatică..%rin funcţiile comple$e pe care le deţine.'adiografia abdominal8 simpl8&evidenţiază nivelele hidroaerice în ocluzia intestinală şi pneumoperitoneul în perforaţia intestinală. (1(M1@9( VH%"ta 0opiii şi tinerii fac frecvent hepatită virală. . fistule în organe vecine. Examenul peroral al intestinului cu substanţ8 de contrast Se practică aproape e$clusiv pentru e$amenul intestinului subţire. stenoze de lumen. Examenul irigoscopic$ irigografic Substanţa de contrast sulfat de bariu sau substanţe sodate hidrosolubile#se introduc prin clismă şi se urmăreşte radioscopic şi radiografic progresiunea ei în colon. În mod obişnuit se foloseşte ca substanţă de contrast pasta de sulfat de bariu. desenul mucoasei. în timp ce la bătrâni creşte incidenţa cancerului hepatic. obţinându&se o bună calitate a imaginii. va reacţiona printr&o simptomatologie foarte variată şi de multe ori proteiformă. plusul şi minusurile de substanţă diverticuli. calibrul şi lungimea colonului. tumori#.ICATULUI )icatul ocupă un rol important în patologie din cauza poziţiei centrale în metabolism. calibrul intestinal. desenul mucoasei.Se urmăreşte viteza de tranzit a substanţei şi repartizarea ei. 'EMIOLO(IA . .HJ . plusurile şi minusurile de substanţă. tulburări de tonus.

internate#favorizează transmiterea hepatitei virale" condiţiile de alimentaţie alcoolismul cronic. I"to%ic$l bolii Debutul afecţiunilor hepatice poate fi/ &acut. eventual contact cu rude cu hepatită virală.H. uneori şi . ciroză hepatică primitivă în special cele tinere#. Antecedente !e%edo-colate%ale2 icter hemolitic congenital. ciroză şi cancer hepatic.febră. colită cronică. no$ele profesionale. şcoli. a: imptome de ordin general . infecţioasă#" &cronic. de asemenea. insidios.'e?$l )emeile fac congestii hepatice înainte de ciclu prin hiperestrogenism. în timp ce bărbaţii fac hepatită cronică. afecţiunile cardiovasculare insuficienţă cardiacă. cu o afectare hepatică cunoscută hepatita acută postvirală. precum şi hepatită cronică agrsivă lupoidă#. în hepatita virală. bolile gastrointestinale gastrită. astenia fizică şi psihică# pot induce diverse boli hepatice. imptomele în afecţiuni hepatice sunt simptome de ordin local şi simptome de ordin general. Condiţiile de viaţ1 Ai m$nc12 viaţa în colectivităţi cămine. . to$ică. Antecedente e%"onale atolo3ice2 &hepatita virală acută indică frecvent posibilitatea de cronicizare" &febra tifoidă şi febrele paratifoide afectează secundar ficatul" &sifilisul şi tuberculoza. ulcer. rectocolită#. a hepatitei virale" &bolile căilor biliare şi ale colecistului. sifilis congenital. litiază biliară.. inclusiv prin tratament şi prin posibilitatea transmiterii prin seringă. cancer hepatic. cu alterarea stării generale. pericardita constrictivă# pot da determinări hepatice.

în insuficienţă cardiacă ficat de stază#. hemoragii digestive etc. somnolenţă. b: imptome de ordin local 5epatalgia durerea hepatică#. echimoze. epista$is. confuzie mentală. congestii hepatice postprandiale. uneori. .H: . abces hepatic. tuse seacă. peteşii. hematemeză şi melenă#în ciroză" A. sub rebordul costal şi baza hemitoracelui drept." &manifestări neuropsihice. epigastralgii. diaree sau constipaţie.astenia fizică şi psihică şi somnolenţă postprandial în hepatitele cronice" ?. înhepatita cronică agresivă şi uneori. datorită encefalopatiei hepatice/ apatie.@ste determinată de distensia capsulei 6lisson şi de afectarea peritoneului de inveliş. cancer hepatic. simptomul dominant. în ciroze.manifestări hemoragice cutaneo&mucoase gingivoragii. balonări abdominale post prandiale. mai rar în hepatita cronică agresivă. flapping&tremor sau.%oate fi/ &acută. cancer pleurezie neoplazică de vecinătate#" &manifestări articulare/ artralgii în debutul pseudoreumatic al hepatitei virale. în ciroze. la cardiaci/ în insuficienţa cardiacă dreaptă acută şi în insuficienţa cardiacă congestivă cronică hepatalgia de efort#. în ciroza biliară. manifestări de agitaţie psihomotorie&nebunia hepatică" &manifestări pleuro&pulmonare/ dureri la baza hemitoracelui drept.manifestări e$trahepatice/ &manifestări dispeptice inapetenţă. abces hepatic# &cronică continuă#. are sediul în hipocondrul drept.în cancerul hepatic" :. flatulenţă#. sindromul lichidian drept moderat. precum şi în boli hepatice/ infecţii hepatice acute hepatita virală. dispnee moderată. în hepatite acute.

distribuită topografic pe faţă.H? . echimoze.( @$amenul general al bolnavului evidenţiază alterarea stării generale. slăbirea accentuată. în cancer şi în ciroze avansate" mărire de volum a abdomenului şi a membrelor inferioare în contrast cu reducerea de volum a toracelui în cirozele decompensate vascular. cu ochii înfundaţi în orbite şi pomeţii proeminenţi. )aţa apare suptă.1S%@0^. în ciroze mai ales biliare" &manifestări hemoragice. dispar la presiune şi reapar când a încetat presiunea. în ciroza hepatică şi în hepatita cronică agresivă mai rar#" &unghii de culoare albă sau de tip.. braţe şi antebraţe. în ciroză" &prezenţa de steluţe vasculare sau angioame stelate dilataţii arteriolare şi capilare#.@$istă o legătură între apariţia acestora.. cenuşie. în ciroze. până la caşe$ie. parul pubian cu dispoziţie ginoidă feminină#. umeri. sticlă de ceasornicK degete hipocratice#. @$amenul tegumentelor evidenţiază/ &tentă rozată. uneori cu caracter e$ploziv..@04. în hepatita cronică agresivă şi în ciroze" &coloraţie icterică coloraţie galbenă a tegumentelor şi mucoaselor datorită creşterii concentraţiei de hemoglobină indirectă şi . gât.L . torace. con-unctivite subicterice sau icterice. cu aspect de păian-en. peteşii.. în hepatită cronică" piele subţire deshidratată. roşietici. în formă de triunghi cu baza în sus ciroză#" &eritem palmo&plantar coloraţie roşietică#. @Z(M@12> =*. şi perioadele de acalmie ale bolilor hepatice cronice" &pilozitate toracică şi a$ilară redusă.

(spectul toracelui&conoid.directă peste valorile normale#" &edem. marginea inferioară a ficatului. ficatul se palpează doar în epigastru lobul stâng#. %rin palpare se obţin o serie de date privind/ volumul ficatului. ciroze. &hepatomegalie regională interesând un anumit segment sau lob hepatic#/ chist hidatic. insuficienţă cardiacă. amiloidoza# boli hematologice leucoze. ficatul are volumul moderat. mobilitatea. În mod normal.HA .%alparea ficatului presupune o condiţie patologică/ ptoză sau hepatomegalie. determinate de anastomozele porto&cave şi de mărirea de volum a abdomenului. %oate fi mono& sau bimanuală. datorită bazei lărgite prin hepatosplenomegalie şi ascită. Mărirea de volum hepatomegalia# este/ &hepatomegalie difuză/ în hepatite cronice. suprafaţa. în pneumotora$ul drept şi în pleurezia dreaptă. 1ormal. tromboza de venă cavă suprahepatică hepatomegalia de stază#" boli generale colagenoze. margine inferioară rotun-ită. la membrele inferioare. în emfizem. suprafaţă. consistenţa. %rezenţa circulaţiei colaterale abdominale dilataţii venoase#. lasă godeu cu uşurinţă. sensibilitatea. moale. ca o consecinţă a hipertensiunii portale din ciroza hepatică. neoplasm primitiv sau . %(>%(8@( %alparea ficatului oferă informaţii deosebit de utile diagnosticului de hepatopatie. consistenţă moale şi este nedureros. insoţeşte hepatita cronică şi ciroza" edemul este alb. bilateral. în slăbirea marcată. limfoame#. %toză hepatică apare în visceroptoză. abces hepatic. acute.

8educerea matităţii hepatice se întâlneşte în/ &ciroza hepatică ciroză atrofică >aennec#" &atrofia galbenă acută în hepatita fulminantă şi în hepatitele to$ice#/ &emfizem pulmonar. În cazul unui meteorism abdominal. matitatea hepatică este redusă. marginea inferioară este ascuţită şi ficatul devine mic în stadii avansate de boală.. +istanţa dintre marginile inferioară şi superioară masoară 7& . &abces hepatic. Mărirea matităţii hepatice se întâlneşte în/ &hepatite cronice. parasternal. )icatul poate fi uşor palpabil la indivizii slabi.metastatic. %@802^. şi G&Hcm..În ciroză." a$ilar. pe linia medio&claviculară. pe linia a$ilară. în meteorismul abdominal şi în prezenţa ascitei. &ficat de stază.. Suprafaţa ficatului este neregulată şi de consistenţă dură în ciroze şi cancer în care apar şi dureri#. la nivelul vertebrei 4&." b# limita inferioară se percută de -os în sus locul unde timpanismul este înlocuit de matitate#.( În decubit dorsal se percută/ a# limita superioară care normal se găseşte parasternal.HC . &tumori hepatice. sportivi. &chist hidatic hepatic. la nivelul coastei L. la marginea inferioară a coastei L. pneumotora$ drept. . şi greu de palpat la obezi.. cm.

arteriografia. teste de citoliză. lipidice. ecotomografia. @Z%>=8[8.(2S02>4(^. puncţia&biopsie hepatică. ?.. laparoscopia.gM#. C.:.1. . . con-ugarea bilirubinei etc.(&valoarea auscultaţiei este redusă. teste de e$creţie biliară şi e$plorări imunologice#. e$plorarea biologică teste de inflamaţie.ă#" .. precum şi a ornitil&carbamil&transferazei.electroforeza&proteinograma proteine totale.b&:.testul de floculare la timol" .=>=6. globuline/b&.. mai rar 6=4" creşterea )e şi 0u. %(8(0>. :.# & @lectroforeza proteinelor plasmatice pune în evidenţă/ scăderea serinelor în ciroza sau hepatita cronică agresivă#" proteine cu rol în coagulare deficitare fibrinogen... .g6.HE .estele de inflamaţie mezenchimal8 e$plorează creşterea fracţiunilor albuminice şi globulinice ale proteinelor plasmatice în hepatopatiile cronice.. splenoportografia.â. a vitaminei *&.0[ .imunograma .Se face/ . scintigrafia.estele de citoliz8 e$plorează marOerii de necroză celulară/ 6%4. A. E.0@ @$plorarea paraclinică a ficatului cuprinde/ . . albumine.estele de insuficienţ8 hepato#celular8 pun în evidenţă scăderea capacităţi funcţionale a ficatului bolnav sinteze proteice.g(. teste de insuficienţă hepato&celulară. @Z%>=8(8@( *. G. comple$ protrombinic& .

a glutamil&transpeptidazei.antigenul 5*s. Explor8ri imunologice în hepatita cronică agresivă şi unele ciroze mai ales în ciroza biliară primară#/ .imunoelectroforeza" .( .e$plorat prin timpul UuicO. nu şi în afecţiuni osoase.( .HG . indice de protrombină#" & 0olesterolul total este scăzut în hepatopatii cronice avansate" & *ilirubinemia creşte în prezenţa icterului.)(> cresc în colestaza intra& şi e$trahepatică.n-ectarea substanţei de contrast în splină determină opacifierea venei splenice şi a portei.anticorpii anti&muşchi neted" .ntroducerea unei substanţe de contrast în trunchiul celiac conduce la opacifierea arterelor.(g 5*c" . . 0elelalte enzime cresc doar în colestaze. dar şi în metastazele osoase. a ficatului şi splinei. a C&nucleotidazei. precum şi creşterea colesterolului.=68().( . @0=4=M=68().anticorpii antinucleari. a leucin& aminopeptidazei. S%>@1=%=84=68().(par modificări în ciroze şi cancer.@videnţiază hipertensiunea portală sau tumori intrahepatice. creşterea fosfatazelor alcaline )(>#.estele de excreţie biliar8 evidenţiază/ creşterea bilirubinemiei. atestând o tulburare la nivelul hepatocitului. timp de protrombină. (84@8.anticorpii antimitocondriali" .

S.+oar până la CJQ din cazuri pot evolua anicteric. inapetenţă.Se apreciază prezenţa hepatomegaliei. urini hipercrome scaune acolice decolorate#.+upă o fază prodromală cu subfebrilitate. )icatul este de cele mai multe ori mărit. digestive şi hepatice. +urata medie a bolii faza icterică#este de A&H săptămâni.)e crescut" electroforeza serică/I&globuluine crescute" marOeri imunologici/(0 anti&5(L. =dată cu apariţia icterului. Splenomegalia apare în :J&?JQ din cazuri.0@ H"#$TIT$ $%&T' VI($)' @ste o boală specifică omului.Studiază ecourile sonore trimise de ficatul normal sau patologic. greaţă. subiectiv pacientul se simte mai bine.(0 . însoţite sau nu de icter. bere neagrăK.gM . senzaţie de apăsare în hipocondrul drept.ablou clinic )ormele de hepatită virală deoseori pot fi deosebite clinic cu dificultate. produsă de virusuri cu caracter hepatotrop. prurit.HH . . Examene de laborator: LS5 normal sau uşor crescut.1. artralgii.)( şi I&glutamiltranspeptidaza crescute. care pătrund în organism pe cale digestivă sau parenterală producând îmbolnăvirea ficatului.. manifestată prin simptome generale infecţioase. apar manifestări proprii cu icter. . relativă limfocitoză" bilirubină crescută. a chisturilor etc.1+8=(M@ 0>. scaun decolorat.L. astenie. urini. transaminaze crescute 46% a 46=#. a tumorilor.

gM anti&5(L pot persista toată viaţa. hemofilici. Examene de laborator: (g 5*s antigenul de suprafaţă#este prezent la .&E luni. Hepatita $ 5epatita ( se transmite pe cale fecal&orală.v. pacienţi hemodializaţi şi cei internaţi în diferite instituţii sanatorii#.2rticaria şi artralgiile sunt mai frecvente în hepatita *. heroină#. splenomegalie şi limfadenopatie.. dependenţi de droguri i.(g 5*c. anticorpii specifici cresc din ziua :C/(0 anti& 5(L sau (0 .(0 anti&5*c.(g 5*s.&E luni de la e$punere" (g 5be sugerează o infectivitate mare şi apare la . imptomatologie: după o incubaţie de :&E săptămâni se instalează un prodrom manifestat prin anore$ie. personal sanitar.În perioada de stare bolnavul mai poate avea hepatomegalie dureroasă. secreţii şi contact se$ual. Hepatita * 5epatita * se transmite preponderent prin sânge. imptomatologie: ca şi cea prezentată mai sus cu o incubaţie de . Examene de laborator: transaminazele cresc la ::&AJ zile de la e$punere. care precede instalarea icterului.@ste posibilă şi transmiterea de la mamă la făt.anti&5(L. mai frecvent în instituţii. greaţă şi dureri articulare.H7 .(ceastă formă de hepatită nu se cronicizează.C&?luni după episodul acut" persistenţa acestor antigene în special (g 5*s#impune statutul de purtător .gM anti&5(L dovada unei infecţii recente#" (0 . 6rupele de risc/ homose$uali.

JQ din pacienţi fac hepatită cronică iar aceasta poate evolua spre ciroză sau carcinom hepatocelular. izoniazida. însă . H"#$TIT$ %(+. la cei care donează sânge. )anifest8ri clinice: icter. @ste o afecţiune lent progresivă.@ste benignă şi se vindecă. imptomatologia: poate să aibă semne de hepatită acută" ficatul poate fi mărit şi sensibil" semnele de hepatopatie cronică sunt absente. hepatosplenomegalie. Se cunosc două tipuri de hepatită cronică/ hepatita cronică persistentă şi hepatita cronică agresivă. (pro$imativ ?JQ din purtătorii de hepatită * au 50(.50( poate fi depistată accidental. iar . efectuate în decurs de un an. citoto$icele. de e$emplu. %rognosticul bolii este în general bun. @ste o reacţie inflamatorie care persistă peste E luni.cronic C&.7J . steluţe vasculare. metildopa. care poate duce la ciroză.I%' 0reşterea transaminazelor şi < sau e$istenţa semnelor de boală de peste . +iagnosticul este sigur dacă aspectul nu se modifică la două biopsii. Hepatita cronică persistentă -H%#. Hepatita cronică a!resi/ă -H%$. epuizare.: luni impun e$cluderea unei hepatite cronice prin biopsie. Etiologia: hepatita virală în antecedente.JQ din cazuri#" (0 anti&(g 5*s sau anti&(g 5*c prezenţi demonstrează infecţia în antecedente" detectarea numai de anticorpi anti&5*s relevă că pacientul a fost vaccinat. alcoolul.

imptomatologia: stare generală modificată/ depresie. medicamente tetraciclina#. scăderea capacităţii de efort" disreglare vegetativă transpiraţii. diabet zaharat. @voluţia este variabilă şi remisiunile pot apărea. anemie . pierderea libidoului" hepato& şi < sau splenomegalie ficatul poate avea dimensiuni normale. imptomatologia: senzaţia de presiune în eta-ul abdominal superior. medicamente.mortalitatea lor este de :C&?JQ. ficat mărit cu consistenţă elastică până la consistenţă dură. anticorpii anti&5be. supra& sau subalimentaţia. biliară#. 0teatoza 1epatică -2icatul !ras. poate fi mărit sau micşorat#. Etiologie: alcool. to$ice.7. %I(+3$ H"#$TI%' 0iroza hepatică se caracterizează prin modificarea ireversibilă a structurii lobulare hepatice cu refacerea ei nodulară. după 50( hepatită cronică activă. 4estele hepatice sunt normale sau uşor crescute. Etiologia: alcool. to$ice tetraclorura de carbon#. Se caracterizează prin încărcarea cu lipidele a peste CJQ din hepatocite. hiperlipoproteinemia.@$istă o strânsă legătură între cancerul de ficat şi infecţia cu virusul *. irascibilitate#" atrofie gonadică. insuficienţa inimii drepte. în schimb. . dacă dispar din ser (g 5be şi apar. consistenţă dură" deficit de vitamina */ polineuropatie.

#. colinesteraza crescuta" imunoelectroforeze/. ginecomastie etc. astfel. unghii albe. 'e?$l (fecţiunile colecistului şi ale căilor biliare sunt mai frecvente la femei raport )<*!C<.g 6 crescut. 'EMIOLO(IA VE-ICULEI @I C)ILOR BILIARE .ncidenţa afecţiunilor biliare creşte odată cu vârsta. afecţiunile disOinetice se întâlnesc la persoanele tinere. Antecedente !e%edo-colate%ale %revalenţa familială a litiazei biliare sugerează intervenţia factorului ereditar în litogeneză. ragade comisurale. Antecedente e%"onale 5epatita virală este întâlnită frecvent la bolnavii cu . litiaza biliară este mai frecventă după AJ de ani.)( crescută" )e seric crescut" timp UuicO şi albumine scăzute" ă&globuline crescute.46% şi 46= crescute.megaloblastică" semne cutanate/ steluţe vasculare. Ecografia ficatului Biopsia hepatic8#certifică diagnosticul.7: . limbă lucioasă roşie. (1(M1@9( VH%"ta .. eritem palmar. iar la vârste mai înaintate este întâlnit cancerul colestatic. Examene de laborator: LS5 crescut.

alcool. consum de grăsimi şi iritante.@04. apariţia şi întreţinerea unor disOinezii biliare. I"to%ic$l bolii . obezitate. stări dislipidemice şi litiază biliară. balonări postprandiale şi stări de disconfort#. împreună cu alţi factori favorizanţi. Condiţii de viaţ1 Ai m$nc1 (limentaţia neraţională poate influenţa prin abuzuri alimentare..L . care pot determina prin uretro&genital afecţiuni biliare secundar. boli de colon#.colecistopatii. crize de ? zileK#. acută colică biliară#sau cronică. b9 "ntoleranţa faţ8 de alimente ouă. gust amar.)recvent aceste manifestări dispeptice şi dureroase sunt prezente circa :&? zile aşa&zisele. Stressul poate determina. cafea. . supraalimentaţie. @Z(M@12> =*.. c9 )anifest8ri dispeptice&dispepsia biliară greţuri. iradiată de regulă în scapulă şi umărul drept" este continuă sau discontinuă. (fectarea unor zone de vecinătate este întâlnită în antecedentele bonavilor biliari respectiv boli gastroduodenale.1S%@0^. cu sediul în hipocondrul drept şi epigastru.( . grăsimi. cât şi e$trabiliar mai ales simptome neurovegetative#/ a9 Durerea este un simptom important în patologia biliară.7? .@$istă o corelaţie între sedentarism. predispoziţia pentru afecţiuni biliare. vărsături biliare.storicul bolii pune în evidenţă simptome atât din partea aparatului biliar. pancreatite. smântână# sau faţă de unele medicamente.. ciocolată. pră-eli.

tumori de colecist. %(>%(8@( Se poate palpa colecistul mărit de volum care îmbracă aspectul unei tumori ce poate fi/ netedă. datorită unui empiem sau hidrops vezicular determinată de obstrucţia cisticului sau coledocului semnul 0urvoisier&4errier#" tumoare mai dură şi neregulată în empiemul cronic" tumoare dură nedureroasă în vezicula scleroatrofică şi în neoplasmul colecistului. voluminoasă. *olile inflamatorii colecistitice colecistitele# prezintă/ durere la palparea punctului cistic şi manevra MurphF pozitivă dureri în punctul cistic palpat în cursul unui inspir profund#. iar scăderea în greutate este întâlnită mai ales în neoplazii. (ceste elemente sunt e$presia unor tulburări metabolice/ obezitatea este adesea asociată cu litiaza. la nivelul intersecţiei marginii e$terne a muşchiului drept abdominal cu coasta a Z&a corespunde zonei fundice a veziculei biliare#" . compresii de coledoc#" icter cutaneo&mucos cu intensitate variabilă de la subicter la icter intens verdinic în obstrucţii ale căilor biliare principale prin calcul coledocian sau prin compresiune dată de o tumoare#" prezenţa de $antelasme depozite colesterolice subcutanate# mai ales palpebral.>a inspecţie se pot constata/ deformări ale hipocondrului drept atunci când vezicula biliară este mărită de volum hidrops vezicular. Punctele dureroase sunt/ punctul cistic.7A .

. @Z(M@12> 8(+. situată la nivelul unghiului format de o verticală ce trece prin ombilic şi o oblică în direcţia a$ilei drepte" punctul subscapular la nivelul omoplatului drept. 0ontractura musculară a abdomenului apare în condiţiile unei colecistite acute şi pericolecistite cu iritaţia peritoneului..0 a9 Colecistografia oral8&cu substanţă de contrast pentru administrarea orală..( %ercuţia oferă date foarte reduse pentru diagnosticul afecţiunilor de colecist" oferă date suplimentare în colecistite şi pericolecistite.7C .1. +rena-ul se efectuează şi scop terapeutic în special în disOinezia biliară hipotonă sau atonă.Se e$plorează capacitatea de concentrare . celule neoplazice. @Z%>=8(8@( %(8(0>. paraziţi. 4uba-ul oferă date importante precum/ starea sistemului canaliculelor e$trahepatice" capacitatea de concentrare a colecistului" starea de contractilitate a vezicii biliare" decelarea unor aspecte patologice în bilă/ germeni.0[ 42*(V2> +2=+@1(> Se realizează prin introducerea unei sonde @inhorn în duoden şi e$tragerea de bilă.=>=6. cristale în litiază#. %@802^.zona pancreato&coledociană. (ceste puncte devin dureroase în colecistopatii deoarece vezicula biliară este o zonă refle$ogenă importantă..

sau negativă. din duoden a căilor biliare şi pancreatice.68(). permeabilitatea sfincterului şi a canalelor biliare.=68(). aspecte organice ca/ anomalii ale veziculei şi căilor biliare. cancer biliar#. cu evacuarea rapidă a substanţelor din coledoc în duoden. când nu se obţine opacifierea în insuficienţa hepatică sau în insuficienţa sfincterului =ddi#. (>4@ @Z%>=8[8. Lezicula biliară este e$clusă radiologic când nu apare opacifierea pe întreaga seriografie colecistite scleroatrofice. e$amenul sângelui DLS5 crescut. b9 Colangio#colecistografia intra!enoas8 Se obţine opacifierea căilor biliare prin administrarea intravenoasă a unei substanţe iodate.>.0[ Se face prin utilizarea fibroscopului fle$ibil pentru in-ectarea pe cale retrogradă. leucocitoză colecistită acută. apreciază afectări ale căilor biliare şi pancreatice. bilirubinenie crescută ictere colestatice#" . decelează pe lângă modificările funcţiei contractile a colecistului.(8@ Scintigrafia se face după blocarea tiroidei cu >ugol. S0.14.( @cografia utilizează ecoul reflectat al ultrasunetelor./ .02>@.( L@9. tumori etc.%ermite aprecierea unor boli hepatocolecistice/ calculi. litiaze sau tumori de colecist#. 0=>(16. 0olangiografia i. calculi etc.1u se indică la bolnavii icterici. fiind o metodă neinvazivă.. 0olecistografia poate fi pozitivă. *.( @1+=S0=%.7E . @0=68().a veziculei biliare şi se urmăreşte evidenţierea unor aspecte patologice calculi etc#.v. cu colecist şi căi biliare vizibile. obţinându& se imaginea colecistului.

vărsături alimentare sau bilioase. scapulă sau umărul drept. laparoscopia permite urmărirea cu a-utorul laparoscopului a veziculei biliare şi a căilor biliare e$trahepatice. senzaţie de sfâşiere" bolnavul adoptă o poziţie antalgică" circumstanţe de apariţie/ apare brusc la câteva ore după masă. atroce. e$amenul materiilor fecale Dabsenţa pigmenţilor biliari în scaun ictere obstructive#. uneori febră sau ileus refle$" cauze/ este dată de creşterea bruscă a tensiunii în căile biliare principale. premenstrual" durata/ de la câteva minute la câteva ore" sediul/ în hipocondrul drept" iradierea/ în lombă. uneori atipic. emoţii. cu paro$isme. %olica biliară are următoarele caracteristici/ intensitate mare. pigmenţi biliari crescuţi ictere obstructive#" ?. IV+ 'INDROAME BILIARE 'INDROMUL DURERO' Sindromul dureros este acut colică biliară#sau cronic.:. crampe. poate fi însoţită de icter tranzitoriu sau permanent" 0ondiţii de dispariţie/ cedează spontan sau după tratament. prin migrarea şi inclavarea de calcul. spre regiunea precordială" forma cea mai frecventă a durerii de tip biliar se însoţeşte de greaţă. steatoree la litiazici#" A.7G . surmena-. în special seara sau noaptea. . e$amenul urinei Durobilinogen absent sau moderat crescut icterele mecanice#. după mese copioase bogate în grăsimi#.

disOinezie biliară. hematurie. cancerul de cap de pancreas. colecistite cronice. ascaridioza. cu iradiere posterioară" are durată mai lungă. este mai accentuată în cursul inspiraţiei. (pare în următoarele afecţiuni/ litiază biliară. cancerul de căi biliare. polaOiurie#" apendicita acută. disurie. Cauzele sindromului icteric sunt/ litiaza. 0I.4rebuie diferenţiată de/ colica hepatică" ulcerul gastric sau duodenal perforat.+urerea cronică nu se calmează după alimente sau alcaline ca la ulceroşi#.. oddita sclerozantă etc. cuiburi de rândunicăK la radioscopia intestinală#" colică reno&ureterală dureri în lombă cu iradiere spre flanc şi în organele genitale. resimţită ca senzaţie de tensiune sau greutate în hipocondrul drept. Durerea cronică @ste continuă sau discontinuă pe un fond dureros permanent. amilaze sanguine şi urinare crescute#" ocluzie intestinală se caracterizează prin meteorism abdominal important.. se notează un debut brusc în litiază prin migrarea unui calcul . prezenţa de. absenţa scaunului şi flatulenţei.D(+M&) I%T"(I% (pare în bolile biliare obstructive.7H . În funcţie de modalităţile de debut şi de evoluţie a sindromului icteric. iar uneori se însoţeşte de uşoare contracţii abdominale sau hiperestezie. când e$istă contractura abdominală" pancreatita acută dureri epigastrice. în barăK.

ablou clinic: coloraţie icterică intens&verzuie" prurit" urini hipercrome. malformaţiile renale. cancerul de cap de pancreas" ascaridioza" oddita stenozantă" ampulomul vaterian şi compresiuni la nivelul hilului hepatic.77 . <+ 'EMIOLO(IA A. Etiologie: litiaza" cancerul de căi biliare. >a vârstnici predomină hipertrofia şi adenomul de prostată şi .şi undebut insidios cu instalare progresivă cu sau fără febră şi dureri. Examene de laborator: creşterea bilirubinei directe. >a vârste mi-locii predomină glomerulonefrita şi pielonefrita cronică în -urul vârstei de CJ ani mai frecventă fiind litiaza renală. materii fecale decolorate" hepatomegalie colestază#. a C& nucleotidazei.ARATULUI RENAL . în neoplasm. . (1(M1@9( VH%"ta >a copii şi la tineri predomină glomerulonefrita acută focală şi difuză.. a sărurilor biliare" creşterea colesterolului" creşterea )(>.

#. Antecedente !e%edo-colate%ale @$istă boli cu transmitere genetică cum ar fi/ rinichi polichistic. litiaza renală prin deficienţe genetice hipercalcemii.(s.8(#. disgravidia. mai frecventă este pielonefrita datorită particularităţilor anatomice de a avea o uretră scurtă#. unele antibiotice gentamicina. Bolile endocrine 3i de sistem: guta favorizează litiaza renală" :JJ . Antecedente e%"onale +intre factorii de mediu şi bolile renale care provoca leziuni renale amintim pe cele mai importante/ 0actorii din mediul extern: oboseala fizică sau surmena-ul psihic" frigul şi umezeala" alimentaţia bogată în sare. tulburări în metabolismul o$alaţiilor etc. fenilbutazona.insuficienţa renală cronică." medicamente/ fenacetina.0r. neomicina. barbituricele. sulfamidele. 'e?$l >a bărbaţi. mai frecventă este glomerulonefrita.5g.%. 0actorii toxici pot determina sau favoriza nefropatii/ to$ice e$ogene/%b. diabetul renal. uraniu. stările de acidoză etc. favorizează litiaza urică sau o$alică" şocurile şi traumatismele cu zdrobiri de ţesuturi pot determina leziuni tubulare grave şi insuficienţă renală acută . cistinuria familială. lactate. proteine. iar la femei. sindromul )anconic. Oanamicina etc.*i. sărurile de aur. ciuperci necomestibile" to$ice endogene/ into$icaţii cu produşi ai putrefacţiei intestinale.#.

scarlatina. necroza papilară#" >@S şi alte colagenoze determină sindrom nefrotic" mielomul multiplu determină sindrom nefrotic" leucemiile determină . hepatitele pot realiza hepato&nefrite. hepatita :J. stafilocociile. crează condiţii care favorizează staza şi propagarea infecţiei ascendente la bazinet şi parenchimul renal/ adenomul de prostată. embolii şi infarct renal#" insuficienţa cardiacă stază renală. bronşiectazii amiloidoză renală şi sindrom nefrotic#. Bolile digesti!e: enterocolitele cronice pot fi cauza unei pielonefrite sau a unui sindrom entero&renal" abcesele hepatice. gripa. stricturile ureterale şi uretrale.diabetul zaharat sindromul nefrotic. Bolile cardio#!asculare: endocardita glomerulonefrită . Bolile c8ilor urinare. erizipelul. febra tifoidă.8 cronică.. septicemiile.. litiaza vezicală şi ureterală.80 şi ateroscleroză#. Bolile respiratorii: 4*0 pulmonar sau pleurezii 4*0 4*0 renal#" (bcese pulmonare. . cistitele cronice. Bolile infecţioase: anginele streptococice.80#" fibrilaţia atrială embolii renale#" 54( nefroangioscleroză. pielonefrita cronică. colecistita acută.

abces renal. leptospirozele etc. tumori renale. tulburări de micţiune. lumbago etc.ulbur8rile diurezei Modificările diurezei/ creşterea se numeşte poliurie" scăderea se numeşte oligurie.virală. 4*0. .nfecţiile acute streptococice şi infecţia de focar ocupă un rol important amigdalite. I"to%ic$l bolii pune în evidenţă/ simptome de ordin general/ alterarea stării generale. în hipogastru. care continuă cu e$acerbări şi este însoţită de o mare stare de agitaţie bolnavul căutându&şi poziţii antalgice#" sediul este în lombă" iradiere în flanc de&a lungul ureterului#. 4*0 renal. uneori febră" durerea este e$acerbată de palparea punctelor ureterale. astenie. . un cheag de sânge. spondilita anchilopoetică. angine. în organele genitale. 4rebuie diferenţiată de durerea din alte afecţiuni ca/ discopatii lombare. pe faţa medială a coapsei" simptome de însoţire/ tenesme vezicale. Durerea +urerea în lo-a renală se întâlneşte în/ pielonefrite . somnolenţă" simptome de ordin local/ durerea. stază renală. glomerulonefrite. litiază renală. Colica renal8: este o durere paro$istică. infecţii dentare. frisoane. transpiraţii. tulburări de diureză. anurie semne cardinale de . sifilisul. sinuzite cronice#. febră.8(#" :J: . de intensitate foarte mare. difteria. oligo&anurie. costo&muscular şi costo&vertebral" cauze/ litiaza renală. polaOiurie. infarct renal şi hematom perirenal.

8(# postrenală/ obstrucţie mecanică în regiunea vezicii urinare şi uretral hipertrofie de prostată. În obstrucţia subvezicală D retenţie de urină. %nuria reprezintă scăderea volumului urinar sub . prin scăderea debitului sanguin renal în/ insuficienţă cardiacă. se :J? ." anurie . @tiologia oligo&anuriei/ oliguria funcţională în deshidratare mai ales la vârstnicii care ingeră prea puţine lichide" urina este de cele mai multe ori închisă la culoare şi concentrată" anurie . .8(# renală sau secretorie datorită unor tulburări la nivel renal/ glomerulonefrite. Poliuria reprezintă creşterea volumului urinar peste :JJJ ml la :Ah . pielonefrită pe rinichi unic. diabet insipid" insuficienţă renală cronică . infarct renal bilateral.8(# prerenală. necroză tubulară acută.80#" hipercalcemie" polidipsie primară psihogenă#" ingestie mare de lichide (+5 scade#. cancer vezical. În retenţie. dar mai ales uretrale. prostatice. (ligo#anuria reprezintă scăderea diurezei sub CJ ml<:Ah sau chiar încetarea ei. la emoţii şi frig. spasm.schimbarea raportului nictemeral& nicturie. compresiuni#. (nuria trebuie diferenţiată de retenţia urinară produsă prin afecţiuni vezicale. rareori obstrucţia ureterelor calculi. etc. hipovolemie şoc prin prăbuşirea 4(#" anurie . @tiologie/ & diabet zaharat. cheaguri.JJml<:Ah. nefrita interstiţială. infarct miocardic.8 terminală etc. medicamente& opiacee. psihotrope#. (liguria reprezintă scăderea volumului urinar sub CJJ ml<:Ah.

boli endocrine la femei. uretrale posterioare. polaOiurie sau dureri micţionale se produce retenţia urinară incompletă vezica se goleşte parţial#. prostatice. +isuria poate fi/ iniţială se declanşează cu dificultate# / stricturi uretrale.JJ ml#. adenocarcinom de prostată" completă pe tot parcursul diurezei#/ în boli neurologice tabes. fiind cauzată de afecţiuni situate în special la nivelul căilor urinare inferioare. neregulată şi cu persistenţa de reziduu vezical. Disuria reprezintă o dificultate în micţiune. 0auze/ vezicale. cancerul de prostată. în timpul micţiunii. )icţiuni imposibile# retenţia completă a urinei. cancer vezical. hipertrofia de prostată. adenom de prostată. scleroză în plăci. leziuni medulare. @tiologie/ cistita. )icţiuni incomplete normal. uretrita. vezica se goleşte complet#. )icţiuni imperioase Dbolnavul nu mai poate reţine urina în momentul apariţiei senzaţiei de micţiune. golirea cu efort a vezicii. Tulburări de micţiune Pola. În disurie. iar în anurie sonda-ul este negativ. conducând la micţiuni prelungite. 8etenţia acută de urină poate apărea şi în absenţa tulburărilor de :JA . boli ale uterului.obţine urină prin cateterism vezical.iuria reprezintă o frecvenţă crescută a micţiunilor. cu scurgere lentă. afecţiuni neoplazice medulare#. acută sau cronică. În vezică rămâne un reziduu volum între CJ&.

0linic/ pierderi continue. 0auze/ traumatisme medulare şi renale" traumatisme ale bazinetului. perineale. 0auze/ insuficienţa sfincterului vezical. pierdere de urină la efort şi tuse. isterie#. >a copii se numeşte D enurezis. micţiuni inconştiente. @Z(M@12> =*. calculi.1S%@0^.micţiune" poate ceda spontan sau după sonda. după intervenţii chirurgicale pe uretră sau prostată. "ncontinenţa urinar8 reprezintă pierderea controlului al conţinutului vezical.vezical. . după naştere sau histerectomii" cauze vezicale/ cistită. ca :JC . 8etenţia completă cronică apare după o veche suferinţă cu disurie şi polaOiurie la bolnavii în vârstă şi nu se vindecă spontan.. tumori vezicale. cea mai importantă pentru clinica bolilor renale este palparea . adenom de prostată. distensia vezicii" cauze uretrale/ calcul inclavat în uretra posterioară" cauze e$traurinare neurologice&tabes..( a5 In" ecţia 3ene%al1 evidenţiază valoarea tegumentelor. endouretrale" postoperator. prostatite. în uretrite acute şi stricturi uretrale.@04. epilepsie" psihice& nevroze.L +intre cele patru metode ale e$amenului fizic.

Punctele dureroase renale 3i ureterale (# (nterioare/ punctul ureteral superior sau subcostal.>a indivizii slabi. )aciesul poate fi/ edemaţiat mai palpebral" supt. deci sunt mai voluminoase. %(>%(8@( +e obicei. rinichii nu se pot palpa. uneori în nefroze. a5 In" ecţia %e3i$nii lomba%e8 poate evindenţia/ bombări. +e obicei. rinichi polichistic gigant" retracţia regiunii lombare. în hidro& sau pionefroză.80#sau vasoconstricţii.%aloarea poate fi pământie în .80. cu peretele abdominal flasc se palpează polul inferior al rinichiului drept. în deshidratări datorate vârstei şi diaree . când rinichiul devine palpabil este vorba de un rinichi mare sau ptozat. situat la intersecţia dintre orizontala :JE .80#" anasarcă edem generalizat#. care se constată la caşecticii cu rinichii ptozaţi. %alpareaa rinichiului evidenţiază/ apărarea musculară&procese inflamatorii renale şi perirenale" contactul lombar&formaţiunile retroperitoneale sunt simţite direct de mâna postată pe o suprafaţă mai mare. tumori renale sau abcese perinefretice.e$presie a unei anemii .

(2S02>4(^. pielonefrită. .. cu coloana#" costomuscular coasta Z.dusă prin ombilic şi linia verticală dusă prin punctul Mac *urneF. uneori dureri foarte vii.0[ :JG . @Z%>=8(8@( %(8(0>.. glomerulonefrita acută. cu muşchii paravertebrali#.1.. perceput rectal. sensibil la afectarea bazinetului" punctul ureteral mi-lociu. se declanşează în litiaza renală. abces perirenal..( @ste utilă în depistarea unor anomalii ale arterelor renale stenoze. %rin percuţie se poate pune în evidenţă o sensibilitate dureroasă a regiunii lombare sau prezenţa unei matităţi datorită unei tumori renale. %@802^.Se percepe un suflu sincron cu pulsul. Sunt sensibile în litiaza renală. percuţia are valoare mai redusă.. pielonefrita acută şi abcesul renal. anevrisme#. infarct renal etc. emnul <iordano&percutând regiunea lombară cu vârful degetelor sau marginea cubitală a mâinii. *# %osterioare/ costovertebral coasta Z.( În e$plorarea rinichiului. cu caracter de tril. situat la încrucişarea ureterului cu marile vase" punctul supraintraspinos spina iliacă antero&superioară#" punctul ureteral inferior..

@Z(M@12> 28,1@, Se face ţinând cont de o corectă prelevare, conservare şi interpretare a datelor. 8ecoltarea se face de regulă dimineaţa, în condiţii de toaletă riguroasă a organelor genitale e$terne şi în vase curate. 2rina din :A de ore se recoltează pentru glicozurie, proteinurie şi ionogramă. %spectul urinei normal este limpede, transparent#/ tulbure&puroi, sânge, mucus, uraţi, fosfaţi, carbonaţi, o$alaţi precipitate#" tulbure tipic cu flocoane&în pielonefrite, după un timp apare un depozit care poate fi roşcat uraţi#, alburiu fosfaţi#sau lacescent lipide#. Culoarea urinei normal galben&deschis spre galben&roşcat#/ deschisă poliurie#" închisă urină hiperconcentrată, hematurie, bilirubinemie#" tulbure infecţii#" în alimentaţia cu carne, închisă la culoare" în alimentaţia vegetariană, deschisă la culoare" unele alimente pot colora urina/ galben& roşiatic piramidonul, aspirina, fenotiazina#, verde&albastru albastru de metilen#etc. 1ematuria reprezintă prezenţa de hematii în număr anormal în urină şi poate fi macroscopică şi microscopică. a# 5ematuria macroscopică . ml sânge<.ml urină#/ calculi renali, tumori renale şi de căi urinare,4*0 urogenital, traumatisme sonda- vezical, chist renal#" b# 5ematuria microscopică, deseori renală peste A hematii < mm# calcul ureteral, pielonefrită, boli infecţioase, efort fizic. :JH

Proteinuria În condiţii fiziologice, în urină e$istă urme de proteine până la GCmgQ proteine cu greutate moleculară mică#. În condiţii patologice, datorită creşterii permeabilităţii glomerulare se elimină cantităţi mai importante de proteine cu greutate moleculară mai mare. 0auze/ cistită, uretrită, febră, efort, proteinuria ortostatică la tineri#, diabet zaharat, sindrom nefrotic, nefrită interstiţială, glomerulonefrită etc. +eucocituria =piuria9 reprezintă prezenşa de puroi în urină, macroscopică urină tulbure# sau microscopică. 0auze/ infecţia căilor urinare, cancer de prostată şi vezical, traumatism uretral, urolitiază. *rocultura se practică prin însămânţarea a cca. . ml urină -etul mi-lociu#, pe medii de cultură solide sau alte medii speciale.%ermite stabilirea germenului implicat în afecţiunea renală. edimentul urinar evidenţiază/ hematii, leucacite, bacterii" epitelii/ celule rotunde şi poligonale" provin mai ales din rinichi" cilindri hialini izolaţi, apar în mod normal, dar în cantitate mare!proteinurie glomerulară" cilindri leucocitari pielonefrită#" cilindrii eritrocitari glomerulonefrită#" cilindrii epiteliali granuloşi#/,8(, nefrite interstiţiale" cristale. @Z(M@12> Sc16@>2, Î1 ()@0^,21,>@ 8@1(>@ În evaluarea funcţiei renale, studiul constantelor sanguine, are o importanţă deosebită deoarece eliminarea principalilor produşi ai :J7

catabolismului azotat uree, acid uric, creatinină#se face prin rinichi. 0reşterea acestor substanţe indică o insuficienţă renală, dar nu e$istă întotdeauna un paralelism între concentraţia lor în sânge şi gradul insuficienţei renale. Se dozează/ creatinina sanguină substanţă azotată rezultată din catabolismul muscular#" ureea, cel mai important produs al catabolismului protidic" acidul uric produs final al catabolismului purinelor#" clearance creatininic&corespunde apro$imativ cu rata filtrării glomerulare.Măsoară precis funcţia renală, evidenţiază reduceri funcţionale chiar mici cu valori normale ale creatininei serice. @Z%>=8(8@( 8(+,=>=6,0[ 8@1(>[
*5Radio3%a&ia %enal1 "im l1 evidenţiază/ poziţia rinichilor,

prezenţa de calculi calcici radioopaci" /5.ielo3%a&ia i.v. furnizează date despre rinichi/ poziţie, formă, contur, irigaţie sanguină, e$creţie, calculi, ruptură renală, stenoză ureterală, stază" ;5Eco3%a&ia în bolile renale stabileşte/ dimensiunea renală, lăţimea parenchimului, staza din bazinet, starea vezicii urinare, a prostatei etc. IV+ 'INDROAME CLINICE IV454 I,F"%6I$ %'I)+( &(I,$(" @ste cea mai frecventă boală infecţioasă întâlnită la femei.>a bărbaţi este mai rară, dar mai complicată. :.J

4erapeutic, este important să se deosebească infecţia urinară simptomatică sau asimptomatică, acută sau cronică, primară sau secundară, obstructivă cu stază urinară# sau neobstructivă, distală cistită# sau pro$imală pielonefrită#. 0,S4,4( 0istita este o afecţiune aparent banală, predominantă la femei, determinată de colonizarea bacteriană a vezicii urinare. ,ablou clinic: sindromul cistitic constituit din triada/ polaOiurie, disurie, piurie" nu apare febră. Diagnostic: sedimentul urinar/ leucociturie, piurie" urocultura/ precizează natura bacteriană a cistitei" e$amenul rectal la bărbaţi hipertrofie de prostată#. %,@>=1@)8,4( %ielonefrita reprezintă o afecţiune bacteriană a ţesutului interstiţial renal şi a căilor urinare. Simptomele sunt variabile, în funcţie de evoluţia acută sau cronică a infecţiei parenchimului renal. (ccesul germenilor la nivel renal se realizează pe două căi/ ascendentă, mai ales în cazul bolnavilor cu uropatii obstructive, e$plorări instrumentale, malformaţii de căi urinare reflu$ vezico&ureteral#" descendentă hematogenă#&incriminată în cursul infgecţiilor generale, care au ca punct de plecare diferite focare de infecţii, bacteriemii tranzitorii sau :..

septicemii. 0alea limfatică/ se presupune că germenii sunt vehiculaţi de la un focar infecţios de vecinătate a căror limfatice comunică cu cele ale rinichiului. %,@>=1@)8,4( (024[ ,ablou clinic: febră ?Hş0, frison, artralgii" dureri lombare uni& sau bilaterale, surde sau cu caracter de colică" tulburări de micţiune/ polaOiurie, disurie" urini tulburi, purulente, rar hemoragice" simptome e$trarenale/ greţuri, vărsături, dureri abdominale. Examenul fizic: dureri la percuţia regiunii lombare 6iordanoT uni& sau bilateral#, puncte ureterale dureroase, rinichi palpabil mărit rar#. @ste o boală ameninţătoare de viaţă, deoarece se poate dezvolta oricând o pionefroză sau o septicemie cu poartă de intrare urinară. Diagnostic: sedimentul urinar/ leucociturie, piurie" urocultura/ precizează e$istenţa şi natura infecţiei" e$amenul sângelui/ leucocitoză,LS5 crescut" probe funcţionale renale/ uree, creatinină" @0=/ rinichi mărit, calculi, stază urinară, abces etc. %,@>=1@)8,4( 08=1,0[ %ielonefrita cronică este o afecţiune rezultată în urma prezenţei mai îndelungate a germenilor microbieni la nivelul :.:

parenchimului renal.Se caracterizează prin reacţia inflamatorie la nivelul interstiţiului, care se răsfrânge asupra tubilor, iar după o evoluţie mai lungă, asupra glomerulilor şi vaselor. ,ablou clinic: simptome generale/ astenie, fatigabilitate, cefalee, inapetenţă, scădere în greutate" lombalgii surde sau colică renală" poliurie, polachidisurie" paloarea tegumentelor cafea cu lapte#" splenomegalie semn de ,80#. Diagnostic: aceleaşi investigaţii ca la pielonefrita acută. IV474 )ITI$3$ (",$)' -&(I,$('. @ste o boală a căilor secretorii, constând din formarea în interiorul lor a unor calculi concreţiuni# rezultaţi din precipitarea unor substanţe care în mod normal se găsesc dizolvate în urină. 0ompoziţie chimică/ o$alat de calciu HJQ#, uraţi .CQ#, cistină, $antinină, apatită carbonică etc. 0actori de risc: dietă hiperprotidică, hiperuricemia, hiperparatiroidism hipercalciurie#, uropatie obstructivă, infecţii de căi urinare recidivante, acidoza tubulară renală. ,ablou clinic: pacientul nu prezintă simptome sau prezintă dureri lombare nespecifice, când calculii sunt imobili. 0ând se mobilizează un calcul renal şi irită ureterul, apare colica renală, care are următoarele caracteristici/ apare ca o durere colicativă în regiunea lombară, de obicei de partea obstacolului" iradiază anterior şi descendent spre regiunea abdominală inghinală, testicul sau labiile mari, rădăcina coapsei" :.?

cistină#" sânge/ electroliţi. p5 crescut în calculii fosfatici şi calculii din infecţia urinară#. disurie. bacterii" în cazul calculilor recidivanţi. hematurie#./ poliartrita reumatoidă a copilului sau spondilita :.. acid uric. violentă. fosfat. motiv pentru care bolnavul este agitat şi îşi schimbă mereu poziţia" este însoţită de semne urinare polaOiurie. eventual greţuri. =+ 'EMIOLO(IA A. continuă şi cu paro$isme insuportabile. creatinină.ARATULUI LOCOMOTOR . puncte renale şi<sau ureterale dureroase.intensitate foarte mare.. acid uric.v. urina colectată pe :A de ore cu dietă normală şi aport de lichide normal#analiza substanţelor litogene 0a. (1(M1@9( VH%"ta Ai "e?$l "unt de o importanţă deosebită. vărsături" semn 6iordano T#.A . staza urinară prin obstrucţie. influenţând forma clinică de e$. bicarbonat" analiza chimică sau spectroscopică a calculilor eliminaţi" radiografia abdominală. lacune ale substanţei de contrast" @0=/ umbra calculului. fosfat. Mg. pe golK/ calculi radioopaci" pielografia i./ stază datorită obstrucţiei. Diagnostic: sedimentul urinar/ hematurie. analiza cristalelor.

manifestări alergice. subacut sau cronic. frigul. Condiţii de viaţ1 Ai m$nc1 2mezeala. nazale. . tulburări de statică.@ste important de ştiut dacă durerea interesează una sau mai multe articulaţii.0 . 54 Durerea musculosc1eletică este cel mai frecvent simptom în practica reumatologică.storicul trebuie să lămurească asupra modului în care a debutat afecţiunea&acut. cu simptome minore şi evoluţie progresivă. care pot constitui cheia diagnosticului pentru reumatismele secundare infecţioase.storicul bolii pune în evidenţă o serie de simptome/ durerea. metastaze osoase. astenia musculară şi reducerea capacităţii funcţionale. @Z(M@12> 0>. tumefierea. alimentaţia deficitară sau în e$ces pot individualiza boala reumatismală. prostatice. redoarea articulară. chiar dacă nu se încadrează în tabloul obişnuit al afecţiunii. Antecedente !e%edo-colate%ale +eşi nu întotdeauna o boală reumatismală este recunoscută ca fiind familială. I"to%ic$l bolii +ecelarea primelor simptome de boală şi vechimea afecţiunii constituie un indiciu preţios.C . felul :. afecţiunile clasice de tip inflamator debutează insidios. În mod clasic.la femei#. instalarea modificărilor degenerative. artrozele şi chiar poliartrita. litiaza renală sau biliară. boala lupică. guta etc.1. Antecedente e%"onale În acest sens sunt semnificative infecţiile de focar/ amigdaliene. totuşi e$istă o relaţie evidentă în ceea ce priveşte guta. dentare.

. după cum nodulii subcutanaţi. . 84 Tume2ierea poate fi însoţită de durere. căldură sau roşeaţă a articulaţiilor. (stfel. periolecranieni. @$aminarea clinică completă este obligatorie pentru stabilirea diagnosticului.%aloarea tegumentară ne poate orienta către o metastază osoasă. limfadenopatii. 94 *olnavul reumatic mai poate manifesta oboseală: slăbiciune: cu pierderea 2uncţiei unor articulaţii incapacitatea de a ţine un obiect în mână.L @Z(M@12> 6@1@8(> @$amenul general precede în mod obligatoriu e$amenul aparatului osteo articular. constituţia endocrină ne pot e$plica diversele forme clinice. bursita olecraniană sau tofii pot susţine diagnosticul de poliartrită sau gută.02>(8 @$amenul articular. 74 (edoarea articulară are o durată variabilă/ durează minute în bolile degenerative şi ore în cele inflamatorii cronice.E .. ca urmare a degradării suprafeţei cartilaginoase.debutului acut sau cronic#. @Z(M@12> (84. iradierea.= e$plicaţie este creşterea frecării intrarticulare. splenomegalii. indiferent de articulaţie. caracterul durerii. factori de agravare sau de ameliorare. durata dureri.@04. intensitatea. tipul constituţional. nefropatii.%oate dura ore reumatismul palindromic#sau perioade lungi de timp. @Z(M@12> =*. parestezii. @$amenul pe aparate şi sisteme/ vom reţine e$istenţa unei cardiopatii. va păstra aceeaşi :. migrarea.

coate. genunchi. iar cele groase sunt produse de modificări profunde ale structurii cartila-ului" instabilitate articulară cu mişcări posibile în alte planuri decât în cele fiziologice" scăderea forţei musculare scăderea forţei de prindere :. faţa" urmează în ordine/ articulaţiile temporomandibulare. mobilitatea activă şi pasivă.G . capsulite retractile. sublu$aţii. segmentul lombar. palpare. este e$aminat începând cu membrele superioare în mod centripet/ mâini. cutia craniană. articulaţiile sacroiliace. coccisul. picior.articular cu prezenţa de corpi străini intraarticulari&osteofite hipertrofice.metodologie/ inspecţie.( şi %(>%(8@( se fac de obicei concomitent *olnavul. . >a e$amenul articulaţiilor trebuie urmărită e$istenţa următoarelor semne/ tumefierea" căldura locală palparea comparată a articulaţiilor simetrice#" durerea la presiune a întregii articulaţii sau numai a unor zone articulare" deformare osteo&articulară produsă prin distrucţii ligamentare. măriri osoase. sinovite proliferative sau bogat e$udative# sau prin cauze e$traarticulare scurtări tendinoase. aşezat în decubit dorsal. contracturi musculare" limitarea mişcărilor prin cauze intraarticulare distrugeri de cartila. umeri. spasme musculare#" crepitaţiile fine sunt date de frecarea suprafeţelor articulare ce prezintă eroziuni superficiale ale cartila-ului şi ţesut de granulaţie. Membrele inferioare sunt e$aminate în mod centrifug/ şold. sacrul.1S%@0^. segmentul dorsal. segmentul cervical.

%utia craniană .+eviaţiile radiale şi cubitale sunt în -ur de EJş. "xamenul pumnului .(nchiloza se măsoară prin unghiul format de cubitus şi humerus. Mişcările posibile în această articulaţie sunt/ fle$ie. sensibilitatea la palpare ca şi aspectul unghiilor şi al zonei periunghiale. tumefacţii. >a degete trebuie evaluat aspectul şi mobilitatea articulaţiilor interfalangiene şi metacarpofalangiene. adducţie.nspecţia şi palparea poate evidenţia prezenţa nu numai a unui :. circumducţie.AJş.2neori.Supinaţia şi pronaţia este în -ur de . Mobilitatea este limitată la GJş. degenerativ şi abarticular fiind bine distinctă la acest nivel. $rticulaţia temporomandibulară %alparea poate descoperi crepitaţii.H .nspecţia şi palparea se fac după tipul obişnuit. în mod comparativ. "xamenul cotului =lecranul este locul de elecţie al nodulilor şi al bursitei. pentru fle$ia palmară. e$tensie.Mobilitatea se apreciază măsurând distanţa dintre arcade la deschiderea ma$imă a gurii. )le$ia se face între ACş&. pentru fle$ia dorsală.inii are o mare valoare orientativă. şi HJş. "xamenul umărului are cea mai mare mobilitate. patologia de tip inflamator.+acă pumnul opus este neafectat . abducţie.+acă apr parestezii în degete&suferinţa locală cu compresia nervului median în tunelul carpian. acesta foloseşte drept termen de comparaţie. "xamenul m.Lalorile mari se e$plică prin participarea atât a articulaţiei humeroradiale. cât şi a celei radiocubitale şi cea a pumnului.cu scăparea obiectelor din mână#.HJş. se pot surprinde e$istenţa unei anchiloze sau tendinţa lu$antă a mandibulei.

Jcm mai sus. 4estarea funcţională a coloanei vertebrale/ d Semnul Schober coloana lombară#/ se marchează pe tegument un punct în dreptul >C apofiza spinoasă#şi altul la . >a coloana vertebrală lombară se cercetează păstrarea.C& Ccm. permiţând o antefle$ie de ACş. se apreciază simetria celor două fese şi a celor :.În plan sagital i se identifică curburi fiziologice lordoza cervicală. d Manevra >asegue/ fle$ia coapsei pe şold cu genunchiul întins provoacă dureri pe traiectul nervului sciatic. Segmentul cervical al coloanei vertebrale este cel mai mobil.%unctele se depărtează în mod normal la aplecarea înainte cu?. cifoza toracală. la aplecarea înainte cu Ccm punctele cutante se depărtează. ştergerea sau accentuarea lordozei.7 . d Semnul =tt coloana toracică#/ se marchează pe tegument un punct aflat în dreptul apofizeiv spinoase 0G şi altul la ?Jcm mai -os. "xamenul şoldului&se observă mersul. se măsoară cele două membre inferioare.În mod normal. la aplecarea înainte. Mobilitatea coloanei vertebrale toracale se e$plorează în plan frontal fle$ia laterală a trunchiului#prin aprecierea mişcărilor de torsiune cu şoldul fi$at şi indirect prin măsurarea e$pansiunii cutiei toracice între e$pir forţat şi inspir forţat diferenţa normală între circumferinţe este de peste Ccm#. d +istanţa dintre degetele mâinii şi sol. o rotaţie de EJş& HJş ţi o fle$ie laterala de ACş. lordoza lombară#. "xamenul coloanei /ertebrale În poziţie ortostatică are o proiecţie rectilinie. ca şi mobilitatea în această zonă. oe$tensie de ACş&EJş.chist sebaceu dar şi a unei formaţiuni atipice. este o metodă de apreciere a mobilităţii coloanei vertebrale. ţinând de tegument sau os.

. Modificări ale >S/ lichid tulbure&proces inflamator cu celule sau cu multă fibrină" lichid de culoare maronie&sinovita vilonodulară" lichid de culoare albicioasă&depuneri de apatită sau guta. S. Se apreciază orientarea gambei faţă de coapsă&angulaţie laterală genu varum#sau medială genu valgum#. @Z(M@1@ 8(+. ca şi palparea plantei mai ales în zona de inserţiei a tendonului ahilean. sensibilitatea articulaţiei metacarpofalangiene.0@ @$amenul radiografic reprezintă o foarte importantă metodă de diagnostic în patologia osteoarticulară.1=L. ischiogluteală poziţia şezândă este dureroasă#..05. vâscos.=>=6. rotaţie internă şi e$ternă#. III+ E0.9( >. orientarea şi forma degetelor.(> >S# În mod normal. e$amenul clinic vizează observarea boltei plantare. >S este limpede..două coapse.. clar. "xamenul !ambei< se face prin cercetarea mişcărilor active şi pasive posibile în articulaţie. se măsoară mişcările posibile în articulaţie fle$ie. e$tensie.. . adducţie.:. >a picior. abducţie.. se apreciază sensibilitatea burselor trochanteriene mişcările de rotaţie internă şi fle$ie dureroasă#.LORAREA . (1(>. se palpează spaţiul popliteu pentru găsirea unor chiste. e$tensie.ARACLINIC) .@l oferă informaţii asupra ::J .În plus.+2>2. de culoare galben&deschi şi nu coagulează. "xamenul !enunc1iului< mişcări de fle$ie..Se identifică prezenţa de lichid sinovial.. iliopectinee adducţia cu fle$ia coapsei ca şi fle$ia sau e$tensia sunt dureroase#.

::. boala %aget. infecţii. poliartrita reumatoidă. degerătura" eroziuni ce apar în diverse zone ale osului diafiză. d spaţiul articular îngustat.structurilor osoase. . os subcondral#" osteofite ce reprezintă os nou apărut în urma unor solicitări mecanice repetate sau a degenerării de cartila-" reacţie periostală & îngroşarea şi stimularea osteoblastică a acestuia ca urmare a desprinderii sale de pe os prin edem. =bliterarea sa totală dă anchiloza. ce deseori a-ută la diagnostic/ noduli subcutani cei reumatoizi nu erodează osul şi nu calcifică. În cazul structurilor osoase trebuie urmărite mai multe elemente/ d modificări de densitate osoasă/ osteopenia osteoporoza#este rezultatul scăderii masei osoase" osteocondensările & metastazele osteoblastice neoplasm de prostată#. guta. mieloscleroză. @$amenul radiografic permite şi observarea structurilor moi periarticulare. semnificând distrugerea de cartilaarticular. artrita neurotrofică. artroza#. cei din gută pot eroda osul şi uneori au calcificări centrale#" calcificări subcutanate" tumefieri ale părţilor moi mai ales la degetele mâinii#" calcificări ale capsulei articulare. d modificări ale osului cortical/ resorbţii corticale întâlnite în sclerodermie. tumoare" osul subcondral adiacent cartila-ului articular poate suferi un proces de sleroză sau de creştere a transparenţei. dar ţi asupra ţesuturilor moi. artrita psoriazică. epifiză.

. .. 2tilitatea ::: .=%S. a chistelor subcondrale" pentru identificarea îngroşărilor sinoviale..E..A. (848=S0=%..9(4[ 4omografia computerizată are unele avanta-e faţă de radiografie. 8@9=1(1^( M(61@4.14. în patologia lombară prin herniere discală. .( S. 0a şi în tomografia computerizată. @ste utilă/ în diagnosticarea precoce a suferinţelor sacroiliace de tip inflamator.68()..02>(8[ Scintigrafia folosită în prezent este cea cu 77m4c şi -oacă rol în identificarea precoce a unor procese care la 8Z convenţională se observă tardiv.( =S4@=(84. (rticulaţia cea mai e$pusă acestei e$plorări este genunchiul. poate identifica îngroşări sinoviale. mai ales în ceea ce priveşte detectarea foarte precoce a leziunilor..?..1=L. distrofia simpatică refle$ă.. chiste subcondrale şi alte modificări care la 8Z nu sunt vizibile.(>[ (rtroscopia permite vizualizarea cavităţii sinoviale. ...C.( 0=M%24@8.0[ 120>@(8[ 8ezonanţa magnetică nucleară este sensibilă în detectarea leziunilor mici ce reflectă alterarea contrastului. 4=M=68(). S0.(re o mare valoare diagnostică în detectarea foarte precoce a osteonecrozei aseptice vasculare" are valoare în diagnosticarea leziunilor discale şi în patologia coloanei vertebrale. tumorile scheletice.. nesesizabile la radiografiile obişnuite" pentru diagnosticarea necrozelor vasculare.(stfel sunt identificate foarte timpuriu osteonecroza vasculară..( şi *.

În bolile reumatice se descriu o multitudine de tipuri de anticorpi cu specificitate faţă de componentele . )actorul reumatoid este prezent la bolnavii cu poliartrită reumatoidă.I&:&globulina#" fibrinogenul plasmatic" complementul hemolitic" crioglobulinele serice.1[8..L. condromalaciei. osteocondritei. prin intervenţii chirurgicale sau cu un ac special.1. 0ei mai studiaţi sunt anticorpii antinucleari/ anticorpii faţă de (+1&sunt marOeri pentru >@S.0@ În ser se determină/ reactanţii fazei acute a inflamaţiei LS5.. *iopsia sinovială este utilă în cazul unor monoartrite cronice inflamatorii.diagnostică a artroscopiei este mai ales în cazul sinovitei vilonodulare. selfK ale organismului. mai ales în formă activă" anticorpii antihistone se întâlnesc la bolnavii cu lupus indus medicamentos.1L@S4. mai ales când se suspectează o etiologie tuberculoasă sau fungică..@a se practică în timpul artroscopiei.>@ +@ >(*=8(4=8. . proteina 0 reactivă. sindrom S-ogren.9(4@ +@ .. S@8.1+8=(M@ 0>.G.0@ ::? . .. +(4@ )281.6(^. )actorul reumatoid este o imunoglobulină care se comportă ca un anticorp faţî de . hemartrozei.S. +@4@8M. bolnavii cu lupus.g serică.

0>(S.leita terminală" ::A .0(8@( *=>. peritendinitele bursitele#" 1# 4enosinovitele" =# )asciculitele" %# Sindromul de tunel carpian.# (lte boli ale ţesutului con-unctiv. ?":%rtrite manifeste$ înt@lnite frec!ent în cursul altor afecţiuni: U# Sarcoidoza" 8# Sindromul 5enoch&Schonlein" S# 0olita ulceroasă " 4# .SM(>@ 0ea mai acceptată clasificare este cea propusă de asociaţia americană de reumatologie (8(#/ ":Poliartritele de etiologie necunoscut8: (# (rtrita reumatoidă" *# (rtrita reumatoidă -uvenilă" 0# Spondilita " +# (rtrita psoriazică" Sindromul 8eiter.).>=8 8@2M(4. """:'eumatismul articular acut "?:Bolile articulare de tip degenerati! =artrozele9 ?:'eumatismul abarticular: V# )ibrozitele" S# Sindroamele de disc intervertebral" ># Miozitele şi mialgia" M# 4endinitele. "":Bolile ţesutului con>uncti!: @# >upusul eritematos sistemic" )# %eriartrita nodoasă" 6# Sclerodermia" 5# %olimiozitele şi dermatomiozitele" .

::C . ?"":%rtrite secundare unor agenţi bacterieni cunoscuţi: ?""": %rtrite traumatice sau secundare unor boli neurologice: Z# (rtrite posttraumatice" e# Sifilisul terţiar artropatia tabetică#" 9# Siringomielia" ((# Sindromul umăr&mână" **# 4ulburări statice.2# *oala _hipple" L# Sindromul S-ogren" _# %soriazis..# 5iperparatiroidismul" VV# (cromegalia" SS# 5ipotiroidismul" >># 5ipovitaminosa 0" MM# Zantomantoza.umori: 11# Sinoviomul" ==# Sinovita viloasă pigmentară" %%# 4umori ale tendoanelor" UU# 4umori primitive -u$taarticulare" 88# Metastazele" SS# >eucozele" 44# Mielomul multiplu" 22# 4umori benigne articulare. "2:%rtrite asociate cu tulbur8ri endocrine 3i metabolice: 00# +iabetul" ++# =cronoza" @@# 5emofilia" ))# 5emoglobinopatii" 66# (gammaglobinemie" 55# *oala 6aucheer . 2:.

::E . 2"":%rtritele înt@lnite în bolile congenitale: ZZ# Sindromul Marfan" ee# Maladia @hlers&+anlos" 99# *oala 5urler" (((# +isplazia congenitală a şoldului" ***# *oala MorWuio. IV454*+)I)" D"G". 8adiologic se evidenţiază/ pensarea spaţiului articular. osteoscleroză subcondrală şi zone circumscrise de osteoporoză.. osteofitoză.2":%rtrite în cursul bolilor alergice 3i al reacţiilor medicamentoase: LL# (rtritele secundare alergenelor specifice" __# (rtritele medicamentoase hidrazinoftalazina#. caracterizate anatomopatologic prin alterări ale cartila-ului articular şi prin leziuni hipertrofice ale osului epifizar. dureroase şi deformante..# =steopatia hipertrofică" VVV# =steocondrita -uvenilă" SSS# =steocondrita disecantă" >>># 8eticulohistiocitoza" MMM# *oala 4ietze. 2""":Diferite artrite: 000# (miloidoza" +++# 1ecrozele aseptice ale oaselor" @@@# Sindromul *ehcet" )))# 0ondrocalcinoza" 666# @ritemul multiform" 555# @ritemul nodos" ."($TIV" $(TI%&)$(" (848=9@>@ (rtrozele sunt artropatii inflamatorii cronice.

cartila-ul poate fi alterat.. realizând o subţiere a cartila-ului.ablou clinic: durere la mobilizare articulaţii . Etiologie: în producerea leziunilor cartilaginoase sunt incriminaţi următorii factori/ factori mecanici/ suprasolicitarea prin repartiţia anormală a presiunilor articulare cu o hiperpresiune în anumite puncte obezitatea.În timp se produc fisuri şi ulceraţii. malformaţii congenitale#" factori traumatici traumatisme. În artroze. dezorganizat. microtraumatisme#" factori endocrini şi metabolici acromegalia. menopauza#" îmbătrânirea" factori inflamatori cronici după artrita reumatoidă sau infecţii 4*0. care devine sediul unui proces de scleroză. mi$edemul. ::G . +e cele mai multe ori apare la vârstnici. înlocuit printr&un ţesut cartilaginos fibros. ce antrenează şi alterări osoase#.+istrugerea mecanică a suprafeţei cartila-ului articular se e$plică prin e$istenţa unui dezechilibru între sarcină şi rezistenţa la solicitări. fiind localizată la articulaţiile solicitate ale membrelor inferioare. punct de plecare a osteofitelor. 2lterior are loc o reacţie proliferativă sub forma unui burelet la periferia cartila-ului. ruginiteK# sau la efort cea mai intensă seara#" frecătura cartila-elor este palpabilă şi ascultabilă" limitarea funcţiei articulare este redusă e$cepţie articulaţia şoldului#" deformarea şi mărirea de volum a articulaţiilor. 2zura cartila-ului duce la dezgolirea osului sub-acent. metabolismul cartila-ului este deprimat. .

coborâre a pliului fesier" poziţie vicioasă/ contractura muşchiului psoas şi a muşchiului adductor. care se conservă mult timp" şchiopătare. Etiologie: malformaţii congenitale ale şoldului lu$aţie.ablou clinic: durere la nivelul regiunii inghinale cu iradiere pe faţa anterioară a coapsei către genunchi" durerea la genunchi poate fi simptomul precoce" mişcările în articulaţia şoldului se limitează pe rând/ mai întâi fle$ia&aducţia şi rotaţia internă" ultima interesată este mişcarea de fle$ie. displazie congenitală#. lu$aţii#" osteonecroza aseptică a capului femural. chiste osoase. Examenul radiologic: pensarea interliniului articular" osteofitoză cap femural. . cu lordoză şi aplecare înainte. traumatisme fracturi. 0=Z(848=9( 0o$artroza se caracterizează prin localizarea reumatismului degenerativ la articulaţia şoldului. cotil#" ::H . @ste cea mai invalidantă artroză. boala %aget" co$artroze primitive. co$ite.Examin8rile paraclinice/ teste biologice de inflamaţie negativă" e$aminarea 8Z/ a# pensarea spaţiului articular" b# osteofitoză producţii osoase ce se dezvoltă la periferia suprafeţei articulare#" c# osteoscleroză" d# zone de osteoporoză.

uneori. obezitatea#.ablou clinic: durere localizată pe faţa anterioară sau anterointernă a genunchiului. Examenul obiecti!: mărirea de volum şi deformarea genunchiului" ::7 . ca o consecinţă a prinderii unui corp străin între cele două suprafeţe articulare. lu$aţii traumatice ale rotulei. mai ales la coborârea unei pante. . până la cădere în formele avansate#" blocarea genunchiului în mers apare. şederea pe vine. boala %aget" osteocondromatoza" fracturi. tulburările venoase" secundare fracturilor. rupturilor de menisc" genu varum. entorselor. Etiologie: factori endocrini menopauza. mers pe teren accidentat" durerea se calmează la repaus" redoarea articulară a primelor mişcări nu are amploarea şi nici durata celei din %8" cracmente articulare" instabilitate articulară mecanică cu dificultate în mers. osteocondensare sprânceană aceta& 6=1(848=9( 6onartroza se caracterizeză prin localizarea reumatismului degenerativ la nivelul genunchiului la nivelul articulaţiei femuropatelare şi femurotibiale#.osteoscleroză bulară#" osteoporoză. anomalii ale şoldului. genu valbum" picior plat.

. ereditatea. Examenul radiologic: 8Z de faţă/ osteofite la periferia platoului tibial. de mărimea unui bob de mazăre. %=>. (848=9( 5@*@8+@1 1odulii 5eberden# 1odulii 5eberden se prezintă ca îngroşări nodulare bilaterale situate pe faţa de e$tensie a articulaţiei distale a degetelor mâinii.manifestări inflamatorii revărsat.. la climacteriu. ca urmare a hipertrofiei cartilaginos osteofitare. îngustarea interliniului articular.J<. raportul dintre femei < bărbaţi fiind de . inde$ului ulterior şi a inelarului. Etiologie: traumatisme -ucătorii de baseball#.ablou clinic: debut insidios. osteoscleroza suprafeţelor osoase" 8Z de profil/ ostefite la baza şi vârful rotulei. dartardivă" mişcări anormale de sertar.Se$ul feminin este mai des afectat. sunt duri. mai rar a auricularului" noduli 5eberden apar simetric.Sunt artroze interfalangiene distale. situaţi pe faţa dorsală a articulaţiei sau :?J . cu apariţia unor noduli la nivelul articulaţiei interfalangiene distale a mediusului.1. Sunt frecvent întâlniţi.(848=9@>@ +@6@4@>=8 Mc. şoc rotulian prezent#" sensibilitate la palpare pe faţa anterioară şi anterointernă a genunchiului" fle$ia forţată dureroasă" limitarea e$tensiei este invalidantă.. de lateralitate# în gonartrozele evoluante. frecvenţa lor crescând paralel cu vârsta.

+in punct de vedere semiologic.ablou clinic: asimptomatic sau dureri moderate şi o uşoară limitare a mişcărilor. se deosebesc. . apărând ca o tumefacţie difuză articulară. furnicături în vârful degetelor. afectând articulaţiile discovertebrale şi < sau articulaţiile interapofizare posterior#. . . 0onsistenţa lor dură. le diferenţiază de deformările din poliartrita reumatoidă. nedureroşi" articulaţia afectată este deformată. predominând pe faţa dorsală. dar mai ales în zonele de ma$imă mobilitate 0C.4H. S%=1+. Examenul radiologic: pensarea spaţiului articular" osteofitoză marginală şi posterioară. (848=9( *=205(8+ Sunt artroze ale articulaţiilor interfalangiene pro$imale.>?#. (rtroza discovertebrală debutează prin deteriorarea nucleului pulpos şi a inelului fibrocartilaginos. falanga terminală fiind deviată înăuntru. uneori în semifle$ie" amorţeli. produsă de distensia ligamentelor :?.>(848=9( Spondilartroza este o afecţiune cronică caracterizată prin modficări degenerative localizate la diferite nivele .lateral. (rtroza interapofizară poate produce în cazuri severe de eroziuni cartilaginoase# o uşoară alunecare a corpilor vertebrali spondilolistezis#.ablou clinic: - durere localizată. (u aceeaşi semnificaţie ca şi nodulii 5eberden. oarecare neîndemânare în efectuarea unor mişcări de fineţe.

prin spondilartroză se pot identifica/ a# spondiloza cervicală b# spondiloza dorsală c# spondiloza lombară S%=1+. Examenul radiologic: îngustarea spaţiului articular prin modificări progresive ale inelului fibros" scleroza cartila-elor vertebrale adiacente osteocondroză#" modificări osteofitice pe marginea corpurilor vertebrale" deplasarea corpurilor vertebrale având ca rezultat instabilitatea. fie prin osteofite formate în găurile de con-ugare.0(>[ 0@8L.>=9( 0@8L. În funcţie de segmentul de coloană vertebrală interesat. fie prin hernierea laterală a nucleului pulpos al discului intervertebral. anestezie în zona dermatomului corespunzător. afectarea capsulei articulare. sau spasmul musculaturii vecinei" durere radiculară. (fectarea unei rădăcini nervoase se poate e$prima prin durere. tulburări motorii ale grupelor musculare cu inervaţia afectată.0(848=9(# 8ecunoaşte două localizări/ d# artroza uncovertebrală&afectează frecvent discul 0C& 0E" e# artroza interapofizară&anga-ează mai des interliniile :?: . produsă prin compresia rădăcinii nervoase. inflamaţia sinovialei. parestezii. alterarea refle$elor osteotendinoase în cazul alterării coloanei cervicale şi lombare.paravertebrale.

verti-. sublu$aţii. nistagmus. atrofii musculare" disfagie osteofite mari#. cu pierderea la început a tonusului muscular şi hipotrofie. ameţeli. torticolis acut. tulburările statice. . mai ales dimineaţa. disartrie. uneori poate apărea un uşor edem la mâini" insuficienţa vertebrobazilară compresia directă a arterelor vertebrale. diplopie#. verti-. fosfene şi disfagie. care apare brusc. sedentarismul. osteoscleroză. Etiopatogenie: +iscul vertebral suferă modificări traumatice sau de vârstă. Întoarcerea capului poate da căderi fără pierderea cunoştinţei. contribuie la modificările artrozice. iritarea filetelor nervoase ce încon-oară arterele vertebrale. cu dureri intense şi contractură musculară" nevralgia cervicobrahială/ dureri în regiunea cervicală care iradiază în diferite teritorii ale membrului superior. Sindromul *arre&>ieou/ fenomene de insuficienţă vertebrobazilară acufene. Examenul radiologic: modificări mai frecvente în 0C&0E#/ osteofite. de către osteofitele posterioare# se traduce prin/ cefalee occipitală. Microtraumatismele.ablou clinic: durere localizată sau dureri radiculare ale ple$ului brahial. e$tensie şi rotaţia cefei" limitarea mişcărilor. e$acerbate de fle$ie.>=9( +=8S(>[ 4=8(0(>[# (fectarea coloanei vertebrale dorsale poate fi cauzată de :?? .articulare 0:&0? şi 0?&0A. S%=1+. tulburări vizuale scotoame. determinate mai ales de mişcările capului#.

groase.H ani#.>a aceşti bonavi se întâlneşte cu mare frecvenţă diabetul zaharat.senescenţă sau poate fi secundară unor modificări de statică vertebrală. În geneza bolii este implicat e$cesul de retinol.>=9( >=M*(8[ >=M*(848=9(# (fecţiune vertebrală a coloanei lombare interesând în principal discurile intervertebrale şi articulaţiile interapofizare. apariţia unei cifoze dorsale care are uneori tendinţa la progresie. Boala cheuermann este o suferinţă în care zona de creştere osteocartilaginoasă a platourilor vertebrale suferă mici necroze ce pot induce modificări de înălţime a corpilor vertebrali sau hernii discale intraspongioase noduli Schmorf#. mai ales la se$ul masculin" se traduce clinic prin dorsalgii. (re următoarele caracteristici/ apare la adolescenţi . iar la tineri& de boala Scheuermann. S%=1+.A&.ablou clinic: :?A . verticale intervertebrale anterioare. 0ând osteofitele din boala artrozică se dezvoltă e$agerat şi se unesc între ele formând adevărate punţi osoase. 0riteriile radiologice pozitive ce caracterizează sindromul )orestier&8otes&Uuerrol sunt/ prinderea a cel puţin A vertebre" păstrarea integrităţii discului cu menţinerea nemodificată a înălţimii spaţiului intervertebral. ca urmare a deformării cuneiforme a mai multor corpi vertebrali" la marginea corpilor vertebrali pot apărea osteofite. . 0oloana toracală inferioară este zona afectată cu predilecţie. boala este cunoscută ca spondiloza hiperostozant8 sau sindromul )orestier&8otes&Uuerrol.

pareză de nerv sciatic popliteu intern mers pe vârfuri imposibil#. faţa plantară a piciorului. durere pe faţa anterointernă a coapsei. îmbrăcând un traiect radicular.L./ abolirea refle$ului ahilean. dureri şi parestezii pe faţa anterioară a coapsei. eforturi de ridicare sau purtare a unor greutăţi. În raport cu localizarea sindromului radicular se pot identifica mai multe situaţii clinice/ sindromul radicular tip S. sau ca urmare a turtirii discurilor intervertebrale. faţa dorsală a piciorului. L" sindromul radicular tip >C/ mers pe călcâie imposibil durere şi parestezie pe faţa laterală a coapsei şi gambei. degetele ... gambei. haluce" sindromul radicular tip >A/ abolirea refle$ului rotulian. deoarece măduva spinării se termină la nivelul >. e$tensia forţată a coloanei vertebrale#. 0ând e$istă apofize spinoase mai mari şi în condiţii de hiperlordoză.(ceastă artroză interspinoasă apare cel mai frecvent în regiunea lombară la femei şi se numeşte boala *aastrup.Simptomul dominant este durerea care poate fi locală sau la distanţă. +urerea este moderată sau este e$acerbată la solicitarea regiunii ortostatismul prelungit. fle$ia.5ernierea mediană la nivelul coloanei lombare produce sindromul de . în care domină tulburările sfincteriene şi de sensibilitate în zona perineală. Examenul radiologic: rectitudinea coloanei vertebrale" modificare de formă şi dimensiune a corpilor vertebrali" pensarea spaţiului intervertebral" :?C . coadă de calK. În localizarea lombară a spondilartrozei nu se produce un sindrom de compresie medulară. poate apărea un contact între cele două apofize ale unor vertebre vecine artroză interspinoasă#.

4@M(4=S S. . anore$ie. care afectează o serie de ţesuturi şi organe piele.%TIV >2%2S2> @8. anticoncepţionale#. Etiologie: . ?# factorii de mediu/ razele ultraviolete" etiologia virală la persoanele cu >@S au fost găsite nivele crescute de anticorpi antiru-eolă. sistem nervos. seroase#. procainamida. articulaţii. +&penicilamina# sau medcamente care agreavează boala săruri de aur. astenie.- osteocondensarea platourilor vertebrale" osteofitoză" artroză interspinoasă" deplasarea retrolistezis#. penicilina.# factorii genetici la rudele pacienţilor cu >@S frecvenţa bolii este crescută#" :# rolul factorilor hormonali este susţinut de/ predominanţa bolii la femei" nivele mai crescute ale metaboliţilor estrogenilor" administrarea de anticoncepţionale orale agravează boala hormonii se$uali sporesc reactivitatea inimii#" administrarea androgenilor are efect benefic asupra bolii. corpilor vertebrali ante şi IV474 *+)I)" 6"0&T&)&I %+.ablou clinic: A# emne generale:& febră.*oala este însoţită de producţia unei game largi de autoanticorpi&anticorpi antinucleari. antirubeolă. @bstein&*arr#" medcamente capabile să inducă boala hidralazina. sulfonamide. pierdere :?E .0 >upusul eritematos sistemic este o afecţiune caracterizată printr&un proces cronic difuz.S4@M.=&.

macule eritematoase pe eminenţele tenare şi hipotenare. coatele. se rupe la distanţă mică de emergenţă" &leziuni mucoase/ peteşii. ce cuprinde eminenţele malare şi piramida nazală.JQ din bolnavi şi este urmarea corticoterapiei prelungite şi a vasculitei#" noduli subcutanaţi situaţi în -urul articulaţiilor. eritem periunghial. livedo&reticularis&?JQ din cazuri" &alopecia mai frecvent circumscrisă şi mai rar difuză. zonele afectate sunt hipopigmentate" &leziunivasculitice/ purpura palpabilă. dar cel mai des este e$acerbată de soare. atrofie. genunchii" redoarea matinală&la CJQ din bolnavi" afectarea osoasă este rară necroza aseptică de cap femural apare la . bărbie. artrite#: artrita este simetrică. ulceraţii pe suprafeţele de e$tensie ale antebraţului" &sindromul 8aFnaud. este frecvent reversibilă" &păr uscat fără luciu. regiunea decolteului#" &leziuni subcutanate eritemato&papulo&scuamoase. în special pe feţele de e$tensie" mialgii. B9 )anifest8ri cutaneo#mucoase: &leziuni acute/ eritem în fluture. afectează articulaţiile mici" cel mai frecvent afectate sunt articulaţiile interfalangiene pro$imale.ponderală" A9 )anifest8ri osteo#articulare 3i musculare: Suferinţa articulară este cea mai frecventă artralgii. simulând psoriazisul sau lichenul plant" &leziuni cronice/ hipercheratoză. metacarpofalangiene. @ritemul se poate e$tinde şi pe alte zone e$puse la soare frunte. ulceraţii ale mucoasei palatului dur şi :?G . @rupţia apare şi în absenţa e$punerii la soare. pumnii. respectând şanţul nazo&labial.

C9 Poliserozita: %leurezia/ dureri toracice. +iagnosticul impune e$cluderea infecţiei tuberculoase.moale. vărsături. virale. 4F9 )anifest8ri pulmonare: &pneumonia acută lupică&febră. raluri subcrepitante. tuse. rar e$primată prin dispnee la eforturi. E9 )anifest8ri cardio!asculare: În lupus sunt afectate toate cele trei tunici ale inimii/ &miocardita&tahicardie nee$plicată prin febră sau anemie. ascită. frecături pleurale sau sindrom pleural" %ericardita/ dureri toracice. meningita acută limfocitară" &tulburări psihice/ psihoze. sindrom nefrotic. caracterizat :?H . neuropatii periferice. uneori ale septului nazal. de regulă asimptomatică clinic. anore$ie. frecătură pericardică" %eritonita/ rare dureri abdominale. organic brain sindrom. @$amenul 8Z/ infiltrate difuze la nivelul bazelor pulmonare. D9 )anifest8ri renale: 6lomerulii renali sunt prima ţintă a depunerii comple$elor imune. tuse neproductivă. dispnee. &pneumonia cronică lupică este rezultatul afectări difuze a interstiţiului pulmonar. tablou de insuficienţă cardiacă" &endocardita verucoasă interesează valva mitrală şi valva aortică şi este recunoscută după sufluri. accidente vasculare cerebrale. e$plicând astfel apariţia glomerulonefritelor. hemoptizii" @$amenul 8Z/ infiltrate bazale sau zone de atelectazie. afectarea nervilor cranieni. cefalee severă. cianoză. Manifestări neurologice/ &tulburări neurologice/ convulsii localizate sau generalizate. insuficienţă renală progresivă#. Manifestările clinice depind de tipul histologic de afectare renală hematurie proteinurie. fungice sau cu %neumocistis carini.

de orientare.JQ din bolnavii cu >@S. percepţie.prin tulburarea funcţiilor intelectuale. nivelul gamaglobulinelor este crescut la ma-oritatea :?7 . 449 )anifest8ri oculare: &sunt urmarea modificărilor retiniene şi corneene" &Oeratocon-unctivita se întâlneşte la . vărsături. dureri abdominale" &infarct intestinal şi perforaţie" &pancreatita" &hepatomegalia < splenomegalia. Explor8ri paraclinice: (# (nomalii hematologice/ anemia moderată normocromă" leucopenieTlimfopenie sub AJJJ de elemnte < mm#" trombocitopenie" anomalii ale coagulării" LS5 frecvent crescută în fazele acute de boală" proteina 0 reactivă prezintă valori normale. memorie. 459 )anifest8ri digesti!e: &anore$ie. *# (nomalii imunologice/ se e$primă prin prezenţa mai multor tipuri de autoanticorpi în ser/ d anticorpii antinucleari sunt de mare importanţă pentru diagnosticul bolii. %rima manifestare a acestor anticorpi a fost descrisă sub numele de fenomenul celulei +E" d anticorpii anticitoplasmatici" d anticorpii antihistone&apar în lupusul indus medicamentos" d anticorpii antieritrocitari. antilimfocitari anticorpi cu specificitate faţă de 4 supresor#" d anticorpii antifosfolipidici. (nticorpii din >@S sunt imunoglobuline de tip M sau 6. greaţă.

histologia arată elemente de sinovită creşterea LS5a. de orice calibru şi orice topografie. %rocesul inflamator interesează arterele diverselor organe/ :AJ . %=>. care împiedică ridicarea din pat în poziţie ortostatică" caracteristic&simetria zonelor afectate.4( 1=+=(S[ @ste o vasculită care afectează artere medii şi mici. ceea ce reflectă activarea şi fi$area lor de către comple$ele imune" factorul reumatoid este scăzut L(S02>.nflamaţia poate afecta orice tip de vas venă. În polimialgia reumatică sunt afectate în special arterele mari şi mi-locii.JJ mm <h#. capilar.bolnavilor" comple$ele imune sunt crescute mai ales în perioadele active de boală" titrul complementului este scăzut. deosebirile sunt determinate de teritoriul diferit de dezvoltare a inflamaţiei vasculare. în special la zonele de bifurcaţie sau ramificare.( 8@2M(4. care irigă musculatura centurilor membrelor inferioare şi superioare. dar mai ales arteră#. .4@>@ Lasculitele sunt boli inflamatorii ale peretelui vascular. %=>.(mbele suferinţe au acelaşi aspect histologic.0[ %olimialgia reumatică este socotită a fi o variantă clinică sau topografică a arteritei cu celule gigante.M. dureri musculare" scăderea forţei musculare.ablou clinic: redoare.(84@8. Examene paraclinice: artroscopia.(>6. .

greaţă. cordul. alterarea stării generale" *# semne de suferinţă de organ de tip ischemic/ d manifestări renale&cel mai des întâlnite/ leziuni de tip glomerulonefritic hematurie./ . livedo reticularis. hemoragie" d manifestări tegumentare/ rash. . artrită şi < sau mialgii cu < fără atrofii musculare.rinichiul. infarcte. tubul digestiv. S10. (L0. IV484 #+)I$(T(IT$ ("&M$T+ID' :A. pierdere ponderală. pancreas. purpură. noduli. hipertensiune arterială severă cu caractere maligne#" insuficienţă renală" d suferinţa musculo&articulară se e$primă ca artralgii. a ac&anti5*s" comple$e imune circulante" crioglobuline prezente" scăderea complementului.ablou clinic: (# semne generale&febră. insuficienţă cardiacă congestivă" d afectarea S10&crize comiţiale.EJ" prezenţa antigenului 5*s. (rtritele nu lasă eroziuni şi deformări articulare" d afectarea digestivă e$primă ischemia sau infarctul de organ tub digestiv. . Date de laborator: leucocitoza a . ficat. proteinurie. vărsături. tulburări de comportament. pancreasul. elemente ce apar mai ales la membrele inferioare" d afectarea vaselor epicardice şi intramiocardice poate produce infarct de miocard. pericardită. colecist#&durere. tegumente. ficatul. testiculul.JJJJ<mm" eozinofilie a AJJ<mm" trombocitoza a AJJJJJ<mm" factor reumatoid a .

Mai târziu :A: . simptome vegetative. )aptul că sinovita este elementul cheie al suferinţei face ca articulaţiile cu sinovială mare şi cu solicitare mecanică importantă să fie cel mai sever afectate. prezenţă la mai multe articulaţii.%oliatrita reumatoidă este o boală caracterizată printr&o inflamaţie cronică infiltrativ&proliferativă a sinovialei articulare. oboseală.g6" în serul bolnavilor cu %8 s&au găsit anticorpi . durere şi limitarea mişcărilor.@a se e$primă clinic prin artrită. Etiologie: factorii de mediu/ cei mai importanţi sunt cei infecţioşi microorganismele implicate în etiologia %8 sunt/ clostridium perfrigens.gM& factor reumatoid împotriva moleculelor anormale de imunoglobuline" susceptibilitatea genetică este argumentată de studii familiale şi de corelări cu antigenele de histocompatibilitate 5>(#" frecvenţa mai mare a bolii la femei ridică şi problema rolului factorilor endocrini în geneza suferinţei Tablo$ clinic: +ebutul bolii este insidios. Mani&e"t1%ile a%tic$la%e sunt e$presia inflamaţiei sinoviale şi se e$primă clinic prin tumefacţie. )emeile fac această boală de :&? ori mai des ca bărbaţii. scădere ponderală. de cele mai multe ori cu semne nespecifice/ stare generală modificată. micoplasme.nă> articulaţiile inter2alan!iene proximale şi metacarpo2alan!iene " (rticulaţiile interfalangiene distale nu sunt afectate. (rticulaţiile sunt afectate simetric. inapetenţă. (rticulaţiile cele mai afectate sunt/ &la m. virusuri#" factorii endogeni/ colagenul şi moleculele anormaale de . de unde şi numele de poliartrită.

$antoame sau chiste sebacee" &elementele purpurice sunt urmarea unor fenomene vasculitice ce interesează venulele. Sunt fermi.egumentele pot prezenta noduli reumatoizi. ulceraţii cutanate.apar deviaţia cubitală deformări în gât de lebădă şi de butonieră# şi sublu$aţii. elemente purpurice. pot să apară/ &pericardita" &tulburări de conducere noduli reumatoizi în miocard#" &valve cardiace aortice# incompetente datorită prezenţei nodulilor. burse seroase sau tendoane. occiput. putând determina sublu$aţii în articulaţia atlanto& a$ială" >artrita temporo>mandibulară este frecventă. tulburări trofice/ &nodulii reumatoizi subcutani se întâlnesc cel mai des pe feţele de e$tensie sau de presiune cot.*iopsia lor este necesară pentru a&i deosebi de tofii gutoşi.? &articulaţiile piciorului sunt deseori atinse la începutul bolii simultan cu cele ale mâinii. sacru#. infarcte viscerale. uneori aderenţi la periost sau tendon. :A? .Sunt afectate mai ales articulaţiile metatarso2alan!iene : astra!alocalcaneană: astra!alosca2oi>diană? >!enunc1ii sunt frecvent afectaţi. sinovita fiind la început e$udativă şi apoi proliferativă" >artrita şoldului este mai rară" &afectarea articulaţiilor coloanei /ertebrale interesează segmentul cervical. )anifest8rile pleuropulmonare sunt urmarea afecţiunii pleurare. Mani&e"t1%ile e?t%aa%tic$la%e2 . )anifest8rile cardio!asculare sunt rare. &articulaţia radiocarpiană -cot. ?asculita reumatoid8 a arterelor mici şi mi-locii poate determina polineuropatii.

creşteri de imunoglobuline. Explorarea radiologic8 evidenţiază/ :AA . boală obstructivă a căilor respiratorii. Cercetarea lichidului sino!ial &leucocite polimorfonucleare" &ragocite.JQ din bolnavi" &complementul seric&normal sau uşor crescut. )anifest8ri neurologice de tip polinevrită sunt urmarea vasculitei vasa nervorum& parestezii. cu compresia măduvei spinării. ca sarcoidoza. arefle$ie. proteina 0 reactivă. tuberculoza articulară. ale fracţiilor complementului. de factori reumatoizi" &localizarea pulmonară a nodulilor determină apariţia de infiltrate circumscrise ducând la fibroză pulmonară. E? lo%1%i a%aclinice: . 1europatia periferică este urmarea compresiunii prin inflamaţie sau edem& sindromul de tunel carpian. &leucocite normale. nodulilor pulmonari şi vasculitei/ &pleurezia&e$udatul pleural prezintă valori scăzute ale glucozei. %rtroscopia: Biopsia sino!ial8#este indicată în cazul unor afectări monoarticulare. Mielopatia cervicală este urmarea distrucţiei ligamentului transvers al atlasului şi a sublu$aţiilor posterioare a a$isului. paralizii. Explor8rile imunologice: &factorul reumatoid prezent la GC&HJQ dintre bolnavi" &anticorpii antinucleari sunt prezenţi la . uneori leucocitoză.a fibrozei pulmonare. &anemie normocitară normocromă sau hipocromă. I&globulinele. pentru a e$clude alte suferinţe.estele de inflamaţie: &LS5.

osificare şi anchiloză a coloanei vertebrale spondilos Dvertebră şi anchilos&strâmb#. +urerile lombosacrate pot iradia pe faţa posterioară a coapsei. +urerea se ameliorează după e$erciţii fizice şi se agravează după repaus prelungit. deza$area oaselor componente.&tumefierea părţilor moi periarticulare alearticulaţiilor periferice" &îngustarea spaţiului articular" &osteoporoza -u$taarticulară" &distrucţia cartila-ului articular" &eroziunile marginale cel mai caracteristic semn#" &deformarea articulară. :AC .DI)IT$ $. respectiv infecţiile" s&a sugerat rolul infecţiilor enterale cu Slebsiela.%HI)+3$. apar de regulă în a doua -umătate a nopţii. Etiologie: &)actorii genetici -oacă un rol important în etiologia bolii. sau sciatica bilaterală. alternând de o parte şi de alta şi realizând sciatica în basculă. +imineaţa. de peste o oră. sunt prezente durerile. care se însoţesc de redoare matinală prelungită. Tablo$ clinic2 Durerile lombosacrate au caracter inflaamator. la sculare. 8udele de gradul întâi ale bolnavilor cu spondilită anchilozantă au într&un procent de . @ste mai frecventă la bărbaţi decât la femei.J&:JQ simptome clinice şi radiologice de boală. anchiloza. trezind bolnavul din somn. &)actorii de mediu.*oala evoluează spre fibroză. +urata perioadei dureroase în spondilită este mare. procesul inflamator debutând frecvent la nivelul articulaţiilor sacroiliace şi progresează ascendent. IV4940#+.T' Spondilita anchilozantă este o boală inflamatorie cronică care afectează predominant coloana vertebrală.

irisul este edemaţiat şi apare decolorat comparativ cu cel contralateral. accentuate de tuse sau de inspirul profund. care afectează predominant articulaţiile membrelor inferioare artrita genunchiului. cu afectarea articulaţiei sacroiliace. asimetrică. Mani2estările extraarticulare< >a2ectările oculare> irită sau iridociclită & sunt frecvent unilaterale cu tendinţa la recurenţe care pot regresa spontan sau pot duce la orbire. +ebutul clasic. cardiomegalie.Se produce congestia corneei. artrita co$ofemurală. Modificarea histologică ma-oră este reprezentată de aortita inflamatorie. Încă de la debut afectarea entezelor poate sugera diagnosticul. Mai frecvent sunt descrise tendinita achiliană şi fasciita plantară. febră. %oate fi silenţioasă clinic sau se poate manifesta prin dispnee şi tuse :AE .+urerea cervicală şi redoarea indică afectarea segmentului cervical. hiperlacrimaţie. fotofobie. tulburări de conducere.de obicei peste ? luni. = altă formă de debut poate fi afectarea articulaţiilor peri2erice4 @ste vorba de o oligoartrită subacută sau cronică. transpiraţiile nocturne. este urmat în timp de afectarea segmentului toracal. Se poate manifesta prin insuficienţă aortică. care sunt determinate de afectarea articulaţiei costovertebrale şi de inflamaţia de la locul inserţiei muşchilor costosternali şi costovertebrali. dar şi articulaţiile membrelor superioare umăr#. crize de angină pectorală. manifestată prin dureri toracice. pierdere ponderală. 0emne !enerale sunt/ anore$ie. artrita tibiotarsiană#. care determină insuficienţa sigmoidelor aortice" >a2ectarea pulmonară se e$primă prin fibroza pulmonară localizată mai ales la nivelul lobului pulmonar superior mimând tuberculoza.%upila este mică şi poate apărea uneori neregulată mai ales dacă apar sinechii" >a2ectarea cardio/asculară este relativ rară. +ebutează de regulă cu dureri oculare.

distanţa degete&sol creşte. %entru evidenţierea acesteia. ca şi infecţiile cu germeni sau fungi pot determina hemoptizii" >a2ectările renale sunt rare. @$aminarea mobilit8ţii& diminuarea mobilităţii coloanei lombare este determinată la debutul bolii de contractura paravertebrală. abducţia şi rotaţia e$ternă a coapsei.>a individul normal distanţa dintre cele două puncte creşte cu mai mult :AG . În contrast cu pacienţii cu %8. fie în decubit lateral şi se apasă pe aripa iliacă.productivă. )ormarea de chiste. distanţa dintre vârful degetelor şi sol este zero" dacă fle$ia anterioară este limitată. 2neori durerea sacroiliacă poate fi provocată prin fle$ia ma$imă. E?amen$l &i9ic @$amenul fizic începe cu cercetarea sensibilit8ţii articulaţiei sacroiliace prin e$ercitarea unei presiuni directe sau manevre care solicită articulaţia. coadă de calK. (poi se recomandă bolnavului să e$ecute o fle$ie ma$imă la nivelul coloanei lombare. la cei cu S( funcţia glomerulară renală este aparent nemodificată. secundară procesului inflamator. 4estul Schober/ se fi$ează pe linia mediană un punct la -oncţiunea lombosacrată şi un al doilea punct la . caracterizat prin impotenţă se$uală incontinenţă urinară. abolirea refle$elor achiliene. iar tardiv D de fuziunea corpilor vertebrali.. hipoestezie perineală. fie în decubit ventral şi se apasă cu podul palmei. genunchii fiind în e$tensie" în cazul subiectului normal. pacientul este aşezat pe un plan dur.Jcm superior de acesta. >imitarea antefle$iei coloanei lombare este evaluată prin măsurarea indicelui degete&sol şi prin testul Schober/ +istanţa degete&sol se măsoară sugerând bolnavului să facă fle$ia coloanei lombare. deşi anatomopatologic se pot găsi unele modificări" >mani2estările neurolo!ice constau în apariţia sindromului .

se descriu A grade de sacroiliită/ gradul F D articulaţiile sacroiliace sunt normale" gradul " &suspiciunea de sacroiliită. coloana se rigidizează. iar abdomenul este protuberant. se efectuează manevrele bărbie&stern.de Ccm. %entru evidenţierea limitării mobilităţii acestei zone. capul să capete o poziţie flectată. segmentul toracic capătă o poziţie cifotică. +eoarece pacientul tinde să&şi amelioreze durerile adoptând o poziţie antalgică în antefle$ie. E? lo%1%i a%aclinice2 In/esti!aţii biolo!ice< anemie normocromă normocitară" accelerarea LS5" hiperalfa&:&globulinemie. iar lordoza lombară se şterge. datorită eroziunilor subcondrale" :AH . înclinări laterale şi rotaţii ale capului. cu privirea îndreptată în pământ. în cazul unor suferinţe ale coloanei lombare. =dată cu progresia bolii. cu aspectul mai înceţoşat al articulaţiei" gradul "" Dsacroiliită minimă. caracterizată prin pseudolărgirea spaţiului articular. În funcţie de stadiul de evoluţie. "xamenul radiolo!ic reflectă modificările precoce la articulaţiile sacroiliace şi -oncţiunea dorsolombară. (fectarea coloanei cervicale face ca. (fectarea articulaţiilor costovertebrale determină atât dureri toracice. occiput&perete. distanţa rămîne nemodificată sau creşte cu mai puţin de Ccm. cât şi diminuarea e$pansiunii cutiei toracice" pacienţii au o respiraţie de tip abdominal. hipergamaglobulinemie" proteina 0 D prezentă" fibrinogen crescut. )le$ia laterală este limitată şi dureroasă. în final.

cu fuziunea completă şi dispariţia spaţiului articular#. faţă de valorile :A7 . caracterizată prin scleroză periarticulară osteocondensare#. cu scleroză subcondrală şi formarea de osteofite marginale şi în final. superioară şi inferioară ale corpilor vertebrali" rectitudinea coloanei vertebrale. indus de calcificarea inelului fibros" aspectul pătrat al vertebrelor pe radiografia lombară de profil. care se ameliorează cu efortul şi nu dispare în repaus" limitarea mişcării coloanei lombare în plan sagital şi frontal" limitarea e$pansiunii cutiei toracice. - Dia3no"tic o9itiv2 Criteriile pentru diagnosticul spondilitei anchilozante: .gradul """ Gsacroiliită moderată. al ramurii ischiopubiene. neregularităţi ale osului subcondral. al marelui trohanter. cu diminuarea interliniului articular" gradul "? Ganchiloza articulaţiilor sacroiliace punţi osoase între osul sacru şi osul iliac. de bambusK apare tardiv şi este datorată sindesmofitelor.. @ntezita se e$primă 8Z prin spiculi osoşi la nivelul crestei iliace. anchiloză osoasă. (fectarea articulaţiilor periferice implică îngustarea concentrică a spaţiului articular. 0linice/ durere lombară -oasă şi redoare de mai mult de trei luni. datorită pierderii concavităţilor prin eroziunea marginilor anterioară.maginea de coloană . +intre modificările precoce vertebrale sunt de menţionat/ prezenţa sindesmofitului. anchilozei osoase a articulaţiilor interapofizare şi calcificării ligamentelor interspinoase. ..

4( S0(%2>=52M@8(>[ În cadrul periartritei scapulohumerale %S5# e$istă următoarele entităţi nosologice/ tendinita rotatorilor.. 0auzele tendinitei supraspinosului. tendinita bicipitală.&. umărul pseudoparalitic. Diagnostic: . umărul dureros acut hiperalgic#. . spondilită probabilă/ sunt prezente trei criterii clinice" criteriul radiologic este prezent fără nici un semn sau simptom inclus în criteriile clinice. :. redoare şi sensibilitate la nivelul aparatului locomotor şi al structurilor de vecinătate.. 8adiologice/ sacroiliităagradul .>=8 4endinita rotatorilor este cea mai des întâlnită suferinţă de cauză locală a articulaţiei umărului. rotund mic#. tendonul muşchiului supraspinos este cel mai des afectat.4( 8=4(4=8. dacă criteriul radiologic se asociază cu cel puţin un criteriu clinic. IV4@4 ("&M$TI0M&) $*$(TI%&)$( 8euneşte afecţiunile dureroase ale părţilor moi ale aparatului locomotor.(848. infraspinos.4@1+. ca şi ale celorlalţi muşchi rotatori. +intre cei patru muşchi care formează grupul muşchilor rotatori ai umărului şi care se inseră pe capul humeral supraspinos.. %@8. :..L. subscapular..normale corecte.1. umăr blocat capsulita tetractilă#. @le se manifestă prin durere. bilaterală. sunt mai :CJ . sau sacroiliită unilaterală gradul . spondilită anchilozantă definită. e$cluzând articulaţiile propriu&zise.

ani. . e$tensie şi rotaţie e$ternă mişcarea de şurubelniţă#. rotaţie internă şi ridicare contra unei rezistenţe" b# sindrom de biceps lung/ dureri la mişcările combinate de abducţie. +urerea e e$acerbată de mişcare" limitarea mişcărilor/ a# sindrom de supraspinos/ dureri în partea de sus a umărului la mişcările de abducţie.%@8(>6. :. dar poate fi şi bilateral" afectează mai frecvent femeile" :C.2M[82> +28@8=S (024 5.nflamaţia acută durează de obicei o săptămână. tendinita subacută&luni.0# @ste e$presia unei calcifieri tendinoase sau a unei tenobursite acute. localizată de&a lungul marginii anterioare a acromiomului sau difuză. necalcare. +epunerea de săruri de calciu hidro$iapatită# are loc la nivelul tendonului supraspinos. infraspinos.ablou clinic: durere instalată brusc sau insidios. . În evoluţie. ca urmare a impactului dintre supraspinos şi porţiunea anterioară a acromionului ca şi a particularităţilor circulaţiei locale. iradiată uneori la bursa subdeltoidiană.ales de ordin traumatic. la nivelul umărului drept. . . unde au loc leziuni degenerative. subscapular" calcificări difuze în bursa subacromiodeltoidiană. Examenul radiologic: densităţi liniare în tendonul supraspinos.ablou clinic: apare frecvent la subiecţii tinerif?J de ani. după edem şi hemoragie se pot produce fibrozări şi apoi calcificări.

A. ma-oritatea bolnavilor sunt semnificativ amelioraţi după .4( *. .>[ 2M[8 *>=0(4# 0apsulita retractilă poate fi urmarea suferinţei tuturor componentelor articulaţiei umărului. diabetului zaharat. Examen radiologic: normal.4. iar ceafa şi&o atinge cu greu#" ameliorarea durerii şi revenirea gradată a mişcărilor. A.ablou clinic: durere spontană la mişcarea activă supinaţia antebraţului împotriva unei rezistenţe&semn eergason# sau la palparea zonei.4( 8@48(04. după a C&a decadă de viaţă. la palpare.0(%S2>. dar redoare marcată umăr îngheţat propriu&zis#" sunt lmitate mişcările de abducţie şi de rotaţie e$tenă bolnavul nu&şi poate duce mâna la spate. ?.0 8uptura calotei rotatorilor este foarte rară la persoanele :C: . evoluează în trei faze/ durere şi redoare. . imobilizărilor prelungite.4(>[ 4endinita bicipitală este produsă prin inflamaţia capului lung al bicepsului la trecerea prin şanţul bicipital humeral. şi prin reducerea amplitudinii mişcărilor în articulaţie. sau osteofite la nivelul tuberozităţilor. artritelor inflamatoare.H luni de la debut.1.0. reacţie inflamatorie acută. instalate insidios şi care cresc progresiv în intensitate" durere mai puţin severă.4@1+. Se caracterizează prin durere spontană. În general.:D.ablou clinic: mai frecvent la femei.2M[82> %S@2+=%(8(>.%.- dureri acute.

dar poate survenii la persoanele cu %8. @%.>. . .normale. Etiologie: &consecinţa unor traumatisme.4( @picondilita reprezintă inflamaţia tendinoasă sau periostală la nivelul inserţiei muşchilor epicondilieni.ablou clinic: &durere pe partea e$ternă a cotului iradiantă pe faţa e$ternă a antebraţului" durerea se intensifică prin mişcările de e$tensie. supinaţie ale braţului" &mobilitatea cotului nu este afectată. tennis elboMK#. surmena-ului articular la nivelul cotului" &uneori este asociată cervicartrozei. Ma-oritatea pacienţilor recunosc un traumatism în antecedente cădere cu braţul întins în afară sau căratul unui obiect greu#. 0ea mai cunoscută este epicondilita care apare la -ucătorii de tenis . >@S.0=1+.ablou clinic: durere şi limitarea abducţiei şi rotaţiei e$terne a braţului" crepitaţii locale" atrofie musculară în rupturile vechi#. microtraumatisme.. Examenul radiologic: =în stadiile tardi!e9 îngustarea spaţiului acromiohumeral" sublu$aţia pro$imală a capului humeral. supinaţia contrată determină durere. :C? . osteodistrofie renală sau după corticoterapie. Examenul obiecti!: &presiunea pe epicondil determină o durere puternică" &e$tensia.

%8. 0el mai frecvent atins este tendonul muşchiului supraspinos. accentuate noaptea.1=L. 0el mai des se înscriu la inserţia tendonului lui (chile şi la inserţia muşchiului fle$or scurt al degetelor pe calcaneu. Etiologie: &traumatisme.Examenul radiologic: &normal" &mică calcifiere sau un osteofit.(1 Se caracterizează prin compresiunea nervului la nivelul canalului carpian.1. . 4@1=S. +9. 4@1+. amiloidoză. constând în parestezii şi dureri la nivelul primelor trei degete de la mână. 4endinita calcifiantă se caracterizează prin depuneri de cristale de hidro$iapatită în tendon. acromegalie.4( Se caracterizează prin inflamaţii ale zonelor de inserţie a tendonului pe os.4( :CA .ablou clinic: &tulburări de sensibilitate în teritoriul nervului median" &diminuarea forţei musculare la abducţia şi opoziţia policelui" &atrofia eminenţei tenare" &tumefacţie pe faţa volară a pumnului.1+8=M2> +@ 0(1(> 0(8%. boala 8aFnaud. mi$edem. S.

1S@8^. nu pot ridica greutăţi. fle$ia degetelor şi înclinarea cubitală a pumnului declanşează durere intensă. iar devierea ulnară forţată a mâinii cu policele flectat în palmă produce mari dureri. 4@1+. 4@1=S..1=L. *28S.4( (05.4( +@ . police în . +@ 6cS0[K @ste denumită şi periostita croitorului. Etiopatogenie: inflamaţia tecii.1=L. 4@1=S.@ ( . Clinic: &durere pe faţa superointernă a tibiei la fle$ia contrată a gambei pe coapsă. medius.4( S4@1=9(14[ a muşchilor scurt e$tensor şi lung abductor ai policelui boala Uuervain#. cu dezvoltarea unui nodul care la trecerea pe sub ligamentul arcuat întâmpină o rezistenţă Clinic: &cei mai afectaţi/ inde$.4( 1=+2>(8[ a fle$orilor degetelor.Suferinţa reprezintă o inflamaţie a tecilor sinoviale.1. frecvent este interesată şi bursa respectivă. 4@1+. trăgaciK" &degete în resort bolnavul închide pumnul.>@(1[ Etiologie: apare la atleţii care îşi desfăşoară activitatea pe un teren dur" traumatism local" secundar reumatismului inflamator. care îmbracă tendoanele muşchilor. a dreptului intern şi semitendinosului. Clinic: dureri prin întinderea tendonului dorsifle$ia# şi la presiune. Semnul )inOelstein T#/ policele la baza inelarului.4@>@ :CC . *olnavii au o dificultate în a ţine în mână obiectele..1. iar la deschiderea lui degetele rămân în pumn#.>(*@.

. +urerea este maai intensă noaptea.nflamaţia cronică a bursei subendoteliene poate uneori să finalizeze cu impregnări calcare. 0ea localizată prepatelar se inflamează mai ales după o poziţie prelungită şi repetată în genunchi. Etiopatogenie: &traumatisme. Bursitele de la picior sunt localizate mai ales în contact cu tendonul lui (chile. muşchi. @le reduc frecarea între structurile anatomice în timpul mişcărilor. +urerea localizată în regiunea ischiatică se accentuează atunci când bolnavul este în poziţie şezândă.*ursele sunt pungi pline cu lichid plasate între tendoane. 0ele mai frecvente şi mai importante localizări sunt la membre. :CE .nflamaţia bursei trochanteriene produce durere care se ameliorează în fle$ie şi rotaţie internă a membrului inferior. . 6enunchiul are multiple burse.nflamaţia lor determina bursita. imptomatologia: este dominată de durere. microtraumatisme" &posturi prelungite în şezut bursita ischiatică#" &reumatisme inflamatorii. guta" &infecţii. ligamente şi oase. Bursita ischiatic8 afectează bursa de pe tuberozitatea ischiatică pe care se găseşte muşchiul gluteus ma$imus. Bursitele membrului superior sunt localizate mai ales subendotelian şi olecranian. care este spontană sau produsă de mişcare. gi celelalte burse suprapatelar8$ infrapatelar8: anserin8$ a semimembranosului$ a semitendinosului9 pot fi inflamate. infracalcanean sau la locurile de fricţiune şi presiune ale oaselor metatarsiene şi cuneiforme. .

Clinic: dureri cu localizare variabilă" talalgia durere localizată la nivelul inserţiei pe calcaneu a tendonului lui (chile#. fără o cauză aparentă" astenie.(# Sunt afecţiuni reumatismale caracterizate prin durere musculoscheletică cronică. surdă. ). redoare şi fatigabilitate. coloană vertebrală. tulburarea somnului.*8=M.nflamaţia entezei reprezintă inflamaţia locului unde ligamentele şi tendoanele se inseră pe os. an$ietate#" tulburări de somn.@14@9. evidentă la reluarea activităţii după un repaus prelungit" se atenuează după un oarecare interval" oboseală fizică continuă. Etiologie: factori locali tulburări enzimatice#" fenomene refle$e asociate cu durerea cronică de origine profundă" factori psihogeni depresie. imptomatologie: durere musculoscheletică difuză.4( . călcâi. >ocalizări/ articulaţii sacroiliace.4( ). @ntezita constituie o caracteristică principală a grupului de reumatisme inflamatorii numite spondilartrite seronegative.(>6. :CG .*8=9. profundă. cu durată de peste trei luni" redoarea musculoscheletică. de intensităţi variate.

V#%"ta+ *oli care evolueaz3 cu splenomegalie/ . malarie. B+ 'EMIOLO(IA '. febr3 tifoid3" ?# la !îrstnici & tumorile splinei. limfoleucoz3 cronic3. purpura trombopenic3 esenţial3 etc. boal3 5odgOin. sferocitoz3 ereditar3. endocardit3 bacterian3 subacut3.4\^. Antecedentele e%"onale pot include numeroase afecţiuni însoţite de splenomegalie.. boli infecţioase" :# la adulţi & mieloleucoz3 cronic3. e$istenţa unor puncte de sensibilitate e$agerată/ inserţia musculaturii cervicale pe occiput" trapez superior&porţiunea medie" pectoral&articulaţia a .&a condrocostală" epicondil lateral" fesier mare cadran superoe$tern#" trohanter H:cm posterosuperior#" pes anserinus" -oncţiunea tendon achilean cu triceps" interscapulovertebral spre colţul superior al omoplatului" supraspinos" puncte lombare >A&S. boala 5odgOin.. poliglobulia esenţial3. septicemii.02>(8.>@ (1(M1@9@. mononucleoz3 infecţioas3..LINEI . %(84.Examenul obiecti!: identifică. dintre care / . la palparea fermă. chist hidatic.# la copii & hemoglobinopatii. mieloleucoza cronic3." :CH .# boli hematologice & anemiile hemolitice. anemia *iermer.

astenie etc.# aparţin bolii de baz3 care determin3 splenomegalia. 6@1@8(>@ D$%e%ea reprezint3 simptomul cel mai important" este localizat3 în hipocondrul stîng. transpiraţii..# şi cronice tuberculoza. are intensitate variat3 de la o simpl3 -en3 dureroas3 pîn3 la dureri e$trem de violente infarcte splenice#. Antecedente e%edo-colate%ale/ caracter familial îmbrac3 unele anemii hemolitice şi tezaurismoze boala 6aucher etc. /+ .+ .@04. febra tifoid3. E?amen$l local *+ In" ecţia2 splenomegalia voluminoas3 poate produce o bombare a hipocondrului stîng şi chiar a bazei hemitoracelui stîng. boal3 5odgOin etc. septicemiile etc. leucemii cronice etc. hepatit3 viral3 acut3# " c# ro3eaţã poliglobulie esenţial3# " d# pete3ii şi echimoze purpur3 trombopenic3 esenţial3#.al a%ea & metoda cea mai important3 & se face cu :C7 .#. mononucleoza infecţioas3.=1(>@ ş.M%4=M@ )210^.infecţioase acute hepatita viral3 acut3.#. luesul#" ?# boli parazitare malaria.L E?amen$l 3ene%al :# boli *+ Te3$mente Ai m$coa"e2 a# paloare anemii şi leucemii#" b# subicter sau icter icter hemolitic. chistul hidatic# etc.eb%6 leucoz3 acut3. .@Z(M@12> =*.. /+ Adeno atie boal3 5odgOin. S. poate iradia spre baza hemitoracelui stîng şi um3rul stîng. frison. 0elelalte simptome febr3. .#.

este în flancul stîng dar nu dep3şeşte ombilicul#" c# splenomegalie mare gigant3# -!r4 III. medicul aflîndu&se în dreapta bolnavului" mîna dreapt3 a e$aminatorului se aşaz3 în hipocondrul stîng cu degetele îndreptate spre um3rul stîng# şi avanseaz3. cauzele care produc aceste grade de splenomegalie. dar poate p3trunde sub marginea ei inferioar3 " c# absenţa contactului lombar. splenomegalia evolueaz3 în C stadii / + & splin3 normal3. 1ormal.# Volumul < a# splenomegalie micã -!r4 I. (lte procedee / a# prin acro3are. pentru prima pledînd / a# marginea anterioarã crenelatã " b# caracterul superficial" mîna care palpeaz3 nu poate fi insinuat3 între ea şi rebordul costal. iar mîna stîng3 ridic3 uşor regiunea lombar3. c3tre rebordul costal în timp ce se cere bolnavului s3 fac3 respiraţii profunde splina coboar3 în inspir#. cu ambele mîini sau cu o singur3 mîn3 medicul aflîndu&se în stînga bolnavului#" b# metoda policelui. splina atinge creasta iliac3 şi dep3şeşte linia median3 şi ombilicul#. nepalpabil3 " I & splin3 palpabil3 numai în inspir profund " II & splin3 palpabil3 în respiraţie normal3 pe linia mamelonar3 stîng3. +up3 clasificarea adoptat3 de =MS. procese patologice care coboar3 hemidiafragmul stîng afecţiuni pleurale şi pulmonare# şi în splenomegalii de diferite cauze. %alparea apreciaz3 urm3toarele caractere ale splenomegaliei/ . cu genunchii flectaţi. splina nu este palpabil3" devine palpabil3 în caz de ptoz3. prin ap3s3ri succesive. Splenomegalia trebuie diferenţiat3 palpator de rinichiul stîng m3rit de volum sau ptozat. dar nu dep3şeşte o linie orizontal3 ce trece la distanţ3 egal3 între rebordul costal şi ombilic " III & splin3 ce coboar3 sub aceast3 linie dar nu dep3şeşte orizontala ce trece prin ombilic " IV & splin3 sub ombilic.bolnavul în decubit dorsal sau lateral drept. mi-locie# splina dep3şeşte rebordul costal cu C&. polul inferior al splinei la rebord în inspir profund# " b# splenomegalie moderatã -!r4 II.J cm. dar nu dep3seşte linia care trece la egal3 distanţ3 între ombilic şi simfiza pubian3 " V & splin3 ce :EJ .

. medie şi posterioar3/ normal se poate evidenţia nu îns3 întotdeauna# o zon3 de submatitate între coastele .. tuberculoz3#.1@.. .# frecãturilor splenice perisplenit3#" :# suflurilor sistolice anevrism de arter3 splenic3#.Z şi Z.>@ %(8(0>. sindrom de hipertensiune portal3# " b# neregulatã tumori.. cu e$cepţia perisplenitei şi a splenomegaliilor gigante care sînt . fi$eK#. deci în -os şi spre ombilic# se p3streaz3 în toate cazurile de splenomegalie..#. :E.coboar3 sub aceast3 linie.1..0@ Î1 *=>. :# 0ensibilitatea / splina devine foarte sensibil3 în infarct şi abces splenic. Se face o percuţie uşoar3. malarie etc. leucemii. abces splenic# " c# durã sarcom. <+ A$"c$ltaţia splinei permite perceperea/ . E# #erceperea 2recãturilor splenice în caz de perisplenit3. leucemii.e%c$ţia are valoare doar în cazul splenomegaliilor mici care nu se pot palpa uşor#" poziţia bolnavului este de decubit lateral drept.6(^. . cu un diametru de ?&C cm.#" b# elasticã chist hidatic. ruptur3 şi unele tumori splenice. pe liniile a$ilare anterioar3.>@ S%>.+ . A# 0upra2aţa / a# netedã ptoz3.1L@S4. %entru a delimita marginea anterioar3 a splinei se percut3 dinspre spaţiul lui 4raube c3tre a$il3" marginea posterioar3 a splinei nu poate fi determinat3 masele musculare dorsale dau un sunet mat#" diametrul longitudinal este de apro$imativ G cm" dep3şirea acestor repere denot3 prezenţa splenomegaliei. cu genunchii flectaţi şi mîna stîng3 deasupra capului. ?# %onsistenţa / a# moale în bolile infecţioase febr3 tifoid3 etc. . C# Mobilitatea respiratorie a splinei în direcţia a$ului s3u longitudinal.. de sus în -os.

morfologiei şi structurii splinei. f3r3 substanţ3 de contrast. apreciaz3 funcţia de rezervor a splinei foarte rar utilizat3#.$ncţia " lenic6. afectarea splinei va avea repercusiuni şi asupra acestora şi invers. se face rar accidente serioase#. <+ . aparţinînd acestor organe. tulbur3rile lor se pot repercuta asupra splinei" în felul acesta.or. chiste calcifiate#" b9 splenoportografia evidenţiaz3 obstacole pe traiectul venei porte şi circulaţia colateral3" c9 arteriografia selecti!ã a arterei splenice prin cateterizarea trunchiului celiac# estc util3 în diagnosticul tumorilor splenice. precum şi altele.0@ %rin leg3turile sale funcţionale cu ficatul. dup3 volumul splinei etc.1+8=(M@>@ S%>@1. dup3 administrarea de adrenalin3. C+ E? lo%a%ea &$ncţional-bioc!imic6 !e atic6+ E+ . =+ ' lenocont%acţia. sindromul splenomegalic se va e$prima prin manifest3ri proprii splinei. poate evidenţia ridicarea hemidiafragmului stîng sau prezenţa unor calcific3ri tuberculoz3.L+ S. permite studiul topografiei. Ca$9ele splenomegaliilor sînt numeroase. /+ 'cinti3%a&ia cu 0rC.$ncţia 3an3liona%6+ . m3duva osoas3 şi ganglionii limfatici. traumatismelor. Cla"i&ica%ea splenomegaliilor este diferit3. infarctului şi chistelor splenice. .l+ E?amen$l %adiolo3ic/ a9 simplu. pentru studiul histologic. :E: . dimensiuni.#" o red3m pe cea bazat3 pe criteriul anatomo&clinic.+ Eco3%a&ia furnizeaz3 date importante în diagnosticul tumorilor. B+ E?amen$l !ematolo3ic complet inclusiv medulograma#. în funcţie de criteriile folosite etiologic3.

.*+ 'ind%om$l " lenic $% include numai situaţiile cu splenomegalie. .02>(8. leucocitar3. malaria şi boala *anti. bi& sau pancitopenic sc3derea num3rului elementelor figurate ale sîngelui pe una&..#. angiom splenic#. limfadenit3 tuberculoas3.>@ (1(M1@9@. <+ 'ind%om$l " leno-adeno-!e atic include afecţiuni caracterizate printr&o hiperplazie a celulelor ţesutului reticulo& histocitar. sifilis.. trombocitar3# în orice afectare cronic3 a splinei#" e9 tablou hematologic normal chist hidatic splenic. limfosarcom#. %(84. dou3& sau toate cele trei serii/ eritrocitar3. Splenomegalia se însoţeşte de/ a9 leucocitozã mieloleucoza cronic3#" b9 anemie anemia *iermer.#. C+ 'EMIOLO(IA 'FN(ELUI @I 'I'TEMULUI :EMATO. ultima caracterizat3 prin splenomegalie cu ciroz3 hepatic3 şi evoluţie în trei stadii/ I4 splenomegalie izolat3 şi anemie" II4 spleno&hepatomegalie" III4 ciroz3 atrofic3 ascitogen3#" c9 poliglobulie poliglobulia esenţial3#" d9 hipersplenism mono&.+ 'ind%om$l " leno-adenic se caracterizeaz3 prin splenomegalie şi adenopatie limfoleucoz3 cronic3. malarie. e$amenul obiectiv evidenţiind/ a# splenomegalie 3i hepatomegalie tuberculoz3.OETIC . boala 1iemann&%icO etc. adenopatie şi hepatomegalie boala 6aucher. boal3 *anti stadiul .. *+ 'ind%om$l " leno-!e atic cuprinde boli care afecteaz3 atât splina cît şi ficatul. :E? . f3r3 adenopatie şi f3r3 hepatomegalie. ciroz3 hipertrofic3#" b# splenomegalie cu ficat mic$ atrofic ciroz3 atrofic3.. boal3 5odgOin.4\^. amiloidoz3. anemiile hemolitice. boal3 *anti stadiul . clinic bolnavii prezentînd printre alte semne# splenomegalie.

M%4=M@ )210^. cloramfenicol. neoplasmele. Antecedentele e%"onale+ = gam3 întreag3 de condiţii patologice cum sunt infecţiile acute şi cronice. parazitozele digestive#. topitorii de %b# pot prezenta into$icaţii cronice cu %b şi deci anemie" cei care vin în contact cu vaporii de benzen prelucrarea cauciucului. iar tratamentul cu piramidon.# şi abuzul de medicamente fenacetina. hemoragiile mari de orice cauz3#. 2nele boli cardiovasculare cordul pulmonar cronic. ciroza hepatic3. sulfamide şi citostatice poate determina agranulocitoz3 sau pancitopenie."i!ice & secundare sindromului anemic :EA . colagenozele. mieloleucoza cronic3. into$icaţiile e$ogene arsenic. S. Antecedentele e%edo-colate%ale+ 5emofilia şi unele anemii hemolitice sferocitoza şi eliptocitoza ereditar3. plumb etc. iar b3rbaţii la hemofilie şi boli limfoproliferative.V#%"ta+ 2nele boli hematologice sunt mai frecvente la copii anemiile hemolitice. unele antibiotice# produc anemii. 6@1@8(>@ *+ 'im tome ne$%o.=1(>@ ş. limfoleucoza cronic3#. poliglobuliile. infestaţiile cronice malaria.# şi cei supuşi la acţiunea prelungit3 a radiaţiilor ionizante laboratoare de radiologie şi radioizotopi# pot face o insuficienţ3 medular3 parţial3 sau total3 pancitopenie# şi chiar leucemie. leucozele acute#. angiocardiopatiile congenitale cu şunt dreapta& stînga# produc poliglobulie secundar3. bolile digestive cu malabsorbţie şi cele endocrine mi$edem. siclemia. boala 5odgOin# şi altele la vîrstnici anemia *iermer. altele la adulţi anemiile posthemoragice. talasemia etc. fabricile de oglinzi şi de coloranţi etc. .# au caracter ereditar. boala (ddison#.%o&e"ia+ Muncitorii care lucreaz3 cu plumb tipografii. 'e?$l feminin este predispus la anemii feriprive şi anemie *iermer.

. epista$is. B+ . senzaţie de frig şi de greutate în membrele inferioare. de aspect mongoloid. poliglobulia esenţial3. disfagie 'disfagia sideropenic3K#. C+ .L *+ .. melen3 etc. somnolenţ3. echimoze# şi mucoaselor gingivoragii.acie"$l2 a# asimetric. leucemiile acute şi cronice. tulbur3ri de vedere vedere Pca prin ceaţaK#.+ 'im tome ca%diova"c$la%e/ dispnee. /+ 'im tome di3e"tive/ anore$ie. boal3 5odgOin febr3 ondulant3#. irascibilitate. Pfruntea olimpian3K# în sferocitoza ereditar3" b# cu infiltraţia simetric3 a glandelor lacrimale şi parotide sindrom MicOulicz# în limfoleucoza cronic3" c# roşu Pomul roşuK# în limfoleucoza cronic3. parestezii. poliglobulie esenţial3. <+ 'ind%om !emo%a3ic/ hemoragii la nivelul tegumentelor peteşii. cu dezvoltarea e$agerat3 a oaselor craniului în contrast cu masivul facial Pcraniul în turnK. greaţ3. ata$ie anemia *iermer# etc. @Z(M@12> =*. astenie.aport insuficient de o$igen#/ cefalee. /+ Te3$mentele8 m$coa"ele Ai &ane%ele :EC .. purpura vascular3" hemartroza este o manifestare ma-or3 a hemofiliei.eb%6/ leucemii acute. sugerînd chiar abdomenul acut chirurgical ca în purpura vascular3 5enoch#" glosodinie.%$%it c$tanat/ boal3 5odgOin. leucemii cronice. =+ D$%e%i o"oa"e Ai a%tic$la%e în mielomul multiplu. . palpitaţii şi dureri precordiale de tip anginos în anemii#. dureri abdaminale uneori severe.# apar în purpura vascular3 şi cea trombopenic3" hematoamele cu diverse localiz3ri se intîlnesc frecvent în hemofilie.@04. agranulocitoz3 etc. tulbur3ri de tranzit în anemia *iermer şi anemiile feriprive. v3rs3turi. ameţeli.

poliglobulia esenţial3 şi leucemiile cronice. g9 H+eucemideleI sub form3 de tumorete de culoare violaceu& roşu&brun. lipsit de luciu şi cade cu uşurinţ3. friabile. cu nuanţe verzui în cloroz3. cu e$coriaţii secundare grata-ului care se suprainfecteaz3.a9 Paloarea de diferite nuanţe este caracteristic3 anemiilor/ galben ca PpaiulK în anemia *iermer. neted3. . f9 Pruritul în boala 5odgOin. apare în diatezele hemoragice prin factor trombocitar sau vascular. striate. agranulocitoz3 şi aplazia medular3" d# gingivit3 hipertrofic3 în leucemia acut3 şi mieloleucoza cronic3" e# :EE . d9 Purpura. sub form3 de peteşii şi echimoze.elangiectazia ereditar3 boala 8endu & =sler# prezint3 la nivelul tegumentelor şi mucoaselor bucal3.+ Cavitatea b$cal6/ a# ragade la nivelul comisurilor în anemia feripriv3 " b# glosita 5unter limba lucioas3. localizate în special pe faţ3 şi torace în leucemiile cronice#. dure. iar p3rul este friabil. brun&murdar3 'cafea cu lapteK# în anemia din endocardita bacterian3 subacut3. dureroas3# în anemia *iermer" c# gingivit3 hemoragic3 şi ulceraţii profunde care cuprind amigdalele şi v3lul palatin în leucemia acut3. roşie. h9 0anerele prezint3 modific3ri trofice în special în anemiile feriprive unde unghiile devin subţiri. neoplasme şi supuraţii cronice. cu aspect plat platonichie# sau concav în sus în form3 de Plingur3K Ooilonichie#. b9 ubicterul sau icterul scleral în anemiile hemolitice. iar paloarea pur3 Pca varulK# în anemia posthemoragic3 acut3. cu nuanţ3 albastr3 în anemiile aplazice. sensibile. gastric3 etc. e9 . depapilat3. c9 'o3eaţa cu o nuanţ3 purpurie apare în poliglobulia esenţial3" în limfoleucoza cronic3 e$ist3 uneori o roşeaţ3 generalizat3 Pomul roşuK#.# ghemuri arteriocapilare de culoare roşie & violacee dispar la vitropresiune#.

. B+ Alte a a%ate a9 %paratul respirator: dispnee de tip tahipnee în anemiile severe" pleurezie în boala 5odgOin" hemoptizie în diatezele hemoragice. boala 5odgOin. metodele complementare de e$plorare a sistemului hematopoetic sînt esenţiale. 5@M(4=%=@4.I(URATE 1emograma. 5ipersplenismul prezent şi în absenţa splenomegaliei# este o e$agerare a funcţiilor normale ale splinei care determin3. (denopatia este prezent3 în limfoleucoza cronic3 semn ma-or#. leucemiile acute.S4@M2>2. M@4=+@ 0=M%>@M@14(8@ +@ @Z%>=8(8@ ( S. antitrombocitari#" c# inhibiţie medular3 pe cale hormonal3#. leucopenie şi trombopenie prin trei mecanisme/ a# creşterea distrugerii elementelor figurate în splin3" b# producerea de anticorpi antieritrocitari. separat sau în asociaţie.0 %oate mai mult decît la alte aparate şi sisteme.gingivoragii şi peteşii în diatezele hemoragice. o analiz3 care poate fi repede efectuat3 în orice laborator. =+ ' lenome3alia apare în leucemia mieloid3 cronic3. boala 5odgOin. anemiile hemolitice. anemie.. este oglinda comportamentului funcţional al ţesutului :EG . b9 %paratul cardio!ascular/ tahicardie şi sufluri sistolice în anemii. decisiv pentru precizarea diagnosticului şi urm3rirea eficacit3ţii tratamentului. anemia *iermer. de cele mai multe ori.. <+ 'i"tem$l 3an3liona%. cu aport. *+ 'TUDIUL ELEMENTELOR . antileucocitari. poliglobulia esenţial3 şi purpura trombopenic3 idiopatic3. .

?&. ?alori normale/ apro$imativ AJQ pentru femei şi ACQ pentru b3rbaţi. Patologic/ aceleaşi ca la num3r3toarea @ dozarea 5b este mai fidel3 în diagnosticul anemiei decît num3rul @#. globulelor roşii#. şi împ3rţirea anemiilor în raport cu L. hematocritul 5t#.*D"*+ E'"E" E'". .. (. <+ Con"tantele e%it%ocita%e a9 ?aloarea globularã L.'(C"..7 anemie feripriv3#. normal3 anemiile hemolitice#" b# h i p e r c r o m e..+ :ematoc%it$l 4:t5 reprezint3 volumul ocupat de @ la . descrierea aspectului lor morfologic şi formula leucocitar3.%'E *+ N$m6%6toa%ea e%it%ocitelo% 4E5 hematiilor.7&.hematopoetic şi cuprinde urm3toarele constante/ hemoglobina 5b#. +eterminarea L. În raport cu L. anemia *iermer#" c# h i p o c r o m e.fJ.6.C gQ e$primat3 procentual/ HC&.6. /+ Do9a%ea !emo3lobinei 4:b5 ?alori normale/ . reticulocite.6. cu L.6. anemiile sînt / a# n o r m o c r o m e.#.# şi&a pierdut din importanţa atribuit3 anterior. L. cu L. num3rul de eritrocite @#. J.JJQ#.JJml sînge. :EH . Patologic/ aceleaşi ca la num3r3toarea @.6. normal3 este de ... Patologic/ a# sc3derea num3rului de @ în anemii " b# creşterea num3rului de @ în poliglobulii.6.# indicele de culoare# reprezint3 conţinutul relativ în 5b al @ şi se calculeaz3 împ3rţind cantitatea de 5b e$primat3 procentual# la dublul primelor dou3 cifre ale num3rului de @. ?alori normale / A&C milioane<mmc. leucocite şi trombocite.6. cu L.6. .a.

diametrul mediu al @ este de G. 4ermenul de a n i z o c i t o z 3 semnific3 variaţii patologice ale volumului @ şi poate include/ microcitoza diametrul @ sub G µ# întîlnit3 în anemia feripriv3 şi macrocitoza diametrul @ peste Hµ# prezent3 în anemiile megaloblastice. prezenţa lor fiind etichetat3 cu termenul de p o i O i l o c i & t o z 3. reprezentînd metoda mai simpl3 şi practic3 pentru precizarea tipului de anemie. d9 1emoglobina eritrocitarã medie 5@M# sau conţinutul mediu în 5b al @" valori normale / :G&?. @ fiind transformate într&un inel & PanulociteK#" hipercromia în anemia megaloblastic3" @ în Psemn de tras la ţint3K sau Pp3l3rie me$ican3K în talasemie" policromatofilia coloraţia anormal3 în albastru&violet a @# în anemia posthemoragic3 acut3.J# permite diferenţierea anemiilor în normo&.JJ" valori normale/ ?:&?H gQ. Lalori normale / HJ&7C µ?. de secer3 drepanocitoz3#. b9 )odificãrile de !olum normal.b9 ?olumul eritrocitar mediu L@M# raportul 5t<num3rul @ milioane# Z . B+ N$m6%6toa%ea %etic$locitelo% @ tinere# este un indicator :E7 . a9 )odificãrile de formã normal. macro& şi microcitare. @ are form3 de disc# sînt variate. fragmente de @ schizocite#. =+ E?amen$l e &%oti$ colo%at permite evidenţierea modific3rilor de form3. c9 )odificãrile de culoare # a n i z o c r o m i a & includ/ hipocromia în anemia feripriv3 uneori cu absenţa zonei centrale palide. inele 0abot# în anemii severe şi dup3 splenectomie. 2rm3toarele variaţii pot fi observate/ oval3 ovalocitoz3#. c9 Concentraţia medie a hemoglobinei eritrocitare 05@M 5b gQ# reprezint3 raportul h5b gQ#<5t ml#i Z . diametru şi culoare a @.C µ#. d9 %lte anomalii/ corpusculii 5einz granulaţii mici intraeritrocitare# în unele hemoglobinopatii" granulaţii bazofile în into$icaţia cu %b" resturi nucleare corpusculii 5oMell&VollF. µ<g.

.A&A. d9 %lte teste/ durata medie de viaţ3 a @ sc3zut3 în anemiile hemolitice#.fidel al efortului hematopoezei medulare valori normale/ J. Patologic / creşterea num3rului de 6. b9 'ezistenţa globularã este rezistenţa osmotic3 a @ faţ3 de acţiunea hemolizant3 a soluţiilor hipotonice de 0l1a. care se aşaz3 în stativ şi se face citirea la .C mm la : ore. teste citochimice şi enzimatice etc.(.#.J mm la . C+ Alte e?amene a9 ?iteza de sedimentare a hematiilor LS5# se cerceteaz3 metoda _estergreen/ în seringa de : ml se pun J. Lalori normale / G&.#. dozarea bilirubinemiei.(. variaz3 între C JJJ & G JJJ<mmc cu limite e$treme între A JJJ & 7 JJJ<mmc#. B: .HQ şi se recolteaz3 . c9 .*D"*+ E'"E" %+BE *+ Le$co3%ama include num3r3toarea globulelor albe leucocite# 6.# şi procentul acestora formula leucocitar3# tabel ZL. 0auzele leucocitozei şi leucopeniei sînt numeroase tabel ZL. :GJ .Eml sînge venos" din sering3 se aspir3 apoi în pipeta gradat3. începutul hemolizei se produce la A.. testul Schilling absorbţia vitaminei *.A ml citrat de sodiu ?. peste 7 JJJ<mmc este denumit3 leucocitozã sau hiperleucocitozã#.C&:Q#. 1ormal. 0reşterea num3rului de reticulocite reticulocitoza# arat3 o hiper& activitate medular3 deci c3 anemia este Pregenerativ3K# şi apare dup3 crize de hemoliz3 şi hemoragii. or3. iar sc3derea lor sub A JJJ<mmc. leucopenie.estul Coombs permite evidenţierea anticorpilor antieritrocitari în anemiile hemolitice autoimune#.(. H&.A go<oo. &ormal / num3rul 6. sideremia sc3zut3 în anemiile feriprive#.E go<oo şi este total3 la ?.: marcate#. or3 şi : ore.

. >@20=%@1.(....#...o%m$la le$cocita%6 se determin3 pe frotiul de sînge colorat " valorile normale ale celor cinci tipuri de 6.4=9( :G. Lariaţiile patologice creşterea sau sc3derea# pot interesa fiecare dintre tipurile de 6.o%m$la le$cocita%6 4ipurile de leucocite Q procentul din totalul leucocitelor# CJ D GJ .( .D? J.JJ D EJJ %olinucleare neutrofile %olinucleare eozinofile %olinucleare bazofile >imfocite Monocite /+ . avînd în general aceleaşi cauze tabel ZL. :J D AJ :DG 1um3r absolut pe mmc# :CJJ DEJJJ CJ D ?JJ :J D CJ .(.#. b: &eutropenia sc3derea num3rului de polinucleare neutrofile sub valorile normale# poate fi relativ3 fCJQ#sau absolut3 f: CJJ<mmc# şi este însoţit3 obişnuit de leucopenie. circulante sînt redate în tabelul ZL. a: &eutrofilia creşterea num3rului de polinucleare neutrofile peste valorile normale# poate fi relativ3 aGJQ # sau absolut aE JJJ< mmc# şi se întîlneşte în numeroase st3ri patologice tabel ZL.abel 2?"" Ca$9ele le$cocito9ei Ai le$co eniei >@20=0..C D .JJJ D AJJJ .abel 2?" .

:. piramidon.#. ane& mie *iermer etc. acidoz3 diabetic3. septicemie etc. parotidita epi& demic3.#.nfecţii virale 4grip3.#. hipersplenism. citostatice etc. pneumonia viral3 etc. ru-eol3. supuraţii. c: Eozinofilia creşterea num3rului de eozinofile peste valorile normale# poate fi relativ3 a?Q# sau absolut3 a?JJ<mmc# şi se întîneşte în numeroase st3ri patologice tabel Z.Z#. gut3 etc.nto$icaţii endogene uremie. . % g r a n u l o c i t o z a este o boal3 grav3. .#. bruce& loz3#. . e$punere la soare şi temperaturi înalte.#. boli hematologice agranuloci& toz3. caracterizat3 hematologic prin leucopenie şi sc3derea marcat3 a polinuclearelor neutrofile f:JQ#. hemoliz3. afecţiuni ale siste& mului nervos central.abel 2?""" Ca$9ele ne$t%o&iliei l. fenil& butazon3. spleno& megalie. sar& cina ultimul trimestru#. eforturi fizice.nfecţii acute bacteriene stafilococ. postprandial. :G: . . leishmanioz3#. pneumococ etc. boli parazitare malarie. iradiere. leucemie aleucemic3. leucemie acut3 şi cronic3. he& patit3 acut3 viral3. infarct pulmonar. secundar3 administr3rii unor medicamente în primul rînd a piramidonului . responsabil3 de leziunile ulceronecrotice angin3 necrotic3# infectate febr3.#.# şi bacteriene febr3 tifoid3. /+Le$cocito9a atolo3ic62 infec&ţii acute. acidoz3 diabetic3. medicamente cloramfenicol.*+Le$cocito9a &i9iolo3ic62 emo& ţii şi stressuri repetate. hemo& ragii severe.

0olagenoze / periarterit3 nodoas3. 5g. (lte cauze / eozinofilie familial3. . . sindrom >jeffler dup3 iradiere. 5emoragie sever3. strongiloidoz3. boal3 0ushing. *oli hematologice / boal3 5odgOin. pleurezie cu eozinofilie. :G? . G. 1eoplasme viscerale. H. . lambliaz3 etc ?. digital3#. dup3 intervenţii chirurgicale etc. 4ratament cu adrenocorticosteroizi. C.. în particular cele cu localizare digestiv3. ascaridioz3. pemfigus. C. E. tratament cu glucocorticoizi şi (045. A.J. leucemie mieloid3 cronic3 etc. *oli infecţioase / scarlatin3. A.?. bruceloz3 etc. urticarie. leucemie cu eozinofilie. H. *oli dermatologice / eczeme. d. G. *oli alergice/ astm bronşic. edem UuincOe. %rocese necrotice infarcte viscerale#. 7.nto$icaţii e$ogene %b. %ost intervenţii chirurgicale. trichinoz3. st3ri de şoc. 0rize de hemoliz3 acut3. *oli parazitare/ echinococoz3. reacţii de sensibilizare postmedicamentoas3 etc :. poliartrit3 reumatoid3. Sindrom mieloproliferativ leucoz3 mieloid3 cronic3. E. 0=. 1eoplasme cu metastaze#. Eozinopenia reprezint3 sc3derea eozinofilelor sub CJ<mmc şi se întîlneşte în infecţii acute grave febr3 tifoid3#. poliglobulie esenţial3#.abe4 2"2 Ca$9ele eo9ino&iliei .

*oli infecţioase / tuse convulsiv3. boli alergice. C. :.abel 22" Ca$9ele monocito9ei :GA . bruceloz3. dup3 iradiere şi administrare de citostatice. (lte cauze / insolaţie. reticulosarcom. rubeol3. *oli endocrine / hipertiroidie.. f. lupus eritematos diseminat. infecţioase variol3. convalescenţa bolilor infecţioase. ?. sifilis. boal3 _aldenstrjm. g. parotidit3 epidemic3.e.abe" 22 . Ca$9ele lim&ocito9ei hematologice/ leucemie limfatic3 . agranulocitoz3. endocrine mi$edem# şi dup3 splenectomie. . .JJJ<mmc# însoţeşte obişnuit neutrofilia şi mai apare în/ boal3 5odgOin. A. +imfopenia sc3derea num3rului de limfocite sub . leucemii cu e$cepţia celei limfatice cronice#. ru-eol3. mononucleoz3 infecţioas3. *oli cronic3. Bazofilia creşterea num3rului de bazofile peste valorile normale# este rar3 şi se întîlneşte în sindroamele mieloproliferative leucemie mieloid3 cronic3. +imfocitoza este creşterea num3rului de limfocite peste ?JQ limfocitoz3 relativ3# sau peste A JJJ<mmc limfocitoz3 absolut3# şi apare în st3ri patologice diverse tabel ZZ#. varicel3#. limfocitoz3 infecţioas3 benign3. poliglobulie esenţial3#. insuficienţ3 cardiac3 congestiv3. pancitopenie.nfecţii cronice/ tuberculoz3.

CJ JJJ&?CJ JJJ<mmc# arat3 modific3ri fie în sensul creşterii trombocitoz3.# plachetelor# normal într . hiperplachetoz3/aCJJ JJJ<mmc#. sarcoidoz3.este cito#chimice/ fosfataza alcalin3 leucocitar3 care scade. i.4(8@ l+ N$m6%6toa%ea t%ombocitelo% 4r. 48=M*=0. .nfecţii bacteriene/ endocardit3 bacterian3 subacut3. pîn3 la dispariţie. b: "munoelectroforeza/ aspect de . lupus eritematos diseminat. agranulocitoz3. convalescenţa bolilor infecţioase.CJ JJJ<mmc# în diverse st3ri patologice tabel :GC . h.. .gM monoclonal în macro& globulinemia _aldenstrjm.2> S@8. în leucemia mieloid3 cronic3. *oli hematologice/ boal3 5odgOin. (lte cauze / malarie.+ Modi&ic6%ile mo%&olo3ice ale 6.nfecţii virale / mononucleoz3 infecţioas3. <+ Alte e?amene a: .# şi a celulelor atipice blaştii atipici#. rubeol3. bruceloz3.@. febr3 tifoid3. ?. )onocitoza creşterea num3rului de monocite peste valorile normale# poate fi relativ3 aGQ# sau absolut3 aEJJ<mmc# şi se întîlneşte în boli variate tabel ZZ. tuberculoz3. endocardit3 bacterian3 subacut3. infecţii acute etc.#. mielom multiplu..(. 0. A. S42+. to$ice.#. 1ormal. mononucleoz3 infecţioas3. fie al sc3derii lor trombocitopenie/f . leucemie cu monocite. pe frotiul colorat din sîngele periferic constau în apariţia unor anomalii celulare granulaţiile to$ice din polinuclearele neutrofile în st3ri septice. . Plasmocitoza. :. agranulocitoz3. boli infecţioase scarlatin3. plasmocitele nu se evidenţiaz3 la e$amenul frotiului din sîngele periferic" ele apar îns3 în mielom multiplu. ru-eol3 ete.

. este normal. .+ 'TUDIUL :EMO'TA-EI În sensul cel mai simplu.<? seriei roşii şi .#. /+ Tim $l la"matic reprezint3 coagularea propriu&zis3 şi include/ a#.lac!eta% asigur3 hemostaza Pimediat3K prin vasoconstricţia refle$3 a vasului lezat şi deci diminuarea flu$ului sanguine la nivelul sînger3rii#. 0ormarea tromboplastinei prin intervenţia Pîn cascad3K şi :GE . num3rul 4r.ZZ. 4r. aderarea şi agregarea trombocitelor la breşa vascular3 pe care o colmateaz3 prin formarea unui PdopK tromb alb#. celulari trombocitele# şi plasmatici.&HQ celei trombocitare#. dar acestea nu&şi mai îndeplinesc funcţiile. aspiraţia m3duvei cu a-utorul unei seringi şi apoi prepararea frotiului# este o metod3 de neînlocuit în diagnosticul bolilor hematologice" ea permite aprecierea bog3ţiei sau s3r3ciei celulare a m3duvei osoase şi stabilirea procenta-ului celulelor din cele trei serii apro$imativ :<? din cellule aparţin seriei albe. într&o succesiune aproape simultan3 a dou3 etape/ *+ Tim $l va"c$lo. dup3 anestezie prealabil3 cu $ilin3. în cadrul fiec3rei serii. celulele PmatureK predomin3 faţ3 de cele PtinereK. /+ 't$di$l calitativ al t%ombocitelo%/ în unele situaţii trombastenii#. hemostaza poate fi definit3 ca o reacţie de ap3rare a organismului împotriva hemoragiei. sferice# şi de dimensiune micro& sau macrocitoz3#. Morfologic. /+ MIELO(RAMA Studiul citologic al m3duvei osoase puncţie sternal3 la nivelul manubriului cu un trocar special. în care acţioneaz3 factorii locali# peretele vasului lezat. pot prezenta modific3ri de form3 rotunde. . 1ormal.

activeaz3 factoriiL.. =+ Re9i"tenţa ca ila%6 poate fi apreciat3 prin dou3 probe/ a# proba garoului 8umpell&>eede#/ aplicarea unui garou deasupra cotului. c#.Z.. f3r3 ca pulsul radial s3 fie suprimat.. +up3 formarea cheagului de fibrin3 se produce retracţia sa sub acţiunea factorului G plachetar retractozimul#. Z şi L. apoi desfacerea garoului şi e$aminarea de :GG . agregarea etc. factorilor Z. @$ist3 numeroase teste de e$plorare a hemostazei/ . enzim3 proteolitic3 ce lizeaz3 fibrina. .+ Tim $l de "#n3e%a%e 4S# se practic3 prin cronometrarea timpului necesar hemostazei dup3 înţeparea cu un stilet a lobului urechii şi a pulpei degetului normal/ : D ? minute#" creşte este prelungit# în trombopenii şi dup3 administrarea de aspirin3.ib%inoli9a reprezint3 procesul de liz3 a cheagului şi se realizeaz3 prin transformarea plasminogenului globuluin3 plasmatic3 inactiv3# în plasmin3 fibrinoliz3#. 0ormarea fibrinei prin transformarea fibrinogenului în fibrin3 sub acţiunea trombinei#.# şi tisulari eliberarea de c3tre ţesutul lezat a unor lipoproteine care.. )ibrinoliza se realizeaz3 sub acţiunea unor activatori şi inhibitori fiziologici. Z. 0ormarea trombinei se realizeaz3 prin transformarea protrombinei sub influenţa tromboplastinei plasmatice şi tisulare.... generînd tromboplastina celular3 activ3#. menţinerea braţului coborît timp de apro$imativ .# se face doar în cazuri speciale. b#. în prezenţa 0aTT. . L.concomitent a unor factori plasmatici activarea în prezenţa 0aTT.J minute. <+ N$m6%6toa%ea de t%ombocite este un e$amen de rutin3 dar studiul funcţiilor plachetare adezivitatea.

b#. e#. (mbele teste sunt positive în purpurele vasculare şi trombocitare.: mm5g. se produce în mod normal la ?G o 0# dup3 :A de ore" în fibrinoliza acut3. Lalori normale/ . C+ Te"te de e? lo%a%e a &ib%inoli9ei a#. 4%# apreciaz3 timpul de coagulare a plasmei o$alate şi recalcificate în prezenţa e$cesului de tromboplastin3 tisular3. . :GH . timpul de consumare a protrombinei.JJQ & HJQ#" este prelungit în bolile hepatice însoţite de hipoprotrombinemie#. testul gener3rii tromboplastinei. liza se face în . fibrinogenopenii etc. k & :J ore dup3 coagularea sângelui şi este incomplet3 sau nu se produce deloc# în trombopenii sau trombastenii. retracţia chegului se produce la . D C ore. hipovitaminoza S şi tratamentul cu cumarinice trombostop#. d#. c#.# şi normal în purpurele trombopenice.: D . B+ Te"te de e? lo%a%e a coa3$l6%ii a#. +iza cheagului sanguine. trombelastograma etc.A secunde . obţinut prin recalcificare sau ad3ugare de trombin3.impul de coagulare 40# normal/ H D . %lte teste/ testul de toleranţ3 la heparin3. . 'etracţia cheagului m3soar3 durata de diminuare a volumului cheagului sanguine cu e$pulzia serului" normal.impul de protrombinã Juic. Dozarea fibrinogenului =!alori normale/ : D A gQo#.preferinţ3 cu lupa# pielii sub garou" testul este pozitiv dac3 în zona e$aminat3 apar peteşii care anterior nu erau prezente" b# proba !entuzei/ aplicarea unei pîlnii de stic3 cone$at3 la manometru cu 5g# la plica cotului c3utîndu& se presiunea minim3 care produce C peteşii în aceast3 zon3" se consider3 patologice cifrele inferioare de .: minute# este prelungit în coagulopatii hemofilie.

#" o red3m pe cea morfologic3 şi dup3 care (. %erturbarea acestui echilibru duce la apariţia (.#. şi 5b secundar3 unui echilibru dinamic ce const3 în producerea şi distrugerea pe unitate de timp a unor cantit3ţi echivalente de @ şi 5b.. :G7 .b#. %lte teste/ determinarea produşilor de degradare a fibrinogenului prin radioimunodozare cantit3ţi mari apar în coagularea intravascular3 diseminat3#. a poligloboliilor producţia de @.gQ la femei#. fiziopatologic3 etc. @lementul cel mai important în definiţie îl constituie sc3derea 5b întrucât e$ist3 cazuri de (.0@ IV+*+ 'INDROMUL ANEMIC De&iniţie2 prin anemie A+5 se înţelege sc3derea hemoglobinei 5b# < . @$ist3 diverse clasific3ri etiologic3. vitamina *..#. Mecani"me 3ene%ale de %od$ce%e+ 1ormal. şi 5t. iar distrugerea lor r3mîne normal3#. din contr3.?gQ la b3rbaţi şi < .. cînd m3duva este incapabil3 s3 compenseze distrugerile sau pierderile de @ şi 5b# sau. . pot fi/ . cu num3r de @.: şi<sau acid folic" A# hemoliz3 crescut3. timp de liza euglobulinelor etc. Cauzele sindromului anemic/ .L.# precizarea diagnosticului" :# înţelegerea mecanismului fiziopatologic" ?# stabilirea tratamentului şi prognosticului. morfologic3.1+8=(M@ 5@M(4=>=6.# hemoragii acute severe# şi cornice mici şi repetate#" :# hipo& sau aplazii medulare" ?# deficit de fier. în sîngele periferic e$ist3 o cantitate constant3 de @. normale#.# normocrome şi normocitare" :# hipocrome şi microcitare" ?# hipercrome şi macrocitare tabel ZZ. Cla"i&ica%ea anemiilo% are triplu scop/ . hematocritului 5t# şi num3rul de eritrocite @. S. şi 5b creşte.

(nemiile hemolitice A. *iermer. (nemia aplastic3 "":%nemii hipocrome 3i microcitare . indiferent de etiologie#/ 49 Cutanate/ paloarea tegumentelor şi mucoaselor obişnuit proporţional3 cu cadrul anemiei. neoplasme etc. tahicardie. parestezii. (nemii feriprive :. :HJ .. ?.. (nemii sideroplastice ?. boli cronice. (nemia din bolile generale/ infecţii. (nemia posthemoragic3 acut3 :. (nemii nemegaloblastice :: Cardio!asculare: palpitaţii. astenie.. . tulbur3ri de vedere. Pca hârtiaK în anemia posthemoragic3 acut3. afecţiuni de sistem. dispnee de effort. suflu sistolic funcţional. verti-. ameţeli. 4alasemia """:%nemii hipercrome 3i macrocitare . &europsihice: cefalee. (nemia megaloblastic3 (ddison D *iermer# :. o nuanţ3 galben&pai în (. verzuie D Pcloroz3K la tinerele fete cu (.'im tomatolo3ie+ %rincipalele simptome şi semen clinice ale unei (. dureri anginoase. lipotimie. feripriv3#.abel 22""" Cla"i&ica%ea mo%&olo3ic6 a anemiilo% ":%nemii normocrome 3i normocitare . ?.

Stocurile de vitamina *._.. depozitul principal fiind în ficat. SellermeFer#.. ciroz3 hepatic3#. feripriv3#._..# megaloblastice$ caracterizate prin macrocitoz3 periferic3 accentuat3 şi prezenţa megaloblaştilor în m3duva osoas3" sunt rezultatul carenţei de vitamina *. *iermer#. . 0omple$ul *.µµg" 05@M este în limite normale ?: D ?AQ#.: D ). (. . etiologic şi morphologic. 0oncentraţia normal3 a vitaminei *. (bsorbţia vitaminei *. un aminoacid crucial dislocat. $..: şi acidul folic.: este condiţionat3 de prezenţa factorului intrinsic glicoprotein3 secretat3 de celulele parietale gastrice# ).: în sîngele portal. macrocitare se clasific3 în / . Digesti!e: glosodinie şi glosit3 (.. $. disfagie (. este apoi fi$at pe receptori speciali la nivelul ileonului terminal unde are loc dicocierea lui şi trecrea vitaminei *.#. ?itamina B45 este sintetizat3 în e$clusivitate de microorganisme şi este prezent3 numai în alimentele de origine animal3 carne în special#.: ale organismului uman adult sunt de apro$imativ :JJJ D CJJJpg.: şi<sau acid folic" :# nemegaloblastice$ caracterizate prin macrocitoz3 periferic3 şi absenţa megaloblaştilor mi$edem.i9io atolo3ia me3alobla"to9ei+ Megaloblastoza este e$presia morfologic3 a unei anomalii metabolice care const3 într&o sintez3 anormal3 de (1+ P2n (1+ anormal. 8ezervele de vitamina *. printr&un mecanism incomplet cunoscut. caracterizate prin L@M a 7Aµ? şi o 5@M a ?.: sunt suficiente pentru acoperirea necesarului organismului timp de ? D C ani în lipsa oric3rui :H. un individ bolnavKDV.A.: în plasm3 este de :JJ D AJJpg<ml. Cla"i&ica%e+ 0linic."MII)" M$%(+%IT$(" -HI#"(%(+M"5 De&iniţie2 (. 5arris şi 8. În sinteza (1+&ului un rol deosebit îl are vitamina *."MII)" M"G$)+*)$0TI%" .

. 8ezervele de folat sunt de H D . în timp ce diviziunea celular3 este întîrziat3 asincronism de maturaţie nucleocitoplasmatic3# rezulattul fiind apariţia megaloblaştilor şi a tuturor celorlalte tulbur3ri inclusive anemia#. :. concentraţia lor seric3 fiind de E D :Jmg<ml. administrarea unor medicamente antagonişti ai acidului folic. (bsorbţia folaţilor se face în duoden şi -e-unul pro$imal prin mecanisme de transport activ. +eficitul de vitamina *. (.#.:#" :# parabiermeriene. care au o cauz3 cunoscut3/ gastrectomia total3 mult mai rar cea parţial3#. botriocefaloz3.. anticonvulsivante#. fistulele intestinale. conopid3. care face imposibil3 absorbţia de vitamina *. *iermer. %cidul folic: 4ermenul de folaţi este folosit pentru totalitatea derivaţilor de acid folic. fiind astfel dependent de aportul alimentar al acestora care este asigurat de alimente de origine animal3 sau vegetal3 sparanghel. tulbur3ri de absorbţie boala 0rohn#. =rganismul uman este incapabil s3 sintetizeze folaţi.# anemia Biermer prin lipsa ).:mg în principal stocate în ficat# şi asigur3 necesarul organismului pentru A luni. megaloblastice prin carenţ3 de vitamina *. sindromul ansei oarbe.: şi<sau acid folic duce la sinteza defectuoas3 a (1+ D factor al multiplic3rii celulare D cu apariţia unui dezechilibru (1+<(81 sinteza (81 D factor al matur3rii celulare şi al metabolismului citoplasmatic D nu este influenţat3# în sensul unui e$ces de sintez3 a componenţilor citoplasmatici în special 5b#..aport. %(S#. :H: . Cla"i&ica%ea+ Ca$9e+ (. aport alimentar insufficient. medicamente care modific3 flora bacterian3 intestinal3 neomicin3.: pot fi grupate în/ . megaloblastice prin carenţ3 de acid folic apar în sarcin3 consum crescut de folaţi#. cu mecanism pathogenic asem3n3tor celui din (. boala 0rohn. spanac etc.

greţuri. balon3ri postprandiale etc. consecinţa fiind lipsa de secreţie a 50l aclorhidrie histaminorefractar3# şi predispoziţia la cancer gastric frecvenţ3 de C ori mai mare decât în populaţia general3#" ?# diaree la apro$imativ -um3tate dintre bolnavi#" A# tulbur3ri dispeptice diverse anore$ie. anore$ie.: factor indispensabil pentru dezvoltarea normal3 a tuturor celulelor organismului# urmat3 de modific3ri celulare din mai multe ţesuturi în particular hematopoietic. gastric."MI$ #"(. la unii bolnavi ap3rînd şi tulbur3ri psihice iritabilitate. digestive şi neurologic. indromul anemic vezi simptomatologia sindromului anemic#/ în mod deosebit impresioneaz3 paloarea cu tent3 galben&pai cerat. În perioada de stare manifest3rile clinice se pot grupa în trei sindroame/ anemic.# subiecti! prin parestezii. pirozis. . Mecani"m &i9io atolo3ic+ 4ulburarea fundamental3 este absenţa ). digestive şi nervos#. dispnee de efort. 'im tomatolo3ie+ +ebutul bolii este insidios...."MI$ *I"(M"( -$DDI0+. arsuri ale limbii.. la un bolnav cu infiltrarea adematoas3 a tegumentelor.# glosita 5unter cu limb3 roşie. caracterizat3 clinic printr&un sindrom anemic. dureroas3" :# atrofia mucoasei gastrice.. prin astenie.#" C# ficatul şi splina pot fi moderat m3rite. unul digestive şi altul neurologic. indromul neurologic se manifest3/ . gastric. De&iniţie2 (. . :H? . . amorţeli şi greutate în mers.I%I+$0B. indromul digesti!e/ . A *I"(M"(: $. neted3. macrocitar3 megaloblastic3 prin carenţ3 de vitamina *..... apatie. lucioas3.: datorit3 lipsei ). consecinţa imediat3 fiind imposibilitatea absorbţiei vitaminei *.:" se a-unge astfel la o carenţ3 de vitamina *..$.

abolirea refle$elor osteotendinoase şi semnul 8omberg pozitiv. corpii 5oMell#" prezenţa megalocitelor hematii mari. milion<mmc în formele severe#" b# 5t şi 5b au valori mai puţin sc3zute în comparaţie cu num3rul de @. ?9 e r i a t r o m b o c i t a r ã: trombopenie rareori.otrombocite. 0înd leziunile medulare sunt foarte severe.#" c# L@M a . sau în cordoanele laterale sindromul piramidal# cu e$agerarea refle$elor. se poate instala in sindrom de secţiune medular3 manifestat prin paraplegie. ovale#" încr3rcarea cu 5b a @. sub CJ JJJ<mmc# cu mega.:#" num3rul de reti&culocite este sc3zut aspect aregenerativ#" în formele severe pot apare în sîngele periferic megaloblaşti. prezenţa neutrofilelor hipersegmentate C&.J lobi#. :HA . niciodat3 nu dep3şeşte ?EQ" d# frotiul de sînge prezint3 tablou eritrocitar tipic/ anizopoiOilocitoz3 evident3 şi uneori @. *abinsOi pozitiv. :9 e r i a a l b ã: leucopenie neutropenie absolut3 cu limfocitoz3 relativ3#. fapt pentru care au fost considerate ca fiind 'hipercrome' valoarea globular3a.JJµ?J 5@M a ?.somnolenţ3. este normal3. o parte dintre bolnavi prezentînd semen de localizare prin leziuni în cordoanele posterioare sindromul pseudotabetic# cu ata$ie. scade obişnuit la cifre sub : milioane<mmc şi sub . Inve"ti3aţii a%aclinice "?: Examenul hematologic %9 Examenul sîngelui periferic 49 e r i a r o 3 i e: a# num3rul @. uneori chiar psihoz3#" :# obiecti! prin modific3ri de refle$e şi tulbur3ri de sensibilitate profund3.µu" 05@M ! ?: D ?AQ. dar din cauza grosimii lor crescute dispare centrul palid. cu incluzii inele 0abot. hipertonie etc.. paralizia vezicii etc.

structur3 fin3 a cromatinei nucleare şi asincronismul de maturaţie nucleocitoplasmatic3.B9 )ãdu!a osoasã are celularitate crescut3 în special pe seria eritrocitar3. . :HC .J# gastroscopia / g .. cu creşterea bilirubinei indirecte secundară hemolizei# " ?# hipoproteinemie" A# scăderea concentraţiei serice a vitaminei *.: marcată cu 0oCH administrată pe cale orală normal se elimină prin urină în :A ore peste GQ#" E# anticorpii anticelulă parietală sînt prezenţi la peste HCQ dintre bolnavi" G# anticorpii antifactor intrinsec sînt prezenţi la peste -umătate dintre bolnavi" H# secreţia gastrică/ aclorhidrie histaminorefractară" 7# radioscopia gastrică/ normală sau gastrită atrofică" . ea este relativ bine suportată de bolnav. %lte in!estigaţii relevă/. >a tabloul hematologic trebuie subliniate două elemente negative/.# testul terapeutic/ r3spunsul rapid şi complet la tratamentul cu vitamina *.# sideremie crescută prin hemo& liză şi lipsă de folosire a fierului în eritropoieză#" :# hiperbilirubi& nemie . este obişnuit severă.: C# testul Schilling/ eliminare urinară sub ?Q din cantitatea de vitamina *.. precum şi faptul ca deşi (..:. astrit3 atrofic3" . Megaloblaştii se distrug prin dimensiunile lor mari 'megalo'#.. Morfologia celulelor este modificat3 prin transformarea hematopoiezei normoblastice în megaloblastic3. 0oncomitent e$ist3 modific3ri şi în seria granulocitar3. cu apariţia unor metamielocite deosebit de mari gigantocite#.# absenţa adepopatiei şi :# absenţa sindromului hemoragic.

0auza general3 a (.$. chimici. $. Cu mecanism imunologic&prin izoanticorpi. Cu mecanism neimuno logic prin agenţi fizici. to$icietc.abel 2"? Cla"i&ica%ea anemiilo% !emolitice I+ Anemii !emolitice %in &acto%i int%ae%it%ocita%i . II+ Anemii !emolitice %in &acto%i e?t%ae%it%ocita%i . este scurtarea duratei de viaţ3 a @. Cî3tigate: hemoglobinuria paro& #$istică nocturnă. Ereditare: a# prin defect de membrană sferocitoza şi eliptocitoza ereditară#". (ene%alit6ţi+ Etio ato3ene96+ Cla"i&ica%e+ +ac3 în hemoliza fiziologic3 se distrug zilnic apro$imativ :JJ miliarde @."MII)" . .. din cele apro$imativ :C JJJ miliarde @. mai mic3 de 7J de zile# aceast3 distrugere este mai mare de cîteva ori.. autoanticorpi :. în hemoliza patologic3 durata de viaţ3 a @.+(M+%(+M". infecţioşi.#"b# prin hemoglobinopatii.+(M+%IT$(" -. :HE .:J zile#. :.. circulante# dup3 o durat3 de viaţ3 normal3 a acestora .5."MII)" H"M+)ITI%" -$4H4.prin tulburări metabolice eritrocitare&eritroenzimopatii deficit de glucozo&E&fosfat& dehidrogenază etc.

litiaz3 vezicular3 formarea de calculi de bilirubin3# şi ulcere recidivante la nivelul gambelor.#" c# mi$t3 intra& şi e$tracorpuscular3#. "n!estigaţiile paraclinice relev3/ .aceasta putînd fi de origine/ a# globular3 intracorpuscular3.L. cu poiOilocitoz3 " :# reticulocitoz3.5. cu 0rC." anemia va apare cînd intensitatea hemolizei dep3şeşte de A&C ori hemoliza fiziologic3. e$trinsec3. >a aceast3 triad3 se poate adauga / hepatomegalie. cu scaun hipercolorat stercobilinogen crescut# şi urin3 închis3 la culoare urobilirogen crescut#K 69 splenomegalie moderat3. nedureroas3 şi mobil3. De&iniţie 2 anemii determinate de liza în e$ces a eritrocitelor @. ferm3. +ac3 hemoliza este de intensitate mic3 sau moderat3 şi maduva osoas3 normal3.# paloare care tradeaz3 anemia.# constituie dovada de necontestat a e$istenţei prooesului hemolitic. din afara @. prin hiperactivitate. :HG . f3r3 prurit concentraţia sanguin3 a s3rurilor biliare este normal3#. creşterea stercobilinogenului a?JJ mg<:A ore# şi urobilinogenuriei aA mg<:A ore# " C# )e seric crescut " E# sc3derea duratei de viaţ3 a @. aceasta din urm3 reuşeşte. este redat3 în tabelul ZZ. s3 menţin3 nivelul normal al 5b şi num3rul de @. a c3rei intensitate depinde de gradul hemolizei la aceasta se adaug3 celelate simptome şi semne ale sindromului (nemic" 59 icter al tegumentelor şl mucoaselor de intensitate uşoar3 sau medie bolnavul este mai mult anemic decît icteric'#. 'im tomatolo3ia se caracterizeaz3 prin triada/ . uneori important3 a:JQ#" ?# hiperactivitate a liniei roşii pe medulogram3" A# hiperbilirubinemie necon-ugat3. neted3. sub 7J de zlie determinarea facîndu& se prin marcarea @. intrinsec3.#. corpuscular3#" b# e$traglobular3 e$tracorpuscular3. normocrom3. 0lasificarea etiopatogenic3 a (.# anemie moderat3.

facies mongoloid. b+ Talasemia anemia mediteraniana. prezentăm sumar unele caracteristici ale diverselor tipuri de (. rezistenţa osmotică a @. /+ Eli tocito9a e%edita%1 ovalocitoza# / prezenţa de ovalocite @. splenomegalie# se adaugă semnele trombozelor vasculare infarcte pulmonare.hipocromie. renale. crize de deglobulinizare agravări ale anemiei cu caracter de criză#. anizo& poiOilocitoz3. în formă de seceră " ?# e l e c t r of o r e z a 1 b arată prezenţa 5bS " A# r a d i o g r a f i a d e c r a n i u evidenţiază îngroşarea diploei aspect de 'craniu în perie'#. în 'semn de tras la ţint3' 'p3l3rie me$ican3'# " ?# e l e c t r o f o r e z a 1 b . mici.5.creşterea valorilor procentuale ale 5b (: şi<sau 5b ).4. *+ :emo3lobino atii a+ 0iclemia drepanocitoza# / . <+ :emo3lobin$%ia a%o?i"tic6 noct$%n6 boala Marchiafava & Micheli# apare ca urmare a unui defect intraeritrocitar :HH . boala 0ooleF# / .# c l i n i c8 . întîrziere în dezvoltare. @.. *+ '&e%ocito9a e%edita%1 icterul hemolitic congenital" anemia hemolitică MinOovsOi&0hauffard#/ prezenţa sferocitelor @.0@ >a aspectul clinic şi investigaţiile paraclinice redate mai sus. cerebrale. scazută. mezenterice & ultimele două producînd 'crize abdominale' care pot simula un abdomen acut# " :# h e m o g r a m a evidenţiază @. sferice#. +@ (1@M.# c l i n i c8 la sindromul hemolitic paloare.%28. modific3ri osoase 'craniu în perie'# " :# h e m o g r a m a . hipercolorate. cu formă ovală# în frotiul din sîngele periferic.4. 5@M=>. splenice. icter.

hemoragie uterină severă.# c l i n i c & crize hemolitice dureri lombare. puls mic.C &G. bolnavului cu hemoglobinurie paro$istic3 nocturn3. descreşte num3rul de leucocite şi trombocite " c# dup3 ?&A zile stadiul . $.. 5b şi 5t au valori normale sau chiar crescute hemoconcentraţie prin pierdere de plasm3. dureaz3 :&? s3pt3mîni# / reve& nirea treptat3 la normal a tuturor modific3rilor prin primele dou3 stadii cu condiţia ca hemoragia s3 se fi oprit şi s3 nu e$iste o boala hematologic3 de fond#.# / num3rul @.dobîndit dar necunoscut# care face ca @. leucopenie cu neutropenie#. :H7 . din depozite# " creşterea num3rului de leucocite şi trombocite " b# dup3 :A ore stadiul . hemoptizie masivă. 5b şi 5t sc3dere progresiv3 prin hemodiluţie#. sarcină ectopică ruptă. s3 fie susceptibile la acţiunea hemolitic3 a factorilor normali din ser.. 'im tomatolo3ia depinde de cantitatea de sînge pierdut şi de viteza cu care se face aceast3 pierdere. E?amen$l !ematolo3ic evidenţiaz3 urmatoarele modific3ri / a# imediat dup3 producerea hemoragiei stadiul . dureaz3 :&A zile# / scade num3rul de @..l.#. simptomele variind de la simpla astenie la cele care atest3 instalarea st3rii de şoc hemoragic sincop3. trombocitopenie " ?# t e s t u l c u s e r a c i d i f i a t =1 a m# este pozitiv serul normal. mobilizarea @. reticulocitoz3. elimin3ri de urini 'negre'# în timpul somnului cînd scade p5& ul sanguin# " :# h e m o g r a m a: anemie hipocrom3.. febr3.. prabuşirea 4(.J. acidifiat la p5 E. traumatisme urmate de pierderi mari de sînge etc. dar nu şi pe cele ale persoanelor s3n3toase#. hemolizeaz3 @. transpiraţii reci etc. 0aracteristici / ."MI$ #+0TH"M+($GI%' $%&T' Ca$9ele sînt numeroase / hemoragii digestive.

e5 =rganismul unui adult conţine o cantitate total3 de apro$imativ Ag )e. virali şi medicamentoşi. în care concentraţia de 5b eritrocitar3 este redus3. iar restul este re& :7J .&: milioane @.# hemograma evidenţiaz3 pancitopenie/ anemie . aceste (. 5ipocromia indic3 prezenţa de @. leucopeniei şi îndeosebi a neutropeniei ulceraţii buco&faringiene. sint hiposideremice prin carenţa de fier#. În marea ma-oritate a cazurilor. E?amen$l de labo%ato% 2 .# caracterizate prin sc3derea hemoglobinei 5b# proporţional mai mare decît num3rul de eritrocite @. decisiv3 pentru diagnostic."MII)" MI%(+%IT$(" -HI#+%(+M". din care :<? este prezent în 5b. de origine idiopatic3 sau ca rezultat al acţiunii unor agenţi fizici."MI$ $#)$0TI%B: #$.#. De&iniţie / anemii (.#. 'im tomatolo3ia clinic3 este consecinţa anemiei cu tabloul clinic cunoscut#. chimici.<mmc# normocrom3 şi sc3derea num3rului de reticulocite 'anemie aregenerativ3'#. arat3 o maduv3 foarte sarac3 'pustiit3'# pe toate cele trei serii. leuco& citar3. De&iniţie+ (plazia medular3 reprezint3 o insuficienţ3 medular3 total3 interesînd poeza pe toate cele trei serii / eritrocitar3. infecţii grave# şi trombopeniei sindrom hemoragipar#. trombocitar3#. leucopenie cu diminuarea pîna la dispariţie a granulocitelor neutrofile şi limfo& citoz3 relativ3# şi trombopenie " :# medulograma. $. Date "$ma%e a"$ %a metaboli"m$l$i no%mal al &ie%$l$i 4. mioglobin3 şi enzime cu rol în respiraţia celular3 catalaze. pero$idaze etc.MI")+FTI3I$.$#)$3I$ M"D&)$(B -$.

În mod normal. al3ptare#" ?# balanţei negative a )e pierderile dep3şesc absorbţia#. " se întîlneşte la toate vîrstele.RIV) De&iniţie / (. dar predomin3 la femei şi copii. cantitatea absorbit3 fiind în funcţie. iar restul prin urin3 şi piele#.C gQ# şi transportat la locurile de depozitare dintre care ficatul.& .& globulin3#. numit3 transferin3 sau siderofilin3 concentraţie plasmatic3 normal3/ :. sarcin3.# aportului insuficient alimentaţie carenţat3 în )e# " 49 nevoilor crescute de )e adolescenţ3. . de stocul global de )e al organismului cu cît acesta va fi mai mic.:&.prezentat de )e de rezerv3 feritina şi hemosiderina#. cu atît absorbţia va fi mai mare#. la ambele se$e. bivalent# absorbit prin mucoasa intestinal3 este preluat de o protein3 plasmatic3 specific3 beta. %ierderile zilnice de )e sînt de . :7. sideremia )e din plasma sanguin3# este în medie de . hipocrom3 şi microcitar3. Etiolo3ie+ Sc3derea cantit3ţii de )e din organism se datoreaz3/ . )e sub form3 redus3. )e de trans& port transferina sau siderofilina# şi în m3sur3 cu totul neînsemnat3 de enzimele celulare flavoproteinele#.CJ ug Q#. în primul rînd.ERI..C mg )e#. (bsorbţia ma$im3 de )e are loc la nivelul mucoasei duodenale. acestea fiind înlocuite prin absorbţia intestinal3 a unor cantit3ţi echivalente de )e provenite din alimentaţie deşi un regim alimentar complet conţine pîna la . datorat3 sc3derii cantit3ţii de )e din organism. în urm3toarele situaţii/ a# absorbţie intestinal3 redus3 în aclorhidrie )e feric 50l )e feros#.:C ugQ cu limite între HJ&. ANEMIA .C mg :<? pe cale digestiv3. maduva osoas3 şi splina sînt cele mai importante# sau de prelucrare maduva osoas3#. @ste cea mai frecvent3 form3 de (.

astenie" ameţeli. la femei. suprimarea secreţiei de 50.ulburãri secundare produse de sindromul anemic/ paloare. E?amen$l !ematolo3ic .. neelastice şi cu tendinţ3 la riduri" p3r uscat.# mai frecvente la b3rbaţi. . se aplatizeaz3 platonichie# şi în cele din urm3 se încurbeaz3.#. respectiv. şi 5t. cu concavitatea în sus. tumori gastrice etc. dispnee de efort. uscate. angor anemic. aspre. feriprive cu disfagia prin diafragm mucos post&cricoid# " b# tu4burãri ale tegumentelor 3i fanerelor: tegumente palide cu o nuanţ3 deschis3#. gastro& intestinale la b3rbaţi etc.gastrectomie parţial3 sau total3 reducerea şi. întîlnit3 la adolescente şi denumit3 ]cloroz3' dup3 paloarea cu tent3 verzuie a tegumentelor. ..e e$cesive. lipotimii. 'im tomatolo3ie . în funcţie de etiologie#. accelerarea tranzitului prin duoden locul absorbţiei ma$ime a )e# şi bF&pass&ul duodenului intervenţie tip *illroth .. se rup uşor. suflu sistolic funcţional. :. palpitaţii. %e :7: . realizînd aspect de lingur3 Ooilonichie#.#" b# pierderi de sînge de cauz3 gastrointestinal3 ulcer gastric şi duodenal. tahicardie. . sau genital3 pierderi menstrua.abloul bolii de bazã tulbur3ri genitale la femei. îngele periferic a# 5b este cu mult mai scazută decît numărul de @. are ca mecanism de producere asocierea nevoilor crescute de )e cu primele pierderi menstruale#. a (. tumori urterine# la femei (.ulburãri datorate lipsei de 0e$ care pot fi sistematizate în/ a# t u l b u r ã r i d i g e s t i ! e produse prin atrofia mucoa& sei digestive şi fenomene inflamatorii supraadaugate# / stomatit3 angular3 ulceraţii şi fisuri localizate la comisurile bucale# " glosit3 limb3 roşie şi dureroas3# " disfagie disfagia sideropenic3 sau sin& dromul %lummer Linson/ asocierea..şi parestezii. ?. feripriv3. cade uşor" unghii cu fisuri şi striaţii longitudinale. verti.

:. nor& mal. sideremie crescut3 a .JJQ#. 1umărul de reticulocite este la limita inferioară a norma. 0elelalte serii celulare nu prezint3 modific3ri specifice. 0arenţa de )e este şi cauza unor eritro& blaşti anormali. obişnuit. fapt caracteristic. inegale anizo&poiOilocitoză# şi slab încarcate cu 5b hipocromie intensă#. uneori cu aspect de inel &anulocite lipsa totala de 5b#. microcitoz3. $. sînt mici microcitoză#. num3rul sideroblaştilor din maduv3 este mult crescut pîn3 la . b# 1um3rul leucocitelor şi trombocitelor este.frotiu. piele şi maduv3 sideroblaşti#. splin3. )ãdu!a osoasã are celularitate bogat3 cu predominenţa seriei roşii. feripriv3#. caracterizate prin hipocromie. cu margini zdrenţuite şi citoplasm3 redus3. Sideroblaşii eritroblaşti normali conţinînd )e. denumiţi 'eritroblaşti feriprivi' semn patognomonic pentru (. . ?.ndicii eritrocitari / L@MfHJ µ?. ideremia este totdeauna sc3zut3 de obicei fCJ γ Q#.OLI(LOBULIEI E'ENŢIALE 4"inonime2 oli3lob$lia %imitiv18 olicitemia ve%a %$b%a8 boala VaK$e95 :7? . 'INDROMUL . 5@M L6FµµgK 05@M f ?JQ .:J γ gM9 şi. eritroblastice.ului. hipersideremice# reprezint3 un grup de anemii ereditare sau dobîndite produse prin lipsa de utilizare a )e care este stocat în macrofagele din ficat."MII)" 0ID"(+*)$0TI%" (nemiile sideroblastice sideroacrestice. detectabil prin reac& ţia %erls# sînt sc3zuţi. uneori pîn3 la zero normal/ ?J&EJQ din eritroblaşti sînt sideroblaşti#. @.

prurit. Cla"i&ica%ea oli3lob$liilo%+ %oliglobuliile de cauze şi cu tablouri clinice diverse. cordul pulmonar cronic etc. imptome funcţionale / a# n e u r o p s i h i c e & cefalee. nasului..# " c# d i g e s t i ! e ulcer gas& tric şi duodenal#. greţuri. obra& -ilor. venoase etc. tulbur3ri vizuale " b# d i g e s t i ! e & anore$ie. hematurie. pulmonare. 'im tomatolo3ie . :7A . dureri epigastrice. emne legate de complicaţii/ a# t r o m b o z e cerebrale.# " b# h e m o r a g i i cerebrale. gingivoragii etc. prin sc3derea volumului plasmatic deshidrat3ri prin pierderi e$cesive de lichide/ v3rs3turi şi diaree# care determin3 o concentraţie a @. metroragie.# şi trombocite 4r#. sclere colorate în roşu. hepatomegalie moderat3 inconstant3# " c# c a r d i o ! a s c u l a r e & 4( normal3 sau crescut3. epista$is. mai pronunţat3 la nivelul buzelor.(.eritroza coloraţie roşie&purpurie. uneori hemoragii şi chiar edem papilar. ?. discret3 hipertrofie ventricular3 stîng3 " d# f u n d u l d e o c h i & vene dilatate. dar cu poligrobulia ca factor comun# pot fi împ3rţite în dou3 categorii / 49 poliglobulii absolute reale#. în care e$ist3 o creştere real3 a num3rului de @..De&iniţie/ boal3 caracterizat3 prin creşterea masiv3 a num3& rului de eritrocite @.# asociat3 cu crşteri în grade variate a nu& m3rului de leucocite 6. 5: emne obiecti!e / a# c u t a n e o m u c o a s e . parestezii. urechilor şi gîtului#. în sînge f3r3 creşterea real3 a num3rului lor#. cu dou3 variante/ a# e r i t r e m i a poliglobulia esenţial3#" b# e r i t r o c i t o z a poliglobulia secundar3# din bolile congenitale de cord. verti-. " :# poliglobulii relati!e false#. culoare zmeurie a mucoasei cavit3ţii bucale " b# d i g e s t i ! e & splenomegalie moderat3.

bazofilele şi eozinofilele sînt crescute. :7C . %lte in!estigaţii: ... ganglioni limfatici. Substratul comun este sigur neoplazic. %rocesul leucemic proliferativ începe în organele leucoformatoare principale m3duva osoas3.Inve"ti3aţii a%aclinice . Examenul hematologic . c# e r i a =NAFF:FFFOmmc9: t r o m b o c i t a r ã: trombocitoza :. 5b crescut3 a . b# e r i a a l b ã: num3rul de 6. 5t crescut aEJQ# " valoarea globular3 este obişnuit normal3" num3rul de reticulocite este normal. Etio ato3ene9a ramîne înc3 incert3. IV+/+ 'INDROMUL LEUCEMIILOR ACUTE @I CRONICE De&iniţie+ (ene%alit6ţi+ >eucemiile sunt boli neoplazice caracterizate prin proliferarea necontrolat3 a celulelor hematopoetice şi infiltraţia lor în diferite ţesuturi ale organismului.G gQ#..# LS5 scazut3 . cu creşterea elementelor liniei roşii..C. este crescut a. dar nu la om. îngele periferic a# e r i a r o ş i e / num3rul de @.&: mm<. . .(. dar are apoi un caracter difuz prin interesarea întregului sistem reticulohistiocitar" o alt3 caracteristic3 este proliferarea predominant3 a unui singur tip de celul3 leucemic3 în toate teritoriile. dar factorii etiologici sînt diferiţi şi mecanismele patogenice variate. or3# " :# fos# fataza alcalin3 leucocitar3 este mult crescut3" ?# )e seric sc3zut " A# volumul sanguin total este crescut " C# hipervîscozitate sanguin3.J milioane<mmc.ntervenţia factorilor infectioşi virali este do& vedit3 în producerea leucemiilor la şoareci şi p3s3ri. albe şi trombocitare.JJJ <mmc# în formula leucocitar3. )adu!a osoasã este hipercelular3. între G&.

dar poate apare la orice vîrsta.# leucemia acutã mieloblasticã în sînge şi maduv3 predomin3 celule a c3ror morfologie aminteşte de mieloblaşti# " :# leucemia acutã limfoblas# ticã în sînge şi maduv3 predomin3 limfoblaşti#. din care peste -um3tate sînt blaşti leucemici# " b# subleucemice nu& m3r normal sau moderat crescut de leucocite şi procenta. infecţios şi hemoragic. prin febr3. alterarea st3rii generale şi sindrom hemoragipar.# gradul de maturaţie celular3 şi evoluţie clinic3 / a# acute proliferarea celulelor blastice tinere# " b# cronice proliferarea tu& turor celulelor. un rol predispozant par s3 aib3 şi factorii genetici e$ist3 uneori agreg3ri familiale#. în plin3 s3n3tate aparent3. Cla"i&ica%e în funcţie de celula proliferant3# / . manifest3rile clinice pot fi grupate în trei sindroame / anemic. . În sfirşit. +ebutul este adesea brusc.de celule blastice redus# " c# aleucemice leucopenie f3r3 elemente blastice#. )"&%"MII)" $%&T" De&iniţie2 leucemia acut3 este o boal3 neoplazic3 caracterizat3 prin proliferarea malign3 a celulelor tinere aflate în primele stadii de diferenţiere mieloid3 sau limfatic3 şi infiltraţia maduvei osoase şi a altor organe cu aceste celule. 'im tomatolo3ie+ *oala este mai frecvent3 la copii. Cla"i&ica%ea leucemiilor se poate face în raport de / . indiferent de vîrsta lor# " :# tabloul sanguin / a# leucemice num3r mare de leucocite. În perioada de stare.Mai documentat3 pare intervenţia unor factori din mediul încon-u& r3tor cum sînt radiaţiile ionizante medicii radiologi fac leucemii mult mai frecvent decît restul populaţiei# şi agenţii chimici e$pu& nere îndelungat3 la derivaţi benzolici#.: indromul anemic consecinţ3 a insuficienţei medulare la :7E .

regulat3. ameţeli. leziuni ulceronecrotice ale mucoasei bucale şi amigdalelor. adesea nedureroas3.#. putînd simula osteomielita şi reumatismul articular acut " d# determin3ri meningocerebrale hemoragie cerebral3. b# În formula leucocitar3/ & în forma mieloblastic3/ mieloblaşti atipici nucleu mare cu :7G . neted3. neaderent3 de planurile profunde" b# hepatomegalie inconstant3# şi splenomegalie moderat3. tahicardie. melen3 etc. subleucemic3 şi aleucemic3. de tumefierea articulaţiilor. Simptomele de localizare sînt determinate de proliferarea leucemic3 multifocal3 şi de infiltraţiile metastatice din diferite organe/ a# adenopatie în special în forma limfoblastic3# generalizat3. uneori. paralizii de nervi cranieni. m3rime în general redus3. respiratorii şi urinare. sensibil3 spontan şi la palpare# " c# determin3ri osoase şi osteoarticulare uneori distrugeri osoase & osteoliza#. :. şi procenta-ul celulelor blastice difer3 în funcţie de forma leucemic3. ferm3.. consistenţ3 uşor crescut3. epista$is.care se adaug3 sânger3rile şi uneori hiperhemoliza# / paloare. cefalee.. erupţii de tip rubeoliform# " f# determin3ri oculare / tulbur3ri de vedere şi modific3ri ale fundului de ochi hemoragii 'în flac3r3' şi e$sudate în form3 de 'vat3'# " g# infiltrate pulmonare diverse şi eventual pleurezie# " h# gingivit3 hipertrofic3. meningite#" e# determin3ri cutanate noduli. infecţii cutanate. îngele periferic . sufluri sistolice. însoţite de dureri şi. e r i a a l b ã: prezint3 modific3ri profunde a# 1um3rul de 6. indromul hemoragic consecinţ3 a trombopeniei# / hemo& ragii cutanate şi mucoase gingivoragii. dispnee.(. E?amen$l !ematolo3ic . astenie. ?. Sindromul infecţios consecinţ3 a sc3derii granulocitelor neutrofile adulte#/ febr3 ridicat3 determinat3 de procesul malign acut sau de infecţiile secundare#.

4abloul clinic este dominat de splenomegalie/ voluminoasă una dintre cele mai mari spline din patologie . #. >ipsa de maturare face ca între celulele blastice foarte tinere şi granulocitele adulte s3 nu e$iste trepte intermediare ca vîrsta promielocite. dar în care se g3sesc incluzii azurofile liniare numite corpii sau bastonaşele lui (uer# denumiţi şi paramieloblaşti. prin simptome de ordin general/ astenie. :. normocitar3. citoplasm3 bazofil3 f3r3 granulaţii.. )"&%"MII)" %(+.+\ 08=1. al3turi de hipoplazia important3 a celorlalte serii practic.nucleoli. ?.0\ Sinonime / mieloleucoz3 cronic3" leucemia granulocitar3 cronic3# De&iniţie/ afecţiune caracterizat3 prin proliferarea neoplazic3 a ţesutului mieloid în teritoriile medulare şi e$tramedulare. e r i a r o ş i e / anemie important3# normocrom3. netedă sau uşor :7H .#.aşi leucemici de un tip sau altul..@>=. subfebrilitate. toate seriile normale sînt disp3rute#. metamielocite# " acest 'gol' se numeşte 'hiatus leucemic' " & în forma limfoblastic3 întîlnit3 aproape e$clusiv la copii# apar limfoblaşti atipici cu absenţa corpilor (uer " e$amenul citochimic permite diferenţierea elementelor limfatice pero$idazo& negative de cele mieloide pero$idazo&pozitive#. )ãdu!a osoasã / proliferare intens3 de b.( M. -en3 dureroas3 în hipocondrul stîng etc. 'im tomatolo3ie+ +ebutul este de cele mai multe ori insidios. sc3dere ponderal3 şi<sau simptome legate de splenomegalie balon3ri postprandiale.I%" >@20@M. e r i a t r o m b o c i t a r ã: trombopenie. . mielocite.

iar poliadenopatia mică. modificări ale fundului de ochi. numeroase megacariocite. )ãdu!a osoasã/ bogat3.(. în mod obişnuit între . care sunt pitici :77 . b# e r i a r o ş i e / anemie moderat3. cu HJ&7JQ elemente granulocitare. este crescut. >a unii bolnavi apar în cursul evoluţiei infarcte splenice însoţite de simptomatologie subiectivă dureri violente în hipocondrul stîng# şi obiectivă frecatură splenică şi<sau reacţie pleurală stîngă#. îngele periferic a# e r i a a l b ã: num3rul de 6. Inve"ti3aţii a%aclinice ": Examenul hematologic .JJJ&?JJ. cel mult. 0aracteristic este sc3derea procentului de granulocite neutrofile şi limfocite. Manifestările cutanate pot fi specifice leuce& mide# şi nespecifice hemoragii. rash&uri#. normo& citar3. rinichi etc. :. nedureroasă şi mobilă. mielociţi şi în procent mai mic promielociţi şi mieloblaşti. 5epatomegalia este moderată..neregulată.# se întîlnesc foarte rar şi se manifestă prin dureri şi tumefacţii osteoarticulare uneori fracturi#. neînsemnată sau. de cromozomi. c# e r i a t r o m b o c i t a r ã: trombocitoz3 CJJ JJJ D EJJ JJJ<mmc# în -um3tate din cazuri. .nfiltratele leucemice în diferite organe şi ţesuturi oase şi articulaţii. hematurie etc.. creşterea eozino& filelor şi bazofilelor şi prezenţa elementelor tinere din seria granu& locitar3 care în mod normal nu apar în sîngele periferic# / meta& mielociţi. normocrom3.. .# efectuarea cariotipului evidenţiaz3 anomalia caracteristic3 a perechii :.JJJ<mmc. diminuarea eritroblaştilor. sistem nervos. %lte in!estigaţii: . hemoragii şi tromboze cerebrale.JJ. paralizii de nervi cranieni. moderată niciodată nu constituie un semn proeminent al bolii#.

nedureroşi. prurit intens şi leziuni de grata. mFcosis fungoides. de obicei cu p3strarea capacit3ţii de munc3 pentru un timp îndelungat " alteori.( >. rash&uri diverse. de consistenţ3 moale. echimoze. f3r3 tendinţ3 la supuraţie. iar în perioada de stare simptomatologia clinic3 se manifesta prin/ . +ebutul este insidios." E# manifest3ri pulmonare/ infecţii bronhopulmonare din cauza imunit3ţii deficitare# " G# semne generale obişnuit discrete# / starea general3 este bun3. bilaterale. dup3 vîrsta de CJ de ani.cromozomul %h. eritrodermie aspect de 'om roşu'#.0\ 08=1. simetrice. neted3. purpur3.0\ Sinonime / limfoleucoza cronic3# De&iniţie / boal3 primar3 a ţesutului limfatic.M)(4. 'im tomatolo3ie+ *oala este mai frecvent3 la b3rbaţi. transpiraţii şi sub& febrilitate " ?JJ . caracterizat3 prin proliferarea neoplazic3 a limfocitelor adulte obişnuit din sub& populaţia *#. periferice şi profunde. iar tegumentele care îi acoper3 nu prezint3 semne de inflamaţie" :# splenomegalie moderat3. deseori sub form3 de conglomerate formate din mai mulţi ganglioni de m3rimi diferite" ganglionii sînt mobili. >@20@M. '%hiladelphia'# " :# fosfataza alcalin3 leucocitar3 este sc3zut3. nedureroas3 şi mobil3 " ?# hepatomegalie moderat3 " A# hipertrofia bilateral3 şi simetric3 a glandelor lacrimale şi parotide în sindromul MiOulicz " C# infiltraţia cutanat3 se prezint3 sub form3 de leucemide tu& morete cutanate diseminate în special pe faţ3 şi torace#. bolnavii prezint3 astenie.# adenopatii / generalizate.

O. . %lte examene / fosfataza alcalin3 leucocitar3 este normal3 sau crescut3 " proteinograma evidenţiaz3 de obicei hipergamaglobu& linemie sc3derea gamaglobulinelor are sernnificaţie prognostic3 sever3#. c# e r i a t r o m b o c i t a r ã: trombopenie sau num3r normal de trombocite. osteoarticulare şi renale asem3n3toare celor din mieloleucoza cronic3. cu numeroase umbre celulare 6umprecht nuclei liberi ai limfocitelor#. b# e r i a r o ş i e / anemie inconstant3# moderat3. celelalte serii celulare prezentînd o sc3dere relativ3. Se deosebesc urmatoarele tipuri de limfocite / *+ Lim&ocitele T provenite iniţial din timus de unde şi originea denumirii#. . e r i a a l b ã: hiperleucocitoz3 cu valori obişnuit între CJ. Examenul hematologic 4: îngele periferic a#.ERATIV >imfocitele deţin rolul ma-or în ap3rarea imunitar3 a orga& nismului.. )ãdu!a osoasã / gradul de infiltraţie a m3duvei cu limfocite variaz3 între CJQ&7JQ.H# manifest3ri nervoase. Inve"ti3aţii a%aclinice . asigur3 imunitatea celular3 şi coordoneaz3 pe cea umoral3. oculare.JJJ&. predomin3 în ganglionii limfatici.+ 'INDROMUL LIM. normo& crom3..JJJ<mmc.. :.ROLI. IV+. iar în formula leucocitar3 procentul de limfo& cite dep3şeşte HJQ. Sînt cunoscute dou3 subpopulaţii de limfocite 4 / a# efectoare$ cu funcţie citoto$ic3 ?J.CJ.

'null'# 'ucigaşe' au funcţie cito& to$ic3. iar morfologic printr&un granulom al c3rui element principal este celula Sternberg 8eed. (pro$imativ GJQ din limfocitele circulante sînt limfocite 4 iar dintre acestea. De&iniţie 2 limfom malign caracterizat clinic prin poliadeno& patie febril3. .distrug antigenele şi celulele str3ine# şi implicate în hipersensibilitatea întîrziat3 . unele cu rol stimulant. a-ut3tor 'helper' sau 'inducer'# şi altele cu efect inhibitor f'suppresor'# asupra sintezei de anticorpi de c3tre limfocitele *. ci momente funcţionale de ordin imunologic#. ?. >imfocitele 4 şi * dobîndesc memorie pentru antigenele cu care au venit în contact ]immunological memorF'# şi ambele tipuri şi ambele tipuri stimulate antigenic se 'transform3 blastic' într&o celul3 cu caractere tinere denumit3 'imunoblast' dimensiuni mari. dar spre deosebire de primele dou3 tipuri nu au receptori de suprafaţ3. limfocitul. :JQ limfocite * şi restul limfocite S. *+$)$ H+DGCI.+8 la tuberculin3 etc.# " b# reglatoare controleaz3 funcţiile limfocitelor *#. Lim&ocitele B 4originea denumirii / bone marroM ! m3duv3 osoas3#. Lim&ocitele S 'Oiller'.ato3enia nu este precizat3" interpretarea admis3 este aceea a unui conflict între o celul3 neoplazic3 celula Sternberg 8eed a carei origine în limfocitul 4 sau * nu este înca precizat3# şi sistemul de ap3rare. limfoblastul şi imunoblastul nu sînt etape de maturare a liniei limfoide. nucleoli# dup3 o etap3 intermediar3 de 'limfoblast' deci. .<? sînt celule reglatoare#. citoplasm3 bazofil3. :. predomin3 în foliculii limfatici din tubul digestiv şi asigur3 imunitatea umoral3 formeaz3 anticorpi#. reprezentat de granulomul reactiv în care limfocitele deţin ?J: .

3. citoplasm3 abundent3. @puizarea sistemului de ap3rare duce la depleţia limfoid3. au tendinţa de a forma mase tumora. b# S p l e n o m e g a l i e moderat3 la apro$imativ CJQ din cazuri. dar pot da şi fenomene de compresiune ocluzie intestina. peredere în greutate şi prurit cutanat. infiltrate pulmonare#. neaderente de planurile profunde sau tegumente. sînt asimetrice.rolul principal. plasmocite. care pot evolua asimptomatic. Examenul hematologic aduce date evocatoare pentru diagnostic. osoase dureri osoase spontane şi la compresiune#. pericardit3 etc. cardiace tulbur3ri de ritm. unic sau multiplu# la care se adaug3 şi celelalte elemente ale granulomului limfocite. ?. a# ( d e n o p a t i i l e pot fi superficiale şi profunde" cele superficiale debuteaz3 obişnuit cervical. (denopatiile profunde sînt / . Inve"ti3aţii a%aclinice . e$teriorizate clinic prin fenomene respiratorii tuse iritativ3.. consistenţ3 ferm3. . 'im tomatolo3ie 4: Determinãrile în organele limfatice domin3 tabloul clinic. nucleul mare. cu margini bine definite. digestive în special hepatice#. nu ulcereaz3.. ?J? . fibroblaşti#. nedureroase. :. Determinãrile în organele nelimfaticeproduc manifest3ri diverse/ pleuropulmonare pleurezie. dispnee şi compresiune pe vena cav3 superioar3# " :# ab& dominale. imptome generale: febr3 de tip ondulat#. Biopsia ganglionarã furnizeaz3 elementul decisiv pentru diagnostic/ celula Sternberg 8eed gigant3. histomonocite.e cele cervicale dau aspect de 'gît proconsular'#. neurologice e$trem de variate#.#.# me& diastinale. transpiraţii. compresiune pe vena cav3 infe& rioar3 sau vena port3#. renale şi cutanate.. neutrofile. eozinofile.

f3r3 modific3ri trombocitare sau ale factorilor plasmatici ai coagul3rii. sînt secundare unor anomalii arte& riolocapilare produse prin / . trombocitelor 4r# purpure trombopenice sau<şi trombopatii# sau factorilor plasmatici ai coagul3rii coagulopatii#. dar sînt cazuri cu trombocitoz3 sau trombopenie prin hipersplenism#. viscerale#. secundare alter3rii funcţiilor hemostatice ale vaselor purpure vasculare#. mai rar. negativitatea . eozinofilie.(. #&(#&(")" V$0%&)$(" %urpurele vasculare.# infecţii bacteriene. hipergamaglobulinemie. medicamentoase etc. virale etc. monocitoz3 şi limfopenie. îngele periferic a# e r i a r o 3 i e: anemie obişnuit normocrom3 uneori hipocrom3#. leucopenie. ?: %lte in!estigaţii: creşterea LS5 şi fibrinogenului. este de obicei normal. b# e r i a a l b ã: num3rul de 6. mucoase seroase. dar cu manifest3ri clinice asem3n3toare hemoragii cutanate. IV+=+ 'INDROAMELE :EMORA(I.+8 la tuberculin3.. :. În formula leucocitar3/ neutrofilie.#" ?JA .. uneori leucocitoz3 moderat3 sau. c# e r i a t r o m b o c i t a r ã: num3rul de 4r este obişnuitnormal.ARE 4DIATE-ELE :EMORA(ICE5 Sindroamele hemoragipare includ entit3ţi cu patogenez3 diferit3. )ãdu!a osoasã: obişnuit aspect normal determin3rile medulare au pronostic grav#.# " :# mecanisme autoimune purpure alergice.

URA VA'CULAR) ALER(IC) 4. deşi la apro$imativ . (socierea purpurei cutanate cu manifest3rile articulare alc3& tuişte sindromul SchLnlein" asocierea purpurei cutanate cu mani& fest3rile digestive alc3tuieşte sindromul 5enoch.URA REUMATOIDD 'C:LNLEIN :ENOC:5 Etio ato3ene96+ )actorul cauzal ramîne neclar. simetric3..#" patogeneza este imun3 conflict imunologic cu punct de atac endoteliul vascular#. 'im tomatolo3ia clinic3 se caracterizeaz3 prin urm3toarele patru tipuri de manifest3ri / . pe feţele de e$tensie ale membrelor.UR. proteinurie discret3.formaţii structurale telangiectazia hemoragic3 ereditar3# " A# carenţe scorbut# " C# disproteinemii ciroz3 hepatic3#. .<? dintre bolnavi boala apare la :&? s3ptamîni dup3 o infecţie streptococic3 angin3 etc.UR. % l t e i n ! e s t i g a ţ i i / a# LS5 accelerat3 " b# creşterea fibrinogenului. >a cele de mai sus se adaug3 febr3 şi cefalee. (S>=. Inve"ti3aţii a%aclinice . accentuat3 în ortosta& tism " :# articulare / dureri şi tumefacţie la una sau mai multe arti& culaţii " ?# digesti!e: crize dureroase abdominale. de culoare roşie. adenopatia şi splenomegalia.?# ma. epis& ta$is#.g( " c# în sedimentul ?JC .# cutanate / purpur3 maoulopapuloas3. gamaglobulinelor şi . E x a m e n u l h e m a t o l o g i c / a# leucocitoz3 cu neutrofilie şi eozinofilie" b# num3rul 4r este normal" c# 4S prelungit " d# 40 normal" e# proba garoului pozitiv3. melen3 " A# renale: hematurie. :. +in tabloul clinic lipsesc echimozele şi hemoragiile mucoase gingivoragii.

urinar / hematurie.II 0$&DşI T(+M*+#$TII .UR. lupusul eritematos diseminat.#. trombopatiei num3r normal de 4r. leucozele acut3 şi cronic3#.# trombo& ?JE . melena. metroragie. 'emne clinice indiferent de etiologie# / .URELE TROMBO.# frecvent. echimoze# " apar spontan în afara oric3rui traumatism şi au sediu variabil cu predilecţie pe membrele inferioare# " :# hemoragii mucoase / epista$is. parotidita epidemic3 etc. mononucleoza infecţioas3. deficit de producere a 4r prin hipoplazie medular3 agenţi fizici şi chimici etc. alcoolismul. 0I. antibiotice etc. medicamentele sulfamide. hematemeza.# hemoragii cutanate peteşii. dar funcţia lor este deficitar3#. varicela. T(+M*+#". gingivoragii.#. rubeola. 5ipersplenismul.#. sînt cîteva dintre cauzele purpurelor trombopenice. Etio ato3ene96+ 0auzele şi mecanismele de producere a trombopeniei sînt numeroase/ distrugerea 4r prin mecanism imunologic autoanticorpi. 'emne !ematolo3ice indiferent de etiologie# / . izoanticorpi etc.ENICE Sindroamele hemoragipare prin factor trombocitar se datoreaz\/ .D(+$M")" H"M+($GI#$(" #(I.# şi neimunologic coagulare intravascular3 diseminat3 etc. trombopeniei sc3derea num3rului de 4r din sîngele periferic# " :# rar.

ARE .I%B IDI+#$TI%B -"0".# " :# splenomegalie moderat3 în . dar în care num3rul 4r este normal îns3 cu o morfologie anormal3#. oculare. #&(#&($ T(+M*+#".ATII8 TROMBA'TENII5 4rombopatiile trombasteniile# reprezint3 anomalii funcţionale ale 4r deficite de adezivitate şi agreabilitate# caracterizate prin fenomene hemoragipare similare celor produse prin trombopenie.<? din cazuri. leucemie mieloid3 cronic3" :# congenitalã&cea mai important3 este t r o m b a s t e n i a e r e d i t a r ã 6lanzmann#. / valori normale sau sc3zute în funcţie de severitatea hemoragiei# " b# num3rul de 6. echimoze# localizat3 preferenţial pe membrele inferioare" hemoragii mucoase cu sediu variat bucale. 'INDROAME :EMORA(I.RIN ?JG . num3rul 4r este sub CJ JJJ<mmc#" :# 4S prelungit.# purpur3 cutanat3 peteşii. Etio ato3ene962 trombopenia este produs3 prin mecanism autoimun declanşat de infecţii bacteriene sau virale. digestive.# cî3tigatã dobîndit3# în uremie. cu 4S prelungit. IV+B.JJJ<mmc# " d# 4S prelungit" e# 40.penie obişnuit. ciroza. 5t şi num3rul @. -*+$)$ E"()H+F. DIATE-E TROMBOCITARE CALITATIVE 4TROMBO. nazale.6I$)B. cerebrale etc.(. 4rombopatiile pot fi de origine/ . 'im tomatolo3ie2 . 4% normale" f# proba garoului pozitiv3 " g# medulograma / num3r normal sau crescut de megacariocite unele cu anomalii morfologice#. Examenul hematologic e!idenţiazã / a# 5b. / normal sau crescut" c# num3rul de 4r / sc3zut obişnuit f CJ.

#. sindrom de malabsorbţie. e$primat3 prin afectarea aproape# e$clusiv3 a b3rbaţilor. prin lipsa factorului .# hemofilia (. . 'im tomatolo3ie+ Simptomul ma-or este hemoragia cu sediu variabil piele. transmiţ3toare fiind e$clusiv femeile care. sînt aparent normale#.. tumefacţia rapid3 cu roşeaţ3 şi c3ldur3 local3# şi imobilizarea antalgic3 a articulaţiei respective atenţie/ puncţia articular3 este absolut interzis3 ...Z 0hristmas" ?# hemofilia 0. afibrinogenemia ereditar3 etc.. tratament cu anticoagulante. prin deficit de factor Z. icter mecanic. din punct de vedere fenotipic.. şi protrombina# în leziuni hepatice. *oala este transmis3 ereditar. fibrinoliz3 anormal3#.ATII 0oagulopatiile se caracterizeaz3 prin fenomene hemoragice determinate de deficienţe de ordin cantitativ sau calitativ a unuia sau a mai multor factori plasmatici ai coagul3rii. muşchi. şold etc. coate.. deficite de factori ai coagul3rii care depind de sinteza vitaminei S factorii L. globulina antihemofilic3# " :# hemofilia *.. mucoase. 5emartroza este e$pri& marea clinic3 cea mai frecvent3 / apare la genunchi. bolnavul prezint3 durere vie prin distensia articulaţiei#.# sau cî3tigate$ determinate de distrucţii e$agerate ale factorilor de coa& gulare coagulare intravascular3 diseminat3.COA(ULO. articulaţii. manifestîndu&se chiar de la naştere t3ierea cordonului ombilical#. cu apariţia spontan3 sau dup3 cele mai mici traumatisme. avînd caracter recesiv legat de se$. Z. H"M+FI)I$ Etio ato3ene96+ Se deosebesc trei forme/ . 5emoragiile cutanate şi subcutanate se prezint3 sub form3 de echimoze nu peteşii ca în ?JH . cu tendinţ3 la recidiv3 " la instalarea ei. boala _illebrand. viscere#. @le pot fi ereditare hemofilia. prin lips3 de factor L.

Mai rare sînt hemoragiile musculare psoas. Examene paraclinice importante / .# şi de fibrinoliz3 secundar3. factorului L şi factorului L. intervenţii chirurgicale mari. 4% şi num3rul de 4r sînt normale. şoc endoto$ic.$T' 0oagularea intravascular3 diseminat3 se caracterizeaz3 printr& o asociere 'parado$al3' de tromboze coagul3ri intravasculare& trombice obtureaz3 microcirculaţia# şi hemoragii prin consum crescut al factorilor coagul3rii.T($V$0%&)$(' DI0"MI. diseminaţi în microcirculaţia organismului. digestive melen3#. leucemii.. prin activarea difuz3 a coagul3rii eliberarea în circu.purpurele vasculare şi trombopenice# şi hematoame subcutanate. respiratorii. ?J7 .# num3rul 4r este sc3zut sub .# 40 prelungit " :# 4S.#. purpur3 necrotic3. renale hematurie#.#" urmeaz3 o faz3 de hipocoagulabilitate în care clinic apar hemoragiile cutaneomucoase şi viscerale.aţie a unor factori tromboplastinici. embolii gazoase etc. renale şi cerebrale#. fenomene neurologice etc. care accentueaz3 hemoragiile. 'nas negru'. Inve"ti3aţii a%aclinice 2 . mai ales digestive. apare o coagulare masiv3 cu formare de microtrombi prin transformarea fibrinogenului în fibrin3 sub acţiunea trombinei#.. Într&o prim3 faz3 de hipercoagulabilitate progresiv3.#. de unde şi denumirea de 'coagulopatii de consum'# ap3rute în condiţii etiologice variate septicemii cu 6ram negativi. cu formare de trombin3#. fesieri etc. cancere diverse. 4r. cu infarctiz3ri consecutive cianoza e$tremit3ţilor. ca urmare a consumului e$agerat al factorilor coagul3rii în prim3 faz3 în particular a fibrinogenului.JJ JJJ<mmc# " :# 4% sc3zut f CJ Q# " ?# fibrinogen sc3zut f : gQo# " A# prezenţa în titru crescut a produşilor de degradare ai fibrinogenului. %+$G&)$("$ I.

J .?.

Larlas. *ucureşti... L..77H. V. . *oloşiu..7C7.BIBLIO(RA. # Curs de semiologie medicalã # @ditura +idactic3 si %edagogic3. 4.77. .. Moldovan. M.:.7GG. =losz. . *ucureşti. *ucureşti.. &..77E. Stroescu... :. L.&Diagnosticul bolilor reumatismale#@ditura Medical3.77. & Elemente de patologie clinicã 3i terapie # @ditura 2niversit3ţii din =radea..%aris.7HA.77?..onescu.. E. .Masson et 0&ie ldtion.& emiologie medicalã$ !ol:" si ""# 2niversitatea de Medicin3 si )armacie. ?. *ucureşti.. . +. . & emiologie 3i diagnostic in reumatologie$ @ditura Medical3.ratat de medicinã internã$ !ol: " # @ditura Medical3. & emiologie clinicã medicalã # @ditura Medical3.IE ... L. *ucureşti.7H?. . *ariltF. 4ârgu DMureş. & ... Moline V. @ugen. 0herengi. 8. ?..77J. . A.77A.. & emiologie )edicalã & Mede$ 0lu-& 1apoca. 2rseanu. . 7. H. *ucureşti. 5. 0orbu. %3un. 6ligore.7G:. +. *ucuresti. C. G. & emiologia aparatului respirator# )edicina "nternã#sub red: &:$ <h:$ +upu$ @ditura Medical3. *ariltF.*ratu.. . %opa.77H. 8. *ucureşti. . *ucureşti. 6h. 0iobanu.+... & emiologie )edicalã & @ditura +idactic3 şi %edagogic3. %3un. *onniot.ratat de medicinã internã$ !ol:"$Bolile aparatului respirator$# @ditura Medical3...8. 1estor. 8.?..@... 0orbu Maria. %opescu. (ureliu. & Compendiu de reumatologie # @ditura 4ehnic3... %aunescu&%odeanu.J. 0. (nghel...& Pmiologie mPdicale & G&e ldition. 8. (.

@mil & emiologia anatomo#clinicã$ biochimicã 3i fiziopatologicã$ !ol: """ # @ditura Medical3.7.. (drian & emiologie medicalã$ !ol:" 3i "" # @ditura Mirton..E. 8ivis. & emiologie generalã # 4ipografia 2niversitaţii de Lest.77G. M.. %opescu. şuţeanu.4imişoara. :.7H?. ..C.. şt.7HH.7HA. :?.&<hid practic de reumatologie# @ditura Medical3. 4. . & emiologia medicalã de bazã # @ditura Vunimea.7H?. Sbenghe..: . s.7G?. .8. *ucureşti. .Stoicescu.aşi.. 8âmniceanu. . & 'ecuperarea medicalã a bolna!ilor respiratori # @ditura Medical3.. ?.4imişoara. *ucureşti . @mil & emiologia anatomo#clinicã$ biochimicã 3i fiziopatologicã$ !ol: " 3i "" # @ditura Medical3. *ucureşti. *ucureşti. =meta.G.şt. (.. %opescu... & Diagnosticul si tratamentul bolilor interne # @ditura Medical3. . :J.A.77. . *ucureşti. *ucureşti.a. (.&Clinica si tratamentul bolilor reumatice# @ditura Medical3..7H:..... şuţeanu.&Diagnosticul boliilor interne#@ditura Medical3. 0.. Sârbu @lena.7GC.. Stoia..:JJJ. ::. Stanciu. . *ucureşti.H. .

....@+@M2>........CC # emiologia stomacului 3i duodenului:::::::::::::::::::::::.....(48.. +...S@M....... ..... 8@S%.......ECIAL)++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++EI ....S@M...=>=6....=>=6................C :..........................CH ......J......GJ ...........>=8 >................CJ G...( (%(8(42>2.............( 1@28=>=6......... =S4@=(84...C: :::# emiologia afecţiunilor abdominale::::::::::::::::::::Q:..........=>=6........?.........0[.21@>@ S..........................0[.L.......1......=>=6.........S@M...( (%8(42>2..............1[............@Z(M@12> Sc1....@04...0[.............................M%4=M@ M(V=8@.......=>=6........( (%(8(42>2.....EC # emiologia intestinului:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::...0...L................:.(1=9(...............>=8.........S@M......( +@8M(4=>=6....C: # emiologia esofagului:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::....)=(.................( +@ =*S@8L(^.CG ..@Z(M@12> =05.7 ?......=L(S02>(8..........CA H.........H ?....?C A......( @1+=08............M)(4.@ 0>..................@Z(M@12> =*..CE 7..CU...@Z(M@12> 6c42>2.......H: :.....S@M...GH III+'EMIOLO(IA '.....=1...0[.......( S............GJ # emilogia ficatului:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::.......RIN' %ag.............( 6(16>...............EJ ..... I+INTRODUCERE+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++* II+'EMIOLO(IE (ENERAL)++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++*.5..=>=6........... 0(8+.........GC ..........................=>=6.....0.........?H C.........S@M.................S@M..02>(8.....A.=>=6.>=8.........? ....8(4=8..A? E........GH ?............S4@M2>2.S@M........................6@S4.........S@M......=>=6....( %S................

...:. >=0=M=4=8.........( S%>......A .. 5@M(4=%=@4...............( (%(8(42>2...S@M........S4@M2>2.......1@.....H7 A....=>=6.I= ?.S@M.J E.....:C: G..( Sc16@>2... 8@1(>.....( (%(8(42>2......S@M..S@M... S.IE++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++......=>=6.:CH IV+BIBLIO(RA.............. g........0.....# emiologia !eziculei 3i c8ilor biliare::::::::::::::::::::::::...................7E C.=>=6..=>=6........

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->