You are on page 1of 6

personalitatea este un construct dinamic, ierarhizat, alcătuit după cum se ştie din 3 instanţe Viziunea psih asupra perso

ramen cea mai influenta teorie a personalitatii din toate timpurile deorece impactul sau a depsit limitele psihologiei, influentand stiintele sociale, umaniste, arta, si societatea in general. El a comparat mintea umana cu un iceberg, partea exterioara –constientul, partea di apainconstientul. Ideea determinismului psihologic : ideile actiunile sunt provocate de anumite cauze care reprezinta tendintele si dorintele noastre nesatisfacutesi inconstiente. numeste enrgia psihica libidou, visele nevrozele sunt manifestari ale acestei energii. Ipotezele teoriei psihanaliste sunt : toate comportamentele sunt cauzate de anumite forte din interiorul persoanei deci toate comportamentele au o semnificatienu sunt produse la intamplare, lapsusus, actele ratate, visele- inconstientul 2. sursa motivatiei umane –energie psihica sexuala utilitata in toate functiile psihologice- primatul sexualitatii, principiul libidoului 3.personalitataea individul structurata pe mai multe paliere dupa un model dinamic : inc, preco, constient si 3 instante :id, eu, supareu. Presupune si exist unor mecanisme de aparare :proiectia, transferul, sublimarea, refularea. 4.Instinctele biologice de baza ;foamea, setea sexul se afla in conflict cu cu eu l si supaeul 5. inconstientul si id ul joaca un rol predominant in dezvoltarea si functionarea personalitatii 6. dezvoltarea din timpul copilariei are un rol important in dezv ulterioara a personalitatii prin parcurgerea a 5 stadii distincte : oral, anal, falic, latent, genital. Complexul lui oedip , teoria lui f este importanta pt ca subliniaza importanta relatiilor familiale in dezv copilului Psihanaliza este adecvata intelegerii comportamentului patologic fiind pt psihologia clinica un instrument eficient si valorizant. Bogata resursa de intelegere a dezvoltarii normale si patolgice

 a demonstrat ca afectivitatea, mai mult decat inteligenta este factorul esential al vietii noastre cotidiene;  metoda asociatiei libere ramane inventia cea mai semnificativa a lui Sigmund Freud; colectarea asociatiilor libere produse de pacient permite un acces direct la problematica lui psihica, intima, si totodata ofera analistului o imagine vie a etiologiei nevrotice a analizatului;  a contribuit la aprofundarea cunostintelor despre sexualitate, prin:    relevarea existentei sexualitatii infantile; incercarea de a descifra problema aberatiilor sexuale; argumentarea deosebirii dintre sexualitate si genitalitate.

1

Stadiile ontogenetice ale personalitatii JUNG Psihologie analitica Structura personalitaii o retea de sisteme interconectat al carui scop ARMONIa si se pot influent auna pe alta : ego-ul.  a pus in evidenta cateva mecanisme psihice majore. exp personale reprimate. miturilor Ego. transpersonal. Conceptia lui S.Freud despre libido . pornind de la premisa. astepata aparitia unui eveniment pt a se clarifica Cunoscute prin intermediul viselor . a identificat prezenta unor fenomene numite complexe. accesibile constientului cand suntem constienti de ele devin dureroase. determinismului tuturor manifestarilor noastre psihice. Freud ofera largi comentarii insotite de exemple de acte ratate si simptomatice care au sens si semnificatie in urma interpretarii.parte constienta nu e centrul personalitatii. inconstientul personal si colectiv Ip-gandurile sent ignorate pot fi recuperate.  a generat restructurari teoretice si metodologice in domeniul psihiatriei pledand pentru psihologizarea demersului medical psihiatric conferind o noua semnificatie maladiilor psihice.gandurile constiente determ de orientrea libidoului extraverta si introverta. sub forma arhetipurilor Arhetipurile tendinte elementare produc tipare specifice de gandire.  a deschis noi orizonturi de intelegere a comportamentului normal si patologic printr-o investigare adecvata a motivatiei inconstiente. experientele grupate in COMPLEXE=ganduri senti amintiri cu priv la un anumit concept.  a pus sub lupa stiintei visele si actele ratate. depozitarul tuturor experienţelor ancestrale ale umanităţii.  s-a implicat in modernizarea psihologiei postuland obligativitatea ca viitorul psiholog sa treaca prin sondarea propriului psihic. comport persoanei ghidat de ea. unic pt individ IC=impartasit cu toti membrii ai speciei. halucinatiilor. In faimoasa sa lucrare Psihopatologia vietii cotidiene. selecteaza gandurile amit ce intra in constient 2 .  a imbogatit vocabularul stiintific prin lansarea unor termeni originali. confirmata in practica. comune intregii specii umane. Freud este primul care a sesizat logica actelor ratate sau simptomatice. refularea si sublimarea fiind cele mai importante.

Catell si e vazuta ca o etapa necesara dezvoltarii personalitatii si a fost sustinuta de cercetari considerabile Contributii alte educatia :rel prof-elev una arhetipa. adica modul in care traim. Scopul final al vietii e realizarea sinelui. munca iubire. Conceptul de complex psih si de person introvert si extroiar scalele de personalitate care testeaza masura introversiunii si extraversiunii sunt folosite ca modalitati de diagnostic in selectie. Cele 2 orientari cu cele 4 functi din interactiune formeaza 8 tipuri psihologic Libidoul –energie nediferentiata si energie psihica sustinatoare a personalitatii. Sa ne orientam de la extrov catre introv. mituri . istoria culturala. EMOTIA( placut neplacut). Prima parte a vietii(coilaria si tineretea) se pune accent pe formare :educatie cariera familie si la varsta mij si batranete catre latura interna subiectiva Complexele apar ca impedimente intre constientul colectiv si constient. idee adoptata de Adler. ne rezolvam problemele si dezvoltam relatiile interumane Conceptele de baza : dezvoltarea sentimentului social : societate. sexul nu e fact important. la varsta mijlocie se descopera sinele. legende arta si trebuie descifrat Abordarea lui a avut impact in discipline : psihiatrie. Erikson. prof –batranul inteleppune accent pe formare-tete bien faite pas bien pleine nu pe informare. 3 .Dezvolta un alt sistem de clasificare bazt pe functii psih : GANDIREA ( adevarat fals).in jurul varstei de 5 ani. El a fost primul care a accentuat rolul viitorului in determinarea comportamentului. Testul asocierii de cuvinte –tehnica proiectiva standard a inspirat construirea testului petelor de cerneala. Oamenii fiinte sociale si culturale motivati de interese sociale. Contributii : Conceptul de realizare a sinelui a fost dezv de maslow iar considerarea varstei mijlocii ca varsta a crizelor preluata de maslow. filosofia. dezv psihologica morala El milt pt dezvoltarea personalit care priveste catre VIITOR obtinerea realizarii de sine implica planuri si scopuri deci person noatra e determ de ceea ce speram sa fin si de ce am fost. Limbajul inconstientului este simbolic. stiintele politice. religia. Adler : Bazele psihologiei individuale individul studiat ca intreg raportat la mediul sau.una din cele 2 functii devine dominanta. constientul devine centrul personalitatii Adler privea personalitatea ca fiind stilul de viata pe care fiecare il alegem inca din copilarie . cantitatea de energie concetrata este numita VALOARE. sociologia. SIMTUL INTUITIA PRIMELE SUNT RATIONALE SI a irationale . doar traiesc experientele nu le evaluaeaza.

Orice formă de comportament are substrat social. Conceptele de bază adleriene 1) Dezvoltarea sentimentului social: societate. orientarea catre un tel in viitor nu in trecut 4. experienta cu mama cu tata. 3. Prin comportament se încearcă depăşirea sentimentului de inferioritate şi trecerea spre cel de superioritate.dorinta de autoafirmare si sentimentele de inferioritate ca si Freud. muncă şi iubire. din activitatea sa clinică. Rogers consideră că există o parte mai bună a personalităţii umane. teoria celor doua planuri . Stilurile de viaţă de bază includ tipurile: dominant. Ne dezvoltăm un model unic de caracteristici. evitant şi util social. Adler va edifica o psihanaliza a starii de sanatate pornind de la psihopatologie). se referă la acest lucru folosind termenul nevoie de auto 4 . o personalitate sănătoasă este una care a reuşit să reducă tensiunile dintre părţile sale distincte. care se manifestă prin năzuinţa continuă spre creştere şi dezvoltare. tendinta de compensare. CARL ROGERS Teoria personalităţii elaborată Cari Rogers. psihoterapia se bazeaza pe analiza inconstientului si a primei copilarii. fiecare având un comportament orientat spre atingerea unui scop bine determinat. în 1959. în care oamenii sunt angajaţii în permanenţă (dacă nu sunt tulburaţi sau sub tensiune). Sunt in legatura cu sentimentele de inferioritate si compensare. vointa de putere. Se poate ca ţelul ultim pentru fiecare dintre noi să fie superioritatea sau perfecţiunea. Sentiment de inferioritate sursa motivatiei umane. Orice tip de comportament are un scop bine determinat versus freud care este cauzal 2. ordinea nasterilor in familie Continutul inconstientului. 5. a constituit una dintre primele provocări reale la adresa abordărilor psihanalitice ale personalităţii. dar atingem acest ţel prin diverse comportamente specifice. 3. Rogers consideră acestea foarte limitate. fiinţele umane au o necesitate fundamentală de a-şi dezvolta potenţialul cât mai mult posibil şi. Comportamentul e rezultatul percepţiilor subiective.. Dimensiune sociala nu ereditara 2) Stil de viaţă. Unitate oamenii trebuie văzuţi ca fiinţe complete. până la un nivel pe care îl poate stăpâni.constient si inconstient. „Toţi creăm sensuri unice pentru experienţele noastre. Fiecare dintre noi năzuieşte şi luptă în mod diferit. prin rasfatare si neglijare. de dobândire. prima copilarie este decisiva pentru dezvoltarea personalitatii. prezentând ideifoarte înguste în legătură cu potenţialul uman. Influenta familiei asupra dezvoltarii personalitatii. deduce că probleme nevrotice sau psihotice se dezvoltă atunci când acest aspect al personalităţii unei fiinţe umane este în mod consecvent reprimat.Complexul de inferioritate se naste prin inferioritate organicaa. cu scopul constientizarii continuturilor inconstientului. 4. comportamente şi obiceiuri pe care Adler le-a denumit caracter distinctiv sau stil de viată. De fapt ne creăm propriile scenarii”. Comportamentul poate fi înţeles şi schimbat numai în mediul social 1.

deoarece omul devine conştient (chiar 5 . Conceptul de „sine” este fundamental în teoria lui Rogers asupra personalităţii. Aceasta înseamnă că fiecare persoană ştie care sunt tipurile de comportament care pot şi care nu pot câştiga preţuirea celorlalţi. Pentru că este vorba.actualizare ~necesitatea de actualizare sau de realizare a potenţialului propriu. Pregătirea mâncării este. Când aceste condiţii de valorare impun individul să acţioneze pe căi cu totul opuse comportamentului de autoactualizare apreciat pozitiv de persoana respectivă. Deoarece această necesitate este atât de importantă. Grăsimea este o problemă feminină. pentru a aduce imaginea sinelui ideal mai aproape de şinele real. care sunt. Experienţele care ne încurajează dezvoltarea sunt cele pe care le percepem ca pozitive sau utile. terapia lui Orbach constă în modificarea imaginii de sine a suferinzilor. pe când pe cele care ne inhibă sau ne suprimă autoactualizarea le percepem ca negative sau neplăcute. pentru care psihologul a propus denumirea de concept de sine. fiecare îşi elaborează propriul set de valori specifice. El îşi centrează teoria pe ideea „sinelui”. Femeile sunt continuu sub presiunea imaginii felului în care ar trebui să arate. cum ar fi bulimia şi anorexia nervoasă. Aceste idei sunt cunoscute sub denumirea de condiţii de valorare şi sunt foarte importante în ghidarea comportamentului individual. încât să interfereze cu nevoia de autoactualizare. După Rogers. deseori. şi nu de un element fără de care să ne putem descurcă. El a descoperit că mulţi dintre pacienţii săi aveau o imagine a aceea ce doreau să fie (şinele ideal). Deoarece fiecare individ are capacităţii şi tendinţe diferite. Cei care suferă de anorexie au deseori imagini corporale anormale. Susie Orbach susţinea că bolile digestive. Această discrepanţă între şinele ideal şi cel real este deseori evidentă la persoane care suferă de boli digestive. chiar dacă nu perfect identice. acest lucru poate deveni atât de important. în aceste condiţii. Cu alte cuvinte. în lucrul cu pacienţii săi. considerându-se graşi atunci când sunt extrem de slabi. cei din jur au tendinţa de a condiţiona preţuirea de un comportament „adecvat”. Aceasta produce anxietate. „Nu înţeleg. pentru că necesitatea de autoactualizare a individului este ameninţată. întradevăr. nu-mi stă în fire să fac asta”. deoarece. cu atât pacientul se simţea mai anxios şi mai nefericit.personalitatea ca o unitate coerentă. prin prisma ei. în parte. Rogers susţine că evaluăm. atunci apare ameninţarea. iar respectul lor de sine este legat de succesul pe care îl au în hrănirea şi îngrijirea altora. foarte diferite de felul în care credeau că sunt în realitate. o cale de exprimarea a personalităţii. preţuire care să se manifeste fie prin dragoste. afecţiune sau chiar simplu respect. în unele cazuri. In general. individul începe să aibă probleme. ar fi o remarcă tipică pentru acest tip de anxietate. Cealaltă necesitate a personalităţii umane pe care Rogers a evidenţiat-o este necesitatea preţuirii. similare cu ale altora. şi nu împărţită în secţiuni sau părţi separate. In cartea sa. El susţine că orice fiinţă umană trebuie să fie preţuită de alte persoane. de o necesitate. şi ea. este foarte important ca omul să găsească această preţuire şi. toate experienţele noastre de viaţă. Cu cât şinele ideal era mai diferit de şinele real. deseori. deoarece ele conduc individul spre tipurile de comportament aprobate de societate. şi că. O altă diferenţă . apar ca urmare a importanţei acordate frumuseţii şi zvelteţii în societatea occidentală. ei admiră o persoană dacă aceasta se comportă într-un anumit fel. erau tulburaţi de comportamentele care nu se potriveau cu ideile lor. a constatat că aceştia aveau idei foarte clare în privinţa „eurilor lor interioare”.

Cu alte cuvinte. dacă nu toţi pacienţii săi nevrotici.Rogers insistă că majoritatea. care protejează şinele de confruntare cu situaţia reală. înclinaţiile şi capacităţile. dându-i în schimb libertatea de a-şi explora talentele. neglijându-şi în acest timp autoactualizarea. Prin urmare. aceşti copii au crescut cu năzuinţa de a fi admiraţi de alţii. nu este totuşi identică. în caz contrar. individul dezvoltă mecanisme de apărare. Aceste mecanisme de apărare sunt de două tipuri: negarea (adică refuzul de ă admite că există vre-o neconcordanţă) şi distorsionarea(adică falsificarea sau modificarea amintirii experienţei neplăcute. în schimb le-au condiţionat întotdeauna dragostea de „buna purtare”.dacă acest lucru nu-i este foarte clar) că există o lipsă de concordanţă între acţiunile şi valorile sale. Rogers a văzut personalitatea ca pe un fel de „mască” pe care o folosim în raport cu alte persoane. foarte nerealiste. pentru că. omul ar fi considerat drept un prefăcut. El afirma că este important faptul ca această „mască” să fie similară „sinelui interior” real. în decursul vieţii. Preţuirea necondiţionată este deosebit de valoroasă. deşi majoritatea persoanelor utilizează puţin aceste mecanisme de apărare în viaţa cotidiană. în viaţa cotidiană. pentru că eliberează individul de necesitatea de a căuta tot timpul aprobarea socială. oamenii îşi pot exprima necesitatea de autoactualizare fără să aibă grijă de dezaprobările sociale pe care le-ar putea produce. care să nu fie niciodată obraznic. conceptul lor de sine ideal nu se mai corelează deloc cu şinele real. a transmis copilului mesajul că nu era iubit deloc şi că părinţilor le-ar fi plăcut. deoarece pentru majoritatea indivizilor există cel puţin una sau două persoane. şi fiecare fiinţă umană este singura care ştie cum este pe dinăuntru. După Rogers. Dar chiar dacă personalitatea se potriveşte cu şinele interior. individul ştie că există cineva. un alt copil. Datorită ameninţării produse de această neconcordanţă. dezvoltarea unei personalităţi sănătoase presupune inexistenţa conflictelor între „condiţiile de valorare” şi imboldul lăuntric de autoactualizare. aprecia el. Acest lucru. ideal. aveau părinţi care nu le-au dat copiilor lor sentimentul puternic de a fi iubiţi şi apreciaţi în mod absolut. sau a existat cineva în trecut. 6 . altfel spus. care le oferă o preţuire necondiţionată. De aici se pot dezvolta uneori probleme psihice serioase. Cu alte cuvinte. care ţine la el indiferent de comportamentul său. Astfel de persoane tind să aibă standarde ridicate de comportament. pentru a deveni mai puţin ameninţătoare). de fapt.