You are on page 1of 8

CAUZELE DEGRADARII FUNDATIILOR

1.

Actiunea agresiva a apelor subterane si a terenului de fundare. 2. Alegerea unui sistem de fundare necorespunzator; 3. Supraetajari ale cladirilor existente. 4. Reducerea capacitatii portante a terenului prin umezire. 5. Executia proasta a fundatiilor (nerespectarea proiectului). 6. Amenajari de subsoluri noi la cladirile existente. 7. Realizari de lucrari sub cladirile existente (galerii pentru metrou, sisteme de canalizare etc.) 8. Afuierea fundatiilor (eroziunea) la pilele si culeele de poduri 9. Efectul vibratiilor 10. Nerespectarea adancimii de inghet. 11. Lipsa unor masuri de precautie la terenuri acvifere. 12. Plantarea unor pomi in jurul constructiilor

SOLUTII DE CONSOLIDARE PENTRU FUNDATIILE CONTINUE AFLATE SUB PERETI PORTANTI
Fundatiile continue sub pereti portanti au o axa longitudinala rectilinie, poligonala sau curba. Foarte multe constructii vechi au fundatii continue realizate din zidarie de caramida sau piatra naturala. Dupa 1910-20, majoritatea constructiilor au fundatii din beton simplu sau beton armat. In cazul fundatiilor continue sub pereti portanti se pot intalni trei variante de consolidare, si anume: - subzidiri (sub-betonari); - supralargiri ale fundatiilor existente; - rezemari intermediare din piloti sau din blocuri de beton armat.
1. Subzidiri (sub-betonari) ale fundatiilor existente In aceasta categorie de solutii avem doua situatii: sub-betonarea fundatiilor din beton si sub-betonarea fundatiilor existente din caramida. Sub-betonarea fundatiilor existente din caramida sau beton se face in doua sau trei etape pe tronsoane cu lungimi de cca 1 m. De obicei, in prima faza se sub-betoneaza tronsoanele de la intersectia peretilor portanti (deoarece acolo sunt concentrari mari de incarcari).

o cladire de locuit se transforma in depozite. In cazuri deosebite (cu incarcari mari) carcasa de armatura din centura se ancoreaza de fundatia existenta. sub-betonarea se face in doua etape: I – se sapa si se betoneaza tronsoane de tip A II – se sapa si se betoneaza tronsoane de tip B La cladirile cu incarcari mari. ea se alege în functie de agresivitatea apelor subterane si a terenului de fundare. De exemplu. pentru preluarea eforturilor de intindere datorate tasarilor diferentiate se prevad de obicei pe exteriorul cladirii centuri din beton armat asezate pe tronsoanele de sub-betonare si care sa conlucreze cu fundatia veche pe 5 – 10 cm. sub-betonarea se poate realiza in trei etape. fundatiile sunt executate din zidarie de caramida. In cazul acestor fundatii. . Sub-betonarea fundatiilor se impune in cazul supraetajarii constructiilor sau schimbarii destinatiei acestora. Sub-betonarea fundatiilor existente din zidarie de caramida La foarte multe constructii vechi.In acest caz. Clasa betonului din sub-betonare este minim C12/15.

executia cat mai simpla si sigura. .Cand se stabileste solutia de proiectare si consolidare a fundatiei se au in vedere conditiile din teren si intotdeauna se urmareste eliminarea cauzelor care au dus la degradarea fundatiilor.

in functie de situatia din amplasament. pot fi dispusi pe o singura parte a fundatiei sau pe ambele parti. centurarea fundatiilor se poate face pe o singura parte (asimetric).2. este mai economic sa centuram fundatiile la nivelul talpii sau cel putin la nivelul cotei de inghet. sau datorita tasarilor diferentiate sunt fisuri. 3. iar la cladirile cu incarcari mari centurarea se face pe ambele parti. Pilotii. crapaturi si chiar dislocari. La cladirile usoare. de obicei pilotii sunt prefabricati din tuburi de beton armat executati din tronsoane cu lungimea de 1 m. Realizarea de reazeme intermediare din piloti armati Aceste solutii se folosesc in special la cladirile vechi cu incarcari foarte mari. . In acest caz. dar capacitatea portanta a terenului este depasita. Pilotii se introduc in teren prin presare cu utilaje speciale de mici dimensiuni care pot sa incapa si in subsolul constructiilor. Supralargiri ale fundatiilor existente Sunt multe cazuri cand fundatiile cladirilor existente au o cota de fundare corespunzatoare.

In prima faza. Legatura dintre cele doua blocuri se poate face cu . Aceste solutii au fost mult utilizate si sunt folosite in Franta. in faza a doua se introduce carcasa de armatura si se toarna beton. iar in faza a treia se realizeaza consolele sau grinzile de beton armat care fac legatura cu fundatiile existente. se introduc prin presare tronsoane de piloti (tuburi din beton armat).Distanta l dintre grupurile de piloti se stabileste in functie de incarcarile de la suprastructura si capacitatea portanta a pilotilor. O varianta simplificata este daca in locul pilotilor se folosesc blocuri din beton simplu sau beton armat.

dar capacitatea portanta a acestora nu pot prelua noile incarcari. Injectiile in terenul de fundare sunt foarte eficiente in cazul pamanturilor necoezive si in cele semicoezive (prafuri nisipoase.grinda din beton armat sau metalica (profil metalic) la nivelul talpii fundatiei existente sau in apropierea cotei trotuarului. Injectiile se realizeaza de obicei din lapte de ciment la care se mai adauga silicat de sodiu. Totusi. CONSOLIDAREA TERENULUI DE FUNDARE Exista situatii cand fundatiile existente se afla intr-o stare foarte buna. de obicei prin injectii cu diferite solutii. . in anumite conditii controlate putandu-se obtine rezultate corespunzatoare. prafuri argiloase). Nu dau rezultate bune injectiile in terenuri argiloase. Aceasta solutie este folosita des in Italia la consolidarea fundatiilor cladirilor vechi. acestea produc fracturarea terenurilor argiloase. la ora actuala s-au dezvoltat tehnologii care realizeaza injectiile solutiilor la presiuni de 2-3 atmosfere sau mai mari. In aceasta situatie se recurge la consolidarea terenului de fundare.

In prima faza se executa injectiile de tip 1 langa fundatie pe directia verticala. injectiile de tip 2 inclinate si decalate fata de tipul 1 (intercalate). ascutite la varf si perforate pe lungimi de 1 – 1. Aceste tuburi se introduc in teren prin batere sau vibrare dupa care se injecteaza o solutie de lapte de .5 m in zona acestuia. Se pot folosi pentru injectare tuburi din material plastic perforate partial si prevazute cu mansete din cauciuc care raman pierdute in teren sau se pot folosi tuburi metalice cu diametrul de 1 – 2 toli. la distanta de cca 2 m. iar in faza a II-a.

pilotii au putrezit si sub peretii portanti au ramas goluri care au dat nastere la tasari. formand in final zone compacte si impermeabile. asezate pe gratare si piloti din lemn. Injectiile contribuie atat la marirea capacitatii portante a terenului. La constructii vechi. cu fundatii din caramida.ciment sau silicat de sodium (sticla solubila). Consolidarea terenului si a fundatiei in acest caz se face tot prin injectii. fisuri si crapaturi in peretii portanti. Solutiile injectate patrund in porii terenului de fundare. datorita variatiei nivelului apelor subterane. in timp. cat si la impermeabilizarea acestuia. P1001/2006. legand particulele de faza solida. Calculul consolidarii fundatiilor existente si a terenului de fundare se face conform normativelor actuale in vigoare P112/2004. in special cu lapte de ciment si bentonita. .