You are on page 1of 8

Teodolitul electronic Builder T100

Facilităţile oferite de un teodolit digital ar fi în linii mari: - afişarea digitală a unghiurilor orizontale, măsurate în sens orar sau antiorar şi a celor zenitale, de înclinare sau a pantei procentuale; - compensarea automată a erorilor de colimaţie şi de index; - introducerea oricărei valori pe o direcţie, inclusiv zero;

Părţi componente

a). Mâner detaşabil cu şuruburi de montare b). Colimator c). Luneta d). Şurub de mişcare fină în plan vertical e). Suport de baterii pentru GEB111/ GEB121/GAD39 f). Nivelă sferică g). Ambază i). Manşonul de focusare; focusarea imaginii j). Moleta ocular; focusarea reticulului k). Baterie GEB 111 l). Suport pentru bateria GEB 111 m). Şurub de mişcarea fină în plan orizontal n). Şurub de calare o). Ecran p). Şurub pentru fixarea ambazei q). Tastatură VV = axa principală, care în poziţie de lucru trebuie să fie verticală şi perpendiculară, prin construcţie, pe cercul orizontal în centrul lui, fiind materializată prin firul cu plumb sau fascicolul laser. OO = axa secundară,
în jurul căreia basculează luneta, perpendiculară pe axa principală şi pe cercul vertical în centrul lui, care devine orizontală în timpul măsurătorilor. Un capăt al axei secundare este marcat pe carcasă, servind la determinarea înălţimii aparatului.

Termeni tehnici

rO = axa lunetei,
este perpendiculară pe axa secundară. Intersecţia firului reticular orizontal cu cel vertical, ca punct material, trebuie să se găsească pe această axă.

z = unghiul zenital e = cercul vertical,
cu divizare circulară codificată pentru citirea unghiului vertical.

Hz = unghiul orizontal l = cercul orizontal,
cu divizare circulară codificată pentru citirea unghiului orizontal.

Renunţare la dialog fără salvarea modificărilor făcute Dacă meniul THEO este activat prin apăsarea mai lungă a acestei taste se accesează Sistemul de Informare Tasta de pornire/oprire Când aparatul este pornit. Sunt reprezentante pentru funcţii variabile ale afişării în partea de jos a ecranului. prin apăsarea tastei se iluminează ecranul. Comandă bara de intrare în modul de intrare sau editare. Activează bara de selecţie în câmpurile de editare.Utilizarea aparatului Arborele de meniuri Tastatura a) b) c) d) e) Tasta tab Taste de navigare Escape Tasta de pornire/oprire Taste funcţionale Tasta cu care se face trecerea din Meniul de Configurare (Configuration Mode) în Meniul de Măsurare (Theodolite Mode) Mută cursorul pe ecran. 2 .

00. Se măsoară direct unghiul vertical.Folosind butonul <Hz0> orientarea poate fi stabilită rapid şi uşor la 0. Se afişează unghiul de pantă.Ecranul a) b) c) d) Bara de meniuri Ora Icoane Taste funcţionale Simboluri Descriere “Capacitate baterie” . Reperul zero al cercului vertical se află pe verticală şi se măsoară unghiul zenital. HZ = 0 . setarea orientării pe 0g sau orice altă valoare. Este meniul de măsurare care permite citirea unghiurilor orizontale şi verticale.00. cu ajutorul cărora se calează şi se centrează aparatul.Introducerea unei orientări Hz Prin introducerea unghiului Hz operatorul poate stabili orice orientare . în sensul acelor de ceasornic. Arată că sensul de măsurarea a unghiului orizontal este antiorar.indică nivelul rămas din capacitatea bateriei Compensatorul este pornit Compensatorul comutat pe oprit Arată că sensul de măsurarea a unghiului orizontal este către dreapta. LEVEL = raza laser activează nivela electronică şi 3 . exprimat în procente THEODOLITE MODE Din acest meniu se activează nivela electronică şi raza laser. Hz HOLD .

Calarea. astfel încât să fie cât mai orizontal şi la o înălţime convenabilă (de regulă trepiedul trebuie să fie la nivelul pieptului operatorului). Aceasta se realizează prin urm ă toarele opera ţ ii principale: –centrare. Fig. atunci când axa principală de rotaţie VV a teodolitului este verticală şi trece prin punctul matematic de staţie. 1). Se manevrează celelalte două picioare ale trepiedului până când raza laser cade pe reperul de la sol. Dacă aceasta intră în reper calarea aproximativă s-a terminat. Primul procedeu nu este recomandat deoarece nu oferă o precizie prea bună (cca 2-3 cm) şi totodată este anevoios de realizat datorită condiţiilor de lucru (balans al firului cu plumb la intensificări ale vântului). marcat la sol (fig. Calarea fină (fig.) se face din cele trei şuruburi de calare cu ajutorul nivelei electronice. Calarea aproximativă a teodolitului Centrarea. 1. Centrarea aproximativă a teodolitului Fig. Se prinde aparatul pe măsuţa trepiedului şi se fixează unul din picioarele trepiedului. 3 4 . gata pentru mă sur ă tori. Calarea aproximativă (fig. cu sistemul optic de centrare sau cu fasciculul laser.Instalarea aparatului în punctul de staţie Teodolitul este a ş ezat în sta ţ ie. 2. 2. 3. Este procedeul topografic de orizontalizare al aparatului. Se repetă aceste manevre până când se calează nivela sferică. Fig. Este operaţia prin care aparatul este instalat deasupra punctului matematic al staţiei. dacă nu se roteşte aparatul până când nivela ajunge pe direcţia piciorului pe care a „fugit” la etapa anterioară şi se acţionează din acel picior. În prima etapă se instalează trepiedul aproximativ deasupra punctului de staţie.) se face prin orizontalizarea nivelei sferice din picioarele trepiedului astfel: – se aduce nivela sferică pe direcţia unuia din picioarele trepiedului şi se manevrează aceasta (culisând pe verticală) până se aduce “bula de aer” a nivelei sferice în cerculeţul reper sau se trimite aceasta pe direcţia altui picior al trepiedului. Calarea se execută în două etape: – calarea aproximativă – cu ajutorul nivelei sferice. – calarea fină – din cele trei şuruburi de calare şi nivela torică sau electronică. –calare. Acest lucru se poate realiza cu firul cu plumb.

în conformitate cu STAS-urile în vigoare. se centrează nivela electronică. ape.PUNCTE CARACTERISTICE Fig. dealuri. definite mai jos. Determinarea mărimilor topografice cu ajutorul teodolitului electronic “Builder T100” Elemente sau detalii caracteristice.SECTIUNE VERTICALA DRUM . cât şi în plan vertical) să rezulte. păduri.5 şi 6). Puncte carcateristice Elementele topografice ale terenului. judicios alese ca număr şi poziţie (fig.PLAN . diguri. CURS DE APA . Se roteşte aparatul până când acesta ajunge în linie paralelă cu două şuruburi de calare.PLAN VERSANT . această operaţiune purtând numele de geometrizarea terenului (adică transformarea terenului din punct de vedere geometric). Reprezintă obiectele naturale sau artificiale care se găsesc pe o anumită suprafaţă de teren: câmpii.Se cuplează nivela electronică. Nivela electronică si raza laser se cuplează automat după pornirea aparatului.SECTIUNE VERTICALA CONSTRUCTIE . Se centrează nivela electronică şi pe cealaltă axă cu ajutorul celui de-al treilea şurub. sunt acele puncte care definesc detaliile sau elementele caracteristice menţionate. localităţi. exact sau suficient de exact forma terenului. poduri etc. 4). După terminarea calării se face centrarea definitivă prin translatarea aparatului pe măsuţa trepiedului. • Puncte caracteristice. în aşa fel încât prin unirea lor (atât în plan orizontal. dacă compensatorul este activat. 5 . Prin rotirea celor două şuruburi de calare. Punctele caracteristice se aleg în punctele de schimbare de direcţie ale conturului detaliului şi în punctele de schimbare de declivitate. canale. în direcţia pe care ne indică săgeţile.. putând fi grupate în elemente topografice liniare şi unghiulare (fig. individualizând şi definind aspectul unui teritoriu. munţi. 4. determină poziţia relativă în spaţiu a punctelor caracteristice. căi de comunicaţii.

• Elemente topografice liniare: . care rezultă din interesecţia terenului cu un plan vertical. se notează cu extremităţile liniei.cota relativă . deci. Zenit suprafata de nivel B B Cz L AB ∆zAB AL suprafata de nivel A A DAB zB zA N. .aliniamentul AL. 5. măsurate pe cercul orizontal al teodolitului. . exact ca în natură. Fig. Se mai numeşte şi unghi de pantă. .unghiul vertical . sinonimă cu altitudinea = coordonată cu semnificaţie geometrică prin care se precizează poziţia în înălţime a unui punct faţă de suprafaţa de nivel zero până la punctul considerat.unghiul orizontal . . Este elemental topographic care apare pe planuri şi hărţi. este unghiul diedru cuprins între planele verticale care conţin cele două aliniamente.Z.θi a direcţiei i (pentru evitarea oricărei confuzii. se defineşte ca valoarea distanţei în planul orizontal obţinută prin proiecţia distanţei înclinate măsurate. Se poate.lungimea înclinată LAB. până la punctul considerat. este linia dreaptă care uneşte punctele A şi B. reprezentând geometrizarea aliniamentului. iar cele de pantă au valori 6 .unghiul zenital – Cz = unghiul dintre verticala locului (dată de direcţia frului cu plumb) şi axa de vizare a teodolitului. (fig 6.cota absolută .∆Z . 6 Elementele topografice ale terenului liniare şi unghiulare (în plan orizontal) . reprezintă unghiul format de o direcţe orizontală cu paralela la axa de coordonate orientată pe direcţia Nord. • Elemente topografice unghiulare: . măsurat în sensul acelor de ceasornic.ω = unghiul dintre proiecţiile orizontale a două linii de vizare a teodolitului. Unghiurile zenitale pot avea valori de la 0g la 200g. Elementele topografice ale terenului liniare şi unghiulare (în plan vertical) θSA Sθ S θSB B θSB Α Fig. − orientarea topografică .).M. sau altfel spus. pornind de la direcţia Nord. . reprezintă segmentul de dreaptă materializat pe teren sau luat în considerare pe un plan.αAB = unghiul format de direcţia de vizare cu planul orizontal al staţiei. spune că este linia şerpuită.distanta orizontală DAB. de pildă θSA. numită şi diferenţa de nivel = altitudinea de la o suprafaţă de referinţă adoptată.

cu firul nivelor – firul reticular orizontal (Cm). . operaţie prezentată mai sus.măsurarea înălţimii aparatului (Iap). α = este unghiul vertical. în punctul A. în care: K = este constanta stadimetrică ‚ K =100. se pot măsura direct în teren. sau de mai multe ori şi cazul măsurării mai multor unghiuri din acelaşi punct. grupaţi în decimetri. Pentru măsurători obişnuite se aplică metoda simplă sau metoda orientărilor directe. Măsurarea distanţelor indirect – metoda stadimetrică Pentru măsurarea stadimetrică a distanţelor cu ajutorul teodolitului „Builder T100”.8) sunt rigle de lemn gradate de obicei în cm. la înălţimea aparatului. Cu ajutorul teodolitului electronic „Builder T100”. Gradaţiile centimetrice şi decimetrice sunt vopsite în culoare neagră şi roşie. N . comportă următoarele operaţii: . unghiuri verticale şi distanţe orizontale.punerea în staţie a aparatului. 8 Fig. • Tehnica măsurării stadimetrice a distanţelor Modul de măsurare a distanţei orizontale dintre două puncte.α º. alternând cu fondul alb.9 Distanţa orizontală se va calcula cu relaţia: D = K . Cz = 100 g .7) şi mira (stadia). Trebuie făcută precizarea că aceste operaţii sunt precedate de “punerea în staţie a aparatului”. în metri. în m N = Cs-Cj. fiecare aplicându-se după precizia care se urmăreşte a fi obţinută. fiind cuprinse între + 100g şi – 100g . în poziţia I-a lunetei. de asemenea o dată sau de mai multe ori.7 Fig.α g = 90º . firele reticulare şi firele stadimetrice(fig. următoarele elemenete caracteristice: unghiuri orizontale (şi orientări). prezentat în figura 9. în punctul B. Relaţia dintre cele două feluri de unghiuri verticale este: α = 100 g -Czg = 90º . iar pentru măsurători de precizie se aplică metoda repetiţiei sau metoda reiteraţiei: 7 . Mirele sau stadiile (fig. Astfel.citirea pe miră la firele stadimetrice( sus şi jos). α = 100g.citirea unghiului zenital (Cz) sau vertical (α). .pozitive când direcţia de vizare de la pol la punctul vizat este urcătoare şi negative când direcţia de vizare coboară de la pol spre punctul vizat.vizarea pe mira aşezată în poziţie verticală. se distinge cazul măsurării unui singur unghi o dată. N = diferenţa dintre citirea de sus şi de jos pe miră la firele stadimetrice. trebuie reamintite trăsăturile de pe placa reticul.Cz Măsurarea unghiurilor orizontale În practica măsurării unghiurilor orizontale se cunosc mai multe metode. cos2 α. . .Czº . mira Cs Cm Cj Iap=Cm CZ a Iap DÎ D B a A Fig.

se stabileşte următorul protocol de măsurare: . La măsurarea unghiului ω. în a DÎ punctul B. protocolul de măsurare cuprinde şi operaţia de introducere la limb a valorii zero: . Pentru măsurarea unghiurilor verticale cu ajutorul teodolitului electronic Builder T100. ex. citirea trebuind să corespundă cu cea iniţială. Iap=Cm . citirea trebuind să corespundă cu cea iniţială. A Cs + C j pentru control: Cm = . La măsurarea unghiului în teren se stabileşte următorul protocol de lucru (fig. reprezintă tocmai citirea (lectura) HZB Măsurarea unghiurilor verticale Aşa cum s-a arătat mai sus unghiul vertical este unghiul format de viza la punctul ce trebuie determinat şi proiecţia acestei vize în planul orizontal. 11): instalarea aparatului în unul din extremităţile aliniamentului. . în punctul S. CZ .se calculează unghiul ω. . HZA = 45g 82c 10cc .în poziţia I-a a lunetei (cercul vertical în partea stângă a lunetei) se fixează gradaţia zero a cercului orizontal pe prima direcţie de vizare (SA). . .• Metoda simplă. cazul măsurării unui singur unghi. 10).se poziţionează aparatul în poziţia I-a a lunetei (cercul vertical în partea stângă a lunetei).utilizând mişcarea înregistratoare.se realizează punerea în staţie a aparatului. unghiul vertical se obţine cu relaţia: α = 100g. 11 2 . În cazul acestei variante. se punctează în A şi se înregistrează citirea pe limb (numită şi lectură).se revizează punctul A. prin apăsarea tastei Hz = 0 (apare pe ecran).măsurarea înălţimii aparatului (Iap). fie valoarea unghiului zenital (Cz).unghiul orizontal ω. 8 . pentru control.se roteşte aparatul în sens orar (sens topografic) şi se punctează în B. ω . . în funcţie de setările aparatului.45g 82c 10cc = 45 g 57c50c. Iap a Do .Procedeul prin coincidenţa zerourilor pe prima viză. cu firul nivelor – firul B reticular orizontal (Cm). pe ecran. HZB = 91g 39c 60cc. ca diferenţă dintre citirile S (lecturile) pe cele două direcţii: HZ B ω = HZB . . . HZB = 45 g 57c60c.HZA = 91g 39c 60cc . pentru control. Fig. HZA .Cz.tot cu mişcarea înregistratoare se roteşte apartul în sens A orar (sens topografic) şi se punctează în B. B Fig.citirea pe miră la firele stadimetrice (sus şi jos).citirea unghiului de pantă (α) sau zenital (Cz). . de exemplu în punctul A. în punctul S.se realizează punerea în staţie a aparatului. 10 .în cazul măsurării unghiului zenital (Cz).vizarea pe mira aşezată în poziţie verticală. la înălţimea aparatului. pe ecranul aparatului.se revizează punctul A. ex.Procedeul prin diferenţa citirior. trebuie reamintit faptul că acest aparat afişează pe ecran fie valoarea unghiului de pantă (α). în poziţia I-a lunetei. In cazul acestei metode se disting două procedee: prin diferenţa citirilor şi cu zerourile în coincidenţă pe prima viză. format de direcţiile SA şi SB (fig.