1

Joseph-Maria BOCHENSKI s-a n scut la 30 august 1902, în localitatea Czuszov (Polonia central ). Tat l s u a fost doctor în tiin e economice, proprietar funciar i industrial, iar mama provenea dintr-o familie nobiliar (contes , n. Dunin-Borkowska). A urmat studiile liceale la Lvov, apoi a f cut studii juridice la Universitatea din Lvov, studii economice i sociologice la Universitatea din Poznan, studii filosofice la Poznan i la Universitatea din Fribourg (Elve ia) i studii teologice la Universitatea „Sfântul Thomas” din Roma. A fost doctor în litere (filosofie, istoria filosofiei i pedagogie), doctor în teologie i doctor honoris causa al Universit ii „Notre Dame” din Indianapolis, SUA. A fost profesor de logic , de filosofie i de istoria filosofiei la diferite universit i din Cracovia, Roma, Fribourg, Indianapolis, Los Angeles, Kansas, Pitsburgh, Alberta at Edmonton. A fost, de asemenea, decan i rector al Universit ii din Fribourg. Din anii '40 pân la moartea sa, care a survenit la 8 februarie 1995, a tr it în Elve ia. Convertit la cre tinism în timpul studiilor sale teologice (a intrat în ordinul dominicanilor), P rintele Bochenski a fost o personalitate cople itoare. Este autorul a peste treizeci de volume de istoria filosofiei i logic dar a publicat i o serie întreag de lucr ri de critic a comunismului fiind, în acest sens un sovietolog reputat, director al Institutului „Ost-Kolleg” dinKoln. Manual de în elepciune pentru oamenii de rând este o lucrare târzie - a fost scris la 90 de ani - care demonstreaz , urmând o logic strict i supl în acela i timp, c merit s facem eforturi pentru a tr i o via îndelungat i fericit , chiar dac „de ert ciunea de ert ciunilor, toate sunt de ert ciune”.

JOSEPH-MARIA BOCHENSKI MANUAL DE ÎN ELEPCIUNE PENTRU OAMENII DE RÂND

MANUAL DE ÎN ELEPCIUNE PENTRU OAMENII DE RÂND
Argument: VASILE IGNA Prefa : KORNELIUS POLITZKI Postfa : EDWARD SWIDERSKI Traducere: MIRCEA PETEAN EDITURA LIMES Cluj-Napoca, 2003
Editor: MIRCEA PETEAN Coperta: CRISTIAN CHE U Lector: VOICHI A-MARIA SASU

JOSEPH-MARIA BOCHENSKI

2

© Kornelius Politzky, 1995 Prima edi ie în polonez Podrecznik Madrosci, Philed Krakow, 1994 © Editura Limes, 2003 pentru limba român Str. Snagov, 3/19 3400 Cluj-Napoca Tel/fax: 0264/544109; 0723/194022 Email: edituralimes@yahoo.com ISBN 973-7907-14-0

ARGUMENT...................................................3 PREFA ........................................................4 CUVÂNT ÎNAINTE.......................................6 INTRODUCERE.............................................7 A. PRINCIPII FUNDAMENTALE.................8 1. Prima lege.....................................................9 2. Primatul vie ii...............................................9 3. Pl cerea i sensul vie ii...............................11 4. Autonomia...................................................13 5. Pruden a.......................................................15 6. Modera ia.....................................................18 7. T ria.............................................................20 8. Obiectivitatea...............................................21 B. REGULI DE COMPORTARE FA DE APROAPELE...........................................................22 9. Principiul fundamental.................................22 10. Circumspec ia.............................................23 11. Problemele celorlal i...................................25 12. Discre ia......................................................26 13. Distan a.......................................................27 14. Simpatia......................................................27 15. Fidelitatea...................................................30 16. Solidaritatea................................................31 C. MORAL , ETIC I ÎN ELEPCIUNE.....33 I. Morala............................................................33 II. Etica..............................................................35 III. În elepciunea...............................................36 IV. Moral i în elepciune.................................38 V. Morala religioas ..........................................39 APENDICE.......................................................42 TABLA DE LEGI.............................................42 TABLA METATEOREMELOR......................44 POSTFA .......................................................45

CUPRINS

ARGUMENT
Când într-o dup -amiaz canicular de iunie 2003, în salonul Q 112, de la etajul al XVI-lea al Spitalului Universitar din Berna, a intrat P rintele Kornelius Politzki, inând o c r ulie în mân , am avut impresia c e vorba despre unul dintre 3

numero ii „misionari” în c utare de prozeli i, atât de frecvent întâlni i în spitalele din toat lumea. Dar cartea pe care mi-o aducea P rintele Kornelius - pe care nu-l v zusem niciodat pân atunci - nu era nici de rug ciuni, nici una propov duind cine tie ce credin , mai mult sau mai pu in ezoteric . Am citit-o pe ner suflate în aceea i sear , în edi ia sa francez , urmând altor traduceri europene. Autorul, Joseph-Maria Bochenski, vestit profesor de filosofie, elve ian de origine polonez , fost rector i decan al celebrei universit i din Fribourg, mi s-a revelat dintr-odat în toat complexitatea gândirii sale. O complexitate, as zice, de o infinit simplitate i coeren . C ci Manualul s u cuprinde o suit de reguli, „porunci” i norme ce sunt, mai degrab , pove ele unui b trân care, v zând i înv ând multe, încearc s înve e pe al ii. E o mare generozitate în aceast carte, o pedagogie subtil care e expresia unei depline libert i interioare. Profesorul Bochenski este un om care gânde te liber, pe deplin deta at de prejudec i, preluând din patrimoniul filosofiei universale i din morala cre tin acele reguli care, îndemnând pe om s fie în elept, îl pot ajuta sa fie fericit. Ori, mai pu in nefericit. Grija principal a acestei c r i este de a nu fi, cu orice pre , original , ci de a fi util . S - i ofere, cu alte cuvinte, o hran care te ajut s tr ie ti, s cre ti i s te dezvol i normal. O hran pentru suflet, pentru ca sufletul s fie lini tit i împ cat cu sine însu i. Absen a spiritului moralizator, rudimentar i agresiv, extrema simplitate cu care sunt formulate „regulile de în elepciune”, le fac pe acestea repede în elese i asumate. Din acest punct de vedere Manualul nu este, probabil, o carte care „vindec ”, dor e, cu certitudine, o carte care ne înva s fim în elep i. Adic s tr im în acord cu natura noastr profund , s nu ne falsific m cu bun tiin , s nu ne am gim, s nu ne îndep rt m prea mult de esen . Pendulând între un scepticism „luminat” i un epicureism temperat de „în elepciune”, Manualul profesorului Bochenski e o „carte de c p tâi” ce ne îndeamn s ne conducem via a cu pruden i permanent grij , dar s ne bucur m de ea ca de singurul dar ce ne-a fost dat. Vasile Igna, Berna, 22 iunie 2003

PREFA
Dup cinci ani de la moartea P rintelui I J. M. Bochenski, fo tii s i studen i in s -i mul umeasc profesorului lor de filosofie, care a fost de asemenea rector i decan al Universit i din Fribourg; ei doresc s - i manifeste astfel recuno tin a editând aceast carte. În arhiva P rintelui Bochenski, am g sit o încercare de traducere a prezentei lucr ri i ne-am gândit s-o punem la punct în vederea edit rii ei în limba francez . Aceast c rticic intitulat Manual de în elepciune pentru oamenii de rând este o lucrare interesant i provocatoare în egal m sur . P rintele Bochenski a scris-o ini ial în polonez . A fost un mare succes editorial, drept urmare prima edi ie s-a epuizat rapid. Acest text, care a sedus o bun parte a intelighen iei poloneze, nu a fost, din p cate, acceptat de c tre teologi, în Polonia, acest opuscul a fost deja reeditat de patru ori. 4

Eliade. preferând mai degrab filosofia tiin ific . P rintele Bochenski a scris acest manual la vârsta de 90 de ani. Quine. Aceast tiin ar â o tehnologie a vie ii s n toase. a pilotat chiar i avioane. culegerile de proverbe etc. moral . dar din p cate n-a reu it s -l termine. Pentru P rintele Bochenski. un filosof analitic. Russell. Acesta a fost cazul lui însu i c ci spiritul s u a r mas vioi pân în ultimele clipe ale vie ii. etic i teologie. ca s . înainte de toate. Consult psihologi sau psihiatri i g sesc la ei acelea i reguli ale în elepciunii ve nice expuse în aceast carte. Ingarden.i recape i prospe imea de spirit. acelea i reguli ca la al i filosofi. de la reguli foarte simple i raionale. prieten cu Carnap. Gadamer. Ei nu mai sunt credincio i i gândesc c morala este un domeniu rezervat Bisericii. trebuie s tii s . Church. Levinas. Chisholm. el începuse s preg teasc un document intitulat Manualul în elepciunii Evangheliei. În Manualul de în elepciune pentru oamenii de rând se g sesc reguli practice de via . el a început imediat s lucreze la al s u Manual de în elepciune pentru oamenii de rând. De altfel. Maritain. Nu e u or s tr ie ti cu în elepciune dar în cele din urm te sim i mai fericit astfel. Ea s-ar putea servi de rezultatele altor tiin e. i cu prec dere la volanul ma inii sale.i schimbi interesele tiin ifice i pasiunile. Nu trebuie s confund m teologia moral i etica cu regulile de via care se g sesc în aceast carte. cu prilejul simpozionului dedicat anivers rii celor 80 de ani de via ai lui Bochenski. Acesta a ezitat îndelung c ci interesul s u pentru filosofia practic era foarte mic. înaintea mor ii sale. Întotdeauna.El este scris în acela i spirit filosofic ca Medita iile lui Marc Aureliu. P rintele Bochenski este. P rintele Bochenski crede c exist posibilitatea de a crea o nou tiin care s abordeze problema în elepciunii.i expun vederile referitoare la subiectul în elepciunii. de Epicur. Popper. Acest gen de activitate este destul de 5 . i-a cerut P rintelui Bochenski s . atunci când membrii seminarului filosofic polonez din Fribourg iau spus c marii filosofi analitici scriseser i despre problemele în elepciunii. Este o lucrare pur filosofic iar nu teologic . nu trebuie s ne gândim c în elepciunea este etica privat a lui Bochenski. Mai mult. în elepciunea este o tiin aparte. P rintele Bochenski era maestrul lucr rilor de mici dimensiuni care ne dau esen a problemelor în doar câteva pagini. Într-adev r. filosofia. în diferite perioade ale vie ii. Totu i. Profesorul Guido Küng a fost cel dintâi care. P rintele Bochenski a spus întotdeauna c nu trebuie privit ca un „guru”. Nu trebuie s o amestec m cu teologia moral cre tin . el a iubit viteza. Îns el este i un filosof universal care i-a cunoscut personal pe Sartre. Trebuie s progresezi în via i pentru aceasta este necesar s începi pas cu pas. teoria deciziilor. Care este scopul practic al acestei carp? Cred c aceasta poate £ un ajutor în ceea ce prive te educa ia. Jaspers. Aforismele lui Schopenhauer sau Despre fericire. Regulile din aceast carte se situeaz între egoismul pozitiv (s n tos) i dragostea de sine. Exist mul i oameni care se simt pierdu i în via . sociologia. poate îns mai bine ordonate i mai ales sistematizate. Tarski. precum psihologia. În ultima parte a lucr rii g sim distinc iile metodologice dintre în elepciune. Bochenski credea c . literatura.

Nu este vorba decât de o alegere din vastul ansamblu de legi de acest fel. Voiam s tiu ce este în elepciunea acestei lumi. El era un cre tin cu un orizont infinit de gânduri i de curaj. de pild . Kornelius Politzki Pensier. ci i din punct de vedere practic. În cursul istoriei noastre europene s-a depus un mare efort în elaborarea regulilor în elepciunii. înclin s consider susnumitul pluralism drept fals. s dai dovad de o curioas neîn elegere. S -i men ion m doar pe Cicero. ar însemna. comer ul. Epictet. de ce am compus acest manual i de ce îl public? Ei bine.simptomatic pentru personalitatea sa. când circuli cu mare vitez . l-am redactat în primul rând pentru mine. Au fost re inute doar regulile cele mai generale. într-adev r. Voi fi întrebat. G sesc c pretutindeni omul are acelea i caracteristici i acelea i temelii i c în elep ii greci au în eles cel mai bine aceast idee. P rintele Bochenski a fost un om foarte competent. privind. dac vom numi „în elepciune” i morala religioas . câte unui poet c ruia îi datorez o expresie deosebit de atr g toare. icicolo. în alte p r i. vor nega acest lucru. diversele c r i de „în elepciune” cuprinse în Biblie. În general. preceptele enumerate aici nu formeaz singura în elepciune universal . Aceast m rturisire ridic o problem . mai 2000 CUVÂNT ÎNAINTE Ve i g si în acest manual câteva precepte ale în elepciunii pe care le-am deprins de la vechii în elep i în cursul lungii mele vie i. În ceea ce m prive te. nu citez. sunt prea pu in sistematice (ceea ce este de în eles deoarece n-au fost 6 . în aceste condi ii. Marc Aureliu. partizani ai unui pluralism foarte popular ast zi. Acest efort este urmat ast zi de o jum tate de duzin de discipline tiin ifice. s-a întâmplat la fel. P rintele Bochenski i-a d ruit corpul tiin ei. în alte culturi. desigur. în principiu. precum i literatura ascetic a marilor religii care ofer numeroase alte exemple. ci acelea ale în elep ilor de odinioar . dac vom distinge în elepciunea de morala religioas . stoicii. O în elepciune atât de unilateral greceasc ar putea tinde la universalitate? Mul i contemporani. pe nimeni cu excep ia. în acela i timp. În schimb. politica i r zboiul. el cuno tea via a nu numai din punct de vedere teoretic. o oper original . Numeroasele principii care se aplic persoanelor aflate în pozi ii diriguitoare nu i-au g sit nici ele locul aici. Exist un mare num r de lucr ri de acest gen. Urmând exemplul lui Wittgenstein. Ceea ce public eu aici. iubirea. ai nevoie de reflexe pentru a putea efectua rapid o sintez . se cuvine s spun c sursele din care mi-am împrumutat referin ele sunt înainte de toate grece ti: Aristotel. nef cându-se nici o men iune la preceptele particulare. La Fontaine i Kipling. f r a vorbi despre sistemele morale care de obicei con in multe precepte sapien iale. Expozeurile clasice nu m mul umeau deloc. A vrea s produci. Epicur. nu sunt deci propriile mele gânduri. Este suficient s amintim culegerile de proverbe. poate.

Voi r spunde acestei acuza ii . Dimpotriv . pe de o parte. A vrea s -l asigur pe cititor c nu sunt un în elept i nici nu doresc deloc s par a a ceva. poate. 1. mie mi se pare c mul i cre tini î i fac iluzii cu privire la acest subiect i tr iesc dup principiul „a împ ca i capra i varza”.2: ceea ce cred al ii despre mine mi-e absolut indiferent.redactate de oameni de tiin ci de profe i i de scriitori). În fond. în elepciunea expus în aceste pagini este foarte diferit de morala cre tin tradi ional . c vreau s par un în elept. Ne înva . ei nu în eleg s nege c exist lucruri demne de a fi râvnite. sunt prolixe. ceea ce ine de datoriile fundamentale ale filosofului. La sfâr itul vie ii mele. INTRODUCERE Precum zeul Ianus. cu câteva excep ii (Epictet). filosofic . ce este doctrina pe care nu o vrea. din faptul c profes m o anumit credin .de n-ar fi decât pentru simplul fapt c am inut s tr iesc dup evanghelie. îmi dau seama perfect cât de tare i cât de grav am p c tuit împotriva principiilor în elepciunii . Nu doresc nici s par un în elept nu numai pentru c acest lucru ar fi o eroare dar i pentru c aplic cu grij preceptul 10. v. ne spune s ne bucur m de via (3). Ori. * * * Însu i conceptul de în elepciune pare a fi atât de r u cunoscut. 20): „Oare n-a ar tat Dumnezeu drept nebun în elepciunea lumii acesteia?” i c invers. Vreau s -i provoc s gândeasc . m expun acuza iei de a preda imoralitatea i de a corupe tineretul. Pe de alt parte. c totul este z d rnicie (4. etic i în elepciune. despre care Sfântul Pavel a scris (I Cor.în ochii p gânilor (ib. sunt cre tin.3) dar. „cuvântul crucii nebunie este” . în bun tatea lor. de regul . cel ce se leap d de o credin ar trebui s tie ce respinge. toate. Numai un prost ar putea pretinde c astfel de lucruri nu exist . Când în elep ii spun c tot ceea ce exist este z d rnicie. Este destul s te gânde ti la o violent durere de 7 . moral i etic . Aceast antinomie fundamental pretinde câteva explica ii. o confuzie între în elepciune. 18). în elepciunea are dou fe e. Dar atunci. profesez a adar nebunia evanghelic i nu îmi propun deloc s recomand în elepciunea acestei lumi. de ce s public aceast carte? Pentru c . pe de alt parte i în ciuda acestei afirma ii.l sând la o parte faptul c multe legi ale în elepciunii sunt identice cu cele ale moralei . Publicând un manual de în elepciune. mi se va aduce obiec ia. Aceast mic lucrare este o carte provocatoare. a a cum le concep eu (capitolul C). descop r într-însele. nu rezult c trebuie s le ignor m pe celelalte. În ceea ce m prive te. încât am crezut util s adaug în corpul acestei lucr ri (capitolele A i B) câteva considera ii teoretice privitoare la moral . câ iva prieteni mi-au atribuit acest titlu.spunând c aici este vorba despre în elepciunea acestei lumi. A-ceast obiec ie m pânde te cu atât mai mult cu cât. În fine. Pe de alt parte.

Dar nu e decât înc o prostie c ci aceste entit i. Prin urmare. cuceriri ale tiin ei etc. de pild . 1. Legile în elepciunii ne înva cum s ac ion m ca s nu o irosim. Principiile fundamentale pot fi clasate în opt grupe. s ne aminteasc astfel c omul însu i. va c uta deci altceva care ar avea o valoare absolut . Mai mult. În elep ii voiau. mai cu seam . precum i toate operele sale . în umanitate sau în na iune. R d cinile acestei prostii sunt limpezi. Un poet a spus-o foarte bine: „s ne bucur m de via c ci nu tr im decât o singur dat ”.civiliza ii. Prin urmare. sunt. Libertatea uman este teribil de limitat . . Con tiin a z d rniciei a tot ceea ce suntem i întâlnim în lume nu exclude ac iunea ci o impune. al sensului vie ii i al pl cerii (3) fie cu 8 . Mul imea tie c omul individual este z d rnicie.i da seama c cel ce sufer trebuie s socoteasc suprimarea acestui r u ca pe ceva ce nu-i deloc zadarnic ci foarte de dorit. neexistând decât timp de o frac iune de secund cosmic . O-mul nu este decât un foarte mic i neputincios fragment din univers. adic de legile naturii. zadarnice. Aceasta este. chiar dac mai durabile decât individul. nu exist contradic ie între doctrina z d rniciei i preceptul pl cerii. Biblicul adagiu: „de ert ciunea de ert ciunilor. via a noastr interioar depinde în mare m sur de pasiuni i de sentimente. P mântul. toate sunt de ert ciune (Ecl. f r nici un fel de importan . Totul se afund în neant. în elepciunea se opune umanismului i na ionalismului. este un veritabil cimitir al civiliza iilor i al na iunilor moarte. Acel „memento mori” din secolul al XV-lea i acel „carpe diem” antic nu sunt decât cele dou fa ete ale aceleia i legi a în elepciunii. a adar. „C ci” tocmai pentru c totul este z d rnicie f r consisten . orice s-ar spune. Prima cuprinde principiile fundamentale iar a doua legile care vizeaz aproapele.nu sunt în lume decât fragmente lipsite de importan . Tot ceea ce este. Ea crede a-l fi g sit. fie în vederea finalit ii ac iunii: principiul priorit ii vie ii (2). în al doilea rând. Prin urmare. Toate celelalte sunt aplica ii. 2) semnific mai întâi faptul c nici un lucru i nici un eveniment din lumea a-ceasta nu are valoare absolut i. A PRINCIPII FUNDAMENTALE Preceptele în elepciunii men ionate în acest manual se împart în dou clase. prima fa a în elepciunii: de ert ciunea de ert ciunilor i totul este de ert ciune. Ea vede într-însele expresii ale prostiei umane. E mai întâi prima lege a în elepciunii (1). Dar ea are i o a doua fa : înv tura cu privire la ceea ce trebuie f cut în aceast situa ie tragic . Dar aceast frac iune este tot ceea ce el are la dispozi ie. este relativ i trec tor. nu despre aceasta este vorba.din i pentru a. Le divinizeaz i se identific cu ele. de asemenea. c nimic nu este durabil.trebuie s ne bucur m de via .

cel ce.i fie bine i s tr ie ti ani mul i pe p mânt” (Deut. este o axiom . Fiecare organism. Îi este atribuit marelui în elept englez Whitehead urm toarea defini ie: a fi ra ional (adic în elept). adic ele nu trebuie în elese ca fiind întru totul universale. Dou remarci au importan aici. În con tiin a sa. 2. Prost este i cel ce se dest inuie te oricui ca i cel ce. dar cu judecat . de asemenea. înseamn în primul rând a tr i.se deduc toate celelalte legi. Pentru 9 . de pild . diferen e de opinie apar atunci când este vorba despre interpretarea sa. Aceasta este prima i cea mai important lege a în elepciunii. Dar. principiul modera iei (6) trebuie s fie subîn eles. în al doilea rând a tr i bine. în timp ce toat lumea pare a fi de acord în ceea ce prive te acest principiu. tot ceea ce o contrazice este o prostie. Se poate spune i c . contrar tuturor celorlalte precepte ale în elepciunii. aceast lege se aplic în mod universal i f r excep ie. în raport cu modul ac iunii: principiile pruden ei (5). 5. Nu este în elept ci prost. bacterie sau animal încearc s o fac cât se poate de bun . însu i conceptul de în elepciune depinde de aceste interpret ri. Prin urmare. a adar este lipsit de necesitatea proprie legilor morale. Vom discuta aceast diferen în capitolul C (2).i fixezi drept scop o via lung i bun . plant . adic în ceea ce prive te sensul expresiei „via lung i fericit ”. Prima lege În ce scop. Aceast lege corespunde uneia dintre legile fundamentale care guverneaz organismele vii. aceste legi corespund unor reguli c rora poate s li se supun sau nu. 1. Pe de alt parte. în numele a ce ac ioneaz omul în elept? Dac adres m aceast întrebare oamenilor simpli.cu datele experien ei . Aceast opinie universal împ rt it poate fi prezentat sub forma urm toarei legi: 1.i risc inutil via a. este dialectic . Ac ioneaz în a a fel încât s tr ie ti fericit îndelung. dar o axiom liber acceptat . 16). Ar mai fi de notat. Dar omul este un animal deosebit astfel încât el poate înc lca legile biologice. în al treilea rând a tr i i mai bine. c ultima parte a legii noastre este o abreviere a celei de-a patra porunci biblice „ca s . Primatul vie ii Primul principiu determin scopul oric rei ac iuni umane: via a lung i fericit . modera iei (6). Este o axiom din care .i face du mani f r motiv. Pentru simplul fapt c în elepciunea pretinde s . În elepciunea. invers. t riei (7) i obiectivit ii (8). Când este vorba de celelalte legi.privire la ac iune ca atare: principiul autonomiei (4) i. Legea noastr nu este o lege moral . ob inem întotdeauna acela i r spuns: în eleptul ac ioneaz ca s . Fiecare poate s i-o asume sau s-o resping . contrar moralei.i asigure o via lung i fericit .

evident. nu te l sa ucis! În elepciunea reia acest adagiu care este. saltul de la etajul 15. Or. Diferen a între un astfel de refuz i. de pild . pentru în elepciune. de în el torie. printre numeroasele interpret ri ale „vie ii fericite” (dintre care majoritatea au. aceast leg tur este stabilit prin voin a persecutorului. Principiul primatului vie ii cuprinde dou p r i. saltul de la etajul al 15-lea.01. pentru c dup ea sinuciga ul . el r mâne sceptic. Dar. g sim i interpretarea profan cea mai natural i cea mai comun . În timpul b t liei de la Monte Cassino. în cazul martiriului. pe p mânt. erau m rginite de pancarte pe care scria: 2.i tr deze cauza în condi iile în care acest refuz are drept consecin . Cu toate acestea. Când cineva vrea s -l conving c via a fericit const .spre deosebire de martir . via a i s n tatea. c trebuie s moar într-un r zboi sfânt. Regula echivalent primei p r i este urm toarea: 2. totu i. în timp ce. moartea este legat de act prin legi naturale. aici. const exclusiv în aceea c . Ca s evit m neîn elegerile. Se pare îns c omul de pe strad tie s se apere cum trebuie împotriva acestei în el torii. Morala distinge net martiriul de sinucidere. încercând în chip fraudulos s ascund sub expresia „via fericit ” ceva cu totul diferit. via a lung i fericit este via a din ceruri. În prima. de pild . Nu fi prost. aceast distinc ie nu este esen ial . în aceast privin . iar în a doua asupra vie ii fericite. de altfel. consumarea unei otr vi etc. în chip necesar. care devine atât de u or victima ideologilor. de pild . deci. el însu i. via a fericit . înainte de toate. Întâlnim. Conform acesteia. se cuvine s amintim faptul c în elegem s prezent m aici consecin ele acestei interpret ri a cuvântului „în elepciune”. Pentru ea martiriul este o sinucidere c ci sinuciderea este un act care atrage dup sine în chip necesar moartea sinuciga ului. martirul împline te. tie s în eleag limpede esen ialul: ceea ce este. moartea sa. un caracter religios i apar in deci mai degrab moralei religioase decât în elepciunii).i. o via f r suferin e. de pild . ca. în cazul sinuciderii. E chiar de mirare s vezi cum acest om. în elepciunea lui îl înva . Protejeaz . în supunerea oarb fa de legile moralei i ale poli iei. pozi ii foarte diferite. nu dovedim juste ea preceptelor ci doar c ele sunt consecin e ale principiului fundamental. în acest punct. probleme privind situa iile limit ale martiriului i sinuciderii. dup el. un astfel de act atunci când refuz s . Morala i în elepciunea iau. via a fericit este via a aici. ne recomand s veghem asupra vie ii.un musulman. înso it de pl ceri i tr it în bun stare i într-un anturaj pl cut: este o via de activitate mul umitoare în bune rela ii cu ceilal i Nu un singur ideolog s-a f cut vinovat. într-adev r.are ca scop propria moarte. A adar. drumurile aflându-se sub focul du manului. 10 .

ea interzice martiriul care este pentru ea sinucidere nelegitim dar recomand aceea i sinucidere într-un caz particular. înainte de toate trebuie s tr ie ti i s fii s n tos. C ci. pentru a te putea bucura de via . Nici o via a fericit nu este posibil altfel.u a este întotdeauna deschis . poate s nu asculte de el. Sensul i fericirea nu sunt acela i lucru. principiul pare evident c ci corespunde uneia dintre legile fundamentale ale vie ii. Un r spuns implicit la problema cunoa terii a ceea ce este o via a de nesuportat va veni dinspre considera iile privitoare la cea de-a doua parte a preceptului nostru care ne cere s avem o via a fericit . În sfâr it. Justificarea acestui precept este u oar . Acest principiu poate fi formulat i dup cum urmeaz : 3. Deoarece. trebuie s se sinucid . cineva care evit un pericol sau încearc s înving o suferin are desigur un sens în via dar asta nu 11 .1. 31).i zilele. Îns omul. Vedem intuitiv c acest om.Pe de alt parte. nu tr im decât o singur dat . De pild . dac admite prima lege a în elepciunii. ca s ai parte de o via a fericit . s remarc m c . Bucur -te de via . Aten ie! Aceast lege nu este valabil decât în cadrul principiului modera iei 6 (a se vedea i legea 6. 2. dac preceptul primatului vie ii este indubitabil în în elepciune. Anumi i filosofi au ridicat chiar înc lcarea sa la demnitatea unei datorii morale.1. i probabil doar omul. plaseaz . Preceptul ei este: 2. Când via a î i pare negre it i iremediabil de nesuportat. el este probabil pricin de cel mai mare scandal în ochii moralistului.2.i via a deasupra tuturor celorlalte lucruri. Aceast lege este. morala consider orice via drept valoare superioar . i s n tatea Circumstan ele excep ionale sunt acelea care impun sinuciderea. Vechii în elep i spuneau „porta sem-per aperta est” . deci. ia. aceast via trebuie s aib un sens. în timp ce în elepciunea nu atribuie aceast valoare oric rei vie i ci doar vie ii fericite. 3. Str duie te-te s ai pl cere i cât mai pu in durere posibil. nici o firimitur de pl cere pe care via a i-o ofer . Pl cerea i sensul vie ii 3. o consecin a direct a principiului fundamental. Ca urmare. Exceptând situa iile excep ionale. S ne imagin m un om care sufer îngrozitor i care tie c nu va g si u urare. cum zice poetul. Prezentat astfel. ea îns i. În eleptul nu risipe te. Or. el nu are deci nici o posibilitate s duc o via fericit .

trebuie s existe în aceast via clipe de pl cere pentru ceea ce este prezent. s -l întâlnesc pe acest prieten ca s -i cer ajutorul. F în a a fel încât via a ta s aib întotdeauna un sens. Acela i gând poate fi exprimat i în felul urm tor: 3..i preg ti retragerea g sind noi sarcini i fixându. invers.221.21. Ea const în a concepe totul. Or. pl cerii în fa a scopurilor? Nu exist un r spuns general la aceast întrebare. E totu i cert c în eleptul vegheaz s tind mereu înspre un scop sau s se bucure de clip . i mai întâi m gândesc s m sp l ca la ceva necesar pentru a putea s merg la gar . f r excep ie. la un moment dat. via a are sens i atunci când omul nu tinde c tre nici un scop ci se bucur de clip . 3. Bucur -te de clip . s merg acolo ca s întâlnesc un prieten. Se poate spune c via a sa este un amestec de tendin i pl cere. apoi s merg la gar ca s iau trenul de Berna. Se tie c mul i oameni se îmboln vesc sau mor imediat dup ce au ie it la pensie. M trezesc. i a a mai departe. Prima are în vedere scopurile: 3. sunt alunga i de un scop la altul f r încetare i f r odihn . f r nici o înclina ie înspre un scop anume. de pild . În acest fel. Trebuie s d m prioritate scopurilor în fa a pl cerii sau. dac în acest moment el tinde înspre un scop sau se bucur de prezent (una nu o exclude pe cealalt ).. a sarcinilor care trebuie îndeplinite. aici exist deci dou legi ale în elepciunii. s -i cer ajutorul pentru. Via a unui om are un sens.înseamn c l-am putea numi fericit. asta ca s ajung la Berna. î i concep existen a exclusiv ca pe o tendin înspre ceva. toat via a sau aproape pare a fi mediatizat .22.2. Aici se pune problema rela iei dintre pl cere i tendin . S ai mereu un scop de atins. Înva s tr ie ti în prezent. Contrariul a ceea ce pretinde aceast lege poart numele savant de „mediatizare universal ”.i noi obiective. Oamenii urm resc ni te scopuri. Cu toate acestea. exist mii de scopuri i de sarcini posibile de s vâr it în via a fiec rui om. Ca s o evi i. Sensul vie ii este deci o condi ie necesar dar nu i suficient a fericirii. 12 . ca mijloc pentru un scop. valabil în orice împrejurare. Acesta este unul dintre perceptele de în elepciune înc lcat cel mai des. Aceast mediatizare o v duve te de sens c ci seria scopurilor subordonate unele altora va fi întrerupt de moarte. Sfatul care poate fi dat oamenilor care trebuie s ias la pensie este acela de a. De unde legea: 3. Cauza pare a fi chiar pierderea scopurilor care trebuie atinse.

în vreme ce autonomia conoteaz în plus capacitatea de a. în mod normal. dac nu este st pân pe propria lui activitate. de anturaj. S nu ne facem iluzii: pe ceilal i îi preocup de obicei propria lor fericire iar nu a noastr . este posibil ca nimeni s nu o posede în toat deplin tatea sa. În exemplul nostru. 13 . Or.i conduce singur via a. ar trebui s consider m c nu sunt lipsite de pl cere ci sunt demne de a fi exersate pentru ele însele. fericirea depind în mare m sur de aceasta. Insisten a pe aceast distan este una dintre cauzele insatisfac iei i. independent de scopurile c rora pot servi. Cei care încalc legea pl cerii de clipa prezent sufer adesea de con tiin a distan ei dintre prezent i viitor. Aceasta din urm semnific independen a fa de ceilal i. Pe cât posibil. nimeni. Deci. psihic . i în celelalte activit i de acest fel. termen provenind din cuvintele grece ti autos i nomos: „care se conduce dup propriile sale legi”. Nu trebuie s uit m totu i c tendin a. mai mult sau mai pu in. Este ceea ce înva preceptul urm tor: 3. Nu este u or s o ob inem pe prima. importanta lege a în elepciunii: 4. fizic . Sensul vie ii. ea îns i. satisfac ia. ar trebui s fie o bucurie. fii independent. pure mijloace. în ac iunea fizic . în consecin .222. De unde. acest lucru poate fi evitat dac vom concepe mijloacele drept scopuri.i tu însu i via a. Dar în eleptul încearc m car s prelungeasc acest lan i s câ tige cât mai mult independen exterioar posibil .Propor ia lor relativ va depinde de împrejur ri i de vârst . în afara lui însu i. Libertatea complet nu apar ine acestei lumi. Or. Autonomia F r nici o îndoial c . nu va avea grij de via a lui fericit . S remarc m clauza „pe cât posibil”. În ceea ce prive te libertatea fizic .1. Nu-l putem rupe. Capacitatea de a îndeplini o astfel de orientare se nume te uneori „autonomie”. ca noi to i s depindem. nimeni nu poate îndeplini aceast sarcin dac nu se guverneaz pe sine. Am putea vorbi i despre libertate dar conceptul de autonomie pare a fi mai înc p tor decât acela de libertate. flecare om în parte trebuie s aib grij de propria fericire. i autonomia interioar . dintre mijloace i scop. Putem distinge între autonomie ca independen exterioar . în loc s vezi în actul de a te sp la. Suntem ca ni te câini inu i în lan . ale nefericirii. nu putem formula decât urm torul precept: 4. Morali tii nu cunosc acest precept: nu e nimic uimitor în asta c ci nu este o regul moral ci una sapien ial . Încearc s concepi mijloacele drept scopuri. de împrejur ri. Condu. ac iunea. 4.

fidelitate fa de jur mânt i alte virtu i morale.4. care este tutunul. Pentru a nu cita decât dou exemple. Prea adesea se întâmpl contrariul. Un principiu important. ea este posibil . Idealul micului comerciant pornit pe cale s . 4. Nu te droga. Compararea acestor dou exemple este suficient pentru a ar ta c aplic rile concertate ale preceptului nostru pot fi legi morale dar nu e obligatoriu s se întâmple astfel. Este vorba de urm toarea problem : da. Nu te ata a prea mult de o persoan nici de nimic altceva. orice iubire. o astfel de via comport între altele sentimentul c ac ion m conform unui model. capacitate de a convinge. asce ii budi ti i cre tini au conceput adeseori acest precept de o manier extrem . dar aproape întotdeauna ignorat de mul ime. trebuie s spunem c nu s-a v zut nicicând un în elept beat. Se tie c mii de b rba i i femei cad în mizerie si nefericire.3. ca interzicând orice ata ament. trebuie s ne conducem via a. ci doar s nu ne ata m prea tare deoarece.i fac mica sa avere (atât de r spândit în Polonia) cuprinde zel. într-adev r. dar în ce direc ie? în elepciunea ne înva c scopul nostru trebuie s fie împlinirea vie ii fericite.. St pâne te. 14 .2. Doar în eleptul împrumut idealul lui Homer: el este în acela i timp marinar. o consecin direct a principiului z d rniciei tuturor lucrurilor. Realizarea acestui ideal nu este u oar dar. pentru orice activitate cu care ne-am obi nuit pân într-atât încât nu mai putem s ne lipsim de ea. ine de aceast lege. adic for ele naturale. pasiunile i st rile de spirit. devenim sclavii lor. autoritate. atunci. El este. c mul i mor ca urmare a dependen ei de diferite otr vuri precum cocaina. Tabagismul si alcoolismul inclusiv. tiin de „a se descurca”. insolen . Mul i în elep i au considerat acest precept ca unul dintre cele mai importante. unui ideal ales de noi în ine. „A te droga” este luat aici într-un sens foarte larg. Lucrurile i oamenii pe care-i iubim pot fi i sunt în general izvor de mult pl cere. c ci vine în contradic ie cu principiul autonomiei. Or. Ac ioneaz potrivit propriului t u ideal. cârm i corabie. ne st pânesc. sentimentele. este o prostie. Legea urm toarea este o aplicare a sa: 4. heroina etc. idealul de ofi er comport curaj. De asemenea.21. Vechii stoici. Preceptul în elepciunii nu comport o interdic ie atât de total . sentimentele i st rile de spirit. dar chiar i dependen a de drogul cel mai benign i legal. în elepciunea nu ne interzice s ne ata m de ele. Nu suntem st pâni peste via a noastr . contrar dobândirii autonomiei fizice.31.i gândirea. De unde preceptul: 4.

G sim aici trei reguli fundamentale. 5. Acum. ne putem supune ei în cele mai dificile condi ii. trecem la felul în care aceast guvernare trebuie s fie exercitat . este suficient s vrem ca un eveniment s fie pl cut pentru ca el s devin astfel. Încearc s concepi evenimentele viitoare ca fiind pl cute. c voin a poate exercita o influen puternic asupra st rii noastre de spirit. P streaz . Iat -l în toat simplitatea sa: 5. Or. Aceasta este una dintre regulile fundamentale ale în elepciunii. nu se afl în afara noastr ci în noi în ine. tim.i în flecare diminea : „totul merge strun ”. plecând de aici. cum tie toat 15 . i acum.4. Adeseori. dup ce l-am prezentat. ei sunt aproape cu to ii de acord s -l recunoasc în ciuda justific rilor divergente. Amândou se bazeaz pe experien .i senin tatea spiritului. Principiul pruden ei era foarte popular la morali tii Antichit ii. P ze te. 4. Spune.i guverneze propria sa via . Pentru a avea o via fericit nu este de ajuns s vrei ci trebuie s i ac ionezi cu judecat . 4. adic prudent. C ci omul nu se poate supune primei legi dac nu gânde te i nu ac ioneaz cu pruden . Vechii stoici au mers atât de departe în acest domeniu pân la a interzice orice sentiment. Aceast ne înva c senin tatea este unul dintre cei mai importan i factori ai fericirii. C ci. într-adev r.41. i. adev ratele obstacole în calea echilibrului mental. în aceea a senin t ii. Aceast lege seam n precedentei f r a fi identic cu ea. modera iei i t riei. Conexiunea ei cu principiul autonomiei const în aceea c omul nu se poate guverna pe sine când o furtun face ravagii în con tiin a sa.411. când este juc ria unor pasiuni violente. în vederea atingerii acestui scop. Fii prudent. iat alte dou precepte privind acela i domeniu: 4.i lini tea interioar Este una dintre legile cel mai des invocate de în elep i.4. acelea ale pruden ei. Este o exagerare evident dar ceea ce r mâne este c preceptul lini tii interioare (relax-ul! americanilor) este o regul important a în elepciunii. Pruden a Principiul autonomiei prescrie c omul trebuie s . în ciuda diversit ii sistemelor. conform unui adev r formulat de secole de în elep i. De i mul imea nu o cunoa te. Lucru curios c ci. Justificarea acestui precept se afl în experien .412.

nu este posibil f r reflec ie. Este vorba despre gre eala pe care englezii o numesc „wishful thinking”. Înainte de a face sau a spune ceva important.12. al impruden ei. Când inem mult la ceva. Motivul este evident. 5. Nu admite nici o propunere înainte de a te fi asigurat cu con tiinciozitate c este adev rat sau cel pu in probabil adev rat . frecvent. Regulile elementare ale în elepciunii sunt u or înc lcate în rela iile noastre cu semenii i impruden a în chestiunile politice îi ajut pe arlatanii de toate spe ele s se agate de putere i s fac r u cet enilor impruden i. înainte de toate. o astfel de pruden nu este posibil f r reflec ie. Acest principiu este înc lcat în majoritatea cazurilor în dou domenii: când este vorba de aprecierea comportamentului altora i în chestiunile politice. înt rim baza propriei noastre decizii. De unde. vom i ac iona imprudent. aprecierii noastre 16 . Or. din nefericire. Profitând de experien a altora. în ciuda eviden ei sale. dac gândim sau judec m imprudent. emi ând cu u urin judec i nefondate asupra unor chestiuni despre care abia au habar.i întrebarea: merit osteneala? Cu to ii suntem tenta i s ac ion m impulsiv.1. Adeseori suntem înclina i s o comitem. „gândire vis toare”. f r a reflecta. În majoritatea cazurilor. Înainte de a lua o decizie important .11.13. Aceast lege se aplic . pune. Putem distinge pruden a în gândire i în ac iune. 5. Este de necrezut câ i oameni p c tuiesc împotriva acestui precept. cere sfatul oamenilor cu experien . într-un cuvânt f r ceea ce se cheam „pruden ”. ar trebui s -l imit m pe bunul comandant al unei unit i militare aflate în lupt .i dore te victoria mai mult decât el i totu i nimeni nu este mai obiectiv în aprecierea situa iei decât dânsul.lumea. Încrederea pe care mii de credincio i o acord anumitor efi de secte religioase. Nimeni nu. Ofens m un om i nu ob inem nimic în schimb. când cineva afirm un lucru absurd. În orice chestiune important . asigur -te c nu faci din dorin e realitate. tenta ia de a-l face idiot este mare dar mai mare daraua decât ocaua. primul precept al acestui domeniu: 5. Prima este baza celei dea doua c ci. începem s credem cu u urin c situa ia dorit este real . o astfel de ac iune. simpli r uf c tori adesea. f r ra iune. este un exemplu extrem dar. Preceptele urm toare precizeaz sensul celui de mai sus: 5. e inutil. cu u urin . exercitat în condi ii adeseori complexe. De pild . În aceast privin .

Ceea ce depinde de 17 . Legea noastr dobânde te o mare importan în vecin tatea mor ii. dac nu e urgent . Unul dintre principiile secundare cele mai importante în raport cu preceptul pruden ei este regula competen ei: 5. Prin urmare. 5. pierderea succesiv a oric rei putin e. la o stare nociv pentru via a fericit . de atitudinea pe care omul ar trebui s-o ia în fa a sfâr itului. majoritatea oamenilor îi cunosc mai bine pe ceilal i decât se cunosc pe ei în i i. Ne-am putea întreba dac aplicarea universal a acestei reguli nu ar conduce la pasivitate în chestiunile politice i. Or. În elep ii ne înva c cel ce se ascult pe sine în acest domeniu. a ne ocupa de lucrurile care nu depind de noi este o mare prostie. i totu i.Ocup -te de lucrurile care depind de tine iar nu de cele care nu depind de tine. 5. Avem de-a face. Se pare c literatura sapien ial s-a interesat îndeosebi de primul aspect. cu dou evenimente: unul este sfâr itul existen ei.151. În fapt. Principiul general privind ritmul deciziei poate fi formulat în felul urm tor: preg tirea deciziei trebuie s fie cât mai lent posibil dar execu ia ei trebuie s fie rapid i energic . s ne cunoa tem bine pe noi în ine. ascult un prost. discut despre chestiuni asupra c rora nu au nici o influen . în elep ii ne recomand . lucru de mirare. sunt preocupa i. el poate i ar trebui s fie preocupat de asta. ea este necesar oricui vrea s .personale pentru care judecata obiectiv este în general dificil . Aproape toate marile religii recomand medita ia dar nu exist nici un motiv pentru ca ea s se limiteze la religie.15. cel lalt este procesul mor ii. poate. dispari ia eu-lui. în cazul acesta. Experien a înva c u or comitem gre eli în aceast privin .i preg teasc deciziile privind atitudinea potrivit în condi iile dramatice care preced moartea. opera iile. mai important. cel lalt aspect este. Cunoa te-te pe tine însu i.14. 5. via a la spital etc. îngrijirile. G se te în Secare zi un moment pentru a reflecta la tine însu i. Chiar i omul de rând poate exercita o anume influen în politic . ca prim condi ie a pruden ei. C ci medita ia despre moarte i-ar îng dui s . Amân pe mâine o decizie important .i guverneze via a în chip rezonabil. Dar nu e deloc a a. Desigur. prin urmare. Prin urmare.2. Unul dintre fenomenele cele mai uimitoare este faptul c atâ ia oameni gândesc. Într-adev r. Omul este unul dintre factorii cei mai importan i în fiecare decizie pe care o ia.

1. putem distinge modera ia în gândire i în ac iune. este atitudinea sa. încât numero i sunt aceia care î i imagineaz c pot duce o via fericit f r s i se supun . Nu te îngrijora degeaba. atunci el se va gândi la asta i la nimic altceva. El sun dup cum urmeaz : 6. Dar. Fii moderat în opinii. Acest principiu se bazeaz . Cum e mai bine: s -mi cheltui banii azi ori s -i p strez pentru mâine? Câ i s cheltui i câ i s p strez? A g si r spunsuri la întreb ri de acest fel ine de domeniul în elepciunii practice care nu poate fi formulat în reguli generale. dac eu nu pot împiedica aceste crime.i asiguri viitorul. Aceasta din urm ne cere s tim tr i în prezent. desfrâna ilor. în aceste condi ii. Nu exist contradic ie între acest precept i legea vie ii în prezent (3. e nepl cut s afli c ni te r uf c tori masacreaz ni te nevinova i într-o ar îndep rtat . 6.331).3. de ce ar trebui s m preocupe? Aceluia i domeniu apar ine preceptul prevederii: 5. Într-adev r. Ca i în cazul altor precepte. Num rul be ivilor.i asigura viitorul. Dar comportamentul lor nu are nimic de a face cu în elepciunea. Este o prostie pe care to i în elep ii sunt de acord s o condamne. Dac e în elept. care face figur de maestru al desfrâului. principiul modera iei este cel mai important dup acela al pruden ei. i totu i. Ei cred c în elepciunea înva pl cerea f r limite. Fii moderat în toate cele. risipitorilor i al altor neferici i de acela i soi st m rturie. pentru ignoran i.21. concret se poate ivi o opozi ie între dorin a de pl cere i voin a de a. Regula competen ei implic urm toarea lege: 5.muribund. Vegheaz s . Aceast regul nu este la fel de evident precum aceea a pruden ei. 18 . dar nu ne interzice sub nici o form s prevedem viitorul. Modera ia Dac este vorba despre modul în care ne conducem via a. este o prostie evident c ci acest lucru nu serve te la nimic i este nepl cut. nu are decât s i aduc aminte c aceast lege este unul dintre fundamentele sistemului lui Epicur. Ea ne înva c orice exagerare este d un toare vie ii fericite. Desigur. a ne îngrijora din pricina chestiunilor în leg tur cu care nu avem nici o putere. Cine nu crede. Regula general privitoare la prima sun astfel: 6. reac iile sale la evenimente. pe experien a secular a umanit ii.

Principiul privind certitudinea este asem n tor celui formulat în capitolul despre pruden (5). Nu trebuie s spui. ceea ce se întâmpla extrem de rar. unul raportându-se la extensiune iar cel lalt la certitudinea teoremelor acceptate. El poate fi enun at astfel: 6. în elepciunea este prietena statisticii.care. în loc de „va fi vreme bun la Cracovia”. Evit judec ile categorice. E bine s tii savura micile bucurii. O problem . adic nu le accepta. trebuie s spui: „eu cred c ypsylonienii vor câ tiga” i. preceptul are înc dou aspecte.3. Una dintre consecin ele acestei legi este urm torul important precept: 6. Trebuie s cau i câteva mari pl ceri ori mai degrab un mare num r de mici bucurii? Majoritatea 19 . În elepciunea ne înva s profit m de f pl ceri dar s ne bucur m de ele cu | modera ie. se pune în leg tur cu aceste legi. cu adev rat merit numele de supersti ie . acela i principiu spune: 6. avem preceptul: 6. Aceasta se întâmpl cel mai des atunci când un om este atât de preocupat de un scop îndep rtat încât uit tot ce se afla în apropiere. nu u or de rezolvat. deci: „La Ixence plou tot timpul” nici „To i ypsylonienii sunt brutali” ci „La Ixence plou mai tot timpul” i „Numero i ypsylonieni sunt brutali”. Se pare c . Ce este mai delicios decât sânul unei femei frumoase care te iube te? i cine va nega c pu ine activit i umane dau atâta satisfac ie ca sportul de performan ? i totu i amorezul care exagereaz în dragoste î i va ruina s n tatea iar sportivul care uit s se odihneasc nu va tr i mult. este recomandat fraza „conform comunicatului meteorologic. Bucur -te de bunuri i de pl ceri cu modera ie. Chiar i cei care n-au c zut în aceast supersti ie p c tuiesc adesea împotriva legii noastre. majoritatea gre elilor a avut drept cauz utilizarea cuantificatorului universal acolo unde acesta n-ar fi trebuit s fie folosit. În loc s spui „Ypsylonienii vor câ tiga”.Astfel formulat. va fi vreme bun la Cracovia”.11. „Evit ”.se petrece în a teptarea acestui scop. În ceea ce prive te primul aspect. Via a partizanilor unei astfel de doctrine . Cât despre ac iune. Evit afirma iile cu totul generale.2.12. afar de cazul în care ai o dovad a generalit ii lor. adeseori nu-l ating deloc ori îl ating atunci când nu se mai pot bucura de el. Fal ii în elep i au convins adeseori mul imea c omul trebuie s tind exclusiv c tre scopuri mari i sublime. cel pu in în cazul filosofiei. i în special cu cea a raportului dintre cantitate i pl cere.

totu i. Exist . Prefer numeroasele mici bucurii câtorva mari pl ceri. care împiedic adesea executarea unei hot râri. Nu te l sa niciodat motivat de teic . Principiul general care guverneaz decizia este urm torul: preg tirea sa trebuie s fie cât mai lent i mai circumspect posibil (5. ruinele ar acoperi-o f r ca ei s -i fie fric ”. cu siguran . El le evit . de unde preceptul special: 7. în schimb. trebuie s tie s fie tare.i masori proiectele cu puterile i nu invers: 6. Într-adev r. Aceasta nu înseamn . pe care-i numim „existen iali ti”. În lipsa acestei t rii. Contrar poetului. Ceea ce este sigur.1.în elep ilor se pronun dup cum urmeaz : pentru cea din urm pozi ie care poate fi formulat 6. Nu încerca s realizezi lucruri care î i dep esc posibilit ile. o dat luat . 7. Carm. în elepciunea nu are nimic de-a face cu romantismul.4. desigur. 12-14). T ria Pentru a. este c omul.3. Când e mare. Dintre diversele temeri care-l pasc pe om. hot rârea. el ar deveni o juc rie a instinctelor. omul trebuie s fie dotat cu for de caracter. cea mai teribil este frica de moarte. în schimb. Atitudinea în eleptului a fost magnific descris de Hora iu: „Si fractus inlabatur orbis. trebuie s fie executat rapid. Se pare. totu i.i putea guverna via a. Aceasta. Am putea numi aceast regul „principiul antiromantic”. Orice hot râre. Anumi i filosofi ai secolului XX. c afirma ia lor nu este fondat . Principiile pe care tocmai le-am enumerat sunt absolute în sensul c se aplic întotdeauna. De unde importantul precept: 7. Diferen a dintre el i 20 . cu t rie i consecven . c omul în elept nu evit lucrurile periculoase pentru via a sa sau nocive pentru s n tatea i fericirea sa. are instinctiv fric de moarte.31. execut-o cu t rie i perseveren . independent de posibilit ile fiec ruia. i chiar se fere te de ele dar nu din cauza fricii ci mai degrab pentru c a hot rât astfel. impavidum ferient ruinae” (Hor. o dat luat . este capabil s paralizeze voin a i s conduc la ac iuni lipsite de sens. ca orice animal. 3. i în domeniul nostru un principiu relativ la aceste posibilit i. el înva s . Printre for ele naturale opuse autonomiei omului. frica joac un mare rol. ea îl consider o prostie. au afirmat chiar c este o fric specific omului i au numit-o „angoas ”. desigur. dac situa ia nu s-a schimbat. sentimentelor i dispozi iilor. 7-8): „Dac lumea distrus s-ar pr bu i. adic a naturii.

În elep ii din vechime obi nuiau s justifice aceast lege amintind adev rul evident c . încercând s îndeplinim o sarcin obiectiv .1. nu exist moarte i când ea este prezent . Omul în elept nu este atins de aceste supersti ii. nu o va ob ine. înspre misiunea sa. La fel se întâmpl i în via . Dar strungul s u degajeaz în mod secundar c ldur . Via a uman seam n muncii strungarului. la fericirea sa ca scop.celelalte creaturi const . Iat de ce oamenii care tr iesc în condi ii dificile. El î i încredin eaz trupul Institutului de anatomie i urmeaz sfatul lui Spinoza: „În elepciunea sa este o mijlocire a vie ii iar nu a mor ii”. Dimpotriv . fenomen mult mai frecvent la boga i. Dimpotriv . în timp ce. conform c reia trebuie s ac ion m în favoarea propriei noastre vie i i a propriei noastre fericiri. se pare. unde. F tot ceea ce faci cât po i de bine. Tr ie te pentru opera ta. Una dintre consecin ele acestui precept este regula muncii de calitate: 8. aceasta din urm implicat de prima care zice: 8. Scopul acestuia este de a produce.i fie fric de moarte. Cele mai importante principii din acest domeniu sunt regula obiectivit ii i aceea a atitudinii naturaliste. obliga i s se gândeasc la hran . Nu. cel ce se gânde te la aceast satisfac ie. Cine este orientat înspre obiect. Principiul obiectivit ii nu contrazice prima lege a în elepciunii. ca efect secundar. Iat de ce na iunile bogate au cel mai mare procent de sinucideri. el risc s piard acest sens. Acest principiu adeseori ignorat azi se justific în felul urm tor. Frica instinctiv de moarte este amplificat la in ii din mul ime de imaginile i sculpturile reprezentând moartea ca o fiin oribil . de pild . în aceea c el este singurul care are t ria s înving aceast fric .11. Obiectivitatea Trecem acum la legile privind obiectul ac iunii umane. noi nu mai suntem. atâta vreme cât tr im. Un principiu înrudit cu preceptul obiectivit ii este cel al atitudinii naturaliste: 21 . rar pierd sensul vie ii. are un sens în via . C ci acest scop nu poate fi atins prin examene de con tiin . de riturile funerare i de alte lucruri asem n toare. prin egocentrism. pentru a-l atinge este necesar s fii orientat înspre sarcinile care se cer împlinite. ob inem satisfac ia. dac nu se gânde te decât la sine. Este ceea ce înva în elep ii: 7. prin gândirea constant la dificult i i suferin e. 8. o coloan .

Nu te înduio a de tine însu i. Concepe adversit ile ca pe ni te evenimente naturale. a a cum cere preceptul nostru. i via a sa nu dureaz decât o clip . Dar aceast atitudine este cauza multor nenorociri. Am putea numi acest precept: „principiul antiumanist”. Atât într-un caz cât i în cel lalt. adic cu ceilal i oameni. este lipsit de sens. adic dac gânde ti ca un naturalist. Prive te-te pe tine însu i. nu s te superi. Principiul fundamental (9) II. 9. Din aceast perspectiv . în acela i timp. este lipsit de sens. 8. Principiul fundamental Exist o anumit analogie între rela ia omului cu anturajul s u. vârst fac . pe de alt parte. fidelitatea (15) i solidaritatea (16. Cel ce se prive te cu ochi de naturalist nu este tentat s o B REGULI DE COMPORTARE FA DE APROAPELE Vom discuta în aceast parte despre principiul fundamental i despre cele apte legi care se deduc din acesta. discre ia (12) i distan a (13) b. dac o compar m cu durata universului. a te indigna împotriva unui ins care i-a dat o palm . Aceast înduio are a fost adesea cauza suferin elor în cazul persoanelor în i bolnave. pozitive: privind simpatia (14). i rela ia sa cu lumea. ea 22 .2. prin urmare. Via a ar fi mai pu in penibil dac oamenii ar vrea sa se priveasc cu ochiul naturalistului. realitatea se împarte în dou zone esen ial diferite: zona naturii i ceea a omului. negative: principiul circumspec iei (10) i legile pe care le implic privind problemele celorlal i (11). trebuie s te prive ti pe tine însu i i pe ceilal i oameni altfel decât prive ti obiectele naturale. pe de o parte. i cu cea a marilor grupuri sociale. A te indigna împotriva unui râu pentru c a ie it din matc .21. dup schema urm toare: I.8.22. În ambele cazuri. 8. ea ne înva marea dependen în raport cu ceilal i i în raport cu societatea în fa a c reia suntem adeseori neputincio i dar. urmat de mul ime. Tot a a. Legile derivate: a. dou fe e. dac e ti în elept. omul individual este un fragment aproape f r importan . ca Janus. În ochii umanistului. trebuie s te str duie ti s limitezi stric ciunile. pe ceilal i oameni i lumea eu ochiul naturalistului. În elepciunea are.

12. Putem fi foarte bine circumspec i. s -l consider m r u pe orice necunoscut. aceste f râme de libertate pe care societatea ni le las . Cât vreme nu-l cuno ti bine. gata s ne fac r u sau chiar s ne distrug bucuros. Ace tia pot fi lua i individual. Nu te încrede în nimeni înainte de a te asigura c vorbe te i c e sincer. C ci fiecare om.11. sau ca grup. este cu siguran una din culmile prostiei. 23 . simplu.formuleaz principiile care ne permit s trecem în profitul nostru. în cel mai bun mod posibil. nu este un în elept. deci. tie despre ce 10.1. Consider rela iile tale cu ceilal i oameni ca fiind foarte importante pentru tine. Fii circumspect in rela iile cu ceilal i. Fii independent fa de ceilal i în gândire i în sentimente.2. i totu i s nu fim agresivi fa de ei. mai ales dac îi suntem întrucâtva superiori. Nu admite nici o propozi ie ca adev rat sub pretext c a fost publicat prin mijloacele de comunicare social . Dou precepte derivate apar in aceluia i domeniu: 10. 10. consider -l pe orice om întâlnit în cale drept un imbecil r u. Aceast lege este o consecin a preceptului de pruden (5) presupunând c majoritatea oamenilor se compune din imbecili r i. Primele se refer la aspectul negativ al rela iilor cu aproapele i înva cum s fie evitate pericolele pe care le implic . depinde de ceilal i. exist în acest domeniu dou feluri de precepte ale în elepciunii. Cel ce-l ignor . Trebuie s vedem în el un prost c ci. a-l socoti pe orice necunoscut întâlnit în cale drept onest i inteligent. consecin a faptului c rela iile cu ceilal i oameni sunt foarte importante pentru noi: 9. Aten ie! Acest precept nu spune c trebuie s ne asum m o atitudine agresiv fa de ceilal i. Circumspec ia 10. În orice caz. foarte periculo i sau foarte utili pentru el. din nenorocire. Va sfâr i prost: imbecilii cei r i îl vor distruge. Trebuie. 10. lumea e plin de ei. Principiul fundamental din acest domeniu este. Prin urmare. celelalte vorbesc despre cum s te asiguri de ajutorul aproapelui. Or. aceast supozi ie este mai mult decât probabil . Acest precept poate fi formulat i dup cum urmeaz : 10. chiar i cel mai puternic. s -i consider m periculo i.

ci o turm c ci o societate uman este un ansamblu de personalit i. este contrar experien ei i d un toare vie ii fericite. Acest precept este nepopular ast zi. Mai trebuie spus c susnumitele filosofii ale dialogului i comunic rii. Este contrar experien ei care ne înva c toate marile cuceriri ale omului au fost realizate de oameni independen i.Deoarece. Un astfel de tineret nu formeaz o societate.i sângele rece când ceilal i î i pierd capul” (Kipling). În plus.„O. Un tân r student american îi spunea odat autorului acestor pagini: „F r ceilal i. respin i de anturajul lor. religiei i artei au fost concepute i create în singur tate. ale existen ei exclusiv cu i prin ceilal i. vulturul tr ie te singur”. Omului în elept nu-i este fric de dânsa. de pild . Iar înc lcarea acestui precept are consecin e nefaste pentru via . st rile de spirit i gândurile la ceea ce gândesc i simt ceilal i. i cât de grave pot fi ele! Faptele demonstreaz c motivul cel mai frecvent al sinuciderilor tinerilor i tinerelor este. a a cum este propus în mod curent. cât vreme colaborarea i discu ia cu ceilal i sunt adeseori utile. Pu ine legi sunt respinse atât de categoric de mul ime ca aceasta. filosofiei.i guverneze via a interioar . Preceptul urm tor apar ine aceluia i domeniu: 10. Mai pu in fundamental dar nu lipsit de importan este principiul urm tor: 24 . un gr unte proverbial de adev r. Pentru a o justifica. sentimentul de a nu fi iubi i. Marile opere ale tiin ei. într-un fel sau în altul. el trebuie s fie independent fa de ceilal i în aceast via . El tie c : „dac corbii zboar în cârduri. sunt f cute pentru fiin ele slabe care au nevoie de sprijin. de a fi. Acest tineret nu tie s se sprijine pe el însu i: „keep your head when all around them are losing theirs”. Din lipsa uneia. eu nu sunt nimic. singura beatitudine”. pier. Ei sunt de acord cu adagiul Sfântului Augustin: „O beata solitudo.Prefer singur tatea companiei. filosofiile a ceea ce se cheam „dialog” i „comunicare” ac ioneaz în acela i sens.3. În elep ii sunt to i de acord s le resping . Ei sunt condu i de al ii i î i adapteaz sentimentele. Ele afirm c omul nu exist decât în acest „dialog” i în aceast „comunicare” cu ceilal i. dac omul trebuie s . Acest sclavaj spiritual este înt rit i mai mult de media care zilnic are grij ca fiecare s tie ce trebuie s gândeasc i s simt .” Aceast opinie con ine. în timp ce ace ti neferici i nu sunt nimic f r propteaua social . Dar. este adev rat. o sola beatitudo” . adic el depinde total de ei în via a sa interioar . fericit solitudine. o. „p streaz . ei invoc experien a dup care numai în singur tate o-mul atinge vârful a ceea ce poate fi. în Elve ia. dar aproape to i în elep ii ne-o predic cu vorba i cu fapta. Cei mai mul i oameni par a nu se guverna pe ei în i i.

de i nu ofenseaz nici o regul nici nu d uneaz nim nui: de pild . Reac ia instinctiv la complimente i la insulte este. deci i via a fericit . el ne poate fi folositor sau nociv nou în ine. se v d i se apreciaz dup cum sunt v zu i i judeca i de ceilal i. eu nu devin prin aceasta mai inteligent decât eram: „Honor est in honorante” . Nici complimentul nici insulta.i pot fi foarte folositoare sau foarte d un toare.„Onoarea este în cel ce onoreaz ”. certuri i alte lucruri d un toare vie ii fericite. onoarei. Pesimi tii pretind c singuri aristocra ii i bandi ii sunt scuti i de acest viciu. dac nu antreneaz consecin e sociale. nimic în obiectul lor. Aceasta este una dintre legile de în elepciune cel mai greu de urmat. El agaseaz uneori. Dar. atâta vreme cât nu e ti sigur c . Este. Comportamentul celorlal i irit din multe pricini. întratât de obi nui i suntem s reac ion m instinctiv la insulte i laude. Problemele celorlal i Principiul non-interven iei în problemele celorlal i se a eaz f r nici o îndoial în fruntea preceptelor derivate privind rela iile noastre cu ceilal i.i salveze onoarea. 11. a a cum ne înva experien a.4. depind de aprecierea social de care un om se bucur . prea marea importan acordat acestei aprecieri. Aici se pune dificila problem a onoarei. probabil. nu i nou . Mul imea socoate aceast apreciere foarte important .5. nu schimb . Pe de o parte.i ri te via a ca s . dar e sigur c cel ce nu se conformeaz preceptului nostru va suferi inutil i va avea greut i în a duce o via a fericit . comportamentul s u este d un tor altora. Nu te privi în oglinda anturajului t u. Irit uneori pentru c nu este în acord cu o conven ie f r a d una nim nui prin asta: de pild când insul salut cu mâna stâng . Când cineva îmi spune c sunt un idiot. i tot a a i cu insulta. Nu da nici un fel de importan onorurilor i insultelor. Dar în elep ii sunt de acord s resping aceast atitudine ca fiind opus în elepciunii. o exagerare. 11. gândindu-se la ei în i i. În alte cazuri. când cineva îmi spune c sunt un geniu. eu nu devin prin aceasta un idiot mai mare decât eram înainte. În sfâr it. o astfel de reac ie este d un toare vie ii fericite. într-adev r. o grimas ori o atitudine special . încât mul i sunt gata s . este sigur c pozi ia social . Nu te ocupa de un altul decât dac (1) el poate fi util sau periculos pentru tine. 25 .10. este d un toare pentru ea. La fel. pe de alt parte. (2) po i s -l aju i (3) e ti r spunz tor pentru el. Dou lucruri sunt sigure. adic a aprecierii de c tre ceilal i. Numero i sunt cei ce. exceptând împrejur rile men ionate. izvor de am r ciuni. nu în cel ce este onorat. Un alt precept legat de legea singur t ii este: 10.

i pierde anonimatul. de pild când încerci s fii angajat. aceast dorin a dus la masacre în mas . Ast zi. Discre ia Preceptul discre iei apar ine regulilor care servesc la ap rarea de ceilal i. Preceptul urm tor con ine un sfat practic: 11. prin comportament. oamenii sunt înclina i s ofere prea multe informa ii despre ei. 13. E limpede c exist excep ii de la regula noastr . Îns experien a înva c o astfel de p l vr geal se r zbun crunt împotriva palavragiului. i acum. Aceasta se explic prin faptul c e pl cut s vorbe ti despre tine însu i. iat un precept derivat din acesta: 12. în mod frecvent oamenii par a fi dornici s joace rolul de poli i ti i de reparatori ai acestei lumi. ca regul general .i imaginezi c oamenii de care nu trebuie s te ocupi nu exist decât în imagina ia ta. Str duie te-te s . În general. În elepciunea cere s nu te ocupi de ceilal i. de pild . Distan a 26 . 12. Omul în elept merge i mai departe: el se str duie te s se disting cât mai pu in posibil. Informa iile oferite cu impruden adeseori au darul s ne d uneze. ca s nu devin obiectul acesteia. La oamenii mai pu in importan i. de i nu are nici o importan practic pentru ei. în afara uneia din cele trei situa ii men ionate în lege. oamenilor le pl cea. Se pare c în elegerea acestei legi este o cucerire a secolului XX.1. În cazuri extreme.Or. În anumite situa ii. de pild . chiar i militarii i clericii î i ascund cu grij starea în afara serviciului. 12. Lenin sau Pol Pot. distruge lini tea i te împiedic s duci o via fericit .1. Dar. D celorlal i cât mai pu ine informa ii posibile despre tine însu i. ca la Robespierre. îl numim „discret” pe insul care nu tr deaz secretele celorlal i dar discre ia fundamental i primar prive te propriile noastre probleme. auzind o informa ie fals . s se îmbrace în a a fel încât s se vad de departe cine-s ei. Odinioar . el duce la un rezultat: m nânc timp pre ios i risipe te for ele. Aceast lege deriv din precedenta deoarece cel ce se comport în alt chip decât anturajul s u se face remarcat i. ea se aplic în majoritatea covâr itoare a cazurilor. de anturaj i s r mân cât mai anonim. Omul în elept nu se expune. este evident necesar s dai anumite informa ii. Ei se sup r . Exist i un alt motiv pentru care e bine s te supui acestei reguli i anume faptul c grupurile umane manifest adesea o inamici ie numit „xenofobie” fa de tot ceea ce le este str in. de pild atunci când e vorba despre persoane aflate în posturi de conducere. Altfel îns . Str duie te-te s fii cât se poate de anonim în locurile publice.

nu i-i înstr ina pe ceilal i. drept ni te pro ti (10. cu atât mai mult cu cât o astfel de atitudine este conform . deci nu numai la acela al informa iilor oferite. 14. f r îndoial . în al doilea rând. Preceptul urm tor este un corolar al precedentului: 13. Chiar i în cazul în care cel lalt nu este un imbecil. Nu fi prea amabil la prima întâlnire. o autoritate care poate fi util . Pe cât posibil. Simpatia Trecem acum la câteva principii pozitive privind atitudinea adecvat fa de ceilal i c ci în elepciunea înva nu numai cum s ne ap r m de ei atunci când pot fi periculo i dar i cum s profit m de ajutorul lor. în ceea ce-l prive te. cu nevoile sociale ale individului. acest ajutor depinde îndeosebi de simpatia pe care o au pentru noi i. El se raporteaz la ansamblul comportamentului. în elepciunea pretinde s -i considera i pe ceilal i. evit familiaritatea. Din acela i motiv. cum se întâmpl în legea discre iei. Or. Orice om. a-l ine la distan are darul de a p stra. al solidit ii i al solidarit ii. chiar i cel mai umil. 14. unul negativ care spune ce nu trebuie f cut i cel lalt pozitiv care prescire cele ce se cuvin a fi f cute. Se dovede te îndeob te c amabilitatea la întâlnirile posterioare este mult mai apreciat dac nu am fost prea politico i prima oar . prietenilor i apropia ilor. stima lor. în elepciunea recomand o atitudine pozitiv fa de problemele sociale. poate fi util. De unde dou precepte. drept consecin faptul c ace tia sfâr esc prin a v dispre ui i sunt cu atât mai înclina i s v fac r u. 27 . Aceast lege se justific de o manier asem n toare cu precedenta: familiaritatea cu pro tii are. Primul sun astfel: 14. Cu excep ia.Un alt principiu important în domeniul ap r rii împotriva celorlal i este acela al p str rii distan ei.1.01). i de p rerea c se pot încrede în noi. 13. Str duie te-te câ tigi simpatia s celorlal i. Or. Aceasta este. regula cea mai important a domeniului nostru. în general. în plus. în general.1. Omul în elept se str duie te s câ tige în primul rând simpatia celorlal i i. Sunt trei principii fundamentale: acela al simpatiei. într-o anumit m sur .

14. Pe cât posibil. Îi este atribuit unui sfânt religios urm toarea afirma ie: „Numai o mare nenorocire sau o mare prostie pot face ca tu s ai dreptate împotriva superiorului t u”. evit certurile. În elepciunea nu merge atât de departe ca morala în acest caz. Preceptul nostru nu interzice deci orice disput . tendin e sadice: 28 . ara.Se întâmpl . ceart sau lupt ci doar pe acelea care sunt inutile.122. confesiunea sau profesiunea altuia. În elep ii ne dau. în prezen a sa. în aceast privin . chiar dac evitarea ei ne cost scump.11. apar inând la fel de bine în elepciunii i moralei. Acesta provine din faptul c omul are.121. Dac nu te cost nimic. Exist i un alt motiv pentru care aceste precepte sunt adeseori înc lcate de mul ime. c ci aceasta interzice orice nedreptate. urm torul sfat: 14. inevitabil. Nu critica niciodat . El nu este identic adagiului popular dup care în eleptul cedeaz întotdeauna. terge-o în clipa în care o ceart periculoas te amenin O alt lege. Acest precept este justificat de faptul c fiecare nedreptate f cut altuia ne priveaz de simpatia sa. Evit cu orice pre certurile cu cei ce au o putere asupra ta. prescrie: 14. 14. în eleptul nu cedeaz întotdeauna ci numai atunci când nu face daraua cât ocaua. de pild . fie ea i u oar . nu spune nim nui lucruri nepl cute. 14. Reac ia la o astfel de critic este în general mult mai violent decât dac s-ar adresa propriei lor persoane.112. Dar a evita certurile nu este întotdeauna u or. asta. Dar cei ce n-au tr it în medii interna ionale sau eterogene sub un alt aspect nu tiu acest lucru i p c tuiesc adesea împotriva legii noastre. desigur. De unde preceptul: 14. între altele.111. sau te cost pu in. E uimitor cât de greu le este oamenilor sa suporte critica. Într-adev r. Un precept derivat se raporteaz la certurile cu cei ce au o putere asupra noastr . a na iei lor. nu f nici o nedreptate nim nui. trebuie s-o evi i. Altfel îns .12. s nu po i evita înstr inarea de cineva atunci când este vorba despre o disput sau despre o lupt . Dac po i evita. Acest precept se formuleaz i spunând: „Nu te certa cu poli istul”. Acest precept cere s fie bine în eles. pierzând mult din simpatie. pe care trebuie s ne str duim s-o p str m.

Fii amabil. Nimic nu produce atâta simpatie din partea celorlal i oameni decât flatarea. d un tor vie ii fericite i. Este treaba în eleptului s le descopere i s le laude. 211. 14. Flateaz .21. în general. 14. Legile urm toare. 232. F interesezi de el. i nu e deloc necesar s spunem c omul în elept nu resimte niciodat invidia. bazate pe o experien secular . Se pare c civiliza ia chinez are mai mult în elegere pentru aceast regul decât a noastr . ob ii ceva. 231. F astfel încât prezen a ta i discursul t u s fie pl cute partenerului. Apropie-te de cel lalt mereu cu surâsul pe buze. suntem frecvent tenta i s fim chiar mai pu in amabili fa de ei. pentru nimic. 14. mai ales 29 . Permite-i partenerului s despre sine. sunt mai tehnice: 14.234. dac un astfel de serviciu nu te cost nimic. Or. ne apropiem bucuro i de semenul nostru cu din ii strân i. F bucuros servicii care nu te cost nimic sau pu in.233. Preceptele urm toare exprim aspectul pozitiv al principiului nostru: 14. 23. Str duie te-te s câ tigi simpatia fiec rui om întâlnit.i partenerul. ceea ce este. Or. evident. în a a fel încât partenerul t u s vorbeasc în eleag faptul c te 14. 14. Fii deosebit de amabil cu oamenii boga i i puternici. Deoarece.2. fiecare om are tr s turi demne de laud i de care-i mândru. 14. i anume simpatie. o prostie. Trebuie s fii amabil cu toat lumea.22. plecând de aici. mai ales când sunt flata i pentru ceea ce cu adev rat este demn de admirat la dân ii. Dar a urma aceast tendin este. care nu-i d nimic i îi r v e te pacea spiritului. oricât de mult. 14.suferin a altora îi face pl cere. dar mai ales cu oamenii importan i pentru c ace tia î i pot fi deosebit de utili. deoarece stârnesc invidia cu mare u urin . În ceea ce ne prive te. contrar în elepciunii.

acestea sunt cazuri excep ionale. s câ tigi simpatia celor Acest sfat este adeseori dat tinerilor c s tori i care ignor uneori c ceea ce se cheam „iubire” trebuie s fie mereu cucerit i construit din nou. i este astfel pentru c faima de seriozitate îi este foarte util celui ce se bucur de ea. 30 . Justificarea este aceea i ca în cazul precedentului precept i „în principiu” înseamn c nu trebuie s ne inem promisiunile decât doar dac aceasta nu ne provoac prea multe pl ceri. Iat înc un principiu comun moralei i în elepciunii. i-i las .Este principiul r bd rii în fa a verbozit ii care ne încearc pe to i. cel ce minte i induce în eroare în mod sistematic pierde repede încrederea celorlal i i se expune unor numeroase adversit i. minciuna nu e numai îng duit ci chiar obligatorie. dou precepte derivate: 15. nu min i si nu induce deloc în eroare. Pe cât posibil. trebuie s posezi dou calit i: s fii veridic i fidel. Totu i. În eleptul mincinos d impresia de contradic ie. atunci când poli ia inamicului caut un lupt tor din rezisten . în eleptul este veridic. în situa ii grave. Cu to ii ar trebui s se str duiasc sistematic i cu r bdare s câ tige simpatia partenerilor. Ca regul general . t cerea. Astfel. pe ceilal i s p l vr geasc . Într-adev r. Principiul general al seriozit ii sun dup cum urmeaz : 15. ca s fie a a. 14.1. dar aceea i regul se aplic tuturor celor care. i anume s spui c omul c utat nu se afl acolo.3. 15. i în aceast privin în elepciunea este de acord cu morala. Or. Plecând de aici. pentru a denumi o tr s tur uman care ar mai putea fi numit „seriozitate”. r bd tor. dintr-un motiv sau altul. Omul în elept prefer vorbirii. c ruia i te po i m rturisi. Omul în elept este un om serios. ca titlu al acestui paragraf. Fidelitatea Termenul „fidelitate” a fost ales. Este adev rat c justificarea este diferit în cele dou cazuri i c legea în elepciunii nu oblig decât „în principiu”.2. Preceptul spune „pe cât posibil” pentru c . Str duie te-te sistematic i cu perseveren cu care trebuie s tr ie ti. ine. în elepciunea nu numai c interzice dar chiar recomand minciuna. În principiu. 15. în absen a altuia mai bun. A adar.i promisiunile. cu singura deosebire c preceptele sale nu sunt obligatorii la modul absolut. sunt condamna i s tr iasc împreun . Ac ioneaz în a a fel încât s fiii considerat demn de încredere.

Normal. în majoritatea cazurilor. Nu cit m decât câteva precepte privitoare la acest aspect i o vom face la sfâr itul acestui manual pentru c sunt cel mai bine cunoscute i se bucur de o mare popularitate în rândul jurnali tilor. al unui jude . C ci omul are nu numai nevoi individuale ci i nevoi sociale. în cursul c reia se str duie te constant s ne conving c trebuie s ne sacrific m cauzei sociale cutare sau cutare. Iat de ce preceptul nostru poate fi formulat i în felul urm tor: 16. Supune-te în mod cump tat legilor moralei. omul în elept d satisfac ie i nevoilor sale sociale i are grij ca grupul s u s aib succes. membru de onoare al societ ii de cre tere a iepurilor de cas i al asocia iei prietenilor p durii. al unui stat. au torturat i m cel rit pe ceilal i. Dar experien a ne înva i c cel ce încalc în mod constant legile moralei. (2) Preceptul solidarit ii nu oblig decât cu clauza „în mod cump tat”. Anumi i în elep i au chiar gândit c secretul vie ii fericite const negre it în echilibrul dintre sentimentele personale i cele sociale. Este adev rat c aceast limitare este prezent în fiecare lege a în elepciunii dar ea cap t o importan deosebit în acest caz c ci mai ales în numele nevoilor sociale oamenii au comis prostii i crime de necrezut. Solidaritatea Ultimul principiu de în elepciune pe care vrem s -l amintim aici este pu in diferit de celelalte. În al i termeni. Este vorba aici despre leg tura cu grupurile umane iar nu cu indivizii. C ci tr im într-o perioad de „socializare”. Suntem animale 31 . solidaritatea. Pe de alt parte. Omul în elept este o fiin social dar în chip moderat iar nu fanatic.1. el poate fi i membru al unui partid politic i al unei confesiuni religioase. desigur. Ceea ce înva morali tii este. nu va avea. Fii solidar în mod cump tat cu grupul c ruia îi apar ii. Or. morali tilor i clericilor. Mul i oameni au devenit neferici i datorit supunerii oarbe fa de legile moralei i ale poli iei. Lui îi pas ca grupurile c rora le apar ine s fie prospere. Îl numim „principiul solidarit ii” i îl formul m dup cum urmeaz : 16. cet ean al unei comune. natura uman este astfel croit încât nu po i avea o via fericit f r solidaritatea cu aceste grupuri. apar ine unei na iuni. via fericit . s-au l sat omorâ i. el are i sentimente sociale. în elepciunea nu înva . Prin urmare. fiecare om apar ine unor grupuri diferite. nimic de acest gen i ea se distinge de un na ionalism vulgar i de altele asemenea în dou moduri: (1) În cazul în elepciunii nu este deloc vorba despre o „îndatorire” fa de o entitate în genul na iunii sau clasei ci pur i simplu de satisfacerea anumitor nevoi ale individului. unul dintre locatarii unui imobil. Este membru al unei familii. în general. oamenilor politici.16.

Dar. cel mai adesea. ar trebui s fie limpede c . desigur. evident c trebuie s -i d m prioritate. individului. S not m c cea mai puternic solidaritate este cea dintre mam i copilul ei care este ca o parte din ea îns i. de pild .d uneaz . Aceast lege este aproape evident pentru bunul sim ul. i trebuie s alegem între propriul copil i un vecin. asem n toare celei a discre iei (12).sociale i un comportament contrar principiilor care formeaz fundamentul societ ii . în comportament i în opinii. de pild unui membru al familiei în fa a unui vecin. astfel. mai important pentru noi. 16. omul în elept nu accept . Numai un prost încearc s impun str inilor propriul s u mod de a se îmbr ca. În elegem aici prin „grup” nu numai societatea ai c rei membri suntem ci i grupurile de oameni în care ne afl m la modul fizic. Exist . Aceast lege. S ad ug m c . S-a ajuns pân acolo încât. sub influen a propagandei unei false doctrine numite egalitarism moral”. dac e bine s ai bani.3. este i mai bine s ai prieteni boga i. deoarece dac str inul este. dac nu putem salva decât o singur persoan . Prietenul este cineva pe care-l iube ti. judec ile mul imii (10. O lege care apar ine la fel de bine moralei ca i în elepciunii este principiul gradelor de solidaritate: 16. excep ii de la aceast regul . Or. Aceluia i capitol îi apar in si preceptele în elepciunii privitoare la prietenie c ci o mare solidaritate exist între prieteni. Iat de ce în elepciunea poate chiar s -i recomande mamei s se sacrifice pentru copilul ei. deci. În condi ii aproximativ egale. moral dar f r exagerare. S ai câ iva prieteni. aceluia în fa a unui locuitor dintr-un alt cartier. trebuie s d m prioritate copilului. „Din grupul t u”.2.i acestea sunt regulile moralei .4. Conformeaz -te grupului în care te afli. de a se comporta i opiniile sale. 16. nevoia de iubire este înr d cinat în natura uman . mul i resping aceast lege acuzându-i pe cei ce o respect de „rasism”. De unde adagiul clasic: „Adev rata fericire const în a iubi i a fi iubit”. unui compatriot în fa a unui str in. Este adev rat. „În condi ii aproape egale”. a fi de acord cu ea este pasibil de pedeaps prin lege în majoritatea rilor. 32 . Într-adev r. pân la urm . exprim acela i gând dar într-o manier pozitiv . d prioritate membrului din grupul t u în fa a str inului. cei ce poart responsabilitatea afacerilor publice sunt adeseori obliga i s ac ioneze împotriva acestui precept. Omul în elept este.2) dar în elepciunea îl sf tuie te s nu enun e deschis vederi contrare credin elor mul imii. În elepciunea înva s te adaptezi anturajului în modul de a te îmbr ca.

numim „legi” i interdic iile): a) Salveaz un copil care se îneac ! 33 . C MORAL . destul de r spândit între filosofi. a a cum se întâmpla frecvent. S . etica propriu-zis i în elepciunea. Se poate chiar spune c numai un alt în elept poate fi prietenul unui în elept. Pentru a face s se în eleag limpede ce este morala în eleas . „Cel pu in trei”. Fii fidel prietenilor t i. vom enun a câteva propozi ii referitoare la sensul termenilor afla i în discu ie.42. exist dou coli filosofice care continu s o resping cu râvn . Este adev rat c diferen a între primele dou . Întotdeauna în elep ii au predicat c prietenii adev ra i au totul în comun. „etic ” i „în elepciune”. Ei numesc asta „dialectic ”. s lu m în considerare urm toarele legi pe care toat lumea le va numi. „legi morale” (pentru a simplifica. Mai mult. ETIC I ÎN ELEPCIUNE În acest capitol vor fi luate în considerare anumite probleme teoretice privind în elepciunea i câteva domenii învecinate. Neohegelienii deoarece pentru ei tot ce e diferit este identic. deoarece unul dintre cele dou genuri ale moralei religioase formeaz poate un alt domeniu care apar ine înc eticii în sensul curent al cuvântului. Citind scrierile morali tilor. 16. Ceea ce se nume te în mod obi nuit „etic ” se compune din cel pu in trei discipline diferite: morala. ridicând confuzia dintre concepte la rang de principiu filosofic. între moral i etic . Cei dintâi pentru c tot ce a venit dup secolul XIII li se pare deseori suspect. Morala Termenul de „moral ” va fi folosit aici pentru a desemna un ansamblu de legi i nu. rari sunt cei ce au remarcat diferen a dintre moral i în elepciune. dup câte se pare. dar numai la dân ii. Ace tia sunt îndeosebi neotomi tii i neohegelienii. anumite atitudini umane.16. În schimb. descoperim frecvent o confuzie între lucruri foarte diferite pe care vrem s le numim aici „moral ”. Împotriva acestor confuzii noi stabilim prima afirma ie: C. Ca s putem explica diferen ele dintre aceste discipline. I. 1. în acest sens.41.i fie prieten doar cel ce i-a dovedit cinstea i inteligen a. este. de câtva timp.

b) Nu t ia gâtul mamei tale adormite! Ce au în comun cele dou legi? Mai mult propriet i. Vom spune: C. ni te reguli: ele nu spun ceea ce este ci ceea ce trebuie s fie. se pare c legea „Nu vei avorta” nu este în mod direct evident . Morala este un ansamblu de legi categorice care impun o obliga ie de un fel aparte. Cei ce o admit ra ioneaz pornind de la legea evident „Nu vei ucide o fiin uman inocent ”. (3) în sfâr it. acestea nu sunt enun uri ci norme. În limbajul logicii. avem impresia c ni se impune ceva. (2) Apoi. Cele dou legi pe care le-am citat au înc o proprietate comun : sunt evidente. trebuie s fie legi morale. pornind de la care se deduc altele. Este adev rat c anumi i filosofi o neag . termenului de „moral ”. Noi vom spune simplu c exist evident legi care nu promit nici o recompens i pe care toat lumea este de acord s le numeasc „morale”. ele sunt obligatorii într-un sens special care le este propriu doar lor. numai c . În parantez fie spus. i mai ales. Vom utiliza aceste trei propriet i pentru a defini sensul pe care-l d m. ele au un caracter categoric. sim im c nu ne este permis s ac ion m altfel. el vede c aceasta e datoria sa. În astfel de situa ii. dintre care enumer m trei. 3. ca punct de plecare. va merge împotriva uzajului obi nuit. în mod r ut cios. De fapt. f când-o. S not m i c legile. Întrebarea: „în ce scop trebuie s -l salvez pe acest copil?” nu are. Fa cu o astfel de lege. Nu sunt legate de un scop. Totu i. aceast eviden nu se potrive te tuturor preceptelor moralei. În orice caz. evident. (1) în primul rând. Astfel. Vrem s spunem prin aceasta c nu sunt condi ionate ci necondi ionate. acestea sunt ni te legi. adic dau cuvântului „moral ” un alt sens decât noi. despre ei c a teapt un bac i pentru ca nu le-au t iat mamelor lor gâtul. nu suntem de acord cu faptul c avortul este moralmente ilicit. chiar dac îndeplinirea a ceea ce ele pretind ar fi de pedepsit. 2. 34 . Putem afirma deci c : C. Legile moralei sunt evidente sau pot fi deduse din legi morale evidente. natura a ceea ce numim „legi morale” este astfel croit încât legile morale ne-ar obliga. Nu e necesar s le demonstr m unui om normal. putem adeseori realiza acest lucru ra ionând pe baza legilor evidente. deci categorice i obligând într-un mod specific moralei. Pentru ei legile morale sunt legate de un scop. Exist situa ii în care datoria noastr nu este limpede dintr-odat . unul dintre cele mai uimitoare fapte din istoria moralei este acela c atâ ia filosofii nu au perceput acest caracter al legilor morale particulare. Ele nu promit vreo recompens dar nici nu amenin cu vreo pedeaps . S-a spus. Fire te c fiecare este liber s utilizeze altfel cuvântul. nici un sens.

Etica Termenul „etic ”. în sens univoc. Dac . din propozi ii tiin ifice. De pild . ele nu sunt verificabile în mod intersul-biectiv. R spunsul la prima: a) a salva un copil este o datorie pentru c acest lucru este folositor supravie uirii spe ei umane i este o teorem a eticii. Urm toarele întreb ri apar in. legile nu pot fi traduse în propozi ii. 35 . Or. Morala nu este o tiin . între propozi ii i legi. ceea ce nu este acela i lucru. de ceea ce este. c ci din aceea c ceva este nu rezult niciodat c ceva trebuie s fie. Deci: C. mai ales. tiin a nu se ocup decât de fapte. Deci. câteva remarci despre rela ia dintre moral i tiin . II. Împotriva acestei afirma ii este ridicat uneori urm toarea obiec ie: legile pot fi traduse în propozi ii care pot fi obiectul tiin ei . Mai întâi îns . a vrea s deduci o lege dintr-o propozi ie este tot una cu a comite ceea ce se cheam un „sofism naturalist” (naturalistic fallacy). am zice unui om ocupat s salveze un copil de la înec c face asta în vederea supravie uirii speciei umane. probabil c acesta ar striga indignat s nu fie deranjat cu astfel de chestii. de fapt. morala se compune nu din propozi ii ci din reguli. C. Legile unei astfel de morale ar fi deduse. de pild . deci nu pot fi tiin ifice. desemneaz un domeniu diferit de acela al moralei de i legat de ea. El nu salveaz copilul pentru un scop anume. al c ror predicat desemneaz o valoare. oricare ar fi el. în consecin . Obiec ia nu se sus ine. Or. Pe de alt parte. putem doar crea o armonie. legea „Salveaz copilul care se îneac ”. în sensul în care îl folosim noi. de pild . domeniului s u: a) De ce este o datorie salvarea unui copil? b) De ce este interzis s tai gâtul mamei tale? c) Ce înseamn „a fi o datorie”? ca i r spunsurile la aceste întreb ri. nu de ceea ce trebuie s fie i.4. Invers.Marginal. la drept vorbind. i. morala nu este i nu poate fi o tiin . printre altele. criptolegi. nu formuleaz decât propozi ii i nu reguli (cu excep ia regulilor de procedur tiin ific ). poate fi pus de acord cu propozi ia „A salva copilul care se îneac este o obliga ie”. Eroarea naturalist provine din faptul c tiin a poate furniza premisele minore ale unui ra ionament moral dar premisele majore trebuie s fie întotdeauna lege. ci pur i simplu pentru c vede limpede care îi este datoria. S not m mai întâi c aceste întreb ri si r spunsuri nu se ivesc în con tiin a omului care se simte moralmente obligat s fac ceva. acestea sunt propozi ii de un gen aparte. Ele sunt. Nu exist moral tiin ific .5.

în timp ce morala nu este o tiin (C. (2) nu este ipotetic ci categoric.8. el seam n cu legile 36 . în sensul nostru. pentru via . atât de r spândit la morali ti. deci. confuzia dintre cele dou domenii nu mai este admisibil . Natura sa este diferit de aceea a oric ror alte precepte sapien iale c ci (1) este o lege autentic i nu o propozi ie deghizat . Or. etica. nu are nici o importan pentru practic . Principiul fundamental al acesteia din urm este: „Ac ioneaz în a a fel încât s tr ie ti fericit îndelung”. Un precept moral este adesea imediat evident i nici o dovad nu mai este necesar pentru ca el s fie recunoscut drept valabil. C. în limbajul logicii. contrar moralei. Astfel. C utarea „primului principiu” al moralei. Etica este f r importan pentru filozofie. Dimpotriv . (2) au ca obiect legile morale i problemele legate de existen a lor. se pare c provine din confuzia dintre acest domeniu i acela al în elepciunii. Putem spune: C. deci. metamatematica este studiul limbajului matematicilor. Nu accept m aceste precepte particulare decât în virtutea principiului fundamental. Acestea nu sunt legi ci propozi ii adev rate. Dar nici un precept al în elepciunii nu este evident în mod direct. de la tiin a cu . deci nu de legi privind morala. Iat de ce. Ar trebui.Întreb rile i r spunsurile etice nu apar la nivelul con tiin ei omului angajat în ac iune. c ci meta tiin a. Situa ia este. contrar celei pe care o înf i eaz morala. Pentru a reveni la propozi iile noastre etice: ce au ele în comun? R spunsul este c au dou tr s turi comune: (1) sunt propozi ii. s fie limpede c etica nu este tot una cu morala nici invers. pe de alt parte. ci i de entit ile nicidecum lingvistice care sunt obliga ia. Dar termenul „metaetic ” este r u ales. Etica este un ansamblu de propozi ii. ea nu este important decât contrar moralei care este indispensabil vie ii. de unde este luat. f r a c rui recunoa tere celelalte precepte nu pot fi acceptate.6). este doar studiul limbajului . În elepciunea În în elepciune se afl dou feluri de precepte: pe de o parte legile particulare i. ceea ce numim „etic ” poart numele de „metaetic ” (morala noastr se nume te atunci „etic ”). S mai not m c etica. principiul fundamental. În aceste dou privin e.7. Ast zi. Po i tr i bine i moral f r a avea cea mai vag idee despre ea. III.6. Cât de diferite sunt rezult i din faptul c C. Etica este o tiin i o parte a filosofiei tiin ifice. ele apar când reflect m la legile moralei. con tiin a moral etc. se ocup nu numai de limbajul moralei.

Nu oblig decât cu o anumit condi ie. c în elepciunea este o parte a moralei. i-a indus în eroare pe morali ti. Apoi . ca i în cazurile precedente.11. o tehnic . pe nedrept. exceptând principiul fundamental. Principiul fundamental al în elepciunii este o lege categoric . Acest precept nu face decât s constate ceva. Confuzia dintre cele dou domenii este.111) Ce au ele în comun? Mai întâi. ele spun ceea ce este. a adar.i asta contrar preceptelor moralei . Preceptele în elepciunii sunt propozi ii deghizate în legi. (14. deci: C. probabil. s începem. nimeni nu are datoria de a voi s tr iasc mult i bine: C. preceptele în elepciunii iau forma condi ional : „F p dac vrei q”.211) b) Nu te certa cu poli istul. 10. C. de asemenea. În limbajul logicii. În ceea ce prive te principiile particulare. în care se presupune c este vorba despre toate preceptele în elepciunii. Dac simpatia unui bogat nu m intereseaz . În elepciunea este. 37 . Dar aici apare o dificultate. ei au tras concluzia. Putem spune. ele sunt. legi iar nu propozi ii. De pild . într-adev r. În elepciunea pare a fi un ansamblu de legi condi ionale. Constatând cu juste e c este un precept categoric. nu sunt deloc silit s fiu mai amabil cu el decât cu oricare altul. Acesta este un lucru foarte important i atât de rar în eles încât merit a fi formulat într-o teorem special : C. dar nu este o lege moral . cu ni te exemple. între altele. trebuie s fii deosebit de amabil cu cei boga i numai dac dore ti s le câ tigi simpatia.moralei. S remarc m c asem narea dintre acest principiu i legile morale este cea care. probabil. (14. deci. sunt deci propozi ii deghizate. Putem. De pild . În elepciunea este tehnologia vie ii lungi i fericite. formula urm toarea afirma ie provizorie.ele sunt ipotetice. G sim în în elepciune. Ele spun ceea ce trebuie s fie iar nu ceea ce este. la originea c ut rii primului principiu al moralei.9. cel pu in în aparen . i totu i nu este un precept moral c ci obliga ia proprie moralit ii îi lipse te. Dac aceste precepte spun ceea ce convine unui scop. 12. constat un fapt. la fel de popular la morali ti ca principiul fundamental. nu categorice. preceptul „nu te certa cu poli istul” spune în fond c „lumea este în a a fel orânduit încât cearta cu poli istul provoac nepl ceri”. urm toarele legi: a) Fii deosebit de amabil cu oamenii boga i. ca i preceptele morale.

Ca s -i stabilim validitatea. ceea ce alte tehnologii nu fac. i-am interoga cu privire la caracterul agreabil sau dezagreabil al zilei etc.Diferen a dintre ea i celelalte tehnologii const mai întâi în aceea c nu con ine decât principiile de comportament cele mai generale. Putem. Moral i în elepciune Aceste concluzii pot fi rezumate în tabloul urm tor: domeniu moral categorie legi structur categoric obliga ie da 38 . pentru c a fost livrat profe ilor i oamenilor de litere. Ele preg tesc o nou tiin care va fi în elepciunea tiin ific . în elepciunea ar fi o parte a psihologiei dar ar profita. Trebuie spus. Cel ce. c toate aceste discipline împreun nu ofer decât un fragment din ceea ce g sim în înv tura în elep ilor. Cât despre considera iile prezente. dar nu i invers. o decizie trebuie s fie i conform cu principiul fundamental al în elepciunii. Ca s fii în elept. dac este o tehnologie. C. 13.411). IV. nici una dintre ele nu studiaz preceptele din punctul de vedere al primei legi a în elepciunii. În sfâr it. Dac în elegem prin „ra ional” non-contradictoriul. c exist o semiduzin de discipline tiin ifice sau cvasi tiin ifice în care sunt dezb tute anumite aspecte ale în elepciunii. proto tiin ifice. Or. precum: praxiologia. este sigur c C. 14. Este adev rat. Metoda în elepciunii tiin ifice ar trebui s fie experimental .i în fiecare diminea : «totul merge strun »“ (4. Filosofiile au practicat în mod tradi ional reflec iile proto tiin ifice. probabil. în aceea c pare s presupun caracter. psihotehnica. sociotehnica. ca s spunem astfel. orice decizie în eleapt este ra ional . deci. Ca tiin . În elepciunea este. dar ar fi greu de spus c comportamentul s u este în elept. o tiin . De fapt. este vorba într-însa de anumite conexiuni de fapte. totu i. Pe de alt parte. spune c . am da unui grup de subiec i indica ia de a o urma. ar ac iona de o manier ra ional fumând opium. ar avea ca regul de via c trebuie sa ac ioneze astfel încât s tr iasc pu in. de pild . de-a nu o aplica. o remarc despre rela ia în elepciunii cu ra ionalitatea. i altuia. teoria deciziei. apoi. ele nu sunt tiin ifice ci. contrar moralei. tehnologia reclamei i poate altele. teoria administra iei. totu i. Iat un exemplu de procedeu prin care s-ar putea stabili preceptele în elepciunii: fie legea „Spune. pentru a nu cita decât cazurile psihologiei i al sociologiei. Seara. i de înv turile sociologiei. sau ar putea fi. În orice caz. ea nu este înc a a ceva.

Iat un altul. nu este evident în mod direct: toate trebuie justificate printr-un ra ionament plecând de la un principiu general. 44) b) Leap d -te de tine (Mt. spune: 39 . din aceast pricin ad ug m aici câteva remarci cu privire la ea. i de ast dat .prim principiu în elepciune . nici un precept al moralei religioase. Morala religioas Considera iile despre în elepciune ne permit s cunoa tem mai bine înc un alt domeniu. contrar anumitor legi ale moralei naturale. Putem.15. i Se pare c din cauza aceasta majoritatea oamenilor au o dubl moral . deci. acela al moralei religioase. f r nici o îndoial . una autentic i cealalt sapien ial . moralei religioase (cre tine): a) Iubi i pe vr jma ii vo tri (Mt. vai! c C. S-a v zut un exemplu de opozi ie a lor în cazul sinuciderii. Urm toarele dou legi apar in. Când judec torul m întreab dac l-am v zut comi ând acea crim . acestea sunt legi care spun nu ceea ce este ci ceea ce trebuie f cut. S presupunem c am fost martorul unei crime comise de un om a c rui simpatie este important pentru mine. cre tinism i islamism) dar numeroase elemente ale teoriei schi ate mai jos se aplic .etic în elepciune . cu exemple. Prin „religioas ” se în elege morala religiilor mediteraniene (iudaism. Aceste contradic ii par a fi chiar atât de frecvente încât se poate afirma c C. S începem. 5. Trebuie s constat m. 24) Ce au ele în comun? Putem repeta aproape literal ceea ce s-a spus despre legile în elepciunii. 16. i altor religii. probabil. V. 16. Via a uman este cel mai adesea un compromis între moral în elepciune. Cu toate acestea.alte teoreme propozi ii legi criptolegi X categoric ipotetic X nu nu Morala nu cade întotdeauna de acord cu în elepciunea. Ca i regulile aceleia. Exist adesea contradic ie între o lege a moralei i un precept al în elepciunii. morala (ca i legea) îmi ordon s r spund afirmativ dar în elepciunea m sf tuie te s neg.

Într-adev r. ne-am putea gândi c legile moralei religioase sunt. propozi ii deghizate (C. exist dou feluri de fric religioas . Principiile moralei religioase bazate pe frica servil sunt propozi ii deghizate în legi. care se nume te „servil ”. Din punct de vedere logic. Structura logic a accept rii unei astfel de legi este urm toarea: 1. adic s evit m nepl cerile. În consecin C. numit „filial ”. 11: C. 11). este u or de demonstrat c este un fel de în elepciune. Evit s -L superi pe Dumnezeu. 3. Cine evit s -L supere pe Dumnezeu face tot ceea ce Dumnezeu porunce te. ca i cele ale în elepciunii. 2. constat m c C. Exist dou feluri de moral religioas . în premise (1). 17. Una. Deci trebuie s facem p. În consecin . caracterul metalingvistic al acestei probe merit s fie men ionat deoarece justific rile preceptelor moralei naturale i ale în elepciunii sunt f cute într-un limbaj obiectiv. se define te prin fric : se evit acel lucru de care i-e fric . 20. În ceea ce prive te morala bazat pe frica servil . 4. Legile moralei religioase presupun faptul c cel ce le accept dore te s evite s -L supere pe Dumnezeu. Dar situa ia nu este simpl i cere o analiz mai aprofundat . Nu este evident c acesta ne permite s evit m pedeapsa decât dac admitem principiul în elepciunii (c trebuie s c ut m via a fericit ). Mai întâi. Se poate spune despre ele. cealalt . Legile acestei morale sunt. primele premise în justificarea acestor legi „evit s -L superi pe Dumnezeu” nu sunt evidente când e vorba despre frica servil . Morala religioas este un ansamblu de legi care depind logic de un principiu general.C. 40 . Dumnezeu porunce te p. i mai important este faptul c „a evita”. Se pare chiar c o astfel de coexisten este mai degrab regula decât o excep ie. Aceasta nu înseamn de altfel c cele dou nu pot exista simultan în acela i subiect. Or. una bazat pe frica servil i cealalt pe frica filial . 19. deci. se teme de pedeaps . 18. este fiica de a sup ra o fiin iubit . ipotetice. prin analogie cu C.

19. G sim primul tip. 5.. Aceast moral se deosebe te de în elepciune i prin aceea c leg tura dintre principiul fundamental i legile particulare se bazeaz pe o porunc divin . de textul din Evanghelie: „ i oricine a l sat fra i sau surori. în special a obliga iei. Prin analogie cu C.este o regula moral . de nici o justificare. Întrebate ce ar face dac s-ar dovedi c sufletul moare o dat cu trupul. Ea nu are nimic de-a face cu în elepciunea. se pot distinge trei tipuri de moral religioas . 12. Al treilea este reprezentat. o moral eteronomic . Dou exemple: piosul mahaianist budist renun chiar la nirvana ca s devin un nou Budha. Ca i morala natural . contrar legilor în elepciunii.aceea de a nu împiedica un vecin s doarm . Dar. Morala religioas a fricii servile este o tehnologie a vie ii fericite terestre. pentru numele meu însutit va primi i via a ve nic va mo teni” (Mt. C. cere ti sau a amândurora.. Ca urmare. Morala religioas bazat pe frica. ar putea fi o tiin . 41 . se pare c avem de-a face cu un domeniu specific. deci.i fie bine i s tr ie ti ani mul i pe p mânt” (Deut. ireductibil la altele. 16). ca s . ca i în elepciunea. cel pu in par ial. spunem. În aceast privin . e conceput ca o via de dincolo de mormânt. dar porunca divin . principiul fundamental este aici evident pentru credincios. Ea este. cereasc sau amândou .. de pild . Altfel decât în cazul moralei religioase bazate pe frica servil . filial pare a St un ansamblu de legi de un gen aparte. nu este acceptat în chip eteronomic. Este adev rat c ele sunt acceptate de credincios pentru c Dumnezeu porunce te astfel. Ele sunt justificate prin ra ionament plecând de la textele sacre. în porunca a patra: „Cinste te pe tat l t u i pe mama ta. Structura moralei religioase bazate pe frica filial este foarte diferit . El are i caracteristicile unei adev rate legi morale.. care-l împiedic s doarm . În Europa exist cazul celebru al m n stirii de c lug ri e dominicane de la Unterlinden.22. între altele. ea îns i. deci. 21. stare a d du un r spuns uimitor: „Exact ceea ce facem acum”. cunoscute în secolul al XV-lea pentru severitatea vie ii lor. acestea nu pot fi justificate pe cale experimental . Când vecinul îmi cere s dau mai încet difuzorul.Urmeaz c aceast moral . Preceptele sale sunt adev rate legi categorice. nu ac ionez deloc într-un mod mai pu in moral decât în cazul în care cel lalt nu intervine. dup cum via a fericit este via a terestr . nu are nevoie. Ar apar ine moralei naturale dac eviden a sa nu ar fi diferit de aceea a preceptelor morale naturale (ea este îndeosebi religioas ). S remarc m c natura eteronomic a acestor legi nu o priveaz deloc de caracterul (ei) moral. nu este legat de un scop. C ci regula în numele c reia ac ionez . deci c : C. supunându-m acestui precept eteronomic. Morala religioas a fricii servile se distinge de în elepciune i prin aceea c via a fericit . 29).

1. [5. APENDICE TABLA DE LEGI [1.] Nu admite nici o propunere înainte de a te fi asigurat cu con tiinciozitate c este adev rat sau cel pu in probabil adev rat .] F în a a fel încât via a ta s aib întotdeauna un sens. [5.13. [4. fii independent. [3. sentimentele i st rile de spirit. [4.] Nu fi prost.i via a tu însu i.i întrebarea: merit osteneala? [5.] Protejeaz .] Nu te ata a prea mult de o persoan nici de nimic altceva.] Amân pe mâine o decizie important . [3. pune. [5. [3.01. Pe de o parte.412. s men ion m problema rela iilor dintre morala religioas i cea natural .] Când via a î i pare negre it i iremediabil de nesuportat.22. [3.] Bucur -te de clip . [5. [4.i senin tatea spiritului. nu te l sa ucis! [2.i în fiecare diminea : „totul merge strun ”.] Nu te droga.14.1.411. precum legile decalogului. asigur -te c nu faci din dorin e realitate.] S ai mereu un scop de atins.1. [2. Dar problema ar merita s fie studiat într-un mod mai aprofundat.222. via a i s n tatea.31.i gândirea.12.2.i via a i s n tatea deasupra tuturor celorlalte lucruri. Anumi i teologi merg mai departe i gândesc c întreaga moral natural este cuprins în morala religioas . [4.] Ac ioneaz potrivit propriului t u ideal. înainte de toate. [5. Pe de alt parte.11.] Cunoa te-te pe tine însu i. [4. [4. [3.] Pe cât posibil.] În orice chestiune important .21. 42 . Dou lucruri sunt sigure.1. [4.] Înainte de a face sau a spune ceva important. ia.221. [4. [2.3.] încearc s ai pl cere i cât mai pu in durere posibil. în ac iunea fizic . precum cele dou citate mai sus.] Ac ioneaz în a a fel încât s tr ie ti fericit îndelung.] Exceptând situa iile excep ionale.] Spune. [5. plaseaz .4.41. cere sfatul oamenilor cu experien .] Fii prudent. [5.] St pâne te.i zilele.2.2. c anumite precepte ale acesteia din urm apar in i moralei religioase.] Încearc s concepi mijloacele drept scopuri. [4. [4. [2.] P ze te.151.21.] G se te în fiecare zi un moment pentru a reflecta la tine însu i.] Încearc s concepi evenimentele viitoare ca fiind pl cute. [3.i. [3. c exist legi ale moralei religioase necunoscute moralei naturale.] Bucur -te de via .15.] P streaz .] Condu.] Înva s tr ie ti în prezent.] Înainte de a lua o decizie important .i lini tea interioar .Ca s încheiem.

] Evit judec ile categorice.] Nu te îngrijora degeaba.] Nu te ocupa de un altul decât dac (1) el poate fi util sau periculos pentru tine.] Str duie te-te s .] Bucur -te de bunuri i de pl ceri cu modera ie. (2) po i s -l aju i (3) e ti r spunz tor pentru el.4.] Vegheaz s . [12.] Fii moderat în toate cele. [8.] F tot ceea ce faci cât po i de bine.2.4.] Pe cât posibil. atâta vreme cât nu e ti sigur c .i asiguri viitorul.] Ocup -te de lucrurile care depind de tine iar nu de cele care nu depind de tine [5. [6.] Nu fi prea amabil la prima întâlnire.3.2. [6. [12.3. [10.1. [8. [6.11.5.] Cât vreme nu-l cuno ti bine.1. [6. [11.] Fii independent fa de ceilal i în gândire i în sentimente. [14.] Str duie te-te s fii cât se poate de anonim în locurile publice.] Nu admite nici o propozi ie ca adev rat sub pretext c a fost publicat prin mijloacele de comunicare social .1.1. [13. execut-o cu t rie i perseveren . consider -l pe orice om întâlnit în cale drept un imbecil r u.] Str duie te-te s câ tigi simpatia celorlal i.] Nu încerca s des vâr e ti lucruri care î i dep esc posibilit ile. pe ceilal i oameni i lumea cu ochiul naturalistului.] Concepe adversit ile ca pe ni te evenimente naturale.1.11. [10. evit certurile. [8. [6.] Tr ie te pentru opera ta. [8.22.[5.1.21.i fie fric de moarte.] Cu excep ia prietenilor i apropia ilor. [6.] Nu te l sa niciodat motivat de fric .12. [5. 43 . [6.] Prefer singur tatea companiei.] Fii moderat în opinii. [9.] Pe cât posibil. [10.1.2. nu i-i înstr ina pe ceilal i.] Nu te înduio a de tine însu i.] Nu da nici un fel de importan onorurilor i insultelor.] D celorlal i cât mai pu ine informa ii posibile despre tine însu i. [6.] Evit afirma iile cu totul generale.] Nu.] Consider rela iile tale cu ceilal i oameni ca fiind foarte importante pentru tine.] Prive te-te pe tine însu i. [14.i imaginezi c oamenii de care nu trebuie s te ocupi nu exist decât în imagina ia ta. [10. [13. evit familiaritatea.1. [7.3. [10. [7.] E bine s tii savura micile bucurii.31. [10.12. o dat luat .2. [7. [10.] Nu te privi în oglinda anturajului t u. [14.21.] Orice hot râre.11.] Fii circumspect în rela iile cu ceilal i.11. [11. [10.i pot fi foarte folositoare sau foarte d un toare.] Prefer numeroasele mici bucurii câtorva mari pl ceri.] Nu te încrede în nimeni înainte de a te asigura c tie despre ce vorbe te i c e sincer. [8.

TABLA METATEOREMELOR [CI.1.[14. 44 . [14. sau te cost pu in.] Flateaz . nu spune nim nui lucruri nepl cute.2.] Ceea ce se nume te în mod obi nuit „etic ” se compune din cel pu in trei discipline diferite: morala. etica propriu-zis i în elepciunea.] În principiu. [C.] Str duie te-te s câ tigi simpatia fiec rui om întâlnit. [C.121.] Fii fidel prietenilor t i.] F astfel încât prezen a ta i discursul t u s fie pl cute partenerului. [14. [14.2. [15.i fie prieten doar cel ce i-a dovedit cinstea i inteligen a. [14.234. [14.2. [16.] Ac ioneaz în a a fel încât s fii considerat demn de încredere. [15. [14.i partenerul.3. ara. [14.22.122. d prioritate membrului din grupul t u în fa a str inului.4. [15.] Fii solidar în mod cump tat cu grupul c ruia îi apar ii. [14.] terge-o în clipa în care o ceart periculoas te amenin inevitabil.] Nu critica niciodat .] Legile moralei sunt evidente sau pot fi deduse din legi morale evidente.4.41. [16.] Morala nu este o tiin . [16. [14.] În condi ii aproximativ egale.] Morala este un ansamblu de legi categorice care impun o obliga ie de un fel aparte.] Dac nu te cost nimic. [14.] Str duie te-te sistematic i cu perseveren s câ tigi simpatia celor cu care trebuie s tr ie ti. [14.] F în a a fel încât partenerul t u s în eleag faptul c te interesezi de el. [16. [16.] Nu exist morala tiin ific . nu min i i nu induce deloc în eroare. în prezen a sa.] Fii amabil.] Permite-i partenerului s vorbeasc oricât de mult. [C.i promisiunile.] Ai câ iva prieteni. [C.] Fii deosebit de amabil cu oamenii boga i i puternici. [14.3.2. ine. [16.23.232.42.233.21.12.] Pe cât posibil.] Evit cu orice pre certurile cu cei ce au o putere asupra ta. confesiunea sau profesiunea altuia. [14.3.5.] Apropie-te de cel lalt mereu cu surâsul pe buze.] Supune-te în mod cump tat legilor moralei.] Dac po i evita acest lucru.] Conformeaz -te grupului în care te afli.211. [16.231.] F bucuros servicii care nu te cost nimic sau te cost pu in.] S .112.1. mai ales despre sine. nu f nici o nedreptate nim nui. [14.111.

[Cil. n scut în Marea Britanie (Russel. [C. [CIO. [CI6. [CI 8. Întradev r.] Principiul fundamental al în elepciunii este o lege categoric .] Etica este f r importan pentru via .] Via a uman este cel mai adesea un compromis între moral i în elepciune. el în elegea acest ra ionalism în termenii idealurilor de rigoare ai „filosofiei analitice”.] În elepciunea este. Fidel acestei inspira ii. trebuia s fie în eleas ca un criteriu care permite „filosofiei tiin ifice” s se eviden ieze. continuat. [C. [C. Bochenski insista mereu pe faptul c acest mod de a filosofii nu face decât s reia inspira ia clasic . dar nu este o lege moral . Moore) i având ecouri în câteva capitale ale Europei centrale (Viena.i în . reprezint un progres irecuzabil.21. POSTFA Imaginea pe care Bochenski voia s-o insufle cu privire la modul s u de a filosofe a fost una dintre cele mai limpezi. începând cu sfâr itul celui de-al doilea r zboi mondial.9.i ra ionalist.] Metoda în elepciunii tiin ifice ar trebui s fie experimental . [CI5. pe frica filial pare a fi un ansamblu de legi de un gen aparte. Oricum.] Morala religioas a fricii servile este o tehnologie a vie ii fericite terestre.] Exist adesea contradic ie între o lege a moralei i un precept al în elepciunii.20. pe frica servil i cealalt pe frica filial . o tiin .] Morala religioasa bazat . [CI2. respectuos cu istoria filosofiei. el se înf i a drept campion al filosofiei analitice în latura sa „logistic ”. Var ovia).8.limbajul de zi cu zi).] Etica este un ansamblu de propozi ii. Zicându. aristotelic .] În elepciunea pare a fi un ansamblu de legi condi ionale. filosoful se str duie te s descrie fiin a în cele o mie i 45 . [CI9. una bazat . afirma ie care.] Exist dou feluri de moral religioas . ea nu este important decât pentru filozofie. [CI3.] Preceptele în elepciunii sunt propozi ii deghizate în legi.] Legile moralei religioase presupun faptul c cel ce le accept dore te s evite s -L supere pe Dumnezeu. sau ar putea fi.] În elepciunea este tehnologia vie ii lungi i fericite. El nu se jena s afirme c acest mod de a filosofe. cere ti sau a amândurora. [C. fapt pentru care se considera printre „cei mai duri” anali ti (spre deosebire de filosofii care practicau o analiz a . [C.] Principiile moralei religioase bazate pe frica servil sunt propozi ii deghizate în legi.] Etica este o tiin i o parte a filosofiei tiin ifice.[C.6. deci nu de legi privind morala. [C. [C14. bineîn eles. [CI 7.22.7. ireductibil la altele. Praga. în Statele Unite.] Morala religioas este un ansamblu de legi care depind logic de un principiu general. Lvov.

grija. al c rui continuator direct se considera el însu i . F când astfel. în contradic ie cu ceea ce au pretins mul i mae tri gânditori ai modernit ii. Dup Bochenski. aceast constatare o face i mai interesant . este umanist o doctrin care pretinde c acord acestei fiin e numit „om” un loc aparte. în orice lume posibil . deoarece aceasta. omul nu este o excep ie. în lumea noastr i. A spune c fiin a uman se situeaz „în” lume i se supune legilor sale nu implic deloc faptul c ceea ce este de spus despre om poate s se rezume la o istorie narat într-un limbaj „fizicalist”. cu Descartes i. pe de alt parte. Bochenski se proclama fidel al liniei inaugurate de filosoful austriac Franz Brentano i dezvoltate în chip str lucit de Kazimierz Twardowski. Tezele acestei coli nu puteau decât s conving un ra ionalist analitic: valorificarea inspira iei aristotelice i respingerea concomitent a cotiturii hot râtoare asociate. a „Weltanschauungen”-urilor. întrucâtva „în afara” lumii.se num r printre „supersti iile” pe care analiza practicat în spiritul schi at mai sus. cu Kant. a a cum o în elegea Bochenski. Logica articuleaz multiplele rela ii de care depinde ceea ce filosofului îi place s numeasc „structura” lumii i a experien ei noastre.nici o eviden . în spiritul lui Leibniz. este c tot ceea ce se insereaz în lume se supune structurii cauzale a lumii. mai u or de ce Bochenski lupta împotriva „ideologiilor”. Totu i. nici m car cea care eman din examinarea modului de func ionare a limbajului nostru . reculul în fa a unei specula ii care î i imagineaz entit i pe care „nimic în lume” . filosofia are numai de câ tigat ata ându-se de logic . pentru a preveni oarecari neîn elegeri. În elegem. trebuie în eleas ca fiind depozitarul celor mai minu ioase cercet ri ontologice. pe de o parte. întreaga sa fascina ie. atunci. În eleas astfel. cel pu in pentru filosof. Contrar atitudinii „antropocentrice” pe care o astfel de filosofie umanist o propag . Spre sfâr itul vie ii. ar trebui s-o in deoparte. ca ontologie. „naturaliste”. este util de remarcat c Bochenski considera c un naturalism „reduc ionist” . Caracteristica minimal a unui naturalism (cosmo-centrism). ca s folosim termenul devenit curent în filosofie. în fine. a a cum Bochenski l-a ap rat. dup care tiin a se vrea înainte de toate o „critic a posibilit ilor cunoa terii”.un „x” (omul) nu este nimic altceva decât un „y” . filosoful desprinde categoriile în care fiin ele se ordoneaz într-o lume. Bochenski se situa ritos de partea filosofiilor „cosmocentrice” sau. „supersti iilor” i a altor „gre eli” con inând credin e care nu se puteau justifica. Într46 . de a g si un vehicul adecvat pentru a exprima rezultatele „ tiin ifice” ale acestei cercet ri i care nu se teme de solu ia limbajelor artificiale („logica”) al c ror obiectiv nu este acela de a nega modul nostru obi nuit de a vorbi ci de a face mai limpede imagine a lumii pe care acesta din urm o con ine pentru a o confrunta cu demersul analitic informat. departe de a fi un simplu calcul. Departe de a mic ora condi ia uman printre alte fiin e în lume. În privin a aceasta el a fost un du man declarat al Umanismului într-o accep ie pu in special a acestui cuvânt cheie al culturii noastre occidentale.nu o justific .coala de la Var ovia-Lvov. c ci cercetarea raporturilor i fundamentelor complexe ale structurii lumii este ceea ce confer ontologiei.una de feluri în care se ascunde când intr m în contact cu ea.

dar sus inând un „pluralism categorial” (o pluralitate de tipuri i specii ale fiin ei în lume). Ioan Bunea. 75. 195.i g seasc expresia într-o formul identic cu. 92. T râmuri (eseuri).000 lei 8. omul nefiind „decât un foarte mic i neputincios fragment din univers”. Dup absolut. Vechiul Testament i cre tinismul (cu prefa de Ioan Chiril ). Bochenski îl asigur pe cititor c nu a avut nici cea mai mic inten ie de a scrie o lucrare „ tiin ific ” despre om.000 lei 47 . Pe planul comportamentului personal.000 3.000 6. tefan Iloaie. Nemoianu. Noile mi c ri religioase. Exist . sau în tot cazul apropiat de. 75.Mih ilescu). a a cum le în elege Bochenski.000 lei 2. înainte de toate ra ionalitatea „common sense”-ului. 90. ar trebui s se poat bucura de „aceast frac iune de secund de care dispune”. Cuvânt de înv tur la botez. La urma urmei.un cuvânt. Nae Ionescu i Ortodoxia româneasc (cu prefa de Dan Ciachir). Rostuiri în eternitate. G. Theodor Nikolaou. Viitorul dialogic al reflec iei religioase (trad. 92. a se vedea ultimul capitol). Ioan Chiril . i mai ales o filosofie moral (pentru distinc ii. Edward Swiderski Fribourg.Pintea. reiese din lectura acestui tratat c în elepciunea pe care ne-o dezv luie Bochenski nu poate fi deloc practicat dac este sus inut f r tirea sa.000 lei 7..000 lei 9. Admira ii ortodoxe (cu postfa de D. Bochenski s-a descris drept un naturalist moderat. Pentru Bochenski nici o alt viziune nu putea corespunde ra ionalismului „analitic” pe care l-a dezvoltat dea lungul întregii sale cariere. Adina Paraschiv i Vasile Cristescu) . „ideologiile”. Leonard Swidler.C. 150. cea mai potrivit pentru a completa i înso i în cotidian viziunea cosmocentric supus încerc rii riguroase a filosofiei „analitice”. ira ional. r mânând nesigur în ceea ce prive te existen a fiin ei „ideale” (în sensul unui Platon sau al unui Whitehead. „Weltanschaungen”-urile. de Ioan Vasile Leb.000 lei 10. L. 175. Nicolae Achimescu. totu i. filosofie în acest text. de Codru a Cuceu). aceast convingere ar trebui s . mai 2000 C R I DISPONIBILE 1.000 lei 4. cununie si înmormântare (cu prefa de Ioan Chiril ). „supersti iile”. 120. Fragmentarium exegetic filonian I. Fragmentarium exegetic filonian II. i totu i. Al. considerate ca ni te obstacole în calea unui contact veridic cu noi în ine i pu in propice culturii regulilor de via pe care Bochenski le formuleaz .000 lei 5.. Ioana Velica. cea pe care Bochenski nu înceta s-o repete anturajului s u: nu v l sa i mâna i de vanitate i nu practica i decât virtu i care v sunt cu adev rat la îndemân . Munteanu. pe care îi admira atât). I. Teologie i cultur (trad.75. Micul tratat de în elepciune prezentat aici poate fi în eles ca o m rturie a roadelor acestei atitudini filosofice. de „idolii teatrului”. Ioan Chiril .

Interviuri cu scriitori clujeni. Lexicology. Pre edin ii Americii (trad. Limba român . Madeleine-Ouellette-Michalska.000 lei 39. M.000 lei 25. 65.000 lei 31. 92. Întoarcerea învinsului. La Province de Verudit (anthologie poetique). M. 130. cirque.000 lei 26. Cartea de la Jucu Nobil I-II-III.000 lei 34. Emese Florian.Hugo).000 lei 19. 65. 190. Natur moart i vie (versuri). Florica Ba u Ichim. Coresponden a primit . 150 pag.000 lei 48 . stilistic . Fonetic . Paradoxuri ale moderniz rii. O plimbare de diminea pe strada Servandoni (eseu).Valeriu Anania. George Achim. trad. Experimentul (proz scurt ).000 lei 33. 80. Salonul de var .000 lei 16. Vasile Igna. I' — Str inii din Kipukua (roman). 150. Dafin Mure eanu.000 lei 37.000 lei 18.000 lei 14. scandale (anthologie poetique).000 lei 20. 290. B3. Flavia Teoc. Folie. Goga. Gr dinarul din balcon (poezii pentru copii cu ilustra ii color de Cristian Che u ). 150. fonologie. 99. 90. Antologia modernismului hispanic. Utopie i distopie în cultura român .000 lei 15. Amintiri despre Pavel Dan (cronologie de Sergiu Pavel Dan). Întâlniri cu Mircea Zaciu. Valeriu Anania.000 lei 38. 165. Mircea Petean. Pio Baroja.000 lei 28. Din capitala Provinciei.000 lei 23. cu ilustra ii de Cristian Che u ).000 lei 21. 69. 97. Dreptul familiei.000 lei 27.000 lei 36. Cucerirea Constantinopolului (trad.Trifa.000 lei 24. 98. Ion Buza i.Horia Poenar. 120. Morfologia i sintaxa. tefan Borbely. Aurel R u.I. Aurel Podani. de Villehardouin. Lloyd de Mauss. Doamna r t citoare (trad. de tefan Borbely). Aurel Sasu & Mircea Petean.000 lei 12. Cu Victor Hugo prin trei veacuri (22 poeme traduse i comentate. 129. Poezia.000 lei 30. 65.000 lei 22. Viorel Rujea. G. Gheorghe Grigurcu. Memorii. Dubla înf i are (roman. cu prefa de Ovidiu Pecican). lexicologie. Viorel D.000 lei 13. Iluzia ipostaziat .000 17. cu prefa de Cornel Moraru). Gheorghe Izb escu. 92. Opera literar .11. de Tatiana Ana Fluieram. 84.000 lei 32.de Voichi a-Maria Sasu).000 lei 29. 89. Dumitru Ichim. Opozi ii constructive. Elemente pentru o sociologie a elitelor române ti. 1900-1918 (edi ie îngrijit de Gh. 75. Goga. 125. 110. cu desene de V.Bodea). 69. 150. P h relul cu nectar (fantezie dramatic pentru copii. Mircea Petean. Viorel Rujea).000 lei 35. Marius Laz r. 125. voi. Femeia de nisip (proz scurt . 150. Limba român . 65. Poem imaginar dramatic în cinci tablouri. Cristina T tarii. Octavian Goga.

Lenu a Popovici.” J. • reducere de 20%. a adar. Dar ea are i o a doua fa : înv tura cu privire la ceea ce trebuie f cut în aceast situa ie tragic . pentru mai mult de 3 exemplare. e-mail: ihapca2002@yahoo. 80. ajut le celor care vor citi. care va fi distribuit gratuit pentru ini ierea credincio ilor de pretutindeni.40.000 lei i probleme de matematic pentru În aten ia cititorilor no tri: Serviciul de carte prin po t al Editurii LIMES v pune la dispozi ie orice titlu disponibil. în elege i urma aceast carte! Amin! SFÂR ITUL C R II 49 .com Doamne Iisuse Hristoase. „Aceasta este. prima fa a în elepciunii: de ert ciunea de ert ciunilor. Dar aceast frac iune este tot ceea ce el are la dispozi ie. Fiul lui Dumnezeu. Legile în elepciunii ne înva cum s ac ion m ca s nu o irosim. pentru un exemplar comandat. • cheltuielile po tale vor fi suportate de c tre editur . neexistând decât timp de o frac iune de secund cosmic . Exerci ii clasele I-II. Ioan Hapca mul ume te lui Dumnezeu c a reu it s scaneze i s corecteze aceast carte. Omul nu este decât un foarte mic i neputincios fragment din univers. Bochenski Prof. în condi ii foarte avantajoase: • reducere de 10%.-M. totul este de ert ciune.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful