You are on page 1of 6

PARTEA A II-A

ELEMENTE DE GEOMETRIE PROIECTIVA


Notiunea de coordonata.
Se stie ca intre multimea punctelor unei drepte si multimea numerelor reale se poate stabili o corespondenta biunivoca. Consideram o dreapta d pe care fixam un punct 0 numit origine si un sens de pareurs marcat cu sageata (sensul de la stanga la dreapta) O d

Adaugam elementelor precedente o unitate de masura pentru lungimi. In acest fel am definit pe dreapta d un reper sau un sistem de coordonate-abscise. Se mai spune ca dreapta este transformata in axa - cunoscuta sub numele de axa numerelor reale. Piecare punct de pe aeeasta axa este determinat prin distanta de la origine la punct masurata cu unitatea de lungime si numita abscisa punctului respectiv. Se scrie A(a) !(x) etc. Abscisa se considera po"itiva daca punctul este situat la dreapta originii si negativa daca punctul este la stanga originii. Segment orientat. Pe o dreapta oarecare d putem introduce noitiunea de segment orientat. #ie A si $ doua puncte pe d. Aceste puncte determina un segment orientat cu originea in A si extremitatea in $. %ungimea acestui segment este distanta dintre punctele A si $ directia este cea a dreptei suport iar sensul este dat de sensul deplasarii unui punct AB material de la A la $. &otam segmentul orientat cu (dar si lungimea sa ). 'aca dreapta suport a segmentului este transformata in axa atunci folosim abscisele a si b ale punctelor A respectiv $ si AB atunci lungimea segmentului orientat va fi ( b-a. ) *emarcam ca date fiind punctele A si $ pe dreapta ele determina doua segmente orientat AB si BA care sunt legate prin relatia evidenta AB ( - BA din care re"ulta AB + BA ( 0. Observatie. Se poate extinde notiunea de lungime a unui segment AB si la ca"ul cand unul sau ambele puncte A $ sunt imagimare. %ungimea b-a este in acest ca" un numar complex cu exceptia ca"ului cand ambele puncte au abscisele x cu aceeasi parte imaginara (exemplu, a(a-+ia. b(b- +ia. ).

Identitati remarcabile cu segmente orientate.


1. Ideatitatea lui Chasles. Pentru trei puncte pe o dreapta are loc relatia AB + BC + CA (0 In aplicatii identitatea este folosita in forma ec/ivalenta , AB ( AC + CB Identitatea se verifica imediat daca folosim abscisele punetelor date a b c de pe o dreapta transformata in axa. In adevar AB + BC + CA (( b-a+c-b+a-c ( 0 2. Identitatea lui Euler. Pentru patru puncte A $ C ' de pe o dreapta are loc relatia,
AB 0 CD + BC 0 AD + CA 0 BD (0

In adevar folosind abscisele a b c d ale celor patru puncte de pe dreapta transformata in axa vom avea
AB 0 CD + BC 0 AD + CA 0 BD ((b-a)(d-c)+(c-b)(d-a)+(a-c)(d-

b)(bd-bc-ad+ac+cd-ca-bd+ba+ad-cd-ab+cb ( 0

Observatie. Corespondenta stabilita intre valorile reale ale abscisei x si


punctele unei drepte in afara de a fi bi nivoca mai are inca doua proprietati importante, este ordonata si este contin a. Ordonarea inseamna ca la doua abscise a1 a2 cu a13 a2 corespund pe dreapta doua puncte A4 A5 unde A4 este situat la stanga lui A5. Continuitatea inseamna ca dat fiind un sir de numere reale convergent la a, a- a. a6 7777an 7777. a punctele corespun"atoare de pe dreapta A- A. ... An ... au ca limit a punctul A corespun"ator lui a. (&$, Sirul de puncte A- A. ... An ... are ca limita punctul A daca lungimile segmentelor A- A A. A 77.. A A......... formea"a un sir convergent la "ero) Proprietatile de biunivocitate ordonare continuitate caracteri"ea"a notiunea de coordonata. In ca"ul nostru abscisa x constituie o coordonata a punetelor de pe dreapta. Coordonata absciea x pe o dreapta depinde de originea 0 de po"itia punctului 8 de pe dreapta si de unitatea de masura O9 aleasa O O4 9 8 d
n

'aca luatn o noua origine 0 pastrara unitatea O9 si notam cu x1 abscisa lui 8 in raport cu noua origine avem
x = x + , x = x , (1) unde : este abcisa lui O4 fata de O. Se spune ca in acest ca" dreapta a suferit o translatie care duce pe 0 in 04. .

'aca pastram originea nesc/imbata si sc/imbam unitatea de masura incat sa avem OU = k OU .Atunci obtinem formulele , (2)
x = k x ,
x = x k

OU

astfel

In adevar OX = x OU si OX = x OU = x k OU din care re"ulta imediat relatiile (.) . In rationamentele facute ; se considera po"itiv daca cele doua abscise au acelasi semn si negativ daca ele au semne contrare. In particular pentru ; ( -formulele (.) capata forma, (2) x = - !" # x' = - x . Spunem ca (.<) sc/imba partea po"itiva a dreptei in partea negativa si invers. *aport simplu pe dreapta. Pe o dreapta d consideram punctele A $ !. Se numeste raportul simplu a celor trei puncte numarul (3)
( ABM ) = MA
MB

&otand (A$!) ( ; si permutand literele A $ ! in toate modurile posibile vom obtine sase rapoarte simple care sunt exprimabile in raport cu ; ,

(4)

( ABM ) = k ( BMA) = k ( AMB ) = - k ( MAB ) = - k k ( MBA) = k k ( BMA ) = k


MB ( BAM ) = = MA k ( AMB ) = BA BM + MA MA MA = =- + =- =- k BM BM BM MB

Intradevar apoi restul relatiilor fiind consecinte ale egalitatilor deduse de=a.

oordonata baricentrica.
#ie A $ doua puncte fixe iar ! variabil pe dreapta. de abscise respectiv A(a) $(b) !(x) in raport cu un sistem de coordonate abscise pe dreapta data.

De$inite. Se numeste coordoaata baricentrica a punctului ! variabila


(! )r = -("#$) Punctele A si $ se numesc uncte !unda"entale. >xprimand (?) in raport cu abscisele celor trei puncte (%) (&)
r= x a bx a + rb x= -+ r

Se constata ca intre abscisa x si coordonata baricentrica r ale lui ! este stabilita o corespondenta biunivoca si continua cu exceptia valorii x(b pentru care r nu are o valoare finita si a valorii r(-l pentru care x nu ia o valoare finita. A ! 'in figura alaturata si din relatiile , (%)
r = MA MB = AM MB = AB + BM MB = - + AB MB

se observa ca daca ! se deplasea"a spre infinit la stanga lui A coordonata baricentrica ia valoarea -- @ acelasi lucru se intampla cand ! se deplasea"a la A la dreapta lui $. Corespondenta rBx va deveni biunivoca daca vom considera ca pe dreapta d exista un singur punct la infinit. Acest punct la infinit se mai numeste % nct & im%ro%ri al dreptei. %ui ii corespunde coordonata baricentrica egala cu --. 'e asemeni lui $ ii corespunde o coordonata baricentrica infinita. Observatie. Coordonata baricentrica fiind un raport de doua segmente ea nu se sc/imba daca sc/imbam originea absciselor sau unitate de masura sau sc/imbam sensul ales ca po"itiv pe dreapta. 'eci ele vor avea unele avanta=e importante fata de sistemul de coordonate abscise pe dreapta. (') 'aca
r= n n " atunci pentru x avem " "a + nb x= (medie ponderata). " +n

'aca A si $ sunt considerate puncte materiale de masa m respectiv n atunci punctul ! a carui abscisa este data prin (C) este in acest ca" centrul de masa al sistemului format din cele doua puncte de unde provine denumirea de coordonata baricentrica data lui r. 'aca a- a. ... an sunt abscisele a n puncte A- A. ... An numarul x dat de expresia (')
x= "- a- + .... + " n a n "- + ... + " n

va repre"enta abcisa centrului de masa al sistemului de puncte materiale A- 77. An D

cu masele (ponderile) m- 7777. mn respective.

'ira%ort & a %atr % ncte %e o drea%ta.


Consideram pe o dreapta punctele A $ C '. &umarul, (()
[ ABCD] = CA ,
CB DA DB

se numeste bira%ort & celor patru puncte sau ra%ort & anarmonic al punctelor date. Einand cont de definitia raportului simplu a trei puncte coliniare vom putea scrie biraportul sub forma ec/ivalenta, (()

[ ABCD] = ( ABC ) ( ABD )

(de unde vine si denumirea de biraport).

'aca pe dreapta suport a celor patru puncte avem fixat un sistem de coordonate abscise iar a b c d notea"a abscisele celor patru puncte respectiv atunci avem expresia Se numeste biraport (raport anarmonic) a patru numere a b c d numarul,
a c a d (()) [ ABCD] = b c , b d = c a d a , c b d b

[ abcd ] = c a , d a

'in cele pre"entate pana acum re"ulta ca biraportul a patru puncte coliniare este egal cu biraportul absciselor lor. 'in (F4) re"ulta ca biraportul este po"itiv daca ambele puncte C si ' sunt interioare segmentului A$ sau ambele exterioare. 'eci biraportul este po"itiv daca perec/ile (A $) si (C ') nu se separa si negativ daca ele se separa.

c b d b

Pro%rietati&e bira%ort & i(


-G. $iraportul HA$C'I nu se sc/imba daca sc/imbam perec/ile (A $) si (C ') intre ele sau sc/imbam in acelasi timp punctele ambelor perec/i@ [ ABCD ] = [CDAB] = [ BADC ] = [ DCBA] In adevar avem ,

[CDAB ] = a c , b c
a d b d

Apoimai departe avem ,

c a c b c a d a , = , = [ ABCD ] d a d b c b d b

.G. 'aca facem toate permutarile posibile ale celor patru puacte ale unui biraport se obtin in total DJ ( .D birapoarte din care vor fi distincte numai sase deoarece cate patru vor fi egale intre ele. 'educerea celor sase birapoarte distincte se face dupa cum urmea"a. sa notam, ( ABC ) CA DB (1*) [ ABCD] = k = ( ABD ) = CB DA

[ BADC ] = d b , c b = c a d a = [ ABCD ] etc. d a c a c b d b

'aca in (-0) sc/imbam C cu ' vom obtine imediat, ( ABD ) (11) [ ABCD ] = ( ABC ) = k 'aca in (-0) sc/imbam intre ele punctele centrale $ cu C obtinem , [ ABCD ] = ( ACB ) = BA DC = AB CD ( ACD ) BC DA BC DA 'in identitatea lui >uler AB CD + BC AD + CA BD = 0 inlocuim in relatia de mai sus cantitatea AB CD = BC AD CA BD si obtinem
[ ABCD ] = BC AD CA BD

si deci

BC DA

=-

CA BD BC DA

=-

CA DB CB DA

=- k

(12) HA$C'I(--; 'aca in (-.) sc/imbam punctele ultimei perec/i re"ulta, (13) (14) (1!)

[ ABCD] =

'aca in (--) sc/imbam intre ele elementee centrale $ si ' re"ulta,

-k

[ ABCD ] = - - = k k k k k -

In fine daca in (-D) sc/imbam intre ele punctele $ si C avem ,


H ABCD I =

Astfel formulele (-0) (--) (-.) (-6) (-D) si (-?) ne dau valorile celor sase birapoarte distincte ce se pot forma cu punctele A $ C '.