UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIŞ, ARAD

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI, PSIHOLOGIE, EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

MASTERAT MANAGEMENT
EDUCAŢIONAL

COORDONATOR
Prof. univ. dr. ing. CORNELIU MAIOR

MASTERAND
NIŢĂ (BOBIC) MARIA VIVIANA

2013

Managementul . . iar Mintzberg spunând ce face managerul când acţionează ca manager. şi că timpul poate să vă preseze. Stabilirea informaţiilor necesare (dacă sunt suficiente şi relevante). evitând a se pierde în amănunte şi în activităţi pe care trebuie să le facă alte persoane din firmă. 3. Evoluţia. ne dau imaginea muncii manageriale. făcând distincţie între problemele presante şi importante. În abordarea şi exercitarea managementului. 5. Strângerea informaţiilor şi prelucrarea lor. În cursul activităţii de elaborare a deciziilor e bine să îi consultaţi pe cei care vă pot ajuta. 6. . în strânsă legătură cu acestea. şi anume: 1.Activitatea Manageriala în condiţii de eficienţă şi eficacitate În Management. eficienţa şi eficacitate. Fayol oferind o vedere de ansamblu asupra meseriei de manageri. în primul rând a unei eficienţe economice. activitatea managerului trebuie să fie şi eficientă. adică modul în care îşi desfăşoară activitatea să fie economic. se folosesc foarte des cuvintele de eficienţa şi eficacitate. pentru a fi eficace. un manager poate să fie eficace. progresele factorilor de producţie şi. Astfel. dar cu o proastă utilizare a resurselor. 2. Definirea problemei (inclusiv cauza-efect). Luarea deciziei şi comunicarea ei. Deci. Calea pe care se ajunge la realizarea rolurilor manageriale trebuie să fie cu utilizarea resurselor minime necesare. adică să facă ceea ce merită atenţia lui totală.delegarea unor atribute către persoane competente din cadrul firmei. practic.găsirea unor soluţii satisfăcătoare (deoarece soluţia perfectă poate solicita un timp aşa de lung de decizionare încât. Revizuirea. Cele doua viziuni. dar nu uitaţi că decizia este aşteptată de la dvs. Verificarea înţelegerii eficienţei. esenţialul este obţinerea unei eficienţe cât mai ridicate. devină depăşită). 4. a relaţiilor economice s-a reflectat la conturarea managementului ca o importantă componentă a ştiinţei şi practicii sociale precum şi în semnificative progrese în domeniul eficienţei sociale. Aceasta presupune: . Modul în care se desfăşoară luarea deciziei (unul dintre rolurile de bază ale managerului) trebuie să respecte o anumită succesiune a activităţilor. dacă este necesar.un management al timpului. Pe lângă eficacitate. managerul trebuie să facă ceea ce spun cele doua viziuni.

gradul de îndeplinire a obiectivelor stabilite reprezintă o trăsătura definitorie a unui management eficace. să se obţină rezultatele dorite. coordonare. Pătrunderea în „zonele mai fierbinţi” ale civilizaţiei atesta conceperea şi operaţionalizarea de strategii de dezvoltare. coordonare. strategii ce urmăresc. obţinerea unui nivel cât mai ridicat al rezultatelor. să adopte deciziile ce se impun. se poate interveni cu măsuri pentru a stopa sau diminua unele consumuri ridicate faţă de prevederi. Ca atare. eficienţa nu este un scop în sine. 2. rod al unui complex proces de management. 3. Elementele pe care se fundamentează corespondenţa dintre management şi eficienţă se referă la următoarele: 1. eforturile umane nu şi-ar fi găsit o finalitate. informaţional. Exercitarea managementului a urmărit. creşterea eficienţei economice.organizatoric. antrenare şi control.în „spatele cărora se află întotdeauna decizii. fezabile. este necesar a avea loc în condiţiile atingerii unor niveluri superioare de eficienţă. managementul influenţând felul şi dinamica eficientei atât în sistemul conducător. Comensurarea permanentă a efectelor şi compararea lor cu eforturile depuse pentru a evidenţia eficienţa activităţilor conduse. antrenare si control-evaluare. Legătura organică ce există între management şi eficienţa social . în final. în dublu sens: pe de-o parte prin decizii şi acţiuni de previziune. care să-i permită satisfacerea necesităţilor proprii şi dezvoltarea societăţii.presupune ca. cât şi în cel condus. îndeplinirea cantitativă şi calitativă a unor obiective stabilite şi fundamentate de decidentul individual sau de grup. să iniţieze acţiunile necesare pentru operaţionalizarea acestora şi. împiedicând progresul economic şi social. ceea ce denotă importanţa managementului în toate fazele acestuia .economica se manifestă în evoluţia societăţii.previzională. organizaţi în structuri specifice fiecărei etape de dezvoltare a societăţii. şi-a fixat principalele modalităţi de realizare şi resursele necesare. organizare. pe baza unor informaţii. Eforturile omului . pe toate treptele istorice ale dezvoltării societăţii. organizare. ci o modalitate utilizată în îndeplinirea obiectivelor. exercitarea funcţiilor managementului . direct sau imediat. iar pe de altă parte. Calitatea şi eficacitatea managementului s-a concretizat din această perspectivă. cu consumuri reduse de resurse. Funcţionalitatea mai scăzuta a uneia din componentele majore . operativă şi post-operativa. mediu şi scurt. Principalele elemente prin care managementul a influenţat nivelul şi dinamica eficienţei se regăsesc în subsistemele sale . în fundamentarea riguroasă a obiectivelor. Eficienţa şi creşterea sa au constituit mobilul principal al activităţii de conducere.au urmărit. dinamic. Fără adoptarea unor decizii corespunzătoare.previziune. în toate sistemele social economice. precum şi rezultatele benefice pentru el şi semenii lui. prin intermediul lor omul şi-a stabilit obiective pe termen lung.izolat sau în grupuri . Pe parcursul derulării procesului de management. metodologic şi decizional . chiar dacă în primele stadii ale evoluţiei societăţii conştientizarea lor era inexistentă sau avea dimensiuni mult mai reduse faţă de etapa actuală.

etc. . în favoarea sporirii acesteia din urmă. Abordarea corelativă a managementului şi eficienţei impune reliefarea însăşi a elementelor legate de eficienţa managementului.Ec). considerată drept criteriu fundamental de apreciere a calităţii managementului. metodologic şi decizional. raţionalizarea subsistemelor informaţionale. în buna măsură justificată. independente de sistemul de management din interiorul său. antrenare şi control-evaluare îndeplinirea obiectivelor asumate de o organizare socio-economica. coordonare. eficienţa managementului în ansamblul său şi eficienţa obţinută în sistemele conduse. Trecerea treptată de la empirism la ştiinţă în domeniul managementului s-a manifestat în sporuri ale eficienţei în toate sferele societăţii. Pe de altă parte. Ec = Ea. raporturile întâlnite sunt de forma: Ec > Ea. Evoluţia societăţii omeneşti a înregistrat importante salturi în calitatea şi eficacitatea managementului micro-macroeconomic şi social reflectate în creşterea mobilităţii structurilor organizatorice. Deşi foarte greu sau chiar imposibil de cuantificat. cu un consum redus de resurse. Un management calitativ superior este eficient în măsura în care este capabil să determine obţinerea unor rezultate superioare. Amplificarea eficienţei sociale de la un sistem economic la altul este consecinţa firească a creşterii caracterului ştiinţific al managementului. cu impact pozitiv asupra dezvoltării acestuia. Din punct de vedere matematic. De aici necesitatea unei abordări sistemice a corelaţiei dintre management şi eficienţă. informaţional. dezvoltarea economica poate fi exprimată ca funcţie de factori economici potenţiali (pe) şi de eficacitatea conducerii (Ec). stat. metode si tehnici manageriale. în aceste condiţii. situaţie explicata prin desfăşurarea activităţilor conduse şi de conducere cu aceeaşi intensitate a eficacităţii.întreprindere. de societate în ansamblul său. evaluarea eficienţei managementului se realizează prin reliefarea efectelor şi eforturilor la nivelul sistemului de management în ansamblul sau ori la nivelul principalelor componente ale acestuia: subsistemul organizatoric. când în sistemele conduse apar sporuri de eficienţă independente de conducere. astfel: D = f(pe. Managementul nu este un scop în sine. Intre eficacitatea conducerii şi eficienţa activităţilor conduse (Ea). mai mult sau mai puţin. din două unghiuri: > Poate fi evidenţiată prin prisma eficienţei domeniului condus . întrucât calitatea şi eficacitatea managementului condiţionează decisiv mărimea şi calitatea rezultatelor obţinute în domeniile conduse. O asemenea viziune predominantă şi. organizare. Eficienţa managementului poate fi analizată. localitate.ale managementului afectează. când în sistemele conduse apar unele dereglări neprevăzute. ci un mijloc de a facilita prin intermediul unor decizii corespunzătoare de previziune. Ec < Ea. creşterea gradului de fundamentare a deciziilor. totuşi influenţa managementului asupra creşterii eficienţei subsistemelor conduse este semnificativă. îmbogăţirea instrumentarului de conducere prin conceperea şi utilizarea de noi sisteme.

Din punct de vedere al modului de exprimare şi comensurare există 2 forme de eficienţă: 1. rentabilitate. ci doar un mijloc al funcţionalităţii şi profitabilităţii întreprinderii. creativitatea individuală şi colectivă a personalului – studiul gradului de înnoire al produsului. Sistemul de indicaţii folosit pentru determinarea eficienţei firmei şi a evoluţiei sale.A. Eficienţa necuantificabilă – se referă la aspectele funcţionale de ordin calitativ. Această modalitate pleacă de la premisa că managementul nu constituie un scop în sine. dinamismul conceperii şi realizării acţiunilor. Eficienţa necuantificabilă este apreciată prin analiza următoarelor aspecte: 1. şi centrarea acestora pe obiective fundamentale predominant calitative . Această analiză este posibilă printr-o abordare profesională a managementului firmei. Ataşamentul personalului faţă de firmă. atât la nivelul conducerii de management. în ansamblul său. poate fi folosit concomitent pentru estimarea eficienţei managementului firmei. Principalele modalităţi de creştere a eficacităţii şi eficienţei managementului: a) proiectarea şi reproiectarea sistemelor de management – începe de la organizarea de management participativ şi se termină la posturile de execuţie din secţii şi ateliere.calitate a produselor. Eficacitatea managementului – capacitatea unei acţiuni manageriale de a se solda cu realizarea acelui raport.abordarea eficienţei managementului în funcţie de eforturile nemijlocit implicate de funcţionarea şi perfecţionarea sistemului de management şi de efectele directe obţinute la acest nivel. b) Remodelarea strategiilor şi politicilor S. 2. . măsura în care acesta se identifică cu cultura sa organizaţionala. export. reflectat în sporirea valorii adăugate a venitului net şi implicit a profitului obţinut. a inovaţiilor succesive în produs. cât şi la nivel de executanţi.Eficacitatea manageriala nu coincide cu eficienta manageriala. sub forma valorică a inputurilor şi outputurilor firmei. Eficienta manageriala desemnează un raport intre venituri obţinute şi cheltuieli (eforturi alocate). 2. 3. care influenţează în mod indirect performanţele economice ale firmei.C. 2) În sens larg – presupune abordarea managementului în funcţie de eforturile şi de rezultatele ocazionate de funcţionarea firmei. a invenţiilor. comportamentele şi trebuinţele sale. şi R. Evaluarea eficienţei managementului firmei poate fi abordată prin perspectiva a două opţiuni: 1) În sens restrâns . Eficienţa cuantificabilă – are în vedere exprimarea şi comensurarea cantitativă. privitoare de regulă la factorul uman.

generale şi specifice. performant. respectarea corelaţiilor dintre dinamica cifrei de afaceri şi dinamica salariilor ori dintre dinamica productivităţii muncii şi cea a salariului mediu ş. este mult mai importantă eficacitatea prestaţiei lor. imprimarea unor caracteristici de ordine. a brainstormingului. (Verboncu. EFICIENŢĂ ŞI EFICACITATE. şi specifice. ratele rentabilităţii. Pentru managerii organizaţiei româneşti. a deciziilor bazate pe risc şi incertitudine. a managementului prin excepţie. 1 La nivelul organizaţiilor conduse este evident că eficienţa este prioritară. exercitat de managerii profesionişti. obţinerea de performanţe economico-financiare. reproiectarea acestuia. 62 . ci un decisiv factor de amplificare a eficienţei şi eficacităţii organizaţiei. ci şi oportun. supuşi unor multiple şi din ce în ce mai complexe provocări contextuale şi endogene şi predispuşi la „claustrofobie" informaţională din cauza volumului de informaţii ce trebuie valorificate decizional. Astăzi. f) Promovarea leadershipului performant g) Remodelarea culturii manageriale şi organizatoriale şi adaptarea acestora la comportamentul şi aşteptările salariaţilor precum şi la cerinţele economiei de piaţă. Reengineeringul managerial are drept consecinţă un management performant 1 Prof. a tehnicii Delphy. salariul mediu. Pentru a obţine performanţe la nivelul acesteia. Ion Verboncu. este principalul „furnizor” de performanţe în „zonele” conduse. în raport cauzal cu eforturile depuse pentru obţinerea lor. Noye.c) Completarea şi modernizarea instrumentarului de management. pg. cu prioritate indicatorii calitativi (de eficienţă) referitori la: productivitatea muncii.a. d) Raţionalizarea procesului decizional – în sensul creşterii ponderii deciziilor strategice şi tactice. câştigul mediu/acţiune. fiind consecinţa firească a performanţelor manageriale. Dacă eficienţa presupune existenţa unor efecte. Managementul şi exercitarea sa nu sunt un scop în sine. 2002). disciplină şi rigurozitate organizaţiei şi componentelor sale fiind o consecinţă firească a refacerii radicale a proceselor de management. dr. prin antrenarea lor în perfecţionări ce folosesc metode active şi modulare de învăţământ programat. eficacitatea constă în realizarea obiectivelor şi exercitarea sarcinilor manageriale în condiţii temporale şi calitative prestabilite. 2005. exprimate cu ajutorul unor indicatori şi indici. e) Pregătirea la un nivel superior a managerilor. Un astfel de demers strategic este nu numai necesar. a matricei descoperirilor. este necesar un management performant. univ. în acest context. prestat de manageri profesionişti. Se impun folosirea tabelului decizional. Eficacitatea se concretizează în obţinerea de performanţe manageriale generale. ca modalitate majoră. lichiditatea şi solvabilitatea. MANAGEMENT. în România. a managementului prin proiect. Un management cu adevărat eficient şi eficace. eficientizarea managementului organizaţiei reclamă. Remarcăm.

I. o amploarea recompensei managerilor este condiţionată decisiv de asigurarea unei eficienţe înalte. dacă se prelungeşte. pg. I. Principalele cauze ale acestei stări: o ineficienţa poate afecta substanţial performanţele de ansamblu ale firmei. evidenţiată cu multe decenii în urmă de Chester Barnard. rezultatele ce se obţin într-o activitatea economică. C. Deci. evaluate prin prisma resurselor consumate pentru desfăşurarea acelei activităţi. întrucât prima are în vedere în mod direct interacţiunea cu mediul.. duce la falimentul acesteia.şi. MANAGEMENT. Acest lucru a fost evidenţiat de Peter Drucker: este mai important să realizezi bine ceea ce ţi-ai propus (eficacitatea).2 Este necesară precizarea diferenţei dintre eficacitate şi eficienţă. decât să realizezi bine altceva (eficienţa). supravieţuirea şi succesul firmelor depind mai mult de eficacitate decât de eficienţă. Investiţii. 2 3 Prof. Românu. în modul cel mai cuprinzător. pregăteşte „terenul” pentru un transfer sigur la un stadiu superior.. 2000. Editura Economică. corespund rezultatelor dorite. în acelaşi timp. Cu toate acestea. firmă. Frecvent. Prin eficacitate se înţelege măsura în care rezultatele obţinute de un sistem. 67 Vasilescu. Ion Verboncu. EFICIENŢĂ ŞI EFICACITATE. ca factori generatori de efecte. şi rezultatele ce se obţin într-o anumită perioadă.3 Prin intermediul acesteia se stabileşte legătura dintre volumul şi calitatea eforturilor.. Cicea. dr. cel al managementului bazat pe cunoştinţe.. pg. se acordă mai multă atenţie eforturilor cotidiene de obţinere a unei eficienţe cât mai ridicate. situaţie care.71 . Eficienţa economică exprimă. univ. localitate etc. ea se măsoară prin compararea rezultatelor efectiv obţinute cu rezultatele dorite (propuse). Bucureşti.

html .ro/eficient-sau-eficace-1001. http://www. Verboncu Ion. Investiţii.gozman. http://scri.2 (34).. Verboncu. Verboncu. Revista Academiei Forţelor terestre.ro/eficienta-versus-eficacitate/ 7. I. I. I.. Editura Economică.. Bucureşti 4. Vasilescu.. Bucureşti. Zalman. M. Florişteanu Elena. 2000 2. (2005). C. Editura Economică. Ştim să conducem?. Românu. Trimestrul II – 2004 6. Management şi performanţe. EFICIENŢĂ ŞI EFICACITATE 3.BIBLIOGRAFIE 1. Editura Universitară. I. Cicea. (2005). MANAGEMENT. Anul IX / nr. Eficienţa şi eficacitate în sectorul public. Bucureşti 5.