Departamentul de Ştiinţe Tehnice

anul universitar 2013 - 2014

FINISAJ
Anul III, Semestrul 1

Fizica Construcţiilor – aplicaţie practică

Este obligatorie citirea integrală a temei.

Problema 1: Se vor analiza două clădiri de locuinţe existente, L -1 şi L-2, situate în aceeaşi zonă climatică1. Pereţii exteriori ai celor două clădiri au următoarele alcătuirii: L-1: perete structural din beton armat (de grosime d1) căptuşit către interior cu zidărie eficientă termic (de grosime d2) şi tencuit pe ambele feţe: Exterior text (ºC ) = 85% Interior tint = +20ºC = 60%

L-2: perete structural din beton armat (de grosime d1) căptuşit către exterior cu zidărie eficientă termic (de grosime d2) şi tencuit pe ambele feţe: Exterior text (ºC ) = 85% Interior tint = +20ºC = 60%

Se cere: a) Pentru a determina condiţiile de exploatare a celor două clădiri, verificaţi dacă: - este asigurat confortul termic interior (diferenţa dintre temperatura aerului interior şi temperatura suprafeţei interioare a pereţilor să fie t 40C); - există riscul apariţiei condensului pe suprafaţa sau în interiorul alcătuirii peretelui. b) În funcţie de rezultatele obţinute pentru fiecare caz, se cere formularea unor specificaţii pentru reabilitarea celor două clădiri. Ca măsuri posibile, se pot lua în calcul: - adăugarea unui strat termoizolant, caz în care se va urmări respectarea reglementăr ilor tehnie în vigoare privind rezistenţele termice minime ale elementelor de construcţie ( R0 1,8 m2K/W); - adăugarea unei bariere contra vaporilor, ca variantă de intervenţie minimală. Soluţiile propuse vor fi verificate conform punctului a). 1 Conform Standardului SR 1907-1, România este împărţită în patru zone climatice cărora le corespund diferite temperaturi exterioare convenţionale de calcul (vezi harta, p.5).

004g/mmHg 0. Exterior text (ºC ) Interior tint = +20ºC = 60% = 85% Tabel 1: Caracteristici de materiale Material Beton armat Beton celular autoclavizat (b.a.) Polistiren expandat (p.04 W/m 0C 0C 0.c. Rs. de conductivitate termică ( ) b. = = 0.s.m.cer.) Vată minerală (v. la proiectarea unei alcătuiri de perete exterior trebuie să se ţină cont de următoarele condiţii: (1) Pentru asigurarea confortului este necesar ca diferenţa dintre temperatura aerului interior şi temperatura suprafeţei interioare a pereţilor să fie t 40C. = 0.a.003 g/mmHg 0. Se cere să se verifice respectarea acestor condiţii în cazul unui perete cu alcătuire complexă şi strat de aer ventilat.5 mm Email clorcauciuc în două straturi Email copolimervinilic în două straturi Rv (m2h·mmHg/g) 2.a = 1. realizat din diafragme de beton armat (de grosime d1) căptuşite către exterior cu izolaţie termică eficientă (de grosime d3).) Sticlă spongioasă (s.c.55 W/m 0C 0. = PEX = v.c. acestea NU SE IAU ÎN CONSIDERAŢIE.016 g/mmHg 0.35 W/m 0C 0. = s. Pentru limitarea pierderilor de căldură. = Coef.041 m2C/W Deşi peretele este tencuit la interior şi exterior în modul de calcul al rezistenţei termice.sp.ex.s.042 W/m 0C 0C granit = granit = Tabel 2: Materiale cu diferite rezistenţe la difuzia vaporilor Material Strat de carton asfaltat Vopsea de ulei în două straturi Folie PVC de 0.Problema 2: Conform noţiunilor prezentate la curs.m s.48 W/m 0.m.i.008 g/mmHg b.) Blocuri ceramice cu goluri verticale (b. = 0. de permeabilitate la difuzia vaporilor ( ) b.) Granit Coef. = b.e.125 m2C/W.a = b.0015 g/mmHg = 0.8 m2K/W.cer.a. reglementările tehnice în vigoare impun ca rezistenţa termică globală a pereţilor exteriori să respecte condiţia R0 1. = PEX = v.cer. cu strat de aer ventilat (de grosime d4) şi finisaj din plăci de granit (de grosime d5). . b. (2) Pentru durabilitatea construcţiei şi pentru sănătatea utilizatorilor trebuie evitată apariţia condensului interstiţial.8 25 26 29 Valori Rs.065 g/mmHg 0.018 g/mmHg 0.035 W/m 3.1 4.74 W/m 0C 0. pentru problemele mai sus prezentate.

11 4.14 1.12 1.46 8.73 10.15 8.62 11.75 1.38 11.16 6.57 1.52 9.73 1.49 1.55 7.79 21.32 3.02 1.36 4.23 5.19 14.12 .46 1.00 4.41 1.08 0.69 18.39 1.33 3.45 6.98 9.04 0.97 5.96 4.62 7.43 16.64 5.29 12.03 4.00 15.67 14.58 1.75 .53 13.04 7.11 .07 21.36 1.76 11.58 8.11 1.16 1.06 0.89 4.18 4.17 2.15 1.56 5.23 19.94 3.58 18.09 14.81 1.82 19.78 9.69 3.20 12.07 18.28 1.30 10.86 16.60 5.77 7.18 3.92 21.40 2.99 11.81 5.22 11.48 22.08 13.72 5.68 15.05 1.42 3.51 1.54 3.00 14.38 14.72 7.21 6.99 7.93 5.30 22.12 12.74 2.05 2.21 7.17 15.70 23.33 8.48 3.19 1.39 3.9 OC.25 2.08 17.81 0.82 6.90 23.46 12.17 13.74 .89 5.52 8.30 3.20 2.18 1.05 0.63 3.89 1.80 1.53 1.55 2.79 15.20 NOTĂ: Pentru determinarea presiunii de saturaţie a vaporilor de apă (mmHg) pentru temperatura de la temperatura -20.98 2.42 1.72 + 25 + 24 + 23 + 22 + 21 + 20 + 19 + 18 + 17 + 16 + 15 + 14 + 13 + 12 + 11 + 10 +9 +8 +7 +6 +5 +4 +3 +2 +1 +0 -0 -1 -2 -3 -4 -5 -6 -7 -8 -9 .30 2.75 4.88 0.91 3.24 20.61 8.02 8.81 3.60 10.88 1.66 3.54 6.34 1.64 1.38 10.94 0.90 13.45 10.64 16.00 0.22 18.22 2.65 17.16 .15 7.81 13. se va alege valoarea precizată în tabel .85 4.83 1.10 5.45 9.58 20.45 1.84 1.96 1.32 2.67 2.14 1.84 9.35 5.00 23.95 18.88 7.97 0.44 13.32 5.66 9.00 1.04 3.06 11.90 13.31 17.37 15.48 15.49 5.74 .93 0.30 11.59 9.49 2.50 23.58 4.69 1.19 5.25 3.14 4.31 1.80 23.00 17.01 3.57 14.09 2.60 3.07 1.66 1.88 3.83 2.97 16.32 16.45 2.23 4.77 .37 12.36 3.96 2.72 12.04 12.94 10.01 6.78 1.56 7.44 7.85 5.19 .38 9.07 15.24 9.46 6.50 4.21 16.46 20.33 1.93 4.96 0.01 5.28 2.63 1.01 0.54 4.71 2.29 3.71 4.73 -21OC .53 10.98 0.53 2.87 0.78 3.54 1.50 1.14 5.78 4.38 2.91 9.03 0.22 4.94 19.48 14.94 7.22 1.37 5.36 6.20 17.81 12.65 21.51 21.47 2.11 6.19 2.47 4.24 1.12 3.44 19.04 9.91 1.03 2.67 7.26 6.93 1.06 5.82 4.38 7.09 0.26 2.13 1.93 2.76 22.27 5.71 9.91 0.35 13.92 0.41 5.83 0.62 22.36 2.25 1.27 15.84 0.28 3.76 5.87 14.34 2.96 8.18 9.63 6.24 2.79 0.42 2.99 13.95 1.32 1.79 8.83 15.72 1.41 5.90 0.16 1.86 2.85 0.87 6.87 10.51 3.83 0.43 4.72 3.26 4. în funcţie de temperatură ( 0C) 0C .81 2.10 16.98 20.61 4.85 20.76 17.68 4.89 0.62 13.71 13.09 1.83 11.18 .18 2.85 3.86 0.51 2.75 3.62 2.68 10.73 6.71 20.80 10.99 0.79 11.54 17.76 1.59 6.39 8.02 0.95 0.08 3.76 .07 0.60 2.79 0.45 3.72 .32 7.28 14.21 2.11 2.67 1.63 12.37 1.58 2.10 .40 22.17 1.40 4.73 8.75 16.46 11.32 20.46 18.31 6.47 1.57 19.06 6.27 7.14 .20 21.08 10.73 .26 1.98 3.65 9.58 4.78 2.22 3.20 1.82 0.51 7.97 15.87 12.23 10.80 0.60 23.88 17.15 .93 0.92 6.68 5.60 1.20 19.31 9.54 11.71 11.14 2.07 19.20 22.52 5.17 .90 8.12 1.34 21.85 18.13 .70 1.57 3.49 7.Tabel 3: Presiunile de saturaţie ale vaporilor de apă (mmHg).86 1.41 6.33 4.91 2.14 11.16 10.88 2.58 15.78 0.27 1.64 2.76 2.95 12.43 1.21 8.68 6.01 2.10 22.55 1.75 .50 6.91 11.84 8.01 10.53 16.42 17.69 2.55 12.38 21.87 0.15 3.03 1.69 19.07 4.23 1.77 6.35 18.77 14.96 6.11 17.10 1.83 7.10 7.45 5.11 1.27 8.65 4.30 1.38 1.26 13.61 1.11 20.19 19.98 1.09 8.11 9.67 8.

sp.sp.5 4. p. s.a.cer. p. etc. .c.m.sp.m. v.c. b.5 4 grosime d5 (cm) 2 2. v.a. b.a.cer. p. s.sp. v. b.m. b. b. s. b.m.cer.5 11. b.5 12 14 13 10 12 10 15 12 10 7.c.c. b.5 4 5 4.5 3 2 2 3 3 2. p-Rv şi p-d se vor desena la scară. b.5 10 12 10 13 14 15 7.cer.a.m.5 4.5 18 15 10 11.a.a. b.5 5 4. de mână la teu şi echer.5 7.5 3 2 2 2.c. v. Pentru fiecare grafic desenat se vor scrie concluzii (de exemplu dacă este asigurat confortul termic.ex.c.ex.c.5 3 2 3 2.5 12 INDICAŢII PENTRU REDACTARE: Alături de numele studentului.5 4. t-d.a.m.c.m. var.5 3 3 2 3 2 2. b. b.m.sp.c.m. s.ex.5 15 15 20 25 7. De asemenea pe fiecare planşă predată trebuie trecut numele studentului. apariţia punctului de rouă. b. v.c. v.5 11. grosime d3 (cm) 8 10 12 10 8 15 12 8 12 8 10 15 12 8 10 12 8 10 10 12 15 8 12 12 10 8 10 8 10 12 8 10 10 material v.5 15 10 12 10 15 12 10 7.5 3 3 2 3 2. b.sp. p.a. Predarea se va face în săptămâna a zecea în ziua de curs.ex.m. b. b. v.a.cer.m.m.a. p.5 4.5 14 20 15 7.m. s. v.a.a.a. b.c.ex.c.ex. b. p.c.m.a. v. v. s.5 4 4. p. trebuie menţionat la începutul lucrării şi numărul variantei cu date individuale de lucru din tabelul de mai sus.c. v.5 3 3 2 I II III IV IV III II I IV II III I IV IV II III IV III I III II IV I III IV II I IV II III IV III I 7.sp.5 18 15 10 material b.a.a.c. grupa şi anul universitar. b. b.a.a.c. Acestea vor fi pozitionate în pagină în aşa fel încat să ajute la determinarea valorilor prin metoda grafică prezentată în continuarea (vezi Indicaţii pentru rezolvarea aplicaţiei).cer. b.Tabel 4: Date individuale de lucru Nr.sp. s.c.ex.5 4 4 4.cer.5 4 4.a. lucrările fiind introduse în dosare pe grupe împreună cu listele de prezenţă. b.5 4 4.5 4.5 15 15 18 15 10 7.cer.5 20 14 15 10 15 7. b.a.5 4 5 4.c.c.c.m.ex.5 14 7. p. b. b. v. b.a. v. v. b. v.5 5 4. grosime d4 (cm) 4. b. zona climatică beton armat zidărie eficientă termic termoizolaţie eficientă aer ventilat plăci granit grosime d1 (cm) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 grosime d2 (cm) 7.c.5 4 5 4.5 13 12 7.cer.5 5 4.). b.c.c.5 3 2 2.5 14 7.m. pe hârtie milimetrică sau de matematică. b.a. s.Graficele de dependenţă t-R.5 5 4.a.m. b.c. v. b.a.

România – zone climatice .

tsupr. zona IV: -21ºC. Este luată în calcul aici comportarea termică a elementului de anvelopă faţă de două din cele trei modalităţi de transfer termic: convecţie (Rs.int. Rs.e. ATENŢIE la unităţile de măsură! CALCULUL TEMPERATURILOR Se determină rezistenţele termice globale.ext.INDICAŢII PENTRU REZOLVAREA APLICAŢIEI Zona climatică. respectiv exterior.şi un fluid – aerul.e.i.e.. rezistenţe termice Relement Rs.. grosimile straturilor şi materialele se aleg din tabelul cu date individuale de lucru. grosimea d1 şi rezistenţa la difuzia vaporilor Rv1. + Relement + Rs. grosimea d2 şi rezistenţa la difuzia vaporilor Rv2. Valorile acestor rezistenţe lor sunt indicate în standarde. În exemplul ce urmează s-a luat în calcul zona climatică II.a) şi se calculează cu relaţia Relement = şi exterioare. Schimbul termic conductiv are loc în interiorul unui solid sau între două solide aflate în contact. respectiv exterioară. considerând temperaturile convenţionale tint = +20°C şi text = -15°C.a.i. având rezistenţa termică R b.. reprezintă rezistenţele la schimb termic convectiv ale peretelui prin cele două suprafeţe: interioară.a. se poate construi abaca t-R0 în care să se citească variaţia temperaturii în funcţie de rezistenţa termică globală.e. Cunoscându-se R0 şi ecartul de temperatură între care are loc schimbul termic. . temperaturi d λ . Temperatura exterioară convenţională de calcul se alege în funcţie de zona climatică.a.peretele .de iarnă . astfel: zona I: -12ºC. Pentru simplificarea calculelor se ignoră rezistenţele termice ale tencuielii interioare tint = +200C tsupr. Rb. Schimbul termic convectiv are loc între un solid .a. tintermediar text = -150C Rs.) şi conducţie (Relement ). în funcţie de anotimp şi de sensul fluxului termic. conform relaţiei: R0 = Rs. Rb. Se va face verificarea condiţiilor de confort termic în regim staţionar .c. repartizate fiecărui student din grupă.a.i şi Rs. în ordine alfabetică. zona II: 15ºC. material 2: zidărie de b. zona III: -18ºC.. S-a considerat următoarea alcătuire a peretelui (de la interior la exterior): material 1: beton armat. având rezistenţa termică R b.c. Relement reprezintă rezistenţa termică prin conducţie a elementului de anvelopă ( de exemplu Rbeton armat + Rb. Atenţie: se construieşte abaca ţinând cont de succesiunea elementelor şi de relaţia lor cu spaţiul interior.c. şi Rs.i.c.

t-d.umiditate relativă a aerului: Aerul are o componentă umedă. unde reprezintă . Această cantitate maximă de vapori determină o presiune numită presiune de saturaţie. Ca orice gaz. grosimi ale elementelor Se constată că temperatura suprafeţei interioare scade sub valoarea celei din cameră. ATENŢIE! în cazul umidităţii. presiune grosimi de elemente. care reprezintă un raport procentual între umiditatea vaporilor real existenţi în aer şi umiditatea de saturaţie la temperatura înregistrată. cantitatea de vapori dintr -un spaţiu (interior/exterior) este egală cu cea măsurată pe suprafaţa peretelui (spre deosebire de temperatură. respectiv. a cărei valoare este o parte din presiunea de saturaţie. În fizica construcţiilor operăm cu umiditatea relativă a aerului interior ( int). a cărei valoare depinde de temperatură (vezi Tabelul 3). Abacele pe care le vom construi se referă la relaţia presiune (a vaporilor) . deci cu grosimi în loc de rezistenţe: temperaturi tint = +200C t 40C tsupr. tintermediar text = -150C d1 d2 tsupr. Întrucât această cantitate reprezintă o parte din cantitatea maximă de vapori.int. DIFUZIA VAPORILOR În mod aproximativ similar se poate verifica şi comportarea la difuzie a elementelor de construcţie. în caz contrar trebuie reluat calculul R0. vaporii de apă conţinuţi într-un volum de aer determină o anumită presiune. care permit o cuantificare matematică. Cantitatea de vapori existenţi într-un volum de aer la un moment dat determină umiditatea absolută a aerului din acel spaţiu. un volum de aer poate primi o anumită cantitate maximă de vapori de apă. care se modifică pe suprafaţa peretelui datorită convecţiei). Explicarea relaţiei presiune . Umidităţile sunt inoperante.ext. În funcţie de temperatura la care se află. condiţia de confort este ca t 40C. apelăm aşadar la presiuni. numerică a umidităţilor şi prin urmare asigură posibilitatea comparării. se determină rezistenţa la difuzia vaporilor de apă a elementului de anvelopă pe baza relaţiei R v = coeficientul de permeabilitate la difuzie a vaporilor. respectiv exterior ( ext). d μ . deci o cantitate oarecare de vapori.rezistenţă la difuzie şi.Rezultatele se înregistrează într-o abacă oarecum similară celei de mai sus. ps. pv. ea va determina o presiune ce se numeşte presiune parţială a vaporilor.

se scot din tabel presiunile de saturaţie. la aceeaşi temperatură.Pentru exemplificare: dacă la temperatura de +200C presiunea de saturaţie este întotdeauna 17. cazul pv = ps reprezintă teoretic momentul de la care apare condensul . de pildă. intermediare şi exterioară). având în vedere că materialele şi alcătuirile sunt mai permeabile sau mai puţin permeabile la difuzia vaporilor de apă din aer. şcoli între 50 şi 60 %. anumite industrii 75 . umiditatea relativă a aerului interior int = 50 ~ 60 %. respectiv presiunile de saturaţie pe cele două feţe extreme ale elementului de anvelopă. de pildă). Presiunea parţială a vaporilor are legătură numai cu umiditatea relativă a aerului interior / exterior şi cu temperatura interioară / exterioară. nu şi cu temperaturile. astfel: pentru locuinţe. Ce nu se ştie (şi trebuie determinată) este valoarea presiunii parţiale a vaporilor în interiorul alcătuirii peretelui.18 ~ 14. birouri.58 mmHg = 8.ps premite tragerea de concluzii referitoare la zonele unde poate apărea condensul: p v > ps. O comparaţie între valorile p v . indiferent unde se face măsurătoarea: în mijlocul camerei sau pe faţa interioară a peretelui. În schimb.punctul de rouă. Aşadar. vom avea: presiunea de saturaţie ps = 17.80%. în ordine). presiunea parţială a vaporilor (presiunea vaporilor existenţi de fapt în respectivul volum de aer) variază. în construcţii este normată umiditatea relativă a aerului interior. pv = (50 ~ 60 %) • 17. la temperatura de calcul de +20 0C. pentru o locuinţă. int .54 mmHg. În funcţie de destinaţia spaţiului. ajungând până la 100% (la saune.58 mmHg. pentru un bazin de înot. piscine. se calculează raportul pentru fiecare dintre materiale şi se înregistrează în succesiunea secvenţială reală (dinspre interior spre exterior. Presiunea parţială a vaporilor are valoare constantă.58 mmHg. . umiditatea aerului ar trebui să corespundă unei presiunii parţiale a vaporilor de 13.79 ~ 10.06 mmHg. presiunea parţială pv = int • ps. Determinarea Rv nu pune probleme. presiuni parţiale pv interior pv intermediar pv exterior rezistenţe la difuzia vaporilor Rv1 Rv2 Pe baza temperaturilor calculate pe toate suprafeţele (interioară. pentru băi publice.

presiuni ps interior ps suprafaţă interioară pv interior ps suprafaţă intermediară pv suprafaţă intermediară pv exterior d1 d2 ps suprafaţă exterioară ps exterior grosimi ale elementelor pv < p s în alcătuire nu se produce condens. OBS: Întrucât este necesar ca R0 1. mărirea rezistenţei termice a peretelui prin adăugarea unui strat termoizolant (vezi Tabelul 1) poate duce. t-d şi p-d. şi la diminuarea condensului.8 m2K/W. Soluţia propusă trebuie verificată prin refacerea cele două abace. În acest caz există condens. de asemenea. presiuni ps interior ps suprafaţă interioară pv interior pv suprafaţă intermediară ps suprafaţă intermediară ps suprafaţă exterioară ps exterior d1 d2 grosimi ale elementelor pv exterior pv > p s în alcătuire se produce condens. pentru diminuarea acestuia se poate dispune pe faţa caldă a alcătuirii un material cu rezistenţă mare la difuzia vaporilor (vezi Tabelul 2). Succes! .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful