Peter Cheyney

Ce le pasă damelor!
(Dames Don't Care) Capitolul I SAGERS IESE DIN SCENA Ce zădu ! "n iad n#am ost ni$iodată% da' după umila mea părere &ă spun $ă nu poate i mai $ald $a#n de'ertul ăsta $ali ornian (n iulie) Am tre$ut de Indio 'i $red $ă &oi &edea $ur*nd luminile din Palm Sprin+s) Gones$ tare , a$ul arată o sută treize$i la oră) A ost un pui de urtună de nisip azi după#masă% $are m#a prins dormind% de mi s#a lipit o -u$ată din de'ertu' .o/a&e% sau $um l#or i numind% drept (n undu' +*tului% iar a$u'% da$ă n#ar i at*t de $ald% ar i o noapte de#a dreptu' +roza&ă) Da' de 0Ca$tus 1izzie2 a3i auzit &reodată4 E un $*nte$ despre dama asta 'i to$mai (l $*nt) Nu $#a' a&ea $ine 'tie $e &o$e% iin'$ă n#am% da#s un -ăiat dintr#a$eia $are#am a&ut totdeauna sentimentu' $ă da$ă mama Caution s#ar i aran/at să#mi dea &ia3ă $u ni'te $orzi &o$ale mai de soi '#o mutră mai pu3in potri&ită $u $oasta Nor&e+iei% toate rumuse3ile s#ar i#n+hesuit să m#audă pe mine% 1emmy% de-it*nd $*te&a numere de s5in+ demne să răm*nă de pomină#n istoria muzi$ii u'oare) Da' să ne#ntoar$em la Ca$tus 1izzie) 6re-uie să &ă spun $ă dama asta e#ntr#un $*nte$7 'i nu 'tiu de $e% $*nte$ul ăsta#mi zumzăie#n $ap (n ta$t $u z+omotu' ma'inii 1#am (n&ă3at de la un $o5-oy din Sonora a$u' doi ani% pe &remea $*nd am pus m*na pe 8elltz pentru răpire 'i omor) 6ot $e#a&ea $o5-oyul ăsta era o $hitară% o &o$e spartă de umător '#o -i-ili$ă me9i$ană% $are ă$ea din el $e &oia) "l $*nta ne$ontenit% (n$*t &o$ea unuia $are 3i#ar i $itit $ondamnarea la moarte 3i s#ar i părut arie de operetă , (ntr#at*t te#ai i sim3it de u'urat) "n ine))) să#i dăm drumu') 06răind a'a))) $*ntă $o5-oy) Călare (n pustie))) $e dra+oste $iudată! :an/ou#l m*n+*i% -iet $o5-oy% Iu-ita#3i tremură% , iar &ita de r*ie#i% &ai% m*n$ată! Ah% Ca$tus 1izzie))) pl*n+i% $o5-oy% Ce#i pasă ei $ă mie de -uze dul$i mi#e dor))) Ah% Ca$tus 1izzie))) m#ai &ră/it .#ai s$os din min3i 'i #s trist% $ă$i $e le pasă damelor!2 ;sta#i $*nte$u' pe $are#i $*nt% 'i#i unu' din ritmurile alea de $are nu po3i s$ăpa , 'ti3i% unu' d#alea))) Am intrat a$um pe linia dreaptă 'i pot să &ăd luminile din Palm

Sprin+s la $apătu' 'oselei) După ele#mi dau seama $ă Palm Sprin+s ăsta e unu' din ora'ele mi'to din de'ert) Po3i +ăsi a$olo tot $e &rei , un $olier de diamante de la un a'a#zis -i/utier de mare $lasă% par um% la $in$ize$i de dolari sti$la 'i una la s$ă *rlie $#o sti$lă de 5his<y% la &reunu' din lo$alurile#n'irate de#a lun+u' 'oselelor , un +en de $hestii d#alea unde po3i $onsuma timp% pierz*ndu#3i reputa3ia (mpreună $u iz# menele) Chiar a$um am (n$eput să pătrund (n ora' 'i mă simt $uprins de o-oseală) Da' par$ă &ă po&esteam despre Ca$tus 1izzie% nu4 "n ond $red $ă sunt o mul3ime de dame de elu' lui Ca$tus 1izzie (n $ir$ula3ie) Se sperie de +*nda$i 'i -a+ă $u3itu#n amant $u a$eea'i u'urin3ă $u $are $omandă un maza+ran) A'a#s damele% da' pe $ă le 'ti3i din proprie e9perien3ă) C*t despre mine% mie#mi pla$ +roza&) Au $e&a as$inant (n ele) Au ritm) Au tehni$ă , 'i (n$ă $e tehni$ă! A$um% aproape $#am ie'it din Palm Sprin+s) De#ai$i pot &edea $e&a mai (n$olo% pe dreapta% o lumină '#o irmă de neon) Pe irmă s$rie 0CREN=>R?6I CA1@I2 'i -ănuies$ $ă ăsta tre-uie să ie lo$alu' pe $are#l $aut) "n$etines$) C*nd ies din ma'ină% mă simt (n3epenit $a un $ada&ru) Da' $um să nu iu4! Am 3inut &olanu' ze$e ore#n 'ir) A iau -ini'or $ătre spelun$a asta 'i pri&es$ prin +eam) E una din ospătăriile alea de lu9) 6otu'i plă$ut 'i $urat% '#o pere$he de -i-ili$i ser# &es$ (n spatele te/+helei) Ni'te eti3e pe $inste) >na#i o ro'$o&ană $u ni'te o$hi $are pre&estes$ -u$lu$ pentru $el $e s#o poti$ni de ei $*nd&a% iar $ealaltă are o siluetă $are mă a$e să#mi pară rău $ă nu#s (n $on$ediu) C*te&a mese mi$i sunt risipite /ur#(mpre/uru' lo$alului% iar (năuntru nu#i nimeni a ară de ete 'i de un tip $are 'ade la o masă 'i#n ule$ă $ren&ur'ti% tot $hior*ndu#se pă$ătos la -londa $u siluetă) .ă uit la $eas) E tre$ut de miezu' nop3ii $u treize$i de minute) Cu două de+ete tra+ ener+i$ (n /os de -oru' etrului meu 'i intru) , :ună% rumu'i$o% (i spun ro'$o&anei) Ce#ar i să mă tratezi $u $e&a% de -u$urie $ă m#ai $unos$ut4 Să zi$em% $#o pere$he de $ren&ur'ti '#o $ea'$ă de $a ea% da' $u ri'$ă -ere$het% iin'$ă 'tii% mai$ă#mea#i de părere $#a' a&ea ne&oie să mă mai dez&olt un pi$) A &ăd z*m-ind $ătre $ealaltă -i-ili$ă) , Auzi% Ali$e% (n$epe ea la 'me$herie) A &enit Clar< Ga-le) ?i#'i a$e de lu$ru la r*'ni3a de $a ea) , N#a' prea $rede% răspunde -londa) Seamănă mai de+ra-ă $u Spen$er 6ra$y) Nu 3i se pare $ă#l are pe &ino#n$oa4 Da' un' s#o i as$uns p*n#a$u'% soro4 , Bo% nu#i $azu' să &ă $erta3i! le zi$) Da$ă una din &oi două n#ar i ost ai$i mi#a' i pierdut min3ile după $ealaltă) Da' $um sunte3i (mpreună% orma3i o pere$he tare dul$e 'i &ă anula3i% $a să zi$ a'a% una pe alta , 'i nu uita3i de mu'tar% da' fără $eapă) , Ai pe &reuna $u $are e'ti (n &or-ă4 mă#ntrea-ă ro'$o&ana) , A'% zi$% sla-e speran3e) Numai $ă ni$iodată nu măn*n$ $eapă) E peri$ulos) Nu po3i 'ti ni$iodată $e se mai (nt*mplă) Am $unos$ut odată un tip $are#a m*n$at $ren&ur'ti $u $eapă 'i n#a tre$ut o oră% $ă tipa pe $are#n$er$a s#o &ră/eas$ă a 'i ă$ut o $erere să i se dea o mas$ă de +aze din sto$urile apărării pasi&e) "mi (mpin+e haleala peste te/+hea) , Nu te#am mai &ăzut p#ai$i% spune ea) Arată oare$um (m-l*nzită) , N#a&eai $um% (i zi$) =in de la .a+dalena% din .e9i$7 (l $aut pe#un ami$ de#al meu% un -ăiat pe $are#l $heamă Sa+ers , Ceremy Sa+ers) I#a lăsat un tip din Arispe ni'te +olo+ani 'i m#am +*ndit $ă l#ar interesa) Nu

$um&a l#ai &ăzut4 , Nostimă $hestie% spune ro'$o&ana) Cred $ă#l $unoa'tem pe Sa+ers al tău) "l &ăd mereu $u Annie Cren&ur't 'i mi se pare $ă dră+ăla'a l#a plasat la una din spelun$ile pe unde s#adapă , un lo$al d#alea de soi% din $are +ăse'ti prin de'ertul ăsta) , 6e pomene'ti $ă#l 'i adăposti3i p#ai$i4 mă lansez) .ă da' +roza& ora' mai e 'i ăsta! , :a -ine $ă nu% spune ea) Nu ne lipse'te nimi$ p#ai$i) A$um $ă te#a&em 'i pe tine% suntem +ata să a$em apte mari! , Di#ar $on&eni% s$umpo% (i răspund prompt) Da' Annie Cren&ur't aia))) $ine#o mai i4 , E#o -om-oană de ată răsu lată% spune -londina) Pe la 'ase (n$epe să tra+ă $*te#un .artini mare 'i -ea $o$teil după $o$teil p*nă la miezul nop3ii% $*nd o $ule+i de pe /os) Atun$i sose'te ai$i să#'i ia o#n$ăr$ătură de $ren&ur'ti) @i$e $#a/ută s#a-soar-ă otra&a '#o#mpiedi$ă să &adă $o5-oy $hipe'i a$olo unde nu#i ni$i unu') A'a s#a ales $u pore$la) Apoi% (n surdinăE Gura% $#a &enit% spune ea) .ă răsu$es$ A damă#'i ă$use to$mai apari3ia 'i nu#n$ape#ndoială $#a&eai $u $e să#3i +ar+arise'ti pri&irea) Era#m-ră$ată $#un el de -luză tri$otată '#o pere$he de pantaloni s$ur3i% al-a'tri) "n pi$ioare a&ea un soi de panto i de pla/ă% $u ni'te 3inte $are l#ar i 3inut pe ori$e om normal &reo trei ani) Da' dra$u 'tie $um% era de soi))) da$ă pri$epe3i $e &reau să spun) Se#ndreaptă $ătre o masă 'i s#a'ază $u $hiu% $u &ai) "n spatele te/+helei etele erau o$upate) Au pre+ătit o ar urie de $ren&ur'ti '#o $ea'$ă mare de $a ea% pe $are#au luat#o '#au pus#o pe masă% (n a3a damei) .ă măsoară $u pri&irea) , Da' tu $ine#oi mai i4 zi$e ea) , Eu))) un adorator al z*nelor% (i răspund) S$umpă doamna% (n$ep eu% p*nă să nu#mi tr*nteas$ă &reo &or-ă) Poate $ă dumneata mă po3i a/uta) Fetele d#ai$i (mi spun $#ai +ăsit o slu/-ă pentr#un om pe $are#l $aut , un -ăiat pe $are#l $heamă Ceremy Sa+ers) Am $e&a &e'ti -une pentru -ăiatu' ăsta , i#a lăsat un indi&id ni'te +olo+ani) Se#apu$ă să#n ule$e un $ren&ur't) , 1#am -ă+at la hotelul .iranda Bouse% zi$e% da' l#au pus pe li-er de puturos $e era) După aia 'i#a +ăsit sin+ur) 1u$rează la o spelun$ă% departe% (n de'ert , $ona$u' ermei Altmira , 'i% din partea mea% n#are de$*t să răm*nă a$olo) A podides$ la$rimile) Dama asta#i plină de surpize $a un ou de $io$olată) , >'urel% u'urel% zi$) .ai -ine spune#mi pe unde &ine Altmira asta) Co-oară pe păm*nt) , 6ra&ersezi ora'u'% '#o 3ii#nainte% zi$e% 'i $*nd ai ie'it pe partea $ealaltă% o iei la dreapta% pe la -enzinărie% pe drumu' $are pătrunde#n de'ert) .ai mer+i $e&a% 'i după $e#ai ă$ut &reo $in$ize$i de <ilometri 'i drumu' se#n undă% ai s#o &ezi mai (n$olo pe dreapta) Numai $ă#n lo$ul tău mi#a' lăsa $arnetu' de $e$uri a$asă) Aia d#a$olo#s $am $iuda3i% să 'tii) "i mul3umes$ din toată inima) "i plătes$ ro'$o&anei '#o 'ter+) Gones$ $*t mă 3in an&elopele) "n$et#(n$et pătrund (n de'ert) 1as (n urmă el de el de a'ezări% hanuri 'i &ite 'i una sau două $res$ătorii de &ite) Nu tre$e mult timp 'i#n$ep să se răreas$ă% 'i pu3in după asta nu mai e nimi$% de$*t $oline 'i $opa$i din ăia de de'ert% 'osea 'i $a$tu'i) Gilometra/ul arată $#am par$urs douăze$i 'i mă pomenes$ $*nt*nd iar 0Ca$tus 1izzie27 $*nte$ul ăsta#mi dă impresia $ă +ones$ mai tare% $el

$um i#o i mer+*nd -ăiatului ăsta Sa+ers 'i da$ă p#ai$i are $e să#i o ere &ia3a) .+enun$hi 'i $red $ă#s de pe la ermele#model pe $are le#am lăsat (n urmă% &enind (n$oa) Dintr#o $ameră de deasupra $apului meu% $are am impresia $ă dă pe -al$on% aud r*sete nes *r'ite 'i z+omot de $on&ersa3ie) Ce&a mai (n$olo% la o masă din st*n+a% l*n+ă erestre% trei tipi% $are par să ie me9i$ani% stau la o parolă 'i -eau ra$hiu) "n dreapta e o masă de tipi -ine% (m-ră$a3i (n smo<in+uri% $u $*te&a emei pline de -i/uterii s$umpe% 'i $um n#am o-ser&at ma'ini par$ate#n /uru' lo$alului% $red $ă tre-uie să ie un +ara/ de $ealaltă parte a $lădirii% pe $are nu l#am putut &edea) C*nd intru% indi&izii de la -ar mă măsoară $u pri&irea '#apoi ('i &ăd mai departe de -an$uri $u -i-ili$a din spatele te/+helei) Ale+ o masă l*n+ă rin+u' de dans 'i iau lo$) Nu tre$e mult 'i &ine un -ăiat% $are arată $a 'i $um 'i#ar da su letu' dintr#o $lipă#n alta de .ă preo$upă) De alt el e -ăiat t*năr))) Apoi &ăd spelun$a) ?oseaua pare să se i ispră&it '#a de&enit a$$identată) Fa$e#o $ur-ă la dreapta% 'i#nlăuntru' $ur-ei% (n iptă drept (n mi/lo$ul unui model de pustietate% e ha$ienda Altmira) E#o $lădire o-i'nuită% din $hirpi$i% (n$on/urată de#o &erandă ten$uită $u ipsos% $#o a3adă de$orată 'i $*3i&a $a$tu'i ornamentali pe i$i% pe $olo) Deasupra intrării e#o irmă de neon% 'i pe măsură $e mă apropii (n$ep s#aud muzi$a de /azz) Ni'te -ăie3i $*ntă la $hitare 'i $*ntă -ine) Găses$ un lo$ unde să#mi las ma'ina) C*nd spun $#am +ăsit un lo$ unde s#o las% (n3ele+ $#am lăsat#o l*n+ă spelun$ă% (n um-ra unui perete de &ălătu$i% $a să pot pune m*na repede pe ea da$#a' &rea s#o 'ter+ ur+ent din -om-a asta) Am mai ost (n situa3ii $*nd am &rut să mă e&aporez pronto dintr#un lo$ 'i#ntotdeauna am $onstatat $ă n#are rost să#3i la'i ma'ina drept (n a3a intrării% unde ori$e tip poate să#'i (n i+ă $u3itu#n an&elope) Intru pe u'a din a3ă) Casa e $lădită#n stil me9i$an 'i are un el de $oridor terminat $#o perdea) Sunetu' $hitarelor &ine din $ealaltă parte a perdelei) A iau de#a lun+u' $oridorului% tra+ perdeaua 'i mă stre$or 'năuntru) Sunt surprins) 1o$alu#i mai arătos de$*t am -ănuit) E o#n$ăpere mare% $u pere3i din $hirpi$i 'i du'umeaua de lemn) Drept (n a3a mea#i un -ar% 'i de o parte a -arului% o s$ară din trepte de piatră% $are ur$ă pe l*n+ă perete7 $otes$ la st*n+a spre o $ameră la /umătate distan3ă p*nă sus% apoi $otes$ la dreapta '#a/un+ la un -al$on de lemn $are (n$on/oară salonu'% $u e9$ep3ia laturii din st*n+a mea% $are are erestre mari $u plasă din s*rmă% de la pla on p*n' la podea) .+enun$hi% o $ăma'ă de mătase% 'i are#un z*m-et stupid% '#o dansează pe dama aia $a 'i $um ar i pre erat să lirteze $#un 'arpe $u $lopo3ei) Ar$hestra% patru -ăie3i (n pantaloni de $o5-oy pe#o mi$ă plat ormă#n st*n+a -arului% ata$ă un stra'ni$ tan+ou spaniol% 'i al3i patru sau $in$i tipi stau pro3ăpi3i (n /uru' -arului) Aproape to3i -ăie3ii poartă pantaloni de $o5-oy% sau pantaloni str*n'i su.ese sunt -ere$het% a'ezate peste tot de /ur (mpre/ur% 'i se a lă '#o adunătură de oameni) "n$on/urat de mese% e un par$het% rindeluit 'i lustruit% 'i pe#a$est par$het% (nlăn3uit $#o emeie $are#ar i putut să#i ie mamă% dansează un tan+ou pasionat unu' $are#mi dă impresia $#ar i $el mai dră+u3 +i+olo din de'ertu' ăsta) E#nalt% su-3ire 'i suplu 'i poartă o pere$he de pantaloni -u an3i me9i$ani% str*n'i su.pu3in a'a am $onstatat) Stau 'i mă#ntre-) .ă#ntre.

=ă a la3i de mult prin partea lo$ului4 mă (ntrea-ă) Nu $red sa &a i mai &ăzut pe ai$i) =ede3i% seHor% a&e3i mare noro$ $he ne#a3i +asit des$hi'i la ora asta .slă-ăno+ $e era 'i mă (ntrea-ă $e dores$) Comand ni'te ouă $u 'un$ă '#o $antitate respe$ta-ilă de 5his<y% după $are indi&idul o ia din lo$) . 6e#am (ntre-at . :ona sera% seHor% zi$e) En$antado se &a urez -ien &enido la Altmira) Sper $he &e3i i ser&it $on todo $he dori3i) @*m-es$) . Ce mai a$i% muier$eo4 zi$% tare 'i apăsat) Ai i putut s#auzi $um $ade#un a$) Grupu' din dreapta se opre'te din -ăut% iar indi&izii de la -ar se răsu$es$ $u o sută optze$i de +rade) :ăiatu' lasă dansu 'i $ondu$e dama#napoi la masă% apoi se#ndreaptă ără +ra-ă spre mine) . Sunt Periera% zi$e) Condu$ lo$alu') E un lo$al muy -ueno% $uando en$epi a#l $ono$erlo) . Sper 'i eu% (i răspund) Apoi ta$) . Ser&e'te#te% (i spun) ?#a' &rea să 'tiu $u $ine am plă$erea4 @*m-e'te 'i re uză -ăutura $#o mi'$are a m*inii) .lo&itură% da' ni$i mie nu#mi lipse'te &ite# za 'i mă lansez spre el să i#o plătes$) Plasez un uper$ut% rapid% pe $are#l e&ită printr#o andare laterală 'i $*nd (n$er$ o dire$tă% se -lo$hează) "l (nha3 de $ăma'ă 'i#l tra+ $ătre mine% da' el (mi pune#o piedi$ă#n stil de oar e$ă /aponeză 'i iar ne pră-u'im) Forma3ia a#n$etat să $*nte 'i#n .ă pră-u'es$ su. $e mai a$i% muier$eo4 (i răspund) 6ipu#i al dra$ului de rapid) Fa$e#un pas (nainte 'i $*nd dau să mă ridi$% (mi tra+e una#n pi$ioare% lateral% 'i#n a$ela'i timp mă po$ne'te drept (n nas) . E#n re+ulă% (i spun) Am pu3ină trea-ă prin (mpre/urimi% a'a $#ai să mă mai &ezi) @*m-e'te 'i se#ndepărtează) Nu tre$e mult 'i $helneru'#mi adu$e ouăle $u 'un$ă% pe $are m#apu$ să le măn*n$) După pu3in% -ăie3ii $u $hitarele#n$ep iară'i să $*nte 'i $*t ai zi$e pe'te% tipu' pe post de +i+olo se lansează $u dama pe par$het% ă$*nd tot elu' de i+uri) Cu$oana asta $oaptă e#at*t de moartă dup#o rum-ă#ndră$ită% (n$*t ai impresia $#o să sară dintr#o $lipă#n alta a ară din panto i) C*nd pere$hea se#ndreaptă% -alans*ndu#se% $ătre mine) tra+ repede o du'$ă de 5his<y 'i mă pre a$ $ă sunt pu3in $am ame3it) A/un'i (n dreptu' meu% ridi$ pri&irea $ătre tip 'i z*m-es$) El (mi răspunde $#un alt z*m-et) .ă distrez% apoi% pri&ind $um ('i a$e meseria tipu' de pe par$het) "l &ăd (mpin+*nd de zor dama#n /uru' rin+ului 'i iind$ă &eni &or-a% -ăie3ii $are $*ntă la $hitare au aeru' $ă se distrează +roza& pe so$oteala lui) Poate#or i $rez*nd $ă tipul o ser&e'te pe raieră 'i tre-uie să re$unos$ $ă se poartă% ni$i &or-ă% $a un partener de dans to$mit) C*nd a/un+ (n dreptu' meu% o (ntoar$e#n a'a el $a să mă poată pri&i 'i#mi z*m-e'te de par$ă 'i#ar $ere s$uze% 'i#mi a$e $u o$hiu') După un timp -ăie3ii se lasă de $*ntat 'i pere$hea se du$e la o masă pe $are &ăd o sti$lă de 'ampanie% iar un minut mai t*rziu% dintr#o#n$ăpere $am de pe la /umătatea s$ărilor iese un tip (m-ră$at (ntr#un smo<in+ impe$a-il% $u $ăma'ă de mătase) . dar en asta noapte% dopo $he se &ede% a&em o mi$a ser-are) Sper să &eni3i mai des) 6ipu' pe post de $helner se#ntoar$e 'i#mi adu$e 5his<yul) "mi torn o por3ie zdra&ănă 'i tre$ sti$la indi&idului (n smo<in+) . e aproape trei . ?i% $um ai spus4 mă#ntrea-ă) .ă &ede% s$hi3ează un el de z*m-et% $o-oară#n +ra-ă s$ările 'i se#ndreaptă $ătre mine) .

A mul3ime% zi$e) Da' nimi$ $are să du$ă la $e&a) Am aterizat la Palm Sprin+s '#am (n$eput să $utreier (n $ăutare de lu$ru) 1e#am spus $#am (n$er$at să a$ i+ura3ie la studiourile de pe $oastă) Am intrat (n le+ătură $#o indi&idă mai (n &*rstă% $are mi#a +ăsit o slu/-ă la .e pare rau $he a3i pro&o$at neplă$eri $u oameni din ser&i$iul meu) =a ro+ sa n#o mai a$e3i) Da$ă sunte3i lo&it% me pare rau) "n$epe să#mi s$uture haina prin păr3ile pră uite) .masă pri&es$ o-ie$tu' pe $are mi#l pusese#n m*nă) E insi+na lui ederală) I#o stre$or (napoi) .ă pră-u'es$ (n s$aun) .ă tem $ă n#a ost $hiar nimerit $e 3i#am zis adineauri) .ă ridi$ 'i tra&ersez (n$ăperea% $lătin*ndu#mă% $ătre latura unde#s erestrele '#ale+ o masă#n $ol3) Periera se du$e la muier$ea 'i#i &or-e'te tipului% $are% după un timp% se ridi$ă% (i spune $e&a damei $elei +rase 'i se#ndreaptă spre mine) Cum stă 'i mă pri&e'te% (mi a$e iar $u o$hiu') . SeHor% zi$e) .iranda% (nsă mi#am dat repede seama $ă slu/-a pe $are#o $aut tre-uie să ie ai$i% a'a $ă i#am ă$ut să mă z-oare) Sin+uru' mi/lo$ $a să pătrund ai$i era să a$$ept rolu' ăsta de partener de dans% mai mult $u ustă de$*t $u pantaloni) Balal lo$al) Nu le lipse'te nimi$) Cumuleală pe toată linia) Sus se /oa$ă#ntr#un stil $are ar pune#n di i$ultă3i 'i :an$a Federală% iar ruleta#i măsluită (n a'a hal $ă#ntr#o seară $*nd unu' a $*'ti+at $e&a% pe $rupier l#au $onsiderat un om s *r'it) 6ipu' din $ol3u' de $olo% $el $u musta3a pe oală% plasează $o$aină) . As$ultă% Periera% zi$% Du#te la tipul ăla 'i spune#i $ă#mi pare rău 'i $#a' &rea să -em un pahar (mpreună $a să 'ter+em supărarea) .ai de+ra-ă so$ot $ă da$ă tu ai i muier$ea% eu sunt tur$) Ia lo$ 'i hai să $io$nim un pahar pe $hestia asta) Dăm m*na 'i simt $ă#mi pune $e&a#n palmă) Stri+ $helneru' 'i#l pun să ne#adu$ă paharele 'i 5his<yu' de la masa $ealaltă) A$um% $ă distra$3ia s#a terminat% nimeni nu prea mai mă ia#n seamă% 'i după $e#am turnat -ăutura% aprind o 3i+ară 'i#n$ep să dau din $ap% z*m-ind% $a 'i $am a' du$e o $on&ersa3ie u'oară) Pe su.ă uit $ătre el) . "n re+ulă% Sa+ers% (i spun% z*m-ind ama-il 'i politi$os% $#un su# +hi3 sonor% s#audă 'i $ei interesa3i) Ce 'tii4 Se ser&e'te $#o 3i+ară 'i% as$uns de mi'$ările pe $are le a$e $a s#o aprindă% (n$epe să &or-eas$ă pre$ipitat% z*m-ind 'i +esti$ul*nd $a 'i $um am a&ea o dis$u3ie amuzantă) .uier$ea s#a#napoiat la dama de la masa lui) . =ă ro+ sa n#o lua3i de la en$eput% seHor% zi$e Periera) Ai$i nu ne pla$ es$andalurile) .sta#i indi&idu' pe $are n#a putut să pună m*na -ri+ada de nar$oti$e a poli3iei din Ne5 8or< (n a a$erea de#a$um trei . Cred $#ai dreptate pe $hestia asta% (i zi$) Am -ăut $am mult (nainte d#a &eni#n$oa '#a&ea ori$um dreptate să mă po$neas$ă) S#ar părea $ă nu#i $hiar at*t de muier$ea $um arată) @*m-e'te) . As$ultă ami$e% (n$ep $u +las tare 'i ama-il) .ă mut (n partea $ealaltă% am ne&oie de aer) .$ădere (l &ăd pe Periera $ă &ine spre mine) C*nd (n$er$ să mă ridi$% muier$ea mă $ul$ă iar7 'i $*nd reu'es$ să stau pe două pi$ioare% nu arăt prea +roza&) Stau 'i mă $latin% $a 'i $um a' i ame3it de -ăutură 'i#i tra+ un su# +hi3% a'a $a să nu le mai răm*nă ni$i o#ndoială) Periera se opre'te% z*m-indu#mi) .

e9i$ să#i (n$asezi) . tot $e nu 'tie el despre &*nzarea dro+urilor se poate -ate la ma'ină pe dosul unui tim-ru) Ni$i tipii $are re$&entează lo$alu' nu#s a'a de +reu de identi i$at) >nii dintre ei sunt o-i'nui3ii amili'ti din Palm Sprin+s (n $ăutare de prospătură $u 'olduri% iar al3ii au ni'te mutre să le tot dai de la ze$e la $in$ize$i de ani după +ratii) Femeile sunt un -u$het ameste$at) >nele dintre ele lu$rează ai$i% iar altele ha-ar n#am pe unde) . E#n re+ulă% (i zi$) A$u' ii atent) Peste $*te&a minute am s#o 'ter+ d#ai$i '#am să#mi -a+ nasu#n erma aia) Da$ă nu#i nimeni% poate arun$ un o$hi (năuntru) După $e mă e&aporez% dai (n &ilea+ $hestia $u tipu' din Arispe $are 3i#a lăsat pita$ii ăia 'i le spui $ă#3i dai demisia 'i te du$i (n .ani . Ei 'i4 (i spun) :ănuiala n#a ă$ut nimănui &reun rău p*n#a$um) E#n re+ulă% Sa+ers) "n$epem iar să -em 'i să &or-im% 'i după un timp montez o despăr3ire $u $ălduroase str*n+eri de m*ini 'i $er so$oteala) Plătes$% (i adresez un buenos noches sonor lui Periera% $are se#n&*rte'te#n /urul intrării% z*m-ind $a 'i $um ar i ost (n rai% apoi mă ur$ (n ma'ină '#o 'ter+) Gones$ p*n#a/un+ la interse$3ie '#o iau pe 'oseaua prin$ipală% $are taie prin de'ert) E (n$ă oarte $ald) "n i+ a$$eleratoru' p*nă#n und 'i $ur*nd pot să &ăd erma $u po&estea) E o ermă $a toate ermele) Apres$ (n spatele unui $opa$% $o-or 'i dau roată $u pri&irea) Nu#s lumini 'i nu#i ni$i un semn de &ia3ă% A$oles$ prin spate 'i nu o-ser& nimi$ deose-it) 1o$u#i (mpre/muit $#un +ard de pari 'i#ndată +ăses$ o poartă prin $are pot intra. . 6e#am (n3eles) "mi spune) Da' nu#mi pla$e% 1emmy) Nu 'tiu de $e% mi#a intrat (n $ap ideea $ă $ine&a p#ai$i a mirosit $ă nu#s i+urant de $i# nema autenti$% $are a$e pe dansatoru') Par $am -ănuitori) . Ea lo$uie'te ai$i4 (l (ntre-) .#ai (n3eles4 . Pretind $ă &in de la .i'ună p#ai$i tot elu' de muieri) "mi tre$e sti$la) .e9i$) Iei le+ătura $u 'e u' poli3iei 'i#i spui să se 3ină la distan3ă de -om-a asta $*t timp mă#n&*rt eu p#ai$i) Spune#i să#i zi$ă dire$torului -ăn$ii să#'i 3ină +ura pe $hestia o-li+a3iunilor $ontra ă$ute) Apoi te tope'ti spre +rani3ă $u ma'ina) C*nd te#ai (ndepărtat su i$ient% s$him-i dire$3ia% părăse'ti ma'ina#ntr#un 'an3 la 8uma% prinzi un a&ion 'i te#ntor$i la Iashin+ton) Spune#le $ă sunt ai$i 'i $ă#s +ata pre+ătit) . Ni$i +*nd) Stă la o mi$ă ermă% din$olo de răs$ru$e% (napoi $ătre 1a$ul >s$at) Nu#i departe% &reo $in'pe <ilometri d#ai$i) Am $er$etat#o) De o-i$ei nu dai de nimeni p#a$olo% (n a ară de emeia $are a$e $urat) Cel mai adesea nu#i a-solut nimeni a$olo) . E p#ai$i% spune) N#o di-uies$ 'i n#ai să#i dai ni$i tu de urmă% Caution) Da$ă lo$alu' ăsta e al ei% atun$i eu sunt popă $atoli$) Indi&idu' ăla% Periera% dire$torul% o tratează $a pe#o otreapă) Fa$e pe am itrioana p#ai$i 'i#'i dă ni'te aere teri-ile) E#n permanen3ă a umată) E de soi 'i se#m-ra$ă +roza&% de par$#ar a&ea un milion de dolari) Ade&ăratu' stăp*n e Periera) .*ine diminea3ă#3i a$i -a+a/ele 'i te $ari) 6e du$i la Palm Sprin+s 'i a$i zar&ă mare $ă ple$i (n .a+dalena% din . 6u $um te a$operi4 (ntrea-ă) .ă du$ la &eranda din spate 'i -at la u'ă% da' nimeni nu mi'$ă) Botărăs$ să#mi pun talentele la $ontri-u3ie 'i mi le e9ersez asupra .e9i$% (i spun) 1e#am dat să#n3elea+ă $ă 3i#a lăsat un tip ni'te +olo+ani% $ă am un i'i$ (n $ont pentru tine 'i $#am &enit să#3i dau &estea $ea mare) Asta te#a/ută să ple$i d#ai$i) Apoi am de +*nd s#o mai lun+es$ $am o săptăm*nă#nainte de a mă#ntoar$e% doar da$ă nu răsu lă $e&a) Da'))) unde#i dama4 .

ă a lu#ntr#un el de &esti-ul mo-ilat des# tul de dră+u3) "n a3a mea#i un $uloar $are du$e spre holul prin$ipal% $u u'i pe am-ele laturi) 1a $apătul a$estui $uloar% pe dreapta% sunt $*te&a trepte $are du$ la eta/) Presupun $ă $eea $e $aut s#ar putea să ie#ntr#un dormitor% a'a $ă mă stre$or de#a lun+u' $oridorului% ur$ treptele 'i#n$ep tiptil să $aut dormitoru' damei) A$olo sus sunt patru dormitoare) >nul arată $a 'i $um ar i $amera emeii de ser&i$iu% iar $elălalt e un el de de-ara plin $u tot elul de &e$hituri) "n partea $ealaltă a holului sunt alte două#n$ăperi >na dintre ele nu pare s#apar3ină $ui&a (n spe$ial% (i lipse'te ori$e amănunt $are#ar putea să#mi atra+ă aten3ia) C*nd (n$er$ ultima u'ă% $onstat $ă e#n$uiată% a'a $ă s#ar putea $a asta să ie $amera pe $are#o $aut) Cer$etez -roas$a '#a/un+ la $on$luzia $ă n#are să reziste 'pera$lului din -uzunaru' meu7 o (n$er$% $u e e$tu s$ontat) Des$hid u'a repede 'i intru) De#ndată $e#am pă'it (n $ameră% simt după miros $#am +ăsit $e $aut . par umul e9ală 'i mă iz-e'te) E (m-ietor . mi#au plă# $ut (ntotdeauna +aroa ele) 6ra&ersez 'i las storurile la erestre $a să pot aprinde lanterna% apoi pri&es$ (n /ur) E $hiar $amera damei) >n mantou stă arun$at pe speteaza unui otoliu% iar /os% (ntr#un 'ir lun+% sunt a'eza3i $ei mai ele+an3i panto i pe $are i#am &ăzut &reodată) Ce mai panto i% ră3ioare! Panto i mi$i% din la$ lu$ios% $u to$uri ran3uze'ti7 'i mai sunt panto i de seară din satin 'i $rJpe#de#Chine7 apoi panto i maro de stradă% $izmuli3e de $ălărie '#o pere$he de papu$i matlasa3i% din satin% $are#ar i $on&ins pe ori$e -urla$ să#i suporte) =ă spun eu $ă panto ii ă'tia#s +roza&i) =ăz*ndu#i% po3i să#3i dai seama $ă stăp*na lor 'tie să se des$ur$e#n lume 'i nu mă#ndoies$ $ă da$ă 'i restu' +ardero-ei e la a$ela'i ni&el% ei -ine% ai ori$*nd $e s#admiri) "mi -a+ nasu' pe i$i% pe $olo) "n$er$ să#mi ima+inez lo$u#n $are o damă . o $arte de &ersuri le+ată#n piele . o damă inteli+entă .u'ii $#o mi$ă s$ulă de o3el pe $are o port la mine% 'i după &reo două mi# nute -roas$a $edează $um n#ar i putut $eda mai u'or ni$i $hiar o seHo# rita din Se&iila (n a3a lui Don Cuan 'i intru) S$ot lanterna $u -aterie) . ar as$unde ni'te h*rtii a'a el (n$*t nimeni să nu +hi$eas$ă unde le#ar putea +ăsi% presupun*nd $ă i#ar &eni ideea să le $aute) Cred $ă le#ar as$unde pe propria ei persoană% purt*ndu#le peste tot $u ea% sau le#ar pune#ntr#un lo$ ino ensi&% unde nu i#ar da prin minte ni$i unui de'tept să le $aute) "ntr#un $ol3% de partea $ealaltă% e un maldăr de de $ăr3i a'ezate pe o măsu3ă) 6re$ să le $er$etez) Răs oies$ primele $ăr3i 'i le +ăses$ (n re+ulă% da' $*nd apu$ a patra $arte . $e emo3ie% -ăiete! Cine&a a s$o-it un dreptun+hi din &reo $in$ize$i de pa+ini ale $ăr3ii% (n $are +ăses$ lipit un tean$ de s$risori) Pri&es$ adresa de pe pli$u' primei s$risori 'i z*m-es$ $u +ura p*nă la ure$hi% pentru $ă e trimisă lui Gran5orth C) Aymes la Clari-el Appartments% Ne5 8or< City) Se pare $ă i#am /u$at o estă -ună Benriettei) "n und tean$u' de s$risori (n -uzunar% pun $ăr3ile la lo$% (n$hid% (n$ui u'a#n urma mea s#o 'ter+ /os) @ă-o&es$ pu3in% $a să mă $on&in+ $ă n#am ost urmărit% da' totu' pare să ie#n re+ulă) Ies pe unde#am intrat 'i las u'a din spate $um am +ăsit#o% $a să nu dea de -ănuit) 6re$ la ma'ină 'i mer+ (n mar'arier% $u inten3ia s#o iau pe 'oseaua prin$ipală% $are taie prin de'ert% (napoi la Palm Sprin+s% da' p*nă la urmă am a/uns la $on$luzia $ă n#ar stri$a să mă#ntor$ la erma Altmira 'i să dau o raită $a să &ăd $um mer+e petre$erea) A/un+ (n &reo $in'pe minute) .

Firma luminoasă e stinsă% iar lo$alu#i $u undat (n (ntuneri$) Ni$i un el de semn de ori$e#ar i) Sus% la eta/u' din a3a mea% zăres$ o lumină sla-ă stre$urată printre storuri) >r$ p*nă la intrare% dar e -ine#n$hisă) Atun$i (mi amintes$ de erestrele $u plasă de s*rmă din spate#n st*n+a 'i o$oles$ (ntr#a$olo) Sunt 'i ele#n$hise% da' nu $ine 'tie $e% a'a $ă des$hid una pe lo$) 1una s#a ridi$at 'i lumina ei se stre$oară din plin printr#un lumina# tor a'ezat deasupra -arului) "n$hid ereastra#n urma mea 'i pornes$ tiptil de#a $urmezi'u' rin+ului) Sunt +roza& de tă$ut 'i da$ă m#a3i (ntre-a de $e% n#a' putea să &ă răspund) .i se pare $am $urios $a lo$alu' să se#n$hidă at*t de repede . mai ales $*nd toată lumea a&ea aeru' $ă se distrează a'a de -ine) După $e#am tre$ut pe plat orma or$hestrei% a$olo unde#n$epe -aru'% stau să pri&es$% pentru $ă din lo$ul ăsta pot zări partea de /os a s$ărilor% $are ur$ă pe l*n+ă perete) A pată de lună lu$e'te pe trepte 'i $um mă uit% pri&irea mi#e atrasă de $e&a strălu$itor) E 'nuru' de ar+int pe $are Sa+ers (l purta la $ăma'a lui de mătase 'i de el mai at*rna o -u$ată de material% semn $ă $ine&a i l#a smuls) Aprind lanterna 'i e9plorez primpre/ur) Nu s#aude nimi$) Renun3 la ideea de#a ur$a sus% pe s$ară% '#o iau de#a lun+u' pere3ilor% (n$et 'i pe tă$ute% pipăind $a să +ăses$ $lan3ele) 6re$ din$olo de peretele de la intrare% pen' $ă 'tiu unde du$e $oridoru' 'i n#am interes să mă trezes$ drept (n a3ă) 6re$ de -ar% (n speran3a $ă &oi +ăsi o u'ă#n spate% $are să du$ă pro-a-il sus 'i să a$ă le+ătura $u -al$onu' pe unde&a) "ntr#ade&ăr% u'a asta e9istă 'i tre-uie s#o des$hid $u 'pera$lu' pentru $ă#i (n$hisă) De partea $ealaltă e o $ămară) Intru 'i mă oloses$ de lanternă) "n$ăperea măsoară &reo trei pe trei 'i e plină de lăzi $u sti$le de &in 'i de 5his<y 'i#n ea mai sunt două ri+idere mari) "n$olo% sti$le +oale 'i -oar e (mpră'tiate peste tot) "naintez p*nă la primu' ri+ider) E plin de sa$i) "n al doilea ri+ider (l +ăses$ pe Sa+ers) E -ă+at (ntr#un sa$% ă$ut +hem% 'i are#n el plum-ere$het) :ănuies$ $ă u+ea $*nd l#au $ură3at% pentru $ă#i (mpu'$at de două ori (n pi$ioare 'i de trei ori după aia#n ma3e% de la mi$ă distan3ă) Se &ăd urmele arsurilor de pul-ere pe $ăma'a sa) Cine&a i#a smuls 'nuru' de la +*t 'i i#a rupt $ăma'a% despi$*ndu#i#o) "l pun la lo$ (n ri+ider% pe $are#l (n$hid e9a$t $um a ost) Apoi ies din $ămară% (n$ui u'a% $u 'pera$lu' 'i#mi a$ un ameste$ tare la -ar) 6re$ de -ar 'i mă $ără-ănes$ pe unde#am intrat) Re&in la ma'ină 'i#i dau drumu' spre Palm Sprin+s) E#o noapte $aldă% da' n#a ost at*t de $aldă 'i pentru Sa+ers) Capitolul II FAP6E1E Ari$um% am pus m*na pe s$risori) După $e#am a/uns la &reo $in'pe <ilometri de la Palm Sprin+s% (n$e# tines$) Aprind o 3i+ară 'i#mi pun $reieru#n priză) Cred $ă n#are rost să a$ $az de moartea lui Sa+ers% pentru $a să nu#mi $ompromit 'ansele de a mă apropia de -anda asta de alsi i$atori% Presupun $ă $el $are l#a s$os pe Sa+ers din $ir$ula3ie (l &a lua 'i#l &a du$e unde&a% $a să#l (n+roape (n$ă 'nainte de#a#n$epe să se $rape .

Ştiu că m-ai luat întotdeauna drept o proastă. dar insist să-mi acorzi creditul pentru un dram de inteligenţă. sau e!ti at#t de egoist înc#t e!ti gata să tragi toate foloasele de pe urma faptului că societatea te consideră un soţ fericit. 'otără!te-te o dată ce-ai de g#nd să faci !i fii pregătit să-mi comunici rezultatul foarte cur#nd. A doua s$risoare e din a$ela'i hotel% $u data de opt ianuarie 'i sună a'aE Granworth.$*te&a $u&inte $u 'e u' poli3iei lo$ale% $a să#i spun despre li$hidarea lui Sa+ers 'i să#l $on&in+ să stea lini'tit (n timp $e#mi omor $reierii $u a a$erea asta) Adată intrat pe strada prin$ipală% tra+ ma'ina l*n+ă un st*lp ele$tri$% s$ot s$risorile din -uzunar 'i le $ites$) Sunt trei $u totu') S$risu' de m*nă e rumos) S$risori rumoase% $a ori$are altele% $u inter&ale e+ale% re+ulate (ntre $u&inte% un s$ris de m*nă $are lasă o impresie +roza& de plă$ută) Prima s$risoare e e9pediată de la un hotel din Bart ord% Conne$ti$ut% 'i poartă data de trei ianuarie) Iată $um sunăE Dragă Granworth. Dacă nu primesc satisfacţie.de ziuă) 1i$hidarea a ost o trea-ă $ură3i$ă% iind$ă dispari3ia lui Sa+ers putea i e9pli$ată prin $eea $e#i spusesem să le zi$ă% '#anume $ă urma s#o 'tear+ă d#a$olo 'i să se (ntoar$ă la Arispe% unde a&ea de#n$asat +olo+anii pe $are tipul ăla% $hipurile% i#i lăsase7 'i#n de initi& $ine dra$u' să#'i -ată $apu' $#un +i+olo (n plus sau (n minus4! "n tot $azu' mi se pare $ă n#ar stri$a să s$him. (n consecinţă &a tre-ui să fiu dură. ceea ce nu m-a supărat în mod deosebit. (ntr-un fel sau altul. ei edea că pot de eni !i dezagreabilă. De ce nu te hotără!ti o dată ce ai de g#nd să faci. nu mai încape nici o îndoială că de la o reme îţi baţi %oc de mine !i de alţi oameni. dar dacă ţin seamă de înt#mplările din ultimele două zile !i de o scrisoare pe care am primit-o de la o persoană în situaţia de a !ti. care nu mai trebuie să sară gardurile. )m primit scrisoarea ta !i nu cred nici o iotă. *u !tii să minţi. &unt destul de răbdătoare din fire. a!a înc#t hotără!te-te. dar îţi spun sincer că m-am cam săturat de situaţia asta. 'enrietta iar a treia% datată $u patru zile mai t*rziu% din KL ianuarie% are numai $*te&a r*nduri) "n $ol3u' din dreapta sus s$rie *ew +or. 'i $ontinuă a'aE Granworth. Eschi ările !i prete"tele tale din cursul ultimelor două luni îmi confirmă bănuielile. 'enrietta Pun s$risorile la lo$ (n -uzunar '#aprind altă 3i+ară) Se &ede% nu#i a'a% $ă lu$rurile nu#s (ntotdeauna $um sunt ă$ute să pară) P*n#a$um toată lumea $redea $ă la moartea lui Gran5orth Aymes% Benrietta Aymes era ple$ată din ora'% la Bart ord% 'i uite#ai$i un -ilet $are#arată . -oi aran%a să te ăd diseară. în timp ce tu continui să întreţii relaţii cu femeia aceea. (mi oi face timp să iu înapoi pentru a-mi comunica hotăr#rea ta. oi primi satisfacţie. $#nă acum te-am crezut c#nd ai negat.

Intră% spune) Am auzit despre dumneata) Am primit o notă prin -iroul +u&ernatorului (n sensul $ă te &ei o$upa% pro-a-il% de $hestiunea asta) Presupun $#ai &enitE pentru a a$erea $u o-li+a3iunile alse) . .ai e (n$ă a$olo) "3i raportez o i$ial% pentru $ă ori$e $rimă p#ai$i e trea-a dumitale7 da' a' dori să nu te sesizezi deo$amdată) =oi anun3a la Iashin+ton $ă lu' Sa+ers i#a &enit r*ndu' să i se +ra&eze numele pe pla$a $omemorati&ă de la $entrală 'i &om lăsa lu$rurile#n pa$e pentru moment% $ă$i da$ă dumneata &ei (n$epe să s$oto$e'ti (n$er$*nd să a li $ine l#a $ură3at% to$mai -ine n#o să a$em ni$i o trea-ă) "n re+ulă4 Dă din $ap) .$ate+ori$ $ă ea aran/ase să#l &adă (n ziua $*nd a murit 'i $ă sentimentele ei nu erau (n$linate spre -l*nde3e) Nu#i +reu de#n3eles moti&u' pentru $are Benrietta 3inea at*t de mult să#'i ia s$risorile (napoi% dar $e stupid din partea ei să le păstreze! De $e nu le#o i ars4 "n tot $azu'% mi se pare $ă da$ă &oi a&ea $e&a di i$ultă3i $u ea% a' putea% e&entual% să mă ser&es$ de#a$este s$risori pentru $a s#o a$ să &or-eas$ă% 'i de apt% (n$ep să $red $ă Benrietta asta nu#i ni$i pe departe o emeie at*t de $umse$ade pe $*t (n$ear$ă să dea impresia) De apt (n$ep să#mi a$ tot elu' de +*nduri (n le+ătură $u ea) S$ot $arnetu' 'i $aut adresa 'e ului poli3iei d#ai$i) E un tip pe nume .etts 'i are#o $asă pe#o stradă laterală (n apropierea lo$ului unde sunt par$at) Cred $ă n#o să#i a$ă o prea mare plă$ere să ie s$os din pat la ora asta din noapte% dar am des$operit $ă nimi$ nu le a$e &reodată plă$ere poli3i'tilor) "ntor$ 'i par$hez ma'ina#n a3a $asei% pe $ealaltă parte a străzii) Apoi tre$ pe trotuarul opus) 'i apăs -utonul unei sonerii de noapte pe $are#o +ăses$) După &reo $in$i minute (mi des$hide u'a $hiar el) . Dumneata e'ti . "nto$mai% (i zi$) Intru după tipul ăsta 'i mer+em (ntr#o#n$ăpere a+rea-ilă% la parter% unde#mi o eră un otoliu '#un pahar $u 5his<y oarte -un) Apoi s#a'ază '#a'teaptă) E o persoană $u aspe$t inteli+ent% $#o a3ă lun+ă 'i#n+ustă din $are se desprinde un nas mare) Cred $ă n#o să am ni$i un el de di i$ultă3i $u el) . Ei -ine% 'e ule% (i zi$% n#a' &rea să#3i pi$ $a o pa$oste pe $ap) =reau să termin $*t mai repede trea-a asta 'i să s$ap de $a) E &or-a numai de#o $ola-orare% da' nu $ine 'tie $e) >ite despre $e#i &or-a) C*nd a iz-u$nit a a$erea asta $u o-li+a3iunile alse '#am ost pus să des$ur$ i3ele% am ă$ut le+ătura $u ser&i$iu' de $er$etări $riminale din 1os An+eles '#am $erut să ie trimis se$ret (n partea asta un dete$ti& pe nume Sa+ers) A$3iona la ermă tra&estit $a partener de dans) Am pătruns a$olo aseară $#o po&este ti$luită% $hipurile $#ar i intrat (n ni'te ran$i% $a să#l s$ot da' $ine&a a mirosit a a$erea) C*nd m#am (ntors mai t*rziu la -om-a asta% l#am +ăsit re$e (ntr#un sa$% (n ri+ider) >n indi&id i#a +ăurit -urdu ul (n $in$i lo$uri) .etts4 (l (ntre-) Spune $ă da 'i $e dores$) "i arăt insi+na) .ă numes$ Caution% zi$) @*m-e'te) . Clasa#nt*i% 'e ule! (i zi$) ?#a$um% $hestia $ealaltă) Cine#i persoana $are#a trimis in orma3ia la Iashin+ton $u pri&ire la alsi i$area o-li+a3iunilor4 Ai ost dumneata4 Da$ă da% de unde#ai o-3inut in orma3ia4 De la dire$toru' -ăn$ii4 Cum s#au petre$ut lu$rurile4 . E#n re+ulă% spune) "n $e mă pri&e'te% s#a ă$ut) =oi (nto$mi un raport o i$ial $a din partea dumitale $u pri&ire la moartea lui Sa+ers 'i#l &om 3ine la dosar p*nă $*nd ai să ne pui pe &erde) .

o-li+a3iuni de stat (n &aloare de#o sută nouăze$i 'i $in$i de mii de dolari su. Interesantă $hestie% nu4 spune ei ."'i toarnă un 5his<y) .ormă de titluri nominale de $in$ize$i de mii% douăze$i de mii% ze$e mii% $in$i mii 'i o mie de dolari% plus $upoanele a erente pentru do-*ndă) "ntre timp Grat% dire$torul% luase le+ătura $u mine pe $hestia asta 'i după $e a ple$at% lăs*nd materialul la -an$ă% m#am dus să#l &ăd) 6ot tean$ul era alsi i$at% dar trea-a usese at*t de -ine ă$ută (n$*t tre-uia să ai un o$hi al nai-ii de -un $a să#3i dai seama) "n ine% asta#i po&estea) "n a$eea'i zi am (naintat un raport la $ondu$erea statului) Presupun $ă l#au trimis mai departe la Iashin+ton% iar dumneata ai ost (nsăr$inat $u rezol&area $azului) Ce#ai de +*nd să a$i4 Crezi $ă e -ă+ată 'i ea (n $om-ina3ia asta4 Aare ea 'i -ăr-at#su au $omis alsul ăsta (nainte $a el să se i sinu$is4 . De un' să 'tiu% 'e ule4 zi$) "n a a$erea asta nu se potri&e'te nimi$) Am $er$etat $*te&a $azuri (n$ur$ate la &ia3a mea% da' nu $red să i a&ut &reodată unu' $hiar $a ăsta7 'i poate $ă situa3ia nu &a i a'a de nea+ră pentru ea $*nd &oi da de iru' a a$erii) . Am să#3i po&estes$% spune) A de3in de la dire$torul -ăn$ii) C*nd muierea aia% Aymes% s#a sta-ilit ai$i% 'i#a des$his un $ont personal la -an$ă) Dire$torul -ăn$ii% $are#i un &e$hi prieten de#al meu% mi#a spus $#a des$his $ontul $u două mii de dolari) A tras din a$est $ont p*nă $*nd n#au mai rămas (n sold de$*t ze$e dolari 'i#ntr#o zi se#n iin3ează la -an$ă $#o o-li+a3iune de stat (n &aloare de $in$i mii de dolari% pe $are#o prezintă un$3ionarului de la +hi'eul de depuneri $u dispozi3ia $a să i se $rediteze $ontra&aloarea#n $ont) ?tii% o-li+a3iunile aste#s tipărite la mare artă) Fun$3ionarul o e9ami# nează 'i i se pare#n re+ulă% a'a $ă numai dire$torul% $*nd a luat#o (n m*nă% după o oră% a identi i$at alsul) A $heamă pe doamna Aymes la tele on 'i#i spune $ă o-li+a3iunea e alsă) >n als ordinar) Ea s#a arătat numai ni3el surprinsă% at*ta tot% -a după $*te mi#a spus dire$torul% ni$i nu părea $#o interesează prea mult) "i spune $ă at*ta pa+u-ă '#a+a3ă re$eptorul) A doua zi% dire$toru#i trimite o adresă prin $are#o in&ită să trea$ă pe la -an$ă) "'i a$e apari3ia) Atun$i dire$torul (i spune $ă a a$erea asta#i $e&a mai serioasă de$*t 'i#ar putea (n$hipui ea) "i spune $ă &a i ne&oit să raporteze aptul $ă la -an$a lui a ost prezentată spre#n$asare o o-li+a3iune alsă 'i $ă $el mai -un lu$ru pe $are l#ar putea a$e ea% ar i să#i relateze de unde are o-li+a3iunea 'i tot $e 'tie#n le+ătură $u asta) Spune $ă e de a$ord 'i $ă are o-li+a3iunea de la so3ul ei% $ă i#a dat#o (mpreună $u un pa$het de o-li+a3iuni de stat (n &aloare de două sute de mii de dolari% $umpărate la Ne5 8or< $u -ani +hea3ă) 1a#ntre-area dire$torului de unde le#a $umpărat% (i răspunde $ă le#a $umpărat de la -an$ă% iar $*nd dire$torul (i spune $ă nu#i prea &ine să $readă% pentru $ă -ăn$ile nu &*nd o-li+a3iuni alse% ea zi$e $#a'a o i) dar $ă asta#i tot $e 'tie% Astea iind zise% ea se s$oală 'i dă să ple$e% $*nd el o#ntrea-ă unde#i so3ul ei% (ntru$*t $rede $ă se &or +ăsi unii $are#au să &rea să#i pună (ntre-ări) Se#ntoar$e $#un z*m-et &a+ 'i spune $ă &a i al dra$ului de +reu să i se pună (ntre-ări so3ului ei% pentru $ă s#a sinu$is anul ăsta la doi'pe ianuarie la Ne5 8or<) Fire'te $ă asta l#a surprins ni3el pe dire$tor% $are#i zi$e (nsă $ă n#ar a$e rău să -a+e de seamă 'i să ie $ore$tă% (ntru$*t este un deli$t ederal să s$him-i o-li+a3iuni $are nu#s (n re+ulă 'i $ă el $rede $#ar a$e -ine s#adu$ă 'i restul pa$hetului% $a să &adă $um arată) Pe $hestia asta% ea se suie la &olan 'i se#ntoar$e $u restul pa$hetului .

'tii% dintr#alea la $are nimi$ nu se -rode'te% da#i un $az al dra$ului de interesant) Iată apteleE 6ipu' ăla) Gran5orth Aymes% a ost (nsurat $u dama asta% Benrietta Aymes% $am &reo 'ase ani) El e un spe$ulant) Coa$ă la -ursă 'i uneori se umple de parale% dar alteori se#mprumută $a să plăteas$ă $hiria) 1e mer+e% totu'i% destul de -ine) 1o$uies$ la Clari-el Appartments din Ne5 8or<% $heltuies$ mult 'i trăies$ pe pi$ior mare) Se presupune $ă sunt 'i oarte eri$i3i) De apt -lo$ul ăsta% Clari-el Appartments% e un el de $ui.. Desi+ur% (i zi$) Foarte! E unu' dintre $azurile $urioase .pentru (ndră+osti3i 'i nu tre-uie să#3i mai spun $um se termină de o-i$ei! :uuun) A'adar% la s *r'itul anului tre$ut Gran5orth Aymes prime'# te un pont) "l spe$ulează -ine 'i $hiar da$ă nu#3i &ine să $rezi% a a$erea (i reu'e'te) Se aso$iază la o mare pun+ă'ie pentru ridi$area arti i$ială a $ursului unor a$3iuni 'i iese $#un -ene i$iu de două sute $in$ize$i de mii de dolari) :ăiatu#noată a$um (n -ani) Care &a să zi$ă are aeru' $#a ă$ut o 'edin3ă#n doi $u sine (nsu'i 'i $#a a/uns la $on$luzia $ă s#a săturat de#a i $*nd sus% $*nd /os pe pia3ă 'i $ă de data asta o să ie un om rezona-il '#o să pun (n si+uran3ă o parte din -ene i$ii) "n $onse$in3ă &arsă $in$ize$i de mii de dolari (n $ontu' său personal la -an$ă% iar $u $eilal3i două sute de mii de dolari $umpără o-li+a3iuni de stat (n &aloare e$hi&alentă) 1e adu$e la -irou' său din ora'% le lea+ă#ntr#un pa$het pe $are#l si+ilează% apoi ('i $heamă a&o$atu' la tele on 'i#i dă dispozi3ie să a$ă ormele le+ale pentru trans erarea a$estor o-li+a3iuni de stat (n patrimoniul so3iei sale% Benrietta Aymes) Sus3ine $ă da$ă -anii &or i ai ei% &or i (n si+uran3ă pe &iilor% pentru $ă ea#i o emeie $hi-zuită% $are 'tie să 3ină $u din3ii de -ani 'i nu#l &a lăsa să#i risipeas$ă) A&o$atu#i $am surprins să#l audă pe Gran5orth &or-ind (n elul ăsta% da#i mul3umit $ă /ude$ă -ine 'i reda$tează un a$t de dona3ie $ătre Benrietta Aymes% a$tul e le+alizat% apoi a&o$atu' predă o-li+a3iunile Benriettei 'i o-li+a3iunile pe $are i le#a predat erau (n ordine% nu erau deo$heate% $i $*t se poate de autenti$e) 6oate#s -une p*n#ai$i) Care &a să zi$ă Gran5orth e $ălare pe situa# 3ie% nu#i a'a4 Are o ne&astă pe $inste . are $in$ize$i de mii de dolari (n $ont personal la -an$ă% nu datorează ni$i un -an 'i totu' mer+e strună) ?i s#ar părea $ă după toate semnele% lui Gran5orth i#a &enit mintea la $ap) Se +*nde'te să $ontra$teze o nouă asi+urare) "n a$ea &reme are o poli3ă de asi+urare $u rentă &ia+eră% $ontra$tată la 0Se$ond National Corporation2 'i se laudă pe toate drumurile $ă &rea să mai a$ă o asi+urare suplimentară) =rea să plăteas$ă o primă ini3ială de treize$i de mii de dolari) "l supun unui e9amen medi$al 'i#i +ăses$ sănătos tun) I se dă noua poli3ă% (nsă e9istă doar un mi$ $len$i) "n urmă $u doi ani% tipul ăsta% Gran5orth Aymes% a (n$er$at să#'i $urme zilele) A ă$ut o tentati&ă de sinu$idere prin (ne$% arun$*ndu#se (n East Ri&er) 6re$use printr#o perioadă +rea% era le ter 'i nu se sim3ea to$mai (n al nouălea $er) 1#a pes$uit un pazni$) 1u*nd (n $onsiderare a$eastă mi$ă#nt*mplare% so$ietatea de asi+u# rări (i pune (n poli3ă o $lauză $ondi3ională) A&*nd (n &edere $ă#ntr#o o$azie anterioară el a mai (n$er$at să se sinu$idă% $lauza pre&ede $ă#n e&entualitatea unei &iitoare sinu$ideri% poli3ia &a i nulă) Asi+urările sunt dispuse să plăteas$ă pentru ori$e e&entualitate% da' nu pentru sinu$idere) Pri$epi4 Care &a să zi$ă totu' se des ă'oară $a pe roate 'i el mai . pentru $ă mi se spune $ă Benrietta asta#i o pui$u3ă erme$ătoare .

str*n+e $e&a -i'tari de pe pia3ă% iar anul ăsta% la doi'pe ianuarie% mai a$e o mi$ă a a$ere din $are s#ale+e $u două'pe mii de dolari) Are patruze$i de mii de dolari (n $ont personal la -an$ă% ni$i o datorie% o ne&astă $u două sute de mii de dolari (n o-li+a3iuni de stat 'i $rapă de sănătate% potri&it $onsultului medi$al ă$ut de asi+urări $u $*te&a luni mai#nainte) Ei 'i4 Ei% to$mai asta e) Nu +ăse'te nimi$ mai -un de ă$ut de$*t să#'i ia zilele) Po3i să#3i (n$hipui una $a asta4 "n seara zilei de doi'pe ianuarie lu$rează t*rziu la -irou $u se$reta# ru' său% un tip pe $are#l $heamă :urdell) Ne&astă#sa e (n Bart ord% Conne$ti$ut) El aran/ează să mear+ă la o serată $u ni'te tipi pe $are#i $uno'tea% iar indi&idul ăsta% :urdell% spune $ă era oarte a+itat (n le# +ătură $u $e&a) Str*n+e de ple$are pe la ora opt seara 'i $ere prin tele on să i se trimită ma'ina de la +ara/) Se ser&e'te $#o doză serioasă de -ăutură '#o 'ter+e) :urdell spune $#a&ea un aer $am $iudat% $*nd a ie'it din -irou) Condu$ea un Cadilla$ mare% de $uloare $enu'ie -ăt*nd (n al-astru .etts se s$arpină#n $ap) . o ma'ină pe $are n#o puteai uita da$#ai i &ăzut#o) 1a nouă 'i ze$e (l &ede un pazni$ de do$uri $ondu$*nd ma'ina spre do$u' lui Cotton% $are#i prin partea lo$ului% 'i#n timp $e omul ăla (l pri&e'te% Gran5orth -a+ă ma'ina#ntr#un st*lp de lemn% a$e un salt 'i e proie$tat peste $hei% (n East Ri&er) "n diminea3a următoare au tras a ară ma'ina) Gran5orth e ă$ut har$ea#par$ea) "l du$ la mor+ă) :urdell e $hemat tele oni$% sose'te 'i#l identi i$ă) "n porto el se +ăse'te un -ile3el (n $are spune $ă are senza3ii -izare#n $ap 'i $ă#i mai -ine pentru el să se despartă de &ia3ă (n elul ăsta 'i roa+ă să i se transmită so3iei sale toată a e$3iunea sa 'i să i se spună $ă#i pare rău pentru $eea $e a$e) 6oate lu$rurile astea s#au a lat la an$hetă% iar ne&astă#sa e adu# să#napoi% e $ople'ită de &e'ti 'i#l (n+roapă pe indi&id 'i $u asta -asta) :uuun) Se pune ordine (n so$otelile sale de a a$eri% 'i după $e totu#i pus la pun$t% Benrietta se hotără'te să &ină#n$oa% să#'i a$orde o &a$an3ă la erma Altmira% proprietate pe $are Gran5orth o $umpărase $*nd usese ai$i a$um doi ani% '#o (n$hiriase indi&idului ăluia Periera% $are#'i zi$e dire$toru' lo$alului) Ea plea$ă 'i predă -irou' de a a$eri al lui Gran5orth se$retarului său :urdell% pentru $ă Gran5orth ar i spus $*nd&a $#ar i dorit să#l preia el) :uuun) Care &a să zi$ă madam Aymes sose'te ai$i '#adu$e $u ea &reo $in$i mii de dolari pe $are i#a primit din $ontu' personal al lui Gran# 5orth% după e9e$utarea testamentului% 'i $red $#a luat $u ea 'i $ele două sute de mii de dolari) "n o-li+a3iuni de stat) Fi+ura următoare e $ă autorită3ile d#ai$i au in ormat Iashin+tonu' despre (n$er$area ei de a stre$ura o o-li+a3iune alsă 'i $ă mai de3ine (n$ă 'i alte o-li+a3iuni de#a$eea'i $alitate% (n &aloare de o sută nouăze$i 'i $in$i de mii de dolari% drept $are m#au pus pe mine să des$ur$ i3ele $azului) "n$ep să a$ unele $er$etări 't o-3in notele steno+ra iate ale an$hetei /udi$iare (n /uru' $ir$umstan3elor de$esului% din $are e9tra+ in orma3iile pe $are 3i le#am po&estit p*n#a$um) Iau $onta$t $u indi&idul ăla% :urdell% $a să le &eri i$% 'i el $on irmă tot% in$lusi& aptu' $ă Ben# rietta asta era o ne&astă e9emplară 'i o emeie minunată% prea -ună pentru o pu'lama $a Gran5orth) "ntre timp a/un+e la $on$luzia $#ar i -ine $a $ine&a s#o 3ină suo$hi pe dama asta ai$i) A'a o-3in $a Sa+ers să primeas$ă (nsăr$inarea) I se $ere să se deplaseze ai$i 'i să +ăseas$ă prin ori$e mi/loa$e o slu/-ă la Altmira% unde#a&ea să $er$eteze $um stau lu$rurile) Aseară mi#a spus tot $e 'tia 'i era mai nimi$) Iată% de$i% de unde pornim . $e părere ai4 .

ă pri&e'te pe su. Chiar a'a% spune) ?i $e#ai de +*nd să a$i4 . . Ia as$ultă% spune $#un el de m*r*it% nu $um&a $rezi))) .#am +*ndit $ă un a+ent ederal urma să soseas$ă ori$um 'i nu o-i'nuies$ să#mi dau drumu' la +ură) .spr*n$enele ridi$ate) .ă du$ dire$t la Ne5 8or< 'i tra+ la un hotel unde o-i'nuies$ să lo$uies$ a$olo% pe East MNth Street) A doua zi după sosirea mea% $ine&a#mi trimite un -ile3el nesemnat) In -ile3el s$rie $#a' a$e mult mai -ine da$ă m#a' du$e la Palm Sprin+s 'i m#a' o$upa un pi$ de lo$uin3a unde stă doamna Aymes 'i $#a' putea +ăsi a$olo ni'te s$risori interesante) Ei -ine% am a&ut -a tă) Sa+ers m#a orientat asupra lo$ului aseară 'i m#am dus a$olo) Era pustiu% a'a $#am putut să#mi &ăr nasu' '#am +ăsit s$risorile) Erau as$unse (ntr#o $arte $u interioru' s$o-it . . As$ultă% 'e ule% (i zi$) Am să#3i po&estes$ mai de+ra-ă $e n#am de +*nd să a$) N#am de +*nd să mă &*ntur p#ai$i% ar-or*nd o insi+nă de ta-lă 'i tr*m-i3*nd $alitatea mea de a+ent ederal) Inten3ionez .. Nu $red nimi$% (i zi$% (n$er$ numai să te a$ să -a+i la $ap% să nu zi$i $ă nu 3i#am spus) Am primit instru$3iuni să mă o$up de a a$erea asta a$um ze$e zile) Eram (n Allento5n% Pennsyl&ania) . E tare% spune% turn*ndu#mi (n$#un de+et de 5his<y) Poate $ă e $e&a#n nere+ulă $u sinu$iderea aia a lui) Poate $ă ea l#a $ură3at (ntr#un el) Femeile#s (n stare de a'a $e&a% uneori) .sta ar putea să ie un moti&% desi+ur% da' din moment $e 'tia $ă o-li+a3iunile sunt alse% nu putea i at*t de raieră (n$*t să#n$er$e să s$him-e una la o -an$ă% Ar i#n$er$at i+ura $u unu' $are#ar i ost mai pu3in pri$eput de$*t un om de -an$ă) Dau din $ap) .i#a zis $ă n#a su lat o &or-ă) El e omu' $are#a des$operit $ă o-li+a3iunea era $ontra ă$ută 'i le#a atras aten3ia -ăie3ilor de la -an$ă să#'i 3ină leoan$a 'i să nu su le nimănui ni$i o &or-ă) 1e#a spus $ă a a$erea ar i de interes ederal 'i $ă tă$erea e indispensa-ilă) Fire'te $ă eu am tă$ut $a morm*ntul) . $hiar 'i $ele mai $umin3i dintre ele) Dau pe +*t -ăutura) . 'i din s$risorile astea reiese $ă rela3iile dintre Benrietta 'i Gran5orth nu erau at*t de -une pe $*t $redea lumea) :a $hiar mai mult% ele arată $ă Benrietta nu se a la (n Conne$ti$ut (n noaptea $*nd el 'i#a luat &ia3a) Ea era la Ne5 8or< 'i se dusese a$olo $a să ai-ă o e9pli$a3ie $u el) Cum (3i pla$e trea-a asta4 Fluieră) .ie#mi zi$i4 spun) 1e $unos$) 1e doare#n $ot pe dame! A dată $e le#a intrat o idee#n $ap% a lă $ă sunt (n stare de ori$e) . Nu pri$ep% zi$) Nu#i $hiar at*t de u'or de identi i$at 'i +reu de plasat) @*m-e'te) . Poate $ă da% (i zi$% da' poate $ă -a) As$ultă% 'e ule% $ontinui% &reau să#mi spui $e&a) C*nd dire$toru' asta al -ăn$ii% Gra t% a a lat $ă prima o-li+a3iune pe $are ea a#n$er$at s#o plaseze era alsă% $ui i#a mai spus (n a ară de dumneata4 . Damele#s $reaturi -izare% spune) Fa$ tot elu' de lu$ruri ne-une'ti .i se pare oarte $urios% zi$e el) S#ar părea $ă $ine&a i#a luat o-li+a3iunile ori+inale% $ele autenti$e% '#a $ăptu'it#o $u h*rtiile alse pe $are le#a pus (n lo$ul lor) . Par$ă eu nu 'tiu% zi$% da' pen'$e să#l $ure3e4 Să#l i $ură3at pentru $ă $ele două sute de -ătr*ne (n o-li+a3iuni de stat erau alse% hai4 Să i des$operit ea trea-a asta% $are să#i i st*rnit uria#mpotri&a lui4 . Nimănui% spuse el) . 'tii% 'e ule aseunzătoarea $lasi$ă .

iranda Bouse% unde &oi olosi numele de Frayme . Din partea mea% e#n re+ulă% spune) ?i $red $ă nu 3i#ar $on&eni $a oamenii mei 'i $u mine să dăm o raită la ermă% $e zi$i4 .iranda Bouse 'i &oi $ontinua să pretind $ă sunt din .*ine seară mă du$ la erma Altmira) Am de +*nd să#i $unos$ pe indi&izii ăia) Da$ă au inten3ia să a$ă un /o$ as$uns% ni$i eu nu mă dau (n lături% Am de +*nd să mă apropii de dama asta) Benrietta% 'i să#i dau t*r$oale p*nă $*nd am să a lu $e urmăre'teE da$ă e $instită sau nu#i de$*t o altă es$roa$ă de r*nd% $are a#n$er$at să dea o lo&itură) 6re-uie să a lu $ine l#a $ură3at pe Sa+ers 'i de $e) 6re-uie să#n$er$ să a lu $e&a $on$ret despre o-li+a3iunile astea alse% iind$ă#n momentu' de a3ă% după $*t se pare% nu se poate pri$epe nimi$) .iranda Bouse% unde#mi a$ intrarea) Apoi ur$ (n $ameră% mă tratez $#o $a ea 'i $ites$ din nou s$risorile) Da' tot nu reu'es$ să#nnod irele (n trea-a asta) A#ntre-are#mi um-lă prin $ap 'i iată $are) 6are#a' &rea să 'tiu $ine#i indi&idu' $are mi#a trimis anonima aia spun*ndu#mi $#am să +ăses$ $ele trei s$risori ai$i% (n -*rlo+ul Benriettei) A' &rea să 'tiu $ine#i indi&idu' . Sel-y 6) Frayme .a+dalena% din .a+dalena% $#am &enit ai$i să#l anun3 pe Sa+ers $#a intrat (n ran$i 'i $ă &oi mai sta p#ai$i o -u$ată de &reme să#mi petre$ un mi$ $on$ediu) .e9i$% de la . E#n re+ulă% 'e ule% zi$ 'i#i str*n+ m*na) D#a$u#n$olo nu $red $#am să mai &in să te &izitez) N#ar i sănătos $a noi doi să im &ăzu3i (mpreună) Da' am să te $hem da$ă &reau să iau $onta$t $u dumneata) "n $az $ă ai ne&oie de mine% mă +ăse'ti la .ă#ntre-% $e el de damă o i Benrietta asta4 Se zi$e $#ar i o emeie pe $inste) Ari$um% sper $#a'a o i% pentru $ă da$ă#i &or-a să -a+ . Chiar a'a% zi$) Ia as$ultă% lo$alu' ăla#i $hiar at*t de deo$heat pe $*t se spune4 Dă din umeri) . de la . '#am să +hi$es$ o dată 'i mă prind $ă nu +re'es$) Sin+urul indi&id ameste$at (n a a$erea asta 'i $are#ar i putut să 'tie $ă eu lo$u# iam (n East MN#th Street era 1an+don :urdell% se$retaru' lui Gran5orth Aymes% 'i poate $#am să#l iau la#ntre-ări destul de $ur*nd pe indi&idul ăsta) Da' $hiar da$#ar i ost el% $um a 'tiut $ă s$risorile se a l#ai$i la er# mă4 ?i de unde#a 'tiut $ă Benrietta le luase4 De apt mi#am dat seama din prima $lipă $ă trea-a asta de $opoi nu#i u'oară) 6oate#s +rele#n meseria mea de dete$ti&) $e urmă. scrisorile alea. prea le-am găsit u!or.e9i$) A 'ter+) Intru (n ma'ină '#o pornes$ spre . E 'i ăsta un lo$al din alea! zi$e) Am a&ut re$lama3ii $u +hiotura de la di&er'i indi&izi $are 'i#au pierdut -i'tarii a$olo) Co$urile de noro$ nu#s permise de le+e 'i din $*nd (n $*nd% $a să#i distrez pe -ăie3i% mai a$em $*te o des$indere% dar la $e -un să#n$er$i să#i opre'ti pe oameni să se /oa$e $u soarta da$#a'a le e irea4! A$um ze$e luni a ost +ăsit un indi&id departe (n de'ert% din$olo de ermă) Fusese $io$ănit de par$ă era ă$ut tin+ire 'i era $*t se poate de mort) >nii sus3ineau $#a ost miruit la ermă% după $e#i luaseră ran$ii% 'i m#am străduit din răsputeri să des$hid o a$3iune% dar n#am reu'it) N#am putut do&edi nimi$) . Poate $ă inten3ia a ost to$mai $a să le +ăses$) .să#mi a$ intrarea la hotelu' .ă -a+ (n pat% pentru $ă% după $um &#am mai spus% sunt un adept $on&ins al somnului) Da$ă damele 'i -or a'ii ar petre$e mai multă &reme#n pat% (n lo$ să mi'une peste tot% pun*nd la $ale ispră&i (n +eneral una mai deo$heată $a alta% dete$ti&ii ar mai +ăsi ră+az să măn*n$e 'i ei $*te#un $atai ) .

da$ă nu e a-solut ne$esar) Da' $red $#am să mai a$ ni'te in&esti+a3ii .la p*rnaie o damă% pre er să arestez una $u $are#i plă$ut să ii &ăzut la -ra3% $hiar da$#o 3ii le+ată $u $ătu'e) Să nu#mi spune3i $ă nu#i a'a! Capitolul III BENRIE66A "n ziua următoare hoinăres$ doar pe#aproape) După masă mă#n# drept a+ale $ătre po'tă 'i e9pediez o tele+ramă $i rată la -irou' de $er$etări $riminale din Ne5 8or<% prin $are le $er să#mi trimită o listă a personalului de ser&i$iu 'i a $elorlal3i an+a/a3i ai lui Gran5orth Aymes la data sinu$iderii sale 'i $u adresele lor a$tuale% presupun*nd $ă le &or putea +ăsi) Am un el de -ănuială $u pri&ire la#nt*lnirea asta pe $are 'i#a dat#o Aymes $u strămo'ii săi) .i se pare mie $a 'i $um $e&a n#ar i#n re+ulă $u ea 'i da$ă pot să s$ormones$ p*nă dau de $e&a să m#a/ute să a$ un pas (nainte% apoi $red $ă &oi $ontinua să#l a$ pe e9$a&atorul) Prin$ipala deose-ire dintre lu$rurile de elu' $elor despre $are $iti3i (n romanele dete$ti&e 'i lu$rurile $are se petre$ (n &ia3a ade&ărată $on# stă#n aptu' $ă $eea $e se#nt*mplă (n &ia3a de toate zilele e#ntotdeauna in$ompara-il mai neo-i'nuit de$*t $e se#nt*mplă#n $ăr3i) Ni$i un s$riitor n#a#ndrăznit &reodată s#a'tearnă pe h*rtie o#nt*mplare despre $are 'tia $ă#i ade&ărată . doar e la mintea $o$o'ului $ă alsi i$area a$elor o-li+a3iuni de stat se putea a$e (n mai multe eluri) "n primu' r*nd $ine&a ar i putut să spună m*na pe ormele ori+inale% (nlo$uindu#le $u $ele alse după $e useseră predate Benriettei Aymes) Poate $ă trea-a a ost ă$ută ără $a Gran5orth să 'tie $e&a% sau . a ost aran/ată $hiar de el 'i ă$ută $u 'tirea lui% $u toate $ă nu pri$ep la $e i#ar i ser&it) Apoi Benrietta s#ar i putut -ă+a (n a a$erea asta $u o-li+a3iuni alse după moartea lui Aymes% so$otind $ă s#ar a la (ntr#o situa3ie mai a&ora-ilă de$*t ori$are altu' $a să le plaseze to$mai prin aptu' $ă toată lumea 'tia $ă Aymes (i dăduse o-li+a3iunile $ele -une) Da' $hiar da$#ar i a'a% (3i &ine +reu s#o $rezi at*t de raieră (n$*t să#n$er$e să plaseze una la o -an$ă Ari$ine ar a$$epta să s$him-e o o-li+a3iune de stat% presupun*nd $ă are numeraru'% 'i erau destule alte lo$uri unde#ar i putut (n$er$a) Sau să presupunem $ă#n$ear$ă să pună la $ale o es$ro$herie) "n $azul ăsta% unde#s o-li+a3iunile ori+inale 'i la $ine se a lă4 Fără să &reau% (mi um-lă prin $ap $#ar i o oare$are le+ătură (ntre . nimeni nu i#ar i dat $rezare7 da#n $ăr3i e9istă#ntotdeauna un mănun$hi de urme pe $are in ra$toru' le lasă de par$#ar i $o/i de -anane pe $are s#alune$e $opoii) Eu unu' mă las totdeauna $ondus de instin$t 'i mer+ drept 'nainte) Asta#i sistemu' meu) Nu o-i'nuies$ să $red nimi$ din relatările altora asupra unui $az p*nă $*nd n#am &eri i$at personal 'i ni$i $hiar atun$i nu#mi prea &ine să $red) Partea proastă e $ă /ude$ătoru' din Ne5 8or< $are#a $ondus an$heta asupra mor3ii lui Gran5orth Aymes spune $ă s#a sinu$is 'i nu#i trea-a mea să m#ameste$ unde nu#mi ier-e oala% -a $hiar să a$ pra &erdi$tul ăla% da$ă n#are#o le+ătură dire$tă $u a a$erea de alsuri) 6re-uie să &ă da3i seama $ă sunt a+ent ederal 'i $ă nu e trea-a mea să $ontrolez opera3iile poli3iei 'i ni$i să do&edes$ $ă sunt +re'ite . mai 'tii4 .

a a$erea asta de alsuri 'i r*$a dintre Benrietta 'i Gran5orth pe $hestia emeii ăleia% to$mai (nainte $a el să moară) De asemenea% pare oarte aiurea $a Benrietta să i inten3ionat să mear+ă să#l &adă (n ziua $*nd 'i#a $urmat zilele7 '#apoi% (n$#un amănunt pe $are nu#l pot (n3ele+eE poli3ia din Ne5 8or< mi#a relatat $ă la an$hetă% at*t se$retaru' lui Aymes% :urdell% $*t 'i $eilal3i oameni de ser&i$iu an+a/a3i de Aymes au de$larat $ă doamna Aymes era ple$ată la Conne$ti$ut 'i nu s#a#ntors de$*t după $e s#a#nt*mplat sinu$iderea% $*nd :urdell i#a trimis o tele+ramă 'i ea s#a#napoiat pronto $a să ie prezentă la#nmorm*ntare) Ari$um ar i% $red $#am s#o $er$etez pe Benrietta% asta $*t de $ur*nd (mi &a i $u putin3ă 'i st*nd de &or-ă ni3el (mpreună% &om &edea da$ă nu putem des$ur$a $*t de $*t a a$erea) "n timp $e stau pe &eranda din a3a erestrei $amerei mele de dormit 'i -eau un sirop ră$oritor $u mentă% (mi &ine (n minte 'i Sa+ers) "n$er$ să +ăses$ moti&u' pentru $are &reun indi&id să#l i $ură3at) Nimeni nu putea să 'tie $#ar i ost &reo le+ătură (ntre Sa+ers 'i mine% iar piesa pe $are#am /u$at#o la erma Altmira (n noaptea $*nd a ost tre$ut in r*ndurile $elor drep3i era irepro'a-ilă) Nimeni n#ar i putut -ănui $ă#n timp $e mă#mpă$am 'i le+am prietenie% de apt el (mi dădea un raport de ser&i$iu) D#aia am impresia $ă $ine&a de la ermă $redea $ă Sa+ers 'tie mai mult de$*t tre-uie% iar $*nd a mai pi$at 'i 'tirea $#a intrat (n ran$ii ăia '#o ia din lo$% a so$otit ar i mai -ine să se asi+ure (n pri&in3a lui 'i să#i a$ă de petre$anie) Chiar a'a iind% tot mi se pare $#a ost (mpu'$at (n# tr#un mod $#am $iudat) >rmele pe $are le#am +ăsit pe s$ările d#a$olo mă a$ să $red $ă to$mai $o-ora $*nd a ost (mpu'$at) "n /urul uneia dintre +ăurile ă$ute d#un +lon3% $are i#a pătruns (n stoma$% era arsură de pul-ere% do&adă $ă o$u' usese tras de la o distan3ă destul de mi$ă .o &or-ă dul$e $u ata de la re$ep3ie) . pe $are o apre$iez $am de un metru 'i $e&a) D#aia dedu$ $ă lu$rurile s#au petre$ut $am a'aE Sa+ers era sus (n &reuna dintre (n$ăperile $are dau pe -al$onu' $e#n$on/oară peretele interior al $lădirii) Cine&a l#a (mpu'$at (n ma3e% iar Sa+ers% $are nu era#narmat% ire'te s#a +*ndit s#o#ntindă (nainte de#a i luat iar drept 3intă de tir) De a$eea a$e st*n+a#mpre/ur% o ia de#a lun+u' -al$onului 'i dă să $o-oare treptele#n u+ă) Indi&idu' $u pistolu' s#aplea$ă peste -alustradă 'i tra+e &reo două o$uri (n pi$ioarele lui Sa+ers) Sa+ers se pră-u'e'te% iar indi&idu' a$e $*3i&a pa'i p*n' la $apu' s$ărilor% de unde mai tra+e un o$ (n plin) Numai a'a s#ar putea e9pli$a de $e lipseau urmele de pul-ere din /uru' $elorlalte +ăuri de +lon3) Indi&idu' $are#a tras $o-oară apoi s$ările% tre$e peste trupu' lui Sa+ers 'i se opre'te $u două sau trei trepte mai /os 'i apu$ă 'nuru' de ar+int de la +uleru' $ămă'ii% $a să#l salte pe umeri) ?nuru' se rupe 'i $iu$urele se desprinde de la $apăt 'i $ade pe treapta unde l#am +ăsit) >$i+a'u#l $ară apoi pe Sa+ers (n $ămara din spatele -arului 'i#l -a+ă#n ri+ider) 6oată dedu$3ia asta e oarte interesantă% numai $ă nu mă du$e ni$ăieri% $i doar (mi treze'te dorin3a să#l po$nes$ $u sete pe u$i+a' (ntr#o zi% $a să#'i s$uipe măselele '#apoi să#l a/ut să se ur$e pe s$aunu' ele$tri$) După toate re le$3iile astea% intru (năuntru să mă $ul$ 'i să $ites$ un ma+azin dete$ti&% pentru $ă#mi mai a-ate +*ndurile de la tre-urile mele) Apoi% la $ăderea serii mă#m-ra$ $u o $ăma'ă oarte ele+antă pe $are#am adus#o $u mine% pantaloni de seară 'i un smo<in+ din ser/ al$are#mi dă aeru' de par$#a' i (mpăratu' Caponiei% după $are iau masa 'i s$him.

ă +*ndes$ doar să pierd &remea p#a$olo 'i să &ăd da$ă nu se#nt*mplă $e&a mai de soi) E o noapte +roza&ă 'i $*nd a/un+ a$olo% aud $hitarele (n plină a$3iune) =reo 'ase $ai sunt priponi3i (n spatele $lădirii% iar &reo duzină de ma'ini sunt par$ate#n +ara/u' de#alături) 1as a$olo ma'ina 'i mă#ndrept spre intrarea prin$ipală) Periera e a$olo) E#m-ră$at la patru a$e 'i% după z+omotu' $are stră-ate prin $oridor% (mi dau seama $ă lo$alu#i plin de lume) Periera#mi o eră o -ăutură (n $ontu' lo$alului% pe $are o a$$ept% 'i#n timp $e#mi las +ăina la +ardero-ă% mi se#adu$e un pahar (nalt umplut $u 5his<y% si on 'i +hea3ă) "i urez sănătate 'i -eau% iar el mă măsoară $#o pri&ire rapidă 'i#mi spune $ă da$ă &reau să /o$ $e&a% indi erent $e% pu3in după miezu' nop3ii /o$urile &or (n$epe (n $amera $are dă pe -al$on $hiar la $apu' s$ărilor) "i mul3umes$ 'i#i spun $ă#s amator de ori$e /o$ de noro$ de la -a$ara (n sus) "l las r*z*nd 'i mă#ndrept de#a lun+u' $oridorului% tra+ perdeaua 'i mă opres$ să &ăd salonu' prin$ipal) 1o$alu#i a+lomerat) 6oate mesele#s o$upate de tipi (nso3i3i 'i de $*te&a dame pe $inste) =reo doi sau trei $o5-oy . după aspe$t% ni'te oameni de a a$eri din 1os An+eles . pe $u&*nt $ă lo$alu' arată mi'to! Chitari'tii ('i $unos$ meseria 'i $*ntă o melodie o-sedantă .Pe la un'pe seara s$ot ma'ina '#o iau pe drumu' de'ertului% $are du$e la erma Altmira) . li se adresează da# melor% ele se +ră-es$ să#i (n$hidă +ura $a să nu piardă ni$i at*ti$a din $*nte$% de unde se &ede $lar $ă unele dame#s al dra$u' de su$ite) Damele astea se mărită $u $*te#un a a$erist din ă'tia% $are le $umpără toalete +roza&e 'i le s$ot pe la lo$aluri% unde pot s#arun$e o$hiade lan+uroase la $ine 'tie $e indi&id de proastă $alitate% $are $*ntă#ntr#o orma3ie de /azz) >neori ele mer+ p*n' la $apăt 'i u+ $u tipii ă'tia% după $are le &ine mintea la $ap 'i#'i petre$ restu' &ie3ii (n$er$*nd să +ăseas$ă &reun alt om de a a$eri $u $are să se#n$ur$e 'i să#l ia de -ăr-at% $a să poată $ăpăta alte toalete 'i s#arun$e o$hiade po ti$ioase altor indi&izi de prin or$hestre) Crede3i#mă $ă lo$alu' merita să ie &ăzutE e unul din $ele mai +roza&e pe $are l#am a&ut su. un tan+ou me9i$an% iar unu' dintre tipii de pe estradă% $u o &o$e dintr#alea de poate a$e o damă temperamentoasă să &rea să mear+ă la m*năstire% $*ntă un $*nte$ despre dorin3a de#a muri din dra+oste% $are r*n+e inimile unora dintre -i-ili$ile $are#l as$ultă) 1*n+ă estrada unde $*ntă muzi$a sunt două sau trei mese% iar emeile a'ezate#n /uru' lor (l pri&es$ de /os pe tipul ăsta% de par$#ar i un (n+er sau a'a $e&a) C*nd &reunu' din -ăr-a3ii $are le#nso3es$ . Cine#i mititi$a aia% Periera% zi$% $ea $are to$mai s#a a'ezat la masa de $olo% aia $are#i sin+ură4 N#am 'tiut $#a&e3i dame de $ali-rul . &erita-ili sau pentru de$or% nu 'tiu .o$hi &reodată% 'i $hiar (n momentu' $*nd mă pre+ăteam să $o-or 'i să tre$ la o masă apare o damă% $are#mi iese#n $ale) =enea din partea stin+ă% dinspre erestre) Dama asta are de toate 'i $e&a pe deasupra! E#naltă 'i su-3ire% 'i toate rotun/imile la i9) E rumoasă $a o $adră 'i um-lă $u nasu' pe sus de par$#ar i re+ină) Are păr ne+ru 'i#i $oa ată a#nt*ia) Stra'ni$ă damă% $e mai! Are '#un aer ina$$esi-il) Dine +ura str*nsă pe#o linie dură 'i &ăd $ă are o al$ă pronun3ată) Dra$u 'tie $um% ără să#mi dau seama de $e% da' 'tiu $ă asta#i Benrietta) Pri&es$ (napoi pe $oridor) Periera e (n$ă a$olo 'i +lume'te $u a3a de la +ardero-ă) "i a$ semn $u $apu' 'i &ine $ătre mine) . stau rezema3i de -ar% iar rin+u' de dans e#n3esat de pere$hi) Pan+li$i $olorate at*rnă de la -al$onE pe pere3i sunt lun+i 'aluri spaniole% 'i din lo$ (n lo$ $*te#o pătură me9i$ană .

:ine% sper să#l s$utur de $e&a ran$i% zi$) Apropo% numele meu e Frayme .aloney% spune Periera) =ine des pe#ai$i) Coa$a) Poate /oa$a la noapte) Dau din $ap) .i pare reu pentru a$easta sărman emeia) Permit $he ea să stea ai$i $a +azda asta $he se de$ide $e &rea se a$e) . :a $hiar% (i spun) Se 'i &ede $ă e'ti -ăiat -un% Periera) Ce#ar i să mă prezin3i doamnei4 Dă a irmati& din $ap% da' $hiar (n a$ela'i moment (i spun $ă nu mai are rost% pentru $ă un tip se#ndrepta $ătre masa la $are era a'ezată Benrietta) E un tip solid 'i% mi se pare% destul de $umse$ade) Are o mutră oare$um a+rea-ilă) "mi dau seama după elul#n $are tipu' ăsta se uită la Benrietta% (n timp $e se#ndreaptă $ătre masă% 'i după elu#n $are ea#i (ntoar$e pri&irea% $ă#s prieteni destul de -uni) @*m-es$ $ătre Periera) . Se nume'te . Cum dori3i% seHor Frayme% spune el) Pentru noi $erul e totdeauna limita) . Nu zău% as$ultă% Periera% zi$) N#o i una '#a$eea'i damă $u aia $are era măritată $u tipu' ăla .i#a spus $he n#are -ani) De aia% $ontinuă% o las să stea pe#ai$i) Eu sint un om -un . tipu' $are s#a omor*t la Ne5 8or<4 Eram atun$i a$olo) Am $itit $hestia#n ziare) Con irmă din $ap 'i a$e o mutră $a 'i $um i#ar părea tare rău) Pe urmă (n$epe s#o a$ă pe mărinimosu') Po&este'te $um Benrietta asta a &enit la erma Altmira#n$redin3ată $ă#i apar3ine lui Gran5orth% -ăr# -at#su% 'i $*nd a des$ins i#a re&enit neplă$uta datorie să#i spună $ă lo$alu#i usese ipote$at lui% $ă Gran5orth nu a$hitase ipote$a 'i $ă erma era a$um proprietatea sa) "ntinde m*inile ă$*nd pe ne&ino&atu') .ă de$lar de a$ord) Apoi mer+ să m#a'ez la o masă 'i $omand să mi s#adu$ă un pahar (nalt $u 5his<y% si on 'i +hea3ă) Nu $red $#ar i -ine să#n$er$ să mă &ăr 'i să#i &or-es$ Benriettei (n timp $e tipul ăsta e p#ai$i) =remea tre$e% Periera mă $ondu$e 'i mă prezintă unui +rup a'ezat (n /urul unei mese mari) 6ipii ă'tia#s oarte petre$ăre3i 'i emeile $are#i (nso3es$ 'tiu să danseze) Da$ă nu m#a' +*ndi tot timpu' la trea-a pentru $are sunt ai$i% $u si+uran3ă $ă dansurile alea mi#ar i ă$ut mare plă$ere) Pe la &reo două noaptea lumea#n$epe să ple$e% iar după &reo /umătate de oră lo$alu#i destul de +ol% a ară de ze$e#două'pe persoane% $are nu se mi'$ă) Am impresia $ă sunt tipii $are#o să -ată 'i $ăr3ile) Grupa mea se e&aporă 'i#n timp $e le spun noapte -ună% Periera s#apropie) "mi zi$e $ă /o$urile#s pe pun$tu' de#a#n$epe 'i $ă 'tiu unde#i (n$ăperea% $ea de la $apu' s$ărilor) "i spun $ă da% (nsă $red $ă mai (nt*i . Sel-y Frayme) Cu$a3i la miză mare p#ai$i4 Dă din umeri) .ăsta p#ai$i! . S#ar părea $ă are un prieten% zi$) E -ine tipu') Cine#i4 . pri$epe3i seHor4 . $um dra$u#i spunea . Gran5orth Aymes . Apoi% seHor% zi$e% ne$azuri de la a$easta ne eri$ita doamna nu se opres$ ai$i) A pro-lema e#n le+ătura $u -anii ei) .un+hie) .ă pri&e'te $#un z*m-et r*n/it) Indi&idul ăsta% Periera% (mi aminte'te de#un 'arpe) Nu#mi pla$e ni$i $*t ne+ru su. Ce &or-e'ti4! 3*'nes$ eu) Fa$ o mutră mirată) . SeHor% spune% a&em de toate) Asta doamna este seHora 'Enrietta Aymes) .

aloney tot timpu' $*t ei &or-es$) Apoi se -a+ăE .aloney e la masa de ia -a$ara% iar Benrietta stă#n pi$ioare l*n+ă el% pri&ind /o$u') 6o3i tipii sunt (m-ră$a3i (n smo<in+uri 'i &reo doi dintre $ei de la masa de -a$ara (mi a$ impresia $ă#s da3i dra$ului) Par $am a uma3i $u to3ii% pentru $ă#i o anima3ie (n atmos eră $a atun$i $*nd -ăutura li se ur$ă oamenilor la $ap) >n minut mai t*rziu apare 'i Periera% pri&e'te (năuntru '#apoi se tope'te unde&a) . Se pare $ă &#a părăsit -a ta pe#am*ndoi% spune) Da' poate $ă &#a'tepta3i să $*'ti+a3i (ntruna% $ontinuă r*z*nd ironi$) Poate $ă nu &ă pla$e să pierde3i) .aloney nu#i mer+e prea -ine) Pierde +ros 'i n#arată prea eri$it din $auza asta) Are '#un aer $am mirat% ea 'i $um nu prea poate să#n3elea+ă $e&a% 'i mă#ntre.aloney un pumn drept (n moa$ă) A3i i putut auzi -u nitura de la un <ilometru) Fie$are se opre'te din trea-a lui) . Nu#mi prea intră nimi$ pe $uloarul meu% spune) S#ar zi$e $ă n#am ni$i un el de noro$ p#ai$i) Ea z*m-e'te 'i pute3i să mă $rede3i $#a&ea din3ii la el $a 'i restu' 'i nu 'tiu da$ă &#am spus $#a&ea o$hi al-a'tri de $uloarea sa irului) Eu unu' am a&ut (ntotdeauna o idee i9ă .aloney dă un -an$o% da' nu#i reu'e'te) Pierde un tean$ (ntre+) Se#ntoar$e '#o pri&e'te pe Benrietta $#un z*m-et destul de /enat) . 6rea-a mea da$ă#mi pla$e să $*'ti+ sau să pierd% Fernandez% zi$e% 'i mă lipses$ $u plă$ere de -an$urile tale) Nu#mi pare rău da$ă pierd% $ontinuă% dar am spus $ă am un o-i$ei $urios de#a pierde $*nd /o$ p#ai$i) Ar-orează un z*m-et sar$asti$) Sau poate $ă numai eu (mi (n$hipui4 adau+ă) . (mi pla$ o$hii al-a'tri de $uloa# rea sa irului! .aloney se răstoarnă spe$ta$ulos peste speteaza s$aunului pe $are 'edea) Se ridi$ă 'i pare ame3it) "ntre timp Fernandez a a/uns la $apu' mesei) "l surprinde pe .(n /uru' lo$alu# lui% să iau aer) Am $uriozită3ile mele#n le+ătură $u /o$urile de noro$% de ori$e el ar i) "mi pla$e $a /o$u' să#n$eapă (nainte de#a mă -ă+a 'i eu) După &reo douăze$i de minute mă#ntor$) >nu' dintre $helneri to$mai (n$hidea erestrele din partea st*n+ă a $lu-ului) Ar$hestra str*nsese instrumentele 'i aproape toate luminile erau stinse) 6re$ peste rin+% ur$ s$ările 'i intru#n $amera de sus) E o#n$ăpere destul de lar+ă% $#o masă mare la mi/lo$) 1a masa asta% $*3i&a tipi /oa$ă -a$ara% iar la o altă masă% mai mi$ă% (ntr#un $ol3% trei tipi 'i două dame /oa$ă po$her) .aloney) A$hii#i .da$ă $ine&a n#a măsluit pu3in $ăr3ile) După &reo ze$e minute .aloney se a$e ro'u) . De $e nu a$i o pauză4 zi$e ea) Sau poate &rei să 3in o m*nă pe tine4 De $ealaltă parte a mesei e un tip solid) Indi&idul e lat (n spate% are#o a3ă#n+ustă '#o $hi$ă de păr ne+ru) Am auzit $ă i se spune Fernandez) Se $hioră'te la . Ce &or-e'ti!4 spune Fernandez) Se ridi$ă (ntr#un el oarte lent 'i#'i (mpin+e s$aunu#napoi) Apoi s#aplea$ă peste masă 'i#i administrează lui .aloney deze$hili-rat 'i#i arde (n$ă una la -ăr-ie) Indi&idul ăsta% Fernandez% arată $a un ti+ru#ntăr*tat) E urios 'i am impresia $ă a$e uz de stupe iante) Stau (n $ol3ul opus '#aprind o 3i+ară) A a$erea (n$epe să mă intereseze) Benrietta s#a retras l*n+ă perete) "l pri&e'te pe .am să a$ pu3ină mi'$are) Ies pe u'a din a3ă 'i mă plim.ă mul3umes$ să mă#n&*rtes$ p#a$olo 'i să pri&es$) 1u' .

Da$ă nu#3i pla$e% zi$e% ia#o din lo$) Se lasă o tă$ere din alea $are se numes$ de e e$t) Nimeni nu mai s$oate#o &or-ă) Apoi tipu' $el mi$% $are to$mai usese altoit% se ridi$ă 'i iese din $ameră) Partenerii lui plea$ă (mpreună $u el) .strălu$es$ 'i 'tiu $ă#ntr#un el se roa+ă $a să se poată s$ula% să#l pună $u -otu' pe la-e pe Fernandez) "n $ol3% una dintre damele de la masa de po$her% lun+ă $*t o zi de &ară% (n$epe să r*dă $a o apu$ată) I se pare $ă e oarte nostim) . ?tii $e% doamnă4 zi$) Ia#l 'i du#l să#i dai pu3ină asisten3ă medi$a# lă) După asta% $ontinui eu% $red $#am putea a$e o partidă de $ăr3i) "n timp $e &or-es$% Periera a intrat (n salon) S#a oprit $hiar (n pra+ul u'ii 'i pri&e'te $#un aer satis ă$ut) Se pare $ă Fernandez ăsta e prieten $u el 'i#i omu' numărul unu p#ai$i) Benrietta nu spune nimi$% da' da$#ar i a&ut un pistol% $red $ă l#ar i#mpu'$at pe Fernandez) "l apu$ă pe tipu' ăsta% . Ia#l pe amăr*tu' ăsta d#ai$i 'i ă#l pierdut% zi$e) Benrietta se#ntoar$e) E palidă $a moartea) E at*t de urioasă $ă nu mai 'tie $e să a$ă) Fernandez o pri&e'te 'i z*m-e'te str*m-) Apoi se du$e la ea '#o sărută drept pe +ură% (nainte $a ea să#'i dea seama $e#a&ea de +*nd să a$ă) .aloney se ridi$ă) E zdrun$inat -ine% da#l ata$ă ener+i$ pe Fernandez) Repede o dreaptă% pe $are Fernandez o -lo$hează 'i (nainte $a . un tip mi$ de stat .aloney s#a ridi$at) Stă rezemat de perete 'i nu#l &ăd -ine) Cred $ă prima lo&itură de pumn a lui Fernandez .aloney arată $io$ănit -ine) Intru) .ă stre$or p*n#a$olo 'i pri&es$ prin $răpătura u'ii) "l $ul$ase pe . are un el de r*s sa$adat% s$*r-os) . l#a zdrun$inat destul de tare) .ă#ntor$ 'i ies din $ameră) Apu$ s#o mai &ăd pe Benrietta du$*ndu#l pe ne eri$itu' de . A$u' poate $ontinuăm% zi$e% 'i ia (n m*nă pa$hetu' de $ăr3i) Ceilal3i tipi% patru dintre $ei de la masa mare% iau lo$) Se pre+ătes$ să /oa$e po$her) . $ea dată peste masă . Du#te% soro% zi$e% 'i nu te#n uria% $ă nu rezol&i nimi$) Se#ntoar$e la masă) .aloney să poată a$e $e&a% Fernandez (i arde (n$ă o lo&itură $apitală $are#l trimite la podea) .aloney pe o $anapea 'i era#n $ol3% pre+ătind un li+hean $u apă) . As$ultă% (i spun) De $e nu te du$i unde&a să#3i speli mutra) N#arată prea -ine) ?i eu% da$#a' i (n lo$u' tău% a' -ea $e&a tare) Ară3i $a 'i $um nu 3i#ar stri$a un păhărel) .aloney% 'i#l (mpin+e $ătre u'ă) Fernandez se uită la ei $*nd ies 'i r*de . Nu#3i pla$e4 zi$e) ?i#i 'ter+e tipului ăstuia mititel una peste mutră $u dosu' la-ei) . se apropie) .ă#ntor$ $ătre Benrietta 'i z*m-es$) . Ce#ar i s#o lăsa3i -altă% mă% de'tep3ilor4 zi$e) >nde &ă $rede3i% pe rin+ sau (n arenă4 ?i $e#i $u tine% Fernandez4 De $e tre-uie să dai mereu o$azie la s$andaluri p#ai$i4 Fernandez se#ntoar$e $ătre el $#un r*n/et ioros) . Intra3i4 mi se adresează Fernandez) . Desi+ur% (i spun% da' numai o $lipă) .ă apropii de el) .aloney se pră-u'e'te din nou 'i arată paradit) Are un o$hi (n$his 'i a3a plină de -or') 6ipii $are /oa$ă po$her (n $ol3 se ridi$ă) >nu' dintre el .ai am $e&a de ă$ut) .aloney (ntr#o#n$ăpere mai (n$olo% de#a lun+u' -al$onului) .

ă ridi$) Apu$ $u am-ele m*ini de mar+inea mesei 'i răstorn masa (ntr#o parte) Răm*ne#n elu' ăsta un lo$ (ntre mine 'i Fernandez) .. As$ultă% surioaro% (n$ep% $red $ă prietenu' dumitale a primit o $hel ăneală zdra&ănă) Poate $ă nu era#n ormă astă seară) Da' 'tie să#n$aseze% nu +lumă Ea se du$e la . As$ultă% $u$oană% (i spun) După $e l#ai aran/at pe prietenu' dumitale d#ai$i% (ntoar$e#te#n salonu' de /os '#o s#a&em noi doi o &or-uli3ă $u indi&idu' ăsta Fernandez% de#o să 3ină minte $*te zile#o a&ea) A 'ter+) .aloney 'i#n$epe să#i tamponeze a3a $#un prosop) . Ce#ai zis4 spune) .-ăr-ie) Cum el se dă#napoi% urmez $#o st*n+ă '#o dreaptă% pe $are le plasez su$$esi& de#o parte 'i de alta a ăl$ilor sale) .ă uit la Fernandez 'i z*m-es$ $a 'i $um a' i mul3umit de mine) "mi răspunde $#o pri&ire ur*$ioasă) Continuăm) >rmează un tur (n $are toată lumea pasează 'i#n $ele din urmă Fernandez des$hide) Des$hiderea e de $in$ize$i de dolari 'i toată lumea mer+e) Potu' e $am de &reo două sute $in$ize$i de dolari) "n timp $e $erem $ăr3i% o aud pe Benrietta intr*nd (n $ameră) =ine 'i se opre'te (n dreptu' lo$ului unde m#am a'ezat) Fernandez are $u&*ntul) Cere o sută) Ceilal3i tipi az&*rl $ăr3ile) Eu mer+) Cred $ă e#n $a$ialma 'i plătes$ se$ eu pere$hile mele la de$ari (n m*nă) Cer să &ăd $artea) Am a&ut dreptate) Are pere$hi mai mi$i $a ale mele) Gre-lez potu') . Ei da% zi$e ea) Dar mi se pare $ă nu te#am &ăzut ă$*nd $e&a $a să#l pui la pun$t) @*m-es$) .ă uit la Benrietta% ?i eu am &ăzut ro'u $*nd do-ito$ul ăla#mpu3it s#a apropiat 'i te#a sărutat $um a ă$ut% $ontinui) E#o mă+ărie să a$ă a'a $e&a (ntr#o $ameră plină de -ăr-a3i .aloney (n$epe să tra+ă aer (n piept) Se z-ate $a să se ridi$e de pe di&an% da' nu reu'e'te) Se pră-u'e'te (napoi) . Nu te ne$ă/i% .ă#napoiez (n $amera de /o$) Sunt a'teptat) Fernandez mormăie $a 'i $um ar i neră-dător să#n$eapă% iar eu m#a'ez 'i pun miza) "n$epem să /u$ăm po$her) Se /oa$ă la o miză de ze$e dolari% $eea $e#i destul de mult pentru mine% da' nu#mi mer+e rău la primele tururi) C*'ti+) . Ar tre-ui să#n&e3i să /o$i /o$ul ăsta% -ă tăm*ie! (i spun) Ridi$ă pri&irea) .#arun$ (nainte) "n timp $e el ('i ridi$ă -ra3ele% eu aple$ $apu' 'i#l po$# nes$ su.ă dau la o . Cim l#ar i ă$ut pra % $ontinuă% dar nu se poate olosi de -ra3 $um tre-uie) ?i l#a rupt a$um două săptăm*ni 'i (n$ă nu 'i#a re&enit) I#a ost u'or idiotului ăluia s#o a$ă pe +roza&ul) .aloney% spun% n#a&eai ni$i o 'ansă $u -ra3ul ăla 'i te#a prins pe pi$ior +re'it) . $urată /i+nire! . Ce n#a' da să iu -ăr-at! spune) 1#a' u$ide pe Fernandez) Se opre'te din (n+ri/it 'i se uită la mine% (ntor$*ndu#se) A$hi#i strălu$es$ '#o prinde -ine) Am a&ut de $*nd mă 'tiu o slă-i$iune pentru damele iu3i la m*nie) .ă +*ndes$ $#a' putea să pro it apropiindu#mă de Benrietta asta (n mod spe$ta$ulos) Da$ă#mi /o$ $ăr3ile ără +re'% poate $#o să &or-eas$ă 'i s#ar părea $ă asta e o$azia) . 1ăsa3i#mă să pun m*na pe ti$ălosu' ăia de)))% mormăie) "mi tre$e prin minte un ra3ionament rapid) .

ă uit la Periera) De data asta nu pare a'a de mul3umit) . $are 'i a'a nu mai era#n stare prea -ună) Se $on ormează 'i spune $e tre-uie să spună) "l s$ot a ară% (n $apu' s$ărilor $e $o-oară p*nă la rin+u' de dans% 'i#i a$ &*nt /os) Se rosto+ole'te $u salturi impresionante) C*nd a/un+e /os% se opre'te#n und $#o e9presie de par$#ar i#n$er$at să#'i aminteas$ă $um (l $heamă) .ă +*ndeam $ă da$ă trea-a asta de dete$ti& n#ar a&ea ameste$ $u#at*tea $rime% ar i o meserie +roza&ă) După pu3in o#ntre.parte 'i#l a'tept $a să re&ină) A'a 'i a$e% da' e pu3in $am zdrun$inat7 es$hi&ez 'i#i ard una la zot$ă de#i a$ -or'u' să 3*'neas$ă) Se pră-u'e'te% 'i#n timp $e se du$e la podea (i mai amintes$ 'i de mă#sa) Asta pare să#l s$oată din sărite) Se ridi$ă 'i se repede la mine $a un taur) Aple$ $apuE 'i i#l (n i+ (n p*nte$) Ridi$ă +enun$hiu'% da nu mă +ăse'te 'i#l po$nes$ din nou (n stoma$) De data asta e atins rău 'i se ridi$ă proptindu#se de perete) .ă sim3eam destul de -ine) .aloney4 Spune $ă stă unde&a pe l*n+ă Indio% a'a $ă#i zi$ să s$oată o ma'ină 'i să#l du$ă pe .da$ă dore'te să mear+ă unde&a (n spe$ial 'i ea spune $ă nu% da' da$ă mer+em drept 'nainte 'i#o a$em la dreapta% &om a/un+e $ur*nd la un lo$al unde se 3ine des$his toată noaptea 'i $ă% după părerea ei% n#ar stri$a da$#am -ea ni'te $a ele (n timp $e stăm la o ta$la) "i arun$ o pri&ire $u $oada o$hiului 'i &ă mărturises$ $ă dama .ă reped la el să#l a$ a i') 6ra+ la indi&idul ăsta $um n#am mai lu$rat la nimeni altu#nainte) A dată sau de două ori (n$ear$ă să#'i re&ină% da ără prea mare e e$t) 1o&itura pe $are i#am dat#o la ple9 l#a s$os din $ir$ula3ie pe multă &reme) "n $ele din urmă se spri/ină numai de perete 'i#l trimit la păm*nt) Răm*ne lipit de podea) . As$ultă% Periera% zi$) Ia putre+aiul ăsta de indi&id antipati$ d#ai$i p*nă $*nd nu mă s$oate din pepeni $u#ade&ărat) Pentru $ă#s (n stare să deteriorez un om da$ă#mi sare mu'taru') Da' poate $#am să a$ mai -ine sin+ur trea-a asta) Periera ta$e $hiti$) "l apu$ pe Fernandez de +uler) "l smu$es$ (n sus 'i#l du$ la Benrietta) .ă#ntor$ $ătre Benrietta) A$hii ei z*m-es$ u'or) "i a$ $u o$hiul ostentati&) . Ia#3i mantou'% surioară% (i zi$) Fa$em o tură $u ma'ina#mpreună) A' &rea să#3i &or-es$) Se uită la mine 'i r*de) .ă#ntor$) . E'ti tare% domnule Frayme! spune ea) Capitolul I= PAR6RE6>1 >N>I DE6EC6I= A'ezat (n ma'ină% $ondu$eam ără +ra-ă% (n timp $e Benrietta uma o 3i+ară $u pri&irea a3intită drept 'nainte) . As$ultă) Periera% zi$) >nde lo$uie'te -ăiatul ăla% .aloney a$asă) Are aeru' $ă &rea să protesteze% da' se răz+*nde'te) "i spun $ă n#ar stri$a să#l ia $u el 'i pe otreapa de Fernandez% $eea $e se de$lară de a$ord să a$ă% . Spune#i doamnei $ă#3i $eri s$uze% otreapă% zi$% pen' $#alt el te -urdu'es$ p*n#au să iasă toate părerile de rău din tine) E9e$utarea! A'a% doar $a să#l mai iu3es$% $u de+etu' mare (i turtes$ nasu' .

Fernandez &rea să mă mărit $u el% spune) Crede $ă#i (ndră+ostit lulea de mine% dar $e#o să $readă m*ine după un mi$ tratament $osmeti$% $*nd &a putea să a$ă o$hii mai mari 'i să#'i studieze &*nătăile% zău da$ă 'tiu) .aloney al dumitale! Să nu#mi spui $ă te#ai +*ndit $u#ade&ărat să a$i $ui.a/oritatea emeilor ar i ars de neră-dare să a le despre $e &oiam să &or-es$ $u ele) Benrietta asta% (nsă% nu#ntrea-ă o &or-ă) Stă doar lini'tită pe lo$ul ei% pri&ind drept 'nainte $u o$hii a$eia al-a'tri $a sa irul 'i $#un z*m-et u'or s$hi3at pe -uze) "mi treze'te $uriozitatea% pentru $ă nimi$ nu pare s#o intereseze prea mult . Ia te uită% zi$% 'i eu $are $redeam $ă erai (n &or-ă $u .ă pri&e'te 'i r*de s$urt) Ar i (nsă mai -ine să nu ne preo$upe persoana lui $hiar a$um) Spune#mi% $e#ai &rut să &or-e'ti $u mine4 Chelnerul adu$e $a eaua 'i aroma ei (mi +*dilă nările) Benrietta se#ntinde după $a ea) "n timp $e#'i ridi$ă $ea'$a la +ură% (i $ade mantou' din spinare 'i o-ser& $ă are o pere$he de umeri de par$ă 'i#a luat o $opie după dama aia =enus% despre $are pro-a-il $#a3i auzit 'i se pare $ă la &remea ei a ă$ut multe &i$time pe sus 'i pe /os) Benrietta mă o$he'te $#o admir 'i#mi arun$ă o pri&ire do/enitoare 'i ironi$ă#n .asta#i prima#nt*i) Are#un el deose-it de#a &or-i 'i de#a a$e toate $ele% $are te pune pe +*nduri) .$#o pasăre de teapa lui Fernandez! @*m-e'te din nou) Să iu al dra$u' $ă#i o damă misterioasă! .$e &rea să spună $u asta) R*de 'i#i &ăd din3i'orii s$lipind) . E destul de -un% spune% mie#mi pla$e) Apres$ ma'ina% $eea $e#o a$e să#ntrerupă $on&ersa3ia) Intrăm (n lo$al) E o-i'nuita $lădire din $hirpi$i $#un sin+ur eta/% $*te&a mese#mpră'tiate primpre/ur '#un $helner pe /umătate adormit% $are ser&e'te $a ele $*tor&a indi&izi du-io'i a'eza3i (n /urul unei mese) "n a ara lor nu mai e nimeni (n lo$al) 1uăm lo$ 'i $omandăm $a ele) "i o er o 3i+ară 'i după $e i#am dat o$% o 3ine ridi$ată 'i se uită la roto$oalele de um) . N#a ost mare lu$ru% (i zi$) 1a drept &or-ind% nu#l am la stoma$ pe Fernandez ăsta) "mi a$e impresia $ă#i un nemerni$ 'i nu mi#a plă$ut delo$ să#l &ăd $um tra+e#n prietenu' dumitale $a la sa$) :ăiatul ăsta% . Cred $ă% după $ele#nt*mplate% Fernandez n#o să te mai poată#n+hi3i% domnule Frayme% spune% 'i ni$i nu &reau să mă +*ndes$ $e m#a'teaptă din partea lui))) A#ntre. Cred $ă i#ai administrat o le$3ie -ună lui Fernandez% domnule Frayme% spune% pri&indu#mă $u $oada o$hiului) Are impresia $ă#i mare -ătău') Dar poate $#o să#'i s$him-e părerea după s$ărmăneala pe $are i#ai tras#o) . ni$i $hiar propria#i persoană . Nu 'tiu $e +*ndes$% spune) Poate $ă a trebui să mă mărit $u Fernandez) .aloney% pare#a i de trea-ă) . 'i nu e9istă multe dame de elul ăsta) Cur*nd a/un+em la interse$3ia despre $are ea &or-ise '#o luăm la dreapta) Departe% (n a3ă% pot să &ăd luminile a$elui lo$al unde mer+em să luăm $a ele) "n$etines$ pu3in% pentru $a să am timp să mă +*ndes$ la 'pilul pe $are am să#l a$ $u Benrietta asta) Cred $ă tre-uie să#i spun o -ali&ernă oare$are de natură s#o a$ă să se de-utoneze% ără $a totu'i să dau (n &ilea+ $ine sunt 'i $e a$ p#ai$i) Din e9perien3ă 'tiu $ă da$ă tre-uie să spui o min$iună% e pre era-il să ie ti$luită dinainte% a'a $ă mă răm*nt să năs$o$es$ o intri+ă pe $are să i#o -a+ pe +*t 'i după $e#am $om-inat#o% (n i+ a$$eleratoru' p*nă#n und 'i +onim tare) Deodată#n$epe să &or-eas$ăE .

=ezi% lu$rurile stau $am a'a% $ontinui) An$heta /udi$iară asupra de$esului $ui&a n#are prea mare importan3ă $*nd pro$urorul distri$tual (nsăr$inat $u $azu' $rede $#a +ăsit ulterior $e&a elemente materiale noi $are#l pun (n altă lumină) "n ine% tipu' de la -irou' pro$urorului distri$tu# al mi#a spus $#au des$operit $ă nu erai (n Conne$ti$ut (n noaptea $*nd Gran5orth Aymes se presupune $ă s#ar i sinu$is) Au des$operit $ă erai la Ne5 8or< 'i% pe l*n+ă asta% le#a intrat (n $ap ideea $a ultima persoană $are l#ar i &ăzut pe Gran5orth Aymes (nainte de#a muri ai i ost dumneata% pri$epi4 .a+dalena) A$u' &reo lună% pe $*nd m#a lam $#o trea-ă la Ne5 8or<% am a&ut de#a a$e $#un $etă3ean $are lu$rează la -irou' pro$u# rorului distri$tual d#a$olo) Amul ăsta#n$epe să#mi po&esteas$ă despre sinu$iderea so3ului dumitale% Gran5orth Aymes% din ianuarie tre$ut% 'i#mi spune $#au +ăsit $*te&a elemente noi +roza& de interesante% $are) zi$ ei% le permit să redes$hidă $azu') Fa$ o pauză 'i#n$ep să#mi -eau $a eaua) Cu o$hii o supra&e+hez peste mar+inea $e'tii) A-ser& $ă de+etele#n $are 3ine 3i+ara (i tremură% iar +ura e#n$er$uită de#o paloare#ntinsă) N#a' $rede $ă i#a ă$ut prea mare plă$ere $eea $e to$mai (i spusesem) Fa$e un e ort să se stăp*neas$ă% da' $*nd (n$epe să &or-eas$ă% nu mai are &o$ea +ra&ă de p*n#a$um) Se simte emo3ia) . Iată% s$umpă doamnă% $um stau lu$rurile% (i spun) 1u$rez pentru un -irou de a&o$atură din Ne5 8or<% 'i eu $ondu$ su$ursala din . Asta mi se pare ridi$ol% domnule Frayme% spune) Pazni$ul de pe do$ul lui Cotton a depus doar mărturie $ă l#a &ăzut pe Gran5orth $ondu$*nd ma'ina peste $hei) Ar% a'a $e&a pare să ie o sinu$idere))) nu $rezi4 .a$ela'i timp% $a pentr#un pu'ti $are s#a o-razni$it 'i#n$ep să mă +*ndes$ $ă dama asta are un el de a i pentru $are mi#a' putea pierde min3ile da$#a' i un tip $are se dă (n &*nt după orma umerilor% $eea $e pro-a-il $#a' a$e% doar $ă to$mai atun$i $*nd (n$ep să mă#n$ălzes$ pe $hestii d#astea% mă pomenes$ trimis la $elălalt $apăt al 3ării (ntr#o $er$etare oare$are) Ei% a$u#i dăm drumu'% mă +*ndes$ (n sinea mea% 'i mă lansez (n 'pilu' pe $are l#am ti$luit (n ma'ină (n timp $e $ondu$eam $ătre -om-a asta) . Aamenilor ăstora le intră tot elu' de idei $iudate#n $ap% spun% da' dumneata 'tii $um sunt sti$le3ii 'i pro$urorii) Nu trăies$ p*nă nu pun $e&a (n $*r$a $ui&a) Ni$i nu 'i#ar a$e meseria da$ă nu le#ar a$e plă$ere să -a+e lumea la apă) =ezi dumneata% se pare $ă $ine&a le#a &*ndut un pont p#a$olo $ă Gran5orth Aymes nu s#ar i sinu$is) C#ar i ost% adi$ă% s$urtat $#un $ap) "'i s$utură serumu' 3i+ării) . Foarte interesant $e spui% zi$e) Ce el de elemente noi au putut să mai +ăseas$ă4 Nu $redeam $ă mai interesează pe $ine&a sinu$iderea so3ului meu) Eram $on&insă $ă e lămurită 'i#n$hisă) Stri&e'te $hi'to$u#n s$rumieră) "ntre timp 'i#a re$ăpătat stăp*nirea de sine) 1as $ea'$a /os% (i o er altă 3i+ară 'i#mi aprind una 'i mie) .e9i$% de la . Pri$ep% zi$e) =o$ea i#a de&enit (n undată% lipsită de &ia3ă) . :a da% (i zi$% asta e#n re+ulă% da' tre-uie să#3i spun $e s#a mai (nt*mplat) Amu' ăsta de la -irou' pro$urorului distri$tual (mi zi$e $#au primit ni'te in orma3ii după $are dumneata ai stre$urat -ăn$ii d#ai$i o o-li+a3iune alsă 'i desi+ur% trea-a asta a ost raportată +u&ernului ederal) Ar+anele de resort% ire'te% au (n$redin3at trea-a unui dete$ti& 'i tipul ăsta $otro-ăie prin Ne5 8or< 'i#l ia pe pazni$u' de la do$u' lui .

"ntrea-ă#mă $a să te#ntre-% $u$oană% (i zi$) Da' $red $ă -irou' pro$urorului distri$tual poate să a le 'i trea-a asta% da$ă &or să se pună pe $apu' $ui&a) A#ntre. S#ar i des$operit la autopsie da$ă Gran5orth usese omor*t% spune) .Cotton la#ntre-ări 'i după pu3in s$oate la lumină tot ade&ăru' despre a a$erea asta) Crede#mă% doamnă% $ă $eea $e pazni$ul a zis $#a &ăzut e una% iar $eea $e a &ăzut $u ade&ărat e $u totul alta% pentru $ă pazni$ul i#a spus dete$ti&ului $#a &ăzut ma'ina lui Gran5orth Aymes mer+*nd (n$et (n lun+u' $heiului 'i $ă% pe la /umătatea distan3ei% $*nd a intrat (n um-ră% u'a de la &olan s#a des$his 'i $ine&a a ie'it a ară) N#a putut să &adă $ine e% dar a &ăzut $ă#i o emeie) A &ăzut#o $ă se#ntoar$e 'i s#aplea$ă (n interioru' ma'inii 'i $#apoi a#n$his u'a) .da$ă mai &rea $a ea 'i spune $ă da% a'a $ă dau $omanda) "n timp $e a'teptăm $a să ne#o adu$ă% n#o pierd din o$hi pe Benrietta% 'i o-ser& $ă#'i răm*ntă $reierii oarte intens% $eea $e nu mă surprinde% pentru $ă se pare $ă i#am urnizat un su-ie$t de medita3ie) C*nd sose'te $a eaua% o soar-e $a 'i $um ar i ost eri$ită $ă are $e&a de ă$ut) Apoi lasă $ea'$a /os 'i se uită drept (n o$hii mei) . Aha! spune ea) ?i% mă ro+% de $e n#a spus pazni$u' po&estea asta la an$heta /udi$iară4 @*m-es$) . Nu#n3ele+ nimi$ din toate astea% (mi zi$e) ?i nu#n3ele+ de $e 1an+don :urdell să dea mită pazni$ului $a să spună o po&este $are nu era ade&ărată) De $e să i ă$ut asta4 . Nu e &or-a de +*ndurile mele% Benrietta% (i zi$) E &or-a despre $e se petre$e (n min3ile $elor de la -irou' pro$urorului distri$tual din Ne5 8or<) 1u$rurile stau $am a'a) Prietenu' meu% $are lu$rează a$olo% . Se pare $#a&ea un moti&% $u$oană% (i zi$% 'i (n$ă un moti& oarte -un) ?i#a 3inut lean$a despre a$est mi$ in$ident% pentru $ă un anumit indi&id% pe numele său 1an+don :urdell% un tip $are usese se$retaru' so3ului dumitale% i#a dat o mie de dolari $a să uite tot% (n ără de aptu' $#a &ăzut ma'ina iz-ită de st*lp 'i proie$tată peste mar+ine) . Se pare $ă tipul ăsta% :urdell% e animat de sentimente ami$ale a3ă de dumneata% (i zi$% pentru $ă#i spusese dete$ti&ului% $u o$azia unei (ntre&ederi anterioare% $ă nu erai la Ne5 8or< (n noaptea aia% $i la Conne$ti$ut7 'i se pare nu numai $#a spus% dar (n noaptea aia% după de$es% s#a repezit p*n#a$olo 'i l#a mituit +ras pe pazni$ $a să nu su le o &or-ă despre emeia asta) Ei -ine% $e se poate dedu$e din toate astea4 zi$) Se poate dedu$e $ă Gran5orth Aymes putea i mort $*nd a ost suit (n ma'ina aia) Se poate dedu$e $ă la &olan putea i emeia% nu#i a'a4 6imp de un minut ea nu spune nimi$) A &ăd $ă#'i umeze'te -uzele $u lim-a) A primit destul de -ine 'o$ul ăsta% da' $red $ă e speriată) "'i re$apătă (nsă destul de repede stăp*nirea de sine) . Poate $ă da% (i zi$% 'i poate $ă -a) Da' tipu' de la -irou' pro$uro# rului distri$tual (mi spune $ă Gran5orth a ost zdro-it $*nd a $ăzut (n lu&iu) Aminte'te#3i $ă atun$i $*nd ma'ina s#a $io$nit de undul apei% el s#a iz-it tare de par-riz) Deasta era s ăr*mată% dar asta putea să i ost rezultatul unui tratament pe $are să#l i primit el (nainte $a să ie suit (n ma'ină) .ă#ntre.a'ina porne'te din nou% ia &iteză% se $io$ne'te de#un st*lp de lemn 'i#i proie$tată peste mar+ine% drept (n lu&iu) . .ă pri&e'te $a lo&ită de trăsnet) .de $e 3i#ai dat osteneala să#mi spui toate astea% domnu#le Frayme4 zi$e) Ce +*nduri ai4 Ce#ai &rut de la mine4 .

ă +*ndes$ $ă toate do&ezile ne$esare sunt (n $ele trei s$risori ale ei $ătre Gran5orth% pe $are le#am depus (n sei ul hotelului .$um &a rea$3iona $*nd &a des$operi $ă $ine&a i#a su-tilizat $ele trei s$risori .ă pre a$ $ă nu 'tiu unde lo$uie'te 'i ea#mi arată drumu') A las la poartă 'i mă#ntre. trei s$risori $are pot (nsemna o mul3ime de ne$azuri pentru dama asta) "mi urează noapte -ună) Co-oară din ma'ină 'i a$e $*3i&a pa'i $ătre poarta ermei) C*nd a/un+e la ea% se#ntoar$e% mă pri&e'te 'i ar-o# rează un z*m-et) Să iu al dra$ului da$ă Benrietta asta n#are ner&i tari! Pornes$ ma'ina 'i mer+ ără +ra-ă 'i ără 3el% Nu o-ser& unde mer+% pentru $ă mintea mi#e preo$upată $u $ele $e mi#a spus) >na peste alta% ea pare să primeas$ă a a$erea asta $u destul $alm) E9istă &reo $*te&a lu$ruri pe $are nu le#n3ele+ la Benrietta) Nu pot (n3ele+e de $e#a insinuat $#ar putea i obligată să se mărite $u Fernandez 'i nu pri$ep ni$i (n ruptu' $apului de $e#a păstrat $ele trei s$risori pe $are i le#a s$ris lui Gran5orth . s$risorile $are $on3in . Pri$ep% spune% dar n#am pentru nimeni ni$i un el de in orma3ii) Pa$hetul de o-li+a3iuni de stat pe $are l#am adus $u mine ai$i a ost s$os din tezaurul -ăn$ii% unde so3ul meu a&ea un sei (n $are le 3ineam) Din $ele spuse de domnul :urdell% am (n3eles $ă sei ul a ost des$his $u $heia +ăsită asupra trupului ne(nsu le3it al so3ului meu 'i luată de a&o$atul său% $are mi#a predat o-li+a3iunile) Asta#i tot $e 'tiu) C*t pri&e'te redes$hiderea an$hetei (n $hestiunea de$esului so3ului meu 'i insinuarea $#a' i ost la Ne5 8or< (n noaptea a$eea% dă#mi &oie să $red $ă &or tre-ui să do&edeas$ă trea-a asta% nu#i a'a4 .iranda Bouse) . Ari$um% a ost dră+u3 din partea dumitale $ă m#ai pre&enit% spu# ne) Se pare $ă#3i sunt (ndatorată pe multe $hestii% domnule Frayme% 'i#a$um% da$ă n#ai nimi$ (mpotri&ă% a' &rea să mă#ntor$ a$asă) Ie'im% ne suim (n ma'ină 'i pornim (napoi) .spune $ă nimeni nu era preo$upat ni$i $*t ne+ru su.un+hie da$ă Gran5orth Aymes 'i#a luat &ia3a sin+ur sau nu% p*nă $*nd a ie'it la i&eală a a$erea asta de alsuri) An$heta $ir$umstan3elor de$esului usese terminată 'i dosaru#n$his% $*nd apare deodată $hestia asta $u o-li+a3iunile de stat) Ei da' asta#i o trea-ă de interes ederal 'i oamenii de la -irou' $entral de $er$etări din Iashin+ton sunt erm hotăr*3i să a le $ine a alsi i$at o-li+a3iunile alea) Da$ă &or des$operi trea-a asta% totu' &a i#n re+ulă 'i nu &or mai a&ea ni$i un interes să z+*ndăreas$ă dosarul an$hetei $u pri&ire la $ir$umstan3ele de$esului sau alt$e&a) C*nd am ost aseară la erma Altmira% -ăiatu' ăla Sa+ers% tipu' $are lu$ra a$olo 'i $are urma să ple$e azi la Arispe% mi#a spus $ă e'ti doamna Benrietta Aymes 'i m#am hotăr*t să te pun la $urent $u toate $hestiunile astea 'i uite de $eE Să presupunem% de dra+u' dis$u3iei% $ă 'tii $e&a despre alsi i$area asta) Să presupunem $ă 'tii $ine#s autorii) Ei -ine% (n lo$u' dumitale i#a' da pe a3ă) =inde#mi pontu') Apoi% $*nd mă#napoiez la Ne5 8or< pot să tre$ dis$ret in orma3ia ami$ului meu din -irou' pro$urorului distri$tual 'i da$ă e su i$ient de -ună pentru $a ei s#o paseze oamenilor de la -irou' $entral de $er$etări din Iashin+ton 'i să#i satis a$ă% nu $red $ă &or mai dori să redes$hidă $azul ăla $u so3u' dumitale))) =ezi dumneata% oamenii ăia $red $ă tre-uie să 'tii $e&a despre alsi i$are) ?i da$ă nu te la'i $u $e&a in orma3ii% e $a 'i si+ur $ă &or redes$hide dosarul ăla (n le+ătură $u de$esu' so3ului dumitale% numai $a să ai-ă un mi/lo$ $u $are să te $onstr*n+ă să &or-e'ti) Pri$epi4 . Fire'te) Presupun $ă &or tre-ui s#o a$ă% (i zi$) .

ă#ntre.do&ada $ă l#a &ăzut (n noaptea $*nd a murit . 'i $are au mai s$ăpat 'i -asma $urată pe dea# supra! Am (naintat pe 'osea o -ună -u$ată 'i ără +ra-ă% iar la distan3ă% s$ăldată de lumina lunei% (mi apare drept (n a3ă erma Altmira $u zidu# rile ei al-e) .ai e posi-il% de asemenea% $a#ntre timp ea să i des$operit $ă o-li+a3iunile pe $are i le dăduse erau alse) ?i $e#a urmat4 Aymes e la &olanu' ma'inii (ntr#un lo$ nu prea um-lat 'i ea#i zdro-e'te $apu' $#o lo&itură pe $are i#o tra+e $u m*neru' re&ol&erului% sau $u &reun alt o-ie$t% 'i#l a$hită) Apoi (i &ine o idee) "'i adu$e aminte $um mai ă$use el o tentati&ă de sinu$idere $*nd se arun$ase (n East Ri&er 'i $rede $ă poate să pro ite de asta pentru a $rea ni'te aparen3e#n'elatoare) "l (mpin+e de la &olan pe lo$u#n $are 'ezuse ea (n a3ă) Apoi se suie la &olan 'i $ondu$e pe $ăi o$olite p*nă $*nd a/un+e la do$u' lui Cotton% $are e $am părăsit) Nu#l o-ser&ă pe pazni$u' de la $apu' do$ului) Co-oară% lăs*nd motoru' să mear+ă% (ntoar$e &olanu' a'a $a -otu ma'inii s#o ia spre mar+inea $heiului% s#aplea$ă '#apasă $#o m*nă am-reia/u' 'i $u $ealaltă -a+ă ma'ina#n &iteză) Apoi% (n timp $e ma'ina se pune#n mi'$are% se dă la o parte 'i#n$hide portiera) Asta ar e9pli$a de $e ma'ina s#a iz-it de st*lpu' de lemn (nainte de#a sări (n lu&iu) Cred $#ar i putut s#o a$ă#n elul ăsta 'i $red $ă nu#i lipse'te ni$i s*n+ele re$e $a s#o a$ă) Faptu' $ă e dră+u3ă n#are ni$i un el de impor# tan3ă) Am mai $unos$ut 'i altă dată dame dră+u3e $are 'i#au e9pediat tipii pe lumea $ealaltă .da$ă l#au s$os pe Sa+ers din sa$u#n $are era -ă+at (n ri+ider 'i da$ă l#au (n+ropat unde&a (n de'ert) Cred $ă trea-a asta s#a ă$ut destul de de&reme% ieri de diminea3ă) ?i pentr#un moti& oare$are% $e#mi răm*ne o-s$ur% simt $#a' &rea s#arun$ o pri&ire) Am un el de presim3ire (n $hestia asta% 'i $*nd mi se#nt*mplă să am o presim3ire% (ntotdeauna mă $ondu$ după ea) Apres$ ma'ina (n spatele unui zid din $hirpi$i% &e$hi 'i ruinat% $are mer+e#n prelun+ire de la $apătu' +ara/ului% ridi$ o$hii spre erestre 'i .da$ă Periera l#a li&rat pe tipul ăla Fernandez la lo$uin3a sa 'i mă#ntre.aloney) Se pare $ă Benrietta i#a $ăzut $u tron$ la inimă lu' . (n lo$ să se des# $otoroseas$ă de ele pronto) Nu $red% (nsă% $a ea să 'tie $e&a despre suprimarea lui Sa+ers) C*nd i#am pomenit numele 'i am zis $ă e tipu' $are urma să ple$e la Arispe% am i9at#o a'a $um p*nde'te#o pisi$ă 'oare$ele 'i n#am &ăzut#o ni$i mă$ar $lipind din o$hi) ?i $red $ă are su i$ient s*n+e re$e $a să#l i omor*t pe Aymes) Să a$em $*te&a presupuneri) Să zi$em $ă s#a#napoiat la Ne5 8or< după $e#a s$ris s$risorile alea% pentru $ă s#a hotăr*t să ai-ă o e9pli$a3ie $u Gran5orth (n pri&in3a emeii ăleia $u $are s#ar i 3inut el) Nu#i e9$lus $a Gran5orth să se i#nt*lnit $u ea unde&a (n ma'ina sa% pentru $ă atun$i $*nd am &or-it $u :urdell despre $ele#nt*mplate% $*nd am ost la Ne5 8or<% (nainte de#a &eni (n$oa'% el mi#a spus $ă Aymes ple$ase de la -irou 0$a să se#nt*lneas$ă $u ni'te oameni2 'i a&ea un aer pu3in a+itat) Poate $ă urma să se (nt*lneas$ă $u Benrietta) :uuun% $are &a să zi$ă să#nt*lnes$ 'i se $eartă#n dra$i) .$um s#o mai i sim3ind $elălalt indi&id% .aloney ăsta) Am o-ser&at după elu#n $are se uita la ea) A&ea pri&irea aia $am zurlie pe $are#o $apătă un tip $*nd (n$ep să i s#aprindă $ăl$*iele după o emeiu'$ă 'i mă +*ndes$ $#ar a$e -ine să ie prudent $u Benrietta) Cred $ă ea ar i#n stare să#l 'i raiereas$ă% da$#ar &rea) Poate $ă se olose'te de el $a să#l a$ă +elos pe Fernandez .ă#ntre. nu po3i 'ti ni$iodată $u emeile) 6re$ prin a3a $ona$ului% o$oles$ '#o iau destul de#n$et prin spatele $lădirii) "n$ep să de&in $urios) .

ă po$ne'te $a un +lon3) C*nd am apărut la erma Altmira pentru prima oară% ă'tia 'tiau $ine sunt) Co$u' meu $u Sa+ers nu i#a pă$ălit) A'adar 'i#au dat seama el lu$rează $u mine% iar $*nd le#a spus (n noaptea aia $ă plea$ă la Arispe% a'a $um ne &or-isem% l#au a$hitat) Au $rezut $ă 'tie $e&a mai mult de$*t arată 'i nu &oiau să ri'te) .#a'teptam să nu#l mai +ăses$% pentru $ă $el $are l#a $ură3at a&ea% pro-a-il% de +*nd să#l 'i $are d#ai$i% (nainte de#a se redes$hide $lu-u') Pe#un ra t% (n $ol3% de partea $ealaltă% sunt ni'te sti$le) .ă du$ a$olo 'i le e9aminez7 &ăd $ă una#i o sti$lă de ra$hiu me9i$an% $are usese des$hisă) .#am lămurit) A$um (n$ep să#n3ele+ unele lu$ruri) Se pare $ă $ine&a a trimis oto+ra ia mea ai$i 'i a s$ris pe ea 0.sta#i tipul2) .ă du$ p*n#a$olo% ridi$ $apa$u' 'i#n$ep să e9aminez resturile dinăuntru) "n lada asta se +ăses$ tot elu' de &e$hituri pe $are le#ntor$ $u pi$ioru') Deodată#ntor$ $e&a asemănător $#o oto+ra ie $are#a ost ruptă#n două) S$ot a ară $ele două -u$ă3i 'i le potri&es$ laolaltă) Poza a ost tăiată dintr#un ziar 'i dedesu-tul ei pot să &ăd titlu' destul de 'ters% iind$ă usese#ndoit) Iau $u mine poza 'i mă#ntor$ la ladă% pe $are m#a'ez iară'i% $a s#o pri&es$ la lumina -ateriei) "mi a$e impresia $ă l#am mai &ăzut unde&a pe tipu' din poză) Da' $e#am mai tresărit pe urmă! Stau 'i &ăd $ă#i o oto+ra ie de#a mea tăiată dintr#un ziar) Netezes$ titlul 'i#l $ites$) S$rie 2Portretul unui dete$ti&% Instantaneu e9$lusi& al lui 1emuel B) Caution% a+entul ederal $are a arestat -anda ho3ilor de $opii a lui 8elltz2) Apoi (mi amintes$) Asta#i o oto+ra ie de#a mea apărută (n /hicago 0imes a$um doi ani% după $e#am rezol&at $azul 8elltz) .#a'ez pe#o ladă 'i tra+ o du'$ă din sti$la asta 'i $u toate $ă ra$hiul e#al dra$ului de tare% tot e mai -ine a'a de$*t ără -ăutură) Stau $u sti$la#n m*nă% plim.lumina /ur#(mpre/ur 'i mă mir de $e#am sim3it ne&oia asta de#a re&eni să &ăd da$ă l#au (ndepărtat pe Sa+ers) Era un lu$ru pe $are tre-uia să i 'tiut $#o să#l a$ă) "n timp $e mă +*ndes$ la asta% lumina se opre'te (n $ol3 asupra unei lăzi de +unoi) De su.ai tra+ un +*t de ra$hiu me9i$an 'i#n$er$ să mă $on$entrez un pi$) Cine#ar putea i indi&idu' $are#a de$upat poza '#a trimis#o ai$i pentru $a ă'tia să m#a'tepte) Nu s#ar putea să ie a$ela'i indi&id $are s#a o-osit să#mi s$rie -ile3elul anonim la Ne5 8or<% $a să mă .$apa$ se &ede ie'ind $e&a $are seamănă $u $ol3ul unei s$risori% .mătur $u o$hii (ntrea+a $lădire) Nu &ăd ni$i un el de lumini 'i nu s#aude ni$i un z+omot) Răm*n (n um-ră 'i mă stre$or pe l*n+ă zid p*n#a/un+ (n dreptu' erestrelor de pe partea rin+ului de dans 'i#n mai pu3in de două minute sunt (năuntru) Sala e#ntune$ată% numai i$i#$olo luna arun$ă pete mari de lumină) Ciules$ ure$hile% da' n#aud ni$i un z+omot% a'a $ă mer+ tiptil p*nă la -ar% tre$ peste el 'i mă pun pe lu$ru $a să des$hid u'a $ămării din spatele -arului) Cedează 'i intru) După $e#am (n$his u'a% aprind -ateria pe $are am luat#o $u mine din ma'ină 'i mă#ndrept $ătre ri+idere) 1e des$hid p#am*ndouă 'i $onstat $ă Sa+ers a dispărut) .i#adu$ aminte $e urios am ost $*nd mi#au pus mutra#n ziar $a să mă poată re$unoa'te to3i t*lharii de la prima &edere) "ntr#o parte a pozei% pe mar+inea al-ă a ziarului stă s$ris $e&a) Pri&es$ mai (ndeaproape) S$rie 2.sta#i tipul2 pentru $a alt$ine&a să mă re$unoas$ă $*nd &oi a/un+e) Cred $ă poza a trimis#o $ine&a din Ne5 8or<% $are 'tia $ă mi se#n$redin3ase $azul% ast el $a in# di&izii d#ai$i să 'tie $ă urmează să se#nt*mple $e&a) =a să zi$ă ăsta#i moti&u' pentru $are l#au omor*t pe Sa+ers! .

e9i$) Era o păpu'i$ă de emeie) . N#am a lat mare lu$ru din asta 'i#ntre noi ie zis ni$i n#am $rezut atun$i $#o să#mi ie de mare olos da$ă o să am oto+ra iile a$estor indi# &izi) Aprind o 3i+ară 'i iar (mi pun $reierii la trea-ă) Cred $ă deo$amdată nu mai am $e a$e p#a$i) .i#adu$ aminte de#o muiere din No+ales la rontiera dintre Arizona 'i .aloney sau $u Fernandez% $ă$i nu asta e $heia pro-lemei) A altă $hestie e $#a' &rea să am o mi$ă parolă $u tipul ăsta% :urdell) So$otes$ $#ar putea să#mi spună &reo $*te&a lu$ruri pe $are#a' dori să le $unos$ 'i da$ă poate% eu zi$ $#am să mă#ntor$ ai$i% să a$ o ispra&ă#n toată re+ula) "n undu' $apului mă o-sedează ideea $ă Benrietta mă dri-lează) E $e&a oarte plă$ut (n mutra a$estei dame% da' asta nu do&ede'te a-solut nimi$) .trimită#n$oa' după s$risorile pe $are le a&ea Benrietta4 .ă prind $ă s#ar putea) Indi&idul ăsta 'tie de s$risori) 1e potri&e'te $a să mă a$ă să &iu după ele ai$i) Fă$*nd a'a% 'tie $ă tre-uie să#mi dea prin $ap ideea $ă Benrietta asta l#a $ură3at pe Gran5orth Aymes 'i#'i mai dă 'i osteneala să trimită $ui&a o poză ai$i% $a ă'tia să 'tie $ine sunt eu) ?i $e urmăre'te#n ond $u toate astea4 Aare $a să m#adu$ă ai$i pentru $#ar i mai u'or să mă 'tear+ă din $ontroale de$*t (n ori$are alt lo$4 .ă ridi$ de pe ladă) A a$erea asta de alsuri (n$epe să mă $apti&eze) I3ele se#n$ur$ă#ntr#a'a hal% (n$*t n#o să trea$ă mult '#am să $red $ă eu sunt autoru') Da#n stră undurile $apului meu am o idee pe $are#o &oi e9ploata) Ideea $ă pun+a'ul ăla de se$retar% :urdell% a ost $el $are mi#a trimis s$risoarea aia anonimă% pentru $a să &in ai$i 'i să mă apropii de Benri# etta 'i să de$lan'ez $e&a $e s#ar termina $u arestarea ei pentru omor $u premeditare) ?i da$ă nu +re'es$ (n pri&in3a asta% pentru $e o a$e4 Aare o a$e pentru $ă se $rede util (n elul ăsta /usti3iei sau pentru $ă are &reun moti& s#o li$hideze pe Benrietta4 . -ă e"pediem fotografii $alantza Dubuinet !i 0ermiglo în decurs de două zile stop7.ai tra+ o du'$ă de ra$hiu me9i$an 'i#mi pun poza la lo$ (n lada de +unoi . '#o iau din lo$) Ies a ară% pornes$ ma'ina '#o iau 'napoi spre Palm Sprin+s% pentru $#am a/uns la $on&in+erea $#a sosit momentu' să a$3io# nez (n a a$erea asta) So$otes$ $ă da$ă nimeni altu' nu &rea de$lan'eze $e&a% n#ar stri$a să#n$ep eu) C*nd a/un+ (napoi la hotelu' .uierea asta a&ea o mutri'oară de . stop 6uan 0ermiglo !ofer de trei ani în ser iciu domiciliul actual necunoscut.iranda Bouse +ăses$ o tele+ramă $are m#a'tepta) E $i rată 'i $on3ine răspunsu' la $ea pe $are#am trimis#o -iroului $entral de $er$etări din Ne5 8or< $er*nd in orma3ii despre oamenii din ser&i$iul lui Gran5orth Aymes la data mor3ii sale) Sună a'aE 1&alariaţii lui )2mes precum urmează stop 3angdon 4urdell de !apte ani în ser iciu în prezent continuatorul afacerilor lui )2mes sub propriul său nume la *ew +or. stop Enrico $alantza fecior în apartament de patru ani în ser iciu domiciliul actual necunoscut stop 5arie 0herese Dubuinet cameristă a doamnei 'enrietta )2mes actualmente în ser iciul doamnei 6ohn -laford la *ew +or.i#e per e$t perpendi$ular da$ă Benrietta se hotără'te să se#n/u+e $u . adi$ă#n lo$ul unde#ar &rea să mă &adă o +rămadă de -andi3i .

mai ales $*nd au pe &ino#n$oa) A damă% $u $*t are mai mult lipi$i% $u at*t ies -u$lu$uri mai mari) Iar Benrietta are lipi$i $u &*r 'i#ndesat) :ăiete% are tot $e#i tre-uie 'i din toate $u prisosin3ă) C*nd o pri&eam -*nd $a ea% mă +*ndeam $ă era% poate% la el $a muierea din No+ales) Da' ni$i $hiar (n $azul ăsta n#a' i re+retat da$#a' i ost -ăr-at#su) A' i renun3at doar la $a ea% asta#i tot) Capitolul = CBES6II SI.P1E Sunt (napoi la Ne5 8or<) Poate mă $rede3i raier $ă#mi dau at*ta osteneală% dar iată $um &ăd eu lu$rurileE .s *ntă 'i &or-ea $a din S$riptură) Era me9i$ană 'i#'i propusese să#'i (m-o+ă3eas$ă -a+a/u' de $uno'tin3e 'i să#n&e3e en+leza% pe deasupra $itind (n ie$are seară so3ului ei istoria răz-oiului $i&il) El era $e&a mai (n &*rstă de$*t ea 'i $am ur*$ios din ire) "n timp $e $#o m*nă ea#i $itea istoria răz-oiului $i&il% $u $ealaltă (i meste$a arseni$ (n $a ea) "ntr#o zi tipul ăsta o mierle'te) "i tra+e o &ăi$ăreală mare 'i dă ortu' popii) >n sti$lete -ănuitor o -a+ă pe damă la ră$oare pentru omor% de'i ea pretindea $ă istoria răz-oiului $i&il tre-uie să#i i $auzat /un+hiul ăla (n stoma$) C*nd e trimisă#n /ude$ată% +ăse'te#un a&o$at pi'i$her% uns $u toate ali iile% $are o#n&a3ă să#'i a$opere toată a3a $#un &ăl 'i să pl*n+ă tot timpu' $*t &a sta (n a3a $ur3ii) Noro$ul (i sur*de) Curiul nu $ade de a$ord 'i se trimite pro$esu' spre re/ude$are) De data asta#'i an+a/ează un alt a&o$at) Asta ha-ar n#are de le+e% da' $rede3i#mă $ă 'tie să tra+ă s orile) Pentru pro$es% o#m-ra$ă#ntr#o ro$hie nea+ră de dantelă% lipită pe $orp 'i#n $iorapi roz de $uloarea pielii% din mătase naturală) A plasează#n -o9ă% $#un /uriu sele$3ionat anume din domni (n &*rstă de peste 'apteze$i de ani ie$are% ără e9$ep3ie% 'i ă'tia se z+*ies$ la ea 'i se pronun3a $ă#i ne&ino&ată% ără să iasă mă$ar din sală pentru deli-erare) Cude$ătoru' . $are 'i el e#un mamelu$ -ătr(n . o dez-ra$ă $u pri# &irea 'i se de$lară de a$ord $u &erdi$tu') După pro$es (i +ăse'te o slu/-ă la $ură3ătoria din $artier% iar elu#n $are mo'uli$ă o-i'nuia s#o re$&enteze $a să#'i du$ă ru ele la spălat nu e trea-a nimănui) Ceea $e demonstrează $ă nu po3i 'ti ni$iodată $um stai $u daniele .i#ar i ost u'or s#o#nha3 pe Benrietla pentru prezum3ie de omor 'i s#o adu$ (napoi ai$i) A' i putut determina poli3ia din Ne5 8or< să redes# $hidă an$heta pentru sta-ilirea $ir$umstan3elor de$esului lui Aymes% 'i poate $ă d*nd (n &ilea+ s$risorile ei $ătre Gran5orth a' i ost /usti i$at) Da' la $e#ar ser&i% da$ă ea n#are ha-ar despre alsuri7 'i $hiar da$ă i#ar i ă$ut de petre$anie lui Aymes% tre-uie totu'i să#n3ele+e3i $ă nu#s de$*t un $opoi ederal% $are $er$etează o a a$ere de alsuri 'i ni$ide$um un indi&id $are#'i a$e de lu$ru d*nd le$3ii sti$le3ilor din Ne5 8or< $um să#'i a$ă meseria) Pe deasupra% mai (mi or otes$ (n $ap o mul3ime de idei) Am o -ănuială '#am de +*nd s#o &eri i$% iar -ănuiala asta desi+ur (l in$lude 'i pe 1an+don :urdell% $are% da$ă &re3i să 'ti3i% (n$ear$ă să mă du$ă de nas) A să &ede3i (n $ur*nd de $e) "mi a$ ormele la aeroport% mă instalez la hotelu' meu o-i'nuit% a$ un du'% mă s$him-% 'i după $e#am tras un $onia$ mi$% $u titlu pre&enti& .

As$ultă% domnule Caution% zi$e) Nu &ăd de $e tre-uie să#mi &or-e'ti a'a) Aare nu 3i#am spus (ntotdeauna tot $e#ai &rut să 'tii4 . Fără#ndoială% i#o#ntor$% doar $ă &reau să a lu mai multe% asta#i tot) A$um lini'te'te#te 'i as$ultă $e#3i spun) Cu două săptăm*ni (n urmă% $*nd mi s#a#n$redin3at a a$erea asta $u alsuri% am tre$ut p#ai$i 'i 3i#am pus o mul3ime de#ntre-ări) Ei -ine% prin$ipalu' lu$ru e următoru'E sus3ii $ă a3i depus mărturie% tu 'i perso# nalu' din ser&i$iu' $asei lui Aymes% la an$heta pentru sta-ilirea $ir$um# stan3elor de$esului% (n sensu' $ă Benrietta Aymes nu era#n ora' (n noaptea $*nd Gran5orth 'i#a $urmat zilele) Foarte -ine) A'adar% (n ziua următoare mă reped la do$u' lui Cotton să &or-es$ $u pazni$u' ăla $are#a &ăzut ma'ina sărind peste $hei 'i#l iau la#ntre-ări% da' a'a $um 'tiu eu) "n $ele din urmă mărturise'te $ă#n .$ontra in e$3iilor% sar (ntr#o ma'ină#'ah 'i#o iau din lo$ spre $entru% la -irou' lui :urdell) :urdell $ontinuă &e$hea a a$ere a lui Gran5orth 'i stă#n a$ela'i -lo$ de -irouri) >r$ $u as$ensoru' 'i intru) "n anti$ameră% o pupăză $io$ăne'te la o ma'ină de s$ris) Poartă to$uri ran3uze'ti de ze$e $entimetri '#o $oa ură turn% $are#ar a$e#o pe . "n$*ntat să te &ăd% domnule Caution% spune) Intră% te ro+) N#am ni$i o trea-ă) Pun pălăria pe $apul unei i+urine mari din -ronz% reprezent*nd un -o9er% pe $are#o olose'te $a presse#papier% iau lo$ (n otoliu' din a3a lui 'i mă ser&es$ $#o 3i+ară dintr#o $utie de#ar+int $lasa una) .nas tot timpu'7 iar $*nd intru 'i se ridi$ă de la ma'ină% a$e $*3i&a pa'i le+ăn*ndu#'i undu#ntr#un stil $are#ar $on&in+e /uriul unui $on$urs de rumuse3e s#o alea+ă re+ină% da$ă ne&estele respe$ti# &ilor n#ar i p#a$olo) După aspe$tu' mutrei% re$&entează asiduu &reun salon de#n rumuse3are 'i are ni'te -uze pi$tate $#un ru/ $are#i $am $u patru nuan3e prea des$his) E un lu$ru al dra$ului de nostim% dar am $onstatat $ă din $ir$a 'aize$i 'i patru de pupeze doar una olose'te nuan3a potri&ită de ru/) ?i#ori de $*te ori dau de#un uni$at din ăsta% e#ntotdeauna +ră-ită să se du$ă unde&a% sau e măritată% sau are alte $ompli$a3ii $e nu m#a/ută s#a&ansez delo$) "i spun $ă &reau să &or-es$ $u domnu' :urdell 'i ea zi$e $ă e la -irou% da' $ă tre-uie s#a'tept pen' $#are o 'edin3ă) "i răspund prompt $#a' i ne&oit să $omit hara<iri $#un $u3it pentru des$his $onser&e da$#a' i silit s#a'tept să &or-es$ $u domnu' :urdell 'i intru dire$t (n -irou' lui% $are#i despăr3it% (n und% de restu#n$ăperilor printr#o u'ă masi&ă de ste/ar $u in$rusta3ii de$orati&e) :urdell e a'ezat (n spatele unui -irou mare 'i to$mai tra+e o du'$ă de 5his<y dintr#o sti$lă impresionantă) Ridi$ă o$hii la mine 'i z*m-e'te) .aria Antoaneta să pară aran/ată după ultimu' ră$net) Poartă $er$ei lun+i de /ad 'i#are#o e9presie $a 'i $um $ine&a i#ar arde plută su. As$ultă% :urdell% (i zi$% &reau să &or-es$ $u tine 'i#i -ine să m#as$ul3i 'i să nu#n$er$i să#mi pui &reun $io$% da$ă nu &rei să sim3i $*t pot să iu de#al dra$ului) Arată surprins) Indi&idul ăsta% :urdell% e un tip de &reun metru 'aize'trei% $u păr ro'$at% o$hii ro'ii '#o mutră as$u3ită $#ai putea să te tai (n ea) E un indi&id de teapa $elor $are#ar putea să ie -uni sau răi% sau ni$i una% ni$i alta) E imposi-il să#3i dai seama de $e&a% da$ă#l pri&e'ti) .

'i uite de $e) Gran5orth Aymes era o $analie) Ni$i unul dintre noi nu#l iu-eam% dar pentru ea a&eam un $ult) ?tiam $ă el ('i ă$ea de $ap $u el de el de pupeze 'i $ă#i ă$ea &ia3a un in ern) Dar $*nd a dat lo&itura aia 'i ne#a spus $#a&ea de +*nd să#i dea două sute de -ătr*ne (n o-li+a3iuni de stat% am $rezut $#a&ea de +*nd să#ntoar$ă o ilă nouă 'i să de&ină om $umse$ade) A'a am $rezut% pentru $ă a'a s#a 'i $omportat% do&adă $ă 'i#a ă$ut o asi+urare suplimentară 'i spunea $#are de +*nd să se lini'teas$ă) "n noaptea $*nd a murit% ie'ise din a$est -irou 'i 'tiam $ă mai t*rziu urma să se#nt*lneas$ă $u doamna Aymes $a să dis$ute despre muierea aia pe $are ea era at*t de urioasă) >rmătoru' lu$ru pe $are#l 'tiu% l#am a lat a doua zi de diminea3ă% $*nd a sunat poli3ia% spun*ndu#mi $ă l#au pes$uit pe Gran5orth din lu&iu 'i $ă mă $heamă să#l identi i$) .ai (nt*i (l 'per3uie'ti pe pazni$ul ăla $a să nu spună nimi$ despre damăE apoi% la an$heta pentru sta-ilirea $ir$umstan3elor de$esului% tu 'i personalu' de ser&i$iu spune3i $ă#n noaptea aia Benrietta Aymes n#a ost (n ora'% iar $*te&a luni mai t*rziu% după $e te#am &izitat '#am auzit unele lu$ruri de la tine% (mi trimi3i o s$risoare anonimă $are mă du$e la Palm Sprin+s% unde +ăses$ ni'te s$risori &ala-ile s#o pună pe Benrietta su.#am dus 'i l#am re$unos$ut) ?tiam de asemenea $ă doamna Aymes se#ntorsese la Conne$ti$ut t*rziu (n noaptea a$eea% deoare$e Gran5orth mi#a spus $ă ea urma să se du$ă (napoi după $e se &or (nt*lni) .i#am zisE da$ă &oi spune $ă el s#a#nt*lnit $u doamna Aymes (n noaptea aia% poli3ia &a $rede $ă ea e dama $u $are#a ost Gran5orth7 . "ntr#ade&ăr% zi$e) Eu am s$ris#o% 'i#am să#3i spun de $e% 'i după $e#ai auzit% poate $#ai să#n3ele+i moti&ul $are m#a determinat să pro$edez a'a 'i nu alt el) 6re-uie să#n3ele+i situa3ia% zi$e) "n primu' r*nd 'tiam $ă doamna Aymes urma să &ină#n ora' $a să#l &adă pe Gran5orth% pentru $ă &ăzusem s$risorile pe $are i le trimisese) ?tiam $ă &enea (n noaptea $*nd el s#a prăpădit% dar la an$hetă mi#am 3inut +ura 'i#am re$omandat personalului de ser&i$iu să ta$ă . $ă#i un nemerni$ ne$redin$ios% $are o#n'ală pe toate drumurile 'i $#are de +*nd să#l lase% iar după $e s#au despăr3it% $ă ea o &a lua#napoi spre Conne$ti$ut) "l 'tiam pe Gran5orth) Era un tip impre# siona-il din ire 'i pro-a-il $ă s$ena#l demontase% moti& pentru $are $red $#a tras $e&a la măsea 'i poate $ă s#a hotăr*t să#'i ia zilele) A'a $um (l $unos$% pro-a-il $#a -ăut (n $ompania &reunei muieri la &reo -om-ă 'i aia#i emeia pe $are#o &ăzuse pazni$ul) .i#am (n$hipuit $ă lu$rurile s#au petre$ut $am a'aE ea l#a &ăzut 'i i#a spus tot .diminea3a de după sinu$iderea lui Aymes ai ost a$olo 'i $ă 3i#a spus $#ar i &ăzut o emeie $o-or*nd din ma'ina aia la $apătu' do$ului) Spune $ă i#ai dat o mie de dolari $a să#'i 3ină lean$a despre amănuntul ăsta 'i $ă s#a $on ormat) :uuun) După trei zile primes$ un -ilet anonim (n $are zi$e $#ar i (n3elep$iunea (nsă'i da$ă m#a' du$e la Palm Sprin+s $a să pun m*na pe ni'te s$risori pe $are le#ar a&ea Benrietta) Per e$t% $ă$i am um-lat după ele 'i le#am di-uit) Dar uite $ă a$um mă interesează $ine#i tipu' $are mi#a trimis -iletu' ăla nesemnat% '#am a/uns la $on$luzia $ă tipul ăla e'ti tu) 6u mi l#ai trimis% :urdell% '#ai să#mi spui de $e% iind$ă e'ti o $reatură $are te $ontrazi$i) .a$uza3ie de omor) Ce părere ai4 As$ult 'i &reau s#aud o mul3ime) S$risoarea aia#i s$risă de tine% nu#i a'a4 Arată serios) .

$e mi se &a#nt*mpla da$ă a li ade&ăru') ?i#n pri&in3a asta am a&ut dreptate% do&adă $ă primu' lu$ru pe $are#l a$i e să stor$i ade&ăru' de la pazni$% de'i trea-a asta n#o 'tiam atun$i) .#am +*ndit $ă n#are să te intereseze $ine#i persoana $are 3i#a trimis s$risoarea% de &reme $e#ai $ăpătat in orma3ia% 'i m#am mai +*ndit $ă da$ă ai să tre$i a$ea s$risoare (n $ontu' meu% am să#3i ser&es$ (ntrea+a tără'enie) De$i% asta e) A'a a ost 'i#mi pare rău da$ă 3i#am pro&o$at neplă$eri prin aptul $#am ost un nătărău 'i nu 3i#am spus ade&ăru' de la -un (n$eput) .#a'ez (n $onse$in3ă la ma'ină 'i#3i -at o s$risori$ă pe $are n#o semnez% pentru $ă am &ăzut lu$rurile des ă'ur*ndu#se $am a'a) Da$ă dumneata te du$i la Palm Sprin+s 'i +ăse'ti s$risorile alea% e'ti li-er să a$i $e &rei $u ele) Da$ă $rezi $ă ea l#a $ură3at pe Gran5orth po3i a$e tot $e +ăse'ti ne$esar $a s#o pui su.#am uitat (n sertarul a$estui -irou% unde Gran5orth pusese $ele trei s$risori) Dispăruseră% 'i#mi amintes$ $ă după an$hetă% $*nd ea se#ntorsese de la Con#ne$ti$ut% am &ăzut#o (ntr#o zi 'ez*nd la -iroul ăsta) "mi (n$ol3e'te o idee $iudată#n $ap) "mi &ine ideea $ă poa# te#am ost un prost% $ă#n de initi& poate $ă totu'i ea l#a $ură3at pe Gran5orth7 $ă ea#i emeia pe $are#o &ăzuse pazni$u' 'i $ă ăsta#i moti&u' pentru $are dorea să#'i ia s$risorile) Ade&ărat% poate $#am 3inut $u ea din $apu' lo$ului% dar nu#mi pla$e s#a$opăr $rime) >n sentiment de nelini'te m#a $uprins treptat% mai ales de $*nd ai (n$eput să dai t*r$oale p#ai$i% pentru $ă ai o reputa3ie &ala-ilă% domnule Caution% 'i#n$ep să mă#ntre.a$uza3ie sau po3i s#o la'i (n plata Domnului% $um &rei) .i#a#n$ol3it (n minte +*ndu' $ă% da$ă ea a#n$er$at să stre$oare o o-li+a3iune alsă% ără#ndoială $ă tre-uie s#o i $ăpătat de unde&a 'i 'tia $ă era alsă) "n$ă $e&a) .m#am +*ndit $#o &or adu$e (napoi ai$i)7 $#o &or lua la#ntre-ări ără mena/amente 'i $ă &a i supusă $hiar la -rutalită3i) A'a $ă mă du$ la apartament% dis$ut $hestia $u personalu' de ser&i$iu 'i ne &or-im să nu spunem nimi$ despre aptul $ă ea usese#n ora' (n noaptea aia) Iau un miar pe $are Gran5orth (l a&ea (n sertarul -iroului său 'i#l atin+ pe pazni$ $a să#'i 3ină lean$a) Credeam atun$i $ă Gran5orth ('i $urmase zilele 'i nu &edeam de $e#ar i impli$ată 'i ea (n po&estea asta) "i ă$use el destule ne$azuri 'i $*nd trăia) Foarte -ine) 6oate lu$rurile mer+ strună% an$heta pentru sta-ilirea $ir$umstan3elor de$esului se termină 'i $u asta -asta) "nsă $*te&a luni mai t*rziu apari dumneata 'i spui $ă doamna Aymes a#n$er$at să stre$oare o o-li+a3iune alsă la -an$a din Palm) Sprin+s) "mi pui o mul3ime de#ntre-ări (nainte de#a a&ea timp să re le$tez asupra lu$rurilor% a'a $ă 3i#am ser&it a$eea'i po&este pe $are#am o erit#o 'i /ude$ătorului la an$hetă) Dar după $e#ai ple$at mi#am permis ră+azu' să#mi adun pu3in +*ndurile) ?tiam prea -ine $ă o-li+a3iunile pe $are a&o$atu' lui Gran5orth i le predase Benriettei Aymes erau (n re+ulă) Ele au ost s$oase din sei u' lui Gran5orth% (n $are useseră păstrate) .ă ridi$ 'i#i (ntind m*na) .ă reped la -iroul intendentului% de l*n+ă intrare% arăt insi+na '#apu$ tele onul) A $hem pe tele onista#'e ă de la $entrala tele oni$ă) "i spun tele onistei $ine sunt 'i $ă to$mai am ie'it din -irou' lui . E#n re+ulă% :urdell% (i zi$) Cred $#ai ă$ut -ine să te des$ar$i) "n$ep să $red $ă#ntr#ade&ăr Benrietta asta l#a $ură3at pe Gran5orth% 'i da$#a ă$ut#o &a tre-ui să plăteas$ă) Ne dăm m*na '#o iau din lo$) "i zi$ pa 'i pusi damei $u to$urile ran3uze'ti d#a ară 'i $o-or $u as$ensoru') .

ai (nt*i de toate% (mi dau per e$t de -ine seama $ă ni$i relatarea asta a lui :urdell nu e &eridi$ă) ?#am să &ă spun de $e) Să presupunem $ă el a 'tiut (ntr#ade&ăr $ă Benrietta s$osese s$risorile din sertaru' -iroului% doar ele reprezentau do&ada aptului $ă ea#l &ăzuse pe Gran5orth (n noaptea $*nd a murit) Ei -ine% n#ar i ost oare o do&adă de /ude$ată sănătoasă din partea lui :urdell da$ă s#ar i +*ndit $ă le#a luat ca să le distrugă.:urdell 'i am $on&in+erea $ă :urdell &a $ere (n oarte s$urt timp o $on&or-ire interur-ană de lun+ă distan3ă $u Palm Sprin+s) "i atra+ aten3ia $ă tre-uie să inter$epteze $on&or-irea% s#o steno+ra ieze 'i să a le $ine#i indi&idu' de la $elălalt $ap% $are#o prime'te) A ro+ să#mi păstreze steno+rama p*nă $*nd &oi &eni s#o iau% iar (ntre timp poate să#mi &eri i$e dreptul (n -aza $ăruia i#am dat a$eastă dispozi3ie) 6ele onista#'e ă (mi răspunde $ă#i (n re+ulă) . e de'tept o$! ?tia $ă#mi &oi ima+ina $ine mi#a s$ris anonima% a'a $ă a&ea o po&este +ata pre+ătită pentru mine $*nd (l &oi $ăl$a7 da' lu$ru' de $are el nu#'i dă seama e $#am dat de $hestia $u poza si to$mai $u asta o s#o dea#n -ară) Sper să nu mă#n'el% da' $red $ă a a$erea asta &ă $apti&ează) Aproape $ă#n$epe să mă intereseze 'i pe mine! Nu a$ nimi$ p*nă pe la 'ase% apoi (mi &ine altă idee) .ă hotărăs$ să $hem -irou' de $er$etări $riminale din Ne5 8or< 'i să#i (ntre.i#o lasă 'i mai (mi lasă pa$hetu' de du-luri ale oto+ra iilor 'i% după $e#am luat un 5his<y (mpreună% se .sta#i tipul2 '#o e9pediază la ermă) Numai $ă indi&idul ăsta% :urdell% are s#o dea#n -ară mai rapid de$*t a3i $rede) Să nu &ă#n$hipui3i $ă tipu' nu#i de'tept .ă#ntor$ apoi la hotelu' unde m#am $azat 'i mă tratez $#o 3i+ară de oi -arosană) . trimisă $ui&a la erma Altmira% (n Palm Sprin+s4 Nu a$e impresia $ă :urdell a trimis#o 'i pe asta4 ?i nu#i +reu de#n3eles ni$i moti&u' pentru $are#a ă$ut#o) C*nd mi#a trimis anonima% era si+ur $ă mă &oi repezi la Palm Sprin+s% a'a $ă i#a pre+ătit pe $ei de#a$olo $a să mă primeas$ă $um tre-uie) A $ăutat (n dreapta 'i#n st*n+a p*nă $*nd a +ăsit un ziar $are#a pu-li$ai o oto+ra ie de#a mea) o de$upează% s$rie pe mar+ine 2. 'i ni$ide$um $a să le poarte $u ea4 De unde a 'tiut el $ă s$risorile se +ăseau la Palm Sprin+s4 E9istă numai un sin+ur mod (n $are#ar i putut a&ea $ertitudinea asta 'i anume $a &reun ins din Palm Sprin+s să#i i spus $ă ele mai erau (n$ă (n posesia ei 'i $ă le a&ea ia erma unde lo$uia) "n $onse$in3ă% so$otes$ $ă după ie'irea mea din -iroul său% el &a tele ona a$elui indi&id $a să#i spună $ă l#am $ăl$at% $#am (n+hi3it po&estea asta% $ă totu#i (n re+ulă 'i $ă s$ena s#a /u$at e9a$t $um a &rut indi&idul ăsta% :urdell) ?i mai e o mi$ă $hestie la $are toate astea mă a$ să mă +*ndes$) Cum răm*ne $u poza mea tăiată din ziaru' /hicago 0imes.da$ă mi#au e9pediat oto+ra iile alea ale personalului din ser&i$iu' lui Aymes% e$ioru'% 'o eru' 'i $amerista% pe $are urmau să mi le trimită la Palm Sprin+s) Am -a tă) "mi răspund $#au e9pediat o serie% da' $ă mai au dupli$ate 'i $ă &oi aran/a să#mi trimită altă serie la hotel) De asemenea le $er să trimită pe $ine&a la $entrala tele oni$ă prin$ipală $a să &adă da$ă n#au pre+ătit da$tilo+rama notelor steno+ra i$e ale ori$ărei $on&or-iri tele oni$e pe $are#ar i a&ut#o :urdell de $*nd am ie'it din -irou' lui% 'i ei mi#au $on irmat $ă se &or e9e$uta) După $are mai a$ (n$ă un du' $a să#mi mai trea$ă timpu' 'i pun un smo<in+% doar $a să mă simt $i&ilizat mă$ar o seară) Pe la 'apte lu$rurile#n$ep să se mi'te) >n a+ent sose'te de la :irou' $entral de $er$etări $riminale $u nota unei $on&or-iri pe $are :urdell a a&ut#o $u Palm Sprin+s) .

&ută-n sută. E-am dat e"plicaţia. 3angdon. (mi pun capuD dacă n-o ie!i bine. (i e"plici că singura cale prin care poate să scape de-această acuzaţie de crimă e să menţinem mărturia noastră originală !i să susţinem că ea n-a fost la *ew-+or. DaD cine altul. $alm &prings. /entral :. )lo. nu de alta.<?. ) eţi legătura cu $alm &prings. )pel de la biroul 4urdell :. 0rimit după el. 8 să meargă ca o scrisoare la cutie.=>. $rimiţi con orbirea ă rugăm. )lo. 0ot ce trebuie să faci e să te-ncurci cu dama. care i-au fost predate 'enriettei. )sculţiA $rea bine. /e !tiiA 4iroul 4urdell9 . E-am spus cum am încercat s-o acopăr pe muierea lui )2mes p#nă c#nd a apărut afacerea asta cu falsurile. o con orbire interurbană. 5-ai înţeles. /alif. o să ă chemăm.. )ici /entral :. DobitocuD m-ascultă cu urechile ciulite.=>. agenţii federali or considera că tot ea este !i autoarea falsurilor.<?. Dup-aia toate or fi simple. 4iroul 4urdell9 .<= *ota con orbirii telefonice interurbane dintre biroul lui 3angdon 4urdell. 3-am făcut de asemenea să creadă că obligaţiunile originale. biroul lui 3angdon 4urdell. Ei. Berma9 . alo. Şi-i dau drumul a!a cum ne-am orbit.<?. 0elefonista9 . Bire!te. 3angdon 4urdell. în noaptea c#nd Granworth a făcut figura cu plon%onuD. ă rugăm. . )scultă. Şi-a pus la inimă afacerea asta !i s-a-nfipt în mine pentru că i-am scris anonima !i l-am făcut să umble după scrisori la $alm &prings. iar apoi mi-a trăsnit prin minte că-n definiti probabil că ea l-a omor#t pe Granworth !i că. =>.. $alm &prings @.. 8ra9 :. )lo. Berdie e acoloA Berma9 . /um o duci.. 0rebuie s-o faci să se mărite cu tine. Dumnea oastră sunteţi /entral :.=>.=>. De acord. -ă rog.<? !i ferma )ltmira. )tunci spui poezia. BerdieF bănuiesc că se-ntoarce glonţ la $alm &prings !i că urmăre!te s-o-nhaţe pe 'enrietta de-ndată ce a putea să pună m#na pe ea.du$e) Cites$ nota $on&or-irii lui :urdell% $are#mi dă o senza3ie puterni$ă% una 'i tare) As$ulta3i#oE /entrala telefonică *ew +or. 4iroul 4urdell9 .>< 0elefonista9 .. BerdieA Berma9 . ?@. )lo. /ine sunteţi dumnea oastrăA /e doriţiA 4iroul 4urdell9 C )ici e 3angdon 4urdell.=>. /alifornia. BerdieA Berma9 . dar ca să-nchidă dosaruD pe calea cea mai u!oară )i înţeles ce ţi-am spusA Berma9 . )cum fii numai urechi. puiule. ferma )ltmiraA Berma9 . 3angdonA 4iroul 4urdell9 .<= 4iroul 4urdell9 . (nchideţi.?@. /entral :. 0e-am înţeles foarte bine.. erau în regulă !i că pe cele false trebuie să !i le fi procurat ea singură. (ntocmai cum ai spus. nu doresc să fiu implicat într-o crimă.. doresc $alm &prings @. /#nd dobitocul ăsta de /aution se-ntoarce !i-ncepe să #re nasul peste tot. doriţi $alm &prings. apoi îmi str#nge m#na !i se cară. Da. a!a că ies cu cărţile pe faţă. 0u e!ti. 8ra :. 3angdonA )!teaptă să-l chem pe Berdie. afurisitul ăsta de /aution a dat buzna p-aici astăzi după masă c-un sac de-ntrebări.. 4agă-n cap ce-ţi spun !i ai gri%ă să nu calci în străchini. ei o să i se facă inima c#t un purice... Biindcă dacă poate s-o urmărească pentru crimă !i s-o frigă pe scaunul electric.

4iroul 4urdell9 , Dă-i lui $eriera un picior drăgăstos în fund din partea mea !i spune-i c-am să-l înt#lnesc de-ndată ce treaba lui a fi terminată !i ne om fi atins scopul. 'ai noroc, Berdie. &ă nu te murdăre!ti pe m#ini, puiule, !i să nu te %oci cu pistoluD dacă nu-i ne oie. Berma9. , &alDtare, 3angdon. 4agă de seamă să nu te murdăre!ti nici tu pe m#ini. 3a re edere.. &f#r!itul con orbirii. 0elefonist9 G. 8. 0arnet &tenografi9 -. 3. 8D3ear2. Da$ă asta nu#i o le$tură plă$ută% zău $ă nu 'tiu $are#ar putea să ie) După $*t se pare% am sută#n sută dreptate (n pri&in3a indi&idului ăstuia :urdell 'i /ur $a#nainte de#a ispră&i $u el să#i apli$ $onstitu3ia pentru $ă m#a ă$ut 0do-ito$u' ăsta de' Caution2) E nemaipomenit $um to3i indi&izii $are au de#a a$e $u le+ea#'i (n$hipuie#ntotdeauna $ă ori$e poli3ist e prost) Poate#i le+e la ei% da' din $*nd (n $*nd mai des$operă $ă#s pu'i să plăteas$ă 'i oalele sparte) Da' &ă ro+ să mă $rede3i $ă tot $e#am zis p*n#a$um (n$ă nu#i nimi$) După $e#am terminat de $itit nota $on&or-irii% des a$ pa$hetu' $u oto+ra ii) Sunt trei -u$ă3i , Du-uinet $amerista% Palantza e$ioru' 'i 6ermi+lo 'o eru' 'i $*nd mă uit la mutra ăstuia din urmă mă $rede3i $ă era să $ad /os de surpriză4 Pentru $ă 6ermi+lo 'o eru' nu#i nimeni% altu' de$*t Fernandez% număru' unu de la erma Altmira% indi&idu' pe $are l#am -urdu'it 'i l#am z-urat /os pe s$ări! Fra3ilor% ori (n$epe trea-a asta să de&ină palpitantă% ori la lo$ $omanda! A'adar Fernandez a ost 'o eru' amiliei Aymes su- numele de Cuan 6ermi+lo% 'i#a$um e Fernandez% marele /u$ător de la ermă) A$um (n$ep să pri$ep $um de&ine $azu' $u poza mea $are usese trimisă a$olo) Că :urdell a trimis#o e si+ur% 'i i#a trimis#o lui Fernandez $a să 'tie $ine sunt% iar Fernandez a ost $el $are i#a $omuni$at lui :urdell unde erau $ele trei s$risori ale Benriettei) Da' &ă ro+ să nu &ă +ră-i3i% $ă nu arde! Ia să lămurim lu$rurile) De unde#a 'tiut Fernandez lo$u#n $are as$unsese Benrietta s$risorile alea4 .ă -ate +*ndu' $#a 'tiut unde erau as$unse pentru $ă el a ost indi&idu' $are le#a plantat a$olo) Nu &#am spus $#am +ăsit s$risorile alea mult prea u'or4 Felu#n $are useseră#n+ropate#n &olumul ăla de poezii s$o-it mi se părea $a 'i $um to$mai li s#ar i dat +las să stri+e $a să ie +ăsite de ori$ine ar i a&ut at*ta minte să $aute (n lo$urile $ele mai nimerite) ?i da$ă nu +re'es$ ni$i (n pri&in3a asta , 'i#s $on&ins $ă nu +re'es$ , atun$i :urdell e de două ori min$inos) 6oată istoria aia pe $are mi#a &*ndut#o despre elu' $um a +ăsit Benrietta s$risorile#n -irou' lui Gran5orth 'i $um le#a luat $u ea e#o iertură de po&e'ti să dormi de#a#npi$ioarele) :uuun) =a să zi$ă tot am a lat $e&a% $e părere a&e3i4 A $hestie $are#n$epe să promită) .i#au 'i#n$ol3it o +rămadă de idei (n $ap (n le+ătură $u situa3ia asta nouă) Adu$ repede o oaie de h*rtie 'i#un $reion 'i le a'tern ne+ru pe al-) to$mai $a să le pot prito$i (n minte) Iată#leE $unctul :9 4urdell pune personalul de ser iciu să spună că 'enrietta n-a fost în ora! în noaptea c#nd )2mes a murit. 0ot el îi dă o mie de dolari paznicului de la docul lui /otton pentru ca să-!i ţină gura cu pri ire la femeia din ma!ină.

$unctul <9 /#nd obligaţiunea falsă a fost strecurată de 'enrietta !i afacerea a fost încredinţată lui /aution, 4urdell îi spune aceea!i po este pe care a debitat-o !i la ancheta pentru stabilirea circumstanţelor decesului. Emediat după aceea ia cele trei scrisori pe care le-a găsit în biroul lui Granworth !i i le trimite lui Bernandez, care se găse!te la fermă, !i-i spune să le planteze unde a în camera 'enriettei, într-un loc în care pot fi găsite u!or. El îi scrie apoi o anonimă lui /aution spun#ndu-i să se ducă la $alm &prings !i să pună m#na pe ni!te scrisori din care o să afle berechet. $unctul >9 /aution se duce la $alm &prings, găse!te scrisorile precum !i fotografia sa !i-ncepe să creadă că se petrec lucruri ciudate. &e-napoiază la *ew +or, !i-l ede pe 4urdell. 4urdell îi spune lui /aution o po este cu nouă ne este care e"plică schimbarea poziţiei sale cu o sută optzeci de grade. /aution se preface c-a înghiţit gălu!ca !i pune telefonul lui 4urdell sub supra eghere. "n $onse$in3ă% $e 'tim4 >n lu$ru (l 'tim si+ur 'i anume $ă pere$hea de $ompli$i :urdell#Fernandez (n$ear$ă s#o#n unde pe Benrietta sua$uza3ia de omor $u premeditare) :uuun) Da$ă lu$rurile stau a'a% poate $ă pute3i să#mi spune3i 'i dumnea&oastră mie $e&a4 Da$ă ă'tia doi indi&izi (n$ear$ă s#o s$oată pe Benrietta &ino&ată de moartea lui Gran5orth Aymes% atun$i la $e nai-a 3ine :urdell mor3i' $a Benrietta să se mărite $u Fernandez4 Nu &i se pare $ă 'i asta#i o (ntre-are $u t*l$4 Pentru $ă (ntre-area asta#mi stă (n iptă#n $reier $a un $ui 'i#ntr#un el sau altu' tre-uie să a lu răspunsu'% alt el simt $ă a a$erea asta are să mă -a+e la -alamu$ (n $el mai s$urt timp) E9istă (nsă un lu$ru pe $are &ă pute3i -izui) E9pli$a3ia#i totdeauna teri-il de simplă) "ntotdeauna e9pli$a3iile sunt simple $*nd le a li (n $ele din urmă% da' deo$amdată#s (n$*l$ite rău) A'a% odată $*nd eram (n A<lahoma mi s#a#nt*mplat $a o emeie la $are 3ineam oarte mult să m#atin+ă drept (n $re'tetu' $apului $u un mai) C*nd mi#am re&enit (n ire '#am (ntre-at#o de $e a ă$ut#o% mi#a spus $ă#n$epuse să 3ină at*t de mult la mine% (n$*t ('i dădea seama $ă da$ă nu re$ur+e la o măsură eroi$ă% ('i &a părăsi $asa 'i amilia% at*t de mult (ndră+ise mutra mea po$ită) .i#a spus $ă a re le$tat -ine 'i $ă $ea mai potri&ită solu3ie era să#mi ardă una $u maiu' 'i $ă#n elul ăsta s#ar $rea o situa3ie $are#ar lămuri lu$rurile) Ea a a&ut dreptate) După $e 'i#a#n$er$at o dată puterile pe $apu' meu% am părăsit A<lahoma) Poanta e $#am să oloses$ 'i eu a$eea'i tehni$ă , $um se zi$e#n $er$urile a$ademi$e) .ă du$ (napoi la Palm Sprin+s $#un -aros 'i#am să le spar+ indi&izilor ălora $apu'% p*nă $*nd unu' din ei o să#n$eteze de#a mă mai dri-la 'i o să#mi ser&eas$ă o -u$ată de ade&ăr +ol#+olu3) ?#a$um% să#i dăm drumu'!

Capitolul =I CBES6II .>IERE?6I "n timpul z-orului meu (napoi spre Palm Sprin+s mă +*ndes$ $um să pro$edez mai departe (n a a$erea asta) "n primu' r*nd e un lu$ru si+ur $ă n#are rost să pretind (n $ontinuate $#a' i domnu' Sel-y 6) Frayme din .e9i$% de la .a+dalena% pentru $ă mi se pare $ă to3i

indi&izii $are n#a' i &rut să 'tie $ă#s a+ent ederal erau (n $uno'tin3ă de $auză de oarte multă &reme) A$u#i $azu' să lu$rez su- irmă proprie) "n $e#o pri&e'te pe Benrietta% $red $#o am $u destule la m*nă $a s#o a$ să $iripeas$ă% iind$ă tre-uie să#n3ele+e3i $ă de'i am o slă-i$iune de$larată pentru dama asta% ni$iodată n#am lăsat ea sentimentele mele personale să#mi st*n/eneas$ă tre-urile% sau% (n ine% nu prea mult% 'i#n de initi& o emeie rumoasă nu#nseamnă nimi$% pentru $ă#ntotdeauna $ele mi'to dau de -u$lu$) Cred $ă da$#ai de-ar$a o $iumă de muiere pe#o insulă (n $are#s aduna3i $*te&a sute de indi&izi din $ate+oria $elor duri% nu s#ar (nt*mpla mare lu$ru7 da' ia să plantezi o t*nără domni3ă $a o +aro i3ă#n mi/lo$ul unei /un+le 'i mă prind $ă se &a +ăsi $*t ai zi$e pe'te un indi&id $are să or+anizeze o mare &*nătoare de lei% numai $a să#i de# monstreze $*t e el de +roza&) As putea $hiar să &ă po&estes$ $e mi#a spus odată la .issouri un $omis#&oia/or% $are era de părere $ă da$ă n#ar e9ista emei pe lume% n#ar i ni$i $rime) Am dis$utat pe tema asta% iar după $e +olise sti$la de 5his<y pe /umătate 'i a de&enit sentimental% a mărturisit $ă% ie $e#o i% el ar pre era să ie $rime% numai să e"iste dame) Soarta a &rut să i se a$ă &oia% pentru $ă după &reun an /umătate o damă oare$are i#a $răpat $apu' $#o $heie ran$eză% drept $are nu i#a rămas alt$e&a de *$ut de$*t să predea $aietu' de $omenzi 'i să a$ă un tur ără retur la $imitiru' lo$al) Cum s#o i des$ur$*nd Benrietta $u indi&izii ăia la ermă e to$mai $e&a $e nu 'tiu) ;sta#i (n$ă un lu$ru pe $are tre-uie să#l a lu% pentru $ă% sin$er &ă spun% mi se pare $urios $um nu se dezlipe'te din lo$ul ăsta% unde a$e pe am itrioana 'i unde un indi&id% $are a$e pe +roza&u' 'i $are#i ostul ei 'o er% ('i permite s#o sărute) Poate $ă Fernandez ăsta are &reo in luen3ă asupra Benriettei 'i o $onstr*n+e să mear+ă la pi$ior% $eea $e ar e9pli$a 'i $u&intele ei% $#ar putea i obligată să se mărite $u el) E ora opt $*nd tra+ la hotelul .iranda Bouse din Palm Sprin+s 'i sunt r*nt de o-oseală% da' $red $#am să mă pun pe trea-ă 'i n#am să las să trea$ă ni$i o $lipă $are#ar putea să le dea &reun ră+az mu'teriilor mei) După $e#am ă$ut un du' 'i#am m*n$at% $er să mi se dea erma la tele on 'i#ntre- da$ă doamna Aymes e p#a$olo) >n indi&id la $elălalt $ap , 'i#mi dau seama după elu' $um &or-e'te $ă#i Periera , mă#ntrea-ă $e &reau de la ea 'i#i spun $ă#i trea-a mea $e &reau de la ea 'i da$ă n#o $heamă la tele on pronto are să se trezeas$ă $u mine '#un $ioma+ a$olo% să#i (n&ine3es$ spinarea) După $are se hotără'te să se du$ă după ea) Nu tre$e mult '#o aud pe Benrietta $iripind (n tele on% '#o#ntreda$ă 'tie unde#i .aloney) Răspunde $ă da 'i $ă#i p#a$olo) "i spun $ă#s tipu' $are s#a dat drept Sel-y Frayme 'i $ă nu sunt Sel-y Frayme $i a+entu' ederal 1emmy Caution 'i $ă &reau să#l &ăd pe .aloney pronto 'i $#ar i mai -ine da$ă s#ar (n iin3a ur+ent la .iranda Bouse% pentru $ă &reau să &or-es$ $u el) Ea spune $ă#i (n re+ulă 'i pe la ora nouă seara .aloney ('i a$e apari3ia) "l iau sus la mine#n $ameră 'i#i dau un 5his<y) , As$ultă% .aloney% (i spun% mi se pare $ă 3ii la Benrietta asta 'i poate $ă n#ai &rea s#o &ezi la anan+hie% da#n $lipa de a3ă lu$rurile se#ndreaptă#ntr#a$olo) Cred $ă Benrietta 3i#a spus $ine sunt 'i $u $e tre-uri am &enit p#ai$i% a'a $ă nu mai e ne&oie de alte e9pli$a3ii% dar a' &rea să#3i -a+i -ine#n $ap următoarea so$oteală) C*nd am &enit ai$i

ă#n3ele+i4 Dă a irmati& din $ap) Pri&e'te plin de seriozitate) .i#a părut oare'i$um rău de ea 'i $red $ă#i o emeie minunată) Stă lini'tit un timp% +*ndind (n sinea sa) Apoi $ontinuăE . A$um% $#ai pomenit de $hestia asta% zi$e% ni$i &or-ă $ă Fernandez tre-uie să ai-ă tupeu să#'i (n$hipuie $ă Benrietta o să $adă pe -e$ pentr#un +olan $a el) A i &or-ind $ore$t% da#i neam prost) .prima oară nu mă interesa $um a murit Gran5orth Aymes% da$ă s#a sinu$is sau da$#a ost mu'$at de &ădu&a nea+ră% $ăutam doar să di-uies$ o urmă (n a a$erea asta $u alsuri) :uuun) Dar a$um $red $ă mă interesează +roza& de mult $azu' Gran5orth% pentru $ă#n$ep să &ăd o le+ătură#ntre $ele două $hestii) De $*nd am ost la Ne5 8or< am a lat o mul3ime de so$oteli $are nu#s delo$ (n a&oarea Benriettei) S#ar putea să ie ade&ărate 'i s#ar putea să nu ie% da' si+ur e $ă tre-uie să -a+e -ine de seamă% $ă$i alt el))) =ezi% nu#i un lu$ru to$mai plă$ut să ii a$uzat de omor) Poate $#ar i datoria mea să in ormez Ne5 8or<u' despre posi-ilitatea $a Benrietta să#l i $ură3at pe Gran5orth% da' n#am s#o a$) N#am să a$ lu$rul ăsta dintr#un sin+ur moti&% '#anume pen'$ă nu m#ar a/uta $u nimi$ (n a a$erea asta $u alsurile 'i asta#i trea-a pe $are &reau s#o lămures$ (n momentu' de a3ă) Da$ă Benrietta l#a $ură3at pe Gran5orth% odată o să ie pră/ită pentru astaE da' poate $ă n#a ă$ut#o 'i da$ă n#a ă$ut#o% atun$i (i re$omand să#'i dea drumu' la +uri3ă 'i să spună tot 'i repede% $ă alt el s#ar putea trezi instalată pe s$aunu' ier-inte 'i se spune $ă damele se pră/es$ la el de -ine 'i tot at*t de repede ea 'i -ăr-a3ii) :uuun) A'adar% iată primu' lu$ru pe $are#3i $er să#l a$i) Ai să te#ntor$i la ermă '#ai să stai de &or-ă $u Benrietta% '#ai să#i spui $ă pe la miezu' nop3ii &oi &eni 'i eu a$olo 'i &reau să#mi dea o de$lara3ie 'i $#ar i mai -ine să nu $on3ină de$*t ade&ăru') Da$ă &oi a&ea impresia $ă#n$ear$ă să mă du$ă sau s#as$undă $e&a% a lă $#am s#o arestez pe lo$ $a persoană impli$ată (n a a$erea asta de alsuri% am să i#o predau lui . :uuun% $ontinui) ?i#a$um% uite o altă trea-ă pe $are#ai putea s#o mai a$i) "nainte de#a mă i dus la Ne5 8or< am a&ut o dis$u3ie $u ea 'i mi#a spus $ă s#ar putea să fie silită să se mărite $u Fernandez) Eu zi$ $ă trea-a asta pe $are mi#a spus#o e $iudată% deoare$e am impresia $ă 3ine la tine) Poete $ă ai &reo idee despre $hestia asta% hai4 Dă iar din umeri) . Nu#n3ele+% zi$e) ?tiu doar at*ta% $ă Fernandez 'i Periera sunt +ran+uri la ermă 'i $ă#s un el de aso$ia3i7 s#ar putea $a Benrietta să#'i spună $#ar du$e#o mai -ine da$ă l#ar lua pe Fernandez) Eu am inter&enit numai $*nd am &ăzut $#o diri/a 'i#i ă$ea zile ripte) .etts% 'e u' poli3iei d#ai$i% '#am să dau la i&eală tot $e 'tiu despre le+ăturile ei $u moartea lui Grand5orth) Iar da$ă &oi a$e asta% ii si+ur $ă Benrietta are să ai-ă mult de ur$ă) . 1as#o mai moale% . 6e#n3ele+) Caution) zi$e) 'i po3i i si+ur $#am să#i re$omand să nu#3i as$undă nimi$) E sin+uru' lu$ru $e#i răm*ne de ă$ut) Da#3i spun% $ontinuă% $ă nu ea l#a omor*t pe Aymes) Ea n#ar i#n stare să a$ă a'a $e&a) Ce))) .aloney% (l (ntrerup) Ba-ar n#ai de nimi$) Numai iind$ă 3i s#au aprins $ăl$*iele după dama asta (3i (n$hipui $ă n#ar putea să omoare pe $ine&a) Am $unos$ut emei $are dumini$a o-i'nuiau să mear+ă de două ori la -iseri$ă% $eea $e nu le#a (mpiedi$at să#'i omoare tipii% a'a $#ai putea să mă s$ute'ti de#n$er$area asta de#a mă $on&in+e $u ar+umentu' $ă Benrietta n#ar i putut s#o a$ă) Asta#i $e&a $are#o pri&e'te dire$t 'i personal) N#are de$*t să se apere sin+ură) Ridi$ă din umeri 'i#'i aprinde o 3i+ară) .

(n perioada asta a anului nu se prea +ăses$ mul3i oameni să#'i petrea$ă &a$an3a p#ai$i% -a $hiar mă mir de $e Periera nu#n$hide lo$alu' ăsta#n timpu' sezonului mort 'i n#o 'ter+e unde&a% a'a $um a$ $ei mai mul3i dintre tipii de prin partea lo$ului) Ar$hestra $*ntă o -u$ată#ndră$ită 'i $*te&a pere$hi ('i s$utură $io# lanele pe rin+% (n timp $e ni'te oră'eni din 1os An+eles s$apă $aii la -ar) 6re$ drept de#a $urmezi'ul salonului% ur$ s$ările 'i intru#n $amera de sus% unde /o$urile#s de o-i$ei (n toi) Nu#i nimeni a$olo (n a ara unui $helner% $are a$e ordine% 'i#l (ntrepe indi&id unde#i -irou' lu' Periera) "mi arată una din $amerele#n'irate de#a lun+u' -al$onului% de $ealaltă parte% deasupra u'ii de la intrarea prin$ipală% 'i mă#ndrept (ntr#a$olo) Des$hid u'a 'i intru) "năuntru (l +ăses$ pe Periera a'ezat (n spatele unui -irou% -*nd 5his<y% 'i pe Fernandez a'ezat (ntr#un $ol3% um*nd) C*nd intru% am*n# doi mă măsoară $#o pri&ire de +hea3ă din $re'tet p*nă#n tălpi) . 6oate#s en -una ordine% domnule Frayme% spune pe#un ton sar# $asti$) .aloney% spune#mi da$ă i#ai propus să se mărite $u tine4 . Ei% 'e ilor% zi$% iată#mă#napoi7 $um &ă mai mer+ a a$erile4 Periera ridi$ă pri&irea $#un z*m-et ur*$ios) . E p#ai$i% spune) Stă a ară pe &erandă $u . Ce nai-a ne pasă nouă de insi+na dumitale! spune) Cred $ă n#a# &em ni$i un moti& să ne a+ităm din $auza insi+nelor ederale) Nu ne ai $u nimi$ la m*nă 'i#n ni$i un $az nu ne pla$ sti$le3ii) . 1asă#te pă+u-a'% Periera% zi$) ?tii prea -ine $ă nu mă $heamă Frayme) Numele meu e Caution '#am (n -uzunar o mi$ă insi+nă pe $are pot să &#o arăt da$ă $rede3i $ă &#ar a$e plă$ere s#o &ede3i) Fernandez se -a+ă) . >n moti& (n plus $a ni$i mă$ar să n#aple$e ure$hea la un indi&id de teapa lui% spun) As$ultă% . Ce &or-e'ti4! (i zi$) Nu mă miră $ă nu#3i pla$ sti$le3ii 'i mai ales mă prind $ă nu#3i pla$e unu' $are te#a atins la muzi$u3ă a'a $um te#am po$nit eu ultima dată $*nd te#am (nt*lnit) Cu toate astea% (i zi$% aprin# z*ndu#mi o 3i+ară% (3i re$omand să te stăp*ne'ti 'i să ii politi$os% $a să nu mă &ăd silit să te mai altoies$ ni3el) >nde#i Benrietta4 @*m-e'te r*n/it) .aloney% zi$) A$um po3i ple$a 'i nu uita să#i spui $ă &oi sosi pe la miezu' nop3ii 'i &reau s#aud de la ea $e&a $u $ap 'i $oadă) Spune $ă#i (n re+ulă '#o roie'te) . Ce părere ai4! zi$) Ai să m#a'tep3i p*nă mă#ntor$% 'i deo$amdată am să#3i spun $e&a $are#o să te#a/ute să#3i trea$ă timpu' mai repede% Fernandez) Pre+ăte'te#3i o po&este &ala-ilă $a să#mi e9pli$i $e $au3i ai$i su. Fire'te $ă da% (mi zi$e z*m-ind7 'i mi#a răspuns $ă se &a +*ndi la asta) Cred $ă ni$iodată nu mi#a părut at*t de rău pentru o emeie $*t mi#a părut pentru Benrietta% $u at*t mai mult $u $*t e o ată minunată% $are nu se &ăi$ăre'te#ntr#una $*nd intră (ntr#un -u$lu$% a'a $um a$ muierile de o-i$ei) . :ine% .ă#n&*rtes$ p*n' pe la miezu' nop3ii $*nd s$ot ma'ina '#o iau spre ermă) A$olo +ăses$ lume pu3ină% lu$ru pe $are tre-uie să#l (n3ele+e3i .aloney 'i $u $*t ai să ispră&e'ti mai repede $u at*t are să#mi pla$ă mai mult% pentru $ă mi se a$e +rea3ă $*nd te &ăd) .numele de Fernandez 'i ă$*ndu#l pe +roza&ul $*nd te $heamă de apt Cuan 6ermi+lo '#ai ost 'o eru' lui Gran5orth Aymes de la Ne5 8or<% da' -a+ă -ine de seamă să ie &ala-ilă% alt el a' putea să te str*n+ un pi$ $u u'a% să &ăd $e#i $u mărturia min$inoasă pe $are#ai depus#o la an$heta /udi$iară pentru sta-ilirea $ir$umstan3elor (n $are#a ..

aloney 3i#a spus $um stai 'i &reau să 'tiu $e#ai de +*nd4 .aloney ('i ia rămas#-un '#o#ntinde) 6ra+ un s$aun mai aproape 'i m#a'ez) . mie#mi pla$e să dis$ut $u oamenii lini'tit 'i rumos% ără amenin3ări 'i prostii . Nu#i rău% a$ritură% zi$% da' tot te pun eu (n ramă pentru $e&a% Fernandez% a'a $ă ere'te#te da$ă nu &rei să 3i se a$ă iar +rea3ă) R*n/e'te 'i#'i aprinde o 3i+ară) Nu#i lipse'te delo$ tupeul) Co-or s$ările% tre$ drept peste rin+ 'i ies pe &eranda laterală) Benrietta 'ade a$olo% &or-ind $u . Nimi$ mai u'or% domnule Caution% spune) 6otu#i oarte simplu7 mă tem numai $ă nu prea pot s#adu$ do&ezi) I#am s$ris lui Grand5orth ni'te s$risori (n $are#i spuneam $ă doream să#l &ăd) Auzisem $ă se ă$ea de -asm $#o emeie 'i $u toate $ă#l suspe$tam de mai multă &reme $ă mă#n'ală% n#am a&ut ni$iodată &reo do&adă $on$retă) Prea eri$ită n#am ost ni$iodată $u Gran5orth) 6ră+ea ia măsea% era iras$i-il 'i adesea ener&ant de prost7 dar $*nd s#a pro$opsit $u -anii a$eia 'i a spus $ă &a tre$e două sute de mii de dolari (n o-li+a3iuni de stat pe numele meu% am $rezut $ă poate &a (n$epe o &ia3ă nouă) Fă$ea proie$te (n sensul ăsta pentru am*ndoi) A mers p*n#a$olo (n$*t a $ontra$tat o nouă asi+urare . Ai $ăl$at $u st*n+u'% $opoiule% zi$e) A lă $ă n#am depus ni$iodată &reo mărturie la an$heta /udi$iară% pentru $ă n#am 'tiut ni$iodată nimi$ despre $ine&a $#ar i ost unde&a) "n noaptea aia am ost a$asă 'i n#am &ăzut7 ni$i urmă de Benrietta sau de alt$ine&a) Ce părere ai despre asta4 . Ei -ine% Benrietta% zi$% $red $ă . o poli3ă $u rentă &ia+eră plăti-ilă peste ze$e ani sau% (n $az de de$es% a'a el aran/ată (n$*t% după $um spunea% să pot $ontempla &iitorul ără +ri/i) "mi amintes$ $um ă$ea haz despre aptul $ă so$ietatea de asi+urări insistase să introdu$ă (n poli3ă o $lauză potri&it $ăreia plata ar i suspendată (n $azul (n $are el s#ar sinu$ide% iind$ă% după $um poate 'tii% el (n$er$ase să#'i ia &ia3a $u &reo doi ani (n urmă% după o noapte de -e3ie) "n$epusem să $red $ă poate de data asta era serios) . Stai o $lipă% dră+u3o% (i zi$% '#as$ultă#mă (nainte de#a intra#n pro-lemă) Nu 'tiu $e se petre$e p#ai$i% da' mi se pare $ă#i $e&a $am $iudat 'i nu prea pe +ustu' meu% 'i#s hotăr*t să des$opăr toată tără'enia) "n $e mă pri&e'te . totul &a i#n re+ulă% iar da$ă nu .de$edat patronu' tău) .aloney) E#m-ră$ată $#o ro$hie al-astră de seară% ă$ută dintr#un material dia an% '#arată $a o -om-oană) . Nimi$ alt$e&a% domnule Caution% (mi răspunde% de$*t să#3i spun ori$e dore'ti să 'tii) Cim .ă a lam (n Conne$ti$ut% la Bart ord% unde stăteam la ni'te prieteni% $*nd am primit o s$risoare) Era nesemnată 'i spunea $#a' a$e -ine să#l supra&e+hez pe Gran5orth% $are se dădea (n spe$ta$ol $#o emeie% al $ărei so3 (n$epea să rea$3ioneze ur*t la trea-a asta) .aloney zi$e $ă da$ă spun ade&ărul . a' putea s#o pă3es$) Să#n$ep4 . noaptea#n $are#a murit) . -ine#n3eles $*nd /oa$ă $u $ăr3ile pe a3ă) Da$ă nu% ei -ine% atun$i e trea-a lor da$ă dau de -u$lu$) A$um ia seama% Benrietta% la $e#3i spun) 6u e'ti un e9emplar deose-it 'i 3in la tine) Cred $ă mama natură te#a#nzestrat din plin 'i poate $ă e'ti $on# 'tientă de aptul ăsta% dar e'ti la anan+hie (n a a$erea aia $u o-li+a3iunea alsă% $*t 'i#n trea-a astălaltă% 'i sin+uru' lu$ru $e#3i răm*ne de ă$ut e să +ole'ti sa$u'% da' să nu ui3i nimi$) ?i da$ă m#ai (n3eles% a$u' să#mi spui $e s#a#nt*mplat (n noaptea $*nd ai ost la Ne5 8or< 'i te#ai (nt*lnit $u Gran5orth .ă pri&e'te 'i#n lumina lunii pot să#i &ăd o$hii% a $ăror e9presie aminte'te de#un z*m-et% $a 'i $um $e&a ar i amuzat#o) .

#am dus a$olo 'i după pu3in a &enit 'i el $u ma'ina) Era $am ner&os 'i părea pu3in a umat) Am dis$utat situa3ia 'i mi#a spus $ă n#are inten3ia să renun3e la emeia aia) I#am răspuns $ă da$ă nu renun3ă% mă despart de el) Atun$i el mi#a zis $ă da$ă#l di&or3ez% &a părăsi mai de+ra-ă 3ara de$*t să#mi plăteas$ă pensie alimentară) Era urios 'i o$hii#i s$ăpărau de m*nie% iar $*nd a#n$er$at să#'i -ea $a eaua% aproape $ă nu putea să#'i 3ină $ea'$a% at*t tare (i tremurau de+etele) I#am spus $ă nu a&ea de $e să mă preo$upe +ri/a pensiei alimentare% (ntru$*t (mi răm*neau $ele două sute de mii de dolari (n o-li+a3iuni $e mi le tre$use pe numele meu) A $lipă am $rezut $ă#nne-une'te de#a -inelea% (ntr#at*t era de urios) Apoi% după $*t&a timp mi#a spus $#ar i mai -ine să mă#ntor$ la Conne$ti$ut pentru opt#ze$e zile 'i $ă &a re le$ta 'i#mi &a s$rie% iar p*nă la urmă &om lua o hotăr*re oare$are) Dar mi#a spus răspi$at $ă da$ă am di&or3a% &ia3a sa ar i ruinată 'i ar s *r'i $u tot 'i $u toate) .De o-i$ei nu iau (n seamă s$risorile anonime% dar i#am tele onat lui Gran5orth 'i i#am spus despre asta) Nu 'i#a dat ni$i mă$ar osteneala să ne+e aptele) N#a +ăsit de $u&iin3ă de$*t să ie +rosolan) Atun$i mi#am dat seama $ă anonima nu min3ea 'i i#am mai s$ris alte două s$risori (n $are#i $eream să de$idă $e are de +*nd să a$ă 'i#n $ele din urmă l#am anun3at $ă am de +*nd să &iu să#l &ăd 'i să re+lez so$otelile $u el) . Nu 'tiu% spune) După moartea lui% $*nd mi#a tele onat :urdell 'i m#am dus la Ne5 8or<% le#am &ăzut arun$ate pe -iroul său laolaltă $u multe alte h*rtii) Am a&ut de +*nd să le iau 'i să le distru+% dar eram at*t de ne$ă/ită 'i amăr*tă atun$i% (n$*t am uitat) . :ine% zi$) Dă#i 'nainte) .#am +*ndit $ă poate eram &ino&ată de moartea lui7 $ă poate#ar i tre-uit să +ăses$ altă $ale de rezol&are a si# tua3iei) .#am dus la Ne5 8or<% $ontinuă ea% '#am a/uns de&reme (n seara zilei de două'pe ianuarie) Nu m#am dus a$asă% la apartamentu' nostru) 1#am $hemat la tele on pe e$ior 'i l#am (ntre-at unde se a lă so3ul meu) .i#am ă$ut repro'uri amarni$e) .i#a $erut să ne#nt*lnim la o $a enea din ora') . Stai o $lipă% Benrietta% (i tai 'iru') Ce s#a#nt*mplat $u s$risorile alea4 Ce#a ă$ut Gran5orth $u ele4 . unde Gran5orth $onstruise $ona$ul $u ani (n urmă . toate urm*nd să ie plătite din suma re$uperată de la asi+urarea sa) Dar so$ietatea de asi+urări a re uzat să plăteas$ă% pe -aza $lauzei .#am (napoiat imediat la Ne5 8or<% dar $*nd am sosit% an$heta pentru sta-ilirea $ir$umstan3elor de$esului era terminată) 1an+don :urdell mi#a spus $ă dăduse instru$3iuni personalului de ser&i$iu să nu su le ni$i un $u&*nt despre aptu' $ă usesem la Ne5 8or< (n noaptea a$eeaE $ă da$ă s#ar i men3ionat a$est apt poli3ia ar i de&enit% pro-a-il% s*$*itoare 'i m#ar i luat la (ntre-ări) :urdell de$larase la an$hetă $ă mă a lam atun$i (n Conne$ti$ut) I#am ost re$unos$ătoare pentru asta) Am rămas la Ne5 8or< o -u$ată de &reme% (n $are timp a a$erile lui Gran5orth au ost li$hidate) "n testament lăsase s$ris $ă dore'te $a :urdell să#i $ontinue a$ti&itatea% prelu*nd a a$erea 'i -irouri% 'i mai erau instru$3iuni $u pri&ire la anumite datorii% in$lusi& ipote$a destul de serioasă $e +re&a erma Altmira .#am (napoiat dire$t la +ară 'i am ple$at la Bart ord) După două zile% 1an+don :urdell mi#a tele onat $ă Gran5orth ('i luase &ia3a) . .i#a răspuns $ă e la -irou) 1#am $hemat apoi pe Gran5orth la -irou 'i mi#a &or-it) .i#a spus $ă to$mai primise ultima mea s$risoare% a treia% 'i $ă &a sta de &or-ă $u mine (n seara a$eea) .

sau a' i#n$er$at s#o a$ .la -an$ă) . 'i#mi pla$e $um te mi'ti 'i &or-e'ti) "ntr#un el% (mi pare rău $ă 3ii at*ta la . Foarte -ine% Benrietta% zi$) Da$ă ăsta#i ade&ăru'% po&estea nu#i rea% 'i da$#ai a-ri$at#o% e tot -ună) .ă tem $#am pierdut#o% spune) . . Chiar a'a% -om-oni$o% (i spun) >n tip $u $are se poate +lumi nu#i -un de nimi$) Pe tine te $onsider e9tra) Cred $ă nu mi#a ost dat să &ăd multe emei (n +enu' tău) E'ti de soi .ă pri&e'te par$ă z*m-ind) A$hii#i strălu$es$ 'i din toată iin3a ei emană un el de insolen3ă $are#mi pla$e) Cred $ă Benrietta asta are tu# peu% nu +lumă! . (n $ontul o-li+a3iunilor $e#mi useseră predate 'i erau proprietatea mea personală% pentru $a mi le dăduse Gran5orth) Restul istoriei (i $uno'ti) C*nd mi s#au terminat -anii pe $are#i a# &eam ai$i la $ont% am dus una dintre o-li+a3iuni 'i am (n$er$at s#o s$him. Cum 3i#a &enit ideea asta4 (ntre-) . Ba-ar n#am% spune ea pri&ind (n zarea de'ertului% dar ori$ine#ar i ost% si+ur era &or-a de ne&asta $elui $are#a s$ris anonima) . Ai s$risoarea4 (ntre-) . o sin+ură dată! Da$ă#i ade&ărat% -ine% atun$i e#n re+ulă% 'i da$ă nu#i% mă prind $#am să te des$opăr unde&a) N#o 'ter+e 'i nu#3i $hinui $reierii prea mult) S#ar putea să iz-u$neas$ă $e&a (n s$urt timp% da#n momentu' de a3ă a a$erea asta mi se pare#n$ur$ată) . da#n3ele+i $e &reau să spun .i#am dat seama din $apu' lo# $ului $ă tot $e zi$i 'i tot $e a$i n#are de$*t un sin+ur s$op% să mă impli$i (n a a$erea asta $u alsurile) Poate $#are să#3i &ină pe urmă ideea să mă a$uzi $ă l#am omor*t pe Gran5orth) Nu#i de +lumit $u dumneata% dom#nule Caution) .ai spune#mi doar un mi$ amănuntE $ine era dama aia $u $are se a i'a Gran5orth4 . De aia% zi$e% iind$ă s$risoarea era de m*nă 'i s$risul a&ea trăsături mas$uline) "ntr#un lo$ unde respe$ti&ul s$risese $u&intele 0a$eastă emeie2 am o-ser&at o 'tersătură) Nu era o 'tersătură -ine ă$ută 'i e9amin*nd#o $u lupa am putut des$i ra $u&intele 0So3ia mea2) Se &ede $ă a&usese de +*nd să se re ere la ne&astă#sa 'i se răz+*ndise) .aloney7 poate da$#a3i i ost (n alte rela3ii mi#ar i plă$ut să am alături o emeie $a tine) Da' &ezi -ine $ă nu sunte3i% iar eu am o . m#a $erut (n $ăsătorie) Se pare $ă a ă$ut un el de to&ără'ie $u Periera) C*nd i#am r*s (n nas% mi#a spus $ă s#ar putea să#mi trea$ă po ta de r*s da$ă poli3ia ar a la $ă mă $ertasem $u so3ul meu $am $u o oră (nainte de moartea sa% iar $*nd am des$operit $ă o-li+a3iunile erau alse% mi#a $erut din nou să#l iau 'i pra$ti$ a lăsat să se#n3elea+ă $ă sin+uru' lu$ru pe $are l#a' putea a$e să mă pun la adăpost ar i să mă mărit $u el 'i să mă asi+ur (n elul a$esta $ă 'i restul personalului nostru de ser&i$iu &a $ontinua să ie mut) .pri&ind sinu$iderea% iar Periera% $a de3inător al ipote$ii $u $are era +re&ată erma Altmira% n#a putut să#'i re$upereze -anii) Da$ă Periera n#ar i ost at*t de s$*r-os (n $hestiunea asta% l#a' i despă+u-it .i#au spus $ă era alsă% la el $a 'i restul o-li+a3iunilor de alt el) Atun$i am rămas pe +eantă) Nu mai a&eam ni$i un el de resurse 'i Perriera mi#a (n+ăduit să răm*n (n $ontinuare la ermă (n s$him-ul ser&i$iilor mele de am itrioană) Asta#i po&estea% domnule Caution) A$um $*tă&a &reme% Fernandez . :ine% $u$oană% (i zi$) Sunt dispus să $red po&estea pe $are mi#ai spus#o% pentru $ă#ntotdeauna a$ord $rezare unei emei rumoase .#ai (n undat% nu#i a'a4 spune) . pe $are de apt (l $heamă Cuan 6ermi+lo 'i a ost 'o erul nostru .ă ridi$) . .

unde lo$uie'te Fernandez) "mi spune $ă are o $ăsu3ă% nu departe% pe 'oseaua spre Indio) Identi i$ lo$u' 'i pornes$ a$olo pronto) "n timp $e +ones$ pe 'oseaua spre Indio% mă +*ndes$ $ă de'ertul ăsta#i un lo$ sinistru (n $are se petre$ destule lu$ruri) 6ipii ăia $are nu mai $ontenes$ &or-ind despre spa3iile lar+i 'i des$hise ar a$e -ine să#'i s$him-e părerea despre de'erturi% da$ă le#ar re$&enta mai des) Deodată mi s#arată 'i -*rlo+ul ăsta) E#o $ăsu3ă al-ă% a'ezată la &reo $in$ize$i de metri de la 'osea) "mpre/muită $#un +ard al. $*nd% $ine&a tra+e#un o$ asupra mea) Glon3u' lo&e'te &olanu'% ri$o'ează 'i iese prin par-riz) Instantaneu (mi &ine ideea să#n$er$ o i+ură tare) . Ce dore'ti% $opoiule4 zi$e .i se pare $ă nu prea mă -u$ur de simpatie p#ai$i) .ai adineauri% $*nd mă#ntor$eam la Palm Sprin+s% un indi&id a#n$er$at să mă a$ă $io-uri% da' nu se pri$epe destul de tare la meserie 'i n#a reu'it de$*t să#mi s$oată o a'$hie din &olan 'i să#mi $rape par-rizu') Presupun $ă nu 'tii mai mult de$*t un prun$ despre trea-a asta% Fernandez4 .'i $u pietre al-e) Apres$ ma'ina la mar+inea 'oselei 'i mă#ndrept a+ale $ătre $ăsu3ă) 1*n+ă u'ă#i o ereastră prin $are pri&es$ (năuntru 'i#l &ăd pe Fernandez a'ezat la o masă% um*nd o 3i+ară 'i -*nd 5his<y sin+ur#sin+urel) :at la u'ă 'i% după un timp% &ine '#o des$hide) .er+ dire$t (napoi la ermă 'i#ntre. As$ultă% Fernandez% (i zi$) . Intră 'i 3ine#3i lean$a% Fernandez% (i zi$) Să 'tii $ă pentru mine nu e'ti de$*t un (mpu3it ordinar 'i da$ă#mi a$i &reun po$ino+% am să te#atin+ de să mă 3ii minte) Se du$e#n $asă 'i#l urmez) "mi (mpin+e un s$aun pe $are m#a'ez '#arun$ un o$hi de /ur#(mpre/ur) Căsu3a#i destul de a+rea-ilă) E mo-ilată $u $on ort 'i peste tot sunt sti$le de -ăutură) Aprind o 3i+ară 'i#l pri&es$ pe Fernandez) Stă (n a3a $ăminului 'i se uită la mine) E un indi&id in e$t 'i $red $ă mi#ar pla$e să#i ard una $u &ătraiu' peste mutră% a'a numai $a să nu#'i mai (n$hipuie $ă#i un tip at*t de +roza&) Pentru elu#n $are +*ndes$ să $ondu$ ostilită3ile am un plan) A' /ura $ă n#a e9istat ni$iodată un t*lhar $are să nu $adă la#n&oială da$ă simte $#ar a&ea $e&a spuză de tras pe turta lui) .ă#ntor$ la ma'ină% o s$ot pe 'osea 'i#i dau -ătaie) .ă las pe r*nă% &irez -rus$ &olanu' 'i -a+ ma'ina#ntr#un -os$het de $a$tu'i% $a 'i $um a' i ost (mpu'$at) Apoi mă pră-u'es$ peste &olan 'i#l a$ pe mortu' $#un o$hi des$his) A'tept a'a $*te&a minute% da' nu se#nt*mplă nimi$) Apoi% din$olo% de partea $ealaltă a p*l$ului de tu i'uri% &ăd $ă $ine&a se mi'$ă) Cum iese#n lo$ des$his% (n$ep să#l urmăres$) Fu+e $*t (l 3in pi$ioarele 'i e un indi&id $are 'tie s#o ia la sănătoasa) "l las să s$ape% pentru $ă mi#a &enit altă idee) .misiune de (ndeplinit pe $are#o &oi du$e la -un s *r'it $hiar da$ă 3ie nu#3i pla$e) 1a re&edere 'i pe $ur*nd) A#ntind pe s$ările &erandei 'i o$oles$ $lădirea $a să#mi iau ma'ina pe $are#o lăsasem (n spate) Sunt at*t de o-osit (n$*t aproape &ăd du-lu 'i so$ot $#am să#n$hei pe ziua de azi '#am să mă#napoiez la hotel să tra+ un pui de somn) Am lăsat erma $u &reo 'apte <ilometri#n urmă 'i tre$ printr#un lo$ in $are 'oseaua se#n+ustează 'i unde pe#o mo&ilă a lată din$olo de 'osea% (n a3a unui tu i'% $re'te un $opa$ din ăia $are se &ăd prin de'ert .da$ă Fernandez e a$olo) .i se răspunde $ă nu#i 'i $ă poate ni$i nu#'i &a a$e apari3ia#n seara aia) "l +ăses$ pe Periera 'i#l (ntre.

(n&inuire de omor) Nu 3ine i+ura) .i#e u'or s#adu$ &reo 'ase -ăie3i $are să /ure $#am ost (mpreună $u ei toată noaptea) ?#apoi $rede#mă $#a' i eri$it să#3i spun ori$e dore'ti să 'tii) .. mititi$a de Benrietta) Femeia asta mi se pare $u totu' 'i $u totu' $urioasă 'i $red $ă 'tie de#o mie de ori mai multe despre moartea lui Gran5orth Aymes de$*t ('i (n$hipuie o +rămadă de oameni) Asta#i (n re+ulă) Da' prin$ipalu#i următoru') Se pare $#ar i o damă $are se 3inea de $apu' lui Gran5orth% iar -ăr-atul ăsteia e pre# supusul autor al unei s$risori anonime $ătre Benrietta% (n $are#o pune la $urent $u z-urdălni$iile so3ului ei 'i#i $ere să ia măsuri) Ei -ine% po&estea poate să ie ade&ărată% da' tot a'a de -ine poate să nu ie) A$um aud $ă 3ii mor3i' s#o iei pe Benrietta) Nu#mi dau seama $*t e'ti de sin$er (n dorin3a asta% da' 'tiu un sin+ur lu$ru% '#anume $#ai ost 'o eru' so3ilor Aymes 'i $ă#n $alitatea asta mer+eai $u Gran5orth peste tot% a'a $ă da$#ar i ost (n$ur$at $#o emeie% tu ai i#n măsură să 'tii $ine era))) .ăres$ &iteza#n $ir$uitele $reierului pentru $ă situa3ia asta#i +roza& de interesantă 'i $ere +*ndire rapidă) =#aminti3i% pro-a-il% $ă :urdell (mi spusese $#a 3inut $u Benrietta p*nă $*nd a -ănuit#o de ameste$ (n alsuri 'i uite (n$#un indi&id $are s#ar i zis $ă moare de neră-dare s#o ia de ne&astă% 'i#mi pune a$eea'i -ar-ă) Fa$e impresia $ă indi&izii ă'tia#s &or-i3i% nu &i se pare4 . E#n re+ulă% zi$) Da' mai as$ultă 'i po&estea asta) Apoi (i spun istoria pe $are mi#a ser&it#o Benrietta) Stă lini'tit% . s#ar putea să ie Periera) . N#am $um să 'tiu% (i spun% da' e $ine&a p#ai$i $are#mi poartă s*m-etele . Doar nu mă $rezi $hiar at*t de prost% $ă nu#s% zi$e) Ce#a' realiza da$#a' (n$er$a să#3i s$urtez zilele4 Poate &rei să#mi e9pli$i da$ă po3i) . . N#am $um s#o 'tiu ni$i p#asta% zi$) 6otu'i% nu mă#nne-unes$ după tipii $are tra+ (n mine 'i doar at*ta &reau să 'tiu% $u $ine 3ii% a'a $ă ă -ine 'i $as$ă ure$hile) .ă pri&e'te $#un aer surprins) .ul3umes$ pentru -ăutură% zi$) ?#a$um ia seama la so$oteală) Presimt $ă oarte $ur*nd am să pun $ui&a $ătu'ele p#ai$i '#am să te las să +hi$e'ti de două ori $ine#o să le poarte) ?i $a să nu#3i mai omori $reierii% (3i spun eu . Ni$i p#asta n#o#n3ele+% zi$e) Ce l#ar a$e pe el să &rea să te $ure3e4 .ă ser&es$ din 5is<yul lui) . Stai% as$ultă% Caution% zi$e) Nu po3i spune a'a $e&a) . Am 3inut $u Benrietta% spune% 'i m#am o erit s#o iau in $ăsătorie $*nd a/unsese pe +eantă 'i#'i pierduse prietenii% da' poate $ă după a a$erea asta $u o-li+a3iunile alse mi#am $am s$him-at părerea) Nu zi$ $ă n#ar i o -u$ă3i$ă atră+ătoare% $ontinuă% da' nu $unos$ tipu' $are s#ar (nsura $#o emeie 'tiind $ă#i ameste$ată#n a a$eri de alsuri si $are &a tre-ui s#apară% pro-a-il% (n a3a unui tri-unal su. I#as$ultă% Fernandez% zi$) 1u$rurile stau $am a'a) N#ar i ni$i o +reutate pentru mine să a lu da$ă Aymes um-la $#o emeie) Pentru asta tre-uie să pun numai la trea-ă pe -ăie3ii din Ne5 8or<% da' so$ot $#ai putea să mă s$ute'ti de o-oseală) Am să#3i o er un t*r+% de'i nu a$ des (n&oieli $u li$hele de teapa ta% 'i uite#n $e $onstă t(r+u') =reau să#mi spui ade&ăru#n le+ătură $u emeia asta $u $are se zi$e $ă um-la Aymes 'i &reau să 'tiu $e se petre$ea) Da$ă e'ti de a$ord% toate#s (n re+ulă) Da$ă nu% te arestez pe lo$ pentru tentati&ă de u$idere a unui a+ent ederal% iind$ă#s $on&ins $ă tu e'ti indi&idu' $are#a tras (n mine mai (n$olo% pe 'oseaua spre Palm Sprin+s) A$hii stau să#i sară din $ap) .

!i reau să !tiu cine era.ă +*ndes$ $ă indi&idul ăsta% Fernandez% 'tie $u mult mai mult de$*t lasă să să &adă) So$ot $#a s$ăpat in orma3iile astea despre dami$ela Paulette :enito numai iind$ă i#a ost ri$ă să nu#l (mpro'$ $#un -u$het de o$uri 'i ni$i $hiar atun$i nu $red $#ar i spus ade&ăru'% da$ă n#ar i $rezut $ă#n ori$e $az 'tiu $e&a despre o damă) .aloney% sau Periera) Ei -ine% $#o &or-ă a$ademi$ă% de dra+u' ar+umentului% am să zi$ $#ai ost tu) Stre$or m*na su. A'a% (i zi$% pun*nd pistolu#napoi (n to$) . 'i $um 3i#ar pla$e asta4 Stă pironit 'i o-ser& $um (n$ep să#l trea$ă sudorile) . ?i da$ă pre eri să nu#3i a$ i+ura asta% (i zi$% ai să#mi spui numaide$*t $um o $heamă pe dama $u $are se distra Aymes) /-a e"istat o damă e sigur. 6e &oi re&edea#n $ur*nd% Fernandez) +lumes$ eu% 'i#n timp $e &oi i ple$at% %-a+ă de seamă să nu a$i $e&a $e nu 3i#ar $on&eni să a le mă#ta) Capitolul =II CBES6II C> GRE?E1I . As$ultă% iu-itule% zi$) Am reputa3ia $ă nu 'tiu de +lumă 'i n#am să +lumes$ ni$i $u tine) Da$ă#n$er$i &reo prostie% te +ăures$) Pe urmă am să spun $ă tu ai (n$er$at să mă $ure3i $e&a mai de&reme#n seara asta7 $ă te#am urmărit p*n#ai$i $a să te arestez 'i $#ai (n$er$at (n$#o dată să mă nimere'ti% după $are te#am (mpu'$at 'i te#am omor*t de initi& 'i pentru totdeauna . $a% de pildă% să#l $ure3e pe -ăr-at#su A' zi$e $ă ea a năs$o$it po&estea aia despre $ealaltă damă) Cir$ulam mult $u Aymes% $ontinuă) "l du$eam peste tot prin ora' 'i a&ea dame (n toate păr3ile% dame o-i'nuite% da' nu era nimi$ deose-it (n trea-a asta) Ni$i una nu#l preo$upa (n mod spe$ial) Ni$i &or-ă7 erau o +rămadă 'i% da$ă &rei% pot să#3i pre+ătes$ o listă#ntrea+ă) Da' $red $ă 3i#ai pierde &remea) . E#n re+ulă% zi$e) Ai $*'ti+at) Numele damei e Paulette :enito 'i stă#ntr#un lo$ numit Sonoyta% imediat $um tre$i rontiera din Arizona (n .haină% s$ot automatu' din to$u' de umăr 'i#l (ndrept asupra lui) . E#n re+ulă% zi$) A$um ia seama% Fernandez) N#a tre$ut o oră de $*nd un indi&id m#a luat (n $ătare '#a#n$er$at să mă $ure3e) Indi&idul ăsta ai i putut să ii tu% sau ar i putut să ie Benrietta) sau . După părerea mea% te du$e de nas% spune r*n/ind) E la mintea $o$o'ului $ă de &reme $e 'tii $ă ea usese (n noaptea aia la Ne5 8or<% era o-li+ată să ai-ă o po&este pre+ătită% $a să /usti i$e aptu' $#a ost a$olo) Da$ă n#ar a&ea un moti&% atun$i a$e impresia $#ar i &enit de la Conne$ti$ut $u &reun alt interes pe $are ea nu &rea $a tu să#l $uno'ti .er+ (napoi% la ermă) Pe drum re le$tez intens) .um*nd 'i as$ult*nd) După $e#am terminat% (n$epe să $omenteze) .ă ridi$) .e9i$) . Da$ă nu te hotără'ti să#mi spui $ine#a ost 'i unde lo$uie'te% da' pe lo$% p*nă n#apu$ să număr ze$e% să 'tii $ă#3i +oles$ tot (n$ăr$ătoru#n ma3e) 1ămurit4 Nu spune nimi$) "n$ep să număr) C*nd am a/uns la nouă ridi$ă m*na) :ro-oane de sudoare (i a$operă runtea 'i &ăd $ă#i tremură m*inile) .

aloney nu sunt m*nă#n m*nă4 Am $unos$ut '#al' dată es$ro$i $are#au montat (ns$enări -une 'i da$ă stau să mă +*ndes$% nu 'tiu ni$i a$u' mai mult despre a a$erea asta de$*t atun$i $*nd am luat#o#n primire) Pe par$urs lu$rurile s#au $ompli$at $u oameni 'i $hestii noi% $are#au sporit (n$ur$ătura) >n lu$ru le depă'e'te (nsă pe toate $#un $ap) At*t 1an+don :urdell $*t 'i Fernandez &or să mă a$ă să $red $ă Benrietta l#a $ură3at pe Gran5orth) 6ot $e#au ă$ut '#au zis e $al$ulat $a să#mi diri/eze $reieru' să lu$reze#n sensul ăsta) Ce#or i urmărind4 Cred $ă &a tre-ui să m#apropii de dama asta% Paulette :enito) Am impresia $ă &a i#n stare să#mi spună mai multe despre Gran5orth Aymes de$*t ori$are altu') Da$ă ea o emeia de usta $ăreia se 3inea si da$ă usese destul de le+at de ea $a să#i dea pa'aportu' unei dame de $lasa Benriettei de dra+ul ei% atun$i e si+ur $ă tre-uie să i +ăsit la ea $e&a $e le lipse'te altora) 6re-uie să ie +roza&ă '#a' zi$e $ă Gran5orth n#a&ea se$rete a3ă de ea) Presupun $#a3i o-ser&at 'i dumnea&oastră $ă un tip stri$at se autoamă+e'te#ntotdeauna $ă tipa de $are se lea+ă e dintre $ele -une% da' una peste alta#ntotdeauna se dă la &reo dami$elă $ăreia#i um-lă $am a$elea'i idei prin $ap $a 'i lui) 6rea-a asta o a$e pentru $ă ea#i &or-e'te#ntotdeauna a$ela'i lim-a/ 'i $rede#n a$ela'i el de lu$ruri $a 'i el) Poate $ă Benrietta#l ă$ea pe Gran5orth să simtă $ă nu merită ni$i două parale% to$mai iind$ă ea era $u#at*t mai -ună de$*t el% '#atun$i o#ntinde 'i se $om-ină $u Paulette asta% $are 'tie $um să#i $*nte#n strună) "n nouă $azuri din ze$e% $ine s#aseamănă% s#adună) . da$ă $ele spuse de el mai#nainte erau ade&ărate .sta#i 'i moti&u' pentru $are i#am spus lui Fernandez po&estea pe $are mi#o istorisise Benrietta) Am &rut să &ăd $e rea$3ie o să de$lan'eze la el 'i $u $ertitudine matemati$ă pun+a'u#n$epe s#o $om-ată% $u toate $ă . să mă pi$a3i $u $eară da$ă 'tiu) ?i de un' să 'tiu eu da$ă Fernandez% $u :urdell% $u Benrietta 'i $u .i#amintes$ de#o tipă $u i ose din .innesota) :a-a$u' ei a &rut s#o#mpere$heze $#un /une papă#lapte $u -i-lia#n m*nă de prin partea lo$ului% da' ea ni$i să n#audă) "ntr#o seară plea$ă d#a$asă 'i u+e $#un $a&aler al pistolului% $are#n $ele din urmă e suit pe s$aun 'i ript pentru omor) Dup#aia se#ntoar$e a$asă 'i se mărită $u t*năru' -iseri$os (n $ea mai desă&*r'ită lini'te su leteas$ă) Cred $ă da$ă n#ar i u+it $u indi&idu' $ellalt% n#ar i ost (n stare să#l apre$ieze pe studiosu' -i-lioman) ?i mai am o idee% $are mi#a intrat (n $ap 'i par$ă#i -ătută#n 3inte) Ideea asta e $ă :urdell 'i Fernandez 'i to3i $eilal3i% $are#s pe -lat $u ei% s#au a'teptat s#o -a+ (n$ă de mult pe Benrietta la zdup) "n de initi& am do&ada $ă usese#n noaptea aia la Ne5 8or<) Sunt (ndreptă3it să presupun $ă 'tia $e&a despre alsuri 'i ma/oritatea oamenilor ar i impli$at#o (n$ă de mult . el nu 'tia nimi$ despre $eea $e se#nt*mplase#n noaptea aia la Ne5 8or<% pentru $ă nu se mi'$ase d#a$asă) 6ra+ (n spatele ermei 'i o$oles$ pe /os p*nă la intrarea prin$ipală) E#o noapte admira-ilă% ier-inte $a iadu'% iar lumina lunii e#at*t de .Da' mă interesează oarte mult elu#n $are indi&idul ăsta (n$ear$ă să dis$rediteze po&estea Benriettei $u pri&ire la e9isten3a unei alte emei) E si+ur $a moartea $ă Fernandez lu$rează m*nă#n m*nă $u :urdell la &reo#ns$enare pe $are#au $om-inat#o% da' unde &or s#a/un+ă . $el pu3in $a martor prin$ipal) ?i moti&u' pentru $are n#am ă$ut#o e to$mai din $auza a$estei ideiE $ă ei s#a'teaptă s#o a$7 numai $ă eu sunt omu' $are nu a$e ni$iodată $eea $e al3ii a'teaptă) .

nu este prea mare) ?tiu $he nu este le+al% dar $red $he nu a&e3i nimi$ en$ontra% ei4 Nu &a supara4 . Domnule Caution% spune) En sera asta a&em un mi$ /o$ .aloney 'i Benrietta% 'i al3i &reo 'ase#'apte tipi 'i $*te&a dame) >nu' dintre $helneri ser&e'te -ăuturi al$ooli$e% (n timp $e la masa mare /o$u' de -a$ara e#n toi% iar la masa din mi/lo$ se pre+ătea să#n$eapă po$heru') Nu mă i9ez ni$ăieri% $i iau un 5his<y se$ 'i doar mă uit) Benrietta /oa$ă la masa de po$her .puterni$ă (n$*t &e$hii pere3i de $hirpi$i strălu$es$ $a ar+intu' '#arun$ă um-re peste tot lo$u'% (mprumut*nd peisa/ului un $ara$ter de -asm) Pă'es$ (năuntru 'i &ăd $ă &reo $*te&a lumini sunt stinse) C*nd a/un+ (n salonu' mare &ăd $ă or$hestra to$mai ('i str*n+e instrumentele% iar la mese nu mai e nimeni) Ridi$ pri&irea pe s$ări 'i &ăd un tip $#o damă dispăr*nd (n $amera unde se a$ /o$urile de o-i$ei% $eea $e mă a$e să $red $ă poate Periera a aran/at ni'te partide#n seara asta) Chiar (n momentul ăla#l &ăd) Iese din $ămara $are#i (n spatele -arului% ridi$ă $lapa te/+helei 'i se#ndreaptă dire$t spre mine) . se &edea $*t $olo $ă /oa$ă (n $ontu' $asei% iar . Ni$ide$um% zi$) Sunt a+ent ederal% nu $opoi din Palm Sprin+s 'i nu#i trea-a mea să port +ri/a $elor $are $al$ă le+ile statului (mpotri&a /o$urilor de noro$) Poate $ă &oi ur$a să pri&es$ ni3el) "mi zi$e &ă mul3umes$ oarte mult 'i are#un aer at*t de satis ă$ut de par$ă i#a' i dat o mie de dolari) =#am mai spus o dată $ă nu#mi pla$e Periera ăsta ni$i $*t ne+ru su.aloney 'ade#n spatele unei sti&e de ise 'i arată satis ă$ut) Poate $ă de data asta $*'ti+ă) Periera um-lă de $olo p*nă $olo% $#un aer $um# se$ade 'i -ine&oitor) De apt e o seara plă$ută 'i lini'tită pentru to3i $ei (n $auză) Fernandez nu#i ni$ăieri 'i so$ot $ă stă departe% (n $ăsu3a aia +roza&ă a lui% pradă e9er$i3iu de +*ndire lini'tită) ?i la $e s#o i +*ndind4 Cred $ă s#o i +*ndind la dama aia% Paulette :enito% despre $are mi#a &or-it) "n primu' r*nd tre-uie să#n3ele+e3i $ă el mi#a &or-it despre tipa asta pentru $ă era $uprins de#a -inelea de spaimă 'i $redea $ă l#a' i $iuruit da$ă n#ar i răspuns la o ertă) C*nd am s$os pistolu' 'i l#am (ndreptat asupra lui% $red $ă i se muiaseră mădularele de spaimă) ?i moti&u' pentru $are l#am s$os e to$mai aptu' $ă 'tiam $ă#n a ară de Benrietta mai era o emeie#n a a$erea asta) "ntotdeauna m#a urmărit ideea asta 'i m#a urmărit pentru $ă :urdell% $are#ntotdeauna a &or-it mult% ni$i mă$ar n#a pomenit $#ar mai i ost &reo altă damă sau nu) Ni$i $hiar atun$i $*nd (n$er$a să mă a$ă să $red $ă Benrietta luase de pe -irou' lui Gran5orth Aymes s$risorile to$mai pentru $a nimeni să nu a le $ă erau ale ei% nu l#am auzit ni$iodată spun*nd da$ă usese (ndreptă3ită sau nu să le s$rie) Da$ă n#ar i ost% $u alte $u&inte% da$#ar i 'tiut $ă nu e9istă o altă emeie#n a a$erea asta% ar i putut s#o spună $hiar atun$i) Da' n#a su lat ni$i o &or-ă despre dama $are#a ă$ut#o pe Benrietta să &ină la Ne5 8or< 'i ăsta#i unu' din moti&ele pentru $are#am $rezut $ă Benrietta spune ade&ăru') .un+hie) E#un indi&id peri$ulos 'i din partea mea l#a' $*rpi $u plă$ere ori$*nd% da#n momentu' de a3ă am $he să le $*nt (n strună) =reau $a to3i ă'tia să $readă $ă% ori$e#ar a$e% &or s$ăpa -asma $urată% $ă eu nu#s un mare prost '#o +ură spartă% lipsit de minte% pentru $ă#n elul ăsta so$ot $ă% mai de&reme sau mai t*rziu% $ine&a o să a$ă &reo $hestie $are să#mi dea o idee de e9ploatat) A'a $ă ur$ lento s$ările 'i intru#n salonu' de /o$) E a$olo o +a'$ă#n# trea+ă) .

ă prind pe#un 5his<y se$ $ontra tuturor $antită3ilor de -ere din :roo<lyn $ă Fernandez sau alt$ine&a o &a pre&eni $ă mi s#a pomenit de numele ei 'i $ă se poate a'tepta $a mi$u' 1emmy să &ină s#adulme$e p#a$olo) Ei -ine% poate $#au nimerit#o $u asta% numa' $#am s#adulme$ (ntr#un el la $are nu se &or a'tepta) Personal% $red $ă indi&izii $are tra+ s orile#n a a$erea asta a$ o mare +re'eală% '#am să &ă spun eu $are) Gre'eala lor e $ă pun a$$entu' prea mult pe moartea lui Gran5orth Aymes) Ei $onsideră e&ident $ă% da$ă de$esul ăsta poate i pus (n spinarea $ui&a 'i (n$adrat la 0omor2% eu am să $red $ă% ori$ine l#ar i să&*r'it% &a răspunde 'i pentru alsuri) Ei se#n$ăpă3*nează să $readă $ă ideea asta le o eră $alea $ea mai u'oară pentru a s$ăpa de a a$ere) Numai $ă (n pri&in3a mea au +re'it#o) Pen'$ă eu ni$iodată nu mer+ pe $ăile $ele mai u'oare7 'i da$#am mar$at un pun$t (n $*te&a $azuri +rele din tre$ut% e to$mai pentru $ă nu mă dau -ătut 'i stau de &or-ă $u oamenii ără $a să mă las impresionat de mersu' lu$rurilor) Am des$operit $ă#i +roza& să stai de &or-ă $u ni'te oameni $are pot i $erta3i $u le+ea% (n spe$ial da$ă le spui ade&ăru') . 'i nu#n$ape#ndoială $#am să dau o$hii $u dama asta . ea mă &a a'tepta -ine pre+ătită) .De asta am so$otit să#l iau pe Fernandez prin surprindere% 'i s#a prins) 6re-uie să#n3ele+i $ă ultimu' lu$ru pe $are l#a a lat Fernandez de la :urdell a ost din $on&or-irea aia tele oni$ă% $*nd i#a spus $ă usesem la -irou' lui :urdell 'i re$ep3ionasem toate -ali&ernele pe $are mi le turnase#n ure$hi 'i le $rezusem) Ni$i unu' din ei nu 'i#a dat seama $#am reu'it să o-3in inter$eptarea $on&or-irii lor) A$u' mai e (n$#un lu$ruE Fernandez (mi spune $ă s#a +*ndit să se#nsoare $u Benrietta% da' $ă s#a lăsat pă+u-a') 6otu'i% $*nd :urdell l#a $hemat la tele on% i#a spus lui Fernandez să#i dea#nainte $u a a$erea asta matrimonială) Fernandez se pre a$e $ă s#a răz+*ndit pe $hestia asta 'i mi#o de$lară iind$ă i se pare $#am s#o#nha3 pe Benrietta% da' to$mai $*nd ('i -a+ă ideea asta#n $ap 'i $rede $ă totu' mer+e strună% se treze'te /u$at 'i $#un pistol su.nas% $u $are stor$ de la el po&estea aia despre $ealaltă damă) A'adar% pot să mă -azez $u si+uran3ă pe#un lu$ru% '#anume $ă atun$i $*nd mă &oi du$e s#o &ăd pe Paulette :enito .etts mi#a spus $ă n#a &ăzut ni$iodată o lu$rătură at*t de +roza&ă) Arun$ o pri&ire spre Benrietta 'i#i z*m-es$) 6o$mai $*'ti+ase un pot 'i +re-lase &reo $in$ize$i de dolari) "mi răspunse $#un z*m-et prietenos 'i $um o pri&es$ pe dama asta% $are 'ade#a$olo z*m-ind% (n timp $e $u de#+etele ei dră+u3e adună isele% simt o plă$ere $lasa#nt*i) =ă spun $ă#i o -u$ă3i$ă e9$ep3ională) Pe umeri poartă un el de mantou mi$ 'i &aporos) E ă$ut din 'i on sau a'a $e&a 'i ori de $*te ori .ai de&reme sau mai t*rziu &or (n$er$a o i+ură oarte tare $e nu &a rezista la &eri i$are% '#atun$i ai pus m*na pe#un ir) ?i după $um &#am mai spus (nainte% prin$ipala pro-lemă de $are mă o$up e trea-a $u alsurile) Chestia de$esului nu mă interesează ni$i $*t ne+ru su.un+hie) Am să &ă spun de $e) 6ipii mor (ntruna sau reu'es$ să se lase omor*3i (ntr#un el sau altu' 'i#i -ine să pui m*na pe indi&izii $are poartă &ina) "n a$ela'i timp un tip $a Aymes (n plus sau (n minus n#are prea mare importan3ă da' o mare or+aniza3ie de alsi i$atori $ontează enorm 'i $red $ă indi&idu' $are#a putut i destul de -ine or+anizat $a să tipăreas$ă o-li+a3iuni de stat alse (n &aloare de două sute de mii de dolari merită pu3ină aten3ie din partea >n$hiului Sam) Chiar da$ă Benrietta a $umpărat o-li+a3iunile alea alse de la &reo -andă de alsi i$atori% sau a $omandat să#i ie $on e$3ionate% /ude$ata răm*ne#n pi$ioare) 6re-uie să#i prindem% pentru $ă lu$rează mult prea -ine) P*nă 'i dire$toru' -ăn$ii era $*t pe $e să se lase pă$ălit% iar .

aloney) A$esta ridi$ă pri&irea $urios% $a 'i $um ar (ntre-a#o da$ă dore'te $e&a% iar ea dă u'or din $ap '#arun$ă repede o pri&ire#nspre mine% $a 'i $um ar i &rut să spună $ă dore'te $a el să stea la o parte% pentru $#ar a&ea alte +*nduri (n le+ătură $u mine sau $e&a#n +enul ăsta) Eu mă pre a$ $ă pri&es$ /o$u' 'i $ă n#am o-ser&at nimi$) Apoi ea &ine $ătre mine) .aloney tre-uia să mă $ondu$ă a$asă% spune% dar m#am +*ndit $#a' pre era s#o a$i dumneata) Am &rut să mă#ntor$ $u dumneata) @*m-es$) . Nu#3i s$apă nimi$% nu#i a'a% domnule Caution4 . .('i mi'$ă -ra3u'% merită să pri&e'ti) Se ridi$ă) Apoi (i dă isele lui Periera 'i tipu' i le plăte'te dintr#un tean$ de -an$note pe $are le s$oate din -uzunar% (n timp $e ea se uită la . Cim .aloney a ridi$at pri&irea% de apt a ost un el de#a#ntre-a da$ă s#o $ondu$ă a$asă% iar ea i#a ă$ut semn $#a&ea de +*nd să#mi $eară mie a$est ser&i$iu) Cred $ă inten3ionează să#n$er$e $e&a) "i răspund $#un z*m-et p*nă ta ure$hi) .i#adu$ aminte de 'iru' de panto i 'i $izme de $ălărie 'i deodată#mi &ine o idee stra'ni$ă) "mi &ine ideea $#a (n$eput să mă intereseze mult prea mult dama asta 'i $#a' a$e mai -ine să mă eres$% $a să nu $ad pe -e$ to$ma#ntr#un moment $*nd sunt pe pun$tul de#a a$e o $aptură) ?i asta% tre-uie să &ă spun% e una din puzderia de ne$azuri pe $are tre-uie să le#ndure un $opoi) Ari$e el de poli3ist% ie ederal% de stat% sau lo$al% are de ur$ă#ntotdeauna $u dame +roza&e) De $e4 Păi% pentru $ă#ntotdeauna damele +roza&e#s alea $are se -a+ă#n (n$ur$ături) Ce% a3i auzit &reodată de &reo damă ur*tă ameste$ată (ntr#o $hestie oare$are4 Că$i% da$ă omu' are#o slă-i$iune pentru o linie ele+antă% o &o$e plă$ută% '#o pere$he de +lezne s$ulptate $u ine3e% e $lar $a -ună ziua $ă tre-uie să se ereas$ă da$ă &rea $a mintea să n#o ia razna de la tre-urile $are#l preo$upă) Ea des$hide $on&ersa3ia) . Nu prea multe% doamnă% (i zi$) Au ost $azuri $*nd m#am lăsat prins pe pi$ior +re'it) Adată% (n An+lia% la 1ondra% (ntr#un apartament deasupra unui +ara/ de l*n+ă :a<er Street% o damă pe $are#o $hema 1ottie Fris$h a tras (n mine prin undu' po'etei $*nd a&eam impresia $ă um-lă să $aute o s$risoare) Ni$i n#am -ănuit $e mă pă'tea p*nă $*nd nu m#am trezit $#un +lon3 de $ali-ru' două'doi (n -ra3% $eea $e .ă#ntre. ?tiu% (i zi$) =#am &ăzut ă$*ndu#&ă semne 'i m#am +*ndit $ă pune3i $e&a la $ale) R*de) .da$ă domnul 1emuel B) Caution% asul dete$ti&ilor% e dispus s#a/ute o emeie la ne&oie 'i s#o $ondu$ă a$asă% spune) Sau poate $ă#i prea o$upat4 Am pri$eput) C*nd . Fără#ndoială% Benrietta% zi$% 'i ni$i mă$ar n#am să#3i $er să um-li pe /os) Dore'ti să te du$ $u ma'ina la erma aia unde lo$uie'ti4 Spune $ă da 'i le urez tuturor noapte -ună% apoi $o-or s$ările#n urma ei) A'teaptă la intrarea prin$ipală p*nă $*nd adu$ ma'ina din spate% se ur$ă '#o pornim) Pe $er e o lună $a la teatru% 'i $*nd pornes$ ma'ina se produ$e un $urent de aer $are#mi adu$e un iz de par um de +aroa e $u $are se dă ea% 'i#ntotdeauna am a&ut o slă-i$iune pentru +aroa e) Numai $ă nu un par um +reu% $i unu' plă$ut 'i sua&% da$ă pri$epe3i $e &reau să apun) "mi aminte'te de noaptea $*nd i#am per$hezi3ionat $amera 'i m#a iz-it pentru prima oară aroma asta) .

Aproape tot timpu'% zi$) Da' n#am &rut să te#ntre. Plim-area asta mi#a ă$ut plă$ere% spune% 'i da$ă &rei să po te'ti (năuntru să iei un pahar de 5his<y% e'ti -ine&enit) Sar a ară din ma'ină) . (ntr#o săptăm*nă putea să ie oarte a$ti&% iar (n următoarea să lase totul -altă) . A% da% (i zi$% $um m#am $io$nit 'i $#un pi$ de moarte ade&ărată) De apt (ntre astea două nu#i o di eren3ă prea mare) >neori &ia3a mer+e +reu 'i moartea &ine pronto) Să#l luăm% de pildă% pe Gran5orth% $ontinui pri&ind#o pe uri') . -anii 'i emeile) Fire'te $ă tre-uia să le ai-ă pe am*ndouă% dar nu $red să i ost din $ale a ară de preten3ios (n ni$i una din ele) Era ine+al (n a a$eri . Par$ă mi#ai $itit +(ndu') Benrietta% (i zi$) Asta#i e9a$t $e#a' dori% (n a ară de aptu' $ă &reau să#3i mai pun '#o#ntre-are) Se porne'te pe r*s (n timp $e ne#ndreptăm spre &erandă) .ă prind $ă#n diminea3a zilei de două'pe ianuarie omul ăsta ha-ar n#a&ea $ă#n diminea3a zilei de trei'pe o să ie pes$uit din lu&iu) A'a#i irea lu$rurilor% nu4 Nu s$oate o &or-ă) Se uită doar drept (nainte) Peste pu3in opres$ (n a3a mi$ii erme unde lo$uie'te) Pe &eranda de la intrare stă a'ezată o emeie +rasă% o me9i$ană% $are se ridi$ă 'i intră% $*nd opres$ ma'ina) . :ănuies$ $ă te#ai $io$nit $u &ia3a ade&ărată% spune) A pri&es$ piezi') .ă +*ndes$ $ă tre-uie să ie ata an+a/ată să ai-ă +ri/ă de $asă 'i de $ură3enie) Benrietta iese din ma'ină% o o$ole'te p*nă a/un+e l*n+ă mine de partea $ealaltă 'i mă pri&e'te $um stau la &olan) A$hii#i strălu$es$ '#are aeru' $a 'i $um ar i eri$ită) .do&ede'te $ă tre-uie să 3ii o$hii des$hi'i% nu $rezi4 A tează u'or) .ă tem $ă n#am prea $rezut in dra+oste 'i m#am +*ndit $ă este unul dintre lu$rurile alea $are 3i se#nt*mplă după $ăsătorie) Nu mi#a tre-uit prea mult $a să#mi dau seama de irea lui Gran5orth) Era tipul -ăr-atului $are nu putea să ie $redin$ios a3ă de nimeni 'i nimi$) "'i (n$hipuia $ă e un -un /u$ător% dar mai de +ra-ă ar i tri'at de$*t să piardă la /o$) "'i (n$hipuia $ă e $hiar 'i idealist% dar (n$ă n#am $unos$ut un om $are să ai-ă mai pu3ine idealuri) A&ea două mari preo$upări . Părerea mea despre Gran5orth% spune) Cred $ă asta#i o (ntre-are la $are se $ere pu3ină +*ndire $a să răspunzi) N#a' putea spune ni$i mă$ar $ă 'tiu de $e m#am măritat $u el% (n a ară de aptul $ă eram pli$tisită 'i nu prea eri$ită 'i m#am +*ndit $ă#n ori$e $az $ăsătoria n#ar putea i mai pli$ti$oasă de$*t &ia3a mea a$asă) 6otu'i Gran5orth (mi plă$ea) .$ine 'tie $e) Am &rut numai să#mi spui $e el de om era Gran5orth) Intrăm) "n$hide u'a din plasă de s*rmă dinspre &erandă 'i mă $ondu$e (n $amera de zi. Ni$iodată nu te opre'ti din lu$ru4 spune) Aare#n# totdeauna#n$er$i să a li $*te $e&a despre unul sau altul4 . Pe a3ă poartă o e9presie destul de serioasă) Ceea $e nu mă miră% 'i ori$e emeie &a#n3ele+e $ă i#am pus o#ntre-are $u t*l$) I#am $erut de apt să#mi spună $e +*nde'te despre propria ei &ia3ă% deoare$e da$ă#i $eri unei emei să#3i &or-eas$ă despre -ăr-atu' de $are este sau a ost (ndră+ostită% (i $eri de apt să#3i &or-eas$ă despre elul ei de a +*ndi) 1asă să#i alune$e $apa de pe umeri% se#ndreaptă $ătre -u et '#adu$e o sti$lă de 5his<y $#un pahar 'i (n$ă un pahar pentru si on) 6re-uie să mă i o-ser&at la ermă $a să 'tie $ă#mi pla$e#n elul ăsta) Apoi des$hide o-loanele pe#o latură a#n$ăperii% $a aeru' 'i luna să poată pătrunde% 'i s#a'ază#ntr#un -alansoar% pri&indu#mă) .

Răspunsul e a$ela'i pentru am-ele (ntre-ări% spune) Gran5orth 'tia $ă at*ta timp $*t es$apadele lui se limitau la persoane ără importan3ă% ni$i el% ni$i ele nu mă interesau prea mult% dar (i spusesem $ă da$ă ar da lo$ la &reun s$andal% sau da$ă#mi &a mai pro&o$a supărări sau ne$azuri% &oi di&or3a) Ideea unui di&or3 nu era pe pla$ul lui% a'a $ă a 3inut le+ăturile lui amoroase departe de e9isten3a mea) Am a&ut impresia $ă omul $are mi#a s$ris anonima a$eea i#o i spus lui Gran5orth $ă da$ă nu (n$etează să se 3ină de ne&astă#sa% (mi &a s$rie mie) C*nd am primit s$risoarea% m#au $uprins uriile) Am ost 'i mai uri# oasă $*nd i#am tele onat lui Gran5orth despre ea din Conne$ti$ut% 'i el n#a mani estat ni$i un el de interes pentru $ele spuse de mine) S$him-area inter&enită (n atitudinea lui m#a lăsat (nmărmurită% mai ales $*nd mă +*ndeam la toate protestele pe $are le auzisem de la el $u oarte pu3in timp (nainte) Eram hotăr*tă să di&or3ez da$ă nu renun3ă la emeia a$eea) @*m-e'te $a 'i $um 'i#ar i amintit de $e&a) . Era sla-% ner&os 'i irita-il% $ontinuă ea% 'i nu te puteai -izui pe el) De multă &reme mă -ătea +*ndul $ă um-la $u emei% dar $redeam $ă erau +enul de emei după $are um-lă -ăr-a3ii $a Gran5orth .$rede $ă#l &a putea s$him-a (n -ine) Noi% emeile% suntem toate re ormatori#amatori) @*m-es$) . Presupun $ă sunt la el $a ma/oritatea emeilor% spune) "n primul moment am $rezut $ă pot să a$ $e&a din Gran5orth) :ănuies$ $ă ie$are $are se mărită $u un -ăr-at sla. Da$ă 'tiai $ă um-lă $u emei% zi$% atun$i de $e 3i#a sărit a'a mu'taru' $*nd ai primit s$risoarea aia nesemnată de la indi&idul ăla $are spunea $ă Gran5orth se a i'a $#o damă 'i $ă el% indi&idul% inten3ionează să rea$3ioneze deza+rea-il (n le+ătură $u asta4 Nu 3i s#a părut pu3in $am $urios $a indi&idul ăsta să#3i s$rie ţie despre asta4 Nu te#ai (ntre-at de $e nu i#a s$ris lui Gran5orth% spun*ndu#i să ia /os la-ele de pe ea4 Se#ntoar$e) .ereu ă$ea $om-ina3ii $a să $*'ti+e -ani 'i mai mul3i% iar rezultatul era $ă oarte adesea ne pomeneam pe +eantă 'i apoi% deodată% ă$ea iar rost de $e&a -ani 'i toate erau (n re+ulă) Se ridi$ă din -alansoar 'i se du$e la u'ile# erestre) Stă a$olo% pri&ind a ară) Are un aer teri-il de amăr*t) . dansatoare 'i altele de elul ăsta) Ari$um% tot nu mă mai interesa% pentru $ă#n ultimii trei ani ai &ie3ii noastre $on/u+ale eram pra$ti$ străini unul pentru altul) "l &edeam din $*nd (n $*nd 'i de $ele mai multe ori era -eat) Apoi% $u totul pe nea'teptate% a pi$at a$el s ert de milion) ?i ă$ea impresia $ă &rea să#'i s$him-e elul de &ia3ă) .Se pli$tisea e9trem de repede) Nu era#n stare să#'i &adă numai de mun$a lui 'i da$ă tre-uia să depună un e ort de $on$entrare sau de +*ndire mai pro undă pentru $e&a% pre era să se lase pă+u-a') Cred $ă a a$erea lui era -ine or+anizată) "n pri&in3a mun$ii% $el mai de'tept 'i $el mai $apa-il era :urdell) De apt% $red $ă el a ost $el $are a diri/at totul atun$i $*nd s#a $*'ti+at) Gran5orth era un om $ăruia (i plă$ea ris$ul) .i#a spus $ă#mi dă mie $ele două sute de mii de dolari (n o-li+a3iuni% a'a% $a să iu si+ură $ă e $e&a pus de o parte pentru &iitorul nostru) Spunea $ă are de +*nd să a$ă un (n$eput nou7 $ă &a i pre&ăzător 'i $ă poate ne &om relua &ia3a (mpreună $a#n &remurile dinainte% $*nd eram la (n$eputurile $ăsni$iei noastre) Părea at*t de sin$er (n$*t aproape $ă l#am $rezut) "mi aprind o 3i+ară) .

. Care &a să zi$ă Gran5orth nu#3i plă$ea% spun) 1a asta se redu$e tot% nu#i a'a4 As$ultă% Benrietta% $e el de -ăr-at (3i pla$e4 E'ti si+ură $ă nu erai 'i tu#ndră+ostită de &reun alt tip4 După $um 'tii% eternu' triun+hi poate a&ea &*r u' 'i#ntr#o parte 'i#n alta! @*m-etul (i dispare de pe a3ă) .ie#mi zi$i4! repli$) D#aia au at*ta noro$ $analiile) Da$ă un tip e om $umse$ade% $are emeie se interesează de el4 Da$ă#i om de nimi$% ele $onsideră $ă#i de datoria lor să#l ia (n antrepriză 'i să#l re ormeze) "3i mărturises$ $ă emeile#s $ele mai nostime $reaturi% (i zi$) Am $unos$ut odată o damă (n Illinois% pornită să re ormeze un tip pe $are#l iu-ea) 6ipul ăla o-i'nuia să su+ă &reo două sti$le de 5his<y pe zi% o-i$ei de $are ea a $rezut $ă tre-uie să#l le$uias$ă (nainte de a se mărita $u el) Spunea $ă n#a&ea de +*nd să se mărite $#o -utie de 5his<y) A'a $um (3i zi$% am (nt*lnit#o pe dama asta după doi ani) Depusese at*ta pasiune (n opera de re ormare a indi&idului (n$*t dăduse#n patima -e3iei 'i putea ori$*nd să -ea la 5his<y p*nă $*nd $ădea el su. Asta te#a speriat% nu#i a'a4 spune) Cred $ă sunt prima emeie $are l#a speriat &reodată pe marele 1emmy Caution) Ei -ine% mai ia un pahar 'i după $e l#ai dat +ata% po3i să#3i &ezi de drum) Dau -ăutura pe +*t) .aloney% n#am ă$ut#o de$*t pentru $ă 'tiu $ă e $ore$t 'i mi#e un -un prieten) Fa$e un pas mai aproape) .ă pri&e'te +roza& de serioasă% se apropie de lo$ul unde 'ed 'i se uită#n /os la mine) . Cred $ă e'ti un -ăr-at +roza&% $ontinuă7 'i e'ti dur 'i mult mai de'tept de$*t la'i să se $readă) Da$ă &rei să 'tii e9a$t $e +*ndes$ despre dumneata% uite do&ada! .aloney% spune) . .ă#ntre.ă +*ndeam la dumneata) "mi z*m-e'te) Par$ă m#a atins $#un $ioma+) .masă) Iar el era distrus% zi$ea $ă da$ă ea l#ar i lăsat (n pa$e din $apu' lo$ului% el ar i mierlit#o de mult de#at*ta pileală '#ar i s$ăpat de +ri/i% pe $*nd a$um era at*t de pli$tisit s#o mai &adă pe ne&astă#sa tră+*nd la măsea% (n$*t se +*ndea să de&ină mem-ru a$ti& (n li+a pentru interzi$erea -ăuturilor al$ooli$e) Chestia asta m#a $on&ins $ă re ormismu' nu dă#ntotdeauna rezultatele s$ontate de re ormatori) . As$ultă $e#3i spun% domnule dete$ti&% zi$e) Ni$iodată nu m#a interesat $u ade&ărat un -ăr-at p*n#a$um .(n sinea mea da$ă &isez sau mi se#nt*mplă aie&ea% 'i#n a$ela'i timp am sentimentu' $ă Benrietta asta /oa$ă o s$enă mare7 se +*nde'te $ă#s pe pun$tu' de#a a$e o $aptură 'i#'i (n$hipuie $#ar putea să mă du$ă de nas) Nu su lu ni$i un $u&*nt) Ea se#ntoar$e% se du$e p*nă la masă 'i mai toarnă (n$#un de+et de 5his<y) "l adu$e 'i mi#l (ntinde) A$hii#i z*m-es$ 'i $u +reu se#mpiedi$ă să nu iz-u$neas$ă de#a dreptu#n r*s) .ă du$% (i zi$% da#nainte de#a ple$a d#ai$i &reau să#3i spun $e&a% . . Nu te#n3ele+% madam% (i zi$) .ai iau o 3i+ară) . Nu mă +*ndeam la .aloney ăsta#i -ăiat -un) Pro-a-il $#ar i un so3 +roza& da$ă l#ai lua) . "n materie de -ăr-a3i% e'ti sin+urul +en de om $are mă atra+e% spune) Da$ă &reodată m#am +*ndit la Cim . to$mai $*nd% pro-a-il% nu#mi &a mai i de ni$i un olos) @*m-es$) . 'i pe o$hii mei% ră3ioare% ori 'tie să sărute dama asta% ori nu 'tiu eu $e#i aia un pupat! Stau lo$ului $a trăsnit) .ă ridi$ 'i răm*n pe lo$% pri&ind#o i9) Ea ni$i mă$ar nu $lipe'te) Doar stă 'i mă măsoară z*m-ind) .ai a$e#un pas (nainte% ('i pune -ra3ele#n /uru' +*tului meu 'i mă sărută .

#am hotăr*t (ntr#o anumi# tă pri&in3ă) .etts 'i să pun $e&a la $ale $u el) .l#au $ură3at pe Sa+ers% da' se#n'eală da$ă#'i (n$hipuie $ă &or s$ăpa 'i $u asta) Foarte -ine) Ei% da$ă au $he de un /o$ mai dur% am să#i ser&es$ după po tă) ?#a$u'% să#i dăm drumu') Capitolul =III >NA 6ARE Ni$iodată nu mi#au plă$ut dimine3ile $are urmează după nop3ile nedormite) "mi stau (n +*t) "ntotdeauna 3i#adu$i aminte de $eea $e ar i tre-uit să a$i (n noaptea pre$edentă 'i nu 3i#a dat prin $ap) C*nd mă trezes$% soarele strălu$e'te prin perdele 'i simt $#am să mă pun (n mi'$are at*t de repede (n$*t unii din indi&izii ă'tia au să $readă $ă#s u+ări3i de trăsnet) Eu sunt ră-dător de elu' meu% da' &ine un timp $*nd tre-uie să a$i $e&a 'i mi se pare $ă a $am sosit timpul ăsta) .ă u'$hes$) Ies a ară% am-alez ma'ina 'i#i dau drumu#andante $ătre Palm Sprin+s) . . -a din plin 'i zău $ă#mi pla$e) Chiar 'i emeile#mi pla$ la ne-unie (n +eneral7 dar% s$umpă doamnă% da$ă m#am hotăr*t să te#nha3 (n a a$erea asta% n#a/un+ toate sărutările din lume să te s$ape) N#ar stri$a să#3i -a+i -ine trea-a asta#n $ăp'oru' ăla dul$e al tău) R*de) .'i uite $e) Ca emeie% (3i mărturises$ $ă e'ti +roza&ă) E'ti (nzestrată $u toate darurile 'i e'ti unsă $u toate ali iile) .ie#mi spui% zi$e% imit*ndu#mi elu' meu de#a &or-i) Asta e $e#mi pla$e la tine) Ei -ine% noapte -ună% 1emmy) Să mai po te'ti $*nd ai să ai $ătu'ele pre+ătite) ?i după să+eata asta iese din $ameră 'i mă lasă sin+ur $#un pahar (n m*nă) .#am $am săturat de to3i indi&izii ă'tia $are mă 3in de raier) Am de +*nd să de$lan'ez $e&a '#am s#o a$ pronto) "n$er$a3i să dedu$e3i sin+uri) Am dat din $ol3 (n $ol3 p#ai$i% &or-ind $u oamenii p*nă m#am s$*r-it) .i#a' putea pierde min3ile dup#o emeie $a tine 'i poate $ă#ntre timp a' uita unde sunt 'i $e a$) Da' da$ă#3i (n$hipui $#o s$enă di +randa $u pupi$i o să te s$ape din (n$ur$ătura asta#n $are te a li% +re'e'ti% madam) Să nu $rezi $ă n#am mai ost sărutat .#au lăsat să dau din $ol3 (n $ol3 ără să +ăses$ mai mult de$*t nimi$% (n s$him.ai e (n$#un lu$ru $are le depă'e'te pe $elelalte $u $*te&a $apete 'i#anume $ă Benrietta asta nu su eră de lipsă de inteli+en3ă) Ea zi$e de mine $ă#s de'tept% da' $rede3i#mă $ă ni$i ea nu stă $u de'tu#n +ură 'i poate $ă to$ma#n$ear$ă să#mi pună o -ar-ă) "n i+ a$$eleratoru' 'i#i dau drumu' tare) .#am (napoiat la Ne5 8or< '#am auzit un $ar de min$iuni de la :urdell) Sin+ura dată $*nd mi#a ie'it 'i mie a ost $*nd am s$os de la Fernandez numele lui Paulette% su.ame# nin3area pistolului) De ie$are dată $*nd sunt $umse$ade $u oamenii% mă trezes$ luat de raier 'i mi se pare $ă nu#mi mai răm*ne nimi$ alt$e&a de ă$ut de$*t să mă pro$opses$ $u ni'te $ămă'i de mătase 'i să#mi s$himmeseria#n il izon) Ari$ine#ar i ăia $are#s (n spatele a$estei a a$eri% nu#'i pierd s*n+ele re$e) .ă tre$ a +roază de +*nduri7 da' mă $rede3i sau nu% elu#n $are dama asta m#a sărutat mi#a luat piuitu') .ă du$ să#l &ăd pe .

sta#i drumu' pe $are#am să mer+) "n primu' r*nd &e3i i de a$ord $u mine $ă am dreptate să $red $ă to3i ă'tia $are au &reo le+ătură $u $om-ina3ia asta mă /oa$ă de par$#a' i un le3 at*t de prost (n$*t i s#aude inteli+en3a s$*r3*ind din lipsă de e9er$i3iu) Fie$are#n a a$erea asta#n$ear$ă să dri-leze pe alt$ine&a) Să#n$epem $u :urdell7 după $e /oa$ă marea s$enă de prieten -ine&oitor al Benriettei% $are a indus personalu' de ser&i$iu al $asei Aymes să de$lare $ă ea nu usese la Ne5 8or< (n noaptea de$esului% a$um a$e tot $e poate $a să#mi -a+e#n $ap ideea $ă ea l#a $ură3at pe Gran5orth) "n $are sens Fernandez (i dă tot a/utoru' posi-il) . pentru $ă so$ietatea de asi+urări l#a +ăsit (n -ună $ondi3ie izi$ă .din ea% mă +*ndes$ la toate lu$rurile pe $are#am omis să i le spun Benriettei aseară) So$oti3i 'i dumnea&oastră da$ă dama asta nu a$e una din două $hestii) Ari s#a am-alat după mine (ntr#at*ta (n$*t (mi &a spune tot $e dores$% ori mă dri-lează 'i se pre a$e $#o să#mi spună tot $e &reau) Da' ie#ntr#un el% ie#n altu'% so$ot $#am pierdut o mul3ime de o$azii) ?ez*nd pe mar+inea patului% mi#adu$ aminte de &remea $*nd re$&entam $ursurile '$olii ederale% unde mi#am (n&ă3at meseria) "mi amintes$ de un -ătr*nel $are ne 3inea $on erin3e despre di erite $hestii 'i $are zi$eaE 0Fa$e3i $e&a) Nu sta3i 'i nu &ă pierde3i timpu' +*ndind prea mult) Da$ă n#a&e3i un ir de urmărit% a-ri$a3i unul) Da$ă nu 'ti3i $e să a$e3i% (n$epe3i să măsura3i $amera% sau să &or-i3i $u oamenii% sau da$ă a&e3i de#a a$e $u indi&izi $are#n$ear$ă s#as$undă un apt pe $are &re3i să#l a la3i% $rea3i situa3ii $are să#i sperie 'i să#i a$ă să#l dea (n &ilea+)2 ?i $*tă dreptate a&ea -ătr*nu') E#n re+ulă) .ă s$ol% a$ du' 'i -eau o $a ea) "n timp $e sor.. 'i prin urmare n#am timp să $red $ă s#a sinu$is numai pentru $ă Benrietta i#a spus $#o să#l părăseas$ă '#o să dea di&or3) De $e s#o i ă$ut4 >n ustan+iu de talia lui .sta se pre a$e $#a &rut să se#nsoare $u Benrietta p*nă $*nd i#a &enit ideea $ă alsurile#ar i opera ei% 'i se răz+*nde'te) :urdell $ontri-uie la ideea asta zi$*nd $#a#n$eput să dea#n &ilea+ tără'enia după el s#a +*ndit $ă Benrietta#i ameste$ată (n $hestia $u alsurile) ?i $um stau lu$rurile $u Benrietta4 Asta $el pu3in nu se#a+ită% nu spune nimi$ esen3ial 'i nu a$e de$*t să se dea la mine% zi$*ndu#mi $ă#s omu' &isurilor ei% $ă i#am $ăzut $u tron$ la inimă 'i $ă nu tre-uie de$*t să#ntind m*na după ea $a să mă pună#n -an$a#nt*i $u toate onorurile) Nu $ă nu mi#ar pla$e să m#o$up de Benrietta) Da' nu o-i'nuies$ să mă las antrenat (n $hestii sentimentale $u emei asupra $ărora planează suspi$iuni (n $azuri de omor) Cred $ă mi#ar (n$ur$a tre-urile) Ari$um ea 'tie $e meserie am 'i nu poate i supărată da$ă $red $ă#n$ear$ă să mă tra+ă pe s oară di +randa) S#ar putea $a unii din indi&izii ă'tia să ie surprin'i% in$lusi& Benrietta% pentru $#a sosit momentu' să de$lan'ez $e&a% '#am să#i dau drumu' $hiar a$u') ?i ni$i n#o să#i las să mă tra+ă pe linie moartă) Da$ă :urdell% sau Benrietta% sau alt$ine&a#'i (n$hipuie $ă eu sunt un om din ăia $are poate i $onstr*ns s#a-andoneze $er$etarea% se#n'eală amarni$) "n momentu' de a3ă mă interesează numai două aspe$te ale a$estei $er$etări 'i so$ot $ă &e3i i de a$ord $u mine $*nd am să &ă spun $are) "n primu' r*nd mă interesează oarte mult $e stare de spirit a&ea indi&idul ăsta% Gran5orth Aymes% (nainte de#a muri) Se &ede $ale de#o po'tă $ă 'me$herul ăsta n#a&ea ni$i un moti& să#'i ia zilele) Are ran$i% e sănătos . doar Fernandez spunea $ă .

e9i$ 'i#n a ara /urisdi$3iei Statelor >niteE tre-uie să i3i lămuri3i $ă lo$alitatea asta% Sonoyota% unde se a lă% e $hiar (n partea me9i$ană a rontierei de stat a Arizonei 'i tre-uie s#o adu$ pe teritoriu' Statelor >nite pentru $a s#o a$ să &or-eas$ă% da' n#am să ezit 'i ni$i n#am s#a'tept să ie e9trădată% $hiar da$ă &a tre-ui s#o tra+ de $osi3e peste +rani3ă) ?i toate lu$rurile astea tre-uie să &ă a$ă să#n3ele+e3i $#a a$erea asta a#n$eput să#mi stea#n +*t) E $ine&a $are#n$ear$ă să mă du$ă $u zăhărelu' 'i nu#mi prea &ine -ine pe $helie) "i dau un tele on lui .etts% 'e u' poli3iei din Palm Sprin+s% mă $on# &ersez ni3elu' $u el 'i punem lu$rurile la $ale) .um-la $#o mul3ime de dame .etts la ora unspreze$e) 1a un'pe 'i /umătate% to$mai $*nd Periera 'i Fernandez au să#n$er$e să#n3elea+ă despre $e e &or-a% $opoii se &or (ntoar$e $a să#i (nha3e 'i să#i adu$ă 'i pe teri-ilo'ii ă'tia doi) După $are $red $ă &om putea să#n$epem) .etts (mi $edează -irou' său% (mi o eră o 3i+ară de oi% m#a'ez $omod 'i a'tept) Nu tre$e mult 'i $ei doi $opoi mi#o adu$ (năuntru pe Benrietta) Are#un aer oarte mirat 'i#n a$ela'i timp arată +roza&) Fră3ioare% ori 'tie dama asta să#'i alea+ă toaletele 'i să le poarte% ori la lo$ $omanda! . n#a&ea de $e să se piardă $u irea numai iind$ă l#a prins ne&astă#sa 'i i#a spus $ă i s#a s$*r-it de el) Faptu' $ă#n$er$ase să se sinu$idă $*nd&a (nainte% nu e9pli$a nimi$) C*nd a ă$ut tentati&a aia era -eat $ri3ă de nu 'tia ni$i mă$ar $um (l $heamă) Da$#a spus $#a&ea de +*nd s#o ia de la#n$eput 'i să de&ină om $umse$ade% poate $ă era sin$er) Fără#ndoială $#a'a pare să i ost% iind$ă nu &ăd $are om ar i at*t de tem-el (n$*t să#'i a$ă o poli3ă de asi+urare pentru o sumă oarte mare 'i să plăteas$ă o primă ini3ială e9traordinar de piperată da$#a&ea de +*nd să#'i ia &ia3a% $*nd 'tia $ă so$ietatea de asi+urări nu &a plăti (n $az de sinu$idere) Faptu' $ă Gran5orth 'i#a ă$ut poli3a asta de asi+urare% după păre# rea mea% are o importan3ă $u totu' spe$ială) Cellalt lu$ru e dama asta% Paulette :enito) Prima idee $are#i &ine ori$ui (n minte e $ă poate 'i tipa#i ameste$ată#n a a$ere) Da' $red $ă nu#i a'a .ă pun la 3inută spe$ială) "m-ra$ un $ostum +ri oarte ele+ant% pe $are#l am $u mine% '#un etru +ri des$his $#o $ra&ată +ri ar+intie% a'a numai $a să#mi $reez iluzia $ă ies (n lume% '#o iau a+ale spre -irou' lui . &ă da3i seama $ă da$ă :urdell 'i Fernandez ar i dorit s#o -a+e la apă% ar i putut s#amorseze $hestia asta $u emeia mai#nainte% impli$*nd#o#n $om-ina3ie) Nu% mai de+ra-ă so$ot $ă nimeni nu i#a a$ordat importan3ă (n a a$erea asta 'i da$#au omis s#o men3ioneze% au ă$ut#o numai pentru $a să $on$entreze aten3ia asupra Benriettei) Da#i si+ur $ă Paulette asta tre-uie să 'tie $e&a) Da$ă era &ioara#nt*i la Gran5orth m#a' prinde $ă el i#a &or-it despre ne&astă#sa% $u at*t mai mult da$ă el 'i Benrietta nu s#a&eau -ine7 'i poate $ă Paulette asta are să#mi spună $e&a despre Benrietta) un lea$ $are s#arun$e pu3ină lumină asupra a a$erii ăsteia $u alsurile) Cred $#am s#o &izitez pe Paulette asta de#ndată $e &oi ispră&i ni'te tre-uri p#ai$i% 'i *3a asta o să &or-eas$ă '#o să#'i dea drumu' la +ură% $u toate $ă se a lă#n .'tia o &or adu$e la -irou' lui .etts de la sediu' $entral al poli3iei 'i le zi$ sal&e) .etts e -ăiat -un 'i nu#i lipsit de inteli+en3ă) ?i#n plus% 'tie să dea o m*nă de a/utor% $eea $e nu se poate spune despre mul3i dintre $opoii pe $are i#am $unos$ut) Aran/amentu#i următoru') El o să trimită doi a+en3i de teren p*nă la ermă $a s#o ridi$e pe Benrietta) .

o st*n$ă) . E#n re+ulă% surioară% zi$% $hiar a'a 'i sunt) A$um $as$ă -ine ure$hile 'i răspunde#mi la#ntre-ări% $a să nu mă &ăd silit să te str*n+ $u u'a mai tare) . Nu mă interesează prea mult% spune) Dar nu#mi pla$e7 'i ni$i tu nu#mi pla$i astăzi% delo$) 6e por3i $a un mă+ar) Poate#3i (n$hipui $ă după $ele petre$ute aseară))) . :ună diminea3a% 1emmy% spune% $a 'i $um am i prieteni &e$hi) "mi z*m-e'te) Ce se#nt*mplă4 $ontinuă) Sunt arestată4 ?i nu#i rumos să stai $u pălăria pe $ap (n a3a unei doamne) .E#m-ră$ată $#un taior de $uloarea lăm*ii% $are pro&ine dintr#o $asă unde se pri$ep la $roit) Poartă o -luză din mătase $a enie% o pălărie din panama de $uloarea lăm*ii $u o pan+li$ă maro% panto i din huntin+ maro 'i al.ă pri&e'te $a 'i $um a' i &reo li+hioană $are a apărut t*r*ndu#se de su. Po&e'ti% surioaro% (i zi$) ?i ia seama) "n$ă nu#s hotăr*t da$#am să te#nha3 (n diminea3a asta% sau da$#am să te re3in $a martor prin$ipal% sau da$#am să te iau numai la#ntre-ări) Da' nu#s o-li+at să#mi s$ot pălăria $*nd &or-es$ $u persoane suspe$tate de in ra$3iuni penale% da$ă nu &reau7 'i po3i să te a-3ii de la ama-ilită3ile alea% $#ai (n$eput să mă pli$tise'ti) Pri$epi4 Se uită $a 'i $um ar i ost lo&ită $u -umeran+u#n $ap) E surprinsă% nu +lumă) ?i nu mă miră) C#o seară#nainte /u$a o s$enă mare $u mine 'i poate#'i (n$hipuie $ă m#a redus la $ondi3ia pe $are#a &rut#o% iar (n diminea3a următoare se treze'te $#o iau (n o$uri de o manieră $are#o lasă 3u3) Nu &#ar surprinde 'i pe dumnea&oastră4 . E#n re+ulă% zi$) Da$ă &rei un a&o$at% ai să $ape3i unu'% da#3i spun numai at*t% $ă da$#adu$i &reun a&o$at p#ai$i% am să te trimit (napoi la Ne5 8or< a'a $a poli3ia d#a$olo să s$oată untu' din tine% iar da$ă mai &rei interpret% +ră-e'te#te) Sur*de iară'i . 'i $e părere ai4 . Pri$ep% $on$hide% $#un el de ră$eală) ?i $e urmează după asta4 . un el de sur*s amar) . "n3ele+% spune) Presupun $ă de asta l#ai $otono+it pe Fernandez) Ai &rut să mă a$i să $red $ă e'ti un om $umse$ade 'i nu &reun $opoi ederal ordinar 'i plin de i ose) Foarte -ine% a$um am (n3eles) .'i $iorapi de mătase de $uloare -run des$his) Se instalează#n s$aunu' pe $are l#au pre+ătit pentru ea de partea $ealaltă a -iroului ăstuia mare 'i &ăd $ă se uită la pălăria pe $are#o port -ine trasă pe#un o$hi) Cei doi a+en3i de teren părăses$ $amera 'i ne lasă sin+uri) . Iată $e% s$umpo% (i zi$) Am hotăr*t să redes$hid $er$etarea#n /uru' $ir$umstan3elor mor3ii so3ului tău) Am a/uns la $on$luzia $ă Gran5orth Aymes a ost asasinat 'i $red $ă s#ar putea $a tu să 'tii mai mult despre trea-a asta de$*t 3i#ar $on&eni să spui) ?#apoi% mă pa'te 'i +*ndu' $ă#mi as$unzi $e&a (n a a$erea asta $u alsurile) Pe deasupra% a' putea să te in$riminez 'i pentru tentati&a de a plasa ai$i% la :an$a aia din Palm Sprin+s% o o-li+a3ie de stat alsă% a&*nd deplină $uno'tin3ă despre aptu' $ă era alsă . Ai i (n stare4 spune pe un ton insolent) ?i să presupunem $ă nu &reau să răspund) Să presupunem $ă re uz să răspund la ori$e (ntre-are (n a-sen3a unui a&o$at! . 1as#o -altă% Benrietta% (i zi$) De $e nu ispră&e'ti $u aiurelile astea4 Ce#3i ima+inezi% $ă ni$i o damă n#a mai (n$er$at să se dea la mine p*n#a$u'4 Astea#s $hestii răsu late) Ai $rezut $ă um-lu să pun m*na pe tineE $ă poate a&eam de +*nd să te#nha3% '#atun$i (n$er$i &ră# /eala aia de azi noapte 'i#3i (n$hipui $#am să mă topes$) Da' nu uita $ă -ăie3ii pot să du$ă etele tot at*t de -ine $um pot etele să du$ă pe -ăie3i) .

A$u'% -om-oni$o% (i zi$ $u +las dul$e 'i lini'titor% hai să#n$epem) Ia#o de sus (n /os) Cum era pălăria4 I#au mai tre-uit Benriettei (n$ă &reo $*te&a minute p*nă $*nd a putut &or-i) Aproape amu3ise 'i#i &edeam m*inile tremur*nd) "n $ele din urmă#i dă drumu') . ?i tre-uie să i ast oarte ele+antă% după% des$riere% (i zi$) "mi pare rău $ă nu te#am &ăzut7 sunt si+ur $#arătai +randios . ar i tre-uit să#3i zi$ă 1i$hea% te $ara$terizează mai -ine) . E#n re+ulă% spune) Am să#3i răspund la (ntre-ări) "nsă tare#a' i &rut să i ost -ăr-at) . $hiar 'i $uloarea $hilo3ilor) "mi ser&e'te alt z*m-et sar$asti$% $urată otra&ă) .i#ar pla$e să#3i tra+ o $hel ăneală $a să te le$uies$ de#n+*m area asta ordinară 'i ără mar+ini $are te (mpodo-e'te) E'ti (n stare să#n3ele+i asta4 ?i (n$ă $e&a% $ontinuă% re+ăsindu#'i &olu-ilitatea% 3i#am +ăsit un nume $are 3i se potri&e'te mai -ine) Au +re'it $*nd te#au -otezat 1emmy . spune $#un tremur (n +las . Purtam o pălărie de astrahan . 'i $um era .ă pri&e'te $um o aprind 'i da$#ar i putut să mă u$idă#n $lipa aia% ar i ă$ut#o $u &oluptate) . Baide% haide% Benrietta% zi$) "n$etează rezisten3a 'i nu te mai opune) Ce purtai $*nd ai &enit la Ne5 8or< de la Conne$ti$ut (n doi'pe ianuarie4 "n$epe de sus% $u pălăria) @*m-e'te) Dama asta se pri$epe să#l s$oată pe om din pepeni! . "3i mărturises$ $ă nu mă +*ndisem la detaliile astea &estimentare% (i răspund prompt% da' da$ă le#ai pomenit% să nu le ui3i7 spune#mi tot! Se ridi$ă#n pi$ioare) . Po3i să te a-3ii 'i de la asta% (i zi$) Ai$i e se$3ie de poli3ie% nu -ar% 'i#3i interzi$ să umezi) Pune#o la lo$) Se ro'e'te $a ra$u' 'i -a+ă pa$hetu' la lo$ (n po'etă) "n timpul ăsta s$ot un pa$het de Camel 'i iau o 3i+ară) . ie . o to$ă% dar pro-a-il $ă n#ai de unde să 'tii $e#i aia) Eram (m-ră$ată 'i $#un mantou ele+ant de astrahan% iar dedesu-t purtam un taior ne+ru $u o -luză de mătase al-ă) A&eam $iorapi -e/% panto i ne+ri de la$ $u to$uri ran3uze'ti 'i $atarame de ar+int 'i mănu'i trei s erturi din &elur ne+ru) . 'i adu#3i aminte $ă su+estia &ine de la tine 'i nu de la mine . . 'i +ră-e'te#te) Da$ă te mai $ode'ti mult% mă +*ndes$ serios să te dau pe m*na supra&e+hetoarei d#ai$i $a să te per$hezi3ioneze% să te dez-ra$e la piele 'i să te oto+ra ieze pentru identi i$area semnelor din na'tere) A'a $ă nu mai ezita 'i dă#i drumu' odată% p*nă nu mă s$o3i din pepeni serios) Benrietta s#a'ază) De urie% aproape $ă ni$i nu mai poate să respire) . ?ezi /os 'i nu te am-ala% surioară% zi$) Dă#i drumu' $u des$rierea% inclusi $uloarea len/eriei de $orp . S#ar putea să nu iu (n stare să#mi amintes$% spune% dar am să#n$er$) Presupun $ă &rei să 'tii absolut tot . Ce &or-e'ti4! (i zi$) Ia te uită! E#n re+ulă) A$u'% da$#ai spus $e#ai a&ut de spus% e r*ndu' meu% 'i după $e#oi termina po3i s#o 'ter+i d#ai$i 'i să#n$er$i &ră/eala $u altu' .aimu3oi ordinar! spune% palidă de m*nie) 6e))) .aloney% sau Periera% sau Fernandez% sau ori$are 3i#o te'i (n $ale) Da#ntre timp &reau să a lu $e&a 'i#3i re$omand să nu te#n$ur$i) =reau să 'tiu (nto$mai $um erai (m-ră$ată#n seara de doi'pe ianuarie% $*nd ai a&ut ultima $on&or-ire $u Gran5orth4 Bai% dă#i drumu'! Iau o oaie de h*rtie '#un $ondei% '#a'tept) C*nd ridi$ o$hii% &ăd $ă des$hide po'eta 'i#'i s$oate o 3i+ară) ..

dar n#ai de unde să 'tii $um se s$rie $ore$t) . Ce &or-e'ti! repli$) A lă $ă 'tiu) Am mai $unos$ut 'i alte muieri $are o-i'nuiau să poarte $hilo3i &ert#nil% numa' $ă nu ă$eau din asta ni$i un se$ret) Apăs pe -utonu' soneriei 'i după un minut ('i a$e apari3ia un $opoi) Benrietta#'i (n$hipuie $#am terminat $u ea% se ridi$ă% ('i ia po'eta 'i se#ntoar$e spre u'ă% $*nd (n$ep să &or-es$) . Erau de $uloarea &ert#nil .ă))) ti$ălosule! 'uieră printre din3i) . Du#o pe doamna Aymes la i'ier 'i &ezi să i se ia amprentele% zi$) Apoi% după $e#ai terminat% &ezi să ie oto+ra iată% din a3ă 'i din pro il% dreapta 'i st*n+a% $u 'i ără pălărie) Benrietta se răsu$e'te#n lo$) Din o$hi par$ă#i sar &ăpăi 'i o $lipă am $rezut $ă se repede la mine să mă s *'ie% da' poli3istu#ntinde m*na $u pumnu' str*ns% o apu$ă#n -ra3e 'i#n$epe s#o#mpin+ă $ătre u'ă) Ea mă pri&e'te peste umăr) . Fii $uminte% Benrietta% (i zi$ $lătin*nd de+etul (n dire$3ia ei) Nu#i $azu' să &or-e'ti a'a $u mi$u3u' tău partener% 1emmy! S#o adu$i (napoi după $e#ai terminat% (i zi$ o i3erului de poli3ie) După $e#au ple$at% mă uit la $eas) E to$mai tre$ut de douăspreze$e) Sun din nou 'i alt o i3er al poli3iei lo$ale ('i a$e apari3ia . 'i#ntrea-ă $e dores$) "i spun $ă ni'te $ole+i de#ai lui or să#i adu$ă la secţie pe Periera 'i Fernandez la douăspreze$e 'i /umătate% da' su. 6oate#s (n re+ulă4 (l (ntre-) Spune $ă da% $ă i#au luat damei amprentele 'i $#au oto+ra iat#o $um am zis 'i $ă un$3ionara de la i'ier (i (nto$me'te o $artote$ă pentru e&iden3ă) "i spun $ă e -ine 'i poate să ple$e) Iese '#o lasă pe Benrietta#n pi$ioare (n mi/lo$u' $amerei% pri&indu#mă) Se uită la mine $a 'i $um a' i o -ale+ă mare) "'i plim-ă pri&irea din $reasta +ăinei p*nă#n &*r ul panto ilor mei pe $are i#am a'ezat (mpreună $u pi$ioarele pe $apa$u' $utiei de 3i+ări de oi a 'e ului poli3iei) Apoi se str*m-ă $a 'i $um i#ar &eni să dea la -o-o$i) Chiar (n $lipa aia apăs de două ori -utonu' montat (n partea mea a -iroului% iar după $*te&a se$unde se des$hide u'a 'i $ei doi poli3i'ti ('i a$ intrarea $u Periera 'i Fernandez) .ni$i un moti& să nu#i introdu$ă (n -iroul unde mă a lu p*nă $*nd nu sun) "i zi$ $ă &oi suna de două ori 'i ăsta &a i semnalu' să mi#i adu$ă% iar el spune $ă#i (n re+ulă) Cer$etez apoi lista arti$olelor de (m-ră$ăminte ale Benriettei 'i le aran/ez (n ordinea $are#mi $on&ine% iar după asta o du$ (n -irou' de alături 'i i#o dau stenoda$tilo+ra ului să mi#o multipli$e (n trei e9emplare) "n timp $e el se o$upă de trea-a asta% aprind altă 3i+ară 'i mă uit pe ereastră) Nu tre$e mult 'i apare o ma'ină a poli3iei% $are opre'te#n a3ă 'i &ăd o i3erii de poli3ie $o-or*ndu#i 'i $ondu$*ndu#i (năuntru pe Periera 'i Fernandez) Că ă'tia doi ă$eau ni'te mutre surprinse nu tre-uie să &ă mai spun) Atun$i mă du$ 'i mă instalez (n otoliu% $u pi$ioarele pe -irou) După $*te&a minute se des$hide u'a 'i primul $opoi intră $u Benrietta) . s#ar zi$e $ă .etts (i 3ine pe#aproape% la dispozi3ia mea .$u $hilo3ii4 A pri&es$ $u toată seriozitatea% ea ridi$ă o$hii 'i pri&irile noastre se#n$ru$i'ează) Ea ro'e'te 'i $o-oară o-loanele) Apoi (ntinde -ăr-ia 'i spuneE . .

i#a &enit ideea $ă putem pune asasinarea asta a lui Aymes (n $*r$a Benriettei ără pro-leme 'i $red $ă% după $e &om o-3ine punerea ei su. Am (n3eles% zi$e) . Si+ur! 'uieră $a un 'arpe) ?i#ai să sim3i $*nd ai să mă &ezi% zi$e% (n+hi3ind un nod) Da$ă#3i (n$hipui $#o să#3i mear+ă $u -aza$oniile astea% te#n'eli amarni$% $ontinuă7 nu e'ti de$*t un maimu3oi (n$hipuit% impertinent 'i -rutal% $are nu merită să poarte o insi+nă ederală 'i să ai-ă autoritatea pe $are i#o $on eră% mai mult de$*t ultima t*r*tură de &eneti$ $landestin din 3ara asta) E'ti ordinar 'i rău% 'i#ntr#o zi am să te a$ să te $ăie'ti pentru asta) Dar p*n#atun$i prime'te asta $a amintire) Fa$e#un pas rapid (nainte 'i p*nă să a$ eu &reo mi'$are se#aplea$ă peste -irou 'i#mi tr*nte'te una#n a3ă $u pumnu' str*ns) =ă mărturises$ $ă m#a luat $u totu' prin surprindere) Dup#a$eea a$e#un pas (napoi% se răsu$e'te pe#un $ăl$*i 'i iese) A pri&eam (n timp $e se du$ea 'i $rede3i#mă $#a&eam $e &edea) Benrietta asta are 3inută $*nd mer+e% nu +lumă) Fernandez z*m-e'te r*n/it) .'tia doi se du$ 'i s#a'ază) .etts% n#are lo$ de prisos unde s#o 3ină% iar eu tre-uie să părăses$ ora'u' pentru $*te&a zile) A'a $ă .ă#ntor$ $ătre Benrietta) . Periera% zi$% am o trea-ă pentru tine% de $are tre-uie să te#a$hi3i $on'tiin$ios% $ă$i la $ea mai mi$ă (n$er$are de a-atere o să ai de ur$ă $u mine) A arăt $u de+etu' pe Benrietta) . As$ultă% Fernandez% (i zi$) .i#a &enit o idee) . Ai auzit $e#am spus% s$umpo% nu#i a'a4 (i zi$) 6e las să s$api d#ai$i '#ai să te#ntor$i la erma Altmira p*nă $*nd &oi a&ea ne&oie de tine 'i nu#n$er$a să tre$i de limitele ora'ului Palm Sprin+s da$ă nu &rei să te treze'ti arestată pronto) E#n re+ulă4 A$u' 'ter+e#o d#ai$i 'i $*nd ai a/uns a ară po3i să umezi $*t po te'ti) 1a re&edere% -e-i% 'i pe $ur*nd) 6ra+ un -o-*rna$ impertinent (n +ăina pe $are#o a&eam (n $ap% a'a $a să $adă pe#un o$hi 'i dau din la-ele pi$ioarelor pe $are le 3ineam pe -irou% $a 'i $um a' i dat din $oadă) E e$tu#i spontan) A &ăd e9plod*nd) . S#ar părea $ă $e&a nu#i pla$e% spune) >n +*nd mă a$e să r*d) .#ai (n3eles4 Con irmă% d*nd din $ap) . E &or-a de dama asta d#ai$i% $ontinuai) "n$ă n#am ormulat ni$i un $ap $on$ret de a$uzare (mpotri&a ei pentru moment% da#i $a 'i s$ris $#o să am ne&oie de ea $a martor prin$ipal pentru statul Ne5 8or<) ?e u' poli3iei d#ai$i% . Ni$i 3ie nu 3i#ar i plă$ut% da$#ai i ost (n lo$u' ei% zi$) Dau pi$ioarele /os de pe -irou 'i#n $lipa aia intră stenoda$tilo+ra ul $u $opiile după lista arti$olelor de (m-ră$ăminte ale Benriettei) .1e spun $opoilor s#o 'tear+ă) Apoi le a$ semn $u m*na $elor doi indi&izi) . 'i#mi a$e impresia $ă sentin3a $apitală e pusă deoparte pentru ea . are să dea pe a3ă ori$e i se &a părea $ă poate s#o a/ute $*t de $*t) .a$uzare pentru $rimă% o a$ eu să mărturiseas$ă toată tără'enia $u alsurile% Da' tre-uie să do&edes$ $ă ea#i emeia $are#a ost (n ma'ină $u Aymes% 'i trea-a asta odată ă$ută% am aran/at#o) Adată $e#am reu'it să#i tre$ asta#n $ont . 1ua3i lo$% -ăie3i% le zi$ plin de &eselie) A' &rea să stăm de &or-ă) "i s ătuies$ să ia lo$ pe $anapeaua de l*n+ă perete) Benrietta $ontinuă să stea#n pi$ioare (n mi/lo$u' $amerei) .etts are să#3i ia /urăm*nt de $ustode '#are să ie trea-a ta să n#o s$api din o$hi pe dama asta p*nă $*nd o s#a&em ne&oie de ea) .

ă#n3ele+i $ă nu prea am multe distra$3ii p#ai$i) "mi predă oto+ra iile de&elopate ale Benriettei 'i i'a $u amprentele di+itale 'i $artote$a $u datele personale) 1e pun pe -irou) . tre-uie să 'tie 'i a' putea să#3i spun unde să dai de ea) .ai e (n$ă la Ne5 8or<) E $amerista doamnei Cohn =la ord 'i si+ur 'tie) E o ată oarte istea3ă% .ă o$up de trea-a asta ără#nt*rziere) După $e#au ple$at m#a'ez la -irou 'i#mi iau un ră+az de +*ndire li# ni'tită) S#ar putea $a trea-a asta să reu'eas$ă% 'i da$ă nu% at*ta pa+u-ă) . "mi $am amintes$ de mantou 'i pălărie% spune% da' n#a' putea pre$iza ziua) E $lar% (n ziua aia n#am &ăzut#o delo$) A&eam zi li-eră) .ie#mi spui4! zi$) 6oate relele se tra+ de la damele aine) Sunt mai rele de$*t $el mai rău dintre $riminali) Pur 'i simplu le doare#n $ot! . E#n re+ulă% zi$% 'i mai e (n$ă $ine&a) .ă ridi$) . Nu#n$ape &or-ă $#ai lu$rat#o -ine pe dama asta% spune) 1a un moment dat am $rezut $#are să te s *'ie) As$ultam din $amera de#alături% $ontinuă) N#a' i putut lăsa să#mi s$ape) .etts dă -uzna) @*m-e'te $u toată a3a) .ai e pazni$u' de pe $heiu' lui Cotton) Da$ă omul ăla a a&ut o &edere at*t de -ună $a să o-ser&e $ă din ma'ina lui Gran5orth a $o-or*t o damă% $red $#ar putea să ie destul de -ună $a să#'i aminteas$ă haina 'i pălăria de -lană $u $are era#m-ră$ată) Ple$ la Ne5 8or< $u detaliile astea 'i &oi pune poli3ia d#a$olo să le &eri i$e prin $ameristă 'i pazni$) Da$ă ă'tia &or identi i$a (m-ră$ămintea% atun$i mă#ntor$ s#o ridi$ pe Benrietta . poate $ă era o damă) "l pri&es$ a'a% $u su-(n3eles) Pun+a'u' z*m-e'te) . Fără doar 'i poate% spune) .A$um am o idee $um putem pro$eda) Azi diminea3ă am luat#o pe Benrietta asta la#ntre-ări '#am $ăpătat o des$riere a (m-ră$ămintei pe $are o purta la două'pe ianuarie% (n ziua $*nd a murit Gran5orth) .arie) Nu uită ni$iodată $hestii din astea) . E#n re+ulă) Fernandez% zi$% da' e9istă doi indi&izi $are#ar putea să depună mărturie su. E#n re+ulă% -ăie3i! le zi$) 1ua3i#o din lo$) Iar tu% Periera% să nu ui3i $ă răspunzi de Benrietta% 'i 3ie% Fernandez% (3i mul3umes$ pentru pontu' $u emeia de ser&i$iu) . 'i &ă pot spune de p#a$um $ă#s mie#n sută si+ur $ă ea l#a $ură3at pe Aymes) ?i mai e (n$#un lu$ru% Fernandez% $ontinui) Cred $ă m#am (n'elat (n pri&in3a indi&idului $are#a tras asupra mea noaptea tre$ută% $*nd am -ănuit $#ai i tu) Poate $ă ni$i mă$ar indi&id nu era . asta#i emeia de ser&i$iu . Ei da% s#ar putea să ai dreptate#n pri&in3a asta% zi$e) >n lu$ru#i si+ur% $ă n#am ost eu ăla) Periera% $are#i ai$i 'i (n$ă &reo $*3i&a -ăie3i 'tiu $ă nu m#am mi'$at d#a$olo) Da'% $ontinuă% poate $ă ai dreptate) "mi pla$e Benrietta) da' nu#mi pla$e $rima 'i mă tem $ă ea tre-uie să#l i $ură3at pe Gran5orth% a'a $um spui% $eea $e nu mă#mpiedi$ă să#mi pară rău $u toate astea% zi$e% pentru $ă#i o damă aină) ./urăm*nt (n pri&in3a arti$olelor astea &estimentare) A'a ar i% de pildă% emeia de ser&i$iu din apartamentul so3ilor Aymes) "mi &ine să $red $ă ea a ă$ut -a+a/ele Benriettei 'i s#a#n+ri/it de e$hipamentul ei (nainte $a să i ple$at la Bart ord% nu#i a'a4 Ridi$ă spr*n$enele) . .arie Du-uinet . "3i aminte'ti s#o i &ăzut purt*nd &reunu' din lu$rurile astea4 (l (ntre-) .ă ridi$ 'i#i dau lui Fernandez o $opie a listei arti$olelor de (m-ră$ăminte $u des$rierea respe$ti&ă) A pri&e'te (ndelun+at) .

Ce nai-a#3i &eni4 spune) @*m-es$) . Numai tehni$ă% 'e ule% (i zi$) Doar o pro-ă de tehni$ă) 1a re&edere 'i pe $ur*nd) A roies$) Sunt a'teptat (n . Ce urmează a$um% 1emmy4 (ntrea-ă) Nu 'tiu $e urmăre'ti $u toate astea% dar ori$e#ar i% tre-uie să mărturises$ $ă ai o tehni$ă nemaipomenită) Eu mai am $e&a de ă$ut4 . Ni$i pomeneală de Ne5 8or<% zi$) @-or la 8uma% apoi o iau de#a lun+u' rontierei de stat a Arizonei 'i mă in iltrez (n . @-ori la Ne5 8or<4 (ntrea-ă) . Si+ur $ă da% zi$% mai sunt &reo $*te&a lu$ruri pe $are po3i să le mai a$i p#ai$i) >nu'% e să dai de 'tire prin t*r+ul ăsta $#am 'ters#o la Ne5 8or< 'i $ă nu mă &oi (ntoar$e de$*t peste &reo săptăm*nă) Altul e să supra&e+hezi dis$ret erma Altmira 'i să ai +ri/ă $a $oana Benrietta să nu#'i ia z-oru' 'i s#o#ntindă% lăs*ndu#ne 3u3% iar al treilea 'i ultimu' lu$ru pe $are#l po3i a$e% e să#mi aran/ezi un lo$ la a&ion% $ă m#a apu$at doru' de du$ă) ..e9i$) Capitolul IR . Di#am dat destulă -ătaie de $ap% 'e ule% da' sper $ă n#ai să te superi de asta))) . N#a' putea să 'tiu% (i spun) N#am &ăzut#o ni$iodată% da' $red $ă i#a &enit r*ndu' să a$ă $uno'tin3ă $u mine) A$u' te ro+ să ii -ăiat -un 'i să#mi aran/ezi lo$u' la a&ion% &rei4 Spune $ă#i in re+ulă 'i se du$e) Apu$ tele onu' 'i e9pediez o tele+ramă $i rată la -irou' $entral de $er$etări $riminale din Ne5 8or<) 6rimit lista arti$olelor de (m-ră$ăminte ale Benriettei 'i le $er să &eri i$e lista intero+*nd pe $amerista . :ună trea-ă% 'e ule% (i zi$) Ai personal -un p#ai$i) "i a$ semn $u $apu') 6re$e#n spatele meu 'i mi se uită peste umăr la oto+ra ii 'i la amprente% apoi la $artote$i) .ă pri&e'te $u o$hii $*t $eapa) .arie Du-uinet 'i pe pazni$u' de la do$u' lui Cotton% 'i să#mi transmită rezultatu' tele+ra i$ la Palm Sprin+s% unde &reau să#l +ăses$ la#napoiere) 6o$mai terminasem trea-a asta% $*nd intră .arella Charls5orth Aymes) =ădu&ă) So3ia lui Gran5orth Aymes% de$edat prin sinu$idere KLOKM ianuarie% KPMQ) "năl3imea un metru 'apteze$i 'i unu de $entimetri 'i /umătate) Părul -run) A$hii al-a'tri) Aspe$tul sănătos) 6răsăturile re+ulate) 6alia su-3ire) Portul drept) =or-irea edu$ată% &o$ea $ultă) Greutatea QK <+)2 Asta $red $ă#i o des$riere -uni$i$ă a Benriettei) Cer$etez apoi amprentele) Nu#n$ape#ndoială $ă le#au luat la i9% iar oto+ra iile sunt oarte reu'ite) . E &reo damă mi'to% 1emmy4 zi$e) .etts) Aran/ase $hestia $u a&ionu'% tele oni$% din $amera alăturată) E -ăiat dră+u3 .etts ăsta% se simte -ine 'i#i pla$e să &or-eas$ă) Sunt a'ezat la -irou 'i pri&es$ oto+ra iile ă$ute de poli3ie pentru identi i$area Benriettei) Cites$ $artote$a tu datele personaleE 2Benrietta .e9i$) Am (nt*lnire a$olo $#o damă) @*m-e'te) . De $e4 spune% pri&indu#mă) Rup oto+ra iile 'i $artote$ile $u amprentele 'i $u datele personale 'i le arun$ la $o') .

ă pornes$ iar să $*nt 2Ca$tus 1izzie2% $ă$i am $onstatat (ntotdea# una $ă +ones$ mai tare $*nd redonez melodia asta) Nu $ontenes$ să#n+hit <ilometru după <ilometru 'i să mă mir) So# noyta e la &reo 'ai'pe <ilometri de partea me9i$ană% din$olo de rontiera de stat dintre Arizona 'i .e9i$) =irez 'i mă pomenes$ $u ma'ina pe#un drum a urisit $are#mi zdrun$ină i$atu' $a un $al săl-ati$) Cam după &reo opt#nouă <ilometri pe drumul ăsta% zăres$ un me9i$an a'ezat pe mar+inea 'an3ului 'i um*nd o 3i+ară% $u undat (n +*nduri .e9i$ali) .BEI% PA>1E66E E ora 'apte% (n seara asta plă$ută% $*nd las <ilometru după <ilome# tru#n urma mea pe 'oseaua na3ională $e mer+e paralel $u rontiera din# spre .e +roza&) E $omplet al.pe latino#ameri$anul ăsta da$ă 'tie de &reo pipi3ă numită seHora Paulette :enito $are lo$uie'te pe la &reo ermă din (mpre/urimi 'i% după $e#'i re&ine din surpriza de#a $onstata $ă un ameri$an &or-e'te#n lim-a lui% zi$e $ă da 'i mă#ndrumează să +ă# ses$ lo$ul% a lat la &reo ze$e <ilometri de unde suntem) După $e m#a s$uturat de două 3i+ări% do&edind prin asta $ă nu e9istă ni$i mă$ar pui de me9i$an $are să#3i dea &reo in orma3ie pe spon$i% o iau din lo$ 'i după &reo ze$e minute zăres$ erma) Cona$u' nu e mare% da#n s$him.e9i$% (ntre .ă +*ndes$ $u +roază la mizeria de drumuri pe $are#am să mer+ $*nd &oi părăsi 'oseaua asta) E ora opt $*nd a/un+ la interse$3ie) Drumul o ia la st*n+a#nspre Arizona 'i la dreapta#nspre .ai sunt stăp*nit 'i de#o imensă $uriozitate (n pri&in3a a$estei Pau# lette) Cu toată dis$re3ia% &ă mărturises$ $ă d#a-ia a'tept s#o &ăd pe dama asta) De $e4 Pen' $ă#mi pla$e să pri&es$ damele 'i &ă mărturises$% iar $u toată dis$re3ia% pen' $ă mor s#o &ăd pe dama pentru $are Aymes a lăsat#o pe Benrietta% $ă$i% mă $rede3i sau nu% eti3a asta tre-uie să#l ai-ă pe &ino#n$oa#ntr#o $antitate $onsidera-ilă $a să i#o poată lua#nainte Benriettei) .e9i$ali 'i Sonoyta) 1una e 'i ea nemaipomenit de +roza&ă) Chiar da$ă multora nu le pla$e peisa/ul ăsta al de'ertului% pe mine unu' mă dă +ata) Personal am o slă-i$iune pentru spa3iile lar+ des$hise% unde -ăr-a3ii#s -ăr-a3i% iar emeile se -u$ură al nai-ii de asta) .#a3i des$i rat4 "n a ară de asta) nu#s prea si+ur $e hram poartă Benrietta) =#am po&estit $um am rupt $artote$a $u datele ei personale% i'a $u amprentele ei 'i oto+ra iile pe $are i le luasem la Palm Sprin+s% 'i poate &ă#ntre-a3i $u mirare de $e#am ă$ut asta) Pentru $ă sunte3i inteli+en3i% o să#n3ele+e3i $ă teatru' pe $are l#am /u$at la se$3ia de poli3ie din Palm Sprin+s e o i+ură mare 'i da$ă mă &e3i urmări% o să &ede3i de $e am /u$at#o a'a 'i nu alt el) .'i#n ipt (n $oasta unei $oline pe#un undal de $a$tu'i 'i &e+eta3ie tropi$ală lu9uriantă) A poartă -ătr*neas$ă de ermă% (n$adrată de o parte 'i de alta $#un +ard al. $eea $e a$ me9i$anii#ntotdeauna $*nd nu sunt o$upa3i să#'i (n$er$e talentele de don/uani (n a3a &reunei dame sau să#'i (n i+ă $u3itu#n $ellalt tip $are se +ăse'te $#o lun+ime de +*t (naintea lui (n a$eea'i $ursă) Apres$ ma'ina 'i#l (ntre.de pari% $onstituie intrarea din a3ă pe unde pătrund $u ma'ina) Apres$% sar /os 'i a$ $*3i&a pa'i p*nă la u'ă% $are#i pre&ăzută $#un $io$an mare de -ătut 'i#l oloses$ din plin) Cur*nd u'a se des$hide% lăs*nd s#apară o muieru'$ă me9i$ană% $are stă (n pra+ 'i mă $ontemplă) E mai po$ită de$*t dra$u' 'i după mutră so$ot $ă tipu' spaniol e +reu de +hi$it la ea) Nu#i e9$lus să i a&ut &reo mamă spaniolă $u &reo ze$e +enera3ii#n urmă% $are n#a putut să .e9i$% 'i la &reo două sute $in$ize$i de <ilometri de .

ă uit mai -ine 'i &ăd $ă emeia era de tip ameri$an 'i nu mai am ni$i o#ndoială $ă asta#i Paulette) Fră3ioare% ori $ă e rumoasă% nu mă#ntre-a3i! Da' un lu$ru tre-uie să#l 'ti3iE $#am &ăzut la dame#n &ia3a mea $u $aru' 'i pot să &ă spun $ă Paulette asta#i (nzestrată $u tot elu' de daruri) A emeiu'$ă +roza&ă din $re'tet p*nă#n tălpi) .da$ă pot să &or-es$ $u seHora :enito% iar ea% &izi-il tul-urată% spune seHora nu#i a$asă 'i $ă se a lă la un oare$are lo$al denumit Casa de Aro% după $are toată $on&er# sa3ia de&ine (n$ur$ată 'i#n $ele din urmă mă lămures$ $#a$eastă Casa de Aro e $el mai apropiat $orespondent al noută3ii de han prin partea lo$ului) "mi spune $ă pot să re$unos$ lo$alu' după lanterna $e#at*rnă a ară% după $are eu (i zi$ mii de mul3umiri '#o iau din lo$) A#ntind la &ale% pe 'osea% 'i#n $ur*nd zăres$ a$eastă Casa de Aro) E o $asă o-i'nuită% din $hirpi$i% a'ezată la mar+inea 'oselei% $u o &e$he lanternă spaniolă at*rn*nd a ară) Ies $u ma'ina de pe 'osea '#o par$hez pe#o latură a $asei% apoi intru) Nu e nimeni p#a$olo% da#mi a/un+e la ure$he sunetu' unei +hitare) 6re$ printr#un $oridor de piatră% iar la $ellalt $apăt mă opres$ 'i hol-ez o$hii $*t $eapa% pen' $ă lo$alu#i $a o 3ară din -asme) De /ur#(mpre/uru' $ur3ii interioare din spate e un perete din $hirpi$i a$operit $#un spalier de sus p*nă /os) Flori 'i alte plante sunt prinse de spalierul ăsta% iar pe deasupra sunt suspendate peste tot o mul3ime de lampioane) .apoi da$#o $unoa'te pe seHora :enito) Dă din $ap 'i a$e un +est $ătre rin+u' de dans 'i $*nd (mi (ntor$ pri&irea#ntr#a$olo &ăd o pere$he $are to$mai se ridi$ă 'i (n$epe să danseze) .ă -ate#un +*nd $ă poate da$ă n#a' i at*t de prins (n a a$erea mea% m#ar tenta să#n$er$ $*t poate să reziste muieru'$a asta la arme$u' personalită3ii mele) E o -om-oană) E la el de dră+u3ă $a 'i Benrietta% da#i alt$e&a) Di eren3a#i tot at*t de mare $a#ntre un ananas '#o prună) Are ni'te $ur-e $are l#ar i $on&ins pe re+ele Solomon să#'i li$hideze haremu' 'i să de&ină mono+am7 mai are '#un stil din ăla $are ar i ă$ut#o pe pupăza aia romană% $ăreia#i zi$eau Cunona% s#arate $a un $az de tu-er$uloză +alopantă) Da$ă Benri$ al optulea ar i a&ut o$azia să#i &adă mă$ar o dată +leznele% 'i#ar i dorit să se i năs$ut $u 'ase se$ole mai t*rziu% a'a $a să#i i putut da pa'aportu' rapid lui Anne :oleyn% pentru $a s#o a$ă pe Paulette asta ser+ent#ma/or (n -atalionu' pentru des ătarea maiestă3ii#sale) Da$ă 'tie să danseze4 Păi am &ăzut dame dans*nd $u duiumu'% da' so$ot $ă ni$i una nu 'tie să salte din $u ăr at*t de pro&o$ator) =ă spun $ă#i suplă $a un 'arpe 'i $*nd se răsu$e'te#n ta$tu' tan+oului pe $are#l dansează% (i zăres$ din3ii al-i strălu$ind pe +uri3a ridi$ată#ntr#un z*m-et $ătre tipu' $u $are dansează% $eea $e mă a$e să +*ndes$ $ă emeile#s .esele#s risipite#n toată $urtea 'i#s pline de lume) 6ipu' $are $*ntă la +hitară stă#n $ol3ul opus 'i#arată $omplet aiurit . de par$#ar i transportat de #muzi$a sa) "n mi/lo$u' $ur3ii e un el de rin+ de dans din piatră netedă% (n supra a3ă de &reo douăze$i de metri) .#a'ez la o masă) .reziste insisten3elor .arelui Cer.a/oritatea tipilor se#ntor$ 'i mă pri&es$ de par$#a' i ie'it dintr#un muzeu% iar după un minut sose'te un $helner me9i$an% $are#mi tra+e o temenea 'i mă#ntrea-ă $e#a' dori) "i răspund $ă#n +eneral dores$ dame% da' $ă mă &oi mul3umi deo# $amdată 'i $#un pahar de ra$hiu me9i$an) "l (ntre.Săltăre3% sau $um l#o i $hemat pe trepădu'u' 'e ului lo$al% iar d#atun$i strămo'ii ei n#au mai $unos$ut (n sens -i-li$ de$*t indieni) "i dau -ună seara oarte politi$os '#o#ntre.

du') Fiind un om plin de ta$t% ma/ordomul ăsta n#a spus de$*tE 0=ă ro+ să mă ierta3i% domnule7 'i s#a e&aporat% $on&ins $#a ie'it $u a3a $urată din situa3ia asta peni-ilă) Da' n#a mai ost tot at*t de $on&ins a doua zi% $*nd l#a e9pediat la un do$tor $a să#i e9amineze &ederea) A'a $ă stau 'i nu a$ nimi$% 'i to$mai $*nd (n$ep să mă pli$tises$ de stat% Paulette se uită#n dire$3ia mea 'i mă e9plorează oare$um $u pri&irea% după $are#mi a$ordă un el de s$hi3ă de z*m-et) So$ot $ă asta#i numai pen' $ă ea $rede $ă eu sunt un ameri$an (n .ai tre$e ni3el 'i muzi$a#n$etează să $*nte% iar $ei doi s#a'ază din nou) Eu stau la masa mea 'i tra+ $*te#o du'$ă de ra$hiu me9i$an $u o$hii 3intă pe ei) 6re-uie să#n3ele+e3i $ă nu#i $hiar at*t de u'or pentru mine de partea astălaltă a rontierei% 'i $um nu dores$ să am de#a a$e $u $opoii lo$ali% tre-uie să#mi /o$ $ăr3ile $u pruden3ă) Pri&ind#o pe Paulette% (n$er$ să mă hotărăs$ $um să $ondu$ a$3iu# nea% numai $ă nu#mi olose'te la nimi$ să mă hol-ez la ea) Ni$iodată nu po3i 'ti $um o să rea$3ioneze o damă% ori$e#ai a$e) E inutil să $rezi $ă le po3i di-ui pe emei7 ori$e#ai a$e% ele tot nu#s mul3umite) . 'i dores$ s#a&em o mi$ă $on&or-ire $*t se poate de $ur*nd) .da$ă nu ne#am mai (nt*lnit $*nd&a (n tre$ut) Ea#mi zi$e $ă nu#'i aminte'te% da' poate $#am ă$ut $uno'tin3ă unde&a) .#a'ez) .i#amintes$ de#un ma/ordom distins% $are era#n ser&i$iu' $asei unei dame -ine din An+lia) "ntr#o zi% tipul ăsta dă -uzna#n $amera de -aie to$mai $*nd dama era su. Ari$um ar i% doamnă% sunt ani de $*nd a'tept să te $unos$% (i zi$) Numele meu e Caution .e9i$anul (mi arun$ă o pri&ire $are#ar putea să#nsemne ori$e) Cred $ă nu#i prea mul3umit de aptu' $ă m#am -ă+at peste el) Răspunde d*nd numai s$urt din $ap) 6rimit $helneru' să#mi adu$ă paharu' $u ra$hiu me9i$an pe $are#l lăsasem pe masa mea) "n timp $e#a'tept să#mi ie adus% o-ser& $ă ea mă pri&e'te $#un aer $urios% plină de interes% (n timp $e un z*m-et (i lutură pe -uzele ro'ii) . >ite $um stau lu$rurile% doamnă :enito% (i zi$) Fa$ unele .ie mi se pare $ă#i 'i peri$ulos) Are $e&a rău (n pri&ire $a un 'arpe $u $lopo3ei% numa' $ă puiul ăsta de lele $red $#are să mu'te ără să sune) . ?i $e trea-ă era a$eea pe $are doreai s#o 'tii% domnule Caution4 zi$e) A' i eri$ită să te pot a/uta) "i arun$ o pri&ire rapidă 'i o-ser& $ă se uită $a 'i $um s#ar stri$a de r*s) .ă tratez $#o 3i+ară) .ă ridi$ 'i mă#ndrept $u pa'i măsura3i $ătre masa ei7 (i dau -ună seara '#o#ntre.e9i$% da' pro it 'i tre$ instantaneu la a$3iune) . Ia lo$% domnule Caution% zi$e% 'i ser&e'te $e&a de -ăut) A$esta#i seHor 1uis Daredo) .ni'te lu$ruri oarte interesante 'i $e n#a' da să 'tiu $e trea-ă a&ea o damă +roza&ă $a asta să se (n$ur$e $#un mito$an $a Gran5orth Aymes) 6ipu#i -ine 'i el) E un latino#ameri$an 'i#i (m-ră$at $u pantaloni me9i$ani din $ei ne+ri% (n+u'ti% $u o $ăma'ă de mătase 'i#o /a$hetă -olero) 1a $ăma'ă poartă un 'nur de ar+int 'i toate +arniturile) E#un +ăli+an (nalt% -ine le+at% $u o $hi$ă de păr ne+ru 'i o mustă$ioară nea+ră) Dansează pe $inste 'i so$ot $ă da$ă tipul ăsta s#ar du$e la Bolly5ood% pro-a-il $#ar a&ea un su$$es at*t de mare (n$*t (l &ăd (nsur*ndu#se $#o stea de $inema pentru $*te&a luni% p*nă $*nd i s#ar a$e ei lehamite să stea tot timpu' de stra/ă să nu#i z-oare porum-elu') . 1emmy Caution .

SeHor% spune% aSui es . E#n re+ulă% 1uis% zi$e) Nu e $azul să te ener&ezi) Poate $#ar i mai .e9i$ali) Ei -ine% nu zi$ $ă n#ar i a'a% da#n lo$u' tău so$ot $#a' a$e $um &reau eu 'i m#a' ormaliza mai pu3in (n pri&in3a asta 'i))) $e dore'ti să -ei4 Comand ni'te -ăuturi pentru to3i trei) . mie mi#e per e$t perpendi$ular) Ea se ridi$ă) .ă#n3ele+i4 Ea#i to$mai pe pun$tu' să spună $e&a% $*nd Daredo#i pune m*na pe -ra3 '#o opre'te) .e9i$anu' mă pri&e'te $a 'i $um a' i un $o'mar sinistru) Ea (n$epe să z*m-eas$ă din nou) .#am +*ndit la dumneata $a la o persoană $are#ar putea să m#a/ute) Da' $red $#ai$i nu#i lo$u' $el mai potri&it) Poate $ă#mi dai &oie să te $ondu$ mai t*rziu a$asă '#am putea a&ea o &or-uli3ă a$olo) "i tre$e po ta de z*m-it) .$er$etări (n le+ătură $#un tip numit Gran5orth Aymes $are s#a sinu$is la Ne5 8or< (n ianuarie tre$ut) .e$hi$o) No me pla$e $he &or-e'ti la asta seHora $um &or-e'ti) 6u nu me pla$i delo$) 6u ple$i din lo$alul ăsta rapido sau le ordon $he te arun$a uera) Claro4 . E#n re+ulă% porum-i3o% zi$) "n $azul ăsta tre$#napoi rontiera $a s#o-3in e9trădarea ta $a martor prin$ipal) Pe urmă te#adu$ pe teritoriu' Statelor >nite 'i te re3in) "mi &a lua $el mult două zile $a să s$ot de la autorită3ile me9i$ane apro-area pentru o $erere ederală de e9trădare a ta% 'i da$ă#s prea len3i pentru +ustu' meu% poate $ă &oi (n$er$a alt$e&a) Sunt a+ent ederal '#am (n -uzunar o insi+nă% $are nu#nseamnă mare lu$ru de partea astălaltă a rontierei% da' poate $ă#mi &a da destulă autoritate $a să#l $on&in+ pe o i3eru' de /andarmi din partea lo$ului $ă ai un pa'aport 'terpelit) Chiar da$ă nu#i ade&ărat% tot o să#3i $reeze o situa3ie oarte neplă$ută) . propriu' tău salon% sau -e$iu' .e9i$ul . Nu 3ine% rumu'elule% (i răspund tipului) Ni$i tu nu#mi pla$i mie 'i $red $ă &a tre-ui să#3i aduni to3i prietenii#n /uru' tău (nainte $a să mă po3i da a ară dintr#un lo$al pe mine% 'i num#a'a% $a să nu#3i (n$hipui $ă#s &or-e +oale% na% po tim '#o ar&ună) "l atin+ peste mutră 'i#l dau /os pronto $u s$aun $u tot) Se ridi$ă 'i se#apropie de mine% o$olind masa 'i#l mai po$nes$ o dată) >n indi&id de la masa de#alături se ridi$ă 'i#n$epe să emită o mul3ime de z+omote me9i$ane (n timp $e#o porne'te#nspre mine% (n$*t se pare $ă#s ne&oit să a$ $e&a) :a+ m*na pe su. "n3ele+ $e &rei să spui% prin3eso% (i zi$) Crezi $ă re3inerea &reunei persoane $a martor prin$ipal nu e posi-ilă p#ai$i ără demersuri $ompli$ate '#o droaie de ormalită3i -iro$rati$e la . nicidecum Statele >nite% 'i poate $ă ni$i nu#mi arde să &or-es$ despre Gran5orth Aymes) Poate $ă#3i pierzi &remea de pomană pe ai$i) :ate la o$hi $ă dama asta se pri$epe să ie impertinentă) . Nu#mi displa$ metodele dumitale dire$te% domnule Caution% spune% dar totu'i nu#n3ele+ de $e a' a$$epta &or-es$ despre moartea $ui&a $u oameni pe $are nu#i $unos$) .haină 'i tra+ pistolu') "n /uru' meu &ăd o mul3ime de mutre po$ite 'i $red $ă tre-uie să pun lu$rurile la pun$t) . As$ultă% prin3eso% (i zi$ Paulettei) "nre+istrează $e#3i spun) Da$ă $ine&a#n$ear$ă &reo i+ură p#ai$i% dau $u&*ntu' mai (nt*i pistolului 'i pe urmă &or-es$ eu) 6e $ondu$ la lo$uin3a ta $a să stăm ni3elu' de &or-ă% 'i da$ă asta nu#3i pla$e% am să te tre$ a$um peste rontieră '#am să te z&*rl (n arestu' primului 'eri din Arizona la $are &oi a/un+e) A'a $ă hotără'te $e pre eri . Poate $ă asta nu m#ar aran/a% spune) ?tii% domnule Caution% ai$i e .

iind$ă#n Arizona (n$ă#i mai sp*nzură) Partea nostimă#i $ă . Asta mai zi$ 'i eu &or-ă#n3eleaptă% (i spun% 'i mie ni$i $ă#mi pasă da$ă#i sare mu'taru' lui 1uis) Ari$*nd dore'te $a să#i tra+ă $ine&a un pi$ior (n undu' pantalonilor săi str*m3i% n#am să ezit să#i a$ ser&i$iul ăsta) Poate $ă#i &reo le+umă mare p#ai$i% da' pentru mine nu#i de$*t un $otoi $u mustă3i) Bai să mer+em% prin3eso) Arun$ ni'te -ani pe masă 'i ie'im) . asul -andi3ilor d#ai$i4 Ea dă din $ap (n semn $ă da) .artin+uez tră+ea urlete $a la -alamu$) Da$ă te#ai a'ezat &reodată pe#un +himpe de $a$tus ai să#n3ele+i $e &reau să zi$) "3i spun $ă ti$ălosul ăla a&ea o inimă de piatră% da' $*nd i#a &enit timpu' să ie e9e$utat% undu#l durea a'a de tare#n$*t sp*nzurătoarea i se părea o dul$e alinare) . su. >n tip pe $are#l $heamă Caution% (i zi$% a'a% $u modestie) 1emmy Caution e numele lui) .(n me$ani$ 'i#n $ondu$toru' trenului . Nu% zău% Paulette4 (i zi$) ?i $e da$ă4! Am mai ost 'i#nainte#n .artin+uez sose'te la pu'$ărie aproape (nne-unit% pentru $ă -ăiatul ăla de'tept i#a umplut turu' pantalonilor $u +himpi de $a$tus 'i urzi$i usturătoare% a'a $ă la ie$are săltare a $alului .trei aspe$te) "n primu' r*nd a ata$at &a+onu' po'tal7 (n al doilea r*nd nu numai $ă l#a ata$at% da' a tăiat 'i ure$hea me$ani$ului de pe lo$omoti&ă7 'i#n al treilea r*nd a pompat at*ta plum.e9i$% da' nu#mi adu$ aminte să mă i speriat &reodată) I#as$ultă% ai auzit &or-indu#se &reodată de#un me9i$an numit Caldes .e9i$) .ai 3in (n$ă pistolu#n m*nă 'i% pri&ind peste umăr% (l &ăd pe 1uis $um se hol-ează la mine $a un ti+ru $#un a-$es la +in+ie) A' /ura $ă indi&idul ăsta nu#i prea#n$*ntat) Ne suim (n ma'ină 'i pornim) Cu $oada o$hiului pot s#o &ăd pe Paulette $ă mă pri&e'te) Se dă $#un par um stra'ni$% pe $are to$mai am o$azia să#l adulme$) "n$er$ să#l $ompar $u 0Garoa ele2 Benriettei 'i nu#s si+ur $are#mi pla$e mai mult) . Stra'ni$ par um e ăsta pe $are#l olose'ti% Paulette% (i zi$) A' putea să mă las tentat de#un par um $a al tău) "ntotdeauna m#am omor*t după mirosuri plă$ute) Pot s#o aud $hihăind (n (ntuneri$) =#am spus $ă Paulette asta#i o ată pe $inste) . E#n re+ulă% zi$) Ei -ine% autorită3ile din Statele >nite s#au (n uriat rău de tot pe indi&idul ăsta) "n $onse$in3ă au trimis un -ăiat de'tept la rontieră 'i -ăiatul ăsta dă $*te&a lo&ituri (ns$enate 'i#n $ele din urmă .-ine să mer+ $u domnul Caution 'i să lămures$ lu$rurile) . E'ti e9traordinar de o-razni$% spune) Dai -uzna (n Casa de Aro% (l $ul$i pe 1uis la păm*nt% mă iei de#a$olo to$mai $*nd (n$epeam să mă distrez 'i pe urmă#mi spui $ă#3i pla$e par umul meu) Cred $ă tre-uie să#3i mear+ă -ine la emei% dar n#ar stri$a să#3i aminte'ti $ă ai$i e'ti (n .artin+uez 'i#ntr#o seară#l (m-ată $ri3ă pe .artin+uez a lă despre el 'i#l ia to&ară' (n a a$ere) :ăiatul ăsta de'tept (i $*ntă#n strună lui . Foarte dră+u3% spune% 'i $ine era -ăiatul ăla a'a de de'tept4 .artin+uez 'i#i toarnă somni er (n ra$hiu) După aia#l lea+ă -urdu pe#un $al 'i#l tre$e peste rontieră dire$t după ni'te +ratii solide '#apoi la $apătul unei unii de doi metri . una pentru ea '#una pentru mine) . $#am*ndoi arătau $a ni'te a-ri$i de muni3ii $*nd i#am +ăsit) S$ot pa$hetu' meu de 3i+ări $u m*na st*n+ă 'i i#l dau) Aprinde două .artin+uez . Ei -ine% $ontinui% indi&idul ăsta a/unsese oarte mare 'i so$otea să trea$ă rontiera#ntr#o zi $a să dea o lo&itură la &a+onu' po'tal din Ari# zona) A dat lo&itura .

Continuăm drumu') E o 'osea mizera-ilă 'i tre-uie să mă $on$en# trez) Ea ta$e $hiti$) Deodată#mi pune o m*nă pe +enun$hi) , E'ti un om ormida-il% 1emmy% spune) După a$e'ti latino#ame# ri$ani))) S$oate un el de o tat% E o plă$ere $ă te#am $unos$ut) .ă pri&e'te piezi') Eu (mi 3in pri&irea i9ată pe 'osea) "mi a$e impresia $ă se dă la mine prea repede% $*t poate ea de rapid% da' mă pre a$ $ă mă prind) , Aho% asta#i +roza&! (i zi$) So$ot $ă e'ti to$mai tipu' de emeie pe $are#l $aut) A damă +roza&ă '#o noapte ormida-ilă% zi$% ă$*nd semn $u $apu' $ătre lună% $e#'i mai poate dori un om (n plus4 Ea nu spune nimi$) Emite doar (n$ă un o tat +reu) 6ă$erea 3ine $(t&a timp% apoi zi$eE , As$ultă% 1emmy% $e#i toată tără'enia asta (n le+ătură $u Gran5orth Aymes4 , Aiurea% nu#i mare lu$ru% (i zi$) De apt nu mă interesează Aymes) .ă interesează o mi$ă $om-ina3ie de alsuri 'i am-ele a a$eri% $um ar i% s#au ameste$at) "3i spun (ndată toată po&estea) Nu răspunde 'i $red $ă#'i stoar$e $reierii +roza& de tare) Peste pu3in oprim la ermă) .uieru'$a me9i$ană a'teaptă#n pra+ 'i#mi ia pălăria) Pe dinăuntru% $asa e destul de stra'ni$ă , mo-ila#i -ună 'i se pare $ă Paulette 'tie să#'i aran/eze interioru') Intrăm (ntr#o $ameră din dreapta &esti-ulului% Paulette (mi arată $u de+etul un -alansoar mare de pe &eranda situată pe una din laturile $asei) .ă instalez 'i#mi o er o 3i+ară% iar ea se du$e să prepare 5his<y $u si on 'i +hea3ă) Aud +hea3a $lin$ănind) Peste pu3in se#napoiază $u $*te#un pahar (nalt de -ăutură#n ie$are m*nă) .i#l dă pe#al meu 'i s#a'ază pe#un s$aun (n a3a mea) , Ei -ine% 1emmy% spune% dă#i drumu') "i o er o 3i+ară 'i i#o aprind) Cum 3in $hi-ritu' ridi$ă pri&irea 'i mi se uită drept (n o$hi 'i% &ă spun% am impresia $ă 'tie mai multe despre tele+ra ia ără ir de$*t .ar$oni) Era o pri&ire $a să te -a+e#n dra$i) .ă du$ 'i m#a'ez din nou) , Iată $um stau lu$rurile% (i zi$) 6ipul ăsta% Gran5orth Aymes% ('i $urmă zilele#n ianuarie tre$ut) Cu pu3in (nainte de#a a$e ispra&a asta% (i dă ne&este#sii o-li+a3iuni (n &aloare de două sute de -ătr*ne) "n re+ulă) După sinu$iderea lui% ea se instalează#ntr#o -om-ă de pe l*n+ă Palm Sprin+s 'i#n$ear$ă să s$him-e la -an$ă una dintre o-li+a3iunile alea) Numai $ă e alsă) .i se#n$redin3ează mie a a$erea asta 'i m#am z-ătut nu +lumă% da' n#am ă$ut (n$ă ni$i o ispra&ă) Nu 'tiu mai multe despre trea-a asta de$*t 'tiam atun$i $*nd m#am apu$at de ea) "n timp $e &or-es$% ea pri&e'te#n zare peste $*mpie% (nspre mun3i) 6o$mai pot să distin+ $onturu' pro ilului ei (n (ntuneri$% da' nu#mi &or# -e'te nimi$) , A$u' am o -ănuială% $ontinui (n timp $e#o o-ser&) Am o -ănuială $ă dama asta% Benrietta% 'tie multe despre a a$erea $u alsurile% da' nu +ăses$ $alea s#o a$ pe pui$u3ă să &or-eas$ă) "n timp $e m#a+it $u a a$erea asta% 1an+don :urdell% $are usese se$retaru' lui Aymes% (mi su+erează ideea $ă Gran5orth nu s#ar i sinu$is de el% $i $#ar i ost omor*t 'i $ă Benrietta i#ar i ă$ut pustiul ăsta de -ine% 'i da$ă răm*ne#ntre noi doi% s$umpo% asta#i 'i părerea mea! Da' să presupunem% de dra+u' dis$u3iei% $ă pot do&edi $ulpa ei (n le+ătură $u u$iderea lui Gran5orth '#o arestez $a ăpta'ă , 'i la $e#mi ser&e'te asta4 6ot n#am să a lu de unde are o-li+a3iunile alea alse 'i $ine le#a ă$ut% $ă$i da$ă &a i trimisă#n /ude$ată su- a$uza3ie de omor $u premeditare% ea 'tie oarte -ine $ă nu#'i u'urează $u nimi$ situa3ia% ni$i nu $*'ti+ă timp% ni$i nu s$apă de s$aun da$ă#i toarnă pe

alsi i$atori) E#n re+ulă) Ei -ine% am a lat $ă o-i'nuiai să#i 3ii de ur*t lui Gran# 5orth Aymes 'i m#am +*ndit $ă poate mă a/u3i la trea-a asta) Da$ă Aymes a&ea o slă-i$iune pentru tine% -ănuies$ $ă 3i#a &or-it mult despre Benrietta% pentru $ă -ăr-a3ii#ntotdeauna spun o +roază de lu$ruri 0$eleilalte emei2 'i poate $ă#mi &inzi 'i mie $*te&a in orma3ii% 'i#i -ine să 'tii $ă lu$rurile pe $are &reau să le a lu sunt următoareleE "n primu' r*nd% da$ă Aymes i#a dat o-li+a3iunile $ele -une sau da$ă i le#a tre$ut pe $ele alse4 "n al doilea r*nd% presupun*nd $ă i#a dat o-li+a3iunile $ele -une% da$ă le#a pus unde&a (n si+uran3ă 'i s#a aran/at să o-3ină de la $ine&a dupli$ate alse $a să poată /u$a pe am-ele ta-louri 'i să pro ite de aptu' $ă toată lumea% iind $on&insă $ă le a&ea pe $ele -une% &a $rede $ă 'i $ele alse% pe $are le plasa% erau (n re+ulă4 Arun$ $hi'to$u' peste -alustrada &erandei) , >ite de $e &reau să &or-e'ti% Paulette% (i zi$% 'i nu pu3in% pen' $ă#ntotdeauna se zi$e $ă 0$ealaltă emeie2 $unoa'te dedesu-turile% '#am senza3ia $ă tu e'ti 0$ealaltă emeie2) Se#ntoar$e#n s$aun 'i mă pri&e'te) , Aiurea% spune) Am impresia $a $ine&a te du$e de nas% dar ără#ndoială% 1emmy% $ă pot să te#a/ut) Se ridi$ă 'i stă#n pi$ioare% spri/inită de +rila/ul &erandei% pri&ind (n /os $ătre mine) , As$ultă% domnule dete$ti&% spune7 a lă de la mine $ă Benrietta a o-3inut a$este o-li+a3iuni alse de unde&a 'tiind per e$t $ă erau alse) ?i am să#3i spun de $e) Gran5orth Aymes nu i#a dat ni$i un el de o-li+a3iuni de stat (n &aloare de două sute de mii de dolari) ?tiu -ine $ă nu i le#a dat! , Ce &or-e'ti!4 (i zi$) Ia as$ultă% s$umpo% $ontinui) ?tim oarte -ine $ă a a&ut o-li+a3iunile alea) ?tim $ă le#a $umpărat) Da$ă nu i le#a dat ei% unde sunt4 Cui i le#a dat4 "n$epe să r*dă% un r*s u'or +*l+*it% $are#mi st*rne'te tot elu' de +*nduri) , Am să#3i spun $ui i le#a dat% 1emmy% zi$e) .i le#a dat mie) 6răsăturile e3ei i se $rispează% iar sur*sul (i dispare) , A$um as$ultă#mă% -ăiatule% spune% $#am să#3i po&estes$ pe săturate) Da$ă se +ăse'te &reunul să zi$ă despre mine $ă m#am 3inut $u Gran5orth Aymes% atun$i persoana aia minte $u neru'inare) 1#am $u#nos$ut pe Gran5orth Aymes 'i nu &reau să spun $ă mi#era deza+rea-il% $u toate $ă so3ul meu a tras numai ponoase de pe urma lui) A$um ia aminte la $e#3i spunE Poate $#au omis să te in ormeze $ă am un so3) Este internat (n sanatoriul parti$ular al unui medi$ din @oni) Nenoro$itul se stin+e din $auza -olii sale de plăm*ni) .i se spune $#ar mai a&ea &reo trei luni de trăit) Gran5orth Aymes era a+entul lui de s$him- 'i $u doi#trei ani (n urmă so3ul meu &alora aproape un s ert de milion de dolari) Nu s#a mul3umit $u at*ta) =oia să ai-ă mai mult 'i s#a apu$at de spe$ula3ii la -ursă (mpreună $u Aymes% $umpăr*nd a$3iuni 'i o-li+a3iuni) ?i $e s#a#n# t*mplat4 A pierdut pra$ti$ to3i -anii pe $are i#a a&ut% dar aptul $ă -anii nu useseră pierdu3i la -ursă nu l#a a lat de$*t $u pu3in (nainte de Cră# $iunul tre$ut) Aymes l#a tras pe s oară) ?i#a -ătut /o$ de -ietul nai&) 6o$mai (n timpul a$ela Rudy se supune unui e9amen medi$al) .edi$ul (i spune $ă sin+ura 'ansă pe $are o are $a să mai trăias$ă e&entual (n$ă un an este să mear+ă să se instaleze (ntr#o lo$alitate $a asta% (n $are $lima e $orespunzătoare) Ei -ine% po3i să#3i (n$hipui $ă nu mi#a ă$ut ni$i o plă$ere $*nd am

des$operit $ă Gran5orth l#a lăsat pe Rudy pra$ti$ ără o le3$aie% -ă+*nd totul (n -uzunarul său% a'a $ă m#am +*ndit să mă du$ la Ne5 8or< 'i să am o e9pli$a3ie $u a$est Gran5orth Aymes) .i s#a părut $ă n#o să ie prea +reu% pentru $ă Gran5orth a#n$er$at (ntotdeauna să#mi a$ă $urte% dar eu nu l#am (n$ura/at , nu#mi plă$ea maniera lui% $el pu3in nu a'a $a să se poată o-ser&a) .#am dus la Ne5 8or< 'i l#am &ăzut pe Gran5orth Aymes la ze$e ianuarie% $u două zile (nainte de a#'i i $urmat zilele% 'i i#am spus pe 'leau $ă mi#a a/uns la ure$he $ă s#a umplut de -ani% spe$ul*nd la -ursă) I#am spus $ă da$ă nu plăte'te $instit 'i repede% n#am timp de pierdut $u &or-e% mă &oi du$e dire$t la pro$urorul distri$tual 'i am să#l -a+ (n pu'$ărie pentru aptul $ă l#a delapidat pe Rudy (n $ursul ultimilor doi ani de zile) Gran5orth m#a pri&it 'i a#n3eles $ă nu +lumeam) .i#a spus să re&in a doua zi de diminea3ă) @i$ea $ă o să#mi dea -anii) "n diminea3a zilei de unspreze$e ianuarie m#am dus 'i l#am &izitat la -iroul său% unde mi#a dat o-li+a3iuni de stat (n &aloare de două sute de mii de dolari) De ase# menea m#a ru+at să nu su lu nimănui despre asta% pentru $ă erau o-li+a3iunile pe $are le tre$use ne&este#sii 'i le s$osese din sei ul unde erau puse (n păstrare pentru ea 'i $ă ori$ine le putea (n$asa% iind$ă erau o-li+a3iuni la purtător) I#am dat o $hitan3ă pentru ele 'i% $u -anii ă'tia% Rudy 'i $u mine am &enit să trăim ai$i) Iar da$ă Gran5orth Aymes s#a sinu$is a doua zi% -ănuies$ $ă a ă$ut#o (n urma e9pli$a3iei pe $are#a a&ut#o $u so3ia lui) Cred $ă ea a o-ser&at dispari3ia o-li+a3iunilor 'i atun$i 'i#a des$ăr$at uria pe el% sau poate% spune ea $o-or*nd +lasul% poate $ă Benrietta s#a săturat) Cred $ă 'i eu m#a' i săturat da$ă a' i ost rustrată de două sute de -ătr*ne) Poate $ă i#a dat $u $e&a (n $ap% nimi$ nu e e9$lus) "i tra+ un luierat) , I#auzi% i#auzi! zi$) Care &a să zi$ă a'a stau lu$rurile4 S#ar părea $ă i3ele#n$ep să se des$ur$e#n a a$erea asta) A'adar Benrietta% &ăz*nd $ă o-li+a3iunile#au dispărut% ('i (n$hipuie $ă Gran5orth le#a plasat (n altă parte 'i +ăse'te prompt pe $ine&a $a să#i $on e$3ioneze un lot nou) "mi mai a$ord (n$ă o 3i+ară) , As$ultă% Paulette% zi$) Cuno'ti pe $ine&a $are#ar putea să $on ir# me po&estea asta4 .ă re er la elu#n $are Gran5orth Aymes l#a raierit pe Rudy 'i l#a s$uturat de to3i -anii ă'tia4 , Desi+ur% spune% :urdell ar putea) El $unoa'te toate amănuntele) El 'tia tot $e ă$ea Aymes% dar nu era de$*t un se$retar) Nu era trea-a lui să se ameste$e unde nu#i ier-e oala) , E#n re+ulă% zi$) "n3ele+) S#ar părea $ă Benrietta Aymes e o mare podoa-ă) Cum &ăd% nu#n$ape ni$i un el de#ndoială $ă ea l#a $ură3at pe Gran5orth) Foarte -ine) Poate $ă a$um pot să a&ansez un pi$) Apropo% Paulette% $ontinui eu) Par$#ai spus $ă -ăr-atul ăsta al tău% Rudy% e p#ai$i pe unde&a la un sanatoriu))) Pe unde &ine @oni4 , E la &reo 'apteze$i de <ilometri de ai$i% spune% 'i da$ă te du$i să#l &ezi pe Rudy 'i să#i pui (ntre-ări% nu#l lua repede) Do$torul .adrales spune $ă -ietul om nu mai are de$*t opt sau nouă săptăm*ni de trăit 'i n#a' &rea să ie isto&it prea mult) .ă ridi$ 'i pun -ra3u#n /uru' +*tului ei) , Nu i#n+ri/orată% Paulette) Am să#l iau $u -ini'oru') Nu &reau să#i pun prea multe#ntre-ări) =reau numai să#mi $on irme po&estea asta pe $are mi#ai spus#o despre elu' $um i#a um lat Aymes +olo+anii) Ea stă destul de aproape de mine 'i o-ser& $ă#i dau $*te&a la$rimi) "mi pare destul de rău de Paulette% pentru $ă#n de initi& $hiar da$ă se distrează $u a$est 1uis Daredo% $e alt$e&a ar putea să a$ă o emeie4

ă du$ să#i dau un tele on lui Daredo7 -ăiatul ăsta a$e unele tre-uri pentru mine . ?tii% 1emmy% $e +rea e &ia3a unei emei% spune) Cred $ă ni$i a mea n#a ost u'oară) Pentru o ată este de a/uns să a$ă o sin+ură +re'eală 'i plăte'te de se satură pentru ea) Eu am +re'it $*nd m#am măritat $u Rudy) A ost (ntotdeauna un om plăp*nd 'i $red $ă mi#a inspirat milă) Da$ă m#a' i măritat $#un -ăr-at $a tine% spune% lu$rurile ar i luat o altă#ntorsătură) Simt $ă distan3a dintre ea 'i mine se mi$'orează 'i mai mult) . După $e#ai terminat trea-a asta% 1emmy% da$ă te sim3i &reodată o-osit sau ai ne&oie de odihnă% $ontinuă ea% mă +ăse'ti (ntotdeauna ai$i 'i am să mă -u$ur să te &ăd) .ă#ntor$ peste un minut) . mă +*ndes$ să $umpăr $asa 'i el se o$upă de (ntrea+a a a$ere . a $elor -une) Reu'e'te să o-3ină un lot als 'i se du$e la Palm Sprin+s spun*ndu#'i $#ar a&ea &reo 'ansă să le s$him-e a$olo) Asta#i impresia pe $are#o am) C*nd to$mai terminasem -ăutura% apare Paulette) Intră 'i &ine drept la mine% (mi pune m*inile pe umeri 'i mă pri&e'te i9 (n o$hi) .Doar tre-uie să a$ă 'i ea $e&a $a să nu se +*ndeas$ă tot timpu' la aptu' $ă -ăr-at#su dă ortu' popii (n pas de#nmorm*ntare) Ea o tează) .ă#ntrede $e n#a putut s#a'tepte p*nă $*nd am terminat $on&ersa3ia $a să#l $heme la tele on pe Daredo) Cred $ă#s un tip $am -ănuitor) ?i a' /ura $ă Paulette asta prea a $ăzut u'or pe -e$ (n a3a mea) E ără (ndoială un e9emplar uni$% da' totu'i% pare să#n$er$e să mă prosteas$ă% da$ă#i tună#n elu' ăsta) Da' nu#s $hiar a'a raier) 6o$mai $*nd o damă $rede $#am pi$at . Asta#i o propunere stra'ni$ă% Paulette% zi$) Sper să pro it $ur*nd de ea) "ntre timp a' &rea să termin trea-a asta% a'a $ă e $azu' să mă reped p*nă la @oni% unde &reau să stau ni3el de &or-ă $u Rudy 'i#3i promit $ă n#am să#l -rus$hez) . eu mă dedau la sportu' meu pre erat% +*ndes$) . E#n re+ulă% zi$) Părăse'te $amera 'i răm*n să#mi prepar un ameste$ de 5his<y $u si on 'i +hea3ă% după $are mă du$ (napoi pe &erandă) "n timp $e stau a$olo 'i#l -eau% am impresia $ă#n$ep să#n3ele+ totu'i $e&a din $azul ăsta) >n lu$ru sare#n o$hi% '#anume $ă Benrietta a des$operit dispari3ia o-li+a3iunilor ori+inale . Ce $rudă poate să ie &ia3a% spune) As$ultă% 1emmy% du#te 'i mai toarnă#3i $e&a de -ăut) . de aia n#a' &rea să mă stri$ $u el) . ei -ine% $a de o-i$ei% se#n'ală! Capitolul R CBES6II .ERICANE Condu$ destul de#n$et% din două moti&e) "n primu' r*nd% noaptea nu#i at*t de luminoasă pe $*t ar i putut să ie% iar 'oseaua pe $are mer+ nu#i ni$i ea $hiar at*t de#n$insă) "n al doilea r*nd% (ntor$ pe toate . E#n re+ulă% 1emmy% spune% $u o$hii (ne$a3i de la$rimi) Du#te să#l &ezi pe Rudy 'i transmite#i toată a e$3iunea mea) Numai să nu#i pomene'ti nimi$ despre aptul $ă m#ai +ăsit astă seară $u 1uis Daredo) N#a' &rea $a Rudy să ie preo$upat de &reo idee $ă m#a' a i'a $u me9i$ani $hipe'i) "mi e9pli$ă pe unde tre-uie s#o iau $a s#a/un+ la @oni 'i stă#n pra+% pri&indu#mă $um demarez) Iar eu .

Iată ultima mea &ersiune a#ntre+ii $om-ina3iiE :enito are#o -ănuială $ă Aymes um-lă $u ne&astă#sa 'i#i s$rie o s$risoare Benriettei (n sensul ăsta% ără $a s#o semneze) E#n re+ulă) Apoi Paulette des$operă $ă :enito e ros de -oală $a un lemn de $arii 'i#o apu$ă re+retele 'i#n$ear$ă un sentiment de s$*r-ă (mpotri&ă#'i pentru $e ă$use% a'a $ă se du$e la Gran5orth 'i#i $ere să s$uipe ran$ii) Gran5orth% $are are o slă-i$iune mai mare pentru Paulette de$*t pentru Benrietta% se e9e$ută) Poate $ă se +*nde'te să#i re$upereze de la Paulette după $e#'i &a re&eni din $riza ei sentimentală#n le+ătură $u Rudy) E#n re+ulă) Benrietta &ine apoi la Ne5 8or< 'i#i spune lui Gran5orth $#a auzit de ispră&ile lui +alante 'i da$ă nu se lasă de dama aia% dă di# &or3) Gran5orth% (n repli$ă% o anun3ă $ă#n $azul ăsta mai de+ra-ă &a părăsi 3ara de$*t să#i plăteas$ă pensie alimentară) Benrietta#i răspunde .e3ele po&estea pe $are dama asta% Paulette% mi#a ser&it#o 'i nu#n$ape#ndoială $ă#i una al dra$ului de#n$ur$ată) Poate $ă#i ade&ărată% iind$ă% &ă ro+ să mă $rede3i% ni$i o emeie $u#at*ta minte $*tă are Paulette n#o să spună &rute 'i ne&rute $u pri&ire la elu' $um a s$os două sute de -ătr*ne de la un tip $a Gran5orth Aymes% (n a ară de $azu' $*nd ar i pe deplin (ndreptă3ită la ele) ?i#mi pare destul de rău de -ăr-at#su% Rudy :enito) .i#l pot ima+i# na a'a $um ar putea să ie) "mi (n$hipui destul de -ine $um o lun+e'te $u Paulette% /u$*nd tot timpul un rol de m*na a doua pe l*n+ă ea% pe de#a#ntre+u' $on'tient $ă#i te-e$ist 'i $ă -oala are să#l răpună mai $u# r*nd sau mai t*rziu) Par$ă#l &ăd pe tipul ăsta des$operind deodată $ă Gran5orth l#a ars tare de tot% (l &ăd ier-*nd de $iudă 'i#nne-unit de ne$az% 'tiind $ă poate timpu' $e#l mai a&ea de petre$ut pe#ai$i (nainte $a să#i &ină r*ndu' să ia lo$ (n $o'$iu+ depinde de aptu' da$ă &a putea să s$oată -i'tarii de la Gran5orth sau -a) Da' e $e&a $e nu#n3ele+% '#anume $e nai-a ă$ea Paulette (n tot a$el timp (n $are Aymes (l es$ro$a pe Rudy de ran$ii săi4 Ce ă$ea o damă $u mintea a+eră $a a ei (n&*rtindu#se printre tipii ă'tia ără $a să#'i dea seama $e se#nt*mplă4 Apoi (mi &ine altă idee $olosală) Să presupunem $ă Paulette ('i dă# dea seama) Să presupunem $ă era#n$ur$ată $u Aymes 'i 'tia $ă#i stoar$e +olo+anii lui Rudy 'i nu ă$ea nimi$ $a să#l (mpiedi$e) Apoi% deodată a lă $ă Rudy nu mai are mult de trăit da$ă nu#i dus (ntr#o lo$alitate $u $limă potri&ită 'i $#un do$tor (n permanen3ă l*n+ă el) ?i are sentimentu' $ă nu 'i#a ă$ut datoria) Simte $ă tre-uie să a$ă $e&a $a să#'i răs$umpere +re'ala) 6o$ma#n timpul ăsta Aymes tra+e#un tun la -ursă 'i Paulette ('i arată $ol3ii 'i#l amenin3ă $ă#l toarnă la poli3ie pentru tot $e#a ă$ut% da$ă nu le dă partea lor) Nu#i ăsta un lu$ru#n +enu' $elor pe $are#o damă ar i#n stare să#l a$ă4 Nu#i trea-ă de damă să#'i -ată /o$ de -ăr-at#su pen' $#are $*rli+ la un indi&id du-ios $a Aymes% iar $*nd a lă $ă raieru' tra+e să moară% o apu$ă remu'$ările 'i#n$ear$ă să#ndrepte lu$rurile (n ultimu' minut7 iar pe de altă parte% n#ar i a a$erea asta un moti& $um nu se poate mai -un pentru Benrietta $a să#l $ure3e pe Gran5orth4 ?#apoi% alt$e&a mă iz-e'te $a o piatră#n $ap) Cum stă $hestia $u s$risoarea despre $are mi#a po&estit Benrietta) Doar ea mi#a spus $#a primit o s$risoare nesemnată de la un indi&id% $are#i spunea $ă Gran5orth se 3ine de $apu' ne&este#sii) Nu mi#a spus ea $ă indi&idu' tăiase $u&intele 0so3ia mea2 'i le#nlo$uise $u 2 emeia asta24 N#a3i pri# $eput4 Gud2 4enito era cel care trimisese 'enriettei scrisoarea.

ă#ndrept $u spatele spri/init de perete 'i m#a'ez (ntr#o pozi3ie $*t mai $omodă% după $are#n$ep să $*nt 0Ca$tus 1izzie2 $*t mă 3ine +ura) Asta pare s#ai-ă e e$t% $ă$i după &reo $in$i#ze$e minute aud pa'i $o-o# r*nd $*te&a trepte '#apoi u'a din $ol3 se des$hide 'i dă -uzna o muiere me9i$ană) Dine#n m*nă un elinar '#arată $a o pere$he de s$orpioni $are nu se pot su eri% iar la $*ntar tra+e &reo sută $in$ize$i de <ilo+rame) Cred $ă ni$iodată n#am &ăzut o matahală de muiere $a asta) Se apropie de mine $lătin*ndu#se% ridi$ă pi$ioru' 'i#mi tra+e un 'ut (n o-raz de par$#a' i o min+e de ot-al) =ă spun $ă lepădătura asta de $ă3ea ('i an$orează -o$an$u' drept (n &*r u' nasului meu de par$#ar i tras un un'pe metri 'i mă a$e să &ăd (n$ă 'i mai multe stele &erzi% după $are#s $uprins de#o ame3eala uluitoare 'i#mi pierd iar $uno'tin3a) "mi re&in destul de repede) Sunt ud leoar$ă de lăturile pe $are le#a &ărsat peste mine% simt $ă#mi s*n+erează a3a $a dra$u'% iar ea stă 'i mă pri&e'te 'i se distrează $opios) Apoi ('i dă drumu') "n$epe să urle la mine#ntr#un el de spaniolă .ă a lu#ntr#o hru-ă $are p*re să ie -e$iul unei $ase mi$i) A lum*# nare arde pe#un ra t de partea $ealaltă a#n$ăperii 'i de a-ia pot să $ites$ $adranu' $easului meu de m*nă) E aproape un'pe /umate7 $red de$i $ă#s ple$at de &reo oră) . poate $ă ea 'edea alături de el) "n ine% tre-uie să i ost at*t de pornită#mpotri&a lui (n$*t pune m*na pe $e&a 'i#l miruie'te pe Gran5orth) Apoi $onstată $ă l#a omor*t 'i#'i (n$hipuie $ă $el mai -un lu$ru de ă$ut e să#l du$ă $u ma'ina la do$uri 'i să simuleze o sinu$idere% $a să sal&eze aparen3ele) A'a pare să ie) ?oseaua pe $are mer+eam% 'i $are ori$um era proastă% a$um de&enise 'i mai rea) S#a#n+ustat 'i pare un el de tre$ătoare lar+ă printre $olinele de la poalele mun3ilor) S#a#ntune$at -ine 'i am o &izi-ilitate proastă% a'a $ă mer+ (n$et 'i mă $on$entrez la *'ia 'oselei) Apoi mă $io$nes$ de $e&a) Am stopat (n ni'te -olo&ani a'eza3i (n mi/lo$u' 'oselei 'i#n a$ela'i moment $ine&a se suie pe aripă 'i m#atin+e#n $re'tet $#un o-ie$t $are#n me9i$ană tre-uie să se $heme $ioma+) =ăd mai multe stele de$*t a &isat &reodat#un re+izor% numai $#ale mele sunt toate &erzi% 'i mă re u+iez (n lumea &iselor% lini'tit 'i tot at*t de senin $a un su+ar) C*nd (mi re&in% simt $ă sunt 3eapăn $a o 'ină de tram&ai) Indi&izii $are m#au adus (n lo$ul ăsta nu m#au tratat delo$ $u mănu'i) Sunt a$operit de pra '#o d*ră de s*n+e mi se prelin+e pe haină din $răpătura de pe s$ă *rlie) Pi$ioarele#mi sunt le+ate $#o unie% iar m*inile#mi sunt le+ate peste piept $u destulă r*n+hie $a să umpli un depozit) .ă +*ndes$ $#ar i -ine să#ntreprind $e&a pronto) .#au tr*ntit pur 'i simplu l*n+ă perete 'i m#au lăsat a$olo) Nu#mi prie'te delo$) Capul (mi z-*rn*ie $a o -uză de zmeu 'i $red $ă tipu' $are m#a po$nit $u $ioma+ul ăla n#a ă$ut e$onomie de e ort) >na peste alta s#ar părea $ă#s la anan+hie) Cine m#o i#ndră+it (ntr#at*ta (n$*t să mă le+e edele' 'i să m#az&*rle#n hru-a asta ha-ar n#am% de'i nu#mi lipses$ -ănuielile% .$ă pu3in (i pasă da$ă#i plăte'te sau nu pensie alimentară% pentru $ă are $ele două sute de -ătr*ne (n o-li+a3iuni de stat) Gran5orth e $uprins de urii 'i#i adu$e la $uno'tin3ă $ă n#are ni$i o le3$aie% pentru $#a dat o-li+a3iunile $eleilalte emei) ?#atun$i (n$epe -alu') So$ot $ă &estea asta i#a $am pus $apa$ Benriettei) Cred $ă#n momentu' $*nd i#a spus asta% Gran5orth era la &olan% +ata de pornire .

-anditu' pe $are l#am $ărat la pu'$ărie $u pantalonii plini de spini 'i urzi$i) "mi spune $#a$est Caldesa usese i#su 'i $ă p*n#or ispră&i $u mine% da$ă m#ar ier-e#n 5his<y mi s#ar părea $ă#i un &is rumos (n $ompara3ie $u tre-urile pe $are#o să le#ndur) "mi spune să am numai pu3inti$ă ră-dare (n$ă &reo $*te&a minute% p*nă $*nd $elălalt iu al ei ('i &a i#nto$mit planu' $hinurilor la $are#a&ea să mă supună 'i $um &a i terminat de +*ndit% &a $o-or( să#n$eapă opera3iile) "n $ele din urmă $otoroan3a asta a urisită a reu'it să mă pli$tiseas$ă 'i#i transmit e$hi&alentu' lui hai si$tir pe spaniole'te) Chiar (n $lipa aia elinaru' pe $are#l 3ine (n m*nă are -una inspira3ie să se stin+ă) C#o#n/urătură teri-ilă (l z&*rle#n dire$3ia mea 'i $u pre$izie matemati$ă mă iz-e'te#n t*mplă 'i mă pră-u'es$ pe spate#n $ol3) Eu unu' am (n$eput să iu sătul p*nă#n +*t de elu#n $are mă tratează ă'tia p#ai$i) "n$ep să mă#ntre.stri$ată% pe $are a-ia pot s#o pri$ep% $ăs$*nd ure$hile mari $*t o antenă para-oli$ă) "mi spune tot $e $rede despre mine) "mi spune $e sunt 'i#mi spune $e speră $#o să mi se#nt*mple 'i $e#au ost tai$ă#miu 'i mai$ă#mea 'i#n $e mod e9traordinar 'i surprinzător am ie'it pe lume) După $are s$apă ni'te &or-e 'i#n$ep să#nnod irele) "mi spune $e mul3umită#i $ă soarta m#a adus să#mi plim.$ui (n de initi& (i apar3ine mutra mea#n realitate% pentru $ă elu#n $are#o simt mă a$e să $red $ă tre-uie s#arăt $a o mas$ă /aponeză de +roază 'i#n$ep să#n3ele+ $ă nu#s delo$ pe pla$u' -a-ei7 iar da$ă ea#'i ă$ea numai de /oa$ă $u mine% mă#ntre$e urma să#mi a$ă dră+ăla'u' de i#su $*nd a&ea să se pună% $a să zi$em a'a% serios pe trea-ă) :a-a mai sta-ile'te#n +ura mare o rela3ie#ntre a$tu' +eneti$ 'i undu' mamei mele 'i se du$e) A'tept ni3elu'% apoi mă uit primpre/ur 'i mă pun pe trea-ă) Podea# ua#n -e$iul ăsta e din păm*nt -ătătorit% doar (n $ol3u#n $are za$ e un el de por3iune $imentată) "n partea asta sunt numeroase $răpături 'i so$ot $ă da$ă n#a' intra (n $riză de timp% a' putea să s$ap de r*n+hii) "n$ep să mă#ntor$% p*nă $*nd am adus elinaru#ntre mine 'i perete% apoi (n$ep să#l (mpin+ $u pi$ioarele $ătre perete 'i $*nd l#am adus a$olo% mă proptes$ $u pi$ioarele#n el '#apăs tare) Po$ne'te% iar sti$la spartă $ade a ară) .ă#ntor$ pe -urtă 'i mă t*răs$ $ătre -u$ata $ea mai mare de sti$lă) 6re-uie să &ă da3i seama $ă za$ $u toată +reutatea $orpului pe m*inile mele% $are#s le+ate de#a $urmezi'u' pieptului% 'i su erin3a pe $are mi#o pro&o$ e +reu de des$ris) După pu3in a/un+ (n lo$u#n $are e -u$ata $ea mai mare de sti$lă 'i#n$ep s#o#mpin+ $u lim-a pe podea $ătre un lo$ unde#i o mi$ă $răpătură 'i &ă mărturises$ $ă ni$i linsu' podelei ăsteia n#are +ust de $a T rappT) De $*te ori mi'$ -u$ata asta de sti$lă &reo doi#trei $entimetri% tre-uie să mă t*răs$ din nou% $a s#a/un+ (ntr#o pozi3ie a&ora-ilă pentru (n$#un lins% da' după &reo două# ze$i de minute i+ura#mi reu'e'te) A#mpin+ a'a% $u lim-a% $a să $adă#n $răpătură% iar $răpătura ne iind ad*n$ă% am o-3inut $a din podea să iasă un &*r tăios de sti$lă) "mi a'ez pi$ioarele peste &*r u' ăsta 'i potri&es$ apoi r*n+hia pe mu$hie 'i#n$ep să a$ o mi'$are de du#te#&ino $are#mi $ere un e ort antasti$ (n timp% p*nă $*nd reu'es$ (n $ele din urmă s#o tai) .artin+uez .ă ridi$ 'i a$ $*3i&a pa'i lini'ti3i% (ntinz*ndu#mi pi$ioarele) "n$ep să mi'$ m*inile% da' nu reu'es$ să le desprind de r*n+hia $u $are sunt le+ate) Nu pot de$*t să mi'$ două sau trei de+ete de la m*na mea .&iitoru' hoit pe melea+urile astea) "mi spune $ă de#ndată $e#am pus pi$ioru#n Casa de Aro% s#a +ăsit un indi&id $are să re$unoas$ă#n mine pe $opoiu' $are a pus m*na pe Caldesa .

e9i$% $ă alt el -ăie3a'u' lu' mama Caution ris$ă să ie ă$ut zo. tipu' din -e$i .ă las pe +enun$hi 'i tra+ $u3itu' a ară $u -u$ă3ile de de+ete li-ere $are ies printre r*n+hiile $u $are#s le+at 'i $*nd l#am prins (ntre &*r urile de+etelor% mă ridi$ 'i#l (ntor$ pe indi&id iar pe spate) .de &reunii dintre indi&izii ă'tia 'i n#o să &ă mire da$ă &ă mărturises$ $ă n#am ni$i un el de slă-i$iune pentru e9perien3e din astea) .ă pre+ătes$) C*nd spun $#am să#l iau prin surprindere pe indi&idul ăsta% mă -azez pe aptu' $ă -a-a% $are mi#a arun$at elinaru#n $ap% i#o i spus $ă#s ă$ut 3ăndări (n $ol3) C*nd indi&idu' des$hide u'a% a$ un pas (napoi 'i $*nd pă'e'te#nă# untru mă reped 'i#l lo&es$ $u $apu' drept (n p*nte$e 'i e $azu' să 'ti3i $ă ni$i eu nu lo&es$ moale) Indi&idul ăsta% $are#i o namilă $u per$iuni% s$oate#un s$*n$et $iudat 'i se pră-u'e'te pe podea) A#n$asat#o tare 'i e s$os -ine din $ir$ula3ie% a'a $ă#s mul3umit) So$ot $ă tre-uie să lu$rez rapid) "n$hid u'a#n$et $u pi$ioru' 'i#n$ep să m#o$up de indi&id) "l rosto+oles$ $u pi$ioarele p*nă $*nd l#am depărtat de u'ă) 6ot mai s$oate s$*n$ete $iudate 'i#i (nne-unit de durere) :ănuies$ $#are să#l preo$upe multă &reme lo&itura pe $are i#am dat#o) C*nd l#am adus $u a3a#n /os &ăd $ă are $u3itu#n lo$ul o-i'nuit% a+ă3at de $in+ătoare la spate) . 'i $ă asta a ost -ruta $are m#a lo&it (n $ap 'i m#a adus ai$i) Nu 'tiu de $e% dar -ănuies$ $ă -a-a s#a dus să le spună $elorlal3i -andi3i $ă m#au pus $u -otu' pe la-e 'i $red $#a' a$e mai -ine s#o 'ter+ repede d#ai$i% mai#nainte $a &reun altu' să de$lan'eze $e&a nou) ?i mai $red $#a' a$e mai -ine să#mi termin $*t pot de repede tre-urile p#ai$i (n .ă reped a ară din $asă 'i unde&a (n spate% -ă+ată după un adăpost pentru $ai% +ăses$ ma'ina% 'i $rede3i#mă $ă#s +roza& de eri$it .ă du$ la u'ă 'i#n in+ &*r u' $u3itului (n s$*ndură% apoi (mpin+ $u pieptu#n plăsea) "n elul ăsta i9ez a'a $u3itu' $a să pot re$a mu$hia lamei de r*n+hiile $u $are#s le+at (n /uru' pieptului) Peste alte $*te&a minute r*n+hia e tăiată) Indi&idu' de pe podea nu#n lore'te delo$) S#a rosto+olit (n $ol3) Cred $ă nu mai tre-uie să iu (n+ri/orat din $auza lui) E deteriorat tare de tot) .dreaptă% $are nu#s prinse $u r*n+hia% da' nu pot a$e nimi$ alt$e&a% a'a#n$*t so$ot $ă tre-uie să in&entez alt$e&a) .ă +*ndes$ $ă poate n#a ost de$*t un sin+ur indi&id (n a a$erea asta .ă +*ndes$ la trea-a asta 'i mă du$ să mă postez (n spatele u'ii% a'a $a să iu +ata pentru ori$ine#ar des$hide#o) Stau a$olo rezemat de perete $u speran3a $#o să am o 'ansă% $ă$i pute3i să mă $rede3i% doar 'tiu mai -ine $a ori$ine% nimeni nu poate să#ntrea$ă un me9i$an (n $ruzime $*nd e la o adi$ă) După &reo /umătate de oră aud pe $ine&a de a ară $o-or*nd treptele 'i după z+omotu' pa'ilor $red $ă de data asta#i un -ăr-at) .ă uit primpre/ur '#as$ult% da' n#aud nimi$) .ă apropii de el 'i#l per$hezi3ionez% pentru $ă &reau să#mi +ăses$ pistolu' pe $are mi l#au luat% da' nu#i la el) "l părăses$% des$hid u'a 'i#n$ep să ur$ tiptil treptele de piatră) 6reptele astea du$ la un parter% iar la $apu' lor dau de#o altă u'ă $are se des$hide#ntr#un el de#n$ăpere $e poate să ie o -u$ătărie) A$olo nu#i nimeni% da#s oarte#n$*ntat $*nd zăres$ automatu' meu arun$at pe o masă#ntr#un $ol3) Nu &ăd (nsă to$u' de umăr al pistolului% pe $are de asemenea mi l#au luat% da' asta n#are de $e să mă#n#+ri/oreze) Pun doar arma#n -uzunaru' drept al hainei% un lu$ru de $are am să iu oarte mul3umit $e&a mai t*rziu) .

$#am +ăsit#o) .#a lăsat s#a'tept 'i#n timpu' ăsta mă pot +*ndi ără +ra-ă) . Cred $ă#i doar o $hestie de o lună#două) De alt el e 'i oarte slă-it% (n$*t &#a' propune să adopta3i un ton $*t se poate de lini'tit tind (i &e3i &or-i) Da$ă &re3i să a'tepta3i ai$i un moment% mă &oi du$e să#l pre+ătes$) Cred $ă#i ne$esar să#i administrez o in/e$3ie (nainte de a &ă lăsa să#l &ede3i) Pe $hestia asta s#a dus) .adrales 'i mă#ntrea-ă $e dores$) =or-e'te spaniola oarte $urat) E un tip (nalt 'i su-3ire% $u -ar-i'on 'i o$helari) A $reatură inteli+entă% $u de+ete as$u3ite% lun+i 't su-3iri% pe $are le rea$ă#n timp $e &or-e'te $u mine) "i spun $e dores$) "l anun3 $ă sunt an$hetator la o so$ietate de asi+urări 'i $ă a$ unele $er$etări (n le+ătură $u sinu$iderea lui Gran5orth Aymes) "i adu$ la $uno'tin3ă $#am a&ut o $on&or-ire $u doamna :enito 'i $ă ea m#a s ătuit să stau pu3in de &or-ă $u so3ul ei% Rudy) Sper $ă n#are nimi$ (mpotri&ă 'i $ă Rudy nu#i at*t de -olna& (n$*t să nu poată i trezit% $ă$i n#am prea mult timp de pierdut) Ridi$ă din umeri) .ă tem $ă nu &a mai i multă &reme printre noi) Ridi$ă iar din umeri) .ă a lu#ntr#un hol mare $u u'i pe st*n+a 'i pe dreapta) "n a3a mea sunt ni'te s$ări $are du$ la eta/u#nt*i) 6ipu#n haină al-ă mă po te'te să iau lo$ 'i se du$e) Cur*nd se#ntoar$e 'i#mpreună $u el &ine '#un alt tip% $are spune $ă el e do$toru' . Nu $red $#ar a&ea importan3ă da$ă pa$ientul meu e treaz sau nu% seHor% zi$e) După $um a3i a lat% pro-a-il% de la doamna :enito% -oala lui e (ntr#o ază oarte a&ansată) .artin+uez) Am $*te&a idei (n le+ătură $u ata$ul ăsta% $um o să &ede3i mai t*rziu) După un timp% .ă simt dez+ustător de prost% nasu' mă doare al dra$ului% unde l#a atins $iu-ota $otoroan3ei me9i$ane% 'i#n +eneral nu mi#ar stri$a o du'$ă de 5his<y) E ora trei noaptea $*nd a/un+ la @oni) E#un sat o-i'nuit% la distan3ă de#o u+ă de $al% $u $*te&a erme 'i adăposturi pentru $ai din lo$ (n lo$) Apres$ 'i% ără să mă dau /os din ma'ină% (n$er$ să#mi ameliorez aspe$tu' $*t pot de -ine) Apoi (n$ep să mă uit (n /ur) De $ealaltă parte% (n st*n+a mea% e o $lădire &ăruită% (n a3a unor $opa$i) E o $lădire $u două $aturi (n ormă de 212 'i#mi a$e impresia $ă ăsta tre-uie să ie sanatoriu' do$torului% lo$u' unde#i internat Rudy :enito) Demarez (n dire$3ia ei 'i las ma'ina#n a3ă% la intrare) Dup#a$eea -at (n u'ă) >n tip o des$hide) E un t*năr me9i$an% (m-ră$at $#o haină al-ă) Arată $a 'i $um ar lua $onta$t uneori $u apa 'i săpunu'% $eea $e#i un semn -un) Da' a$e '#o mutră oarte surprinsă $*nd mă &ede) So$ot $#are dreptate% da$ă mă +*ndes$ $e arătare tre-uie să iu) "i spun $ă &reau să#l &ăd pe seHor .ă sui la &olan '#o dau (napoi p*nă#n 'osea% $a s#o iau spre @oni) .ă +*ndes$ la#nt*mplarea asta $iudată $u lo&itura pe $are#am primit#o la -ilă pe drum &enind (n$oa' 'i mă +*ndes$ $ă#i oarte $urios $a $ine&a să i re$unos$ut (n mine la Casa de Aro pe amu' $are i#a pus $apăt $arierei aimosului Caldesa .adrales ăsta apare#n $apu' s$ărilor) Spune $ă pot să ur$) Sus% la $apu' s$ărilor e un alt hol de tre$ere 'i intrăm (ntr#o $ameră la st*n+a) A latură a#n$ăperii e pra$ti$ numai din erestre% $are#s des$hise% 'i#ntr#un $ol3 e un para&an) De $ealaltă parte a#n$ăperii% lipit de perete% e un pat s$und) .adrales 'i $ă am o $hestie oarte ur+entă% $are mă a$e să#l deran/ez (n miez de noapte) Spune $ă#i (n re+ulă 'i mă po te'te (năuntru) Intru) .ă uit la tipu' din pat) @a$e a$olo $u pri&irea a3intită drept (n .

E#n re+ulă% Rudy% (i zi$% n#ai $e#i a$e) Ar mai i (n$#un lu$ru mă# runt despre $are &reau să te#ntre.ă du$ 'i stau aple$at peste pat) Fără să mi'te $apu'% -olna&u#n# toar$e o$hii a'a el $a să mă pri&eas$ă% iar -uzele (i s$hi3ează o um-ră de z*m-et) Sunt $uprins de $ompătimire pentru tipul ăsta) Am impresia $#a ost un +hinionist pe toată linia) "i &or-es$ $alm 'i#n$et) .pla on) Are un o-raz $iudat% su-3ire% 'i pe $hipu lui e zu+ră&ită o e9presie $urioasă de#n$ordare) E oarte pu3in mo-ilier (n (n$ăpere) "n a ara patului mai e o masă s$undă% $u -latu' lustruit% pe $are sunt $*te&a sti$le '#o lampă) . Desi+ur% spune#n$et% $u +lasu' stins% a'a a ost 'i#s mul3umit $ă Aymes 'i#a luat &ia3a) Da$ă n#a' i ost -olna&% l#a' i#mpu'$at $u plă$ere pe pun+a'ul ăla) .unele lu$ruri% da' n#am a&ut (n$otro) Am să iu $*t mai s$urt $u putin3ă) =reau să &eri i$ $ele $e mi le#a spus aseară stra'ni$a ta ne&esti$ă% Paulette% 'i iind$ă &eni &or-a% m#a#n# săr$inat să#3i transmit toată dra+ostea ei) Cred $#are să trea$ă#n $ursu' dimine3ii să te &adă) "n ine% uite pentru $e#am &enit) E &or-a de $azul ăla% Gran5orth Aymes) So3ia ta mi#a spus $ă Gran5orth 3i#a -ă+at m*na#n -uzunar p*nă la $ot (n timpu' $*t ai lu$rat $u el $a a+ent de s$him-) A irmă $ă#n $ele din urmă 3i#ai dat seama% $ă s#a dus să#l &adă pe Aymes 'i $ă i#a lăsat alternati&a să restituie -anii sau să a$ă $uno'tin3ă $u poli3ia) Spune $ă Gran5orth i#a predat două sute de -ătr*ne (n o-li+a3iuni de stat 'i $ă ă'tia#s -anii pe $are#i a&e3i a$u'% adi$ă -anii $are#au ser&it $a să te#adu$ă ai$i% Asta#i (n re+ulă% Rudy4 =or-e'te oarte#n$et) =o$ea lui are un sunet mat% de par$#ar &eni de unde&a de oarte departe) . A'a#i% spune) Eu i#am trimis#o) Eram silit să a$ $e&a) Dau apro-ati& din $ap) . As$ultă% Rudy% (i zi$% tu e'ti $el $are i#ai trimis s$risoarea4 Nu putea să i ost nimeni altu') Ce#ai de spus4 >rmează o pauză lun+ă) Apoi ('i (ntoar$e iară'i o$hii $ătre mine) . As$ultă% Rudy% (i zi$) Nu te a+ita) "mi pare rău $#am ost ne&oit să &in p*n#ai$i $a să te#ntre.adrales se du$e p*nă la mar+inea patului) .adrales se du$e#n partea $ealaltă a#n$ăperii 'i se#ntoar$e $#un s$aun) "l a'ază la mar+inea patului% pentru mine) Apoi spuneE . ?i#a$um &ă las% domnule Caution) ?tiu $ă#l &e3i trata pe pa$ientul meu $u toată aten3ia posi-ilă) Plea$ă re$*ndu#'i (ntruna m*inile) .'i#mi pare rău $ă tre-uie să#3i $er să#mi răspunzi% iind$ă nu &reau să#3i pro&o$ a$um răm*ntări) Iată despre $e e &or-a) Benrietta Aymes% so3ia lui Gran5orth% a primit o s$ri# soare nesemnată% de la un tip oare$are) S$risoarea asta o a&ertizează $ă Gran5orth e#n &or-ă $u ne&asta a$estui tip) "i &or-es$ lini'tit 'i (n$et) . >ite% zi$% $red $ă suntem pe pun$tu' de a des$ur$a a a$erea asta la i9) Nu &reau să te a$ să &or-e'ti prea mult) Spune#mi numai da$ă /ude$ata mea#i sănătoasă) Felu#n $are &ăd lu$rurile e următoru') Poate $ă so3ia ta% Paulette% $redea $ă#i ni3el (ndră+ostită de Aymes) Poate din $auza -olii n#ai putut să#i dai aten3ia de $are are ne&oie o emeie $a ea% a'a $ă s#a#n$ur$at $u Aymes) E#n re+ulă) Aymes $rede $ă s#a#n&*rtit de#o a a$ere oarte -ună) "n$epe să#3i -a+e m*na $*nd . :enito% dumnealui e domnu' Caution% =rea să#3i pună ni'te#ntre# -ări) Fii $*t se poate de lini'tit 'i nu te#n+ri/ora de nimi$) Amu' din pat nu răspunde) .

Nu +re'e'ti de el Caution% spune) Am a&ut o s$enă mare) I#am spus tot $e +*ndeam despre ea) I#am spus $ă e o lo&itură pentru mine% $are#s at*t de -olna&% $a ea să se 3ină $#un indi&id $are#mi ura 'i -anii) Asta i#a pro&o$at o $riză de $on'tiin3ă) Cred $ă i#a părut rău 'i% după $um 'tii .#a'ez la ma'ina asta 'i reda$tez o de$lara3ie $uprinz*nd toate $ele spuse de :enito) După $e am terminat% mă du$ la . Fire'te% domnule Caution% spune% &eni3i $u mine) . As$ultă% do$tore% zi$% totu#a mers strună% da' mai e un lu$ru mă# runt pe $are#a' &rea să te ro+ să#l a$i pentru mine) Am o-3inut de la :enito toate in orma3iile de $are a&eam ne&oie) Am terminat an$heta% da' mai tre-uie să o-3in de la el '#o de$lara3ie s$risă% pentru $ă el e omu' $are a ost es$ro$at) 6e ro+ să#mi a$i rost de#o ma'ină de s$ris 'i ni'te h*rtie 'i da$#ai să#l pui să semneze nu &a mai i ne&oie să#l ne$ă/es$) .adrales 'i (mpreună mer+em sus) Nu#i trea-ă u'oară să#l a$em pe :enito ăsta s#o semnezi Do$toru' .(ntr#un -uzunar% $*nd (n altu' 'i moti&u' pentru $are n#ai a lat mai de&reme e poate aptu' $ă so3ia ta Paulette se o$upa de a a$erile tale 'i#ntru$*t ea 'i $u Aymes ('i 3in mult timp de ur*t unu' altuia% nu i#a ost +reu s#o#m-ro-odeas$ă) Ea nu o-ser&ă $ă e'ti raierit% pentru $ă nu &rea să o-ser&e) .i#a spus $ă &a s$oate -anii de la Aymes 'i $ă &a termina $u el o dată pentru totdeauna% 'i s#a 3inut de $u&*nt) I#a s$os) "n$epe să tu'eas$ă) "i dau să -ea din apa $are era pe măsu3a de noapte de l*n+ă pat) "mi z*m-e'te#n $hip de mul3umire) . Sunt un om s *r'it% Caution% spune% dar 'tiu $ă tre-uie să#3i a$i meseria 'i totu'i te ro+ să#mi a$orzi o a&oare) =o$ea (i slă-e'te) N#a' &rea să ie men3ionat aptul $ă Paulette um-la $u Aymes% spune) 6e ro+ să#n$er$i să a$i asta pentru mine) N#a' &rea $a lumea să 'tie $ă ea a ost (n stare să pre ere un es$ro$ ordinar $a Aymes in lo$ul meu) "mi z*m-e'te din nou) E o i+ură lamenta-ilă) .soare 'i nu &reau să am sentimentul $ă am ă$ut &ia3a +rea $ui&a) Ea mi#a spus $ă &a aran/a lu$rurile) .ă du$e (ntr#una din $amerele $are dau pe hol% un el de sală de $onsulta3ie) "ntr#un $ol3% pe#o masă% e o ma'ină de s$ris) . Cu -ine% Rudy% (i zi$ din nou) N#a&ea +ri/ă de Paulette) Am s#aran/ez să ie#n re+ulă) Cos (n hol dau peste .ă#ntor$ 'i#n$ep să mer+ $ătre u'ă) Pe la /umătatea drumului &ăd $e&a% un lu$ru $e se &ede numai depă'ind mar+ine para&anului situat de $ealaltă parte a $amerei) E un $o' de h*rtii 'i $*nd o-ser& $e e#n $o'% (mi &ine un el de idee $iudată% o idee at*t de $iudată (n$*t tre-uie să a$ un mare e ort $a să mă stăp*nes$) C*nd a/un+ la u'ă mă#ntor$ 'i#l pri&es$ pe Rudy) A rămas $u o$hii pironi3i (n pla on 'i are aeru' pe /umătate mort de pe a$um) . nu mi#a mai rămas mult de ă$ut um-ră su. E#n re+ulă% Rudy% zi$% (3i promit) Am să $ondu$ a$3iunea#n elul ăsta) Răm*i $u -ine% 'i sănătate) .adrales) .ă#n3ele+i4 Apoi s$andalu' a iz-u$nit) Deodată% la s *r'itul anului tre$ut ea#'i dă seama $ă nu 3i#e prea -ine) A lă $ă e'ti +ra& -olna& 'i $#a&e3i ne&oie de -ani $a să te#adu$ă ai$i 'i să#3i dea (n+ri/ire) E&entual a a lat $ă#3i dai seama despre $hestiile $are se#nt*mplă#n /uru' tău) Poate $ă i#ai 'i spus despre s$risoarea nesemnată pe $are i#ai trimis#o Benriettei Aymes) "'i dă seama $ă s#a $omportat mizera-il 'i#3i spune $ă se#ntoar$e să s$oată +olo+anii ăia de la Aymes% $hiar da$#ar tre-ui să plăteas$ă $u &ia3a) Gre'es$4 "ntoar$e iar o$hii#n dire$3ia mea) . ai$i% &ăd un z*m-et (n lorindu#i pe -uze .

tre-uie să#i 3ină m*na% pentru $ă tremură a'a de tare (n$*t a-ia poate să 3ină stilou'% da' p*n' la urmă reu'e'te) :a+ de$lara3ia#n -uzunar% (mi iau rămas#-un de la indi&izii ă'tia '#o iau din lo$) Am o -ănuială tur-ată) .ă apropii de el pe la spate 'i#i ard o s$atoal$ă peste ure$he) Se .er+ o$olind $asa#n $er$% da' nu &ăd pe nimeni 'i ni$i n#aud &reun z+omot) Apoi mă apu$ă o -ănuială) "n$ep să#naintez de#a lun+u' 'oselei $are du$e de la ermă p*nă la interse$3ia $u 'oseaua na3ională% da' răm*n departe#n tu i'uri 'i um-lu $u o$hii -ine $ăs$a3i% După &reo $in$i minute aud ne$hezatul unui $al) .ai (n$olo% la mar+inea 'oselei% la distan3ă de &reo sută de metri de lo$ul unde mă a lu% e un hă3i' de tu e 'i $a$tu'i 'i $red $#am să#l +ăses$ a$olo) "n$ep să mă t*răs$ (ntr#a$olo 'i $*nd a/un+% $onstat $#am a&ut dreptate) 1uis 'i#a ales un lo$ -un de p*ndă) ?i#a ales un lo$ unde 'oseaua#i oarte proastă 'i#n+ustă 'i#n $are ro3ile $ăru3elor au tăiat urme ad*n$i) S#a a'ezat mai departe%!a &reo douăze$i de metri de 'osea% (napoia unui $a$tus enorm) Fumează 'i m*n+*ie pe +enun$hi o $ara-ină $a# li-ru' N)MN) .i#a intrat o idee#n $ap% $are#i +roza& de $iudată% '#am de +*nd să urmăres$ ideea asta) Chiar da$ă +re'es$% tot o s#o urmăres$) După $e m#am (ndepărtat -ine de -om-a lui .ă#ndrept (n dire$3ia a$estui z+omot 'i dau de#un $al ne+ru% le+at de#un $opa$% la &reo $in$ize$i de metri distan3ă de la 'osea) E un $al -un% (n'euat $#o 'a me9i$ană din piele 'i lemn% $u +arnituri de ar+int) In partea din spate a 'eii e o mi$ă plă$u3ă de ar+int pe $are sunt +ra&ate ini3ialele 1)D) C*nd &ăd ini3ialele astea% (mi dau seama $ă -ănuiala mea e#ntemeiată 'i $ă seHor Daredo se a lă prin (mpre/urimi% a'tept*ndu#mă la pote$u3ă) .adrales% opres$ ma'ina 'i mă dedau la un e9er$i3iu de +*ndire pro undă) "mi &eri i$ ideea $are mi#a intrat (n $ap) Am o -ănuială oarte $iudată '#am de +*nd s#o pun (n pra$ti$ă (ntr#un mod tot a'a de $iudat) Cred $#am să dau o raită pe la erma Paulettei 'i n#am s#o mai pre&in) Fa$ o mi$ă des$indere inopinată% numai $a să &ăd da$ă nu pot pune m*na pe $e&a $e#a' &rea oarte mult să +ăses$) S$ot pistolu' din -uzunar 'i#l pun alături de mine) Da$ă se mai +ăse'te $ine&a să#n$er$e &reo i+ură $u mine#n seara asta% are să primeas$ă o ripostă $are#n mod si+ur nu#i &a i pe pla$) 1una a ie'it din nou) E#o noapte stra'ni$ă) "n timp $e urmez 'oseaua 'napoi spre Sonoyta (mi &in (n +*nd damele 'i $e sunt (n stare să a$ă atun$i $*nd a/un+ la anan+hie) =#am spus $ă damelor le &in idei să a$ă lu$ruri la $are un -ăr-at ni$i mă$ar nu s#ar +*ndi4 Par$ă nu 'tim noi! Capitolul RI ARES6AREA NR) K E&it să m#apropii $u ma'ina de ermă) 1a distan3ă &reo patru sute de metri de ea% ies de pe 'osea 'i pornes$ să a$ un (n$on/ur printre tu i'uri) Dau un o$ol mare 'i mer+ (n$et% (n &iteza a patra% $a să a$ $*t mai pu3in z+omot% 'i m#opres$ la &reo două#trei sute de metri#n spatele $asei) :a+ ma'ina după un +rup de $a$tu'i 'i#n$ep să m#apropii de $asă% (naint*nd din adăpost (n adăpost) .

ă#ntor$ apoi la ermă) A$oles$ prin spate 'i +ăses$ o ereastră $a# .#a'ez pe#un -olo&an 'i#l pri&es$) . ar a&ea% $a să spunem a'a% moralu' zdrun$inat) . sa-e4 Cred $#am să#l pun la#n$er$are pe indi&idul ăsta) .a$ela'i a$operi') Da' n#o s#apu$a3i .artin+uez 'i $ă ea ar i mă#sa% am 'tiut să spune +o+o'i% asta pentru $ă din (nt*mplare am $uno'tin3ă de aptu' $ă mama lui . ?tii% 1uis% (i zi$% e'ti total lipsit de minte% 'i aptu' mă miră% pen' $ă &oi me9i$anii sunte3i $am sin+urii oameni din lume $are nu s#ar lă# sa#ntre$u3i de#o damă de'teaptă o$% $a Paulette :enito) ?i m#ai de$ep3ionat% pentru $ă nu i#ai spus indi&idului ăluia% $are a#n$er$at să#mi $rape $apu' $*nd mer+eam spre @oni% să mă i li$hidat pronto% $ă$i so$ot $ă &#ar i s$utit% mă% -ăie3i% de#o mul3ime de ne$azuri) C*nd $otoroan3a aia -ătr*nă a#n$eput să#mi spună $ă m#a identi i$at $ine&a la Casa de Aro $ă#s una '#a$eea'i persoană $u omu' $are l#a ridi$at pe Caldesa .răstoarnă (ntr#o parte) "ndrept automatu' $ătre el 'i#i iau $ara-ina) Se ridi$ă#n und 'i z*m-e'te peni-il% $u pri&irea a3intită la arma din m*na mea) Cred $ă#'i (n$hipuie $#am să#i demonstrez $um un$3ionează 'i $e e e$t are pe pielea lui) .ă#ntor$ la lo$u' unde#'i lăsase $alu' 'i#i s$ot d*r# lo+ii% $hin+a 'i $urelele de $are#s prinse s$ările% $u $are apoi (l le+ pe 1uis edele') "l (mpa$hetez at*t de solid% (n$*t $red $ă#i &or tre-ui &reo $*3i&a ani $a să se des a$ă din nodurile alea) "i iau $u3itu' 'i $ara-ina $u $are era#narmat 'i le arun$ (ntr#un 'an3% unde le#n+rop) "i (n+rop 'i pantalonii pe $are i#i s$osesem (nainte de a#l le+a) 1u$ru' ăsta#l a$ +*ndindu#mă $ă $hiar da$#ar reu'i să se des a$ă din le+ături tot n#ar a$e &reo ispra&ă#n pielea +oală .artin+uez murise $u ani (n urmă) A&eam $ertitudinea $ă tu erai $el $are montase ata$u' 'i pot să#3i spun $#am să te a$ să#3i -lestemi zilele pentru asta) Se ridi$ă 'i#'i aprinde o 3i+ară) . SeHor Caution% zi$e% $rede#ma $he ai lo $he se nume'te a$este idei +re'ite) Sa-e4 No $onos$ nimi$ despre unii oameni $are 3i#au ă$ut &reun rău) Eu 'ed numai ai$i 'i a'tept un om $are lu$rează pentru mine% da4 Se iu al nai-ii da$ă 'tiu despre $e &or-e'ti) Sa-e4 .ă apropii 'i#l e9aminez 'i mi se pare $ă n#o să mă mai ne$ă/eas$ă multă &reme d#a$u#n$olo) .ă ridi$ de pe -olo&an 'i pun pistolu#n -uzunar% apoi mă pre a$ $ă#mi s$ot o 3i+ară din -uzunar 'i i#a ost de a/uns $a să#n$er$e o i+ură) "n$ear$ă să#mi tra+ă un 'ut puterni$ (n ma3e% pe $are% de alt el% (l a'tept) Fa$ un salt rapid (n lături% (i lo&es$ pi$ioru#n $ursa lui spre mine% $eea $e#l deze$hili-rează% 'i#n $ădere (l po$nes$ tare) Ne#n$ăierăm 'i#mi e9ersez talentele pe indi&idul ăsta) "mi amintes$ de mutra aia a$ră de -a-ă me9i$ană% $are mi#a mutat nasu' din lo$ 'i m#a po$nit $u elinaru' 'i mai (mi amintes$ $e#ar i ă$ut indi&idu' $are#a $o-or*t s$ările $a să mă aran/eze% da$#ar i a&ut o$azia) 6ra+ (n 1uis ăsta $u toată năde/dea) "i (n$hid am*ndoi o$hii 'i#l a$ să s$uipe $*3i&a din3i% (i su$es$ nasu' p*nă $*nd arată tot at*t de deteriorat $a 'i al meu% 'i#n +eneral (l tratez $u mai multe lo&ituri de$*t (mi amintes$ să i distri-uit de multă &reme &reunui indi&id) Apoi (l z&*rl (n $a$tus) E $omplet muiat 'i ni$i nu#i mai pasă de spinii $are i#au intrat (n pi$ioare) I#a tre$ut $hiar ori$e $he de &ia3ă) . Ce &or-e'ti!4 (i spun) I#auzi $e po&este! E#n re+ulă) A$u' stai '#as$ultă $um interpretez eu piesa asta) A' $rede $ă e'ti (n &or-ă $u Paulette :enito) ?i#a' zi$e $ă Gran5orth Aymes nu#i sin+uru' tip $u $are l#a#n'elat pe Rudy :enito) So$ot $ă tu e'ti număru' doi) Am o -ănuială $ă &oi doi d#a-ia a'tepta3i $a Rudy să dea ortu' popii pentru $a să &ă sta-ili3i su.

.artor pentru atestarea autenti$ită3ii e Paulette) E9aminez a$tu' $u mare aten3ie% apoi (l -a+ (n -uzunar) Du$ restu' h*rtiilor (napoi la sei % le a'ez la lo$ a'a $um le#am +ăsit% (n$hid sei ul $um pot 'i pun ta-lou' la lo$ peste el) >na peste alta sunt mul3umit de rezultatele mun$ii mele de o noapte) So$ot $#am să lămures$ de initi& a a$erea asta destul de repede) Pri&es$ a ară peste $*mpia $are se termină la poalele mun3ilor% (n $ur*nd se $rapă de ziuă 'i lumina se#n+*nă $u#ntuneri$u'% produ$*nd un e e$t de $laro-s$ur% $are se poate &edea numai (ntre noapte 'i zi) Pe masă#i o $utie de 3i+ări) Iau una '#o aprind) Apoi mă du$ la -u et) . A'adar te#ai (ntors% domnule dete$ti&% spune pe#un ton oarte lini'tit% $u a$ela'i z*m-et pe -uze) De $e nu -a3i la u'ă $*nd &rei să intri (ntr#o $asă4 6ra+ un um din 3i+ară) .ă ser&es$ $#o -ăutură) Eram $u paharu' pe /umătate +olit% $*nd deodată s#aprinde o lumină) . Aha% ia te uită% Paulette! zi$) Ni$i nu m#a'teptam să te re&ăd at*t de repede% Intră (n $ameră% $u re&ol&eru#ndreptat mai departe asupra mea) . Am să#3i spun de $e% pui$u3o% (i zi$) .ă a lu#ntr#un el de -u$ătărie mi$ă% din $are ies 'i mer+ tiptil de#a lun+u' $oridorului) .#am (ntors ai$i pentru $ă m#am +*ndit să dau o raită% poate +ăses$ $e&a de $are am ne&oie% 'i#n primu' r*nd (mi pare rău $ă m#ai (ntrerupt de la trea-ă) Da' a' &rea să 'tiu un sin+ur lu$ru% Paulette% un lu$ru mi$ de tot) De $e 3ii re&ol&erul ăla $u 3ea&a#ndreptată spre mine4 De $e nu#l dai la o parte4 R*de) .ă opres$ la ie$are u'ă pe l*n+ă $are tre$% o des$hid 'i mă uit (năuntru) "ntr#o#n$ăpere e un dormitor ne olosit% iar (n alta e un el de $ămară) După pu3in intru (n $amera (n $are am stat de &or-ă $u Paulette (nainte de a mă du$e la @oni) Fa$ un tur 'i $aut $e&a $e seamănă $#un sei % sau un lo$ (n $are s#ar păstra a$te) Nu tre$e mult 'i#l +ăses$% E un sei (n perete% a$operit $#un ta-lou) E#n+ropat (n perete 'i are o -roas$ă $u $i ru) Nu mă interesează -roas$a% pentru $ă#n de initi& peretele e numai din lemn) A'a $ă mă du$ (napoi (n -u$ătărie 'i a$ rost de#un $u3it mare '#un dispoziti& pentru des$his $onser&e% pe $are le +ăses$ a$olo% 'i#n$ep să s$o-es$ (n /uru' -alamalelor sei ului p*nă $*nd reu'es$ să le% a$ să sară) După un s ert de oră l#am aran/at) Sei ul e des$his) "năuntru +ăses$ două sau trei $utii $u $e&a -i/uterii '#o mul3ime de a$te) 1as $utiile 'i iau a$tele $u mine pe &erandă 'i#n$ep să le $er$etez) "n s *r'it% +ăses$ $e#am $ăutat) E un ordin de trans er% $are (n$u&iin3ează trans erarea unor a$3iuni ale unei so$ietă3i de $ale erată de la Rudy :enito la Gran5orth Aymes) .ie#mi spui4! (i zi$) As$ultă% Paulette% zi$% nu e'ti tu o prostu3ă4 =oi damele a&e3i un mare de e$t% '#anume $ă#ntotdeauna suprali$ita3i .ă răsu$es$ 'i#n pra+ o &ăd st*nd pe Paulette) E#m-ră$ată $#o ro$hie de $asă +roza&ă% din mătase al-astră) Părul ei -lond#$enu'iu e des ă$ut 'i le+at $#o pan+li$ă) Stă a$olo z*m-ind &a+ 'i $iudat% iar (n m*nă 3ine un re&ol&er $ali-ru' N%MU) Continui să -eau p*nă $e +oles$ paharu') . Poate $#ai &rea s#o a$% 1emmy% spune% sunt si+ură $#ai &rea) ?tii% după părerea mea ai a&ut destulă -a tă pentru o seară) Poate $#a sosit momentu' să ai 'i pu3in +hinion) .re#i u'or de es$aladat) Cred $ă Paulette 'i emeia ei me9i$ană &or i dormind sus% dar am totu'i +ri/ă să nu a$ z+omot de el) 1umina#i a$$epta-ilă 'i am posi-ilitatea să &ăd -ine) .

are tont e'ti% 1emmy! spune) Ce% $rezi oare $#ai i primul sti$lete asupra $ăruia s#a tras (n . A $lipă% Paulette) . dar $red $ă e'ti pu3in prea perse&erent pentru +ustul meu) ?tii $ă e'ti $hiar (n$ăpă3*nat4 6u e'ti tipul omului $are s$ormone'te 'i s$ormone'te% $are se lasă $ondus de instin$t% $a să zi$ a'a% p*nă $*nd reu'e'te să pună la $ale tot elul de lu$ruri $are ar putea să#mi (n$ur$e so$otelile) Dintre două rele tre-uie să#l ale+ pe $el mai mi$) . Crezi $ă asta are &reo importan3ă% 1emmy4 spune) N#ai impresia $ă tot eu $ondu$ /o$ul a$um4 . 'ez*nd sau (n pi$ioare) .ai am o mi$ă $hestie să#3i spun (nainte $a să#n$epi răpăiala) . :ine) 1emmy% zi$e) As$ult) Spune tot% dar n#o lun+i) "n$ep să +*ndes$) G*ndes$ $u &iteză $osmi$ă) 6re-uie să &#aminti3i $ă &#am spus $um pe la (n$eputu' serii Paulette s#a apropiat de mine 'i . 'i &rei să 'tii de $e4 Ei -ine% pentru $ă nu e9istă de$*t un sin+ur moti& 'i moti&ul ăsta e $#ai sim3it $e peri$ulos ar i pentru tine da$#a' a/un+e p*nă la @oni 'i l#a' &edea pe Rudy) De aia ai aran/at $a 1uis Daredo să pună m*na pe mine (nainte de#a a/un+e a$olo) "n inter&alu' $are s#a s$urs p*n#am a/uns la @oni '#am &or-it $u Rudy% oamenii lui Daredo l#au in ormat $#am s$ăpat) ?tiind $ă mă &oi (ntoar$e pe drumul ăsta $a să intru pe 'oseaua na3ională% 1uis s#a instalat (napoia unui -os$het de $a$tu'i% la o -ună distan3ă de $asă% 'i m#a a'teptat $#o $ara-ină) Per e$t% numai $ă i+ura nu i#a reu'it) 1#am deteriorat pe 1uis (ntr#a'a un hal (n$*t ni$i a$um nu 'tie pe $e lume trăie'te) Ea z*m-e'te sus3inut) .ă uit la re&ol&eru' din m*na ei) Nu iz-utes$ să o-ser& ni$i un tremur7 e ne$lintit $a o st*n$ă) Sunt si+ur $ă dama asta e#n stare să mă u$idă ără să $lipeas$ă din o$hi% Nu mă simt (n lar+u' meu) . (n ond% te +ăses$ destul de atră+ător din mai multe pun$te de &edere .e9i$ 'i $are#a ost nimerit (n plin4 Am să te li$hidez% 1emmy% nu pentru $ă 3in (n mod spe$ial s#o a$ .ă deran/ează aptu' $ă o damă oare$are o să#mi a$ă de petre$anie to$mai $*nd (n$epeam să#mi a$ idei mai $lare despre a a$erea asta) Eu unu' n#a' i $rezut ni$iodată $#o să iu adormit (ntru Domnu' de#o damă) .ă pră-u'es$ (ntr#un s$aun) Ea stă (n mi/lo$u#n$ăperii% $hiar sulampa ele$tri$ă) . . nu pri$ep delo$ trea-a asta! @ău% te ro+ să mă $rezi) Ea doar z*m-e'te) . ?tii% Paulette% (i zi$) Cred $ă a$i o prostie) De $e tre-uie să mă $ure3i4 Ce rău pot să#3i a$ eu . :a -ine $ă nu! zi$) Da' la $e#3i olose'te să $ondu$i /o$u'4 Ce urmează după asta4 As$ultă% Paulette% zi$% de $e nu#3i -a+i min3ile#n $ap4 Ce#3i (n$hipui $#ai să a$i $u arma aia4 Crezi $#ai să tra+i (n mine4 Cum adi$ă4 =ino#3i (n ire! Iz-u$ne'te#n r*s 'i de data asta r*de tare 'i e dul$e $a o păpu'i$ă) =ă spun $ă Paulette asta are#un s*n+e re$e nemaipomenit) . Bai% 1emmy% să#i dăm drumul) Am să te li$hidez 'i am să#n$er$ s#o a$ a'a $a să nu te doară prea tare) Cum pre eri .la /o$) 6u e'ti +enu' de emeie $are ai i#n stare să pluseze la po$her $u pere$hi mi$i% (n speran3a $ă $eilal3i parteneri &or $rede $ă ai $el pu3in un ul% da#n seara asta ai ă$ut o mare +re'eală) Nu tre-uia să#i i tele onat lui Daredo) C*nd un indi&id ne$unos$ut a#n$er$at să#mi $rape $apu' pe 'oseaua spre @oni 'i m#a arun$at (ntr#o pi&ni3ă $a să mă supună la $hinuri% mi#am dat seama $ă era e e$tu' tele onului pe $are#l dăduse'i lui Daredo .

ă#ntor$ 'i mer+ p*nă la -u et) "mi torn un pahar de 5his<y 'i#l -eau) Pun paharu' pe -u et 'i mă#ntor$ din nou) . ?i totu'i% zi$% a'a e) . dar a' i $urioasă să 'tiu de $e mă a$uzi) Pretinzi $ă e'ti a+ent ederal% dar nu te#ai le+itimat ni$iodată) Ni$i mă$ar insi+na nu 3i#am &ăzut#o) 6e +ăses$ ai$i (n $asa mea (n toiul nop3ii) E dreptul meu le+itim să tra+ (n tine) .sta#i .#ar i supărat da$ă mă nimereau% da' nu m#au +ăsit) Nu pentru o$urile alea te arestez) 6e arestez pentru $u totul alt$e&a) Se pră-u'e'te#ntr#un s$aun 'i#n$epe să pl*n+ă) ?ade#ntr#o .ă ridi$) 1as m*inile să#mi at*rne moi pe l*n+ă $orp) .-ra3u' st*n+) E#n re+ulă) A'adar s#ar putea $a ea să $readă $ă pistolu#i (n$ă a$olo) N#are de unde să 'tie $ă me9i$anii mi#au 'terpelit to$u' 'i $ă arma e (n -uzunaru' drept al hainei) . iar (n +lasul ei se simte un el de#n$or# dare . Să te ia dra$u'% 1emmy! zi$e) Ce t*mpită am ost să#3i dau mă$ar o 'ansă) . S#a ă$ut% Paulette% zi$) Da$ă tre-uie s#o pă3es$% $red $#a' pre era (n pi$ioare) Poate $ă nu e'ti dispusă să#mi a$i &reun ser&i$iu% dar a' &rea să#3i $er două lu$ruri) >nul e $#a' dori să mai tra+ o du'$ă de 5his<y din sti$la aia a ta (nainte de#a da ortu' popii% iar $ellalt e $#a' &rea să trimi3i $*nd&a insi+na mea ederală unei dame din A<lahoma) Am să#3i dau adresa) Nu tre-uie s#o trimi3i a$um) E9pediaz#o peste un an% da$ă &rei% dar a' dori să#i răm*nă de la mine) A apu$ă iar r*su') .ă uit apoi la ea) =ăd $ă n#a#n$etat să sur*dă% da'% a$u z*m-etu' ei nu mai are ni$i un dram de umor) . Asta#i -ună% zi$e% $ine 'i l#ar i#n$hipuit pe apri+ul dete$ti& mani est*nd slă-i$iuni sentimentale a3ă de#o emeie! Ridi$ din umeri) . Asta o i $um o i% zi$e . E#n re+ulă% pui$u3o! zi$) A$u' să ne rela9ăm) . . E#n re+ulă% Paulette% zi$% uite 'i insi+na) A las pe masa asta) :a+ m*na $#un +est natural (n -uzunaru' drept al hainei 'i tra+ ără s#o mai s$ot) Am tras (n -e$u' ele$tri$ 'i l#am nimerit) Chiar (n a$eea'i $lipă mă las să $ad (n +enun$hi '#o aud pe Paulette tră+*nd trei o$uri) Fa$ un salt (nainte $a 'i $um a' i un aler+ător $are ia startu' '#o lo&es$ $u $apu' drept (n -urtă) Cade pe spate) "i apu$ -ra3u' 'i#i răsu$es$ arma din m*nă) . Fire'te% e#n re+ulă% zi$) ?i poate $#ai reu'i să s$api $#o po&este $a asta) Da' nu de o$urile alea pe $are le#ai tras asupra mea sunt (n+ri/orat) .e9i$ul) . Ei -ine% n#ai $e#i a$e% prin3eso% zi$) Cred $ă 3i#ai /u$at $ăr3ile $um te#ai pri$eput mai -ine 'i $ă nu 3i#a ie'it pasien3a) ?tii% (i zi$% da$#ai i a&ut pu3ină minte m#ai i#mpu'$at (n timp $e -eam paharu' de 5his<y) Da$ă ă$eai a'a% p*n#a$um eram mort de#a -inelea) Ai i putut apoi să#l pui pe prietenu' tău 1uis să m#arun$e#ntr#o +roapă de prin (mpre/urimi 'i nimeni n#ar i 'tiut &reodată $ă aiuritu' de 1emmy Caution a dat o raită p#ai$i $a s#o s*$*ie pe -iata Paulette) Ghinion% mititi$o! .ie#mi spui4! zi$) @ău da$ă 'tiu de $e nu m#ai +ăurit (n timp $e -eam paharu' de 5ihs<y) "n a ară de asta% tre-uie să#3i mărturises$ $ă (n$ă n#am $unos$ut damă $are să i m*nuit pistolu' $u#ndem*nare) I#a pierit piuitu') Respiră doar pre$ipitat) Arun$ pistolu' peste -alustrada &erandei 'i% ără să#i slă-es$ -ra3u'% mă#ndrept $ătre lampa $u pi$ior $are#i (n $ellalt $ol3 al (n$ăperii '#o aprind) .mi#a &or-it 3in*ndu#'i -ra3ele pe umerii mei) C*nd 'i le#a#ndreptat% s#a ă$ut $ă le lasă să $adă#n /os de#a lun+u' piep3ilor hainei mele% iar m*na ei dreaptă s#a oprit un minut pe automatu' meu% $are era#n to$u' de umăr% su.

Adu#mi $e&a de -ăut% 1emmy% zi$e) .adame de Pompadour% $are#l 3inea pe re+ele Fran3ei su.ă uit la dama asta% $u +ura $ăs$ată) So$ot $ă la distri-uirea tupeului s#a repartizat a$estei maimu3e o $antitate su i$ientă $a să du$ă de nas o armată#ntrea+ă) Dama asta% $are $u $*te&a minute#n urmă era +ata să mă $ul$e la păm*nt $#un pistol de nouă milimetri% are nemaipomenita neru'inare să#mi spună a$u' de la o-raz $ă mă iu-e'te! Da' partea nostimă e $ă dama are $e&a) Are#un lu$ru anume $are te a$e să &rei s#o $rezi% $u toate $ă e'ti tot timpu' $on'tient $ă#i o es$roa$ă de prim ran+ '#o nemerni$ă#n stare să u$idă un om (n somn $a să#i s$oată plom-a de aur din măseaua de minte) .papu$% a'a el (n$*t (l ă$use să +*ndeas$ă de#a#ndoasele% $a să uite $ă#i ne-un după ea) Ei -ine% &ă spun eu $ă Paulette asta s#a năs$ut mai t*rziu de$*t tre-uia) Da$ă s#ar i năs$ut (n e&ul mediu% l#ar i pus pe Ri$hard Inimă#de#1eu $u -otu' pe la-e) Dama asta#i a'a de -ine#n rol% (n$*t aproape#'i $rede propriile ei min$iuni) .are pă$at $ă n#ai des$operit toată $hestia asta $u amoru' (naintea s$enei $u pistolu') Adi$ă se#n3ele+e $ă n#ai &rut $u ni$i un pre3 s#a/un+ la @oni% unde să#l iau pe Rudy la#ntre-ări 'i să a lu unele lu$ruri despre tine . "3i /ur $ă n#am &rut să 3i se a$ă &reun rău% $ontinuă) Nu m#a'tept să mă $rezi% 1emmy% dar (3i mărturises$ $ă% de'i te $unos$usem numai de $*te&a $easuri% am sim3i $ă e'ti un -ăr-at (n +enul $elor $are ar putea să /oa$e un rol (n &ia3a mea) Pri&e'te#n sus 'i o$hii#i sunt (ne$a3i (n la$rimi) .ă +*ndes$ $ă Paulette asta are ni'te pi$ioare $are#s o plă$ere de pri&it) Nu zi$ nimi$) >m-lu#n$olo 'i#n$oa$e% a'tept*nd#o să#n$er$e o i+ură nouă) După $*t&a timp uită de pl*ns 'i ridi$ă o$hii $ătre mine) Arată mai +roza& $a ori$*nd) Printre $ele două la$rimi mari $are#i at*rnă#n o$hi (i (n lore'te un z*m-et) =ă spun $ă Paulette asta#i o a$tri3ă ără pere$he! . $ă m#am ă$ut de r*s $u Gran5orth Aymes) N#a' i &rut să ie ne$ă/it (n prea/ma mor3ii% $i% dimpotri&ă% a' i dorit să nutreas$ă $ele mai -une sentimente de $are#i $apa-il (n le+ătură $u mine) De asta i#am tele onat lui Daredo) I#am spus să pună pe $ine&a să te a'tepte 'i să te re3ină% $a să nu po3i a/un+e la Rudy) Dar i#am spus $ă n#a' &rea să 3i se a$ă ni$i un rău) C*te&a la$rimi au (n$eput să#i pi$ure iar din o$hi) . $a% de pildă% aptu' $ă tră+eai s orile $u Gran5orth Aymes7 $ă el era i-o&ni$u' tău 'i $ă tu#l a/utai să#l (m-ro-odi3i pe raieru' ăla de -ăr-at#tu (n timp $e Gran5orth (l /e uia sistemati$) ?i poate#3i (n$hipui $ă nu 'tiu de $e /o$i a$u' rolu' de so3ie .ă uit la ea 'i mă minunez) Poate#a3i auzit de dama aia de mare $lasă% Cleopatra% $are#i ă$ea arme$e lui . As$ultă% -om-oni$o% (i zi$) "n $e mă pri&e'te% 'tii $e $red4 .ar$ Antoniu% $*nd tipu' nu se uita) Poate#a3i auzit de .ă du$ la -u et 'i#i torn un pahar) "i dau o -ăutură tare) :ănuies$ $ă#i simte ne&oia% 'i p*nă $*nd termin $u ea% o să i#o simtă 'i mai mult) "i du$ -ăutura '#o pri&es$ (n timp $e -ea) Pune paharu' /os) . 6u nu &ezi% 1emmy4 spune) Nu#n3ele+i $ă))) te iu-es$!4 . ?tiu $#am ost o proastă% 1emmy) spune% $u &o$ea mi$ă 'i dul$e 'i $u pri&irea#ndreptată (n /os% dar (n$ear$ă să mă#n3ele+i) Di#am spus $e sim3ăminte a&eam a3ă de Rudy 'i m#am +*ndit $ă te du$i a$olo $a să#l str*n+i $u u'a) ?tiam $ă% odată a/uns a$olo% ai să răs$ole'ti amintirea tuturor a$elor lu$ruri tre$ute de $are nu &oiam să#'i adu$ă aminte to$mai a$um .pozi3ie#n $are ro$hia i s#a des ă$ut pu3in 'i pot să#i &ăd pi$ioru' p*nă mai sus de +enun$hi) .

S$umpo% (i zi$) Nu mă pli$tisi) N#am ni$i un el de mandat% da' am o m*nă oarte +rea 'i da$ă mai (mi de-itezi prostii d#astea% am să te pun pe +enun$hi '#am să a$ să sară s$*ntei din a$ea parte a 'asiului tău $are a ost ă$ută anume $a să te du$i la moa'#ta pe +hea3ă pe ea) C*t pri&e'te dorin3a ta să ai un a&o$at% din partea mea po3i să ai 'i 'ase sute de a&o$a3i% to3i lu$r*nd ore suplimentare $u -ila#n ă'urată (n prosoape ude% '#ori$*t le#ar s *r*i $reierii% ni$i $hiar +loata asta n#ar i#n stare să te s$oată din -u$lu$u#n $are#ai intrat) A'a $ă nu te *3*i 'i ii ată $uminte% $a să nu mă o-li+i să#3i tra+ o mardeală de#ai să mă 3ii minte toată &ia3a) După aia o iau sus 'i a'tept să se#m-ra$e) Apoi o $aut pe emeia ei me9i$ană% $are (nsă nu#i ni$ăieri% a'a $ă s#ar părea $#a 'ters#o unde&a) Paulette a amu3it de tot) Fa$e o mutră de#nmorm*ntare) După $e a terminat% o s$ot din $asă '#o du$ unde am lăsat ma'ina) "n ma'ină am o pere$he de $ătu'e pe $are i le pun Paulettei '#o instalez la spate#ntr#o pozi3ie $a să nu se poată mi'$a) . E#n re+ulă% Paulette% (i zi$) 6u 'i $u mine mer+em sus '#ai să te#m-ra$i% iar după aia a$em (mpreună o e9$ursie 'i să nu#n$er$i &reo i+ură% zău% te ro+% pen'$ă n#a' &rea să mă &ăd silit să#3i administrez o mamă de -ătaie) Ridi$ă -ăr-ia) . Să presupunem $ă re uz să mer+% spune) .ă -u$ur de $etă3enie ameri$ană 'i am drepturi (n $onse$in3ă) Ai &reun mandat de arestare4 >nde &rei să mă du$i4 Cer să iu asistată de un a&o$at) .ă uit (napoi '#o pri&es$ pe Paulette) 1#a &ăzut 'i ea% iar ta-loul% (n $iuda tutu# ror $ir$umstan3elor% o a$e să z*m-eas$ă) Indi&idu' ără#ndoială $#arăta $a la panoramă) După pu3in 'oseaua de&ine mai -ună7 prindem &iteză 'i $ur*nd in# trăm pe 'oseaua na3ională spre 8uma) @orile s#au arătat 'i dis$u' soarelui a intrat pe traseu) "n$ep să $*nt 0Ca$tus 1izzie2% un $*nte$% $um &#am spus 'i#nainte% pe $are#l (ndră+es$ (n mod deose-it) .iu-itoare) Eu zi$ $#ai &rut să te#asi+uri de ran$ii lui Rudy după $e#o mierli) Nu 3i#ar i sur*s să#i lase alt$ui&a de ne$az $ă te 'tia iu-ita lui Gran5orth% hai4 Ar i ost o lo&itură prea +rea da$ă Rudy% murind 'i lăs*ndu#3i drumu' li-er% te#ar i lăsat $u -uzele um late după a&erea pe $are ar i tre$ut#o &reunei opere de -ine a$ere) Asta ar i ost $e&a $e tu n#ai i putut suporta ni$i mă$ar (n +*nd% nu#i a'a4 ?#atun$i pui la $ale marea s$enă $u Rudy) 6e pre a$i $ă e'ti o -iată so3ioară $are#a ă$ut un pas +re'it 'i $are nu dore'te alt$e&a de$*t $a -ăr-ă3elu' ei -olna& s#o ierte% numai $a s#o poată lua de la#n$eput% iar ne eri$itu' se supune% ără să#'i dea seama $ă ni$i n#ai a'teptat $a să#'i dea s *r'itu' '#ai 'i#n$eput să dai poalele peste $ap $u nemerni$ul ăla de &eneti$ 1uis Daredo) Ea nu s$oate#o &or-ă) A p*ndes$ $a un 'arpe% numai $a să &ăd $um rea$3ionează la toată $hestia asta pe $are i#am ser&it#o) ?ade lini'tită 'i se uită la mine7 (n timp $e la$rimile#i $ur+ 'iroaie pe o-ră/ori) .ă sui (n ma'ină 'i pornes$) Cred $ă tre-uie să#i dau -ătaie% alt el s#ar putea $a unii dintre ami$ii lui Daredo să dea t*r$oale 'i să#l +ăseas$ă% 'i $ine 'tie $e idee i#ar mai putea &eni $a să#mi stri$e so$otelile) A' i &rut să#l iau 'i pe 1uis Daredo $u mine% da' &ă da3i seama $ă indi&idul ăsta#i me9i$an 'i nu &reau% să dau lo$ la $ompli$a3ii% a'a (n$*t e mai $uminte să nu mă urmăreas$ă după $e#am ple$at) Apăs pe a$$elerator% 'i#naintez $*t permite drumu' de repede) Intru pe drumu' prin$ipal $are du$e la interse$3ia $u 'oseaua na3ională 'i $ur*nd tre$em prin lo$u' unde 1uis za$e#n $a$tu'i ără izmene) .

de $e anume mă du$i unde ai de +*nd să mă du$i4 .P*n' la 8uma tre-uie să las (n urmă două sute optze$i de <ilometri 'i &reau s#a/un+ repede) A$olo tre-uie s#aran/ez pronto &reo două sau trei $hestii% $ă$i da$ă ideile pe $are le am (n $ap sunt -une% m#a'tept să se#nt*mple lu$ruri mari) "mi aprind o 3i+ară '#arun$ o pri&ire peste umăr% să &ăd $e a$e Paulette) Stă $uminte la spate% $u m*inile prinse#n $ătu'e% a'ezate (n poală) .etts% la Palm Sprin+s) Paulette pare să se mai i resemnat un pi$u3) S#ar zi$e $ă nu i#a ie'it din $ap ideea $ă p*n' la urmă o să mă a$ă să r*dă 'i $ur$ile de mine) Am pierdut $*te&a ore la 8uma iind$#am &rut să#i dau un tele on lui .etts% să#i spun unele lu$ruri 'i să nu ie prea surprins $*nd am s#apar7 '#am mai a&ut unele tre-uri de aran/at tele oni$ $u autorită3ile me9i$ane din . >ite% Paulette% zi$) .etts după $ăderea nop3ii% $ă$i nu intră#n planu' meu $a Paulette să ie &ăzută) Am de +*nd s#o 3in as$unsă la se$ret o &reme) I#o predau lui . >na 'i pentru mine% 1emmy% zi$e z*m-ind) Aprind o 3i+ară% mă las pe spate 'i i#o pun (n +ură) . "n3ele+% zi$e) Atun$i% da$ă nu sunt martor prin$ipal 'i da$ă te a$i $#ai uitat de $hestia $u#mpu'$atul% (mi dai &oie să iu $urioasă 'i să te#ntre.e9i$ali 'i altele $u -irou' din Ne5 8or<) Am mai ză-o&it a$olo pentru a#i da timp Paulettei să#'i a$ă păru' 'i de asemenea pentru $a s#a/un+em a$asă la . ?tii% 1emmy% spune după un timp) Nu $rezi $ă#3i asumi un ris$ prea mare4 "mi (n$hipui $ă mă re3ii $a martor prin$ipal% dar (n$ă nu sunt lămurită pe $e -ază ('i permite un a+ent ederal să s$oată o ameri$an$ă de pe teritoriul me9i$an $u $ătu'ele pe m*ini% doar pe moti& $ă ea ar putea să depună mărturii importante) Fiind$ă% n#ai putea să sus3ii nimi$ alt$e&a (mpotri&a mea) Nu#s de$*t un martor important% 'i#at*t) N#ai $um să mă a$uzi $#a' i#n$er$at să te#mpu'$% pentru $ă am dreptul să tra+ (n ori$e -ăr-at $are intră noaptea (n $asa mea ără $a să#l po tes$) 6ra+e din 3i+ară) . E#n re+ulă% s$umpo% (i zi$) Iată pentru $e) 6e iau (napoi la Palm Sprin+s pentru simplu' moti& $ă &reau să te du$ a$olo 'i de#ndată $e &om i a/uns% te pun su.a$uzare de omor premeditat) "i dau altă 3i+ară peste umăr) . Cred $ă am să te pun (n mare (n$ur$ătură% 1emmy% spune) A pri&es$ peste umăr) .etts (n $amera sa de zi) . 6e a$uz de asasinarea lui Gran5orth Aymes (n noaptea de doi'pe ianuarie% (i zi$7 '#asta $um (3i pla$e4 Capitolul RII :A1I=ERNE PEN6R> DAI Noaptea pe la ora un'pe opres$ ma'ina#n a3a $asei lui .ai -ine 3i#ai -ă+a min3ile#n $ap 'i n#ai mai um-la $u $hestii d#astea) Ni$i nu#mi pasă $ă ai i tras (n mine) ?i ni$i nu te du$ (napoi $a martor prin$ipal sau alt$e&a#n +enul ăsta% a'a $ă nu te mai (n$*nta $u +*ndu' la $e#o să#mi a$i tu mie% -om-oni$o% pentru $ă#3i uri sin+ură $ă$iula 'i n#a' &rea să te &ăd dezamă+ită) .

arie Du-uinet 'i pe pazni$u' de noapte 'i să#i (ntre-e da$ă pot identi i$a .etts se &a#n+ri/i să#3i ie trimis un a&o$at -un) ?i după aia $e $rezi $#o să urmeze4 Cred $ă tu 'i $u a&o$atu' o s#a&e3i timp -ere$het să &ă distra3i (mpreună p*nă#l a$i să#n3elea+ă $um ai pro$edat $a să nu-l u$izi pe Gran5orth) Da' nimeni n#o să#3i dea drumu' d#ai$i) Nu 3i se &a apro-a ni$i o eli-erare pe $au3iune 'i ni$i n#ai să ie'i din arestul ăsta p*nă $*nd nu dau eu semnalu' &erde% '#asta#i $ior-a pe $are tre-uie s#o măn*n$i 'i să zi$i $ă#3i pla$e) "mi z*m-e'te) "'i arată din3i'orii% $are#s al-i $a măr+ăritarele% 'i zău $ă n#am &ăzut (n &ia3a mea din3i at*t de rumo'i% e9$ept*nd poate pe $ei ai Benriettei) Copoiul intră $a s#o ridi$e) . Eu% $*nd e &or-a de dame% (mi (n+hea3ă inteli+en3a% (i răspund tăios) 1e las lor +ri/a să +*ndeas$ă) Răm*i $u -ine% Paulette) :a+ă de seamă să nu a$i nimi$ $e nu 3i#ar $on&eni $a să a le mai$ă#ta) Poli3istu' o ia $u el) "i po&estes$ lui . )u re oir. Asta e Paulette :enito% (i zi$% '#o a$uz de u$iderea $u premeditare a lui Gran5orth Aymes) Di#a' i re$unos$ător da$#ai 3ine#o su.e9i$) "n tele+rama aia le trimisesem o listă a hainelor $u $are era#m-ră$ată Benrietta (n noaptea de doi'pe ianuarie% $*nd se dusese la Ne5 8or< $a să &or-eas$ă $u Gran5orth% 'i $erusem -iroului din Ne5 8or< să#i an$heteze pe $amerista .etts) .etts) Sună 'i apare un $opoi% $ăruia#i spune să ia le+ătura $u se$3ia 'i să $heme un a+ent $a s#o ridi$e pe Paulette 'i s#o -a+e la arest $u orme#n re+ulă) "i dă (ndrumări să ie 3inută la secret p*nă la noi instru$3iuni) Paulette stă a$olo nepăsătoare) Arată e9$ep3ional de -ine) E $oa ată oarte mi'to% $ă$i &#am spus $ă 'i#a ă$ut păru' la 8uma% 'i#i (m-ră$ată $#un taior +roza&% $u man'ete 'i +uler de dantelă) E at*t de s$umpă% (n$*t arată $a 'i $um ar tre-ui să mu'te de două ori $a să măn*n$e o -u$ă3i$ă de unt) @*m-e'te $ătre mine 'i . Foarte -ine% zi$e) Fa$i $um &rei a$um% 1emmy% dar $rede#mă $ă p*nă la urmă am să#3i $reez o situa3ie de#ai să#3i dai demisia din ser&i$iu) ?i insist să mi se#adu$ă un a&o$at) Am dreptul să iu asistată de un a&o$at 'i &reau neapărat să#mi ie adus unul) Ai $e&a $ontra% sau &rei să modi i$i $onstitu3ia le+ală a Statelor >nite $a s#o potri&e'ti $um ai tu $he 4 .etts numai $*t &reau eu $a el să 'tie din $om-ina# 3ia asta 'i#i e9pli$ $um am de +*nd să $ondu$ /o$u' de#a$u#n$olo) . Din pun$tu' meu de &edere e#n re+ulă% Paulette% (i zi$) .arest (n a'teptarea e9trădării ei (n statul Ne5 8or<% unde &a răspunde pentru a$est $az de a$uzare) Cred $ă &reo două sau trei zile (n -e$iu' d#ai$i i#ar a$e poate mult -ine a$estei dame) I#ar adu$e un el de lini'te su leteas$ă '#o pa$e interioară% $are s#o dispună să &or-eas$ă) .etts e -ăiat -un 'i nu#i ni$i prost 'i#n3ele+e $ă $e a$ eu e sin+uru' mod (n $are tre-uie $onduse opera3iile (n $er$etarea asta) A'a $ă se de$lară +ata să mă spri/ine 'i m#asi+ură $ă pot $onta pe el p*n' la $apăt) După $are#mi dă o tele+ramă sosită de la -irou' de $er$etări $riminale din Ne5 8or<) ?i $*nd o $ites$ sunt +ata să e9plodez de satis a$3ie) =#am spus $ă tele+ra iasem -iroului de in&esti+a3ii $riminale din Ne5 8or< (nainte de a i ple$at (n .*ine diminea3ă domnu' . Din partea mea e#n re+ulă% spune .. 1emmy% (mi spune Paulette) Ce im-e$il% &redni$ de dispre3 mai e'ti! Sper $ă n#ai ost $hiar at*t de nerod $a să#3i (n$hipui $ă#mi pla$i% sau mă#n'el4 .

etts 'i $u mine stăm la s at 'i sta-ilim pas $u pas $e#a&em de ă$ut) .a+dalena% din .7 Iată% dar% $um stau lu$rurile 'i so$ot $ă i#am +ăsit a$um Benriettei $u si+uran3ă lo$u#n a a$erea asta 'i $red $#atun$i $*nd o să#i zi$ a$estei s$umpe $u$oni3e e9a$t $e#am de +*nd să#i zi$ (n următoarele $*te&a ore% atun$i poate $#o să ie at*t de surprinsă (n$*t n#o să 'tie da$ă#i trează sau &isează) A$um e miezu' nop3ii% iar .hainele astea $a apar3in*nd Benriettei) Ei -ine% iată 'i răspunsu' pe $are l#am primitE 1Gelati la telegramă stop camerista 5arie Dubuinet actualmente în ser iciul doamnei 6ohn -laford din *ew +or. Fie $um $rezi% s$umpo% zi$% da' ridi$area la $are m#am +*ndit eu e una $are se a$e pe -ra3e! 1a re&edere) 6ermin $a eaua 'i#mi &ăd de drum) 6ot +onind pe 'oseaua din de'ert% (mi &ine#n minte Benrietta) .i#amintes$ $um s#a repezit la mine ultima dată $*nd am &ăzut#o la se$3ia de poli3ie '#am pus#o să#mi dea o des$riere a hainelor $u $are era#m-ră$ată 'i $*nd n#am lăsat#o să umeze) Cred $ă Benrietta nu mă &ede $u o$hi prea -uni% $eea $e mă a$e să z*m-es$ $u +ura p*n' la ure$hi) ?i $*nd mă +*ndes$ $ă p*nă &oi ispră&i $u ea la noapte o să mă uras$ă 'i mai tare% (mi &ine de#a .$um i#o i plă$ut să stea la ermă su.etts &rea să 'tie da$#am ost serios $*nd am de$larat $ă poate să#i adu$ă un a&o$at lui Paulette a doua zi de diminea3ă% iar eu (l asi+ur $ă mă lasă re$e da$ă#i adu$e 'i două duzini de a&o$a3i% deoare$e so$ot $ă odată $e &oi i ispră&ii $u ea% n#o să#i mai ie de olos ni$i unu' dintre ei) După aia $io$nes$ un pahar $u el% apoi $o-or% m#a'ez la &olan 'i#i dau drumu' spre erma Altmira) E#o noapte +roza&ă 'i#n timp $e 'naintez pe 'osea% (n$ep să mă +*ndes$ la toate $*te s#au (nt*mplat de $*nd am intrat pentru prima dată pe 'oseaua asta 'i se pare $ă#s oarte multe) Ari$um ai sta s#o pri&e'ti 'i $hiar da$ă n#o pri&e'ti% &ia3a răm*ne tot un lu$ru -izar) Cur*nd% la $apu' străzii prin$ipale a/un+ la lo$alu' $u $ren&ur'ti $alzi) Cele două eti'$ane +lume3e% (m-ră$ate#n al-% sunt tot a$olo% distri-uind haleala% iar $u$oana#$eea tre$ută 'i de prima 'i de#a doua tinere3e% $ăreia#i zi$ 2Annie Cren&ur't2% tot at*t de a umată $a 'i#n prima seară $*nd am &ăzut#o% stă la o masă 'i măn*n$ă un $ren&ur't (n timp $e la$rimile#i $ur+ pe o-ra/i) Dama $ea $u păru' ro'$at mă pri&e'te $u o$hi s$lipitori) .amă% $e mă+ulite am ost $*nd am auzit $ă erai dete$ti&! Ne#am amintit de prima seară $*nd ai intrat ai$i '#ai (n$eput să ne pui ni'te -ăr-i $ă &eneai de la .e9i$) @ău $ă tre-uie să ie o meserie +roza&ă să ii dete$ti&) "mi sor. Ia uite% domnu' Caution! spune) .$a eaua) .ă#ntre. Ei a'! spune) Cred $ă nu m#ar deran/a) Cred $ă n#ar i $hiar at*t de rău să ii ridi$ată de#un tip $a dumneata) .supra&e+herea lui Periera) .urmărire) "i arun$ o pri&ire plină de su-(n3eles) . identifică cert îmbrăcămintea ca făc#nd parte din baga%ele făcute de ea pentru doamna 'enrietta )2mes c#nd a plecat la 'artford. /onnecticut stop 6ames Bargal paznic de noapte la docul lui /otton identifică pălăria !i haina de blană ca fiind acelea purtate de femeia care a ie!it din ma!ina ce apoi s-a rostogolit în apă cu Granworth )2mes la olan stop ambele identificări absolut certe. Nu#i $hiar a'a de rea% s$umpo% zi$% da' ni$i $hiar a'a de -ună nu e) "nsă mai -ine -a+ă de seamă să nu te iau su.

Nu mai spune!4 (i zi$) E#n re+ulă) Ei -ine% da$ă dore'ti a'a% o să te ser&es$) Fernandez% zi$% (ntor$*ndu#mă $ătre lo$u' unde 'ade ameste$*nd $ăr3ile 'i z*m-ind% so$ot $ă po3i să#mi a$i un ser&i$iu) =ezi $ă /os% a ară% +ăse'ti doi poli3i'ti) 6e ro+ să mi#i adu$i ai$ea sus) .aloney 'i al3i patru tipi /oa$ă po$her% iar $eilal3i% printre $are 'i Benrietta% stau) "n /ur 'i pri&es$) C*nd intru% Benrietta ridi$ă pri&irea) . As$ultă% Caution% spune) Fără#ndoială $ă tre-uie să#3i a$i mese# ria% dar e9istă două eluri (n $are po3i să 3i#o a$i 'i $hiar da$ă e'ti a+ent ederal nu#i ne&oie să ii -rutal $u doamna Aymes) .aloney pri&e'te#n$runtat) . Di#am mai spus $e părere am despre tine% zi$e% 'i 3i#a' i re$unos$ătoare să nu#mi mai &or-e'ti) Nu pot să su ăr mutra poli3i'tilor ne$iopli3i) .aloney după $e Fernandez (i deteriorase portretu') .ă opres$ o $lipă 'i pri&es$ roată) =#aminti3i $ă -al$onul ăsta% a'a $um &#am mai spus% $ăptu'e'te peretele de /ur (mpre/ur) "năl3imea lui de la sol e de &reo 'ase#'apte metri) 1a $apu' s$ărilor de piatră unde mă a lu e $amera de /o$) După ea% $e&a mai (n$olo% e $amera#n $are Benrietta l#a dus pe . Ei -ine% $e părere ai% . =ai% &ai% &ai% Benrietta% (i zi$% nu#mi &ine să $red $ă n#ai să#i dai -ună seara -unului tău prieten 1emmy! . E#n re+ulă% zi$e Fernandez) Se ridi$ă 'i iese din $ameră) .dreptu' să r*d) ?i n#ar i prima damă $are nu m#a putut su eri) Cur*nd apare 'i erma) 1uminile de neon d#a ară s$lipes$% da' nu#s multe ma'ini par$ate) S#ar părea $ă#n seara asta e rel#che p#ai$i) Garez ma'ina 'i intru prin a3ă) 1*n+ă +ardero-ă% &or-ind $u eti'$ana $are prime'te pălăriile% stă Periera) @*m-e'te din $lipa $*nd m#a &ăzut) .aloney4 (i zi$) Asta#i meseria mea% să operez arestări) Ce#3i (n$hipui $#am ă$ut p#ai$i% &*r*ndu#mi nasu' peste . Sunt to3i a$olo sus% seHor% spune% Fernandez 'i .ai departe#n $ol3 e o altă $ameră% iar pe dreapta mai sunt (n$ă două $amere $are dau pe -al$on) >r$ s$ările 'i intru#n $amera de /o$) Sunt aduna3i a$olo $a la &reo duzină de oameni) 1a masa din mi/lo$% Fernandez $u . Ce se#nt*mplă% Caution4 spune) Ai de +*nd să operezi &reo ares# tare4 .aloney% toata $ole$3ia) Dar se nu platesti pentru -euturi) 6ot $he -ei aSui es% $omo se spune la &oi% en $onto de la $asa) Intru#n sala de dans) E lume pu3ină% iar or$hestra t*ndăle'te a'a $um a$ toate or$hestrele $*nd nu#i nimeni $a să le as$ulte) 6ai peste par$het 'i#n$ep să ur$ s$ara $are du$e la -al$on) C*nd am ur$at $*te&a trepte% mi#amintes$ $ă ăsta#i lo$u' unde#am +ăsit $iu$urele de ar+int de la $ăma'a lui Sa+ers) .aloney se ridi$ă) . 4uenas noches.ă &ede 'i#i z*m-es$) Chipul i se#mpietre'te 'i#mi (ntoar$e spatele) . seHor Caution% spune) Sunt eri$it $he &e mai &ed din nou) 6oate au ost oarte linistit pe ai$i% iar pe seHora Aymes% da$a dori3i s#o &ede3i% pe ea o +asi3i sus en $amera de /o$) . Asta#i +roza&% (i zi$) E'ti -ăiat -un% Periera% 'i am impresia $ă mi#ai ost de olos) Poate#am să +ăses$ un mi/lo$ să mă re&an'ez $*nd&a) . N#am nimi$ (mpotri&ă% eti3o) "i zi$) Poate p*n#oi termina $u tine ai să#i ură'ti 'i mai mult% iar da$#a' i#n lo$u' tău% Benrietta% nu m#a' o-răzni$i prea tare% pentru $#a' putea să#3i a$ &ia3a mai +rea de$*t (3i (n$hipui) Se lasă un el de tă$ere) 6ipii $are /u$au po$her s#au oprit) 6oată lumea se uită la Benrietta 'i la mine% .

E#n re+ulă% -ăie3i% zi$) 1ua3i#o d#ai$i) Benrietta nu s$oate o &or-ă) E al-ă $a &aru' 'i pot să#i &ăd -uzele tremur*nd) .ă du$ la -u et 'i mă ser&es$ $#un de+et de 5his<y) . N#a' $rede% zi$% $#a ă$ut#o ea% dar are pe $ine&a $are#a ă$ut#o pentru ea) Nu 'tiu $ine e% da' poate $*nd am să &or-es$ $u ea m*ine de diminea3ă% la arest% o s#ai-ă $he să se destăinuias$ă ni3el) Poate $ă .etts) Atmos era% (n a$eastă (n$ăpere% e a$um teri-il de#n$ăr$ată) Fie$are a'teaptă să se#nt*mple $e&a) Pe a3a lui Fernandez (n lore'te un sur*s &a+% (n timp $e s#a'ază din nou la masă 'i#n$epe să -ată $ăr3ile) . As$ultă% asta#i o $hestie nea'teptată% Caution% spune) Asta nu#i (n ordine) Am $rezut))) . Cred $#am pro$edat -ine% a ost sin+ura $ale pe $are puteam să mer+% le zi$) Pentru mine% e limpede $a $ristalu' $ă dama asta) Benrietta% era emeia $are#a $o-or*t din ma'ina aia% a pornit#o din nou '#a e9pediat#o peste mar+inea $heiului% da' n#am a&ut $ertitudinea p*# nă#n seara asta) Am primit a$um o tele+ramă de la Ne5 8or<% $are#mi $on irmă $ă emeia .ă tratez $#o 3i+ară 'i#n timp $e#o aprind se des$hide u'a) Intră Fernandez 'i Periera% urma3i de $ei doi poli3i'ti lo$ali% doi &lă/+ani $are m#a'teptau /os% a'a $um aran/asem $u .ă#ntor$ $ătre poli3i'ti) .tot% da$ă n#a' i +ăsit un $lient pentru pension p*n' la urmă4 Nu spune nimi$ 'i are un aer +ra&) . Doamnă Benrietta Aymes% (i zi$% (n $alitatea mea de a+ent ederal te arestez pentru &ina de a#3i i u$is so3ul% Gran5orth Aymes% (n noaptea de două'pe ianuarie la do$ul lui Cotton% din ora'ul Ne5 8or<) 6e arestez de asemenea 'i pentru &ina de a i determinat tipărirea 'i de a i (n$er$at să pui (n $ir$ula3ie o $antitate de o-li+a3iuni de stat alse (n &aloare de două sute de mii de dolari 'i te predau 'e ului poli3iei lo$ale din Palm Sprin+s% $a să ii trimisă (n /ude$ată pentru (n&inuirile astea 'i de3inută p*nă la e9trădarea ta (n statul Ne5 8or<) .ai tre$ &reo ze$e minute p*nă $*nd Periera se#ntoar$e 'i spune $ă toate#s (n re+ulă) . Fire'te $#a' &rea% 'i#3i mul3umes$) Iese (mpreună $u Benrietta) $u $opoii după el) . Imposi-il% (i zi$% (3i lipse'te or+anu' $u $are să $rezi $e&a) Da' da$ă &rei să#l a$i pe erou' de operetă% ai o$azia să te#napoiezi la Palm Sprin+s (mpreună $u Benrietta) .ă#ntor$ $ătre Benrietta) .ă po te'te să mer+em (n -irou' său% unde zi$e $#am putea sta de &or-ă mai $omod) "l urmez pe -al$on 'i intrăm (n $amera sa) Fernandez 'ade la o masă 'i -ea 5his<y $u si on 'i +hea3ă% um*nd o 3i+ară) C*nd intrăm% ridi$ă pri&irea $ătre noi) . ?i $rezi $#a ă$ut 'i alsi i$area4 (ntrea-ă Fernandez) .ă#ntor$ $ătre Peri# era) .arie Du-uinet 'i pazni$u' de pe do$u' lui Cotton au identi i$at (m-ră$ămintea pe $are o purta) Asta#i su i$ient pentru mine 'i#n$heie $er$etarea) . A' dori să &or-es$ $u tine 'i $u Fernandez% zi$% moti& pentru $are#s de părere să#n$hide3i -om-a asta 'i să trimite3i lumea a$asă% iar &oi doi să &ă#napoia3i (n -irou' &ostru% unde#am putea să dis$utăm ni3el) Periera 'i Fernandez părăses$ $amera (mpreună $u $eilal3i tipi) După un timp aud de /os $um lumea se#m-ra$ă 'i plea$ă) .aloney a$e un pas (nainte '#o apu$ă de -ra3) Apoi se#ntoar$e $ătre mine) . Ei -ine% domnule Caution) spune% s#a do&edit $#a ost a'a $um am $rezut totdeauna $#o să ie) 6ot timpul am 'tiut $ă ea e &ino&ata) :ei $e&a4 "i spun $ă da) Periera#mi o eră o 3i+ară 'i mi#o aprinde) .

aloney ăsta să a$ă% să#3i trans orme $lădirea poli3iei (n -iroul de stare $i&ilă4 Nu le spune nimi$ p*n#a/un+ a$olo) Du#i $u zăhărelu' 'i 3ine#i (n .etts% zi$) Să nu#3i a$i ni$i un el de +ri/i (n pri&in3a asta) =iu $hiar a$um a$olo 'i $red $#am s#opres$ $ăsăto# ria asta pronto) I#as$ultă% $e are de +*nd .ă du$ la -u et 'i mă ser&es$ $#un 5his<y) Eram to$mai $u paharu' la +ură $*nd sună tele onu') Fer# nandez ridi$ă re$eptoru' '#apoi se uită la mine) . 6ermi+lo) "mi arun$ă o pri&ire s idătoare) .asta i#ar u'ura pu3in situa3ia) Fernandez se ridi$ă 'i#'i toarnă un alt 5his<y $u si on 'i +hea3ă) In# di&idul ăsta are aeru' $ă#i tare mul3umit de el (nsu'i) .etts% 'e ul poli3iei din Palm Sprin+s% &rea să#3i &or-eas$ă) .ie#mi spui4! zi$) Da' ni$iodată nu po3i să 'tii $um stai $u dame# le) I#as$ultă% Fernandez% $ontinui% $e rost a a&ut să iei numele ăsta de Fernandez 'i să &ii ai$i după moartea lui Aymes4 Ridi$ă pri&irea 'i z*m-e'te) . Nu e ne$esar să +ăse'ti un ali-i% Fernandez% (i zi$) Am &rut numai să 'tiu unde#a ost ie$are atun$i seara% asta#i tot) "i arun$ă o pri&ire s$urtă lui Periera) .etts% (i răspund) Cine se $ăsă# tore'te $u $ine 'i de $e 'i $e le+ătură are asta $u mine4 (l (ntre-) Am $rezut $ă poate alt$ine&a a mai $omis &reo $rimă sau a'a $e&a) Cine s#a 3i$nit in halul ăsta% $ă &rea să#'i pună pirostiile#n $ap4 . "3i mul3umes$ oarte mult% .ai e $e&a $e#ai &rea să 'tii4 . Asta a'a e% spune% Da$ă &rei să 'tii% am mers la un ilm $u .arie% $amerista Benriettei) Nu 'tiam $#o să am ne&oie de un ali-i) . Desi+ur $ă#mi pare rău pentru dama asta% spune) Cred $#a dat de -elea% 'i (n$ă una de $are n#o să s$ape ără multă -ătaie de $ap) . .aloney s#a e9primat $#ai arestat#o pe Benrietta pentru u$iderea lui Aymes pre$um 'i pentru un deli$t de alsi i$are 'i $ă e'ti un ti$ălos) Spune $ă ea#i pe +eantă . Benrietta 'i $u . As$ultă% 1emmy% spune .aloney% spune) C*nd au a/uns ai$i% . nu mai are ni$i o le3$aie 'i $ă tu#i a$i o#ns$enare) @i$e $ă% după părerea lui% $el mai -un lu$ru pe $are poate să#l a$ă e s#o ia de ne&astă% a'a $a să ai-ă $ine&a +ri/ă de ea 'i să#i an+a/eze un a&o$at 'i#n +eneral să ie pe#aproape) Spune $#a dis$utat $hestiunea $u ea 'i ea#i a'a de iartă $ă#i dispusă să ie de a$ord $u ori$e) Ei -ine% $e puteam să spun4 Am-ii au a&ut domi$iliul ai$i 'i au dreptul să se $ăsătoreas$ă% a'a $ă l#am sunat pe /ude$ător% $are#o să trea$ă p#ai$i peste &reo /uma de oră $a să#i uneas$ă după le+e) Dar a$um m#am +*ndit $ă poate#ar tre-ui 'i tu să 'tii despre asta% a'a $ă &ezi de $e te#am sunat) . Ba-ar n#am despre $e &or-e'ti% . Nu% n#am ost% spune) Stăteam de+ea-a) ?i $e da$ă4 . Desi+ur $ă da% (i zi$) "n noaptea#n $are Aymes a murit tu nu erai de ser&i$iu% nu#i a'a4 "'i stin+e 3i+ara) . A% nimi$% i#o#ntor$% da' m#am +*ndit da$#ai putea e&entual să#mi spui unde#ai ost) Presupun $ă tre-uie să i ost unde&a#n seara aia 'i -ănuies$ $ă $ine&a tre-uie să te i &ăzut) R*de) .etts) Ai$i se pune la $ale o $ăsătorie 'i a' &rea să 'tiu $e atitudine să iau) Presupun $ă#i (n re+ulă% nu4 . . 6re-uia să a$ $e&a% spune% 'i $u un an (n urmă% $*nd usesem p#ai$i $u Aymes% (l $unos$usem pe Periera) Am adoptat numele de Fer# nandez% pentru $ă nu z+*rie a'a la ure$hi $a numele meu ade&ărat . E pentru tine% (mi spune) .

ni$i un moti& nu#n+ădui să se o i$ieze &reo $ăsătorie) .ai$ă#mea#mi spunea#ntotdeauna $ă sin+uru' lu$ru mai rău de$*t o damă erau două dame) Da$ă#i a'a% re+ele Solomon tre-uie să i a&ut o doa+ă lipsă) "n$hipui3i#&ă $um ar i să trăie'ti $u patru sute de dame (n prea/mă 'i să#n$er$i să -a+i min+ea la $o' $u toată trupa) 6re-uie să re$unoa'te3i% totu'i% $ă oamenii ă'tia de#altădată a&eau o reputa3ie demnă de in&idiat% 'i da$ă $iti3i $ăr3ile dumnea&oastră de istorie% păi so$ot $ă sunte3i o-li+a3i să admite3i $ă pe măsură $e tre$ se$olele% -ăr-a3ii de&in din $e (n $e mai mi$i (n apte) Poate $rede3i $ă en+lezul ăla% de#i zi$eau Benri$ al =III#lea% era un -ăr-at 'i /umătate pentru moti&u' $#a a&ut 'ase ne&este4 Păi% da$ă#l $ompara3i $u re+ele Solomon% nu#i de$*t un slă-ăno+) Ce $ontează 'ase pe r*nd a3ă de .etts) După $*te&a $lipe (l zăres$ a'ezat (n spatele unui $opa$% l*n+ă 'osea) .ă $ără-ănes$) Ies a ară 'i pornes$ ma'ina) =reun <ilometru (l par$ur+ $u mare &iteză% apoi (n$ep să#l $aut pe $opoiu' $are tre-uie să m#a'tepte unde&a p#ai$i% după $um aran/asem $u . Du#te $*t po3i de repede la erma Altmira% (i zi$) Fă un o$ol $a să &ii prin spate 'i pune#3i $alu' $u roate la adăpost) Fere'te#te să te &adă) Supra&e+hează lo$u') "năuntru nu#s de$*t Periera 'i Fernandez) Da$ă ies 'i se du$ unde&a% ilează#i% da' $red $ă nu &or ie'i) A' zi$e mai de+ra-ă $ă &or a'tepta (năuntru) . Da$ă tre-uie să mer+em% n#a&em (n$otro% spune) ?i din partea mea n#am nimi$ (mpotri&ă să petre$ $*te&a zile la Ne5 8or< pe so$oteala statului) . E#n re+ulă% zi$) N#ar stri$a să i3i pre+ăti3i am*ndoi să mer+e3i $u mine m*ine) Da$ă mai a&e3i $e&a so$oteli de#n$heiat p#ai$i% ar i -ine să le pune3i la pun$t) 6re-uie să ple$ăm $am dis#de#diminea3ă) De$i% saluti 'i pe $ur*nd) .aloney) Ari$um% asta n#ar s$him-a $u nimi$ lu$rurile% $i ar putea $el mult să $reeze unele in$on&eniente% da$ă mă +*ndes$ la $*te&a amănunte pe $are le 'tiu (n le+ătură $u dama) .aloney) Da' da$ă stau să re le$tez% (mi dau seama $ă nu#mi pasă ni$i $*t ne+ru su.suspans da' su. Fernandez% zi$% nu o dată m#am (ntre-at de $e#ai ost at*t de dorni$ să te#nsori $u Benrietta '#apoi deodată ai dezertat) Presupun $ă era din $auza -ănuielii tale $#ar i ost ameste$ată#n alsurile astea4 Con irmă% d*nd din $ap) . Chiar a'a a ost% spune) ?i $*nd ai (n$eput să $otro-ăi p#ai$i% mi#am dat seama $ă 'tia pro-a-il mai multe despre moartea lui Aymes de$*t ne#am (n$hipuit $ei mai mul3i dintre noi% a'a $ă m#am retras) .ă#ntor$ $am (ntr#o oră) Spune $ă#i (n re+ulă% porne'te motoru'% (n$ale$ă '#o#ntinde) "mi $ontinui drumu') Gones$ $a o nălu$ă pe 'oseaua spre Palm Sprin+s% de par$ă $ine&a mi#ar i turnat smoală topită (n pantaloni 'i mă +ră-es$ pen' $ă so$ot $ă tre-uie să#mpiedi$ -aza$onia aia de $ăsătorie dintre Benrietta 'i . "n3ele+% zi$) Ei -ine% a$u' tre-uie s#o iau din lo$% da' mi#a s$ăpat un amănunt pe $are tre-uie să &i#l mai spun% -ăie3i% '#anume $ă% după toate pro-a-ilită3ile% &oi i ne&oit să &ă in&it pe#am*ndoi să a$e3i m*ine un drum p*n' la Ne5 8or< (mpreună $u mine) Cred $ă &e3i i am*ndoi martori prin$ipali (n a$3iunea asta (mpotri&a Benriettei) Ari$um ar i% am impresia $ă pro$uroru' distri$tual ar tre-ui s#audă $e#a&e3i de zis) Periera de-itează o mul3ime de ar+umente pentru $are n#ar putea să ple$e de la ermă% (nsă Fernandez (i (n$hide +ura) .un+hie da$ă Benrietta se mărită $u .#ai (n3eles4 Spune $#a#n3eles 'i a+a3ă) Pun re$eptoru' pe ur$ă) .

ă ia la rost . .aloney (i spune $ă% da$ă l#ar lua de -ăr-at% ar putea s#o a/ute) După aia mi#a &or-it mie despre $hestia asta 'i i#am spus $ă din partea mea% e#n re+ulă) 1#am $hemat pe /ude$ătoru' de pa$e d#ai$i% $are#i (năuntru a$um 'i se pre+ăte'te să#i $ăsătoreas$ă) .ă#ntor$ $ătre /ude$ător 'i#i spun $ă#mi pare rău $#a ost deran/at 'i luat din pat% da' $ă nu &a a&ea lo$ ni$i un el de $ăsătorie) "'i ia tălpă# 'i3a% 'i $ei doi poli3i'ti plea$ă eu el) Apoi Benrietta e9plodează) .aloney are -ăr-ă3ia să#n$er$e s#o apere de alte mă+ării din partea mea% are tot dreptul să#'i (ndeplineas$ă hotăr*rea) =ă spun $ă Benrietta era o$ 'i pară) Din o$hi (i s$ăpărau s$*ntei '#arăta +roza&) .etts 'i $ă#n3ele+e să a$ă $e 'i#a propus) @i$e $#am urmărit#o $a un $opoi% $ă i#am adus (n&inuiri min$inoase 'i $ă#n +eneral mi#am -ătut /o$ de ea% iar da$ă . Ei a'% să nu#'i (n$hipuie $#o să#l las% zi$) As$ultă% .aloney4 (l (ntre-) @*m-e'te) . $e#i asta 'i $ine#mi (n$hi#pui $ă sunt $a să#mpiedi$ oamenii să se $ăsătoreas$ă) Spune $ă are apro-area lui .i#e silă de tine 'i 3i#am spus $ă e'ti un ti$ălos 'i un nemerni$ 'i să 'tii $ă nu mi#am s$him-at părerea) 6a$e numai iind$ă 'i#a epuizat su lu') . A $lipă% &ă ro+% zi$) Căsătoria asta nu &a a&ea lo$ '#o opres$% pen#tru $ă nu#i (n ordine) .etts% dau -uzna#n $amera 'i#l +ăses$ a'tept*ndu#mă% a'ezat (n spatele -iroului% $#o lulea#n +ură% din $are tra+e 'i pu ne'te un um $e miroase de par$#ar i umplutură $u $eapă) .patru sute +rămadă4 C*nd a/un+ la $asa lui . Ce#i toată aiureala asta a măriti'ului Benriettei $u .aloney a adus#o ai$i% spune% 'i era supărată o$ $#a ost arestată pentru u$iderea lui Gran5orth 'i $ă n#are un ran$ 'i $rede $ă n#are să ie#n stare să#'i an+a/eze un a&o$at) Atun$i .aloney inter&ine) . A$um ispră&i3i am*ndoi '#as$ulta3i#m* pe mine% le zi$% 'i tu% .etts% po3i de asemenea să ii atent) Benrietta% dores$ să#3i -a+i -ine#n $ap $e#am să spun 'i să nu ui3i% pentru $ă#i important) C*t (3i sunt de nesu erit mi#e per e$t perpendi$ular) Am o sar$ină de#ndeplinit '#o a$ (n elu' meu personal) S#ar putea% Benrietta% $a după $e se &a i terminat an$heta să#3i pară rău $#ai ost at*t de o-razni$ă% dar (ntre timp ia seama la $e#3i spun) Faptu' $ă te#am arestat 'i te#am s$os de la ermă#n seara asta n#a ost de$*t o#ns$enare) Am ă$ut#o $u un s$op7 'i $u pu3ină -a tă% $e . As$ultă% Caution% spune% ii om% nu i lipsit de inimă) N#ai dreptul să#mpiedi$i o $ăsătorie) Cine&a tre-uie să ai-ă +ri/ă de Benrietta) E#ntr#o mare#n$ur$ătură 'i tu#3i -a3i /o$ de ea '#o $hinuie'ti $u#at*t mai mult) ?i#n de initi&% pot să#3i spun $ă))) "i pun m*na peste +ură) .etts) Arestarea asta a Benriettei a ost o simulare) Ea n#a u$is ni$iodată pe $ine&a% dar am ost silit să $ondu$ a$3iunea#n elul ăsta) Ia du#mă la nunta asta% dom'le! Se ridi$ă 'i depune luleaua% o aptă pentru $are#i sunt re$unos$ător% 'i tre$em (n $amera &e$ină) Cine&a a aran/at o masă#n$ăr$ată de lori% iar (n a3a ei stau Benri# etta 'i .aloney (mpreună $#un /ude$ător de pa$e pe pun$tu' să#n$eapă slu/-a 'i doi poli3i'ti lo$ali $a martori) . Nu $red să i ur*t &reodată pe $ine&a $um te urăs$ pe tine% spune) .

1a#ntoar$ere% s$umpo% zi$% am să#3i spun de $e te#am (mpiedi$at să te mări3i $u .aloney! Capitolul RIII D>E6 PEN6R> 6V1BARI Cred $ă am toate moti&ele să iu mul3umit $#am (mpiedi$at#o pe Benrietta să se mărite $u .etts) 1asă#i pe ă'tia doi să stea p#ai$i% (i zi$) Benrietta nu se a lă su.ni$i o stare de arest pentru ni$i un el de &ină) Cu alte $u&inte e li-eră% da' n#a' &rea să ple$e d#ai$i ni$i ea% ni$i el) =reau să#i +ăses$ tot ai$i la#ntoar$ere) C*nd a/un+ la u'ă% mă#ntor$ '#o pri&es$ pe Benrietta A &ăd aproape sur*z*nd) .&reau să se#nt*mple se &a#nt*mpla '#atun$i toate &or i $a#n paradis) Am ost ne&oit să#i a$ pe Periera 'i pe Fernandez să $readă $ă te#am arestat pentru alsi i$ările alea 'i i#am pre&enit pe#am*ndoi $ă#i &oi lua $u mine m*ine la Ne5 8or<) E#n re+ulă) Ei -ine% $hiar a$um mă reped (napoi la ermă% da#nainte de#a ple$a &reau să#3i adu$ la $uno'tin3ă $e&a% Benrietta% 'i su.aloney) "n timp $e +ones$ ne-une'te pe drumu' $e du$e la ermă% (n$ep să ilozo ez despre dame) =#am spus $ă au ritm 'i tehni$ă7 da' mai au '#o +rămadă de alte lu$ruri% dintre $are unele nu#s $hiar at*t de palpitante) Damelor le sare 3andăra dintr#un mo t) "'i ies din 3*3*ni ori$um7 s#aprind -rus$ 'i 3*'nes$ $a ni'te ra$hete) Da$ă iei o damă de trea-ă '#o prepari $u pu3ină senza3ie 'i poate#i mai adau+i o priză de dra+oste% ('i iese pur 'i simplu din min3i% 'i $*nd 'i#a pierdut $apu' se simte#ntotdeauna o-li+ată să pună &reun -ăr-at su.ă pri&e'te $#un aer oarte $urios) E moartă de o-oseală '#arată $a 'i $um i#ar &eni să pl*n+ă dintr#o $lipă#n alta) . E#n re+ulă% 1emmy% spune) Nu#n3ele+% dar am să 3in minte) .ni$i un moti& nu tre-uie să ui3i) C*nd&a (n $ursu' nop3ii ai s#o#nt*lne'ti pe doamna Paulette :enito% dama $u $are se distra so3u' tău7 dama $are#a pus la-a pe $ele două sute de -ătr*ne (n o-li+a3iuni de stat eritabile. Ei -ine% a$um ia aminte la următoarele) =oi pune u$iderea lui Gran5orth Aymes (n sar$ina a$estei Paulette) Am să do&edes$ $ă ea#i autoarea) A$u'% pe Gran5orth Aymes l#a putut e9pedia pe lumea ailaltă numai una din două emei% pentru $ă#n seara zilei de doi'pe ianuarie s#a &ăzut numai $u două emei) >na a ost Benrietta% ai$i de a3ă% 'i $ealaltă a ost Paulette) Per e$t) A$um am s#o elimin pe Benrietta din a a$erea asta $u a/utorul unor do&ezi ima+inare) Am să zi$ $#am $ontrolat la Ne5 8or< 'i $ă 'tiam $ă Benrietta% ai$i de a3ă% nu l#a putut u$ide pe Aymes% pentru $ă trenu' $u $are#a ple$at din Ne5 8or< a ie'it din sta3ie $u $in$i minute (nainte de ora $*nd pazni$u' de noapte a &ăzut ma'ina lui Aymes sărind peste mar+inea $heiului% la do$u' lui Cotton) =oi spune $ă at*t $asieru' $are eli-erează -iletele% $*t 'i $ondu$torii' trenului au identi i$at oto+ra ia Benriettei $a iind a$eea a unei emei $are $ălătorea (n trenu' $e se#ntor$ea la Bart ord) A$um ai (n3eles -ine trea-a asta% Benrietta4 Erai (n trenu' $are se#ntor$ea la Bart ord% Conne$ti$ut% 'i $are#a părăsit +ara la ora opt 'i patruze$i de minute) Nu $um&a să ui3i asta) . Foarte -ine% (i zi$) A$um o iau din lo$) .ă#ntor$ $ătre .papu$% $a să ai-ă $ine să#i 3ină de ur*t) Nu mă supără at*t lu$rurile pe $are damele le .

a$% $*t mă supără lu$rurile pe $are se pri$ep să#i determine pe -ăr-a3i să le a$ă pentru ele) I#am auzit pe unii oameni zi$*nd $ă deose-irea dintre un -ăr-at 'i o emeie ar i at*t de mi$ă (n$*t n#ar a&ea ni$i un el de importan3ă) Ei -ine% nu sunte3i o-li+a3i să#i $rede3i pe oamenii ă'tia) Fiind$ă n#au dreptate) :ăr-atu#i $ondus de ra3iune% iar emeia de instin$t7 'i#n nouă $azuri din ze$e% instin$tul unei emei e $eea $e simte#n diminea3a respe$ti&ă) ?#a$um Benrietta simte $#ar &rea să se mărite $u .aloney to$mai pentru $ă#i la anan+hie 'i $rede $ă n#are prieteni% $ă eu o supun la $hinurile in ernului 'i $ă#n .aloney &a +ăsi un om -un% $are se &a#n+ri/i de ea 'i se &a a'eza $a o pa&ăză (ntre ea 'i o lume rea! Aiureli4 .ai e (n$#un lu$ru% '#anume $ă#'i (n$hipuie doar $#o iu-e'te pe Benrietta) De apt n#o iu-e'te delo$) Da$#ar i ost (ndră+ostit de dama asta% nu mi#ar i#n+ăduit să#i apli$ tratamentu' pe $are am ost ne&oit să i#l apli$ (n a a$erea asta) Ar i +ăsit mi/loa$e să a$ă $e&a) So$ot $#am să iu destul de eri$it (n ziua $*nd $azul ăsta o să ie rezol&at) 6re-uie să &ă da3i seama $ă#n a ara $elor $*tor&a ore de somn de la 8uma% pra$ti$ timp de trei zile 'i trei nop3i am ost (n mi'$are ără $a să#n$hid un o$hi 'i nu uita3i $ă#s unu' dintre oamenii $ărora le pla$e patu') "ntre timp am a/uns la &reo patru sute de metri de ermă) S$ot ma'ina de pe 'osea '#o las (n spatele unui tu i' de sal&ie) Apoi o iau -ini'or $ătre $asă) Cur*nd dau de moto$i$leta poli3istului pe $are#l lăsasem de pază% iar $*3i&a metri mai (n$olo (l +ăses$ 'i pe el) "mi spune $ă nimeni n#a părăsit erma 'i $ă doar Fernandez a ie'it a ară 'i a tras o ma'ină din +ara/ la intrarea prin$ipală) Spune $ă Periera 'i Fernandez au arun$at ni'te o-ie$te (n ma'ina asta de pe &eranda $are#i deasupra intrării din a3ă% a'a $ă ideea mea% după $*te se pare% dă roade) Prezen3a a$estui sti$lete mi se pare $ă n#ar mai i ne$esară 'i#i spun s#o#ntindă#napoi la Palm Sprin+s) După $e#am ă$ut trea-a asta 'i l#am e9pediat% mă#ndrept $ătre ermă $a să pi$ (n spate) 6re$ de#a lun+u' peretelui% $are se#ntinde de la +ara/ p*nă la u'a din dos% $e dă#n $ămara (n $are#am +ăsit $ada&rul lui Sa+ers) >'a asta e#n$uiată% da' $u pu3in e ort 'i ni3i$ă pri$epere% (n $*te&a minute am des$his#o) Intru '#o (n$ui la lo$ (n urma mea% mer+ de#a lun+u' $oridorului 'i $o-or (n $ămară) 6re$ prin $ămară 'i#n$ep să ur$ tiptil treptele $are du$ la u'a $e dă#n spatele -arului) >'a asta nu#i (n$uiată) A des$hid numai at*ta $*t să pot pri&i prin $răpătură 'i mă uit) "n a3a mea se &ede rin+u' de dans al -arului) 6oate luminile#s stin# se% da' din lo$u#n $are mă a lu pot &edea u'a -iroului lui Periera de pe -al$onu' din peretele opus) >'a aia e#ntredes$hisă 'i#năuntru lumina#i aprinsă) De unde sunt% am posi-ilitatea să#i 'i aud pe Fernandez 'i Periera &or-ind) "mi aprind o 3i+ară7 o 3in (n spatele u'ii a'a el (n$*t ei să nu poată &edea lumina '#a'tept a$olo &reo ze$e minute) A &reme mai aud &o$ile lor sporo&ăind) Apoi (l aud pe Fernandez r*z*nd) După pu3in% u'a se des$hide 'i#l &ăd ie'ind 'i oprindu#se#n pra+) Cum lumina#i $ade pe o-raz% (l &ăd $ă umează o 3i+ară 'i pare oarte mul3umit de sine) .aloney nu se potri&e'te $u Benrietta) De $e4 Păi n#am &ăzut eu to3i panto iorii ăia ai ei a'eza3i (n r*nduri% (n noaptea $*nd m#am stre$urat (n $amera de la erma unde lo$uie'te4 A$ei panto iori au ost pentru mine un indi$iu $ă e o damă de mare $lasă7 'i $u toate $ă .aloney e -ăiat -un% nu#i ni$i pe departe din a$ela'i $artier $u Benrietta) .

Domol% -ăiete% (i zi$% $ă nu#3i mai a/ută la nimi$ să te#a+i3i a$u'% 'i#ntru$*t &ă pri&e'te% ar i ost mult mai u'or pentru tine 'i Periera .er+ de#a lun+u' pasa/ului p*nă $*nd dau de#o u'ă de lemn la $apăt) Pe dedesu-t se &ede o lumină) Des$hid u'a -rus$% intru (n $ameră 'i tre$ repede (n partea $ealaltă) . Ei -ine% Fernandez% zi$) Se#ntoar$e -rus$) "i arăt pistolu') .ă stre$or tiptil de#a lun+u' -al$onului% $u pistolu' pre+ătit pentru $azu' $*nd Fernandez ar ie'i prin pasa/) C*nd a/un+ a$olo% mă $a3ăr 'i tre$ prin el) .ă +*ndes$ un pi$ '#a/un+ la $on$luzia $ă pasa/u' tre$e pe dedesu-t% de la salonu' $entral al $lădirii de#a lun+u' peretelui din $hirpi$i% $are e la $apătu' din spate al +ara/ului) "mi a$e impresia $ă pasa/ul ăsta a ost ini3ial un el de -e$i al $asei) Ari$um ar i% $a as$unzătoare nu#i delo$ rău) . E#n re+ulă% zi$) A$um am să te#n$ui ai$i (n -irou) "3i re$omand să m#a'tep3i p*nă $*nd &iu să te iau% $ă$i alt el am să#ntor$ oaia $u tine 'i n#o să#3i pla$ă) Pe $ur*nd) Ies pe -al$on% (n$hid u'a '#o#n$ui) Cred $ă nu ris$ nimi$ lăs*ndu#l pe Periera#n$uiat a$olo) Nu $red $ă &a#n$er$a &reo i+ură% iind$ă nu#i +enu' lui) I#a intrat ri$a#n oase) .Apoi se#ntoar$e#n -irou 'i iese din nou a ară peste $*te&a $lipe $#un +eamantan (n m*nă) A porne'te de#a lun+u' -al$onului p*nă la $apăt% $are#i $hiar deasupra intrării prin$ipale (n $lădire) A $lipă am impresia $ă &a intra (n ultima $ameră $are dă pe -al$on% dar m#am (n'elat) 6re$e mai departe) Continuă să mear+ă p*nă $*nd a/un+e#n dreptul unui ta-lou mare% at*rnat de perete) A'teaptă a$olo un timp '#apoi iese Periera) Am*ndoi apu$ă ta-loul 'i#l dau /os) După a$eea (l spri/ină de perete '#a$u' pot să &ăd $ă#n perete e un el de pasa/) Periera se du$e#napoi (n -irou) Fernandez se $a3ără 'i dispare prin pasa/u' din perete) Des$hid u'a 'i intru#n -ar) Sar peste te/+hea 'i#n$ep să ur$ tiptil s$ările) "n timp $e ur$% s$ot 'i pistolu' din to$) Sunt oarte rapid 'i nu a$ ni$i un z+omot% a'a $ă Periera se treze'te $u mine#n pra+u' -iroului său% $u pistolu#ndreptat asupra lui) Din lo$ul ăsta pot să 3in su.o$hi 'i pasa/u' de la $apu' -al$onului% pentru $azu' $*nd Fernandez se hotără'te să iasă) Periera pare surprins) Răm*ne $u +ura $ăs$ată 'i pe runte (i apar -ro-oane de sudoare) Am impresia $ă Periera ăsta tre-uie să ie#n ori$e $az un indi&id oarte ri$os) .ă a lu#ntr#o pi&ni3ă de piatră) C*te&a -e$uri ele$tri$e sunt aprinse% 'i#n $ol3u' opus (l &ăd pe Fernandez (mpa$het*nd ni'te h*rtii (ntr#un +eamantan rezemat de perete) "n partea st*n+ă a pi&ni3ei se a lă două prese mari de tipărit% iar (n $ealaltă parte sunt o mul3ime de $utii 'i pe ra turi% deasupra lor% sunt sti$le% perii 'i $li'ee) A'adar am a&ut dreptate mie#n sută) .ă pomenes$ (ntr#o mi$ă#n$ăpere% $are#ar &eni e9a$t deasupra $oridorului $e du$e de la intrarea prin$ipală la rin+u' de dans) A lanternă aprinsă e a'ezată pe podea7 'i la lumina ei &ăd (n $ol3u#n$ăperii o s$ară de ier $are $o-oară#n spirală 'i du$e unde&a dedesu-t% (n st*n+a) Co-or tiptil 'i s$ările astea p*nă /os% unde a/un+ (ntr#un pasa/ lun+ din piatră) . Ei% -ine% Periera% (i spun) S#ar părea $ă nu stai to$mai pe roze% $e zi$i4 S#ar părea $ă d#a$u#n$olo n#o să &ă mear+ă $hiar a'a de -ine am*ndorura) ?tii $e4 "3i dau un s at '#ai a$e -ine să m#as$ul3i) Da$ă nu &rei să#3i ie mai rău de$*t (3i e% ar i -ine să a$i (nto$mai $e#3i spun) Ai o $heie la $amera asta4 Spune $ă da '#o s$oate din -uzunar) I#o iau din m*nă) .

da$#ai i 3intit $e&a mai -ine#n noaptea aia $*nd ai tras (n mine (n timp $e mă#ntor$eam $u ma'ina la Palm Sprin+s) ?tiam de#atun$i $#ai ost tu% da' m#am +*ndit $ă 3i#ar plă$ea să $rezi $ă eu a' i poate $on&ins $ă Benrietta usese la tră+a$iu' pistolului) . Du#te 'i te lipe'te de peretele din partea $ealaltă 'i#n$ear$ă s#atin+i pla onu' $u de+etele% (i zi$) Să iu (n lo$u' tău% n#a' a$e ni$i o mi'$are) 1a $ea mai mi$ă tresărire (3i apli$ a$ela'i tratament pe $are l#ai apli$at 'i tu lui Sa+ers% ti$ălos nemerni$ $e e'ti! "n$epe să se#ndrepte $ătre perete% da' $u m*inile ridi$ate) . 6a$ă#3i lean$a 'i ă $e#3i zi$% Fernandez% (i spun% $ă alt el te e9e# $ut pe lo$ 'i $u re+ret% pentru $ă n#a' &rea $a s$aunu' ele$tri$ să piardă un $lient at*t de -arosan $a tine 'i#n ziua $*nd au să te pună la pră/it% am să mă tratez $#un 5his<y mare% $a pentru o$azii spe$iale) "ntoar$e#te $u a3a la perete% 3ine m*inile sus 'i nu mi'$a% ori (3i a$ 3ăndări 'ira spinării) E9e$ută#nto$mai $um i#am zis) Cer$etez +eamantanu' pe $are#l (mpa$heta) Ni$iodată#n &ia3ă n#a3i &ăzut at*ta material) E plin de a$3iuni% o-li+a3iuni de stat% h*rtii +arantate $u aur% h*rtii de o mie de dolari 'i $*te 'i mai $*te) Iau $*te&a din materialele astea 'i mă du$ $u ele (n partea unde e -e$ul ele$tri$ 'i le e9aminez $u aten3ie) 6oate#s alse) . Care &a să zi$ă a'a stau lu$rurile% Fernandez% (i zi$) ?tiam $ă -ănuielile mele#s (ntemeiate) Cred $ă tu 'i Periera sunte3i ni'te nătărăi mai mari de$*t $redeam) C*nd &#am spus aseară $#am să &ă iau $u mine la Ne5 8or< de diminea3ă $a martori prin$ipali% 'tiam $#o să &ă &ede3i sili3i să a$e3i să dispară toate materialele astea% $a nu $um&a să le +ăseas$ă $ine&a (n lipsa &oastră) Contam $a la#ntoar$erea mea ai$i să &ă +ăses$ (n plină a$ti&itate) Ei -ine% uite $#am a&ut dreptate) Poate#ai să#mi spui a$um $#ai$i nu#i o o i$ină de alsi i$atori% 'i $hiar da$#ar i% $ă#n ni$i un $az tu nu 'tii nimi$ despre ea) "n ond% ni$i nu era o idee proastă) Cred $ă era simplu $a -ună ziua să#ndopi $lien3ii din sala de /o$ $u material din ăsta% după $e li s#a suit $on$entra3ia de al$ool (n s*n+e din$olo de limita p*nă la $are ar i putut re$unoa'te o h*rtie alsă de una -ună) Era o idee +roza&ă% da' nu 'i pentru &oi) Bai% mi'$ă! "l iau sus pe s$ări% (l (mpin+ prin pasa/ 'i#l $ondu$ de#a% lun+u' -al$onului) Des$hid $amera lui Periera 'i#i dau -r*n$i (năuntru) Intru după el 'i#n$hid u'a#n urma mea) Periera 'ade la -irou 'i a$e o mutră speriată de par$ă l#ar i &ăzut pe dra$u') "l per$hezi3ionez pe Fernandez 'i#i iau un pistol pe $are#l purta la 'old) Apoi (l po tes$ să ia lo$ alături de Periera) "mi tr*nte'te o#n/urătură) . Puteam să iu mai de'tept% zi$e) 6re-uia să#mi i dat seama $ă toată po&estea aia pe $are ne#ai turnat#o $u ple$area noastră la Ne5 8or< $a martori prin$ipali era pură in&en3ie) . Ai +hi$it% Fernandez% (i zi$) Nu 3i#ar i stri$at un dram de minte#n plus) Care &a să zi$ă &#a3i pă$ălit) Aseară am /u$at o s$enă reu'ită#n a3a &oastră% arest*nd#o pe Benrietta pentru u$iderea lui Gran5orth Aymes 'i pentru alsi i$are% 'i &#a3i prins) A3i $rezut $ă planu' $a s#o#n unda3i pe dama asta pentru pă$atele &oastre a reu'it) Pro-a-il $ă m#a3i luat drept un nătărău) Poate#a3i $rezut $#o să s$ăpa3i -asma $urată) Da' nu &#a ie'it pasien3a) A3i +re'it% 'i +re'eala asta o s#o plăti3i $u &*r 'i#ndesat) .#apropii de el) . Ia as$ultă% $e dra$u ai de +*nd% Caution4 spune) Să nu $rezi $#o să#3i mear+ă $u $hestii d#astea) N#ai &oie))) .

ă du$ la -u et 'i#i torn un pahar de 5his<y) "l iau (napoi 'i i#l dau) . Dă#l pe +*t% -ăiete% zi$% $*t timp mai po3i) A' /ura $ă n#au să#3i dea de -ăut (n ziua $*nd au să te pră/eas$ă) Ridi$ă pri&irea) . Cred $#am (nt*lnit multe $analii#mpu3ite de $*nd (mi to$es$ tălpile#n ser&i$iu' ederal% le zi$% 'i so$ot $#am a&ut a a$e 'i $u u$i+a'i $are nu s#ar i dat (n lături de la nimi$% da' $red $ă#mpreună $u -anda &oastră de ti$ălo'i% $u lo&itura asta +roza&ă pe $are#a3i (n$er$at s#o da3i% &#a3i ridi$at (n runtea $lasamentului) .arie Du-uinet% 'i nerodu' ăla pe pazni$ de noapte au pi$at am*ndoi (n $ursa pe $are le#am (ntins#o) Am-ii s#au de$larat de a$ord $ă hainele#s (nto$mai identi$e $u $ele pe $are le purtase Benrietta#n seara aia) Ei -ine% at*ta mi#era de a/uns) Am a lat (n elul ăsta $ă nu ea usese dama din ma'ina lui Aymes 'i mi#a do&edit $ă dama din ma'ină usese mi$u3a &oastră parteneră de /o$ Paulette :enito 'i mi#a mai arătat $ă toată -anda asta -lestemată a &oastră era ameste$ată (n a a$ere 'i $e#a3i mai &rea să 'ti3i (n plus $a să &ă a$ă plă$ere4 Ni$i unu' din ei nu s$oate o &or-ă) . am ă$ut o s$him-are) Am indi$at $ă purtase o pălărie din piele maro 'i o haină din -lană de $uloare +ăl-uie) Iar neroada aia de $ameristă% . SeHor% spune% nu se poate se me pra/as$a) Io n#am ă$ut nimi$% n#am u$iso pe nimeni) .arie Du-uinet% 'i pazni$u' ăla de la do$uri% Cames Far+al% au ost to3i ni'te pro'ti la el de mari $a 'i &oi) =#au dat de +ol $u &*r 'i#ndesat) Poate $ă &#ar interesa să 'ti3i $um) Ei -ine% am să &ă spun) =#adu$e3i aminte $*nd &#am adus pe am*ndoi la poli3ia din Palm Sprin+s% imediat (nainte de ple$area mea% (n ziua $*nd am /u$at s$ena aia mare $u re$u'u' pe $are l#am tras Benriettei pentru (m-ră$ămintea pe $are#o purtase4 "3i aminte'ti% Fernandez% $ă 3i#am arătat o listă a arti$olelor de (m-ră$ăminte 'i 3i#am spus $#am s#o trimit la Ne5 8or<% iar da$ă .Stau 'i mă uit la ei) Periera#'i 3ine $apu#ntre m*ini) Are aeru' unui om s *r'it) "n s$him. Sunte3i $ea mai ti$ăloasă pere$he de $analii#mpu3ite $u $are am a&ut de#a a$e% zi$) Da'% mă -ăie3i% mai a&e3i (n$ă $e&a de#n&ă3at) N#am (nt*lnit p*n#a$um un pun+a' $are să nu se i $rezut $*nd&a mai de'tept de$*t era 'i ni$i &oi nu a$e3i e9$ep3ie) Ami$u' &ostru 1an+don :urdell% emeia de ser&i$iu (n apartament% .Fernandez ('i 3ine m*inile (n -uzunarele pantaloni# lor) Se lea+ănă $u s$aunu' lăsat pe spate 'i z*m-e'te) . Ei a'! (i zi$) Iau un s$aun pe $are m#a'ez 'i#l pri&es$) . identi$ă $u $ea pe $are#am trimis#o la Ne5 8or< .i#e s$*r-ă de &oi) Periera +eme) "n$epe să pl*n+ă 'i#l tre$ toate nădu'elile) Am impresia $ă l#am adus (n pun$tul unde pot să#l dau +ata) . As$ultă% &eneti$ule% zi$% so$ot $ă 3i#a mai rămas at*ta minte $a să#3i dai seama de -u$lu$u#n $are#ai intrat) Da$ă e'ti destul de de'tept% ai să $au3i să#3i u'urezi situa3ia $*t po3i) A$um% (n momentu' de a3ă% nu mă interesează alsi i$ările) ?tiu $ă opera3ia a ost ă$ută ai$i 'i $unos$ .arie Du-uinet 'i pazni$u' de noapte &or identi i$a hainele alea% &a i o do&adă pentru mine $ă Benrietta era a$eea $are usese#n ma'ină $u Gran5orth4 Di#adu$i aminte de asta4 Ei -ine% mă -ăie3i% un sin+ur lu$ru nu &i l#am spus atun$i) Nu &#am spus esen3ialu'% '#anume $ă s$him-asem lista) Aia pe $are &#am $omuni$at#o &ouă n#a ost lista hainelor pe $are o $ăpătasem de la Benrietta) Baina 'i pălăria pe $are ea le purtase#n seara aia useseră din -lană de astrahan nea+ră% da#n lista pe $are &#am arătat#o &ouă .

(ntrea+a po&este) Ceea $e mă preo$upă#n momentu' de a3ă e următoarea $hestieE Cine&a d#ai$i . N#am empu'$at pe nimeni% seHor% spune) Io n#am u$is ni$iodata un om-re% en toda &ia3a mea ni$iodata n#am u$is un om-re) Nu am a&ut ni$iodata re&ol&er) Spun ade&erat) N#am u$is ni$iodata pe Sa+ers) . asta#i poza pe $are am +ăsit#o pe undu' unei lăzi de +unoi% (n $ămara din spatele -arului% adi$ă#n lo$u' unde#a ost pus 'i trupul lui Sa+ers la $on+elat (ntr#un ri+ider . '#a3i a&ut +ri/ă să tra+e3i o-loanele -ine 'i de&reme . l#a#mpu'$at pe Ceremy Sa+ers) A$u' $red $ă 'tiu $ine l#a u$is) Am dedus totu' 'i#s erm hotăr*t (n pri&in3a unui lu$ru) Indi&idu' $are l#a#mpu'$at o să plăteas$ă rumu'el $u &ia3a% iar $elălalt ar mai a&ea o 'ansă) Poate $#ar s$ăpa $u &reo $in$i p*nă la douăze$i de ani pentru $ompli$itate la alsi i$ări) .e9i$ i#a lăsat ni'te pita$i 'i $ă renun3ă la slu/-ă 'i se . Care &a să zi$ă nu l#ai omor*t tu% (i zi$) Foarte -ine% Periera% zi$) A$u' ia aminte la &or-ele mele) Eu am să spun% iar tu nu tre-uie de$*t să $on irmi da$ă#i a'a 'i tot $e mai tre-uie să a$i e să semnezi o de$lara3ie (n sensul ăsta $*nd te#oi du$e la se$3ia de poli3ie din Palm Sprin+s) Arun$ $hi'to$u' 'i mă du$ la -u et să#mi torn o -ăutură% Sunt destul de mul3umit de elu#n $are se des ă'oară lu$rurile 'i $red $ă poate#n $*te&a ore am să#n$hei a a$erea asta p*nă la pro$es) Re&in 'i m#a'ez) "mi aprind o nouă 3i+ară) . A$u' $eea $e tre-uie să hotăr*3i &oi doi% măi -ăie3i% e &ina pentru $are urmează să ie dat (n /ude$ată unu' 'i $elălalt) Da$ă &reunu' dintre &oi &rea să#l dea#n +*t pe $elalalt% e#n re+ulă) "n $az $ontrar &#arestez pe#am*ndoi pentru $ulpa de omor 'i% da$ă n#o să a$e3i impresie -ună $ur3ii% so$ot $#o să &ă ri+ă 'i pe unu' 'i pe altu) Da' $#un pi$ de noro$% unu' dintre &oi poate să s$ape mai ie tin) A'a $ă s atu' pe $are pot să &i#l dau e să &ă +ră-i3i $u +*nditu'% $ă alt el s#ar putea $a doi t*lhari să ie pu'i la pră/it pentr#un sin+ur omor) Stau 'i#a'tept) Fernandez z*m-e'te#ntruna) Stă $u s$aunu' mereu lăsat pe spate) .ai stăm $e mai stăm &reo /uma' de minut '#apoi (n$epe să &or-eas$ă) .ă opres$ 'i#mi aprind o 3i+ară) 1e dau a$estor indi&izi timp -ere# $het să iar-ă#n su$ propriu) După $*tă&a &reme $ontinui) . 'i $*nd a +ăsit oto+ra ia aia din ziar% a s$ris pe mar+inea ei 0Asta#i tipul2 'i i#a trimis#o lui Fernandez ai$i% a'a $a să 'ti3i $ine sunt $*nd o să#mi a$ apari3ia) E#n re+ulă) "n ine% a/un+ ai$i) Intru#n -om-a asta% $rez*nd $ă nimeni nu mă $unoa'te) Co$ o s$enă +roza&ă $u Sa+ers% a'a $ă să#i dau posi-ilitatea să#mi paseze toate in orma3iile pe $are le#a str*ns% iar &oi% mă -ăie3i% pri&ea3i $a la teatru) ?tia3i $ine sunt '#a3i prins mi'$area) Din s$ena pe $are#am /u$at#o% &#a3i dat seama $ă Sa+ers lu$rează $u mine) Foarte -ine) A'adar (n noaptea aia $*nd lo$alu' usese (n$his .ă pri&e'te doar 'i r*n/e'te) Da' lui Periera nu#i &ine ni$i pe departe la#ndem*nă) Nădu'elile#l tre$ mai mult $a ori$*nd 'i m*inile#i tremură) So$ot $ă#ntr#o $lipă &a#n$epe să $iripeas$ă% nu pentru alt moti& de$*t a$ela $ă ăsta#i +enu' lui) ?i am dreptate) .o-ie$ti&) Da' nu numai $ă &#a in ormat% $i a +ăsit 'i o poză de#a mea pe $are a tăiat#o dintr#o +azetă oare$are . Iată $um $red $#a ost% Periera% zi$) C*nd mi s#a#n$redin3at pentru prima oară a a$erea asta $u alsuri 'i m#am dus să#l &izitez pe 1an+don :urdell la Ne5 8or<% am% mă -ăie3i% impresia $ă &#a in ormat $ă autorită3ile ederale au luat a a$erea asta su. Sa+ers ur$ă ai$i 'i &ă toarnă po&estea pe $are i#am zis eu să &#o &*ndă) Spune $ă un oare$are tip din . adi$ă unu' dintre &oi doi% -ăie3i .

#apu$ă r*su') . Nu se prinde! zi$e Fernandez) Nu spun ni$i o &or-ă) Ba-ar n#am despre $e &or-e'ti) Nu spun nimi$ p*nă $*nd nu sunt asistat de#un a&o$at) . -ăiatu#i prea rezistent) Atun$i Fernandez se du$e de#a lun+u' -al$onului% $o-oară treptele 'i mai tra+e &reo $*te&a o$uri (n -ietu' -ăiat% de la o distan3ă at*t de mi$ă (n$*t a&ea urme de pul-ere pe haine '#arsuri pe piele) E#n re+ulă) "n s *r'it% omu' se hotără'te să moară% iar Fernandez s#aplea$ă atun$i peste el 'i#n$epe să#l tra+ă#n sus) "l tra+e de 'nuru' de#ar+int al $ămă'ii% 'i $iu$urele $ade pe treapta unde l#am +ăsit mai t*rziu) Apoi taurul ăsta de Fernandez (l saltă pe umăr 'i#l pune la $onser&at% (ntr#un sa$% (n ri+ider) . $ă$i n#am $um să 'tiu da$ă Sa+ers n#a des$operit $e&a (n inter&alu' dintre momentu' $*nd am părăsit -om-a asta 'i $lipa $*nd i#am +ăsit $ada&ru') Poate $#a &ăzut pasa/ul sau alt$e&a) Ari$um ar i% Fernandez se du$e la u'ă 'i#l ia pe Sa+ers (n $ătare) 6ra+e de#a $urmezi'ul rin+ului de dans) "l nimere'te pe Sa+ers (n pi$ior) Sa+ers se rosto+ole'te pe s$ări 'i Fernandez (l mai (mpu'$ă de &reo două ori% da' tot nu#l poate omor( .$ară la Arispe) "'i ia rămas#-un de la &oi) Iese din (n$ăperea asta) A porne'te de#a lun+u' -al$onului 'i#n$epe să $o-oare treptele pe partea $ealaltă 'i so$ot $ă Fernandez ('i (n$hipuie $ă e9istă posi-ilitatea $a omul ăsta să 'tie pu3in mai mult de$*t e sănătos .ă opres$) .ă uit la Periera) Pl*n+e nestăp*nit% o-ra/ii#i sunt inunda3i de la$rimi) . Bai% ta$ă#3i +ura% zi$e) Ba-ar n#ai $e &or-e'ti) Par$ă te &ăd $ă#l la'i pe sti$letele ăsta ti$ălos să te a$ă să de$lari tot $e#ar &rea el să zi$i) . =e spun% seHor% &e spun ade&erat! Ce a3i zis este $ore$t) Fernan# dez asta el a u$is pe Sa+ers) Credea $he 'tie prea mult) El l#a pus en +roapa la $apul de la perete din spatele de la +ara/) Am &ezut $u o$hii mei) . Ei -ine% zmeule% zi$% se potri&e'te sau e $hiar (nto$mai4 Nu poate să &or-eas$ă% dă numai din $ap) Fernandez (l pri&e'te) . As$ultă% Fernandez% (i spun) Nu mi#ar plă$ea să iu ne&oit să intru#n tine) Di#am mai stri$at o dată portretu'% da' a$u#3i promit un lu$ru% da$ă mai pun iară'i $ăn+ile pe tine% am să te deteriorez p*nă la irepara-il) Dine#3i $*t po3i lean$a aia lipită $u leu$oplast) 1a s$ena asta tu să#l a$i mai -ine pe mutu') E#n re+ulă% Periera% zi$% a'adar Fernandez l#a#mpu'$at pe Sa+ers) E#n ordine% asta nu se mai poate#ndrepta) A$u' să#mi spui 'i tu $e&a% Fernandez% de &reme $e ai m*n$ărime la lim-ă7 unde l#ai (n+ropat pe -ăiat% hai4 .ă uit la Fernandez) N#a#n$etat să z*m-eas$ă) N#a#n$etat să se le# +ene $u s$aunu#nainte 'i#napoi) Se#aplea$ă pe spate at*t de mult (n$*t $red $#ar putea să $adă dintr#o $lipă#n alta) Apoi% $u o &iteză e9traordinară% mă ia prin surprindere 'i#mi a$e o i+ură tare) "ntr#o $lipă $*nd se lăsa $u s$aunu' pe spate% se 3ine $u m*inile de sertaru' -iroului din a3a sa) A$esta se des$hide 'i din el s$oate un pistol% $are este (năuntru 'i -a+ă patru +loan3e (n Periera) =eneti$u' tra+e un urlet '#apoi (n$epe să s$*n$eas$ă) E mpu'$at (n plin% de la mi$ă distan3ă% 'i nu#n lore'te delo$) Se pră-u'e'te pe -irou) "n $lipa aia las automatu' meu s#arate $e . Speran3ele pe $are &i le pune3i (n a&o$at pur 'i simplu mă#nne-unes$% zi$) "ntre timp Periera 'i#a re$ăpătat +raiu' 'i inter&ineE .

Nu te lăsa% zi$) Partida asta e aproape de s *r'it) 6re-uie să mai tre$ pe la lo$uin3a Benriettei% unde &reau să $otro-ăi ni3el% după $are so$ot $#am terminat p#ai$i) Cred $#am să iu (napoi la tine (n mai pu3in de patruze$i de minute% Spune#mi% . Per e$t% (i zi$) A$u' &reau să te mai ro+ să#mi a$i un mi$ ser&i$iu) 6rimite unu' dintre -ăie3ii tăi să +ăseas$ă din păm*nt din piatră sea$ă un $o'$iu+ pentru Sa+ers) 1#au (n+ropat p#ai$i pe unde&a 'i a' &rea să#i adun rămă'i3ele% să le du$ (ntr#un lo$ potri&it) Da$ă ai un antreprenor de pompe une-re la#ndem*nă% ă#i &*nt (n$oa$e) . Alo! As$ultă% .aloney% (n$er$*nd să#'i (n$hipuie $e nai-a urmăres$) .etts% (i zi$) "3i &or-es$ de la mor+ă .etts) Intră pe ir destul de repede) .etts a$e pasien3a de unu' sin+ur) .ă du$ 'i m#aple$ peste el) "n spatele meu (l aud pe Periera $ontinu*nd să s$*n$eas$ă) Fernandez ridi$ă pri&irea $ătre mine 'i#n$epe să &or-eas$ă) A d*ră de s*n+e i se prelin+e din $ol3u' +urii) @(m-etu' nu l#a părăsit) Arată $a dra$u') . E -ine mersi% spune) S#ar zi$e $ă#i tot at*t de eri$ită $a o pisi$ă $u dureri de din3i) Am ost s#o &ăd /os (n -e$i a$um o /umătate de oră) "i a$e &ia3ă +rea pazni$ei mele d#a$olo) @i$e $ă &rea un a&o$at 'i i#am $omandat unu' să#i &ină la prima oră m*ine de diminea3ă) >ltimul lu$ru pe $are l#am a lat despre ea este $#a renun3at să se mai plim-e de $olo#$olo $a o ti+roai$ă după +ratii 'i s#a $ul$at% Poate $#a 'i adormit) .aloney e at*t de somnoros $ă de a-ia#'i 3ine o$hii des$hi'i% iar .etts% $e mai a$e mi$u3a mea prietenă Paulette4 .'tie) "l tratez pe Fernandez $u a$eea'i monedă) "i plasez două drept (n pompă) Cade de pe s$aun (ntr#o parte) .etts% 'i -ănuies$ $ă ăsta &a i ultimu' lu$ru pe $are#3i &oi $ere să#l a$i pentru mine) Peste#o /uma' de oră treze'te#o pe Paulette) S$oate#o din -e$i 'i ia#o la tine a$asă (n $amera de zi) Da$ă a$e pe ne-una% pune#i ni'te -ră3ări de o3el) Da' să . Nu 3ine% $opoiule% zi$e) N#ai să mă pră/e'ti) N#ai să))) Se stin+e) Periera stă lini'tit) Cred $ă s#a terminat 'i el) C*nd mă#ntor$ să#l pri&es$% &ăd $ă am dreptate) A$hii#i sti$les$ (n$remeni3i) "mi (ntor$ pri&irea $ătre Fernandez) @a$e $hir$it pe podea% $u o$hii hol-a3i la pla on) A'adar iată#i pe $ei doi zmei $are#au $rezut $ă pot să ie mai tari de$*t le+ea) Doi nătărăi% $are 'i#au (n$hipuit $ă pot să#'i a$ă de $ap) Fernandez% o -rută ordinară% $u $apu' +ol% 'i nimi$ alt$e&a#n a ară de mu'$hi '#un pistol% 'i Periera% un pun+a' &eneti$ a+ă3at de remor$a lui) . E#n re+ulă% 1emmy% spune) 6re-uie să mărturises$ $ă nu#3i pierzi &remea) I#as$ultă% $*t ai de +*nd să ne 3ii tre/i p#ai$i4 Die nu 3i#e somn ni$iodată4 . pen' $#a'a arată $el pu3in p#ai$i) "3i 3in la dispozi3ie o pere$he de t*lhari (n3epeni3i 'i $red $#ai putea să trimi3i să#i adune p*nă nu se $rapă de ziuă) "i po&estes$ $ele $e s#au (nt*mplat) Nu pare să ie prea mult surprins) Spune $ă% după părerea lui% Fernandez m#a s$utit de multe ne$azuri li$hid*ndu#l pe Periera 'i (mpărtă'indu#i soarta) "l (ntre.$um stau lu$rurile (n s era sa) Spune $ă toate#s $um nu se poate mai -une) Benrietta a'teaptă 'i dis$ută) situa3ia $u . E#n re+ulă% (i zi$) ?i#a$u% as$ultă% .'tia#ntotdeauna termină la el) Ari li se $urmă iru' zilelor% a'a $um au pă3it#o ti$ălo'ii ă'tia% ori termină pe s$aun% $u +roaza#n su let% &ăi$ărindu#se de mamă) Indi&izii ă'tia#mi pro&oa$ă s$*r-ă) Fa$ un pas peste Periera '#apu$ tele otiu') "l $hem pe .

aloney% sau $u ori$are altu' p*nă n#a/un+ eu a$olo) Apoi% după $e mă#ntor$ eu% $red $ă &om (n$heia 'i a a$erea asta) .ă pun pe trea-ă) Iau (n$ăperea sistemati$) A $er$etez $entimetru $u $entimetru% da' nu +ăses$ $e $aut% p*nă $*nd% to$mai $*nd eram pe pun$tu' de a pierde ori$e speran3ă% (n ine dau de ir) Des$hid un dulap $u haine% $are#i (n $ol3) Găses$ o $asetă) A des# $hid 'i#năuntru e un tean$ de s$risori) 1e par$ur+ p*nă $*nd dau de una $are#i s$risă de Gran5orth Aymes) E o s$risoare de#a$u' un an 'i se pare $ă Benrietta a păstrat#o pentru $ă a&ea o listă de $ăr3i pe $are Aymes o ru+a să i le pro$ure) Iau s$risoarea asta la lumină '#o $ites$ Apoi o pun (n -uzunar 'i m#a'ez (n s$aunu' pe $are#i a'ezat 'alu' 'i mă +*ndes$) După pu3in mă ridi$ '#o iau din lo$) "n$ui u'a $asei% mă sui (n ma'ină 'i pornes$ (napoi spre Palm Sprin+s) Am (ntrea+a a a$ere#n -uzunar) S$risoarea asta a lui Ames i#a pus $apa$u') Sunt un om dur de elu' meu% da' simt $ă#mi &ine rău) De $e4 Păi% multe $azuri (mpu3ite am rezol&at la &ia3a mea 'i am &ăzut multe $om-ina3ii ti$ăloase) .n#o la'i să se#nt*lneas$ă $u Benrietta% sau $u . E#n ordine% spune) Am să#3i pre+ătes$ tot de$oru') Cu -ine% 1em# my) Pun re$eptoru#n ur$ă) . stătea 'alu' Benriettei) =ă mărturises$ $ă#mi a$e plă$ere să iu (n $amera asta) Sunt unu' dintre oamenii a$eia $are $red $#o (n$ăpere poate să spună o po&este#ntrea+ă despre oamenii $are lo$uies$ (n ea) Cred $ă#n$ep să de&in sentimental 'i elu' ăsta de#a i nu mi se potri&e'te% drept $are mă s$utur $a să mă trezes$ la realitate . să nu mă#ntre-a3i! .etts nu trimite pro$uroru' să instrumenteze) Apoi mă opres$ pe -al$on 'i pri&es$ la rin+u' de dans) Razele lunii stră-at 'i umplu lo$alu' de um-re) Clădirea are un aspe$t deplora-il) Arată tot at*t de trist $um arată ori$are alt lo$al $*nd par$hetu' nu#i plin de pere$hi $are dansează 'i or$hestra nu $*ntă .ă du$ la -u et 'i mă tratez $#o -ăutură) Aprind apoi o 3i+ară 'i tra+ un um ad*n$) Are un +ust e9traordinar) Pe urmă a$ pu3ină ordine) "l apu$ pe Fernandez 'i#l a'ez la lo$ pe s$aun% iar pe Periera (l aran/ez $*t pot de -ine) Iau de pe -irou o rolă de h*rtie adezi&ă 'i din pra+ul u'i arun$ o ultimă pri&ire la pere$hea asta de t*lhari) Stin+ apoi lumina 'i#o roies$) "n$ui u'a#n urma mea 'i o si+ilez (n $*te&a lo$uri $u h*rtie adezi&ă% $a să nu intre nimeni p*nă $*nd . a'a $um era 'i#nainte . +aroa e% (ntotdeauna mi#au plă$ut +aroa ele) Chiar (n a3a mea e 'iru' de panto i $u $*te o $ataramă de ar+int sau alt ornament i$i 'i $olo strălu$ind (n lumina lunii) A'ezat pe un s$aun . $*nd lipses$ damele +roza&e% $are să#'i etaleze lu9u' 'i arme$ele) 1una a$e $a -om-a asta să ai-ă un aspe$t pu3in $am ie tin) Co-or 'i ies prin u'a din dos 'i mă#ndrept a+ale $ătre lo$ul unde mi#am lăsat ma'ina) E o noapte +roza&ă 'i mă simt -ine) A-ia $*nd am-alez motoru' (mi dau seama $ă#s teri-il de o-osit) Demarez 'i mă#ndrept $ătre mi$a ermă unde lo$uie'te Benrietta) C*nd a/un+ a$olo% -at puterni$ (n u'ă) Nu#mi răspunde nimeni 'i mă +*ndes$ $ă emeia de ser&i$iu% $are &ede de Benrietta% a ple$at pe unde&a) Poate $ă#i e ri$ă să stea sin+ură pe#ntuneri$) For3ez u'a 'i ur$ p*nă la $amera Benriettei) C*nd intru#n ea% simt par umu' pe $are#l olose'te .i#am s$os su letu' $u t*lharii de $*nd mă 'tiu 'i nu mi#au rămas multe de#n&ă3at) .

i#ar i plă$ut să#l &ăd pe Fernandez suit pe s$aun 'i pră/it) Indi&idu' ăla ar i meritat s$aunu' 'i#mi pare rău $#am ost ne&oit să#l (mpu'$) Da#nainte de#a termina $u a a$erea asta% mai sunt (n$ă &reo trei sau patru oameni $are or să a$ă mi$a plim-are de la $elula $ondamna3ilor la moarte p*nă la s$aunul ele$tri$ 'i $*nd o să#i &ăd pe drumu' ăsta% am să -eau '#am să dansez) "n$ep să $*nt 0Ca$tus 1izzie2) "mi mai ia% $um s#ar zi$e% +ustu' amar din +ură) Capitolul RI= ADE=.ă uit la ei) A$up s$aunu din spatele mesei de s$ris a lui . S$umpo% (i zi$) Die 3i#a ost rezer&at tratamentu' $el mai dur) De apt% am ost silit să 3i#l apli$ a'a 'i să#3i a$ zile ripte% pentru $ă era sin+uru' mod (n $are puteam să diri/ez trea-a $a să iasă $e&a) "n ziua $*nd te#am adus ai$i% la se$3ia de poli3ie% 'i te#am luat la#ntre-ări despre hainele $u $are erai (m-ră$ată#n noaptea $*nd ai &enit la Ne5 8or< de la Conne$ti$ut% n#am ă$ut alt$e&a de$*t să /o$ o s$enă) Era o#ns$enare pe $are am (n$ropit#o pentru Fernandez 'i Periera) >rma să . Ei -ine% ra3ilor% zi$% iată $eea $e se poate numi s *r'itu' po&e'tii) Cred $ă#ntr#o oare$are măsură nu respe$t uzan3ele prin aptu' $#am $on&o$at adunarea asta $hiar a$u' 'i ără $a a&o$atu' Paulettei să ie prezent) Da' nu#i $azu' să ii#n+ri/orată% Paulette% n#am să#3i mai pun ni$i un el de#ntre-ări 'i n#am să#3i $er ni$i o de$lara3ie) Ce#ai să a$i sau $e n#ai să a$i% te pri&e'te dire$t 'i personal) "ntor$ pri&irea $ătre Benrietta) .INA .etts% din $amera sa de zi) E ora patru ără douăze$i de minute) .Da' &re3i% nu &re3i să $rede3i% asta#i a a$erea $ea mai ti$ăloasă 'i $ea mai murdară de $are m#am o$upat p*n#a$u') E at*t de s$*r-oasă (n$*t l#ar a$e pe $el mai nesim3it asasin să#'i predea armele 'i să $aute $*t mai de+ra-ă un lo$ de#n$hină$iune) .R>1 IESE 1A 1>.etts a stins lampa din mi/lo$ 'i n#a rămas aprinsă de$*t o lampă $u pi$ior% (n $ol3ul din spatele Paulettei) 1umina (i $ade pe a3ă '#o a$e s#arate mai mi'to $a ori$*nd) =ă spun $ă &oi damele sunte3i ni'te $reaturi $iudate) >ita3i#&ă% de pildă% la Paulette asta) E#o damă +roza&ă% $#o siluetă pe $inste% trăsături rumoase% 3inută 'i personalitate% da' nu poate trăi $a ori$e emeie) Par$ă s#ar sim3i o-li+ată să ridi$e $asa#n sus) Adesea mă mir 'i mă#ntre-% din $e $auză poate s#o ia o emeie pe $alea asta4 A' &rea să 'tiu $e +ăr+ăuni le intră#n $ap% ă$*ndu#le să de&ină $apul at*tor rele% pentru $ă ni$iodată n#am $unos$ut un t*lhar sau o a$3iune -anditeas$ă (n spatele $ăreia să nu se +ăseas$ă &reo damă 'i $red $ă ran3uzu' ăla $are#a zis 1cherchez la femme7 ('i $unoa'te mar a) Am impresia $ă ie$are $az pe $are l#am ata$at &reodată s#a redus (n $ele din urmă la 0$her$hez la emme2) Da' poate $ă asta#i $eea $e a$e $a &ia3a să ie at*t de interesantă) "i pri&es$ pe to3i 'i z*m-es$) .etts stă (n $ol3% a'ezat (ntr#un otoliu mare% tra+e din lulea 'i are aeru' $a 'i $um toată adunarea asta ar i e+ală $u zero) Benrietta 'ade#mpreună $u .aloney pe#o so a mare (n partea dreaptă a#n$ăperii% iar Paulette stă pe un s$aun (n partea opusă% ar-or*nd un z*m-et mi$ 'i ironi$% de par$ă to3i am i $ăzu3i pe $ap% (n a ară de ea) Domne'te lini'te) E o atmos eră oare$um odihnitoare% pentru $ă .

etts% $ă#n prima seară $*nd am &enit ai$i mi#ai po&estit $#ai a&ut $*nd&a un $az% un tip $are usese +ăsit $u -ila spartă% unde&a#n de'ert% nu departe de ermă4 "3i aminte'ti $e mi#ai spus4 Că omu' ăla#'i +ăsise moartea sus (n $amera de /o$) Ei -ine% $red $#ai a&ut dreptate) Am impresia $ă ăsta a ost unu' dintre pu3inii oameni $are a ă$ut tără-oi pentru $ă i s#au plasat ni'te -an$note alse) ?#atun$i l#au miruit) >na peste alta% ideea asta de a se olosi de ermă $a lo$ pentru s$ur+erea a$estor h*rtii $ontra ă$ute (n -uzunarele oamenilor era tare) A mers u'or) De#a-ia după aia au (n$eput să s$oată a$3iuni 'i o-li+a3iuni alse% '#am să &ă spun mai t*rziu de $e au ă$ut#o) :anda asta era -ine or+anizată) Aymes era $apu'% iar 1an+don :ur# . E#n re+ulă% 1emmy% spune) "mi pare rău $ă te#am /i+nit) Puteam să#mi (n$hipui $ă e'ti mult prea de'tept $a să mă -ănuie'ti de asasinat) .$*nd nu mer+eau% atun$i so$otea $ă putea să te or3eze prin alsi i$ări) A$eastă -om-ă Altmira . era lo$ul unde se $on e$3ionau h*rtiile alse 'i ori $ă era un plan -un% să nu mă#ntre-a3i! A#n$eput prin a#l pune pe Periera să s$oată ni'te -an$note alse% iind$ă era u'or să ie puse#n $ir$ula3ie sus% (n $amera de /o$) Aamenii $are#s (ndopa3i $u al$ool n#au am-i3ia să e9amineze h*rtiile pe $are le#au $*'ti+at sau pe $are le#au primit (n s$him-% 'i ma/oritatea tipilor $are /u$au la ermă erau păsări $ălătoare) Da$#ar i &enit &reunu' $are lo$uia (n Palm Sprin+s% $red $ă s#ar i a-3inut să#i -a+e pe +*t h*rtii alse) A'teptau de o-i$ei $*te un raier $a să#l umple de -ani $ontra ă$u3i) Di#adu$i aminte% .ple$ (n . E#n re+ulă) Care &a să zi$ă iată $um stau lu$rurileE Fernandez 'i Periera sunt mor3i) Periera l#a trădat pe Fernandez 'i Fernandez l#a#mpu'$at) Eu l#am a$hitat pe Fernandez 'i $u asta -asta) Am*ndoi a$e'ti indi&izi erau $ompli$i (n a a$erea $u alsurile lui Gran5orth Aymes% iar tipu' $are era#n spatele a$estor alsuri 'i $apu' -andei era $hiar Gran5orth Aymes) ?i lui Gran5orth Aymes i#a &enit o idee +roza&ă) Se 'tia (n +eneral $ă /u$a la -ursă) ?i de apt $hiar a'a ă$ea .e9i$ 'i tre-uia să pun $e&a la $ale% pentru a#i a$e să $readă $ă#ntrea+a a a$ere era#n$heiată 'i $ă tu erai emeia pe $are a&eam de +*nd s#o#n und pentru u$iderea lui Aymes) A$ela'i lu$ru l#am urmărit% aseară% $*nd te#am arestat pentru asasinarea lui Aymes) 6re-uia să#i a$ pe indi&izii ă'tia doi să $readă $#a&eam dosaru#n$heiat $u toate do&ezile#mpotri&a ta 'i $ă#i luam $u mine la Ne5 8or< $a martori) 6re-uia să a$ asta% 'i uite de $eE 'tiam $ă da$#ar i ost o-li+a3i să ple$e de la ermă a doua zi (n zori% primul lu$ru de $are s#ar i o$upat (n $ursu' nop3ii ar i ost să a$ă să dispară (ntre+u' dispoziti& pe $are#l oloseau pentru alsi i$ări) ?tiam $ă atelieru' era pe unde&a pe#a$olo% da' tre-uia să#i a$ să#mi arate unde anume% 'i asta era $alea pe $are#am ales#o))) "mi pare rău% prin3eso% da' după $e#am să termin% $red $ă &ei (n3ele+e) Benrietta (mi adresează un z*m-et dis$ret) . uneori) C*nd a a$erile#i ie'eau -ine% era#n re+ulă7 (n s$him. Per e$t% (i zi$) Ei -ine% ra3ilor% $red $ă am o +rămadă de lu$ruri să &ă spun '#a' &rea să m#as$ulta3i $u $ea mai mare aten3ie) "n spe$ial tu% Paulette% să iei -ine aminte la $e#am să zi$% pentru $ă tre-uie să#3i dai seama de elu#n $are un lu$ru sau altu' poate să#3i in luen3eze situa3ia) Am spus adineauri $ă% din pun$t de &edere stri$t le+al% adu# narea asta nu#i $*tu'i de pu3in (n ordine7 da' da$#am $on&o$at#o% am ă$ut#o numai (n olosu' tău) După $e &ei as$ulta $e am de zis% ai să te#ntor$i (n $elulă '#ai să meditezi% apoi te mai +*nde'ti 'i la lu$rurile pe $are#o să i le spui m*ine diminea3ă 'i a&o$atului ăla al tău) . lo$alu' pe $are l#a $lădit 'i l#a ipote$at lui Periera .

mă#n3ele+i4 Ea &a i persoana $are m*# nuie'te $erti i$atele% a$3iunile 'i do$umentele respe$ti&e% iar Rudy e prea -olna& $a să $er$eteze opera3iile mai (ndeaproape 'i% a&*nd (n$redere#n ne&astă#sa% nu le ia su. Rudy se lasă e9aminat din nou de $ătre un spe$ialist) .'tia doi sunt nedespăr3i3i% apoi Paulette a lă despre a a$erea $u -an$notele alse 'i i se pare $ă $hestia#i +roza&ă) ?#atun$i (i &ine o idee dia-oli$ă) 6re-uie să &ă da3i seama $ă ea posedă 'i un so3 'i $ă so3ul ăsta#i pe du$ă) E te-e$ist (n ultimu' +rad 'i nu poate să $ir$ule $ine 'tie $e) Nu &ine la Ne5 8or< 'i nu -ănuie'te $e se petre$e#ntre so3ia lui 'i Gran5orth) Da' după toate semnele% nu mai are mult de trăit 'i Paulette nu &rea s#a'tepte p*nă moare $a să pună la-a pe -anii lui) A'a a a/uns la ideea asta dră$eas$ă) I se năzare $#ar i +roza& să#l determine pe Rudy :enito să#'i plaseze in&esti3iile prin intermediul lui Gran5orth Aymes 'i#i su+erează lui Gran5orth $#ar i o idee $olosală da$ă toate a$3iunile 'i o-li+a3iunile pe $are el prime'te ordinu' să le $umpere pentru Rudy ar putea i $ontra ă$ute ai$i la ermă) Cu alte $u&inte% ea 'i $u Gran5orth pun m*na pe -ani 'i#i plasează lui Rudy a$3iuni 'i o-li+a3iuni alse) Rudy nu &a a la nimi$% pentru $ă Paulette a$e pe so3ia iu-itoare% $are se o$upă de a a$erile lui .dell (mpreună $u e$ioru' din apartament% $u 'o eru'% Fernandez% 'i $u $amerista . o zi#n $are $red $ă Paulette era ple$ată la Ne5 8or< .e9i$) .(n&inuirea de a#l i omor*t pe Gran5orth Aymes) 6u nu l#ai omor*t% da#n momentele alea mi se părea moti&u' $el mai potri&it pe $are#l puteam in&o$a) "n $lipa de a3ă e'ti re3inută pentru $ompli$itate la alsuri% da' nu#i $azu' să te la'i năpădită de &reun sentiment de automul3umire) Stai $uminte '#ai ră-dare p*nă termin% după aia po3i să r*zi $*t po te'ti) Ei -ine% a'adar $am $#un an (n urmă% Gran5orth o#nt*lne'te pe Paulette $are#i $ade $u tron$ la inimă% iar ea se#ndră+oste'te de el) Cred $ă el era o $reatură sla-ă% timidă% un +en de om $are nu i#ar i putut rezista unei dame +roza&e% $u o personalitate puterni$ă% a'a $um e Paulette) . 'i nu mă#ntre-a3i $e dură e! Care &a să zi$ă opera3iile mer+ -ine 'i se stre$oară nedes$operi3i) "n $*te&a luni l#au ras pe Rudy de tot $e#a a&ut% iar tot $e i#a rămas e un tean$ de $erti i$ate alse) Să zi$em $ă#i (n re+ulă) Să zi$em $ă toate mer+ $a pe roate% $*nd se#nt*mplă $e&a) "ntr#o zi . ?i 3ie tre-uie să#3i $er s$uze% Paulette% (i zi$) 6re-uie să#3i $er s$uze pentru $ă le#am adus (napoi ai$i su.lupă) 6oate astea#s de natură să &#arate $*t de ti$ăloasă poate i o damă $*nd ('i pune#n +*nd să se $omporte a'a) So$ot $ă ma/oritatea emeilor ai $ăror so3i ar i -olna&i s#ar $onsidera eri$ite să stea#n apropierea lor 'i să le dea o m*nă de a/utor) Da' Paulette e $onstruită alt el) Prin3esa asta are $e&a din -rutalitatea unui $riminal de r*nd .sta#i spune $ă e#ntr#o tare destul de proastă% da' $#ar putea să 3ină mai mult da$ă s#ar sta-ili (ntr#un lo$ $u $limă mai -ună% $a#n Arizona sau .arie Du-uinet% lu$rau $u to3ii m*nă#n m*nă) Periera era#n# săr$inat $u $ondu$erea lo$alului 'i tipărirea h*rtiilor alse) Cred $ă le#a mers /o$u' ăsta prea multă &reme) E#n re+ulă) A$u' am să &ă spun de $e s#au apu$at să a$ă a$3iuni% o-li+a3iuni 'i trans eruri alse% '#am să &ă po&estes$ de $e au ă$ut o-li# +a3iuni de#alea de stat (n &aloare de două sute de mii de dolari% $u $are#a ost (n$ăl3ată Benrietta) E o po&este +roza&ă% iar dama $are poartă răspunderea 'ade#n mi/lo$u' nostru ai$i 'i a$um) @*m-es$ $ătre Paulette) Ea#mi (ntoar$e pri&irea 'i#mi r*de#n nas) E (n$ă dispusă să lupte 'i nu#i pasă de nimi$) .

'i $#o să#l a$ă să s$uipe ran$ii da$ă nu &rea să se &adă re$lamat la politie) Da' $rede3i $ă n#a pli$tisit#o Rudy4 Fi3i si+uri $ă#n undu' su letului ei (l ură'te de moarte) Nu#K poate su eri (n primu' r*nd pentru $ă nu mai a&ea mult de trăit) Nu#l putea su eri (n al doilea r*nd pentru $ă#l dri-lase 'i tre-uie să#'i i dat seama $*tă ti$ălo'ie za$e#n ea (nsă'i% da$ă se +*ndea &reodată la ea) Da' $*nd omul ăsta -olna& '#amăr*t dă do&adă de su i$ientă inteli+en3ă pentru#a pri$epe $ă#i (n'elat pe toate e3ele% presupun $ă ea s#a#n uriat la $ulme) După aia#l ură'te pe omul ăsta $a pe dra$u)' De#ndată $e +ăse'te posi-ilitatea% (l $heamă pe Gran5orth la tele on 'i#i spune $ă Rudy 'i#a dat seama de es$ro$herie 'i $ă &or i ne&oi3i să#i (n$hidă +ura restituindu#i pita$ii) Gran5orth spune $ă#i (n re+ulă% da' &ă ro+ să mă $rede3i $ă nu#i $*tu'i de pu3in (n$*ntat% '#am să &ă spun de $e) 6o$mai $*'ti+ase două sute de -ătr*ne la -ursă /u$*nd $urat) Se +*nde'te să renun3e la a a$erea asta $u alsurile 'i să lu$reze $instit) Pe deasupra% a#n$eput să se pli$tiseas$ă 'i de Paulette) A mers at*t de departe (n$*t i#a trans erat $ele două sute de -ătr*ne so3iei sale Benrietta 'i#n a ară de asta a mai $ontra$tat o asi+urare pe &ia3ă pentru o sumă mare) Ideea $a să se despartă de pita$i nu#l (n$*ntă delo$% da#i răspunde Paulettei $ă e#n re+ulă 'i $ă prin$ipalu#i $a Rudy :enito să nu a$ă s$andal) Rudy% (nsă% de&ine -ănuitor) E $on&ins $ă Paulette tre-uie să i 'tiut $e&a despre $hestiile $are se petre$eau) Ia in orma3ii 'i a lă $ă Paulette a ost &ăzută re$&ent (mpreună $u Gran5orth .de prin partea lo$ului% a'a $a să &adă $*t &alorează h*rtiile 'i să se intereseze $*t de repede poate să le trans orme (n -ani li$hizi) Sunte3i oare#n stare să &ă#n$hipui3i 'o$u' zdra&ăn pe $are l#a a&ut Rudy :enito $*nd a a lat $ă#ntre+u' pa$het e $ontra ă$ut 'i nu &alorează ni$i mă$ar $*t h*rtia pe $are#i tipărit4 =ă pute3i ima+ina $e#a sim3it -ietul om4 S$andalul a iz-u$nit la#n# toar$erea Paulettei) "i $ere so$oteală pentru $ele#nt*mplate) ?i $e#i răspunde ea4 =ezi -ine% nu poate să#i spună $ă#i ameste$ată (n a a$erea asta) Atun$i e silită să pretindă $ă Gran5orth i#a pă$ălit pe#am*ndoi) "i spune lui Rudy $ă nu#i $azu' să se ne$ă/eas$ă% pentru $ă Gran5orth a dat o lo&itură la -ursă . $ă de apt numele lor se pomenes$ laolaltă) :ietu' -ăiat nu 'tie $e să a$ă) "'i dă seama $ă Gran5orth e un es$ro$ 'i#n$epe s#o -ănuias$ă 'i pe propria sa so3ie% a'a $ă s#a'ază 'i#i s$rie Benriettei o s$risoare nesemnată) "i spune $ă -ăr-atu#su se 3ine de usta unei emei% da' nu#i pomene'te numele) "i trimite s$risoarea asta pentru $a s#o asmută pe Benrietta (mpotri&a lui Gran5orth 'i să stri$e $ăru3a dintre el 'i Paulette) Ne apropiem a$u' de momentu' $*nd lu$rurile#n$ep să ia o#ntorsătură mai tare) Din Bart ord% Conne$ti$ut% Benrietta#i e9pediază $*te&a s$risori lui Gran5orth (n $are#l a$uză $ă um-lă $#o emeie '#asta#l pune pe Gran5orth (n (n$ur$ătură) 6re-uie să reintre (n posesia o-li+a3iunilor alea (n &aloare de două sute de mii de dolari% $are#s de# puse#n sei pe numele Benriettei) a'a $a să le poată da lui Rudy să#i astupe plis$u'% iar mane&ra asta tre-uie s#o a$ă ără $a Benrietta să 'tie $e&a) ?#atun$i $e pune la $ale4 Porne'te la a$3iune de#ndată $e prime'te prima s$risoare de la Benrietta) "l pune pe Periera să#i . $eea $e s#a 'i#nt*mplat .Rudy#'i propune s#as$ulte s atu' 'i se +*nde'te să#'i e9amineze situa3ia inan$iară% $a să &adă $um stă) A'a $ă% pro-a-il% se du$e 'i s$oate unele dintre a$3iunile 'i o-li+a3iunile $are se +ăses$ (n sei u' Paulettei 'i tre$e poate $u ele pe la a+entu' de s$him.

etts 'ade $u luleaua#n m*nă 'i se uită la mine $a 'i $um ar i hipnotizat) Benrietta pri&e'te i9 (nainte) :iata ată! :ănuies$ $ă nu#i a$e ni$i o plă$ere s#audă toate amănuntele astea despre Gran5orth) "n $ol3ul opus% de $ealaltă parte a#n$ăperii% Paulette stă rezemată#n s$aunul ei% $u o$hii a3inti3i asupra mea) >n sur*s &a+ (i lutură pe -uze) Stă a$olo% oarte lini'tită% ără să mi'te un mu'$hi% $a 'i $um ar i o stană de piatră) E#n re+ulă% $ontinui) ?i iată#ne#n dup#amiaza zilei de doi'pe ianuarie) Paulette &ine la Ne5 8or< $u s$opu' mărturisit $a să#l &adă pe Gran5orth Aymes 'i să s$oată de la el $ele două sute de -ătr*ne (n o-li+a3iuni de stat) "n urma ei% erindu#se -ine $a să nu ie &ăzut% &ine nenoro$itul ăla -olna&% Rudy :enito% des$hiz*ndu#'i drumu' $u tusea aia mi$ă a lui 'i $lo$otind de ură (mpotri&a ne&este#sii% $are#l &*nduse pentr#un -ăr-at $u#al $ărui a/utor 'i#a pus planu#n pra$ti$ă) Rudy are (nsă 'i el un plan al său) Cred $ă#n după masa aia 'i#a luat o $ameră la &reun mi$ hotel lini'tit 'i s#a odihnit) Se pre+ăte'te pentru marea s$enă pe $are &oia să i#o ser&eas$ă lui Gran5orth) Deo$amdată#l &oi lăsa a$olo) "n $ursu' dup#amiezii Paulette se du$e să#l (nt*lneas$ă pe Gran# 5orth (n -irou' său) S#ar putea $a 1an+don :urdell să i ost a$olo% da' s#ar putea să nu i ost% (nsă#n ori$e $az Paulette (l pune pe Gran5orth (n temă) "i spune $ă sin+uru' mi/lo$ $a să#l a$ă pe Rudy să#'i 3ină plis$u' e să#i dea pita$ii#napoi) Ea nu#'i dă seama $ă Rudy o -ănuie'te% . ziua $*nd Gran5orth Aymes s#a dus peste mu$hia do$ului lu' Cotton) Eu unu' so$ot $ă ziua asta#i un el de zi oarte interesantă) De apt &oi mer+e at*t de departe (n$*t s#a irm $ă ni$iodată#n $ursul unei (ndelun+ate $ariere#n $are am a&ut a a$e $u es$ro$i 'i $riminali 'i -or a'i de tot elu'% n#am pomenit o zi $are să semene $u a$est doi'pe ianuarie) E o zi pe $are o să &#o aminti3i $u to3ii $*t o să trăi3i 'i#n $e mă pri&e'te so$ot $#o să mi#o amintes$ 'i eu) Să &ă transpune3i a$u#n $ir$umstan3ele a$elei zile) Doi'pe ianuarie e ziua#n $are Paulette i#a spus lui Rudy $ă se du$e la Ne5 8or<% $a să#l $on&in+ă pe -estia aia de Gran5orth să s$uipe $ele două sute de -ătr*ne pe $are le es$ro$ase de la Rudy 'i de la ea) Rudy as$ultă po&estea asta z*m-ind (n -ar-ă) A mirosit#o pe Paulette 'i 'i#a ă$ut planu' $a atun$i $*nd ea se du$e să#l &adă pe Gran5orth să -ată 'i el drumu' p*n#a$olo% da' nu#i su lă ni$i un $u&*nt despre asta) E#n re+ulă) Pe de altă parte ni$i Gran5orth nu#i (n$*ntat de ziua asta de doi'pe ianuarie) ?tie $ă tre-uie să predea Paulettei $ele două sute de mii de dolari (n o-li+a3iuni% iar de la Benrietta% $are se#ntorsese la Ne5 8or<% primise un al treilea -ilet 'i#n -iletu' respe$ti& ea#i spunea $#o să#l &adă% $a să ai-ă o e9pli$a3ie $u pri&ire la emeia aia $u $are se a i'a) Dau roată $u pri&irea 'i mă uit la ie$are) .$on e$3ioneze ni'te o-li+a3iuni de stat $ontra ă$ute% pe $are le introdu$e#n sei % sustră+*ndu#le pe $ele &erita-ile) "n elul ăsta so$oate $ă#i (n si+uran3ă) A-li+a3iunile alse o &or 3ine pe Benrietta lini'tită% iar el poate să le predea pe $ele &erita-ile lui Rudy 'i să#l lini'teas$ă 'i pe ăsta) Paulette i#a spus $ă Rudy nu mai are mult de trăit% iar el so$oate $ă după moartea lui &a putea să re$apete o-li+a3iunile &erita-ile) "i spune Paulettei toată tără'enia% 'i ea $onsideră $ă#i o idee +roza&ă pe $are tre-uie doar s#o pună $u aten3ie#n apli$are% $a să iasă -asma $urată) Da' ei uită de un sin+ur lu$ru) "l uită pe Rudy :enito) Amul ăsta a de&enit -ănuitor 'i nu numai $ă#l -ănuie'te pe Gran5orth% (nsă a$um o -ănuie'te 'i pe Paulette) ?#a'a se a$e $#a/un+em (n ziua $ea mare) A/un+em (n ziua de doi'pe ianuarie .

'i#i spune lui Gran5orth $ă#n ori$e $az tipu' o &a mierli#n $ur*nd 'i $ă după aia &or putea să $ontinue &ia3a lor (mpreună) Gran5orth spune $ă#i (n re+ulă) "i dă $ele două sute de -ătr*ne (n o-li+a3iuni de stat 'i#i po&este'te esta pe $are i#a /u$at#o ne&este#sii% Benrietta) "i spune $um l#a pus pe Periera să#i pre+ăteas$ă ai$i% la ermă% ni'te o-li+a3iuni $ontra ă$ute eu $are să le#nlo$uias$ă pe $ele &erita-ile $e to$mai i le#nm*nase Paulettei) Cred $ă lor li s#a părut pă$ăleala e9traordinar de amuzantă) Poate $ă se topeau de r*s (mpreună) Ei -ine% după $e#au sa&urat ren+hiul ăsta% Gran5orth (i $omuni$ă lui Paulette 'tirea senza3ională) "i spune $ă ne&astă#sa% Benrietta% e la Ne5 8or< 'i $ă to$mai primise un -ilet din partea ei% (n sensu' $ă &oia să#l &adă#n seara aia% pentru $a să ai-ă o e9pli$a3ie despre emeia $u $are se &or-e'te $#ar um-la el) Ea +ăse'te $ă 'tirea nu#i rea% $a +lumă) "l (ntrea-ă pe Gran5orth $e $rede $ă &a a$e Benrietta) El (i spune $ă după părerea sa) Benrietta (l &a amenin3a $u di&or3u' da$ă nu rupe le+ăturile $u respe$ti&a) @i$e $ă &a i $u at*t mai (n$linată să ia o atitudine d*rză $u $*t $rede $ă e#n posesia $elor două sute de -ătr*ne su.ă#ntrerup% pentru $ă -ate $ine&a la u'ă) .etts se ridi$ă 'i se du$e .ormă de o-li+a3iuni de stat depuse#n sei ) Ea nu 'tie $#au ost su-stituite 'i $ă#s alse) Pe $hestia asta Gran5orth 'i Paulette se mai stri$ă (n$#o dată de r*s) Paulette zi$e $ă#i (n re+ulă% da' $ă moare de $uriozitate să 'tie $um o să se des ă'oare (ntre&ederea $e urma să ai-ă lo$ $u Benrietta 'i $#ar &rea să răm*nă p#a$olo% s#audă $e se#nt*mplă% iar Gran5orth spune $ă#i (n re+ulă 'i $ă după $e &a termina $u Benrietta se &a#ntoar$e la -irou% unde da$ă ea o să#l a'tepte pe la opt treize$i (i &a po&esti toată dis$u3ia 'i &or putea să se mai distreze $opios pe $hestia asta) Paulette se de$lară de a$ord 'i se#napoiază la hotel% unde pro-a-il $#a tre$ut pe la salonu' de $osmeti$ă 'i s#a tratat $#o -ăutură re$e) E $on&insă $ă tre-urile mer+ strună) "ntre timp% -ietu' Rudy% raieru'% se odihne'te la hotelul unde a tras% $a s#adune su i$iente puteri pentru marea e9pli$a3ie $u Gran5orth) Da' poate $ă nu#i (n stare) Poate $ă nu se simte prea -ine% a'a $ă stă a$olo '#a'teaptă% '#a'teaptă% doar#doar o str*n+e destule puteri $a să a$ă a3ă e ortului% 'i da$#a3i $unos$ut &reodat#un tip -olna& de tu-er$uloză#n ultimu' +rad% &e3i (n3ele+e $e#am &rut să &ă spun 'i#l &e3i $ompătimi pe Rudy) Iar Gran5orth a'teaptă la -irou' său $a Benrietta să#l $heme la tele on) Pe seară% (n ine% (l sună) "i spune lui Gran5orth $ă tre-uie să#l &adă 'i#l (ntrea-ă unde#i $on&ine) El (i indi$ă poate#o $a enea mi$ă din $entru% 'i la ora $on&enită Benrietta apare% iar el sose'te#n ma'ina lui 'i au o dis$u3ie aprinsă) Gran5orth -ăuse $*te&a păhărele 'i e (n aza de eu orie 'i plin de $ura/) "i spune Benriettei $ă nu a$e ni$i două parale pentru el% $ă n#are de$*t să a$ă $e po te'te) C*nd ea (l amenin3ă $#o să dea di&or3 da$ă nu renun3ă la $ealaltă damă% el (i răspunde $ă#i (n re+ulă 'i n#are nimi$ (mpotri&ă% da' da$ă &a pro$eda (n elul ăsta% el &a pre era să părăseas$ă 3ara de$*t să#i plăteas$ă pensie alimentară) Atun$i ea zi$e $ă n#are de$*t să#'i păstreze pensia alimentară 'i să#i răm*nă#n +*t $*nd o s#o#n+hită pentru $ă ei (i a/un+ o-li+a3iunile de stat pe $are le are) Asta#l a$e să se $utremure de r*s% pentru $ă se +*nde'te $*t de nostimă e istoria asta pe $are i#o &a po&esti Paulettei $*nd o s#o &adă din nou la#ntoar$erea sa la -irou) .

e9i$ali) de unde mi#a ost (naintată ai$i) Am-ele mi se par $*t se poate de $on&in+ătoare) 1e pun pe -irou (n a3a mea 'i $ontinui) . Benrietta nu mai are $e să zi$ă% le spun) El e $am $her$helit 'i ea#'i dă seama de asta) Atun$i se ridi$ă 'i plea$ă% se du$e la +ară 'i ia primu' tren (napoi la Bart ord% Conne$ti$ut) ?tim $ă a pro$edat a'a% pentru $ă doi amploia3i de la +ară% un $asier 'i un $ondu$tor% au iden# ti i$at#o după oto+ra ie $a iind o persoană $e a $ălătorit $u trenu' $are#a ie'it din sta3ie la nouă ără ze$e) E#n re+ulă) Ei -ine% să#l $ăutăm pe Gran5orth unde l#am lăsat) El se#ntoar$e la ma'ină% o porne'te 'i se du$e (napoi la -irou) "ntre timp se ă$use ora opt treize$i 'i se +*nde'te $u plă$ere anti$ipată $e#o să mai r*dă $u Paulette de $on&or-irea asta a lui $u Benrietta 'i poate $ă#'i a$e so$oteala s#o s$oată unde&a la masă) :uuun) Gran5orth se du$e la -irou' său '#a$olo +ăse'te $ă#l a'teaptă nu una% $i două persoane) "l +ăse'te pe 1an+don :urdell (n $ompania Paulettei) După $e#a tre$ut de -iroul se$retarei% iind oarte ame3it de -ăutură% uită să tra+ă u'a după el) Da$ă n#ar i uitat% poate $ă ni$i eu n#a' i ost ai$i $a să &ă spun po&estea asta) A'a iind% intră (n -irou% se mai tratează $u (n$ă un pahar 'i#l pu # ne'te un r*s de se 3ine $u m*inile de -urtă) Apoi (n$epe să#i po&esteas$ă Paulettei 'i lui :urdell despre (ntre&ederea lui $u Benrietta) 1e spune ăstora doi $ă proasta de Benrietta $rede $ă are două sute de -ătr*ne (n o-li+a3iuni de stat 'i $ă -iata neroadă (l amenin3ă $u di&or3u' $rez*nd $ă are -ani -ere$het% da#n realitate tot $e are nu#i de$*t un tean$ de h*rtii $ontra ă$ute) Pe to3i (i $uprinde un r*s homeri$) 1i se pare $ă#i o arsă a dra$ului de reu'ită 'i to$mai $*nd se distrau mai -ine% se des$hide u'a 'i intră Rudy :enito))) Cred $ă -ăiatu' ăsta intrase#n -irou' se$retarei 'i d#a$olo (i auzise +olind sa$u' de ispră&i) Rudy#'i dă drumu') 1e#n'iră tot $e#l ri+e pe su let) "i spune lui Gran5orth $ă#i un es$ro$ ordinar 'i per&ers '#apoi se#ntoar$e $ătre Paulette 'i#i de$lară $e $rede 'i despre ea) "i arată e9a$t $e +*nde'te despre o ti$ăloasă (mpieli3ată $are#'i dă $on$ursu' la es$ro$area -ietului ei so3% $are '#a'a nu mai are mult de trăit% 'i pe deasupra o hienă $are se poate topi de r*s pe $hestia asta) Stă a$olo% arăt*ndu#i $u de+etul% amenin3ător) ?#apoi le mai zi$e in$#un lu$ru'or) ?#anume $ă pentru el% aptu' $ă Gran5orth e dispus să#i (napoieze -anii nu a$e ni$i $*t o $eapă de+erată) "i anun3ă $ă se &a du$e la poli3ie% unde#o să dea#n &ilea+ (ntrea+a tără'enie '#o să#i e9pună pe#am*ndoi a'a el% $a toată lumea să poată &edea $ă sunt ni'te nemerni$i 'i ni'te ti$ălo'i) Spune $ă indi erent da$ă#i ultimu' lu$ru pe $are#l &a a$e#n &ia3ă% are să#i (n unde#n pu'$ărie) ?i $e se#nt*mplă atun$i4 Ei -ine% am să &ă e9pli$) Paulette asta d#ai$i e supărată o$) E urioasă $#a ost prinsă $u o$aua mi$ă#n halul ăsta) Pe mar+inea -iroului lui Gran5orth Aymes% $hiar (n dreptul unde 'ade ea% se +ăse'te un presse#papiers% statueta unui -o9er montată pe o plă$u3ă +rea de oni9% a$eea'i $are se +ăse'te a$olo 'i a$um) Ea se ridi$ă '#o apu$ă) A az&*rle $u toată puterea#n $apu' lui Rudy 'i#l omoară) @a$e a$olo#n a+onie% un om nenoro$it 'i -olna&% $are 'i a'a .să des$hidă) =or-e'te $u $opoiu' de la intrare% apoi se#ntoar$e 'i tra&ersează (n$ăperea p*nă la mine) Dine#n m*nă două tele+rame% pe $are mi le predă) 1e des a$ 'i le $ites$) >na e de la -irou' de $er$etări $riminale din Ne5 8or<% iar $ealaltă de la un $ăpitan al /andarmeriei rurale din distri$tu' @oni% $ătre pre e$tura poli3iei me9i$ane din .

n#a&ea ni$i o 'ansă $a să trăias$ă% (n timp $e ai$i% (n s$aunu' ăsta% 'ade ti$ăloasa $are#a să&*r'it apta) Paulette nu mai suportă tensiunea ner&oasă 'i e9plodează) Sare#n sus) Se repede la -irou 'i s#aplea$ă peste el) A$hi#i strălu$es$ de urie 'i e at*t de ner&oasă (n$*t a-ia#'i mai +ăse'te $u&intele) . E'ti un ti$ălos ordinar! mă $omplimentează ea) . N#am ă$ut#o eu! 3ipă) "3i /ur $ă nu eu am ă$ut#o! 6ot $e#ai spus e ade&ărat% (n a ară de omor) Eu nu l#am omor*t) Gran5orth a ă$ut#o) El l#a omor*t pe Rudy) El l#a omor*t $u +reutatea aia de oni9! Se pră-u'e'te pe podea (n a3a -iroului) @a$e a$olo z&*r$olindu#se) A$oles$ -irou' 'i mă uit la ea) .#aple$ '#o ridi$) A du$ (n -ra3e p*nă la s$aun 'i% pe par$urs% de'i imo-ilizată#n elu' ăsta% ea#n$ear$ă o i+ură) "n timp $e e#n -ra3ele mele% (ntoar$e $apu' 'i mă pri&e'te% 'i#n pri&irea ei pune tot o$u' $e#o mistuie) Cred $ă dama asta% da$ă 'i#ar putea da ze$e ani din &ia3ă $a să mă poată u$ide $#o pri&ire% ar a$e#o ără ezitare) Atra&ă $urată% $e mai! "i dau drumu'% să $adă#n s$aun) . Ia#o#n$et 'i $alm% Cleopatra% (i zi$% $ă a+ita3ia 'i tără-oiu' o să#3i a/ute $*t mortului do$toria) Ai ratat $om-ina3ia% s$umpă prin3esă% 'i te z-a3i $a pe'tele pe us$at) D#a$u#n$olo e'ti un material din ăla după $are &*nează reda$torii de 'tiri% e'ti dama $e#a ost lu$rată de un $opoi ederal pe $are l#ai luat de raier) . =ezi#3i de trea-ă% pui'or% (i zi$) N#are să#mi a$ă nimeni nimi$ 'i da$#ai să $a'ti -ine ure$hiu'ele alea side ii ale tale 'i n#ai să te mai +*nde'ti la noi epitete $u $are să mă#m-ro-ode'ti% o să a li de $e a$el 0$ine&a2 n#o să a$ă nimi$) ?i (n$ă $e&a% pisi$u3o% nu mă tem de prie# tenii tăi7 ori$*t ar (nsemna ei pentru tine% să 'tii $ă pentru mine nu#s de$*t ni'te t*lhari) ?i (n$ă un lu$ruE da$ă ie$are -andit $are a#n$er$at să mă s$oată din $ir$ula3ie ar i reu'it să a$ă $e &rea) a' i ost at*t de $iuruit (n$*t eram -un numai de sită) Fii lini'tită 'i (nt*mpină#3i soarta $u demnitate) .or de $iudă $ă nu te#am (mpu'$at atun$i $*nd te#am a&ut (n m*nă! Rău (mi pare $ă nu te#am atins atun$i% a'a $a să mai ai un an p*nă să mori) Dar ia aminte) E $ine&a $are o să#3i &ină de ha$) Cine&a $are o să te a$ă să plăte'ti pentru asta) . "3i mul3umes$ oarte mult% Paulette% (i zi$) "3i mul3umes$ pentru pont) E e9a$t $eea $e doream să 'tiu) Capitolul R= CREP>SC>1>1 ESCRACI1AR A$oles$ -irou' 'i stau pri&ind#o $um za$e pe podea) . Nu te +ră-i% -om-oni$o% (i zi$) "n$ă n#ai auzit ni$i /umătate din .ă a'tept $a dintr#o $lipă#n alta să ne o ere o +ală de isterie) . Dar 1emmy) spune) Ai zis $ă Gran5orth l#a u$is pe Rudy :enito) Ce s#a (nt*mplat apoi4 Nu (n3ele+) Aare Gran5orth s#a sinu$is după aia4 .ă#ntor$ $ătre Benrietta) S#a ridi$at 'i pri&e'te i9 (nainte) "n$ear$ă să#n3elea+ă unde#n$epe rolu' ei) Nu $red $#a3i &ăzut &reodată o damă at*t de surprinsă $a Benrietta) .i#e s$*r-ă de tine) Chiar da$#ai i $umse$ade% tot nu mi#ai pla$e) Se a$e ro'ie $a ra$u') So$ot $ă#n ori$e $az $u&intele astea pe $are i le#am plasat i#au oprit isteri$alele) Fa$e un e ort $a să#'i stăp*neas$ă ner&ii) .

'i (n$ă $e idee% să nu mă#ntre-a3i! =ă spun $ă era o idee at*t de -ună (n$*t aproape $ă s#a prins 'i n#a lipsit mult să s$ape -asma $urată) "'i adu$e aminte $ă Gran5orth a#n$er$at să se sinu$idă $u doi ani (n urmă .e9i$% d*ndu#se drept so3ul ei% Rudy) Sin+uru' lu$ru de $are tre-uiau să se ereas$ă era identi i$area $ada&rului de $ătre or+anele poli3iei) Da' 'tiau $ă Benrietta se#ntorsese la Bart ord) Da$ă &or putea să#mpiedi$e &enirea ei la Ne5 8or< p*nă $*nd $ada&rul lui Rudy &a i#n+ropat 'i da$ă 1an+don :urdell se aran/ează $a el să ie $el $are să identi i$e $ada&ru' lui Rudy $a iind al lui Gran5orth% toate &or i (n $ea mai -ună ordine) A3i (n3eles4 Gran5orth +ăse'te $ă ideea#i +roza&ă) "l s$oate $el pu3in pe el a ară din $auză) 6ot $eea $e tre-uie să a$ă e s#o 'tear+ă $u Paulette% să ple$e din Ne5 8or< (ntr#un lo$ unde nimeni să nu#l $unoas$ă 'i să ie#n $ea mai per e$tă si+uran3ă) Plus $ă s$apă 'i de Benrietta% $are#i o altă idee $e#i sur*de% 'i una peste alta e un ti$ălos (mpu3it% +ata s#a$$epte indi erent $e i#ar propune Paulette să a$ă) De$i ('i s$oate hainele 'i#l (m-ra$ă pe :enito $u ele% a&*nd am*ndoi $am a$eea'i statură) Apoi (i mai deteriorează a3a lui :enito $e&a mai tare% iar Gran5orth s$rie $*te&a r*nduri $a din partea unui sinu$i+a'% pe $are le pun% (mpreună $u porto elul lui Gran5orth% (n haina de pe :enito) Apoi stau la s at $a să sta-ileas$ă $um să transporte $ada&ru' la do$uri% iar Paulettei i se năzare o altă idee epo$ală) Se o eră să trea$ă ea la &olan 'i să du$ă hoitu' lui :enito a$olo% zi$*ndu#'i $ă din moment $e Gran5orth se#nt*lnise (n seara aia $u ne&astă#sa% da$ă s#ar (nt*mpla s#o &adă $ine&a% ar $rede $ă#i Benrietta) De$i Gran5orth 'i :urdell iau $ada&ru' 'i#l $ară /os $u li tu' de ser&i$iu din spatele -lo$ului) Paulette a'teaptă a$olo#n ma'ină) "l &*ră pe :enito pe lo$u' din a3ă% iar Paulette (l du$e la do$u' lui Cotton% lu*nd#o pe ni'te străzi lăturalni$e) C*nd a/un+e a$olo se dă /os% se#aplea$ă (n ma'ină% apasă pedala de am-reia/ $u m*na st*n+ă 'i -a+ă ma'ina#n &iteză $u m*na dreaptă% apoi se retra+e $#un pas 'i tr*nte'te portiera) . $*nd s#a arun$at $u ma'ina#n lu&iu) E#n re+ulă) Ei -ine% nimeni nu 'tie prea multe despre Rudy) Nu e $unos$ut la Ne5 8or< 'i#n ori$e $az e pe $ale s#o 'tear+ă#n .po&este) După $e &oi termina% ai să#n$epi să#n3ele+i $e ti$ălos ordinar a ost -ăr-atu' ăst#al tău 'i $*te ărădele+i poate să de$lan'eze o damă de teapa a$estei Paulette d#ai$i% $*nd i se năzare) E#n re+ulă) A'adar să $ontinuăm de unde#am rămas) :ietu' Rudy :enito za$e a$olo pe podea% mort de initi&) 1an+don :urdell% Gran5orth 'i Paulette stau 'i se uită unu' la altu' 'i se#ntrea-ă $e nai-a o să a$ă a$um% 'i deodată lui Paulette (i &ine o altă idee +roza&ă .a'ina porne'te 'i% după $e#a lo&it un st*lp de lemn% se pră-u'e'te#n apă) Da' $hiar (n momentu' $*nd Paulette se pre+ătea s#o ia din lo$% (l zăre'te pe pazni$u' de noapte Far+al) Se#napoiază 'i po&este'te $hestia $elor doi% $are#o a'teptau% Gran5orth 'i :urdell% iar :urdell spune $ă asta n#ar a&ea ni$i o importan3ă pentru $ă#l &a $umpăra pe pazni$u' de noapte% da$ă indi&idul a &ăzut $e&a) E#n re+ulă) Care &a să zi$ă Paulette 'i Gran5orth o#ntind) Au $u ei $ele două sute de -ătr*ne (n o-li+a3iuni de stat 'i#nainte de a ple$a (i dau partea lui :urdell 'i lasă $*te o părti$i$ă pentru Fernandez% $ameristă 'i e$ior) .e9i$) A'a $ă nimeni n#o să#i simtă lipsa) Ea propune de$i lui Gran5orth 'i :urdell să#l dez-ra$e pe Rudy% să#l pună#n hainele lui Gran5orth% să#l &*re#n ma'ină 'i să#l trimită $u ma'ina peste parapetu' do$ului) 6oată lumea &a $rede $ă Gran5orth s#a sinu$is% iar Gran5orth poate s#o 'tear+ă $u Paulette 'i să se sta-ileas# $ă#n .

e9i$ (n$ep să se simtă mai -ine% da' Paulette $onsi# deră $ă e9istă (n$ă o 'ansă $a Gran5orth să ie re$unos$ui $*nd&a) ?i de$i (i &ine altă idee +roza&ă) "l +ăses$ pe do$toru' . :uuun) 6oate mer+ după plan) :urdell e ra inat) 1asă să trea$ă două zile p*nă $*nd (i tele onează Benriettei la Conne$ti$ut pentru a#i spune $ă Gran5orth s#a sinu$is) Pro$edează a'a% pentru $a mortu' să poată i (n+ropat ără $a ea să#l &adă) Apoi le $ere $ameristei% e$iorului 'i lui Fernandez să nu su le o &or-ă despre aptu' $ă Benrietta usese la Ne5 8or< (n seara aia% nu iind$#ar &rea s#o ereas$ă pe Benrietta de $ompli$a3ii% $i doar pentru $ă &rea $a nimeni să nu 'tie $#ar i e9istat mă$ar o emeie% oricare ar i $a) El se +*nde'te la Paulette) Ei -ine% (ntre+u' plan un$3ionează admira-il 'i da$ă s#ar i oprit ai$i% toate ar i ost (n re+ulă 'i a$um ni$i unu dintre noi n#ar i a&ut ha-ar de toată $hestia) Da' :urdell nu se mul3ume'te $u at*ta) Nu se mul3ume'te% de'i i#a rămas &e$hea a a$ere a lui Gran5orth% pe $are o $ontinuă% 'i $*'ti+ă -ani) "ntr#o zi% $*nd $otro-ăie prin -irou' lui Gran5orth% +ăse'te două lu$ruri) Găse'te#n primu' r*nd poli3a de asi+urare pe $are o $ontra$tase Gran5orth 'i#n $are stă s$ris $ă două sute de mii de dolari &or i plăti3i la moartea sa cu condiţia ca aceasta să nu se producă prin sinucidere 'i mai +ăse'te $ele trei s$risori ale Benriettei% pe $are Gran5orth le lăsase#n -irou% s$risorile#n $are#l a$uza $ă um-lă $u altă emeie% 'i a treia% (n $are#i spunea $ă &a &eni la Ne5 8or< $a să ai-ă o e9pli$a3ie $u el) Atun$i lui :urdell (i &ine#o idee) "i &ine $ea mai ti$ăloasă% $ea mai m*r'a&ă idee pe $are a a&ut#o &reodată un indi&id) (i ine ideea că dacă s-ar putea do edi că Granworth )2mes fusese ucis de soţia sa 'enrietta.C*nd a/un+ (n .aloney mă pri&e'te $u o$hii ie'i3i din or-ite% iar Benrietta#'i (mpreunează m*inile '#apoi le des a$e mereu) . a!a că banii de pe asigurare or intra în buzunaruD lui $eriera. cu e"cepţia sinuciderii. .adrales 'i#l plătes$ $u -ani +rei $a să#l interneze pe Gran5orth (n sanatoriu' său din @oni% unde să#i a$ă o opera3ie esteti$ă a e3ei% $are să#i s$him-e izionomia (n a'a el (n$*t nimeni să nu mai re$unoas$ă &reodată $ă el era Gran5orth) Per e$t) Ei -ine% să ne#ntoar$em la :urdell) Gran5orth 'i Paulette 'terseseră putina) A doua zi diminea3ă el se du$e la do$u' lui Cotton 'i#l +ăse'te pe pazni$) "l atin+e pe omul ăsta $#o -ătr*nă $a să uite $ă &ăzuse o emeie ie'ind din ma'ină#n seara pre$edentă) Pazni$u' zi$e $ă#i (n re+ulă) Apoi ma'ina#i s$oasă din lu&iu de $ătre or+anele de poli3ie% $are#n$heie un pro$es#&er-al de sinu$idere) :urdell se#n iin3ează la mor+ă 'i#l identi i$ă pe Gran5orth (n $ada&rul lui :enito) "n porto el se +ăse'te s$risoarea sinu$i+a'ului s$risă de m*na proprie a lui Gran# 5orth) Poli3ia se arată satis ă$ută $u identi i$area% iar /ude$ătoru' dă un &erdi$t la an$heta pentru sta-ilirea $auzelor mor3ii (n sensu' $ă a$easta s#ar datora sinu$iderii) Ce% nu#i ires$4 Aare Gran5orth nu mai (n$er# $ase să se sinu$idă (n urmă $u doi ani4 . din moment ce societatea de asigurări s-a obligat să plătească pentru orice cauză a decesului.etts 'i dau roată $u pri&irea) Paulette stă +hemuită) Fa3a i#a de&enit $enu'ie) .etts e#ntr#o tensiune ner&oasă at*t de mare (n$*t (n$ear$ă să#'i aprindă luleaua $#un $hi-rit $e se stinsese) Continui să &or-es$E . atunci societatea de asigurări ar plăti. iar aceasta e gre ată de ipoteca lui $eriera.ă deplasez 'i stau $u spatele la -irou' lui . 4anii ar intra în masa testamentară a lui )2mes.

ie mi se#n$redin3ează $azu' 'i mă du$ la Ne5 8or< $a să#l &ăd pe :urdell) "n timpu' 'ederii mele a$olo% el (mi trimite o s$risoare nesemnată (n $are#mi spune $ă% da$ă &oi &eni ai$i% am să +ăses$ ni'te s$risori din $are pot a la lu$ruri interesante) Iau plasă% &in ai$i% +ăses$ s$risorile 'i#n$ep să $red $ă Benrietta l#a $ură3at pe Aymes% $ă de apt el nu 'i#a luat sin+ur &ia3a% $i a ost omor*t) :urdell 'tie $ă eu mă &oi (ntre-a% pro-a-il% $ine a trimis s$risoarea asta 'i $#am să#i &or-es$ despre ea% a'a $ă#'i pre+ăte'te o po&este .ă lămures$ pe $hestia a$estui indi&id) Nu mai am ni$i o#ndoială . o po&este $are a$e lu$rurile s#apară (n$ă 'i mai $ompromi3ătoare pentru Benrietta) "mi de$lară $ă el le#a zis 'i $elorlal3i să spună $um $ă ea nu usese la Ne5 8or< (n seara respe$ti&ă% pentru $a numele ei să nu ie ameste$at (n a a$erea asta) Dar% la el $a ori$e alt es$ro$% indi&izii ă'tia a$ 'i ei &r*nd#ne&r*nd +re'eli) ?i ăsta#i un lu$ru pe $are mă -azez (ntotdeauna) 1#am &eri i$at pe Fernandez '#am a lat $ă usese 'o erul lui Aymes '#asta m#a pus pe +*nduri) 1u$ru' $el mai +ra& pe $are l#au ă$ut a ost $ă l#au u$is pe Sa+ers% 'i $hestia m#a#n uriat% da' 'i mai stupid e $ă s#au $ramponat $u insisten3ă s#o s$oată pe Benrietta &ino&ată) Depuneau $u to3ii at*t zel s#adu$ă do&ezi $ă ea purta &ina% după $e#n$er$aseră mai (nt*i să#mpie# di$e impli$area ei (n a a$ere% (n$*t mi#am dat seama $ă se#nt*mplă $e&a suspe$t) A doua +re'eală a ost $*nd Fernandez mi#a $iripit despre Paulette) Da$ă mi#a &or-it% n#a ă$ut#o de$*t pentru $ă#ntre timp Gran5orth ('i s$him-ase a3a#n re+ulă 'i nimeni nu l#ar i re$unos$ut (n el pe Gran# 5orth Aymes) Fernandez s#a +*ndit $ă nu ris$ă nimi$ spun*ndu#mi% 'i nu 'i#a#n$hipuit $#o să#mi dau osteneala să mă deplasez p*nă#n .are nătărău a ost 'i Fernandez) I#a /u$at o s$enă Benriettei $ău# t*nd s#o impresioneze $ă da$ă nu#l ia de -ăr-at% ar putea să#i (n+reuneze situa3ia) După $e#am apărut eu% ('i s$him-ă po&estea asta% (n primu' r*nd pentru $ă l#am altoit $*nd a ost o-razni$ $u ea 'i#n al doilea r*nd iind$ă e#n interesul (ns$enării lor $a el să spună $ă nu mai &rea să se#nsoare $u Benrietta a$um% (ntru$*t o -ănuie'te ameste$ată#n a a$erea $u alsurile) .A3i (n3eles 'pilu'4 Era asta o idee +roza&ă% sau nu De$i :urdell se pune la trea-ă) "l trimite pe Fernandez la erma Altmira $a să#l pună la $urent pe Periera $u nou' plan) Iar după asta% a'teaptă $u ră-dare '#o $on&in+e pe Benrietta să ple$e la ermă% unde &a trăi -ine 'i lini'tit) Ea#i eri$ită să ple$e% pentru $ă e tul-urată de presupusa sinu$idere a lui Gran5orth) Se +*nde'te $ă poartă e&entual $hiar 'i răspunderea a$estui +est disperat 'i $ă% da$ă n#ar i ost at*t de dură $u el% s#ar i putut $a el să nu#l i ă$ut) E#n re+ulă) Apoi :urdell stă '#a'teaptă) Am să &ă spun de $e a'teaptă) El 'tie $ă Benrietta n#are prea mul3i -ani) ?tie $ă după $e &or i $heltui3i% ea &a#n$epe să re$ur+ă la $ele două sute de mii de dolari pe $are le are (n o-li+a3iuni alse% $ele pe $are i le su-stituiseră% 'i el mai 'tie $ă de#ndată $e &a#n$er$a să s$him-e a$este h*rtii $ontra ă$ute% +u&ernul ederal &a inter&eni 'i &a porni $er$etările) ?tie $ă &a i &izitat de un a+ent% $are#i &a pune (ntre-ări (n pri&in3a lui Gran5orth 'i $ă &or i $er$etate $ir$umstan3ele (n $are s#a petre$ut sinu$iderea lui Aymes) S$oate a'adar $ele trei s$risori ale Benriettei din -irou 'i i le e9pe# diază lui Fernandez $u instru$3iuni $a să ie +ata să le planteze#ntr#un lo$ unde a+entu' ederal să le poată +ăsi $u u'urin3ă) 6oate se petre$ $on orm pre&iziunilor% $u pre$izie matemati$ă) .e9i$ $a să &ăd $u o$hii mei) .

A'a% numai $a să#3i &ină#n a/utor $*nd ai să#l &ezi pe a&o$atu' tău% Paulette% (i zi$% poate $#ai &rea să 'tii despre tele+rama asta) E e9pediată de la Ne5 8or< azi diminea3ă) "n urma unor instru$3iuni pe $are le#am transmis din 8uma (n timp $e erai su.$ă Fernandez $u Periera 'i :urdell lu$rează m*nă#n m*nă) De$i% m#am hotăr*t să ple$ (n .ă uit la Paulette) Stă rezemată pe spate% $u pri&irea a3intită#n pla# on) Nu#mi pla$e $um arată) Par$ă i#ar &eni $u le'in) Iau de pe -irou una din tele+ramele pe $are mi le#nm*nase .adrales $ă#mi tre-uie o de$lara3ie din partea lui :enito) A -at la ma'ină 'i#l pun pe :enito s#o semneze% apoi mă#ntor$ la lo$uin3a Paulettei 'i $ompar semnătura de pe de$lara3ie $u una dintre semnăturile autenti$e ale lui Rudy :enito de pe $opia unui trans er de a$3iuni% datată $#un an (n urmă) Semnătura nu seamănă 'i asta mi#a spus tot $e#am &rut să 'tiu) "n seara asta (nainte de#a &eni (n$oa% am ost (n $amera Benriettei% la erma ei) Am +ăsit o &e$he s$risoare de la Gran5orth Aymes '#am $omparat s$risu' de m*nă) Semnătura de pe de$lara3ia semnată de Rudy :enito 'i s$risu' de m*nă a lui Gran5orth Aymes sunt identi$e) Indi&idu' pe $are l#am &ăzut la @oni . indi&idu' $are se zi$ea $ă e pe moarte% $are $răpa de r*s tot timpu'% la +*ndu' $e raier tre-uie să iu% nu era Rudy :enito . era Gran5orth Aymes! .i s#aprinde o lampă) Cine&a a $ură3at $hi'toa$ele '#a#n$er$at să le#as$undă (nainte de a mi se da &oie să ur$ pentru a#l &edea pe Rudy) A'a s#au +*ndit să a$ă% doar 'i#au dat seama $ă n#am să $red $ă un om $are moare de tu-er$uloză ar i#n stare să umeze &reo 'aize$i de 3i+ări (ntr#o sin+ură zi) "n ine% m#am lămurit) A$um (n3ele+ de $e a#n$er$at Paulette să mă#mpiedi$e să ple$ la @oni) "mi ul+eră o idee +roza&ă prin minte) Co-or 'i#i spun lui .$as$ă la $oa or% 1an+don :urdell 'i .arie Du-uinet au ost aresta3i (n zorii zilei de azi) 1#au luat pe :urdell la#ntre-ări '#a dat pe a3ă toată tără'enia) A ă$ut .e9i$ 'i% $*nd a/un+ a$olo% Paulette (n$epe să a$ă 'i ea +re'eli) "l $heamă la tele on pe prietenul ei% 1uis Daredo% 'i#i $ere să mă $ure3e (n drum spre @oni% unde mă du$eam să &or-es$ $u presupusul ei so3% Rudy% $are#'i s *r'ea zilele a$olo) Ea $rede $#ar i o $hestie de'teaptă să mă s$oată din $ir$ula3ie) "n ori$e $az% trea-a nu le#a reu'it) Am a&ut destul noro$ $a să s$ap din (n$er$area asta $u pielea#ntrea+ă% dar (n$ă nu -ănuies$ ade&ăru') C*nd am pornit la drum să#l &ăd pe Rudy :enito la @oni% n#a&eam (n$ă ni$i o idee) Am des$operit ade&ăru' numai pentru $ă es$ro$ii sunt totdeauna ne+li/en3i 'i pentru $ă#ntotdeauna a$ o +re'eală $*t $asa) C*nd a/un+ la sanatoriu' lui .adrales din @oni 'i ur$ să#l &ăd pe muri-undul ăsta nenoro$it% (mi pare rău pentru el% nu -ănuies$ nimi$ 'i el (mi pune o -ar-ă -ine ti$luită% $are se potri&e'te $u po&e'tile lui Pau# lette) "n ond% a$um nu &ăd nimi$ surprinzător (n asta% pentru $ă &or-ise la tele on $u el 'i#l pre&enise (n pri&in3a mea) Da' to$ma#n $lipa $*nd să ies din $amera -olna&ului o-ser& $e&a% un lu$ru $are mi se pare oarte $urios) "n spatele unui para&an &ăd pitit un $o' de h*rtii 'i#n $o'ul ăsta din trestie#mpletită &ăd o s$rumieră mare 'i pe undu' $o'ului unde useseră răsturnate% sunt &reo 'aize$i de $hi'toa$e) .etts) .e9i$ s#o &ăd pe Paulette astaE da#nainte de#a porni% o adu$ pe Benrietta ai$i% la se$3ia de poli3ie% '#o iau la#ntre-ări (ntr#un mod $are să#i a$ă pe Fernandez 'i Periera să $readă $ă m#am lăsat $on&ins de su+estiile lor 'i $ă mă du$ la Ne5 8or< să pun la pun$t dosaru#mpotri&a ei) Numai $ă eu o#ntind (n .

însărcinat să se deplaseze cu o patrulă de %andarmi pentru efectuarea arestării.e9i$) Eu))) . /aution de la 4iroul Bederal de /ercetări /riminale al &tatelor Hnite ale )mericii. (n . Nu 3i#ar stri$a să te o-i'nuie'ti $u senza3ia asta% Paulette% (i zi$% 'i da$ă s$api $u douăze$i de ani% $red $u ai un noro$ or-7 de unde pui $ă n#am mai tre$ut la so$oteală o$urile alea pe $are le#ai tras asupra mea) Se s$oală de pe s$aun) . confirmată ieri de către /onsulul Bederal din +uma. Nu te omor( $u irea% prin3eso% (i zi$) Cred $ă elu#n $are s#a terminat a a$erea asta e $*t se poate de a&anta/os pentru ie$are) . Cred $ă e'ti nemaipomenit) 1emmy! spune) Iese (mpreună $u .ă tem $ă 3i#am rezer&at 'i 3ie un mi$ 'o$) Iau $ea de a doua tele+ramă 'i le#o $ites$) E din partea poli3iei me9i$ane din .etts% des$hid sertaru' 'i s$ot o pere$he de -ră3ări de o3el) Apoi mă du$ la Paulette 'i i le pun la m*ini) Nu s#ar zi$e $ă#i a$e plă$ere) . ambii din Ioni.'.e9i$ali 'i sună a'aE 1Hrmare la cererea agentului special 3.mărturisiri $omplete '#a $iripit destule despre tine $a să te#n unde de initi&) Paulette a$e un e ort pentru a#'i re$ăpăta stăp*nirea de sine) Se#ndreaptă#n s$aun 'i#mi arun$ă un z*m-et a-ia s$hi3at) . "mi pare rău $ă nu te#am nimerit% zi$e) Cred $ă m#a' i s$utit de o mul3ime de ne$azuri da$ă s$ăpam de tine) Dar% (n s *r'it% a'a#i &ia3a))) Fa$e un pas -rus$ (napoi 'i#mi repede apoi o lo&itură puterni$ă#n o-raz $u (n$heieturile) Cred $ă da$ă m#ar i iz-it% $ătu'ele alea ar i ă$ut s#apară 'i mai pronun3at $ara$teru' de relie muntos al mutrei mele) Eu% (nsă% andez $u#ndem*nare) 1o&itura nu mă +ăse'te) A (nha3 'i#s to$ma' pe pun$tu' să#i administrez o -ătaie -ună% apli$ată pe zona $reată anume de natură (n a$est s$op% $*nd mă opres$) . Numai o $lipă% s$umpo) "i zi$) . 3ocotenentul de poliţie 6uan 5arsiesta.aloney% ai a$e mai -ine s#o iei pe Benrietta#n ma'ina ta 'i s#o du$i (napoi a$asă la ermă) Benrietta se ridi$ă) =ă spun $ă% a'a% $u o$hii plini de la$rimi% arată $a o păpu'ă ade&ărată) Are#n o$hi un nu 'tiu $e $*nd se uită la mine% $are m#ar putea a$e să mă topes$) Am impresia $ă da$#a' i un tip (n$linat să de&in sentimental (n le+ătură $u $e&a% atun$i elu#n $are mă pri&e'te ar tre-ui să#mi a$ă plă$ere) . de arestare a cetăţeanului &tatelor Hnite Granworth )2mes. cunoscut sub numele de Gud2 4enito !i a cetăţeanului spaniol doctor Eugenio 5adrales.7 Benrietta (n$epe să pl*n+ă) "'i (n+roapă $apu#n m*ini 'i pl*n+e $u hohote de par$ă i s#ar rupe inima) . 1emmy% spune) Atun$i Gran5orth nu e mort) 6răie'te .ă deplasez la -irou' lui . Ai $*'ti+at% spune $#o &o$e su+rumată) Eu am ost proasta .aloney) . raportează că ambii oameni !i-au pierdut iaţa fiind împu!caţi în timp ce opuneau rezistenţă la arestare. am $rezut $ă nu e'ti de$*t un $opoi $a to3i $opoii) De unde să 'tiu $#a&eai 'i minte4! Pri&es$ $ătre Benrietta) S#a a'ezat '#arată speriată) :uzele#i tre# mură) .

"mi iau tălpă'i3a% spune) =ezi $#a$um% $*nd Benrietta a ie'it din $auză% $red $ă prezen3a mea nu mai are ni$i un rost) Am &rut să#i dau o m*nă de a/utor% asta#i tot% 'i -ănuies$ $#am pro itat de situa3ie $a s#o#mpin+ să se mărite $u mine) Dar a$um se pare $ă ea#'i dă seama $ă nu dore'te asta) @i$e $ă#i pla$e să mă $onsidere $a pe un rate . I#as$ultă% să n#ai impresia $ă#s prost% (i zi$% sau poate $ă sunt4 Da#n atmos era asta deprimantă am uitat de sin+ura &este -ună pe $are o am pentru Benrietta) ?i#n ori$e $az unde#ai pornit#o4 . "n tot $azu'% spune% am o prietenă#n Florida) Cred $#am să mă reped p*n#a$olo să &ăd $e mai a$e) .etts s$oate o sti$lă de 5his<y 'i luăm ie$are $*te o por3ie du-lă) Simt o s *r'eală at*t de mare $ă#mi &ine să mă -a+ (n pat 'i să dorm douăze$i 'i patru de ore ără să mă#ntor$ mă$ar o sin+ură dată#n tot a$est răstimp) . Groza&% (i zi$% 'i da$#a' i -ăr-at#tu a' i eri$it s#o iau 'i să s$ap de tine) 1ua3i#o d#ai$i% -ăie3i) :ă+a3i#o la p*rnaie% 'i da$ă &rea să a$ă tără-oi (n -e$i% n#are de$*t să se dea $u $apu' de pere3i $*t po te'te) Copoii% $are a'teptau a ară% pun m*na pe ea '#o du$) .a$eastă o$upa3ie% (n lo$ s#aler+ de la un $apăt la altu' al 3ării% să prind es$ro$i 'i alsi i$atori de doi -ani o$aua 'i să /o$ tontoroiu' erindu#mă de#mpu'$ăturile unor dame $a Paulette) 1as ma'ina#n a3a ermei 'i o$oles$ pe /os p*nă#n spatele $lădirii) Doi $opoi din or3ele lo$ale% $#o ur+onetă a poli3iei 'i ni'te sape% a'teaptă a$olo) "n ur+onetă au un si$riu) 1e arăt unde e#n+ropat Sa+ers 'i ei (n$ep să sape) Apoi (mi dă prin minte $e&a) Aprind o 3i+ară% mă#ntor$ la ma'ină 'i mă#ndrept $ătre mi$a ermă a Benriettei) C*nd a/un+ a$olo% (l &ăd pe .aloney $are to$mai se suie#n ma'ina lui) . "mi pare rău $ă nu e'ti -ăr-atul meu% spune% mă$ar o săptăm*# nă) Da$ă te#a' a&ea de -ăr-at% 3i#a' da 'ori$ioai$ă! . 'tii% $hestii d#astea) @*m-e'te) ..etts (mi spune $#a trimis o ur+onetă la erma Altmira% $#un si$riu 'i $*3i&a oameni d#ai lui% $u $azmale% $a să dez+roape rămă'i3ele lui Sa+ers 'i să le depună la lo$u' $u&enit) So$ot $ă -ăie3ii ă'tia m#or i a'tept*nd să mă du$ a$olo $a să le#arăt unde l#a#n+ropat Fernandez pe -ietu' -ăiat% a'a $ă mă reped /os% intru#n ma'ină 'i#i dau -ătaie spre ermă) Se $rapă de ziuă) Cred $ă la ora asta peisa/u' de'ertului e impună# tor) Am senza3ia $ă mi#ar pla$e să stau p#ai$i% prin lo$urile astea% ără să a$ &reo trea-ă 'i ără să#mi s$him. Nu% (i zi$% n#am să#3i dau ni$i o le$3ie7 ar i $a 'i $um a' pune nu# iaua pe#o &iperă) Paulette :enito% $ontinui% te arestez pentru $ulpa de $ompli$itate la u$iderea $u premeditare a so3ului tău% Rudy :enito7 te arestez pentru $ulpa de $ompli$itate la alsi i$area 'i punerea (n $ir$ula# 3ie a unor -an$note 'i titluri de o-li+a3iuni 'i a$3iuni) 6e re3in ai$i la Palm Sprin+s p*nă la e9trădarea 'i $hemarea ta (n /ude$ată (n a3a unei $ur3i ederale) ?i de asemenea% $ontinui% personal &or-ind% a' &rea să#3i spun $*t sunt de eri$it $ă nu#s -ăr-at#tu) Ar i $a 'i $um a' dormi $#un 'arpe $u $lopo3ei (n pat) . Bala! -ăiat! (i zi$) Pri&es$ pra u' pe $are#l st*rne'te (n timp $e se#ndepărtează pe 'osea) Apoi mă du$ p*nă la u'ă 'i -at puterni$) După un timp Benrietta#'i a$e apari3ia) ?i#a s$him-at 3inuta 'i poartă o ro$hie al-ă .ă pri&e'te 'i o$hii#i s$apără s$*ntei) .

Ca% de pildă4 o#ntre-) . As$ultă% prin3eso% (i zi$) Nu 'tiu da$ă reputa3ia mea a a/uns p*nă la ure$hile matale) A lă (nsă $ă sunt un -ăr-at dur) Nu#s un om $ăruia i se poate a$orda (n$redere la o +ustare de diminea3ă $#o damă aină $a tine) .ai ales da$ă te pri$epi să a$i $lătite $u dul$ea3ă de tranda iri) Cred $#atun$i $*nd măn*n$ $lătite $u dul$ea3ă de tranda iri mă de$lan# 'ez 'i mi se spune $ă de&in un el de om $u $are damele nu mai sunt (n si+uran3ă) Se spri/ină de per&azul u'ii) . Clătite $u dul$ea3ă de tranda iri% spune) .ă uit din nou la ea 'i#n$ep să mă +*ndes$ la -ătr*na mai$ă#mea) C*nd eram mi$% mama Caution o-i'nuia să#mi spună $ă la mine m*n$a# rea e pe planu#nt*i) Numai $ă de data asta mama Caution s#a#n'elat) ###################### . Asta#i +roza&% 1emmy% spune) Dar nu &rei să intri pu3in4 .ă +*ndeam să te tratez $u pui la ri+are% spune% dar (n $azul ăsta $red $ă m#am răz+*ndit) . As$ultă% Benrietta% (i zi$) Am $e&a &e'ti pentru tine% 'i da$ă nu m#am +*ndit să 3i le dau mai#nainte7 ai tot dreptu' să mă $rezi un tem-el) Gran5orth era asi+urat pentru două sute de mii de -ătr*ne% nu#i a'a4 Ei -ine% poli3a era &ala-ilă pentru toate $azurile% $u e9$ep3ia sinu$iderii% 'i de sinu$is nu s#a sinu$is ni$iodată) A ost (mpu'$at ieri de $ătre /andarmii me9i$ani (n timp $e se opunea să ie arestat) E#n re+ulă) A'adar so$ietatea de asi+urări &a plăti) Asta#nseamnă $#ai să intri#ntr#o +rămadă de dolari% a'a $ă n#ai de $e să#3i mai răm*n3i $reierii $u +ri/ile zilei de m*ine) Am să &or-es$ $u .i#a &enit o idee mai -ună) .din $rep de China 'i panto i al-i) Fără#ndoială $ă dama asta 'tie $e să pună pe ea $a s#arate $a o -om-oană) .etts la#ntoar$ere% 'i da$ă &rei ni'te pita$i repede% o să 3i#i a&anseze -an$a) Am să tele+ra iez -iroului din Ne5 8or< $a să trimită poli3a de asi+urare ai$i% pentru $a -an$a s#o 3ină#n +aran3ie pentru -anii de $are ai ne&oie) Se uită la mine 'i o$hii#i strălu$es$) . .ai sunt unele lu$ruri pe $are a' &rea să 3i le spun) "n a ară de asta to$mai luam +ustărea de diminea3ă) A pri&es$) .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful