CUPLAJE

8.1. Definire şi domeniu de utilizare
Cuplajele sunt organe de maşini care realizează legătura permanentă sau intermitentă între doi arbori, cu scopul transmiterii mişcării de rotaţie şi a momentului de torsiune, fără modificarea valorii nominale şi a sensului acestora. Folosirea cuplajelor este reclamată de necesitatea: • legăturii între arborele motor şi mecanismele receptoare; • prelungirii unui arbore; • realizării unor arbori lungi în condiţii de solicitări static determinate (formaţi dintr-o succesiune de arbori cuplaţi între ei); • preluării abaterilor de execuţie şi montaj; • preluării sarcinilor de pornire, oprire sau funcţionare; • cuplării şi decuplării mecanismelor de execuţie; • asigurării siguranţei la suprasarcină. Nu există maşină motoare care să nu fie legată de restul mecanismelor printr-un cuplaj. Datorită largii utilizări, cît şi datorită bogatei palete de necesităţi de cuplare, s-au conceput şi realizat multe tipuri de cuplaje. În vederea unei interschimbabilităţi comode, cît şi a unei producţii organizate, cele mai des utilizate cuplaje s-au standardizat. Acestea se recomandă a fi folosite cu precădere. Totuşi diversitatea cazurilor concrete de cuplare cît şi dezvoltarea tehnicii impun şi folosirea altor soluţii.

8.2. Clasificare
Clasificarea cuplajelor după soluţia constructivă şi rolul funcţional este descrisă în STAS 7082-87 şi prezentată în schema din figura 8.1.

8. 8. dar care asigură funcţionalitatea. Se poate considera că în general legătura dintre maşina motoare şi cea de lucru se face după schema din figura 8. maşina motoare ce elibereză puterea N la turaţia n1 şi care produce momentul de torsiune M1 2. Legăura dintre maşina motoare şi reductor se face prin cuplajul rigid K1. .1 Fixe Permanent Rigide Compensare i lă Compensare di lă Compensare hi l ă Compensare i lă Cu element elastic t li Cu element elastic t li Cu comandă i ă Cu comandă hid t ti ă Asincrone (cu f i ţi ) Centrifuga l Cu comandă i Cu comandă l t ti ă Mobile Mecanic Elastice Cuplaj Comandat Intermitent Sincron Alegerea tipului de cuplaj este determinată de condiţiile funcţionale. maşina de lucru la care ajunge puterea N livratp la turaţia n2 şi caracterizată prin momentul M2. în care: 1. Fig. Între parametrii de intrare şi cei de ieşire ai reductorului există relaţia: M 2 n1 w1 = = = i12 M1 n 2 w 2 ce defineşte raportul de transmitere. Sarcina de calcul a cuplajelor.3. Generalităţi Cuplajele ca elemente de legătură între doi arbori fac parte din lanţul cinematic al oricărei maşini.Fig. Se preferă soluţiile cele mai simple.2.3. Hidrodinamic Automat De i ţă De sens i Cu Electromagnetic Cu 8. reductorul avînd raportul de transmitere I 3. de gabarit şi importanţa cuplării. iar legătura dintre reductor şi maşina de lucru prin cuplajul elastic K2. 8.2.1.

Acceleraţia: a= v 2 − v1 t0 [m.3) sau a= ω 2 − ω1 t0 (8.2) în care: ML .8.3 Pentru elementele 0 şi 1 putem exprima energia cinetică sub forma: w= J 0 . Fig.ω1 = 2 2 [w] din care rezultă legătura dintre momentele de inerţie. În astfel de cazuri este necesară reducerea maselor respectiv calculul momentelor de inerţie reduse. Momentul rezistent maxim Momentul rezistent maxim al maşinii se manifestă în perioadele de accelerare la pornire sau pe parcursul procesului tehnologic. respectiv vitezele unghiulare de la ω1 [s −1 ] la ω 2 [s −1 ].momentul rezistent tehnologic [N. În figura 8.m 2 ]  i2  2 (8.m2] a-acceleraţia unghiulară [s-2] Calculul momentului de accelerare pune probleme atunci cînd în mişcarea de rotaţie sunt antrenate mai multe mase.3.3 se exemplifică o schemă de acţionare clasică formată din motor electric.m] (8.2) poate fi pusă sub forma: Ma=MRm-ML=J.a [N.4) În aceste condiţii relaţia (8.s-2] [s-2] (8. fac ca vitezele tangenţiale să crească de la v1 [m/s] la v2 [m/s].ω0 J 1 .2.  ω1 J0=J1  ω  0  n  = J1  1  n   0 2  J  = 1 [kg.momentul de accelerare [N.m] Ma .5) . MRm=ML+Ma (8.m] Momentul de accelerare e generat de masele inerţiale m[Kg] care în timpul de accelerare t0 [s]. 8.5) în care: J-momentul de inerţie [Kg. reductor şi maşina de lucru. ω 2 − ω1 t0 =J.

.4. A reprezintă variaţia momentului maşinii de lucru.Schema din figura 8.mase [Kg] Momentul de inerţie J= md 2 [Kg. B ..a la 8.e2 [Kg.8) iar cînd se schimbă axa Jx=J+m.9) Momentul de inerţie al cuplajelor standardizate şi al celor tipizate de diferite firme sunt prezentate pentru fiecare tipodimensiune în tabelele ce însoţesc norma.7) în care: v1.. .   2 (8.3.e se prezintă diagramele de variaţie a momentelor de torsiune funcţie de turaţie pentru cîteva tipuri specifice de utilizare. Curba E reprezintă variaţia momentului motor.3. m2 .6) sau în general  ω1 J red = J 0 + J 1  ω  0  ω  + J1  2  ω   0 2  υ  + . În figurile 8. Relaţia dintre maşina de antrenare şi maşina de lucru Majoritatea acţionărilor se fac cu motoare electrice.v2 .vitezele tangenţiale [ m/s ] m1. + m 1  1  ω   0 2  υ  + m2 2  ω   0 2   + .m2] 8 (8..3 a ce cuprinde mai multe mase în mişcare este echivalentă cu schema din figura 8.m ] 2 (8. 8. J red  ω1 = J 0 + J1  ω  0  ω  + J1  2  ω   0 2  υ  + m1  1  ω   0 2  υ  + m2  2  ω   0 2     2 (8.3 b în care acţiunea creşterii a fost înlocuită prin momentul de inerţie redus.punctul de funcţionare.4.

4 e se prezintă modul de stabilire a valorilor medii pentru momentul tehnologic şi cel de pornire.12) În figura 8.4. În figura 8.4 În fig.8. Aici momentul nominal Mn este egal cu momentul rezistent tehnologic Mt.Este cazul ca legătura să se facă printr-un cuplaj centrifugal.Fig.10) creşte datorită accelerării maselor în mişcare de rotaţie până la Mmax=(2-3)Mn (8.11) Punctul B corespunde parametrilor de regim. Momentul de pornire Mp=(1. Datorită curenţilor mari absorbiţi la pornire momentul tehnologic trebuie să crească uşor.5-3)Mn (8. 8. În figura 8.b se prezintă diagrama M=f(n) pentru acţionarea ventilatoarelor prin motoare asincrone cu rotor bobinat.4 c se prezintă diagrama M=f(n) în cazul acţionării pompelor centrifuge. Momentul de torsiune al cuplajelor.a se prezintă variaţia momentului cu turaţia la acţionarea maşinilor de transport prin motor electric cu rotor în colivie şi excitaţie în derivaţie.4 d se prezintă diagrama M=f(n) la maşini de bobinat cu viteză şi forţă de tracţiune constante. Punere în funcţiune lină la un cuplu motor constant . Şi aici Mmax=(2. Momentul de torsiune capabil a fi preluat de cuplaj se stabileşte funcţie de regimul maşinii de lucru. Se disting următoarele cazuri: 1.4. În figura 8.5-2)Mn (8.3.4. 8.

M A [N. JL .frecvenţa proprie [Hz] t . JL .21) .t ) [N. momentul de acţionare creşte la valoarea M max = aJ L = (8.momentele de inerţie ale maselor în mişcare de rotaţie la maşină motoare şi la cea de lucru. 2. Pentru a nu se produce fenomenul de rezonanţă este necesar ca frecvenţa proprie a instalaţiei să fie suficient de îndepărtată de cea a reţelei. La cuplarea în gol şocul momentului maxim este M S max = JL .M i max (1 + cos ω e .15) (8.cos π ) = 2 (8.19) în care: ωe .timpul de reacţie [s] Dacă introducem factorul de şoc SA=1-cosωe .14) Dacă pornirea se face sub sarcină .18) JL JA . Deci MA = a(JA+JL)+ML (8. Dacă pornirea se face în gol (Ml=0).m] JA + JL Datorită accelerării maselor în mişcare.t M S max = JL .S A JA + JL (8.momentul motor MA trebuie să accelereze masele în mişcare de rotaţie şi în acelaşi timp să echilibreze momentul rezistent.5. de momentul de acţionare MA şi cel rezistent ML.M i max . Şocul momentului motor La acţionările cu motoare de curent alternativ trifazat se produc oscilaţii ale momentului motor MA corespunzător frecvenţei de reţea (50 Hz).17) (8.m] JA + JL (8. Dacă JA>>JL (un motor mare acţionează o instalaţie mică) atunci Mmax se apropie de ML.Legătura dintre maşina motoare şi cea de lucru se face printr-un cuplaj rigid .16) din care a= M A − M L -2 [s ] JA + JL Din cauza accelerării momentul de acţionare creşte la valoarea M max = aJ L + M L = M max = JL ( M A − M L ) + M L [N. Dacă un motor mic acţionează o instalaţie mare pornirea devine greoaie deoa-rece M max ≈ M A .13) Fig. momentul motor MA produce accelerarea maselor în mişcare de rotaţie a= MA [s-2] JA + JL (8.8.figura 8.5 unde: JA.m] JA + JL (8.20) Pentru ωe .M L [N.m] JA + JL JA + JL Mărimea momentului motor maxim depinde de relaţia dintre momentele de inerţie JA şi JL.M A + .t = π ⇒ cos π = 1 iar factorul de şoc va lua valoarea maximă Samax = (1 .

rigiditatea dinamică a elementului elastic al cuplajului [N. JL .m2] V .factor de amplificare V= 1  ω  ω  K    −1  2 (8.frecvenţa critică .22) unde: MLS . La cuplarea în sarcină şocul momentului maxim se amplifică sub forma M S max = JL JA .M LS .M i max .23) în care Cdin . Pentru sistemul de două mase considerat şi în care legătura se face printr-un cuplaj elastic.26) în care: ± M Al .frecvenţa de exploatare ω K .amplitudinea momentului de rotaţie al maşinii de acţionare [N. Ţinând seama de cele de mai sus momentul de rotaţie alternativ poate fi exprimat prin relaţia Mw= ± M Al ⋅ JL ⋅ V [N.S A + . Pentru o solicitare normală a cuplajului este nevoie ca frecvenţa circulară de exploatare ω > 2 ⋅ ωn (8. Creşterea se consideră prin intermediul coeficientului de amplificare V care la rezonanţă devine V1.momentele de inerţie ale maşinii de acţionare şi celei de lucru reduse la axul de cuplare [Kg.m] JA + JL (8. Amplificarea e cu atât mai redusă cu cât amortizarea produsă de cuplajul elastic este mai mare.De obicei şocurile de pornire pentru cuplajele rigide şi cele elastice se apreciază la valoarea SA=1. frecvenţa circulară proprie ωK = ωe i (8.8 3.m] JA.m] SL .25) Momentul alternativ de rotaţie Mi indus în sistem de maşina de acţionare sau cea de lucru în apropiere de rezonanţă se amplifică în mod periculos.24) De exemplu la motoarele cu ardere internă i reprezintă numărul cilindrilor la motoare în doi timpi şi I= 1/2 numărul cilindrilor la motoarele în patru timpi. Momentul de rotaţie alternativ periodic.S L JA + JL JA + JL (8.27) unde: ω .m/rad] Atunci cînd periodicitatea perturbaţiilor la o rotaţie completă se produce de i ori. frecvenţa circulară proprie este ωe = JA + JL C din JA yL [s-1] (8.moment rezistent de vârf [N.8.factor de şoc al maşinii de lucru În calcul de obicei se apreciază SA=SL=1.

S t ≤ M L JA + JL (8. DOMENIUL DE TEMPERATURĂ -20 +30 +40 +60 +30 +40 +60 +80 Cauciuc natural 1.momentul de torsiune de catalog .28) (8.St ≤ Mc în care: MLN .0 1.0 1.M AS .M AS .S Z .VR S Z .4 1.2: Tabel 8.0 1.S Z .55.30) în care: JA.34) .2 Număr opriri <120 120. Impuls la acţionare (ex.factor de impuls SZ -coeficient de opriri conform tabelului 8.2 1.4 Alegerea mărimii cuplajului după DIN 740T2 Presupune următoarele situaţii: 1.55.31) SA = SL = 1.1: 2.M AI .mm] (8.M LS . demarare cu motor în curent alternativ) M max = JL .M LS .29) Tabelul 8.S t ≤ M L JA + JL (8.0 1.>240 pe oră 240 SZ 1. frînări) M max = JA .7 b.1 Mmax=MLN.2 (Perbutan N) CALITATE MATERIAL St factor de temperatură conf tabelului 8.8 Polyuretan (PUR) 1.3 1.0 1.S L .1 1.32) unde: MLS .S t ≤ M L L A L  A  (8.S t ≤ M L JA + JL (8.8 .33) 3. Solicitarea printr-un moment de rotaţie alternativ periodic a.0 1. Impuls la maşina de lucru (schimburi de sarcină.S A + J + J .105 MLN = 9.momentele de inerţie ale maselor în mişcare de rotaţie MAS .S Z . Oscilaţie la antrenare (ex.momentul de torsiune de impuls MAS =( 20-32) ML (8.momentul de torsiune maxim la maşină de lucru c. dependent de tipul şi dimensiunile cuplajului . Solicitare prin momentul de torsiune nominal MLN=9.105 N n [N.5 Acrilonitril butadien 1. Solicitare prin impulsuri ale momentului de torsiune a. Impuls atît la acţionare cît şi la maşina de lucru . (pornirea cu motor electric în condiţii de sarcină variabilă)  JL  JA M max =   J + J .S L  .momentul de torsiune nominal Mc . acţionare prin motor Diesel) M max = JL .S A .8.JL .

5. 8. 8. După timpul t11 partea de acţionare contribuie la accelerarea vitezei de lucru.36) unde: Sf . Oscilaţie la antrenare M max = JL .b) până la anulare. iar cea de lucru cu viteza ωLo . Oscilaţie la maşina de lucru M max = JA .M LI . Oscilaţie la maşina de lucru (ex.V S t .S f ≤ M C JA + JL 8.factor de frecvenţă = 1 pentru ω ≤ 63.S f ≤ M C JA + JL (8. În tot acest timp momentul de torsiune al cuplajului este MKS. 8.5.M LI . compresor cu piston) M max = JA . Alegerea mărimii cuplajelor cu fricţiune Fenomenele ce se produc la pornirea unei instalaţii formată din maşina motoare . Momentul de accelerare va fi MA=MKS-ML (fig.V. Este necesar ca timpul de glisare (cuplare) să nu fie prea lung deoarece apare pericolul supraîncălzirii.S t .35) Pentru frecvenţa de funcţionare momentul de rotaţie alternativ fictiv trebuie comparat cu momentul de rotaţie alternativ permanent al cuplajului c. 8.VR S Z . sunt prezentate în diagramele din fig.maşina de lucru fig.b. .s −1 Sf = ω 63 pentru ω > 63 s −1 d.6.6c) În perioada de glisare tR=t2-t1 suprafeţele discurilor se deplasează una faţă de cealaltă cu viteza ω A − ω L (fig.6.M AI .cuplaj cu fricţiune . La conectarea cuplajului partea de acţionare se roteşte cu viteza ωA .S t ≤ M L JA + JL (8.

8. 1. Determinarea mărimii cuplajului funcţie de momentul de torsiune.40) . MKU. la schimbarea sensului de rotaţie MKS=JL ω A + ω L0 + M L ≤ M KNS lR (8.timpul de cuplare ML .38) Criteriul pentru determinarea mărimii unui cuplaj cu fricţiune poate fi MKS. M µ ≈ KS µ 0 M KU (8. Raportul lor este determinat de raportul coeficienţilor de frecare la alunecare.momentul de inerţie al maşinii de lucru ωA .viteza unghiulară a laturii de acţionare ωL 0 .6 La cuplajele cu fricţiune se face distincţie între momentul de torsiune transmis dinamic .momentul nominal al cuplajului după datele producătorului În cazul mişcărilor reversibile. tR sau încălzirea admisibilă.39) în care: JL .Fig.viteza unghiulară a laturii de lucru înaintea cuplării tR . În cazul cuplărilor sub sarcină este necesar ca MKS ≥ 2ML Rezervă de moment se cheltuie pentru accelerarea maselor MKS=MA+ML= αJ L + M L = J L ω A − ω L0 + M L ≤ M KNS tr (8.în timpul glisării MKS şi cel transmis static (cuplajul în stare cuplată) MKU.momentul rezistent MKNS .

5 corespunde variantei ştiinţifice.6. Pentru un anumit caz valoarea coeficientului de serviciu se extrage din tabelele prezentate în standarde sau în cataloagele producătorilor. din relaţia (34) tR= JL ⋅ (ω A − ω L 0 ) [s] M KNS − M L (8. iar cuplarea în gol se face din starea de repaus a laturii de lucru MKS=JL ⋅ω A (8.42) 8. Alegerea mărimii cuplajelor folosind coeficientul de serviciu Alegerea mărimii cuplajelor după criteriile prezentate în capitolele 8.41) 2.momentul de torsiune prevăzut în standard sau catalog pentru tipodimensiunea respectivă Mărimea coeficientului depinde de modul de lucru al maşinii motoare şi al celei de lucru şi e specific fiecărui tip de cuplaj. .momentul de torsiune nominal calculat cu relaţia (8. Determinarea mărimii timpului de cuplare Dacă se dă MKNS.Dacă momentul rezistent lipseşte. De multe ori calculele după aceste criterii sunt deosebit de laborioase şi uneori chiar imposibile datorită insuficienţei datelor.CS ≤ Ml în care: MLN .28) CS .coeficient de serviciu Mt .4 şi 8. În astfel de cazuri se practică un calcul sumar pe baza relaţiei Mt=MLN.

A.a. H.II. 6. V. Institutul Politehnic "Traian Vuia" Timişoara 1979. Editura Tehnică. W. 5982/3-80. Sibiu. Florea. Graw Book Co. 1994. 1964 16. W. Florea. Pahl. V. Bucureşti. 10. 5982/5-81. Drăghici. I. H. Apetrei. Werkstoffkunde WDI Verlag. Universitatea din Braşov 1980. Heidelberg. 6589/3-82. New-York. Organe de maşini. 1993. Sibiu 1981. Borgel. Niemann. ş. ş. Kudriavţev. 1988. 5982/4-81. Beitz. 6589/2-81. Springer Verlag Berlind. Gh. Editura Tehnică Bucureşti. Gheorghiu. 1992.a. vol. G. Bucureşti.a. 1991. Indrumar de proiectare în construcţia de maşini. I. 12. 1986 11.S. Organe de maşini şi mecanisme. 8. 15. Band I. ş. I. Jula. vieweg & sohhWiesbaden. Mecanisme şi organe de maşini. * * * Manualul inginerului mecanic.S. Mc. 1981. ş. 5982/2-80.I. Leningrad.I. Teoria mecanismelor. Calculul şi construcţia cuplajelor.a. 5982/6-81. vol II. I. Vol. 4. Handbook. 1980. Florea. 9.a.Ed. vol.a. G. New-York. Maschinenelemente. J. V. 1980.I. ş. I.ş. Friedr. ş. G. Engineering Design. II. Matek. 14.S.A.BIBLIOGRAFIE 1. Bazele proiectării în construcţia de maşini. New-York. .. Mechanical Design and Systems. Springer Verlag. I. 2. 13. Maşinostroenie. I. 7. 7082-87.. vol. Organe de maşini. Sibiu. ş.vol. Universitatea din Braşov. Drăghici. Organe de maşini. Organe de maşini. Rothbart. 3. ş.a. Maschinen elemente. Schulze.S.N. 1974. II. Universitatea din Braşov. Tehnică 1976 STAS: 5174-66. 5.a.N.a. Detali maşin. 1975.I. Drăghici. V.