REGIA AUTONOMA

DE ELECTRICITATE-

RENEL

,

PE103-~21

QJ INSTRUCTIUNI PENTRU DIMENSIONAREA ~I VERIFICAREA

INSTALA TIILOR ELECTROENERGETICE LA SOLICJTARJ MECAN.lCE ~I TERMICE .fN CONDITIILE CURENTILOR

DE SCURTCIRCUIT (aprobate cu Decizia nr. 110/1993)

Elaborat de Institutul

de Stud" ,i Proiectari ISPE .Bucure,ti

Energetice

.

Director ~f

adjunct tehnic:

Dr. ing; Anca Popescu

sectie: ing. I. Lungu ing. Tr. Lungu ing. I. Solcan

~ef colectiv: ~ef proiect:

CEMENERG Bucurefti1993

REGIA AUTONOMAoE ELECTRICIT ATE RENEL

INsTRUCTIUNI PENTRU DIMENsiONAREA ~I VERIFICAREA INsT ALA, TULOR ELECTROENERGETICE LA SOLICIT ARI MECANICE ~I TERMICE, IN CONDIT"LE CURENTILOR DE sCURTCIRCUIT

Indicativ: PE 103/93 inlocuie~te I PE 103/70 I

CUPRINS
Pag.
4. NOT 2. 3. 5. 1. Terminologia Simbolurile Conditiile Domeniul A de de de utilizate calcul dimensionare aplicare specifica al curentilor ~i verificare de scurtcircuit la solicitarile

11 13 14 16 20

6.

mecanice Conditiile A. B.

Verificarea

de

dimensionare aparatelor cajlor

de

curent

electrice

~i

verificare

la

solicitari

.25 .25 .27

7.

Partea termice Bibliografie A. Prescriptiile B. C.

Verificarea Conditiile Verificarea

grafica

tehnice generale

aparatelor cailor (fig.

1.-4)

conexe de

curent

electrice

.30 .30 .33 .34 .42 .43 .44

9

~

NOTA
Prezentele standardele intructiuni au fost elaborate in coreJare cu

intemationale

ale Comisiei Electrotehnice

Intetnationale

(CEI) in ceea ce prive~te simbolurile,

termenii utiliza~ ~i reglemen-

tariJe referitoare la nivelurile maximale pentru temperaturile admisibile. Ca urmare instructiuni, a acestui fapt, o parte din notatiile utilizate in

preluate djn standardele

CEI, difera de cele ce au fost

inscrise in editia anterioara a jnstructiunii PE 103. Aceste noi notatii urmeaza a fi preluate. pe masura revizuirii, in toate prescriptiile

energetice ale RENEL. Pentru a u~ura asimilaritatea noilor notatji se prezinta mai jos un tabel in care sunt prezentate simbolurile utilizate in prezenta editie. comparativ cu cele din editja anterioara (PE 103-70).

11

Tabel (continuare) 12 .

Se vor alege.1. Liniile (aeriene sa~ in cablu) pentru transportul sau distributia energiei electrice. rile de transformare ~i jnstalatiile speciale de retea (compensatoarele sincrone sau statice. dimensionarea sau verjfjcarea elementelor getice la solicitari scurtcircuit. Nu esite obligatorie dimensionarea sau verifjcarea in condi- tiile curentilor de~scurtcircuit a urmatoareior elemente: 13 . Dimensionarea sau verificarea altor elemente apar1inand acestora. Prezentele instructiuni se apiica la alegerea. 1.:::.).anjce ~i termice. DOMeNILIL DE APLICARE 1. inclusiv generatoarele.1. inclusiv postu- b. 1. m instalatiiior elec1troenergetice s. Prin instalatii electroenergetice.iona prezentele instructiuni. se fc~cepe baza unor reglementari speciale. J . 1. bateriile de condensatoare etc. puni. ~binele de compensare. umlatoarele tiilor energetice: -aparatele -caile electrice.2. piesele de fixare a conductoarelor .au situate in apropierea conditiile unor solicitari mec8nice sau termice datorate curentilor de scurtcirC\:!it.4. se inteleg: a. armaturile.te cu elemente componente ale instala- de curent. c. Centralele electri in sensul a"cestor instruccornponente aie instalatiilor electroenerin condipile curentilor de mi:. clemele ~i I sau verifica.3. in conformita. dimem. Statiile electrice de conexiuni ~i transformare.

iar nerespectarea prevederii este permisa cu justifjcarea In proiect. -"se admite" indica o solutie satisfacatoare. indica o solutie preferabila."ederii respecti'"e. -liniile electrice aeriene cu tensiunea nominata maj mic3 de 110 kV. -"de regula" indica f. SIMBOLURILE: Simbolurile utilizate in aceasl:a UTlLIZA TE instructiune.-caile de curent de orice tensiurle (inclusiv jzolatoarele. -"se recomanda. Infa~urarea care alimenteazj sau care fac primara a transformatoarE~lor de tensiune legatura la descarcatoare. indica obligativitatea stricta a respectarii pre. . de regula. numai la efectele termice ale curentilor de scurtcircuit.6.trebuie. care trebuie sa se aiba in vedere.-circuitele electrice (aparate ~ ~~i de curent) de joasa tensiune (cu tensiunea nominala pana ta 1 kV irtClusiv)..1. proiect. 14 . protejate prin s'9urante fuzibile. semnificatiile lor ~i unitatile de m8sura aferente sunt indicate in lista de la pct. 2. 2. in prezenta instruc1iune se f()losesc urmatorij termeni pentru indicarea gradului de obligativitate a prevederilor: -.aptul ca pl-evederea respectiv3 trebuie sa fie aplicata In majoritatea cazurilor. clemele ~i piesele de fixare a corlductoarelor). .este necesar" . 1. pentru diverse marimi. 1. armA- turile."urmeaza. fiind obligatorie care poate fi aplijustiflcarea ej In cata numai In situatii particulare.5. Liniile electrice aeriene cu lensiunea nominala de 110 kV sau mai mar~ se verifica. dar care nu este obligatorie.

1. Simbolurile lutilizate pentru diverse mirimi . utflizate in aceasta instructiune pentru denumirea anumitor materiale izolante ~ semnificatiile lor sunt indicate in lista de 2. 2.Simbolurile la pct.2.

Curentul nominal (curentul SPECIFICA continuu in serviciu nominal) Reprezinta valoarea eficace a curentului sa-1 suporte in mod continuu un echipament pe care este capabil electric in conditiile prescrise de utilizare ~i funcponare.2. Supracurentul Reprezinta curentul superior curentului nominal 16 .2. Simbolurile utilizate pentru denumirea unor materiale electroizolante Simbolul Semnificatia Amestec izolant pe baza de polietilena clorosulfonata (Hypalon) I CSP EPR Amestec izolant pe baza de cauciuc etilen-propilenic sau produs. TERMINOLOGIA 3.2.esimilare PCP PE PVG Amestec izolant pe baza de policloropren (Neopren) Amestec izolant pe baza de polietilena termoplastica Amestec izolant pe baza de policlorura de vinil sau copolimer de clorura de vinil SE1(2) Clasa l:je amestecuri elastomere pentru mantale bazate pe policloropren polietilena clorosulfonata sau polimeri similari XPLE Amestec izolant pe baza de polietilena reticulata chimic 3. 3.1.

Curentul Reprezinta supracurentul de scurtcircuit rezultat dintr-un intr-un scurtcircuit datorat unul defect sau unei conectBri incorecte circuit electric.4. a doua sau mai mul. Este necesar sa se faca distinctie intre curentul de scurtcircuit la locul de defect ~i curentul de scurtcircuit care circula prin ramurile retelei. se afla la potentiale diferite. in mod normal. 3. CurentuJ de scurtcircuit Reprezinta inlocuit cu curentul care ar circula ideala de prezumat daca scurtcircuitul neglijabila. eventuala componenta aperiodica fiind neglijata. Nota.3.6. ar fi f~rA o conexiune impedanta modificarea alimentarii.7. . daca i~i mentine valoarea sa de la momentul zero. 17 . Scurtcircuitul Reprezinta conexiunea accidentala sau intentionata. a unui scurtcircuit prezumat. printr-o rezistenta sau impedanta relativ mica.Ik Reprezinta valoarea eficace a componentei alternative simetrice .te puncte ale unui circuit care.rtcircuit simetric initial.3. 3.. 3. 3. in momentul aparitiei scurtcircuitului. Curentul de Scu.5. Curentul de scurtcircuit simetric Reprezinta valoarea eficace a componentei simetrice alternative a unui curent de scurtcircuit prezumat.

11. stabite~e dupa trecel'ea prc~sului tranzitoriu. 3. Valoarea de Vil"f.12.putul primului scurtcircuit ~i intreruperea curentului in to~te fa.e de un aparat de comutare sau un fuzibil. 3.stantanee maxima posibila a unui curent de scurtcircuit prezumat. daca aparatuJ de comutare sau fuzibilul functioneaza astfel.10. ICurentul dinamic nominal. Curentul taiat limitat. atinsa in Reprezinta valo. Dllrata c. incat valoarea de varf a curentului prezumat al circuitului nu este 3tinsa. Aceasta notiune are o importanta aparte.~ele.atelor de timp in care circul8 curentul de finala a scurtcircuit intre ince. pe calre un aparat o poate suporta in conditiile prescrise de utilizare ~?i functionare. ipr Reprezinta valoarea mstantanee maxima posibila a curentului de scurtcircuit admisibil.8. Ik care se Reprezinta valoarea eficace a curentului de scurtcircuit. 3.3. 1" maxima a curentului. Nota. 18 . ip' a curentului de scurtcircuit Reprezinta valoarea in. 3. Curentul de scurtcircuit permanent. Tk suma dur.~rea instantanee cursul ruperii efectuat.9.urentului Reprezinta de scurtcircuit.

Tkr Reprezinta durata de timlp pentru care: -un echipament electric poate suporta un curent egal 6u curentul nominal admisibil de scurta durata. 3.uporta o densitate de curent egala cu densitatea nominala de curent de scurta durata. se procedew la o esltimare a curentului de scurtcircuit termic ed1ivalent (Pct.admisibil de scurta durat~ ~i durata scurta de timp corespunzatoare sunt indicate de catre fabricantul de echipament.14. Curentul nominlal admisibil de scurta durati (al echipamentului).3. Curentul nominal . a"and acela~i efect termic ~i aceea~i durata I~ ~i curentul de scurtcircuit real.4). in cazul unor scurtcircuite repetate (reanclan~a!i repetate). -U" conductor poate s. 3. Se pot defini perechi multiple pentru curentul nominal admisibil de scurta durata ~i durata de timp specificatA.15. in majoritatea standardelor nationale ~i CEI. in condi1iile pre:~rise de utilizare ~i func1ionare. Durata nominali a curentului de scurtcircuit. care poate include o componenta colntinua ~i poate scadea in timp. Noti. 6. Nota 1. Jth Reprezinta curentul cu valoare eficace constanta.13. Nota 2. 19 . Curentul de scurtcircuit termic echivalent. J thr Reprezinta valoarea efi~lce a curentului pe care un echipament electric este capabil 56-1 SIJporte pe o durata scurta de timp specificata. valoarea specificatA a duratei de timp este de 1 s.

in care puterea de scurtcircuit este mai mare decat in restul timpului (de ex~mplu. Calculu1 curentilor (conform Schemele curentilor de de scurtcircuit normativului in rete. in cursul executarii unor manevre.3admisibila a densitatii de curent de scurta durat~se determini3.1.lelor accidente de persoane in cazul unui scurtcircuit.16. 4. 20 . care sunt in mod normal separate). cand pentru un scurt timp se cupleaz8 dou8 sau mai multe parti de retea sau instaiatie. Nu este necesar sa se tina seama de situatiile de scurta durata. conformcap.lele trifazate PE 134) pentPJ determinarea conditiilor de de calcul luate in considerare scurtcircuit trebuie sa corespunda functionare de lunga durata a instalatiilor . Sthr .de scurta durata.17.6. pentru conductoare Reprezinta valoarea eficace a densitatii de curent. Sth Reprezinta raportuI intre curentul termic echivalent de scurta durata ~i aria sectiunii conductorului. pe care conductorul este capabil sa o suporte in scurta durata de timp nominala. Valoarea nominal.3. 3. Pentru astfel de situatii trebuie sa se prevada m8suri in vederea evitarii eventua. Densitatea de curent de scurtcircuit termic echivalent. Nota. CONDITIILE DE CALCULAL CURENTtLOR DE SCURTCIRCUIT 4. Densitatea nominala admisibila de curent .

Nu este . care se ia in considerare (scurtcircuit mono. sa fie maxima.evazute cu bobine de reactanta admite djmensionarea se sau verificarea intregului echipament (aparataj ~i cai de curent) laun defecl: produs dupa bobina de reactanta. 4.Schema de calcul trebuie sa tina seama de dezvoltarea viitoare a retelei. Se recomanda sa se tina seama de impedantele consumatorilor racordati in paraleJ cu caJea de scurtcircuit. termicll sau mecanica a elementului. . ~nd sensul fluxului de energie este dinspre barele colectoare spre bobina. care pot alimenta scurtcircujtul. pentru determjnarea efectelor mecanice ~i termice asupra aparatelor ~i a cailor de curent rigide este determinant scurtcircuitul trifazat. NatUi-a defectului practic posibil. se vor lua in considerare defectele de natura diferita pentru solicitarile terrnice .2. in~t solicitarea sau se I puncte de defect diferjte pent!"U solicitarile termice . cu sau fara punere la pamant).4.i pentru cele mecanice. De regula. Daca este cazul. se vor lua in considerare 4.necesar sa se ia in considerare cre~terile de tensiune datorate supraturatiei ma~ini'or electrice. in rete'e'e trifazate. in calculele linijlor pr. La determinarea curentilor de scurtcircuit este necesar sa se tina seama de toate sursele (inclusiv motoarele electrice'. Daca este cazul. trebuie sa fie cea care conduce la solicitarea cea mai mare pentru elementul care se dirnensioneaza sau se verificll. 4.5. 4.3. Locul presupus al defectului se alege astfel. 21 . care se dimensioneaza verifica. bi sau trifazat. conform normativului PE 134.. precum ~i de cre~terea tensiunilor electromo- toare datorita sistemelor de reglaj al tensiunii.j mecanice.

4.1n cazulliniilor aeriene la care se asigura dectan~rea simultana a intreruptoarelor de la ambele capete. pe baza verificaru stabilitatiitermice ta scurtcircuit. Verificarea efectului termic se face astfel pentru sectiunea totaJa a intregului fascicul.4.8. Durata defectului se determin~ astfel: a) la lim7/eelectrice aeriene de 110 -400 kV durata defectutui se conslder~. considerata din momentul aparitiei curentlllui Ije scurtcircuit pana in momentul intreruperii sale.16 s. La liniile electrice aerierle ~ subterane se admite varia1ia in trepte a sectiunii conductoarelor. Soficitarea termica a 1~lementelorcare se dimensioneaza sau se verifica dep4nde de l:jurata defectului. daca celetalte conditii tehnjce prevazute in aite normative sunt respectate. in cazut aftmentariiiintr-o singura Parte). egaf~ cu 0. se poate considera timpul determinat de protectiile respedive (tinand seama ~i de ciclul RAR).6.7. in cazul fa$cicujelor de cabluri in paralet se iau in considerare defectele produse la capetete fascicutului (ta capatul opus sursei de alimentare. ~ regul~. active ~ de proteqie. 4. b) /a relelele $i gospodarih!e de cabluri durata defectului este determinata de protectia cu tim~)ul cel mai scurt. care actioneaza la defecul respectiv ~i comanda declan~rea intreruptorutuj C6J mai apropiat de locul defectutui (pe cc~lea scurtcircuitului). in l:::onditiile ceie mai grele. durata defectului este determinata la fel ca la pct. b} prece22 . c) la caile de curent din I~ntrale $i stalii electrice (exclusiv cabluri}.

se recomanda luarea in considerare a rezistentei echivalente la locul defectului (rezistenta arcului. reancla~area automata. ip' a curentului de scurtcircuit: 23 . Aceasta circuitele tensiune protejate prin sigurante nominala limitare nu se refera la de joasa la care fuzibile ~i la circuitele pana la 1 kV inclusiv). Pentru dimensionarea sau verificarea echipamentelor statiilor electrice. se ia in considerare valoarea la vArf. Pentru dimensionarea sau verificarea diverse/or elemente la efectele mecanice ale curentului de scurtcircuit. trebuie luate in considerare toate intervalele de limp din cadrul ciclului de functionare. precum ~i a cablurilor . Aceasta valoarea urmeaza sa fie stabilita de proiectant pentru fiecare caz in parte. adiabatic. in cazul intreruptoarelor cu defectu/ui. fenomenul termic se considera. Precizare. La dimensionarea sau verificarea liniiJor electrice disiparea caldurii in timpul pauzelor de aerie ne pentru defecte cu punere la pamAnt. d) la instala/iile de legare la p8m8nt durata defectului se considera cea corespunzatoare la stabilirea duratei protectiei de rezerva.9.se va considera ca rezistenta arCu/~i electric /a locul defectului este nu/a. conform normalivului PE 134. 4. in astfel de cazuri.dent. de regula. dar nu mai putin de 1 s. i~: . adica se neglijea~ curent. plus rezistenta echivalenta a instalatiei de legare la pamant). in care circuitu/ este strabatut de curentul de defect. (cu tensiunea verificarea se va face la timpul real de functionare sub scurtGircuit.

10. producerea scurtcircuitului. valoare care apare in prima perioada de la. continua a curentului b) in cazul curentului continuu. care intr-un interval de 1 s are acela~i efect ca ~i curentul de scurtcircuit real. se adopta ipoteza acoperitoare ca stabilirea curen- tului se face brusc la valoarea maxima. I th. vezi defini~ile de la pct. la efectele term ice ale curentului de scurtcircuit.8.a ~i 4. b) Tncazul curentullJi continuu. 24 . Se admite totu~i sa se tina seama de viteza de cre~tere finita a curentului de scurtcircuit. Pentru dimensionarea sau verificarea diverselor elemente (cu exceptia celor de la pct. cu durata Tk = 1 s: . De regula.a) in cazut curentului alternativ . 3. ip' a curentului de scurtcircuit reprezinta valoarea instantanee maxima posibila a cI:Jrentului de scurtcircuit. valoarea de v8rf. 4. se ia in considerare curentul de scurtcircuit termic echivalent. sigurante fuzibile cu mare putere de rupere) .11. 4.13. curentul de scurtcircuit termic echi7 valent de 1 s se define~te ca un curent continuu constant.8. ip' a curentului de scurtcircuit se defjne~te ca valoarea instantanee maxima posibil3 a curentului total de scurtcircuit (rezultat din insumarea componentei alternative cu cea continua). 4.12 ~i 3. la determinarea valorii de v8rf a curentului de scurtcircuit ~i a curentului de scurtcircuit termic echivalent de 1 s se recomanda sa se tina seama (intreruptoare de prezen:ta aparateior iimitatoare de curent rapide de joasa tensiune.b). Se presupune ca scurtcircuitul se de produce in momentul in care componenta scurtcircuit are valoarea maxima. a) In cazul curentului altemativ. valoarea de v8rf.

. Verificarea aparatelor electrice la solicitari mecaf:lice in cazul curentilor de scurtcircuit se face prin compararea marimilor de calcul cu cele nominale. iar X coeficientul 25 . Relatia de verificare care trebuie indeplinita este: ip $ ipr 1) in care ipr este curentul dinamic nominal al aparatului. 5. -curentul de scurtcircuit simetric initial (valoarea eficace). .1. cu ajutorul nomogramei din figura in care R este partea reala.5. Verificarea MECANICE electrice aparatelor 5.. Eforturile admisibile nu trebuie sa fie depa~ite in nici o situatie. CONDITIILE DE DIMENSIONARE ~I VERIFICARE LA SOLICITARILE A. Comparatia se refera la valocirea de varf. In afara de verificarea indicat8 mai sus este necesara o verificare a eforturilor transmise borne lor de catre conductoarele racordate. in Fac.po a Gurentului de scurtcircuit. 2.1.J2. scurtclrcuitul trifazat. de varf a curentului de I.torul X se determina functie de raportul R/X. In circuitele de curent alternativ valoarea de varf a curentului de scurtcircuit se determina cu relatia: (2) ip=:X. lu8ndu-se in considerare. in care x este factorul scurtcircuit.2. de regula. pentru calculul valor.

se considera valoarea drept valoare de varf a curentului de scurtcircuit instantanee maxima a curentului (denumita curent atinsa in cursulruperii efectuate de aparatullimitator taiat liinitat.10}. .par\ii imaginare la locul defectului.ftl) (pct. valoarea motoarele de varf a generatoarele scurtcircuitul. Determinarea baza indicatiilor intreprinderii acestei valori se face pe a aparatului limitator constructoare respectiv.I. Aparatele limitatoare de curent (intreruptoare rapide de joasa tensiune. in cazul in care exista exemplu. ~Xi p f-1=1 i . ip' a curentului de scurtcircuit poate ti considerata egala cu valoarea cufentului de scurtcircuit permanent / k5. incat valoarea de varf a curentului prezumat al circuitului nu este atinsa. curentului de scurtcircuit. sigurante fuzibile cu mare putere de rupere) intrerup atat de rapid curentul de defect.i (3) 26 . 5. asincrone). in astfel de cazuri. a impedantei complexe a caii de scurtcircuit de la sursa 5.5. 3. ~P'se determina cu relatia: N = . alimenteaza N surse de natura diferita (de sincrone. in circuitele de curent continuu.J2.4. valoarea de varf. sistemul care energetic. La determinarea recomanda valorii de varf a curentului de scurtcircuit se limitatoare de sa se tina seama de efectul aparatelor curent (daca exista).3.

-valoarea respunzator curentului de scurtcircuit simetrio initial. componentele alternative ale fortelor transversale au un efect neglijabil. intre conductoarele sau fasciculele de conductoare apartinand unor faze diferite.6. la dis27 . se iau in considerare numaj componentele C9ntinue ale fortelor transversale. CO- sursei ". pot avea mai multe componente (0 componenta continua ~i una sau mai multe componente alternative cu frecvente diferite) sau 0 singura componenta alternativa ori continua. profiluri) se verifica la solicitari mecanice conform instructiunii PE 111-4. Conductoarele cailor de curent rigide (bare. corespunzator I. in fascicule. intre conductoarele montate in paralel. Conductoarele flexibile din centrale ~i statii electrice se verifica la solicitari mecanice conform instructiunii PE 111-6.in care: Xi este factorul sursei pentru " i". a) in cazul solicitarilor electromagnetice intre conductoarele situate la distanta relativ mare fata de dimensiunile lor transversaJe (de exert:'plu.7.). Fortele transversale de natura electromagnetica. intre conductoarele fazelor ~i conductoarele de protectie etc.". din cauza inertiei conductoarelor. ce iau na~tere in timpul unui scurtcircuit.1 b) in cazul solicitarilor electromagnetice intre conductoarele situate Iq distanta relativ mica fata de dimensiunile lor transvesale (de exemplu. Se considera prin aceasta ca. Verificarea 5. B. 5. calculul valorii de varf.

Coeficjentul cu rezistenta trebuie de siguranta mecanica a! conductoarelor. in cazul conductoarelor dintre elementele comPO- neomogene. din cauza sunt relatjv mici dintre conductoare. se ia in considerare transversale..e vor lua masuri de fix are sigura monofazate impotriva actiunilor e!ectrodinamice 5.3rantate de fabricant. curentilor in raport nu de rupere in corlditiile de scurtcircuit. multe conductoare. cat ~i de cele alternative Se procedeaza astfel considerand ca.. disfantelor continua. fortele transversale considerabile. trebuie sa depa~asca La cablurile conform PE 107. Cablurile electrice se verifica la solicitari mecanice.9. 28 .tanta de circa valoarea 10 . jar o mica deplasare transversala conduce la o varjatie mare a tractiunii. ~. datorita fortelor electromagr.20 ori diametrul a fortei lor).8. nente in parte. Pentru cablurile cu mai de scurtcircuit nu valonle de varf ale curentului valorile g. ~i statiile electrice se verifica la solicitari mecanice In conditiile die scurtcircujt. 5. Determinarea eforturilor mecanice exercitate de conductoare de calcul cuprinse asupra izolatoarelor se face conform metodologiilor In instructiunile PE 111/4 ~i PE 111/6.etice. Izolatoarele din centralele ale curentilor de scurtcircuit. adica se tine ale instantanee maxima seama atat de componenta fortelor transversale. sa fie mai mic decat valoarea conditia se aplica fiecaruja 2.

curentii de scurtcircuit trebuie sa se pna seama de acest fapt. Armaturile. se considera ca scurtcircuitul se produce Tn urmatoarele conditii simultane: -temperatura -conductoarele conductoarelor: -5° C. ale izolatoarelor solicitarilor care sustin mecanice ale conductoarelor flexibile. Tn conditiile curenlilor de scurtcircuit. eforturile la care sunt supuse aceste elemente in timpul scurtcircuitelor nu trebuie sa depa~easca limita de curgere. i sunt acoperite cu chiciura. 5. 29 . respectiv. cablurilor de orice tensiune. PE 104. piesele de fixare a conductoarelor centralele ~i statiile electrice se verif. PE 104. pectiv. In raport cu efortul de rupere al elementelor mentionate mai sus. daca fortele pr. In acela~i timp. Piesele de racord ale ~i clemele liniilor precum ~i armaturile electrice aeriene se verifica numai la solicitari termice. La izolatoarele mecanica ai izolatoarelor.ca la solicitari mecanice din ~i termice in conditiile curentilor de scurtcircuit. existentei chiciurei. -exista vant cu o viteza corespunzatoare Vantul ~i chiciura se jau Tn considerare numai la instalaliile de tip exterior . La verificarea flexibile. ale conductoarele armaturilor ~i clemelor corespunzatoare.Coeftcienlii de siguranla curenlilor pe scurtcircuit. facandu-se corectia necesara in calcul. res- suport ~i de trecere. sunt indicati Tn normativele PE 101 ~i. Coeficienlii de siguranta mecanica.10. in condiliile sunt indicati in normativele PE 101 ~i.oduse de sunt aplicate altfel decat cele de incercare. clemele. 5.11.

/ tf1. adiabatica. Jiii+n . fie ca se aproximeaza. constanta.2. m -un coeficient care 1ine seama de aportul componentei continue a curentului de scurtcircuit. CONDITIILE DE DIMENSIONARE ~I VERIFICARE LA SOLICIT ARI TERMICE A. ipoteze: -Efectul pentru acest capitol au fost pentru a permite un facute urmatoarele skinn (influenta magnetica a conductorului asupra sa) ~i paralele efectul de proximitate (influenta magnetica a conductoarelor apropiate) au fost neglijate.6. In circuitele termic echivalent. incalzirea implica diverse conductoarelor generale datorita curentilor nelineara de scurtcircuit ~i alti factori fenomene cu caracteristica care. 30 de scurtcircuit si metric . in general. studiu matematic. curentul de scurtcircuit 6. este valoarea eficace a curentului initial. Conditiile 6. n -un coeficient care 1ine seama de aportul componentei alternative a curentului de scurtcircuit. -Caracteristica -Caldura -incalzirea rezistenta -temperatura a fost considerata lineara. de curent alternativ. (4) in care: I.se determina cu relatia: I th = I. fie ca se neglijeaza.1. De aceea. specifica a conductorului a fost considerata a fost considerata ca fiind.

in care Ik este valoarea Pentru o rete a de --~ficace ~istributie. Pentru aparatele limjtatoare de curent valoarea curentuluj de scurtcircuit termic echivalent. Raportul I"k / Ik depinde de impedantele intre locul de scurtcircuit ~i sursa. curentul de scurtcircujt termic echjvalent de 1s.a. in cazul ciclurilor cu reancla~are automata rapida). Valoarea coeficientului n este indicat8 in figura 3. in general n = 1.b. 6.3: in cjrcuitele de curent continuu. in functie de Ourata Tk a defectului ~i de raportul/"k / I k. a curentulul de scurtcircuit permanent.Valoarea coeficientului m este indicat8 in figura 3. curentul de scurtcircuit termic echivalent este dat de relatia: lth = (5) unde' 1 T k=LTki i=1 ~6) Pentru calculul curentului de scurtcircuit termic echivalent intr-o retea trjfazata este decjsjv scurtcircujtul trffazic simetric. Nota. se indica de catre fabricant. Cand se produc mai multe scurtcircuite la intervale apropiate (de exemplu. Jth ' ~i durata Tk asociata curentului de scurtcircuit. in functie 1" de durata Tk a curentului de scurtcircuit ~i de factorul X. Jthopoate fi determinat aproxjmativ cu relatia: 31 .

T k -durata de scurtcircuit.lki i=1 32 . (8) in care m se determina cu relatia N Lmj i=1 . Factorul omogenitatea 1 de la numitor sub radical reprezinta relatiei.4.71 in care (7) Ik este curentul de scurtcircuit curentului permanent.i i=1 ./. in functie de raportul N L. sincrone.T th = 1if JT. N Ith =~.I~ i=1 / N L.j m= N . In cazul in care exista surse de natura diferita (de exemplu: sistemul energetic.LI. Ith. care alimenteaza se determina cu relatia: scurtcircuitul. (9) jar n se determina din figura LI. generatoarele crone). i=1 3. N 1 s ~i asigu~ 6. b. motoarele asin- curentul termic echivalent..

b) este curentul nominal admisibil de scurta durata al echipamentului.~i durata Tk a curentului de scurtcuircuit. a) sau Ith ~ Ithr~-r-. pentru T k ~ T kr (9. se refera la valoarea Jth. trifazat. Stabilitatea termica la scurtcircuit a aparatelor electrice se verifica prin compararea marimilor de calcul curentului cu cele nominale.5.. a curentului de scurtcircuit simetric ini- tial al sursei Iki valoarea al sursei eficace i. unde: mi este coeficientul continue referitor a sursei i : la efectul termic a! componentei I~i valoarea eficace i. termic Comparatia echivalent. 33 . a curentului de scurtcircuit permanent B. care de regula. in care Jthr rr. luandu-se de de scurtcircuit in considerare. trebuie scurtcircuitul sunt Relatiile comparatie indeplinite urmatoarele: lth ~ lthr pentru T k ~ T kr (9. Tk -durata curentului de scurtcircuit. Verificarea aparatelor electrice 6.

termic echivalent: sectiunii Tn cazul conductorului din otel-aluminiu se va lua in considerare numai sectiunea partji de aluminiu. in furu::tie de materialul conductorului ~i de temperatura initiala (eh) ~i finala a cclnductorului (ec). Sfh. Stabilitatea termica la scurtcircuit a conductorului se considera asigurata daca densitatea de curent de scurtcircuit termic echivalent . 34 ..Tkr este durata nominala a curentului nomlnal admisibil de scurta durat8.6. Verificarea ciilor de curent .( Tk pentru toate valorile Tk ~i pentru Tkr =1 s. .8. 6. Stho satisface relatia: $th ~ $thr V rr=.7. se determina utilizand nomogramele din figura 4. St~ in care I th este A -aria curentut de scurtcircuit conductorului. Densitatea nominala de curent de scurta durata. 6. Densitatea de curent de scurtcircuit rezulta din relatia: termic echivalent. c. 6.

6.' temperatura initiala a conductorului (inainte de scurtcircuit). Bb.~i se determina cu relatia: --~ .uit pentru diferite tipuri de conductoare active neizolate nu trebuie sa depa~easca valorile din tabelul 1 ~i nici temperatura maxima admisa dl3 suport.9. emax.adm. in toate situatiile In care curentul Ii' regim normal.10. Tabelul1 Temperaturile pentru maxime. jmax adm. . recomandate neizolate active j!n caz de scurtcircuit. ec. -98 (12) in care e a este temperatura ambianta.Nomogramele sunt trasate pentru o durata nominala a curentului de scurtcircuit Tkr = 1 S. 6. este mai mic decat curentul maxim admisibil al oDnductorului. Qb =OB +(Omax.adm.este mai mica decat temperatura maxima admjsibila In regim permanent. Temperaturile finale dupa scurtcirc. 1[ conform CEI 865) conductoarele Nu se ad mite realizarea barelor colectoare din otet 35 .adm. I.2 max.

36 electrice se verifica la solicitari termice. concleme de leg8tur8 mecanica. nevizibile ~i pozate in amplasamente cu risc de 6.urtcircuit (conform valori maximale ale temperaturii CEI'621-2 ~i CEI 364-5-54): a) conductoare acces' vizibile ~i pozate in amplasannente cu restrictii la 500°C pentru conductoare 300°C pentru conductoare din cupru sau otel.13. clemele. Piesele de racord ale cablurilor de orice tensiune.12. Verificarea la efecte term ice a elementelor CC3re nu sunt parcurse in mod normal de curent (arm8turi. c) conductoare incendiu: 150°C pentru toate metalele de mai sus. daca ace5tea nu ating nici un material care sa fie eventual deteriorat de temperatura maxima permisa. se va face pe b~3Zaunei metodologii . Cablurile form PE 107.6. Pentru colectoarele neizolate ale instalatiei de legare la pamant.11. piesele de fix are a conductoarelor centralele ~i instalatiile electrice se veritica la 'solicitari mecanice din ~i termice. 6. normale: b) conductoare nevizibile ~i pozate in amplasamente 200°C pentru toate metalele de mai sus. din aluminiu. precum ~i armaturile ~i clemele iiniilor electrice aeriene de! Tnalta tensiune se verifica numai la solicitarile termice ale curentilor de scurtcircuit. finale dupa se admit urmatoarele 5<. Armaturile. piese de fix are a conductoarelor) care va ti stabilita ulterior .

in lipsa datelor fumizate de fabricant. Se presupune. o rezistenta la eforturile mecanice ~i termice provocate de ciJrentul de scurtcircuit Tn cablu. cu titlu Informativ. 6. umplutura. se! prezinta in continuare. armatura ~i manta exterioara). Independent de orice limitare de temperatura. ecr. in ceea ce prive~te:. izolatie. Temperaturile maxime de scurta dlJrata ale componentelor cablurilor nu trebuie sa depa~easca valorile limita admise de normele producatorului. in calcul. de asemenea. temperaturile maximale de scurtcircuit in cablurite electrice cu tensiuni nominale U~ IU pana la 1~3/30(36) kV.Urmatoarele aspecte vor fj luate in considerare cand se defjne~te regimul de scurtcircuit al unei retele (je cabluri: a) Limitele maximale admisibile pentru te!mperaturile componentelor cablurilor (adica: conductor. o explozie) datorita eforturilor electromag- netice.3n sau manta metalica. a densitate uniforma a curentului de scurtcircuit in toata sectiunea conductorului.14. d) Influenta modului de instalare in CeE~ace prive~te cele trei aspecte de mai sus. aceasta valoare determina un curent maximal care nu trebuie clepa~it. c) Comportarea termica a jonctjunilor ~i extremitatilor la valorile limita de curent de durata specificate pentru cclblurile asociate. mantalei exterioare 37 ~i de umpluturc3 . Accesoriile trebuie sa prezinte. -materialele -materialele de izol8re. b) Valoarea maximala a curentului care nu va provoca defecte mecanice (de exemplu.

6. Materialele Temperatura izolante limita pentru toate tipurile de oDnductoare aflate in contact cu materialele izolante este indicata in tabelele 2 a) ~i b).16 ~i 6. Valorile conductorului ~i ecranului sau mantalei ~i metodele indicate reprezinta temperaturile re!ale ale componen- telor care conduc curentul.esc 0.15.0 kV: Teml=leratura rC) Hartie PVC: -pana la 300 mm2 inclusiv -mai mult de 300 mm2 Cauciuc butilic Cauciuc natural XLPE EPR Cauciuc siliconic 250 160 140 220 200 250 250 350 38 .15. 6. Atunci cand define~te O temperatura limita pentru O constructie sunt valabile pentru scurtcircuitul f~U O durata de cel de cablu data trebuie sa se tina seama de preveclerile pct.6/1.Limitele mult 5 s.-materialele de imbinare.17. 6. . Tabelul2 Temperatura limita pentru toate tipurile cu materialele d..~ conductoare specificate aflate in contact izolante a) Pentru cabluri cu tensiuni nominale care nu depa:.

20 kV . cu ecran pe conductor) XLPE EPR 150 170 . 39 .. . 300 ~.. daca este inferioara 9i cu o !~rosime suficienta.8/(3. Materialele mantalei exterioare electrice . pentru cablurile cu ecran cu fjrele distantate sunt in VaJorile studiu la CEI. limita a ecranului. b. 300 . Noti. 300 .20 kV ~.16.6)kV la 18/30 (36) kV: Materialul HArtie: T~ e peratura C Masa de impregnare vAscoas~ ~.b) Pentru cabluri cu tensium nomlnale de la 1.i de umplutura sau altor cerinte) sau a mantalei unor (in absenta unor prescriptii Temperatura armaturii.150 250 mm2 160 mm2 140 mm2 150 mm2 130 250 250 6. Valorile din tabelele 3.este se va celei a limita a izolaliei. Daca o astfel de separalie utiliza temperatura mantalei ex:terioare. 20 kV .> 300 700 Ulei/ra~ine Ulei fluid PVC PE (de mica densitate. a 9i 3.. a m. dar separate termic de cel izolant prin intermediul straturi de material corespunzator indicata in tabelele 3.a ~i 3:b sie refera la cablurile Cu ecran/manta metalica continuA sau cu armAturA cu fjrele alipite.20kV ~.antalei metalice (:u materialele cand acestea sunt in contact ex:terioare. termica nu este prevazuta.

8/3 (3. a mantalE~i metalice sau a armaturii.0 kV: b) Pentru 18/30/36 kV: cabluri cu tensiuni nominale de la .6) la 40 . cu materialele cand acestea sunt in t~ontact exterioare.Tabelul3 Temperatura limita a ecranului. dar separate termic mantalei de materialullzolant din material prin intermediul unor straturi suflcienta corespunzator $i cu o grosime a) Pentru cabturi cu tensiuni nominate care nu d4~pa~esc0.611.

6. arm3turii col'1ductorului. ~i metodele ecranlJlui sau manta lei armaturii de imlbinare (tabelul 4) ~i limitarile referitoare Se vor lua In considerare. la materialele de asemerlea.17. conductorului. Nota. nemetalice aflate In corltact cu aceste metale. ecranului sau mantalei .i metodele de imbinare Pentru cabluri cu tensiuni nominale Uo1U pana la 18/30 (36) kV 41 . Materialele metalice. Tabe1u14 Temperaturile limita pentru materialele metalice.

Conductoare neizolate t1exlbile Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de scurtcircuit in reteiele electrice 42 . Conductoare neizolate rigide PE 107/81 PE 111-4/85 PE 111-6/75 PE 134/84 Idem.nexiuni ~i transformare cu tensiuni peste 1 kV PE 104190 Normativ pentru constructia liniilor aerie. PRESCRfPTIlLE TEHNICE CONEXE PE 022-3/87 PE 101/85 Prescriptii generale de proiectare a retelelor electrice Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de co.7.ne de energie electrica cu tensiuni peste 1000 V Normativ pentru proiectarea ~i executia retelelor de cabluri electrice Instructiuni pentru proiectarea statiilor de conexiuni ~i transformare.

6) kva 18/30 (36) kV auf 7.8/3 (3.0 kV 4.BIBLIOGRAFIE CEI 364-5-54 (1980) Installations electriques des batiments Cinqueme partie: Choix et mise en oeuvre des materiels electriques Chapitre 54: Mises a la terre et conducteurs"de protection 2.6/1. DIN V DE 0103 (1988) Bemessung von Starkstromanlagen mechanische und thermische Kurzschlussfestigkeit 43 . CEI 986 (1989) Guide aux limites de temperature de courtcircuit des cables electriques de tension assignee de 1. CEI 5. CEI 621-2 (1987) Installations electriques pour chantiers exterieurs soumis a des conditions severes (y compris mines a ciel ouvert et carrieres) Deuxieme partie: Prescriptions generales de protection 3. CEI 865 909 (1992) (1988) Calcul des effets des courants de court-circuit Calcul des court-circuit dans les reseaux triphases a courent alternatif 6.lectriques de tension assignee au plus egale a 0. CEI 724 (1984) Guide aux limites de temperature de courtcircuit des cables e.

Diagrama schematica a) la un scurtcircuit a curentului de scurtcircuit: generatorului (xc $ 3).mp Fig.C. co. . (xc> 3).urtn! I ~ infcisurotoar..ca!oare J ~ Ii rI ill [ -~ J -t" lImp oIL -. -1-'. in unitati in apropierea b) la un scurtcircuitindepartat de generatoare Nota. Xc reprezinta reactanta echivalenta relative de calcul.1inua (QperiCl1lcQ) descr. 1. a scurfcircuitului 44 ~ . Inki$uratooroa nfmoara- j Curtnt T.n!c ~ I .c ..supvrioaro "' Compon.

factorului X in functie 45 . Nomograma Rtl pentru determinarea de raportul R/x.8 10 '. 0.2 0/0 Of.x 0.z Fig. 2.

*) Dreapta n = 1 corespunde scurtcircuitului in retea. in sisteme trifazate pentru sisteme monofazate. 1. disiparea de caldura .b.b).TkFig. /lk cuprins intre 0.a) 46 . Curbele corespunzatoare raportului I. Factorul n.jatorita componentei ~i aproximativ alternative.8 ~i 3 corespund scurtcircuitelor apropiate ~e generatoare (xc ~ 3-vezi fig. 1. 3. indepartat de generatoare (xc > 3-vezi fig.

4. .. 47 .. 90 100110 120.. b) A1uminiu. e~ . Il.' 130 Fig. Relatia intre densitatea nominala de curent de scurta durata (pentru Tkr = 1 S) ~i temperatura'conductorului: a) Liniile pline: cupru.2~ ' .0! ZO [~/. final8 a conductorului. ~ 1III 120 I SIt. 100 '-t-:o. conductorul din otel-aluminiu eb = temperatura ee = temperatura initiala a conductorului.iniile intrerupte: otel slab aliat. I~ I)r .W Irn ~ So 60 70 . aliaje-de aluminiu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful