Curs CAIE – prof.dr.ing.

Sergiu Stelian Iliescu

PROTECTII PRIN RELEE (CLASICE SI
NUMERICE) INTR-UN SISTEM
ELECTROENERGETIC (SEE)

1. ROLUL SI LOCUL PROTECTIILOR PRIN RELEE

 Consideratii generale

Protectia intr-un sistem electroenergetic (SEE) este una din metodele de asigurare a
functionarii acestuia si de limitare a avariilor sau regimurilor anormale ce apar intr-un astfel
de sistem. Principial, PROTECTIA se realizeaza prin dispozitive care asigura deconectarea
automata a instalatiei, in care a aparut defectul sau cand a aparut un regim anormal de
functionare, periculos pentru instalatie.
Deconectarea se efectueaza prin comanda declansarii intreruptoarelor ce leaga instalatia
protejata de restul SEE.
Definitiile urmatoare fac parte din terminologia specifica sistemelor de protectie a sistemelor
electroenergetice:
Sistem de protectie: un set de dispozitive de protectie si alte echipamente auxiliare
necesare realizarii unei anumite functii de protectie, bazata, in general, pe Standardul
IEC 60255-20.
Dispozitive de protectie: un set de dispozitive de protectie (relee, sigurante, etc).
Aici nu includem echipamente ca transformatoarele de masura (TC si TT),
intreruptoarele, contactoarele, etc.
Schema de protectie: setul complet de echipamente de protectie care furnizeaza o
anumita functie de protectie; cuprinde toate dispozitivele/echipamentele necesare
pentru ca schema sa functioneze (ex. relee, TC-uri, TT-uri, intreruptoare, acumulatori,
etc).
~
Masuri de
referinta
Bloc de
adaptare
I
TC
TT
Bloc de
executie
Bloc de
masurare
Bloc
logic
U
R S T
m u
d
SEE

Schema functionala a unui sistem de conducere de protectii prin relee

Curs CAIE – prof.dr.ing. Sergiu Stelian Iliescu
 Obiectivele principale ale protectiei electrice sunt urmatoarele:
- limitarea dezvoltarii unui defect si eliminarea efectelor acestuia asupra celorlalte
instalatii ale SEE;
- preintampinarea distrugerii instalatiei in care a aparut defectul prin intreruperea tuturor
cailor care-l alimenteaza;
- sesizeaza regimurilor anormale de functionare a instalatiilor si semnalizarea acestora
in scopul de preventie.
cu scopul mentinerii continuitatii alimentarii cu energie electrica, protectia personalului de
exploatare (si nu numai) si realizarea la un cost minim a reparatiilor ce pot sa apara la o
avarie.
De regula schemele de protectie sunt realizate pe baza releelor (clasice sau numerice).

 Performantele functionale impuse schemelor de protectie:
- Rapiditatea este necesara pentru ca o avarie sa ramana fara urmari asupra functionarii
instalatiilor neavariate (se are in vedere atat integritatea instalatiei, cat si mentinerea
stabilitatii dinamice). RAPIDITATEA E VITALA !
- Selectivitatea consta in deconectarea numai a elementului in care a aparut defectul
obtinandu-se astfel o intrerupere a alimentarii unui numar minim de consumatori si
astfel permite lichidarea defectului in conditii optime, intrucat celelalte instalatii
neavariate vor ramane in functionare.

~ ~
I
1
I
2
I
3
I
1
- I
3
neselectiv
I
1
- I
2
selectiv
K
L
3
CE
1
L
2
L
1
CE
2

Unele protectii pot actiona numai la defecte, de exemplu scurtcircuite din interiorul zonei
protejate. Aceste protectii poseda o selectivitate absoluta si de aceea se numesc protectii
absolut selective (de exemplu: protectiile diferentiale).
De multe ori trebuie sa se realizeze un compromis contradictoriu intre performantele de
selectivitate si rapiditate. In functie de importanta uneia sau alteia se poate alege fie
rapiditatea, fie selectivitatea.
- Sensibilitate consta in sesizarea tuturor defectelor si regimurilor anormale de
functionare, chiar daca acestea se deosebesc foarte putin de regimul normal de
functionare. Ea se apreciaza printr-un coeficient de de sensibilitate a caror valoare
este stabilita prin normative.
Se defineste un coefficient de sensbilitate
(2)(3)
sc,min
sens
pp
I
k
I
=
cu
pp
TC
pr
I
n
I
=
Curs CAIE – prof.dr.ing. Sergiu Stelian Iliescu
Pentru ca o protectie sa fie sensibila trebuie, ca elementele componente schemei sa consume o
putere cat mai redusa pentru actionare.
- Siguranta in functionare (fiabilitatea) consta in actionarea acesteia intotdeauna cand
este necesar (siguranta la actionare) si numai cand este necesar (siguranta
neactionarii – absenta/refuzul actiunii false). Este necesar insa ca:
- protectia sa fie corect proiectata;
- echipamentul sa fie fiabil.
Este indicat ca sigurarea performantelor de functionare sa se faca cu un numar minim de
componente.
- Independenta fata de conditiile exploatarii (de topologia SEE) la momentul
respectiv.
- Stabilitate in sensul de a pastra intacte toate circuitele pentru a se asigura
continuitatea alimentarii cu energie electrica.
- La realizarea constructiva a dispozitivelor de protectie trebuie avute in vedere si o
serie de alte conditii, care ar fi: eficienta economica, gabarite reduse, elasticitate in
modificarea caracteristicilor de actionare, etc.

 Zone de protectie
Pentru limitarea ariei de sistem care este deconectata la aparitia unui defect, protectia este
aranjata in zone. Principiul este prezentat in figura de mai jos:

~
Zona 5
Zona 2
Zona 3
Zona 4
Zona 7
Zona 6
Zona 1
Feeder 1 Feeder 3 Feeder 2


Zone de protectie

Ideal, zonele de protectie trebuie sa se suprapuna, astfel incat nici o parte a sistemului sa nu
ramana neprotejata.

Curs CAIE – prof.dr.ing. Sergiu Stelian Iliescu
Protectie
bara colectoare
Protectie
feeder
a) b)
Protectie
bara colectoare
Protectie
feeder
K


Configuratii de zone de protectie
a) TC pozitionate de ambele parti ale intreruptorului;
b) TC pozitionate de o parte a intreruptorului

Se poate observa ca intreruptorul este inclus in ambele zone de protectie. Din motive tehnice
si economice, acest ideal nu poate fi atins intotdeauna, astfel ca transformatoarele de curent
sunt pozitionate doar de o parte a intreruptorului, ca in figura b.
Aceasta lasa o sectiune protejata incomplet, intre TC si intreruptorul A. In figura b un defect
in punctul K va face ca protectia barei colectoare sa declanseze si sa deschida intreruptorul,
dar defectul va fi alimentat in continuare din feeder. Protectia feeder-ului nu va declasa pentru
ca defectul s-a produs in afara zonei sale.
Aceasta problema este rezolvata prin inter-declansari sau chiar printr-o forma de extindere a
zonei, asigurand declansarea si la celuilalt capat al feeder-ului.

~
~


Suprapunere zone de protectie





Curs CAIE – prof.dr.ing. Sergiu Stelian Iliescu
2. PROTECTII PRIN RELEE. DEFECTE SI REGIMURI ANORMALE

2.1. Principalele tipuri de protectii

- La proiectarea schemelor de protectie trebuie avut in vedere ca pot aparea situatii cand
instalatia afectata de defecte sa nu fie deconectata datorita refuzului de actionare a
protectiei instalatiei respective sau blocarii intreruptorului, fapt ce agraveaza efectele
avariei. Preantampinarea acestui lucru se face prevazand pe langa protectia de baza, o
protectie de rezerva care sa actioneze la nefunctionarea protectiei de baza. Spre
deosebire de protectia de baza care trebuie sa asigure rapiditatea in actionare la
defectele din zona careia i-a fost afectata, protectia de rezerva actioneaza cu un timp
mai mare decat cea de baza pentru a da posibilitatea primeia sa functioneze correct.
- Protectia de rezerva poate organizata fie ca rezerva locala (se foloseste o protectie
suplimentara montata pe aceiasi instalatie protejata cu protectia de baza), fie ca rezerva
de la distanta (se sigura de catre tot o protectie de baza dar de la o instalatie vecina si
nu va mai fi selective dar este eficienta si la blocarea intreruptorului, lucru ce nu poate
fi realizat de protectie locala).
S-au propus si asigurarea unor protectii de rezerva centralizata prin intermediul unor
calculatoare.
- Releele de protecţie pot fi clasificate conform tehnologiei utilizate:
÷ Electromecanice;
÷ Statice;
÷ Numerice;
- Principalele tipuri de protectie prin relee sunt:
a) Protectia de curent se realizeza cu releu de intensitate (curent) si actioneaza la
cresterea curentului ca urmare a unui scurtcircuit sau suprasarcini.
pp
pr
TC
I
I
n
=
max, .
;
pp nom
pp
pp sarc
I I
I I
I I
>
>
>

unde I
pp
defineste curentul de pornire (actionare) al protectiei, n
TC
raportul de transformare al
transformatorului TC, I curentul din circuitul protejat, I
nom
curentul nominal iar I
max
,
sarc.

curentul maxim de sarcina.
Protectiile maximale de curent sunt simple dar neselective deoarece actioneaza atat la
scurtcircuite interioare, cat si exterioare.
Mai rar se folosesc protectii minimale de curent, care actioneaza la scaderea curentului, ca
urmare a intreruperii circuitului protejat.

b) Protectiile de tensiune sunt simple si sunt alimentate cu o singura marime electrica.
- Protectie minimala de tensiune actioneaza la scaderea U ca urmare a unui
scurtcircuit:

min.exp .
,
pp
pp nom pp l
pp
pr
TT
U U
U U U U
U
U
n
<
< <
=

Curs CAIE – prof.dr.ing. Sergiu Stelian Iliescu
unde U
min,expl.
este tensiunea minima care poate sa apara in exploatare, n
TT
este raportul de
transformare a transformatorului TT iar ceilalti indici au aceiasi semnificatie ca la protectia
anterioara, numai ca este vorba de tensiune.
Nu sunt selective dar permit deosebirea unui scurtcircuit de o suprasarcina intrucat scaderea
tensiunii este mult mai importanta in primul caz si deci protectiile minimale de tensiune vor
actiona.
- Protectia maximala de tensiune se realizeaza cu relee maximale de tensiune si e mai
rar utilizata,
max,exp .
;
pp
pp nom pp l
U U
U U U U
>
> >


c) Protectie directionala actioneaza cand apare o modificare importanta a defazajului
intre U si I din circuitul protejat.

~ ~
0
(K)
K



1
0
u
1
0
I
2
0
u
2
0
I
2
0
< 0 ¢
2
0
> 0 ¢


Variatia de faza apare numai la unul din capetele de pe linia defecta;
Protectiile directionale sunt mai selective si se realizeaza cu relee directionale, care actioneaza
in functie de sensul de circulatie a puterilor. Fac parte din categoria protectiilor complexe.

d) Protectia diferentiala actioneaza cand apare o diferenta intre valorile curentilor la
cele doua capete ale zonei protejate.

3
a
I
( )
3 3
'
a b
I I ca modul si faza K =
'
K
K
( )
2 2
a b
I I K =
1 1
a b
I I =
3
b
I
a b


Curs CAIE – prof.dr.ing. Sergiu Stelian Iliescu
Sunt absolut selective.
. pp nom
I I < si deci
min
sc
sens
pp
I
k
I
= e mare

e) Protectia de distanta se realizeaza cu relee de impedanta care actioneaza cand
impedanta Z a circuitului protejat se micsoreaza.

La scurtcircuit ,
U
I U
I
÷   .
Relee de impedanta sunt relee minimale. Ele pot asigura selectivitatea. Sunt protectii
complexe.

f) Protectii cu filtre. La scurtcircuitele nesimetrice apar componente de secventa
inversa iar la puneri la pamant componente homopolare.
Conectand relee cu filtre de componente simetrice se poate asigura actionarea protectiei la
anumite tipuri de defecte.
95% din defecte sunt nesimetrice si numai 10% din scurtcircuite sunt intre faze, restul sunt
cu punere la pamant.

g) Protectii termice actioneaza la cresterea temperaturii in timpul scurtcircuitelor sau
suprasarcinilor. Se folosesc la generatoare, transformatoare si la motoare.
h) Protectii cu relee de gaze se folosesc la transformatoarele de forta prevazute cu cuva
cu ulei (montate intre cuva si condensatorul cu ulei)

2.2. Defecte si regimuri anormale

 Defectele care pot aparea in instalatiile electroenergetice:
i) Defecte electrice
 Scurtcircuite
 monofazic:
- scurtcircuit
- punere la pamant
 bifazic
- metalice
- simpla sau dubla punere la pamant
 trifazice
- contact metalic sau prin rezistenta (arc) intre cele 3 faze (scurtcircuit
simetric)
 Suprasarcini si pendulatii

ii) Defecte mecanice
- ruperi de conductoare sau de elemente de sustinere
- avarii in mecanica producerii energiei (intreruperea uleiului de racire la bazine, nivelul
de apa in tamburul cazanelor, etc.)

iii) Defecte termice
- incendii (in infasurarile generatoarelor sau transformatoarelor si in cabluri)


Curs CAIE – prof.dr.ing. Sergiu Stelian Iliescu
Scurtcircuitul este cel mai grav defect si se poate produce intre 3 faze, 2 faze sau o faza si
pamant (la retelele cu neutrul legat la pamant).

El consta din strapungerea (conturnarea) izolatiei si crearea pentru curent a unei cai de
rezistenta minima, ceea ce face ca acest curent de scurtcircuit sa creasca foarte mult.
Valoarea mare a acestui curent a determinat o crestere a caderii de tensiune in generatoare si
pe impedantele pe care le strabate, ducand la o scadere a tensiunii in retea si influentand in
sens negativ functionarea consumatorilor si a centralelor. Intrucat la locul scurtcircuitului
tensiunea este aproape nula, consumatorii aflati aproape de locul de defect sau in aval raman
nealimentati.

Curentul de scurtcircuit provoaca prin actiunile sale dinamice sau termice si deteriorari, care
pot fi destul de grave.
Scurtcircuitul poate apare sub doua forme:
- scurtcircuit net (atingerea directa intre faze);
- scurtcircuit prin arc, deosebit de periculos datorita mobilitatii arcului care poate sa se
deplaseze de la o faza la alta sau sari la aparatele din jur, extinzand astfel defectul.

Punerea la pamant este un defect tot din categoria celor care constau in deteriorarea
izolatiei.
In retelele cu neutrul izolat, punerea la pamant a unei faze nu ar constitui in sine un defect,
daca nu ar fi inceputul unui defect mai grav, care degenereaza in scurtcircuit, intrucat nu
conduce la perturbatii importante. Curentul de punere la pamant poate duce la o incarcare
nesimetrica a generatoarelor ceea ce face sa creasca tensiunea, datorita caracterului
capacitativ al incarcarii si de asemenea la perturbatii in liniile electrice din apropierea celei
defecte.
Poate fi neta sau prin arc. Deosebit de periculos este arcul intermitent, care poate crea
supratensiuni ce pot atinge valori de circa 3U faza: acest fenomen poate provoca aparitia unei
a doua faze pusa la pamant, ajungandu-se la dubla punere la pamant.
In retelele cu neutrul legat la pamant, punerea la pamant a unei faze este echivalenta cu un
scurtcircuit monofazat.

Intreruperile conductoarelor duc la incarcari nesimetrice. Sunt rare si sunt insotite de
scurtcircuite sau de puneri la pamant.

 Regimuri anormale:
- Suprasarcina se caracterizeaza prin aceea ca
nom
I I > si ea se datoreste fie cresteri
neasteptate a sarcinii, fie scaderii puterii surselor generatoare ceea ce poate
determina fenomenul de avalansa de tensiune
- Pendulatiile intre generatoare sau centrale. La schimbari de regim variaza

( )
, u E o = , producandu-se oscilatii pendulare, a caror amplitudine sunt cu atat mai
mari cu cat schimbarea de regim este mai importanta si mai rapida.

Nota:
In multe cazuri, nu este fezabil sa se protejeze o instalatie (echipament) impotriva tuturor
riscurilor folosind un releu care raspunde doar la o marime electrica. Se va folosi o structura
in care vor fi implicate mai multe marimi electrice. In acest caz, fie se vor folosi mai multe
relee, fiecare utilizand o singura marime electrica, fie se va folosi un singur releu, cu mai
multe elemente, care pot raspunde independent la mai multe marimi electrice.