Strofoida – cˆ ateva propriet˘ a¸ ti elementare

Temistocle Bˆ IRSAN 1
Abstract. In this note, some elementary properties of the strophoid are given. The whole content is accessible to highschool students and section 1 can be understood by junior highschool students as well. Keywords: strophoid, ellipse, hyperbola, parabola. MSC 2000: 53A04.

Scopul propus este de a prezenta, ˆ ın limitele cuno¸ stint ¸elor de geometrie dobˆ andite ˆ ın cursul ¸ scolii, ˆ ıncepˆ and cu cele din clasa a VI-a, cˆ ateva propriet˘ a¸ ti ale strofoidei. ˆ In mod necesar, select ¸ia acestora a fost sever˘ a, dar sper˘ am c˘ a faptele ret ¸inute sunt suficiente pentru introducerea cititorului ˆ ın universul fascinant al strofoidei. Nume ilustre sunt legate de studiul acestei curbe: E. Torricelli (1645), G.P. Roberval (1645), I. Barrow (1970), Jean Bernoulli, A.L.J. Qu´ etelet (1910) ¸ s.a. Denumirea de strofoid˘ a i-a fost dat˘ a de E. Montucci ˆ ın 1846 (στ ρoϕoς (strophos)=cordon/sfoar˘ a r˘ asucit(˘ a), ειδoς (eidos)=aspect). Alte denumiri: pteroides torricellana, logociclica, focala lui Qu´ etelet. 1. Fie date un punct A ¸ si o dreapt˘ a ∆ care nu-l cont ¸ine. Fie O proiect ¸ia D punctului A pe ∆. O dreapt˘ a variabil˘ a d ce trece prin A ind tersecteaz˘ a ∆ ˆ ın P. Vom numi strofoid˘ a locul geometric al S punctelor S ¸ si S ′ situate pe d ¸ si verificˆ and condit ¸ia P S = P S ′ = P S P O. Punctul A se va numi vˆ arful strofoidei, O-centrul s˘ au, iar O ∆-axa sa (fig. 1). Cˆ and d variaz˘ a astfel ˆ ıncˆ at P parcurge axa A ∆ de sus ˆ ın jos, punctul S descrie ramura de strofoid˘ a indicat˘ a de s˘ aget ¸ile pline, iar S ′ descrie ramura indicat˘ a de s˘ aget ¸ile ˆ ıntrerupte; S se ˆ ındreapt˘ a c˘ atre A, iar S ′ porne¸ ste din A (vom stabili riguros forma curbei ˆ ın sect ¸iunea 2). ′ Evident, condit ¸ia P S = P S = P O implic˘ a faptul c˘ a O, S, S ′ Fig. 1 se afl˘ a pe cercul cu centrul ˆ ın P ¸ si tangent la OA. Ca urmare, are loc Propozit ¸ia 1. Strofoida este locul geometric al intersect ¸iilor cercurilor tangente D ˆ ın O la OA cu diametrii lor care trec prin vˆ arful A. M S Vom utiliza mai jos notat ¸iile CA ¸ si CO pentru cercurile S C (A, AO) ¸ si C (O, OA). O nou˘ a caracterizare a strofoidei va decurge imediat din lema urm˘ atoare (demonstrat ¸ia c˘ areia O A utilizeaz˘ a relat ¸ia ˆ ıntre unghiurile cu laturile perpendiculare): Lem˘ a. Fie M intersect ¸ia perpendicularelor ˆ ın A pe AS ¸ si ˆ ın O pe OS. Atunci, S satisface condit ¸ia P S = P O dac˘ a¸ si M numai dac˘ a M ∈ CA . Afirmat ¸ie similar˘ a relativ˘ a la punctele Fig. 2 S′ ¸ si M ′ (fig. 2).
1 Prof.

dr., Catedra de matematic˘ a, Univ. Tehnic˘ a ”Gh. Asachi”, Ia¸ si

97

not˘ am cu M intersect ¸ia paralelei A O prin H la axa ∆ a strofoidei. adic˘ a H este pe strofoid˘ a. dac˘ a S este pe strofoid˘ a. 4). Se arat˘ a. c˘ a a AHL ≡ M HL ¸ si apoi c˘ a △AHO ≡ P H ≡ HO implic˘ △M HO (cazul LLU !) ¸ si se obt ¸ine c˘ a OL ⊥ AM. Vom prezenta cˆ ateva dintre acestea. ∆′ perpendicularele ˆ ın O ¸ si respectiv A pe AO. Ar˘ atat ¸i c˘ a strofoida de vˆ arf A ¸ si centru O este locul punctelor S de intersect ¸ie a perpendicularei prin M pe AO cu paralela prin O la M B . cu mijloacele la fel de elementare. Se consider˘ a un punct M ∈ ∆′ mobil ¸ si fie S punctul ˆ ın care dreapta OM retaie cercul de centru A ce trece prin M. 4 Cititorul va putea rezolva. 3). Fie {P } = AS ∩OM (fig. 98 . Dac˘ a S se obt ¸ine din M ca ˆ ın enunt ¸. Fie M ∈ ∆ mobil ¸ si N = pr∆′ M . 3 este ortocentru ˆ ın △M AO. dac˘ a H este un punct pe strofoid˘ a (pe arcul suH perior al buclei ˆ ın fig. 2. Fig. L P Invers. Rezult˘ a c˘ a P HO ≡ P OH sau P H ≡ P O.Propozit ¸ia 2. P Dac˘ a N = pr∆′ M . rezult˘ a c˘ a H Fig. Din AM ∥OS ¸ si ∆∥∆′ rezult˘ a u¸ sor c˘ a (AM este bisectoarea O unghiului N AS . Ar˘ atat ¸i c˘ a locul punctului S este strofoida de vˆ arf A ¸ si centru O. Propozit ¸ia 3. Deci P S = AS − AP = M O − M P = N M P O. Fie date punctele A ¸ si O ¸ si fie ∆. urmeaz˘ a c˘ a triunghiul AN S este isoscel. Cum ¸ si M H ⊥ AO (prin construct ¸ia punctului M ). pe cale invers˘ a. Propozit ¸ia 4. Din P S = P O ¸ si S △P SO ∼ △P AM deducem AP = M P ¸ si apoi AS = OM. Strofoida (de vˆ arf A ¸ si centru O) este locul ortocentrelor H ale triunghiurilor M AO. Unele propriet˘ a¸ ti ale strofoidei necesit˘ a cuno¸ stint ¸e de geometrie mai avansate. Ar˘ atat ¸i c˘ a. deci ¸ si mediatoarea segmentului [N S ]. Strofoida este locul punctelor S cu proprietatea c˘ a perpendicularele ˆ ın A ¸ si O pe dreptele AS ¸ si respectiv OS se intersecteaz˘ a pe CA . adic˘ aS A este simetricul lui N fat ¸˘ a de AM ¸ si demonstrat ¸ia este complet˘ a. Dac˘ a M ∈ CO ¸ si H este ortocentrul triunghiului M AO. Problema 3. Problema 2. dac˘ a M este un punct mobil pe CO . Invers. fie M punctul obt ¸inut intersectˆ and ∆ cu paralela prin A la OS. D atunci triunghiurile AN S ¸ si P AM sunt isoscele ¸ si avem AS = D AN = M O ¸ si AP = M P. atunci OL este ax˘ a de simetrie a triunghiului isoscel OAM D M ¸ si avem AHL ≡ M HL. Demonstrat ¸ie. cu grija de a r˘ amˆ ane ˆ ın limitele programelor. ceea ce ˆ ıncheie demonstrat ¸ia. Demonstrat ¸ie. Fie B punctul diametral opus lui A ˆ ın cercul CO ¸ si M ∈ CO mobil. adic˘ a PS = PO ¸ si punctul P apart ¸ine strofoidei. atunci locul centrului cercului ˆ ınscris ˆ ın triunghiul M AO este bucla strofoidei de vˆ arf O ¸ si centru A. Dreptele ∆ ¸ si ∆′ trec prin punctele O ¸ si respectiv A ¸ si sunt perpendiculare pe AO. Locul geometric al simetricelor punctelor N fat ¸˘ a de dreapta AM este strofoida de vˆ arf A ¸ si centru O. problemele: Problema 1. unde M este un punct mobil pe CO .

Ca parametru lu˘ am ordonata t a punctului variabil P . A2 = 2 + 2 2 asimptota sa este A=A1 +A2 =4a . ˆ In continuare. y = cu x0 = (1 − 5) singura ei r˘ ad˘ acin˘ aˆ ın [−a. 3a ↗ 0 ↗ +∞ Graficul strofoidei este compus din graficul acestei ramuri ¸ si al simetricului s˘ au fat ¸˘ a de axa x-lor (fig. Introducˆ and t ˆ ın prima x+a ecuat ¸ie. ˆ ın form˘ a explicit˘ a. Intr-adev˘ ar. ecuat ¸ia cartezian˘ a a strofoidei: (1) sau. obt ¸inem 99 . dreapta AO cu sensul de parcurs de la A la O ca ax˘ a a x-lor ¸ si ∆ ca ax˘ a a y -lor. S ¸ si S sunt coliniare ¸ si avem AS · AS ′ = (AP + P S ) · (AP − P S ′ ) = (AP + P O) · (AP − P O) = AP 2 − P O2 = AO2 . S˘ a ar˘ at˘ am c˘ a punctele S ¸ si S ′ (fig. Tangentele ˆ ın origine la strofoid˘ a sunt bisectoarele axelor de coordonate. punctele A. ˆ ın urma unui π 2 a . Sistemul acestor a ay dou˘ a ecuat ¸ii se mai scrie: x2 + y 2 − 2yt = 0 ¸ si t = . a+x Pentru calculul ariei buclei de strofoid˘ a avem (cu substitut ¸iile = t ¸ si a−x t = tg u) succesiv: A1 = 2 0 −a H |x| π 4 a+x dx = −8a2 a−x 1 2 0 t (t2 − 1) dt = (t2 + 1)3 = 8a2 0 sin2 u cos 2u du = 2 − π 2 a . vom abandona abordarea sintetic˘ a a problemelor. obt ¸inem. 0). deci AS · AS ′ = AO2 . 1) sunt inverse ˆ ın raport cu ′ ˆ CA . dup˘ a cˆ ateva calcule simple. Transformata strofoidei prin inversiune fat ¸˘ a de cercul CA este curba ˆ ıns˘ a¸ si. Vom lua originea axelor de coordonate ˆ ın punctul O-centrul strofoidei (fig. Aria total˘ a a domeniului m˘ arginit de strofoid˘ a¸ si calcul similar. t).1). preferˆ and utilizarea metodei coordonatelor. 2 Pentru aria domendiului cuprins ˆ ıntre strofoid˘ a¸ si asimptota sa obt ¸inem. Fie S (x. 1). Considerˆ and AO = a. a) ¸ si 2 2 2 ( a − x) a − x tabelul de variat ¸ie √ a x −a 0 a (1 − 5) 2 ′ y -∞ – 0 + 1 + +∞ y 0 ↘ ≈−0. Demonstrat ¸ie. adic˘ a de patru ori aria p˘ atratului de latur˘ a AO. Intersectˆ and strofoida dat˘ a prin (1) cu dreapta y = tx dus˘ a prin nodul ei. Pentru ramura strofoidei cu ”+” avem: lim y = +∞ (dreapta x = a este asimpx→a √ −x2 + ax + a2 a ′ √ tot˘ a). y ) pe dreapta t AP : y = (x + a).Propozit ¸ie 5. H x(x2 + y 2 ) = a(y 2 − x2 ) (2) y = ±x a+x . a−x x ∈ [−a. a). adic˘ a P (0. Condit ¸ia P S = P O se scrie x2 + (y − t)2 = |t|. avem A(−a. t ∈ R.

Propozit ¸ia 6. 1 + t2 P A O x tot din (1) se obt ¸ine ¸ si ecuat ¸ia polar˘ a a strofoidei (4) (ρ2 =x2 +y 2 =a ρ = −a cos 2θ cos θ Fig. βy = −2a(x + a + α + a) – ecuat ¸ia tangentei ˆ ın (α. β ) ∈ P . Impunˆ and condit ¸iile din enunt ¸ obt ¸inem ecuat ¸iile: β 2 = −4a(α + a) – punctul β (α. Fie P o parabol˘ a de vˆ arf A ¸ si O intersect ¸ia axei cu directoarea sa. x cos θ cos θ Propriet˘ a¸ tile urm˘ atoare indic˘ a leg˘ aturi ale strofoidei cu curbele de ordinul doi familiare: parabola. axa parabolei ca axa x-lor ¸ si directoarea ca ax˘ a a y -lor. elipsa ¸ si hiperbola. 5 y 2 − x2 sin2 θ − cos2 θ cos 2θ =aρ =−aρ ). Atunci P are ecuat ¸ia y 2 = −4a(x + a). Fie (α. Demonstrat ¸ie. Locul proiect ¸iilor lui O pe tangentele la P ˆ ıntr-un punct mobil al ei este strofoida de vˆ arf A ¸ si centru O. β ) ∈ P un punct mobil. Alegem O ca origine.y ecuat ¸iile parametrice: (3) x=a 1 − t2 . Elimin˘ am α ¸ si β din sistemul acestor . β ) ¸ si y = x 2a – ecuat ¸ia perpendicularei ˆ ın O pe tangent˘ a. 1 + t2 y=a t(1 − t2 ) .

β ) verific˘ a ecuat ¸ia hiperbolei echilatere. Scriind c˘ a 2 x +y x + y2 (α. Cum A(−a. centrul hiperbolei este punctul − . a Demonstrat ¸ie. Curba invers˘ a a hiperbolei echilatere de vˆ arfuri O ¸ si A fat ¸˘ a de cercul CO este strofoida de vˆ arf A ¸ si centru O. Observat ¸ie. Inversul acestui punct. β ) pe hiperbol˘ a. Proprietatea perecedent˘ a se poate enunt ¸a astfel: podara parabolei fat˘ a de punctul de intersect ¸ie a directoarei cu axa sa este strofoid˘ a cu centrul ˆ ın acest punct ¸ si vˆ arful ˆ ın vˆ arful parabolei. 2 4 2 Fie H (α. 1). vom g˘ asi ca ecuat ¸ie a locului tocmai ecuat ¸ia cartezian˘ a (1) a strofoidei. Rezolvˆ and avˆ and raza OH = a). y ). 0 . adic˘ a introducˆ and ˆ ın (*) aceste expresii. deci α − β 2 + aα = 0 (*). x x ˆ Inlocuind acestea ˆ ın prima ecuat ¸ie. fie el S (x. se nume¸ ste podara curbei Γ fat ¸˘ a de polul A curba descris˘ a de proiect ¸ia lui A pe tangenta la Γ ˆ ıntr-un punct mobil al ei. avem y = x ¸ α a2 x a2 y sistemul acestor dou˘ a ecuat ¸ii ˆ ın α ¸ si β . A¸ sadar. obt ¸inem α = 2 . Date o curb˘ aΓ¸ si un punct fix A.β= 2 . 2ay y2 ecuat ¸ii: β = se introduce ˆ ın a doua ecuat ¸ie ¸ si se obt ¸ine α + a = − +x+a . este coliniar cu O ¸ si H ¸ si satisface relat ¸ia OS · OH = a2 (cercul CO β si (x2 + y 2 )(α2 + β 2 ) = a4 . Propozit ¸ia 7. 100 . 2 a 2 a2 2 2 2 iar ecuat ¸ia ei este x + −y = sau x − y + ax = 0. 0) (fig.

se obt ¸ine melcul trisector. O (centrul) ¸ si ∆ (axa) ˆ ın privint ¸a pozit ¸iei sau formei lor. Dac˘ a Γ este o dreapt˘ a. P F = P F ¸ si r˘ amˆ ane s˘ a ar˘ at˘ am c˘ a P O = P F. 7 un punct de intersect ¸ie (altul decˆ at A) al dreptei d cu curba Γ. F ¸ si F ′ focarele ¸ si P ∈ ∆ centrul ′ ei. rezult˘ a c˘ a PF2 = cos θ ˆ ıncheie demonstrat ¸ia. ˆ In triunghiul dreptunghic a a .a2 x a2 y a3 x − + = 0. Propozit ¸ia 8. Locul focarelor elipselor de sect ¸iune a B F cilindrului C∆ cu planele care trec prin A ¸ si sunt perpendicP ulare pe π este strofoida situat˘ aˆ ın π ¸ si avˆ and vˆ arful A ¸ si F centrul O. Ca urmare. Renunt ¸ˆ and la condit ¸ia AO ⊥ d. Not˘ am cu θ unghiul pe care-l face un A O plan oarecare (ce ˆ ındepline¸ ste cerint ¸ele propozit ¸iei) cu cel al sect ¸iunii circulare. obt ¸inem ecuat ¸ia locului punctului S : . 4. Dac˘ a Γ este o dreapt˘ a. cu propriet˘ a¸ ti asem˘ an˘ atoare cu ale strofoidei drepte. obt ¸inem strofoida oblic˘ a. q Demonstrat ¸ie. de x2 + y 2 x2 + y 2 x2 + y 2 unde x(x2 + y 2 ) = a(y 2 − x2 ) – strofoida de vˆ arf A ¸ si centru O. vom obt ¸ine strofoida dreapt˘ a (pe scurt. P Curba strofoidal˘ a a curbei Γ relativ la punctele ′ S A ¸ si O este locul geometric al punctelor S ¸ si S ale unei drepte variabile d ce trece prin A ¸ si care A O G ˆ ındeplinesc condit ¸ia P S = P S ′ = P O. Aducˆ and modific˘ ari elementelor ”de temelie” ale strofoidei: A (vˆ arful). ˆ Intr-un plan π consider˘ am punctele A ¸ si O ¸ si dreapta ∆ ce trece prin O ¸ si este perpendicular˘ a pe AO. Dac˘ a Γ este un cerc. curb˘ a la care ne-am referit ˆ ın sect ¸iunile precedente. P F = a tg θ = P O. not˘ am AB axa mare a elipFig. strofoida). notat˘ a d. Not˘ am cu C∆ cilindrul de rotat ¸ie de ax˘ a ∆ ce trece prin A. O ∈ d ¸ si AO ⊥ d. curba strofoidal˘ a corespunz˘ atoare este hiperbol˘ a. se vor obt ¸ine generaliz˘ ari importante. 6 sei de sect ¸iune rezultate. O este centrul s˘ au ¸ si A se afl˘ a pe cerc. O nu-i apart ¸ine ¸ si A este ”la infinit”. De asemenea. Elipsa de sect ¸iune avˆ and semiaxele ¸ si OAP avem P O = a tg θ ¸ si AP = cos θ cos θ 2 a − a2 = a2 tg2 θ. ceea ce a. unde P este Fig. d S Fie date o curb˘ a Γ ¸ si dou˘ a puncte A ¸ si O. Evident.

2 .

. .com/ courbes2d/strophoiddroite/strphoiddroite. 3. Paris. Tehnic˘ a.Strofoida (Logociclica).Curs de geometrie analitic˘ a. 101 . 141-143. Bibliografie 1.shtml. I.Courbe stropho¨ ıdale. http://www. C. Creang˘ a¸ si colab. Recreat ¸ii S ¸ tiint ¸ifice. . Climescu .com/courbes2d/ strophoidale/strophoidale. Bucure¸ sti. 2(1884). R. 1951. 2. . J.mathcurve. . Lemaire . . 4. Ferr´ eol . . . Ferr´ eol .Stropho¨ ıde droite (ou strophoide de Newton). 5. http://www. 1927.shtml. Vuibert. . R. Ed.mathcurve.Hyperbole ´ equilat` ere et courbes d´ eriv´ ees.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful