...

din cugetarile lui Petre Tutea

1. Se spune cã intelectul e dat omului ca sã cunoascã adevãrul. Intelectul e dat omului, dupã pãrerea mea, nu ca sã cunoascã adevãrul, ci sã primeascã adevãrul. 2. Am avut revelatia cã în afarã de Dumnezeu nu existã adevãr. Mai multe adevãruri, zic eu, raportate la Dumnezeu, este egal cu nici un adevãr. Iar dacã adevãrul este unul singur, fiind transcendent în esentã, sediul lui nu e nici în stiintã, nici în filozofie, nici în artã. Si cînd un filozof, un om de stiintã sau un artist sînt religiosi, atunci ei nu se mai disting de o a ã murdarã pe picioare care se roagã Maicii Domnului. !. Acum, mai la ãtrînete, pot sã spun cã fãrã Dumnezeu si fãrã nemurire nu existã adevãr. ". # a ã murdarã pe picioare, care stã în fata icoanei Maicii Domnului în isericã, fatã de un laureat al premiului $o el ateu % a a e om, iar laureatul premiului $o el e di&or. Iar ca ateu, ãsta moare asa, di&or. '. (u cînd discut cu un ateu e ca si cum as discuta cu usa. )ntre un credincios si un necredincios, nu existã nici o legãturã. ãla e mort, sufleteste mort, iar celãlalt e viu si între un viu si un mort nu existã nici o legãturã. *redinciosul crestin e viu. +. Ateii si materialistii ne deose esc de animale prin faptul cã nu avem coadã. ,. Ateii s%au nãscut, dar s%au nãscut degea a. -. (u nu detest urg&ezia. (u m%am lãmurit cã un om care vrea sã fie ogat nu este un pãcãtos. Spunea odatã un preot ãtrîn. *irculã o zicalã cã anul e oc&iul dracului. (u nu%l concep ca oc&iul dracului, eu îl concep ca pe o scarã du lã. Dacã%l posezi, indiferent în ce cantitãti, si te misti în sus inefãcãtor pe scarã, nu mai e oc&iul dracului. Iar dacã co ori, atunci te duci cu el în infern, prin vicii, prin lãcomie si prin toate imperfectiile legate de orgoliu si de pofta de stãpîn. /. $u pot evita neplãcerile ãtrînetii si nu mã pot supãra pe Dumnezeu cã m%a tinut pînã aproape la nouãzeci de ani. )nsã ãtrînii au o supapã foarte înteleaptã. au dreptul la nerusinare. # nerusinare nelimitatã. *înd mã gîndesc la suferintele ãtrînetii, îmi dau seama cã în natura asta oar ã cel mai mare geniu este geniul mortii. 0aptul cã murim, de cele mai multe ori la timp, este un semn al dragostei lui Dumnezeu pentru noi. 11. (u sînt iudeocentric în cultura (uropei, cãci dacã scoti 2i lia din (uropa, atunci S&a3espeare devine un glumet tragic. 0ãrã 2i lie, europenii, c&iar si laureatii premiului $o el, dormeau în crãci. Stiinta si filozofia greacã sînt foarte folositoare, dar nu sînt mîntuitoare. 4rima carte mîntuitoare si consolatoare pe continent % suveranã % e 2i lia.

. =eligia e expresia unui mister trãit. filozoficã % lesin de rîs. fiindcã materia îi premerge. pe lîngã 2i lie. Mie mi%a tre uit o viatã întreagã ca sã aflu asta. cã atunci se aseamãnã cu marxismul. (l nu era asa ãtrîn cînd a di ãcit c&estia asta. )n isericã afli cã existi. 21. iar omul imitã.. (xistã o carte a unui savant american care încearcã sã motiveze stiintific 2i lia. 1/. 1'. 4laton are un demiurg care nu e creator. ci doar un meserias de geniu. 1!. Seamãnã cu aerul. *um sã fie creatura creator9 .. nu existã scarã cãtre cer. 1". Dacã 2iserica ar dispãrea din istorie.<ai tatã. *restinismul nu e ideologie. alteori. 4ãi cum sã fie creatura creator9 22. a spus douã lucruri extraordinare. #mul nu face altceva decît sã reflecte în litere.. fiindcã exprimi c&ipul si asemãnarea 5ui. *e pustiu ar fi spatiul dacã n%ar fi punctat de iserici: 1-. *autã un model ideal. 2i lia are nevoie de stiintã cum am eu nevoie de Securitate. 12.. (u cînd citesc cuvîntul creatie % literarã. #mul e un animal care se roagã la ceva. *ei care au descoperit modelul ideal si succesiunea fenomenului din el sînt crestinii. 2!. % eu demonstrez asta si la Sor ona % e scriitor din 6ãesti. Despre crestinism. dualist. ceilalti pentru cã o au într%o prea mare mãsurã ca sã mai ai ã nevoie de mi7loace auxiliare de constiintã. unele pentru cã n%au ratiune. Mie mi%a tre uit o viatã ca sã mã conving cã în afarã de 2i lie nu e nici un adevãr. în muzicã sau în filozofie petece de transcendentã. Si cînd sîntem atei sîntem crestini. 5ut&er. $oi sîntem crestini fãrã sã vrem. Si uneori nimereste. )n afarã de cãrti nu trãiesc decît do itoacele si sfintii. or ideologia e ceva construit. 1+. au adus%o în istorie crestinii. Ar dispãrea si omul. în asa fel încît si vecinãtãtile devin sacre în prezenta lui. cã creatia autonomã e o cocotã si cã nu existã adevãr în afarã de 2i lie. 21. sau pluralist. 2ergson spune cã noi îl respirãm. . monist. Stii unde poti cãpãta definitia omului9 % te între . cît e el de eretic si de zevzec. 1. *restinismul nu poate fi identificat cu nici un sistem filosofic. cã era cãlugãr augustin. sã%ti arãt mosia pe care ti%am fãcut%o cînd nu eram în viatã. cã respirãm crestinismul cum respirãm aerul. istoria n%ar mai avea oameni.*restinismul este pur si simplu. nu. 4rima idee de creatie realã. De creat doar zeul creazã.11. Are materialitatea aerului. )n templu.. )n isericã... Acolo esti comparat cu Dumnezeu. Asta e o prostie. S&a3espeare. 8emplul este spatiul sacru. )n afara slu7 elor isericii. muzicalã.

a zis. Iisus <ristos este eternitatea care puncteazã istoria. . dar are un viciu incura il. . $imic nu poate inlocui crestinismul> nici toatã culturã anticã precrestinã.. Si eu spun. (l cautã> dar eu spun cã el cautã. 2ergson e mai cuviincios ca Aristotel si zice cã democratia e singurul sistem compati il cu li ertatea si demnitatea umanã. $u stiu unde am citit eu stupiditatea asta. (u cred cã omul e fãcut de Dumnezeu si cred cã Dumnezeu n%a instalat nici un drac în el. e inaplica il tocmai pentru cã e a solut. Sufragiul turmei: Asta e pãrerea mea despre democratie. Democratii gîndesc corpul social aritmetizat. !1. 4ãi scrie pe mãr. care a cãzut. 0ãrã sã gîndesc în stilul dar?inismului social. *e sã le spun ãlora de 7os despre 8ine9 % Dumnezeu îi spune. nu descoperea nimic: Dar el a fost mult mai întelept. $u pot sã spun cã Dumnezeu a fãcut un om purtãtor de drac.Il tom a dans une m@ditation profonde Aui lBa conduit 7usAuBa la loi de la gravitation universelle. !1. nu cunosti nimic. Dumnezeul lui Moise este neatri utiv. ci în (vul Mediu.9 0enomenele lumii interioare si ale lumii exterioare tac. *înd a fost între at cum a descoperit gravitatia. A fi cresti înseamnã a co orî A solutul la nivel cotidian. gîndit real.. 2'. nu intrã cu voia 5ui. Sau dacã aflã. Dacã omul e fãptura lui Dumnezeu. (u sînt de pãrere cã apogeul (uropei nu e la Atena. (u sînt cel ce sînt. Dn filozof care se z ate fie sã gãseascã argumente pentru existenta lui Dumnezeu. Suveran fatã de naturã. nu în functie de isprãvi politice. !!. cînd Dumnezeu um la din casã în casã. 2/. tre uie sã fie ca $e?ton. Deci democratia e sistemul social în care face fiecare ce vrea si%n care numãrul înlocuieste calitatea. n%are criterii de selectiune a valorilor. )n fata lui Dumnezeu. geniul e vãr primar cu idiotul. 2-. Iar omul autonom si orgolios creds cã exploreazã lumea interioarã si exterioarã cu 7ocul lui de ipoteze si cã descoperã ceea ce vrea el. Am fost inspirat. sau scrie undeva în naturã . dracul intrã ocolit acolo.2". crestinismul. Dacã nu cunosti revelat % prin gratie divinã % sau inspirat. legea gravitatiei.. inspirat. supus Divinitãtii. 2+... *înd îl întrea ã Moise pe Dumnezeu. dacã $e?ton gîndea pînã la Cudecata de Apoi. nemuritor si li er prin depãsirea extramundanã a conditiei sale % acesta este omul crestin. 8riumful cantitãtii împotriva calitãtii. nu pot sã rãmîn indiferent la incapacitatea democratiei de a asigura selectiunea naturalã a valorilor. povestea cu mãrul lui $e?ton. 2ergson a fost acuzat în micul dictionar filozofic al lui Stalin cã e fascist. numãrã capetele toate si unde e ma7oritate.. De pildã. Altminteri. nu cã aflã. fie sã com atã argumentele despre inexistenta lui Dumnezeu reprezintã o poartã spre ateism. $umai sfintii sînt crestini a soluti.. (u definesc strãlucirea epocilor istorice în functie de geniul religios al epocii.. &ai la putere. 2. !2.

cã . Inginerul e practic. de pãduc&ernita metafizicii. *înd i s%a spus lui Max 4lanc3. !/. *ãrui ãr at nu%i plac femeile9 )n primul rînd la iu esti pentru farmecul lor.. "1...spãlare. 0rancmasoneria doreste puterea cu lozinci democrate. iar filozoful trãncãnind silogisme. care e numai un sediu9 0iindcã n%o produc toate creierele. ci un suprainteligent. nu înseamnã cã zeul meu e calea feratã. s%a murdãrit si se spalã. *ioran s%a deparazitat mai demult. iar omul imitator. inventie. geniul e mai apropiat de cer> dar nu sînt în mãsura în care e apropiat sfîntul. Dn prieten de%al meu zice. unul fumeazã si tace.. sã rãtãcesti pînã devii nãuc. 4rin încercarea de a imita mereu Divinitatea.!". )n fata lui Dumnezeu nu existã genii. care este o operatie logicã> originea misticã a gîndirii logice. )n (vul Mediu s%a formulat de cãtre filozofii sireti teoria adevãrului du lu. dar folosesti sculele ei. !-. $u e neapãrat un întelept. atunci între 6oet&e si nea 6&itã n%ar mai fi nici o diferentã.. 6îndirea este o . Adicã sã rãtãceascã pînã îi ia dracul. secundum fidem % adevãrul dupã credintã si secundum rationem % adevãrul dupã ratiune. "1. în mãsura în care originalitatea e posi ilã. 2inele si rãul sînt conceptele pedagogiei lui Dumnezeu fatã de oameni. Dumnezeu a fãcut lumea si pe om> si cu om a încoronat creatia sa. !. te deparazitezi. noutate. !'. încerc sã mã deparazitez de filosofie. maxima mea a fost aceasta. Dacã inteligenta ar fi produsul creierului. )n fond. $u sînt religiosi. "!.. 4e dusmani îi anuleazã social. Au o structurã supranationalã. % #riginea primordialã a capacitãtii de a determina numele lucrurilor. Dumnezeu este creator. 6eniile sînt originale. si în al doilea rînd le iu esti pentru cã fac oameni. 6eniul e relief. De ce gîndirea nu e produsã de creier. ca sã ai ã cale li erã pentru filozofie. deci sînt antinaturali. "".. !+. a creierului. Da. *e%au realizat filozofii prin autonomia lor9 $imic: $%au nici un adevãr. Dumezeu lucrînd nu cu genii. "2. în filozofie. (u încerc o experientã. desi face filozofie.. Am auzit odatã un profesor de la 4olite&nicã> am avut impresia cã asist la un alet de ursi. dar dacã mã urc în tren. au o singurã religie. ci cu oameni. 8oti cei care aspirã la unitatea speciei om anuleazã principiul competitiei între popoare> anuleazã însusi principiul civilizatiei moderne. prin proximitatea fatã de divin. Aparitia unui mare gînditor e pentru creier ca o aie pentru un om care a muncit. creatorul fizicii cuantice. într%un colt. Dacã într%un salon. ãla e inginer. savantul nu e practic. De%acolo vine denumirea lor. *ã poti. Si l%a însãrcinat sã cunoascã lucrurile. nãscutã prin luptã. Asta mã face cîteodatã sã cred cã gîndirea nu e din creier si cã acest creier e numai un sediu. propria lor doctrinã. a asudat. 2a ele evlavioase merg la a solut rugîndu%se. creare de epocã si stil..

*u cît inteligenta e mai mare. 4entru cã istoria nu te învatã numai sã faci ceva. % *a sã vezi. pentru cã ai aparat s%o 7ustifici. Inteligenta. Sînt prosti istoricizanti care se consoleazã prin devenire. e laureat al premiului $o el pe lîngã Eant. $u se poate spune cã miscarea legionarã n%a fost puternicã: $%a avut rezultate pozitive fiindcã extremismele sînt greu suporta ile.*ioran are o afirmatie extraordinarã. Eant. $ae Ionescu a rãspuns. exemplele au fost lãsate de Dumnezeu pe pãmînt pentru ca ideile sã fie sesizate senzorial si de prosti.. '1. te prelucreazã. Dacã ai cultul istoriei. mã rog.. cu atît pre7udecata e mai voinicã. termodinamicã si istoria. $u e om. ai cultul aparitiei si disparitiei> e consolator acest 7oc9 Istorismul. nu poti scãpa de tristete> tristetea metafizicã e fructul devenirii. care se sincronizeazã cu clopotele de la isericã. sã lucrezi la facerea ta. 5a comunisti. Devenim mai civilizati. $%a reusit sã fie om cu toatã sta ilitatea lui.s%a mai gãsit o aplicatie. atîtia mari creatori de culturã. dacã nu esti cu ei % sau nu mai esti cu ei % înseamnã cã esti legionar. atunci s%au suprapus teandric omul divinizat si divinitatea om si istoria a fost anulatã. ca popor> cu istoria tot ce însemnezi în interiorul unui popor devine discuta il prin faptul cã nu poti. <ristos % dar nu ne intereseazã: "-. $ici fascismul italian n%a durat. $u stiu de ce gluma asta de%a face istorie se practicã atît de mult. Sînt douã mari discipline guvernate de principiul ireversi ilitãtii. la olsevici mã între ati9 0iindcã legionarii sînt singurii romFni care n%au avut în dictionar la litera 6 cuvîntul glumã si cînd îi prindea pe comunisti era vai de cozonacul lor. c&iar dacã nu te înlocuieste.. care e. Iar adea 6&eorg&e.. De la excesul de nationalism li s%a tras sfîrsitul legionarilor. în formã purã sau în exemple. oricît de mare nu e suficientã pentru a te curãta de pre7udecãti. a dus în cimitir. nici nu m%am gîndit: "'. $e înecãm în istorie. ar la aparitia lui <ristos. "+. si existã si fãuritorul de religie.. 5egionarismul era în însesi ideile epocii. el a spus. Descartes. ca o damnatie. '2. *restinismul a punctat supraistoric. dar leginarismul nu putea sã iasã cîstigãtor deoarece avea la azã o eroare % nationalismul a solut. Istoria e întemeiatã pe istoria dintre (va si dracul. nici comunistii nu stiu de glumã> ãsta%i punctul lor comun cu legionarii. ci dispari si apare altcineva care. Adicã murim ca si caprele. ". la infinit. De ce acest .. Si dacã nu poti iesi din devenire. desi a apãrut în istorie. adicã perspectiva istoricã asupra vietii si lumii. nici . '!.Dar de fapt. mã9 Dite care. care este impractica il. Asa începe istoria. aceastã rãtãcire a omului. nu9 Sau mai culti.sindrom legionar. )ntre at fiind cum întelege gîndirea. '1. "/. existã $e?ton. numai cã e mare lucru cã existã Eant.. Istoric este tot ceea ce este supraistoric.

si se lasã învãluit de ele ca si credinciosii. $e a7unge aceastã grozãvie. <itler era cu mituri germanice. A fi lucid înseamnã a%ti da seama perfect de limitele si neputintele tale.. Mã între a Marin 4reda cum era cu macedoromFnii si i%am zis. adicã poate fi ve&icol a tot ce se întîmplã spiritual în om. Dacã am fi fost un popor cuceritor. în imanentã. poate fi folositor % dar în nici un caz mîntuitor. 5im a romFnã are toate premisele valorice pentru a deveni o lim ã universalã. au instinct national de fiarã ãtutã. Dar sã intensifici aceastã captivitate pînã la nivelul puscãriei % numai omul e capa il de asemenea ne unie. 8iranul e un om a surd si lipsit de rusine. $u îi e rusine sã îsi c&inuie semenii. participînd la actul mîntuirii tale crestine.=o este%mã Doamne. Dupã crestini. '. avem fortã domesticã de rate. GImitatio *&ristiH '+. )i ãteau pînã îi omorau. cînd se comunicã tainele care îi învãluiesc deopotrivã si pe sacerdot. )ntr%o întrunire se spune. 2ipolaritatea li ertãtii. de taine. dacã esti vicios. a solut li er9 )ntr%o isericutã din lemn din Maramures. '". Mãcãim. Deose irea dintre ele si miscare este aspectul religios al miscãrii legionare. Atît de nãpãstuti si goniti.. ( foarte greu de mînuit. Am învãtat la înc&isoare cã omul e un animal stupid. Infractorii sînt primitivii actuali. Au trecut minutele si a demonstrat cã Dumnezeu nu existã. la Dumnezeu nu ai acces prin luciditate. A sti la scarã umanã. 5im a romFnã are virtuti complete. #ricum sîntem captivi în univers. 5uciditatea este o limpezire a spiritului nimicitoare. 5uciditatea este o categorie dizolvantã. dar nu declarau nimic. *a sã fii cu adevãrat li er. pentru cã ei nu sînt adapta ili la morala zilnicã si o calcã fiind li eri. acolo. *eea ce ne lipseste este îndrãzneala. sau poti sã co ori în întuneric. Mussolini s%a uitat la ceas si a zis. si nu înteles. Si asta ne face sceptici. macedoromFnii nu sînt romFni. *înd esti lucid esti în fata cimitirului. ''. deoarece confiscã li ertatea semenilor sãi. de sus. '/. . tre uie sã înlocuiesti infinitul si autonomia gîndirii cu credinta în Dumnezeul crestin. sînt super%romFni. în ritual. ca sã fiu li er:.. 4rin ea poti deveni vultur sau cîntãret de stranã. 5i ertatea eu o asemãn cu o frîng&ie agãtatã de undeva.national%socialismul german n%a durat si erau similare cu miscarea legionarã. 5i eratea omului e partea divinã din el.. $ici fascismul si nici national%socialismul n%aveau caracter religios. )n mãsura în care Dumnezeu tre uie primit. $oi. si pe credinciosi.. 8e poti urca pe ea la cer. '-. romFni a soluti. li ertatea este ve&icolul cu care poti sã co ori în întuneric. Iar eu si dumneata pe lîngã ei. Au o ãr ãtie perfectã. +1. #mul e li er si eli erat numai în templul crestin. romFnii. +1. domnule 4reda. Am stat cu macedoromFni în temnitã. Mussolini era ateu. )i dau ultimatum lui Dumnezeu ca în cîteva minute sã mã trãsneascã dacã existã: Si apoi s%a uitat la ceas. . unde sacerdotul crestin vor este de mistere. dar nu stiu dacã e posi il acest mars istoric. nu punctãm universalitatea nicãieri. Dnde e omul.

<eidegger. Stiinta moravurilor. M%a impresionat foarte mult sunetul pãmîntului cãzînd pe cosciugul lui $ae Ionescu. $apoleon face adevãrata istorie a =evolutiei franceze. e mai prime7dioasã pentru religie decît ateismul. regina amazoanelor. e construitã pe putinãtatea si imperfectiunea omului.. ci ideile revolutionare de pe drapel: )ncepuse o nouã filozofie a istoriei.+2.1. +-. Morala laicã nu poate fi desprinsã de morala a solutã si ea aratã cã omul se miscã asimptotic la perfectiune.. Si%atunci 8ersit % vocea poporului muncitor % se apucã sã insulte cadavrul 4entensileei. <eidegger spune asa. *ine slu7este lui *ronos este o sedat de imaginea cimitirului. este din punctul de vedere al A solutului religios egalã cu zero. +. *înd a fost între at cum îsi explicã intrarea armatelor sale în 8ãrile de Cos ca pe ulevard. Morala în sine. omorîtã de A&ile. cu $apoleon. Dn om care a refãcut ordinea naturalã. . #mul e guvernat pe pãmînt de douã morale. . Mie îmi plac oamenii care fac 7udecãti. ne aflãm în tre ã si face fiecare ce vrea. A&ile îi dã un pumn si%l omoarã % pe poporul muncitor % cã%i o raznic si cã insultã cadavrul ãleia. 4oti s%o sc&im i. Mortii antici nu sînt deloc frumosi. ca pe tren. care e crestinã si eternã. pe care n%o poate atinge niciodatã. care. (litele morale sînt mai presus decît cele intelectuale. *restinii sînt cei care au introdus masca frumoasã a mortului. de morala dogmelor. dupã pãrerea mea. tre uie sã trãiesti nelinistea perspectivei neantului zilnic. Dacã nu situãm 2iserica deasupra statului. +!. ++. Moartea mã determinã sã fiu esential. sau nu o primeste deloc. # primeste de sus. la care statie vrei. ca teoretizare a moralei laice. adicã a solutã. Seamãnã cu Mersul trenurilor. *um e posi ilã morala pu licã9 4rin înstãpînirea a solutã a moralei religioase crestine. Ideea mortii a solute stã la aza smintelii moderne. Am gãsit totusi la <omer un mort de toatã frumusetea. . $%au intrat armatele 0rantei. ca sã iesi din anonimat. 4entensileea. autonomã. ca moralã laicã. (l te îndeamnã.. #mul autonom nu e capa il sã creeze o ordine moralã. fãrã ele. sã trãiesti murind a solut în fiecare zi: +'. Morala pu licã într%un stat crestin tre uie sã stea su imperiul certitudinii dogmelor crestine reflectate imperfect de omul mãrginit. cum sînt curcile alea care se încurcã printre popice. si de morala normelor. +/. Aici am vãzut asadar o frumusete. $apoleon a rãspuns. care. mortii antici nu sînt frumosi. Dogmele crestine tre uie sã porunceascã normele morale.1. $umai mortii crestini sînt. ( mai mîntuitoare o rugãciune într%o isericã din 6ãiesti decît 4laton. *ei care fac silogisme sînt fatã de adevãr. nu se deose esc de Mersul trenurilor decît prin o iect. Si plînge A&ile cã a omorît frumusetea asta de femeie. în timp ce regii 0rantei se pinteau la ele zadarnic. +". punînd parul pe &aimanalele de pe ulitã. desi în principiu.

sfînt. (roul se consumã fãcînd istorie si nedepãsind sfera laicului. li ertatea e de neconceput. *înd zici cã omul e un animal rational.-. 4ãrerea mea este cã omul este cel mai semnificativ. este ereticã din punct de vedere crestin. . =enasterea italianã. de fapt. Scara valorilor umane contine. #amenii sînt egali în fata legii. Sfîntul. înseamnã cã omul rãmîne un iet animal rational care vine de nicãieri si merge spre nicãieri. #mul. geniul si omul o isnuit % dincolo de acestia situîndu%se infractorul. care e o ligatã sã%i recunoascã. rationalitatea avînd doar caracterul unei mai mari puteri de adaptare la conditiile cosmice decît restul do itoacelor.". eroul moare în istorie. c&iar dacã fapta lui aduce foloase reale omului. ca om împlinit. . care nu tre uie confundatã nici cu pemanenta speciei.2. nici stomacul. omul rãmîne un simplu animal rational si muritor. .Moartea devine relativã. *ã nu sînt independente nici ficatul. (roul este admirat % asa cum este si geniul % dar nimeni nu i se înc&inã. rationalitatea avînd doar caracterul unei mai mari puteri de adptare la conditiile cosmice decît restul do itoacelor. dacã apar si dispar în mod a surd din naturã.'. $imeni nu%ti contestã dreptul la o viatã normalã dacã porti masca de om. nici sistemul osos. unde si în ce scop a apãrut el în calitatea asta de om9 Dacã se întrea ã singur si nu e un zeu în dreptul casei care sã%i reveleze data începutului. eroul si geniul sînt fãrã voia societãtii. Moise e mai vala il decît ultima noutate evolutionistã a stiintei. pentru cã nu e nici în interesul tãu. nici creierul. cã e o gogoasã. nici cu conceptia esteticã a gloriei. Autonomizarea puterii omului este în sine demonicã. Sfîntul stã în fruntea ta lei valorilor pentru cã el face posi ilã trãirea a solutului la scarã umanã. singurul care este om. 0ãrã nemurire si mîntuire. dar nu confundati. pentru cã urma pe care o lasã el. )n vreme ce sfîntul se situeazã dintru început în eternitate. Aotonomia spiritualã a omului este iluzorie si ea se miscã perpetuu între Dumnezeu si dracul. $imeni nu%ti contestã dreptul la existentã dacã esti om o isnuit. 0ãrã Dumnezeu omul rãmîne un iet animal rational si vor itor. dar nimeni nu tre uie sã facã confuzie între tine. cu capra. este &omo religiosus. .+. Seamãnã cu er ecul. adicã tre uie respectati ca atare. nu tre uie sã te instalezî în vîrf. . cu oaia. #mul a depasit conditia de animal a ia atunci cînd în el a apãrut ideea nemuririi. . ca o trecere numai prin religie % stiinta.. *înd zici cã omul e un animal rational.. $ici o consolare cã eu mã deose esc de elefant sau de caprã pentru cã fac silogisme.. $umai cã dacã esti mediocru. sfîntul. unde omul este situat în centrul universului. si muritor. oricît de savantã. este fixatã doar în timp si în spatiu. nu. #mul nu e o sumã de miliarde de celule sau de organe. #mul. eroul. atri utul rationalitãtilor îl distinge de restul vietãtilor. Acolo tre uie sã stea cei dotati. *înd.. care vine de nicãieri si merge spre nicãieri.. 0ãrã credintã si 2isericã..!. . nescotînd omul decît aparent din regnul animal. nici rinic&ii. nu fãcuti identici. dacã nu are în su stanta lui ideea nemuririi si mîntuirii. ca întreg nu poate fi gîndit decît i lic> stiintific.. nu e li er. nescotîndu%l din perspectiva mortii a solute. Si el rãmîne asa c&iar dacã este laureat al premiului $o el sau mãturãtor. erou si geniu.

am zis. )l face Dumezeu. Ducîndu%se la isericã... -". merge si asa: 8re uie sã scãpãm de acest .. devin modurile în care el vede divinitatea. încît carnea eroticului crestin.de ce9. *ã doar voievozii nu s%au ãtut pentru ridicarea nivelului de trai: Istoria se face cu 2iserica. cã 4laton este miscarea spiritului înlãuntru eternitãtii. 4ersonalitatea e acel individ înzestrat cu capacitatea de a se dãrui. 8ot ce spune stiinta sã nu%i lase cu gura cãscatã si tot ce spune un popã de la *ucuietii din Deal sã considere adevãr ritualic.. /1. *um vãd participarea romFnilor de acum la mîntuirea lor9 % Simplu. 4laton e un persona7 mãruntel si cuviincios. dar dacã muti ar&etipurile acstea în în religia lui <ristos. 4rotestantismul est o religie co orîtã la rangul de moralã pentru grãdinita de copii. 0ratilor. (u am afirmat odatã într%un salon. ceea ce pînã la crestini n%a realizat nimeni. -2. -1.> cã .. ci el ne face onoarea sã murim pentru el: --. Dmanitatea o iu esti lesne. 4laton a intuit cel mai ine 7alea omului neputincios în fata esentelor. -/.. (u cred cã rãz oiul nu e fãcut de oameni> e mult prea serios.. -'. iar una nu functiona tocmai cum tre uie. 5a puscãrie am demonstrat vreme de douã ore cã istoria romFnilor dezgolitã de crucile de pe scuturile voievozilor e egalã cu zero.meserias. . A venit odatã un frantuz la noi.. 4udoarea crestinã e atît de purã. $u oricum. înseamnã cã merge oricum. ceea ce în greceste înseamnã .. Am dorit dintotdeauna sã fac o tezã de doctorat cu tema Aflarea în trea ã ca metodã de lucru la romFni. -+. -!. -. capãtã pecetea spiritului.. în &aine vãrgate si în lanturi. 4laton n%are divinitate. si . 5a între ãrile fundamentale .în ce scop9. . Am fãcut o mãrturisire într%o curte cu sase sute de insi. *înd gîndim. pentru cã la el divinitatea e un simplu . -1.... nu noi facem cinste poporului romFn cã murim pentru el. Dar romFnul zice. Dacã eu încerc sã gîndesc universul.. 4e om mai greu. *um ne dã si cutremure.. (roul este o personalitate. Si folosind stiinta ca peria de dinti. Asta înseamnã meditatia. aporetica ruralã romFneascã rãspunde..d%aia.merge si asa. nu oricînd si nu orice.mege si asa. în înc&isoarea de la Aiud. deoarece nu%si mai apartine. ne dã si rãz oi. toti sîntem platonicieni.. nu oriunde.demiurg. 0atã de mãretia lui <ristos. 4e 4laton poti sã%l scuturi si constati cã ar&etipurile lui sînt filozofice../. tre uie sã mut 2i lia în universul îng&etat al ideilor platonice.. cu niste masini. dacã murim toti aici.

/!. Dar o armatã care face asta e ca aceea a lui Iil&elm al II%lea. 111.. =eligia transformã poporul într%o masã de oameni culti. 111. =evolutia este o înaintare pe loc. =eligia este principiul uniformizator al speciei umane si este singura salvare în care se poate vor i despre egalitate. $ivelul meu intelectual. /2. cea de aici o oglindeste imperfect pe cea de dincolo. Arta se miscã asimptotic la a solut. care e Dumnezeu.. Singurul mod de%a evita nelinistea metafizicã a cimitirelor este religia. si ãla e di&or laureat. 4entru cã preotul ãla. Asta%i nemaiauzit: Du%te în împãrãtia 5ui cu trenul sau cu rac&eta dacã poti. stã de vor ã cu a solutul. îm ãtrînim si murim. *u religia intri în cimitir în plim are. )ntre un laureat al premiului $o el care nu s%a idiotizat complet si a rãmas religios si un tãran analfa et nu existã nici o diferentã. în care fiecare soldat avea o cruce la gît pe care scria 6ott mit uns.. /-. Atît: $u îndrãznesti sã spui despre religie. /'. Si întreg peisa7ul speciei om culmineazã în cimitir. //. Stiinta este sediul folosului si arta este sediul plãcerii. $e nastem. face onanie mintalã. /+. fiidcã religie am lãtra precum cîinii.)mpãrãtia mea nu e din lumea aceasta. $u poti: )notãm în Dnivers ca mormolocii. ne îm olnãvim. *ei mai crînceni si mai strãluciti soldati sînt cei ai popoarelor religioase. prin adevãrul a solut unic. te gîndesti cã te duci la strãmosi. *e%o sã%mi spunã el9 # a ã care cade în fata icoanei Domnului strã ãtutã de a solut e om./1. Spune contra dacã poti: /". 4rima functie a unei religii reale este consolatoare. Dn crestin îti spune cã advãrul se defineste prin 7ocul celor douã lumi. *ine n%a putut fi înlocuitã9 =eligia: Iar filozofia care speculeazã autonom. /. si lumea lui <ristos se situeazã transcendent ca%n Ispita de pe munte. =evolutia nu adaugã nimic Ideilor lui 4laton. teologal vor ind. Sã vinã un laureat al premiului $o el ateu. Stiinta se miscã asimptotic la a solut. e parazit. =eligia se situeazã peste ultimele speculatii teoretice ale stiintei. $imic nu mai poate fi inventat dupã facerea lumii> doar dacã te situezi în afara ei si creezi o lume nouã. Si dacã vrea sã scoatã. . *înd mori su drapel. % dacã esti cinstit % cã a fost înlocuitã de filozofie sau de stiintã. Destinul uman nu e o invitatie la fericirea de%a trãi. c&iar dacã sînt savant. )n Ispita de pe munte % retro satana % Iisus spune. trãim. sã extragã esente din stiintele naturii. în mod etern. *u filozofia intri în cimitir % cum a intrat prietenul meu *ioran % prin disperare. nu depãseste nivelul unui popã o scur din 2ãrãgan. în ritualul lui din iserica aia din lemn sau piatrã. . =eligia este sediul adevãrului transcendent în esentã si unic ca principiu unic al tuturor lucrurilor.

Dacã e o .. =evolutia francezã n%a fost o revolutie. Sfîntul are forta de coeziune a pietrei. atunci preotul ãla înlocuieste toatã Academia =omFnã. la aparitia lui <ristos. domnule. . comunistii. acum e ancoratã în cultul genialitãtii ca slãvire a progresului în afarã. Kã rog sã scrieti ce%ati vor it. A fi sfînt înseamnã a fi suveranul tãu perfect. a omului. 0iindcã în universul lui <ristos o celulã care mai palpitã într%un muri und e mai valoroasã decît toate galaxiile posi ile. 111. Sã stiti. ci doar te&nici insurectionale în ãtãlia pentru putere G*urzio MalaparteH. 5umea..unanimism moral crestin. Domnule colonel % eram sase sute de insi într%o curte înc&isã % nu ve%ti fi voi. nici revolutia rusã n%a fost o revolutie. Stii ce i% am spus9 % ãsta nu%i om... despre 4avel. 6înditã crestin. Am spus eu odatã cã dacã un preot din 2ãrãgan. niciodatã revolutionari pînã nu veti imita pe cel mai generos zeu pe care l%a dat istoria lumii. de 4laton si despre <ristos... #r. vreau sã spun % va dispãrea si ultimul om din specia om. iar nu co oarã pe om. Dar asta nu înseamnã cã te&nica poartã în ea dimensiunea infinitului. Atît. (u nu sînt te&nocrat. însã recunosc cã în ãtãlia pentru adaptare. 4oarta spre Dumnezeu este credinta.112. cum sã fim noi solidari9 (u tocmai d%aia am venit aici. mecanic si material. Jice colonelul. % Domnule colonel. 11. 8rei ore am vor it atunci în curtea înc&isorii. M%a între at odatã $ae Ionescu ce cred despre evreul acesta. rugãciunea ne aratã cã umilinta înaltã. 11'. cu cît sîntem mai avansati. de sfintenie. 112. 11!.. 11!. ca nu cumva ministrul de interne Drãg&ici sã spunã cã sînt solidar cu dumneavoastrã. este Dumnezeu cu el. (ste incorect sã ai dispret fatã de te&nicã. Si atunci or sã aparã maimute cu &aine.restructurare. cînd se roagã. =ugãciunea e singura manifestare a omului prin care acesta poate lua contact cu Dumnezeu. este toatã Mediterana. 6eniul face isprãvi. Asa am spus eu în temnitã. aceasta s%a întîmplat o singurã datã în timp. pe <ristos. )n para ola cu oaia rãtãcitã.. Dn sfînt poate fi si analfa et.. 11+. dar e superior unui geniu. Dn sfînt poate face o minune. cu atît sîntem mai departe de esenta realã a lumii. *înd va dispãrea ultimul tãran din lume % la toate popoarele. un pãstor pãrãseste o turmã întreagã în cãutarea unei oi. 11/. iar forma prin care se intrã la Dumnezeu e rugãciunea. 11-. 111. cã nu sîntem solidari unii cu altii. Singurii oameni care nu pot fi suspectati cã se înfioarã în fata mortii sînt sfintii. nu minuni. $u existã revolutii... fiindcã ideea de sfintenie e legatã de ideea de minune. asta se c&eamã . 11". te&nica este universal utilã.

ãsta este 7ocul fundamental al existentei mele. $%am venit cu voia mea pe lumea asta. Si nici n%am sã plec de voie din ea. sã%mi explic asta9 Si atunci m%am gîndit cã existã o fortã supracosmicã. Sã se trãiascã pe sine... *înd am vãzut. I%am spus eu pãrintelui Stãniloaie cã nu mã consider un Socrate. $u pot sti de unul singur. fiindcã sînt un om vor ãret. dar spovedesc pe unde pot. 12!. la #cnele Mari si pe urmã la Aiud. Am douã nelinisti> sã nu se afle în expunerea mea nici o inadvertentã terminologicã si nici o impietate. nu înteleg nimic. Am devenit un gînditor crestin cînd mi%am dat seama cã fãrã revelatie. în înc&isoare. fãrã asistentã divinã.11". $u se putea sã nu am discipoli. Sînt foarte nelinistit. $e dãdeau o zeamã c&ioarã si mãmãligã friptã. Iar a vietui acolo. % (sti inspirat9 % $u.. la înc&isoare. $%a reusit sã intuiascã existenta sa. 8reisprezece ani de înc&isoare. care sînt crestin. Am avut si discipoli. zic. 4rima mea gri7ã e sã nu fiu pîndit de demonul originalitãtii. fãrã asistenta 5ui nu se poate> au fost oameni care au murit.... nici dacã are vreun sens sau nu. M%au arestat acasã. tu cînd te asezi la masa de scris cum scrii9 % Sînt emotionat de fila goalã.. numitã Dumnezeu. (u nu mã pot sinucide % indiferent de starea mea.. ca om. 8oatã suferinta mea se datoreste poftei mele de a vor i fãrã restrictii. Am fost dupã aceea la Cilava. M%a între at cineva odatã. De multe ori îmi doream sã mor. 121. Drmãresc sã nu fiu original si sã fiu cuviincios. sãnãtate sau oalã % fiindcã nu m%am fãcut eu. *eea ce mã confiscã pesimismului de a mã autonega este evidenta existentei mele. Desi sînt olnav si nea7utorat. dar n%are sens. 11+. De cîte ori mã întrea ã cineva cînd m%am nãscut. 122. transcendentã. $u mã intereseazã trecutul. Stiti de ce9 4entru cã eu constat. Mã 4etricã. în înc&isoare. ce întelegi din tot ce spune 4etre 8utea: Jice. *înd mi%am dat seama cã fãrã Dumnezeu nu poti cunoaste sensul existentei umane si universale. M%au ãtut. nu îmi pare rãu cã exist.. 11. )ncerc eu sã%mi parã rãu.. A fost între at un tãran. Dar cum vã socotiti9 4opã. Si unde aveti paro&ia9 % $%am paro&ie. (u mã mir cum mai sînt aici. 11-. nu mã pot dez%lãntui si eli era.. cã tot regimul care mi se aplicã e inoperant % puteam eu.. nici dacã eu am vreun sens sau nu. 11'. *înd m%au anc&etat am lesinat din ãtaie. Aveam doar o &ãinutã de puscãrias. Atunci s%a nãscut în mine credinta nelimitatã în atotputernicia si atot unãtatea divinã.. Iacãtã cã n%am murit: Am stat la Interne trei ani. Am avut mereu lasitatea de%a nu avea . cã exist. nu pot sti nici cine sînt. 4entru cã. personal. în mod evident. nu stã niciodatã un zeu în coltul camerei mele cînd scriu eu. #mul care se sinucide n%a constatat cã e om. nici ce este lumea. 8ãranul este omul a solut.. $ici nu tin minte anul.. dar e o grozãvie: 11/. 121. ca eu sã scap de înlãntuire. spun cã într%unul din anii trecuti. $umai (l putea face isprava asta. (u.

dar fundamentul spiritual e de tãran din Muscel. )mi spunea un popã. Dmanismul este una din formele grave ale rãtãcirii omului modern.. sã o ligi un detinut sã scrie.. De ce ai vor it împotriva noastrã. 12. 1!1. M%a între at un anc&etator. 12+. Dn umanist pur.Sã mîncãm noi uruiana asta din pãmînt.. Mi s%a pãrut ciudat sã fii arestat si sã scrii.. domBle9 % $%am vor it. ca si $ic&ifor *rainic. cînd or vedea tãranii cã îi pãzesc.. vã multumesc cã m%ati arestat: Asta era o porcãrie nemaipomenitã.cura7ul sã mã sinucid. (i nu se cunosteau pe ei însisi si au crezut cã s%au descoperit ca oameni. s%au umflat prin autocunoasterea necunoasterii. zic. (u. *e a zis regele 0rantei9 . cã asa se rãspîndesc cartofii în tarã. ci cã am suferit pentru un ideal. 12/. în &ol la At&@n@e 4alace. $u mi%au rãspuns. pãrinte. mã.... cultural. 4rin iu ire si suferintã. sînt un european. (l poate sã%si scrie memoriile. Definitia mea este.. tãranii nu%i cultivau. Din motive religioase.. *înd au venit cartofii din America. adicã indiferent religios. Si atunci mi%am adus aminte de vor a unui prieten de la *lu7. 1!1. romFnul. *u ce9 i%am între at. (u n%adun nimic. practicã formele vietii de 7unglã. (u nu stiu dacã vom fi apreciati pentru ceea ce am fãcut> important e cã n%am fãcut%o niciodatã doar declarativ. 12". sã scriu pentru revista 6lasul patriei. . % *um n%ai vor it9 % 4ãi împotriva voastrã vor este tot poporul romFn. domBle.. în înc&isoare. am adoptat conceptia regelui 0rantei în materie de risipire a ideilor mele... 8reisprezece ani: $u pot sã povestesc tot ce%am suferit pentru cã nu pot sã ofensez poporul romFn spunîndu%i cã în mi7locul lui s% au petrecut asemenea monstruozitãti.... . Si convingerea mea este cã suferinta rãmîne totusi cea mai mare dovadã a dragostei lui Dumnezeu. seamãnã. . 5a înc&isoare. #datã. Si toti din generatia mea au simtit aceastã gri7ã. ( o monstruozitate sã a7ungi sã suferi pentru un ideal în mod fizic.. )n =enastere. nu diplomatic.Mã. dar nu pentru tine. Kremea noastrã este plinã de astfel de exemplare. Am fost solicitat.. Am apãrat interesele =omFniei în mod eroic. Dacã mã sc&ingiuiau ca sã mãrturisesc cã sînt tîmpit. Jic. ãla care%l persecuti. uite. vã poate fura oricine. zice. 5ãsati%i sã fure. dar dacã era ca sã nu mai fac pe romFnul. 4etre 8utea. *onceptia lui despre cartof. 12-. 5a cine sã fac recurs. Adicã sã spui. cartofi pe mosia mea si. împingînd cruzimea pînã la forma gratuitã a estialitãtii tigrului. cu idei:. eu. or sã%si dea seama cã%s lucru un. mã lãsam sc&ingiuit pînã la moarte. gri7a mea a fost sã nu fac neamul romFnesc de rîs. . pãi dumneavoastrã vã risipiti asa.. sã meditezi.titanii. la Dumnezeu9 12'. care pleacã din antropocentrismul =enasterii.*u idei. *e sã mai adaug eu9 Si mi%au dat 21 de ani muncã silnicã fãra motive. frate. Mi s%a prezentat sentinta de condamnare ca sã fac recurs. nu mã interesa. m%a arestat Securitatea pe motiv cã fac speculã.

1!2. 1!!.animal prost.. pe care eu îl consider . Dormeai cu punga de aur la cap si ti%era fricã sã n%o furi tu de la tine. ãsta%i voivod a solut. 4ãi fãrã ãsta istoria romFnilor e o pa7iste cu miei: .. adicã cînd practicã umanismul. pe Stefan cel Mare. *u armele: Are meritul cã l%a si ãtut. unde s%a nãscut umanismul în =enastere. Klad 8epes. îl înlocuieste pe Dumnezeu cu el. $icãieri Dumnezeu n%a avut de furcã cu dracul mai mult decît în sacrul spatiu al Italiei.. Si are mai ales meritul cã a co orît morala a solutã prin tepele puse în cur la nivel a solut. Acolo. #mul % 7avra asta ipedã. GKlad 8epesH are meritul de a fi pus pe tronul Moldovei pe cel mai mare voievod romFn. adicã. &omo stultus % atunci cînd se screme sã facã singur ordine.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful