Alexandru Lapusneanul

Romantismul este un curent cultural, literar-artistic, care s-a manifestat in Europa la sf.sec. al XVIIIlea, iar in tarile romane inca de la inceputul sec al XIX-lea in 3 etape:preromantismul, romantismul pasoptist si romantismul eminescian. Reprezentantii romantismului pasoptist doreau realizarea unei literaturi originale, inspirata din istoria nationala, natura patriei, datini, obiceiuri, traditii, folclor, iar eforturile acestora au fost ilustrate in revista ,,Dacia literara” publicata de Mihail Kogalniceanu in anul 1840, in spiritul ei afirmandu-se scriitori precum V.Alecsandri, Costache Negruzzi, Grigore Alexandrescu,Dimitrie Bolintineanu, Cezar Boliac si multi altii. In primul numar al revistei Mihal Kogalniceanu publica articolul-program ,,Introductie”, iar pe prima pagina alaturi de acesta apare si o parte din nuvela ,,Alexandru Lapusneanul” de C.Negruzzi. Nuvela este specia genului epic in proza, cu un singur fir narativ, urmarind un conflict concentrat,accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului decat pe actiune. Opera ,,Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi este o nuvela pasoptista, imbinand elemente clasice, romantice, realiste si moderne. Nuvela are o constructie echilibrata, de tip clasic, fiind structurata ca o piesa de teatru in 4 acte, fapt demonstrat prin prezenta celor 4 mottouri, fiecare reprezentand esenta episodului respectiv. Opera este simetrica, deoarece primul si ultimul motto apartin personajului eponim, eroul in prim-plan pe parcursul nuvelei. Creatia este o nuvela romantica, respectand trasaturile specifice curentului, enuntate in ,,Dacia literara”. Astfel, C.Negruzzi se inspira din istorie, dar si din cronicile lui G.Ureche si M.Costin, imbogatind prezentarea evenimentelor prezentate in scrierile acestor cronicari, creionand lupta pentru putere si relatia dintre mase-boierime-domnitor si biserica. Eroul este intr-o permanenta antiteza cu celelalte personaje, punandu-se in evidenta drama existentei sale in istoria noastra medievala, reprezentand un simbol al istoriei ce nu trebuie sa se repete. Autorul creeaza un personaj exceptional ce actioneaza in situatii exceptionale, fiind dezumanizat prin razbunarea si ura de care da dovada. Acesta are o inteligenta agera, magistrala fiind scena din biserica, unde simuleaza cu o tehnica teatrala regretul, umilinta, iertarea si dorinta de impacare cu boierii, cu scopul de a ii atrage in capcana, pregatind asasinatul in masa. Nici pe patul de moarte nu se lasa pacalit, dandu-si seama de actul de tradare. In aceasta scena, autorul se inspira dintr-o veche traditie potrivit careia in urma unui alt botez, omul lasa in urma o data cu numele intreaga sa viata plina de greseli. Tablourile din primul episod sunt de factura romantica, incepand cu descrierea naturii din jurul Tecuciului unde se afla tabara lui Lapusneanul si culminand cu descrierea voievodului in detaliu la biserica, unde eroul prin disimulare reprezinta motivul shakespearian al teatrului in teatru. Fiind caracterizat indirect, asistam la o observare minutioasa a gesturilor,ticurilor si prefacatoriei totale, de la imaginea fizica la cea psihologica a eroului, prin care Lapusneanul ii deruteaza pe boieri, exceptandu-i pe Spancioc si Stroici.

. de rand.fiind un mijloc de caracterizare tipic romantica. incercand sa-i arate lui Lapusneanul ca nu este bine ceea ce face. De asemenea.indeplinind rolul de mama... In capitolul . avand la baza morale de care acestia se pot folosi pentru a nu repeta greselile istoriei. dorind sa-si omoare sotia si copiii si. iar setea de razbunare il determina sa faca acte necugetate. Se remarca utilizarea antitezei. la prima domnie Lapusneanul fusese un conducator bun. ca si Lapusneanul. cat si in construirea personajelor. prin adjectivele antepuse.Pastrandu-se culoarea locala.crud si cumplit” asociindu-l cu un om oarecare. multimea. se poate remarca existenta elementelor moderne. sfarseste ca fiind o asasina.nefericitul”. redandu-se puterea femeii. lasa multimea sa decida.pre”. De asemenea. Pe patul de moarte acesta este dezumanizat complet. potrivit careia nu isi va murdari sabia cu sangele lui. . prin singura interventie subiectiva a acestuia.. element nou specific romantismului. In opinia mea. redat prin folosirea pron.. iar in paralel conflictul care se da si in sufletul doamnei Ruxanda din momentul in care realizeaza ca ea impreuna cu sotul ei scriu istoria si ca raspund in fata lui Dumnezeu.eu”. aceasta lucrare este intr-adevar o capodopera a nuvelisticii romanesti.. . procedeu reluat si in ultimul capitol. o femeie blanda. Nuvela are si elemente realiste. pastrandu-se culoarea locala prin forma arhaica a cuvantului . dar si de a grupa personajele in perechi antitetice. pentru a-si apara poporul si copiii.De ma voi scula. incheindu-se la fel cum a inceput. atat in evidentierea temei fundamentale-lupta pentru putere. prin caraterizare directa. pe care dorinta de razbunare a sotului ei nu o schimba. pentru a nu se murdari pe maini de sangele acestora. La pol opus se afla sotia sa. mitropolitul dand dovada de aceeasi abilitate precum Lapusneanul. influentand-o prin afirmarea faptului ca se pregateste pentru ungerea noului domn. sotie si doamna. Aceasta are rolul de prezenta atat ipostaza initiala cat si cea finala a personajelor. reduce personalitatea eroului intr-o singura fraza prin adjectivele antepuse... pre multi am sa popesc si eu”. Se remarca astfel tehnica scriitorului. redand si titlul ultimului episod al nuvelei. fiind uimitor modul in care Costache Negruzzi a reusit sa redea realitatile vremii. cand Pilat. reprezinta un avertisment pentru cei care pregateau revolutia. . La sfarsitul operei. tipic pasoptista. romantism. tradatorului. indeplinindu-si promisiunea pe care i-o facuse acestuia.nenorocitul domn”. indemnand oamenii la meditatie. care vine in contradictie vechilor ziceri romanesti potrivit carora .evidentiindu-se destinul tragic al omului. Intelepciunea lui Pilat este dublata la Lapusneanul de viclenie si de sentimentul dreptatii prin pedepsirea cumplita a lui Motoc. doamna Ruxanda. Astfel. dar si pentru conducatorii care nu respectau nevoile poporului. in acest capitol apare personajul colectiv. Eroul traieste o drama. caracterizandu-l direct pe Lapusneanul . exprimandu-si mila fata de acesta. sugerandu-i indirect Ruxandei faptul ca sotul ei nu mai este un domn. Opera . inspirandu-se din realitatea istorica si prin tipologiile personajelor: tipul tiranului. prin prezenta conflictului psihologic. Astfel.Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi este o nuvela pasoptista.femeia este supusa barbatului”. justitiarului. astfel pentru prima data este afirmat rolul femeii in societate.. Aceasta multime in revolta care nu avea un scop si un conducator. la pers I sg.pers. recunoastem si interventia bisericii in lupta pentru putere. in nota de egoism pe care il prezinta domnul.Capul lui Motoc vrem” se remarca inspiratia din judecata lui Iisus si Barabas. insa actul de tradare il schimba. realism si modernism. acesta afirma .nenorocitul” avand sens de . femeii supuse. imbinand magistral elemente de clasicism. o determina sa fie puternica. fiind marcat de actul tradarii care il dezumanizeaza complet..