LAZAREV IUBIREA Introducere Dacă imaginea lumii pe care am înregistrat-o ieri diferă de cea de azi, eu nu-i aduc modificări şi păstrez

totul aşa cum a fost. Nu ştiu cum se va încheia această expunere însă conştienta importanţei cercetărilor mele mă impulsionează să merg mai departe. Mulţi cititori au înţeles de a că falsurile care au apărut n-au nici o legătură cu mine. Dacă voi scrie şi o a patra carte, mă g!ndesc că acest lucru s-ar putea înt!mpla nu mai devreme de treipatru ani. "timaţi cititori, înainte de lectura acestei cărţi ar fi #ine să lăsaţi deoparte orice supărare pe Dumnezeu, pe părinţi, pe lumea încon urătoare, pe dumneavoastră înşivă şi pe destin. Dacă cititorului i se va crea impresia că lucrarea este din #ucăţele, îl asigur că acestea compun întregul. $u c!t este mai perfecţionat un sistem, cu at!t este mai puternică tendinţa lui de a se izola de lume, de a se orienta numai către sine. înseamnă că perfecţiunea adevărată presupune autonegarea, ceea ce reprezintă chezăşia supravieţuirii ei. %n ultima vreme, am început să o#serv că mai toate pro#lemele încerc să le rezolv numai prin metoda purificării spirituale. &eoretic, am perfectă dreptate, însă nu întotdeauna dispun de timpul necesar pentru purificarea spirituală. 'entru aceasta se impun nişte acţiuni corecte. (n pacient îmi povestea odată o înt!mplare) * (nei femei au început să-i apară plăgi în cavitatea #ucală, şi nici un fel de medicamente nu-i erau de folos. + um#lat pe la cei mai #uni doctori din Moscova, dar în zadar. "-a adresat şi unor somităţi medicale din străinătate, însă fără nici un rezultat. +u încercat să o a ute şi #ioenergeticienii. După ce a um#lat pe la diverşi vindecători, situaţia ei s-a îm#unătăţit

întruc!tva, dar în scurt timp, toate pro#lemele i-au reapărut. &oate încercările ei de a scăpa de #oală au fost sortite eşecului. După un timp, într-o discuţie s-a pl!ns de suferinţa sa unei cunoştinţe, iar aceasta i-a spus) * +i coroane metalice care oxidează şi îţi provoacă iritaţii. $!nd femeia şi-a înlocuit coroanele dentare, i-au dispărut şi plăgile. +m înt!lnit o situaţie similară. 'atronul unei mici firme m-a rugat să-, a ut. *--am citit cartea. Nu sunt ataşat de #ani. %i plătesc pe anga aţii mei cu mult mai mult dec!t merită şi nu mă zg!rcesc la #ani c!nd e vor#a de sănătate. $u toate acestea, în ultimul timp mă urmăreşte sentimentul neîmplinirii. *+veţi o #ună intuiţie, i-am răspuns eu. .unăstarea familială este singurul ataşament pe care, remarc la dumneavoastră, adică neplăcerile care vin pe linia destinului le primiţi cu o oarecare rezistenţă. +cest program se transmite anga aţilor dumneavoastră. +m cercetat c!mpul anga aţilor firmei şi am văzut la ei aceleaşi dereglări. $azul era #anal şi am şi uitat de el, însă, după c!tva timp, m-am reînt!lnit cu patronul firmei. * /tiţi, îmi spune el, anga aţii mei au început să ai#ă neplăceri. +ş fi vrut să ştiu ce se înt!mplă. 0a scurt timp după aceasta, am constatat la mine o agresivitate inexplica#ilă faţă de anga aţii mei. %nt!i am analizat #ioc!mpul oamenilor care veneau în contact cu el şi am văzut o puternică agresivitate. 0a #aza ei stătea ataşamentul faţă de un destin favora#il şi dispreţul faţă de oameni. 0a nivelul c!mpurilor se vedea clar cum li se încr!ncenează sufletele, şi toate erau în legătură cu şeful lor. înseamnă că agresivitatea lui crescuse din cauza unei nerealizări sau pentru că nu trecuse cu #ine peste încercările ce i-au fost trimise. %l supun diagnozei şi spre totala mea surprindere nu descopăr la el nici urmă de agresivitate. 1eieşea că starea lui sufletească nu avea nici un amestec. +m stat de vor#ă cu el aproape o oră, încerc!nd cu înfrigurare să descopăr cauza. 'rezenta două, trei, variante a unor posi#ile pro#leme, dar acestea, după cum îmi apăreau mie, n-aveau nici o legătură cu situaţia creată. +nalizam în g!nd zeci de variante, dar de fiecare dată o dădeam în #ară. $!nd mi s-au năruit toate stereotipurile şi au încetat să mai funcţioneze, s-a creat în mintea mea un vid. 1ezolvarea a venit elegant şi pe neaşteptate. *%i răsfăţaţi pe anga aţii dumneavoastră cu salarii mari.

2nterlocutorul meu a rămas surprins. */i ce legătură are asta cu situaţia creată3 * $!nd omul face greşeli şi nu este pedepsit pentru ele, creşte ataşamentul său faţă de destinul favora#il. "ufletul îi devine trufaş şi agresiv. Dacă omul primeşte un salariu mare conştientiz!nd faptul că nu-, merită şi văz!nd că pentru aceeaşi muncă alţii primesc mult mai puţin, acest lucru duce de asemenea la creşterea ataşamentului de un destin favora#il. %ntr-o asemenea situaţie este foarte greu să-ţi păstrezi echili#rul. 'entru oamenii de creaţie este mult mai uşor. 'entru un executant o#işnuit este mai dificil. %i mai spun managerului) * 0e doriţi #inele anga aţilor dumneavoastră, şi în viziunea dumneavoastră acest lucru înseamnă neaplicarea sancţiunilor pentru nerealizări şi acordarea de salarii maxime, ceea ce înseamnă crearea unui înalt confort fizic şi spiritual pentru su#ordonaţi. %n acest fel îi ataşaţi din ce în ce mai puternic de #unăstare şi sta#ilitate. De aceea, la nivelul su#conştientului, ei tre#uie să demoleze această sta#ilitate pentru a putea supravieţui. %n mod normal ei tre#uiau să distrugă activitatea, adică sursa pericolului, însă dumneavoastră aveţi o intuiţie şi o energie de excepţie. De aceea se deteriorează nu at!t activitatea, c!t destinul su#ordonaţilor. * 'riviţi, îi arăt eu, la unul din anga aţii dumneavoastră situaţia evoluează către moarte, iar un altul prezintă în #ioc!mpul său hieroglifa morţii. %nsă dacă ei vor muri, cel care va fi pedepsit veţi fi dumneavoastră. %nainte mulţi părinţi considerau că sensul pedagogiei consta în crearea condiţiilor de maxim confort pentru copil şi în îndoctrinarea lui permanentă cu pilde morale. Dar copilul niciodată nu recepţiona pildele, şi nici măcar faptele sau comportamentul părinţilor nu au, în asemenea cazuri, mare importanţă. "tarea interioară, sufletească a părinţilor este cea care-, guvernează şi-, educă pe copil. 'edagogia este, pe de o parte iu#irea pentru copil, iar pe de altă parte punerea lui în situaţii cu care el se va înt!lni în viaţă, pentru a, pregăti să le facă faţă. Dacă părintele îşi va pedepsi aspru copilul pentru o greşeală, demonstr!ndu-i în acelaşi timp iu#irea sa, va fi cu mult mai #ine dec!t trecerea ei cu vederea de teamă de a nu-i produce suferinţă fizică şi spirituală. .unătatea fără disciplină nu-i mai puţin periculoasă dec!t constr!ngerea şi cruzimea.

Mă sună o pacientă, o veche cunoştinţă. %mi amintesc că atunci c!nd i s-a pus diagnosticul de 4cancer la rinichi5 şi i s-a propus extirparea, am avut cu ea o discuţie foarte serioasă. * Dacă cel de-al doilea rinichi ar fi, din punct de vedere #ioenergetic mai #un, operaţia ar fi avut rost. %nsă acesta este at!t de dezechili#rat energetic, înc!t operaţia ar avea puţine şanse de succes. Mai t!rziu diagnosticul a fost revocat, însă am păstrat legătura şi vor#eam periodic cu ea la telefon. 6ram a#sor#it de rezolvarea unor pro#leme creative, adică mă preocupa nu at!t pro#lema sănătăţii, c!t analiza diferitelor situaţii. De data asta pacientei mele i s-a ridicat în mod inexplica#il temperatura, p!nă aproape de 78 de grade $elsius. $onstat ataşamentul faţă de latura spirituală şi faţă de un destin favora#il. * 1enunţaţi la orice nemulţumire faţă de momentele c!nd aţi avut neplăceri. "unaţi-mă m!ine. + doua zi mă sună) nici o schim#are. %i cercetez din nou c!mpul şi îmi continui explicaţiile. * 2ritarea, nemulţumirea şi frustrările le-aţi transmis fiicei şi viitorilor nepoţi. 1ugaţi-vă pentru ei. + doua zi mă sună din nou şi cu vocea epuizată mă anunţă că starea ei s-a înrăutăţit şi mai mult. *N-aţi reuşit să eliminaţi ataşamentul fiicei dumneavoastră faţă de spiritual şi faţă de destinul favora#il. "piritualul nu este doar moralitate şi echitate, el presupune şi planuri, ţeluri, pro#leme, ordine. +taşamentul faţă de ordine se vindecă prin distrugerea ordinii, printr-o atitudine incorectă a altor oameni. *$e tot vor#iţi de ordine3 geme femeia. "unt de a c!teva luni de c!nd ne-am mutat într-un apartament nou şi trăim într-un haos pe care nu-, mai pot suporta. Mi-am luat special concediu ca să fac ordine şi, netam-nesam, m-am îm#olnăvit. Dintr-o dată totul îmi devine clar. * De asta v-aţi şi îm#olnăvit, pentru că aţi vrut să faceţi ordine. Dacă aţi fi reuşit, putea să se îm#olnăvească de acum, fiica dumneavoastră. 'rogramul ataşării de sta#ilitate şi ordine s-ar fi intensificat vertiginos. %nţelegeţi) viaţa nu înseamnă ordine. "chim#ul de su#stanţe înseamnă distrugere, însă controlată. Dacă va fi eliminată oricare formă de distrugere, vom avea de-a face cu un cadavru, fără schim# de su#stanţe. -iaţa este un proces oscilant între haos şi

ordine. 9rdinea este adesea mai periculoasă dec!t haosul. $!nd vă iritaţi din cauza celor ce aveau un comportament discordant cu planurile dumneavoastră, atent!nd la sta#ilitatea şi la reprezentarea dumneavoastră asupra #unăstării, într-at!t v-aţi ancorat în ele, înc!t în ur s-a declanşat degradarea, înt!i a situaţiei, după aceea a sănătăţii, îndrept!ndu-vă către Dumnezeu, rugaţi-vă pentru iertarea faptului că aţi a#solutizat ordinea şi pentru faptul că acest lucru l-aşi transmis urmaşilor. + doua zi, temperatura femeii a revenit la normal. Mă sună doi pacienţi, soţ şi soţie) *+ dat necazul peste noi în acelaşi timp, mi se pl!ng ei. &otul părea a fi normal cu soţia mea şi dintr-o dată totul s-a năruit. *6 toamnă, le explic eu, se intensifică foarte mult contactul cu lumea de dincolo de morm!nt, unde se găseşte depozitul conştientei noastre. 2ese la suprafaţă 4murdăria5 insesiza#ilă înainte şi #rusc, se acutizează pro#lemele. *Dumneavoastră, îi explic eu #ăr#atului, sunteţi ancorat în momentele telurice, în #ani şi în destinul favora#il. .anii nu numai ca #unăstare materială, ci şi ca sim#ol al sta#ilităţii şi puterii, unde sta#ilizarea teluricului de cele mai multe ori s-a realizat, în cazul dumneavoastră, prin intermediul soţiei. 1efuzul purificării s-a materializat su# forma supărării. 'rin supărare v-aţi ataşat fiul de valorile pămînteşti. +re #ioc!mpul degradat şi dumneavoastră, din această cauză, aveţi dureri de inimă. "oţia este ataşată de spiritual. +semenea oameni au senzaţia că ei au întotdeauna dreptate şi ţin să le impună tuturor modul lor de percepere a lumii. +desea li se pare că oamenii şi întraga lume sunt nedrepţi. 6i nutresc un permanent dispreţ şi irasci#ilitate, faţă de oamenii care le strică planurile şi stereotipurile comportamentale. 'rin agresivitate, soţia dumneavoastră a ancorat-o în spiritual pe fiică şi de asemenea, pe fiu. 'entru a supravieţui, fiica dumneavostră tre#uie să se ridice deasupra spiritualului, sau să renunţe la acesta, adică să încalce principiile morale şi etice prin comportamentul ei. * Dumneavoastră, îi explic eu prin telefon femeii, în ultimile c!teva luni aţi condamnat-o şi aţi dispreţuit-o pe fiica dumneavoastră, neînţeleg!nd că eraţi de fapt autoarea morală a acestui comportament. 'rin urmare în loc s-o a utaţi pe fată, fără voia dumneavoastră, i-aţi

făcut rău. De aceea aveţi pro#leme cu sănătatea. +cum aceste pro#leme, o a ută pe fiica dumnea voastră să scape de moarte. "oţul mă întrea#ă) *+cum am o durere săl#atică în inimă. &re#uie să chem salvarea şi să iau medicamente3 +gresivitatea dumneavoastră su#conştientă poate acum s-o ucidă pe soţie. +ceastă agresivitate se #lochează prin dureri cardiace, de aceea medicamentele vă vor alina durerea, dar o vor strivi pe soţia dumneavoastră. 6ste recomanda#il să acţionaţi în paralel, mai #ine zis concomitent, rug!ndu-vă şi purific!ndu-vă sufletul. După c!teva zile, cei doi soţi mă sună din nou. "ituaţia s-a îm#unătăţit, însă nu cu mult. * + sosit timpul, le explic eu, c!nd nu i se permite nimănui să fie materialist sau idealist. înainte omul se ancora în teluric şi se depărta de Dumnezeu. &rupul său se îm#olnăvea şi murea. 6l respingea tot ce era păm!ntesc şi se îndrepta către spiritual. %n această perioadă, era fericit cam :;<. După aceea omul se ataşa de spiritual şi începea să-i fie #olnav spiritul. Multă vreme savanţii disociau raţionalul de iraţional, g!ndirea de sentimente. Dar nici o descoperire serioasă nu se făcea fără ceea ce noi numim, explozie a intuiţiei, 4iluminare5. 0a #aza ştiinţei stă experimentul. 'rin experiment se verifică o anumită idee sau concepţie, sau cum spun oamenii de ştiinţă, experimentul naşte descoperirea. Dar ca să efectuezi un experiment tre#uie să intuieşti rezultatul. 0a nivelul emoţional profund, experimentul şi descoperirea s-au produs de a, răm!n!nd doar să le materializezi. 0a #aza tuturor acestor realităţi stau noile moduri de percepere a lumii. 6le sunt date de artă, filozofie şi religie= de asemenea, de situaţiile de viaţă ce survin zilnic. &recerea cu iu#ire peste toate coliziunile vieţii este cea care determină #ogăţia simţurilor noastre. De multe ori ştiinţa se află în faţa unor situaţii fără ieşire, atunci c!nd încearcă să unească verigile rupte numai prin intermediul logicii. *Nu demult m-a a#ordat cu o pro#lemă interesantă, un prieten de-al meu, medic urolog. îmi poţi explica un lucru3 (n om face un tratament împotriva infecţiei cu &ricomonas. Nimic nu-i este de folos. 1epetă tratamentul, acelaşi rezultat. După c!tva timp i se repetă

analizele iar acestea prezintă acelaşi ta#lou. După aceea, fără nici un motiv aparent, infecţia dispare. 2 se fac analizele, totul e curat. &rec c!teva luni. %n urma analizei se evidenţiază în urină microorganisme &ricomonas moarte. +spectul lor microscopic sugerează că pacientul ar fi urmat un tratament puternic. *%n acest caz, logica o#işnuită lipseşte. 9 logică există totuşi, numai că tre#uie aplicată o altă concepţie. $oncepţia iniţială presupune că medicamentul acţionează asupra infecţiei, asupra microorganismelor patogene. 9mul, starea lui, nu erau luate în considerare. %n ultimul timp a început să fie luată în calcul imunitatea, şi pentru ridicarea eficienţei acţiunii medicamentoase se administrează în preala#il preparate imunitare. $oncepţia însă nu s-a schim#at) infecţia este doar un rău. %n realitate, orice infecţie #lochează agresivitatea su#conştientă de diferite tipuri. +ceastă agresivitate deformează structurile c!mpurilor şi diminuează imunitatea locală şi generală. "e pot administra preparate imunitare, iar după aceea să se stingă infecţia cu anti#iotice însă, vindec!nd într-un loc, producem pre udicii în altul. 1ecent a fost la mine la consultaţie un #ăr#at. +re cincizeci de ani însă se simte total impotent. De o#icei impotenţa apare din cauza geloziei, a supărărilor şi a dispreţului faţă de femei. +ceastă agresiune se dezvoltă şi programul de autodistrugere afectează sistemul urogenital. %i explic pacientului) * --aţi supărat pe dumneavoastră înşivă. +ltele sunt punctele dumneavoastră vulnera#ile) aptitudinile, perfecţiunea, destinul, viitorul. 'rogramul dumneavoastră de autodistrugere depăşeşte cu o dată şi umătate nivelul mortal. +sta înseamnă că, fie are loc o scădere #ruscă a potentei, fie apar hemoroizi, fie se infectează căile urogenitale. Dumneavoastră trataţi cu succes infecţia şi vă alegeţi cu impotenţă. De aceea tre#uie să începeţi cu ceea ce este mai important. %n general o noţiune ca 4îm#ătr!nirea> este în mare măsură rezultatul acumulării reproşurilor faţă de lumea încon urătoare, faţă de sine şi faţă de Dumnezeu. "ă revenim la infecţie. %n funcţie de starea internă, de orientarea emoţională a omului, agresivitatea lui su#conştientă ră#ufneşte sau scade. $!nd omul înghite pastile şi este supus procedurilor terapeutice, are loc o inhi#are su#conştientă a desfătării sexuale, a relaţiilor sexuale. "exul se asociază cu durerea şi #oala. "e produce o ruptură forţată faţă de plăcerile

păm!nteşti. Dacă omul se închină, posteşte şi se a#ţine de la m!ncare, are loc acelaşi proces, însă #azat pe voluntariat. 'rogramul de umilire intră încetul cu încetul în su#conştient, şi de îndată ce co#oară p!nă la un anumit nivel, agresivitatea su#conştientă scade. +cest lucru se explică prin faptul că legătura dintre suflet şi plăcerile sexuale, slă#eşte #rusc. 2nfecţia devine inutilă, iar organismul o lichidează rapid. Dar în cazul în care omul se aruncă din nou în plăcerile sexuale, uit!nd de toate, organismul păstrează într-o anumită zonă informaţia proaspătă. $!nd agresivitatea e mică, analizele sunt negative. $!nd agresivitatea creşte, dintr-o zonă limitată a organismului încep să prolifereze tricomonas, însă zonele încon urătoare sunt încă destul de active şi microorganismele n-au şanse de supravieţuire. +gresivitatea creşte #rusc, şi atunci, după un contact sexual care intensifică de multe ori ataşamentul de plăcerile trupeşti, zona se deschide şi are loc o puternică extindere a infecţiei, iar omul crede că s-a contaminat prin cotactul sexual. Dacă #ăr#atul prezintă o ridicată agresivitate su#conştientă împotriva femeilor, atunci intuitiv, el va alege dintr-un grup femeia cu cel mai respingător caracter sau una care este infectată. %l va conduce spre o asemenea alegere du#lul său sau destinul. "upărarea pe o anumită persoană este echivalentă cu o dorinţă disimulată ca acea persoană să moară. 2ar consecinţele unei asemenea dorinţe sunt c!t se poate de limpezi) c!nd degetul vrea să distrugă m!na sau organismul, de o#icei este amputat. *&e-am înţeles, îmi răspunde prietenul. +ctivitatea spirituală este, desigur, un lucru minunat, dar nu fiecăruia îi este dat să se schim#e dintr-o dată. Medicamentele sunt totuşi de mare a utor. 6şti de acord 3 *"unt. *-reau să te verific. +i putea, după denumirea medicamentelor, să sta#ileşti care dintre ele sunt mai eficiente pentru tratarea clamidelor3 +cum medicii urologi le tratează prin metoda 4încercărilor>. 'rescriu un tratament, dacă nu dă rezultate, încearcă un altul. 2ar faptul că pacientul devine verde şi i se distruge ficatul, nu interesează pe nimeni. 6u recoltez flora pacientului şi o dau la la#orator, unde se verifică sensi#ilitatea la diferite medicamente. +sta îmi dă posi#ilitatea să economisesc timp şi să nu atentez la sănătatea pacientului. +cum vreau să verific sensi#ilitatea clamidelor recoltate, faţă de paisprezece feluri de noi preparate.

6l începe să numească preparatele, iar eu, la nivel intuitiv, le calculez utilitatea. Numai două preparate, conform cu ceea ce simţeam eu, puteau avea un oarecare efect. După o săptăm!nă am vor#it la telefon. Medicii au verificat eficacitatea medicamentelor pe culturi. 1ezultate pozitive au dat numai două, cele numite de mine. *6 de-a dreptul fantastic, s-a mirat prietenul meu. *Nu-i nimic fantastic, i-am răspuns eu. 9ricare dintre noi dispune de această informaţie, însă nu toţi ştim s-o utilizăm corect. Dacă noi, accept!nd ceva, nu includem de prima dată şi calculul variantelor şi analiza consecinţelor ce pot surveni, acel 4ceva>, poate avea urmări tragice. $u c!t un medicament va acţiona mai eficient, cu at!t mai intensă tre#uie să fie munca pacientului cu sine însuşi. 2n cazul de faţă a ută rugăciunea permanentă, postul îndelungat, eliminarea contactelor sexuale. 0a asta am mai putea adăuga exerciţiile fizice şi respiratorii. Numai aşa, medicamentul nu ne va face rău, ci ne va a uta. *.ine, dar dacă am recurge la acupunctura3 *+ici totul depinde de personalitatea acupunctorului. Doi medici diferiţi, acţion!nd exact în acelaşi fel cu acele, o#ţin rezultate a#solut diferite. /i nu oricărui om i se permite de sus, să devină medic, fără a mai vor#i de acupunctura. $hiar prescriind ta#lete, medicul îşi pune la contri#uţie propria #ioenergie. De aceea el tre#uie să fie într-o oarecare măsură duhovnic. /i numai cu o mare rezervă de iu#ire în suflet poţi deveni medic. D!nd #olnavului o pastilă pentru vindecarea trupului, medicul tratează în mod intuitiv sufletul. Dacă rezerva de iu#ire este mică, el tratează numai corpul, provoc!ndu-i sufletului pre udicii, iar după aceea plăteşte pentru asta cu propria sănătate şi cu sănătatea celor dragi lui. $onform statisticilor, durata medie de viaţă a medicilor este mai scurtă dec!t a oamenilor cu alte profesii. 'entru ca ea să devină mai mare, ei tre#uie nu numai să acumuleze mereu rezerve de iu#ire în suflet, dar să şi înţeleagă un adevăr simplu) nici un medic şi nici un vindecător nu au vindecat, şi nu vindecă niciodată= ei doar îl a ută pe #olnav să se facă #ine. Nu de mult, m-am decis să mă supun unui mic examen. Mi s-a spus că sucul extras din plante, după o prelucrare corespunzătoare, capătă proprietăţi terapeutice. %ntr-un asemenea mediu a fost pusă o cultură de celule canceroase. %ntr-unul din medii celulele au murit, iar într-altul s-au înmulţit activ.

* Daţi-mi voie să încerc să sta#ilesc eu. %n faţa mea au fost aduse cinci sticle. %ntre acestea erau două cu al căror conţinut se efectua experimentul. * 2ată, în aceste două sticle se poate o#serva o creştere activă a celulelor canceroase, iar în celelalte trei, celulele moarte. 6xaminatorii mei z!m#eau. * &otul e în regulă. %ntr-una din cele două sticle se dezvoltau celule canceroase în extract de sfeclă. 2n alte două, se găsea extract de varză, unde se o#serva scăderea numărului de celule canceroase. %n celelalte două sticle erau extract de morcov şi de pătrun el. &re#uiau verificate şi acestea. %n principiu totul era asemănător. Dacă măn!nci morcov se va îm#unătăţii vederea, iar morcovul diminuează gelozia. +dică pro#lema nu stătea în microelemente, ci în #ioenergie. $elor geloşi, li se recomandă să măn!nce păsat, varză, morcovi, pătrun el, mai puţin roşii, în loc de carne de porc să consume carne de oaie. $arnea de porc intensifică gelozia. +propo, în prima carte scriam că un om #ea s!ngele porcilor tăiaţi şi că acest lucru s-a răsfr!nt asupra fiului său. 2n s!ngele porcului exista informaţia nu at!t în legătură cu spaima, c!t în legătură cu ataşamentul faţă de linia destinului) plăcerile sexuale, m!ncarea, ataşamentul, adică toate plăcerile trupeşti care împing sufletul spre păm!nt. $!nd omul se hrăneşte întotdeauna copios, gustos şi divers, se deschide tot mai mult informaţia conţinută în hrană. 9mul începe să depindă de ea. ?udec!nd după toate acestea, hrana tre#uie să devină, periodic, monotonă. '!inea şi terciurile, în această privinţă, sunt unele dintre cele mai #une alimente. M-am o#işnuit să consider că o#ţinerea unei noi informaţii vine ca un dar neaşteptat. 9mul a fost iluminat - unul a fost mai norocos, altul mai puţin, cel puţin aşa citeam înainte în cărţi. "a dovedit că noua informaţie vine întotdeauna cu durere şi chin. 6a vine ca o forţă a răului şi ca o distrugere. Dacă nu apare înrăirea şi omul păstrează iu#irea, atunci încercarea a fost trecută cu #ine şi a doua etapă a însuşirii informaţiei decurge cu uşurinţă. /i această etapă este recepţionată ca o iluminare, ca o nouă idee. +#ia după aceea am înţeles despre ce este vor#a, şi am început să le explic pacienţilor) 4"tructura de #ază a lumii este iu#irea. (niversul este rezultatul interacţiunii a trei entităţi) una creează, a doua distruge, iar a treia sta#ilizează.

@orţele haosului sau ale distrugerii reprezintă o ordine superioară. %nseamnă că în ea stă marea iu#ire faţă de Dumnezeu. De aceea, dacă drept răspuns la distrugere noi mărim cantitatea de iu#ire în suflet, atunci distrugerea devine creatoare. (ra interioară faţă de distrugere constituie lipsa dorinţei de dezvoltare. +stfel, cu c!t nutrim mai multă iu#ire faţă de Dumnezeu în cazul neplăcerilor, cu at!t mai profund înţelegem ceea ce este creat de 6l>. (na din cele mai serioase etape ale cunoaşterii mele a început la sf!rşitul lui ,::7. +m simţit că încep să pierd controlul asupra situaţiei. 0ucram după o schemă ela#orată de mine. 6xistă teluric, există divin. +ncorarea în teluric dă naştere agresivităţii, iar după aceea nenorocirilor şi #olii. /i eu, le explicam pacienţilor de ce Moise îi omora pe cei care se închinau viţelului de aur. Moise încerca să-i oprească pe aceia pentru care #anii şi Dumnezeu erau unul şi acelaşi lucru. 0e spuneam) 2ată teluricul, dar iată şi spiritualul şi divinul. "piritualul şi divinul erau pentru mine unul şi acelaşi lucru. De îndată ce concepţia privind teluricul a fost complet formulată şi am decis că poate fi editată a doua carte, au început să se înt!mple cu mine lucruri ciudate. 2n primul r!nd, a crescut #rusc numărul #olnavilor pe care nu aveam cum să-i a ut. 9amenii au început să mă păcălească în modul cel mai neaşteptat. +m scris despre asta în cartea a doua. %n plus, acest val era în creştere. +m vrut să a ut un om. 6l îmi str!ngea m!na şi îmi era foarte recunoscător. După aceea am aflat că în acelaşi timp, el împreună cu un prieten ela#orau planuri cum să mă stoarcă de c!t mai mulţi #ani. Dacă asta ar fi fost o simplă înşelătorie, aş fi acceptat-o cu uşurinţă, însă m-a trădat un om în care am avut încredere şi pe care voiam să-, a ut. "istemul meu nu-mi putea da răspunsul la între#area de ce se înt!mplau toate astea. &otul era presta#ilit de Dumnezeu şi simţeam că această poveste săl#atică şi a#surdă era necesară pentru ceva. 'entru ce anume însă, nu eram în stare să înţeleg. "ingurul lucru pe care l-am putut face a fost să renunţ la supărări şi reproşuri la adresa acestor oameni. +m făcut acest lucru destul de rapid. Mai greu a fost să scap de respingerea iu#irii pentru cei care m-au trădat. 4Nu-i rău, mă g!ndeam eu.> +m fost trădat, iar eu tre#uie să-i iu#esc>. +m reuşit să depăşesc acest moment şi reproşurile mele au dispărut în totalitate. N-au dispărut însă şi pro#lemele. După un anumit timp, roţile din st!nga ale MosAvic-ului meu au intrat mai înt!i în nisip, iar apoi într-o groapă cu noroi. Maşina mi-a fost aruncată pe trotuar h!rş!indu-se de copaci. Miam pierdut înt!i aripa st!ngă, iar apoi pe cea dreaptă. Dacă maşina nu s-ar fi lovit de aripi, ci ar

fi avut loc un impact frontal, pe locul meu ar fi a uns motorul. Dar toate acestea au fost neplăceri mărunte. $el mai greu lucru pentru mine era să văd că, la un anumit pacient, sistemul meu, ela#orat cu minuţiozitate p!nă în cel mai mic amănunt, nu dădea nici un rezultat. 6ra o senzaţie compara#ilă cu situaţia c!nd, un om se îneacă şi în loc să-, salvezi, îi faci semn cu m!na de pe mal. %mi amintesc o înt!mplare. + venit la mine un pacient care era sănătos din punct de vedere fizic, însă la nivelul #ioc!mpurilor se profilau mari pro#leme. * "ufletul dumneavoastră este ataşat de #ani şi de un destin favora#il, îi explic eu. +gresivitatea dumneavoastră su#conştientă depăşeşte nivelul mortal, adică este o mină cu efect înt!rziat care e plasată în dumneavoastră şi poate expusă în carte. 2ar în acest timp piaţa cărţii era inundată de falsuri, piraterii, în care se scriau asemenea lucruri înc!t cititorilor li se făcea părul măciucă, şi toţi credeau că astea le scrisesem eu. Mi s-a propus să scot cartea a doua pe părţi, pentru a stopa întruc!tva pirateriile de pe piaţa cărţii, însă nu am vrut să risc. Mai mult dec!t at!t, lumea citise nu a doua, ci a treia carte. +devărata carte a doua a fost scrisă în anul ,::B. +m luat din ea un singur caz, iar restul l-am aruncat la coş şi am început să scriu cartea de la capăt. N-am vrut ca ea să fie un fel de repetare a primei cărţi. De aceea în cea de a doua a şi apărut senzaţia unui 4salt #rusc>, de parcă ar fi scris-o un alt om, spuneau cititorii. %n toată această tevatură, ca să fiu cinstit, am văzut un singur lucru) sistemul meu era imperfect, dar cale de întoarcere nu exista, iar în faţă era un perete de care nu puteam trece. Nici nu l-aş fi trecut dacă n-aş fi ştiut c!t de importante sunt cercetările mele pentru cei care în cur!nd se vor îm#olnăvi şi vor fi pe moarte, neînţeleg!nd pentru ce toate astea şi ce se înt!mplă de fapt. +cum nu ţin minte în amănunt cum s-au înt!mplat toate astea, însă merg!nd pas cu pas înainte, înţelegeam încetul cu încetul în ce constă greşeala mea. +m început să pricep că spiritualitatea şi Dumnezeu sunt lucruri diferite, că aptitudinile şi intelectul reprezintă primul strat al spiritualului, că la #aza acestuia stau straturi mai fine) moralitatea, seriozitatea, echitatea, idealurile. %ncerc!nd zi şi noapte să rezolv situaţia, a ungeam la înţelegerea faptului că spiritualul este o valoare cu mult mai mare dec!t teluricul, materialul. %nsă dorinţa de a face un ţel din spiritual, este o negare şi mai mare a lui Dumnezeu.

2(.216+

@+CD

D6 9+M6N2

/2

0(M6

+cum e ianuarie ,::E. Mă uit pe geam la crengile pomilor pudrate cu zăpadă şi-mi revin în minte evenimentele ultimelor luni. +şadar, am scris cartea a doua. 'rin ea am mers mai departe încerc!nd să-mi dezvolt concepţia. %n cartea înt!i totul era foarte simplu) există agresivitate, există #oală. +m scăpat de agresivitate, a dispărut şi #oala. %n cartea a doua am încercat să aflu de unde vine agresivitatea. %n cele din urmă am a uns la următoarea concluzie) sistemul incorect al priorităţilor generează agresivitate. +taşamentul prea puternic faţă de valorile telurice, dorinţa de a face din acestea ţelul şi sensul vieţii, au dus inevita#il la acumularea de agresivitate. +sta înseamnă că pe Dumnezeu tre#uie să-, iu#im mai mult dec!t orice este păm!ntesc. După aceea mi-am dat seama că descoperirile mele nu constituiau o noutate. &oate astea puteau fi găsite în .i#lie. /i nu numai în .i#lie, dar şi în scrierile filozofice indiene se spunea acelaşi lucru. (n ataşament prea mare de teluric generează pasiuni, iar pasiunile duc la #oală. +m înţeles că merg pe un drum care a mai fost parcurs înaintea mea, dar întruc!t nu eram dependent de nici un fel de izvoare şi nu respingeam nici un fel de cercetare, puteam să înaintez. 2slamismul, creştinismul, iudaismul, au apărut mai t!rziu comparativ cu religia şi filozofia indiană. +veam senzaţia că depăşind momentele cheie ale acestor religii, generaliz!ndu-le, nu numai că mă voi apropia de religia şi filozofia indiană, dar voi fi nevoit să mă ocup de practicile spirituale. Dar înainte de asta tre#uia să înţeleg, din perspectiva propriului meu sistem, de ce în mitologia indiană Dumnezeu este creatorul, de ce acest (nivers este declarat iluzie şi de ce n-are sens să-, iu#eşti. 1ealitatea mă împingea într-acolo mult mai repede dec!t credeam. $!nd încheiam cartea a doua, sistemul meu de reprezentare a lumii s-a modificat #rusc. /tiam exact, şi am demonstrat-o pe sute de cazuri, că valorile păm!nteşti nu-s Dumnezeu şi nu te poţi închina la ele. %nsă pentru mine "piritualul şi Dumnezeu se contopeau într-unui singur. 'rintr-un efort chinuitor de reconsiderare a sensurilor, am reuşit să previn o dramă ce s-ar fi putut derula într-un viitor apropiat. "-a dovedit că valorile spirituale nu pot constitui nici ele ţelul şi sensul vieţii. $!nd sufletul se ataşează de acestea, agresivitatea ră#ufneşte mai puternic şi pe arii mai întinse. +m reuşit să introduc această corectare în cartea a doua şi eram convins că acest lucru e suficient, că acum cursa demenţială poate înceta şi c!ţiva ani de aici înainte, îi voi putea dedica cercetărilor li#ere. Mai mult, apăruse o temă interesantă legată de factorul timp. "imţeam că în spatele acestuia se ascund multe.

$e este acela timp? De ce el este indisolu#il legat de spaţiu şi de materie3 &impul este întotdeauna exprimat prin durată. %nseamnă că este în legătură cu particularităţile spaţiului. Dacă spaţiul l-am comprima într-un punct, se va comprima într-un punct şi materia, iar atunci se va comprima şi se va opri şi timpul. Materia, spaţiul, sunt grupări informaţionale constante. 1ezultă că prin concentrarea spaţiului şi a materiei se condensează şi informaţia. +sta, pe de o parte. 'e de altă parte însă, condensarea informaţiei tre#uie să ducă la concentrarea spaţiului şi la oprirea timpului. $u c!t este mai mare densitatea informaţiei, cu at!t mai lent tre#uie să curgă timpul. 9mul, ca sistem informaţional, poate influenţa caracteristicile spaţial-temporale din urul său. Dacă am urmări particularităţile acţiunii timpului asupra funcţiilor organismului uman şi conexiunea inversă, am putea atinge noi adevăruri. 'rin urmare tre#uie să începem cu un lucru elementar) să vedem ce accelerează şi ce încetineşte îm#ătr!nirea omului. 6ste un fapt arhicunoscut că o suferinţă puternică poate determina o îm#ătr!nire #ruscă, în consecinţă, incapacitatea de a depăşi un stres accelerează procesele temporare şi se pare că accelerarea timpului este recunoscută fără nici un fel de du#ii ca un fapt nefavora#il, însă eu îmi amintesc o discuţie interesantă cu o fată) 4$!nd sunt pusă în faţa unei situaţii periculoase şi mă tem de ceva, îmi accelerez în interiorul meu timpul, şi atunci îmi este mult mai uşor să controlez situaţia, dar în asemenea cazuri îmi vine ciclul cu c!teva zile mai devreme.> Mi-am amintit că în situaţiile critice, la mulţi oameni are loc accelerarea proceselor interne şi totul pare că decurge cu încetineală. +deseori acest lucru te a ută să-ţi salvezi viaţa. %n acelaşi timp însă, am o#servat că, în cazul încălcării legilor superioare omul începe să îm#ătr!nească mai repede. Dacă se manifestă agresivitate împotriva timpului, accelerarea îm#ătr!nirii decurge foarte rapid şi este însoţită de #oli. 1egretul pentru trecut este o agresiune directă în raport cu timpul şi duce la #oli din cele mai grave. &eama de viitor, la fel. Dar agresivitatea interioară nu duce în mod o#ligatoriu la o îm#ătr!nire rapidă. Nu există în acest caz o relaţie directă. %mi aduc aminte de o pacientă pe care am încercat s-o a ut în ,:;F. 'e atunci dădeam consultaţii în policlinică, pe .ulevardul NevsAi. 'acienta, la vreo cincizeci şi cinci-cincizeci şi opt de ani, slă#uţă, îmi vor#ea despre pro#lemele sale. 9 ascultam liniştit, fără să mă implic emoţional în nici un fel. $!nd însă mi-a arătat două fotografii, am fost şocat. %n realitate avea su# patruzeci de ani. Diferenţa între cele două poze era de doi ani. %ntr-una era o femeie

frumoasă, înfloritoare, iar pe cealaltă, făcută după doi ani, mi s-a părut că văd chipul #unicii sau în cel mai #un caz chipul mamei sale. * +veţi o mare agresivitate în raport cu timpul, îi spun eu, şi cauza a ceea ce s-a înt!mplat cu dumneavoastră s-a profilat în perioada c!nd aveaţi optsprezece - douăzeci de ani. "-a chinuit să-şi amintească evenimentele care au avut loc în acea perioadă, însă nu-i venea în minte nimic deose#it. * %nainte să îm#ătr!nesc, am simţit cum se scurgea energia din plexul solar, povestea ea, şi nu ştiu de ce a ră#ufnit în mine atracţia pentru #ăr#aţi, dorinţa de amor. +tunci vedeam doar legătura dintre agresivitate şi #oală încerc!nd să găsesc cauza nu numai în ea dar şi în ascendenţii ei pe linie maternă. Dar, oric!t m-am z#ătut, oric!t s-a străduit femeia, nu s-a înt!mplat nimic. Mă întorceam des la acest caz, pe măsură ce acumulam mai multă experienţă şi se perfecţionau cunoştinţele mele. $!nd îmi încheiam cartea a doua, şi în afara valorilor telurice am a uns şi la cele spirituale, cazul acelei femei l-aş fi caracterizat ca pe o #locare a unei incredi#ile gelozii. Gelozia ei depăşea de nouăzeci de ori nivelul normal. %ntr-o asemenea situaţie, teoretic n-ar fi tre#uit să supravieţuiască nici femeia, nici soţul ei. %m#ătr!nirea #ruscă a #locat sentimentul de gelozie. Dar în ce mod este corelată gelozia cu accelerarea timpului nu am putut să înţeleg. %n ultimele luni, tot mai des am înt!lnit cazuri c!nd omul era ancorat în timp. Dacă în cazul ofensei aduse înaltelor sentimente de iu#ire şi no#leţe el manifesta agresivitate, atunci el se ataşa de timp. +dică încălcarea legilor supreme duce la accelerarea timpului şi pro#a#il că în sufletul acelei femei avea loc o gravă încălcare a legilor supreme în legătură cu gelozia. +m revenit la această temă în toamna lui ,::H c!nd, a început să mă doară şi să-şi piardă sensi#ilitatea pielea de pe degetele de la picioare. ?udec!nd după dinamica procesului, în scurt timp puteam să răm!n fără picioare= în plus, a început să-mi slă#ească foarte mult vederea, mi-a apărut prez#iţia pe care n-o avusesem înainte. +m crezut că e din cauza v!rstei şi de aceea nu m-am prea agitat, însă şi celor care trăiau în prea ma mea au început să li se înt!mple lucruri ciudate cu vederea. +tunci am înţeles că s-a a#ătut asupra mea un val periculos, dar nu puteam să întreprind nimic. 'rimele pro#leme s-au arătat atunci c!nd am încercat să a ut un #olnav de cancer.

* $auza #olii dumneavoastră este gelozia, i-am explicat eu. "unteţi ataşat de omul iu#it şi de relaţiile cu el. 1ugaţi-vă ca iu#irea pentru Dumnezeu să fie pentru dumneavoastră fericirea supremă. %nsă, oric!te eforturi făcea #olnavul, gelozia i se diminua foarte lent. *$a să fiţi sănătos - îi explicam eu - tre#uie să înţelegeţi *că toate sistemele de valori existente sunt mi loace pentru a-, iu#i pe Dumnezeu. %n universul nostru există materie, există spaţiu, există timp. $orespunzător materiei există valori păm!nteşti, corespunzător spaţiului există valori spirituale. +taşamentul dumneavoastră faţă de valorile spirituale este alimentat de cea de-a treia verigă ce este legată de cel de-al treilea sistem de valori, de timp. 6ste vor#a despre iu#irea pentru omul drag şi pentru lumea încon urătoare. 'entru dumneavoastră, iu#irea pentru omul drag şi pentru lumea încon urătoare reprezintă valoarea supremă. %ncepeţi să depindeţi de iu#irea dumneavoastră, iar acest lucru creează agresivitate. Noi depindem de scop şi ne alimentăm cu scopul. Dacă ţelul nostru este Dumnezeu noi ne dezvoltăm armonios, iar toate sentimentele sacre faţă de tot ce a creat Dumnezeu nu pot constitui un ţel. 1ugaţi-vă ca iu#irea pentru lume să devină pentru dumneavoastră un mi loc al iu#irii pentru Dumnezeu. *+veam senzaţia că am găsit esenţa pro#lemei şi că el se va însănătoşi. $eea ce eu consideram, p!nă nu demult, ca fiind neesenţial, nişte simple ataşamente de timp, #rusc s-au conturat într-o pro#lemă serioasă, eclips!ndu-le pe celelalte. *9are iu#irea pentru oameni este un lucru rău, m-a între#at cu mirare o pacientă3 *2u#irea pentru oameni este un lucru minunat, i-am explicat eu, dar de îndată ce ea devine ţel unic, se transformă în contrariul său, în ură. * 'riviţi, îi zic eu, acest t!năr plăcut la înfăţişare, cu #ar#ă şi ochelari, cu aspect de savant, filolog. + fost condamnat la moarte, iar apoi, sentinţa i-a fost comutată în închisoare pe viaţă. 6l a ucis o femeie, iar după aceea a violat-o şi a ucis-o pe fiica ei de nouă ani. $onform diagnosticării, el nu este ataşat nici de valorile spirituale, nici de cele păm!nteşti. 6ste ataşat de iu#irea pentru oameni. /i iată că el o pierde, devenind violator şi ucigaş. -ictimele lui au programe analoage. De aceea sufletul nu se poate lipi de nimic. $!nd omul se îndepărtează periodic de #ani şi de spiritual, acest lucru îl vindecă. Dacă în acelaşi timp el tinde către

Dumnezeu, acest lucru du#lează şansa lui de vindecare. +m auzit că "erafim "arovsAi mult timp nu putea să se de#araseze de lim#a ul o#scen. 6l simţea că valorile spirituale nu tre#uie să fie intangi#ile. 'eriodic, omul tre#uie să se îndepărteze de iu#irea pentru oameni şi să tindă către Dumnezeu. +m înţeles de ce există #ancuri cinice sau sadice, de ce oamenii în timpul actului sexual în ură ori#il uneori. %ntotdeauna le spuneam pacienţilor că sinceritatea nu permite agresivităţii să treacă în suflet, şi astfel, îl scuteşte de #oală. 1eiese că încă un mi loc magnific este umorul. +cesta demolează stereotipurile şi nu lasă neatins nici un lucru sf!nt. Glumele zeflemitoare şi pe faţă, specifice teatrelor populare, vindecau mai #ine dec!t orice medicamente. "ă facem #ilanţul. 0a sf!rşitul anului ,:;H am a uns la concluzia că, toate valorile importante în (niversul nostru pot fi depăşite. Dincolo de limitele timpului şi spaţiului se află Dumnezeu. înseamnă că, depăşind graniţele timpului, spaţiului şi materiei, noi nu ne vom îm#olnăvi. Materia este o parte din Dumnezeu şi în ea se găseşte o porţie de iu#ire. "paţiul este de asemenea o parte din Dumnezeu, şi în el porţia de iu#ire este mare. De aceea vidul generează materia, sau, mai simplu spus, spiritul dă naştere materiei. %n 4timp> există o porţie şi mai mare de iu#ire, de aceea timpul generează spaţiu şi materie. +m crezut că sistemul cercetărilor mele s-a încheiat, dar o schim#are #ruscă a evenimentelor mi-a arătat că lucrurile nu stau tocmai aşa. "ă începem cu faptul că starea mea la nivelul fin, pe care o controlez tot timpul, spre sf!rşitul anului a început să se deterioreze #rusc. %ntr-un regim o#işnuit, ar fi tre#uit să mor la sf!rşitul lui noiem#rie, începutul lui decem#rie. +părea un strat nou, în faţa căruia eram fără putere. $el mai interesant a fost că la începutul lui decem#rie au început să sune telefoanele= oamenii între#au c!nd o să fie înmorm!ntarea mea. * /tiţi, îmi povestea o femeie, frecventez nişte cursuri de #ioenergie şi lectorul nostru ne-a spus că 0azarev a murit. 6u voiam să mă duc la înmorm!ntare pentru a-i cinsti memoria. După c!teva zile, încă un telefon. Mă suna un vindecător din Nord. *&ransmiteţi-i lui 0azarev să lase totul şi să vină la mine, pentru că eu îl voi salva de la moarte. %n cur!nd toţi vor începe să moară de o #oală cumplită. 0azarev se va îm#olnăvi şi va muri primul. 6l însă a făcut mult #ine oamenilor, şi eu vreau să-, salvez.

*Da, chiarI @ă-ţi #aga ul şi du-teI mi-a spus un prieten. *"ingur spuneai că poţi muri în acest timp şi chiar acum am început să primim telefoane cu aceeaşi informaţie. +stăzi îţi cumpăr #ilet. Du-te la acest vindecător. &oate acestea păreau a fi adevărate. 6u îl liniştesc) *2maginează-ţi că tot ce a spus acel om e adevărat. 6u o să mă duc la el şi mă vindec. Dar ce vor face ceilalţi3 Dacă eu încep să mor, şi cu a utorul metodei mele găsesc soluţia, atunci voi putea a uta milioane. +şa că nu ne vom gră#i cu plecarea. *"un la o pacientă de-a mea şi mă interesez de starea ei de sănătate. *%mi este mai rău - spune ea - cu toate că m-am rugat tot timpul. *$um v-aţi rugat3 *+m cerut iertare pentru spiritualitatea mea. Nu pentru spiritualitate tre#uie să cereţi iertare - strig eu în telefon - ci pentru faptul că v-aţi ataşat de ea, aţi făcut din ea un ţel. .anii, #unurile materiale sunt fericirea şi către ea tre#uie să tinzi. Dar din ei nu tre#uie să facem un ţel şi un unic sens al vieţii. +şa ceva este nociv şi pentru suflet şi pentru trup. "piritualitatea este o fericire mai mare, este ceea ce-, face pe om 9M. Dar ea este o nenorocire mai mare dacă o transformi în ţel şi sens al vieţii. Celul şi sensul vieţii sunt iu#irea pentru Dumnezeu, contopirea cu el. 9 rugăciune incorectă nu numai că nu te va a uta, dar îţi va pricinui necazuri. .oala este urmarea agresiunii acumulate, iar agresivitatea este urmarea unui sistem fals de valori. De îndată ce omul îşi face un ţel şi un sens al vieţii din orice în afară de Dumnezeu, în suflet începe să se acumuleze agresivitatea care duce la nenorociri, #oală şi moarte. +cum, din cauza activării #ruşte a proceselor amintite mai sus, oricine poate să simtă acest lucru. După c!teva zile s-a înt!mplat ceva ciudat la una din consultaţiile mele. &ema era aceeaşi, spiritualitatea. (n t!năr Dumnezeu şi în ea se găseşte o porţie de iu#ire. "paţiul este de asemenea o parte din Dumnezeu, şi în el porţia de iu#ire este mare. De aceea vidul generează materia, sau, mai simplu spus, spiritul dă naştere materiei. în 4timp5 există o porţie şi mai mare de iu#ire, de aceea timpul generează spaţiu şi materie. +m crezut că sistemul cercetărilor mele s-a încheiat, dar o schim#are #ruscă a evenimentelor mi-a arătat că lucrurile nu stau tocmai aşa. "ă începem cu faptul că starea mea la nivelul fin, pe care o controlez tot timpul, spre sf!rşitul anului a început să se deterioreze #rusc. într-un regim o#işnuit, ar fi tre#uit să

mor la sf!rşitul lui noiem#rie, începutul lui decem#rie. +părea un strat nou, în faţa căruia eram fără putere. $el mai interesant a fost că la începutul lui decem#rie au început să sune telefoanele= oamenii între#au c!nd o să fie înmorm!ntarea mea. * /tiţi, îmi povestea o femeie, frecventez nişte cursuri de #ioenergie şi lectorul nostru ne-a spus că 0azarev a murit. 6u voiam să mă duc la înmorm!ntare pentru a-i cinsti memoria. După c!teva zile, încă un telefon. Mă suna un vindecător din Nord. *&ransmiteţi-i lui 0azarev să lase totul şi să vină la mine, pentru că eu îl voi salva de la moarte. în cur!nd toţi vor începe să moară de o #oală cumplită. 0azarev se va îm#olnăvi şi va muri primul. 6l însă a făcut mult #ine oamenilor, şi eu vreau să-, salvez. *Da, chiarI @ă-ţi #aga ul şi du-teI mi-a spus un prieten. *"ingur spuneai că poţi muri în acest timp şi chiar acum am început să primim telefoane cu aceeaşi informaţie. +stăzi îţi cumpăr #ilet. Du-te la acest vindecător. &oate acestea păreau a fi adevărate. 6u îl liniştesc) *2maginează-ţi că tot ce a spus acel om e adevărat. 6u o să mă duc la el şi mă vindec. Dar ce vor face ceilalţi3 Dacă eu încep să mor, şi cu a utorul metodei mele găsesc soluţia, atunci voi putea a uta milioane. +şa că nu ne vom gră#i cu plecarea. *"un la o pacientă de-a mea şi mă interesez de starea ei de sănătate. *%mi este mai rău - spune ea - cu toate că m-am rugat tot timpul. *$um v-aţi rugat3 *+m cerut iertare pentru spiritualitatea mea. Nu pentru spiritualitate tre#uie să cereţi iertare - strig eu în telefon - ci pentru faptul că v-aţi ataşat de ea, aţi făcut din ea un ţel. .anii, #unurile materiale sunt fericirea şi către ea tre#uie să tinzi. Dar din ei nu tre#uie să facem un ţel şi un unic sens al vieţii. +şa ceva este nociv şi pentru suflet şi pentru trup. "piritualitatea este o fericire mai mare, este ceea ce-, face pe om 9M. Dar ea este o nenorocire mai mare dacă o transformi în ţel şi sens al vieţii. Celul şi sensul vieţii sunt iu#irea pentru Dumnezeu, contopirea cu el. 9 rugăciune incorectă nu numai că nu te va a uta, dar îţi va pricinui necazuri. .oala este urmarea agresiunii acumulate, iar agresivitatea este urmarea unui sistem fals de valori. De îndată ce omul îşi face un ţel şi un sens al vieţii din orice în afară de Dumnezeu, în suflet începe să se acumuleze agresivitatea

care duce la nenorociri, #oală şi moarte. +cum, din cauza activării #ruşte a proceselor amintite mai sus, oricine poate să simtă acest lucru. După c!teva zile s-a înt!mplat ceva ciudat la una din consultaţiile mele. &ema era aceeaşi, spiritualitatea. (n t!năr 4@ericirea supremă, desfătarea şi sensul vieţii pentru mine şi pentru urmaşii mei este iu#irea pentru Dumnezeu.> --/i atunci îmi pleacă dracul din suflet3 s-a interesat el. *Nu. 'ur şi simplu el va ocupa locul pe care-, merită. $eea ce noi numim 4diavol> este o infecţie care devorează sufletele imperfecte. 6a este necesară ca element al evoluţiei. $!nd savanţii au început să studieze celulele organismului s-a văzut că fără un atac permanent al micro#ilor, celula încetează să se mai dezvolte. Micro#ii devorează celula imperfectă, care se dezvoltă într-o direcţie greşită. %nseamnă că organismul tre#uie să supravieţuiască, nu pe seama distrugerii totale a micro#ilor, ci pe seama perfecţionării orientării morale. Ne-am o#işnuit să considerăm că răul este diavolul, iar #inele J Dumnezeu. %ntruc!t Dumnezeu este peste tot, el este şi #ine şi rău în acelaşi timp. Diavolul este o infecţie care trăieşte în sufletul fiecărui om. Distrugerea ca fenomen, la nivelul organismului este asociată cu moartea, dar schim#ul de su#stanţe este de asemenea distrugere, ce-i drept controlată. Dacă am opri total schim#ul de su#stanţe, adică distrugerea, atunci omul s-ar transforma în cadavru. De aceea, esenţa distrugerii constă nu în a o stopa ci, în a o controla. $um se poate optimiza controlul3 *@oarte simplu. $u c!t este mai apropiat omul de Dumnezeu, cu at!t o#ţine mai multă forţă şi o mai mare posi#ilitate de a controla situaţia. Dumnezeu este iu#ire= cu alte cuvinte, cu c!t există mai multă iu#ire în sufletul nostru, cu at!t mai puternic noi supunem lumea încon urătoare transform!nd după un anumit timp, răul în #ine. 0a exterior poţi să te superi, să te cerţi, să disperi, asta nu-2 de speriat. 2mportant este ca sufletul, în interior, să emane iu#ire. 6ste o artă pe care nu o deprinzi dintr-o dată. $!nd după o oră de activitate cu sine însuşi t!nărul a intrat din nou în ca#inet, am văzut cum sufletul începe să i se echili#reze şi încetul cu încetul încep să se lumineze sufletele urmaşilor săi. +cum sunt liniştit. 0a una din consultaţii, o femeie mi-a pus o între#are interesantă)

--.unicul meu a fost omor!t de trăsnet. 'este c!tva timp #unicii i s-a făcut rău şi a fost dusă la spital. 'este o oră, în cameră a intrat un fulger glo#ular şi a lovit patul unde cu puţin înainte era #unica. %n camera de alături a rămas pe oglindă o urmă în zigzag a fulgerului. &oate astea n-au fost înt!mplătoare, nu3 *Nu - îi spun eu - după ce îi cercetez c!mpul. @ulgerul, ca şi radiaţia, îl atacă mai puternic pe acela care s-a ataşat de spiritualitate. *Dacă eu fac din spiritualitate un ţel, atunci, la cea mai mică desta#ilizare a situaţiei c!mpul meu devine agresiv. $orespunzător, el va atrage agresiunea. .unicul dumneavoastră avea o înaltă agresivitate su#conştientă faţă de oamenii care îi umileau valorile lui spirituale. 0a fel şi la #unica dumneavoastră, numai că într-o măsură mult mai mică. înseamnă că, dacă dumneavoastră îi priviţi cu îngăduinţă pe oamenii proşti şi lipsiţi de aptitudini şi vă rugaţi ca pentru dumneavoastră spiritualitatea şi perfecţiunea să fie mi loace pentru iu#irea faţă de Dumnezeu, fulgerul şi radiaţia vă vor afecta mai puţin. (n om puternic, energic, av!nd voinţă, experienţă şi intelect, poate suferi un eşec total din cauza necunoaşterii legilor care guvernează universul. Mă g!ndeam la toate acestea, examin!nd următorul pacient. 6l îmi spunea povestea sa într-un ritm lent, cu pauze. *'!nă nu demult, aveam mulţi prieteni. 1ula ul întreprinderii mele era de c!teva sute de mii de dolari, lunar. &otul mergea minunat. +cum nu am prieteni, am aproape o sută de mii de dolari datorie şi mi s-a născut un copil #olnav. /i n-am făcut niciodată nimănui vreun rău. +m trăit după legile #i#lice. *(nde-i echitatea3 *0egile #i#lice sunt legile iu#irii, iar dumneavoastră le-aţi încălcat. @oarte des i-aţi dispreţuit şi i-aţi condamnat pe cei care nu au #ani. $!nd începi să te rogi pentru #ani, începi să-i dispreţuieşti pe cel care nu-i are. De aceea $ristos spunea că 4mai uşor va trece cămila prin urechile acului dec!t va intra #ogatul în împărăţia cerurilor>. +sta înseamnă că #ogatul este ispitit să facă din #ani un sens al vieţii. Dar $ristos mai spunea) 4@ericiţi acei săraci cu duhul, căci a lor va fi împărăţia cerurilor>. +sta înseamnă că cel #ogat spiritual este ispitit să facă din spiritualitate ţel şi sens al vieţii. 2ată deci, că nu este permis să-i dispreţuieşti pe cei lipsiţi de #ani şi pe cei săraci cu duhul. 2ar dumneavoastră asta aţi făcut.

apro#ă #ăr#atul. %ntotdeauna i-am dispreţuit pe proşti şi pe trădători. 2ar copilul dumneavoastră este de a pregătit să-i ucidă. /i sufletul lui este plin p!nă la refuz cu ură faţă de lume. De aceea este #olnav. $ultura generează civilizaţie. +dică spiritualitatea generează #ani, #unuri materiale. Dumneavoastră faceţi din #ani un ţel şi îi pierdeţi, faceţi un ţel din spiritualitate şi o pierdeţi de asemenea. "piritualitatea este generată de moralitate. Moralitatea provine din iu#irea pentru oameni. 2ar acea iu#ire, cu care îi iu#im pe oameni, noi o primim de la Dumnezeu. 2u#irea pentru Dumnezeu generează iu#irea pentru lume şi pentru oameni, după aceea apare moralitatea, apoi spiritualitatea, iar după aceea, ceea ce noi numim 4#inefaceri ale civilizaţiei>. Dacă dumneavoastră vă fixaţi ca ţel una din treptele care duc spre Dumnezeu, scara dumneavoastră se va nărui. *"puneţi-mi ce înseamnă în practică iu#irea pentru Dumnezeu, mă întrea#ă pacientul *(itaţi-vă şi dumneavoastră. &otul depinde de 6l. Dar Dumnezeu nu depinde de nimic. Dumnezeu este iu#irea. 2maginaţi-vă că iu#iţi un om şi că iu#irea dumneavoastră nu poate fi influenţată de nimic) nici #ani, nici situaţie familială, nici situaţia socială, nici lipsa de talente, moralitate, şi aşa mai departe. "ă depinzi de ceva înseamnă să primeşti. %n iu#ire principalul este nu să iei, ci să dai. Dacă dumneavoastră continuaţi să iu#iţi un om care v-a trădat şi v-a ignit, înseamnă că dumneavoastră iu#iţi în el pe Dumnezeu. Dacă nu vă temeţi să fiţi sincer, şi în nici un fel de împre urări nu atentaţi asupra sentimentului de iu#ire din suflet, vă apropiaţi de Dumnezeu. Mai este un moment foarte important) cu c!t te apropii mai mult de Dumnezeu, cu at!t e mai periculos. @aţa interlocutorului meu s-a alungit) *$um să înţeleg, aceasta3 *$u c!t este mai performant alpinistul, cu at!t este mai periculoasă calea pe care el va mergeI 0ogic. $u c!t este mai aproape de Dumnezeu, cu at!t omul primeşte mai multă fericire, şi cu at!t va fi mai puternică durerea c!nd va pierde această fericire. $u alte cuvinte, în cazul intensificării iu#irii către Dumnezeu nu tre#uie să ne orientăm numai asupra

*Da,

#ogăţiei sentimentelor, asupra fericirii şi desfătării, dar şi asupra unor mari suferinţe. De aceea în icoanele Maicii Domnului se reflectă nu numai fericirea unei imense iu#iri pentru pruncul născut, ci şi suferinţa viitoarei pierderi a acestuia. Mai simplu spus, Dumnezeu nu este numai fericire, ci şi suferinţă. 2ar mai corect, Dumnezeu este dincolo de fericire şi suferinţă. %n noiem#rie ,::H tre#uia să plec la NeK LorA. +colo tre#uia să mă ocup în exclusivitate de terapie. "imţeam că era a#solut necesar să mă rup de tre#urile mele şi să echili#rez situaţia care începuse să se deterioreze văz!nd cu ochii. $redeam că cea de a doua carte era perfect echili#rată. +cum, desprinz!ndu-se de teluric, omul nu se va arunca spre spiritual şi nu va face din acesta un ţel. 6l va tinde către Dumnezeu. $redeam că mă voi limita doar la a doua carte şi că, pentru umătate de an sau un an, voi uita de orice psihologie. Dar, udec!nd după ceea ce se petrecea în ur, am înţeles că nu voi avea parte de odihnă. 9 temă de o importanţă ma oră nu a fost epuizată. %ntr-un anumit fel, ea este legată de timp, dar eu nu înţeleg în ce mod. 9 detaşare totală de tre#urile mele, după cum nădă duiam, mă va a uta să prind această temă. %nainte de plecare au venit la mine doi pacienţi în stare gravă pe care am încercat să-i a ut. 'rimul, un #ăieţel de vreo nouă ani, #olnav de leucemie. +l doilea, un #ăr#at de asemenea cu pro#leme oncologice şi încă în stadiul al patrulea. $auza îm#olnăvirii celor doi era a#solutizarea spiritualităţii. 0a #ăiat era vor#a de aptitudini şi intelect. +taşamentul generează aroganţă şi dispreţ faţă de cei mai puţin dotaţi şi mai puţin inteligenţi, ură faţă de cei care îl umilesc. /i, oric!t m-am străduit să-, a ut pe el şi pe părinţii lui pentru a le schim#a orientarea, nu s-a înregistrat nici o ameliorare. $eva se opunea. Dar, oric!t am încercat să-mi dau seama despre ce este vor#a, n-am reuşit. "ituaţia #ăiatului se agrava. 'ărinţii acţionau cu conştiinciozitate asupra lor înşişi. Dar alunecarea în prăpastie continua. +celaşi lucru şi în privinţa celuilalt pacient. %i explicam că pricina #olii lui este gelozia. * %nţelegeţi că gelozia este un sentiment exacer#at al proprietăţii. @amilia este un #un păm!ntesc. Dacă omul, din cauza unui lot de păm!nt, începe să invidieze, să dispreţuiască şi să #lameze, în acest fel se ancorează în valorile păm!nteşti, şi atunci acest comportament îl va avea şi în familie. Dar, familia nu este numai un #un păm!ntesc ci şi unul spiritual. &eritoriul spiritual nu tre#uie nici el transformat în ţel. 2maginaţi-vă următoarea situaţie) eu am

un lot de păm!nt şi îl alung pe acela care ar vrea să se sta#ilească pe el. 9 fac pentru că este proprietatea mea şi acest lucru e normal. +cum imaginaţi-vă că eu îl urăsc pe omul care a trecut peste teritoriul meu. +cest lucru de a nu mai e normal. Deci, dacă pentru mine lotul este valoare a#solută, atunci eu sunt gata să ucid pe oricine, dar, dacă pentru mine lotul este doar un mi loc, atunci nu va mai exista agresiune. .ăr#atul care avea cancer, mă privea şi încerca să înţeleagă ceea ce îi spuneam. 6l a început să muncească cu sine însuşi, a început să se roage, dar ataşamentul lui faţă de soţie şi respectiv, agresivitatea faţă de ea, nu se diminuează. M-am înt!lnit zilnic cu el şi am încercat fe#ril să îndrept situaţia, dar nimic nu a uta. 6ste ceva ce-i mai presus de spiritualitate. /i acest ceva alimentează ataşamentul faţă de soţie. +m sucit pe toate feţele, de sute de ori, diverse variante, şi astfel am a uns la o singură concluzie) iu#irea pentru omul apropiat este de a o valoare de sine stătătoare în acest (nivers. /i familia include toate aspectele) familia, ca valoare păm!ntească= familia, ca teritoriu spiritual= familia, ca teritoriu al iu#irii. * 'entru dumneavoastră, teritoriul iu#irii reprezintă, deocamdată, valoarea a#solută. 2ar omul drag şi iu#irea pentru acesta, ca şi iu#irea pentru familie şi copii, sunt doar un mi loc pentru iu#irea faţă de Dumnezeu. Cel suprem poate fi doar ceea ce nu este destructi#il, ceea ce este veşnic, altfel, în mod inevita#il, apare agresivitatea. Ne luăm rămas #un şi sta#ilim o înt!lnire după întoarcerea mea. Mi se pare că de a am găsit ceea ce era mai important, cel de-al treilea sistem de valori iu#irea faţă de oameni şi lume. %nţeleg că oamenii care au citit prima şi a doua carte nu se vor mai ataşa de valorile păm!nteşti şi spirituale, dar ei se pot ancora de iu#irea pentru oameni. "entimentul de iu#ire faţă de oameni este legat de structurile temporale. $!t este însă de periculoasă a#solutizarea timpului, adică a iu#irii faţă de oameni, pe atunci încă n-o ştiam. Mam lămurit în +merica. %n Manhatan, sunt doi zg!rie nori gemeni aparţin!nd centrului economic mondial, construit de aponezi. Dacă mergi pe .rodKaM, care se găseşte la o sută de metri depărtare de aceste clădiri, pe una din faţade, în st!nga, poţi să vezi un panou pitoresc - un grup de oameni alerg!nd pe patine cu rotile. %n această clădire, la eta ul al cincilea, dădeam consultaţii. +cum, c!nd am

început să-i diagnostichez pe pacienţi mult mai profund, am înţeles care este esenţa psihologiei americane. (nul din emigranţi descrie totul în felul următor) americanii sunt un popor a#solut t!mpit. 6i au două-trei ţeluri în viaţă. $el mai important îl constituie #anii. +ici toată lumea se închină la #an. +l doilea ţel) să facă sex, să măn!nce şi să #ea= de toate celelalte, pe americani, îi doaren cot. * Nu vi se pare ciudat că, în ciuda unor asemenea interese, poporul nu trăieşte rău şi că prosperă3 6l dă din umeri. *"ă faci ţel din #ani este un păcat. +şa-i3 îi spun eu. *Desigur, spune el, dar eu nu fac din #ani un ţel. *.ineînţeles. Dar priviţi) dacă pentru mine #anii reprezintă o valoare a#solută, ei sunt mai presus de toate. %nseamnă că ei sunt mai presus dec!t iu#irea pentru Dumnezeu, mai presus de viaţa omenească. 'rin urmare, în cele din urmă, am să fiu pregătit să omor doi-trei oameni pentru #ani. De asemenea eu voi fi gata să omor pe oricine, dacă el va atenta la #anii mei. 'entru că ţelul tre#uie să fie intangi#il, totul acţionează pentru acest ţel. 2ar acum imaginaţivă) eu fac un ţel din spiritualitate. %nseamnă că acel rai pe care l-am creat, moral şi echita#il, tre#uie să fie veşnic. 2deea, morala şi legile create pe #aza lor reprezintă valoarea supremă, sunt situate deasupra iu#irii pentru Dumnezeu, deasupra iu#irii pentru oameni şi deasupra vieţii omeneşti. /i atunci voi fi pregătit să omor nu unul, doi sau trei, ci milioane. +sta s-a şi înt!mplat în timpul socialismului şi fascismului c!nd, pentru o idee oarecare, ţara era transformată în maşină de tocat carne. %n concluzie, spiritualitatea este o fericire mult mai mare, dar şi o nefericire la fel de mare, dacă ea devine unic ţel. $ea mai mare fericire este iu#irea pentru oameni şi lume - aşa cred mulţi. Dar dacă eu iu#esc toată omenirea iar ea mi-a dezamăgit aşteptările, atunci eu voi fi gata să omor toată omenirea. +şadar, cel care îşi face din iu#irea pentru oameni o.valoare a#solută, merge spre apocalipsă. +cum să analizăm din acest punct de vedere +merica. +ici se nasc şi vin acei oameni ale căror suflete sunt pregătite să-şi facă drept ţel a#solut valorile spirituale şi iu#irea faţă de aproape. +dică, vin oameni plini de iu#ire şi #ogaţi spiritual. /i pentru a-şi salva sufletul de o colosală agresivitate, dacă nu există suficientă dragoste şi credinţă în Dumnezeu, îi a ută renunţarea la

iu#irea pentru oameni şi la valorile spirituale. De aceea totul începe să se clădească pe #ani şi pe c!ştig. 9amenii nu comunică unul cu celălalt deoarece, comunicarea şi contactele dezvoltă spiritualitatea. .anii devin mai importanţi dec!t iu#irea faţă de alt om. /i, oric!t ar părea de straniu, acest lucru se ustifică dintr-un punct superior de vedere. %nsă aici este un mic 4dar>. "ă te dezici de iu#irea pentru oameni şi de spiritualitate se poate, atunci c!nd asemenea #ogăţii sunt multe. "ă se g!ndească numai la #ani şi la #unăstarea păm!ntească poate numai cel care are o mare rezervă de iu#ire /i de valori spirituale. +cest lucru se cheamă 4din trei rele să-, alegi pe cel mai mic>. +cum însă aceste timpuri sunt pe sf!rşite. %nainte, în 9rient se acumulau valori spirituale, iar în 9ccident ele erau fructificate. Dacă înainte rezervele spirituale îi a ungeau omului nu doar pentru o singură viaţă, acum ele pot fi epuizate în doar c!ţiva ani. +ici la NeK LorA, din ce în ce mai des îmi vin pacienţi care s-au dezis de spiritualitate şi de iu#irea pentru oameni, şi au reuşit să se ancoreze în valorile telurice, în #unurile păm!nteşti. 0a ei încep forme grave de depresie, iar apoi #olile fizice. %n su#conştient ei simt că a-ţi face ţel din spiritualitate şi iu#ire pentru oameni este periculos. 6i încep să trăiască numai prin valorile telurice şi din nou apar pro#lemele. /i de orice s-ar apuca, totul se năruie, apare sentimentul de deznăde de. (nor asemenea pacienţi le explic că se impune să-şi formeze un sistem corect de valori, că fără o noţiune precum iu#irea pentru Dumnezeu, ei nu vor putea supravieţui. "tau într-un mic ca#inet pe ?o-street şi discut cu o nouă pacientă. *'este c!tva timp asupra dumneavoastră poate să se a#ată o mare nenorocire= plus #olile, îi explic eu, ei. 0a dumneavoastră acţionează acum un uriaş program de autodistrugere. Nu aţi trecut încercările şi aţi refuzat purificarea dată de Dumnezeu. */tiţi - îmi spune femeia - niciodată în viaţă nu am avut un sentiment puternic de iu#ire pentru cineva. $u c!teva luni în urmă m-a chemat la NeK LorA o cunoştinţă. +m început să lucrez la ea ca mena eră, şi nu demult am fost cuprinsă de un sentiment puternic. M-am îndrăgostit ne#uneşte de un om, eram cu adevărat fericită iar mai departe a început un teatru al a#surdului. $unoştinţa mea, netam-nesam, m-a azv!rlit în stradă, fără să am mi loace de su#zistenţă. Mai mult, ea a sunat-o pe mama mea în 1usia şi i-a spus că am cancer şi că voi muri în cur!nd.

iată - pacienta mea îşi ţine cu greu lacrimile J exact în acest moment, omul iu#it m-a trădat. Nu numai că nu m-a a utat, dar pur şi simplu a dat #ir cu fugiţii. $um să suport toate acestea3 --9ric!t ar părea de ciudat, autorul a tot ce s-a înt!mplat sunteţi dumneavoastră - îi spun eu femeii. Mai precis, modul dumneavoastră incorect de a recepta lumea. 2u#irea pentru omul drag o constituie pereţii, iar iu#irea pentru Dumnezeu este temelia pe care se clădeşte totul. Nu vi s-au dat pereţi mari pentru că ei v-ar fi îngropat. &emelia dumneavoastră este prea mică. %n +merica, ataşamentul faţă de iu#irea pentru oameni este mai mic, de aceea aici puteaţi să încercaţi acest sentiment fără să pieriţi. Dar o parte din pereţi, oricum s-au surpat. Dacă iu#iţi această lume mai mult dec!t pe Dumnezeu, pentru ca dumneavoastră să vă întoarceţi către 6l lume tre#uie să fie crudă şi inechita#ilă faţă de dumneavoastră. Dacă vă păstraţi iu#irea fără să manifestaţi agresivitate faţă de alţii şi faţă de sine, contactul cu Dumnezeu se intensifică şi are loc purificarea. 2u#irea pentru un alt om a devenit într-at!t ţelul dumneavoastră înc!t, contactul cu Dumnezeu a început să se micşoreze dramatic, iar acest lucru vă ameninţa sufletul. 'entru a vă salva viaţa, tre#uia să pierdeţi imediat iu#irea şi să aveţi parte de o atitudine crudă din partea lumii încon urătoare. Mama dumneavoastră a primit răuvoitorul telefon pentru că, v-a transmis dorinţa de a face din omul iu#it ţel suprem şi fericire. $eea ce dumneavoastră aţi considerat drept catastrofă şi nenorocire a fost, de fapt, o operaţie de anvergură pentru salvarea sufletului dumneavoastră şi a dumneavoastră înşivă. (neori oamenii se înt!lnesc în viaţă, simt o uriaşă iu#ire unul faţă de celălalt, iar după aceea fie mor, fie se îm#olnăvesc, fie se ignesc unul pe celălalt şi se despart, după care încep să #olească ori să moară. /i în tot acest timp, în structurile c!mpurilor lor se formează sufletul copilului lor. %n suflet există o sc!nteie dumnezeiască veşnică şi straturi superficiale care se formează prin iu#irea părinţilor pe parcursul c!torva vieţi. /i, pentru ca sufletul să se formeze corect, părinţii tre#uie să piardă periodic toate valorile, pentru ca sufletele copiilor lor să se purifice prin iu#irea pentru Dumnezeu. $u c!t există mai multă iu#ire pentru un alt om, cu at!t mai perfect poate fi copilul şi, în acelaşi timp, cu at!t mai dureroasă va fi desta#ilizarea sau pierderea temporară a acestei iu#iri. Dar aceasta este o condiţie necesară pentru ca iu#irea pentru omul drag să nu se contopească cu iu#irea pentru Dumnezeu. %n momentele de pierderi,

*/i

suferinţe, rugăciunea în care omul îi cere lui Dumnezeu să i se dea iu#irea pentru Dumnezeu, ca fericire supremă, este deose#it de eficientă. Nu demult, m-a rugat o femeie să-i explic cauza morţii fiicei ei. *"puneţi-mi, în ce a constat vina mea3 *%n faţa lui Dumnezeu nu există vinovaţi. +sta este una. /i a doua, programul din cauza căruia a murit fata, nu a venit de la dumneavoastră. 6ra propria ei Aarmă. @iica dumneavoastră a murit, nu pentru că ar fi făcut ceva, ci pentru a nu comite anumite fapte care iar fi putut aduce pre udicii sufletului ei. Moartea a fost o protecţie pentru sufletul ei. 'este un anumit timp, ea s-ar fi putut îndrăgosti de un alt om, dar perceperea incorectă a lumii, ar fi anulat totul. $u o umătate de an înainte de moarte i s-a trimis o încercare prin ignirea sentimentului de iu#ire şi de încredere, însă ea nu a trecut-o. +cea iu#ire uriaşă, care i-a fost predestinată fetei, în loc să-i dezvolte sufletul, i l-ar fi mutilat. De aceea fiicei dumneavoastră i s-a interzis accesul la acest sentiment şi, în general, la viaţă. (n episod interesant mi-a arătat încă o dată, destul de clar, că #olile canceroase se vindecă prin iu#irea pentru Dumnezeu c!nd aceasta devine un ţel, şi apar atunci c!nd ţelul devine iu#irea pentru om. * /tiţi, îmi spune unul dintre pacienţi, eu locuiesc în @lorida iar fiica mea la NeK LorA. $u c!teva luni în urmă i-au apărut dureri su# coaste, în partea st!ngă. "-a dus la centrul medical şi a făcut o radiografie. 2-a fost depistată o tumoare canceroasă pe pancreas, de mărimea c!torva pumni. @iicei i s-a propus operaţia şi chimioterapia. 1ămăseseră două săptăm!ni p!nă la începerea tratamentului. 6a a citit prima dumneavoastră carte. + început să se roage în fiecare zi şi nu m!nca aproape nimic. După două săptăm!ni i-au făcut o nouă radiografie. Nu mai exista nici o tumoare. Medicii erau şocaţi. N-au putut să explice nimic şi au decis că s-au încurcat filmele. * +m să vă explic ce s-a înt!mplat, îi spun eu tatălui fetei, în primul r!nd este foarte #ine că nu a a uns la mine la consultaţie, pentru că ar fi sperat numai în intervenţia mea şi asta ar fi împiedicat-o să lucreze cu sine însăşi. %n al doilea r!nd, pancreasul este legat de comunicarea cu omul iu#it. 'ancreatita, dia#etul zaharat, cancerul pancreatic sunt semne ale

faptului că omul iu#it şi iu#irea pentru el au devenit o valoare a#solută. 0a fiica dumneavoastră, din cauza sistemului eronat al valorilor, a început să crească #rusc agresivitatea su#conştientă şi, în consecinţă, s-a format tumoarea. %n al treilea r!nd, ea a înţeles că poate să moară şi a renunţat la tot ceea ce p!nă atunci constituia fericirea supremă. $!nd a început să se roage lui Dumnezeu, ea a simţit în mod intuitiv că, fericirea supremă şi sensul vieţii înseamnă de fapt, iu#irea pentru Dumnezeu. Dispăr!nd agresivitatea, a dispărut şi tumoarea. $!nd discut cu pacienţii, adeseori repet faptul că nici un medic, nici un vindecător nu vindecă, ci doar a ută pacienţii să se însănătoşească. "e vindecă omul însuşi, pe #aza intensificării impulsului volitiv care, prin iu#ire, îl apropie de Dumnezeu. +cum c!teva zile m-am confruntat cu o situaţie la care am devenit părtaş fără voie. M-a sunat o cunoştinţă din 1oma spun!ndu-mi că a venit la ea omul iu#it şi că, dintr-o dată, el a început să se simtă rău. *"tarea lui se înrăutăţeşte cu o rapiditate alarmantă, mi-a spus ea. Nu mi-aţi putea explica din ce cauză3 *$auza e foarte simplă, îi explic eu. "-a îndrăgostit foarte tare de dumneavoastră. */i pentru asta ar putea să moară3 */i încă cumI i-am răspuns eu. $u c!t mai puternic este ataşamentul, cu at!t mai intensă devine agresivitatea. 6a poate să vă ucidă pe dumneavoastră, şi de aceea se desfăşoară şi începe să-, ucidă pe el. */i ce-i de făcut3 *%n primul r!nd tre#uie să vă rugaţi am!ndoi. %n al doilea r!nd, mai puţină iu#ire şi contacte sexuale, iar dacă le veţi avea, folosiţi prezervativul. +cest lucru duce la scăderea sensi#ilităţii şi ataşamentului faţă de iu#irea pentru un alt om. Dealtfel ritualul circumciziei este legat exact de acest lucru. *+ fost 2a mine la consultaţie un cuplu t!năr, îi povestesc eu cunoştinţei mele. @emeia suferea de o mastită cronică de care n-a putut în nici un chip să scape. 0a #ăr#at, în timpul contactului sexual începeau nişte dureri acute în zona canalului urinar şi a vezicii. *&re#uie să vă rugaţi nu numai înainte de masă, ci şi înainte de contactul sexual, le-am explicat eu. 1enunţaţi la reproşurile reciproce care vă leagă unul de celălalt. 2u#itul

dumneavoastră să-şi amintească şi să-şi retragă toate reproşurile pe care le-a avut împotriva femeilor. După aceea receptorul ,-a preluat el şi eu i-am explicat că valoarea supremă nu este omul iu#it, ci iu#irea pentru Dumnezeu. "imt că partenerul meu de dialog este interior, şocat. "ituaţia lui este foarte gravă, în c!mpul său se află hieroglifa morţii. *'rofitaţi de şansa dumneavoastră, rugaţi-vă. 'un receptorul în furcă. + doua zi cunoştinţa mea mă sună din nou. * 'rietenului meu îi este şi mai rău, spune ea pe un ton pierdut. +#ia m-am întors acasă iar el a stat în pat patru ore fără cunoştinţă. Mă tem că va muri. N-am cum să-, internez aici în spital, iar eu tre#uie să plec pentru c!teva zile în Germania şi mă tem să-, las singur. *2n primul r!nd starea lui s-a îm#unătăţit, îi spun eu, în structurile c!mpului iu#itului dumneavoastră nu există moarte, în al doilea r!nd cu c!t vă temeţi mai mult pentru el, cu at!t îi produceţi un rău mai mare şi-, împiedicaţi să supravieţuiască. Mergeţi către Dumnezeu. 2u#itul vă va urma şi se va face #ine. Nu vă temeţi. 'lecaţi în Germania. Dacă plecaţi, îi va fi folositor. /i apoi, dacă îi este scris să moară, nu-, va salva nimeni, nici măcar eu. *N-aţi putea să vă uitaţi3 Mă întrea#ă ea cu disperare. *N-am voie să mă uit la aşa ceva, îi răspund eu. Daţi-2 receptorul, vreau să vor#esc cu el. 2n timp ce ea-i transmite receptorul, eu mă chinui să găsesc soluţia. 'entru a cunoaşte lumea şi a atinge noi trepte, eu tre#uie să mă perfecţionez. 'eriodic îmi iese la suprafaţă 4murdăria> Aarmică. "căp!nd de ea a ung, cu mare greutate, şi cu destule chinuri la noi generalizări. Dar omul este acum în pragul morţii iar eu sunt pentru el singura speranţă de supravieţuire. 6l se agaţă de mine, face din mine un ţel şi momentan îmi preia 4murdăria> Aarmică, înmulţindo. 6u tre#uie să-i dau o informaţie precisă şi în acelaşi timp să-, resping, deoarece orientarea către mine ar putea să-l coste viaţa. $!nd el lua receptorul, eu de a găsisem soluţia corectă. * +scultaţi-mă atent, îi spun eu, sunteţi pe moarte acum, pentru că principalele valori pentru dumneavoastră le constituie lucrurile pe care le vedeţi în urul dumneavoastră. Moartea confiscă toate valorile, şi noi, purificaţi, mergem către Dumnezeu. %nseamnă că, dacă dumneavoastră veţi face ceea ce se înt!mplă în cazul morţii, nu va mai avea sens să muriţi. 1enunţaţi la tot ce vă ţine legat şi cereţi-vă iertare în g!nd. Dacă vă este sortit să muriţi, veţi muri, iar eu n-am cum să vă a ut. --am dat tot ce am putut. De acum nu vă mai sunt util. + doua zi, t!nărul mă sună din nou.

* Mă simt normal. 6ste pur şi simplu incredi#il - recunoaşte el. 6u ridic din umeri. *Dumneavoastră aţi început să construiţi un sistem adevărat de valori, de aceea nu este necesar să muriţi. -ă rog să nu uitaţi un lucru important - îi spun eu - între dumneavoastră şi femeia iu#ită tre#uie să existe o oarecare distanţă. 0a început o iu#ire dumnezeiască, iar apoi iu#irea dintre #ăr#at şi femeie. "imţiţi că o iu#iţi ca pe o soră, ca pe o fiică, ca pe mamă, cum iu#iţi păsările şi animalele, natura din urul dumneavoastră, lumea creată de Dumnezeu. $el dint!i sentiment tre#uie să fie acela că iu#iţi în ea pe Dumnezeu, iar după aceea tot ceea ce v-am enumerat. /i atunci c!nd iu#irea va pleca, omul va muri, va trăda, va înşela, va igni, va minţi, sentimentul dumneavoastră de iu#ire va răm!ne invulnera#il. -ă mai reamintesc) nu vă orientaţi asupra mea. *Da, acest lucru de a l-am înţeles - respiră el uşurat. * "lavă DomnuluiI Ne-am luat rămas #un. 2u#irea pentru oameni este o valoare colosală. 6a generează aptitudini, talente. /i c!nd omul începe să-şi valorifice aptitudinile, talentele, în el răsună întotdeauna glasul iu#irii pentru oameni= dar după acest glas, întotdeauna tre#uie să răsune neauzitul, dar importantul glas al iu#irii pentru Dumnezeu. Dacă el nu există, omului nu i se va permite să-şi descopere talentul, pentru ca el să nu-i înşele şi să nu-i ademenească pe admiratorii săi. +m înţeles în ce consta atracţia vocii lui 6dit 'iaf c!nd am auzit despre istoria copilăriei ei. 0a v!rsta de şapte - opt ani era oar#ă şi, după cum am văzut eu, cauza or#irii a fost iu#irea pentru oameni şi lume. 2ar c!nd iu#eşti lumea mai mult dec!t pe Dumnezeu, atunci începi să-ţi pierzi vederea ca să te ataşezi mai puţin de ea. Mulţi la #ătr!neţe îşi pierd vederea, pentru că se leagă prea mult de această lume. $!nd femeile din orăşelul unde locuia fetiţa au început să se roage aştept!nd o minune, atunci efortul lor unit, puternic, a vindecat sufletul fetiţei şi ea a început să vadă. 2gnorarea tuturor sistemelor de valori, în intenţia de a a unge la Dumnezeu, ne permite să simţim şi să descriem lumea încon urătoare. +veam la consultaţie un t!năr care mi-a povestit multă vreme despre pro#lemele sale.

*0a

cine n-am fost eu3I /i la #a#e şi la #ioenergeticieni. %n cel mai #un caz simţeam pentru un timp o oarecare uşurare, dar farmecele nu mi le-a putut dezlega nimeni. *Nu e vor#a de farmece - îi explic eu. +veţi o imensă agresivitate su#conştientă faţă de femei. Mai simplu spus, sunteţi un om incredi#il de gelos. "ufletul vă este prea ataşat de familie, de omul iu#it, de dorinţa de a avea copii de la femeia iu#ită. De aceea, c!nd pierdeţi toate acestea, apare agresivitatea. 1evizuindu-vă viaţa, schim#aţi-vă atitudinea faţă de oameni, schim#aţi-vă caracterul. După o lună a venit din nou la consultaţie. *"unt în al nouălea cel - îmi povesteşte el. %mi este mult mai #ine. "imt că nu mai sunt ataşat de relaţii. %mi imaginez că toţi s-au certat cu mine, m-au trădat, dar eu nu mai manifest agresivitate, iar iu#irea se păstrează în suflet. *Da. Nu mai sunteţi ataşat de relaţiile cu omul apropiat, adică de spiritualitate, însă sufletul dumneavoastră este prea mult legat de iu#irea pentru oameni. *+m considerat întotdeauna că acesta este un lucru #un, se miră el. *2u#irea pentru oameni este o uriaşă fericire şi o mare #ogăţie. Dar dacă noi o situăm deasupra lui Dumnezeu, ea se inversează în nefericire. 2u#irea pentru oameni nu poate fi un ţel ci doar un mi loc al iu#irii pentru Dumnezeu. Dacă omul face un ţel din #ani, copiii lui se vor naşte cerşetori spre a-şi purifica sufletele. Dumnezeu nu le va da #ani, sau chiar ei îi vor respinge pentru a supravieţui. Dacă părinţii îşi fac un ţel din spiritualitate, copiii se vor naşte fără spirit ori vor respinge spiritualitatea, nu vor dori să-şi dezvolte intelectul, capacităţile, etica. Dacă omul îşi face un ţel din iu#irea pentru oameni, şi-i dispreţuieşte şi-i udecă pe cei care i-au înşelat încrederea, Dumnezeu îi va priva pe copiii săi de iu#irea faţă de oameni. în sufletul lor îşi va face sălaş diavolul. "au ei înşişi vor respinge iu#irea pentru oameni şi vor deveni nişte netre#nici şi violatori. &oţi aceştia prezintă ataşament faţă de iu#irea pentru oameni. După o lună t!nărul a venit din nou la mine. *&otul e normal la mine dar mi-a apărut senzaţia că am devenit vampir energetic în raport cu femeile. 6ste oare adevărat3 *Da, aşa este, îi răspund eu. 'entru dumneavoastră femeia iu#ită continuă să fie ţel şi nu mi loc. 2ar noi ne alimentăm prin ţel, luăm putere de la ţel. Dacă ne facem ţel din Dumnezeu, atunci puterea şi dragostea o luăm de la 6l. Dar dacă ne facem ţel din omul iu#it,

atunci forţa şi iu#irea le răpim de la acesta, iar asta înseamnă de a af. 2n acest fel mamele, iu#indu-şi ne#uneşte copiii, în mod inconştient le fură sănătatea şi fericirea. *$e înseamnă asta3 $ă e un păcat să iu#eşti un alt om3 *&otul se desfăşoară în funcţie de raportul dintre iu#irea faţă de om şi iu#irea faţă de Dumnezeu. (niversul a apărut ca o desprindere, ca o ruptură din Dumnezeu. /i cu c!t ruptura e mai mare, cu at!t mai puternică tre#uie să fie iu#irea pentru Dumnezeu, dorinţa de reunificare cu 6l. 2n ce constă sensul mitului lui +dam şi 6va3 'e de o parte iu#irea #ăr#atului şi femeii creează urmaşi, iar pe de altă parte această iu#ire poate fi considerată păcătoasă. $aracterul ei de păcat ar consta în aceea că, ea ar putea întrece iu#irea faţă de Dumnezeu. Dacă ne facem ţel din orice din acest (nivers, atunci iu#irea noastră faţă de o#iectul ce ni l-am fixat ca ţel va întrece iu#irea pentru Dumnezeu. Dacă orice fel de fericire pe care o încercăm nu-2 dec!t un mi loc al iu#irii pentru Dumnezeu, atunci, oric!t de intens am iu#i lumea încon urătoare, iu#irea pentru Dumnezeu va fi întotdeauna mai puternică, şi prin urmare, în locul distrugerii se va produce dezvoltarea. 9dată, la consultaţie, un #ăr#at m-a între#at) *$!nd încerc să mă rog la Dumnezeu, imediat în partea dreaptă a capului îmi apare o durere care parcă se aşează pe cap. Nu mi-aţi putea spune din ce cauză3 *--a rămas în suflet încă mult dispreţ pentru oamenii imperfecţi şi multe reproşuri faţă de lumea încon urătoare. Nu puteţi sta în faţa icoanelor fiind supărat pe cineva şi condamn!ndui pe alţii. 1ugăciunea nu are efect dacă sunteţi plin de supărare şi dispreţ. %ncepeţi cu pocăinţa. 6l a dat din cap iar eu mi-am amintit un caz interesant pe care mi ,-a povestit o cunoştinţă. 6a a început să se roage şi să repete iarăşi şi iarăşi. * Doamne, &e iu#esc mai mult dec!t orice pe lume. /i de fiecare dată îi trecea prin cap o durere săl#atică. /i aşa două luni la r!nd. 9dată ea a rostit) * Doamne, oricum te iu#esc mai mult dec!t orice pe lume, numai nu-mi pricinui asemenea dureri. .oala i-a dispărut şi nu a mai simţit-o niciodată.

%n octom#rie, înainte de a pleca la NeK LorA am avut doi pacienţi dificili. +m vor#it de a despre asta. (n #ăiat excepţional de inteligent avea leucemie. $auza) ataşamentul faţă de aptitudini, faţă de spiritualitate. $el de-al doilea cu cancer în ultima fază. %ncerc!nd să-i a ut pe ei, în mod special, am descifrat ceea ce alimenta ataşamentul faţă de spiritualitate) dorinţa de a face unic ţel din iu#irea pentru oameni şi lume. 6ram convins că acum totul se va sf!rşi cu #ine, însă m-am înşelat. După plecarea mea, starea #ăr#atului s-a înrăutăţit. 6puizată, soţia lui m-a sunat la NeK LorA c!teva zile la r!nd, dar nimic nu i-a fost de folos. 6ra pe moarte şi după o săptăm!nă, a şi murit. +tunci mi-am pus o între#are. Dacă el nu era ancorat în cele trei sisteme principale ale valorilor pe 'ăm!nt, atunci de ce a murit3 6i #ine, sunt mai multe cauze) el putea transmite copiilor foarte multă 4impuritate> spirituală de care n-a putut să se de#araseze, sau e posi#il ca, în această viaţă să fi comis o faptă pentru care a fost nevoit să plătească. 9 altă cauză ar fi aceea că, nu m-a crezut p!nă la capăt şi n-a reuşit să-şi convingă sufletul de faptul că iu#irea pentru Dumnezeu este fericirea supremă în viaţă. 0a urma urmelor, peste un an, doi, el tre#uia să se nască undeva şi plecarea lui de pe 'ăm!nt era strict hotăr!tă. &oate acestea erau c!t se poate de pro#a#ile, însă eu simţeam că era încă ceva care alimenta #oala. 6l n-a putut să renunţe p!nă la sf!rşit la gelozie, însă în acest caz tre#uiau a#ordate structurile situate deasupra timpului... +ceste structuri creează timpul ca atare. 6le pot fi de asemenea sisteme de valori de care te poţi ataşa făc!nd din ele ţelul şi sensul vieţii. $e tre#uie făcut însă ca să ieşi din timp, spaţiu şi materie, nu puteam să înţeleg. 6 drept că în ultimul timp am început să simt structura care se opune timpului şi, periodic, îmi ieşeau la suprafaţă programe de ataşament faţă de aceasta. încerc să clasific această structură. Desenez un cerculeţ. +cestea sunt valorile păm!nteşti, materia. în dreapta, un alt cerculeţ. +cestea sunt valorile spirituale, spaţiul. "paţiul generează materia şi, concomitent, ele trec din unul în altul. Dacă se schim#ă structura spaţiului, se schim#ă structura materiei. Masele mari de materie modifică structura spaţiului. Desenez deasupra lor un al treilea cerculeţ. +cesta este timpul, adică iu#irea faţă de oameni şi lumea încon urătoare. +ceastă iu#ire o generează valorile spirituale şi fizice. /i iată că recent am desenat deasupra timpului un al patrulea cerculeţ. 'rin urmare există fapte. +m intrat în contact emoţional cu esenţa care se găseşte dincolo de timp. 6a trece în timp, timpul trece în această esenţă. 'rin ceva, ea este opusă

timpului. +cum apare între#area) prin ce este opusă3 %ncerc să găsesc situaţii similare de interacţiune a materiei cu spaţiului. $el mai #un exemplu aici este omul. &oate procesele se desfăşoară rapid. $orpul se distruge, sufletul trăieşte. +dică structurile c!mpurilor sunt mai longevive dec!t structurile materiale. "ta#ilitatea c!mpului este superioară sta#ilităţii materiei. După cum le spun pacienţilor mei) îm#răcămintea, apartamentul, #anii, reprezintă apărarea corpului nostru, adică condiţiile sta#ile care îi permit să se dezvolte. $u c!t există mai mulţi #ani şi este mai mare #unăstarea materială, cu at!t sunt mai multe condiţii de sta#ilitate şi apărare împotriva lumii încon urătoare. Dar numai sta#ilitatea fizică duce la degradare. Dinozaurii au dispărut, iar #roaştele ţestoase ascunse în carapacea solidă au încetat să se mai dezvolte. +u început să #iruie mamiferele, pentru care greutatea enormă şi carapacea dură şi dinţii ascuţiţi au trecut pe planul al doilea. +daptarea rapidă la noile condiţii, schim#ările la nivelul reflexelor le-a permis să transforme adaptarea fizică, într-una funcţională. $u c!t mai multe funcţii avea un organ sau un grup de organe luate împreună, cu at!t mai înaltă era adapta#ilitatea organismului. +părarea informaţională s-a arătat mai puternică dec!t cea fizică. Dezvoltarea structurilor spirituale a decurs mai activ în grupurile de organisme. Grupele sta#ile aveau mai multe şanse de supravieţuire, dar s-a dovedit că g!ndirea colectivă are minusurile ei. 6a tinde către monotonie, este mult mai statică dec!t cea individuală. De aceea al#inele, furnicile şi alte colectivităţi unde colectivismul a sugrumat total individualitatea, şi-au încetat, ca şi #roaştele ţestoase, dezvoltarea. Direcţia cu cele mai #une perspective a fost aceea în care se înt!lneau două spirale, unde g!ndirea colectivă era îm#ogăţită de cea individuală. +stfel, lumea materială tinde către diversitate, către schim#are, lumea spirituală către unitate şi uniformitate. -alorile spirituale, comparativ cu cele păm!nteşti, reprezintă un factor de mult mai mare sta#ilitate, înseamnă că ele îl pot apăra mai #ine pe om, adică intelectul, capacităţile, etica, echitatea, idealurile înalte. Dacă toate acestea s-ar acumula cu prioritate într-un om, atunci acesta va fi mai adaptat la viaţă dec!t cel care se orientează numai spre #ani şi #unuri materiale. &impul, în raport cu spaţiul şi materia reprezintă o sta#ilitate şi mai mare. +dică, în acest (nivers, sta#ilitatea supremă înseamnă că #locurile informaţionale de #ază se găsesc în structurile temporale. Mai simplu zis, iu#irea pentru oameni şi pentru această lume, mai precis pentru acest (nivers, creează în final cea mai mare sta#ilitate şi prin urmare cea mai înaltă fericire.

2ar acum să trecem din nou la cea de-a patra structură pe care am descoperit-o de cur!nd. Dacă ea se opune timpului, înseamnă că ea tre#uie să-, distrugă, şi în acelaşi timp tre#uie să ai#ă o mai mare sta#ilitate în comparaţie cu timpul. M-am chinuit să găsesc denumirea acestei esenţe. După aceea, am decis s-o numesc 4haos5, distrugere. 4Naosul este gradul cel mai înalt al ordinii5, se spunea în antichitate. Naosul distruge, pentru că gradul lui de regularizare este superior regularizării cosmice. &a#loul rezultat era straniu) deasupra iu#irii pentru oameni şi pentru lumea încon urătoare se situează forţele distrugerii. 6ra un zid pe care nu-, puteam trece. Nu aveam putere. De aceea, am decis să am!n această temă pentru mai t!rziu. /i iată-mă în ca#inetul din Manhatan. 'rintre aluzele se văd cr!mpeie de soare. Dau consultaţii pacienţilor şi toate cazurile sunt de o simplitate elementară. Doar sunetul telefonului venit din 'eter#urg mă scoate din ritmul o#işnuit. Mă sună cola#oratorul meu) * +scultă, fiul meu a început să ai#ă pro#leme cu plăm!nii şi nici un fel de medicamente nu-2 a ută. +nalizez c!mpul #ăiatului şi a#ordez acea structură pe care acum o numesc 4haos5. * /tii, îi spun eu cola#oratorului, este vor#a aici de ataşamentul de nişte structuri superioare cărora nu le-am găsit încă, o denumire. Mai încearcă şi tu ceva, iar eu la r!ndul meu voi încerca să sta#ilizez situaţia. După două zile el m-a sunat din nou) * M-am adresat unei clarvăzătoare. 6a mi-a spus că #ăiatul tre#uie să facă o #aie cu usturoi. După o asemenea #aie, a vomat şi se părea că a început să fie mai #ine, dar după aceea s-a năruit din nou totul, starea lui continuă să se înrăutăţească. &oată această situaţie semăna cu un ştreang care îmi sugruma capacităţile şi posi#ilităţile întrun ghem inert şi lipsit de putere. 2arăşi m-am trezit în situaţia în care tot ce dădea rezultat înainte, a încetat acum să mai funcţioneze. 2ar dinamica înrăutăţirii stării copilului îmi amintea, nu ştiu de ce, de starea pacientului meu #olnav de cancer care murise de cur!nd. 2n situaţiile critice mă salva capacitatea mea de a-mi su#ordona toate forţele o#iectivului principal, de a comprima la maximum informaţia, concentr!nd într-un singur punct tot trecutul şi prezentul. Dacă densitatea informaţiei depăşea un anumit nivel, atunci cantitatea trecea în

calitate şi se năştea o nouă idee. %n conformitate cu această idee, am clasificat lumea încon urătoare cre!nd noţiuni şi cu a utorul acestora controlam situaţia. +m început să-mi amintesc fe#ril orice fapte legate de timp şi de forţele distructive, adică de haos. +m avut o discuţie interesantă în "i#eria. 2nterlocutorul meu îmi descria experimentul său în legătură cu timpul. * +m o#servat de multă vreme că scurgerea timpului este inegală. 2maginaţi-vă de pildă, că se află pe păm!nt un număr mare de ţevi de metal. $!nd treci pe l!ngă ele, timpul se contractă. După aceea îi între#am pe alţi oameni, compar!nd senzaţiile noastre su#iective. +celaşi segment de drum, c!nd oamenii treceau pe l!ngă o mare cantitate de ţevi, conform senzaţiilor lor, le lua mult mai puţin timp. 1eieşea că o mare cantitate de elemente tu#ulare, reunindu-se, încetinesc timpul. +m făcut experimentul nu numai cu o#iecte circulare. /tiţi am#ala ele de carton pentru ouă3 +m aşezat douăzeci de astfel de am#ala e unul peste altul iar su# ele un om. %n acest moment, aparatele înregistrau modificarea stării fiziologice. "e o#servau şi modificări exterioare. "!ngele se urca la cap şi faţa se înroşea. "ingura pro#lemă pe care nu am putut-o lămuri, era cauza pentru care astfel de configuraţii schim#ă cursul timpului. +m spus că pentru mine totul este destul de simplu. Materia, spaţiul, timpul sunt o singură formaţiune. %nseamnă că schim#area unui element atrage după sine schim#area celorlalte. $antităţile mari de materie modifică în mod considera#il caracteristicile spaţiului şi timpului. "chim#area densităţii timpului duce la apariţia sau dispariţia o#iectivelor materiale şi la schim#area caracteristicilor spaţiului. 9rice o#iect, prin suprafaţa sa, are influenţă asupra spaţiului şi timpului. De aceea prin intermediul sistemului suprafeţelor, noi putem acţiona asupra timpului. $e fapte îmi mai aminteam3 2ată-le) 9dată, din curiozitate, m-am dus la o #a#ă care vindeca prin rugăciuni şi desc!ntece. 6a se uita în ochii omului, începea să-i povestească despre viaţa lui, după care îi spunea ce i se poate înt!mpla. 9ric!t ar părea de ciudat, în pofida lim#a ului ei primitiv şi grosolan, ceea ce spunea ea corespundea cu diagnosticarea mea. "ă spunem că eu vedeam o uriaşă gelozie internă la o fată şi din această cauză, pro#leme mari în viaţa personală şi şanse minime de a avea copii. .a#a reda această idee în felul următor)

* Deochiul zace în tine, drăguţă, n-ai să ai copii, vinO la mine să #ei apă de-a mea şi-o să-ţi fie mai uşor. După cum am văzut eu, această #a#ă, în viaţa anterioară a trăit în &i#et şi s-a ocupat acolo de practici spirituale. +sta, a dus în mod spontan la deschiderea aptitudinilor ei în această viaţă. * %n fiecare an mă duc în +ltai, povesteşte ea. +colo tre#uie să mergi pe os şaizeci de Ailometri ca să te închini într-o #iserică. /i noi, cei de aceeaşi credinţă, ne adunăm şi mergem încolo, pe os, mult timp. Data trecută am fost, ne-am rugat şi am plecat cu Dumnezeu înapoi, şi după două ore am a uns. 1eiese că noi am parcurs treizeci de Ailometri, într-o oră. Nimeni nu a înţeles nimic, iar noi am considerat că Dumnezeu ne-a dat o menire. După aceea am verificat, să văd de ce s-au înt!mplat toate acestea. +m a uns la concluzia că timpul este ritm, şi prin ritm ne este mai uşor să controlăm timpul. $!nd omul merge ritmic c!teva ore, ceea ce g!ndeşte el atunci trece mult mai profund în su#conştientul său. Dacă însă omul, pe parcursul întregului drum, îl are în g!nd pe Dumnezeu şi începe să se roage în sinea sa, pregătindu-se pentru rugăciunea pe care o va rosti la capătul drumului, timpul lui încetineşte #rusc. 2ată de ce pelerinii mergeau pe os spre locurile de rugăciune. /i se încetinea nu numai timpul su#iectiv ci şi cel o#iectiv. De aceea lumea interioară, în care trăieşte, respiră, măn!ncă şi se mişcă omul, influenţează procesele temporale, prin urmare şi sănătatea. De aceea îm#răcămintea ca suprafaţă, formă şi croială, poate influenţa sănătatea omului. 'rin urmare şi spaţiul în care trăieşte omul, organizarea extinsă şi superficială a acestuia, are o influenţă pozitivă sau negativă asupra sănătăţii omului. Mai simplu spun!nd, forma ferestrelor, aşezarea mo#ilei în apartament, dispunerea camerelor în care locuim, sunt în legătură nemi locită cu starea de sănătate. %nseamnă că nu numai spaţiile interioare, dar şi cele exterioare, faţadele clădirilor, dispunerea cartierelor şi parcurilor, #isericilor şi clădirilor pu#lice, pot să influenţeze soarta şi sănătatea fizică a oraşului. Dar toate acestea sunt legate de timp, de regularizare. $um răm!ne însă cu distrugerea3 $um poate fi legată distrugerea de sănătatea omului3 +m început din nou să analizez. .oala reprezintă o desta#ilizare a organismului, o dereglare a funcţiilor acestuia, în copilărie, sufeream mai tot timpul de răceală. +m o#servat că în timpul #olii are loc o îm#unătăţire considera#ilă şi o acutizare a mirosului şi a gustului. 9rganismul părea că se reînnoieşte, devenea mai sensi#il. 9dată, pentru întărirea imunităţii, mi s-au făcut

in ecţii cu piroganal. Mi s-a ridicat #rusc temperatura, au început dureri fizice, dar după aceea am simţit în mine un fel de întinerire. $!nd organismul s-a o#işnuit cu acest medicament, senzaţia a dispărut. %nseamnă că desta#ilizarea fr!nează timpul şi are ca efect întinerirea. $!t timp organismul creşte, se produce o puternică regrupare fizică. +cest lucru influenţează în mod corespunzător procesele temporale. Deose#it de puternic sunt influenţate procesele temporale în momentul maturizării sexuale. +tunci densitatea temporală este maximă. $a urmare, în aceşti ani se cristalizează interior principalele aptitudini şi întregul drum al vieţii adolescentului. De aceea, dacă noi vom practica tehnicile desta#ilizărilor profunde ale omului, vom putea să încetinim considera#il procesele de îm#ătr!nire. Dar pentru o astfel de desta#ilizare este nevoie de control, care să transforme distrugerea în creaţie, iar acest lucru reprezintă cantitatea de iu#ire din sufletul nostru. Dumnezeu a creat (niversul. Dumnezeu este iu#irea. %nseamnă că pentru controlul oricărui proces al desta#ilizării tre#uie să ne apropiem de Dumnezeu şi să mărim cantitatea de iu#ire din suflet. Deci, mai înt!i iu#irea, apoi desta#ilizarea. 0ucrurile stau cam aşa) sufletul viitorului copil p!nă la concepţie, unindu-se cu Dumnezeu, primeşte o cantitate de iu#ire în conformitate cu Aarma sa. /i dacă acea desta#ilizare care se produce la naştere depăşeşte, în timpul dezvoltării sau în interacţiune cu lumea încon urătoare, cantitatea iu#irii aduse în această viaţă, atunci încep infirmităţile, #olile, moartea. %nseamnă că distrugerea o reprezintă pereţii, iar temelia o constituie iu#irea. %ncă un fapt) în primăvara lui ,:HH am plecat împreună cu prietenii în nordul $aucazului, la &e#erda. Ne-am dus acolo pentru izvoarele de Narzan. %ntr-o seară a început o discuţie despre faptul că oamenii tratează diferite #oli cu ape minerale. M-am g!ndit că atunci c!nd voi parcurge toate treptele purificării spirituale, va tre#ui să mă ocup şi de influenţarea fizică. "ă spunem aşa) în afară de acţiunea ver#al-emoţională, va tre#ui să găsesc şi alte metode. "ă presupunem că un om se roagă în #iserică. +supra schim#ării stării lui interne are influenţă nu numai rugăciunea, ci şi forma lăcaşului, spaţiul din interiorul acestuia, dispunerea lui, forma o#iectelor, miresmele, ş.a.m.d. %nseamnă că, în afară de revizuirea sistemului de valori, omul poate stimula acumularea de iu#ire în suflet prin schim#area ritmului de g!ndire, de respiraţie, de mişcare, de alimentaţie.

&ovarăşul meu de drum, după întoarcerea de la #ăi, mi-a spus o poveste despre nişte ape minerale neo#işnuite dintr-o localitate de munte din $aucaz. +colo sunt c!teva izvoare de apă minerală dispuse unul l!ngă altul şi fiecare vindecă o anumită #oală. (nul vederea, altul articulaţiile, altul tractul intestinal. 1ezultatele sunt cutremurătoare. %n c!teva zile, oameni care aproape îşi pierduseră vederea, şi-o recăpătau. 0-am rugat să-şi imagineze apa pe care a #ăut-o, pentru ca prin intermediul c!mpului său să a ung la structura c!mpului izvorului. /tiam că informaţia pe care o voi o#ţine va fi superficială, însă pentru mine era important să înţeleg principiul de #ază. +pa este un minunat acumulator de informaţie. "tră#ăt!nd rocile muntoase, ea acumulează o anumită informaţie, care apoi vindecă. %n $aucaz sunt roci sedimentare. +cestea sunt fundul fostului ocean. Nu este exclus ca programele pe care le conţine apa să fie legate de viaţa organismelor în apă şi pe fundul oceanului. 1ezultatul a fost neaşteptat pentru mine. $redeam că apa este purtătoare de mai multe vieţi şi de aceea omul se vindecă. +pa însă, purta informaţia despre moarte. "-a dovedit că aceste izvoare purtau informaţia despre moartea multor fiinţe, adică în apă era codată acceptarea morţii. -in dimineaţa la 4+cademia de 'arapsihologie>) * +scultă, este aici pentru ţine un anunţ important, îmi spune unul dintre cola#oratori. După tratamentul tău, o fată a a uns la clinica de psihiatrie. + sunat mama fetei. + lăsat datele pe ro#ot. 4&re#uie să ştiţi ce se înt!mplă cu pacienţii lui 0azarev. +m venit de multe ori la tratament, iar de cur!nd fiica mea a a uns la o clinică de psihiatrie.> *+ lăsat un număr de telefon3 m-am interesat eu. *Da. Numărul de telefon este aici. 9 sun pe femeie iar ea îmi spune numele fetei, după care încerc să-mi dau seama de situaţie. $auza #olii fetei este legată de situaţia fiului ei. 6l poate muri. $auza) gelozia. 'rivesc c!mpul tinerei femei. +cesta în principiu este armonios, înseamnă că toate pro#lemele pornesc de la faptul că nu este purificat sufletul fiului. *--am spus că fiica dumneavoastră e geloasă. *Da, mi-aţi spus. 6a a muncit cu sine însăşi şi starea ei a devenit mult mai #ună. Dar de cur!nd s-a înrăutăţit #rusc.

*--am spus să vă rugaţi at!t pentru fiică cît şi pentru nepot3 *Da. 6u şi cu fiica mea ne-am rugat. *+scultaţi-mă cu atenţie. Dacă eu v-am spus că revizuirea întregii vieţi şi rugăciunea sunt o muncă grea, să ştiţi că aşa este. Dacă v-am spus că, pentru purificarea nepotului dumneavoastră va fi nevoie de un efort mult mai mare, să ştiţi că într-adevăr aşa stau lucrurile. +ţi avut o atitudine de neseriozitate faţă de spusele mele. /i fiica dumneavoastră, la fel. &ot ce dumneavoastră şi fiica dumneavoastră nu aţi reuşit să purificaţi, fie că vă va ucide nepotul, fie că se va întoarce împotriva autorilor, adică împotriva mamei şi #unicii. Dacă v-a fost lene să purificaţi sufletul, nu căutaţi cauza în alţii. $ontinuaţi să acţionaţi. @emeia pune receptorul în furcă, iar memoria mea, încetul cu încetul, trece în revistă toate cazurile. $!nd omul se tratează la #ioenergeticieni, pot apărea înrăutăţiri ale sănătăţii legate de rezonanţele programelor. Dacă sufletul vindecătorului este ancorat în ceva, iar cauza #olii pacientului o constituie un ataşament similar, un asemenea vindecător nu-, va putea a uta pe pacient. %ntemeietorii multor religii au fost oameni pentru sufletele cărora ţelul a fost doar Dumnezeu. /i acest lucru armoniza şi vindeca sufletele şi trupurile discipolilor lor. 1ecent, la una din consultaţii, am avut un dialog interesant cu o fată. * "ufletul dumneavoastră are drept ţel dorinţa de a avea copii, creaţia, omul iu#it şi de asemenea iu#irea pentru el. Nu puteţi accepta umilinţa în această privinţă. %n existenţa trecută, din această cauză v-a murit fiul. /i în această existenţă, el din nou tre#uie să apară pe lume. Dacă el va muri în stadiul de em#rion sau după naştere, veţi răspunde pentru asta şi de a v-a fost hărăzit ca, înainte de concepţie şi în timpul sarcinii să primiţi igniri şi umilinţe. 'regătiţi-vă pentru asta din timp. $u c!t sufletul dumneavoastră va aspira mai puternic către Dumnezeu, cu at!t mai uşor vă va veni să treceţi prin toate aceste încercări şi să vă salvaţi copilul. @ata îmi pune o între#are surprinzătoare) *+m fost la consult la o femeie #ioenergetician şi ea mi-a spus că pot vindeca copiii. 2ar o dată am reuşit să pun un diagnostic şi să spun ce tratament tre#uie urmat, un lucru neaşteptat pentru mine. +poi un alt vindecător, la care am a uns înt!mplător, mi-a spus că am aptitudini deose#ite. M-aş putea perfecţiona în tratarea #olnavilor3

v-aş sfătui să nu vă gră#iţi. 9rice procedură de tratament este un tratament prin iu#ire şi dacă omul nu are suficiente rezerve în această privinţă, el nu poate fi vindecător. -reau să spun în plan profesional. *"puneţi-mi, are fiecare om aptitudini de a vindeca aşa cum are aptitudini de a iu#i3 9rice om are două straturi de iu#ire, primul superficial, c!nd iu#irea apare în contact cu ceva şi pare să depindă de o#iectul care a determinat-o. +cest sentiment, ca şi toate celelalte, purcede din sentimentul de iu#ire a Divinităţii, care nu depinde de nimic şi care naşte totul. Numai Dumnezeu nu depinde de nimic şi această iu#ire radiază ca soarele, nesupun!ndu-se nimănui. 2u#irea dumneavoastră interioară depinde însă de omul iu#it, de dorinţa de a avea copii, de a creea. +ceastă 4impuritate> o veţi lua asupra dumneavoastră. 42mpuritatea> se va sedimenta exact în locul în care prezentaţi ataşamentul. %nseamnă că orientarea dumneavoastră spre procreare şi creaţie, spre iu#irea faţă de oameni şi lume va fi şi mai puternică. /i atunci vi se va #ara posi#ilitatea de a avea copii şi de a crea. 'oate fi vor#a de sterilitate, de pierderea aptitudinilor pentru tratarea #olnavilor, de o #oală gravă, ş.a.m.d. @iecare om are momente c!nd, în condiţiile oricăror ataşamente, sufletul i se înalţă deasupra acestora şi începe să radieze iu#ire. %n acest timp omul îi poate a uta pe alţii fără să ia asupra sa nici un fel de 4impuritate>. Dar acest lucru nu se înt!mplă foarte des. Mă întorc din nou la tema mea. %mi mor pacienţii şi eu nu-i pot a uta. $ola#oratorilor mei li se îm#olnăvesc copiii iar eu nu pot înţelege ce se înt!mplă. "ituaţia se înrăutăţeşte. +ici este nevoie de o concentrare extremă, să adun o cantitate maximă de informaţie iar după aceea, #rusc, să o comprim. 'rin compactarea informaţiei are loc distrugerea ei. Dacă nu există suficientă iu#ire, într-un asemenea moment îţi poţi ieşi din minţi. Dacă însă există destulă iu#ire, atunci distrugerea se transformă în creaţie, în idei noi. 'entru a cumula o cantitate mai mare de iu#ire, tre#uie să-ţi desprinzi sufletul de tot ce s-a legat el în această lume. %nainte de o nouă furtună cere#rală, deasupra mea pogoară numeroase neplăceri, insuccese şi umilinţe. (n efect deose#it îl au situaţiile care presupun un pericol de moarte. După o asemenea accelerare, care ţine o lună-două, pot rezolva pro#lema dintr-o dată. +naliz!nd toate acestea, am înţeles de ce oamenii de creaţie tind către risc şi situaţii extreme= de ce oamenii de creaţie renunţă adesea la regimul lor o#işnuit de muncă şi viaţă, de ce sunt ei at!t de plini de iu#ire. $u c!t se

*6u

desprinde mai puternic sufletul omului de toate de care este legat, cu at!t se eli#erează mai multă iu#ire. 2ată de ce, în multe din şcolile secrete, oamenii, cu a utorul halucinogenelor, privaţiunilor severe şi încercărilor vecine cu situaţiile mortale, erau pregătiţi în aşa fel înc!t erau capa#ili să înfăptuiască un nou salt calitativ înainte. Dacă omul avea suficiente rezerve naturale de iu#ire, de pildă dacă într-o existenţă anterioară el fusese foarte credincios şi #un la suflet, el trecea peste aceste încercări şi do#!ndea rezultate excepţionale. +stfel de oameni erau însă foarte puţini. De aceea selecţia candidaţilor era dură şi mulţi, fie că erau alungaţi, fie că mureau. &ema timpului şi distrugerii era peste puterile mele şi eu simţeam acest lucru. &re#uia să rezolv pro#lema, măcar în plan general. %mi vin din nou în minte izvoarele de apă minerală, prin între#uinţarea căreia survine vindecarea. 'rin intestin, informaţia influenţează straturile profunde ale su#conştientului. 'e de o parte, omul primeşte informaţii în legătură cu distrugerea, ceea ce-i #lochează ataşamentul faţă de lumea încon urătoare, iar pe de altă parte, el primeşte informaţii despre iu#ire, în structurile care se distrug. %n su#conştient încep aceleaşi procese care au loc în momentul morţii şi în timpul rugăciunii. &oţi consumăm alimente din care ma oritatea sunt rezultatul fermentaţiei. 9 femeie mi-a povestit despre ouăle negre - o delicatesă. 9ul, îngropat în păm!nt mai #ine de un an, capătă un gust deose#it, devenind o trufanda. $!nd omul #ea propria lui urină, după toate pro#a#ilităţile informaţia distrugerii acţionează în mod analog apei minerale. +m auzit că unele #oli s-au vindecat c!nd omul stătea îngropat în #ălegar, sau în păm!nt. Nămolurile curative se pare că au acelaşi efect. început să mă cam doară încheieturile şi nu pot în nici un fel să scap de guturai, îmi spune un prieten st!nd alături de mine 2a #aie. *Gelozia, îi explic eu. *+sta-i #unăI "e miră el. N-am #ăgat de seamă aşa ceva la mine. *Ci se pare, e ascunsă în interiorul tău. */i pancreasul din ce cauză mă mai supără uneori 3 *'ancreasul reprezintă relaţiile cu omul iu#it. "e #ate peste partea inferioară a cefei.
*+u

ceafa de ce mă doare3 *"upărarea pe femei. .ine, dar uite c!nd pictez un ta#lou, după aceea mă doare îngrozitor şoldul. *6ste reprimarea propriei iu#iri, din cauza supărărilor pe femei. */i de ce tocmai acum3 *"e apropie de tine sufletele viitorilor tăi copii. /i-s multe chestii dintr-astea acolo. +cum e primăvară şi se intensifică legătura cu viitorul. &oamna e cu trecutul. Dacă acolo este vreo 4impuritate> sau sunt păcate, vor apărea pro#lemele. /i, udec!nd după toate aparenţele, ce am scris eu în cartea înt!i despre declanşarea programului de autodistrugere a omenirii, la sf!rşitul lui ,::H a început cu adevărat. %ntruc!t fenomenul este la scară mare, nu este sesiza#il la prima vedere. "e o#servă însă, o creştere a proceselor negative. *"ă le lăsăm în plata DomnuluiI spune amicul meu. &u spuneai că ataşamentul faţă de omul iu#it, de familie, se pare că generează gelozie. 2ar ataşamentul faţă de creaţie şi gelozia, la nivel #ioenergetic, sunt unul şi acelaşi lucru. Dacă voi deveni creatoare3 *Desigur. *%n afară de ceea ce-ai scris în carte, ce aş mai putea să fac3 --"ă te deconectezi periodic din situaţii, pentru ca sufletul să nu ţi se lege de valori. "ă zicem că un pictor lucrează, apoi lasă totul şi se apucă de #eţie şi #ine faceI Dacă însă el va lucra permanent, îşi poate pierde potenţialul creativ, să-şi iasă din minţi, sau să i se năruiască viaţa personală, adică femeia iu#ită şi oamenii cei mai apropiaţi. Nu degea#a în epoca 1enaşterii pictorii făceau legăm!nt de celi#at. 'eriodic tre#uie să ne despărţim de oamenii dragi şi de serviciul preferat. $u c!t mai puternică va fi 4decuplarea>, cu at!t mai #ine va merge după aceea munca de creaţie. */i cu viaţa cum răm!ne3 îşi exprimă curiozitatea prietenul meu. %n Moga este o poziţie care se cheamă 4"havasana> J 'oziţia cadavrului. $ea mai #ună poziţie pentru meditaţie. Nu degea#a se cheamă aşa. 'racticarea tehnicilor de relaxare, limitarea respiraţiei, izolarea, artele marţiale unde respiraţia, mişcările, deconectarea maximă de situaţiile o#işnuite prin intermediul concentrării asupra altor o#iecte, sunt de folos în activitatea de creaţie şi în viaţa particulară. /i desigur, #aia.

*Dar

*'ăi

noi ne aflăm într-o #aie cu a#uriI 6xclamă el cu #ucurie= şi începe să se lovească temeinic cu măturoiulP. * Există un adevărat ritual al băii la ruşi. Mai întâi se dă drumul la abur, apoi se loveşte întreg corpul cu ajutorul unui măturoi, confec ionat special în acest scop, din ramuri de stejar sau de pin. !ceastă procedură se repetă de câteva ori, alternând cu duşuri reci şi cu pau"e pentru odi#nă. ce după #aie se #ea vodcă3 'entru ca să te deconectezi complet de situaţie. %ncep să povestesc cum, cu vreo douăzeci de ani în urmă, ne adunam un grup de şase - opt oameni şi mergeam la #aie. 'rimele două ore, fiecare stătea la a#ur cum voia. După aceea făceam o pauză de o umătate de oră, #eam suc şi discutam. +poi îl puneam pe unul din noi pe prici în "aună şi cu r!ndul, îl loveam su# a#ur cu măturoiul p!nă la epuizare. După aceea, concomitent, cinci - şase oameni îi făceau masa relax!ndu-i total muşchii. $!nd el nu-şi mai putea ridica nici măcar m!inile, era dus la #azin şi susţinut pentru vreo cinci minute. +poi îl întindeam pe prici şi cu ligheanele turnam peste el apă a#ia călduţă, apoi mai rece, după care, apă fier#inte şi iar rece. După aceea, procedeul continua cu apă aproape clocotită urmată imediat de apă rece ca gheaţa, şi tot aşa de c!teva ori la r!nd. Mai turnam peste el, în încheiere, de c!teva ori apă caldă şi numai după aceea omul era lăsat în pace. $am o umătate de oră, el stătea întins aproape fără cunoştinţă. %n cele şase ore c!t dura #aia, printr-o asemenea procedură trecea doar umătate din grup. %nsă simţeai că parcă te-ai fi născut a doua oară. 2ntră şi alţi cetăţeni în discuţie) */tiţi că un om care a făcut #aie cu mult a#ur a murit3 *@lăcăi, ţineţi minte trei momente importante - le spun eu solemn. $a să nu te lase inima la #aie şi organismul să reziste la efort, înainte de a intra în #aie tre#uie să-ţi laşi la uşă proasta dispoziţie, regretul în legătură cu trecutul şi frica de viitor. %n saună nu tre#uie să în uri şi tre#uie să te decuplezi de la a#solut tot. +ceasta îţi va economisi energia. (n al doilea principiu capital) la #aie tre#uie să mergi cu regularitate şi atunci organismul va fi pregătit pentru suprasolicitări şi le va suporta cu uşurinţă, fapt ce duce la creşterea imunităţii
*De

faţă de alte suprasolicitări şi suferinţe în viaţa o#işnuită. +l treilea) a muri în #aie, este o cinste. &oţi cei din #aie r!d. $ineva adaugă în h!rdău c!teva picături mentolate şi dă drumul la a#ur. %mi aduc aminte de o înt!mplare ce mi s-a povestit nu demult. 9 femeie îşi frecţiona soţul paralizat, apoi îl căra în spinare la #aie şi îl lovea cu măturică fără milă. După două luni, el s-a ridicat şi a început să um#le. +ceastă înt!mplare se poate înţelege chiar fără să o diagnostichezi. .oala este un stres pe care omul nu ,-a putut depăşi. 2ar de depăşit stresul, nu putem c!nd avem prea puţină iu#ire în suflet. +ceastă femeie îi dădea soţului ei maximum de iu#ire şi maximum de stres. %n acest fel şi-a învăţat soţul să păstreze iu#irea în orice situaţie. 6u cred că, cu c!t ne vom g!ndi la iu#ire mai mult, cu at!t mai puţin vom fi nevoiţi să ne g!ndim la pastile. %mi amintesc de o discuţie interesantă care a avut loc în ca#inetul meu în primăvara anului ,::H. + venit la mine un om care locuia în QamceatAa şi a început să-mi povestească despre nişte fenomene ciudate care se petrec des acolo. 2n perioada iz#ucnirii vulcanului, noţiunile ca timp, spaţiu, gravitaţie, se schim#ă considera#il. +m un film video unde se vede cum un vulcanolog încearcă să se salvează din faţa unei pietre care se rostogoleşte la vale. -ulcanologul fuge în os, apoi în st!nga descriind un arc, pe urmă, în sus, în pantă. 'iatra are aceeaşi traiectorie. După c!teva secunde ea începe să se mişte în sus, în pantă şi-, omoară pe vulcanolog. * +vem izvoare - povesteşte #ăr#atul - care resta#ilesc vederea. 6ste un izvor în care, dacă face #aie, chiar şi un paralitic începe să um#le. 6xistă un loc unde nu poţi înnopta. +colo omul este chinuit de halucinaţii şi poate să-şi iasă din minţi. Mă uit să văd de ce este legat fenomenul. $auza se află su# păm!nt. +m încercat să văd despre ce e vor#a, la nivelul fin. 1ocile magnetice, pe l!ngă masa lor mare şi densitate, au şi o orientare informaţională. 2nformaţia este de multe ori un vector. $!nd rocile se răsucesc în spirală sau într-un sistem de structuri inelare, ele încep să schim#e caracteristicile spaţial -temporale. "e modifica intensitatea c!mpului magnetic şi încă destul de considera#il. Dacă aceste roci sunt dispuse în apropierea suprafeţei terestre, atunci organismele vii nimeresc în zona lor de acţiune. * /tiţi - îmi spune interlocutorul meu - avem locuri unde timpul curge cu totul altfel. +colo ceasurile se opresc= şi cele electronice şi cele mecanice. 'opulaţia locală, itelimenii, la

început se temeau de astfel de locuri, consider!ndu-le #!ntuite de tot felul de duhuri rele. Dar apoi au început să profite de ele în propriul lor interes. "ă spunem că tre#uia rezolvată o pro#lemă foarte importantă pentru viaţa tri#ului. $!ţiva oameni mergeau într-un anumit loc, în care aveai nevoie de mult cura . "pre dimineaţă, li se deschidea clarviziunea şi începeau să vadă viitorul. După multiple vizite în asemenea locuri, unii oameni căpătau aptitudini neo#işnuite. De exemplu, tre#uia păscută turma acolo unde erau mulţi şerpi şi animalele aveau frică să meargă în acea zonă. 9mul se apropia de acel loc unde se adunau şerpii şi, prin #lesteme, îi ademenea după el. 'entru c!teva ore păşunea se curăţa de şerpi. +poi, tot prin #lesteme, omul aducea şerpii înapoi după ce turma termina de păscut. +m cercetat de ce prin #lesteme se poate acţiona asupra comportamentului fiinţelor vii. 2nformaţia pe care o exprimăm în cuvinte, dacă este susţinută de un efort de voinţă, în principiu, acţionează asupra întregului (nivers. Gradul ei de acţiune este determinat de apropierea noastră de $reator. 0a nivelul profund interior, contactul cu Dumnezeu, este acelaşi la toţi oamenii. 0a cel exterior însă, diferenţa este destul de mare. 2n mod corespunzător, stratul exterior al iu#irii omului poate avea un grad diferit de dependenţă faţă de lumea încon urătoare, însă în interior nu depinde de nimic. 0a nivelul principal profund, toţi suntem în comuniune cu Dumnezeu şi a#solut perfecţi. 0a nivel exterior, perfecţiunea noastră este determinată de nivel, independent de lumea încon urătoare. $u c!t este mai puternică independenţa, cu at!t mai multă distrugere poate suporta omul. 9mul este compus din corpuri cu densităţi diferite. $u c!t este mai su#ţire stratul cu at!t el este mai sta#il, dar, de asemenea, cu at!t este mai chinuitoare distrugerea şi desta#ilizarea lui= şi drept urmare, cu at!t mai multă iu#ire şi energie se eli#erează. De aceea, dacă desta#ilizarea structurilor psihice su#conştiente poate fi făcută periodic, d!ndu-i posi#ilitatea organismului de a se odihni, aceasta duce la mutarea punctului de spri in şi concentraţie pe straturile mai fine. 9mul încetează să mai depindă de acei factori al căror sclav a fost p!nă nu demult. Dependenţa de c!mpurile magnetice, gravitaţionale şi temporale se micşorează, iar influenţa şi controlul asupra mediului încon urător cresc cu c!teva nivele. %nseamnă că locurile unde caracteristicile spaţial-temporale sunt nesta#ile, pot duce la deprimare şi #oli pentru unii oameni şi la o descoperire şi dezvoltare rapidă a aptitudinilor pentru alţii. $!nd m-am uitat la principalele zone nesta#ile ale &errei în planul fin, s-au evidenţiat zonele Nimalaiei şi .raziliei. %n Nimalaia aceste zone sunt la

suprafaţă, pe c!nd în .razilia ele se află su# păm!nt. 6nergetica 'ăm!ntului este legată de migrarea în interiorul lui a unor uriaşe mase informaţionale. Drept urmare, rezultanta vectorială se mişcă pe suprafaţa circulară a glo#ului păm!ntesc modific!nd fondul energetic şi informaţional. N9206 "&1($&(12 Desta#ilizarea periodică, regruparea legăturilor, este condiţia necesară dezvoltării. 'ăm!ntul îşi schim#ă periodic regimul său gravitaţional, magnetic şi temporal. "oarele are pulsaţii analoage. $!nd asemenea schim#ări de regim pornesc din centrul galaxiei, ele sunt at!t de puternice, înc!t, pe 'ăm!nt pier mari grupuri de fiinţe vii. $!nd #em apă care a trecut prin straturile terestre ale perioadei cataclismelor, pro#a#il noi primim informaţii despre schim#ările apărute #rusc în structurile spaţial-temporale şi acest lucru ne vindecă. 6xistă săli de antrenament în care omul supus unor eforturi fizice îşi fortifică sănătatea şi sistemul nervos. "-ar putea ca în cur!nd să apară #aze de antrenament pentru modificarea, nu a caracteristicilor fizice, ci a celor spaţial-temporale. %n ultimul timp, a#ord!nd tema aptitudinilor umane, m-am convins că fără forţele distructive nu este posi#ilă dezvoltarea. Distrugerea, pentru noi, este reprezentată adeseori su# forma haosului. 4Dar haosul este cel mai înalt grad al ordinii> spuneau anticii. %nseamnă că structura care se opune timpului şi pe care am studiat-o în cercetările mele, este un sistem de ordin superior. 2ntr!nd în universul nostru, ea îl distruge, întruc!t omul la nivelurile fine interacţionează cu această entitate, ea poate fi reprezentată ca sistem de valori. $onvenţional am numit-o 4perfecţiune>. 1eiese că perfecţiunea trece dincolo de limitele materiei, spaţiului şi timpului, şi poate fi făcută şi ea ţel unic, ceea ce poate determina îm#olnăvirea şi moartea. %nseamnă că, pe l!ngă iu#irea pentru oameni şi pentru (nivers, mai este o valoare de mari proporţii) iu#irea pentru perfecţiune. Dacă omul face din ea o valoare a#solută, el se va transforma din creator, în distrugător şi va dori să distrugă întregul (nivers, care i se pare imperfect. +cesta este de acum, diavolismul natural. "atana este sim#olul distrugerii. Mi-am amintit de .i#lie unde se povesteşte cum îngerul a devenit demon. 6l s-a ancorat în perfecţiune şi a decis că Dumnezeu a creat un (nivers imperfect. 'rin urimare senzaţia că lumea nu este perfectă, dispreţul faţă de oamenii imperfecţi, at!t faţă de alţii c!t şi faţă de sine

însuşi, sunt vlăstare ale diavolismului. 'erfecţiunea este o mare fericire atunci c!nd ea reprezintă mi locul de acumulare a iu#irii pentru Dumnezeu, dar devine tragedie c!nd se transformă în ţel unic. Dacă cineva m-ar fi între#at cu foarte puţin timp în urmă în ce constă sensul vieţii, i-aş fi răspuns) în aspiraţia către perfecţiune. De aceea cu c!t sunt mai înalte adevărurile şi aspiraţiile umane, cu at!t mai mare este responsa#ilitatea noastră şi cu at!t mai mare este ispita de a le transforma în ţel, uit!nd de Dumnezeu. M-am g!ndit mult de ce se înt!mplă aşa, dar apoi, pe neaşteptate şi cu o uşurinţă incredi#ilă, am înţeles) în #unurile materiale există o porţie de iu#ire, căci de acolo ne şi vine satisfacţia. %n #unurile spirituale există o mare porţie de iu#ire, în cele temporale şi mai mare. $u c!t este mai considera#ilă entitatea cu care noi interacţionăm, cu at!t mai multă iu#ire apare în sufletul nostru, dar cu at!t mai puternică este ispita de a face din această mare şi ultimă porţie de iu#ire unic ţel, uit!nd de infinit, de Dumnezeu. %n sufletul fiecăruia din noi există o eternă particulă dumnezeiască, iar în celelalte învelişuri superficiale are loc creşterea cantităţii de iu#ire şi apropierea de acel ideal pe care îl purtăm în noi. 9mului îi este dat să meargă pe treptele unei fericiri tot mai mari, adică, spre Dumnezeu. Ne este dat să acumulăm tot mai multe forţe şi să trecem prin tot mai mari chinuri, rezist!nd ispitei de a ne opri pe una din trepte, de a ne face dependenţi de ea, de a o face ţel. +şadar, o anumită etapă a fost depăşită. +m ieşit dincolo de limitele (niversului şi am găsit încă un sistem de valori, pe care l-am numit 4perfecţiune>. +cum, acest model tre#uia să se confirme în activitatea cu pacienţii, şi de asemenea prin propria mea experienţă. /i sistemul a început să funcţioneze. $!nd descopăr punctul vulnera#il al pacientului, îmi dau seama imediat după reacţia lui. %nainte vedeam la pacienţi ataşamentul faţă de imagine şi de aptitudini. +cum totul a început să arate un pic mai altfel. -or#esc la telefon cu o femeie) * %nainte vă spuneam că punctul dumneavoastră vulnera#il este imaginea, statutul dumneavoastră. 2ar în spatele lui se ascundea ataşamentul de perfecţiune. 'entru dumneavoastră perfecţiunea este ţelul şi sensul vieţii. *.ineînţeles, se miră ea. 'ăi cum altfel3 6ste un lucru a#solut normal.

*Nu,

nu-i deloc normal, îi răspund eu. 'erfecţiunea nu poate fi ţel. 6a este întotdeauna numai mi loc. + doua zi femeia m-a sunat din nou. *+ început un fel de fantasmagorie, îmi povestea ea. +paratura cu care lucrez s-a stricat. Deschid uşa dulapului, uşa cade. &ot ce ating începe să se demoleze su# ochii mei... *Normal, îi răspund eu. $!nd eu am numit cauza, programul dumneavoastră a ieşit la suprafaţă şi a început să acţioneze. 2ar ataşamentul faţă de perfecţiune începe să funcţioneze ca factor de distrugere a lumii încon urătoare. 1ugaţi-vă ca perfecţiunea să fie pentru dumneavoastră doar mi locul iu#irii pentru Dumnezeu şi totul va trece. 0a NeK LorA a fost la mine la consultaţie un chinez în v!rstă. $inci sute de ani strămoşii lui au practicat acupunctura. * Mie nu prea îmi merg tre#urile, mi-a mărturisit el. După aceea el mi-a povestit despre tinereţea sa. %n $hina a început revoluţia şi el a pierdut totul. După c!tva timp s-a îm#olnăvit de tu#erculoză. *+veam în plăm!ni găuri de c!te trei centimetri, îmi povestea chinezul= şi-atunci m-a vindecat un om. Gimnastica chinezească &hai - $hi - $huan. /i-acum mai practic această gimnastică, o umătate de oră zilnic pentru acumularea de energie. *&u#erculoza şi insuccesele dumneavoastră de acum, într-un fel, sunt legate între ele. Nu sunteţi ataşat nici de #unurile păm!nteşti, nici de #unurile spirituale, însă pentru dumneavoastră ţelul şi sensul vieţii l-au constituit iu#irea pentru oameni, pentru lumea încon urătoare şi de asemenea perfecţiunea. 2ar în socialism aceste valori sunt în osite. 9amenii cruzi şi imperfecţi încep să-i conducă pe cei no#ili şi perfecţi. +ţi început să g!ndiţi rău despre lumea încon urătoare şi aţi fost nedrept cu ea. De aceea v-aţi îm#olnăvit de tu#erculoză. $ondamnarea lumii încon urătoare vine de la conştiinţă. Dacă lumea încon urătoare este rea, atunci această valoare internă a 4eu>-lui se dezvoltă cu o uriaşă rapiditate. +cest lucru se poate îndrepta fie printr-o concepţie corectă, fie prin micşorarea 4eu>-lui nostru, prin diferite practici. "au mai #ine, concomitent prin am#ele metode. $!nd vă deplasaţi încet şi lin, vă decuplaţi de la ritmul o#işnuit al conştiinţei. 2ar c!nd se schim#ă

regimul respiraţiei, atunci aprecierea lumii încon urătoare încetineşte #rusc. Mi-aţi putea arăta cum faceţi această gimnastică3 * .ineînţeles, a încuviinţat el. Ne aşezăm unul în faţa celuilalt şi începe ritualul deconectării lui, aeK-lui său. *'icioarele se mişcă în pătrat, îmi explică #ătr!nul. *%nţeleg, asta a ută la menţinerea ritmului. *Mişcările sunt line, trec!nd dintr-una în alta. $u c!t sunt mai încetinite mişcările, cu at!t e mai #ine. Dau apro#ator din cap) * $u c!t sunt mai line şi mai lente mişcările, cu at!t se cere mai multă atenţie şi asta te deconectează perfect de la alte pro#leme. * $!nd vă mutaţi palmele m!inilor, tre#uie să vă uitaţi la ele. $!nd îndepărtaţi palmele de corp, uitaţi-vă la această parte a m!inii, îmi arată chinezul. (ltima o#servaţie s-a dovedit a fi foarte importantă. Nici în manuale, nici pe casetele video nu se aminteşte de faptul că privirea tre#uie fixată pe palmele m!inilor. +cest lucru contri#uie la o şi mai mare încetinire a conştiinţei. *$!nd inspiraţi - a continuat #ătr!nul - v!rful lim#ii apropiaţi-, de cerul gurii. $!nd expiraţi, lim#a co#oară. %l apro# din nou, d!nd din cap. &ot ce este legat de activitatea conştiinţei, privirea, lim#a, palmele m!inilor, totul este deconectat în momentul efectuării exerciţiului. După astfel de exerciţii, nivelul terapiei prin acupunctura va fi cu mult mai ridicat, pentru că energia acupunctorului se transmite #olnavului. * +şadar, dumneavoastră v-aţi ataşat de perfecţiune şi de iu#irea pentru lumea încon urătoare, îi explic eu #ătr!nului. 6 drept că nu prea arăta a #ătr!n cu toate că avea şaptezeci şi cinci de ani. * + apărut o mare agresivitate la dumneavoastră, atunci c!nd lumea s-a dovedit a fi imperfectă şi crudă. --a salvat #unătatea. Datorită ei, nu aţi făcut cancer la plăm!ni, ci doar tu#erculoză şi aţi reuşit să o vindecaţi repede. Duşul cu apă rece, înfometarea, tehnicile respiratorii, gimnastica chinezească duc la scăderea eu-lui şi a agresiunii su#conştiente. Dar

dacă nu se schim#ă şi concepţia, atunci omul, vindec!ndu-se fizic, are parte de necazuri pe linia destinului. $u alte cuvinte pro#lema se transferă din corp în alt aspect. &re#uie să vă reparcurgeţi viaţa şi să-, vedeţi pe Dumnezeu în spatele oricărei situaţii, oric!t ar fi ea de ilogică, a#surdă şi inechita#ilă. +tunci nemulţumirea internă faţă de lumea încon urătoare va dispărea şi ca urmare linia destinului se va îndrepta. Modelul cu denumirea 4perfecţiune>, tre#uia să-, verific în cel mai scurt timp pe mine însumi. +ceastă posi#ilitate mi s-a dat după c!teva zile. 0!ngă clădirea unde dădeam consultaţii, la primul eta era o încăpere unde se putea paria pe curse de cai. Niciodată n-am ucat la loterie dar acum nu ştiu de ce m-am simţit atras. +m ieşit din ca#inet, am făcut la st!nga şi după cincisprezece minute, am a uns la uşa în spatele căreia zeci de oameni făceau pariuri. &elevizoarele, fixate în pereţi, redau ce se înt!mpla pe hipodrom. Dar eu, din păcate, nu ştiam cum să spun în engleză) 4vreau să pariez la cursa cutare, pe calul cutare>, şi cinci minute mam plim#at prin încăpere o#serv!nd plin de curiozitate ce se înt!mpla. După aceea am făcut st!nga-mpre ur şi m-am întors la mine în ca#inet. 46xcursia> mea a o#servat-o unul din anga aţii firmei unde dădeam consultaţii. * &e interesează cursele de cai3 -rei să-ţi încerci puterile la curse 3 m-a între#at el. +m fost de acord. * @acem aşa) spune-mi caii care au participat la cursele anterioare şi eu am să încerc să ghicesc care a c!ştigat, i-am propus eu. +m început experimentul. 6nergia calului c!ştigător tre#uia să se modifice. "tarea oAeului se transmite calului. +m făcut c!teva încercări dar am dat greş. $!nd am început să caut de ce nu pot să o#ţin informaţia corectă, am descoperit senzaţia de groază, nesiguranţă, compătimire, care sunt rezultatul ataşamentului faţă de ceva. +cest ceva, era chiar structura de distrugere a perfecţiunii. $!teva ore la r!nd, am acţionat pentru renunţarea la orientarea către perfecţiune. +m rugat-o apoi pe noua mea cunoştinţă, să repetăm experimentul. 6l îmi spune din nou numărul cursei şi numerele de concurs ale cailor. *%n a treia cursă a c!ştigat numărul :, îi spun eu. *6xact, exclamă cu mirare interlocutorul meu. După aceea el îmi spune fără gra#ă numerele cailor din cursa a patra.

calul cu numărul B, anunţ eu. 6l mă apro#ă cu mirare. *Nai să vedem a cincia cursă, continui eu. Din nou, enumerarea fără gra#ă a numerelor. *+ c!ştigat numărul R. 6l se uită z!m#ind la mine. *'erfect adevărat. * Mergem mai departe. Mi-am intrat în m!nă. + şasea cursă. +scult numerele cailor pe care el mi le dictează rar. *2n cea de-a şasea cursă a c!ştigat calul cu numărul 7. *$ea de-a şasea cursă începe peste un sfert de oră. *%nseamnă că va c!ştiga numărul 7. *Nai, cursa a şaptea. +scult din nou concentrat numerele pe care le pronunţă interlocutorul meu. %n cursa a şaptea va c!ştiga numărul ;. * $!t vrei să mizezi pe cursa a şasea 3 mă întrea#ă cunoştinţa mea. Douăzeci de dolari - răspund eu. 'este vreo cinci minute el s-a întors. +m mizat douăzeci de dolari. Numărul 7 are o cotă de unu la patru. Dacă el iese primul vei avea optzeci de dolari, c!ştig curat. Dacă va c!ştiga numărul 7, c!t vei miza pe numărul ;, din cursa următoare3 *9ptzeci de dolari. *Numărul ; are o cotă de unu la zece. Dacă va c!ştiga, vei primi opt sute de dolari. Dar eu nu cred că se va înt!mpla aşa ceva. *De ce3 mă interesez eu. *'entru că eu din asta trăiesc şi ştiu care cal tre#uie să c!ştige. $alculez în mod analitic ce cal va c!ştiga. 'e lună am în medie cinci mii de dolari. $aii îmi dau să măn!nc destul de #ine. *.ine. +tunci ce cal tre#uie să c!ştige în cursa a şaptea3 *9ricare numai nu numărul ;. * M-ai întăr!tat. Mergem os să vedem cursa la televizor.

*+ c!ştigat

+m a uns la cursa a şasea. %n încăperea aceea mare erau c!teva zeci de oameni care se uitau încordaţi la ecrane. +m văzut grupul de cai ai celei de-a şasea curse, iar os o #andă pe care erau înscrise numele primilor patru. Numărul 7, pe care mizasem, era în frunte. +m simţit un flux de m!ndrie şi de satisfacţie. Dar deodată, calul a început să piardă teren. 0a început a trecut pe locul al doilea, apoi pe al treilea. +m înţeles că diagnosticarea mea a fost corectă relativ la trecut, dar nu valora nimic relativ la viitor. %n acest moment, numărul 7 a început din nou să c!ştige teren, şi chiar înainte de finiş, întrec!ndu-, pe lider cu o treime de corp, el a ieşit primul. *$e faci3 'ui optzeci de dolari pe numărul ;3 şi-a exprimat curiozitatea cunoştinţa mea. *6vident, i-am răspuns eu. După ce am mizat, au mai rămas zece - cincisprezece minute pentru următoarea cursă. Neam dus într-un #ar vizavi şi am m!ncat, după care ne-am întors. $!nd am a uns, a şaptea cursă de a începuse. $alul cu numărul ; era al patrulea, dar pe mine nu m-a părăsit convingerea că el va sosi primul, şi a sosit primul. * 9pt sute de dolari din primul foc nu-i rău, a o#servat însoţitorul meu. +m primit în m!nă opt sute optzeci de dolari. */i cum răm!ne cu pronosticul tău analitic3 l-am între#at eu sarcastic. *0a cursele de astăzi terenul a fost argilos şi eu nu ştiam despre asta. $aii se comportă complet diferit pe aşa teren. +propo, dacă ai fi mizat pe c!ştigători în două curse consecutive, ai fi putut avea acum treizeci şi două de mii de dolari. *-om medita m!ine pe această temă, i-am răspuns eu. %n principiu eram mulţumit. %n toate variantele, tema perfecţiunii funcţiona fără reproş. %nseamnă că în tratarea #olnavilor acest lucru îmi poate fi de mare folos. "eara am început sămi fac planuri pentru a doua zi. 4+m să c!ştig vreo cincizeci de mii de dolari şi deocamdată mi-a unge>, am hotăr!t eu. Dar după o oră am început să simt senzaţii stranii. Mi-a apărut o depresie sta#ilă. -iaţa, nu ştiu de ce, îşi pierduse sensul. +m simţit cu acuitate că nu se cade să o#ţin astfel de c!ştiguri. $ercetările mele şi de asemenea tratarea #olnavilor este o muncă grea, periculoasă, chinuitoare. Dacă aş fi o#ţinut o sumă mare de #ani, nu aş fi renunţat la ocupaţia mea, dar nu m-aş fi suprasolicitat şi nici n-aş mai fi riscat. %nsă progresul nu se poate o#ţine altfel. +m înţeles că m!ine mi se va închide viziunea viitorului ca să nu pot c!ştiga sume mari

de #ani. Dar viitorul nu mi s-a închis. + doua zi am văzut ce cal va fi primul, dar #ani nu am c!ştigat. %nainte să mizez, dădeam pronosticuri, însă primul ieşea un cu totul alt cal. 'entru a cincia sau a şaptea oară, interlocutorul meu a o#servat cu uimire. * +m urmărit la televizor cum aleargă caii. Din zece J doisprezece cai, tu-l numeşti cu exactitate pe acela care pe o anumită distanţă va fi primul. &u într-adevăr îl vezi pe lider, dar nu la finiş, ci înainte de acesta. 0a tine parcă se deplasează timpul. %n continuare informaţia mea plutea exact aşa. 6xperiment!nd încă un anumit timp, m-am liniştit. @aptul că nu am să mai c!ştigat #ani pentru mine devenise clar. %n principiu am o#ţinut ce era mai important, mi-am însuşit o temă nouă şi am experimentat cu succes interacţiunea cu ea. $!nd mi s-a adus în ca#inet un #ăr#at or#, am putut să văd cauzele profunde ale #olii lui. *+m or#it c!nd mi s-a declanşat o meningită post tu#erculoasă, îmi povestea el. %nainte aş fi zis că prezintă ataşament faţă de aptitudini şi de un destin sta#il. +cum vedeam în plus dorinţa de a face din perfecţiune ţelul şi sensul vieţii lui. +cest lucru îi provoca creşterea pretenţiilor şi a supărării pe lumea încon urătoare. $a urmare, a apărut tu#erculoza. +ceasta nu i-a #locat p!nă la capăt supărarea, care a trecut într-un program de autodistrugere. + început al doilea #loca ) meningita. Dar nici aceasta nu a stopat total programul de autodistrugere. +tunci au început complicaţiile, determin!nd pierderea vederii. * +veţi o uriaşă trufie - i-am spus acestui om. $ea mai mică nereuşită, cea mai mică neplăcere, vă provocau nemulţumirea faţă de sine şi de lumea exterioară. +ceasta s-a înt!mplat pentru că, tendinţa către perfecţiune, a devenit la dumneavoastră valoare a#solută. Dar perfecţiunea nu este Dumnezeu. De aceea, ea niciodată nu poate fi ţelul şi sensul vieţii. Din orice veţi face un ţel, în afară de Dumnezeu, se va transforma în opusul său. 'arcurgeţi-vă întreaga viaţă şi mulţumiţi-i lui Dumnezeu pentru toate insuccesele, umilinţele, neplăcerile de pe linia destinului. 1epetaţi că pentru dumneavoastră perfecţiunea este un mi loc al iu#irii pentru Dumnezeu. %n afară de rugăciuni, puteţi practica exerciţiile de respiraţie. %n cazul dumneavoastră, ele vă pot a uta de minune. M!ncaţi mai mult usturoi, dar cel mai important lucru este acela că tre#uie să vă schim#aţi la nivelul profund orientările valorice, deoarece ele

sunt hotăr!toare. 2ar toate celelalte) exerciţiile de respiraţie, duşul cu apă rece ca gheaţa, #ăile de usturoi şi aşa mai departe, sunt mi loace a utătoare. $u c!teva pagini în urmă am descris procesul descoperirii unui nou sistem de valori, dincolo de limitele (niversului, pe care l-am numit 4perfecţiune>. Desigur totul este foarte relativ. 2n realitate totul a fost mai complicat şi mai dramatic, însă nădă duiesc că cititorul îşi va face o părere generală. DaI +propo, am început această temă cu înt!mplarea legată de pro#lemele de sănătate ale fiului cola#oratorului meu. "tarea plăm!nilor lui se înrăutăţea indiferent de medicamente. "istemul meu n-a dat nici un rezultat. Dar de îndată ce am a uns la noţiunea de 4perfecţiune>, starea copilului a început să se amelioreze #rusc şi după două zile, era sănătos. +m reuşit să găsesc răspunsul la pro#lema pe care mi-o pusesem. %nainte, după ce rezolvam o anumită pro#lemă, aveam trei - cinci luni, de răgaz. %n ultima lună, timpul a început să se comprime. Numai peste o săptăm!nă au început să vină la mine pacienţi cu ataşamente pentru trepte superioare. Dar acum, c!nd am depăşit limita (niversului, al doilea şi al treilea pas îi făceam mai uşor. Dacă există forţă distructivă, atunci tre#uie să existe şi forţă constructivă. 6u am numit-o 4creaţie>, spirit creativ şi imediat am început să aplic modelul pe pacienţi. %i explic unei femei care stă în faţa mea. *$auza apariţiei pro#lemelor dumneavoastră este gelozia. @emeia este geloasă pentru că îi este frică să nu piardă #unurile materiale legate de situaţia familială. Gelozia poate fi generată şi de a#solutizarea aspectului spiritual) frica de a-şi pierde relaţiile şi comunicarea spirituală cu omul apropiat. "e poate a#solutiza şi cel de-al treilea strat, mult mai înalt, iu#irea pentru omul drag şi teama de a nu îl pierde. "-a văzut însă că deasupra lor mai există un strat) 5creaţia5, 4spiritul creativ>. /i de acesta este legată, după toate aparenţele, naşterea copiilor. *%n a doua lună de sarcină - îi explic eu femeii - v-aţi supărat pe soţ. +cest lucru v-a ataşat de 4spiritul creativ>.

9chii femeii se umplu de lacrimi. * $!nd eram în luna a doua, soţul mi-a spus că nu vrea copilul. N-am putut să nu mă supăr. %ncep să înţeleg despre ce este vor#a. 0a #aza oricărui sentiment stă iu#irea venită de la Dumnezeu. 6a nu depinde de nimic şi creează totul. $u resturile acestei iu#iri noi iu#im oamenii şi lumea încon urătoare. "entimentele superficiale depind de evenimentele care ne încon oară. De aceea, c!nd noi îl înt!lnim pe omul drag şi în conştiinţă se aprinde iu#irea, nouă ni se pare că ea a venit în sufletul nostru, din afară. $!nd femeia se îndrăgosteşte de cineva, ea doreşte la nivel su#conştient să nască un copil de la acest om. Dorinţa de a naşte un copil generează iu#irea faţă de un alt om. +ceastă iu#ire generează relaţiile spirituale şi, în final, apar roadele materiale ale relaţiilor. +ceştia sunt copiii şi tot ceea ce noi numim 4#unăstare familială>. $u c!t mai perfect tre#uie să se nască copilul, cu at!t va fi mai mare porţia de iu#ire pe care tre#uie să o primească părinţii, în special mama. +ceastă porţie de iu#ire vine de la Dumnezeu. 'entru a o primi, tre#uie zdruncinat tot ceea ce este omenesc. Nu e vor#a numai de valorile păm!nteşti sau spirituale, de iu#irea pentru lume şi pentru oameni. &re#uie să fie ignită dorinţa de a avea copii şi toate sentimentele sfinte. Dacă în această situaţie, sentimentul iu#irii se păstrează şi nu există agresivitate, atunci iu#irea nu mai depinde de nimic şi chiar în acest moment are loc intensificarea comuniunii cu Dumnezeu şi creşterea iu#irii în sufletele copiilor. 'este c!teva zile a venit la mine o altă pacientă, la prima vedere cu o cu totul altă pro#lemă, ce nu avea nimic de-a face cu sănătatea. * Din copilărie am avut aptitudini muzicale excepţionale, iar calităţile mele vocale, după cum afirmau specialiştii, erau extraordinare. Nici acum nu pot să înţeleg ce s-a înt!mplat. %n momentul c!nd am început să mă realizez şi c!nd înaintea mea se deschidea o carieră strălucită, am început încetul cu încetul să-mi pierd aptitudinile. $el mai straniu lucru, este că m-a părăsit dorinţa de a-mi pune în valoare calităţile. Mi s-a spus că e vor#a de farmece, dar nici #a#ele şi nici #ioenergeticienii nu au reuşit nimic. Nici p!nă acum nu-mi dau seama pentru ce m-a pedepsit Dumnezeu. * 6u cred că Dumnezeu nu v-a pedepsit, ci v-a recompensat. 'ro#lema este că procesele de naştere a copiilor şi procesele de creaţie sunt la #ază aceleaşi. $eea ce noi a#solutizăm şi transformăm în ţel, în afară de Dumnezeu, tre#uie să pierdem. Dacă femeia şi-a făcut un ţel

şi o raţiune a vieţii ei din dorinţa de a avea copii, ea va deveni foarte geloasă, se va umple de agresivitate, iar copii nu va avea. +#solutizarea procreării poate duce la sterilitate. Dar şi a#solutizarea creaţiei poate duce de asemenea la sterilitate. +veţi capacităţi şi posi#ilităţi creative uriaşe. +cestea v-au înălţat deasupra altora. /i întruc!t iu#irea pentru Dumnezeu nu a fost pentru dumneavoastră un ţel, aţi făcut din creaţie un ţel. -ă sunt hărăziţi copii şi sufletele lor sunt senine. +#solutizarea creaţiei, a procreării, tre#uia să vă ducă la o pierdere. 6xistau doar două alternative) ori a ungeaţi la sterilitate şi vă păstraţi potenţialul creator, ori dădeaţi naştere copiilor şi vă pierdeaţi aptitudinile. Dacă veţi suferi, veţi regreta şi vă veţi teme din cauza insucceselor artistice, veţi pierde nu numai aptitudinile creatoare, dar şi posi#ilitatea de a avea copii. 2ar pentru faptul că v-aţi atras sterilitatea şi nu v-aţi permis naşterea copiilor, peste un timp aţi putea să vă îm#olnăviţi grav. $a să a ungă iu#ire şi pentru copii şi pentru creaţie, iu#irea dumneavoastră pentru Dumnezeu tre#uie să fie de c!teva ori mai înaltă. Dacă omul îşi face un ţel din creaţie şi acest lucru este pentru el fericirea supremă şi sensul vieţii, sufletul său începe să piardă rezervele de iu#ire. /i atunci, pentru a păstra potenţialul creator, el renunţă şi la familie şi la copii, at!t la cei prezenţi c!t şi la cei viitori. +taşamentul pentru creaţie şi procreare, generează gelozie iar în acest caz gelozia pătrunde foarte ad!nc. 'entru a stopa viitoarea explozie de agresivitate, omul îşi schim#ă orientarea sexuală în mod intuitiv. 'entru un timp, aceasta #lochează agresivitatea şi permite păstrarea potenţialului creator, dar după aceea, va fi şi mai rău. (neori oamenii de creaţie, ca să-şi #locheze într-un fel gelozia, duc o viaţă sexuală dezordonată, dar şi aceasta este doar o am!nare cu circumstanţe agravante în viitor. Dacă omul este nefericit în viaţa personală, atunci posi#ilităţile lui creatoare cresc. %n acest caz se #lochează ataşamentul de creaţie şi de procreare. 'rivite din afară, aceste legi par adeseori stranii. 9 suferinţă puternică din cauza insucceselor creatoare, poate duce la scăderea potenţialului creator, dar la fel de #ine poate intensifica gelozia şi sterilitatea. Devine clar că principala cauză a impotenţei la #ăr#aţi este gelozia. 6a este dată în principal de următoarea conexiune) creaţie, procreare, iu#irea pentru oameni, spiritualitatea, plăcerile sexuale. Dacă #ăr#atul a fost deseori supărat pe femei, a g!ndit rău despre ele sau despre cei care i-au ignit sentimentele şi i-au înşelat încrederea, el este un viitor impotent. +cţionarea asupra fiecăreia dintre aceste verigi permite evidenţierea altora. De pildă ataşamentul faţă de plăcerile sexuale, adică de plăcerile trupeşti, se poate uşor #loca

prin post, prin înfometare şi prin rugăciune. %n mod corespunzător se micşorează gelozia şi cresc capacităţile creatoare. Gelosul a unge nu numai la sterilitatea fizică ci şi creatoare. @emeia geloasă răpeşte aptitudinile copiilor şi nepoţilor ei şi îi împinge la homosexualitate. +ici este foarte important să înţelegem un lucru) noi toţi suntem oameni vii şi întotdeauna ne vom supăra şi vom fi geloşi. Dacă nu ne vom apăra la exterior, adeseori acest lucru echivalează cu apro#area faptelor incorecte ale unui om. 6moţiile agresive exterioare, nu tre#uie să treacă în interior, acolo unde tre#uie să fie numai iu#ire. Dar în situaţii critice, c!nd suntem puşi în faţa situaţiei de a alege ce este mai important pentru noi, iu#irea sau gelozia, care adeseori arată ca o condamnare, dispreţ şi supărare, noi tre#uie să alegem, fără ezitare iu#irea. Dacă ucăm tenis ne vom necă i în cazul înfr!ngerii, vom invidia şi vom regreta. Dar în interior noi vom fi întotdeauna fericiţi, pentru că principalul nostru sistem de valori este în afara ocului. /i atunci ocul de tenis, ne va dezvolta, nu ne va mutila. -iaţa noastră e acelaşi oc de tenis în care suntem fericiţi cu adevărat numai atunci c!nd sistemul principal de valori se găseşte dincolo de graniţele unei singure, sau, a mai multor vieţi. $!nd fericirea supremă va consta în iu#irea pentru Dumnezeu, fiecare secundă a vieţii noastre va fi o posi#ilitate de a răsp!ndi iu#irea şi #ucuria. "ă ne întoarcem acum la (niversul nostru. Dacă există o forţă care îl creează şi o forţă care îl distruge, tre#uie să existe o forţă de sta#ilizare. +m depus multe eforturi pentru a găsi modele de sta#ilizare în mecanismele valorice. +m constatat că acest lucru este legat de noţiunea de 4credinţă>. $redinţa în oameni, credinţa în echitatea lumii încon urătoare, credinţa în Dumnezeu. 'rin acestea noi receptăm realitatea încon urătoare. 'entru mine a fost un lucru neaşteptat că nu numai iu#irea pentru oameni şi pentru echitatea superioară a lumii încon urătoare nu poate fi ţel, dar nici credinţa în Dumnezeu. 2u#irea poate fi ţel, credinţa nu. Dacă credinţa în Dumnezeu devine ţel şi sens al vieţii, atunci ea se ridică deasupra iu#irii şi apare fanatismul religios, adică disponi#ilitatea de a omorî pe cel a cărui credinţă diferă în anumite aspecte de a lui. %nseamnă că, credinţa în Dumnezeu îl face pe om fericit. Dar, dacă eu încep să-, dispreţuiesc pe cel care nu crede în Dumnezeu, şi să-, urăsc pe cel care mi-a ignit sentimentele religioase, sufletul meu se va ataşa de credinţă şi se va înrăi. 2ar eu, pentru a-mi salva sufletul, va tre#ui să devin ateu. %nseamnă că ateismul este o urmare a fanatismului

religios. 9mul care urăşte pe cineva din cauza convingerilor sale religioase, în viaţa viitoare ar putea lua locul celui pe care ,-a ur!t. 9dată a fost la mine la consultaţie un om care a trăit c!ţiva ani în 2srael. 6ra de naţionalitate evreu şi de religie iudaică. * 1ecunoaşteţi, dumneavoastră i-aţi dispreţuit pe ara#ii musulmani, i-am spus eu. $!teva secunde el m-a privit derutat. *Da, s-a înt!mplat. Dar care-i de fapt, pro#lema3 *'ro#lema este că în două din vieţile anterioare aţi fost ara# musulman. /i atunci c!nd în această viaţă începeţi să-2 dispreţuiţi pe ara#i, declanşaţi programul de autodistrugere care mai t!rziu poate duce la #oli grave. %n ianuarie ,::H, într-o expunere ţinută la Moscova, introduceam noţiuni ca 4perfecţiune>, 4creaţie>, 4procreare>, 4credinţa în oameni> şi 4credinţa în Dumnezeu>. +cum, după c!te înţeleg eu, cauza principală a #olilor este dorinţa de a pune valorile omeneşti, fie ele chiar şi cele mai înalte, deasupra iu#irii pentru Dumnezeu. 'entru momentul actual văd două linii) prima este dorinţa de a avea copii, iu#irea pentru un alt om, relaţiile spirituale, plăcerile fizice. Dacă omul a#solutizează aceste valori, apar supărarea, gelozia, ura, dispreţul şi #lamarea. /i atunci el se vindecă prin pierderea acestor valori sau prin pierderea sănătăţii şi chiar a vieţii. Dacă trufia nu este mare, omul se poate vindeca mai uşor. Dacă are loc a#solutizarea celei de-a doua linii, adică perfecţiunea, atunci, de regulă, apar #oli foarte grave. $u c!t omul este mai perfect, cu at!t îi vine mai greu să suporte în osirea sau pierderea. /i dacă eu constat la un pacient ataşamentul de am#ele linii, atunci ştiu că îi va fi greu să lucreze cu sine însuşi. (nei fete i-am explicat la consultaţie, în felul următor) *"unteţi ataşată de creaţie şi de iu#irea pentru un alt om, ceea ce duce automat, la gelozie. 2ar, să transformaţi umilinţa în dorinţa de a avea copii nu o să puteţi, deoarece aveţi o uriaşă trufie. Dumnezeu v-a dat multă perfecţiune şi v-aţi ataşat de ea, dar acest lucru generează o imensă agresivitate şi trufie. + devenit demon îngerul care a considerat că

Dumnezeu a creat un (nivers imperfect. 2uda ,-a trădat pe Nristos c!nd a început să-, acuze de imperfecţiune. +şadar dacă vreţi să aveţi copii, învăţaţi să acceptaţi, să primiţi umilinţele. $u caracterul dumneavoastră, dacă veţi sta cu soţul la masă, luaţi-vă un scaun cu vreo F8 de cm mai scund. Dar lăs!nd gluma, puteţi folosi alte mi loace de echili#rare) ocupaţi-vă mai des de tre#uri pentru care nu aveţi talent, pentru a simţi propria imperfecţiune. &ehnicile de respiraţie, o#oseala fizică, plim#ările în natură, înotul, duşul cu apă rece, diferitele tehnici de #locare a conştiinţei, toate contri#uie la micşorarea trufiei. "olicitarea fizică, înfometarea, #lochează ataşamentul faţă de corp. 'lim#ările solitare în mi locul naturii sau şederea într-o cameră întunecată vă vor diminua ataşamentul faţă de relaţii, legătura cu alte persoane. 2ar, dacă aceste proceduri le-aţi ad!nci imagin!ndu-vă că veţi muri, asta nu vă va permite să vă ataşaţi de iu#irea faţă de lumea încon urătoare şi faţă de oameni. 'eriodic activitatea monotonă este utilă pentru a se evita ataşarea de creaţie. 'uteţi m!nca germeni de gr!u, să vă puneţi prişniţă cu germeni de gr!u la cap, la piept şi chiar la organele genitale. 'entru ca gr!ul să crească, iu#irea lui nu tre#uie să depindă de nimic. Momentul creator în această perioadă este uriaş. 0a #o#ul care încolţeşte, gelozia este negativă şi prin urmare, are loc echili#rarea energiei dumneavoastră. Dispare ataşamentul faţă de creaţie şi procreare. "oarele are şi el un potenţial creator puternic. De aceea, c!nd vă uitaţi la soare şi îi trimiteţi iu#ire, pe l!ngă potenţialul creator de rang superior al "oarelui, dumneavoastră nu vă veţi mai face un ţel din propria dorinţă de a crea. 9 pacientă îmi povestea un caz interesant. 6a a fost la unul din cursurile mele şi a stat alături de o femeie în v!rstă, care, înainte de curs citea o carte în semiîntuneric. *$um puteţi citi pe un asemenea întuneric3 s-a mirat interlocutoarea mea. *Mi-a revenit total vederea, a răspuns femeia. +m auzit undeva că, dacă te uiţi la "oare şi îi spui vor#e dulci, poţi să-ţi ameliorezi vederea. 6u am început să procedez aşa şi, încetul cu încetul, mi-am recăpătat văzul. +m cercetat, de la distanţă, c!mpul acelei femei. +gresivitatea su#conştientă p!nă la tratament era foarte mare. +vea o agresivitate împotriva #ăr#aţilor, iar cauza era aceeaşi) gelozia. 0a #aza acesteia stătea ataşamentul sufletului pentru creaţie, procreare şi pentru relaţiile spirituale. $omunicarea cu "oarele i-a eli#erat încetul cu încetul sufletul de gelozie.

6xemplul părea minunat, însă eu mi-am amintit ce mi-a povestit un om în legătură cu experienţa lui de a privi cu o mare concentrare spre soare) * După asta, c!teva zile nu am văzut practic nimic, îmi povestea el. +m verificat să văd despre ce este vor#a. 6ra ataşat de procreare, şi iu#irea pentru oameni era uriaşă. Din cauza asta avea daltonism şi alte pro#leme de sănătate, înseamnă că şi privitul soarelui, adică durata lui, anotimpul şi ora, tre#uie să difere considera#il pentru fiecare om. Dacă noi vom reuşi să le transmitem copiilor noştri, de la cea mai fragedă v!rstă, că sentimentul iu#irii nu tre#uie să depindă de nimic, că cea mai mare valoare este rezerva de iu#ire, adică o c!t mai mare comuniune cu Dumnezeu, ei nu vor tre#ui să se g!ndească cum să scape de gelozie şi săşi recapete vederea. Dar p!nă atunci mai sunt destule pro#leme. +cum c!teva zile au fost la mine nişte reporteri care m-au rugat să-mi spun părerea despre cauzele apariţiei #olii "2D+. *$e credeţi3 $!t de repede va găsi omenirea un remediu împotriva ei, a între#at un reporter3 6u cred că acest lucru nu are o importanţă deose#ită la nivelul întregii omeniri. Dacă medicii vor căuta mi loace împotriva virusului "2D+, ei vor pierde. -or apărea alte #oli şi mai grave. Natura îi face pe oameni să înţeleagă faptul că, a vindeca un organ izolat sau o #oală izolată nu are nici o perspectivă. +cum deficitul imunitar se poate dezvolta şi în a#senţa virusului. 2ar medicii tot mai des a ung la concluzia că, la #aza tuturor #olilor stă disfuncţia sistemului imunitar. "tarea sistemului imunitar, la r!ndul ei, depinde de starea emoţională profundă a omului. /i "2D+ şi #olile venerice sunt rezultate ale unui ataşament înalt faţă de plăcerile spirituale şi fizice cu un alt om. De c!teva ori au venit la mine venerologi şi urologi c rugămintea de a-i a uta, c!nd în cazul tratamentului clamidiazei sau tricomonozei nu dădeau rezultate nici un fel de medicamente. 9mul elimina toate momentele de gelozie, pretenţiile şi supărările faţă de oamenii dragi. "e ruga pentru urmaşii săi. "e ruga ca toată viaţa să fie pentru el un mi loc de acumulare a iu#irii pentru Dumnezeu. /i omul iu#it, şi familia, şi dragostea pentru copii, sunt de asemenea mi loc. După c!teva zile omul mergea la analize şi ele erau #une. 1eporterii au continuat să mă interogheze despre cauzele apariţiei #olii "2D+.

* Dumneavoastră afirmaţi că principala cauză a apariţiei acestei #oli este gelozia. +tunci de ce se îm#olnăvesc de "2D+ în special narcomanii, homosexualii, prostituatele3 * (n homosexual este un om incredi#il de gelos în interior. +gresivitatea su#conştientă ,-a împins la homosexualitate. +lcoolismul şi narcomania sunt alte forme de #locare a geloziei. $el mai adesea devine prostituată o femeie care ar muri dacă ar avea un singur iu#it. @aptul că se prostituează nu-i permite să se ataşeze de sentimentul iu#irii pentru un singur om. * +mintiţi-vă de "odoma şi Gomora. $ataclismul este rezultatul deformării structurilor c!mpului. +ceastă deformare este, în acelaşi timp, şi mi locul deformării unui plan mult mai fin al c!mpurilor imuno-protectoare. 2ar acestea, la r!ndul lor, sunt urmarea deformaţiilor emoţionale. Deformarea în suflete are loc atunci c!nd valorile umane devin unic ţel şi oamenii încetează să-, mai vadă şi să-, mai iu#ească pe Dumnezeu. /i atunci reîntoarcerea la Dumnezeu are loc prin pierderea tuturor celor de care s-a ataşat sufletul omului. Dacă însă înainte erau numai două asemenea oraşe - "odoma şi Gomora J acum o#servăm procese analoage la dimensiunile întregii omeniri. *'entru a nu arunca vor#e în v!nt, le spun eu reporterilor, g!ndiţi-vă la nişte oameni, iar eu am să spun din ce cauză s-au îm#olnăvit ei. (n t!năr se g!ndeşte foarte concentrat şi eu culeg informaţia prin intermediul c!mpului său. +ici era vor#a de un ataşament faţă de două linii dintr-o dată. 'e de o parte a#solutizarea iu#irii păm!nteşti, iar pe de altă parte, perfecţiunea ca unic ţel, adică gelozie plus o uriaşă trufie. +gresivitatea su#conştientă faţă de femei era de ,.R88 de unităţi. 1eporterul mă apro#ă din cap. Mergem mai departe. %l analizez pe următorul, dar lucru straniu, în acest caz nu pot să culeg informaţia. Nu vreau să-mi irosesc forţele pentru elucidarea cauzelor. %mi este mai uşor să-, între# pe reporter. *@aceţi ceva greşit. $e s-a înt!mplat3 *M-am g!ndit la doi oameni - spune el. *'ătrunderea în straturile profunde ale c!mpurilor omului presupune o mare răspundere, îi explic eu. De aceea eu pătrund în #ioc!mp cu nişte limite severe şi o pro#lemă pusă greşit nu-mi permite să culeg informaţia. .ine. Mai înt!i o să mă g!ndesc la unul din oameni, iar după aceea, la celălalt.

este o femeie, concu#ina primului. $ercetez c!mpurile lor. -ăd numai linia geloziei şi ataşamentului faţă de omul iu#it. 'rin urmare şi remediile vor avea un mare efect pentru că agresiunea su#conştientă e mai mică. *"traniu, se miră reporterul. %n primul caz este vor#a de un om instruit, un marinar, iar în al doilea caz, de vaga#onzi şi narcomani. *Mirarea dumneavoastră se explică prin faptul că încercaţi să asociaţi #olile cu încălcarea legilor eticii. Dar etica omenească şi etica divină sunt departe de a fi identice tot timpul. 9mul poate fi laureat al premiului No#el, sau un şomer care doarme pe străzi, nu asta determină îm#olnăvirea lui de "2D+. 6ste important ce valori sunt puse mai presus, cele omeneşti sau cele divine. +deseori un intelect superior, şi trufia legată de acesta, pot înrăutăţi situaţia. %n cazul unei orientări corecte, intelectul poate a uta la concentrarea forţelor şi ca rezultat, la schim#area profundă şi rapidă a omului în direcţia cea #ună. "tatisticile consemnează un procent nesemnificativ, c!nd #oli cum sunt gonoreea, sifilisul, cancerul şi "2D+ dispar fără urmă în c!teva zile. 1esursele sufletului uman sunt nelimitate, dar ele se deschid numai atunci c!nd sufletul începe să se orienteze corect în lumea încon urătoare şi să respecte cu sfinţenie legea supremă a (niversului, legea iu#irii pentru $reator. 'rocesul de cunoaştere a dezvoltării se desfăşoară impulsiv. 9mul a unge la anumite valori şi interacţion!nd cu ele, se dezvoltă. După aceea el se îndepărtează de ele şi le pierde. $a să atingă planurile superioare, tre#uiau distruse toate dorinţele păm!nteşti. +cesta este principiul filozofiei orientale. Decupl!nd interacţiunea cu lumea încon urătoare, cu a utorul metodelor fizice şi psihice, omul economisea energia pentru contactele cu planurile superioare. $a urmare, i se deschideau posi#ilităţi fizice şi psihice. +taşamentul de valorile lumii încon urătoare genera #oli. &recerea la trepte superioare ducea la vindecare. Dar ataşamentul de planurile superioare era mult mai periculos. 9mului nu-i a ungeau puterile să se ridice deasupra lor, de aceea le respingea şi se întorcea la primele trepte, ale interesului pentru corpul fizic şi valorilor materiale. 9rientul a generat 9ccidentul, iar 9ccidentul a generat 9rientul. +cum am#ele tendinţe tre#uie să se reunească, fiindcă fiecare din ele, luate separat, au fost epuizate. $unoaşterea legilor spirituale ale dezvoltării este aici indispensa#ilă.

*+ceasta

în Dumnezeu, mi-a spus nu demult un pacient. +m înţeles că iu#irea pentru Dumnezeu este lucrul cel mai important. 6xplicaţi-mi de ce am neplăceri şi de ce nu mă vindec3 *'entru că a-ţi schim#a sufletul este o preocupare destul de chinuitoare. Dacă mergeţi cu maşina şi dintr-o dată viraţi #rusc în şanţ, atunci, oric!t v-aţi ruga la Dumnezeu, oricum veţi avea pro#leme. 6xistă noţiunea legilor fizice, iar credinţa în Dumnezeu nu exclude cunoaşterea lor. $unoaşterea legilor dezvoltării spirituale este de asemenea necesară. $a să-ţi schim#i sufletul prin rugăciune ai nevoie de mai multă forţă. Dar o mare parte din ea se cheltuieşte pentru discuţii cu alţi oameni, pentru m!ncare şi pentru controlul situaţiei. 'rin urmare, periodic tre#uie să te eli#erezi de toate pentru ca rugăciunea să ai#ă un efect mai profund. +spiraţia către Dumnezeu, prin acumularea iu#irii, tre#uie să fie permanentă. *Mi-aţi putea dicta textul rugăciunii3 *1ugăciunea cea mai înaltă, e fără de cuvinte. 6a este pur şi simplu păstrarea şi înmulţirea sentimentului iu#irii în orice situaţie. Nu demult am avut o discuţie complexă cu unul din pacienţii mei. +m început să-, tratez c!ndva, dar n-am a uns la nici un rezultat. +m continuat din curiozitate. 0a început n-am văzut dec!t nivelul teluric şi vor#eam numai de gelozie. După aceea s-a dovedit că avea un puternic ataşament de momentele spirituale Smoralitate, seriozitate, echitate, controlul situaţieiT, în aceste puncte el a fost lovit toată viaţa. Mai t!rziu am o#servat şi a#solutizarea iu#irii pentru oameni. 6l făcea tot ceea ce-i spuneam, însă nu se vedea nici o ameliorare. Nu ştiu din ce cauză, caracterul refuza să i se schim#e. 1efuzul categoric de acceptare a tot ce-, încon ura răm!nea de asemenea ferm. * Nu înţeleg, i-am explicat eu, de ce mai este încă ataşat sufletul dumneavoastră. &re#uie să conştientizaţi lucrul cel mai important. $antitatea de iu#ire în suflet tre#uie să se mărească, pentru ca pretenţiile interioare să dispară. &oate explicaţiile mele se loveau de un zid şi nu puteam înţelege ce se înt!mplă. Nu demult am avut senzaţia eşecului, şi iată că ne-am înt!lnit din nou. %i explic că prezintă ataşament pentru valorile de #ază) creaţia, procrearea, tot ce generează gelozia şi au ca rezultat o uriaşă

*$red

trufie, inclusiv perfecţiunea. 6l mă ascultă liniştit, după care, calculat, fără gra#ă, începe să-mi răspundă) * Mă trataţi de un an şi umătate. %n tot acest timp starea mea de sănătate nu numai că nu s-a ameliorat, dar chiar s-a înrăutăţit. Nu cred în sistemul şi în metoda dumneavoastră. $a om îmi sunteţi simpatic, dar sistemul dumneavoastră este un #luf. $red în Dumnezeu, dar de ce tre#uie să repet de mii de ori că îl iu#esc şi că aceasta e cea mai mare fericire3 /i de ce nu tre#uie să am pretenţii faţă de lumea încon urătoare3 %n această ţară omul nu poate fi fericit. +ici, la putere au fost întotdeauna sau idioţi sau ticăloşi. +ceastă ţară a sugrumat întotdeauna minţile ei cele mai #une, şi le sugrumă şi acum, indiferent de regimul politic. &onul lui devenea din ce în ce mai liniştit. *Despre dumneavoastră am o părere #ună, dar s-o lăsăm #altă cu tratamentul. 6l pleacă iar eu încerc să-mi dau seama ce a determinat această ireconciliere. 2arăşi şi iarăşi a#ordez acea structură pe care a#ia o descoperisem. 6ste vor#a despre perfecţiune. Dar pacientul nu mă mai aude. 'entru el, lumea a fost din totdeauna imperfectă. Dispreţul apărut în acest caz se transformă într-un puternic program de autodistrugere. +stăzi am pierdut. Dar şi o asemenea situaţie e plină de învăţăminte. 'ot să descriu în carte, amănunţit, cum urc treptele spre Dumnezeu. 6ste o#ligaţia mea să le parcurg. 'acientul tre#uie să vadă punctul final. Nu e nevoie să-i reprezint în detaliu treptele pe care va merge el. 6u însă m-am entuziasmat, şi am început să explic mai mult despre trepte dec!t despre iu#irea la care tre#uie să a ungă omul. Din Qiev mă sună o femeie care a fost o dată la mine la consultaţie. * După consultaţie simt arsuri în spate. +m nişte dureri groaznice. Nu-mi dau seama dacă e normal sau nu. 2i cercetez c!mpul. Nu arată rău. 6 drept că nepoţii şi strănepoţii nu sunt aşa #ine. *$e pro#leme aţi avut3 *+m tumoare canceroasă la cap, la g!t şi la piept. /i fiul meu are mari pro#leme cu sănătatea. 2i analizez în amănunţime structurile c!mpului. 'acienta lucrează #ine cu sine însăşi, dar agresivitatea împotriva #ăr#aţilor se păstrează la nivel ridicat.

*--am vor#it de gelozie3 *Da, mi-aţi vor#it. 6u acţionez. Dimineaţa, la pr!nz şi seara mă rog. * +scultaţi, strig eu în receptor. &re#uie să vă închinaţi de trei sute de

ori dimineaţa şi tot de at!tea ori la pr!nz şi seara pentru că acum vă iese toată 4murdăria> din suflet şi numai cu trei rugăciuni nu veţi reuşi să scăpaţi de ea. Nu vă amintiţi de mărunţişuri. N-aveţi nevoie de ele. +mintiţi-vă c!teva evenimente importante şi parcurgeţi-le de sute de ori. /i reţineţi) auto#lamarea este sinucidere. %n faţa lui Dumnezeu nu există vinovaţi. M-aţi înţeles3 După vocea femeii simt că a înţeles. $u c!teva luni în urmă, înainte de a pleca în +merica, am avut o stare chinuitoare. 9ric!t de mult mi-aş fi eliminat ataşamentele, apăreau altele şi altele, noi. 6ram ca o #ăltoacă pe care oric!t ai curăţa-o răm!ne tot timpul murdară. "istemul meu a intrat într-un punct mort. Mă purificam în special prin spovedanie. /i atunci, într-unui din momentele de chin am înţeles că spovedania tre#uie convertită în rugăciune, iar rugăciunea în iu#ire care iradiază şi nu depinde de nimic. .ăltoaca tre#uia să devină izvor. Dar să te asemeni unui izvor poţi doar atunci c!nd vine mereu apă curată, iar acest lucru se înt!mplă c!nd sufletul tinde necontenit către Dumnezeu. De îndată ce omul îşi face ţel din altceva, el începe să depindă de asta. 9 asemenea dependenţă generează o agresivitate din ce în ce mai mare, iar după aceea #oala. %n faţa mea stă o mamă cu fiica ei. +ceasta are cancer dar nu ştie nimic despre asta. %i este foarte rău. %ncep operaţiunea de diagnosticare. +taşament faţă de teluric există, faţă de spiritual există, faţă de iu#irea pentru oameni de asemenea, faţă de perfecţiune şi creaţie există, faţă de credinţa în oameni, în lumea încon urătoare şi credinţa în Dumnezeu, faţă de destinaţia Divină există de asemenea. %n continuare o serie de structuri, cărora nici măcar nu le găsesc denumirea. Monstruos. +şa ceva văd pentru prima dată. %nţeleg că îmi este imposi#il să-i explic toate astea. /i poate că nici măcar nu-i necesar să-i descifrez toate treptele. * Dumnezeu este iu#ire, îi spun eu ei, şi Dumnezeu nu depinde de nimic= iu#irea dumneavoastră, la fel, nu tre#uie să depindă de nimic. +cceptaţi retroactiv, toate pierderile şi umilinţele, pentru ca toate acestea să nu ai#ă a#solut nici o influenţă asupra forţei iu#irii dumneavoastră.

%i mai spun c!teva propoziţii iar după aceea fata iese pentru patruzeci de minute şi c!nd se întoarce văd că are c!mpul curat. %nţeleg că uneori nu sunt necesare nici un fel de explicaţii. 1ecent, la o consultaţie, o femeie mi-a pus o între#are interesantă) * $u c!t mă rog mai mult, cu at!t mai dur se poartă oamenii cu mine la serviciu. 6 o chestiune perfect adevărată. $e să fac în continuare3 %ntre#area este pentru mine a#solut surprinzătoare. Mă uit să văd ce se înt!mplă în planul fin şi o#serv că atitudinea oamenilor este o reacţie la creşterea dispreţului şi a trufiei din sufletul ei. "ufletul s-a ataşat de ceva. Mai cercetez o dată c!mpul şi totul devine clar. 6xistă o forţă care creează (niversul nostru, o forţă distructivă, o forţă sta#ilizatoare. Noi simţim sta#ilizarea ca pe credinţă în oameni, in ustiţia superioară şi credinţă în Dumnezeu. *9rganismul uman, încep eu să-i povestesc femeii, este alcătuit nu numai din oase, dar şi din muşchi şi din ţesut nervos. $elulele ţesutului osos sunt 4ortodocşii dogmatici>, iar celulele ţesutului nervos sunt 4căutătorii şi aventurierii>. 1itualurile, legile şi o#iceiurile sunt acelaşi ţesut osos, fără de care omul nu poate trăi. 1itualurile şi o#iceiurile sunt nişte c!r e şi dacă dumneavoastră nu ştiţi să um#laţi fără acestea, nu vă veţi putea ridica şi nu veţi putea merge. Dar dacă dumneavoastră aţi învăţat să um#laţi, acestea vă vor încurca. $redinţa ne dă sta#ilitatea şi ne asigură ziua de m!ine, dar c!nd ea devine unic ţel, apare dispreţul faţă de cei ce nu cred, apare teama de a pierde sentimentul credinţei şi sta#ilităţii. $!nd v-aţi rugat, rugăciunea pentru dumneavoastră a devenit izvor de sănătate şi de destin favora#il. 6a a devenit ţel pentru dumneavoastră. 1ugăciunea niciodată nu poate fi ţel. 1ugăciunea este un mi loc pentru a simţi şi a creşte iu#irea în suflet, întruc!t frazele pe care le rostiţi în g!nd, în marea lor ma oritate se raportează la această lume, atunci, cea mai înaltă rugăciune este cea fără cuvinte. +ceasta este păstrarea neîntreruptă şi creşterea iu#irii în suflet. Dar pentru că acest lucru este greu de realizat, periodic omul recurge la cuvinte în rugăciunile sale. *"puneţi-mi, ce înseamnă iu#irea pentru Dumnezeu, mai mare dec!t pentru orice altceva, în viaţa o#işnuită, reală3 $um pot simţi eu că îl iu#esc pe Dumnezeu mai mult dec!t orice altceva3

--2u#irea pentru Dumnezeu, mai mare dec!t pentru orice există pe lume, în viaţa o#işnuită, se manifestă ca o iu#ire interioară faţă de lumea încon urătoare, fără nici un fel de pretenţii faţă de aceasta. Nu demult am consultat o t!nără femeie. +vea din copilărie pro#leme ginecologice iar recent i-au apărut mari pro#leme cu sănătatea în general. *$auza apariţiei #olilor dumneavoastră este foarte simplă, i-am explicat eu. 'rin intermediul iu#irii, în suflet ne reunim cu Dumnezeu. Dumnezeu nu depinde de nimic, înseamnă că, dacă sentimentul iu#irii din sufletul nostru nu depinde de nimic, atunci noi suntem sănătoşi şi fericiţi. &oate sentimentele omului, emoţiile şi dorinţele sale sunt legate de lumea încon urătoare şi depind de aceasta. Numai sentimentul iu#irii nu depinde de nimic. Dacă noi încercăm să-l facem dependent de ceva, acest sentiment se diminuează şi noi începem să ne îm#olnăvim şi să murim. Ginecologia este o zonă a iu#irii. Dacă din copilărie aţi avut pro#leme ginecologice înseamnă că, încă din existenţele anterioare aţi îngenuncheat iu#irea în faţa circumstanţelor, sau v-aţi reprimat iu#irea pornind de la nişte norme etice, sau, din anumite motive, n-aţi dorit să daţi naştere copiilor. "au prin trăirile dumneavoastră emoţionale şi prin comportament aţi ucis iu#irea într-un alt om, consider!ndu, vinovat de toate necazurile. *+m citit cărţile dumneavoastră şi de acum mă voi conduce după sentimentul iu#irii, neţin!nd cont de piedicile care se vor ivi. +cum sunt măritată, dar dacă voi înt!lni un alt om am să depun eforturi să-mi păstrez familia, însă nu îmi voi reprima sentimentul iu#irii. "unt ferm convinsă de un singur lucru) îl voi iu#i pe acela care mă va iu#i. --+sta de a este pretenţie, îi explic eu. 'ur şi simplu schim#aţi o pretenţie superficială pe una de profunzime. "ă-, simţiţi pe Dumnezeu în suflet înseamnă iu#ire fără pretenţii, fără condiţii şi fără cerinţe. Dumnezeu nu poate fi manevrat şi propria iu#ire de asemenea. 6ste una din condiţiile păstrării sănătăţii. +cum comunic cu un #olnav de cancer, a cărui #oală a înaintat foarte departe. 6ste foarte palid, are un aspect chinuit, chimioterapia nu-, a ută. Nu poate suporta explicaţii îndelungi, are foarte puţină forţă. &re#uie să comprim la maximum informaţia pe care o am de transmis

pacientului. Medicina tradiţională nu-, a ută, pentru că el a transmis foarte multe copiilor şi nepoţilor. $opii lui prezintă deformaţii caracteristice ale c!mpului care peste c!ţiva ani pot duce la #oli grave sau la moarte. +deseori omul, modific!ndu-şi concepţia şi înţeleg!nd multe, consideră că s-a purificat complet, dar asta nu-i dec!t o iluzie, doar un strat superficial al conştiinţei. $u timpul totul pătrunde în suflet, dar dacă sunt 4întinate> sufletele urmaşilor, nu este suficientă numai revizuirea concepţiei. +ici, de regulă, tre#uie parcursă retroactiv întreaga viaţă, de sute şi chiar mii de ori, pentru ca la nivelul reflexelor să se modifice întregul sistem de valori. %ncep să-i prezint pacientului, fără gra#ă, situaţia lui. *+cum sunteţi ca o #ăltoacă în care nu pătrunde apa aproape deloc, în schim# se scurge destul de repede din ea şi se duce spre copiii dumneavoastră şi spre viitorii nepoţi pentru că iaţi lăsat, neintenţionat, fără nici o rezervă. Mai înt!i tre#uie curăţată #ăltoaca de noroi, apoi tre#uie mărită cantitatea de apă din ea, iar la urmă #ăltoaca tre#uie transformată în izvor. 'entru ca să iu#im lumea încon urătoare şi interacţion!nd cu ea să fim fericiţi, tre#uie tot timpul să primim noi porţii de iu#ire şi energie. 2nteracţion!nd cu lumea încon urătoare, noi în general pierdem, dar primim c!nd ne adresăm lui Dumnezeu. Dacă îl iu#im pe Dumnezeu mai mult dec!t toate celelalte şi el este pentru noi ţelul suprem, atunci vom primi mai mult dec!t cheltuim şi ne răm!ne destul şi pentru noi şi pentru urmaşii noştri. Dacă începem să iu#im un lucru mai mult dec!t pe Dumnezeu, sufletul începe să depindă de acel lucru, sentimentul de iu#ire se stinge şi apar pretenţiile. +poi cantitatea de iu#ire începe să se micşoreze, apare agresivitatea şi odată cu ea #olile şi nenorocirile. $!nd cantitatea de iu#ire se micşorează, noi tre#uie să o luăm de undeva pentru a putea supravieţui. 9 luăm de la viitorii urmaşi şi de la viitoarele vieţi. /i cu c!t este mai puternică dependenţa noastră de nişte valori omeneşti, chiar şi de cele mai sacre, cu at!t mai repede ni se goleşte sufletul şi atunci nu le mai putem dărui iu#ire urmaşilor noştri, ci mai mult, îi prădăm. "ufletul nostru are o anumită capacitate în straturile superficiale, iar explozia de agresivitate care ne goleşte sufletul, în funcţie de profunzimea ei, poate atinge generaţii tot mai îndepărtate. $u c!t golim mai în profunzime sufletele urmaşilor noştri, cu at!t mai gravă va fi #oala noastră. %nseamnă că, cu c!t am umplut mai mult sufletul de iu#ire şi cu c!t am transmis mai multe rezerve de iu#ire urmaşilor noştri, cu at!t mai repede ne vom vindeca, îm#ătr!nim şi murim, pentru a eli#era din noi încetul cu încetul, toate valorile omeneşti. După moarte şi p!nă la concepere,

apropiindu-se tot mai mult de Dumnezeu, omul va primi, de fiecare dată, o porţie tot mai mare de iu#ire şi forţă. +ceastă porţie este at!t de mare c!t îi este permis omului să simtă strălucirea şi frumuseţea sentimentelor. Nu întotdeauna această porţie este suficientă, şi atunci tre#uie intensificată din nou comuniunea cu Dumnezeu. %ntr-o situaţie o#işnuită acest lucru ni se dă prin intermediul neplăcerilor, nefericirii, #olii, ignirea tuturor sentimentelor umane superioare. $u o deose#ită intensitate se produce desta#ilizarea valorilor omeneşti înainte de conceperea copiilor şi, cu c!t omul are mai puţine pretenţii faţă de lumea încon urătoare şi faţă de sine, cu at!t mai rapid se sta#ilesc contactele, şi cu at!t mai sănătoşi vor fi urmaşii. De aceea tre#uie de sute şi sute de ori retrăită viaţa, şi în acele situaţii c!nd apăreau pretenţii, să încercăm sentimentul de fericire şi iu#ire. "ufletului dumneavoastră îi va fi greu să se dezlipească de acele valori prin intermediul cărora ani îndelungaţi l-aţi lipit de viaţă. 2maginaţi-vă că după o săptăm!nă veţi muri, că şanse de vindecare nu aveţi. %ncepeţi c!te puţin să vă luaţi rămas #un de la tot ce vă este drag, nu numai în prezent ci şi în viitor. &oate acestea sunt hotăr!te de sus şi voinţa dumneavoastră nu înseamnă nimic. Deconectaţi-vă de comunicarea cu lumea încon urătoare şi c!nd după aceasta, veţi repeta în rugăciune că pentru dumneavoastră şi pentru urmaşii dumneavoastră fericirea supremă este iu#irea pentru Dumnezeu, sufletul dumneavoastră va crede mai uşor acest lucru.
*$um

să-mi conving copiii că tre#uie să creadă în Dumnezeu, că tre#uie să-, iu#ească3, mă întrea#ă o femeie. *$redinţa tre#uie, de asemenea, periodic, să se destrame. 2n primul r!nd tre#uie să-i învăţaţi pe copii să nu atenteze la iu#irea din sufletele lor şi nici din sufletele altor oameni. 2mportant este să-i faceţi să simtă că logica noastră şi concepţia noastră despre lume, oric!t de perfecte ni s-ar părea nouă, întotdeauna se vor nărui în faţa logicii divine, întotdeauna vor fi o parte şi nu un întreg. %n pedagogie există trei momente) primul este acela în care elevii nu ascultă nimic şi nu-i interesează nimic. +l doilea este legat de ceea ce le atrage atenţia. +cestea sunt faptele noastre. +l treilea se referă la felul în care procedează ei. 6ste ceea ce făceam noi înainte şi ceea ce simţeam în ad!ncul sufletului. +şa că pedagogia începe de la părinţi.

*"puneţi-mi,

mă întrea#ă un pacient, dacă toţi oamenii, cum se spune în .i#lie, vor construi temple în sufletele lor şi nu în ur, poate că religiile vor deveni în cur!nd, inutile3 *Dar dumneavoastră, îl între# eu, ştiţi #ine legislaţia noastră3 *Mai mult sau mai puţin, dă din umeri pacientul meu. *Dacă va tre#ui să rezolvaţi o pro#lemă serioasă, n-o veţi rezolva independent. -ă veţi adresa unui urist cu experienţă. "lu itorii #isericii sunt specialiştii în pro#leme spirituale, morale. *+cum înţeleg, z!m#eşte el. *Dar nimic nu este a#solut. /i printre specialişti sunt impostori care nu fac doi #ani. (neori şi la un amator se poate manifesta talentul primit de la Dumnezeu. %nsă orice religie, fără o rezervă de iu#ire acumulată în interior va dispărea foarte repede. $u c!t înaintăm mai mult în dezvoltare, cu at!t mai str!nsă este această legătură. că agresivitatea mea su#conştientă este de 788 de unităţi3, mă întrea#ă o femeie venită la consultaţie. *Da, îi răspund eu. +veţi o puternică deformaţie a c!mpului în regiunea capului. --au mai rămas un an, doi. +gresivitatea la dumneavoastră este orientată împotriva propriei persoane. Mai departe urmează fie or#irea, fie un foarte grav accident vascular cere#ral, fie scleroză în plăci. $ontinui studierea c!mpului, cu toate că în cazul dumneavoastră mă îndoiesc că vă va rezista capul. ?udec!nd după dinamica c!mpurilor, programul de autodistrugere va co#orî după un timp în zona rinichilor, va apărea fie cancerul, fie #loca ul renal. @emeia mă priveşte cu atenţie. * +m citit şi prima şi a doua dumneavoastră carte şi, cu toate acestea, nu-mi daţi nici o şansă. Despre ce e vor#a3 9 privesc în trecut şi compar starea ei trecută cu cea de astăzi. * %n forul dumneavoastră interior aţi tins întotdeauna către Dumnezeu, chiar dacă nu întotdeauna aţi găsit calea cea mai corectă. --aţi străduit să educaţi în dumneavoastră spiritualitatea şi #unătatea şi de aceea mai sunteţi încă în viaţă, în ciuda deformării extraordinare a c!mpurilor. -i se dă o am!nare cresc!ndu-vă şansele de supravieţuire. '!nă
*"puneţi

la lectura cărţilor mele, sufletul dumneavoastră a fost ancorat într-un destin favora#il printrun simţăm!nt al unei destinaţii speciale, în perfecţiune, în iu#irea pentru oameni şi în procreare şi creaţie. +cum aveţi un singur ataşament, creaţia şi procrearea, însă foarte puternic. Nu aveţi copii şi aţi regretat acest fapt. $!nd au fost în osite sentimentele dumneavoastră de iu#ire şi încredere, v-aţi supărat pe destin, nu mai voiaţi să trăiţi. $!nd s-a destrămat fericirea nu numai cea prezentă ci şi cea viitoare, aţi procedat la fel. Nu-i permis să depinzi nici de viitor. Dacă vă supăraţi pe dumneavoastră înşivă, acest lucru înseamnă program de autodistrugere. Dacă vă supăraţi pe dumneavoastră, pe situaţie şi pe destin, acest program distructiv este de zece ori mai puternic, iar ceea ce vi se părea în viaţa dumneavoastră a fi pretenţii înalte faţă de sine, în fapt nu a fost altceva dec!t o supărare pe destin. 2ar regretul în legătură cu trecutul era, de fapt, o pretenţie faţă de Dumnezeu. Mergeţi şi revizuiţivă viaţa şi reveniţi peste o oră să vedem ce s-a înt!mplat. $!nd a revenit femeia, am fost plăcut surprins) c!mpul ei s-a purificat perfect. *1ezultate neaşteptat de #une. *%n ora aceasta nu m-am rugat deloc. 'ur şi simplu am um#lat şi m-am g!ndit, iar apoi, dintr-o dată totul s-a schim#at #rusc, a recunoscut ea. * -ă felicit, i-am răspuns eu, dar există o pro#lemă serioasă. @aptul că vi s-a curăţat c!mpul nu înseamnă că nu vă puteţi îm#olnăvi. "ă spunem aşa) situaţia s-a îm#unătăţit considera#il. Dar deasupra dumneavoastră, c!nd descriu un cerc cu degetul, văd o pată întunecată. 6ste un mare grup de oameni din nordul 1usiei, peste un milion. /i orientarea dumneavoastră incorectă, agresivitatea s-a răsfr!nt asupra lor. $u c!t omul înaintează mai mult în dezvoltarea sa spirituală, cu at!t mai mulţi oameni îl urmează intuitiv sau conştient. /i o dată cu plusurile lui, ei primesc şi minusurile. "unt copiii dumneavoastră spirituali, care depind de dumneavoastră, în ciuda faptului că dumneavoastră nu locuiţi acum în 1usia. +şa că, atunci c!nd vă veţi purifica sufletul, nu uitaţi şi de ei. .olile cele mai grave care se întind nu numai pe parcursul unei singure existenţe, adeseori se explică prin provocarea răului nu numai urmaşilor fizici ci şi celor spirituali. $u c!t mai mult #ine pot face eu oamenilor, cu at!t acest lucru este mai periculos pentru mine şi pentru ei. "igur, este un mare pericol şi o mare răspundere. $u c!t suntem mai aproape de Dumnezeu, cu c!t este mai înaltă treapta noastră de dezvoltare, cu at!t avem mai multă fericire şi mai multe plăceri. %nseamnă că vom avea o

durere cu at!t maiOmare atunci c!nd vom pierde această fericire. De aceea, înainte de a i se da omului fericirea, i se dă mai înt!i senzaţia de durere, şi cu c!t mai multă durere va putea suporta păstr!ndu-0 pe Dumnezeu în suflet, cu at!t mai multă fericire va putea el să primească. %n valorile materiale există o anumită porţie de iu#ire Sindic cu degetele mărimeaT, în valorile spirituale ea este cu mult mai mare Seu îndepărtez m!inileT. %n (nivers, în iu#irea pentru acesta şi pentru oameni, iu#irea este şi mai mare. %n perfecţiune, creaţie, procreare, este şi mai mare, ş.a.m.d. /i cu c!t este mai considera#ilă porţia de iu#ire, cu at!t este mai mare ispita ca această porţie finală să fie transformată în ţel, uit!nd-o pe cea infinită, pe Dumnezeu. De aceea, nu fiecărui om îi este permis să guste din momentele superioare ale iu#irii, creaţiei, perfecţiunii. 6l nu se poate înălţa deasupra lor şi nici nu suportă pierderea acestora. 'entru ca să se înalţe deasupra lor şi să suporte durerea, tre#uie o dată pentru totdeauna să înţeleagă că iu#irea pentru Dumnezeu este deasupra oricăror valori omeneşti. /i nu-i de-a uns numai ca omul să înţeleagă, dar să şi simtă acest lucru. Dacă omul nu are suficiente forţe să se înalţe, atunci, pentru a supravieţui, el reneagă tot ceea ce este sf!nt şi, oric!t ar părea de straniu, pentru anumită perioadă, el se apropie de Dumnezeu mai mult dec!t înainte. Mergem inevita#il către o cantitate din ce în ce mai mare de fericire şi iu#ire, dar, de fiecare dată, tre#uie să simţim că acestea nu-s dec!t un mi loc. * "puneţi-mi, durerea în suflet este un indiciu al ataşamentului de valorile omeneşti3 * Nici pe departe. 6ste un semn al sensi#ilităţilor legate de posesia valorilor omeneşti superioare. "emnul ataşamentului este lipsa de dorinţă şi de înţelegere pentru a suporta durerea în cazul pierderii şi distrugerii valorilor. 6ste vor#a de o agresivitate interioară ca răspuns la o situaţie traumatizantă. * .ine. Celul suprem îl constituie iu#irea pentru Dumnezeu, îmi spune femeia. Dar ca să trăiesc, eu tre#uie să-mi fac un ţel din a c!ştiga #ani, din a-mi dezvolta aptitudinile, din dorinţa de a-i a uta pe oameni. $um răm!ne cu toate astea3 *2maginaţi-vă că ieşiţi din casă ca să mergeţi la magazin şi, pentru un anumit timp, acesta vă este ţelul. $!nd îl veţi atinge, el va dispărea. -ă întoarceţi spre apartament şi puneţi piciorul pe treaptă. %n momentul de faţă, acela este ţelul dumneavoastră. Dacă vă ridicaţi privirea, vedeţi palierul. 6l este de asemenea un ţel, dar mai-înalt. Dacă însă el va deveni a#solut, vă veţi petrece noaptea pe palier. (şa apartamentului nu o vedeţi, dar tindeţi către ea

pentru a o deschide şi a vă întoarce acasă. &ot astfel, fără să-, vadă pe Dumnezeu, fiecare om tre#uie să tindă să se întoarcă la el, păstr!ndu-şi în acelaşi timp prioritatea ţelului. Dar această întoarcere nu arată chiar aşa cum ne-o imaginăm. Noi am ieşit din Dumnezeu şi purtăm o parte din el în sufletul nostru. 'rin intermediul acesteia ne reunim cu el. %ntoarcerea la Dumnezeu înseamnă mărirea acestei particule veşnice din suflet. * +scultă, mi s-a adresat un cola#orator, aici este un caz interesant. + sunat un t!năr. Nu doarme de un an. 'eriodic iese din corpul său. "e priveşte din afară. +re senzaţia că trăieşte într-o lume ireală. + doua zi t!nărul sună din nou şi vor#esc cu el. $u toate că, la prima vedere, cazul lui este neo#işnuit, totul se explică în modul cel mai normal. 'entru el creaţia, procrearea, au devenit ţel suprem. +ceastă orientare generează supărări pe lumea întreagă, #lamare, gelozie, auto#lamare, lipsa dorinţei de a mai trăi. %n plus se adaugă la toate astea a#solutizarea perfecţiunii care dă o mare trufie, dorinţa de a impune altora propria voinţă, ş.a.m.d. 0ui însă i-au fost destinaţi copii armonioşi şi #locarea Sdes înt!lnită în asemenea cazuriT prin #oli grave sau nenorociri, poate duce la împiedicarea naşterii copiilor, de aceea în osirea valorilor omeneşti vine ca o asigurare. 9 a#rutizare #ruscă a simţurilor, senzaţia că lumea încon urătoare este iluzorie, micşorarea contactelor emoţionale, psihicul la#il la părinţi, atestă adeseori faptul că, copilul lor este neo#işnuit şi că primul a utor care i se poate da, este acţiunea părinţilor asupra lor înşişi. Mă sună o cunoştinţă din +merica. * @iul meu este la reanimare. "tă su# perfuzii şi starea lui este foarte gravă. Doctorii nu pot să-i pună un diagnostic. 2eri i-am spus că vom avea în familie încă un copil, că mama este însărcinată. "ă fie acesta motivul degradării stării lui de sănătate3 * +veţi dreptate. De la mamă el a moştenit a#solutizarea iu#irii de oameni, a#solutizarea procreării. 'entru el, omul drag este valoarea a#solută şi se teme cumplit să nu-l piardă. (n asemenea copil se teme să răm!nă singur. %i este teamă de situaţiile neaşteptate. %i este groază la g!ndul că ar putea muri. 6l va fi întotdeauna gelos şi supărăcios. De la dumneavoastră a moştenit dorinţa de perfecţiune, dorinţa de control asupra situaţiei, dorinţa de a avea un

destin norocos, adică realizarea planurilor şi a dorinţelor constituie ţelul unic. De aceea el nu poate şi nu vrea să reziste situaţiei traumatizante. $!nd fiul dumneavoastră a aflat că în familie va apărea încă un copil, în el a erupt agresivitatea împotriva aceluia cu care ar fi tre#uit să împartă iu#irea. 'entru el teritoriul iu#irii este o valoare a#solută şi nu va permite nimănui să pătrundă acolo. 1ă#ufnirea agresivităţii s-a transformat într-un program de autodistrugere. +cum #ăiatului i se deteriorează sistemul imunitar. +cest lucru loveşte concomitent în mai multe organe, fapt pentru care medicii nu pot sta#ili diagnosticul. $u timpul poate degenera într-o #oală gravă şi leziunea organelor va fi determinată de caracterul #ăiatului şi de modul lui de percepere a lumii. Dacă agresivitatea se manifestă ca supărare pe destin, va avea dese inflamaţii pulmonare, gastrite, iar în cazul unei agresivităţi puternice, cancer al stomacului sau al plăm!nilor. întruc!t la el funcţionează de a programul de autodistrugere, iar #locarea prin slă#irea auzului nu s-a produs, pot apărea fie leziuni grave ale tractului intestinal, fie ale aparatului genito-urinar. *"puneţi-mi, se poate face ceva în situaţia de faţă3 *"igur că se poate. "oţia dumneavoastră tre#uie să elimine toate pretenţiile faţă de cei care i-au în osit sentimentul iu#irii şi al încrederii. "ă se roage ca din sufletul fiului şi al urmaşilor lui să iasă supărările faţă de alţi oameni, faţă de sine, şi pentru ca cea mai mare fericire pentru ea, copii şi urmaşi, să fie iu#irea pentru Dumnezeu. Dorinţa de a avea copii, omul iu#it, familia, sunt pentru aceasta un mi loc. 2ar dumneavoastră, tre#uie să-i mulţumiţi lui Dumnezeu pentru toate insuccesele, ignirile, umilinţele, pentru atitudinea nedreaptă a altor oameni şi a destinului. %ncep!nd de astăzi o#işnuiţi-vă să vă umiliţi şi să faceţi concesii. /i în rugăciunile dumneavoastră repetaţi faptul că toate valorile omeneşti, în primul r!nd puterea, mărirea, perfecţiunea, vor fi pentru dumneavoastră mi loace, iar iu#irea pentru Dumnezeu va fi ţel. *%mi permiteţi o între#are3 *Da. *$opilul meu este înfiat. +re asta vreo importanţă3 --'ractic nici una. %n primul r!nd el a fost fiul dumneavoastră într-o viaţă anterioară, în al doilea r!nd, asemănarea cu c!mpurile tatălui natural este de numai R<, pe c!nd cu dumneavoastră este de mai mult de ;8<, în al treilea r!nd, pentru ca el să nu preia Aarma

dumneavoastră, amintiţi-i mai des că tre#uie să-i iu#ească pe Dumnezeu mai mult dec!t pe tata şi pe mama. De ce animalele domestice preiau Aarma stăp!nilor, iar după aceea se îm#olnăvesc şi mor3 'entru că ele depind de stăp!n, primesc de la el hrană şi stăp!nul devine pentru ele ţel. $u c!t mai mult îl veţi pune pe copil într-o relaţie de dependenţă faţă de dumneavoastră, cu at!t el va prelua mai mult 4noroi> şi va fi mai nefericit, iar dumneavoastră veţi plăti cu at!t mai mult pentru el. Dar atunci c!nd copilul va avea convingerea că primeşte totul de la Dumnezeu, chiar dacă prin intermediul părinţilor, atunci asigurarea lui pentru situaţiile dificile se va extinde şi asupra dumneavoastră. + doua zi cunoştinţa mea m-a sunat din nou. * 2eri am fost la spital la #ăiat. Medicii mi-au spus că nu înţeleg nimic, dar copilul este sănătos, nu mai are nevoie de perfuzie, nu-i tre#uiesc medicamente, singurul lucru de care are nevoie, este să-, iau acasă. +m cercetat c!mpul #ăiatului şi era într-adevăr în regulă. Dar era un caz recent şi de aceea a fost uşor să-, resta#ilesc. $azurile vechi, c!nd sufletul este m!ncat de gelozie sau de lipsa de dorinţă de viaţă, se tratează mult mai greu. Deşi uneori, într-o singură oră, omul îşi poate schim#a atitudinea faţă de lume şi să-şi resta#ilească astfel sănătatea în c!teva ore sau zile. (n cunoscut de-al meu îşi cumpăra un apartament. %ntr-o seară am trecut înt!mplător pe la el, la serviciu. +vea o mină foarte preocupată. * +m găsit un apartament, şi-ncă unul foarte #un. M!ine se va decide dacă mi-l vor vinde mie sau nu. Mai sunt şi alţi clienţi în afară de mine. Mi-a crescut p!nă şi tensiunea, îmi mărturiseşte el. * $u astfel de atitudine poţi să-ţi pierzi nu numai apartamentul ci şi sănătatea. +colo, pro#a#il, totul este de a hotăr!t. Dacă este hărăzit să fie al tău va fi al tău, şi toate frăm!ntările tale sunt lipsite de sens şi nocive. Dacă nu ţi-e scris să o#ţii acest apartament nu-l vei o#ţine, indiferent de ce faptă eroică ai face. /i dacă totuşi îl vei o#ţine, ţi se va lua sănătatea sau viaţa. + doua zi, la ora nouă, prietenul meu a fost sunat şi i s-a comunicat că apartamentul îl ia altul. + fost cuprins de-un stres puternic, dar peste vreo zece minute şi-a adus aminte de cuvintele mele. + renunţat la orice pretenţii şi a eliminat nemulţumirea faţă de situaţie şi dintro dată s-a liniştit. 'este trei ore l-au sunat din nou şi i-au spus că celălalt cumpărător a renunţat

şi deci el poate veni să depună avansul. M-am înt!lnit cu amicul în aceeaşi zi, iar el, cu z!m#etul pe #uze, mi-a povestit toată înt!mplarea ca pe o comedie #ună. 2-am cercetat c!mpul şi i-am spus fără gra#ă. * +ici nu este numai un element comic, dar şi unul tragic. +gresivitatea ta su#conştientă este de B88 de unităţi. Doza mortală pentru tine o reprezintă ,;8 de unităţi. 'este vreun an şi umătate ai fi putut avea cancer la plăm!nul drept. +i avut o puternică supărare pe destin, pe tine însuţi, pe situaţie. Numai în zece minute ai introdus în tine un program de autodistrugere ce ar putea peste un timp să se transforme fie într-o #oală gravă, fie într-un faliment total pe linia destinului. %ncă un caz. $ălătoream cu o cunoştinţă de-a mea pe ruta Naifa - &el-+viv. 6ra seară. Drumul drept. în faţă aproape că nu erau maşini. 'e #anda dreaptă maşinile mergeau cu o viteză de şaizeci - optzeci de Ailometri pe oră. 'e #anda st!ngă cu nouăzeci - o sută de Ailometri pe oră. Ne-am apropiat de o maşină care mergea pe #anda st!ngă, cu o viteză mică. 0-am semnalizat pe şofer să treacă pe #anda dreaptă, dar el nu reacţiona în nici un fel. După c!teva minute, tovarăşul meu de călătorie a început să se înfurie. * 0asă-,, i-am spus eu. 6 mai de preţ sănătatea. Nai să-, depăşim prin dreapta. După noi, de a se formase coadă. +m depăşit maşina şi am văzut că la volanul ei era o femeie. în acest timp, de automo#ilul ei s-a apropiat un micro#uz şi, la fel cum făcusem şi noi, a început să o semnalizeze. Nici o reacţie din partea şoferiţei. /oferul micro#uzului a depăşit maşina şi practic, a oprit în faţa ei. $a să nu se tamponeze, femeia ar fi tre#uit totuşi să vireze pe #anda din dreapta. Dar n-a fost aşa. @emeia a fr!nat, a încetinit viteza, dar n-a trecut pe #anda din dreapta. Noi am plecat mai departe lăs!nd în urma noastră şirul de maşini care o semnalizau şi o claxonau. M-am uitat să văd ce este cu #ioc!mpul femeii p!nă la situaţia descrisă mai sus. .ioc!mpul îi era deformat de am#iţii şi trufie, perfecţiune şi ataşament pentru un destin favora#il. &otul era clar. Nimeni nu avea dreptate în afară de ea. &oţi erau nişte ticăloşi iar ea, o sf!ntă. '!nă la această situaţie, agresivitatea su#conştientă era de ,88 de unităţi. Nivelul

mortal pentru ea era de ,;8 de unităţi. +cum, în sufletul ei s-a produs o explozie a agresivi tăţii împotriva oamenilor pe care ea îi considera nedrepţi fiindcă au ignit-o şi au umilit-o. +gresivitatea su#conştientă a crescut de c!teva ori şi cel mai periculos era faptul că această agresivitate a trecut în sufletele copiilor şi nepoţilor. +cum, chiar dacă femeia îşi va schim#a radical poziţia faţă de această situaţie şi îşi va ridica pretenţiile, acest lucru îi va uşura situaţia cam cu F8<, iar energia în zona g!tului şi în zona genitală va avea mult de suferit. După c!tva timp, uit!nd de această înt!mplare, ea va veni la doctor şi va începe un lung şi chinuitor proces terapeutic. 6u îi transmit tovarăşului meu de drum această prognoză. 6l devine curios. *(na din cunoştinţele mele are cancer mamar. +i putea să-mi spui cauza3 *De o#icei acest lucru se înt!mplă din cauza supărărilor pe tema iu#irii. +ici însă este un moment pur teluric. 'ermanenta nemulţumire în legătură cu #anii, cu starea materială, cu situaţia. *'erfect adevărat, confirmă el. "oţul c!ştigă foarte #ine. */i-a cumpărat o vilă, iar ea este în permanenţă nemulţumită de toate. $!nd omul conduce maşina şi, încălc!nd regulile de circulaţie intră în ceva, prin aceasta el poate să-şi demoleze întreg destinul. %n viaţă, uneori 4intrăm în ceva> şi cu sentimentele. Numai că aceste tragedii nu prea se o#servă iar urmările lor nu vin imediat. Dacă omul nu ştie legile spirituale, el se aseamănă cu cel care conduce maşina fără să cunoască regulile de circulaţie. $hiar necunosc!nd aceste reguli, dar păstr!nd iu#irea în suflet, în mod intuitiv se va purta ca şi cel care le ştie #ine. 2u#irea şi #unătatea sufletească, chiar în cazul necunoaşterii legilor spirituale, ne permit să supravieţuim pe şoseaua care se cheamă viaţă. 0a consultaţie, o femeie mi-a povestit că acum cincisprezece ani i-a murit o fetiţă mică.

* "imt că nu o pot uita= ca şi cum ar fi întotdeauna alături de mine. /i din această cauză îmi este foarte greu. Mă uit să văd despre ce este vor#a. @emeia i-a transmis fiicei a#solutizarea iu#irii faţă de oameni şi lume. +ceastă greutate din sufletul mamei o chinuieşte de asemenea şi pe fată. Doresc să-i explic în cuvinte simple, o#işnuite, despre toate acestea mamei, dar sunt străfulgerat de o durere în t!mplă. "ufletul copilului ei mă contactează şi doreşte să-mi transmită o anumită informaţie. * &ransmite-i că ea şi-a dorit moartea în timp ce era însărcinată cu mine. 'rivesc în timp şi văd un program puternic de autodistrugere în lunile a cincia, a şasea, a şaptea şi a opta de sarcină. +cesta a fost determinat de supărările pe soţ. *N-aţi mai vrut să trăiţi, în a doua parte a sarcinii. *Nu. +şa ceva n-a existat. *Dar pe soţ v-aţi supărat3 *Da, foarte tare. 6l #ea mult în această perioadă. *2ată, deci. "upărările exterioare pe soţ, în interior aveau forma lipsei dorinţei de viaţă. /i acest program, intensificat în sufletul fiicei, a dus la moartea ei. %n plus asemenea trăiri emoţionale le-aţi transmis şi altor copii. *Da, apro#ă ea d!nd din cap. +l doilea copil al meu a fost lovit de o maşină şi doar printr-o minune a rămas în viaţă. *'urificaţi-vă sufletul, mă adresez eu femeii, şi rugaţi-vă pentru urmaşii născuţi, nenăscuţi şi decedaţi. +propo, fetei dumneavoastră îi este hărăzit să se nască din nou peste c!ţiva ani. /i pro#lemele ei viitoare de sănătate, după naştere, se pot răsfr!nge şi împotriva dumneavoastră. $u c!t veţi purifica sufletul fiicei dumneavoastră prin revizuirea întregii vieţi, iar în locul supărărilor veţi încerca sentimentul iu#irii, cu at!t ei îi va veni mai uşor să se pregătească pentru viitoarea naştere.
*$artea

dumneavoastră, a doua, mi-a produs o impresie apăsătoare, mi se pl!nge una dintre paciente. 9 senzaţie de deznăde de. Doar nu îţi poţi petrece întreaga viaţă în pocăinţă. (n om normal nu poate trăi fără supărări, oric!t şi le-ar reprima. /i apoi eu i-am iertat pe toţi de toate, iar dumneavoastră spuneţi că în interiorul meu sunt foarte multe supărări.

văd ceea ce dumneavoastră nu vedeţi, şi credeţi-mă, sufletul este mult mai greu de purificat dec!t conştiinţa. $ine spune că nu-i voie să te superi3 Dealtfel supărarea nici nu tre#uie reprimată. Doar că, indiferent de supărarea care ar fi la exterior, în interior tre#uie să fie întotdeauna iu#ire. %n ad!ncul sufletului fiecărui om, există un Dumnezeu, şi noi tre#uie să-, iu#im întotdeauna. 2ar pocăinţa este numai primul pas. 2azul secat tre#uie mai înt!i curăţat de noroi, şi numai după aceea umplut cu apă curată. 'e c!nd dumneavoastră vă g!ndiţi numai la noroi +sta nu se poate. *.ine, atunci spuneţi-mi cum pot trăi fără pretenţii faţă de oamenii din ur, dacă aceste pretenţii se ivesc tot timpul. --%n primul r!nd tre#uie să vă convingeţi în permanenţă sufletul prin g!nduri, cuvinte, emoţii, că iu#irea pentru Dumnezeu este fericirea supremă. De nouăzeci de ori o să spuneţi 4da> şi doar o singură dată 4nu> şi puteţi lua totul de la capăt. %n legătură cu pretenţiile, înaintea pretenţiei apare teama de a pierde ceva. @iecare om este ştiut de Dumnezeu şi comportarea fiecăruia tre#uie să vă apropie de Dumnezeu, indiferent dacă vă place sau nu vă place această comportare, încercaţi să trăiţi cu senzaţia că orice om apropiat vă poate trăda în orice secundă, vă poate ignii, se poate certa cu dumneavoastră sau poate muri. 0a început o să vă fie greu, dar după aceea, iu#irea va răm!ne iar pretenţiile vor dispărea. 2i explic unui t!năr care a venit la mine la consultaţie că, complexul lui de inferioritate este rezultatul complexului lui interior de superioritate. "ufletul îi este ancorat în perfecţiune, în a#ilitatea de a manevra destinul. 'rezintă o imensă trufie internă şi dispreţ faţă de oameni. De aceea oamenii îl umilesc şi totul îi merge anapoda. *Dar se poate, pe l!ngă rugăciune, să postesc şi să flăm!nzesc3 *Desigur. 2eşirea din ritmul comunicării, respiraţia specială şi alimentaţia limitată a ută foarte mult. După un timp el a apărut din nou şi a început să povestească) * De îndată ce am început să flăm!nzesc mi s-a îm#unătăţit #rusc memoria şi aptitudinile. +m înţeles că mi s-a micşorat ataşamentul, şi de aceea m-am simţit mai #ine. +u început să curgă ofertele avanta oase de muncă. +m întinerit cu şase-opt ani. După un anumit timp am renunţat la înfometare. 9fertele de serviciu au încetat imediat, iar atitudinea

*6u

celor din ur faţă de mine, în loc de neutră, a devenit din nou dispreţuitoare. +m o#servat un fapt interesant. +m început să-mi dispreţuiesc vecinul în forul meu interior. După o umătate de oră, acesta a intrat la mine în cameră şi a început scandalul pentru un motiv prostesc. *1eiese, că dispreţul apare înainte ca noi să fim umiliţi= după umilire, el ori dispare, ori se întăreşte, afect!nd apoi caracterul sau sănătatea. *&rec acum la ceea ce este cel mai important, continuă t!nărul. +veam nevoie să-mi găsesc un serviciu şi de aceea am recurs din nou la înfometare. De data asta însă, totul a decurs altfel. %n primul r!nd nu m-a sunat nimeni în legătură cu serviciul şi nu mi-a propus nimeni nimic. %n al doilea r!nd au început durerile fizice. %n al treilea r!nd, am îm#ătr!nit cu vreo zece ani. $!nd m-au văzut cunoştinţele mele, au fost uimite. +m înţeles că am încălcat ceva grav. %i cercetez #ioc!mpul înainte de înfometare şi după aceasta şi încep să înţeleg despre ce este vor#a. 6ra a#solutizarea perfecţiunii şi a destinului favora#il. 2n perioada primei înfometări erau #locate am!ndouă. %n al doilea caz, înfometarea a eliminat ataşamentul de perfecţiune, dar a intensificat a#solutizarea destinului favora#il. +cest lucru se cheamă 4să #agi tot noroiul c!t mai ad!nc în interior>. După un astfel de principiu se produce acţiunea multor medicamente. %n primul caz, înfometarea era o treaptă către Dumnezeu, iar în al doilea, o treaptă către propria #unăstare. 2ată de ce religiile mondiale recomandă cu insistenţă rugăciunile în timpul posturilor. Dacă omul însă se roagă numai pentru a se însănătoşi, atunci ţelul rugăciunii devine corpul fizic, nu comunicarea cu Dumnezeu prin intermediul iu#irii care creşte în suflet. 1ugăciunea îl poate a uta cu adevărat pe cel care înţelege că prin rugăciune şi prin păstrarea iu#irii în suflet, el do#!ndeşte fericirea supremă, indiferent dacă o#ţine sau nu sănătatea fizică. Din Ni ni Novgorod mă sună un pacient care are pro#leme de ordin psihic. *Nu m-am simţit cu nimic mai #ine, dimpotrivă, starea mea s-a înrăutăţit. *--am spus că aveţi ataşament faţă de aptitudini şi de intelect3 --am spus că este stratul superior, iar la #aza lui stă ataşamentul de perfecţiune3 *Da. Mi-aţi spus.

dumneavoastră de perfecţiune nu numai că nu a dispărut, ci s-a mărit. Nu acţionaţi asupra dumneavoastră înşivă. *Drept să vă spun, acum nu-mi prea arde de aşa ceva, răspunde pacientul. Mai #ine spuneţi-mi dacă mi se va schim#a situaţia financiară. Mica noastră firmă este în pragul falimentului şi multe depind de mine. 'entru mine acum acesta-i lucrul cel mai important. "puneţi-mi ce tre#uie să fac pentru a corecta situaţia financiară3 * Nu mai pot eu de situaţia dumneavoastră financiară. 'entru mine este mai important să vă salvez sufletul. "tructurile c!mpului dumneavoastră sunt deformate a ung!nd la nivelul mortal. Dacă vă veţi frăm!nta astfel în continuare pentru #ani, veţi muri. +taşamentul dumneavoastră faţă de perfecţiune este at!t de mare, înc!t ar fi tre#uit să fiţi umilit pe toată linia. 'entru dumneavoastră #unăstarea financiară este în primul r!nd o dovadă a propriei perfecţiuni. Dacă dumneavoastră începeţi să regretaţi, să vă fie frică, să intraţi în depresie adică pierdeţi dorinţa interioară de a trăi J înseamnă că nu puteţi accepta umilinţe în cazul perfecţiunii. .anii tre#uie să-i c!ştigi, dar nu să te g!ndeşti tot timpul la ei. +cum sunteţi tratat prin intermediul lipsei #anilor. Dacă nu puteţi să acceptaţi acest tratament, veţi fi tratat prin intermediul tul#urărilor psihice. Dacă veţi continua să fiţi amăr!t, veţi muri. M-aţi înţeles3 * +m înţeles, răspunde pacientul. ?udec!nd după starea c!mpului lui, el înţelesese într-adevăr. +cum sunt liniştit pentru el. +m avut un caz interesant în timpul unei consultaţii în 2srael. Mi s-a adresat un #ăr#at cu oarecari pro#leme. 0a nivelul fizic nu era nimic deose#it. %nsă c!nd i-am privit ta#loul Aarmic m-am speriat. 2n c!mpul lui se întindea ca un lanţ şirul viitoarelor morţi. +gresivitatea su#conştientă faţă de oameni era de c!teva mii de unităţi. în cazul unei asemenea agresivităţi eu văd un #olnav incura#il sau un muri#und. 'rogramul era at!t de extins înc!t n-a reuşit să-, do#oare încă la nivel fizic, şi va ieşi la suprafaţă peste vreo cinci

*+taşamentul

ani, dar atunci va fi prea t!rziu. *'rezentaţi un program imens de agresivitate împotriva * poporului evreu, #lamare a acestuia şi dispreţ. 'acientul este
*

uimit. *2ertaţi-mă, dar nu aveţi dreptate a#solut de loc. 6u în
* *

sumi sunt evreu emigrant. 0ocuiesc aici de c!ţiva ani şi îmi place aici. îi cercetez iar c!mpul şi din nou văd în el o puternică agresivitate împotriva unor mari grupuri de oameni. 'ro#a#il că este o agresivitate determinată. &re#uie să văd ce se ascunde su# ea. Mă concentrez şi pătrund în straturile Aarmice unul după altul. +cum ta#loul se limpezeşte. înainte de asta a fost dispreţ şi #lamare pentru mari grupuri de oameni în Germania şi în (niunea "ovietică. 'acientul continuă să se mire. *N-am dispreţuit niciodată pe nimeni. "ingura excepţie a
*

fost fascismul. *Dar fascismul este o variantă a socialismului. 'ro#a#il
*

aţi avut momente c!nd aţi nutrit dispreţ şi faţă de socialism. încetul cu încetul #ăr#atul îşi aminteşte. * Da, au fost. &otul devine clar. * +cum vă explic pe scurt toată schema, îi spun eu lui.

Dacă eu îmi fac idol din cineva şi mă închin lui şi mi-, proclam ţel, sufletul meu se ataşează de el şi cea mai mică atitudine nedreaptă generează o durere săl#atică, supărare şi #lamare. &oate acestea se acumulează şi în final, sufletul şi conştiinţa îi întorc spatele idolului şi încep să-, dispreţuiască. 9rice agresivitate ne ataşează de ceva. $u c!t femeia dispre ţuieşte şi #lamează mai mult pe cei care i-au ignit soţul, cu at!t mai mult ea îl transformă în idol şi, în cele din urmă, se va supăra pe el. +ni de-a r!ndul aţi condamnat în suflet pe fascişti, comunişti ş.a.m.d. De aceea poporul evreu a devenit pentru dumneavoastră un idol a#solut. +cum nu #ănuiţi nimic, dar în profunzimea sufletului dumneavoastră cresc pretenţiile, de data aceasta, faţă de propriul popor. &oate astea s-ar putea să nu se ridice p!nă la straturile superioare ale conştiinţei, dar după c!tăva vreme riscaţi să vă îm#olnăviţi grav de o #oală

incura#ilă. 'entru a nu încerca dispreţul interior faţă de propriul popor, nu tre#uie să dispreţuiţi alte popoare. - /i ce atitudine ar tre#ui să am faţă de fascism3 2-aţi dispreţuit pe fascişti. Dar orice fascist este promotorul unei anumite ideologii. 0a - #aza acestei ideologii stau anumite idei. 2deologia fascistă le dădea posi#ilitatea unora - să fie fericiţi pe seama altora. 'entru a-i face pe toţi fericiţi tre#uia distrusă o mică - parte dintre aceia care se opuneau acestei fericiri. Celul suprem şi raţiunea vieţii erau - asigurarea raiului pe păm!nt. Dar aceste idei existau de multă vreme. +mintiţi-vă de - "parta antică. 6le există şi în prezent. "e schim#ă doar purtătorii lor. 'eriodic vor - apărea mari grupuri de oameni care vor considera că principala condiţie pentru - atingerea fericirii este uciderea celor care g!ndesc intr-un alt mod, şi că ideea fericirii - poate fi realizată prin orice fel de mi loace. $e se înt!mplă cu omenirea, care înainte - a#solutiza valorile păm!nteşti iar acum le a#solutizează pe cele spirituale3 2ar - răz#oaiele provocate de idei sunt mult mai crude dec!t cele pentru o #ucată de p!ine. - &otul este însă determinat de Dumnezeu şi nu înt!mplător omenirea a a uns într-o - asemenea situaţie. Nivelul spiritual al omenirii a crescut, şi s-a a uns la o asemenea - limită înc!t se poate trece peste ea numai cu a utorul unei mai mari iu#iri pentru - Dumnezeu. 2u#irea îi salvează pe toţi iar pretenţiile îi îneacă. -ă amintiţi pilda în care - Dumnezeu a distrus un oraş cu păcătoşi3 Dacă acolo s-ar fi aflat măcar c!ţiva sfinţi, 6l ar - fi păstrat oraşul. 'entru fiecare grupare de oameni există lideri spirituali, care pot să nici - nu ştie de acest lucru. /i dacă sfinţii vor începe să dispreţuiască şi să #lameze, atunci - şansele de supravieţuire ale oamenilor aflaţi în legătură cu ei scad #rusc. +cum, starea - interioară a fiecărui om luat în parte poate să influenţeze destinul întregii omeniri. +cea - egalitate şi fraternitate, la care visau oamenii, va veni destul de repede. De a în prezent, - un singur om poate distruge grupuri mari de oameni. în cur!nd va veni timpul c!nd un

-

-

singur om va putea distruge întreaga omenire, şi pentru a supravieţui va tre#ui să ne amintim de lucruri ca) pedagogie, educarea moralităţii şi iu#irii la copiii noştri.

Dau consultaţii într-o cameră nu prea mare. în faţa mea pe masă sunt foi de h!rtie. în partea dreaptă este un mic dulăpior pe care se găsesc c!teva cutii cu suc. în partea st!ngă este o fereastră prin care se vede o întinsă pla ă scăldată în soare, iar mai departe, p!nă la orizont Marea Mediterană. 0ocul se cheamă .at-2am. Mă uit la pacientul care stă în faţa mea şi mă g!ndesc la faptul că, aici, în 2srael, am mai descoperit o verigă importantă. 6xistă aşadar (niversul cu cele trei sisteme de valori) telurice, în legătură cu materia, spirituale, legate de spaţiu, şi valori ale iu#irii faţă de oameni şi faţă de lume, legată de timp. 6xistă o forţă care creează universul nostru. în mi loacele noastre de percepţie ea este reprezentată de conştiinţă, creaţie, procreare. 6xistă o forţă distrugătoare a universului nostru. +ceasta este percepută de noi ca putere, mărire, perfecţiune. 6xistă o forţă de sta#ilitate pe care o percepem ca încredere în oameni, în lumea încon urătoare şi credinţă în Dumnezeu. +m crezut că în aceste trei componente nu mai există spaţiu, timp şi materie. +poi am înţeles

că există, dar acolo ele sunt cu totul altfel. Destul de recent am descoperit o nouă structură. De sute de ori am încercat să înţeleg ce reprezintă ea, să o văd în diferitele situaţii ale pacienţilor. încetul cu încetul a început să se contureze un nou model. 6u l-am numit suprema menire divină5. în el intrau toate structurile enumerate mai sus, dar prioritară era cea care se numeşte 4mărire şi perfecţiune5. După aceea am descoperit o structură analogă, cu prioritate în creaţie şi procreare. 6le s-au conturat ca două contrarii. (na care creează totul, cealaltă care diri ează totul. $onform logicii, ar fi tre#uit să existe şi o a treia, de revenire la Dumnezeu, însă nu am putut să o descopăr. înainte de plecarea mea în 2srael, m-a sunat un cunoscut. *N-ai putea să-mi vezi c!mpul3 Mi s-a îm#olnăvit fata şi
*

am plecat la ea. 'e şoseaua înzăpezită am derapat şi am a uns *
* *

pe sensul opus. 'rin ce minune am scăpat cu viaţă şi cum a rămas maşina neatinsă, nu pot pricepe nici acum. *@iica ta are un puternic ataşament faţă de ceea ce eu
* * * *

numesc 4menire divină5, pentru un destin deose#it. +re o aroganţă interioară= cauza) se simte diferită de toţi, aleasă. +cest lucru se tratează prin distrugerea destinului. &u ai o pro#lemă asemănătoare. Mergeai spre fată g!ndindu-te la ea şi

* programele voastre au intrat în rezonanţă. &e-a salvat faptul că
* *

ai rezolvat-o cu aroganţa interioară faţă de oameni şi că nu te-ai supărat în mod deose#it pe destin. +ltfel putea fi mai rău. 0a poporul israelian am o#servat două ataşamente puternice. 'rimul era a#solutizarea menirii sale, a destinului său. +#solutizarea iu#irii faţă de lume, faţă de creaţie, se tratează printr-o atitudine dură şi inechita#ilă din partea lumii încon urătoare. +#solutizarea menirii superioare, se tratează prin degradarea destinului şi prin lovituri pe linia acestuia. 2ncapacitatea de a păstra iu#irea c!nd sunt în osite aceste valori supreme, generează destul de multe pro#leme. $!nd le explicam acest lucru oamenilor, a#solutizarea creaţiei, a iu#irii faţă de lume, dispărea destul de repede. Dar cu destinul era mai greu. "imţeam că tre#uie să găsesc cuvintele şi noţiunile corecte şi, în cele din urmă, le-am găsit. $!nd omul simte că are o anumită menire, un anumit destin, e ca şi cum l-ar ghida Dumnezeu. 6ste conştientizarea contactului cu Dumnezeu şi cu c!t este mai puternic acest contact, cu at!t mai multe aptitudini creative primim, cu at!t avem mai multă forţă şi perfecţiune. Nivelul acestui contact este diferit de la un om, la altul. 6l depinde de caracterul omului, de comportamentul şi concepţia lui despre lume. 2n interiorul fiecăruia dintre noi, contactul cu Dumnezeu este a#solut la fel, nu există diferenţe în această privinţă şi noi toţi suntem egali. 0a exterior însă, dimpotrivă, contactul este diferit. 6l este în legătură cu conştiinţa noastră, cu iluziile. întruc!t contactul superficial este diferit, el reprezintă o valoare omenească şi ne putem ataşa de ea la fel cum ne ataşăm şi de alte valori. înseamnă că începem să-i dispreţuim pe aceia la care acest contact este mai mic. Deci, periodic noi tre#uie să pierdem şi aceste valori. +cest lucru se realizează prin intermediul unei deteriorări neaşteptate şi inechita#ile a destinului. +pare senzaţia că Dumnezeu şi-a întors faţa de la noi şi ne-a uitat. +tunci, tre#uie să-, căutăm pe Dumnezeu nu la exterior, nu în conştiinţă, ci în interior, în sentimentul iu#irii care nu depinde de nimic. /i atunci, se demolează vechiul contact şi apare unul nou, de proporţii mai mari. De aceea ştiinţa de a păstra iu#irea şi de a nu

veni cu pretenţii faţă de destin şi de Dumnezeu,-atunci c!nd se a#at în mod nedrept asupra noastră nenorociri şi c!nd ne este în osit tot ce avem mai sf!nt,- este ştiinţa de a face încă un pas spre Dumnezeu, un pas către fericirea supremă. $ăzut pe g!nduri mă uit pe fereastra care dă spre pla ă. Nu se ştie de unde, pe malul mării vine în galop, pe un cal nu prea mare, un #ăiat. &a#loul are în el ceva fantastic. 9 senzaţie de ireal. "unt acel spaţiu şi timp în care am existat p!nă nu demult şi care au dispărut. 9 t!nără femeie care stă în faţa mea începe să spună ceva iar eu îmi desprind cu greu privirea de pe nisipul scăldat în soare şi de pe marea agitată. @emeia scoate un ziar care se editează în 2srael. *+ici este o notiţă, spune ea. Uiarul a apărut în fe#ruarie.
* * *

+ici scrie la fel ca şi în cartea dumneavoastră. "criaţi că deasupra +ntarcticii există o zonă de trecere în alte lumi şi că, prin ea, sufletul vine pe păm!nt. *îmi amintesc, desigur, confirm eu ridic!nd din umeri. */i cum aţi descoperit-o3 N-a fost nimic complicat în acest fapt, îi răspund eu. Dacă de undeva vine agresivitate, încerc să identific din ce parte a 'ăm!ntului şi din ce lume vine ea. +şa îmi vine mai uşor să mă orientez. Dacă am un program negativ profund,

atunci îmi cercetez nu numai trecutul meu, dar şi trecutul acelui grup cu care ar putea fi în legătură acest program. 'rogramele de mari dimensiuni care privesc întreaga omenire, legate de evenimente ale trecutului, le-am descoperit nu pe păm!nt, ci în spaţiul de deasupra +ntarcticii. (lterior, c!nd am început să studiez mai în detaliu acest spaţiu, am a uns la concluzii neaşteptate. * 6u mă duc acum să mă rog, spune femeia, iar dumneavoastră citiţi această notă. încep să fac cunoştinţă cu textul. 6ste foarte interesant. Uiarul se numeşte 46coul5 şi informaţia pu#licată în el nu ştiu dacă a fost verificată) nu demult o cercetătoare americană, care locuieşte la Vashington, a făcut o declaraţie în faţa ziariştilor. 2n august ,::7 o expediţie americano-#ritanică a făcut cercetări în +ntarctica. 'e cer, deasupra 'olului "ud, savanţii au o#servat o stranie mişcare a aerului, cu toate că v!ntul nu #ătea. 6ra un soare strălucitor, iar ciclonul nu dispărea. + fost lansat un aerostat cu tot felul de senzori. + fost legat cu o coardă lungă. $!nd aerostatul a a uns în centrul ciclonului, a dispărut dintr-o dată. Dacă n-ar fi fost fr!nghia care continua să se #ălăngăne pe cer, nimeni n-ar fi înţeles nimic. $!nd au tras de fr!nghie, aerostatul a reapărut. "pecialiştii au început să cerceteze aparatele şi au fost şocaţi. &oţi senzorii de măsurare a timpului indicau august

,:E7. însemna că aerostatul a z#urat în trecutul 'ăm!ntului. +cum, de această pro#lemă se ocupă serviciile militare speciale. Dacă totul este adevărat, atunci pătrunderea în această zonă poate avea pentru omenire consecinţe neprevăzute. 'ro#lema mă interesează şi desenez modelul temporal al 'ăm!ntului. &recutul, prezentul, viitorul se află în centrul lui. Din centru pleacă canalele temporale şi ies la suprafaţa 'ăm!ntului, corespunzător diferenţelor trecerii timpului. Deasupra +ntarcticii există ieşirea către viitor, dar cea mai mare parte a c!mpului temporal este orientată spre trecut. Uona +mericii de Nord este prezentul. -iitorul se află deasupra 'olului Nord, dar, din punct de vedere al spaţiului, el este închis şi iese, nu se ştie din ce cauză, în 9rient, în +sia. După c!tăva vreme, pacienta se întoarce şi dez#atem această temă. 0a un moment dat, ea îmi pune următoarea între#are) * în cărţile dumneavoastră niciodată n-aţi scris despre "ham#ala, deşi despre ea au vor#it sute şi mii de oameni instruiţi. "puneţi-mi, există ea într-adevăr sau nu3 * $red că se poate spune şi da şi nu, îi răspund eu. @emeia se uită la mine cu mirare. îi arăt o foaie de h!rtie pe care este desenat glo#ul păm!ntesc. * 2ată spaţiul de deasupra +ntarcticii. +ici este localizat, în principal, trecutul. -edeţi +merica de Nord, aici este pre zentul cu tendinţe spre trecut. -edeţi 6uropa centrală şi o parte a +siei. +ici este prezentul cu tendinţe spre viitor, iar zona

viitorului este deasupra NimalaMei. "e pare că ea este acea "ham#ala despre care aminteau toţi. 9mul care trăieşte în zona contactului cu viitorul poate să-şi descopere aptitudinile şi posi#ilităţile de clarvăzător mult mai devreme dec!t în alte zone ale 'ăm!ntului. ?udec!nd după toate aparenţele, în aceste locuri a fost o deversare a informaţiei din viitor, şi ceea ce noi numim 4farfurii z#urătoare5 puteau apărea din această zonă. De aceea nu este exclus ca pătrunderea în trecut, prin respectarea unor reguli rigide, să fie posi#ilă. +m decis să verific încă un model. în cartea a doua scriam că omul se găseşte în trei puncte ale timpului. Dacă toate aceste trei puncte sunt aruncate în trecut, urmează o #oală grea sau moartea. $u alte cuvinte, dacă orientarea energiei temporale a omului este mai puternică în trecut dec!t în prezent, acest lucru poate duce la #oală şi moarte. +m decis să cercetez punctele temporale ale 'ăm!ntului, ca pe un o#iect. $u două mii de ani în urmă, un punct era situat în prezent, unul în trecut, unul în viitor. în ,::8 toate trei punctele se situau în trecut. +spiraţia spre viitor în urmă cu două mii de ani reprezenta 78 de unităţi, spre trecut B unităţi. +sta însemna dezvoltare. în ,:F8 viitorul marca H unităţi, trecutul FH. în ,::8, în planul fin aveau loc puternice procese de degradare. 2n prezent, există o tendinţă mereu cresc!ndă spre ameliorare şi, în acelaşi timp, spre distrugere. +ltfel spus, în planul fin lumea se leagănă la limita dintre viaţă şi moarte. Dacă se va închide orientarea către viitor, atunci cu toată omenirea

se va înt!mpla acelaşi lucru care se înt!mplă cu un singur om ce şi-a ucis în el iu#irea. în viitor ne vom reuni tot mai mult cu Dumnezeu. +sta înseamnă că nivelul iu#irii în sufletele noastre va creşte. în trecut el era tot mai mic. Dacă iu#irea din interiorul omenirii va depăşi limita inferioară, periculoasă, atunci poate pieri nu numai omenirea ci şi întreg 'ăm!ntul. 6 uimitor cum se leagă toate între ele. 9amenii nu-şi pot ierta unul altuia ignirile, iar 'ăm!ntul, din această cauză tre#uie să piară. -22&91(0 înainte de a pleca în 2srael, am descoperit încă o structură superioară, care era situată deasupra celor două anterioare şi le unea. 6u am numit-o 4momentele superioare ale iu#irii şi încrederii5. în osirea senti-mentelor legată de această entitate, avea loc atunci c!nd omul iu#it ignea manifestările superioare ale iu#irii, credinţei şi speranţei. +m încercat de multe ori diverse modele care ar fi putut să reflecte calitatea acestei entităţi. +m o#ţinut ceva straniu) structura întoarcerii la Dumnezeu. @iind încă la 'eter#urg, um#lam mult pe străzile înzăpezite şi cheiurile Nevei, dar nu am reuşit să-i găsesc o denumire. Nu-mi răm!nea dec!t să-mi fac, ca întotdeauna, ordine în propriul #ioc!mp. /i tot mai des veneau în prim plan, programe legate de greşelile omenirii în viitor. Deodată mi s-a luminat totul) structura întoarcerii la Dumnezeu este tot ceea ce a fost creat de Dumnezeu, numai că în viitor. + pune această structură mai presus de Dumnezeu, este mult mai uşor dec!t în cazul altor valori, şi acest ataşament se vindecă prin trădarea şi în osirea sentimentelor superioare, nu numai în trecut ci şi în viitor. De viitor depindem mult mai mult dec!t de prezent. De aceea şi viitorul tre#uie să se distrugă periodic, pentru că astfel vom fi mai aproape de Dumnezeu în conştiinţa noastră, iar în sufletul nostru 6l este prezent acum şi întotdeauna. 9rice idee tre#uie verificată prin fapte şi, în cur!nd, eu 2e voi avea. După revenirea la 'eter#urg, am o#servat că senzaţiile mele au început să se tocească. încetul cu încetul, ca o vlagă preţioasă, îmi dispărea dorinţa de a trăi şi de a mă #ucura. 6ra exact ceea ce le explicam tuturor pacienţilor) un program de autodistrugere, în creştere, care duce adeseori la diminuarea fondului emoţional. +m simţit din nou mirosul morţii care se apropia. 0a nivelurile fizic şi Aarmic, c!mpul era mai mult sau mai puţin sta#il. Mi-am

verificat toate punctele temporale şi am o#servat că toate erau dislocate în trecut. +spiraţia către viitor era minus F8, tendinţa spre trecut plus E8. 6ra cam de trei ori mai mare dec!t nivelul letal. 9 asemenea senzaţie apare uneori la oameni) omului îi merge totul #ine, se simte minunat, dar el ştie că în cur!nd va muri şi nimeni nu-l poate a uta. 'ur şi simplu el nu figurează în viitor. +veam în ca#inet o statuetă rituală pe care cineva, c!ndva, a adus-o din Mexic şi mi-a dăruit-o. +parţinea culturii aztece. +ceastă statuetă mereu cădea şi nu ştiu de ce întotdeauna îmi venea so pun cu faţa în os, cu toate că am diagnosticat-o şi ea nu determina practic nici un fel de agresivitate su#conştientă. în ea era codat un singur program, o orientare crescută spre viitor, idolatria viitorului. 4+sta este de înţeles5, mă g!ndeam eu. 'entru azteci, veniţi de pe alte planete, din alte lumi sau din5 viitor, oamenii erau întruchiparea forţei, puterii, măririi, iu#irii şi frumuseţii. /i cu c!t era mai puternic acest contact, cu at!t el se răsfr!ngea mai favora#il asupra aztecilor. 6i au început să se închine viitorului, timpului. în toate statuetele rituale s-a fixat această orientare, dar omul care se închina viitorului tre#uia să-, piardă. De aceea aztecii şi maMaşii n-au avut viitor. 'osesorul unei asemenea statuete închidea viitorul, şi pe el de asemenea. $u c!t mai multă satisfacţie ar fi privit omul această statuetă rituală, cu at!t mai puţine şanse îi răm!neau pentru viitor. +cum am înţeles de ce aveam o atitudine at!t de stranie faţă de ea. $hiar şi #ioenergia ca#inetului a devenit greoaie, incomodă. /i numai după ce am înţeles şi am simţit toate astea, parametrii mei temporali s-au ameliorat şi #ioenergia ca#inetului s-a refăcut. Nu demult am discutat cu un fost pacient de-al meu. * 'ot apărea peste c!ţiva ani pro#leme pe linia destinului, iar fiica dumneavoastră s-ar putea să nu ai#ă copii. $auza - o imensă trufie. 0a #aza trufiei stă a#solutizarea perfecţiunii, a destinului favora#il, adică realizarea tuturor dorinţelor şi controlul situaţiei pe plan strategic, inclusiv controlul viitorului. 'este doi ani se va decide pro#lema în planul fin, dacă fiica dumneavoastră va avea sau nu copii. Din patru copii care ar tre#ui să piară, unul tre#uie să supravieţuiască. 6l va fi purificat prin transferarea Aarmei negative asupra #unicului, adică asupra dumneavoastră. 'acientul cade pe g!nduri apoi începe să vor#ească)

* în ultimul timp am început să mă interesez de astrologie. 6a poate să prezică în mod sigur dacă se va îm#olnăvi sau nu omul, dacă va muri, inclusiv ziua şi ora. 2ar prognoza mea astrologică nu corespunde cu a dumneavoastră. *&ot ce se poate, îi răspund. 6u văd ceea ce poate fi schim#at şi prognozez, nu prezic. în ceea ce priveşte astrologia nu aveţi întru totul dreptate. Nici un astrolog, se pare, nu va putea da o informaţie mai precisă de E8-R8<. (neori prezi cerile se adeveresc cu o precizie p!nă la oră, iar uneori ele nu se confirmă deloc. De pildă un om tre#uia să trăiască, însă moare pe neaşteptate. "au viceversa. 6l mă priveşte cu neîncredere şi clatină din cap. * Mi se pare totuşi că astrologia dă o prognoză mai adevărată dec!t dumneavoastră. 1idic din umeri. * +cum doi ani, c!nd am consultat-o pe soţia dumnea

voastră, avea un început de cancer uterin şi m-aţi căutat în legătură cu sănătatea ei, înţeleg!nd că situaţia este serioasă. +cum totul este normal la ea. $um credeţi, acest lucru făcea parte din prognoza astrologică sau nu3 'artenerul meu de dialog cade pe g!nduri, dar se vede c!t de colo că îi este greu să accepte cele spuse de mine. * .ine, zic eu, puteţi să uitaţi de prognozele mele, însă pentru orice eventualitate nu vă faceţi planuri ferme pentru viitor, nu vă supăraţi prea tare din cauza neplăcerilor şi a insucceselor şi nu regretaţi trecutul. $red că acest lucru îl puteţi face. Măcar at!t. După această discuţie mi-am reamintit cum lucram cu prognozele pentru viitor. +m o rudă îndepărtată care ghiceşte extraordinar în cafea. +m rugat-o să-mi ghicească şi mie şi, după prima ceaşcă, a exclamat plină de mirare) *+scultă, tu n-ai viitor. *$um adică 3 am sărit eu. *(ite aşa. &u ţi-, creezi singur. (n viitor ferm nu ai. *Nai să încercăm totuşi să aflăm măcar c!te ceva, mă rog eu de ea. Mai facem o cafea şi o turnăm în ceşti. 2n timp ce #eam cafeaua, mi-am amintit o înt!mplare interesantă. 9dată m-am nimerit în compania unei femei care, privind în zaţul din ceaşcă, povestea ce i s-a înt!mplat fiecăruia, ce #oli are şi ce i se va înt!mpla în viitor. &oţi eram şocaţi. Mie n-a apucat să-mi ghicească. 6ram at!t de curios, înc!t am venit la ea a doua zi şi am rugato să-mi ghicească. $!nd a încercat să vadă ce se va înt!mpla, a apucat-o o cumplită durere de cap. +m decis să repetăm procedura, dar, de fiecare dată c!nd încerca să-mi vadă viitorul, se
*

repetau durerile de cap. 0a a paisprezecea sau a cincisprezecea ceaşcă am înţeles că n-o să iasă nimic şi am renunţat. * +scultă, dacă nu poţi să o#ţii singură informaţia, o sfătuiesc eu pe ruda mea, mai conectează încă o sursă. %mi spuneai că aptitudinile tale de clarvăzătoare ţi-au apărut după ce ţi-a murit #unica şi că, la început, ea îţi dădea informaţii despre viitor. $omunică cu ea. 'oate ea va reuşi să-ţi spună ceva. &!năra femeie se aşează şi închide ochii. +poi începe să povestească) * +ici nu-i numai #unica mea ci şi du#lul tău din lumea de dincolo de morm!nt. +cum ei sta#ilesc cine să dea informaţia. +şa, du#lul a plecat. +cum #unica îmi va spune ce se va înt!mpla în viitoarele două - trei luni. &ot ce mi-a spus s-a confirmat în totalitate. După c!teva luni am revăzut-o pe ruda mea şi m-am g!ndit să fac un experiment. * Nai să facem aşa, i-am spus. 6u te a ut să intri în viitorul meu iar tu spune-mi tot ce ai să vezi. 6a se uită concentrată în ceaşca de cafea şi începe să povestească. * +cum aşteaptă c!teva minute, îi spun eu. &ot ceea ce putea să se înt!mple este în legătură cu anumite încălcări. încep să mă rog şi să mă purific. 2nsă în prezicerea ei era vor#a de încă un om care tre#uia să moară. Mă rog şi pentru el şi văd că structurile c!mpului lui se ameliorează. * 2ţi aminteşti ce spuneai, mă adresez eu rudei mele3

*Desigur, răspunde ea. 6u îi dau aceeaşi ceaşcă. *(ită-te, cum este acum3 &!năra femeie este uimită. "e uită încă o dată şi încă o dată la desenul format de zaţul cafelei iar apoi mă priveşte cu nedumerire. *+scultă, dar acum totul s-a schim#atI /i omul acela des * pre care spuneam că va muri peste c!teva luni, acum, udec!nd * după desen, va trăi. *Dar, desenul din ceaşca de cafea nu s-a schim#at. * Da, răspunde #uimăcită, dar s-a schim#at viitorul. 'ro#lema este că zaţul este doar un mi loc, un prile pentru str!ngerea informaţiei. &otul depinde de cel care o str!nge. *+propo - îi spun eu rudei mele - ţie ţi-ai ghicit3 .ioc!m* pul tău nu este prea grozav. *+m vrut - recunoaşte ea - să te rog să mă consulţi. %n
* *

copilărie m-a lovit o maşină şi m-au adunat #ucată cu #ucată. * +m supravieţuit printr-o minune. De atunci am o #oală gravă
* *

de rinichi şi nu ştiu c!t mi-a mai rămas. Nu demult am fost la o #a#ă care se pricepe la vindecat şi mi-a spus că nu are cum să

* * * * * * * * * * * * *

mă a ute, că la mine totul este foarte r!u. "punea că ar fi în +#hazia o #a#ă foarte puternică. .lestemul care planează asupra mea îl poate anula numai ea. +m făcut un efort şi peste c!teva zile am plecat la Gagra. 9amenii mi-au explicat cum să a ung la casa unde puteam să fiu salvată. +m căutat acea casă o umătate de zi, dar nu am găsit-o şi m-am întors acasă. +m mai fost de două ori acolo însă fără nici un fel de rezultat. +m înţeles că ceva mă a#ate de 2a drum. 'ro#a#il că #lestemul este într-adevăr foarte puternic. Dar viaţa este un lucru impre vizi#il. M-a a utat înt!mplarea. +m cunoscut o femeie, o puternică #ioenergeticiană. $!nd mişca m!inile, parcă mă clătinam pur şi simplu. M-am dus din nou acolo pentru a patra oară, de data asta împreună cu ea. +cum, datorită ei am găsit * drumul. +m intrat în curtea casei. +colo era multă lume care
*

aştepta apariţia vindecătoarei. +ceasta a ieşit şi a început să-i

*

cerceteze pe toţi în tăcere. +poi s-a apropiat de mine şi a spus) *+i moartea în spate. 'e tine nici nu am să te tratez. * 'leacăI /i iată acum, îşi încheie povestea ruda mea, sunt
* *

nevoită să stau şi să aştept moartea şi -după c!te mi s-a spus J n-ar tre#ui să aştept mult. 'ro#lema este că, am început eu să-i explic, nu poţi fi vindecată dintr-un motiv simplu. $eea ce #a#ele văd a fi #lestem, în realitate este o trufie incomensura#ilă. în vieţile anterioare ai avut nişte aptitudini extraordinare, un înalt nivel de perfecţiune, un destin fericit şi posi#ilitatea de a vedea şi simţi viitorul. @ără să-ţi dai seama, toate acestea au devenit pentru tine ţel şi nu mi loc. $aracterul tău a devenit trufaş. +i început 4să calci în picioare5 şi să dispreţuieşti oamenii imperfecţi. 'entru tine, era o înc!ntare posi#ilitatea de a impune altora voinţa ta şi a dispune de destinul oamenilor. 6ra imposi#il pentru tine să suporţi o situaţie traumatizantă, umilitoare. 2n această viaţă ai venit cu acelaşi caracter. .locarea dorinţei de a călca în picioare şi de a supune întreaga lume a început din copilărie. De aceea nu poţi fi salvată dacă nu te vei schim#a. învaţă să te umileşti şi să faci concesii, păstr!nd în acelaşi timp #unătatea sufletească. +r fi mai #ine să renunţi la ghicit. +cest lucru te ataşează de aptitudini, perfecţiune, viziunea viitorului. Mulţumeşte-i lui Dumnezeu pentru toate neplăcerile pe linia destinului şi roagă-te ca suprema fericire pentru tine să fie iu#irea pentru Dumnezeu. $eva-ceva a înţeles. +u trecut vreo patru ani şi rudei mele i s-a ameliorat nu numai sănătatea ci şi destinul. 0a o umătate de an după discuţia noastră, ea s-a dus din nou la prima #a#ă. 0a început #a#a nu a recunoscut-o. 2ar după aceea i-a spus plină de uimire. * +cum ai să trăieşti mult timp. Ci s-a modificat întreaga soartă. 9dată, la consultaţie am început să-i explic unei femei cum tre#uie să se roage.

*+dresaţi-vă în g!nd 2ui Dumnezeu şi cereţi-i să vă ia
*

dorinţa de a face din valorile omeneşti ţel şi fericire supremă. * *Mi-am notat tot ce mi-aţi spus, cu cuvintele mele. N-aţi
*

putea să vă uitaţi3 6a scrisese următoarele) 4Doamne, te rog ca din sufletul meu să dispară dorinţa de a iu#i valorile omeneşti5. Mi-au ieşit ochii din cap, c!nd am văzut ce scrisese. 0a exterior textul era foarte asemănător, dar la nivelul interior avea un cu totul alt sens. * $!nd citiţi rugăciuni canonice, este cu totul altceva. Nici nu tre#uie să vă g!ndiţi la textul lor, însă eu nu sunt preot, sunt om de ştiinţă şi ca om de ştiinţă îmi dau seama că textul rugăciunii este un instrument puternic şi el tre#uie să fie folosit cu exactitate şi în mod adecvat. Noi tre#uie să iu#im toate valorile pe care le avem în această viaţă. Dar, în fiecare secundă, tre#uie să conştientizăm faptul că ele niciodată nu vor fi cele mai importante. De aceea, c!nd vă rugaţi cu cuvin tele dumneavoastră, cereţi-i lui Dumnezeu, ceea ce poate să

vă dea numai el) iu#ire. &oate celelalte noi tre#uie să le do#!n dim singuri. (n caz tipic s-a înt!mplat acum c!teva zile. + venit la consultaţie o femeie din "er#ia. *+cum c!teva luni fata mea a fost lovită de o maşină dar
* *

n-a murit şi am înţeles că este un avertisment şi că înt!mplarea este în legătură cu mine. Da, i-am răspuns eu. 'entru a vă a uta fiica va tre#ui să faceţi ordine în interiorul dumneavoastră. 'ro#lema e foarte comună. 6ste vor#a de aptitudini, intelect, perfecţiune. $orespunzător, ele duc la mărirea pretenţiilor faţă de lumea încon urătoare şi în special faţă de #ăr#aţi. $eea ce i-aţi transmis şi fiicei. "chim#aţi-vă atitudinea faţă de trecut şi vă veţi schim#a viitorul. După şedinţe, 5murdăria interioară5 acumulată va dispărea mai repede. -iteza mişcării straturilor Aar-mice poate creşte de zeci de ori. 1ug!ndu-vă şi revizuindu-vă viaţa, vă veţi purifica. $eea ce nu veţi dovedi, se va închide prin intermediul neplăcerilor, umilinţelor, insucceselor. /i în funcţie de modul cum veţi reuşi să depăşiţi aceste momente vi se va determina sănătatea şi soarta. +stăzi am auzit povestea unui om. 6l s-a dus la Moscova şi în prima seară, ca din senin, s-a repezit la el un c!ine şi ,-a muşcat de m!nă. 6l nu a înţeles că era un semn şi s-a înrăit în forul său interior. 'este o săptăm!nă, exact în acelaşi loc a fost omor!t. 6l, la fel ca şi dumneavoastră, prezenta a#solutizarea aptitudinilor şi perfecţiunii. +ptitudinile sunt în legătură cu m!inile şi agresiunea internă cresc!ndă se #lochează prin traumatismul m!inii. Dacă în momentul muşcăturii şi al umilinţei el ar fi putut păstra

#unătatea sufletească, ar fi putut, ca primind această traumă, peste o săptăm!nă să răm!nă în viaţă. * +ţi văzut vreun caz c!nd omul conştientiz!nd toate acestea a rămas în viaţă3 întrea#ă femeia. *Desigur, şi am să vă dau cel mai edificator exemplu. +cum
* * *

c!teva luni ţineam un curs în oraşul "oci. Dimineaţa am luat micul de un împreună cu un grup şi mi-a atras atenţia o femeie destul de simpatică şi cu un suflet #un. 6u însă, ca specialist, am * o#servat la ea o duritate interioară şi trufie în raport cu #ăr#aţii. *$u c!t este mai talentată o femeie, i-am spus eu, cu at!t îi vine mai greu să suporte umilinţele din partea unui #ăr#at. %n * asemenea cazuri ea are pro#leme cu copiii. *+m copii şi, să #at în lemn, totul este în regulă. *"lavă Domnului, i-am răspuns eu. N-am vrut să-i diagnostichez copiii ca să nu-i creez impresia că vreau să o sperii. 6a tre#uia să asiste la cursurile mele. Mi-am amintit de acest lucru şi am hotăr!t să verific dacă înţelege sau nu despre ce vor#esc. +m examinat-o de la distanţă şi am văzut în c!mpul ei moartea, şi încă una foarte apropiată. Mi-am început cursul ca pentru ea special, cu toate că în general, cursul nu diferea prin nimic de maniera mea o#işnuită de expunere. După curs n-am mai văzut-o pe acea femeie. 'lecase. + doua zi tre#uia să plece din oraş. +m diagnosticat-o din nou şi nu mi-am putut reprima o fluierătură de uimire. $!mpul era curat şi armonios. 2n acelaşi grup era şi un prieten de-al meu.
*

* 9 ţii minte pe femeia aceea3 0-am între#at eu. Mulţi oameni, după curs, dacă ei sunt pregătiţi în forul lor interior, prezintă o ameliorare cardinală a c!mpurilor. în acest caz însă s-a înt!mplat ceva extraordinar. îi era sortit să moară, iar acum va răm!ne în viaţă. +m crezut că povestea se va termina aici, dar n-a fost aşa. + doua zi ea a plecat la aeroport împreună cu o prietenă. în tunel maşina a fost aruncată înt!i într-o parte, apoi în cealaltă, după care, maşina s-a iz#it de peretele tunelului. &oţi au rămas în viaţă, mai mult, nimeni n-a avut nici măcar o zg!rietură. +m înţeles că acest accident fusese fixat cu severitate dar, datorită schim#ărilor profunde petre cute în forul interior al femeii, el n-a avut drept urmări, nici vătămări, nici moarte, a devenit doar un #anal accident. 2-am povestit această înt!mplare pacientei mele în timp ce îi cercetam #ioc!mpul. "e producea o ameliorare şi am decis că e timpul să închei consultaţia. 'e neaşteptate, am simţit o durere puternică în t!mplă şi am înţeles că cineva doreşte cu insistenţă să-mi transmită o anumită informaţie. 6ra destinul pacientei mele) 4&ransmite-i că va muri dacă va continua să se roage ca p!nă acum5.

*$um vă rugaţi3 am între#at-o eu. *9#işnuit, după cartea de rugăciuni. *Nu, tre#uie să vă rugaţi şi cu cuvintele dumneavoastră. *6u mă rog de asemenea ca Dumnezeu să dea iu#ire şi * sănătate copiilor mei. *Nu tre#uie să cereţi sănătate. 6a este rezultatul iu#irii. "puneţi-mi, cum vă mai rugaţi cu cuvintele dumneavoastră3 *'entru că sunt din "er#ia, mă rog la Dumnezeu să se * termine răz#oiul din 2ugoslavia. +m verificat dacă nu cumva acest lucru reprezintă o încălcare a legii. în plan energetic su#til, dorinţa ei însemna moartea unor grupuri mari de oameni. * 1ugăciunea dumneavoastră s-ar putea să fie de a utor oamenilor la nivel trupesc, dar 2e aduce mari pre udicii pentru suflet. $a om, sunteţi o#ligată să doriţi încetarea răz#oiului şi să faceţi totul ca el să nu se extindă şi să nu înceapă din nou. Dar răz#oiul este şi el o #oală, şi a te ruga doar pentru dispariţia #olii fizice înseamnă să pre udiciezi sufletul. 2n timpul rugăciunii logica păm!ntească tre#uie deconectată=
*

altfel, prin intermediul ei începem să o reprimăm pe cea divină. 2ar acest lucru este foarte periculos. $el mai #ine este să vă rugaţi pe nem!ncate, în însingurare, renunţ!nd la pre tenţiile faţă de oameni şi faţă de sine, faţă de trecut, prezent şi viitor. Numai atunci, prin iu#irea pe care o primim în rugăciune, ne va fi mai uşor să ne îndeplinim dorinţele noastre omeneşti. în faţa mea stă un t!năr şi-mi povesteşte istoria vieţii sale. *'!nă nu demult aveam o grămadă de #ani, aveam
* *

senzaţia că pot orice, că toate planurile mele se vor îndeplini. +cum nu am #ani şi toate planurile mi s-au năruit, cu toate că, * după mine, am făcut totul corect. Dacă am să vă comunic că sunteţi ataşat de spiri tualitate, de perfecţiune şi că aveţi un mare dispreţ interior faţă de oameni, nu mă veţi înţelege cum se cuvine, i-am spus eu. De aceea am să vă spun doar de unde vin toate astea. 'e păm!nt există un loc unde contactul cu viitorul este mai intens.

De c!teva mii de ani încoace, acest loc se găseşte deasupra munţilor NimalaMa. 9mul care trăieşte în nordul 2ndiei sau în &i#et primeşte un contact mai puternic cu viitorul şi c!teva vieţi îl poartă în sine. Dacă omul are un comportament corect, contactul se intensifică. Dacă însă comportamentul său este incorect, adică dacă omul se supără pe cei care-i zădărnicesc planurile, dacă nu e mulţumit de el însuşi şi de destinul său atunci c!nd nu i se împlinesc dorinţele, dacă el cade pradă disperării, adică dacă se teme de viitor, fiind nemulţumit cu anticipaţie faţă de acesta, atunci acestui om nu i se va permite să intre în viitor. Dacă însă, în virtutea educaţiei filosoficoreligioase sau din intuiţie, el va avea un comportament corect, atunci legătura lui cu viitorul se intensifică şi creşte #rusc posi#ilitatea de a influenţa lumea încon urătoare. +dică, noi depindem mai mult de viitor dec!t de prezent. în aceste cazuri,

toate dorinţele încep să se îndeplinească iar asta nu înseamnă altceva dec!t un destin favora#il. $resc perfecţiunea noastră, intelectul şi aptitudinile, posi#ilitatea de a crea şi de a da naştere copiilor. Dar există de asemenea şi riscul ataşamentului de viitor întocmind planuri riguroase, vis!nd la ceva, supăr!ndu-ne pe aceia care ne-au produs neplăceri nu numai în prezent dar şi în viitor. De exemplu) aţi pierdut nişte #ani şi acest lucru vă doare. însă dacă aţi pierdut posi#ilitatea de a-i primi în viitor este de două ori mai dureros. --aţi certat cu femeia iu#ită. +cest lucru vă doare pentru că a fost în osit sentimentul dumneavoastră de iu#ire pentru ea. Dar dacă ea vă va spune că nu vrea să se mai înt!lnească cu dumneavoastră, va fi mult mai dureros pentru că vă este în osită iu#irea, nu numai în prezent ci şi în viitor. /i cu c!t mai multă fericire veţi o#ţine din contactul cu viitorul, cu at!t va fi mai puternică ispita de a vă face dependent de acesta, de a vă ataşa cu sufletul de el. +tunci pentru a vă salva sufletul, viitorul se demolează pentru că el de asemenea nu poate fi dec!t mi loc şi nu ţel. 0a început are loc destrămarea planurilor apoi vin neplăcerile pe linia destinului, urmate de insuccese dese, de umilinţe, iar la urmă vin #olile, ş.a.m.d. 'riceperea de a accepta destrămarea planurilor, a idealurilor şi a visurilor ca pe ceva ce este dat de Dumnezeu, este ştiinţa de a păstra destinul favora#il, perfecţiunea, intelectul, etc. /i se vindecă toate astea prin umilinţe, demolarea destinului şi a tuturor planurilor. $eea ce s-a şi înt!mplat în cazul dumneavoastră. De aceea 1usia, tre#uie să ai#ă ştiinţa de a nu dispreţui propriul trecut, de a nu intra în panică în faţa viitorului, de a nu se supăra pe propriul destin şi de a nu dispreţui imperfecţiunea în toate manifestările ei. +dică, educaţia în spiritul moralităţii, a iu#irii pentru lumea încon urătoare, fără pretenţii, mai precis iu#irea pentru Dumnezeu, este o condiţie fără de care reformele politice şi economice nu vor avea sorţi de iz#!ndă. @iecare din noi, prin intermediul conştiinţei şi a simţurilor, percepe lumea încon urătoare. Modelele logice şi emoţionale create în acest caz, determină caracterul, destinul şi sănătatea noastră. +ceste seminţe ale perceperii corecte a lumii din punct de vedere emoţional, încolţesc în sufletul nostru, ne fac mai armonioşi şi ne măresc posi#ilităţile de supravieţuire şi dezvoltare. 0ogica e ca frunzele, iar iu#irea ca rădăcinile. De fiecare dată c!nd atingeam noi etape de cunoaştere, aceleaşi trepte le vedeam şi în artă, şi înţelegeam că fiecare om care a realizat ceva

în acest domeniu, a parcurs intuitiv, aceleaşi trepte ca şi mine. Mă întorc din nou la teatru. încerc să a#ordez această artă dintr-o perspectivă nouă. +cum am redus totul la trei sisteme de valori. 'rimul este naşterea şi creaţia a tot ce există. +l doilea, este diri are, conducere, putere. $el de-al treilea, este cel pe care l-am numit 4întoarcerea 2a Dumnezeu5, adică tot ce există pleacă din Dumnezeu, se dezvoltă şi se întoarce la 6l. +proape o lună întreagă am încercat să mai găsesc încă un nume pentru această noţiune care defineşte întoarcerea la Dumnezeu. +poi el a venit de la sine. 6ra vor#a de viitor. 'aradoxal) Dumnezeu este valoarea supremă, iar revenirea la 6l este o valoare omenească supremă. 9mul care are un înalt contact cu viitorul înregistrează un uriaş salt în dezvoltarea sa, însă dacă el a#solutizează viitorul, îl consideră ca pe o fericire, el primeşte cea mai mare pedeapsă) dispare dorinţa de a procrea şi de a crea. Dispare dorinţa de perfecţionare. înseamnă că, pentru a fi perfect şi pentru a avea aptitudine creatoare, omul tre#uie să ai#ă o atitudine corectă faţă de viitor. în primul r!nd este vor#a de înţelegerea faptului că, cu c!t vom înainta mai departe în viitor, cu at!t vom fi mai aproape de Dumnezeu, dar numai la nivelul superficial, omenesc. în interior întotdeauna îl purtăm în noi pe Dumnezeu. De aceea orientarea principală tre#uie să fie nu spre viitor, ci spre Dumnezeu care e în noi, adică, spre o infinită iu#ire şi fără nici o pretenţie. Dacă pornim de 2a aceste premize, un mare actor se maturizează în decursul c!torva vieţi. 0a început el este sf!nt, prooroc, clarvăzător. 2u#irea lui interioară pentru Dumnezeu este pentru el mai importantă dec!t viitorul, de aceea el poate primi acces în viitor. 'osi#ilităţile lui creatoare, perfecţiunea lui, cresc #rusc. 2ată de ce spunea $ristos) 4Nu vă g!ndiţi la ziua de m!ine, trăiţi ca păsările cerului5. $!nd însă venea timpul valorificării aptitudinilor acumulate de-a lungul uneia sau a două existenţe, la acest om se năruia viitorul, destinul şi totul se petrecea în mod planificat. /i se continuau, p!nă c!nd dispărea dorinţa ataşamentului faţă de creaţie şi perfecţiune. Dacă omul îşi păstra iu#irea pentru Dumnezeu, iar în forul său interior nu călca în picioare sentimentul iu#irii, acest ciclu-şcoală el nu-, parcurgea în treizeci-cincizeci de existenţe ci doar în una-două. /i atunci, în a patra sau a cincia existenţă i se deschidea un imens potenţial creator iar el îl valorifica, fără să se ataşeze de acesta. $u c!t era mai puternică iu#irea pentru Dumnezeu în sufletul lui, cu at!t mai mult timp putea el trăi, păstr!ndu-şi acest potenţial. Dacă însă pentru acest om aptitudinile şi perfecţiunea deveneau ţel unic, trufia îi creştea şi atunci el era schilodit, îi apărea o #oală gravă şi întreaga viaţă i se năruia, sau murea.

Dacă însă el a a#solutizat creaţia, procrearea, şi arta devenea pentru el unic ţel, se dezvolta tot mai puternic în sufletul său gelozia, supărările şi avea parte de mai multe lovituri şi trădări din partea oamenilor dragi. /i atunci fie renunţa la creaţie, simţind că îl ucide, fie renunţa la familie şi la relaţiile sta#ile cu cei apropiaţi, fie, dacă procesul era de a prea avansat, su#conştientul îi modifica orientarea sexuală pentru a-i salva viaţa şi activitatea creatoare. Ne vom opri asupra procesului naşterii şi reuniunii a două principii de #ază) informaţia şi energia. 2u#irea se divide în energie şi informaţie iar după aceea, aceste două principii se reunesc şi trec din unul în altul, rezult!nd din asta, naştere şi dezvoltare. .ăr#atul este idee, informaţie, este perfecţionare, intelect, aptitudini. @emeia este energie, creaţie, procreare. 'rincipiul masculin ca şi cel feminin sunt prezente în acelaşi timp at!t în #ăr#at c!t şi în femeie. Dacă omul se naşte #ăr#at el reprezintă HB< principiu masculin şi 7R< feminin. Dacă se naşte femeie, proporţia va fi inversă. +sta înseamnă că la nivelul profund toţi suntem fiinţe #isexuate, şi numai la nivelul superficial, în scopul dezvoltării, se manifestă diferenţierea sexuală. &eatrul începe în momentul în care ideea dramaturgului Spurtătoare, în acelaşi timp, şi a unei energii fineT se uneşte cu energia trupei actoriceşti Spurtătoare, în acelaşi timp, a unor ideiT. 1egizorul, ca iu#ire, reuneşte în interiorul său şi informaţia şi energia. $u c!t există în sufletul său mai multă iu#ire, cu at!t este mai mare potenţialul apărut între cele două contrarii şi cu at!t rezultă mai multă artă autentică. 2n forul interior al actorului sunt întotdeauna prezenţi şi dramaturgul, şi regizorul. Dar lucrul cel mai important pentru actor este să demonstreze cum informaţia şi energia, reunindu-se, dau naştere iu#irii. îmi amintesc cum încercam să a ut o fată care susţinea examenele de admitere la institutul de teatru. 0a primul examen a picat. 6xaminarea avusese loc înaintea înt!lnirii noastre. 1idică-te şi recită o poezie aici, în faţa mea, am rugat-o eu. + fost ceva îngrozitor. Mai rău de at!t nici că se putea. * N-ai sentimente. Numai g!nduri. încearcă să reciţi o altă poezie. /tii fa#ula lui Qrîlov 4'orcul su# ste arul secular...35 1ecită-mi-o, am rugat-o pe fată.

6a a început să recite însoţind textul de gesturi expresive. * $a formă este excelent, i-am spus eu, dar în interior e pustiu. 0a tine cuvintele se ciocnesc unul de celălalt şi nimic mai mult. &u tre#uie să înţelegi) cuvintele sunt consecinţe. $uv!ntul se naşte dintr-o trăire emoţională. $!nd reciţi o poezie nu cuvintele tre#uie să le pronunţi expresiv, ci prin intermediul cuvintelor să modelezi chipurile emoţionale, încearcă să reciţi poezia fără cuvinte. 2maginează-ţi că tu eşti porcul pentru care cea mai înaltă fericire este să măn!nce ghindă. încearcă să simţi că, pentru tine, ghinda este o #ucurie imensă. încearcă senzaţia de euforie după ce ai m!ncat-o. 2maginează-ţi că ai o imensă dorinţă de a r!ma la rădăcina ste arului. 'entru că vrei şi mai mult şi mai gustos. 9rice eveniment trecut este evaluat prin trăiri emotive. 1aţiunea este secundară. Deci încearcă să reciţi poezia ca şi cum ar fi o interacţiune a imaginilor şi uită de cuvinte. $uv!ntul pentru actor, stă pe ultimul plan. 6a recită iarăşi şi iarăşi fa#ula. + început să fie mai #ine. -ersurile însă nu prindeau viaţă. * &ot timpul te temi c!nd pronunţi aceste propoziţii. +t!ta

timp c!t ai teama în suflet, poezia nu va prinde viaţă. 6a încerca, însă acest lucru nu era de a uns. +m înţeles despre ce era vor#a. *&u ştii ce e aceea teamă3 $rezi că e frică de prezent,
* * * * *

însă e frica de viitor. +m citit undeva un sfat al unui psiholog) 4Dacă vă temeţi cumplit de ceva, imaginaţi-vă că toate sunt de domeniul trecutului şi totul va deveni cu mult mai simplu5. @ata începe să-mi recite din nou, dar versurile la fel ca înainte, nu au viaţă. */tii prin ce se deose#eşte viaţa de fa#ula pe care încerci
*

să o reciţi3 *'rin ce3 *$!nd reciţi poezia, tu ştii exact ce se va înt!mpla după
* * * * *

un vers sau altul. în viaţă însă nu ştii. /i aici este tot farmecul vieţii) #ogăţia tuturor trăirilor emoţionale. $!nd reciţi poezia nu tre#uie să vezi viitorul şi nici să-, simţi. 2maginea emoţională tre#uie să trăiască numai în prezent. în imaginile tale nu există timp. $u c!t mai strălucitor vei schiţa prezentul,

cu at!t mai activ va interacţiona el cu viitorul. @ata s-a prezentat încă o dată la reexaminare şi a picat din nou. +tunci nu am înţeles despre ce este vor#a, acum însă da. După .i#lie, Dumnezeu ,-a făcut pe om din lut şi după aceea l-a însufleţit. /i viaţa şi sufletul sunt o porţie de iu#ire primită de la Dumnezeu. +ceastă porţie de iu#ire nu era suficientă pentru fată. 'entru ca stratul exterior omenesc al iu#irii să se mărească, el tre#uie să semene cu cel interior, infinit, pe care îl poartă în sine fiecare din noi. 2ar starea în care ni se dă posi#ilitatea de a iu#i e de a o mare fericire. $!nd iu#irea nu depinde de nimic, este imposi#il s-o influenţezi prin ceva. /i atunci iu#irea nu este compati#ilă cu nici un fel de pretenţie. 6ste clar că omul care a simţit această stare este invulnera#il din punct de vedere emoţional, în orice condiţii. în cazul oricărui stres el păstrează controlul asupra lui însuşi şi a lumii încon urătoare. 0a exterior, el poate emite orice diapazon de sentimente, răm!n!nd sta#il în forul său interior. 2ar acest lucru este foarte important pentru un actor. &extul scris de dramaturg, actorul tre#uie să-, acopere cu at!ta iu#ire, înc!t chipul emoţional creat pe scenă să înceapă să trăiască o viaţă independentă în timpul şi spaţiul său, diferit fundamental de timpul şi spaţiul spectatorilor. îmi amintesc cum un cunoscut de-al meu îmi povestea despre examenul de admitere la 2nstitutul de teatru. &!nărul a intrat în sala de examen şi a spus că este pregătit pentru pro#ă. /eful comisiei şi-a scos ceasul din #uzunar şi l-a aşezat în faţa sa pe masă. * +şa tinere domn, dacă veţi putea de faţă cu toată lumea să furaţi ceasul, veţi fi admis la 2nstitutul de teatru, dacă nu, ne cerem scuze, n-avem nevoie de dumneavoastră. $!teva secunde, #ăiatul a stat descumpănit, neînţeleg!nd nimic, uit!ndu-se derutat la examinatori. 'ro#a#il că o furtună emoţională iz#ucnise în sufletul lui. Deodată, pe neaşteptate, a ră#ufnit) * +, ticăloşilorI &oţi sunteţi cumpăraţi şi v!nduţiI Dinain te aţi hotăr!t cine va fi admis şi cine, respinsI /i acum, după ce v-aţi umplut de #ani, începeţi să le daţi la cap copiilor

*

talentaţiI &!nărul a sărit 2a preşedintele comisiei. (ite, dumneavoastră aţi luat cei mai mulţi #aniI /i acum îmi vor#iţi mie de artă şi de frumuseţe. într-un asemenea institut îi este ruşine să înveţe unui om normal. 2ar eu mă consider norocos că n-am fost admis în institutul vostru. După aceste cuvinte a făcut st!nga-mpre ur şi a ieşit. $!teva minute în şir comisia a rămas #uimacă, cu ochii la uşă. Numai după aceea preşedintele a văzut că ceasul nu mai era pe masă şi a înţeles ce s-a înt!mplat. .ăiatul a fost admis la 2nstitutul de teatru. 9 altă înt!mplare. 0a examen o fată plină de pudoare, roşind de emoţie, a fost pusă să oace rolul unei ţărănci care cară vreascuri din pădure. * 2ată, la dumneavoastră #oii s-au oprit. +cţionaţi în concordanţă cu situaţia. 6a se apropie şi începe să m!ng!ie cu gingăşie nişte animale imaginare. * 6i, frumoşilor, dragilor, haideţi să mergemI După care se uită între#ătoare la mem#rii comisiei. 6i ridică din umeri, #oii stau nemişcaţi. +tunci fata ia o nuia imaginară şi începe să croiască animalele. Din nou privire între#ătoare. 6xaminatorii îi atrag atenţia că #oii stau nemişcaţi. +tunci fata începe să tragă din toate puterile de #oii imaginari. +celaşi rezultat. $!teva secunde fata răm!ne pe g!nduri, după care începe să spună la adresa #oilor cuvinte ur!te, încep!nd să-i în ure ca la uşa cortului. * De a uns, #oii au pornit, mormăie mem#rii comisiei, ne-aţi convins. +ctorul este un om al artei. Dacă el începe să se teamă de viitor, să manifeste dependenţă faţă de ceva în ad!ncul sufletului său, el nu va putea crea nici un rol. /tiinţa de a controla

situaţia în forul interior, de a o ţine su# control, este ştiinţa de a construi persona ul pe scenă. Nu înt!mplător, în institutele teatrale de învăţăm!nt superior, un element indispensa#il al pregătirii actorului îl constituie scrima. 'e de o parte iu#irea, independentă de orice, ca act suprem al creaţiei, pe de altă parte controlul maxim al situaţiei la nivel superficial. /i în al treilea r!nd, o supunere a#solută la nivel interior care se exprimă prin lipsa dorinţei de a controla viitorul, conştientiz!nd faptul că Dumnezeu este cel care creează şi prezentul şi viitorul. 'rin glume, prin umor, prin acţiuni a#surde ş.a.m.d., oamenii de artă încearcă să se eli#ereze de valorile din urul lor, pentru că o asemenea dependenţă diminuează rezervele lor de iu#ire şi le limitează accesul la creaţie. &oţi însă avem o comisie de examen care ne o#ligă să ne mărim potenţialul creativ şi uneori într-un mod foarte dur. +m să dau un exemplu din viaţa mea personală. +m adus cu mine dintr-o viaţă anterioară o puternică dependenţă de valorile omeneşti, iar în momentele critice o detaşare #ruscă de acestea. De aceea, pe de o parte, am o#servat mereu la mine laşitate, cruzime, neseriozitate, iar pe de altă parte un element al altruismului, mărinimiei şi cura ului. în situaţiile normale eram foarte fricos. $!nd însă mă scotea cineva din sărite, nu mă mai puteam controla. &ot timpul mă pierdeam în reflecţii despre viitor, iar ataşamentul pentru viitor generează o mare laşitate, uneori pur şi simplu panică. Numai pe om îl poţi supune uşor. /i pe mine tot timpul mă strivea cineva impun!ndu-şi voinţa asupra mea. în apartamentul comun unde locuiam, trăia un alcoolic cu prietena sa. 0a ei se adunau la chefuri tot felul de descreieraţi. &reptat, aceştia au început să prindă cura şi au trecut la a-mi fura lucruri. $hestia asta nu-mi plăcea şi de c!teva ori chiar l-am #um#ăcit pe vecinul meu. Dar el simţea laşitatea mea interioară şi, ca răspuns, a început să mă ameninţe că-şi va aduce prietenii şi că ăia or să mă taie, chiar la intrarea în faţa #locului. 'e atunci eram t!năr şi lipsit de experienţă. 2ar perspectiva de a fi în unghiat, chiar la intrarea principală, mă speria. înţelegeam că miliţia va cerceta mai degra#ă un cadavru sau un schilod şi nu aveam chef să aştept. De aceea am început să mă pregătesc dinainte pentru a evita finalul nedorit. /i iată că odată au venit prietenii vecinului meu. Din cauză unui fleac s-au luat de mine în hol şi, încon ur!ndu-mă, au început să mă ameninţe. (nul dintre ei, mai înalt şi mai corpolent ca mine, mă împungea cu arătătorul în #urtă şi îmi spunea) * M!ine te în unghiem.

+m aşteptat să se potolească primele emoţii, după care am încercat să trec în #ucătărie. * N-ai voie în #ucătărie, m-a anunţat unul dintre ei. *@lăcăi, doar n-o să stăm două ore aici. 0ăsaţi-mă să ies.
*

+m intrat în #ucătărie iar ei au rămas în hol. 'e masă aveam * un cuţit dinainte pregătit. 0-am luat de lamă, i-am şters cu o c!rpă prăselele şi l-am oferit. *$ine doreşte n-are dec!t să vină să mă în unghie. 6i însă nu se gră#eau şi nu înţelegeau ce se înt!mplase. 1aţiunea mea era foarte simplă. 2n momentul în care cineva ar fi luat cuţitul de prăsele, aş fi făcut un pas înapoi şi aş fi luat în m!nă toporul dinainte pregătit. $red că i-aş fi omor!t pe toţi trei. 2nsă Dumnezeu m-a păzit şi pe mine şi pe ei. 6i au dat înapoi fără să facă nimic şi au intrat în camera vecinului. După ce leam arătat că pot să nu depind de ameninţări, de frica pentru viitor, de temerile pentru învelişul meu fizic, m-au lăsat în pace. însă peste o lună s-a înt!mplat ceva neprevăzut. M-am întors acasă un pic #ăut şi vecinul, în virtutea inerţiei, a început să mă ameninţe. Nu m-am putut a#ţine şi l-am lovit. 2ar tipul, prezent!nd fracturi, s-a dus 2a spital. în acest timp, în hol, erau o vecină şi alte două cunoştinţe ale mele. /i toţi au văzut ce s-a înt!mplat. 'este c!teva zile a venit 2a mine sectoristul şi m-a anunţat că împotriva mea a fost înaintată o acţiune penală. *"unteţi pasi#il de opt ani de puşcărie. 6u #ineînţeles,
* *

l-am minţit. 2-am spus că nici nu l-am atins pe vecin. *încercaţi să-, convingeţi de acest lucru pe anchetator, mi-a spus sectoristul. + venit şi prima chemare la miliţie. +m fost interogat minuţios. $e s-a înt!mplat3 $um s-a înt!mplat3 în ce condiţii3 2ar eu insistam pe varianta mea. +ici mă puteau a uta calităţile mele actoriceşti. $u c!t mă concentram mai mult asupra scenariului imaginat, cu at!t el
*

devenea mai independent faţă de mine şi începea să existe independent. $u c!t mai puţin mă temeam la interogatoriu, cu at!t aveam mai multe şanse. $hemările la anchetator, au încetat şi eu am înţeles că totul s-a terminat cu #ine. însă, cum s-a dovedit mai t!rziu, înţelesesem greşit. De îndată ce m-am liniştit şi m-am relaxat, m-a chemat din nou anchetatorul. (n #ăr#at mustăcios, corpolent, stătea în faţa mea şi mă interoga cu #onomie) * +scultă, eu îl cunosc pe vecinul tău. 9 asemenea sc!rnăvie tre#uia ucisă demult. 'ăcat că nu l-ai ucis. Nici noi n-am mai fi avut pro#leme. Dar acum #ăiete, ai intrat într-o poveste ur!tă. $el mai pro#a#il, ăştia îţi vor da opt ani. +m să încerc să te a ut prostule, însă şanse sunt puţine. "pune cinstit) l-ai #ătut3 * Nu. Nu l-am #ătut, am răspuns eu. * 2a nu-mi mai vinde mie gogoşiI +m înţeles exact ce s-a înt!mplat, îmi spune el. (ită-te, n-am magnetofon şi tot ce-mi vei spune nu se înregistrează. M-a #ătut prieteneşte pe umăr. * $ondamnarea pluteşte în aer. Dacă o ţii în continuare pe a ta, nu am cum să te a ut. în socialism, avocatul era inutil. /i totuşi aveai nevoie ca cineva să te a ute. /i c!teodată, cineva îşi asuma un asemenea rol. /i c!nd apărea acea persoană, omul, fără să vrea, se

deschidea. Dar vulpea nu-i cel mai #un avocat pentru găină. +cest lucru l-am înţeles mai t!rziu. în acel moment însă, m-am pleoştit şi i-am povestit totul. Doar omul voia să mă a ute şi să mă salveze. M-am ataşat din nou de viitor şi din cauza fricii de acest viitor, am început să fac t!mpenii. +nchetatorul m-a făcut dependent faţă de el într-un mod foarte simplu. 'e de o parte îmi descria nişte perspective îngrozitoare, iar pe de altă parte îmi propunea varianta salvării. /i cu fiecare trăire interioară a temerilor, a supărărilor, a speranţelor, intram tot mai mult su# puterea lui şi îmi dădeam tot mai mult drumul la gură. *-ecinul spunea că au mai fost doi martori care au văzut
* *

cum l-aţi lovit. 6i au declarat că nu au văzut şi nu au auzit nimic. "puneţi-mi, ei stăteau alături sau după uşă. *Nu. 6i într-adevăr n-au fost de faţă şi nu au văzut şi nu
*

au auzit nimic. +nchetatorul a început să r!dă. *Nai că-mi placi. -ecinul e un om normal. +lcoolic, dar
*

nu ne#un. înţelegi şi singur că nu avea cum să-i inventeze pe * prietenii tăi care stăteau în coridor. '!nă acum ne-ai povestit totul. Nu înţeleg de ce încerci să te eschivezi acum. *Dar ei n-au fostI în acest moment, în sufletul meu, avea 2oc o luptă chinuitoare. 'e de o parte nu voiam să-i înfund pe prietenii mei, iar pe de altă parte era vor#a de o ruptură între mine şi anchetator şi pierderea posi#ilităţii de a scăpa de puşcărie. -or#ind în lim#a ul cercetărilor mele, tre#uia să aleg între două sisteme de valori. 2ntre viitor şi iu#ire. Dacă mi-aş fi ales viitorul şi m-aş fi ataşat de el, eu n-aş mai fi avut parte de el. Dumnezeu mi l-ar fi năruit. 6u am ales acea variantă,
*

spre care aspir!nd, nu pierzi niciodată. "ingurul lucru pe care nu-, pierdem făc!ndu-ni-, ţel suprem, este iu#irea care ne apropie de Dumnezeu. $a să aleg viitorul tre#uia să-mi reprim iu#irea faţă de prietenii mei. +m ales iu#irea şi de aceea am primit viitorul. 9ric!t ar fi încercat după aceea anchetatorul să mă întoarcă pe toate părţile, de fiecare dată răspundeam 4NuI5 de c!te ori era vor#a de prietenii mei. Numai în momentul c!nd am ieşit de la anchetă am înţeles că cel mai important lucru pentru anchetator, chiar dacă nu fuseseră nici magnetofoane, nici #enzi, era recunoaşterea mea ver#ală. +nchetatorul n-ar fi înregistrat nimic, dar ar fi trimis imediat o maşină a miliţiei după prietenii mei şi le-ar fi spus că prietenul lor i-a v!ndut, iar dacă ei s-ar fi îndoit şi ar fi negat, miliţia ar fi organizat o confruntare. în concluzie, am fost salvat de o minune. +poi am înţeles că pentru anchetator nu eram un t!năr care tre#uia a utat, ci o posi#ilitate vie de a primi un premiu pentru descoperirea unui delict comis. $azurile nerezolvate dăunează carierei. 'e de o parte el încerca să o#ţină mărturisirea mea, iar pe de altă parte îl speria pe vecin, ca acesta să-şi retragă reclamaţia. 'rimul a cedat vecinul şi şi-a retras reclamaţia. Dosarul a fost închis. +cum, după trecerea multor ani, am înţeles că anchetatorul a avut un comportament destul de generos. 6l a ridicat în faţa mea un gard de înălţime mică. 4+i reuşit să-, sari, plim#ă-te în li#ertateI5 @aptul că gardurile pot fi cu mult mai înalte, l-am aflat mult mai t!rziu. Nu demult, un pacient de-al meu îmi povestea) * $e credeţi, legislaţia noastră funcţionează3 Ni se aruncă cu praf în ochi. 6ste doar o iluzie. /i în socialism şi acum, are dreptate cel care-i mai puternic. 1ecent, un prieten de-al meu, merge cu 4?iguli5, se aprinde lumina verde la semafor şi toate maşinile pornesc, iar în acelaşi timp, la culoarea roşie, în intersecţie intră o altă maşină şi se tamponează. "e #oţesc patru maşini= e drept că oamenii n-au păţit nimic. (nei maşini i s-a distrus faţa. 'rietenul meu vine 2a serviciul circulaţie şi spune) * Nu vreau să dau pe nimeni în udecată, nici să cer daune morale. +m nevoie doar de #ani ca să-mi repar maşina. $u toate că 4"erviciul circulaţie5 a fost la faţa locului şi a întocmit procesul ver#al, ştiţi ce i s-a răspuns3

* 9mul a spus că a circulat la lumina verde, prin urmare vinovat sunteţi dumneavoastră. /i cel care va tre#ui să plă tească daunele, sunteţi tot dumneavoastră. 'rietenul meu le spune) *"unt #ussinesman şi am o situaţie #ună. +şa că ştiu cum * se procedează în situaţiile astea. *în cazul acesta, tre#uie să ne mai g!ndim, spune mili * ţianul. &receţi pe aici peste o săptăm!nă. 'este o săptăm!nă, c!nd a venit prietenul meu, ştiţi ce i s-a spus3 *$um credeţi, cine a fost vinovat3 $ei patru şoferi, sau
*

acela care i-a lovit3 *Nu o să ghiciţi. .ăr#atul r!de. -inovat a fost găsit, semaforul. 6l indica din toate părţile culoarea verde. *Noi vă dăm o adeverinţă, iar dumneavoastră reclamaţi la * direcţia de drumuri. 'uteţi să o daţi şi în udecată, a spus * miliţianul. în miliţie există mulţi oameni cinstiţi, cu o mare no#leţe sufletească, dar există şi lichele. Nu există miliţie #ună sau rea. 6xistă legi proaste, care pot să-, agreseze pe omul cinstit şi să dea fr!u li#er ticăloşilor. Cara nu o conduce nici preşedintele, nici parlamentul. 9 conduce legea. 2ar legea se #azează pe anumite direcţii morale şi strategice a căror cheie de #oltă o reprezintă păstrarea iu#irii şi a vieţii. Dacă legile se emit fără a fi orientate către iu#ire, moralitate, susţinerea vieţii, atunci ele încetează să mai ai#ă vreun efect. /i-atunci intră în acţiune legile forţei, puternicul de acum este moralul din trecut. în decursul ultimului secol, 1usia s-a
*

aruncat în direcţia celor mai diverse valori, încerc!nd să pună pe piedestal şi să apere c!nd viitorul, c!nd trecutul, c!nd valorile materiale, c!nd pe cele spirituale. +cum 1usia ca şi întreaga omenire, încearcă lent şi chinuitor, dar inevita#il, să a ungă la înţelegerea că există o valoare supremă= noua înţelegere a lumii o va a uta să conceapă acele legi care să-i permită să supravieţuiască nu numai unui grup izolat de oameni, unei ţări, ci întregii omeniri. *$u o lună în urmă, c!inele meu s-a intoxicat cu ceva,
*

îmi povesteşte un pacient. De c!teva ori c!inele a avut crize de * epilepsie. 6ste oare acest lucru în legătură cu Aarma familiei3 *6ste. +veţi un program de autodistrugere. "unteţi stă
* *

p!nul Aarmei, dar sunteţi şi stăp!nul c!inelui şi el preia totul de la dumneavoastră. $ercetez încă o dată #ioc!mpul omului. în zona capului este o deformare accentuată, însă agresivitatea su#conştientă este nesemnificativă. "traniu. $um se explică atunci reacţia at!t de puternică a animalului3 * +cum iese în evidenţă la dumneavoastră ataşamentul faţă de destin şi viitor. 1enunţaţi la supărările şi nemulţumirea faţă de dumneavoastră şi faţă de alţii. +cum e primăvară şi s-a intensificat legătura cu urmaşii, cu lumea de dincolo. în mod cămin. +m început să am dureri în partea st!ngă a a#domenului. Durerile au continuat c!teva săptăm!ni. 0a doctori, nu aveam chef să merg. +m hotăr!t să mă autotratez. Dacă pisica sau c!inele se îm#olnăvesc, vor căuta

acele ier#uri care le vor face #ine. +m început să-mi imaginez că măn!nc diferite alimente urmărind cu atenţie dacă se modifică durerile. +m început cu icrele negre şi roşii. Nici un fel de schim#are. '!ine al#ă şi neagră. $onform senzaţiilor p!inea al#ă era mai #ună, dar - practic nici o ameliorare. /i aşa, în decurs de aproape o oră, îngurgitam în g!nd diferite alimente, însă fără nici un efect. +m început să trişez. /i am început să mă g!ndesc la tot ce s-ar putea mesteca în gură. $!nd mi-am imaginat săpunul de rufe, durerile #rusc, s-au liniştit. +m testat acest lucru de c!teva ori. 1ezultatul a fost mereu acelaşi. .ineînţeles că nu puteam m!nca săpun şi atunci am hotăr!t să fac un compromis. +m pus o #ucată de săpun în apă, am amestecat, şi apoi am #ăut lichidul acela al# şi tul#ure. + doua zi durerile mi-au dispărut şi nu au mai reapărut niciodată. +naliz!nd situaţia retroactiv, am a uns la concluzia că au început să iasă la suprafaţă supărările şi gelozia, adică ataşamentele de iu#ire pentru oameni şi pentru lumea încon urătoare, iar săpunul a #locat acest program. $!nd omul se roagă, au loc în conştiinţă modificări care trec în su#conştient şi vindecă. Dacă el se a ută printr-un regim alimentar corect şi cu plante, procesul de vindecare se accelerează. *+ş fi vrut să ştiu cum stau cu sănătatea, mă întrea#ă o
*

pacientă. *Nu prea grozav, îi răspund eu. într-un viitor apropiat
*

puteţi avea nişte #oli grave. *+m citit cărţile dumneavoastră, îmi spune ea. De ce s-a
*

ataşat sufletul meu3 *De perfecţiune şi de #ani. *$um adică3 *2maginaţi-vă că sufletul meu s-a ataşat de #ani şi eu
*

încep să invidiez, să fur, să umilesc şi să-mi #at oc de oameni. *Dar eu nu-mi #at oc de nimeni, z!m#eşte femeia.

*.ioc!mpul dumneavoastră prezintă deformări în regiunea
* * * *

uterului şi a s!nului drept. $!nd sunt pro#leme în partea st!ngă a corpului, de vină este faptul că ne supărăm= în partea dreaptă, că supărăm pe cineva. Dumneavoastră îi supăraţi pe oameni at!t prin cuvinte şi prin g!nduri, c!t şi prin comportament. * 6a se uită mirată la mine şi ridică din umeri. * $!nd perfecţiunea şi viitorul sunt pentru mine ţelul cel mai înalt, eu am să săv!rşesc inevita#il fapte ce contravin înaltei etici. 'ot să vă aduc la cunoştinţă toată informaţia în legătură cu dumneavoastră, însă acest lucru m-ar suprasolicita. + utaţi-mă să căutăm împreună. +nalizăm toate variantele posi#ilelor încălcări. 6u îi spun momentul c!nd ele au fost înfăptuite. */tiţi, în momentul pe care mi l-aţi indicat dumnea
*

voastră, mă apucasem de ghicit. 6ste acest lucru în legătură cu * vreo încălcare3

*"e pare că da. 'ovestiţi-mi c!nd aţi ghicit ultima oară,
* *

ca să vedem ce s-a înt!mplat cu partenerul dumneavoastră de atunci. 6ra o femeie. $ărţile îmi arătau că se va mărita în cur!nd şi că va da naştere unui copil armonios. $ercetez c!mpul acelei femei. -ăd în el posi#ila moarte a doi dintre copiii ei. $auza) declanşarea programului de autodistrugere al mamei, care a pătruns profund în interior. -erific viitorul femeii care a venit la ghicitoare şi încep să înţeleg. *2-aţi spus că va divorţa de soţ3 *Nu-mi amintesc, îmi răspunde pacienta. $!nd ghicesc, * conştiinţa mea moţăie. *încercaţi să vă amintiţi, insist eu. *Da, i-am vor#it de divorţ. Mă concentrez asupra modului cum să-i transmit informaţia. */tiţi de ce are .i#lia o poziţie at!t de ostilă faţă de * ghicitori şi astrologi3 o între# eu. *'ro#a#il pentru faptul că dau informaţii eronate, răs * punde femeia. *Nu, dimpotrivă, pentru că dau o informaţie exactă. 6ste
*

periculos să-ţi cunoşti viitorul. *.ine, dar atunci de ce clarvăzătorii se simt normal, deşi

prezic viitorul3 * 1eamintiţi-vă următoarea înt!mplare) $resus a decis să-i verifice pe clarvăzători. 9 singură femeie i-a spus cu precizie tot ce a făcut în momentul indicat de el. +tunci $resus a între#at-o ce se va înt!mpla dacă el va porni o campanie împotriva imperiului vecin. 4Marele imperiu se va pră#uşi5, i-a spus clarvăzătoarea. /i imperiul s-a pră#uşit. Numai că era imperiul lui $resus. Nu înt!mplător oracolele dădeau răspun cel care ne creează. Dar cu c!t mai clar vedem viitorul, cu at!t e mai mare ispita de a ni-, face ţel. Dacă omul nu cunoaşte viitorul, el înţelege că iu#irea pentru Dumnezeu şi etica sunt pavăza lui. $u c!t omul îşi cunoaşte cu mai mare exactitate viitorul, cu at!t e mai mare ispita de a-şi schim#a destinul, fără să facă nimic pentru a se schim#a pe sine. 2ar acest lucru are consecinţe tragice. De aceea nu îi este dat fiecăruia să cunoască viitorul. Dacă informaţia îşi urmează cursul, ea tre#uie să lase şi li#ertatea de a alege. în măsura în care omul este #ine orientat la nivel interior, în acea măsură el va alege

*

varianta corectă. +deseori clarvăzătorii primesc informaţia de la anumite entităţi, iar răspunderea pentru informaţia comunicată răm!ne de partea acestor clarvăzători. 6xistă însă un filtru prin care nu trece informaţia periculoasă. Dacă prezicătorul lucrează direct, el fie întrea#ă ce poate să spună pacientului şi ce nu, fie simte ce informaţie se poate transmite şi care informaţie nu poate fi transmisă, fie ascunde premeditat informaţia ce ar putea produce rău pacientului, adică pur şi simplu o ignoră. Dumneavoastră aţi lucrat fără filtru. 9ric!t ar părea de straniu, atunci c!nd daţi o informaţie imprecisă despre viitor, chiar una rea, acest lucru nu este at!t de periculos pentru sănătatea pacientului. (neori îi este chiar de folos. 9 informaţie exactă însă, îl poate ruina pe pacient. /i dumneavoastră aţi dat o asemenea informaţie. Dacă programul de autodistrugere declanşat în femeie îi va determina #oala şi va lovi în copiii ei, atunci, veţi răspunde pentru asta cu sănătatea şi destinul copiilor dumneavoastră. 'rin această faptă v-aţi intensificat ataşamentele de c!teva ori faţă de perfecţiune şi de viitor. $a urmare vi se va lua şi viitorul şi perfecţiunea. +şa ceva se înt!mplă în cazul #olilor grave, a distrugerii destinului şi a morţii. @emeia cade pe g!nduri. * .ine. /i ce le spuneţi pacienţilor c!nd le vedeţi viitorul3 * 2n primul r!nd nu le spun niciodată ceea ce văd în mod real) 4"-ar putea să aveţi cutare şi cutare...5 4"-ar putea5 nu înseamnă că va fi în mod o#ligatoriu. 6u le spun) 4Dacă nu vă schim#aţi se pot înt!mpla următoarele...5. +dică omul înţelege că schim#!ndu-se, el îşi schim#ă viitorul. 6u însumi îmi interzic să văd concret viitorul. Nu

este etic. +m să vă dau un exemplu) (ndeva, în străinătate, făceam un referat. +lături stătea translatoarea. în pauză ea mi-a spus) 4+m o rugăminte la dumneavoastră. Nu vă uitaţi la mine ca un lup atunci c!nd eu traduc lent5. M-am supărat3 îmi era enă de ea. După c!teva zile, destinul ei a început pe neaşteptate să-mi transmită infor-maţii) 4ea va muri încet şi în chinuri dacă nu va da naştere unui fiu5. Noi aveam o cunoştinţă comună. Mă g!ndeam) merită oare să-i transmit această informaţie sau nu3 &ranslatoarea avea peste B8 de ani. /i pro#a#il că avea şi copii, cu at!t mai mult cu c!t nu a existat dorinţă din partea destinului de a-i transmite informaţia. *Destinul îmi transmite, i-am spus eu cunoştinţei noastre comune, că prietena ta ar tre#ui să nască un copil. După c!teva zile, cunoştinţa mea mi-a spus) *&ranslatoarea îţi transmite mulţumiri.

*$e mulţumiri3 *6a s-a măritat cu patru luni în urmă şi s-a g!ndit mult
* * *

timp dacă să nască sau nu. 6ra înclinată să creadă că un copil ar împiedica-o să muncească, i-ar fi încurcat planurile. /i ai venit tu cu această informaţie. 6a s-a hotăr!t să nască. * 0a început, informaţia a fost mult mai dură, i-am explicat eu. 6a avea posi#ilitatea alegerii. + ales corect. 2ndicatorul principal care ne arată dacă încălcăm sau nu, legea, este sentimentul iu#irii din suflet. $!nd puterea noastră de a dărui iu#ire, este încetinită, acesta este un semn) noi începem să percepem incorect lumea. $!nd nu mai dăruim iu#ire înseamnă că am început, în interiorul nostru, să ridicăm pretenţii faţă de lume. $!nd sentimentul iu#irii este reprimat, acest lucru însemna că în suflet a apărut agresivitatea. $!nd este însă vor#a de destinul şi de sănătatea oamenilor, aici este nevoie de un foarte ascuţit simţ al pericolului. 2maginaţi-vă că un vindecător vrea să a ute un pacient. +cesta se chinuieşte la nivelul trupului, dar cu sufletul nu este pregătit să meargă înainte. /i vindecătorul, fiindu-i milă de pacient, îi tratează mai înt!i trupul, uit!nd de suflet. &rupul este în legătură cu creaţia, cu procrearea şi iu#irea pentru oameni. De fiecare dată vindec!ndu-i trupul, vindecătorul îi intensifică ataşamentul de tot ce este legat de propria persoană. 2ar acest lucru se transmite copiilor lui. 2mediat i-ar apărea gelozia, iras-ci#ilitatea, iar copiii lui n-ar avea o viaţă personală şi destinul le-ar fi ruinat. Dacă noi, salv!ndu-ne trupul, trădăm pe cineva, ne dezicem de iu#ire, provocăm un mare rău sufletului, pun!ndu-ne trupul mai presus de suflet, iar mai t!rziu trupul şi tot ceea ce este legat de el începe să sufere. 2u#irea prin intermediul căreia intrăm în contact cu Dumnezeu, tre#uie să ne fie cel mai înalt far, din toate c!te avem în viaţă. "tau în holul cochet al unei case de la periferia 1omei. 2talianca din faţa mea este pentru a doua oară la mine la consultaţie. $ercetez din nou c!mpurile copiilor ei şi mă opresc asupra unuia din fii.

*Qarma lui personală şi caracterul nu-i sunt în regulă.
* *

Dacă el nu va înceta să g!ndească ur!t despre oameni şi să-i condamne, el poate pieri. *+cum se tratează la un psihoterapeut. $red că îl va * a uta. * +mintiţi-vă, îi spun eu, perioada c!nd aţi fost însărcinată cu el şi, fiind în această stare, rugaţi-vă 2a Dumnezeu, ca pentru fiul dumneavoastră c!t şi pentru urmaşi, cea mai înaltă fericire să fie iu#irea faţă de $reator. 2ar viaţa, cu toate valorile ei omeneşti, să fie doar un mi loc pentru această iu#ire. %nainte de asta însă, renunţaţi la toate pretenţiile faţă de părinţi, de soţ, faţă de grupurile mari de oameni, faţă de sine, de destin şi de Dumnezeu. 9 singură oră pe care o veţi consacra rugăciunii, este echivalentă cu munca psihoterapeutului pe parcursul

garantat, vă veţi a uta fiul să ai#ă o percepţie corectă a lumii. Ne continuăm conversaţia. * +m o cunoştinţă care este mereu în conflict cu copiii. N-aţi putea să-mi spuneţi care este cauza3 *+cest om, îi răspund eu, este foarte crud. 6l s-a o#işnuit să acuze tot timpul şi să g!ndească ur!t despre oameni, despre lumea din ur. +propo, în cur!nd, peste un an, un an şi umătate, îl paşte cancerul la colon. $!mpul #ioenergetic în această zonă a corpului nu este foarte #un. 'rimul fiu se îndepărtează de tată, pentru că este #ine orientat şi simte că trufia tatălui, ataşamentul său faţă de perfecţiune, poate să-i deterioreze şi lezeze sufletul. $el de-al doilea fiu poate muri dacă se va deschide faţă de tată şi va reînnoi contactul interior cu acesta. @iica are c!mpul echili#rat. 6a are un comportament normal faţă de tatăl ei. 6l în schim#, ridică faţă de ea cam multe pretenţii. *Mă uimiţi - zice femeia. 6u v-am spus doar numele iar
*

dumneavoastră cunoaşteţi a#solut totul despre aceşti oameni. *+cest lucru se poate învăţa.

9 cunoştinţă de-a mea mă a ută, în calitate de translator, să port convor#irea cu italianca. *(nii citesc cartea, acţionează asupra lor înşişi şi a ung 2a
* *

rezultate #une. +ltora, în schim#, nu le este de nici un a utor. De ce3 *Dacă omul a avut pretenţii mari faţă de tată, supărări pe
* * * * *

destin şi pe Dumnezeu, atunci #ioc!mpul lui atacă #ioc!mpul meu şi el încetează să mai interacţioneze cu cartea. @oarte mulţi fac o greşeală) omul lucrează asupra programelor, se roagă pentru a-şi purifica sufletul de agresivitatea exterioară, dar caracterul nu vrea să şi*, schim#e. în asemenea caz şi * rezultatul va fi deplora#il. Dacă eu îmi revizuiesc viaţa, dar
* *

consider în continuare că #anii reprezintă valoarea supremă, oric!t m-aş ruga tot n-o să mă purific. Dacă eu îmi revizuiesc * viaţa şi mă identific cu familia, gelozia mea nu dispare. Dacă
* *

urmez cursul vieţii şi mă identific cu aptitudinile, intelectul, perfecţiunea, trufia, nu dispar şi în orice situaţie critică mă voi

* g!ndi să-mi salvez #anii, familia, perfecţiunea. /i prin aceasta
* * * *

voi ucide iu#irea. Dacă însă 46u-, meu interior5 îl voi identifica pentru totdeauna şi fără du#ii cu iu#irea, atunci eu, mereu şi pretutindeni voi păstra iu#irea şi acest lucru mă va salva pe mine şi pe copiii mei. &ranslatoarea se uită îng!ndurată pe geam. */tiţi ce mai este încă important în cărţile dumneavoas
*

tră3 mă întrea#ă ea. *$e3 *@aptul că sistemul funcţionează fără participarea dum
* * * * * *

neavoastră, adică sunt dezvăluite legile spirituale şi fiecare poate să lucreze individual. în "ardinia am o rudă. +cum şaisprezece ani, ruda mea s-a îm#olnăvit de hepatită . şi în ultimii ani, starea lui a început să se înrăutăţească. Nu demult, a avut o criză puternică. 6ra foarte rău şi atunci m-a sunat pe mine. 6u i-am spus că #olile ficatului sunt determinate de

* * * * * *

dorinţa de a g!ndi rău despre oameni şi despre lumea încon u rătoare. 2n plus, el este gelos şi supărăcios. 2-am povestit c!te ceva despre cea de-a doua carte şi criza i-a trecut. De două ori pe lună se ducea la control la medici. Nu lua medicamente. După ce şi-a făcut analizele, s-a văzut că virusul a dispărut şi că omul este a#solut sănătos. 2ată, a trecut de a o lună de c!nd * îl chinuiesc medicii pentru a afla cum de a dispărut #oala. 2eri
* *

au trimis patru epru#ete cu pro#e de s!nge într-un alt oraş încerc!nd să înţeleagă ce s-a înt!mplat de fapt. Deodată îmi pune o între#are) *"puneţi-mi, de ce vor#esc toţi despre sf!rşitul lumii şi
*

despre cataclisme3 9are să fie într-adevăr aşa3 *"unteţi de acord că omenirea tre#uie să se ridice pe o
*

nouă treaptă de dezvoltare3 *.ineînţeles. *"unteţi de acord că moralitatea şi etica noastră răm!n în * urma realizărilor ştiinţifice3

*Da, asta-i clar pentru toată lumea. *'ro#a#il că va tre#ui să primim următoarea porţie de
*

iu#ire de la Dumnezeu, pentru a supravieţui m!ine. */i ce va face această porţie de iu#ire3 *$u c!t vom avea mai multă iu#ire în noi, cu at!t va fi
* * *

mai înalt nivelul nostru moral şi mai corect comportamentul nostru etic. /i ca urmare, vor fi mai mari şansele de supravieţuire. *Da. * 2ată deci) în momentul primirii porţiei de iu#ire, toate valorile omeneşti tre#uie să fie închise ca să evităm ataşa mentul de ele. De o#icei pentru asta omul moare. (neori vin neplăcerile, umilinţele, nenorocirile şi #olile. Destul de rar omul renunţă de #unăvoie la valorile păm!nteşti şi merge către Dumnezeu, încep!nd să se preocupe fără încetare nu numai de trup, dar şi de suflet. Deocamdată, omenirea nu este pregătită pentru o purificare voluntară şi atunci se declanşează

mecanismele de constr!ngere. Dacă pentru omenire anumite valori vor fi puse mai presus de iu#ire, omenirea va primi o nouă porţie în lumea de dincolo de morm!nt. ?udec!nd însă după dinamica proceselor, în ultimii ani, omenirea este pregă tită să-şi intensifice aspiraţia către Dumnezeu şi acest lucru ne dă mari speranţe. 1ecent un om mi-a povestit o înt!mplare) * +m avut un traumatism foarte serios care mi-ar fi putut întrerupe #unăstarea, cariera, destinul şi toate planurile mele în legătură cu viitorul. +m a uns la spital. 1udele au început să îmi aducă tot felul de delicatese şi mă implorau să măn!nc, iar eu simţeam că n-am voie să măn!nc toate astea, că tre#uie să uit de toate şi să mă întorc în interiorul meu. 1udele insistau, dar eu nu aveam chef de aşa ceva. Mă chinuiau g!ndurile despre viitor, despre planurile năruite. +m refuzat să măn!nc orice fel de m!ncare gustoasă. "imţeam că nu am voie. +m căutat să-mi gonesc toate g!ndurile despre viitor. +m înţeles că şi despre el tre#uia să uit. +m respins toate visurile, speranţele şi planurile, dar nu a durat mult, n-am rezistat timpului. +m început să mă g!ndesc la ceea ce va fi, ce tre#uie să fac şi astfel am început din nou să mă g!ndesc la viitor. După asta s-a trezit în mine pofta de m!ncare şi am început să măn!nc din toate delicatesele. După c!teva zile, merg!nd pe culoarele spitalului mi-am pierdut cunoştinţa. +m căzut şi mam lovit foarte puternic. /i m-am lovit exact în locul în care suferisem traumatismul. "ituaţia mea s-a înrăutăţit şi mai rău. +m înţeles că n-am profitat de şansa care mi s-a dat. /i iată că acum viitorul mi se închisese cu adevărat şi nu ştiu ce se va înt!mpla cu mine. +cum însă,

discut!nd cu dumneavoastră, am înţeles în ce direcţie tre#uie să o apuc, şi acest lucru este cel mai important. Nu demult, o vindecătoare mi-a povestit o înt!mplare interesantă. 9 cunoştinţă de-a ei s-a îm#olnăvit de cancer, trec!nd în metastază generalizată. &otul a început de la un rinichi. Medicii, după ce i-a examinat radiografiile şi rezultatele analizelor, i-au spus că n-are şanse de supravieţuire şi l-au externat. -indecătoarea s-a decis să facă o mişcare neaşteptată şi plină de efect. * 0a tine totul a început de la un rinichi, i-a spus cunoştinţei sale. Nai să-ţi schim# rinichiul la nivel astral. 9mul nu mai avea ce pierde şi a fost de acord. -indecătoarea a efectuat un transplant astral. +dică şi-a imaginat un rinichi sănătos şi ,-a introdus în #ioc!mpul #olnavului. 6l a început să se simtă mult mai #ine. După o lună, o lună şi umătate s-a dus la doctori. +ceştia s-au mirat că omul mai este încă în viaţă. $!nd i s-au făcut investigaţiile, medicii s-au mirat şi mai tare. Metastazele dispăruseră, tumoarea de asemenea. 6ste drept că omul era convins că ,-a vindecat urinoterapia. *$e credeţi3 0-am a utat eu sau nu3 *Desigur. în cazul de faţă urinoterapia a avut o influenţă
*

minimă. -reţi să ştiţi ce s-a înt!mplat de fapt3 *@oarte mult, mi-a răspuns vindecătoarea. * "puneţi-mi mai înt!i cum se numeşte soţia acelui om. $ercetez #ioc!mpul soţiei şi încep să-mi notez. * 6l prezenta nu numai gelozie, ci şi trufie. /i avea foarte multe pretenţii faţă de soţia sa. +gresivitatea su#conştientă

faţă de ea sărise la B88 de unităţi. + început să funcţioneze programul de autodistrugere. $!nd programul 4loveşte5 în sis temul genito-urinar, acest lucru #lochează fie funcţional, fie organic, sistemul. 'rin urmare, a apărut tumoarea canceroasă la un rinichi. +cum programul său de autodistrugere s-a oprit, însă programul de distrugere al soţiei a rămas şi s-a intensi ficat. $!mpul soţiei acestui om este puternic deformat, iar caracterul sugerează moartea care va surveni în cur!nd. *$e se va înt!mpla dacă ea moare3 *$u timpul puteţi avea cancer la s!nul drept, întruc!t
* * *

dumneavoastră sunteţi autoarea morţii ei. Dacă schim#ările de caracter şi rezerva de iu#ire nu-i a ung pacientului pentru ameliorarea fizică, atunci c!nd 4îl trageţi5, la nivelul spiritual are loc a#solutizarea viitorului= pentru că dumneavoastră vă luaţi de acolo iu#irea şi energia cu care vă trataţi pacientul. 'rin urmare şi dumneavoastră puteţi pierde viitorul. +cestui om i-au fost dezmoşteniţi urmaşii p!nă la a treia spiţă. După toate aparenţele, tratamentul dumneavoastră are efectul unei pastile #une, dar este vor#a de o am!nare. Dacă sufletul nu a unge din urmă trupul, încep pro#lemele. După vocea femeii se simte că ea este afectată.

*/i nu se poate schim#a situaţia3 *"e poate. &re#uie scoasă soţia acestui om din situaţia
* * * * *

critică. 1ugaţi-vă pentru ea, ca din sufletul ei să dispară gelo zia. 1ugaţi-vă ca pentru ea, fericirea supremă să devină iu#irea pentru Dumnezeu, iar omul iu#it, doar mi locul acestei iu#iri. Numai aşa ea va fi apărată şi agresivitatea soţului nu-i va produce nici un pre udiciu. + doua zi vindecătoarea mă sună din nou) *"puneţi-mi, s-a modificat ceva3 6xistă vreo şansă3 *Da, situaţia s-a schim#at. $!mpul femeii s-a refăcut, iar * moartea ,-a părăsit. *Dar soţul ei3 *0a el, programul de distrugere al soţiei s-a convertit din
* *

nou în program de autodistrugere. 'este un an, un an şi umătate el se poate îm#olnăvi de cancer la prostată. *'oate fi a utat în vreun fel3 *"ă renunţe la pretenţiile faţă de soţie şi să se roage.
*

Numai aşa va putea fi sănătos.

N2-60(1206 2(.2122 -or#iţi prea repede, mi s-a pl!ns recent un pacient. Nu reuşesc să prind sensul celor spuse de dumneavoastră. 'entru dumneavoastră, desigur, aceste lucruri sunt foarte simple. 6u însă nu numai că nu pot simţi, dar nici măcar să-mi dau seama despre ce este vor#a nu reuşesc. 'ro#lema aceasta îmi este cunoscută de mult timp. $u c!t primim mai multe informaţii, cu at!t cheltuim mai mult timp şi eforturi pentru transmiterea acestora pacienţilor. 6xistă o singură soluţie) mărirea densităţii informaţiei. $eea ce explicam înainte în c!teva ore, acum reuşesc s-o fac în două -trei fraze. 'rima carte aş fi putut s-o editez în zece volume, dar sunt leneş şi nu-mi place să fac muncă suplimentară. 2n plus diluarea informaţiei este pentru mine un adevărat chin. /lefuind frazele de sute de ori, eu nu transmit numai informaţie. +m constatat că fluxul ei maxim vine în timpul transmiterii ei maxime, adică cu c!t transmit o informaţie mai generalizată, cu at!t cantitatea ei este mai mare şi invers. 9 astfel de politică este în favoarea cărţii pe care o scriu. 2ată că mă repet pentru a nu ştiu c!ta oară) tot ceea ce iu#im în această viaţă, orice valoare umană, a#sor# din noi puterea, iu#irea şi energia. &otul este dat de la Dumnezeu. înseamnă că dacă îl iu#esc pe Dumnezeu mai mult dec!t orice pe lume, inclusiv viaţa, atunci primesc mai multă iu#ire şi mai multe forţe dec!t pot da şi această rezervă pot s-o cheltuiesc pentru mine şi pentru urmaşii mei. 0a nivelul fin, noi hrănim permanent sufletele urmaşilor noştri prin iu#irea noastră. Dar, dacă noi iu#im orice pe lume mai mult dec!t pe Dumnezeu, atunci dăm mai mult dec!t primim şi astfel începe degradarea sufletului. /i atunci recurgem la rezervele strategice de iu#ire şi de forţă din sufletele urmaşilor noştri şi din vieţile noastre viitoare. 'entru ca să-şi salveze sufletul, omului i se ia tot de ce este ancorat sufletul său, ce iu#eşte el mai presus de Dumnezeu. Dacă omul acceptă această situaţie şi tinde către Dumnezeu, atunci el capătă echili#ru şi îşi salvează sufletul. $um putem determina starea în care sufletul a început să iu#ească ceva mai mult dec!t pe Dumnezeu3I $!nd începem să facem din ceva un ţel şi fericire supremă, este de a un semn al slă#irii iu#irii pentru Dumnezeu şi noi începem să depindem de acest lucru. +tunci începem să ne temem, să ne pară rău, să manifestăm pretenţii, să punem condiţii. 6ste al doilea pas. +l

treilea pas este agresiunea directă, supărarea, ura, #lamarea, dispreţul ş.a.m.d. Din iu#ire pentru Dumnezeu se nasc două linii ale valorilor umane. 'rima linie se realizează ca iu#ire faţă de lume şi de oameni. 0a #aza dorinţei de a avea familie stă iu#irea pentru omul apropiat. 0a #aza iu#irii pentru acel om stă dorinţa de a avea copii de la el, adică instinctul perpetuării. 0a #aza instinctului perpetuării stă instinctul creaţiei, adică cu c!t sunt mai importante valorile umane, cu at!t suntem mai aproape de Dumnezeu. Dar ele, oricum, răm!n omeneşti şi de aceea sunt supuse distrugerii, adică unei creaţii su# o nouă calitate. + doua linie a valorilor este legată de dezvoltare. 0a #aza aptitudinilor, a intelectului stă acea valoare pe care am numit-o perfecţiune. 0a #aza perfecţiunii stă destinul, la #aza destinului stă viitorul. Dacă omul face un ţel din linia iu#irii pentru oameni şi pentru lume, apar #oli ale geloziei şi ele se tratează prin trădare, certuri, supărări, înşelăciune. în cazul dorinţei de a face valoare supremă din linia perfecţiunii şi a dezvoltării, apar #olile trufiei. 6le se vindecă prin insuccese, înşelăciuni, igniri neîntemeiate şi supărări, neplăceri pe linia destinului, năruirea planurilor de viitor. Dacă se a#solutizează am#ele linii, atunci intervin #oli grave) cancerul, schizofrenia, dia#etul zaharat, scleroza în plăci ş.a.m.d. +deseori nu tre#uie să ne amintim în detaliu toată viaţa. 6ste suficient să ne amintim două-trei evenimente ma ore şi să ne schim#ăm atitudinea faţă de ele. $el mai important lucru în spovedanie nu este regretul în legătură cu trecutul, ci dorinţa de a te schim#a şi de a nu mai face greşeli în viitor. 9mul care crede în Dumnezeu poate o#ţine avanta din orice situaţie, înţeleg!nd că ea nu este înt!mplătoare. în ultimul timp sunt foarte solicitat. +m fost rugat să consult un om. După plecarea lui am rămas pur şi simplu strivit. "imţeam că nu mai am forţă pentru a da explicaţii. + doua zi aveam consultaţii fixate pentru cinci-şapte oameni. +m simţit că tre#uie să întrerup consultaţiile, şi încă pentru mult timp. în acelaşi timp îmi era milă de oamenii care mizau pe a utorul meu şi atunci am decis să risc. Dacă vor începe din nou durerile de cap, atunci totul s-a terminat. + doua zi

consult primul pacient. "imt că nu am putere să-i dau explicaţii. -ăd cauzele care au determinat #oala pacientului, pro#lemele cu copiii şi urmaşii, dar de explicat nu pot, nu am putere. M-a străfulgerat o idee) de ce să-i explic3 &ot ce am de explicat o fac în cărţi. încerc să vor#esc în pilde. * /tiţi de ce îm#ătr!nim şi murim3 'entru a primi o nouă porţie de iu#ire venind la Dumnezeu. &ot ceea ce este creat de Dumnezeu tre#uie să se reîntoarcă periodic la 6l pentru a primi o nouă porţie de iu#ire şi energie. 'rincipala condiţie a contactului cu Dumnezeu este renunţarea la tot ce a fost creat de 6l. îm#ătr!nind şi murind, ne eli#erăm de toate valorile noastre omeneşti şi atunci apare posi#ilitatea de a primi noi porţii de iu#ire, dar s-ar putea ca ele să nu fie îndea uns pentru toată viaţa. 'entru un nou contact tre#uie umilite toate valorile omeneşti, inclusiv cele mai înalte. Deose#it de puternică tre#uie să fie această umilinţă înaintea conceperii copiilor, pentru ca să ne dăruim iu#irea nu numai nouă, ci şi lor. $u c!t depinde mai puţin iu#irea noastră de valorile omeneşti, cu at!t mai mult în sufletul nostru ne asemuim lui Dumnezeu. Dumnezeu nu depinde de nimic şi cu c!t este mai mare asemănarea cu Dumnezeu, cu at!t avem mai multă iu#ire în suflet şi atunci, dintr-o #ăltoacă sordidă, ne transformăm întrun izvor cu apă limpede. 'arcurgeţi-vă din nou întreaga viaţă cu sentimentul că iu#irea dumneavoastră nu depinde de nimic. 1ugaţi-vă ca acest lucru să le fie dat şi urmaşilor dumneavoastră. (rmătorul pacient îmi pune între#area) *"puneţi despre credinţa în Dumnezeu că este o imensă
* *

fericire, dar, în acelaşi timp afirmaţi că această credinţă tre#uie să se distrugă. $um să înţeleg asta3 *"puneţi-mi, îl între# eu, conştiinţa noastră este perfectă3 *Nu, desigur. *6a tre#uie să se dezvolte şi să fie înlocuită de o conştiin
*

ţă mai aproape de perfecţiune3 înseamnă că vechea conştiinţă,

* * * *

respectiv reprezentarea noastră despre lumea încon urătoare tre#uie să se distrugă şi să fie înlocuită de altele mai valoroase. Deci, iată, credinţa este tocmai perceperea conştientă a lui Dumnezeu, reprezentarea noastră despre 6l. $u trecerea * timpului aceste reprezentări se modifică. *6u însă am crezut că Dumnezeu şi credinţa sunt unul şi
*

acelaşi lucru. *Dacă ar fi fost aşa, atunci Dumnezeu ar dispărea odată
* * * * *

cu pierderea credinţei. 'e 'ăm!nt trăiesc mulţi atei care afirmă că Dumnezeu nu există. 6i ignoră noţiunea de credinţă şi cu toate acestea trăiesc şi au copii. Dar c!nd ateii şi credincioşii încearcă să renunţe la sentimentul de iu#ire, devin sterili, se îm#olnăvesc şi mor. 9rice valori legate de conştiinţa noastră * se nasc datorită iu#irii. &oate trăirile noastre emotive depind
* *

de lumea încon urătoare. 6le renasc prin interacţiunea cu aceasta. "ingura excepţie o constituie sentimentul iu#irii care

* * * *

creează lumea încon urătoare şi nu depinde de ea. $!nd încercăm să punem acest sentiment în relaţie de dependenţă cu lumea încon urătoare, prin distrugerea lui începem să distru gem iu#irea în noi şi în alţii, apoi ne îm#olnăvim şi murim. 2n faţa mea se află un #ăr#at t!năr. $u un an înainte a or#it. +re dia#et zaharat şi este steril. *+cum c!ţiva ani am încercat un puternic sentiment de
* * * *

iu#ire, dar acesta a fost asociat cu mari umilinţe şi-mi încălca toate principiile. +m reuşit să înving această iu#ire. +cum înţeleg că toate pro#lemele apărute sunt urmarea 4victoriei5 mele. + fost nu o victorie, ci o încercare de victorie. *2u#irea nu poate fi învinsă. 2u#irea este Dumnezeu. .ăr * #atul a tăcut mult timp apoi a dat din cap afirmativ. *începeţi cu senzaţia că în fiecare secundă, tot ce este în
* *

urul dumneavoastră poate dispărea, că omul drag vă poate

trăda în orice clipă, poate pleca, vă poate igni sau poate muri,

* * * *

că în fiecare secundă puteţi muri dumneavoastră. +tunci, încetul cu încetul pretenţiile dumneavoastră vor dispărea, dar iu#irea va răm!ne. "entimentul dumneavoastră de iu#ire nu tre#uie să depindă de nimic. 0umea încon urătoare şi viaţa * dumneavoastră nu sunt dec!t un motiv de iu#ire. "oarele
*

străluceşte indiferent de atitudinea noastră faţă de el. * *Dar dacă eu voi începe să iu#esc lumea încon urătoare
*

mai mult dec!t pe Dumnezeu3 *Dacă nu manifestaţi pretenţii, iu#iţi lumea încon urătoa
* *

re c!t de mult puteţi şi cu c!t o veţi iu#i mai mult, cu at!t mai multă iu#ire va primi sufletul dumneavoastră. (rmătorul pacient întrea#ă) *2ată, eu îl iu#esc pe Dumnezeu şi mă rog lui. De ce sunt
*

#olnav şi nefericit3 *2u#irea pentru Dumnezeu vă dă posi#ilitatea să fiţi feri

* * *

cit dar, mai precis, fericirea tre#uie să v-o c!ştigaţi singur. Dacă de exemplu conduc!nd maşina, vă veţi ruga dar veţi trece pe sensul opus, atunci în mod inevita#il veţi avea mari pro#leme. 6xistă rugăciune, dar *există şi reguli de circulaţie. +lături de legile materiale există legi spirituale şi ele tre#uie studiate şi respectate. @iecare religie oferă o reprezentare despre Dumnezeu, date despre legile de dezvoltare ale spiritului. Mistica, magia şi ocultismul studiază numai legile spiritului. $!nd ele devin unic ţel, rezultatele deplora#ile nu pot fi evitate. De aceea şi cercetările materiale şi cele spirituale tre#uie să fie încălzite de iu#ire. 'entru dezvoltare, pentru supravieţuire *aceasta este principala condiţie. îmi amintesc cum, cu c!ţiva ani în urmă, încercam să pătrund mai profund în straturile divinului. $el mai uşor o puteam face prin intermediul c!mpului magnetic. 'rin trecerea de la o lume la alta, caracteristicile c!mpului magnetic, nu ştiu de ce, sunt mai sta#ile acolo unde se găsesc polii magnetici ai 'ăm!ntului. +colo se schim#ă caracteristicile timpului şi spaţiului. 'olul "ud tinde către trecut. +ceastă tendinţă trece în emisfera vestică, în continentul american. 'olul Nord tinde către viitor, prin 1usia şi 9rientul Mi lociu co#oară spre Nimalaia. 2n partea de est a +mericii de "ud există o zonă de maximă orientare către trecut. înainte nu puteam să înţeleg un lucru) dacă omul în viaţa trecută, sau într-una mai îndepărtată, a locuit în această zonă, atunci de regulă, el avea tendinţe către magia neagră, adică aptitudinile sale le su#ordona avanta ului material. 2ar dacă trăia în zona munţilor Nimalaia, dimpotrivă, tendinţele erau altruiste. +poi am înţeles dintr-o dată) trecutul este material, ceea ce ne încon oară, iar viitorul este spiritual, înseamnă că emisfera vestică tinde spre acumularea de valori materiale, spre dezvoltarea lumii materiale. 6misfera estică tinde către viitor, spre ceea ce nu este realizat, spre spiritual. 9mul spiritual trăieşte mai mult prin viitor şi manifestă altruism. Dar a#solutizarea viitorului, adică a spiritualităţii,

duce la stoparea dezvoltării şi la distrugerea viitorului. Materialistul trăieşte prin trecut, spre deose#ire de omul spiritual care se orientează către intuiţie şi generează cultură= materialistul se orientează spre fapte şi argumente, spre experiment, adică spre analiza evenimentelor de a consumate. +propo, una din cunoştinţele mele, c!nd i-am vor#it despre +merica de "ud, mi-a spus că polul magnetic sudic migrează exact către această zonă. 9mul care regretă trecutul, care nu-, acceptă, declanşează programul distrugerii lumii materiale. W 9mul care se teme de viitor, care g!ndeşte ur!t despre viitor, declanşează programul de distrugere a lumii spirituale. 1eiese că tristeţea reprezintă neîncrederea în viitor, neacceptarea 2ui. De aceea omul care g!ndeşte în termeni sum#ri despre viitor se omoară pe el însuşi în acest viitor, şi după aceea, c!nd acesta vine, omul se îm#olnăveşte pe neaşteptate şi moare. (n pacient se interesa ce perspective are, #une sau rele3 2-am răspuns că n-am săi deconspir acest lucru. 4Dacă am să vă spun că în viitor totul va fi #ine, veţi înceta să lucraţi asupra dumneavoastră, iar dacă vă spun că totul va fi rău, cu at!t mai puţin veţi face5. întruc!t oamenii, în marea lor ma oritate tind spre material, spre trecut, toate religiile i-au orientat spre spiritual, spre viitor. +cest lucru le ridica spiritualitatea, dar ducea la dogmatism şi despotism. De aceea despre viitor nu tre#uie g!ndit nici #ine, nici rău. în viitor nu va exista nici rai, nici iad. în viitor va fi Dumnezeu. De aceea a te teme, a dispera, a te supăra este lipsit de orice sens, îţi răm!ne doar să iu#eşti. Dar Dumnezeu nu este numai în viitor, 6l este în trecut şi în prezent. De aceea nemulţumirile interioare, în legătură cu trecutul sau viitorul reprezintă agresiune împotriva lui Dumnezeu. 9 femeie pl!nge la telefon) * +m fost de a la dumneavoastră la consultaţie. +m mari pro#leme cu fiul. 6l este foarte crud, tot timpul se ceartă cu toată lumea. Ne igneşte şi, cu toate că am fost la dumnea voastră la consultaţie, nimic nu s-a schim#at. Nu demult şi-a

omor!t c!inele cu toporul, iar ieri tot cu toporul a încercat să-şi omoare nevasta. Mă uit la c!mpul fiului. (n singur ataşament, dar foarte puternic) creaţia, procrearea. +taşamentul faţă de procreare, de familie, de omul drag, generează gelozie şi supărare. *Dorinţa de a face ţel şi sens al vieţii din omul iu#it exis
* * * *

tă încă în dumneavoastră. +ţi transmis acest lucru într-o proporţie uriaşă fiului dumneavoastră. Dar dacă iu#iţi un lucru mai mult dec!t pe Dumnezeu, mai t!rziu, acest lucru o să începeţi să-, ur!ţi. *Dar am făcut întotdeauna tot ce mi-aţi spus. Nu ştiu de
*

ce nu se arată rezultatele. 6u m-am străduit foarte mult. *Naideţi să repetăm, îi propun eu. 0a dumneavoastră în
*

familie are loc a#solutizarea creaţiei, şi a procreării. *Da, spune femeia. în neamul nostru am avut talente mari
*

2a pictură. @iul meu de asemenea, ce-i drept ca autodidact, * încerca să picteze şi să deseneze. însă lui nu-i prea reuşesc *

* *

picturile şi din această cauză suferă cumplit, aproape că îi vine să pl!ngă. * * înaintea conceperii copiilor tre#uie umilite valorile omeneşti cele mai înalte, chiar şi dorinţa de a naşte copii, şi de a crea. Dar cu agitaţia dumneavoastră, cu regretele dumnea voastră v-aţi agăţat în aşa fel de toate acestea, înc!t cel mai mic insucces îl scoate din sărite pe fiul dumneavoastră. * 9pt ani nu am avut copii, iar eu tare mi-i doream. "oţului meu nici că-i păsa. 6l nu voia să meargă la control şi nici să se trateze. îmi era grozav de ciudă. * @iului dumneavoastră, în viaţa anterioară, c!nd îşi făcea planuri de creaţie, i-a fost distrusă dorinţa de a avea copii, de a avea familie, sau el a refuzat toate acestea. în această viaţă, la început Dumnezeu nu vă dădea copii. 'uteaţi să-i doriţi şi să faceţi tot ceea ce era necesar pentru a-i avea, dar să vă supăraţi pe dumneavoastră înşivă, pe destin şi pe Dumnezeu, nu aveaţi voie. 2ar dumneavoastră v-aţi supărat, şi încă mult de tot v-aţi supărat. /i în primul r!nd, pe Dumnezeu. "ă mergem mai

departe. "oţul dumneavoastră v-a fost trimis de Dumnezeu şi de destin. $!nd prin el vă erau trimise neplăceri, supăr!ndu-vă pe el, dumneavoastră vă supăraţi pe soartă şi pe Dumnezeu. "upărările pe Dumnezeu generează diavolismul şi o uriaşă cruzime. în măsura în care veţi înţelege acest lucru şi vă veţi ruga, în aceeaşi măsură îl veţi purifica prin dumneavoastră pe fiu şi pe urmaşi. 6ste mai #ine să fii un ateu care nu îl cunoaşte pe Dumnezeu, şi să te superi numai pe un alt om, dec!t să fii un credincios care, drept răspuns la unele încercării, se supără pe destin şi pe Dumnezeu. După c!mpul femeii se vede că acum a înţeles. "-a schim#at şi c!mpul fiului ei spre #ine. 0a început am văzut în acest program numai gelozia, îngreun!ndu-i femeii posi#ilitatea de a-şi corecta situaţia. '!nă la urmă totul s-a sf!rşit cu #ine, dar pe mine mă chinuia o singură între#are la care nu găseam răspuns. 6u nu îl pot purta pe pacient prin toate verigile lanţului. 6u îi descriu principalele verigi iar pe celelalte, urm!ndu-mă în mod intuitiv, pacientul şi le purifică singur. în cazul de faţă însă, acest lucru nu s-a înt!mplat. încerc să-mi dau seama de ce după prima înt!lnire n-au intervenit nici un fel de modificări. 6ra o pro#lemă. Dar nu puteam să înţeleg despre ce este vor#a. în acest moment m-au chemat la telefon. "una un pacient din 9rientul îndepărtat.

@iul său avea cancer. 6ra afectat rinichiul şi avea o mare tumoră în a#domen. îi cercetez c!mpul #ăiatului şi nu descopăr în el deformaţii mari. 6xistă un ataşament faţă de creaţie şi de procreaţie. Dar este foarte su#ţire. Din nou nu pot să înţeleg nimic. $eva mă ţine în loc, dar cauza nu o găsesc. De zeci de ori răsucesc pe o parte şi pe alta evenimentele zilelor precedente. încerc să com#in experienţa acumulată, cu intuiţia. îmi amintesc de o discuţie cu o femeie. 'oate că #ăiatul s-a supărat pe destin şi pe Dumnezeu3 în cazul de faţă găsesc principala verigă. +ceasta o constituie supărările colosale pe Dumnezeu din cauza pro#lemelor cu omul iu#it. M-am deprins să privesc nivelul spiritual ca fiind nemi locit legat de trup. 2ar #olile grave constituie afectarea planurilor spirituale. $ercetez primul nivel) supărările pe femei. 6rau ,B88 de unităţi. +cum sunt numai R8 de unităţi. Nivelul destinului Ssupărările pe femeile iu#ite, pe destinT) erau B888 de unităţi, au rămas numai ,888. Nivelul supărării pe Dumnezeu) erau 7888 de unităţi şi au rămas tot 7888. Mai existau încă supărări pe viitor. 2ntensificarea contactului cu viitorul reprezintă intensificarea spiritualităţii, de aceea c!nd este în osit viitorul, este în osită şi spiritualitatea. +cest lucru poate fi suportat numai atunci c!nd viteza de epuizare a iu#irii din suflet întrece pretenţiile, adică iu#irea pentru Dumnezeu depăşeşte iu#irea pentru toate celelalte. Dar de ce c!mpul #ăiatului se modifică at!t de lent3 1ealizez că n-am reuşit să pun ordine în mine însumi. $ercetez nivelul acestui aspect la mine. "upărarea pe oameni constituie peste F888 de unităţi, supărarea pe Dumnezeu BB888. "unt derutat. $ine sunt eu, dacă prezint asemenea parametri de agresivitate faţă de Dumnezeu3 /i cui vor folosi cărţile mele într-un asemenea plan, dacă sufletul meu arată at!t de alnic3 Mi-aduc aminte cum, în copilărie, am sărit pentru prima dată în apă de la o mare înălţime, cu capul în os. +m stat multă vreme, îmi era frică. După aceea m-am concentrat şi am sărit. După desprindere, parcurg!nd aproximativ un metru, #rusc m-a cuprins o dorinţă cumplită de a mă întoarce. +cum simţeam aceeaşi dorinţă. $!nd am înţeles în ce am intrat, am vrut să renunţ, să mă întorc, dar era de a prea t!rziu. 'rima carte se pare că mi-a modificat într-at!t de puternic energia înc!t nu puteam să nu o scriu şi pe a doua, pentru că nu am reuşit să expun unele momente foarte importante în acea primă

carte. Dacă nu mi-aş fi cercetat c!mpul sau dacă nu aş fi a uns la noţiunea de 4supărare pe destin, pe viitor şi pe Dumnezeu5 ce s-ar fi înt!mplat atunci3 (n singur lucru totuşi, mă liniştea) îi explicam pacientului că, cu c!t este mai înalt nivelul de dezvoltare al omului, cu at!t sunt mai mari pretenţiile sale, dacă el este ataşat de acest nivel. Dacă eu am asemenea pretenţii faţă de Dumnezeu înseamnă că, într-o viaţă anterioară, pro#a#il şi nivelul meu de dezvoltare era destul de ridicat. De acolo am şi adus supărarea pe Dumnezeu. întruc!t $reatorul nu m-a distrus la începutul vieţii, înseamnă că pe l!ngă minusuri aveam şi plusuri. $!nd îmi încheiam prima carte, mi s-a înt!mplat ceva curios. 'rimeam informaţia su# formă de text, iar textul era aproximativ acesta) 4Dacă nu vei recunoşte că porţi în tine divinitate, cartea nu va fi scrisă5. "unt om de ştiinţă, cercetător al structurilor #ioc!mpurilor. Metoda mea se #azează pe investigaţia ştiinţifică, pe analiză, comparaţie, pe încercări şi greşeli. 6u sunt cinstit p!nă la capăt şi spun concret tot ce s-a înt!mplat cu mine. NeKton a descoperit legea gravitaţiei terestre. 6u încerc să descopăr legile dezvoltării spirituale. Dar să răm!n numai om de ştiinţă nu mi se permitea. 2ar eu doream să editez prima carte în care informaţia era foarte importantă. De îndată ce m-am împăcat cu acest g!nd, totul a început să meargă normal. După terminarea celei de a doua cărţi, situaţia s-a repetat. &re#uie să recunosc că-, port pe Dumnezeu în mine. Mi s-a dat să înţeleg că nu voi răm!ne doar om de ştiinţă c!nd voi scrie despre asemenea lucruri. De a#ia acum am priceput despre ce este vor#a) fiecare din noi îl poartă pe Dumnezeu, dar practic, acest lucru nu este evident. în mine însă tre#uia să fie evident pentru că, dacă eu voi vor#i despre lucruri de care m-am apropiat numai ca om de ştiinţă, aceasta poate fi periculos şi pentru mine şi pentru alţii. 'e măsura dezvoltării valorilor omeneşti, tot mai puternic tre#uie să se manifeste contactul interior cu Dumnezeu. &ot mai puternic omul tre#uie să simtă că îl poartă pe Dumnezeu în sine însuşi "ă cunoşti lumea numai pe treptele scării este imposi#il. "cara se va nărui. &re#uie nu doar să te ridici de os, dar să şi co#ori de sus. $u c!t ne apropiem de un plan mai fin, cu at!t mai departe, în planul al doilea, trec logica, experienţa şi analiza, înseamnă că omul tre#uie, în acelaşi timp, să se simtă) corp fizic şi esenţă de procreare care, depinde de lumea încon urătoare şi interacţionează cu ea şi cu

Dumnezeu. 2ndependent de lumea încon urătoare, Dumnezeu iradiază iu#irea care creează şi dezvoltă. /i această particulă divină noi tre#uie să o simţim în interiorul nostru permanent. +tunci nici un fel de valori omeneşti nu ne vor înmorm!nta, oric!t de mult le-am iu#i. +cum două zile m-a sunat o femeie) *+m visat ceva foarte straniu şi îngrozitor. Mi-am văzut
* * *

copilul, corpul lui fiind acoperit total de tatua e. (n om nu prea înalt, aproape pitic, îl ducea pe copilul meu de m!nă într-o încăpere şi eu ştiam că acolo va avea loc un sacrificiu ritual. *M-am uitat la c!mpul femeii şi am văzut că gri ile ei
*

pentru copil sunt întemeiate. $!mpul copilului nu arăta #ine. *
* * * * *

$auza mi s-a părut stranie şi neaşteptată) a#solutizarea structurilor care ies dincolo de limitele trecutului, prezentului şi viitorului. Nici măcar nu aveam denumiri pentru aceste structuri. $um să ies din această situaţie3 îi spun femeii ceea ce urmează) *în două din vieţile anterioare, dumneavoastră aţi consi
*

derat că Dumnezeu este ceea ce se află dincolo de materie şi

* spaţiu şi aproape dincolo de limitele timpului. Dar acesta nu era Dumnezeu. --aţi închinat altor zei) erau valorile omeneşti superioare. Ueii cărora v-aţi închinat erau întruchiparea acestor valori. 1ugaţi-vă. "unaţi-mă m!ine din nou. Dacă fiul dumneavoastră va avea c!mpul curat înseamnă că am avut dreptate. $!nd îl veţi simţi permanent pe Dumnezeu în suflet vor dispărea dispreţul, #lamările şi orice nemulţumire faţă de lumea încon urătoare. Mama, dar mai ales fiica mă roagă să le salvez soţul, respectiv, tatăl. Diagnosticul - cancer pulmonar. $ancerul la plăm!ni şi stomac se tratează foarte greu pentru că aici nu este vor#a doar de supărare pe oamenii apropiaţi, ci şi pe soartă şi viitor. $auza din care au apărut aceste complicaţii, o constituie linia iu#irii. 9mul iu#it, familia, copiii, pentru tatăl #olnav au devenit valoare superioară. +gresivitatea legată de aceste lucruri în cea mai mare parte, el a transmis-o urmaşilor săi. îi explic fiicei) * 'achetul de supărări pe oamenii apropiaţi, pe lumea încon urătoare, pe sine însuşi, pe destin şi Dumnezeu poate să vă ucidă pe dumneavoastră şi pe copiii dumneavoastră. 6ste necesar să vă schim#aţi concepţia despre lume. 9ric!t de în osită ar fi iu#irea dumneavoastră pentru oamenii apropiaţi, pentru lumea încon urătoare, sentimentul interior al iu#irii tre#uie să răm!nă intangi#il. 2u#irea pentru omul apropiat creează această lume, şi întruc!t acest sentiment este legat de această lume, atunci, odată cu distrugerea lumii se distruge într-o măsură aprecia#ilă şi aceasta. Dar, în interior, există numai iu#ire pentru Dumnezeu. întruc!t Dumnezeu este veşnic, acest sentiment este de asemenea veşnic. De aceea ele nu tre#uie să se asocieze, chiar dacă trec reciproc din una în alta.
*

*2u#irea divină se manifestă în noi cu at!t mai puternic cu
* * *

c!t este mai puternică iu#irea omenească. +poi iu#irea ome nească se destramă pentru a nu se ataşa de cea divină, iar mai apoi renaşte din nou. *+mintiţi-vă toate momentele, îi spun eu fetei, c!nd v-a
* *

fost în osit sentimentul de încredere şi parcurgeţi din nou aceste momente păstr!nd sentimentul iu#irii. 6a dă din cap dar, c!nd peste puţin timp intră în cameră, nu văd la ea schim#ări deose#ite. 6a îl sună pe tatăl său la spital. 'este o oră revine 2a consultaţie şi mă anunţă că tatălui său îi este şi mai rău. Mă uit să văd c!t de profund au intrat supărările în sufletul tatălui şi văd un ta#lou a#solut dezolant. +m făcut o ierarhizare a valorilor omeneşti. Nu demult îi explicam unui pacient. * 2n afara valorilor omeneşti din trecut şi prezent, există valori şi în viitor şi pierderea lor este şi mai dureroasă. $!nd vă rugaţi, puteţi prin cuvintele dumneavoastră să spuneţi că orice valoare omenească, orice fericire omenească din trecut, în prezent şi în viitor este un mi loc pentru a-l iu#i pe Dumnezeu.

însă nu demult am găsit niveluri care trec dincolo de limitele prezentului, trecutului şi viitorului. N-am putut să găsesc o denumire pentru verigile acestui lanţ. $redeam că nu mă voi mai înt!lni degra#ă cu acestea. Nici unul din modelele o#işnuite n-a funcţionat în acest caz. 6 drept a existat un moment, şi anume c!nd încercam să determin cu ce se leagă la om prima verigă a acestui lanţ. +m văzut că este vor#a de zona genitală. $e-ar putea să însemne asta3 $ă atracţiile sexuale ies din limitele prezentului, trecutului şi viitorului3 @oarte straniu. + doua verigă era în zona pieptului. + treia în cea a capului. 0a #olnavul pe care-, analizam la distanţă era a#solutizarea c!torva niveluri ale lanţului, dar nu ştiam cum să explic acest lucru soţiei şi fiicei pacientului. +m încercat să explic prin metodele o#işnuite) creaţie, omul iu#it. Dar fata nu m-a înţeles. +m văzut disperarea ei, dar după ta#loul #ioenergetic, era clar că situaţia se înrăutăţea şi mai mult. * 'atruzeci de minute pauză, le spun eu. 6le ies şi eu mă cufund în meditaţie. 0a limita somnului poţi să găseşti mai uşor soluţii noi. &imp de douăzeci de minute a fost o activitate fe#rilă, cu toate că conştienta aproape că dormea. $onştienta este legată de stereotipurile o#işnuite. 6ste greu pentru ea să primească o informaţie nouă. După o umătate de oră îmi vine o idee nouă) senzaţiile sexuale tre#uie mai înt!i date lui Dumnezeu şi după aceea omului. 2mediat ce am simţit acest lucru am văzut o ameliorare în c!mpul fiicei şi al tatălui. 0e invit pe paciente) *6i, cum e3 "imţiţi vreo ameliorare3 9 între# eu pe fiică. *Da, parcă mi s-a uşurat sufletul. *'rima senzaţie sexuală tre#uie dată lui Dumnezeu.
*

$um să înţeleg asta3 * în sentimentul iu#irii este întotdeauna un element de

atracţie sexuală şi dacă primul sentiment tre#uie să-i fie dat lui Dumnezeu, atunci în acelaşi fel tre#uie procedat şi cu atracţia sexuală. în viaţa cotidiană acest lucru este foarte simplu) dacă pentru simţul dumneavoastră sexual principalul ţel este omul iu#it, atunci c!nd #ăr#atul vă în oseşte, vă igneşte dorinţele sexuale, nu veţi putea suporta acest lucru. Deoarece acest sentiment depinde de omul iu#it, inevita#il va iz#ucni agresiunea. Dar dacă el nu depinde de omul iu#it, atunci orice în osire nu va ucide iu#irea interioară. "unaţi-, pe tatăl dumneavoastră şi, după aceea, sunaţi-mă pe mine. @emeile pleacă iar eu aştept rezultatul. 6l este foarte important. Dacă concluzia este corectă, tre#uie să fie o c!t de mică ameliorare. După vreo două ore, fata mă sună. * "ă nu fie de deochi, dar tata se simte cu mult mai #ine. înţeleg că în viitorul apropiat, oamenilor le va fi greu să-şi dea seama ce fel de lanţ este acesta care iese dincolo de limitele prezentului, viitorului şi trecutului. Dacă n-am să-mi dau seama nici eu, n-am să-, pot a uta pe acel pacient ale cărui supărări s-au scufundat 2a acest nivel. /i iată, zi după zi, încerc să determin relaţia dintre componentele acestui lanţ. "e dovedeşte că trecutul, prezentul şi viitorul sunt liniile iu#irii faţă de lume şi ale dezvoltării personale, adică tot ce există în timp şi reprezintă consecinţa activităţii acestei succesiuni de programe Aarmice. 'rima verigă o constituie atracţia sexuală. 6a aparţine acestei lumi, ieşind în acelaşi timp dincolo de graniţele ei. + doua verigă se leagă într-un fel de suflet. 6a iese dincolo de limitele timpului. + treia este în legătură cu conştienta. + patra verigă îmi este încă necunoscută. 6a e situată deasupra capului omului.

$!teva săptăm!ni am încercat să găsesc situaţii în care ar fi putut fi în osiri ale valorilor umane superioare. 'uric!ndu-mi viaţa şi înt!mplări din viaţa altora, dădeam în principiu de situaţia în care omul iu#it respingea iu#irea. După aceea, dintr-o dată, mi s-au clarificat toate) tot (niversul, cu toate componentele sale, se naşte din iu#ire, deci există o separare a nivelurilor acestei iu#iri. 'rimul nivel este cel sexual care reuneşte tot ceea ce este viu. +l doilea nivel este acela în care se iu#eşte nu numai cu corpul dar şi cu sufletul, propriu animalelor superioare. +l treilea nivel este cel în care se iu#eşte cu trupul, cu sufletul şi cu conştienta. 0a animale acest nivel se înt!lneşte rar= în principal, este prezent la oameni. 0a oamenii spiritualizaţi, deose#iţi, iu#irea se manifestă şi la cel de-al patrulea nivel. 2n principiu, iu#irea poate fi cunoscută p!nă la nivelul al şaptelea. &eoretic, p!nă la al zecelea. 9mul de astăzi, pur şi simplu, n-ar rezista la mai mult. 6l nu va putea suporta durerea pierderii. 'ersonal am găsit şaptesprezece asemenea niveluri. $u siguranţă că ele sunt mult mai multe, dar pentru ziua de astăzi aceasta este limita sensi#ilităţii mele. "imt că am a uns să înţeleg cum se clădeşte iu#irea în acest (nivers. 'entru a simţi iu#irea divină la nivelul conştientei tre#uie să treceţi prin toate cele şaptesprezece trepte. +poi să suporţi durerea pierderii lor. Din acest motiv, iu#irea faţă de Dumnezeu tre#uie să fie de zeci de ori mai înaltă dec!t nivelul la care se găseşte omenirea în momentul de faţă. (rmăream cum se desfăşoară procesul de dezvoltare. 0a început omului i se dădea voie să se atingă de manifestările superioare ale iu#irii, care pot atinge nivelul al patrulea, al şaptelea, al optulea, al treisprezecelea. După aceea el începe să fie desprins de acest sentiment, pentru ca acesta să nu fie confundat cu iu#irea divină. în medie omul poate suporta o umătate din aceste niveluri) dacă el a cunoscut iu#irea de nivelul al şaptelea, atunci el o poate suporta pe cea de nivelul trei, patru. Dacă a cunoscut iu#irea de nivelul al treisprezecelea, el o poate suporta pe cea de nivelul şase-şapte. Dacă umilirea este mai puternică dec!t posi#ilităţile de a suporta pierderea, omul se îm#olnăveşte sau moare.

+m o#iceiul să mă uit des în oglindă, să văd dacă am mai îm#ătr!nit sau am mai întinerit... 1ecent, am hotăr!t să verific dacă acest lucru nu este cumva o încălcare a legilor supreme. "e pare că da. 6ste dorinţa morţii viitorului şi a propriei persoane în viitor. +dică în mod su#conştient mă temeam de #ătr!neţe, şi c!nd am văzut pe faţa mea semnele îm#ătr!nirii am simţit teamă în faţa viitorului. + crescut agresivitatea su#conştientă, şi procesele îm#ătr!nirii sau accelerat. 9mul nu tre#uie să spună) 4eu am #ogăţii5. Nu merită să spui) 4$orpul meu îm#ătr!neşte5. $!nd omul pronunţă cuv!ntul 4eu5, el tre#uie să reprezinte nu #ani, maşini sau apartamente şi nici învelişul său fizic= nici aptitudinile, intelectul şi perfecţiunea. 46u5 înseamnă) iu#ire care străluceşte în sufletul meu. &oate celelalte, noi le primim pentru o folosire temporară. /i nu avem dreptul să le asociem cu sc!nteia nemuritoare din sufletul nostru. *+m plecat din repu#lica noastră, îmi povesteşte o
*

femeie. $!nd s-a st!rnit valul naţionalismului, am înţeles că
*

asta nu se potriveşte cu caracterul meu. "puneţi-mi, naţiona
*

lismul este o încălcare a legilor sau nu3 *.ineînţeles, este idolatria destinului favora#il al po
* * *

porului. +cest lucru duce la distrugerea destinului. $u c!t iz#ucneşte mai puternic naţionalismul, cu at!t mai multă dis trugere se poate aştepta în viitor. (n t!năr are o #oală din cauza căreia se produce o atrofiere

a muşchilor. +ceastă #oală #lochează un puternic program de autodistrugere. *0a înt!lnirea noastră trecută v-am explicat că are loc la
* * * *

*lentă

dumneavoastră a#solutizarea iu#irii pentru lume şi pentru oameni, ceea ce determină gelozia, suspiciunea şi irasci#ilitatea. Dar programul de distrugere a omului iu#it din cauza geloziei, este un program de distrugere a copiilor lui. +cest * program se transformă destul de rapid într-unui de autodis
* * * * * *

trugere. De asemenea acest program loveşte copiii, de aceea apar #oli grave, pentru ca să nu fie mutilate sufletele copiilor şi ale urmaşilor. 0a dumneavoastră această agresivitate este at!t de mare, pentru că dumneavoastră sunteţi ataşat de linia dezvoltării perfecţiunii, prin urmare tre#uie să continuaţi să lucraţi cu dumneavoastră înşivă. *"imt că pentru mine omul iu#it este deocamdată cea mai
*

înaltă fericire, îmi spune pacientul. *+m să vă explic de ce. &oate valorile se nasc din senti
*

mentele de iu#ire. în zona primei chaAre, iu#irea se realizează

* ca o dorinţă sexuală. în zona pieptului, iu#irea se realizează ca * prietenie, #une relaţii, #unătate. în regiunea capului, iu#irea se
*

realizează ca spiritualizare şi creaţie. Deasupra capului, în *
* * * * * * *

corpul energo-temporal al omului, iu#irea se realizează su# forma contactului cu viitorul, a speranţelor pentru viitor, a sentimentelor de apropiere de Dumnezeu în viitor. 0a dumneavoastră nu există ataşamente de nivelul al doilea şi al treilea, în schim# se păstrează faţă de nivelul înt!i şi cel de-al patrulea. $e înseamnă astaI3 înseamnă că prima senzaţie sexuală sunteţi gata să o daţi femeii şi de asemenea dorinţa de iu#ire sunteţi pregătit să i-o daţi tot ei. înţelegeţi un adevăr simplu) Dumnezeu nu este numai tatăl, Dumnezeu este şi mama, fratele şi sora, soţul şi soţia şi cele mai mari dorinţe de iu#ire sunt dorinţele înt!lnirii şi comuniunii cu Dumnezeu. 2ar dorinţa de înt!lnire cu omul iu#it este doar mi locul pentru intensificarea uniunii cu Dumnezeu. *$are sunt principalele puncte vulnera#ile la mine3 "e
*

interesează t!nărul. *'riviţi) Dumnezeu creează (niversul. Dumnezeu îl diri

* * * * * * * *

ează şi îl readuce la 6l. în mitologia indiană acest lucru se

numeşte inspiraţia şi respiraţia lui .rahma. Deci prima valoare omenească este crearea lumii. $reaţia, procrearea, iu#irea faţă de oameni şi faţă de lume, reprezintă conducerea lumii. +pti tudinile, intelectul, perfecţiunea, destinul, toate acestea sunt întoarcerea către Dumnezeu care se va realiza în viitor. 9mul este lovit în aceste trei puncte pentru ca iu#irea legată de lumea încon urătoare să nu se asemuiască cu iu#irea divină. în martie ,::E am fost rugat să ţin o conferinţă la "ocietatea or#ilor. în sală erau vreo cincizeci - şaizeci de oameni. $onferinţa era fixată pentru ora şaisprezece. înainte de asta, eu tre#uia să mă ocup de tre#urile mele în atelier. $u o zi înainte, m-a sunat un cunoscut. îl cunoşteam de cincisprezece ani, însă nu ne mai văzusem de mult timp. *+cum te sun ca pacient, spune el. +i putea să mă a uţi3 *&reci m!ine pe la mine la atelier, în ur de ora două sprezece şi vor#im atunci. $!nd a venit, l-am diagnosticat în gra#ă. în principiu era sănătos, numai prima chaAră era aproape închisă. +sta denotă pro#leme cu urmaşii. "ufletele copiilor erau foarte încărcate. *0a tine totul este destul de #ine, numai că ai un puternic
* *

ataşament de creaţie şi procreare. 'rin urmare este vor#a de

* * *

supărare, de gelozie, pro#leme în viaţa personală. 6l a văzut că i-am făcut un diagnostic superficial şi, în mod delicat încearcă să mă a ute. *în familia noastră s-au născut ,; oameni, povesteşte el.
* *

,F au murit, iar acum încep să moară ceilalţi. .ăr#aţii din neamul nostru nu au copii. Numai un singur frate are #ăieţi. *"pune-mi numele fraţilor decedaţi. +m#ii prezintă deformaţii ale c!mpului, ce caracterizează moartea. 9 puternică a#solutizare a creaţiei, a procreării, plus a#solutizarea perfecţiunii, iu#irea pentru un alt om, trufia. 9 temă cunoscută. * "ituaţia ta este mai #ună dec!t cea a fraţilor tăi de cedaţi, datorită #unătăţii tale sufleteşti. +taşamentul pentru perfecţiune nu există, numai pro#leme de iu#ire. Dumnezeu creează (niversul. Dumnezeu îl stăp!neşte şi-l controlează, şi Dumnezeu şi-l readuce la sine. 9mul face acelaşi lucru, dar la nivel omenesc. Dacă el a#solutizează nivelul omenesc, atunci el încearcă să asocieze valorile omeneşti cu Dumnezeu şi să le facă veşnice. /i atunci are loc terminarea genealogiei, se sf!r

+m mai vor#it puţin, după care el a plecat. /i iată, peste c!tva timp stau într-o sală nu prea mare la "ocietatea or#ilor. înainte de conferinţă, în sală erau în ma oritate or#i. Diagnostichez sala şi văd o puternică a#solutizare a următoarelor momente) creaţie, procreare şi perfecţiune. 0a început citesc #iletele primite din sală şi văd peste tot una şi aceeaşi pro#lemă) trufia şi gelozia. * "căderea vederii, a auzului, dia#etul, durerile de cap sunt #oli ale geloziei, explic eu. $a să ne salveze sufletele, Dumnezeu ne răpeşte tot ceea ce noi considerăm a fi fericire supremă. "ufletul piere dacă se ataşează de un lucru mai mult dec!t de Dumnezeu. .oala este stoparea înţelegerii noastre incorecte a lumii. $!nd avem o concepţie greşită despre lume, stresul generează nu iu#ire, ci agresivitate. De la locul ei se ridică o femeie şi întrea#ă) *"puneţi-mi, de ce Dumnezeu se răz#ună at!t de crunt pe
*

noi3 De ce este el at!t de nedrept3 *9rganismul niciodată nu se răz#ună pe celulă, îi răspund
* * *

eu. 9#ţinem o imagine deformată a lumii atunci c!nd încer căm să adaptăm la logica noastră destul de limitată, logica divină. +tunci cea mai mică neconcordanţă a reprezentărilor

* * * * * * * * *

noastre despre lume creează agresivitate, chiar împotriva lumii. Dacă noi ne supărăm pe un alt om, este ca şi cum am încerca să umplem paharul cu noroi. $!nd el va fi plin, noroiul se va întoarce către noi. iar noi vom fi nevoiţi să ne curăţăm prin intermediul #olii, şi a suferinţelor. Dacă noi ne supărăm pe destin, umplem cu noroi o cadă şi tre#uie să facem acelaşi lucru, dar de data asta la o scară mai mare. $apacitatea vii torului este şi mai mare, iar capacitatea lui Dumnezeu este infinită. întotdeauna există o linie roşie dincolo de care nu va * putea trece agresivitatea noastră. De aceea încercaţi să simţiţi
*

că, faţă de Dumnezeu, faţă de viitor, faţă de destin, faţă de * oameni, noi putem să nutrim numai un singur sentiment.
* *

"entimentul unei iu#iri nelimitate. @aţă de sine, tre#uie să nutrim în interior, de asemenea, sentimentul unei iu#iri

nelimitate. 6u citeam conferinţa şi-mi aminteam cum, în tinereţe, era c!t pe ce să or#esc. +m *avut un ulcer al corneei la ochiul drept. 0a început m-au lăsat am!ndoi ochii, nu vedeam nimic. $u un an înainte mă înverşunasem împotriva propriului destin din cauza pră#uşirii tuturor visurilor, speranţelor şi a neîmplinirii iu#irii mele uvenile. De c!te ori aveam traumatisme, aveau de suferit ochii. M-am temut întotdeauna să nu or#esc şi simţeam că acest lucru se va şi înt!mpla, cauza fiind faptul de a considera ca infaili#ile reprezentările mele privind morala, principiile echităţii, c!nd era vor#a de iu#ire. Nu mă puteam în osi în faţa sentimentului de iu#ire, nu puteam să scap situaţia de su# control. 'entru mine senzaţia propriei perfecţiuni, a inteligenţei, ştiinţei de a manevra lumea încon urătoare, era piatra unghiulară şi principalul punct de spri in. Mi-am încheiat conferinţa şi am diagnosticat sala. Modificările erau minunate. +poi am plecat acasă şi m-am g!ndit c!t de întinat poate fi sentimentul meu de iu#ire prin trufie, #lamare şi dispreţ, gelozie, supărare pe oamenii apropiaţi şi pe lumea încon urătoare. -oi putea eu oare să-mi fac iu#irea independentă de orice3 +m să reuşesc eu oare cu adevărat să-mi purific sufletul3 îmi puneam această între#are din nou şi din nou, dar nu găseam nici un răspuns. Dar acest lucru nu mă mai speria ca înainte. 1ezultatul a încetat să mai fie pentru mine lucrul cel mai important. Nutrind în suflet sentimentul dumnezeiesc, omul tinz!nd către ceva la exterior, înţelege întotdeauna că la nivelul interior, el de a şi-a atins ţelul. în cartea a doua şi a treia am descris contactele şi interacţiunile cu diverse structuri de rang tot mai înalt. 6u le comparam cu treptele ce duc către Dumnezeu. &oate acestea sunt trepte ale iu#irii. Nu ştiam c!te îmi va fi hărăzit să urc şi această necunoaştere, după cum o simţeam, le poate #ara multora posi#ilitatea de a-şi îndrepta greşelile. întruc!t orice structură provine din 2u#ire, atunci în osirea tuturor valorilor omeneşti este egală în osirii sentimentului omenesc al iu#irii. 'rin urmare, cu c!t este mai înalt sentimentul iu#irii pe care îl încearcă omul, şi cu c!t el manifestă mai puţine pretenţii, cu at!t este mai mare rezerva de rezistenţă la în osire a acestui sentiment, cu at!t este mai aproape omul de Dumnezeu. %N$N62616

*

Manuscrisul celei de-a treia cărţi a fost încheiat. &re#uia doar făcută o încheiere. în principiu prin cele trei cărţi am încheiat ta#loul lumii încon urătoare, dar, dacă mi-ar fi dispărut toate pro#lemele şi eu m-aş fi simţit minunat din punct de vedere fizic, totul ar fi fost #ine. Dar n-a fost aşa. @ie că n-am reuşit să vă corelez cu sistemul, fie că primele trei cărţi au fost doar o etapă, după care ar tre#ui să vină una nouă. +cest lucru nu-, ştiam. 1ecent a venit la mine la consultaţie o femeie care mi-a spus că poate îndepărta farmecele. *'ot să mă ocup cu aşa ceva3 m-a între#at ea. %ndepărtez farmecele cu a utorul rugăciunilor. --+m examinat-o pe pacienta ei în momentul anterior procedurii şi după aplicarea acesteia. 0a prima vedere nu prezenta deformaţii. * &otul este normal, i-am spus eu. 'uteţi să practicaţi procedurile dumneavoastră. +poi m-am interesat) +propo, nu cumva am şi eu făcute farmece3 1ăspunsul m-a surprins întruc!tva şi pe mine) *Da, există farmece şi încă foarte puternice şi nu puţine. *0e-aţi putea îndepărta3 *Desigur. @emeia şi-a imaginat fantoma mea şi a început s-o purifice. *Gata. $!mpul dumneavoastră s-a curăţat, a spus ea după un timp. Ne-am înţeles să ne sunăm a doua zi pentru control. 6a m-a sunat şi mi-a spus că la mine totul este curat şi #ine. Ne-am înţeles să ne sunăm şi ziua următoare. "tăteam şi mă g!ndeam la situaţia în care am nimerit. +m scris trei cărţi despre modul cum se poate resta#ili sănătatea, iar eu aveam

făcute farmece. +propo, după procedura ei, m-am simţit la nivel fizic cu mult mai #ine. "lavă Domnului, acele legi spiri tuale pe care le-am descoperit acţionează pe l!ngă mine. +ltfel, era un lucru ciudat) eu învăţam pe alţii ceea ce singur nu ştiam. + doua zi dimineaţă a sunat telefonul. 6ra acea vindecătoare. * @armecele au revenit. în spatele capului şi l!ngă prima chaAră. $ercetez c!mpul şi înţeleg ce se înt!mplă. *$eea ce dumneavoastră aţi luat drept farmece reprezintă a#solutizarea valorilor omeneşti şi agresivitatea provocată din cauza lor. +cest lucru tre#uia să îl cercetez dezvolt!ndu-mi sistemul. Dar, dacă farmecele se îndepărtează prin rugăciune, sistemul devine inutil. înseamnă că nu era dec!t o am!nare şi nu vindecare. Dar pentru că la mine toate procesele decurg de sute de ori mai repede, am!narea n-ar fi pentru un an-doi, ci doar pentru c!teva zile. 6ste inutil să mă tratez cu medica mente. "ituaţia apărută a fost edificatoare. 6xistă însă aici şi un mare avanta ) tre#uie să-mi dezvolt în continuare sistemul şi concepţia

despre lume. înseamnă că n-am să mă plictisesc. 'rogramele de a#solutizare a treptelor iu#irii n-au fost închise la mine. &oate deformaţiile c!mpului meu femeia le-a interpretat drept farmece, iar eu mă g!ndeam că dacă ea va reuşi să le îndepărteze, nu va mai tre#ui să fac eforturi inutile. 'rivesc în tăcere pe fereastră, la primăvara lui ,::E, la mugurii gingaşi apăruţi doar de c!teva zile. "e vede trea#a că cercetările mele n-au luat sf!rşit.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful