Dezvoltarea policentrică

- competitivitate regională şi coeziune teritorială-

Tabla de idei : 1. Necesitatea dezvoltarii polilor de crestere 2. Identificarea oraselor-poli de crestere 3. Finantarea polilor de crestere 4. Structura institutionala pentru implementarea strategiei polilor de crestere 5. Instrumente utilizate in implementarea politicii de structurare a retelei policentrice 6. Concluzii
7. Bibliografie

8. Lista de expresii specifice amenajarii teritoriului si dezvoltarii urbane

1. Necesitatea dezvoltarii polilor de crestere
Dezvoltarea urbana reprezinta o componenta fundamentala a politicii de coeziune, amenajarea teritoriului fiind cea de a treia dimensiune a politicii comunitare de coeziune, alaturi de coeziunea economica si sociala. Programul de Guvernare, Strategia de Dezvoltare Teritoriala a Romaniei 2007-2030 si Cadrul Strategic National de Referinta (CSNR) 2007-2013 stabilesc ca principal obiectiv al prioritatii de dezvoltare teritoriala echilibrata a tarii dezvoltarea polilor de crestere ( existenti sau in formare) prin : - concentrarea dezvoltarii in jurul acestora; - imbunatatirea accesibilitatii; - dezvoltarea mediului de afaceri; - utilizarea eficiente a resurselor umane; - eficientizarea sistemului administrativ; - crearea unor conditii optime de viata ale populatiei. Aceste masuri vin spre a combate declinul socio-economic al multor centre urbane mari ce au o contributie din ce in ce mai scazuta la dezvoltarea zonelor adiacente. Cu aceeasi situatie se confrunta si orasele mici si mijlocii: restructurarea industriala si degradarea conditiilor de viata au dus la migratia populatiei catre zonele rurale, unde ocupatia de baza o reprezinta agricultura de subzistenta. Aceste schimbari demografice au facut ca majoritatea oraselor cu peste 100.000 de locuitori sa inregistreze scaderi masive ale populatiei. Calitatea vietii in zonele urbane este influientata atat cantitativ cat si calitativ de infrastructura subdezvoltata, de existenta terenurilor de tip ,,brownfield” (foste situri industriale actualmente nefolosite) si de proasta calitate a serviciiilor. Zona Bucuresti-Ilfov se bucura de un climat economic mai bun si datorita faptului ca include capitala Romaniei. Orasele aflate mai aproape de pietele europene vestice au avut o cresterea economica sustinuta, pe cand cele din regiunile de N-E si S sunt cele mai slab dezvoltate. Oraşele care funcţionează ca centre regionale trebuie să coopereze în cadrul unui tipar policentric, astfel încât această cooperare să fie o valoare adăugată pentru alte oraşe din zonele rurale şi periferice, precum şi pentru zonele cu provocări şi nevoi specifice din punct de vedere geografic. Pentru a facilita acest proces, reţelele de infrastructură care fac legatura intre ele trebuie extinse şi modernizate în mod constant. In general, polii de crestere sunt formati din nuclee urbane si arealele lor inconjuratoare, avand capacitatea de a raspandi dezvoltarea economica in zona adiacenta. Ideea de baza a acestei abordari consta in faptul ca, prin concentrarea investitiilor publice intr-un numar limitat de poli, impactul asupra dezvoltarii economiilor regionale va fi mult mai puternic. Programul Operational Regional ,,Axa prioritara 1”: „Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli de crestere”, urmareste realizarea a doua obiective: 1. Dezvoltarea polilor de crestere, concentrati in jurul unui numar limitat de mari centre urbane si al arealelor lor inconjuratoare urban – rurale, care actioneaza ca motoare ale dezvoltarii regionale; 2. Sprijinirea oraselor mici si mijlocii cu potential de dezvoltare economica si sociala, care actioneaza ca poli de dezvoltare urbana. Contextul geografic urban al Romaniei, caracterizat printr-o structura policentrica echilibrata a oraselor mari, repartizate relativ uniform in regiuni, este favorabil elaborarii si implementarii unei strategii bazate pe poli de crestere regionali. Din punct de vedere teritorial, fiecare regiune de dezvoltare are in reteaua sa de localitati cel putin un oras cu peste 200.000 locuitori care poate stimula dezvoltarea regiunii si induce dezvoltare In

zonele adiacente, preponderent rurale. Aceasta abordare permite valorificarea la maxim a sprijinului economic-financiar acordat de catre Uniunea Europeana.

Dezvoltarea policentrica asigura coeziunea teritoriala prin: • Reţeaua de poli majori : – stimulează relaţia urban-rural; – contribuie la structurarea regiunilor ; – asigură conectarea reţelei de poli majori la nivel intern, transfrontalier şi transnaţional. • Reţeaua de poli urbani, oraşe specializate : – asigură preluarea presiunilor de dezvoltare asupra polilor majori prin deconcentrarea funcţiunilor la nivel teritorial; – susţine dezvoltarea structurii teritoriale a urbanizării. Pentru gasirea echilibrului necesar dezvoltarii urbane trebuiesc realizate mai multe obiective: • identificarii polilor de crestere in concordanta cu Strategia Cadrului National Strategic de Referinta 2007-2013; • finantarea din Instrumente Structurale atat a polilor de crestere, cat si a polilor de dezvoltare urbana; • crearea cadrului institutional necesar implementarii proiectelor care contribuie la dezvoltarea polilor de crestere.

2. Identificarea oraselor-poli de crestere
Strategiile privind polii de crestere implica concentrarea investitiilor intr-un numar limitat de orase, cu scopul crearii unor conditii favorabile atragerii investitorilor, stimularii activitatilor economice si difuzarii dezvoltarii in intreaga regiune. Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei, prin AM si POR, raspunde de implementarea prioritatii de dezvoltare urbana si culege informatiile necesare fundamentarii criteriilor si identificarii polilor de crestere. Acest lucru se realizaza pe baza unor analize cantitative si calitative ale urmatoarelor domenii relevante pentru potentialul marilor centre urbane de a deveni poli de crestere: • Arealul de influenta al orasului; • Potentialul de dezvoltare; • Marimea si structura populatiei; • Accesibilitatea; • Infrastructura de utilitati publice; • Dezvoltarea economica; • Investitii majore existente sau in curs de implementare; • Infrastructura de afaceri; • Profilarea invatamantului superior pe domenii de varf; • Cresterea Capacitatii de Cercetare & Dezvoltare & Inovare; • Accesul populatiei la servicii publice urbane de baza; • Structura fortei de munca; • Infrastructura de sanatate; • Infrastructura culturala. Marimea indicatorilor pe domeniile mentionate evidentiaza starea oraselor si locul in ierarhia urbana. Evaluarile calitative se constituie in repere pentru identificarea polilor de crestere. Se tine seama, pe cat posibil, de efectele in regiune a mecanismelor de piata, cu luarea In considerare a fluxurilor economice si a fortei de munca, pentru a nu crea poli de crestere artificiali care, mai devreme sau mai tarziu, ar duce la esecul strategiei polilor de crestere. Aceste analize conduc la identificarea in fiecare regiune de dezvoltare a unui pol de crestere. Nevoile de dezvoltare ale acestora sunt identificate prin studii si analize de specialitate, pe baza carora se elaboreaza Planuri Integrate de Dezvoltare si Planuri de Actiune, cu specificarea activitatilor/proiectelor si a surselor de finantare. Strategia polilor de crestere este strans legata de strategia polilor de competitivitate promovata prin Programului Operational ”Cresterea Competitivitatii Economice”, program gestionat de Ministerul Economiei si Finantelor. Aceasta corelare este sustinuta de faptul ca polii de competitivitate au o dimensiune teritoriala, fiind concentrari geografice de intreprinderi interconectate (productie, servicii in ramuri industriale conexe), centre de cercetare si universitati care au o strategie comuna de dezvoltare, elaborata in parteneriat. Implementarea simultana a celor doua strategii poate contribui la impulsionarea dezvoltarii economiilor regionale pe o baza competitiva si sustenabila. Polii de crestere sunt orasele de Rang I si Rang 0 : Bucuresti, Bacau, Brasov, Braila, Galati, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Iasi, Oradea, Ploiesti, Timisoara.

In acord cu Legea 351/2001, Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030 (CSDTR 2030) integrează reţeaua de localităţi din România în structura policentrică a UE, în conexiune cu reţeaua de poli majori in Sud-Estul Europei (potrivit clasificărilor SPESP, ESPON, PlanetCense etc.): • Poli metropolitani MEGA (Zone Metropolitane de Crestere Europene) cu vocatie internationala: Bucuresti, Timisoara, Constanta, Cluj, Iasi, peste 300 000 loc. • Poli nationali OPUS (Orizont Potential Urban Strategic) cu potential de Arii Functionale Urbane si potential MEGA pe termen lung, peste 250 000 loc. • Poli supraregionali OPUS (Orizont Potential Urban Strategic) (cu potential de Arii Functionale Urbane, intre 50 000 – 250 000 loc • Poli regionali OPUS (Orizont Potential Urban Strategic) cu potential de Arii Functionale Urbane , intre 50 000 – 250 000 loc • Poli regionali OPUS (Orizont Potential Urban Strategic) cu potential de Arii Functionale Urbane si cu specificitate functionala, de ex: Alba Iulia, Baia Mare, Ramnicu Valcea, Sibiu, Suceava, Tulcea • Poli subregionali, intre 30 000 – 50 000 loc • Poli locali, sub 20 000 loc

3. Finantarea polilor de crestere
Finantarea proiectelor pentru polii de crestere se realizeaza din Programul Operational Regional (POR) si din Programele Operationale Sectoriale (POS) finantate din instrumente structurale pe baza regulilor specifice de implementare a acestor programe: - POS „Crestere Competitivitatii Economice” - POS „Mediu” - POS „Dezvoltarea Resurselor Umane” - POS „Transport” - POS ”Dezvoltarea Capacitatii Administrative” - Programul National de Dezvoltare Rurala finantat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala - din alte surse publice si private, banci ( inclusiv BEI ). - Programele Operationale de Cooperare Teritoriala, in masura relevantei, pot fi utilizate pentru pregatirea parteneriatelor si proiectelor care sa consolideze rolul transfrontalier si transnational al polilor de crestere. Modalitatile concrete de sprijinire a polilor de crestere prin intermediul programelor finantate din instrumentele structurale, precum si marimea orientativa a alocarilor financiare din aceste surse sunt stabilite de catre Comitetul National de Coordonare a gestionarii instrumentelor structurale (CNC). In cazul POR, pentru fiecare regiune de dezvoltare se stabilesc alocari financiare orientative pentru cele doua categorii de poli, cu respectarea unei alocari minime pentru polii de crestere ce va fi cuprinsa intre 30-60% din fondurile totale ale axei 1 a POR. Celelalte orase ale Romaniei – poli de dezvoltare urbana - beneficiaza de finantarea proiectelor din POR, precum si din celelalte programe operationale, pe o baza competitiva. Prin concentrarea investitiilor in aceste centre de crestere si hinterlandul lor se incurajeaza crearea zonelor metropolitane, stimuland astfel cooperarea autoritatilor publice la nivel local, regional si national si elaborarea unor strategii comune de dezvoltare. La aceasta se adauga si necesitatea unei cooperări intense cu diversi antreprenori, precum şi cu actori din societatea civilă şi politică. Dacă aceste zone reusesc să pună în aplicare, de o manieră inovatoare, reţele de colaborare într-un teritoriu national policentric, se vor crea condiţiile care le vor permite să utilizeze cât mai bine concurenţa pentru propria dezvoltare. Concentrarea fondurilor structurale si de coeziune intr-un numar limitat de orase va permite maximizarea impactul fondurilor UE, folosindu-se intr-un mod eficient fondurile alocate.

4. Structura institutionala pentru implementarea strategiei polilor de crestere
Comitetul National de Coordonare a gestionarii instrumentelor structurale (CNC), aflat sub coordonarea Ministerului Economiei si Finantelor si din care fac parte toate ministerele cu rol de Autoritati de Management (inclusiv pentru Programul National de Dezvoltare Rurala) analizeaza si aproba modalitatile concrete de sprijine a polilor de crestere si coordoneaza procesul de asigurare a complementaritatii finantarii din toate programele operationale cu finantare europeana. Pentru fiecare pol de crestere desemnat se infiinteaza un Comitet format din autoritati locale si nationale relevante. Aceasta structura are rol coordonator in

elaborarea Planului Integrat de Dezvoltare al polului de crestere, inclusiv al planului de actiune, identificarea surselor de finantare a proiectelor, precum si monitorizarea implementarii planului. Planurile de actiune sunt pregatite in cel mult 6 luni de la constituirea Comitetelor, iar Autoritatea de Management pentru POR mobilizeaza asistenta tehnica si expertiza necesare sprijinirii acestui proces. In acest sens, planurile integrate de dezvoltare a polilor de crestere se vor elabora cu asistenta tehnica pe baza unei structuri cadru a planului integrat de dezvoltare, care va fi stabilita de comun acord cu autoritatile locale. Acest plan, care va utiliza toate documentele de planificare strategica si teritoriala a polilor de crestere, se va realiza cu consultarea autoritatilor locale componente ale polului de crestere. Comisia Nationala pentru Dezvoltare si Coeziune Teritoriala, organism cu caracter tehnic, aflat sub conducerea MDRL si format din reprezentanti ai diverselor ministere, ai regiunilor, autoritatilor locale etc. analizeaza calitatea si fezabilitatea Planurilor Integrate de Dezvoltare, inclusiv Planurile de actiune in vederea avizarii. Proiectele individuale identificate in planurile integrate de dezvoltare sunt finantate din programele operationale numai dupa elaborarea planurilor de actiune.

5. Instrumente utilizate in implementarea politicii de structurare a retelei policentrice
Modalitatile concrete de sprijinire a polilor de crestere prin intermediul programelor finantate din fonduri europene sunt stabilite in cadrul Comitetului National de Coordonare (CNC) a programelor operationale, aflat in coordonarea Ministerului Economiei si Finantelor. Modul de orientare a resurselor nationale pentru sprijinirea polilor de crestere se va baza pe mecanismele de alocare a resurselor din Bugetul de Stat. Procesul de sprijinire a polilor de crestere nu limiteaza accesul celorlalte orase poli urbani de dezvoltare (orase cu peste 10.000 de locuitori) la finantare din POR, tot prin Axa 1, pentru infrastructura urbana, sociala, structuri de afaceri, transport urban. Instrumente utilizate in implementarea politicii de structurare a retelei policentrice: A. Spatiale: - programe de investitii; - utilizarea terenurilor (zoning); - impozite pe amplasare; - relocarea agentiilor administrative; - contrite si acorduri; - dezvoltarea infrastructurii; - crearea de cooperari si parteneriate; - abordarea dezvoltarii pe baza proiectelor; - planuri de actiune la nivel teritorial; - asigurarea minimumului de servicii de interes economic general; - sistem de monitorizare a dezvoltarii la nivel teritorial. B. Non-spatiale: - reforma administratiei; - redistribuirea bugetului; - finantarile UE; - planificarea strategica : viziune pentru dezvoltarea spatiala, strategii de dezvoltare economica regionala, linii directoare si scheme de dezvoltare in planificare, mecanisme de coordonare verticala).

6. Concluzii
Dezvoltarea durabila vizeaza promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltari socio-economice echilibrate, bazata pe competitivitata regionala. Deciziile si investitiile cu efecte teritoriale trebuiesc orientate catre un model de dezvoltare policentrica, atât la nivel national cat si regional pentru a creste atractivitatea, în materie de investitii economice, a metropolelor si a oraselor-poli si pentru a diminua disparitatea regionala cauzata de slaba dezvoltate a regiunile cu industrie veche sau a regiunilor rurale. Acest lucru implica existenta colectivitatilor teritoriale legitimate de democratie, un standard ridicat al practicilor administrative si al politicii aplicate, precum si o implicare intensa în procesul de amenajare a cetatenilor si a grupurilor societatii. Centrele urbane de marime mica si mijlocie din regiunile rurale, trebuie sa fie dezvoltate în astfel încât accesul regiunilor rurale la functiunile urbane sa fie înlesnite. Constituirea si întarirea retelelor urbane amelioreaza complementaritatea între orase, creste sinergiile si economiile de scara, favorizeaza specializarea si determina beneficii prin intermediul concurentei economice.

7. Bibliografie
1. ESPON 2013 PROGRAMME 2. ESPON 2013 PROGRAMME – MANUAL PRIORITY 1 3. ESPON PROJECT 3.2 SPACIAL SCENARIOS AND ORIENTATIONS IN RELATION TO THE ESDP AND COHESION POLICY – FINAL REPORT , OCTOBER 2006 4. DEZVOLTARE REGIONALA – curs- POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALA IN UE SI IN ROMANIA, Lect. Arh. G. Pascariu, decembrie 2008 5. PRINCIPII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA TERITORIALA DURABILA A CONTINENTULUI EUROPEAN 6. INFORMARE PRIVIND IMPLEMENTAREA SI FINANTAREA STRATEGIEI ,,POLILOR DE CRESTERE” IN CONCORDANTA CU CADRUL STRATEGIC NATIONAL DE REFERINTA 2007-2013 7. CADRU STRATEGIC NATIONAL DE REFERINTA 2007-2013 8. MIHAELA VRABETE - CONTRIBUTIONS OF TERRITORIAL COOPERATION PROGRAME IN REACHING TERRRITORIAL, ECONOMIC AND SOCIAL COHESION

8. Lista de expresii specifice amenajarii teritoriului si dezvoltarii urbane
1. poli de dezvoltare urbana 2. poli de crestere regionali 3. nuclee urbane 4. instrumentele structurale 5. hinterland 6. programe operationale 7. plan de actiune 8. plan integrat de dezvoltare 9. planificare strategica 10. planificare teritoriala 11. zone metropolitane 12. motor de dezvoltare regionala 13. motor de dezvoltare nationala 14. retele policentrice 15. relatie urban-rural 16. retea policentrica 17. dezvoltare durabila 18. competitivitatea regională

19. coeziunea teritorială

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful