Professional Documents
Culture Documents
, " SI NATURĂ ·
~;ţ l
o·
~lf)
-- --
STIINTA
, "
SI NATURA
CUPRINS
Ilustraţia de Kuo Kang Chen, Dee McLean, Sue Stitt, Penny Simon
şi Rob McCaig
o
~
Q
Din ce este alcătuit corpul tău?
Corpul tău este o structură Tipuri de celule
complexă, alcătuită din
numeroase părţi diferite. Toate În co~ ai multe tipuri de celule, fiecare cu funcţii diferite (celulele de mai jos
. ( nu sunt reprezentate la scară).
aceste părţi au functii esenţiale
si ele trebuie să coniucreze Celulele nervoase au Celulele musculare
corespunzător pentru a te fibre lungi care trimit sunt lungi şi subţiri.
mentine
, în viată
, si
, sănătos. / mesaje la alte părţi ale Ele îşi pot micşora
Corpul tău este alcătuit din peste corpului. Unele au lungimea (contracţie)
50 miliarde de unităti terminaţii speciale şi apoi se pot relaxa,
individuale, denumite celule. pentru perceperea ceea ce determină
senzaţiilor. mişcarea.
Toate fiintele umane se dezvoltă
din numai două celule: un ovul
de la mamă si un Fibra Coada
spermatozoid de la tată. Ovulele nervoasă
Spermatozoizii din
sunt cele mai mari celule umane organismul bărbatului
şi pot fi observate chiar fără au cozi lungi. După ce
microscop. Majoritatea celorlalte ajung în organismul
celule se pot vedea doar cu Terminaţie
femeii, acestea îi ajută
ajutorul unor microscoape să se deplaseze către
nervoasă
puternice. * ovul.
Membrana
Este un strat subţire care menţine
unitatea celulei şi o separă de cele
din jur. Membrana este pentru celulă
ca frontiera pentru o ţară. Ea
permite anumitor substanţe să intre
în celulă. menţinând altele în afara
ei. De asemenea. permite produşilor
de degradare să iasă din celulă.
Mitocondriile
Sunt centralele energetice ale celulei.
Aici hrana şi oxigenul reacţionează ,
producând energia care menţine
viaţa şi asigură funcţionarea celulei.
Ribozomii
Ribozomii sunt fabricile celulei.
Ele produc proteine, inclusiv cele
din care este alcătuită celula însăşi.
2
Tesuturi
, Organe
Sisteme
.. --=~
/l?fl?;l~
Un grup de celule de acelaşi tip este Diferite tipuri de ţesuturi sunt Un grup de organe ale căror funcţii
denumit ţesut. Spaţiile minuscule grupate pentru a forma organe . Un sunt strâns legate este denumit
dintre celule sunt pline cu o organ are o funcţie particulară în sistem. Sistemul circulator.
substanţă apoasă denumită fluid organism. De exemplu. inima care include inima şi vasele
tisular. Imaginea de mai sus prezintă pompează sângele. stomacul digeră de sânge şi sistemul osos sunt
un tip de ţesut muscular. hrana şi ochii te ajută să vezi. asemenea exemple.
Nucleul
Nucleul functionează ca un sediu Cum se reproduc
guvernamental. controlând şi dirijând
toate activităţile celulei. Se găseşte în celulele
centrul celulei (poţi vedea nucleul în Milioane de celule m or în fiecare
fiecare din celulele de pe pagina secu n dă; pen t ru a le înlocui sunt
alăturată). Nucleul contine filamente
p roduse în mod constant altele noi.
speciale. denumite crori1ozomi. Unele celule trăiesc m ai m u lt d ecât
Acestea conţin instrucţiuni complexe a ltele. C;-ele care .. căptuşesc"
codificate pentru funcţiile celulelor. intestin ele s u nt d eteriorale de
asemeni unui program de computer. h ran ă şi' trăi esc doar şase zile.
Cromozomii sunt moşteniţi de la
Celulele roşii din sânge trăiesc
părinţi.
a proape patru lu n i. celulele osoase
p ână la 30 ani. iar celulele
Citoplasma n ervoase ş i m usculare . care nu se
Este o substanţă gelatinoasă.care p ot reprodu ce. toată via ţa. Pen tru a
alcătuieşte cea mai mare parte a se reproduce. o c el u l ă se divide în
celulei. Este formată în principal din d ouă. prod u când o p ereche de n oi
proteine şi apă . mai ales apă. Celulele celu le identict>.
conţin aproximativ două treimi apă.
1 o ce l u lă
Reticulul endoplasmatic
Aceste canale sunt .. proprietăţile
industriale" ale celulei. La nivelul lor
se găsesc ribozomii.
începe să
Complexul Golgi se dividă
Funcţionează ca un depozit de
stocare. Unele din proteinele produse
de ribozomi sunt depozitate aici.
Lizozomii
Aceştia sunt .. poliţia secretă" a celulei.
Ei contin substante chimice care Două celule
distrug substanţele străine
dăunătoare şi orice parte îmbătrânită
sau bolnavă a celulei.
3
De ce mănânci?
Vitaminele
Fără O aprovizionare regulată cu
hrană , pe care o utilizează drept Pentru ca procesele chimice esentiale
combustibil, corpul tău şi - ar din organism să poată avea loc , ai
nevoie de mici can tităţi din a proximativ
înceta repede funcţionarea. 15 vitamine diferite . Lipsa unei anumite
Diferitele tipuri de hrană vitamine produce o afecţi un e specifică .
îndeplinesc diferite funcţii. cum ~~~V?\I De exem p lu. copiii car e nu a u destulă
ar fi furnizarea energiei sau vitamina D în organism fac o boală
asigurarea creşterii. Pen tru a numit ă ra hi tism. b oa lă care î m piedică
dezvoltarea norm a l ă a oaselor.
rămâne sănătos. ai nevoie de o
alimentatie echilibrată. cu toate
tipurile de hrană descrise mai jos.
ru
[cijproteinele
r es le zece la s ut<'l elin ţ cs ul
s unt a k <'l luil e din prole in e.
Cu câl c reş ti mai re ped e.
c u a tâ t a i nevo ie el e ma
prot e in e. Ele s unl ale
unil ~lp ch imice. nu
Proleine le din hra
în organism în CI
Aceşlia s unl a poi
pe ntru a i'o rma
a i nevoie. Su rse
s u n l carnea. peş e . brâ nza.
o u ă l e. la pt ele. l'ilc ş i raso lea.
mai m are
n evoie. Poti
alimente. cum
sub forma de a
pâine. În interioru
devine g l ucoză. Dacă m ai ales din
glu cide d ecât ai nevoie. exces tip de glucide
convertit într-o substant ă denu u-l poate digera.
glicogen şi stoc a t în fic a t şi În . legume şi p âinea
sau este transformat în Este sunt valoroase
bine să eviţi glucidele din ri şi din uminoase şi ajută la
alimente cum ar fi prăjitu
dulciurile , ciocolata . Pe
s e transformă În , sunt
biscuitii.
faptul 'că lMl
L.gJ Mineralele
a musculaturii
nd astfel
pot ajuta la
d ă un ă toare pentru grave ale
Acestea sunt implicate in procesele a cancerului.
chimice vitale din organism. Ai nevoie
de mici din aproape 20 de
minerale şi fosforul,
întâlnite ar fi laptele
oaselor şi
U L ,I U'_" " . grăsimile îţi furnizează np,r p 1i, ,,r pentru
4
Vitamina Surse Necesară pentru Dintii
,
Dantura completă. Ia adult. numără 32 de dinţi. iar cea
A Lapte, unt, ouă Ochi (în special de lapte 20. Dinţii ascuţip din faţă. numiţi incisivi şi
untură de peşte, vederea n octurnăJ, canini, sunt pentru muşcat. Dinţii din spate (premolari şi
legume proaspete. piele. molari) au suprafeţe noduroase pentru sfărâmat şi
B (de fapt Pâin e in tegrală, orez, Producţia de măcinat hrana în timp ce mesteci. Nu există premolari
mai multe ficat, soia. en ergie în toate În dentiţia de lapte, iar unor adulţi nu le cresc niciodată
vitamine) celulele, nervi, piele. cei patru molari din spate (molarii d<:' minte). Nimeni nu
e Portocale, l ămâi, Vase de sânge. sUe exact de ce oamenilor le cresc succesiv două rândUri
coacăze. roşii, gingii. vindecarea de dinţi.
cartofi, legume rănilor, posibil pre
Incisivi (4 pe
proaspete. venirea gu turai u lui. maxilarul ) ~Pre'r0lari
D Un tură de p eşte, Oase şi dinţi. ,~ . (4 sus.
superior. ,. , . 4 jos)
lapte , ouă . u n t 4 pe cel
E Un tură de p eş te , Rol n eînţeles până inferior)
pâine int egra l ă, în prezent.
Canini
orez, ouă, un t. (2 sus.
legume proaspete. 2 jOs)
K Legume proaspete. Coagularea sângelui.
ficat.
®"'(5
.. Coroană
muşcat. Smalţul este un ţesut
multă energie consumi. Poţi vedea mai jos câte calorii Ţesutul moale . numit pulp ă.
consumi pentru diferite activităţi în timp de o oră. Dacă conţine vase d e sânge care
mănânci cu regularitate mai multe calorii decât aprovizionează dintele cu hran ă
consumi , te îngraşi. Unii oameni consumă caloriile mai şi oxigen. şi nervi. care il fac
rapid decât alţii. în mod natural. astfel că ei pot mânca sensibil la durere şi temperatură.
ma i mult fără să se îngraşe .
600 kilocalorii Rădăcina este ancorată in
printr-un strat subţire de ţesut
osos numit cement.
"'"
Degradarea dinţilor
"C-:S.'
. -, .
«$
~
,
În gură, fie> care om are bacterii (organisme microscopice
vii). Dacă acestea primesc un supliment de glucide din
alimentele dulci. ele se multiplică formând o substanţă
numită placă. Bacteriile produc acizi care erodează dintele.
Dacă orificiul nu este închis de către dentist, în final
ajunge la cavitatea pulpei şi produce durerea de dinţi.
Uneori se poate dezvolta o infecţie sau un abces. sau. dacă
gingia este afectată , dintele poate deveni mobil.
Poţi avea dinţi sănătoşi m â ncând alimente cu mai puţine
zaharuri, spălându - i corespunzător pentru a îndepărta
placa. folosind o pastă de dinţi cu fluor, care întăreşte
Celuk
smalţul şi mergând cu regularitate la dentist pentru control.
adipoase
Dacă ai obiceiul să mănânci lOt IiI. excesul de hrană Acizii produc
~
"""
~
energie şi slă beş ti . In medie. persoan ele grase trăiesc
mai puţin decât cele slabe. Este mai probabil ca ~ ' .
~~
5
O)
r
Unde se duce hrana? Enzimele """
În corpul tău au loc tot timpul transformări
Înainte ca alimentele pe care le dizolve. Acest proces este numit chimice. Acestea sunt accelerate de enzime, care
mănănci să-şi poată îndeplini rolul, digestie şi are loc pe măsură ce sunt proteine speciale produse de celule. Există
ele trebuie să fie absorbite de alimentele traversează tractul câteva mii de tipuri diferite de enzime. Enzimele
digestive ajută la descompunerea şi dizolvarea
minusculele celule din organism.
Mai întâi este necesar ca ele să fie
descompuse, astfel încât să se
digestiv. Alimentele dizolvate trec în
fluxul sanguin şi sunt transportate la
diferitele părţi ale corpului.
, alimentelor.
)
Digestia
Tractul digestiv este un tub lung, care se Acesta este separat de torace printr-un muşchi
Cum ajunge hrana în sânge?
intinde de la gură până la anus. Majoritatea numit diafragm. Aici poţi vedea modul în care Peretele intern al ileonului este acoperit de mii de
organelor digestive se găsesc în abdomen. hrana trece prin tractul digestiv. 'structuri minuscule numite Vilozităti,
proeminente ca nişte degete. Acestea asigură
intestinului o mare suprafaţă pentru absorbţia
hranei.
1 Dintii muscă si fărâmitează alimentele în
bucii.\i . mici. S<lli~a. prod~să de glandele
sali vare. le îllmoaie, ca să poată aluneca mai
uşor. Saliva conţine prima enzimă digestivă Secţiune prin intestin
care începe să digere amidonul. (Când ai
digerată
oreion, glandele salivare încep să se u mfle). Glandele
salivare
2 Muschii limbii
împing'hrana către Secţiune prin
faringe şi acesta o vilozitate
directionează către
esofag. Când înghiţi,
o clapă numită
epiglotă blochează
traheea, astfel hrana
nu poate să-ţi
.. rămână în gât" şi Epiglota acoperă
să te facă să te ineci.
traheea când
înghiţi.
amestecată cu slicul
Ţi se face rău atunci când muşchiul diafragm şi
gastric. Acesta conţine
muşchii din peretele abdomenului se contractă şi
enzime care incep
împing hrana. parţ ial dig e rată, înapoi, afară din
digestia proteinelor.
stomac. Sucu l gastric face ca vărsătura să aibă
De asemenea, conţine
gust acru. Există multe cauze pentru starea de
acid clorhidric. care
rău, incluzând prea multă mâncare , hrană
omoară bacteriile înghi
stricată şi consumul exagerat de alcool.
tile odată cu hrana.
mac aproximativ
patru ore.
'"
De ce respiri?
1 Respiraţia
Plămânii si traheea sunt
cu n oscu te sub numel e de
s istem respirator. în a ceas tă
ilustraţie es te prezen tată o
secţ iun e a plămânul ui s tâ ng,
astfel în cât să poţi vedea
in teriorul să u .
Când inspiri. aerul este as pira t
prin nas sau trah ee În dou ă
bronh ii. O bronhie merge la
p l ămân ul stâng, cealaltă la cel
drepl. Bronhiil e se divid
prog resiv, fonnând ramuri din
ce În ce mai mi ci. asem en ea Perete
ramuri lor unui arbore. alveolar
/'
in s u s şi in
Vorbirea
Cănd corzile
vocale s unt la rg
d eschise . se
produ c
su nete
Laringele este situat deasu pra trah ee i Muşchi i lalingelui po t modifica forma Aces ta es te dete rmin at de conLrac lii
(pag. 8 ). Câ nd expiri. ae rul trece corzilor voca le. Ast fel se produc llla i viole nt e decaL ele ob icei a le .
printre corzile vocale . Dacă este sune te d e d iferite t ona lit ăt i . Utili zând di a fragmului încât ins pira \iil e s unt
destu l ae r. corzil e vibr ează ş i se muş chii farin gelui, g urii ş i buzelor , inLr etă i a t e. Zgomotul c iud at este
produ c s une te. Im aginil e prezintă o poţi forma cuvinte cu ajutoru l produs de închiderea bruscă a
vcdere de s us a corzil or voca le. s un e telor. corzilor vocale, Nu se ştie d e ce încep
sughiţ.urile. d a r chiar şi I-ătul, în
pân tecu l mamei. sughiLe.
9
Rolul sângelui
Sângele este sistemul de transport din corpul oxigenul, acolo unde sunt necesare, şi de a
tău. Pompat de inimă, el circulă continuu prin colecta produşii de degradare pentru a fi
toaLe părţile corpului. Funcţia sa este de a eliminaţi. Corpul unui adult de dimensiuni
transporta substanţe vitale, cum ar fi hrana şi medii conţine aproximativ 5 litri de sânge.
Vasele de sânge
Sângele circulă în organism prin deoarece sângele pulsează prin ele cu transportă sângele înapoi la
conducte, numite vas e de sânge. Puse o presiune ridicată. Arterele se divid inimă. În vene, sângele curge mai
cap la cap, acestea s-ar inUnde pe în ramuri. in final ele formează o încet şi cu o presiune mai mică decât
96.560 km, mai mult decât dublul reţea de vase microscopice numite în artere, aşa că pereţii lor sunt mai
circumferinţei Pământului. Imaginea capilare. Acestea trec printre celulele subtiri si există valve care
de mai jos prezintă prinCipalele vase tuturor ţesuturilor din corp. il împiedică să circule în sens
de sânge. De la inimă, sângele pleacă Capilarele se reunesc treptat invers. Inima şi vasele de sânge
prin artere (prezentate mai jos în formând vase mai mari numite vene sunt denumite sistem
roşu). Acestea au pereţi groşi , elastici, (mai jos în albastru). Acestea circulator.
.....--......
Ce este sângele?
Sângele este alcă t uit dintr-un amestec de celule care plutesc Într-un lichid
galb en-pal, numit plasmă . Celulele sanguine sun t produse în interioru l
oase lor mari d in corp.
Celulele roşii transportă
oxigenul. Când sângele trece
p rin pl ămâni, oxigenul se
c ombină cu un compus
/
c himic din sânge numit
h e m ogl obină. Aceasta se
transformă in
oxi h emoglobina de culoare
Celulele a lbe pot trece prin
roşu aprins. Pe măsură ce
peretele vase lor de sânge in oxigenu l este depozitat in
ţesuturi. Ele apără
diferite p ărţi ale corpului,
organismul de boli. oxihemoglobina devine elin
inglobând bacteriile nou hemoglobină, de un roşu
dăunătoare şi producând mai inchis. Celulele rosii nu
anticorpi (substanţe chimice au nucleu. '
care te ajută să lupţi_
impotriva unor boli). In corp
există mai puţine celule albe
decât celule roşii.
Vas
În capilare Fluid limfatic
în cetează
"cuspidele" să se M uşc hi
de schidă . Sân gele fun cţia.
nu poate curge în
dire C ţie opusă
deoarece valvele se Artere coronare
inchid.
Pulsul
De fiecare d ată
când inima se Bolile inimii si ale circulatiei sunt
arterele pul seaz ă la
contr act ă,
trecerea sângelui. Poţi s imţi aceast a
cea mai frecv'entă cauză mortii
la încheietura mâinii. Frecventa în tăril e c u un standard ridicat de
medie a pul sului la adult, în ' via~ă Stilul de viaţă n esănătos,
repaus, este de 70 bă tă i pe minut. care includ e supr aa liment aţi a,
Ea creşte în timpu l efortu lui a liment aţia incorectă, lips a
deoarece inim a trebuie să pompeze exercitiului fizi c , fumatul si
mai repede pentru a furniza mai stresu'l, face ca oamenii să fie mai
mul tă energi e muşchil or . predispuşi la acest tip de boli.
11
Apa şi deşeurile
Aproximativ două treimi din corpul tău sunt către rinichi. În general. cu cât bei mai mult. cu
reprezentate de apă. Ea trebuie să fie menţinu tă la atăt creşte mai mult cantitatea de urină produsă
un nivel constant si să fie uniform distribuită în de rinichi. Dacă pierzi multă apă. de exemplu prin
celule. Îţi procuri ~pa de fiecare dată când mănânci transpiraţie. rinichii vor produce mai puţin .
şi bei, dar şi în interiorul celulelor se produce apa Rinichii ajută şi la controlul nivelului unor
în timpul respiraţiei. Apa se pierde în special prin substanţe din corp. cum ar fi sarea. şi elimină, sau
urină. care este produsă în cantităţi variabile de .. excretă". produşi de degradare. cum ar fi ureea.
Interiorul rinichilor
Fiecare rinichi conţine peste un milion d,e unităţi de filtrare microscopice
numite nefroni, ca cel prezentat ai ci. III lotal. ncfronii filtrează pe zi
aproximativ 150 de litri de lichid pro\'l:niL elin sânge. deşi zilnic se produc
doar aproximativ 1,5 litri de urină ,
li
~. ~
j-~
Glandele suprarenale sunt situate
imediat deasupra rinichilor. Partea
externă a glandei produce mai mulţi
Când un copil suge la sânul mamei, hormoni. Unul dintre ei, numit
din hipofiza mamei se eliberează un aldosteron , controlează nivelul de
hormon numit oxitocina. Acesta sare din'; corp. Centrul suprarenalelor
ajunge la sân, permiţând curgerea produce adrenalina. Când eşti speriat
laptelui. sau furios , adrenalina se revarsă În
,d7~ sânge şi te pregăteşte pentru a
acţiona de urgenţă, fie prin luptă , fie
prin fugă. Depozitele de glicogen sunt
reconvertile în gluco ză pentru a avea
Hormonul antidiuretic (ADH) din energie, frecvenţa respiraţiei creş te
hipofiză ajută la menţinerea astfel Încât iei mai mult oAigen,
echilibrului corect al apei în corp. inima bate mai repede şi sângele este
Acţionează asupra rinichilor şi direcţionat către muşchi.
reglează cantitatea de urină pe care
aceştia o produc.
30varele* produşi în canlităţi mari p ân ă la
>~~
~~
vârsta puberLăţii , respectiv la
~~
a proxim ativ 1 1 ani la fete şi 13 ani
la băieti, vârstă ce variază fo arte
mult d e la individ la individ. La
Aceste glande produc hormonii pubertate, creşterea se accel erează
Pancreasul produ ce unele enzime sexuali. Hormonul sexual feminin, la ambele sexe şi apare părul pubian
digestive şi hormonul numit estrogenul, este produs În mari si axilar. La fete se dezvoltă sânii,
insulină. Acesta reglează nivelul cantităţi în ovarele femeilor şi în mici
şoldurile se Iărgesc, ovarele
e liberează ovule şi încep
glucozei din sânge ş i transformarea cantităţi în testiculele bărbaţilor.
menstru a ţiile*. La b ă ieţi începe să
oricărui exc es în glicogen. Lipsa Hormonul sexual masculin, crească barba. laringele se măreşte
insulinei produce boala numită testosteronul. este produs în şi vocea se îngroaşă. umerii devin
diabet. Diabetul poate fi tratat prin cantităţi mari în testicule şi În mici mai largi şi încep e producerea
injecţii cu insulină sau tablete. cantităţi în ovare. Hormonii nu sunt spermatozoizilor* .
epidemlUlui se divid
constant şi le imping
pe cele de deasupra lor
către suprafaţa pielii.
Pe m ă slll'ă ce celulele
se ind e părtează d e
vasele s a nguin e din
deml . ele mor datorită
lipsei de hran ă şi
oxigen . Tot ce ră mâne
este o prote ină dură .
numită ke ratin ă. Când
ajung la suprafaţa Vasele d e sânge ~. ",· rrn
aprovizionează pielea
(du pă ap roxima tiv trei
hrană şi oxigen . Când îţi
săptămân i). celulele este cald. vasele se dilată
moarte fo rm e ază un astfel incăt să poată curge capilarelor.
puternic inv e li ş mai mult s ânge in
apropiere de suprafaţa ajunge la
pro tector pentru corp. pielii în mod
pielii şi să poata fi răcit de
În contact cu obiectele aerul din exterior. Acesta t;U""lIllj)1 l şi este eli minată
este motivul pentru care nri·r lr.li"lri. Pe măsu ră ce se Glanda
llIf[;iIo!"i{)rĂ de pe piele. pielea
sudoripară
te inroşeşti când i ţi este
cald . Căr1d îţi este frig. răceş te. Când îţi este
vasele se ingustează cald. transpiri mult şi astfel
pentru a preveni pierderea te răcoreşti .
de căldură şi astfel devii
palid .
"Pielea de găină"
Fiecare folicul pilos are ataşat un mic
muşchi. Ţi se face "pielea de găină"
deoarece aceşti m uşchi se contractă
când îţi este frig şi astfel părul stă drept.
"Pielea de găi nă" nu-I prea încălzeşte pe Doctorii cred că acneea poate fi
om, dar la animalele cu blană , se produsă de modificări ale
Celule captează astfel aerul şi se m enţine nivelului hormonilor, în special
adipoase căldura. la pubertate . La deschiderea
foliculilor piloşi se produce mai
multă keralină. iar în glandele
sebacee. care sunt foarte
numeroase pe faţă şi spate, se
produce mai mult sebum.
Amprentele Keratina şi sebumul se
acumulează sub suprafaţa pielii
Ai păr pe aproape toată suprafaţa
şi formează pustule. Acneea
corpului. Palmele mâinilor şi tălpile
picioarelor nu au păr, ci sunt poate fi ameliorată cu creme
acoperite cu mici creste, ceea ce le speciale prescrise de medic.
Spălarea cu regularitate ajută la
face foarte sensibile. Modelele create
îndepărtarea keratinei şi
de crestele de pe degete reprezintă
amprentele digitale. Ele se formează sebumului , iar expunerea la
Unghiile sunt rămăşiţele ghearelor cu luni înainte de naştere şi nu există soare poate fi şi ea folositoare.
si se fonnează într-un mod doi oameni cu amprente identice. Machiajul agravează acneea. La
asemânător cu părul. Fiecare se unele persoane, renunţarea la
dezvoltă dintr-un rând de celule alimente cum ar fi ciocolata
numit rădăcină. Unghiile cresc cu poate ajuta, deşi nu există nici o
aproximativ 0,1 mm pe zi, şi partea dovadă ştiinţifică în acest sens.
pe care o poţi vedea este alcătuită
din celule moarte keratinizate .
15
Informati
, i din exterior
Informaţiile pe care le primeşti 1 De fiecare dată când clipeşti şi Pata neagrădin centrul ochiului se
despre lumea din exterior îţi pleoapele acoperă ochii . lacrimile ajung numeşte pupil ă. Este de fapt un orificiu
pe suprafaţa acestora . Lacrimile menţin prin care in tră lumina. ~
sunt aduse de celule nervoase umiditatea ochilor şi ajută Ia curăţarea
speciale, numite receptori. lor. Clipeşti de aprox. 15 ori pe minuL Partea colora tă a ochiului. ce inc onjoară
Acestea răspund schimbărilor 2 Genele ajută al protejarea ochilor pupila. se numeşte iris. Este o stru c tură
din mediul exterior. Când sunt împotriva particulelor de praf şi de musculară şi modifică dimensiunea ~
murdărie. pupilelor. Această imagine este uşor
stimulate de lumin ă sau distorsionată. astfel că poţi vedea mai
sunete, de exemplu, ele mult din iris şi pup ilă decăt în realitate .
produc mici impulsuri
electrice care ajung la creier
prin nervi. Creierul
interpretează impulsurile şi
astfel devii constient de ceea
ce se întâmplă. 'Mulţi receptori
sunt grupaţi laolaltă în organe
de simt, cum ar fi ochii si
urechir'e. În urm ătoarele
câteva pagini vei afla cum
funcţionează aceste organe de
simţ. 3 Ca să poţi vedea clar imaginea unui o mucoasă subţire şi transparentă ~
obiect pe care îl priv eşti . ea trebuie să fie numită conjunctivă acoperă partea
focal i zată pe retină . Pentru aceasta. anterioară a ochiului şi îl protejează. /
Cum vezi razele de lumină trebuie să fie îndoite . -"
sau .. refractate··. când pă trund in ochi . Numele corect pentru ..albul" ochiului
Im aginea din dreapta prezintă o Lumina de la un obiect apropiat trebuie este sclerotica. Aceasta este stratul ,,;
secţiune prin ochi , astfel vei inţ e lege să fie refractată mai mult decă t cea de la protector extern rezistent. Partea
un obiect aflat la di s tantă. Un disc anterioară a ochiului este numită cornee.
cum funcţionează. Orice obiect pe
care îl priveşti reflectă constant raze transparent . numit cristalin . joacă un rol Comeea este transparentă în porţiunea in
important in focalizare . Forma sa este care trece prin spatele conjunctivei.
de lumin ă. Razele pătrund în ochi şi modificată de muşchii care îl inconjoară
cad pe stratu l intern al ochiului , in funcţie de distanţa la care se află Centrul ochiu lui şi zona dintre cornee
numit retină . Retina conţine ce lule obiectu l pe care îl priveşti . Aceasta face şicristalin sunt pline cu fluide clare.
r eceptoa re care sunt stimulate de ca lumina să se refracte atăt câ t trebuie. numite umori . Ele menţin forma s ferică a
lumin ă. Ele trimit impulsuri Ia
ochi ul ui şi joacă un rol in focali zare .
4 Imaginea de pe re lină este inversată
creier, care le interpretează şi astfel deoarece razele de lumin ă se Ochii sunt aşezaţi in două fose osoase _ _ _ _,
vezi. intersectează in s patele cristalinu lui. care ii protejează .
Ochelarii si
, lentilele de contact Conuri si
, bastonase
,
Acestea sunt lentile su pli men ta r e făcute din sticlă sau plas tic care po t
corecta mu lte cazuri de tulburări de vedere, focalizând imaginea pe re ti n ă . Con Bastonaş
Lumină de Ia un obiect
Lentilă dlvergentă
indepartat
Oamenii miopi nu pot vedea clar obiectele în depărtate. Aceasta se în tâmplă Cân d lumina cade p e celu le le
receptoare, basto n aşe ş i conuri d in
deoarece ei a u de obicei globi oculari alungiţ.i şi imaginea obiectelor îndepărtate se
reti n ă , ea este a b sorbită de
formează înaintea retinei. Miopia poate fi corecta tă purtând lentile care fac razele
substanţe l e chimice p e care acestea le
luminoase să fie divergente (să se curbeze în exterior) înainte să intre in ochi. contin . Acest lucr u m odifi c ă stru ctura
substanţelo r c h imice şi declanşează
Glob ocular scurt impu ls uri el ec tri cţ care ajung Ia
c reier p rin n ervi . In bastonaşe există
un com pus sensibil la lumină, numit
p urpura vizuală sau rodopsin a.
Lumina de la un obiect
Pe n tru formarea ei este nevoie de
apropiat
vi tamin a A. Există trei tipu ri diferite
d e conuri . Fiecare tip conţine un
Oamenii cu prezbitism nu po t vedea clar obiectele a propiate . Aceasta se com pu s sen sibil la lumina roşie.
datorează faptulu i că ei au de obicei globi oculari m ai scu r ţi şi imagi nea a lb as tră s a u galbenă. Toate celelalte
obiectelor apro piate se formează în spatele r etinei. Prezbitismu l p oa te fi culori pe care le vezi s un t forma le din
corectat purtând lentile care fac razele luminoase să fi e conve rgente (să se d iferite comb in aţii ş i proporţi i ale
c urbeze in in terior) Înain te să intre În och i. acestora .
16
Fiecare ochi are ataşaţi şase muşchi. Mişcările ochilor
sunt coordonate cu atenţie de creier. astfel încât să nu
pnveşti în două direcţii difente în acelaşi timp . Ochii se
mişcă automat tot timpul. astfel încât retina pl-imeşte o
imagine în continuă schimbare care stimulează cel ulele
receptoare .
~ - :...~'- Bastonaşele şi
~ ~
conurile sunt
prinse de mici
nervi. Toţi aceştia
fomlează nervul
optic. care ajunge
la creier.
ia 17
INFORMAŢII DIN EXTERIOR
j Auzul
Sunetul reprezintă in realitatevibraţii ale aerului. Acestea sunete. Ceea ce se poate vedea din ureche este doar o singură
stimulează celulei receptoare din interiorul urechilor care porţiune: urechea externă. Ea duce la urechea medie şi cea
trimit impulsuri la creier. Creierul interpretează impulsurile ca internă. care se găsesc protejate in interiorul oaselor craniului.
1 La multe anill)ale urechea 2 Urechea externă concentrează 3 Urechea externă este separată de
externă este mai mportantă sunetele prin acest tub. numit urechea medie printr-o membrană bine
decât la oameni. ~~ îşi pot conduct auditiv. Conductul este întinsă. numită timpan. Timpanul
mişca urechile pentru a "căuta" acoperit cu peri şi produce ceară. vibrează când sunetele ajung la el.
sunete. Desi oamenii au Ocazional. aceasta se acumulează Urechile trebuie curăţate cu atenţie .
muşchii necesari pentru a face şi împiedică omul să audă bine. Chiar şi un beţişor cu vată sau un colţ de
aceasta. foarte p ţini îi pot dar poate fi îndepărtată uşor şi batistă pot leza timpanul.
utiliza . Tu poţi? fără dureri de către medic.
4 Urechea medie este plină cu aer şi
conţine trei mici osişoare. Acestea sunt
numite (de la stânga la dreapta pe
această imagine) malleus (ciocan). incus
(nicovala) şi stapes (scăriţa). Scăriţa este
cel mai mic os din corp. având o lungime
de numai 3 mm. Orice vibratii de la
timpan se transmit de-a lungul acestui
lanţ de osişoare.
,'~
...........'.,',.
"..... -.!".
~
8 Impulsurile
ajung la creier
prin nervul
auditiv.
18
Echilibrul
oŞ~
r. _
Faptul că ai două te ajută să îţi
dai s eam a din ce d tie vine sunetul.
deoarece sunetul aj . cu o fractiune
d e s e cun dă mai la una din'tre
urechi şi produce vibra ţii mai
puternice .
Aceste trei canale semicirculare (vezi zonă mai umflată numită ampulă. Ea Tabelul de mai jos
şi pagina alăturată), utricula şi sacula conţine celule receptoare cu cili intens itatea
de sub ele, sunt pline cu endolimfă şi ataşaţi de o particulă gelatinoasă Intens itatea
te ajută la menţinerea echilibrului. numită cupulă. Când îţi mişti capul, Expunerea repeta!4
Ele îţi spun în ce poziţie se află capul. endolimfa din canale se roteşte şi de exemplu
iar canalele îţi spun în ce direcţie se împinge lateral cupula. Aceasta poate le-La receptorlf din urechi şi poate
mişcă acesta. tracţionează cilii şi declanşează produce surditate. Acest tip de surditate
La baza fiecărui canal se găseşte o impulsuri către creier. nu poa te fi corectat nici cu ajutorul unui
apara t auditiv.
* t> reac~
*
c: ~. 130 dB I Avion cu
( '"
:'--'
""-...l ~
' 9
Gustul Mirosul
CeluJă Celulele receptoare din
Mugurii gustativi
sunt grupuri de sunt sensibile la Ş' t.....
J
MajOritatea mugurilor
se găsesc pe părţile
laterale şi pe spatele
limbii. Mugurii din
diferite zone corespund
diferitelor gusturi. Poţi
distinge numai patru
gusturi de bază: dulce,
acru. sărat şi amar.
Pentru a detecta arome
mai fine, îţi foloseşti
mirosul. De aceea multe
mâncăruri par fără gust
19
INFORMAŢII DIN EXTERIOR 4
Reteaua
,
Pipăitul de cODlunicatii
,
Pe lân gă celelalte funcţii. pielea este
un important organ de simţ. Informaţiile primite de simţuri trebuie transmise la creier. ca
prevăzut cu _mai multe mii de celule acesta să
le selecţioneze şi să dea corpului instrucţiuni de
receptoare. In general. fiecare răspuns. Atât instrucţiunile. cât şi informaţiile sunt transmise
receptor răspunde doar la un s ingur
lip de se n zaţi e. cum ar fi căldura. sub formă de impulsuri electrice de-a lungul nervilor. Nervii,
frigul . ati ngerea uşoară . presiunea. împreună cu creierul şi măduva spinării formează sistemul
durerea sau mâncărimea (prurit). nervos. Măduva spinării este o continuare a creierului de-a
ceea ce nu înseamnă că toate
celulele care răspund la un tip de lungul coloanei vertebrale (şira spinării).
senzatie arată la fel. Iată câteva Sistemul nervos
exemple d e celule receptoare .
Iată o imagine simplificată a
sistemului nervos. care
prezintă modul in care nervii
ajung la toate părţile spinării
corpului. Fiecare nerv (colorat
cu portocaliu) este alcătuit
dintr-un fascicul de fibre
nervoase. Fiecare fibră este o
parte a unei celule nervoase
denumită neuron. Majoritatea
corpilor celulari se găsesc in
creier sau măduva spinării.
care formează sistemul nervos
central. Unele fibre sunt
foarte lungi. de exemplu cele
ce se intind de la măduva
spinării până la picior.
Cum functionează
, nervii
În pielea din anumite zone. cum ar fi Corpul tău are aproximativ 100 miliarde
bu zele. degetele şi tălpile picioarelor . de neuroni. Există trei tipuri principale.
ai mult mai mulţi receptori decât in Neuronii senzitivi (termenul ..senzitiv.. este
orice a ltă zo nă. Mai jos poţi vedea folosit uneori pentru celulele receptoare)
cum ar arăta un bărbat dacă ar fi transportă impulsuri de la organele de Neuron
reprezentat proporţional c u simt la sistemul nervos central. Neuronii motor
sen sib ilitatea diferitelor părţi a le motori conduc impulsurile înapoi. de la
corpu lui său. Acum poţi înţelege de sistemul nervos central la muşchi şi
ce chiar şi o mică piatră in pantofi glande. Neuronii de asociaţie din sistemul
pare deseo ri e normă şi de ce este nervos central transmit impulsurile de la
uneOli dificil d e găsit locul precis al un neuron la altul. Cele mai simple tipuri
unei mâncărimi în zon e cum ar fi de r ăsp uns la informaţiile furnizate de
spa tele. simturi sunt cele automate . numite
reflexe . Retragerea mâinii la atingerea
unui ghimpe ascuţit este o acţiune
reflexă . Mai jos poţi vedea cum se produce
acest act reflex.
Neuron
senzitiv
I
2 Impulsurile dintr-o substanţă
electrice se -~~,;:-.... lipidică numită
transmit de-a mielină.
.r _ _. - T
lungul fibrei
nervoase
20
Transmiterea
Ce este un impuls?
impulsurilor
de la o celulă la alta
Impulsurile nu pot sări peste micile
spaţii dintre celule. dar sunt
transmise chimic. Ramificatiile de la
extremitatea fibrelor nervoa'se se
sfârşesc cu "butoni terminali".
Aceştia conţin multe mitocondrii ce
produc energie. şi vezicule care
o Capătul
ramlficat al
conţin un mediator chimic. Când un neuronului
impuls ajunge la butoni. mediatorul motor este în
este eliberat. El traversează spaţiul contact cu
dintre celule. numit spaţiu sinaptic. muşchii
către dendritele următorului corp braţului.Când
celular şi. când s-a acumulat o Impulsurile
Impulsurile electrice din organism sunt produse cantitate suficientă . în acest neuron ajung la
de modificări în echilibrul mineralelor de sodiu şi se formează un nou impuls. muşchi, el se
potasiu din celulă. În mod normal există mult contractă şi
Testează-ti
Sistemul nervos
,
reflexele autonom
Acesta este un s is tem n ervos
Medicii utilizează acest test secundar. Deşi de obicei nu eş ti
pentru a vedea dacă con ş tient de el, în a ces t sistem au
reflexele sunt normale. Stai loc permanent o serie de
picior pesle picior şi roagă răspunsuri a u tomate ca re
pe cineva să lovească scurl c ontrol ează procese cum ar fi
cu latul palmei imediat digestia . respiraţia şi circul aţia.
sub rolulă. Când loveşte în Mulţi dintre corpii celulaIi a i
locul corect, piciorul se n euronilor din s is temul nervos
mişcă brusc în sus.
auton om se găsesc în afara
Aceasta esle o acţiune trec prin
creierului şi m ă duve i spin ă rii. în capătul
reflexă.
m ici grupe numite ga nglioni. ramificat al
Ganglionii primesc info rmaţii de
Olecranul la celulele receptoare din dife rite
neuronului de
asociaţie la
organ e ale corpului şi trimit dendritele
În apropiere de olecran, la ins tructiuni ad ecvate c ă tre corpului
nivelul cotului, se găseşte mu şc h i', cum ar fi inima, şi celulei motorii
un nerv care este mai glande , cum ar fi glandele
puţin protejat decât
saliva re, Sis temul se a uto r eglează
majoritatea celorlalţi. Când ş i me n ţi n e organismul în tr-o
loveşti osul, se produce un
stare d e echilib ru.
impuls şi simţi furnicături
în braţ.
4 Corpul
celular al 7 Neuronul
neuronului de asociaţie
senzitiv se transmite
găseşte in
impulsurile
sistemul
nervos
central.
21
Mişc ă rile conş ti e n te
co nt rolate d e aria motorie.
vorbirea.
Durerea es te s im(.ită
de o parte a crei erului
numită taiamus.
În această imagine. o porţiune a creierului a fost Impulsurile ajung a poi la
îndepărtată ca să poţi vedea unde s unt poziţionate aria s en zitivă, as tfel p o(.i
unele din zonel e descrise în dreapta, Creierul este Trunchiul cerebral regl ează prec iza de und e vine
proteja t d e oasele craniul u i şi d e un strat subţire de functii esentiale , cu m ar fi du rerea. Durerea te ajută
lichid care acţionează ca un a mortizor în jurul său. frecv'e nţa ca'rdiacă şi respiraţia, să te aperi avertizand u-te
şi continua să fun cţ ion eze chiar
Creierul a re un mare num ăr de vase sanguine. de p ericol ele din interiorul
şi cand dormi. EI co ntrol ează de
Celulele creierului sunt active tot timpul. chiar Şi asemenea inghiţitul. tu sea, s a u exteriorul corpului.
când dormi. astfel încâ t au nevoie de o continu ă stranutul şi voma. Ca şi Adesea prod u ce o acţiune
aprovizionare cu hran ă (sub formă de glucoz ă ) şi . talamusul. trunchiul refl exă au tom a tă chiar
oxigen, Dacă celulele rămân fără oxigen mai mult d e este o parte a inainte să fii conştient de
. ele sunt lezate ireversibil. nervos senza(.ie.
lonom.
Senzatiile
Această arie prim eş te tmpulsUri de la
receptorii din piele . Ca şi in aria motorie .
jnU'egul corp este reprezentat în celulele
nervoase. în consecinţă eş ti co nştient de locul
exact al fiecăr e i sen za tii. Cele mai sensibile Partea mare, a creierului are
cutată,
părţi din corp (vezi p~g. 20) ocupă cel mai două jumătăţi , care sunt numite
mult spaţiu în c reier. Celulele care precizează emisferele cerebra le stângă ş i dreaptă.
gustul se I1ăsesc si ele în această arie . Amândouă emisferele au arii
co respunz ă toare care se ocupă de
informaţiile d e la simţuIi şi de mişcăIi .
Căile nervoase de la cele două jumătăţi
ale corpului se Încrucişează atun ci
când intră în creier, astfel Încâ t
AIia auditivă primeşte
emisfera stângă este asoc i ată cu partea
dr e aptă a corpu lui şi emisfera dreaptă
impulsuri de la cohleea din
ure ch e. Ea poate aprecia tăria cu cea stângă.
unui sunet după intensitatea
impulsurilor. iar tonalitatea sa în
funcţie de tipul celulelor din cohlee 2
care îl trimit. Pentru a a precia
direcţia d in care vine sunetul. ea
compară intensitatea şi
sincron izarea in timp a
im pulsuri lor de la fiecare urech e
(vezi pag. 19) . .
10 ~I rr=
16 f 4-6 luni
,
Poti să te misti datorită Scheletul si
, muschii
, Craniu
modului în care
interactionează sistemul La dreapta poţi vedea oasele jumătăţii drepte a
nervos.' muschii si oasele. corpului ş i muşchii jumătăţii stângi. Claviculă
Cutia
toracică
Radius
Articulatiile
,
Locul unde se
întâlnesc două oase
se numeste
articu laU'e. Unele
a rliculatii, de
exempl ~ cele ale
oaselor craniului,
sun t fixe. dar
majoritatea sunt Articulaţiile cu suprafeţe Articulaţiile în balama, de la Articulaţiile
cu pivot. ca
mobile. Există mai sferice , de la so ld s i um ăr. genunchi şi coate, se mişcă cea a pumnului. se
mulle tipuri de se pot mişca i'n toate doar în două direcţii, ca o uşă răsucesc, ca să poţi
articulatii mobile. direcpile. care se închide şi se deschide. întoarce mâna.
latâ 3 dintre ele.
24
25
De ce este bun antrenam.entul?
Ce înseamnă aerobic?
-""----'---- - ---.,-•••L Aerobic Înseamnă "cu aer". Exercitiul
aerobic creşte capacitatea de a fol~si
B
* oxigenu l În tot corpul. Pentru a fi
..
* *
aerobic, un efort trebuie să fie
solicitant, dar nu epuizan t, şi trebuie
menţinut constant şi continuu (cel
o*
puţin 12 minute pe şedinţă). Sporturi
cum ar fi înotul , joggingul şi
* ciclismul s u nt aerobice. Cele ca
s printul sau squash -ul nu sunt
aerobice, d eoarece n ecesită mici
D~S ••
•
o * explozii de en ergie. Aceste sporturi
sunt anaerobice.
În cursul exerciţiilor aerobice , corpul
(energic)
. ..
L------m~~~~.~:;r.;)Ir~;:~§ii~~~~.tih~.1
* •
..
tău cere constant mai mult oxigen ş i
respiri mai adănc şi mai complet.
Inima l ucrează mai m ult. şi după u n
ti mp devine m a i puternică şi mai
eficientă. Circulatia se am elio rează,
vasele sanguine devin m ai elastice şi
Oboseala
În timpul exerciţiilor aerobice
• O O mu şc hii îşi ob ţin enţrgia din glucoza
di n fluxul sanguin . In timpul unui
efort in tens, inima ş i plămânii nu
O • Haltere pot transporta glucoza şi oxigenul în
corp destu l de rapid, în consecinţă
muşchii îş i c onsumă propriile
depozite dţ glicogen fără oxigen
(anaerobl. In acelaşi timp se produce
o substantă num ită acid lactic. Pe
măsură ce aceasta se formează,
muşchii încep să obosească şi să
doară. Din această cauză nu poţi
menţine acelaşi nivel de efort prea
mult timp.
26
Sexul şi copiii
Copilul se dezvoltă atunci când ovulul unei sau concepţie. Împreună, cele două celule
femei şi spermatozoidul unui bărbat se formează o singură celulă nouă. Aceasta creşte
întâlnesc şi se unesc în organismul femeii şi se dezvoltă în uterul femeii, dând naştere
după ce bărbatul şi femeia au avut un raport copilului. Atât sistemul de reproducere
sexual. Momentul în care ovulul şi masculin, cât şi cel feminin încep să
spermatozoidul se unesc se numeşte fertilizare funcţioneze complet la pubertate (vezi pag. 13).
27
SEXUL ŞI · COPIII
Determinarea
Îţi moşteneşti părinţii sexului
Modul de dezvoltare al unui copil este determinat
de două seturi de .. instrucţiuni", unul din ovul şi unul din
spermatozoid. Aceste instrucţiuni se găsesc în
cromozomii celulei (vezi pag. 3). Ovulul şi spermatozoidul
au fiecare câte 23 de cromozomi. realizând un total
de 46 după fertilizare. O copie exactă a acestor
46 de cromozomi este transmisă la fiecare celulă
si rămâne acolo toată viata. Deoarece are
câte un set de instrucţiuni de la fiecare părinte.
copilul îi moşteneşte pe amândoi.
Cromozomii sunt alcătuiti dintr-o substan
chimică numită ADN (acid
dezoxiribonucleic). Acesta seamână cu Cromozomii sexuali sunt numiţi X
o scară încrucisată. Treptele scării sunt şi Y. Fiecare are doi. Toate femeile
alcătuite din d~uă tipuri de perechi au doi cromozomi X şi toţi bărbaţii
de substante chimice: adenina şi au un X şi un Y. Ovulele Şi
timina, cito~ina şi guanina . Ordinea spermatozoiZii au câte un singur
treptelor variază şi formează un cod. O cromozom sexual. Toate ovulele au
secvenţă de aprOximativ 250 de trepte un X. Jumătate din spermatozoizi
codifică instrucţiunile pentru o au de asemenea un X şi jumătate
caracteristică particulară. cum au un Y. Dacă un spermatOZOid cu
ar fi o enzimă, un hormon sau o cromozom X fertilizează ovulul,
grupă de sânge. Fiecare din copilul va fi fată . Dacă un
aceste instrucţiuni codificate spermatozoid cu cromozom Y
este numită genă. fertilizează ovulul, copilul va fi
Pe fiecare cromozom băiat. Se nasc aproximativ 106
mii de gene. băieţi la 100 fete.
28
~
4 Fătul continuă să se
dezvolte încă şapte luni.
Pe măsură ce creşte,
uterul mamei se
5 La un
moment dat
măreşte, de la în cursul
lungimea normală de ultimelor luni
aproJdmativ 8 cm şi de sarcină,
volumul de 3 cm 3 la majoritatea
un volum de copiilor se
aproxmativ 6000 cm 3 aşază în uter
(6 litri). Fătul începe într-o poziţie
să se mişte. Doarme, cu capul în
poate să audă zgomote jos.
puternice şi chiar
să-şi sugă degetul.
Culoarea Gemenii
părului
AproJdmativo naştere din 80 produce gemeni. Există
două tipuri de gemeni. Gemeni non-identici apar când
se întâmplă ca două ovule să fie eliberate în acelaşi timp
şi fiecare este fecundat de spermatozoizi diferiţi. Aceşti
gemeni au cromozomi diferiţi, deci nu sunt neapărat
asemănători şi pot avea sexe diferite.
Gemenii identici apar când oul în diviziune se împarte
în două într-un stadiu foarte precoce şi din fiecare
parte se dezvoltă un făt separat. Aceşti gemeni sunt
identici şi au întotdeauna acelaşi sex. deoarece au
cromozomi identici.
@
Gemenii au de obicei
placente separate. Placentă comună
'"-,,,,'
părinte. Genele părinţilor (din ilustraţie) se pot combina
pentru a produce trei culori diferite ale părului la copiii
lor. O genă pentru păr de culoare închisă se numeşte
@
.. dominantă" deoarece anulează genele pentru alte culori.
O genă pentru culoarea blondă este dominantă faţă de
una pentru culoarea roşcat. Pentru a avea păr roşcat
trebuie să moşteneşti câte o genă pentru păr roşcat de la
fiecare părinte. Culoarea ochilor este determinată in
~ ~-
!
'''-../'
acelaşi fel. Căpruiul este dominant faţă de albastru.
29
Lucruri care nu merg bine
Există multe motive pentru ca lucrurile să meargă prost în organismul uman. Iată căteva tipuri comune de boli şi
modurile de luptă împotriva acestora. Ceea ce simţi cănd eşti bolnav, cum ar fi o durere de cap sau una abdominală ,
sunt ..simptomele" bolii.
/ BoU mentale
~-------~~~--------~
I
Acestea sunt boli cu care oamenii se nasc . Ele sunt Bolile mentale pot avea multe cauze. Stresul poate
adesea determinate de cromozomi cu deficiente. De constitui adesea o parte din cauză. Exemple de boli
exemplu, copiii care au sindrom Down au 47 'cromozomi mentale sunt depresia severă şi anorexia nervoasă (când
în celulele lor În loc de 46. Aceasta îi face handicapaţi femeile tinere refuză să mănănce fiind obsedate de
fizic sau mental. siluetei).
/ Accidente şi leziuni
'_- - -_ _ _ _ _ _- - - - J
/
MajOritatea accidentelor se întâmplă în casă sau pe Acestea sunt produse de substanţe dăunătoare din mediul
stradă si, într-o măsură mai mică, în industrie. Bătrănii înconjurător. De exemplu azbestoza, o boală pulmonară,
şi tinerii sunt în mod special predispuşi la accidente, este produsă de praful de azbest. Una din substanţele
bătrănii la căzături, de exemplu, iar copiii la sufocare. periculoase din gazele industriale este plumbul, care poate
influenţa dezvoltarea creierului copiilor. Radiaţia crescută.
/ Cancerele / de exemplu după teste nucleare, poate produce cancere.
~---~------------------~ Ea poate de asemenea leza cromozomii, dăunănd astfel
Acestea sunt a treia cauză de deces în ţările cu un
standard înalt de viaţă, după accidente şi bolile generaţiilor viitoare.
cardiovas~ulare . Cancerul este o afecţiune a creşterii
celulare. In ţesuturile normale celulele se divid şi se
multiplică numai în condiţii atent reglate. O celulă
canceroasă (numită şi celulă malignă) este una care a Majoritatea acestora este produsă de microbi sau
suferit o modificare ce o scoate de sub controlul acestei microorganisme , care sunt fiinţe vii atât de mici încât pot fi
reglări. Ea se divide şi se multiplică necontrolat, lezănd văzute numai la microscop. Nu toţi microbii produc boli.
prin acest proces celulele sănătoase. Pe lăngă formarea Mulţi trăiesc în, sau pe corp, tot timpul şi sunt inofensivi.
unei tumori într-un anumit loc, celulele maligne se pot Unii sunt folosiţi chiar la prepararea unor măncăruri cum
parte a corpului. Zonele mai frecvent afectate sunt Ele pot creşte numai în interiorul celulelor vii. Invadează
plămănii, sănii , colonul, pielea şi săngele (acest din celulele şi folosesc resursele lor pentru multiplicare. Acest
urmă caz sţ numeşte leucemie). fapt lezează celulele şi produc simptomele bolii.
TRATAMENT. In permanenţă se fac noi descoperiri despre Multe boli sunt virale. Poliomielita este o boală gravă: mai
cancer şi mulţi oameni suferind de această boală pot fi puţin severe sunt guturaiul, gripa, pojarul, oreionul,
acum vindecaţi. Există trei tipuri principale de tratament varicela, herpesul (tip 1) şi verucile (un fel de neg pe talpa
treptată a ţesuturilor pe măsura înaintării în vârstă. Bolile bacteriene includ TBC (tuberculoza), febra tifoidă,
Pierderea vederii, surditatea şi artrita (inflamaţia pneumonia, tusea convulsivă. tonsilita , tetanosul,
articulaţiilor) pot fi toate boli degenerative. furuncul ele şi unele tipuri de toxiinfecţii alimentare.
/ ------~
'----
CUM SE AAsPÂNDESC BOLILE INFECl1oASE.
bolilor infecţioase
se transmit prin aer. O persoană
frecvente cauze ale unui atac de inimă (vezi pag. Il). Dacă tuse şi o altă persoană îi inspiră . Guturaiul, gripa şi
boala afectează una din arterele creierului, o parte din pojarul se transmit în acest mod.
aceasta este privată de sănge şi lezată. In acest caz este Poţi lua o infecţie din apă sau alimente. Aşa se
vorba despre un accident vascular cerebral. Simptomele, transmit boli cum ar fi febra tifoidă şi tOxiinfeCţiile
de exemplu paralizia sau incapacitatea de a vorbi, depind
de aria afectată. alimentare. Hrana poate fi infectată de oameni sau
PRESIUNEA ARTERWĂ Reprezintă forţa cu care săngele este muşte .
pompat prin artere. (Nu este acelaşi lucru cu pulsul, care Multe boli de piele, cum ar fi furunculele sau negii. sunt
reprezintă frecvenţa cu care este pompat săngele). transmise prin contact.
Oamenii cu o presiune arterială persistent crescută au un
risc mare pentru atacuri de inimă sau cerebrale. O BTS (BOLI CU TRANSMITERE SExuALĂ). Acesta este un grup de
presiune arterială scăzută produce uneori leşinuri, cănd la boli contagioase numite de asemenea şi boli venerice. Ele
creier nu ajunge suficient sănge. Leşinul este o reacţie se transmit în cursul unui raport sexual cu o persoană
reflexă. Cănd cazi, gravitaţia aduce săngele îţlapoi la
infectată. Microbii care produc boala mor rapid în absenţa
creier. Leşinul poate fi de asemenea provocat de reţinerea
căldurii şi umidităţii corpului, astfel încât nu te poţi infecta
săngelui în picioare, dacă stai prea mult timp în poziţie
verticală.
de la scaune de toaletă, cearşafuri sau prosoape murdare.
30
Gonoreea (numită şi blenoragie) şi herpesul (tip 2) sunt Ele pot distruge sau opri creşterea multor bacterii care
BTS bine cunoscute. Majoritatea BTS pot fi de obicei produc boli infecţioase.
vindecate dacă sunt tratate prompt. Nu a fost găsit încă DROGURI ZILNICE Cafeaua, ceaiul şi cola conţin stimulente
nici un tratament pentru SIDA. Aceasta este produsă de (substanţe care accelerează procesele organismului). Nicotina
un virus numit HIV care se transmite prin contact sexual din tutun este un drog care acţionează asupra sistemului
şi sânge. Multe spitale mari au clinici specializate în BTS nervos. (Vezi pagina 9 pentru detalii despre fumat). Alcoolul
care asigură consultaţie şi tratament confidenţial. afectează de asemenea sistemul nervos, inclusiv creierul.
Oamenii care beau mult alcool pot deveni dependenţi de el
Mijloacele de apărare ale organismului atât fizic, cât şi psihic.
Toate drogurile. inclusiv acestea "de fiecare zi", pot să treacă
Organismul are câteva mijloace naturale de apărare prin placenta femeilor gravide şi să afecteze în diferite moduri
împotriva bolilor. Unul din cele mai importante este dezvoltarea fătului.
reprezentat de celulele albe din sânge. Unele dintre ele ABUZUL DE DROGURI Apare când medicamentele sunt
înglobează şi distrug bacteriile dăunătoare, în timp ce luate în moduri şi cantităţi nerecomandate de medic. Cel mai
altele produc anticorpi împotriva diferiţilor invadatori. frecvent folosite sunt cele care acţionează asupra sistemului
Unele din celulele albe care produc anticorpi se formează nervos central modificând starea psihică. Oamenii care le iau
în ganglionii limfatici. Când ai o infecţie, se formează frecvent pot deveni dependenţi fizic şi psihic. Există pericolul
mai multe celule decât de obicei, pentru a te ajuta să de supradozare şi de efecte grave pe termen lung. Principalele
lupţi împotriva bolii. Aceasta duce uneori la umOarea tipuri sunt analgezicele puternice, cum ar fi heroina, morfina
ganglionilor, care pot fi palpaţi la gât. în axilă şi regiunea şi cocaina; sedativele (somniferelel. incluzând barbituricele şi
inghinală. diazepamul (valium); stimulentele, incluzând amfetaminele şi
O dată ce celulele albe au fost stimulate să producă LSD.
anticorpi împotriva unei anumite boli, ele îi pot produce Inhalarea unor vapori poate avea efecte similare cu alcoolul.
din nou foarte rapid dacă este necesar. De aceea boli Pericolele includ pierderea cunoştinţei, vărsătura şi
cum ar fi pojarul se fac foarte rar de două ori. După sufocarea, cu posibile Ieziuni pe termen lung ale rinichilor şi
prima infectare devii imun. sistemului nervos.
Index Diaree, 7
Digestie, 4, 6 -7, 21
Ligament, 25
Limbă, 19
Sarcină. 27. 28-29, 31
Sănge, 10-11
Dinţi, 4, 5, 6
Limfatice, Vase, 6,10.31 - coagulare, 5, 10 - grupe,
Drep taci, 23
Lizozomi,3 Il, 28 - presiune, 4, 30
Droguri, 30, 31
Măduvă,osoasă.24
- transfuzII. 11 - vase, 10, 14
Acid lactic , 26
Duoden, 7
Măduva spinării, 20
Săruri, 4. 10, 12. 13, 14
Acnee, 15
Durere, 5, 20, 22
Mediator. 21.25
Schelet, 24
Adrenalină. 13
Efort, 9, Il, 28
Menopauză,27
Senzaţii. 20. 22, 23
Aeroblc.26 Ejaculare, 27
Menstruaţie, 13. 27
Sete, 22
Alcool, 7, 26. 31
Electroencefalogramă (EEG), 23
Mlcrobl,30
Sex
Alveolă.8
Embrion, 28
Minerale, 4, 21. 24
- comportament. 22
Ameţeală, 19
Energie, 2, 4, 5, 8-9, 25
Miopie, 16
- cromowmi. 28
Amidon. 4. 6
Enzlme, 6, 7, 8, 13, 28
Miros. 19, 22
- hormoni, 13
Aminoacizi. 4. 10. 12
Eplderm, 14. 15
Mişcare. 22. 23, 24 -25, 29
- 27 Sexe
Antiblotice. 31
Erecţie. 27
Mucus. 9. 19.27
Sexual. raport. 27. 30
Sfincter. 12. 27
Antigene, I l
Eustachio. tubul, 18
Nas. 9. 19. 22
Simptome. 14, 30. 31
Anus. 6. 7
Faringe, 6, 9
Nefroni. 12
Simţ, organe de. 16-20
Apendice. 7
Fertilizare, 27, 28
25
Sisteme, 3, 31
Atriu, 1 i It
Fluor, 5
Oase, 24, 25
Foame. 22
Ochelari. 16
Strănut, 9. 22. 30
Bastonaşe. 16. 17
Foliculi. 15
Ochi, 3, 5. 16. 17. 19.23.28.
Bilă. 7
Formă. 26
29
Sughiţ. 9
- cu transmitere sexuală.
Surditate, 19. 30
Frison, 14
Ombilic. 28
30, 31
Talamus. 22
Temperatură. 5. 14. 22
Bronhll.8
Ganglioni. 21
Organe. 3. 28
Calorii, 5
Gemeni. 29
Tendon, 25
Orgasm. 27
Cancer, 4. 9, 30. 31
Gene, 28, 29
Ovare. 13, 27
Testicule, 13. 27
Cartllaj. 25
- endocrine. 13 - lacrimale. 1 7
O~gen, 2, 8, 9, 10, 22. 26. 28
Transplante. 31
31 - musculare, 2 - osoase.
Glucide. 4. 8
Penis. 12. 27
Tumoare. 30
Il. 24
Glucoză. 4. 8. 10, 12. 13. 22.
Ţesuturi. 3
Piele. 14 -15.20.23
Cerebel. 22. 23
26
Pipăit. 20
Urechi. 11. 16. 18 -19,23.25.
Cerebral. trunchi. 22
Golgi. complex. 3
P1strul, 14
28
Cil!, 9
Grăsimi. 4. 6, 7
Placentă. 28, 29
UnghII, 15
Citoplasmă, 3
Guturai. 5, 19, 30
Plasmă, 10. Il, 12
Uretere. 12
Clitorls, 27
Hipofiză. 13, 22
Plămâni. 8 -9
Uretra, 12,27
Coaste. 8. 9. 24
Hipotalamus. 22
Pori. 14
Urină. 7, 12, 13, 27
Cohlee. 18. 23
Hormoni. 13. 15, 22. 27, 28
Prezbltism. 16
Uter. 27. 28 -29
Colagen, 24. 25
Hrană. 2, 4-5. 6
Proteine. 2, 3, 4. 6, 7. 10, 12.
Vagln. 27, 29
Colon, 7, 30
Ileon.6
14, 24. 25
Valve. 10, I l
Concepţie. 27
Imunitate. 31
Pubertate. 13, 15. 27
Venă. 10. 12. 28
Conuri. 16. 17
Infecţie, 5. 7, 9, 14,30,31
Puls, Il, 30
Ventricul!, 11
Constipaţle. 4. 7
Inimă, 10. Il, 26, 28. 31 - atac
Radiaţii. 30
Vertebre. 24
Contracepţle. 27
de. 11.30 - bol! de. 4. 5. Il.
Receptori. 16, 17, 18. 19, 20,
Vezică
Copii. 9, 13,27.28.29,30.31
26
21. 23. 25
- blliară, 7 - urinară. 12. 25,
Corzi vocale. 9
Injecţii. 13. 31
Rect. 7, 27
27
Creştere, 4, 13
!nghiţire. 6. 7, 18. 22
Reproducere. 3, 27. 29
Virus,30
Daltonism. 17
Keratină. 14,15
Retină, 16, 17. 23
Vomă, 7. 22
Dendrlte. 21
Kilojouli, 5
Rezistenţă. 26
Vorbire. 9. 22. 30
Derm. 14 -15
Laringe. 8. 9. 22
Ribozomi. 2. 3
Vulvă.27
Dioxid de carbon. 8. 10
Lentile de contact. 16
Rinichi. 10, 11, 12. 13, 31
Zaharuri. 4. 5
32