INTRODUCERE N PSIHOTERAPIE

masterand

Ceremonialul schimburilor de daruri

Viaa este un proces continuu de organi are !i structurare a e"periene#or$ Oamenii au o ne%oie puternic& de ordine !i sens' dar noi tr&im (ntr)o #ume (n care acestea ar putea ca acestea s& ne #ipseasc& cu des&%*r!ire$ Noi ne structur&m %iaa (n +uru# unor concepte speci,ice' de e"emp#u atri-uind e%enimente#or in,#uene#e comportamentu#ui nostru$ Ca urmare a propriei noastre ne%oi de e"primare !i acordare unui sens e"istenei noastre' noi .po%estim/ proprii#e e"periene !i' (n ace#a!i timp' ne raport&m #a .po%e!ti#e/ din +uru# nostru$ .Ritua#u# sc0im-uri#or de daruri/ repre int& o imagine sti#i at& a procesu#ui terapeutic' ca ,iind un sc0im- (ntre terapeut !i c#ient' su- ,orma p#*ngeri#or' s,aturi#or' po%estiri#or etc$ nc& de #a (nceputu# terapiei c#ientu# %ine cu propria sa po%este (n ceea ce pri%e!te pro-#ema sa$ Ascu#t*ndu)#' terapeutu# poate r&spunde tot cu o po%este' numit& (n #iteratura de specia#itate .meta,or& terapeutic&/$ Din acest moti% %om a-orda po%e!ti#e terapeutice din dou& ung0iuri1 o dat& ca .po%e!ti/ a#e c#ientu#ui !i apoi ca .meta,or& terapeutic&/ e#a-orat& de psi0oterapeut' ce este .o po%este mai mu#t sau mai puin comp#e"& !i care se aproprie ori se identi,ic& cu ceea ce retorica nume!te a#egorie' ,a-u#& sau para-o#&/$2Da,inoiu' I$3 O mare parte a demersu#ui terapeutic const& (n spunerea' ascu#tarea' repo%estirea' reascu#tarea po%e!ti#or$ Aceste po%estiri pot o,eri spri+in (n mod decisi% !i pot o,eri materia#e !i resurse pentru interpretare' (ne#egere !i de %&#uire' o,erind (n ace#a!i timp un cadru pentru producerea trans,eruri#or$ Ro-erts su-#inia1 .Po%e!ti#e pot constitui o resurs& !i o te0nic& (n terapie$ E#e o,er& posi-i#itatea de a e"p#ora e"periene#e' ,&r& a uti#i a un #im-a+ c#inic (n caeea ce pri%e!te %iaa oameni#or$ 4iecare dintre noi are o po%este de spus$/ 2p$563

Povestea vieii
Presupo iii#e care stau #a -a a acestei a-ord&ri sunt urm&toare#e1 Oamenii 7$ au numai intenii -une ) ei nu doresc pro-#eme8 5$ sunt in,#uenai decisi% de mediu# (n care tr&iesc8 9$ nu repre int& pro-#ema8 6$ pot adopta po%e!ti noi' odat& separai de pro-#eme#e !i mediu# #or$ 2Nic0o#s' :3
7

INTRODUCERE N PSIHOTERAPIE

masterand

Povestea mea U#time#e a-ord&ri accentuea & c& ne%oia oameni#or de a da un sens e"periene#or tr&ite este o e"presie a necesit&ii imperati%e de a atri-ui un (ne#es propriei %iei (n conte"tu# socioistoric$ Din acest moti% a-ordarea narati%& este construit& (n +uru# a dou& meta,ore1 po%estea persona#& !i construcia socia#&$ Po%estea persona#& se -a ea & pe .ade%&ru# narati%/ care are o importan& mai mare dec*t .ade%&ru# istoric/$ .4apte#e/ pre entate terapeutu#ui sunt paria# o-iecti%e istoric !i paria# construcii persona#e$ Tr&ind printre cei#a#i tre-uie s& ne raport&m (n permanen& mediu#ui socia# care sta-i#e!te #imite#e dintre norma#itate !i anorma#itate' dintre ceea ce este permis !i ta-u$ Imp#icaii#e acestei a-ord&ri sunt de,inite de Hard; ast,e#1 .Noi tr&im (n naraiuni' iua este o (n#&nuire de naraiuni' ne amintim' anticip&m' sper&m' credem' p#&nuim' (n%&&m' ur*m !i iu-im (n naraiuni/$ Viaa este comp#icat& !i de aceea noi g&sim moda#it&i de a o e"p#ica$ Aceste e"p#icaii' po%e!ti pe care ni #e spunem nou& (n!ine' ne organi ea & e"periena !i orientea & comportamentu#' de%enind o gri#& de .citire/ a rea#it&ii$ Din p&cate' de ce#e mai mu#te ori po%e!ti#e ce sunt aduse #a terapie de c&tre c#ient sunt negati%e$ Principiu# care organi ea & e"periene#e noastre (n naraiuni este descris de c&tre Carr 27<=>3 ca ,iind .structura narati%&/$ Para,ra *ndu)# pe S0a?espeare' :acInt;re 27<=@3 a,irm&1 .Noi e%o#u&m pe o scen& pe care nu am conceput)o noi !i (n care ne reg&sim drept o parte a unei aciuni pe care nu noi am iniiat)o$ 4iecare dintre noi este persona+u# principa# a# propriei sa#e piese' are un ro# secundar (n %iei#e ce#or#a#i' iar (n ,iecare %ia& sunt imp#icate !i a#te persoane$/ S0an?' citat de DAi%edi' re#ie,ea & ro#u# po%e!ti#or (n %iaa oameni#or1 .:emoria oameni#or se -a ea & pe po%estiri$ Prin intermediu# acestora noi putem a%ea acces #a o mare gam& de e"periene a#e c#ientu#ui pe care' ,&r& aceste po%estiri a#e %ieii' ar ,i greu s& #e intuim$ Cei mai mu#i dintre noi g*ndesc cu a+utoru# po%e!ti#or' iar ce#e mai mu#te in,ormaii pe care #e primim (n mod curent sunt stocate !i reactua#i ate cu a+utoru# po%e!ti#or$/ Uti#i area po%estiri#or de c&tre c#ient (i aduce acestuia o serie de -ene,icii care (# ,ac s& ,o#oseasc& aceast& te0nic& din ce (n ce mai ,rec%ent$ Printre acestea enumer&m1 Numirea a ceea ce anterior nu era numit Po%e!ti#e au capacitatea de a numi ceea ce era nenumit !i de a personi,ica coninutu# procese#or psi0ice interne' prin aceasta coninutu# materia#u#ui incon!tient) amintiri !i

INTRODUCERE N PSIHOTERAPIE

masterand

emoii reprimate) de%in comunica-i#e (ntr)un mod care nu amenin& persoana$ Prin intermediu# po%e!ti#or incon!tientu# de%ine treptat con!tient' trec*nd peste restricii#e #ogicii !i raiona#it&ii$ Bogica este at*t protecti%& 2(mpotri%a eperiene#or de durere3' c*t !i restricti%&$ E#i-erarea acestor g*nduri !i emoii ,aci#itea & cat0arsisu#' ca mai apoi s& spri+ine de %o#tarea unor a-i#it&i de re o#%are a pro-#eme#or$ Exprimarea timpului i planificarea Po%e!ti#e au capacitatea de a ne susine (n ,aa di,icu#t&i#or cu care ne con,runt&m i#nic$ Uti#i area terapeutic& a po%e!ti#or presupune a-i#itatea de a ascu#ta po%e!ti#e ce ne sunt spuse !i de a uti#i a meta,ore terapeutice pentru stimu#area (ne#egerii' a de %o#t&rii resurse#or persona#e !i a re o#%&rii de pro-#eme$ :omentu# po%e!ti#or poate ,i ,o#osit ca pe un pre#udiu pentru demararea unui demers terapeutic mai #a-orios$ Uti#i area po%e!ti#or presupune un sim a# momentu#ui terapeutic1 momentu# tre-uie a#es cu atenie' iar amp#oarea sa s& ,ie -ine anticipat&$ Oferirea de semnificaii personale i gsirea de modele de rezolvri de probleme :u#te rea#it&i interioare nu pot ,i e"p#icate (ntr)un mod (n care a#ii s& #e (ne#eag&$ Psi0oterapia este o moda#itate prin care acest proces de%ine posi-i#$ E"primarea artistic& !i crearea unei po%e!ti persona#e (n timpu# terapiei constituie o (ncercare important& de a da ,orm& uni%ersu#ui interior' prin aceasta supun*nd e"amin&rii con!tiente procese#e interne ce sunt con,#ictua#e$ n ,apt' po%estitoru# acord& psi0oterapeutu#ui acces #a #umea sa interioar&' in%estindu)# pe acesta cu capacitatea de a re o#%a trauma !i de a)i de %o#ta noi a-i#it&i$ :ai mu#t' terapeutu# %a a%ea acces #a .0arta/ interioar& a c#ientu#ui$ Raportarea la exemple Sunt persoane care se reg&sesc (n eroii unor po%estiri care cap&t& semni,icaie pentru ei !i pentru re o#%area di,icu#t&i#or (nt*mpinate$ Poate c& #a prima %edere se poate spune c& uti#i area acestei te0nici nu ar imp#ica terapeutu# (n mod acti%$ Se poate argumenta (n ,a%oarea ,aptu#ui c& po%estirea o,erit& de c&tre c#ient este o re)po%estire' distincia (ntre ce#e dou& ,&c*ndu)se prin gradu# de participare acti%& a mem-ri#or cup#u#ui terapeutic1 terapeutu# de%ine mai mu#t dec*t un simp#u ascu#t&tor$ Acum sarcina #ui este aceea de a cere deta#ii' de a pune (ntre-&ri !i de a ,ormu#a conc#u ii sau de a reinterpreta e%enimente#e' g&sindu)#e noi (ne#esuri$
9

INTRODUCERE N PSIHOTERAPIE

masterand

Ap#icati-i#itatea ,undamenta#& a po%e!ti#or este natura#eea ca care (mputernice!te o persoan& 2sau ,ami#ie sau grup3 s&)!i spun& .propria po%este/$ Articu#*ndu)!i propria #or istorie' c#ienii (!i %or descoperi adesea sec%ene ce cap&t& sens' acestea pro%oc*nd insigt)uri' m&rind ast,e# coerena intern&$ C*nd sunt spuse' aceste po%e!ti pot c&p&ta semni,icaie !i din conte"tu# (n care e#e sunt spuse$ Este esenia# ca e#e s& ,ie (ntr)ade%&r au ite' mai a#es atunci c*nd se re,er& #a o interdicie genera#& sau proprie' ca e"periena unei -o#i psi0ice sau un a-u asupra unui copi#$ :ai mu#t' ce# care ascu#t&) a%*nd un gen' %*rst&' statut) ar putea o,eri mai mu#t& speci,icitate po%estirii$ Co" !i T0i#gaard au o-ser%at c& .Psi0oterapia este preocupat& de po%e!ti#e care sunt at*t de desta-i#i atoare c& p*n& !i (ncercarea de a #e spune poate ,i dureroas&$ Po%estitoru# caut& oca ia de a e"p#ora' aprecia !i interiori a propria po%este$ O parte consistent& a psi0oterapiei const& (n de %&#uirea treptata a naratoru#ui' at*t c*t po%estea sa poate s& o ,ac&$/$ Spunerea sau scrierea po%estiri#or poate a%ea imp#icaii c#inice spectacu#oase$ mputernicirea indi%i i#or sau grupuri#or cu oportunitatea g&sirii unei %oci care s& spun& po%estea poate a%ea e,ecte -ene,ice' mai a#es (n ca u# persoane#or care au tr&it e%enimente traumati ante (n mod repetat$ Psi0oterapia o,er& conte"tu# (n care persoane#e se simt securi ate s& a,irme sec%ene de %ia& care sunt considerate ta-uuri (n propria #or ,ami#ie sau societate$ Povestea noastr Construcii#e cu care mem-rii unei ,ami#ii se pre int& #a psi0oterapie o,er& o imagine a rea#it&i#or ,ami#iei' ca (ne#egere mutua#& !i un set comun de pre+udec&i' une#e #ipsite de speran&' a#te#e nu$ n u#tima perioad&' terapeuii de ,ami#ie au constatat c& mu#te din dis,unciona#it&i#e ,ami#iei se datorau unor seturi nerea#iste de a!tept&ri !i interpret&ri' care gu%ernau ,uncionarea$ Po%estea %ieii ,uncionea & ca un ,i#tru prin care este trecut& e"istena noastr&' care este integrat& (n categorii' iar dac& nu se pretea & #a a!a ce%a' atunci este modi,icat& ast,e# (nc*t s& corespund& acestora$ n ca u# terapiei de ,ami#ie' o parte (nsemnat& a procesu#ui terapeutic const& (n pre entarea .po%e!tii/ ,iec&rui mem-ru cu pri%ire #a propria persoan&' re#aii#e intra,ami#ia#e' regu#i#e e"p#icite !i imp#icite' e%enimente traumati ante etc$ Uti#i area naraiuni#or spri+in&

INTRODUCERE N PSIHOTERAPIE

masterand

terapeutu# pentru a (ne#ege mai -ine natura interaciuni#or ,ami#ia#e$ S)a constatat c& ,ami#ii#e care tra%ersea & periode di,ici#e se pre int& cu po%e!ti depresi%e care (i (mpiedic& s& acione e$ Odat& cu uti#i area po%estiri#or s)a e%ideniat impactu# pe care acestea #e au asupra percepii#or c#ieni#or !i a interpret&ri#or$ O te0nic& tot mai uti#i at& este aceea a centr&rii pe puncte#e tari a#e ,ami#iei' .s#&-iciuni#e/ ,iind ignorate tota#$ Po%estea tre-uie s& se ,oca#i e e doar pe puncte#e ,orte a#e ,ami#iei pentru ca acestea s& capete %a#oarea de stimu# pentru aciuni#e %iitoare$ Ideea de -a & este aceea c& ,iecare ,ami#ie are (n istoria sa e%enimente cu %a#ene po iti%e' precum !i un .set/ de a-i#it&i !i caracteristici care au stat #a -a a ,undament&rii !i ,uncion&rii sa#e$

Metafora terapeutic
:eta,ora terapeutic& este .daru#/ o,erit c#ientu#ui de c&tre terapeut$ A!a cum a,irmam' demersu# terapeutic poate ,i considerat un continuu sc0im- de po%e!ti1 dup& ce este pre entat& terapeutu#ui po%estea c#ientu#ui' acesta are posi-i#itatea de a r&spunde cu a+utoru# unei meta,ore' ,ie e#a-orat& specia# pentru c#ient' ,ie pre#uat& din #iteratur&$ Indi,erent care este pro%eniena meta,orei o,erite c#ientu#ui' aceasta de%in operante doar (n m&sura (n care mi+#ocesc sta-i#irea unei re#aii (ntre terapeut' c#ient !i pro-#ema acestuia$ Numai o meta,or& -ine a#eas& %a dec#an!a .c&utarea transderi%aiona#&/ #a c#ient' respecti% sta-i#irea unei #eg&turi (ntre situaia sa !i materia#u# ce i se propune$ A#egerea unui #im-a+ meta,oric nu este (nt*mp#&toare deoarece' din punct de %edere neuropsi0o#ogic' ce#e dou& emis,ere cere-ra#e procesea & tipuri di,erite de in,ormaii1 emis,era st*ng& uti#i ea & (n principa# #im-a+u# !i concepte#e #ogice' iar emis,era dreapt& #ucrea & cu imagini !i sim-o#uri meta,orice$ Co" !i T0ei#gaard sunt de p&rere c& .:eta,ore#e' %& ute din perspecti%a neuropsi0o#ogic&' integra & mode#u# imaginati% !i sim-o#ic a# emis,erei drepte cu ce# #ing%istic a# emis,erei st*ngi$/ 2p$9C3 Pines este impresionat de puterea e"traordinar& a #im-a+u#ui1 .Psi0oterapeuii au redescoperit c& psi0oterapia nu este (n primu# r*nd o te0no#ogie a uti#i &rii precise a cu%inte#or' instrumente a#e unei interpret&ri e,ecti%e$ A-isuri#e minii sunt descoperite !i ana#i ate cu a+utoru# unui #im-a+ simp#u care uti#i ea & imagini !i meta,ore' un #im-a+ uni%ersa#' (na,ara granie#or timpu#ui$/ 2p$953 D$ Eeig re um& ast,e# a%anta+e#e uti#i &rii meta,ore#or1

INTRODUCERE N PSIHOTERAPIE

masterand

nu sunt amenin&toare8 sunt e"trem de p#&cute' seduc&toare8 ,a%ori ea & independena) indi%idu# are ne%oie de a sesi a sensu# mesa+u#ui !i de a)i da e# (nsu!i interpret&ri8 pot ,i uti#i ate pentru a dep&!i re istene#e norma#e care apar (n ,aa sc0im-&rii8 pot ser%i #a contro#u# situaiei8 mode#ea & sup#eea g*ndirii$ :$ Eric?son este ce# care a uti#i at (n mod ino%ator meta,ora$ Sc0im-area terapeutic& are

#oc (ntr)un ritm propriu ,iec&rui c#ient prin generarea unui proces circu#ar autogenerati%1 mesa+u# meta,oric acti%ea & asociaii#e incon!tiente ce (ntrerup %ec0iu# r&spuns comportamenta# prin generarea de noi (ne#esuri care' #a r*ndu# #or' produc noi r&spunsuri comportamenta#e$ Ape#u# #a meta,ore este determinat de re istene#e c#ientu#ui$ 4o#osirea (n tot mai mu#te sisteme terapeutice a meta,orei se e"p#ic& prin ,uncii#e pe care acestea #e (ndep#inesc 2Da,inoiu' I$31 Declaneaz cutarea transderivaional: crearea unei puni (ntre #umea meta,orei !i uni%ersu# indi%idua#8 Funcia de mediator: po%estea terapeutic& creea & o rea#itate psi0o#ogic& ce se interpune (ntre c#ient !i terapeut' e%it*ndu)se ast,e# con,runtarea direct& dintre ace!tia8 Funcia regresiv: po%e!ti#e desc0id u!a spre ,ante ie' spre g*ndirea meta,oric&' spre o reacie #ipsit& de team& ,a& de coninuturi#e ,antastice' spre mitu# %eneraiei !i a# minunii$ Funcia de oglind!: po%estea terapeutic& ,a%ori ea & distanarea pacientu#ui de propriu# con,#ict' e"terna#i area #ui$ Funcia de model: po%e!ti#e ,urni ea & situa!ii test' (n care pacientu# poate (ncerca so#uii' r&spunsuri neo-i!nuite (n raport cu g*nduri#e !i sentimente#e #ui de p*n& atunci' !i apoi s& #e ap#ice #a proprii#e con,#icte' (ntr)o manier& e"perimenta#&$ Funcia de resemnificare: orice po%este sc0im-& perspecti%a !i cadre#e de re,erin&' de %&#uind noi semni,icaii' o,erind o imagine mai comp#et& asupra pro-#eme#or noastre$

>

INTRODUCERE N PSIHOTERAPIE

masterand

Disputarea de teritorii Sunt terapeui care a-ordea & po%estea meta,oric& !i po%estea %ieii ca pe dou& te0nici distincte' a,#ate #a capete#e unui continuum$ Nu !tim care este po iia adoptat& de terapeuii care ,o#osesc te0nica meta,orei' (ns& cei care uti#i ea & po%estea %ieii repro!ea & ce#or#a#i c& %ederea pe care o adopt& ,a& de ,ami#ie este una o-iecti%&' de o-ser%ator din e"terior' ca !i cum ar o-ser%a o ma!in& stricat&' ,&r& a ,ace re,eriri #a trecutu#' opinii#e !i mediu# s&u$ Drept urmare' ace!ti terapeui1 adopt& o po iie de e"peri ,a& ,e ,ami#ie' identi,ic& #acune#e din sistem !i #e remedia &' (!i autoaprecia & inter%enii#e ca ,iind mu#t mai o-iecti%e !i %a#ide (n comparaie cu ce#e a#e ,ami#iei' tratea & oamenii ca pe o-iecte ce pot ,i manipu#ate !i nu iau (n considerare conte"tu# socio$istoric a# c#ieni#or$ n opo iie' uti#i area naraiuni#or (ncura+ea & terapeuii s&1 adopte o po iie empatic& !i co#a-orati%& ,a& de istoria c#ientu#ui' s& identi,ice (n istoria c#ientu#ui perioade (n care se simea puternic !i cu resurse' ,o#ose!te (ntre-&ri#e pentru a nu)!i impune propriu# punct de %edere !i (ncura+ea & c#ienii s& se deta!e e de cu#tura (n care tr&iesc pentru a ,i desc0i!i !i pentru a#te po%e!ti$ 2F0ite8 4reedman !i Com-s3 Adepii po%e!tii %ieii nu se consider& a ,i cei care re o#%& pro-#eme#e c#ieni#or$ Ei sunt interesai (n a tre i oamenii din transa (n care se a,#&) datorit& cu#turii) ast,e# (nc*t ei s& ai-& mai mu#te posi-i#it&i de a#egere$ Prin urmare' terapeuii narati%i!ti sunt co)autori' (mpreun& cu c#ienii' #a crearea de po%e!ti despre pro-#ema #or !i despre moduri#e de raportare #e cei#a#i !i #ume$ Noi comp#et&m c& acest #ucru se rea#i ea & cu a+utoru# meta,ore#or terapeutice care (!i au origini#e (n istoria %ieii c#ientu#ui' dar care (i propun un nou mod de a-ordare a rea#it&ii' moda#itate care este (ntotdeauna persona#i at&$ Ca (ntotdeauna' ca#ea cea mai -un& este cea de mi+#oc$ n practica c#inic& sunt des (nt*#nite situaii#e (n care o a-ordare e"c#usi% centrat& pe po%estea %ieii nu este indicat& deoarece sunt persoane' mai a#es ce#e depresi%e' care nu se pot decentra de pe e%enimente#e negati%e$ n acest ca nu s)ar rea#i a dec*t o 0ipercentrare pe pro-#em&$ Ba ,e#' o,erirea unor po%estiri meta,orice ,&r& a ne raporta #a istoria !i credine#e c#ientu#ui risc& s& nu dec#an!e e c&uarea transderi%aiona#& !i' (n acest ca ' demersu# este #ipsit de uti#itate$ n acti%itatea pro,esiona#& nu am uti#i at te0nica po%e!tii %ieii ca te0nic& independent& deoarece pentru noi este re#ati% nou&' iar #iteratura de specia#itate nu a o,erit un suport teoretic

INTRODUCERE N PSIHOTERAPIE

masterand

so#id (n acest sens$ n sc0im-' te0nica po%e!ti#or terapeutice este uti#i at&' mai a#es (n ca uri#e (n care demersu# terapeutic nu se pretea & #a o con,runtare direct& a c#ientu#ui cu su-po iii#e psi0o#ogu#ui$ Vom pre enta ca u# unei tinere a,#at& #a prima sarcin& care s)a pre entat #a consi#iere cu o stare psi0ic& marcat& de tristee' acu a sen aii de o-osea#& (nsoite de di,icu#t&i (n a se concentra' un grad redus a# respectu#ui de sine' precum !i pierderea speranei$ Discut*ndu)se cu ea pe parcursu# mai mu#tor !edine' psi0o#ogu# a identi,icat nodu# principa# a# pro-#emei ca ,iind neacceptarea sarcinii$ Deoarece o con,runtare direct& a c#ientei cu aceast& ipote & nu ar ,i ,&cut dec*t s& (nr&ut&easc& #ucruri#e s)a optat pentru ,o#osirea meta,orei terapeutice$ A%*nd ca punct de p#ecare in,ormaii#e o-inute de #a c#ient& !i sta-i#irea conte"tu#ui socio)cu#tura# (n care tr&ise 2,usese a-andonat& !i crescuse (ntr)un centru de p#asament8 (i #ipsea mode#u# ata!amentu#ui matern3 s)a propus urm&toarea po%este terapeutic&1 Era odat ca niciodat o feti ce locuia "ntr#un sat frumos$ dar ai crui locuitori erau tare sraci% Fetia aceasta era singur pe lume$ prinii ei murind c&nd ea era mic% 'ingura bucurie a fetiei erau zilele senine c&nd ea se (uca "mpreun cu ceilali copii din sat% )ntr#o zi trecu pe acolo un btr&n cu plete lungi$ albe care "i ddu fetiei un vas de lut i "i spuse: Fata mea$ "n acest vas se afl sm&na unei plante neasemuit de frumoas% *i gri( +ic&nd acestea$ btr&nul dispru% Fetia$ care p&n atunci nu mai avusese gri( de nimic$ privi speriat "n (ur% *r fi vrut s dea vasul "napoi$ dar nu mai era nimeni acolo s "l ia% * "ncercat s gseasc un om bun cruia s#i "ncredineze vasul$ dar nimeni nu voia acel vas gol% ,z&nd c trebuie s aib ea "nsi gri( "ncepu s priveasc atent pm&ntul ce acoperea sm&na% Nu tia nimic despre ce "i trebuie unei plante s creasc: c&nd s pun ap$ unde s o in$ c&t soare "i trebuie% -&ndul c nu tia cum va arta floarea ce va iei i cum anume o va face fericit o nemulumea profund% Fetia nu "ngri(ea sm&na de team c "i va face ru% )ntr#o zi a observat c pm&ntul era crpat% *tunci$ g&ndul c nu va fi niciodat fericit a speriat#o i fetia a "nceput s pl&ng% .acrimile sale au udat pm&ntul i "ncet#"ncet$ cum numai "n poveti se "nt&mpl$ a ieit un col verde% ,z&nd c planta triete$ fetia s#a bucurat nespus% )n fiecare zi o uda$ o de acest vas pentru c floarea ce va iei "i va aduce multe bucurii%

INTRODUCERE N PSIHOTERAPIE

masterand

inea la soare i o "ngri(ea cu toat dragostea de care era "n stare% /&t s#a mai bucurat c&nd a ieit prima frunzuli0 *r fi vrut s tie cum va fi floarea i nu mai avea rbdare% 1lntua cretea "n fiecare zi$ iar fetia nu se mai stura admir&nd#o % 2rectorii priveau fetia cu prul castaniu i cu oc3ii mari$ aa ca tine$ care se minuna privind floarea i nu "nelegeau motivul bucuriei sale% *lii$ mai ri$ ar fi vrut s#i strice aceast bucurie amintindu#i c va veni frigul i va trebui ca floarea s fie pus la adpost pentru c altfel va muri de frig% Fetia se "ntrista$ dar privind floarea nu putea s nu se bucure% )ntr#o diminea$ bobocelul florii ddea semn c s#ar desc3ide% Doamne ce emoionat mai era fetia0 )n sf&rit va afla ce floare "i dduse btr&nul% 1arc i 'oarele se oprise "n loc am&n&nd tot mai mult momentul "nfloririi% 2imid$ bobocelul florii s#a desc3is d&nd la iveal cele mai catifelate petale ce erau colorate "n culori magice$ aa cum nu#i "nc3ipuia fetia c exist% 4ucuria acestui mament umplu cu lacrimi oc3ii fetiei )n sf&rit nu mai era singur pe lume0 4&r& a ne a-roga drepturi necu%enite' preci &m c& aceast& meta,or& a ,ost ,oarte -ine primit& de c&tre c#ient&' repre ent*nd o ade%&rat& .tram-u#in&/ pentru e%o#uia u#terioar& a re#aiei terapeutice$

Bibliografie: Da,inoiu' I$ 25CCC3' Elemente de psi3oterapie integrativ' Ia!i' Po#irom' DAi%edi' H$N$ 27<<G3' 23e 23erapeutic 5se of 'tories' Bondon' Rout#ege :adanes' C$ 27<<73' 'trat6gies en t36rapie familiale' Paris' ES4 :a#areAic ' D$A$ 27<<53' 7uatorze leons de t36rapie strat6gi8ue' Paris' ESP Nic0o#s' :$P$ 25CC73' Famil9 23erap9% /oncepts and :et3ods # ;t3 edition' Need0am Heig0ts' A##;n I Jacon

<