You are on page 1of 4

Antropologie culturala Teoriile antropologiei

Evolutionismul classic Termenul de evolutionism isi are originea din Iluminism,de unde provine caracterul lui antireligio.A fost folosit pentru prima data intr-o conferinta desfacutata la Sorbona de catre Jacques Turgo , care trata stadiile dezvoltarii socio-economice si intelectuale ale umnitatii acesta identificand trei stari de dezvoltarii materiale incipiente:vanator,pastor si agricultor si trei stadii spirituale:religia,stadiul al metafizicii si al stiintei.. In secoloul I .evolutionismul se impune in biologie prin teoriile lui !amarc" si #ar$in,dar are influente immense asupra teoriilor sociale.In opinia lui #ar$in teoria evolutiei consta inntr-un process prin careorganismele care sunt capabile de a supravietui si de a procrea intr-un mediu dat a%ung la aceasta performanta pe socoteala altora,care nu poseda aceasta capacitate.&ediul, social ori natural,se sc'imba mereu.(ezulta de aici ca organismele trebuie sa se adapteze sc'imbarilor de mediu.)r ca sa supravietuiasca sc'imbarilor de mediu,organismele au nevoie de anumite calitatcare sa le permita sa se adapteze la noile conditii.)rganismele bine adaptate vor putea supravietui si din generatie in generstie ,aceasta calitate deosebita va deveni caracteristica specifica intregului grup.*eea ce face ca cei mai apti ,cei mai bine adaptati vor supravietui,ceea ce se numeste t'e survival of t'e fittest+ in competitia care le opune pe finite,in capacitatea lor de a rezista sc'imbarilor e,terioare ,doar cei mai puternici si mai bine adaptati vor iesi biruitori din aceasta lupta.Evolutia devine ,deci, sc'imbare trans-generationala,pe de o parte ,iar pe de alta ,ca ea este produsul unei mai bune adaptari la mediu.-(obert #eliege,p./0. 1rocesul de evolutie este unul progresiv se pleaca la inceput de la ceva simplu si evolueaza ,prin forme tot mai adaptate ,spre o anumita perfectiune,fiecare etapa fiind un progress in raport cu celelalte. Evolutionismul este o teorie nu numai a progresului,ci si a iminentei acestuia.1rogresul devine deci,inevitabil,organismele avand de ales intre a muri ori a evolua. In cadrul antropologiei din sec al lea cei mai numerosi antropologi au fost Ed$ard 2urnett T3lor in Anglia si !e$is 4enr3 &organ in Statele 5nite.1remisa de baza a acestora a fost aceea ca,,toate societatile trec printr-o serie de etape de evolutie strict delimitate,distincte6.- *oposescu,p ..70 Edward Burnett Tylor devine primul professor de antropologie sociala la 5niversitatea din ),fort sic el mai cunoscut antropolog britanic al timpului sau.!a varsta de 89 de ani are primul contact cu populatia primitive prin intermediul etnografului 4enr3 *'ist3.Acesta il antreneaza :ntr-o e,peditie de sase luni :n &e,ic, dupa care viziteaza si sudul Statelor 5nite unde i-a cunoscut pe indienii 1ueblo.Toata e,peditia a fost descrisa intr-un %urnal de calatorie: Anahuac, or Mexico and the Mexicans, Ancient and Modern (1861).1e langa faptul ca a fost cunoscut a fi unul dintre principalii teoreticieni ai evolutionismului,T3lor a stiut,de asemenea ,sa prefigureze dezvoltarile ulterioare ale

antropologiei sociale,stabilind legaturi intre diferitele institute sociale si neputand fi,in felul acesta,redus la o figura dogmatica.-(obert deliege,p980 T3lor a facut cercetari de preistorie,lingvistica ,religie,organizare sociala,te'nica si arta.El scrie in .;<. 1rimitive *ulture,(esearc'es into t'e #evelopment of *ivilization,1'ilosop't3,(eligion,Art and *ulture si pune termini noi intre religie si magie.Acesta doreste sa e,prime religia in termini laici s s a o debaraseze de misteru care o incon%uara.A reusit sa faca primele observatii asupra rolului si raportului pe care magi ail are cu religia,ea aparand din dorinta omului de a comunica sau manipula fortele de natura spirituala . El a argumentat ca toate culturile evolueaza de la forme simple la forme comple,e trecand prin trei etapefundamentale:salbaticie,barbarism,si civilizatie.#esi dupa standardele de astazi toate aceste trei forme sunt e,treme de etnocentriste,,trebuie san e amintim ca aceste forme au inlocuit teoria dominanta care e,plica e,istenta societatilor pe scara mica,fara scriere,ca fiind urma a faptului ca oameni cazusera din gratia divina..Se argumentase ca vanatorii si culegatorii aveau un simplu de te'nologie pentru ca decaderea lor ii facuse sa fie inferior I din punctual de vedere intelectuali oamenilor cu o te'nologie mai sofisticata. Lewis Morgan este %urist in (oc'ester,=e$ >or",acesta fiind anga%at sa ?I reprezinte pe indienii Iroquois din acea zona.care se aflau intr-o disputa cu privire la dreptul asupra pamantului.#upa rezolvarea cazului acesta s-a apucat de realizarea unui studio etnografic despre indienii Seneca.@ascinat de sistemul de inrudire ale indienilorSeneca,acesta a realizat c'estionare si a calatorit in Statele 5nite culegand informatii necesare despre sistemele de inrudire.In lucrarea Ancient Societ3 ,istaora oamenilor a fost tratata ca fiind formata din trei mari sradii sau secvente culturale ale omenirii:salbaticire,barbarie si civilizatie.Sc'ema evolutiei omenirii elaborate de !e$is este urmatoarea: Salbaticia inferioara-primele forme ale umanitati care s-au 'ranit cu fructe si nuci0,Salbaticia mi%locie -a inceput odata cu pescuitul si folosirea focului,Salbaticia superioara-a inceput odata cu inventarea arcului cu sageata0,barbarismul inferior0a inceput o data cu arta olaritului0,barbarismul mi%lociu0a inceput odata cu domesticirea plantelor si animalelor in lumea vec'e si cu irigarea in lumea noua0 barbarismul superior0a inceput o data cu topitea fierului si folosirea uneltelor de fier0 *ivilizatia-a inceput o data cu inventarea alfabetului fonetic si a srierii0*oposescu,p..;0-I)= 4I(A4I#5S,1;<0 Teoriile primilor evolutionisti T3lor si &organ, au fost criticate de mai multi antropologi deoarece au fost speculanti,elaborand sc'eme marete pentru a e,plica divesitatea cultural ape baza unor date,+au e,agerat in e,punerea cazului deoarece incercau sa puna bazele unei stiinte a culturii,nu s-au bazat pe suficiente date empirice,nu e,istau prea multe date in librarii in secolul I -lea si amandoi au incercat sa culeaga informatii de pe teren si calatorii. Evolutionismul are meritul ca a surprins faptul ca societatile si culturile sunt supuse sc'imbarii.&eritele reprezentantilor acestui current in antropologie sunt: dezvoltarea conceptului de cultura,dupa care cultura si rasa nu trebuie sa fie confundata disocierea componentelor culturii stabilirea principiului continitatii si dezvoltarii culturii

initierea temei noi fundamentale,cum este raportul convergenta-difuzie au contribuit semnificativ la studiul rudeniei, maria%ului,religiei au recunoscut posibilitatea alcatuirii unei stiinte a culturii au stimulat cercetarile de teren a fenomenului culturale I)= 4I(A4I#5S,1;;-;/0 Evolutionistii din sec I ?lea au sugerat idea ca toate societatile trec printr-o serie de etape evolutioniste distincte.#esi criticati de succesoriilor de a fi prea speculate si etnocentrici in formularile lor acesti primi evolutionisti au luptat si au castigat batalia,stabiland faptul ca comportamentul uman este rezultatul anumitor procese culturale sin u al unor procese biologice sau supranaturale. difuzionismul reprezinta un current de gandire ant'ropologic si din cadrul filosofiei culturale referitoare la studierea distributiei geografice a caracteristicilor culturale analizand succesiunea de imprumuturi care pornesc de la cateva focare culturale considerate originare .@enomenul de difuziune reprezinta raspandirea atributelor culturale de la o cultura la alta prin contactul dintre diferitele grupuri culturale.Este un process prin care o informatie,un comportament,o practica ,o inovatie ,un produs nou,o moda se raspandesc in randul unei populatii date.-ion 'irg'idus,p/.0 !a sfarsitul secolului al I -lea si inceputul secolului ,difuzionistii ca si evolutionistii,si-au pus intrebarea diferentelor culturale din lume.Acestea au venit cu un raspuns cu totul diferit Evolutionistii au supraestimat inventivitatea oamenilor pretizand ca trasaturile culturale au aparut in diferite parti ale lumii independent una de cealalta,datorita in mare masura unitatii psi'ice a oamenirii.!a cealalta e,trema,difuzionistii sustineau ca oamenii sunt esentialmente neinventivi.#upa parerea difuzionistilor,initial s-au inventat anumite trasaturi culturale intr-una sau mai multe parti ale lumii si apoi s-au raspandit la alte culture,prin procesul de difuziune-*oposescu,p../0 #ifuzionismul a aparut la inceputul secolului ,desi radacinile lui sunt in secolul BIII si I ,ca un current al etnologiei si a cunoscut o dezvoltare in cadru a trei scoloi: Scoala difuzionista engleza 1rincipali adepti ai acestei scoli sunt Arafton Elliot Smit' si Ciliam James 1err3.Acestea sustineau ca oamenii sunt atat de neinventivi incat toate trasaturile culturale au fost de fapt prima data inventate in Egipt si de aici raspandite in alte parti ale lumii.Acesti autori au mers pe elementele comparatiste ale culturilor din diferite pari ale lumii-compararea piramidelor ma3a,presupusa ascendenta solara a incasilor peruvieni,mumificarea cadavrelor0 a%ugand la concluzia ca tate civilizatiile au o origine comuna ,cea egipteanaaceasta fiind situate cu patru milenii in urma.5manitatea ,conform acestei scoli,ar avea o slaba capacitate inventive si s-ar baza cel mai mult pe imprumuturile culturale,care reprezinta singurul mec'anism sc'imbarilor culturale.#esi nu se fundament ape niste date acceptabile,ramura difuzionista a lui Smit' si 1err3 s-ar bucurat de o larga audienta.Aceasta pozitie difuzionista e,tremista nu a fost niciodata acceptata cu totul in antropologie ,s-a bucurart de credibilitatea limitata farte putin timp iar astazi este respinsa total.

Scoala istorico ?culturala germano austriaca a fost intemeiata de @(ID A(AE2=E( E. @o3,in cadrul &uzeului de la Eoln,de parintele Cil'elm Sc'mit',care a pus bazele revistei austriece Ant'ropos.*ei doi se deosebesc de grupul britanic deoarece acestea s-au concentrate asupra difuziunii unor comple,e intregi de culturisi a doua diferenta este aceea ca acestea au sugerat ca un numart mic de comple,e culturale numite cercuri culturale ,au servit drept sursa de difuziune culturale.Acest grup "ultur"reise si-a folosit energia pentru reconstituirea acestor cercuri cuilturale si pentru demonstrarea felului in care acestea au fost responsabili de pattern-urile difuziunii culturale in lume Scoala difuzionista Americana este o scoala prudenta ,incat este dificil sa vorbim de un difuzionism American fiind reprezentata de autori care au studiat fenomenul difuziunii ca @. 2oase,(.4.!o$ie,*.Cissler,A.* Eroeber,E. Sapir, & J4.studierea fenomenului difuziunii a fost mereu dublat de o prdenta metodologica si teoretica,-/80 In general se poate remarca un aspect pozitiv :a stabilit3 importanta si semnificatia antropologica a contactelor dintre societati.E ISTA si acuze la aceasta teorie Istoricismul,tendinta de a e,plica totul prin istorie Transferurile culturale,de la o cultura la o alta cultura.deoarece implica pierderi adaugiri sau remodelari de semnificatie ceea ce face ca uneori un obiect imprumutat dintr-o cultura sa devina alceva in cultura care-l imprumuta #ifuzionistii au e,plicat diferentele si asemanarile culturale in termenii gandului in care cultuirile intrau in contact unele$ cu altele.#ifuzionisti britanici reprezentat de smit si de 1err3,au sustinut ca toate trasaturile culturale,oriunde ar e,ista isi au originea in Egipt.#ifuzionistii Areco austrieci,mai ales Araebner si Sc'midt,au folosit o abordare metodologica mai intemeiata ,e,aminand difuziunea unor comple,e de culturi. 2iblografie Ion 'irg'idus.antropologie sociala si culturalsa ed univerrsitas,8FFG,petrosan (obert deliege,o istorie a antropologiei,cartier,8FFG A'eorg'e rosculet antropologie sociala si culturala eduniversitatea treans brasov 8FF<