PARTICULARITĂTILE TEHNOLOGICE ALE DRUPACEELOR

10.1. Cultura prunului Importanţă. În economia pomicolă mondială prunele deţin locul patru, după mere, citrice şi piersici. Ele sunt utilizate în stare proaspătă, uscată şi industrializată (compot, dulceaţă, gem, magiun, ţuică). Prunele proaspete conţin 7- !", za#aruri, circa $,%&" pectine, $,7- 7,% mg" 'itamină (, săruri de (a, )g, *a, +e ş.a. Prunul se utilizează ca portaltoi pentru prun, cais, piersic şi migdal, precum şi ca specie de aliniament. Încep,nd cu anul -&&, c,nd a .ost e.ectuată lucrarea de zonare a pomiculturii, s-au întreprins numeroase acţiuni, soldate cu rezultate poziti'e, 'iz,nd intensi'izarea şi modernizarea culturii prunului, şi anume/ introducerea unor soiuri noi 'aloroase, ameliorarea unor soiuri auto#tone (0inete rom,neşti, 1uleu gras) prin selecţie clonală, o2ţinera unor tipuri de portaltoi .ranc de prun de 'igoare mai sla2ă (0oineşti 3, 4colduş, 5oşioare 'ăratice), care permit intensi'izarea plantaţiilor, producerea materialului săditor li2er de 'iroze, crearea de către selecţionatorii noştri a numeroase soiuri (1uleu timpuriu, 4uper2, 1uleu dulce, 6ras ameliorat, 7l2atros, 4il'ia, (entenar, Pescăruş), în.iinţarea de plantaţii mari comerciale, pe 2aza principiului concentrării şi specializării producţiei, îm2unătăţirea agrote#nicii în plantaţiile tinere şi pe rod, modernizarea unor plantaţii clasice etc. (u toate aceste realizări (şi altele) cultura prunului în ţara noastră are, în 2ună parte, încă un caracter e8tensi'. În etapa ce urmează 'a .i promo'ată cultura intensi'ă a prunului, în .erme pomicole specializate, concomitent cu di.uzarea mai largă a soiurilor 'aloroase de prun în grădinile populaţiei. (erinţele .aţă de căldură. Prunul este relati' e8igent la căldură. 9ona optimă pentru cultura lui se găseşte între izotermele de !,&- $:(. ;nele soiuri (6rase rom,neşti, 0inete rom,neşti) sau rezultate 2une şi la izotermele !-!,&:(. Prunul are o rezistenţă la ger mai mare dec,t părul, dar in.erioară mărului. )ugurii .lorali rezistă p,nă la -< :( sau -<<:(, iar partea aeriană p,nă la -<%:(, e'entual -<!:(. (erinţele .aţă de apă. )asi'ele de prun se găsesc în zonele deluroase ale ţării noastre, cu peste %$$ mm precipitaţii anual. În ultima =umătate de secol, cultura prunului a .ost e8tinsă însă mult şi în c,mpie (&&$ mm precipitaţii anual), unde reuşeşte şi .ără irigare, dacă celelalte 'erigi agrote#nice, inclusi' normarea producţiei, sunt în optimum. 4u2 &$$ mm precipitaţii anual, prunul necesită irigare. (erinţele .aţă de lumină. >eşi nu este at,t de e8igent .aţă de lumină ca alte specii pomicole (nuc, cireş, cais, piersic, păr), prunul reuşeşte cel mai 2ine c,nd este plantat pe 'ersanţi 2ine însoriţi. În condiţii de luminozitate insu.icientă se o2ţin .ructe sla2 colorate,

aţă de sol. 0inete de Italia şi.rşitul secolului trecut. IroBuois. El găseşte condiţii .ncimea de @$-%$ cm. care se menţin şi în sortimentul actual. minim &. Pe cernoziomul castaniu (la )ărculeşti-Ialomiţa) şi cernoziomul degradat (Iaşi).aţă de structura şi te8tura solului.a'ora2il. 0inete rom. 0.icareD în condiţii de irigare. Pec#e).icare pe 'ersanţii cu panta p.icial al solului ( $-@$ cm). 7gen) sau c#iar în anul 0 (1uleu gras. 1uleu gras) sau recent create de amelioratorii noştri/ 1uleu timpuriu. Prunii altoiţi pe corcoduş trăiesc în medie de @& de ani (soiurile . 6ras ameliorat.a. Prunii altoiţi pe corcoduş au masa principală a rădăcinilor amplasată la ad.< m<Cm< (optim $.rzie (1uleu gras. 7re ne'oie de o reacţie a solului acidă sau neutră (p?-ul optim &. (entenar.rsta intrării pomilor pe rod. la noi în ţară au .ncime mai mare de @. îndeose2i.neşti. alături de soiurile auto#tone 'ec#i în cultură (0inete rom. prunul găseşte condiţii . 7gen. 7nna 4pat#. (erinţele . 7re toleranţă mai mare dec. solul din plantaţiile de prun nu 'a . 5euşeşte şi pe soluri cu te8tură .i a. ?acFman. În plantaţiile intensi'e. 4il'ia. (irca <$" din rădăcinile su2ţiri (su2 A mm) pătrund şi în stratul super. *u poate supra'ieţui daBcă 'olumul de sol negleizat e8plorat de sistemul radicular scade su2 $.loreşte după cais şi aproape concomitent cu ma=oritatea soiurilor de cireş. Prunul se numără între speciile pomicole cu cerinţele cele mai mici .ructi. 5enclod 7lt#an. Caracteristici morfologice şi de producţie 4istemul radicular. prunii îşi înalţă coroanele şi se degarnisesc.neşti). 7nna 4pat#. 0igoarea pomilor.ructi.lorire e8tratimpurie (3ur2anF).neşti.ice în anul al III-lea.neşti. 1eaci ş. dacă acestea au un regim #idric .@.ină (conţinutul în argilă de <$-&&"). prunul începe să .neşti). În cadrul speciei se deose2esc soiuri cu în.a'ora2ile de creştere şi . 1uleu dulce. >e aceea. 0inete de Italia). 7l2atros..ost răsp. Prunul creşte repede în tinereţe. -7!).. el se comportă 2ine pe nisipurile (psamosolurile) din sudul EltenieiD rezistă p. 5enclod 7lt#an. apoi apare cloroza. >acă sunt plantaţi la distanţe prea mici.A ma8im !.sărace în za#aruri. dar prima producţie economică se o2ţine în anul I0 (la 4tanleG. În.t mărul şi părul la 'ariaţia reacţiei solului.! m<Cm<) (>. 7nna 4pat#. Pescăruş.ndite larg în producţie unele soiuri străine (7gen.& cm.nă la $" calcar acti' în sol. cu gust mediocru. 6rase rom.!-7.neşti.ne un pom de talie mi=locie (&-7 m). iar raza sistemului radicular depăşeşte de @-< ori pe aceea a proiecţiei coroanei. timpurie (6rase rom. 0inete de Italia.a'ora2ile de creştere şi . Honge'itatea pomilor. 0inete rom.nat pe o ad. cu diametrul coroanei de A-% m.nă la & grade şi p. 4tanleG) şi t.loritul. mi=locie (Pec#e.nă la altitudinea de &$$ m (9ărneşti-7rgeş). 6rase rom. 4il'ia. 'işin şi piersic.nă la urmă răm.<). Sortimentul de soiuri la cultura prunului Încă de la s. dar p. Prunul în. (entenar.ructi.

>e asemenea. Într-o .erme specializate cu o supra. precum şi în numeroase părţi din 15ansil'ania/ 2azinul Erăştie-6eoagiu. care a de'enit un 'erita2il I2azin al prunuluiI.actorul apă este de. Plantele intercalate tre2uie să primească.ngă dozele de îngrăşăminte ce se dau pomilor. 0inete rom.ructi.a.n de. şi pe cele necesare pentru creşterea şi .t prunul se culti'ă. În =udeţul 7rgeş.icitare calitati'.ermă specializată pentru a se utiliza =udicios . cu deose2ire în 2azinele 1. pe plat. 4trunga şi 5ăducăneni (=ud. dealurile 4ăla=ului.rgu *eamţ. Podişul 1. unde deţine primul loc în cultură. Perspective economice şi ecologice Prunul 'a . >e asemenea.icitar) şi nici la altitudini de peste <&$-A$$ m.lneşte şi în partea de est. do'lecei).ncimea de A&-&$ cm cu su2sola=. Iaşi) ş.aţă de circa @&$ #a amplasate în zona pomicolă propriu-zisă. (isnădie). unde nu găseşte căldura necesară. c.ului 0edea. 4tanleG) cresc şi . 4oiul 7gen. (otmeana şi (.oate 2ine at. %$$-!$$ Fg super. 4ucea'a). cu precădere.i cantonat.el alcătuit înc.rzii. în regiunea su2carpatică meridională şi de 'est. În li'ezile tinere. pe 'alea r.ică .ructelor de la soiurile e8tratimpurii p. do'leci. Plantaţiile intensi'e de prun se amplasează pe terenuri preta2ile la mecanizare şi e'entual la irigare (în zone cu mai puţin de &&$ mm precipitaţii anual).nduri pot .neşti.oarte t. 0inete rom. c#iar %$-7$ de ani.nă la cele . iar apoi se des. nu reuşeşte în părţile nordice ale ţării şi nici la altitudini de peste <&$-A$$ m. Plat. 7plicarea îngrăşămintelor. 5enclod 7lt#an. prunul se înt.ace pe 2iloane.i plantat cu precădere în . Întruc.neşti. pe l. prăşitoare de grădină sau 2ostănoase (pepeni. s-au înregistrat cazuri de uscare prematură a prunilor din unele plantaţii. plantarea pomilor se . 7nna 4pat#). 1uleu gras. şi în mod e8cepţional.t în zona dealurilor mici şi mi=locii. Specificul întreţinerii plantaţiilor Hucrările solului.undă la ad. sortimentul de soiuri tre2uie ast. pe .7gen. Piatra *eamţ şi 6ura ?umorului în centrele +ălticeni.at şi @&$-<$$ Fg sare potasică la #a. 7nna 4pat#. . în nordul ţării şi la altitudini mari (peste A$$ m).ructele soiurilor 7nna 4pat# şi 1uleu gras răm.ndeşti. în anumite perioade.icarea lor.i culti'ate cu leguminoase anuale.ormele 4tre#aia. În cazul terenurilor cu e8ces de umiditate.t şi în zona colinară şi de c.rsta de A$-A& ani.nă la <$-<& de ani (6rase rom.iind e8igent la căldură. 5enclod 7lt#an) p. pe terenurile cu e8ces de umiditate. Specificul înfiinţării plantaţiilor de prun Prunul 'a . E8emplare izolate de prun pot atinge '. .rna'elor şi unele centre din =udeţul 4i2iu (7pold. 5ădăşeni şi >ol#asca (=ud.mpie.mpie (unde .ertilizează cu A$-%$ t gunoi de gra=d.t să se asigure o succesiune în coacerea . în ma=oritatea cazurilor. 4oiul 0inete de Italia nu tre2uie culti'at în c.orţa de muncă.orma 4omeşană. 4oiurile de prun cu plasticitate ecologică ridicată (1uleu gras.os. solul se menţine ca ogor lucrat sau ogor lucrat com2inat cu culturi de acoperire (îngrăşăminte 'erzi)D inter'alele dintre r. 1erenul se .ructi.neşti.

ormă şi drapel )arc#and. *ormarea producţiei de . precum şi în regiunile moderat umede (&&$-%&$ mm anual). rezultate . Perioadele critice în apro'izionarea prunului cu apă sunt/ după în. sărace şi este e8pus alternanţei de rodire. Ha soiul de prun 7gen. c. 4-a calculat că de pe #a de prun cu @$$ pomi (sistem clasic). Irigarea. dar cu perioade de secetă în iulieseptem2rie) plantaţiile de prun tre2uie irigate. se recomandă o udare cu $.. În zonele de stepă. în cele mai multe cazuri. &$ Fg J@E şi << Fg (aE.rziat aplatizat.rgă. +ormarea coroanei.ructelor în p.enomen şi o2ţinerea unor producţii mari. Ha prun. 4il'ia).t mai constante de la un an la altul. mai ales la soiurile care au însuşirea de autoreglare a producţiei (4tanleG.ructe. Pentru prun sunt indicate următoarele sisteme de coroană/ 'asul înt.ructi. la o recoltă de & t . tre2uie să se acorde o atenţie deose2ită întregului comple8 agrote#nic. aplicat la căderea petalelor.rzie). >acă primă'ara este secetoasă.lorilor cu Et#rel @$ p.aza e8perimentală.terenuri în pantă. Fg P@E&. palmeta regulată cu 2raţe o2lice. 0inete de Italia. Ha o udare se dau <$$-<&$ metri cu2i de apă la #a în plantaţiile tinere şi &$$-&&$ metri cu2i în plantaţiile pe rod. nu a depăşit încă .A zile înainte de în.ructe.ără . la noi în ţară. în su2. deci şi aplicării îngrăşămintelor.p.m.m2urilor şi la intrarea . cu mai puţin de &&$ mm precipitaţii anual. gardul .lorit.orate 2une sau o2ţinut prin rărirea c#imică a . 5ăritul c#imic. normarea producţiei se poate realiza numai prin tăieri anuale de . pentru pre'enirea apariţiei acestui . În august-septem2rie mai sunt necesare încă -@ udări (mai ales la soiurile cu coacere t.icare.lorit.aza de întărire a s. se e8trag anual din sol apro8imati' <% Fg *. .