You are on page 1of 4

In ceea ce ii priveste pe americani, actuala criza economica a fost comparata de multi cu cea dinperioada 1929-1933, existand chiar economisti

care au sustinut si inca mai sustin ca acum va fi mai raudecat atunci. Pentru a ne face o imagine cat de cat corecta asupra efectelor economice generate de cele doua crize, sa judecam lucrurile prin prisma a trei indicatori evolutia PI , evolutia somajului si a numarului !ancilor americane cu pro!leme. 1. PI in perioada 193"-1933, deci in # ani de criza, PI -ul $%& s-a contractat cu 2'.() comparativ cuvaloarea din 1929, in timp ce actuala criza economica a generat doar un an de scadere, datele istoric eaici, graficul mai jos, clic* pentru marire. 2. +ata somajului in 1929, dupa ani de crestere economica semnificativa, rata somajului in $%& se situala 3.2). ,data cu criza, numarul somerilor a crescut semnificativ, astfel ca in 1933, rata somajului a atin sun maxim de 2#.9), dupa care a inceput sa scada, datele aici. In 193(, atunci cand programul -he .e/ 0eal a incetat, rata somajului era de 1#.3), dar a!ia la inceputul anilor 1#" s-a reintors la valorile de dinaintea crizei. 0esi rata actuala a somajului pare mica in comparatie cu cea inregistrata in 1933, americanilor le vor tre!ui cel putin 2-' ani pana sa ajunga din nou la nivelul de dinaintea crizei. 3. $istemul !ancar numarul !ancilor care au intrat in faliment intre 193" si 1933 a fost de 91#', in 193# continuand sa existe 1#1#' !anci ce detineau active in valoare totala de #'.# mld dolari 345(#" mld in !anii de astazi6, datele aici. Pe de alta parte, actuala criza a generat falimentul a mai putin de 12" de !anci, alte 4#2" !anci aflandu-se pe lista neagra. Intre 197"-199# au falimentat 2932 de !anci, in timp ce pe lista neagra se aflau peste 1""", 0esi numarul mic al falimentelor !ancare din ultimii 2 ani se explica si prin faptul ca acum piata este mult mai concentrata, existand cateva !anci foarte mari 3to !ig to fail6, unele dintre acestea primind si ajutor de la statul american, este clar ca impactul actualei crize asupra sistemului !ancar nu are amploarea celei din anii 13".

8uand in considerare cifrele de mai sus, am serioase du!ii ca cele doua crize sufera vreo comparatie

Criza economica din 1929 - cea mai severa!


Ca amploare teritoriala, durata si efecte economice si politice, criza din anul 1929, cunoscuta si sub denumirea de Marea Depresiune, consideram ca pana la momentul actual este cea mai severa. Marea Depresiune economica, declanata in Statele Unite ale Americii, a fost precedata de o perioada de 9 ani (intre 192 i 1929! de dezvoltare economica, ce a avut ca suport creterea masei monetare in circulatie de catre "anca Centrala a Americii # $ederal %eserve ($&D! precum i o politica de rela'are a creditelor i de reducere a ratei dobanzilor. Urmare a acestei politici monetare i financiare a $&D, populatia a cumparat masiv actiuni, care au inre(istrat o cretere constanta la bursa, pana la momentul septembrie 1929, cand s#a produs marele cra) bursier de pe *all Street. $&D intervine prin restran(erea masei monetare i prin restrictionarea creditelor, iar urmarea a fost producerea de falimente in toate sectoarele economiei + a(ricultura, industrie, banci. ,roductia nationala a scazut la -umatate i a crescut oma-ul. Statele Unite ale Americi au adoptat o politica de restran(ere a importurilor prin masuri protectioniste, fapt care a condus la e'tinderea crizei i in &uropa, statele europene fiind afectate in calitate de state e'portatoare. .a randul lor, statele europene au adoptat masuri pro)ibitive fata de e'portul american. ,rimele pro(rame de reconstructie a economiei SUA apar in 19/1. Cea mai (rava consecinta a crizei o constituie adoptarea de catre unele state europene a politicilor de e'trema dreapta sau stan(a, care au favorizat venirea la putere a unor dictatori (Adolf 0itler, "enito Mussolini, 1osif 2issarionovici Stalin!. Dupa cel de#al #11 # lea razboi mondial i pana la inceputul anilor 3 # timp de 24 de ani # economiile tarilor industrializate au cunoscut o foarte puternica dezvoltare, urmare a unor factori economici i politici favorabili. Dintre factorii economici mentionam e'istenta i mentinerea unui raport corect intre cerere i oferta, promovarea politicilor economice de ocupare completa a fortei de munca, crearea unui cadru institutional international stabil ( ale carui baze au fost puse la conferinta de la "retton *oods din 1955!. 1ar dintre factorii politici mentionam e'istenta unui consens intre statele puternic industrializate in ceea ce privete adoptarea politicilor economice. Dupa aceasta perioada de puternica dezvoltare economica a statelor din America de 6ord, &uropa 7ccidentala i 8aponia, la inceputul anilor 3 s#a declanat o perioada de recul, care a durat 1 ani, perioada cunoscuta sub denumirea de Marea Sta(flatie. Mentionam ca perioadele de sta(flatie economica se caracterizeaza in principal prin creterea inflatiei i scaderea creterii economice, respectiv scaderea produsului intern brut. .a baza acestor tulburari economice au stat o serie de factori con-uncturali specifici perioadei respective + adoptarea de catre SUA a unor politici macroeconomice inflationiste ( (enerate de decizia administratiei americane de acoperire a costurilor conflictului din 2ietnam prin supraevaluarea dolarului !. 7 decizie corecta ar fi fost acoperirea costurilor (enerate de escaladarea conflictului din 2ietnam printr#o politica fiscala de cretere a impozitelor . Un alt factor il constituie declanarea in 193/ a primei crize a petrolului, care a produs cre terea enorma a pretului la petrol. 1n toata aceasta perioada productivitatea muncii in tarile industrializate a scazut i a crescut oma-ul. ,e scurt, aceasta situatie se poate caracteriza in termenii economiei de piata prin scaderea ofertei pe fondul reducerii productivitatii muncii, reducerea consumului pe fondul reducerii veniturilor, a cre terii oma-ului i a creterii inflationiste a preturilor. ,erioada de recul a luat sfar it odata cu triumful bancilor centrale (americana, (ermana i -aponeza! care au promovat politici stricte anti#inflatie. Un moment de referinta al deceniului 3 il constituie

inlocuirea sistemului monetar international al cursurilor fi'e , institutionalizat la conferinta de la "retton *oods din 1955, cu un sistem al cursurilor fle'ibile. Mentionam ca odata cu introducerea sistemului monetar international a cursurilor fle'ibile, au aparut i derivativele, ca instrumente bancare menite sa asi(ure investitorii impotriva evolutiei fluctuante a cursurilor de sc)imb.

Actuala

criza

americana

este

criza

de

manual?

Criza financiara actuala, declansata in SUA, a izbucnit in anul 2 3, deci la zece ani de la ultima criza financiara de proportii din Asia de Sud # &st. S#ar putea spune ca reprezinta finalul unui ciclul decenal (mediu! sau de afaceri despre care am mentionat la inceput. Daca ar fi sa comparam modul in care s#au desfaurat evenimentele in timpul scurs de la declanarea crizei (2 3 # 2 9! cu modelul lui Mins:;, putem constata ca <faptele= s#au derulat conform modelului. Astfel, socul e'o(en asupra economiei l#a constituit crearea cadrului le(islativ favorabil constructiei de locuinte personale i cladiri precum i a unui cadru financiar rela'at, care a permis accesul la credite pentru locuinte a populatiei cu venituri mici. ,e acest cadru creat, tot mai multe banci, fonduri de investitii, societati de asi(urare, au acordat imprumuturi considerabile pentru cumpararea de locuinte unor clienti care nu aveau posibilitatea sa#si ac)ite creditele. ,e fondul incura-arii creditarii ipotecare prin scaderea repetata a ratei dobanzilor de catre $ederal %eserve, bancile, fondurile de investitii, societatile de asi(urare, au fost stimulate sa#i mareasca profiturile. i acest lucru l#au facut prin acordarea de imprumuturi (cu dobanda foarte mare! la un numar tot mai mare de clienti cu (rad mare de risc. ,entru a se asi(ura impotriva riscurilor de neincasare a ratelor, bancile mai sus enuntate au procedat la vanzarea (profitabila! a imprumuturilor i a dobanzilor, sub forma de produse financiare viabile, unor entitati financiare specializate in operatiuni cu (rad mare de risc (tip )ed(e! . Disponibilitatea e'cesiva a fondurilor de credit a aruncat multe produse financiare pe piata + credite pentru case individuale, cladiri, terenuri, maini, carti de credit. Domeniul de actiune s#a e'tins cu timpul i la imprumuturi facute de administratiile re(ionale i locale, la creditele industriale i comerciale. Cu alte cuvinte aici este vorba de acea etapa a crizei in care se manifesta irationalitatea investitorilor. ,e masura ce bancile, fondurile de investitii, societatile de asi(urare nu i#au mai incasat ratele de la clienti, nu i#au mai putut desfaura activitatea i au intrat in faliment. Acum se manifesta semnalul de alarma pe piata creditelor imobiliare. Semnalele au fost percepute ca un pericol de catre societatile bancare de tip )ed(e care cumparasera produsele financiare . Acestea au incercat sa valorifice titlurile detinute prin vanzare pe piata bursiera. 6umarul mare de titluri din domeniul imobiliar de pe piata bursiera a determinat scaderea pretului acestora. Manifestarea fazei de panica . Au urmat falimentele in lant, despre care am auzit nu demult, la sfar itul anului 2 9, criza creditelor, declanata ca urmare a pierderii de catre banci a capitalului, dar si datorita aplicarii de politici prudentiale, de prote-are a activelor. ,utem spune ca ne aflam in ultima etapa a crizei, cand panica s#a calmat, iar acum se evalueaza consecintele dezastrului i se adopta masurile de reconstructie. ,e de alta parte, in anul 2 9 poate fi vorba de inc)eierea unui ciclu secular, avand in vedere ca <Marea sta(flatie= din anii 3 s#a declanat la 5 de ani de la <Marea Depresiune= din anul 1929 , iar in prezent ne aflam la 5 de ani distanta de <Marea Sta(flatie= din anii 3 . ,utem spune ca aceasta criza a creat conditiile propice pentru o urmatoare perioada de recesiune (care poate imbraca forma sta(flatiei! la nivelul economiei mondiale, si se va resimti ca atare in special de catre tarile puternic dezvoltate. &conomiile acestora de-a se preconizeaza ca vor creste intr#un ritm foarte lent, productivitatea muncii i consumul vor scadea in timp ce preturile vor crete. Se vor dezvolta in special activitatile le(ate de cercetare, invatamant, sanatate, mediu,

cu alte cuvinte cele care nu sunt direct productive, ci cele care pre(atesc conditiile pentru o viitoare reaezare ramurilor in economiile nationale dar i in cea mondiala. 6ecesitatea unor perioade cu cretere economica lenta decur(e din imperativul prote-arii a resurselor planetei, mai ales in conte'tul actual cand asistam la o escaladare a consumului. Criza economic mondial din 20072009 a nceput n luna iulie 2007,[1] moment cnd pierderea ncrederii investitorilor americani n ipotecarea securitizat a condus la o criz de lichiditi ce a determinat o injectare substanial de capital n pieele financiare din partea ezervei !ederale americane, a "ncii #n$liei i a "ncii %entrale &uropene'[2][(] )ndicele *&+ spread ,ce descrie riscul de creditare perceput n economia $eneral- a srit n iulie 2007, a oscilat vreme de un an i apoi a crescut din nou n septembrie 200.,[/] atin$nd valoarea record de /,012 n 10 octombrie 200.' %riza s3a a$ravat n 200., ntruct bursele de valori din lume s3au prbuit sau au intrat ntr3o perioad de instabilitate acut' 4n numr mare de bnci, creditori i companii de asi$urare au dat faliment n sptmnile ce au urmat' 5rbuirea #dministraiei !ederale pentru 6ocuine ,7'4'#'- este adesea fcut responsabil pentru producerea crizei' 8ns vulnerabilitatea sistemului financiar a fost provocat de contractele i operaiile financiare complicate i supuse efectului de pr$hie, politica monetar a 7'4'#' stabilind un pre ne$lijabil pentru credit i astfel favoriznd o cot foarte ridicat a efectului de pr$hie i, conform economistului american 9ohn "ellam: !oster, o ;hipertrofie a sectorului financiar<'[1][0]

Retrospectiva crizei economice


17 februarie 2007 = banca britanic >orthern oc? este na ionalizat [7]@ 10 martie 2007 = banca 95Aor$an %hase B %o a cumprat banca de investiii "ear 7tearns la un pre foarte sczut, cu ajutorul bncii centrale americane ,!ederal eserve-@ 7 septembrie 200. = cele mai mari bnci de credite ipotecare din 7tatele 4nite = !reddie Aac i !annie Aae = sunt puse sub suprave$here federal@ 11 septembrie 200. = compania Aerrill 6:nch ,a treia banc mondial de investiii- este preluat de "an? of #merica, iar 6ehman "rothers ,a patra banc de investiii din lumefalimenteaz@ 10 septembrie 200. = banca central american !ederal eserve i $uvernul american au naionalizat cel mai mare $rup de asi$urri din lume, #merican )nternational Croup ,#)C-, ameninat de faliment, i i3au acordat un ajutor de .1 miliarde dolari [.]@ statele europene i cele asiatice anun, pe rnd, intrarea n recesiune@ 1 decembrie 200. = 74# anun c erau de un an n recesiune@